12
Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari INSP CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare cu peste 5000 de locuitori sau cu un volum de apă distribuit de peste 1000mc/zi Raport sintetic naţional anul 2018 Dr. ANCA TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional Analist IT Cătălin STAICU - administrare bază de date națională DSP teritoriale – responsabilitate în efectuarea Monitorizării de audit, colectarea datelor Monitorizării operaţionale de la operatorul de apă, transmiterea către CNMRMC a machetei de raportare în termenii stabiliţi de Metodologia PNII Cadrul legislativ Directiva apei potabile 98/83/CE reprezintă un act derivat din Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE. Directiva 98/83/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea calităţii apei potabile 458/2002 R1. Directiva 1787/2015 a Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, care modifică Anexele II şi III ale Directivei 98/83/CE, a pus accent pe integrarea informaţiilor din planurile de management ale bazinelor hidrografice în evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei consumatoare de apa potabilă. În acest sens, va apare ca noutate abordarea într-un singur act legislativ a informaţiilor ce sunt colectate în baza Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE. Directiva 1787/2015 a fost transpusă în legislaţia naţională prin OG 22/2017. Efectuarea supravegherii calităţii apei potabile în zonele mari de aprovizionare (ZAP) , respectiv zone cu peste 5000 de locuitori aprovizionați sau cu un volum de distribuţie a apei potabile în sistem centralizat de peste 1000 mc/zi, se realizează în baza prevederilor din Legea calităţii apei potabile 458/2002 Republicată şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Dat fiind că este necesar să se atingă o calitate corespunzătoare a apei destinate consumului uman, prin toate măsurile impuse de Directivele menţionate anterior şi actele legislative naţionale subsecvente, stabilirea programelor/calendarelor de monitorizare, efectuarea analizelor din cadrul monitorizărilor la nivelul tuturor zonelor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, trebuie să se bazeze în viitor pe considerente de sănătate publică, pe evaluarea riscului la nivel de bazin hidrografic, totul având drept finalitate punerea în aplicare a Planurilor de Siguranță a Apei. Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea operaţională, conform

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ · Bacterii Coliforme 68.621 286 Doza efectiva totala de referinta 347 0 Culoare 111.526 97 Gust 106.226 18 Miros 109.921 18 Numar de colonii

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR

Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat în zonele de aprovizionare cu peste 5000 de

locuitori sau cu un volum de apă distribuit de peste 1000mc/zi

Raport sintetic naţional anul 2018

Dr. ANCA TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional

Analist IT Cătălin STAICU - administrare bază de date națională

DSP teritoriale – responsabilitate în efectuarea Monitorizării de audit, colectarea datelor Monitorizării

operaţionale de la operatorul de apă, transmiterea către CNMRMC a machetei de raportare în termenii stabiliţi

de Metodologia PNII

Cadrul legislativ

Directiva apei potabile 98/83/CE reprezintă un act derivat din Directiva Cadru privind Apa

2000/60/CE. Directiva 98/83/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea calităţii apei

potabile 458/2002 R1. Directiva 1787/2015 a Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, care

modifică Anexele II şi III ale Directivei 98/83/CE, a pus accent pe integrarea informaţiilor din

planurile de management ale bazinelor hidrografice în evaluarea riscului pentru sănătatea

populaţiei consumatoare de apa potabilă. În acest sens, va apare ca noutate abordarea într-un singur

act legislativ a informaţiilor ce sunt colectate în baza Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.

Directiva 1787/2015 a fost transpusă în legislaţia naţională prin OG 22/2017.

Efectuarea supravegherii calităţii apei potabile în zonele mari de aprovizionare (ZAP),

respectiv zone cu peste 5000 de locuitori aprovizionați sau cu un volum de distribuţie a apei

potabile în sistem centralizat de peste 1000 mc/zi, se realizează în baza prevederilor din Legea

calităţii apei potabile 458/2002 Republicată şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările

ulterioare.

Dat fiind că este necesar să se atingă o calitate corespunzătoare a apei destinate consumului

uman, prin toate măsurile impuse de Directivele menţionate anterior şi actele legislative naţionale

subsecvente, stabilirea programelor/calendarelor de monitorizare, efectuarea analizelor din cadrul

monitorizărilor la nivelul tuturor zonelor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat, trebuie să

se bazeze în viitor pe considerente de sănătate publică, pe evaluarea riscului la nivel de bazin

hidrografic, totul având drept finalitate punerea în aplicare a Planurilor de Siguranță a Apei.

Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate

Publică judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de

producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea operaţională, conform

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

prevederilor Legii calităţii apei potabile 458/2002R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi

completările ulterioare

Parametrii obligatorii a fi monitorizaţi în cadrul monitorizării de audit sunt următorii:

E.coli, Enterococci, Stibiu, Arsen, Benzene, Benz(a)piren, Bor, Bromaţi, Cadmiu, Crom total,

Cupru, Cianuri libere, Cianuri totale, 1,2dicloretan, Fluoruri, Plumb, Mercur, Nichel, Nitraţi,

Nitriţi la ieşirea din staţia de tratare, Nitriţi în reţeaua de distribuţie, Nitraţi/nitriţi formula,

Pesticide – Totale, Hidrocarburi Policiclice Aromatice, Seleniu, Tetracloretena şi Tricloretena,

Trihalometani – Totali, Desethylatrazine, Atrazine-Desethyl CAS 6190-65-4, Atrazine CAS 1912-

24-9, Terbutylatrazine CAS 5915-41-3, Bentazon CAS 25057-89-0, 2,6-dichlorbenzamide CAS

2008-58-4, S-Metachlor CAS 87392-12-9, 2.4 D CAS 94-75-7, Simazine CAS 122-34-9, Diuron

CAS 330-54-1, MCPA CAS 94-74-6, Bromacil CAS 314-40-9, Mecoprop CAS 7085-19-0,

Isoproturon CAS 34123-59-6, alte pesticide individuale presupuse a fi prezente în sursa de apă,

Aluminiu, Amoniu, Cloruri, Clor rezidual liber la capăt de reţea, alt parametru reprezentativ pentru

procesul de dezinfecţie, Clostridium perfringens (specia,inclusiv sporii), Conductivitate, pH, Fier,

Mangan, Oxidabilitate, Sodiu, Bacterii Coliforme,Tritiu, Doza efectivă totală de referinţă, Culoare,

Miros, Gust, Număr de colonii la 22 grd.C, Număr de colonii la 37grd.C, Carbon Organic Total

(COT), Turbiditate, Activitatea Alfa Globală, Activitatea Beta Globală, Radon, Zinc, Duritate

totală, Acrilamida, Epiclorhidrina, Clorura de vinil, Sulfat, Sulfuri şi Hidrogen Sulfurat.

Macheta de raportare a fost întocmită conform Ghidului de raportare elaborat şi revizuit de

către Comisia Europeană, iar pesticidele individuale menţionate pentru a fi monitorizate, au fost

solicitate de către Comisia Europeană, drept pentru care au fost incluşi în calendarele de

monitorizare.

Raportarea către CNMRMC a tuturor datelor de monitorizare intră în atribuţia DSP

teritoriale. Analiza parametrilor din cadrul planurilor de monitorizare se efectuează doar în

Laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii în Registrul laboratoarelor care efectuează

controlul oficial al apei potabile. Monitorizarea de AUDIT intră doar in atribuţia reţelei de

laboratoare din cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv DSP teritoriale şi Institutul Naţional de

Sănătate Publică. Efectuarea Monitorizării operaţionale este atributul exclusiv al operatorului de

apă, conform prevederilor legale din domeniu.

Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2018 următoarele activităţi:

1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare.

2.Colectarea datelor monitorizării operaţionale (monitorizare efectuată de producătorul/operatorul

de apă potabilă).

3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale în macheta de raportare.

4. Transmiterea Machetelor cu datele aferente monitorizării calităţii apei potabile către CNMRMC,

conform metodologiei din cadrul PN II.

CNMRMC întocmeşte în baza raportărilor DSP teritoriale, Raportul calităţii apei

potabile distribuite în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare (ZAP).

Acest Raport este parte integrantă, din momentul aderării României la Uniunea

Europeană (anul 2007), a Raportului Trianual de Ţară, document care trebuie

transmis către Comisia Europeană. Macheta de raportare a fost alcătuită pe baza

cerinţelor din Ghidul de Raportare al Comisiei Europene, Ghid apărut prima dată

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

în anul 2008, şi care ulterior a suferit actualizări pe care CNMRMC le-a preluat şi

integrat în machetele de raportare trimise către DSP-urile teritoriale.

Menționez că am considerat util a fi incluse în machetele de raportare coloane suplimentare, cu

informații care să permită o evaluare aprofundată și țintită, atât la nivel local, cât și la nivel

național) a calității apei potabile distribuite în sistem centralizat în Zonele Mari de Aprovizionare.

Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă şi aprovizionată din ZAP mari,

Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor

climatice, Agenția Națională de Protecția Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul

Fondurilor Europene, alte instituţii publice centrale şi locale, operatorii de apă potabilă în sistem

centralizat, Comisia Europeană.

REZULTATE SINTETICE ANUL 2018

Conform documentului strategic privind Dezvoltarea durabilă a României până în anul

2030, resursele de apă ale țării noastre prezintă particularitatea că o proporţie de 97,8% din reţeaua

hidrografică este colectată de fluviul Dunărea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul ţării (din

totalul de 2.860 km). Resursa hidrologică (naturală) exprimată prin stocul mediu multianual al

apelor curgătoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile

interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunării.

Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. De-a lungul anilor,

activităţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, îndeosebi a celor freatice.

Doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ de către Apele Române reprezintă

ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor

potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special din cauza contaminării resurselor. Ca

urmare, resursa de apă utilizabilă este în România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (faţă de

potenţialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în comparaţie cu media Europeană de peste 4.000

metri cubi/an/locuitor, ceea ce plasează România printre statele cu resurse utilizabile de apă

relativ scăzute.

In urma integrării în baza naţională de date a informațiilor trimise de către DSP teritoriale

prin machetele de raportare, și în urma prelucrării datelor au rezultat sintetic următoarele informații

pentru anul 2018:

Numărul de ZAP mari: 341

Populaţie totală a României însumează ca urmare a raportărilor efectuate de DSP-uri:

19,549,717 locuitori.

Volumul de apă furnizat în ZAP Mari a fost de : 2.242.924 mc/zi şi 775.560.608,8 mc/an.

Sursa de apă folosită pentru potabilizare a fost distribuită procentual astfel: 63,58% - apă

de suprafaţă; 33,58% - apă de profunzime; 2,62% - apă filtrată prin banc; 0,02% - alte surse

de apă.

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

În cadrul monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale, probele de apă supuse

analizei au fost prelevate după evacuarea apei cu jet puternic şi după dezinfecţia

robinetului, aşa cum a fost specificat în Ghidul CE.

Majoritatea neconformităţilor s-au datorat defecţiunilor/accidentelor/incidentelor apărute

în sistemul de distribuţie a apei potabile, perioadele de remediere variind de la o zi, până

la o lună de zile, în majoritatea cazurilor. În cazul în care depăşirile CMA au fost datorate

calității sursei de apă din zona de captare, perioadele de remediere au fost şi de un an sau

mai mult de un an de zile. La fel am constatat și în cazul modernizărilor uzinelor de apă,

sau îmbunătățirea treptelor de tratare, au necesitat intervale de timp de peste un an de zile.

În anul 2018, o singură zona Mare, respective ZAP Buhuși din județul Bacău deține

autorizație de funcționare cu derogare (prima derogare),pentru o perioadă de 3 ani, pentru

parametrul NITRAT ce are CMA depășită datorită sursei, sistemului de tratare, etc.

(perioada pentru care este acordată derogarea este cuprinsă în intervalul 27.12.2016 –

27.12.2019).

PARAMETRII Monitorizaţi în anul 2018

(Monitorizare de audit şi Monitorizare

operaţională)

Număr total de

analize efectuate în

cadrul Monitorizării

de audit şi a

Monitorizării

operaţionale

Număr total de

analize neconforme

Escherichia coli (E.coli) 80.778 128

Enterococci 80.085 127

Stibiu 824 0

Arsen 2.833 29

Benzene 412 0

Benz(a)piren 396 0

Bor 1.185 3

Bromati 211 0

Cadmiu 1.503 0

Crom total 1.388 0

Cupru 1.531 0

Cianuri libere 2.440 0

Cianuri totale 749 0

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

1,2-dicloretan 619 0

Fluoruri 1.334 0

Plumb 1.476 0

Mercur 725 0

Nichel 1.430 0

Nitrati 32.977 127

Nitriti la iesire din statia de tratare 64.559 195

Nitriti in reteaua de distributie 63.917 231

Nitrati/nitriti formula 19.492 19

Pesticide – Total 1.632 8

Hidrocarburi Policiclice Aromatice 368 0

Seleniu 1.193 0

Trihalometani – Total 987 101

Tetracloretena si Tricloretena 826 0

Aluminiu 23.082 96

Amoniu 128.477 781

Cloruri 92.873 20

Clor rezidual total 9.559 1.614

Clor rezidual liber la capat de retea 161.569 2.147

Clostridium perfringens(specia,inclusiv sporii) 28.421 21

Conductivitate 56.082 0

pH 150.199 3

Fier 27.726 360

Mangan 7.623 55

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

Oxidabilitate 121.253 10

Sulfat 7.615 9

Sodiu 2.657 24

Bacterii Coliforme 68.621 286

Doza efectiva totala de referinta 347 0

Culoare 111.526 97

Gust 106.226 18

Miros 109.921 18

Numar de colonii la 22 grd.C 49.099 186

Numar de colonii la 37grd.C 47.528 179

Carbon organic total 3.449 0

Turbiditate 187.836 739

Tritiu 167 0

Activitatea Alfa Globala 872 0

Activitatea Beta Globala 815 0

Zinc 1.008 0

Duritate totala 48.781 469

Sulfuri si Hidrogen Sulfurat 3.825 0

Radon 194 23

Acrilamida 211 0

Epiclorhidrina 914 0

Clorura de vinil 215 0

TOTAL ANALIZE 1.921.078 8.123

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

TENDINȚE

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

Caracterizare generală a monitorizării calității apei potabile

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

Raport sintetic național 2018 Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP Mari

INSP – CNMRMC Dr. Anca TUDOR, medic primar Igienă, CPIII

CONCLUZIE

În schema prezentată anterior, am încercat să concentrez planificarea preventivă în

domeniul siguranței și elementele bazate pe riscuri care au fost avute în vedere în Directiva

98/83/CE și în Directiva (UE) 2015/1787, act ce a introdus primele elemente ale unei abordări

bazate pe riscuri. Astfel, statelor membre li se va putea permite să acorde derogări de la programele

de monitorizare pe care le-au instituit, cu condiția să fie efectuate evaluări ale riscului credibile,

care se pot baza pe Orientările OMS privind calitatea apei potabile. Orientările respective, care

instituie așa-numita abordare bazată pe principiul planificării în domeniul siguranței apei,

împreună cu standardul EN 15975-2 privind securitatea alimentării cu apă potabilă, sunt principii

recunoscute la nivel internațional care stau la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei

parametrilor de calitate a apei destinate consumului uman.

Pentru a se asigura că aceste principii nu se limitează la aspectele legate de monitorizare,

pentru a concentra timpul și resursele doar asupra riscurilor importante și asupra măsurilor care

sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și care intervin la sursă și pentru a evita efectuarea

de analize și depunerea de eforturi pe subiecte irelevante, este adecvat să se introducă o abordare

bazată pe riscuri completă în ceea ce privește siguranța apei, care să acopere întregul lanț de

alimentare, de la bazinul hidrografic până la punctul de conformitate, trecând prin captare, tratare,

depozitare și sistemul de distribuție.

Scopul final îl reprezintă diminuarea până la eliminarea tuturor riscurilor posibile asupra

sănătății consumatorului de apă, respectarea dreptului fundamental al oricărui cetățean de acces

la o APĂ SIGURĂ.