Institutul Na•ional de Statistic† Revista Român! de ... · PDF fileAUREL IANCU - academician, Academia Român! MARIUS IOSIFESCU - academician, Academia Român! LUCIAN ALBU - academician,

Revista Român! de Statistic!

Supliment

Romanian Statistical Review Supplement

1/2017

Institutul Na�ional de Statistic�

National Institute of Statistics

www.revistadestatistic .ro/supliment

COLEGIUL !TIIN"IFIC

EMILIAN DOBRESCU - academician, Academia Român!

AUREL IANCU - academician, Academia Român!

MARIUS IOSIFESCU - academician, Academia Român!

LUCIAN ALBU - academician, Academia Român!

GHEORGHE ZAMAN � Prof. univ. dr., membru corespondent al Academiei Române

TUDOREL ANDREI - Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice

DAN GHERGU" - Lect. univ. dr. , Universitatea Titu Maiorescu, Bucure"ti

KONRAD PASENDORFER � PhD, Director General al Statistics Austria

MARIANA MIHAILOVA KOTZEVA - EUROSTAT

CONSTANTIN MITRU" � Prof. univ. dr., Pre"edinte al Societ!#ii Române de Statistic!

CONSTANTIN ANGHELACHE � Prof. univ. dr., Vicepre"edinte al Societ!#ii Române de Statistic!

NICOLAE ISTUDOR � Prof. univ. dr., Rector al Academiei de Studii Economice, Bucure"ti

VERGIL VOINEAGU � Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice, Bucure"ti

TIBERIU POSTELNICU � Prof. univ. dr., Institutul �Gheorghe Mihoc-Caius Iacob�

BOGDAN OANCEA � Prof. univ. dr., Universitatea Bucure"ti

GHEORGHE S#VOIU - Conf. univ. dr., Universitatea Pite"ti

IRINA-VIRGINIA DRAGULANESCU - Prof. univ. dr., University Messina, Italia

DANIELA ELENA !TEF#NESCU - Conf. univ. dr., Institutul Na#ional de Statistic!

ELISABETA JABA � Prof. univ. dr., Universitatea �Alexandru Ioan Cuza� University

EUGENIA HARJA - Prof. univ. dr., Universitatea Vasile Alecsandri, Bac!u

!TEFAN-ALEXANDRU IONESCU - Lect. univ. dr. Universitatea Româno-American!

CLAUDIU HER"ELIU - Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice

ION GHIZDEANU - Dr., cercet!tor "tiin#i$ c gradul I, Comisia Na#ional! de Prognoz!

ILIE DUMITRESCU - Institutul Na#ional de Statistic!

SILVIA PISIC# - Dr., Institutul Na#ional de Statistic!

ADRIANA CIUCHEA - Institutul Na#ional de Statistic!

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017

SUMAR / CONTENTS 1/2017REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ SUPLIMENT

EVAZIUNEA FISCALĂ ÎN ROMÂNIA 3Drd. Adrian Amarița

ASYMMETRIC INFORMATION IN CASE OF DECISION UNDER RISK 22 Prof. Constantin Anghelache PhD.Bodó György PhD. StudentAndreea Ioana Marinescu PhD. Student

EFECTUL PREŢULUI ASUPRA CERERII DE CONSUM A POPULAŢIEI 37THE PRICE EFFECT ON POPULATION CONSUMPTION DEMAND 47Assoc. prof. Aurelian DIACONU PhD.Lecturer Mugur POPOVICI PhD.Maria MIREA PhD. StudentTudor SAMSON PhD. Student

IMPACTUL EVOLUŢIEI INFLAŢIEI ASUPRA CONSUMULUI 56THE IMPACT OF INFLATION’S EVOLUTION ON CONSUMPTION 68Lecturer Marian SFETCU PhD.Daniel DUMITRESCU PhD. Marius POPOVICI PhD. StudentEmilia STANCIU PhD. Student

MODEL DE ANALIZĂ A PLASAMENTELOR FINANCIARE ŞI A EXECUŢIEI BUGETARE A ROMÂNIEI ÎN 2016 80ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL PLACEMENTS AND BUDGET EXECUTION OF ROMANIA IN 2016 93Prof. Gabriela Victoria Anghelache PhD.Assoc. prof. Mirela Panait PhD.Prof. Radu – Titus Marinescu PhD.

IMPACT OF REMITTANCES ON FINANCIAL DEVELOPMENT AND ECONOMIC GROWTH 106Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD Georgiana NIȚĂ, PhD Student,Alexandru BADIU, PhD Student

ECONOMIC CIRCUIT – ELEMENTS OF MACROECONOMIC ACTIVITY FLOWS 113Prof. Alexandru MANOLE PhD.Radu STOICA PhD. StudentIhab Jweida SJ JWEIDA PhD. Student

ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTURILE MACROECONOMICE – CONŢINUT ŞI STRUCTURĂ 122THEORETICAL ASPECTS REGARDING MACROECONOMIC ACCOUNTS - CONTENTS AND STRUCTURE 132Lecturer Ana CARP PhD.Assistant Diana Valentina DUMITRESCU PhD.Doina AVRAM PhD. StudentDoina BUREA PhD. Student

www.revistadestatistica.ro/supliment

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 20172

Revista Română de Statistică, editată de Institutul Naţional de Statistică,

este unica publicaţie de specialitate din ţara noastră, în domeniul

teoriei şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor

de ştiinţă, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informaţii

statistice interesaţi în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii

prin asimilarea noţiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări

şi studii de referinţă pe care să le aplice ulterior în domeniul în care

îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiinţifi ce

şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piaţă

funcţională, revista se doreşte a fi un spaţiu propice schimbului de idei

şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la

dezvoltarea gradului de înţelegere a statisticii ca ştiinţă este binevenit.

The Romanian Statistical Review, issued by the National

Institute of Statistics, is in our country specialising in the fi eld of

statistical theory and practice. The articles published are addressed to

the scientists, researchers and statistical data and information users

interested in broadening and deepening their horizon of knowledge by

acquiring specialised notions and coming into contact with new papers

and reference studies they can later apply in their own fi eld. Through

the presentation of papers that are scientifi c in nature and that promote

statistical culture, which is necessary in a functional market economy,

the Review aims to be a favourable space for exchange of ideas and a

challenge at the same time. Any study or opinion that can contribute to

the development of the degree understanding statistics as a science is

welcome.

La Revue Roumaine de Statistique, éditée par l’Institut National

de la Statistique, est la seule publication de spécialité de notre pays

dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles

y étant publiés s’adressent aux scientifi ques, aux chercheurs, ainsi

qu’aux utilisateurs de données et d’informations statistiques, intéressés

d’élargir leur horizon de connaissances avec des notions de spécialité

et de nouveaux travaux et études de référence qu’ils peuvent appliquer

ultérieurement dans leurs domaines d’activité. Par la présentation de

certains ouvrages scientifi ques et de promotion de la culture statistique

nécessaires dans l’économie de marché fonctionnelle, la Revue se

veut être un espace propice à l’échange d’idées et en même temps

une provocation. Toute étude et opinion qui pourraient contribuer au

développement du degré de compréhension de la statistique en tant que

science sont bienvenues.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2017 3

Evaziunea fi scală în România

Drd. Adrian Amarița Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Abstract Fenomenul evaziunii fi scale a luat amploare în România, cu precădere în ultimii ani. Diversifi carea și complexitatea schimburilor comerciale, în condițiile unei legislații imperfecte, au constituit circumstanțe favorizante pentru extinderea acesteia, iar efectele negative ale evaziunii își pun amprenta din ce în ce mai pregnant asupra economiei naționale. În acest context, preocupările specialiștilor pentru crearea unui cadru legislativ care să atenueze acest fenomen s-au intensifi cat. În condițiile în care evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, este imperios necesar să se găsească cele mai efi ciente măsuri de combatere. Cuvinte cheie: evaziune fi scală, sistem fi scal, legislație, impozit,

contravenții, infracțiuni, măsuri de combatere.

JEL Classifi cation: E 62, G 38, H 26, H 32

***

FISCAL EVASION IN ROMANIA

Abstract

The phenomenon of tax evasion has grown in Romania, especially in

the last years. Diversifi cation and complexity of foreign trade in the context

of an imperfect legislation, constituted favorable circumstances for extending

tax evasion and its negative effects are refl ected in an increased way on the

national economy.

In this context, the specialists’ concerns to create a legislative

framework to mitigate this phenomenon have intensifi ed. Given that tax

evasion can not be eradicated completely, it is necessary to fi nd the most

effective measures to combat it.

Key Words: Tax evasion, fi scal system, legislation, tax, contravention,

crime, counteracting measures

***


Evaziunea fi scală este un fenomen economico – social, de importanță

majoră, cu care se confruntă toate statele, într-o mai mare sau mai mică măsură.

Deoarece eradicarea completă a evaziunii fi scale este practic imposibilă,

statele caută măsuri efi ciente pentru limitarea acestui fenomen.

Noțiunea de evaziune fi scală a constituit o preocupare permanentă

a specialiștilor în fi scalitate, aceștia considerând-o rezultanta logică a inadvertențelor unei legislații imperfecte, a unei metodologii defectuoase de aplicare, materializată printr-o fi scalitate excesivă sau prin omisiunea unor elemente, ceea ce generează o favorizare a apariției și dezvoltării acestui fenomen.1

În condițiile în care schimburile comerciale ale țării noastre au crescut substanțial, în special după aderarea României la Uniunea Europeană, fenomenul de evaziune fi scală s-a extins, persoanele fi zice și juridice diversifi când mijloacele de eludare a legislației fi scale.În acest context, evaziunea fi scală a înregistrat o pondere din ce în ce mai însemnată în economia românească. Acest fenomen îngrijorător preocupă în prezent specialiștii din țara noastră. Studiile acestora au în vedere, în principal, elaborarea unei legislații fl exibile și efi ciente, cu scopul eliminării efectelor negative ale evaziunii fi scale, cu impact direct asupra economiei românești. În ceea ce privește istoricul acestui fenomen în România, trebuie menționat că începând cu marea reformă a impozitelor directe din anul 1921, în special din 1929, legislația română s-a orientat spre un sistem de impunere a unor mijloace efi ciente pentru prevenirea evaziunii fi scale. În anul 1923 s-a desfi ințat impunerea minimală și s-au atenuat sancțiunile impuse prin legea din anul 1921, ceea ce a condus la creșterea și diversifi carea fenomenului de evaziune fi scală, pe fondul unei slabe pregătiri a autorităților abilitate să vegeheze asupra estompării efectelor produse de evaziunea fi scală. Legea contribuțiilor directe din anul 1923 a avut și infl uență pozitivă asupra reducerii acestui fenomen, dar a avut și lacune, în acest sens putând fi amintită scutirea de impozit pe clădirile industriale. Cea mai răspândită formă de evaziune fi scală a fost “infl ațiunea amortizărilor”, procedeu ce consta în acțiunea întreprinderilor de a exagera valoarea clădirilor și instalațiilor pe care le posedau, de a cere și a de a obține de la fi sc dreptul de a scădea din benefi ciu un fond de amortizare corespunzător unor investiții mai mari decât cele reale. În aceeași perioadă, în Germania s-a creat un obstacol automat acestui gen de evaziune prin introducerea impozitului pe avere, alături de impozitul pe profi t. Întreprinzătorul nu mai supraevalua clădirile și instalațiile deoarece ar fi plătit un impozit mult mai mare la rubrica “impozit pe avere”.

1. “Evaziunea fi scală în România” în http://www.scritub.com


Efectele legii din 1923 au fost scăderea randamentelor impozitelor directe, ceea ce avea drept consecință legiferarea specială a măsurilor de anihilare a evaziunii fi scale și o nouă metodologie de impunere pentru contribuabilii care se sustrăgeau fi scului. Legislația privind măsurile de represiune a evaziunii fi scale și modifi cările la legea contribuțiilor directe au reprezentat începutul luptei antievazioniste în România începând cu anul 1929. Legea contribuțiilor directe din anul 1933 clasifi că nerespectarea legislației fi scale în “contravențiune simplă” și “contravențiune califi cată”. Literatura de specialitate din acea vreme făcea distincție între infracțiunea fi scală, abaterea fi scală și evaziune. Infracțiunea fi scală era defi nită ca “orice abatere, neascultare a legilor fi scale, sancționată cu o pedeapsă fi scală, neurmarea sau nesupunerea la legile fi scale putând să rezulte fi e dintr-un fapt de abstențiune, fi e dintr-o acțiune.” Infracțiunea fi scală era considerată o consecință a dreptului statului de a impune și de a pedepsi. Sancțiunile erau amenzile care puteau să ajungă până la de patru ori diferența la impozitul sustras. Faptele de corupție ale agenților fi scali se pedepseau cu închisoare contravențională. În lucrarea “Fraude și infracțiuni fi scale”, Ion Stan afi rma: “Legislația română este un mozaic de legi necoordonate din punct de vedere al sancțiunilor. Infracțiunile nu sunt întotdeauna net defi nite, iar tehnica aplicării lor nu este amănunțită și precisă ceea ce îngreunează nu numai sarcina organelor fi scale chemate a le aplica, ci și cercetările în domeniul fi scal și judecarea contravențiilor...Fiecare lege fi scală are sistemul său deosebit de penalități, procedură proprie și termene de apel și recurs cu totul diferite de la un impozit la altul, astfel că se comit cu ușurință de către funcționarii Ministerului Finanțelor erori și confuzii.”1

Legea 344/29.12.1947 pedepsea aspru evazioniștii fi scali, dar le acorda posibilitatea să intre în legalitate prin lichidarea obligațiilor fi scale, chiar dacă în perioada anterioară au afectat, total sau parțial, obligațiile fi scale către bugetul de stat sau bugetele locale. În privința faptelor de evaziune fi scală, acestea erau asimilate crimei de sabotaj și se sancționau cu pedepsele prevăzute în legea pentru reprimarea speculei și a sabotajului. Tranziția la economia de piață a statelor care au avut o economie centralizată presupune schimbarea cadrului legislativ fi scal, astfel încât să permită întărirea mecanismului fi scal care are sarcina să asigure creșterea economică și efi cientizarea tuturor pârghiilor economice. Economia planifi cată nu refl ecta fi del situația reală din economie, iar sistemul de prețuri era rigid și se caracteriza printr-o rată a dobânzii foarte scăzută și o micșorare a salariilor. Aplicarea unui nou sistem fi scal trebuie să țină seama de impactul pe care îl are

1. Ion Stan, citat în http:// www.scritub.com


asupra societăților, astfel încât creșterea impozitelor să nu genereze evaziune fi scală și corupție, acestea putând fi accelerate de o creștere a infl ației. În același timp, analiza noului sistem fi scal implică și studiul efectelor produse asupra investițiilor străine. Evaziunea fi scală este consecința unor fapte ilegale care au la bază următorii factori: “- imperfecțiunile legii; - neuniformitatea în activitatea organelor fi nanciare în ceea ce privește stabilirea și perceperea taxelor și impozitelor; - conduita unor categorii de contribuabili; - lipsa de exigență sau corupția funcționarilor publici.” Etapa tranzitorie de la economia dirijată la economia de piață poate favoriza fapte ilegale precum corupția, trafi cul de infl uență, înșelăciunea sau evaziunea fi scală. Prin introducerea TVA la data de 1 iulie 1993, agenții economici s-au orientat către reducerea consumurilor, disponibilizarea resurselor în economie, stimularea exporturilor și îmbunătățirea disciplinei fi nanciare. În acest context, s-a considerat necesar ca unele instrumente fi scale să fi e ajustate temporar în scopul stabilizării economiei. Principalele măsuri au fost: “- reforma impozitului pe circulația mărfurilor; - introducerea impozitului pe profi t cu 77 clase de impozitare, apoi reducerea acestora la două clase de impozitare și, în fi nal, introducerea unei cote unice de impozitare de 38%; - introducerea impozitului pe dividende și pe vânzarea de active; - un nou sistem de taxe vamale; - introducerea impozitului pe salarii.” În literatura de specialitate există multiple interpretări ale conceptului de evaziune fi scală. Unii autori defi nesc evaziunea fi scală ca “totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesați sustrag, în totalitate sau în parte, materia lor impozabilă obligațiilor stabilite prin legile fi scale.” Maurice Duverger considera că fenomenul “desemnează ansamblul manifestărilor de fugă din fața impozitului.”1 Acesta apreciază că există evaziune fi scală în adevăratul sens al cuvântului atunci când “cel care ar trebui să plătească impozitul, nu îl plătește, fără ca obligația acestuia să fi e transmisă asupra unui terț.” Unii autori consideră că din punct de vedere al modului cum poate fi săvârșită, al raportului care există între fenomenul în cauză și legislația în vigoare, evaziunea fi scală are două forme de manifestare: - evaziune fi scală licită (realizată la adăpostul legii); - evaziune fi scală ilicită (frauduloasă) sau fraudă fi scală.

1. Maurice Duverger, citat în http://www.scritub.com


Din punct de vedere spațial, evaziunea fi scală se delimitează în: - evaziune fi scală la nivel național; - evaziune fi scală internațională. Evaziunea fi scală licită este defi nită ca “sustragerea unei părți din materia impozabilă fără ca acest lucru să fi e considerat contravenție sau infracțiune” și presupune exploatarea cadrului normativ pentru valorifi carea inteligentă a inconsecvențelor și contradicțiilor prevederilor legale cu scopul de evitare a obligațiilor contribuabililor către stat. Evitarea obligațiilor fi scale, în limitele legii, necesită specialiști în domeniul fi scal, iar consecința este că numai societățile cu capital mare pot utiliza această formă de evaziune, deoarece costurile unei consultanțe specializate sunt mari. Contribuabilii cu venituri modeste care nu au posibilitatea să aloce sumele necesare unei asistențe specializate apelează la frauda fi scală. Factorii care favorizează evaziunea fi scală licită sunt : “– acordarea unor facilități fi scale sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri, deduceri; - acordarea unor scutiri delimitate temporar, în cazul înfi ințării de noi societăți comerciale; - scoaterea de sub incidența impozitului a veniturilor aferente depozitelor bancare și a celor provenite din plasamente în obligațiuni emise de stat; - nereglementarea cheltuielilor generale ale societăților comerciale, aceasta creând tentația supraevaluării prin creșterea nejustifi cată economic a acestora; - impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fi zice, pe baza unor norme medii de muncă creează condiții pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media să nu plătească impozite pentru diferența respectivă; - exploatarea unor lacune ale legii.” În România cele mai frecvente evaziuni fi scale licite au fost favorizate de facilitățile fi scale acordate de guverne și omisiunile în reglementarea unor impozite și taxe. Evaziunea fi scală ilicită (frauda fi scală) este defi nită ca o formă de eludare agravantă care se sancționează prin măsuri pecuniare și privative de libertate și constă în ascunderea ilegală, totală sau parțială, a materiei impozabile de către contribuabili în scopul reducerii sau eliminării obligațiilor fi scale ce le revin. Evaziunea fi scală ilicită se prezintă sub următoarele forme: “- evaziunea tradițională; - evaziunea juridică; - evaziunea contabilă; - evaziunea prin evaluare.”


Evaziunea tradițională constă în sustragerea de la plata obligațiilor fi scale prin înregistrare și depunere de documente incorecte sau prin neîntocmirea documentelor solicitate prin legislația fi scală. Această formă de evaziune fi scală se materializează prin: întocmirea de declarații fi scale false sau neîntocmirea acestora, reducerea intenționată a încasărilor în scopul reducerii TVA și a profi tului impozabil, prin încasări în numerar fără chitanțe și vânzări fără factură, creșterea cu intenție a cheltuielilor în scopul diminuării profi tului impozabil, producerea și comercializarea de bunuri și servicii în mod clandestin, desfășurarea muncii remunerate în mod clandestin (“la negru”) și a tranzacțiilor imobiliare. Evaziunea juridică constă în ascunderea naturii unui organism sau contribuabil. De exemplu, un contract de asociere este transformat, în mod ascuns, într-un contract de muncă, prin care benefi ciarul acestuia își creează avantaje din calitatea de salariat. Evaziunea fi scală este defi nită ca “sustragerea prin orice mijloace de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetelor de stat de către persoanele juridice, care realizează venituri impozabile, conform reglementărilor fi scale.” Evaziunea contabilă constă în disimularea unei evidențe contabile corecte, prin utilizarea unor documente false, cu scopul de a crește cheltuielile, de a diminua veniturile și, implicit, a reducerii impozitului pe profi t, adică diminuarea obligațiilor fi scale datorate statului. Evaziunea fi scală prin evaluare constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor și provizioanelor cu intenția de a deplasa impozitul în viitor. În privința evaziunii fi scale, comerțul se situează pe primul loc în rândul activităților generatoare de economie subterană. În ceea ce privește contribuabilii, se consideră că cele mai mari posibilități de fraudare le au aceia care desfășoară activități industriale și comerciale, precum și activitățile independente precum medicii, avocații și arhitecții. Principalele aspecte sub care se manifestă evaziunea fi scală sunt: “– sustragerea de la plata impozitelor prin înregistrarea incorectă în datele contabile a operațiunilor economice; - “companii fantomă”; - distrugerea documentelor fi nanciar – contabile; - organizarea unor evidențe contabile duble; - întocmirea balanțelor contabile bazate pe date nereale; - nedeclararea unor activități comerciale sau a unor surse de impozitare; - subzistența unor activități economice fără declararea subsidiarilor, punctelor de lucru și antreprizelor;


- prezentarea de documente false privind operațiunile de import – export.” În ceea ce privește tehnicile de fraudare fi scală, acestea pot fi grupate pe categorii de obligații fi scale. În cazul impozitului pe profi t, tehnicile de fraudare fi scală sunt: “- reducerea bazei de impozitare prin includerea în costuri a unor cheltuieli fără documente justifi cative sau bază legală; - înregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisă de legi; - deducerea unor cheltuieli personale ale asociaților sau dobânzi la împrumuturi acordate de administratorii societății; - neînregistrarea integrală a veniturilor realizate, fi e prin neîntocmirea documentelor de evidență sau prin înscrierea în documente a unor prețuri de livrare sub cele practicate în mod real; - transferul veniturilor impozabile la societăți nou create în cadrul aceluiași grup, afl ate în perioada de scutire de la plata impozitului pe profi t, concomitent cu înregistrarea de pierderi de către societatea – mamă; - determinarea impozitului pe profi t prin aplicarea necorespunzătoare a prevederilor legale în special în ceea ce privește reducerea impozitului aferent profi tului reinvestit; - necalcularea de către unele organizații nonprofi t a impozitului aferent veniturilor rezultate din activități economice; - neînregistrarea în contabilitate a diferențelor stabilite prin actele de control sau chiar a obligațiilor legate de impozitul pe profi t datorat.” Tehnicile de fraudare utilizate în cazul taxei pe valoarea adăugată sunt: “– aplicarea eronată a regimului deducerilor taxei pe valoarea adăugată pe baza unor documente care nu au înscrisă taxa sau deduceri fără documente sau cu documente ilegale, deduceri de TVA ca urmare a înscrierii repetate a unor facturi în jurnalele de cumpărări, deduceri pe baza unor documente aparținând altor societăți comerciale, deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor scutite de drept de deducere; - necuprinderea unor operațiuni ce intră în sfera taxei pe valoarea adăugată în baza de calcul a taxei și necuprinderea în baza de calcul a tuturor facturilor; - neevidențierea și nevirarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor de la clienți; - neînregistrarea ca plătitor la depășirea plafonului minim; - sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri prin prezentarea unor acte fi ctive de donație, de la parteneri externi,


în loc de acte de cumpărare, precum și neincluderea în deconturi a taxei pe valoarea adăugată de plată în vamă; - emiterea de chitanțe fi scale și facturi cu taxă pe valoarea adăugată, fără ca agentul economic să fi e plătitor și fără să înregistreze și să vireze taxa pe valoarea adăugată; - neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularisticii tipizate, cu înregistrări incomplete în jurnale sau înregistrări repetate în jurnale de cumpărare, facturi “pierdute”, amânarea întocmirii facturilor fi scale, necuprinderea în baza de calcul a tuturor elementelor din factură; - sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată prin declararea unor importuri ca fi ind temporare; - cereri de rambursare nejustifi cate; - “erori de calcul”.” Tehnicile de fraudare fi scală cele mai frecvente în ceea ce privește impozitul pe salarii sunt: “- neimpozitarea tuturor surselor plătite salariaților cu titlu de venituri salariale; - aplicarea incorectă a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale; - nereținerea și nevirarea impozitului pe salarii datorat pentru persoanele angajate pe bază de convenții sau pentru zilieri; - necumularea, în vederea impozitării, a tuturor veniturilor salariale; - neînregistrarea obligațiilor de plată a impozitului pe salarii; - nerespectarea legislației privind stabilirea bazei de impozitare; - necuprinderea în baza de impozitare a tuturor veniturilor realizate, în special a celor pentru care impozitarea se realiza pe baza declarației subiectului impozabil; - identifi carea unor modalități de generare de cheltuieli fi ctive cu salarizarea unor persoane; - crearea unor facilități salariaților, care să nu intre în sfera de impunere a impozitului pe venitul global realizat astfel încât să plătească la bugetul de stat un impozit mai mic; - obținerea de către salariați a unor statute ce le conferă scutirea de la plata impozitului pe venitul global, precum certifi cate de revoluționari, certifi cate de handicapați.” În privința accizelor, tehnicile de fraudare fi scală sunt: “- necuprinderea în baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile; - micșorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate în vamă prin folosirea de documente duble; - necalcularea accizelor aferente modifi cării concentrației alcoolice; - neincluderea accizelor în prețul de vânzare al produselor pentru care se datorează accize;


- neevidențierea în contabilitate a obligației de plată a accizelor; - sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor accizate și trecerea lor la produse neaccizate sau accizate în cote reduse.” Referitor la alte impozite și taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, trebuie menționate următoarele tehnici de fraudare fi scală: “- evidențierea în contabilitate a unor clădiri la valori inferioare celor reale; - nedepunerea la organele fi scale a declarațiilor privind clădirile afl ate în patrimoniu, a mijloacelor de transport afl ate în posesie și a terenurilor deținute sau afl ate în administrarea agenților economici; - declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, în ce privește impozitul pe clădiri, taxa mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; - neconstituirea și nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronată a acestuia; - nereținerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate în cursul anului care după realizarea profi tului și aprobarea bilanțului au avut destinația de dividende; - nedeclararea veniturilor realizate de către persoanele fi zice din diverse activități; - încălcarea prevederilor legale privind modul de desfășurare și impozitare a activității de taximetrie de către persoanele autorizate să desfășoare aceste activități, prin neprezentarea la organul fi scal sau alterarea informațiilor furnizate de aparatele de taxat.” Cele mai noi și mai utilizate metode de fraudare a bugetului de stat sunt: “- simularea unor exporturi; - trecerea scriptică a operațiunilor prin mai multe societăți; - organizarea în ascunderea acțiunilor frauduloase prin implicarea mai multor societăți dispersate în teritoriu, aparent fără legătură între ele și întocmirea de documente care îndeplinesc doar formal cerințele legale, urmate de transferuri bancare care simulează stingerea obligațiilor fi ctive între parteneri.” Evaziunea fi scală din România ocupă un loc central în presa internațională, în care se consemnează că țara noastră pierde anual 28 miliarde euro din cauza economiei subterane.1

În acest sens, în Reuters este descris un tablou din București astfel: “În fi ecare dimineață, sute de comercianți se înghesuie într-o piață ieftină din partea de nord a Capitalei. Însă, dacă un inspector fi scal își face apariția,

1. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters


atunci ei strâng totul, iar liniștea se așterne foarte repede.” Presa internațională subliniază că România este depășită în topul statelor din Uniunea Europeană doar de Bulgaria în ceea ce privește contorizarea economiei subterane ca procent din produsul intern brut.1 Consiliul Fiscal arată că în țara noastră unul din trei muncitori nu plătește impozitul pe venit și nu achită contribuția la fondul de pensii.2

În anul 2013 evaziunea fi scală a reprezentat 16,2% din Produsul Intern Brut atingând valoarea de 22 miliarde de euro.3 Se constată că valoarea aproape s-a dublat în ultimii 14 ani, deoarece în anul 2000 aceasta era de 9,1% din Produsul Intern Brut.

2013

Evaziune fiscala

PIB

1. Studiu realizat de fi rma de consultanță AT Kearney prezentat în www.ziare.com/2014

2. Constantin Pescaru : “Reuters : “Câți bani pierde România din cauza evaziunii fi scale””, în www.ziare.com din 30.10.2014

3. Luiza Ilie:”Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în www.dcnews.ro din 30.10.2014


Prejudiciile produse de economia subterană au drept consecință majorarea taxelor plătite de populație pentru acoperirea defi citului bugetar.1

Mihai Bogza , șeful Consiliului Investitorilor Străini afi rma: “Multe companii private încă fac evaziune fi scală, astfel că fac concurență neloială celor cinstiți. Taxele care ar trebui colectate de la aceste societăți vor fi recuperate prin creșterea birurilor existente.”.2

Despre evaziunea fi scală din România, Agenția France Presse scria:“ De la zidari care lucrează la negru până la rețelele de criminalitate fi nanciară, evaziunea fi scală înfl orește în România și privează bugetul statului de zeci de miliarde de euro.”.3 Conform datelor transmise de Comitetul Consiliului Europei împotriva spălării capitalurilor (MONEYVAL) și prezentate în http://economie.hotnews.ro/2014, economia subterană reprezintă 28,4% din produsul intern brut al României în 2013 (aproape 40 miliarde de euro).4

Parlamentul European a subliniat că la nivelul Uniunii Europene se pierd anual 1.000 miliarde de euro din cauza evaziunii fi scale. Ionuț Dumitru , președintele Consiliului Fiscal, a declarat: “Evaziunea fi scală, în creștere în România, reprezintă un risc pentru securitatea națională.”5 Împotriva tendinței expansioniste a evaziunii fi scale, guvernul a creat în cadrul Fiscului o direcție cu atribuții de împiedicare a activității rețelelor criminale, care s-au extins dincolo de granițele României. În articol sunt prezentate cele mai mari infracțiuni de evaziune fi scală înregistrate în anul 2014: “Una dintre afacerile cel mai răsunătoare descoperite în 2014 vizează o evaziune de 24 milioane euro pe piața fructelor și legumelor. Treizeci de cetățeni turci, iordanieni și români, dintre care 12 au fost arestați, au înfi ințat 58 de societăți fantomă pentru a scăpa de plata TVA (24%) după ce au livrat produse de 100 milioane euro. Într-un alt caz, 22 cetățeni români și chinezi au pus la punct un lanț fraudulos format din 15 societăți care efectuau tranzacții succesive și omiteau să declare și să plătească TVA. Pierderea fi scală a fost de 12 milioane euro.” Potrivit datelor Consiliului Fiscal, 1,45 milioane de oameni munceau la negru în anul 2012, adică 23% din numărul total de angajați. În acest sens, construcțiile sunt cele mai afectate, deoarece 60% din muncitori nu lucrează cu contracte de muncă.

1. Corina Vârlan : “Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa străină’’ în www.gândul.info din 30.10.2014

2. Mihai Bogza, citat în www.gândul.info/2014

3. Evaziunea fi scală, o enormă gaură pentru România – France Presse în http://economie.hotnews.ro , 21.08.2014

4. Maria Enache : “France Presse : “Evaziunea fi scal înfl orește în România și privează bugetul de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com

5. Ionuț Dumitru, citat în http://economie.hotnews.ro/2014


Gheorghe Piperea arată într-un text publicat pe www.juridice.ro că pierderile înregistrate în ultimii nouă ani de economia națională cauzate de bănci, companii multinaționale și IMM-uri sunt de aproximativ 20 mild.euro, suma împrumutată de România de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.1 Calculul efectuat de avocatul Piperea are la bază datele oferite de Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR, conform cărora în anul 2013 erau înregistrate 720.000 persoane juridice active. Dintre acestea 115.000 nu au depus bilanțul, 87.000 nu au înregistrat profi t, 252.000 au avut profi t net de 58 mild.lei, iar 264.000 de fi rme au înregistrat pierderi în valoare de 39 mild.lei, aproximativ 9 mild.euro. Pierderile anuale reprezintă 6,5% din Produsul Intern Brut. Conform structurii celor 264.000 de fi rme care au înregistrat pierderi, 400 societăți de stat au avut pierderi, 400 societăți de stat au avut pierderi de 3 mild.lei, iar pierderile celor 263.500 mii fi rme private au fost de 36 mild.lei, ceea ce înseamnă că fi rmele cu capital privat au fost mult mai mari comparativ cu cele cu capital de stat. Autorul prezintă un exemplu de evaziune prin metoda de optimizare fi scală denumită “sendvișul olandez”. Multe corporații multinaționale își stabilesc sediile sociale în Olanda, stat în care legislația fi scală permite externalizarea integrală a profi tului către subsidiare sau holdinguri cu sediile în paradisuri fi scale. Multinaționalele cu sediul central în Olanda și fi liale în state ale Uniunii Europene exportă profi tul din Olanda în paradisuri fi scale, în care acesta nu se impozitează sau cota de impozitare este nesemnifi cativă.Opinia autorului este că pierderile anuale de 9 mild.euro nu reprezintă pierderi reale, acestea sunt doar rezultate distorsionate prin “optimizare fi scală”. Topul companiilor cu cele mai mari pierderi înregistrate în anul 2014 are drept lideri subsidiarele din România ale grupului KazMunaiGaz – Rompetro Rafi nare și Oilfi eld Expl.Business Sol, care cumulează pierderi de 2,1 mild.lei, echivalentul a 400 milioane de euro, raportate la o cifră de afaceri de 13,5 mild.lei, echivalentul a 3 mild.euro. O sursă importantă de venit o constituie combaterea evaziunii fi scale. În România sunt aplicabile prevederile Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fi scale. Legea nr.241/2005 a fost actualizată prin OUG nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fi scale. În sensul legii, constituie infracțiuni următoarele fapte: “- nerefacerea cu intenție a documentelor de evidență contabilă distruse în termenul înscris în documentele de control, deși operațiunea putea fi făcută; - refuzul nejustifi cat al unei personae de a prezenta organelor competente documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somație;

1. Gheorghe Piperea: “Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia românească de sendvișul olandez”, în www.cotidianul.ro., 19.08.2015


- împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, cu scopul efectuării verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale; - reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă; - deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fi scal, cu regim special; - tipărirea, deținerea sau punerea în circulație, cu știință, de timbre, banderole sau formulare tipizate în domeniul fi scal, cu regim special, falsifi cate; - stabilirea cu rea – credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat; - asocierea în vederea săvârșirii faptei anterior menționate; - ascunderea bunului ori a sursei impozabile ori taxabile; - omisiune, în tot sau în parte, a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; - evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fi ctive; - alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fi scale sau alte mijloace de stocare a datelor; - executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; - sustragerea de la efectuarea verifi cărilor fi nanciare, fi scale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fi ctivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verifi cate; - substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fi scală și ale Codului de procedură penală.” Sancționarea infracțiunilor de evaziune fi scală este reglementată de Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. În ultimii 25 de ani fenomenul evaziunii fi scale a luat o amploare deosebită, cu repercusiuni grave asupra economiei naționale. În acest sens apariția, în special, a societăților cu răspundere limitată a favorizat un mediu


propice pentru infracțiuni cu consecințe deosebit de nefaste atât în domeniul economic, cât și pe plan social. În esență, evaziunea fi scală reprezintă neîndeplinirea cu rea credință de către contribuabili a obligațiilor fi scale, iar acțiunile sau inacțiunile acestora în domeniul de referință intră sub incidența Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și ale tuturor celorlalte prevederi legale care guvernează sediul materiei.Pentru a stabili metodele de combatere a evaziunii fi scale este necesar să se determine cauzele care o generează și efectele produse de acest fenomen. Printre cauzele care stau la baza evaziunii fi scale, trebuie amintite excesivitatea sarcinilor fi scale și insufi ciența educației cetățenilor. Excesivitatea sarcinilor fi scale se regăsește în amploarea evaziunii fi scale. Sub acest aspect, efi ciența unui sistem fi scal constă în gradul de consimțire la impozit. Insufi cienta educație fi scală a cetățenilor are, de asemenea, efecte asupra creșterii fenomenului de evaziune fi scală. În același sens, trebuie menționat și faptul că lipsa unui control efectuat de personal califi cat și lacunele legislației fi scale pot determina amplifi carea efectului evaziunii fi scale. Consecințele evaziunii fi scale produc prejudicii atât statului, cât și contribuabililor, deoarece statul nu primește veniturile necesare activității sale, iar contribuabilii suportă impozite mai mari la venituri mai mici. Sir Austen Chamberlain afi rma că “metodele de evaziune se schimbă cu o rapiditate uimitoare”, iar “noile metode de investigare trebuie adoptate cu aceeași probă”.1

În anumite cazuri o parte din venituri nu sunt supuse impunerii fi scale din cauză că legea nu precizează modul de stabilire a obiectului impozabil. Formele de eludare ale impozitului sunt diferite în funcție de natura și proveniența veniturilor. Evitarea fi scului poate avea ca sursă și organizarea defectuoasă a controlului asupra veniturilor realizate. Evaziunea fi scală poate fi favorizată de prevederile Legii nr.31/1990, prin intermediul căreia este autorizată funcționarea societăților comerciale cu multe activități în obiectul lor de activitate, fără o verifi care prealabilă a dotărilor și condițiilor reale de desfășurare în cadrul limitelor admise de lege. Un alt element care a contribuit la eludarea obligațiilor fi scale l-a constituit limita minimă a capitalului social, care nu a asigurat posibilitatea recuperării sumelor datorate de societăți bugetului de stat. Trebuie subliniat faptul că, deși Legea nr.31/1990 prevedea posibilitatea suspendării agenților economici pentru abateri repetate, nu au existat reglementări în acest sens. Multe societăți și regii autonome au stipulat prevederi în contractele colective de muncă care au creat posibilitatea de însușire a unor venituri fără a fi supuse impozitării. Acestea nu au cumulat aceste venituri cu salariile

1. Sir Austen Chamberlain citat în http://www.scritub.com


din lunile respective, drept urmare nu au fost supuse impozitării. Majorarea cheltuielilor a avut drept consecință diminuarea impozitului pe profi t. O altă practică a evaziunii fi scale a constituit-o acordarea în avans a unor sume de bani pentru servicii care nu se efectuaseră, restituirea producându-se după o lungă perioadă fără dobândă, valoarea acestora fi ind mult mai mică decât aceea la momentul acordării avansului. O cauză a evaziunii fi scale a constituit-o sistemul fi scal care a lăsat la latitudinea contribuabililor declararea veniturilor pornind de la prezumția de sinceritate a acestora. De foarte multe ori, statul nu poate lua cele mai efi ciente măsuri de combatere a evaziunii fi scale pe fondul infl ației sau recesiunii economice. Organizarea la nivel internațional a unor structuri mafi ote puternice împiedică statele europene să ia cele mai bune măsuri, iar eforturile acestora în sensul respectării legalității nu sunt întotdeauna încununate de succes. Conform prevederilor legale, agenții economici cu capital privat pot avea două conturi la bănci diferite.1 Pentru deschiderea celui de-al doilea cont, nu este necesar avizul organelor fi scale sau al băncii la care are deschis primul cont. Deschiderea celui de-al doilea cont se face prin depunerea unei cereri și a documentelor care atestă că societatea comercială este legal constituită. În ceea ce privește închiderea unui cont, agentul economic depune o cerere, iar banca verifi că dacă acesta nu este debitor. Având în vedere cele sus – menționate, în articol este prezentat un caz care, în aparență, respectă prevederile legale din domeniul fi scal: “S.C.”X” S.R.L. își deschide două conturi: unul la BRD folosit pentru operațiuni evidențiate în contabilitate corect și la timp cu respectarea întocmai a prevederilor legale în vigoare, iar al doilea la Credit Bank, în care se va derula cea mai mare parte a activităților sale, de circa 60 – 70%, fără ca vreun document pe baza căruia se derulează operațiunile să ajungă în contabilitatea societății comerciale. Presupunem că S.C.”X” S.R.L. începe activitatea sa prin cel de-al doilea cont deschis la Credit Bank cu 100 milioane lei, marfa achiziționată livrând-o S.C.”X” S.A. care o achită la primire cu fi la CEC. Operațiunea a durat cinci zile, iar S.C.”X” S.R.L a câștigat din afacere 30 milioane lei. Afacerea s-a desfășurat “curat” cu acte în regulă, verifi cările efectuate la cele trei societăți fi ind de asemenea în regulă. S.C.”X” S.R.L. își continuă activitatea prin cel de-al doilea cont, fi ind derulate numai acele operațiuni care privesc tranzacțiile cele mai mari, mai sigure și mai “curate”. Operațiunile care sunt mai greoaie se desfășoară prin primul cont deschis la BRD, agentul economic derulând aici cca 20 - 30% din cifra de afaceri, având grijă să respecte dispozițiile legale în vigoare și să-și achite integral și la termen obligațiile fi scale. Verifi cările la S.C.”X” S.R.L. se vor încheia cu bine

1. Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale în http://www.scritub.com


cu această societate, va fi considerată o societate “model” “fără probleme” având o evidență contabilă ținută corect și la zi. Din aceasta vor rezulta verifi cări din ce în ce mai rare, nimeni neputând să se îndoiască de cinstea acestui agent; dacă ar exista această îndoială, regulamentul și statutul băncii asigură secretul operațiunilor bancare chiar și în fața organelor de control ale Gărzii Financiare.” În scopul prevenirii acestor fenomene, legislația a impus ca agenții economici să-și deschidă conturi doar la bănci din România, după comunicarea înscrierii conturilor la organele fi nanciare teritoriale. Cu privire la deschiderea celui de-al doilea cont, legislația prevede obligația ca aceasta să aibă loc numai în cazuri excepționale și prin înștiințarea băncii la care a deschis primul cont și a celei de-a doua bănci cu privire la existența contului deschis inițial și a unităților fi scale teritoriale. Cele mai frecvente forme de sustragere prin intermediul registrelor contabile sunt: “- înfi ințarea de conturi pasive cu nomenclaturi fi ctive, în special prin creșterea artifi cială a valorilor pasivului, cu scopul de diminuare a profi tului; - amortismente nelegale și amortismente la supraevaluări, prin creșterea cotelor maxime admise și prin exagerarea valorii clădirilor și instalațiilor; - rezerva ocultă (diminuările de benefi ciu și de activități); - înregistrări fi ctive; - nejustifi carea cu acte a înregistrărilor; - virarea în conturi a unor părți din benefi ciu prin înregistrarea sumelor aferente unor persoane, de regulă din conducerea societății, cu scopul de sustragere a unei părți din benefi ciu; - debitarea conturilor de rezultate și a cheltuielilor de exploatare cu sume fi ctive (materia primă utilizată pentru o construcție se înregistrează la cheltuieli de exploatare, dubla înregistrare a unei facturi, salarii și alte drepturi bănești fi ctive etc.); - ascunderea unei părți din benefi ciu prin omiterea înregistrării, neînregistrarea dobânzilor încasate, comisioanelor primite, vânzărilor efectuate și încasărilor aferente; - reducerea cifrei de afaceri prin intermediul operațiunilor fi ctive (diminuarea veniturilor încasate, majorarea cheltuielilor de producție sau comerciale cu sume reprezentând salariul patronului sau cheltuieli de natura investițiilor fără ca acestea să fi e puse în funcțiune și fără să fi e înregistrate în contabilitate, relevarea din contul profi t și pierderi a unor sume pentru investiții înainte de impozitare, înregistrarea în conturile de cheltuieli a unor sume mai mari decât cele reale și neîntocmirea registrului de casă).”


Pentru combaterea evaziunii fi scale, organele de control trebuie

să efectueze verifi carea încrucișată dintre datele înregistrate în evidența furnizorului și cele din contabilitatea benefi ciarului. De asemenea, este necesar să se extragă datele cu privire la cantitatea de materii prime, materiale și produse fi nite achiziționate prin vamă, de la persoane fi zice sau juridice, în scopul determinării veniturilor reale. Două forme de manifestare a evaziunii fi scale dețin ponderea cea mai mare în cadrul fenomenului evazionist: “- nedeclararea veniturilor realizate în vederea impunerii de către persoanele fi zice și juridice; - declararea eronată a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de către persoanele fi zice și juridice.” Combaterea acestor forme de evaziune trebuie să aibă la bază corelarea activității organelor centrale și teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice cu activitatea organelor de poliție și Parchet. Opiniile specialiștilor în ceea ce privește modalitățile de combatere a evaziunii fi scale sunt unanime în sensul înfi ințării unui aparat de control unic la nivel central și local, care să aibă atribuții atât din punct de vedere procedural, cât și practic. Sarcinile acestui corp de control trebuie să conste, în principal, în: “- constatarea reală a obligațiilor față de bugetul central și local; - ținerea corectă, pe baza documentelor, a evidențelor fi nanciar – contabile; - îndrumarea contribuabililor, persoane fi zice și juridice, în scopul aplicării legislației economice și fi scale.” Efi ciența controlului fi scal depinde, în principal, de crearea unei legislații specifi ce adaptate la economia de piață și care să se orienteze spre scăderea presiunii fi scale. Specialiștii din domeniul fi scal apreciază că reducerea evaziunii fi scale și crearea unui echilibru între membrii societății contribuie la formarea unei pături mijlocii a populației care să acumuleze în cea mai mare parte contribuția lor. Scăderea presiunii fi scale asupra contribuabililor conduce la diminuarea evaziunii fi scale. În consecință, cel mai bun mod de realizare a obiectivelor îl constituie organizarea unui mecanism adaptat la evoluția pieței, care să aibă la bază cote marginale reduse și care să fi e percepute la baze lărgite de impozitare. Pentru efi cientizarea combaterii evaziunii fi scale, este important ca impozitele să se concentreze în depozite pentru o verifi care a acestora de către autoritățile fi scale cu costuri cât mai reduse. Trebuie luat în considerare și faptul că impozitele pe venit bazate pe evaluarea de către contribuabili aduc bugetului venituri mai mici decât impozitele reținute direct de către stat. Un exemplu în acest sens este TVA-ul,


care oferă posibilități mai mici de evaziune fi scală comparativ cu taxele de consumație individuală și stimulează producătorii la colectarea impozitului prin deducerea sau rambursarea taxei plătite cu ocazia aprovizionării. Un rol major în procesul de combatere a evaziunii fi scale îl are relația dintre contribuabili și unitățile fi scale, care trebuie să aibă următoarele etape obligatorii: „- constatarea și calcularea impozitelor și taxelor conform obiectului de activitate al contribuabililor; - stabilirea obligațiilor fi scale prin debitarea impozitelor și taxelor cu debit sau crearea obligațiilor pentru celelalte impozite; - urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor; - întocmirea evidențelor fi scale pentru fi ecare contribuabil și a evidențelor centralizate.” Evaziunea fi scală nu poate fi eradicată, având în vedere complexitatea acestui fenomen și multiplele forme sub care se manifestă. Cu toate acestea, acțiunea de combatere a evaziunii fi scale poate fi direcționată spre efi cientizarea activității pentru limitarea fenomenului și efectelor produse de acesta. Cele mai importante căi de combatere a evaziunii fi scale sunt: a) crearea unui cadru legislativ care să țină seama de următoarele aspecte: - contribuabilii să aibă certitudinea că faptele de evaziune fi scală pot fi descoperite; - taxele și impozitele la care sunt supuși contribuabilii să nu fi e oneroase, situație care ar favoriza apariția fenomenului de evaziune fi scală; - existența unor evidențe fi scale care să limiteze posibilitatea contribuabililor de a eluda prevederile legale care reglementează sediul acestei materii; b) creșterea nivelului de pregătire profesională a funcționarilor cu atribuții de control fi scal; c) stabilirea unui sistem de stimulente pentru salariații din cadrul organelor de control fi scal; d) crearea unui sistem centralizat de control fi scal care să aibă ca obiective evitarea dublei impuneri și evidența strictă a datoriilor contribuabililor față de bugetul de stat și bugetele locale; e) delimitarea netă a infracțiunilor de contravențiile fi scale și stabilirea modului de sancționare a contribuabililor care se abat de la prevederile legale din domeniul fi scal; f) instituirea la nivel național a unui sistem de evidență pentru contribuabilii care nu-și achită datoriile exigibile;


g) obligația statuată prin lege a contribuabililor de înștiințare a organelor de control fi scal asupra deschiderii conturilor la bănci; h) crearea cadrului legal care să permită organelor fi scale verifi carea tuturor operațiunilor efectuate la bănci de către contribuabili; i) cooperare între organele fi scale din România și cele din străinătate, în cazul în care contribuabili din țara noastră sunt asociați cu fi rme din străinătate sau își desfășoară activitatea în alte state; j) existența unor evidențe fi nanciar – contabile care să permită depistarea rapidă a fenomenului de evaziune fi scală; k) efectuarea de către organele de control a unei situații comparative între scripticul și fapticul patrimoniului unor societăți suspectate de fraudă în domeniul fi scal; l) efectuarea unor verifi cări directe periodice a reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice asupra societăților cu cifre de afaceri importante, inclusiv asupra funcționarilor care efectuează control la aceste societăți; m) asigurarea unui cadru informatic centralizat, în care fi ecare operațiune fi nanciar – contabilă înregistrată la societăți să existe și în baza de date a organelor fi scale abilitate din momentul în care aceasta este înregistrată în evidența societăților comerciale; n) verifi carea încrucișată între datele înscrise în evidența furnizorilor și clienților; o) stabilirea unei dimensiuni optime a capitalului social, astfel încât în cazul evaziunilor fi scale prejudiciile să fi e recuperate imediat; p) schimburi de experiență între funcționarii din domeniul fi scal din România și cei din statele membre ale Uniunii Europene, cu precădere din statele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic.

Bibliografi e

1. Enache Maria:”“France Presse:”Evaziunea fi scală înfl orește în România și privează bugetul de stat de miliarde de euro”” în https://ro-ro.facebook.com

2. Ilie Luiza: “Reuters: “Cum pierde România 28 de miliarde de euro pe an”” în www.dcnews.ro din 30.10.2014

3. Pescaru Constantin: “Reuters: “Câți bani pierde România din cauza evaziunii fi scale” în www.ziare.com din 30.10.2014

4. Piperea Gheorghe :“Operațiunea morților vii sau cum este vlăguită economia românească de “sendvișul olandez” în www.cotidianul.ro din 19.08.2015

5. Vârlan Corina:”Problema evaziunii fi scale din România dezbătută în presa străină” în www.gândul.info din 30.10.2014

6. „Evaziunea fi scală în România” în http://www.scritub.com 7. http://www.ziare.com/impozit/evaziune/reuters 8. “Evaziunea fi scală, o enormă gaură neagră pentru România” – France Presse în

http://economie.hotnews.ro din 21.08.2014 9. „Metode de măsurare și combatere a evaziunii fi scale” în http://www.scritub.com


Asymmetric information in case of decision under risk

Prof. Constantin Anghelache PhD.Bucharest University of Economic Studies, “Artifex” University of BucharestBodó György PhD. StudentBucharest University of Economic StudiesAndreea Ioana Marinescu PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract The differentiated access level to the information is one of the key issue in the decision making process under risk. Typical cases with asymmetry of information are: the sale-purchase of goods, the insurance market (auto, health, life), the fi nancial sector (loan contract), the labour market and others.

Information asymmetry is considered the source of economic ineffi ciency, and

therefore is more focus is put on the study of its effect. In this paper we analysed

different aspects related to the information asymmetry, such as the adverse

selection, the moral hazard, the principal-agent problem. Also we studied

various involvement of the parties in each situation by analysing particular

scenarios, and try to build simple models which illustrates the essence and

the implication of the information asymmetry on the decision making process.

Finally, we tried to identify optimal solutions where both involved party would

have higher benefi ts, and also their expected behaviour to reach that state.

Keywords: Information asymmetry, risk, decision making, insurance,

adverse selection, moral hazard, principal-agent problem, expected utility JEL Classifi cation: D80, D82

Introduction

The access to the relevant information is a challenging issue in the decisions making process. Only in ideal cases, we can suppose the all participants have access to a complete set off information, and this cases are used mainly to build simplifi ed models for better understanding of the basic of the decision making process. In the real world people are making their decisions based on a limited set of information which are available for them in a certain moment in time. In other words, participants can have different access level to the market information, meaning that some private information are available for only some of them but it is diffi cult to get known by the other, or even impossible. On the other hand, those is possessing the information


not willing to disclose it to others, the access to the information becoming a differentiating factor in competitive market economy. Asymmetric information refers to the situation in which some persons possesses information while the other part involved in the same deal has not. Typically, is the case when the buyer knows a limited set of information about the good he intends to purchase. If the price is not refl ecting correctly the

quality of the good or service, and the buyer do not have access to all details

the seller knows, this can place the buyer at a disadvantage.

Typical cases where the information asymmetry is often present

are such as: the sale-purchase of goods - where the buyer usually has less

information as the seller; the insurance market – where the insurer do not

know the real risk profi le of the individual; the labour market – where the

employer cannot know all the professional details of the future employee; the

fi nancial sector – where the applicant for a loan would show an “improved”

fi nancial situation to the bank in order to get better conditions; and we can

continue also with other examples, from all areas of the economic.

Let’s take the case of second-hand cars (also called as “used cars”)

as example. Buying such a car, bears a certain risk for the buyer, because

some cars could have hidden problems, which are very hard to be identifi ed

by the buyer before the transaction is closed, but on the other hand the seller

is not really willing to disclose such information, because it might affect the

selling price. Lack of transparent information about the cars’ real status might

conduct to the division of the used cars market. Part of them offers for sale

high-quality cars with provable track record, whilst others offer doubtable or

low-quality, but well prepared for sale (the problems might arise after a while

the transaction is closed). Since the real quality of the car is not accessible

for the buyer the presence of bad-cars causes a price distortion of the market,

meaning that it pushes down the price of the quality-cars, where the sellers

can decide in extremis not to sale anymore for such low price, actually below

their expected return value. On the other hand, the quality-car sellers might

include into the price some additional premiums in order to show to the buyer

their good-faith, such like a limited warranty time, or a quality certifi cate from

an authorised mechanic; both cases imply an additional expense for the seller,

which actually reduces the net gain on the transaction.

It might be the case, that in the sale-purchase process a third party

intermediary person is involved, which is empowered by the buyer to purchase

a car refl ecting its expectation. That intermediary could have a different

agenda, that those of the person hired him. The behaviour of the agent could be

different depending on the information he has access compared with the other

persons involved in the deal, and also by the reputation the agent has. It could


be the case when his own interest could push him to cross the loyalty of the person who employed him, and get with any means the higher return regardless of the short term implication. On the other hand the buyer is determined to pay additional incentive, in order to assure that the intermediary will act correctly. What is the warranty that the intermediary will act correctly and transparently in front of the buyer, and not willing to cheat? How much incentive should the buyer pay for in order to play correctly? These are only basic questions which supposed to be analysed in the decision making process, and each alternatives assumes a certain level of risk, and different level of knowledge (information) which is accessible to the parties involved in the decisional process. The differentiated access level to the information or the volume of information you possess, actually is affecting the way of making decisions. In case of seller-buyer each of them has different set of information, which in the literature is referred as asymmetric information. Usually the theoretical study of asymmetric information is well-structured around two approaches, namely the Adverse Selection and the Moral hazard. The case on involvement of an intermediary in the transaction / decision making process is usually referred as Principal-Agent problem. In this paper we will analyse these cases, and try to sustain with mathematical support the practical, real world situations.

Literature review The information asymmetry was studied and described fi rst by Akerlof (1970), and the adverse selection and the moral hazard have been explored in a vast body of research. Among these, the most signifi cant ones refer to Spence (1973), and Rothschild and Stiglitz (1976). Akerlof (1970) describes the information asymmetry in case of product market, with examples from the perspective of the buyer of a used car, Spence (1973) refer to similar mechanism when workers sell their labour experience to a company, and Rothschild and Stiglitz (1976) analyses the insurance market in which private information favours the buyer, who is better aware of her health condition or driving skills. The moral hazard was widely studied by scholars, among them key contributions to the literature have by Ross (1973), Holmström (1979), Grossman and Hart (1983) and Mirrlees (1999). Mirrlees considers the car insurance market, where after the contract is signed the company cannot observe the real behaviour of the driver, but can consider the historical record in the determination of the future profi le and differentiate the premium based on such calculations. The principal-Agent problem was further investigate by Holmström (1979) looking for kind of relation of the agent long term reputation and cases


of irrational decisions, whilst Harbaugh (2003) show, that the model can be further extended and includes the probability weighting related to the agent behaviour. In 1996, the Nobel Prize was awarded to James Mirrlees and William Vickerly for their contribution of theory related to asymmetric information, and introduction of incentives in the decision making process. The same Prize was granted to George A. Ackerlof, Michael A. Spence and Joseph E. Stiglitz for their analysis of the asymmetric information involvement of the market evolution. Further studies as of Chiappori and Salanie (2000), Chiappori et al. (2002) shows that information asymmetry in case of insurance market has no consistent effect on decision makers, and contradict earlier conclusion that information asymmetry creates problem in the insurance market. This is the result of continuous data collection from the insurance companies, and also making historical record available for other market players reduces the information asymmetry. Anghelache, Anghelache,., Anghel and Niţă (2016) present some considerations on the banking risk. Anghelache, Anghel and Diaconu (2016) develop on risk aversion. Anghelache and Anghel (2014) approach the risk in portfolio selection, while Păunică (2014) approaches the risk associated to infrastructure projects.

The Adverse selection The adverse selection refers to the situation when two or more parties are negotiating a transaction, and one of them has some information that the others do not have. This “hidden information” put the party have it in a privileged situation and it might take some decision which actually harms others, or create a disadvantage for them. Therefore, the possession of more information creates a potential competitive advantage for those having it. To illustrate this case, let suppose that in the second-hand car market, all the cars are traded on the same price. This situation the price of the transaction is offering less benefi t for the high-quality car sellers compared with those selling doubtable or worst quality cars who really getting a better return on the deal. This situation might force the high-quality car sellers to withdrawn from the market, since they do not get the expected benefi t. Let’s take the case of car insurance to see how the individual and the insurance company are facing the transaction from the perspective of the information they have. Usually the company does not know the real profi le of the individual, and it is hard for them to identify all detail, in order to offer a price which, cover all potential risks and would not create a loss for the company. For the company only information visible are details about the


car and the driver past history. On the other hand, the individual not willing to disclose to the company some of its risky behaviours which if it would be known by the company it might increase the insurance policy price. To easily understand the problem, let suppose that all drivers on the market are classifi ed by the insurance company in a single category, and from the adverse selection perspective we can suppose that all of them are the same, expecting their probability of loss. In this view we can distinguish “good” drivers and “bad” drivers, each of them having a probability of loss distinguish “good” drivers and “bad” drivers, each of them having a probability of loss

A loss, if occurs, for simplicity we

respective respective , where we assume that consider to have a fixed size

, where we assume that distinguish “good” drivers and “bad” drivers, each of them having a probability of loss

, where we assume that 0 < < < 1.. A loss, if occurs, for simplicity we consider to have a fi xed size L. We can assume also, that all drivers know exactly their own risk profi le and probability of loss, whilst this information which is not available for the insurance company at individual level, but they have access to aggregated statistical information about the market segmentation.

Full Insurance First, let suppose that distinguish “good” drivers and “bad” drivers, each of them having a probability of loss

A loss, if occurs, for simplicity we and respective , where we assume that

consider to have a fixed size are public information, and the

insurer offers different type of contract for each category. The market is considered to be in a long-term competitive equilibrium, so that each insurance company has the expected profi t on each type of contract equal to zero. We also know, that if available, the full-insurance is the optimal solution both for the insurer and the individual. This implies that it would be a different full-insurance policy for each type of driver, which means that the “good” driver will pay a premium

that it would be a different full- insurance policy for each type of drivermeans that the “good” driver will pay a premium = , whilst the “bad” drivers will , whilst the “bad” drivers will pay a premium means that the “good” driver will pay a premium

pay a premium = .On contrary, if we suppose that the driver type is

. On contrary, if we suppose that the driver type is private information, (meaning that the driver knows his profi le, but this information is not available for the insurer) and the insurer will continue to offer two type of insurance contract with different prices continue to offer two type of insurance contract with different prices respective

drivers to pretend to be “good” drivers in order to pay less respective respective , where

drivers to pretend to be “good” drivers in order to pay less, where

continue to offer two type of insurance contract with different prices < , it is expected that all

(meaning , it is

expected that all drivers to pretend to be “good” drivers in order to pay less (meaning continue to offer two type of insurance contract with different prices respective

drivers to pretend to be “good” drivers in order to pay less). In such situation all insurers will lose money and the market

would collapse. In order to survive the insurers might pretend from all drivers to pay respective , where

drivers to pretend to be “good” drivers in order to pay less, but this situation would not be convenient for the “good” drivers,

considering the price to high, and as a consequence either they would give up the insurance and assume the full risk, or accept the higher premium considering that any insurance is better that not having at all. This last situation could turn to the extremis where, only “bad” drivers would buy an insurance policy, which it is not really desirable for them because it would reveal the driver risk profi le also.


Pooling contracts Until now we assumed, that only full insurance is available, but we can consider also the case of partial insurance contracts. Such contracts can be characterised by the insurance premium P and the indemnity level α, and the

indemnity in absolute value is αL.

In the case of full insurance contracts presented before, in order

to push the “good” drivers to buy an insurance policy, the insurer should

offer a premium which would be attractive for them, and the fi nal wealth

with this insurance is better than with no insurance. This contingent claim

can be described the inequality, which is also known as “individual rational

constraint” to make the deal:the inequality, which is also known as “individual rational constraint” to make the deal

( , + ) ( , )describe the most probable decision of the good driver. where „where „ ”

From the insurer perspective

” describe the most probable decision of the good driver.

From the insurer perspective, if there is public information available

which statistically represents the drivers’ behaviour they will use it to get

profi table. Let consider λ represent the percentage of bad drivers from the

total number of drivers, where 0<λ<1. In this case the full coverage insurance

premium can be described by:

bad drivers from the total number of drivers, where 0 < < 1. In this case the full coverage

insurance premium can be described by: [ + (1 ) ] . Such contracts would break

even on average, only if both types of drivers would buy it. Indeed, the bad drivers will prefer to . Such contracts

would break even on average, only if both types of drivers would buy it.

Indeed, the bad drivers will prefer to buy, because the price seems fair enough

to determine them to buy, but if the good drivers will not buy it, then the

company will show loses inevitable. However, if the good drivers will by this

contract (having in mind that any insurance is better than no insurance) this

type of contract will generate profi t. Taking into account how

bad drivers from the total number of drivers,

insurance premium can be described by: [

even on average, only if both types of drivers would buy it. Indeed, the bad drivers will prefer to

was defi ned,

and since both categories of drivers would buy only this single contract, they

are called “pooling contracts”. As real life example for such contracts we can

refer to the mandatory car insurance, imposed by the government in most of the

countries.

Obviously, such contracts will not be liked by the “good” drivers,

since they will pay a higher price since the full insurance nsurance = is not available. They will be demotivated and the

igation to buy such contracts will create frustration for them.

is not

available. They will be demotivated and the obligation to buy such contracts

will create frustration for them. Therefore, the good drivers most probable

will seek for a partial insurance contract, which by pretending the premium

will increase their expected utility (EU), whilst the bad drivers will continue

to look for full insurance.

Separating contracts As we show beforehand, the EU of good drivers differs from those

of the bad drivers, we can build a pair of contracts which would be attractive


for both type of drivers, and within that each driver can select the contract he prefers. As long as each individual can select freely the desired contract type, this mechanism is often called as “self-selection mechanism”, and on the other hand it is called as “revelation mechanism” because choosing a certain type of contract the driver reveals its type to the insurer. In order to understand the construction of such contract, we introduce a new restriction, so called “incentive-compatibility constraint”, where each type of driver prefers the much suitable contract for them and dislikes the other one. Let note the contract preferred by each type of driver as:

for them and ( , ) the contract preferred by the bad drivers andof insurance contracts can be described as:

(

the contract preferred by the bad drivers and the contract preferred by the bad drivers and ( , ) that for good drivers, that for good drivers, then the pair of insurance contracts can be described as:

( , )

of insurance contracts can be described as:(i) ( , ) ( , )

(ii) ( , ) ( , )

where , and describe the where

( ,( ,

where , and “bad” drivers

, and

, ) (

, ) (

, and describe the “bad” drivers.

describe the most preferable selection of the “good” drivers, respectively the “bad” drivers.

Since each type of contract is constructed to generate at least zero profi t, therefore for the bad drivers must be offered the full insurance at the fair price insurance at the fair price ( = 1 and = ), but if it is

offered a lower level of insurance the insurer’s profit will increase, regardless the good driver will , but if it is offered a lower level of insurance

the insurer’s profi t will increase, regardless the good driver will buy or not a policy (any policy sold to good drivers in fact will increase the profi t). On the mirror, the contract for the good drivers should be constructed in a way that would be not attractive at all for the bad drivers, and the insurer will be determined by the market competition to sell as much as possible good contracts at a fair price level for the good drivers. Therefore, the “incentive-compatibility constraint” (i) has to be maintained in place for the bad drivers, and they will be not interested in buy other type of policy with lower insurance level where their fi nal wealth could be lower. These two types of contracts as they are constructed, putting the drivers to choose between the preferred contract, in fact forces the drivers to reveal their risk profi le to the insurer. Generally speaking, the separate contracts seems to be the best option for the insurer. In particular, let suppose the common contracts where the percentage of bad drivers λ is relatively low. It turns out, that in this case if

both category of drivers purchasing such contract, could be an alternative to

the separated contracts, since both category expected wealth might be higher

than in case of separating contract. On the other hand, if the proportion of

bad drivers λ is relatively high, then the good drivers are not attracted by the

common contracts, and the separated contract is preferred instead.


As conclusion, we can notice that the adverse selection is not affecting the wealth of the bad drivers, which certainly will prefer the benefi t of a full insurance; therefore, the information asymmetry is not applicable for them, their decision is similar to the complete information case. Only the good drivers are affected by the information asymmetry having the possibility of choosing different insurance type, and by this are bearing the cost of signalling that it is not a bad driver. In the similar way we can judge in case of sale-purchase of a used car. Only the good-quality car sellers have to show the quality of the car in order to get a high enough fair price, but also it have to bear the cost of expertise or additional warranty in order to differentiate in the market.

Moral hazard The moral hazard is related to the situation, when “hidden actions” are taken by one party involved in the deal, but the real effort is not observable. Typically, we speaking about moral hazard in information asymmetry after the transactions are concluded, but one of the participant take less care compared with the case before deal was closed. Let take the example of an individual, which might drive less carefully having an insurance policy in force, compared with the case he have to cover the whole loss in case of accident. Or another example, we suppose that the driver knowing that his car has a performant crash-protection system installed, it might determine him to rely on that system, to feel more protected and to drive less carefully than it would not be any protection. The moral hazard usually deals with the case, when the choices made by an individual lead to the possibility of changes in its behaviour. For understand the situation and to try to model it, let suppose the simplest case when in the insurance market there are only two possible outcomes: either it is no loss, or the loss occurs and its size is L. Also, we consider an individual, which has two alternatives to choose: either takes no effort to prevent the accident (loss) or not taking any effort. We notice with

ith probability with , the probability with effort, where we suppose that 0 < <

probability with no effort, and with with , the probability with effort, where we suppose that e the model, we suppose effort is not costless, and taking effort will bear a cost of

, the probability with effort, where we suppose that

effort to prevent the accident (loss) or not taking any effort. We notice with probability with , the probability with effort, where we suppose that 0 < < < 1.

e the model, we suppose effort is not costless, and taking effort will bear a cost of . To further refi ne the model, we suppose

effort is not costless, and taking effort will bear a cost of c for the individual. If we consider the expected utility to be k, then EU = k in case of no effort, and EU = k – c in case effort is taken. In such circumstances we ask the question: When will be the individual motivated to take effort? This can be described by the equation representing the contingent wealth of the individual as:

( , ) ( , )

( , ) ( , ),

+

(

where <This means that it worth to make effort when:


This means that it worth to make effort when:

) ( ,

means that it worth to make effort when: + ,correlated with the lower probability of loss is less than the possible loss without effort. In other

, when the cost of the effort correlated with the lower probability of loss is less than the possible loss without effort. In other words, if the outcome of making effort is not signifi cantly different (in positive sense) from the case without effort, the individual most probably will consider that it is “not worth” to take effort. In the situation that the individual observe a considerable difference between the wealth in case of no-loss compared with the case of loss, the individual will fi nd a certain level of cost of effort, which is worth to take, meaning the increase of the EU with effort will be higher than the cost invested. From the insurer perspective, the effort taken is not visible at all. They presume the worst, that the drivers will not take any effort, therefore the best fi tting for them it is the full insurance:

the effort taken is not visible at all. They presume the worst, that the drivers will not take any effort, therefore the best fitting for them it is the full insurance: = .

o take effort. If the level . If the level of insurance

is low enough, it might determine the individual to take effort. If the level of insurance is higher, the individual might not take any effort, which would increase the probability of loss for the insurer. There is a level of indemnity α which determine the individual to take or not effort, we noted this αE, which is the most preferred level of insurance offered at the lowest “with effort” price. Therefore, the insurer would promote differentiated nonlinear pricing structure as described below:

( ) = for

for >

These two cases leads to the extreme, where with no effort the full insurance is the best case These two cases leads to the extreme, where with no effort the full insurance is the best case α = 1, and with effort α = αE.

As conclusion we can notice some similitudes between the moral

hazard and the adverse selection models. In both cases the individual has the

possibility to choose between two variants: a low value contract which offers

a limited coverage and another with higher value offering full coverage. In the

adverse selection contracts are constructed in a way that separates the “good

risk”, whilst the case of moral hazard, they are constructed to separate the

“good behaviour”.

The Principal-Agent problem The Principal-Agent problem refers to the situation, when one

individual – the principal – want to hire another individual – the agent – to

perform a given task, or conclude a deal. In return the agent will receive a

return - incentive - for the tasks performed or the effort made in order to

achieve the principal’s expected result. As typical example we can illustrate,

is the case of a lawyer which is hired by a customer to increase the probability


of winning the case, for that will receive a premium agreed in advance. The customer is the Principal, the lawyer is the Agent and the premium is the Incentive. Whatever is the outcome of the case, the principal cannot observe clearly if the agent takes any effort or not. Let suppose that the principal has two states of wealth X1 and X2 where we suppose that X1 > X2. The probability for one of the situation is p1, respectivelly p2. The principal hires the agent which is expected to increase of the probability of reaching state 1 (or in other words, to reduce the chance to get into state 2.). If we suppose to pay the agent with a fi xed fee, then how can be sure, that the agent will take any effort to infl uence the events, and

will not imitate only taking effort? For example, we can win the lawsuit case,

without the lawyer making anything additional effort. For sure, if the effort

is observable and measureable, we can build the incentive dependent on the

effort, and if no effort is taken, then no incentive is paid. But if the effort is not

observable, the principal cannot be sure if effort was taken or not. Let analyse

two borderline cases in order to better understand this.

Binary effort with Risk-neutral Principal In order to keep simple, the model, and in the sense of what it was

described beforehand in the moral hazard case, we can suppose that the agent

has two possible choices: either to take effort or not. Taking effort can be

quantifi ed as an additional cost c, which in the context of expected utility

(EU) will reduce the fi nal utility with c. For sure, the principal wiling not to

pay the agent if it not making any effort. On the other hand, the agent’s effort

is not really observable by the principal, and this cannot be sure if the agent

takes real effort or just simulating it. In case of the fi xed-fee, the agent is not

stimulated to make effort, and on the other hand the principal cannot observe

the effort, therefore we have to determine if there is a way to stimulate the

agent to take effort by offering a premium cased on contingent-claim.

We assume that the contingent claim paid by the principal to the agent,

is described by (a1,a2 ), where a1,a2≥0, then the principal will remain with the

wealth (X1-a1,X2-a2 ). In both cases the principal will remain with less wealth,

but he expects that hiring the agent the probability to reach state 1 to increase.

Indeed, if we assume that a1 > a2, then it would be no other incentive for the

agent to take effort. On the other end if we assume a1 is much higher than a2,

this it can lead to the situation where the principal fi nal wealth would be X1-

a1< X2-a2, meaning that it is not motivated at all to hire the agent.

If we note the expected utility of the agent k, and the effort taken

by the agent with e (this is assumed to be either 1 or 0), while the cost of

effort is noted with c. The probabilities to reach stage 1 or 2 are described by


p1(e) and p2(e) where p2(e)=1-p1(e), and also we assume that p1(1)>p1(0). In this context we want to fi nd a contract (a1,a2) which maximises the expected payoff:

(a ,a

max, ,

p (e)(X a ) + p (e) (X a )

where we have the following two constraints:p (e) (a ) + p (e) (a ) =

(1) (a ) + p (1) (a ) p (0) (a ) + p (0)

where we have the following two constraints:

max, ,

p (e)(X a ) + p (e) (X a )

where we have the following two constraints:p (e) (a ) + p (e) (a ) =

p (1) (a ) + p (1) (a ) p (0) (a ) + p (0) (a )

This means in other word that the principal is willing to pay (a , a ) to the agent, in order to This means in other word that the principal is willing to pay (a1,a2) to the agent, in order to determine to take the effort e, which maximises the payoff for both of them. The fi rst constraint refers to the individual-rational constraint of the agent, and represents the level of incentive which will motivate the agent to buy-in the deal (also referred in the literature as “participation constraint”). The second constraint is the agent’s incentive-compatibility constraint, which (similar to the adverse selection where was the case of assuming or not risk) will guarantee, that the agent equally will or will not take effort. As consequence we can assume, that the agent will take the effort, and e = 1, meaning that even the effort is not observable directly by the principal, the construction (a1,a2) will determine the agent to take the effort. In other word, the principal pays the agent good enough to determine this to take effort in his case. Considering the market competition, the agent is assured to get from the principal the best incentive to work for, compared to any other competitive offer from others. On the other end, let consider the world, where the effort is observable, and in this world of complete information we can consider conditional payments to the agent as

where the effort is observable, and in this woromplete information we can consider conditional payments to the agent as (a ,a ) . In this case,

since the effort is observable, the agent if not making effort, will receive nothing, . In this case, since the effort is observable,

the agent if not making effort, will receive nothing, and we can conclude, that in this case both the principal and also the agent has better results (the principal pays less, the agent saves the cost of effort). But not this is the solution both of they want. The principal wants to pay the agent to get it into stage 2 (with higher expected wealth), the agent wants to collect as high as possible the incentive from the principal for the effort he made. In the context of complete information, and based on risk sharing effi ciency, the principal should pay good-enough the agent in order to determine to take the effort. In the real word, this situation we can illustrate with the example of the lawyer paid by “success-fee”, who receive a signifi cant reward is wins the case, but barely nothing if the case is lost.


Continuous effort with Risk-averse principal In the previous section we considered the principal as risk-neutral, which is less probable in the real word. Hereby we extend the model considering that principal is risk-averse, its utility function is described by v), and the agents ‘effort could be considered continue (e≥0) with p1(e) increasing

(meaning p1'(e)>0). Since we cannot guarantee state 1 (with highest wealth)

regardless how much effort is made by the agent, meaning that p1(e)<1

0

) < 1 . Than the .

Than the principal’s problem is to

p (

max, ,

p (e) (X a ) + p (e) (X a )

p (e) (a ) + p (e) (a ) Subject to the following two constraints:

max, ,

p (e) (X a ) + p (e) (X a )

the following two constraints:p (e) (a ) + p (e) (a )

p (e)[ (a ) (a )] = 0

These two constraints have the same significance as it was presented in the section before, the first These two constraints have the same signifi cance as it was presented in the section before, the fi rst is the individual-rational constraint, and the second is the incentive-compatibility constraint. In this case, when we considered the effort continuous, and the level of contingent payment to the agent (a1, a2 ), this equation describes the agent’s best option which maximises its effort e. Even the principal cannot observe the real effort level, but with the proper contingent payment construction of (a1, a2) can determine the agent to take effort, which is optimal for him. Therefore, both the principal and the agent has a common objective which simultaneously satisfy the conditions a1> a2, respectively (X1-a1)>(X2-a2), and maximises the conditional payment to the agent as

> a

the agent as (a , a )

This means that, very similar to the previous case, by reducing the incentive payments to the .

This means that, very similar to the previous case, by reducing the incentive payments to the agents related to succeeding into stage 1, will reduce simultaneously the agent’s level of effort in the proportional manner. More we pay the agent, his effort will increase proportionally. Returning to the case of lawyer, with continuous effort taken the incentive paid by the principal should be higher if the lawyer’s shows higher effort and succeed to obtain better result for the customer.

Conclusions In this paper we analysed several cases where the information is not available in the same extend to all participants to the market, situations which are typically referred “asymmetric information”. Decisions taken under such conditions are affected by the level of risk associated with the lack of information. In ideal world, with “perfect information” the decisions can be easily predicted a properly modelled, but this is not the case with the real world.


Consumers cannot possess al available information about all the transaction the individual is involved, rather the decisions are based on a limited set of information which is available for the decision maker in a certain moment in time. Some persons or organisations can obtain more information than others, and due to this they could have a better position in the negotiations with others, or could be better positioned compared with the competitors. In this paper we described three major problems related to the information asymmetry – the adverse selection, the moral hazard and the Principal-Agent problem. Beside the description with simple examples we tried to demonstrate the differences between these cases and also to we described the simple modelling of the essence of these information asymmetry problem. The adverse selection occurs when buyers and sellers are basing their decision on imperfect information, where the sellers possess some hidden information which would not like to disclose to the buyer – so called “hidden information”. This situation results in the market polarisation in good product and bad doubtful products. In order to convince the buyer about the high quality the seller must invest in showing evidence to the buyer about the quality of good, but this bear an additional cost which actually reduces the net benefi t of the seller, but on the other hand assures the buyer to meet his expectation. In particular, we analysed three different types of insurance contracts, the full insurance, the pooling contracts, and the separate contracts, in each of these cases we analysed the possible behaviour of good and bad drivers. We can conclude that full insurance is preferred by the bad drivers, whilst the good ones will prefer any alternative with a lower price and limited risk sharing. The moral hazard, exist when after a deal is concluded, one person undertakes actions which is in detriment of the other party – so called “hidden actions”. The problem is that the harmed person is unaware about the other’s action, and cannot take any measure to infl uence this. We described the case

when the incentive given by the insurer is high enough in order to push the

driver to take any effort to reduce the probability of loss. Taking effort is

applicable mainly for good drivers in the exchange of an additional benefi t,

whilst the bad drivers prefer the full insurance.

The principal-agent problem describes the situation when an

intermediary (the agent) is involved in the transaction, having the role to

get better result for the individual (the principal). In this case we analysed

the level of incentive which determine the agent to take effort, and also the

level of incentive the principal afford to pay for. As the incentive increases,

the certainty of the good transaction increases, but the additional cost will

reduces the net gain (expected utility) of the principal on that transaction. We


concluded that as the incentive level increases the agent will most likely take additional effort, and described the function which maximises the return of both the principal and the agent. Obtaining more information, involves additional cost for those interested in collecting relevant information about products, technical details, services, availability of the respective resources, but the risks related to uncertainty if a decision is more likely reduced. For those who intend to benefi t in long-term of more and more information are more likely motivated to spend more resource in information collection (and processing) in a certain moment in time in order to collect additional benefi ts later. The time dependency, and the relation between the risk and information is not part of the present study and will be analysed apart. The presence of information asymmetry and the impact in various market could be the source of economic ineffi ciency, and therefore is more focus is put on the study of economic decisions and their effect. Despite this, the recent evolution of the wide data collection and processing effort from many of the economic agents, also called as “big data” fade the case of information asymmetry and drives the situation to the more perfect information situation, where more and more information is available for the market players, and they can base their decision sustained by real evidences. This evolution is making place for further studies and researches.

References: 1. Akerlof, G. (1970) “The Market for ’Lemons’: Quality Uncertainty and the Market

Mechanism”, Quarterly Journal of Economics, Vol. 84, pp. 488-500. 2. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014) – “The model of W.F. Sharpe and the model

of the global regression utilized for the portfolio selection”, Romanian Statistical

Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 7 (July), pp. 124-131 3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Diaconu, A. (2016) – “Risk Aversion and Individual

Preferences Modelling”, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 1 (January), pp. 77-82

4. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Niţă, G. (2016) – “General Notions on Banking Risks”, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 64 (2016), Issue (Month): 5 (May), pp. 7-10

5. Anghelache, G. V., Anghelache, C. (2014) – „Diversifying the risk through portfolio investment”, Theoretical and Applied Economic, Vol. XXI (2014), No. 9(598), pp. 7-22;

6. Arnott, R. and Stiglitz, J. (1988) “The Basic Analytics of Moral Hazard”, Scandinavian Journal of Economics Vol. 90, pp. 383-413.

7. Chiappori P. A. and Salanié B., (2000) ”Testing for Asymmetric Information in Insurance Markets”, The Journal of Political Economy, Vol. 108, No. 1. pp. 56-78.

8. Echart, L, Gollier, C, Schlesinger, H, (2005) – “Economic and Financial Decisions under Risk”, Princeton University Press

9. Grossman, S. and Hart, O. (1983) “An analysis of the principal-agent problem”, Econometrica, vol. 51, pp. 7-45


10. Harbaugh R. (2003) “Skill reputation, prospect theory and agent theory”, Claremont College Working Papers

11. Holmström, B. (1979) “ Moral hazard and observability”, Bell Journal of

Economics, vol. 10, pp. 74-91 12. Mirrlees, J.A. (1999) ” The theory of moral hazard and unobservable behaviour”.

Review of Economic Studies, vol. 66, pp. 3-21 13. Păunică, M. (2014) – “Economic benefi ts of the infrastructure projects

implemented in the Reservation of the Danube Delta Biosphere”, Theoretical and Applied Economics Volume XXI (2014), No. 11(600), pp. 95-104

14. Rothschild, M. and Stiglitz, J. (1976) “Equilibrium in Competitive Insurance Markets: An Essay on the Economics of Imperfect Information”, Quarterly

Journal of Economics, Vol. 90, pp. 629—649. 15. Spence, A. M. (1973) “Job market signalling”. Quarterly Journal of Economics,

Vol. 87, pp. 355-374.


Efectul preţului asupra cererii de consum a populaţiei

Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU Universitatea “ARTIFEX” din Bucureşti

Lector univ. dr. Mugur POPOVICI Universitatea “ARTIFEX” din Bucureşti

Drd. Maria MIREA Academia de Studii Economice, Bucureşti

Drd. Tudor SAMSONAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii se preocupă de corelaţia dintre preţuri şi cererea de consum a populaţiei. În acest sens, sunt analizate sursele de date statistice care oferă date despre mărimea, dinamica şi structura consumului populaţiei. Demersul de cercetare analizează particularităţile diferitelor categorii de gospodării şi consumatori (salariaţi, patronat, free-lancers, lucrători în agricultură etc.). Este analizată situaţia capului gospodăriei, structura gospodăriei, refl ectată de membrii acesteia. Autorii descriu documentele principale utilizate pentru colectarea datelor, precum şi metodologia de cercetare aplicată. Cuvinte cheie: preţ, cerere, gospodărie, informaţie, bunuri Clasifi care JEL: E21, E31

Introducere

Caracterizarea statistică a mărimii, structurii şi dinamicii consumului populaţiei, ca fenomen de masă, se fundamentează pe existenţa unui sistem informaţional statistic (S.I.S.)1, integrat sistemului informaţional economic (S.I.E.). În cadrul sistemului informaţional statistic există un subsistem informaţional adecvat naturii şi specifi cităţii consumului populaţiei. Astfel, organizarea şi funcţionarea acestui subsistem informaţional statistic este gestionată de către o direcţie centrală în cadrul I.N.S. iar, în plan teritorial, de către servicii specializate în acest domeniu. Culegerea datelor statistice necesare caracterizării consumului populaţiei se bazează, în general, pe Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), Ancheta asupra Calităţii Vieţii (ACAV), Ancheta asupra sănătăţii (SAN,)

1. Baron T., Biji E., Colectiv - „Statistică Teoretică și Economică”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pag. 28-30


Ancheta utilizării timpului (TUS), furnizate de I.N.S. Alături de acestea, se mai folosesc observaţiile înregistrate cu ocazia recensământului populaţiei, informaţiile furnizate de rapoartele statistice de prestări servicii, bilanţurile instituţiilor bancare şi ale întreprinderilor de asigurări, precum şi situaţiile întocmite de Ministerul de Finanţe privind activitatea asociaţiilor familiale şi

a persoanelor fi zice independente, informaţii asupra fondurilor considerate a fi realizate în cadrul activităţilor ascunse. O altă sursă de date utilă analizei şi prognozei consumului populaţiei este reprezentata de declaraţiile de impozit pe venit. Informaţiile furnizate de către aceste declaraţii, având un grad foarte mare de autenticitate şi veridicitate, vor putea fi corelate şi utilizate (în cazul unor eventuale distorsiuni) atât la corectarea datelor privind veniturile gospodăriilor obţinute cu ajutorul metodei ABF, cât şi la stratifi carea gospodăriilor în baza de sondaj, pentru a spori gradul de reprezentativitate a eşantionului de gospodării. O trăsătură demnă de menţionat în domeniul statisticii consumului populaţiei o constituie faptul că modul de obţinere a informaţiilor se bazează, în principal, pe observări selective, şi nu pe observări totale deoarece acestea nu asigură operativitatea informaţiilor în timp real, iar costurile unui sondaj bine organizat sunt mai mult mici decât ale unei observări exhaustive.

Literature review Aisen şi Veiga (2013) discută asupra efectelor instabilităţii politice asupra dezvoltării şi creşterii economice. Anghelache, Niţă şi Badiu (2016) analizează fenomenul infl aţionist la nivelul economiei României, analize anterioare pe o temă similară sunt prezentate de Anghelache, Anghelache, Dumitrescu, Dragomir şi Soare (2015), Anghelache, Gheoghe, Manole, Fetcu (Stoica) şi Ciocan (2012). Anghelache, Manole şi Anghel (2015) evaluează infl uenţa consumului asupra Produsului Intern Brut prin metoda regresiei. Anghelache, Voineagu şi Gheorghe (2013) descriu cadrul măsurării şi analizei infl aţiei. Baron, Biji et.al (1996) este o lucrare de referinţă în domeniul cercetărilor statistice. Becker (2006) se preocupă de studiul comportamentului consumatorului modern, Ekström (2003), Perkins, Forehand, Greenwald, şi Maison (2007) dezvoltă subiecte similare. Chaudhuri şi Majumdar (2006) abordează problema consumului aparent. Dobrodolac (2011) are în vedere utilitatea capabilităţii de previziune a modelelor econometrice ca instrument suport pentru management. Eekhoudt, Gollier şi Schlesinger (2005) abordează procesul decizional în domeniul economico-fi nanciar sub efectul riscului. Rolsky, Schmidli, Schmidt şi Teugels (2009) descriu utilitatea proceselor stochastice în modelarea fi nanciară şi a asigurărilor. Turnovsky (2000) se preocupă de dinamica la nivel macroeconomic.


Metodologia cercetării

Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), iniţiată în anul 2000 este o anchetă permanentă si reprezintă instrumentul principal pentru evaluarea veniturilor, cheltuielilor şi consumului populaţiei. Ancheta este fundamentată

pe conceptele şi defi niţiile armonizate cu standardele europene, dar şi cu

legislaţia românească în domeniu si răspunde unor cerinţe stringente referitoare

la completitudinea, coerenţa şi comparabilitatea datelor.

ABF este o cercetare a I.N.S. care permite realizarea unor analize

detaliate asupra situaţiei economico-sociale a populaţiei. Informaţiile colectate

permit identifi carea gospodăriilor şi persoanelor defavorizate sau a celor

descurajate, pentru fundamentarea unor programe adecvate protecţiei socială,

precum si identifi carea inegalităţilor sociale, a incidenţei si profi lului sărăciei.

In cercetare sunt cuprinse gospodării din toate categoriile:

salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, membrii

cooperativelor neagricole, lucrători pe cont propriu în agricultură, membrii

ai asociaţiilor agricole, ajutori familiali, şomeri, pensionari, elevi, studenţi,

casnice, precum si alte categorii (preşcolari, persoane vârstnice, persoane cu

handicap, persoane întreţinute etc). încadrarea gospodăriei la una din aceste

categorii se stabileşte in funcţie de statutul ocupaţional principal declarat al

capului gospodăriei.

Capul gospodăriei, de regulă soţul, este persoana adultă declarată

şi recunoscută de către ceilalţi membri ai gospodăriei. Decizia aparţine în

exclusivitate membrilor gospodăriei şi are în vedere unele caracteristici

personale, cum ar fi : autoritatea, vârsta, ocupaţia, venitul, calitatea de

proprietar al gospodăriei etc.

Capul gospodăriei, în funcţie de activitatea desfăşurată şi de modul in

care isi obţine veniturile poate fi din punctul de vedere al statutului ocupaţional:

- Salariatul reprezintă persoana angajată cu contract de muncă, pe

durată determinată sau nedeterminată, într-o unitate economică sau socială

indiferent de forma de proprietate, în schimbul unei plăţi sub formă de

salariu în bani sau în natură şi a altor drepturi prevăzute de lege sau stabilite

prin contractul colectiv de muncă şi care sunt supuse impozitării, potrivit

prevederilor legale. Sunt cuprinse toate persoanele care desfăşoară activităţi

permanente, sezoniere, zilnice, ocazionale sau cu ora, ucenicii, angajaţii

plătiţi în perioada de probă, preoţii şi pastorii, precum şi asistentul maternal

profesionist, îngrijitorul la domiciliu al persoanelor vârstnice, asistentul

personal sau asistentul personal profesionist al persoanei cu handicap angajate

cu contract individual de muncă;

- Patronul este persoana care îşi exercită activitatea în propria sa

unitate, fi e ca este întreprindere, fi rmă, magazin, societate, fermă, birou,


cabinet etc. şi care are unul sau mai mulţi salariaţi şi care în acelaşi timp sunt

si salariaţi în întreprinderea proprie sau sunt si titulari de contracte de locaţie de gestiune sau de concesiune care folosesc salariaţi; - Lucrătorul pe cont propriu în activităţi neagricole este persoana care desfăşoară astfel de activităţi în timpul liber în propria sa unitate fără a utiliza munca salarială; - Membrul al unei cooperative neagricole - persoana care-şi exercită

activitatea în unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, de consum sau de credit,

fără a utiliza munca salarială, precum şi persoanele care lucrează la domiciliu,

pe bază de comenzi ale cooperativei;

- Lucrătorul pe cont propriu în agricultură - persoana care îşi

lucrează terenul, livezile de pomi, viile, ocupându-se de creşterea animalelor,

desfăşoară activităţi agricole, fi e singură sau împreună cu ceilalţi membri ai gospodăriei, indiferent dacă acestea sunt activităţi principale sau activităţi care se realizează ocazional şi fără continuitate, dar de pe urma cărora realizează

un venit nesalarial;

- Membru al unei asociaţii agricole - persoana care îşi desfăşoară

activitatea într-o asociaţie agricolă cu personalitate juridică;

- Ajutorul familial - persoana care îşi exercită activitatea într-o unitate

economică familială cu activitate agricolă sau neagricolă ce aparţine unui

membru al gospodăriei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primeşte

remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură (precum un salariat ce

efectuează aceeaşi muncă);

- Şomerul este persoana cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi vârsta legală

de pensionare, aptă de muncă, dar care nu este angajat in câmpul muncii dar care

este in căutarea unui loc de munca (inclusiv primul loc de muncă) şi este dispusă

să înceapă imediat lucrul indiferent dacă este înscrisă sau nu la agenţiile teritoriale

pentru ocuparea foiţei de muncă, primeşte sau nu indemnizaţie de şomaj;

- Pensionarul - persoana care are ca sursă principală de venit pensia

dobândită pentru muncă şi limită de vârstă (inclusiv pentru munca prestată în

agricultură), pentru pierderea capacităţii de muncă sau pensie de urmaş, de

invalid, orfan sau văduvă de război;

- Elevul, studentul - persoana care urmează cursurile unei unităţi de

învăţământ public sau privat de nivel primar, gimnazial, liceal, profesional, de

maiştri, postliceal, superior de scurtă sau lungă durată, în vederea instruirii sau

dobândirii unei profesii;

- Casnică - persoana care desfăşoară activităţi casnice în gospodărie

cum sunt: prepararea hranei, spălatul rufelor, întreţinerea şi îngrijirea locuinţei,

activităţi de industrie casnică nedestinate comercializării, îngrijirea şi educaţia

copiilor etc. şi nu benefi ciază de salariu, pensie (nu realizează nici un venit);


- Alte categorii - se includ copiii preşcolari, persoanele vârstnice,

persoanele cu handicap, persoanele private de libertate (în detenţie sau arestate, indiferent dacă la locul de detenţie desfăşoară sau nu o activitate), care nu

lipsesc din gospodărie de mai mult de 6 luni, persoanele întreţinute etc.

In categoria de membru a gospodăriei se includ44:

- persoanele prezente, cele temporar absente sau plecate pentru o

perioadă mai îndelungată din gospodărie, dar nu mai mică de 6 luni (la studii

în alte localităţi, în vacanţă, la rude, la case de odihnă, internate în spitale sau

în sanatorii, asistate în centrele de adăpostire a victimelor violenţei în familie);

- copiii afl aţi în grija unor persoane din afara gospodăriei, la creşe sau grădiniţe, în tabere etc; - persoanele plecate la lucru (în ţară sau străinătate), dacă nu au format o altă gospodărie sau nu şi-au stabilit domiciliul în altă localitate; - persoanele instituţionalizate (afl ate în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, cu handicap sau copii, mănăstire etc.) care fac parte din gospodărie, sunt absente în luna de referinţă, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 6 luni; - persoanele private de libertate (în detenţie sau arestate) care fac parte din gospodărie, sunt absente în luna de referinţă, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 6 luni; - copiii afl aţi în plasament familial pentru o perioadă mai mare de 6 luni; - persoanele vârstnice şi alte persoane afl ate în întreţinerea gospodăriei; - persoanele afl ate în gazdă sau cu chirie care participă la cheltuielile gospodăriei şi locuiesc împreună cu membrii gospodăriei pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau nu au domiciliul în altă parte; - persoanele angajate pentru efectuarea de servicii în gospodărie care participă la cheltuielile gospodăriei şi locuiesc împreună cu membrii gospodăriei pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau nu au domiciliul în altă parte. Nu au fost cuprinse in ABF persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun (afl ate în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, cu handicap sau copii etc.), persoanele care nu au buget comun cu membrii gospodăriei, precum si nici oaspeţii care se afl ă temporar în gospodărie. In cadrul anchetei unitatea selectata si cercetată este locuinţa, prin procedeul de eşantionare, iar unitatea de observare este gospodăria ca unitate fundamentală pentru colectarea şi analiza datelor. Potrivit acestui principiu, daca la o adresă sunt mai multe gospodării, culegerea datelor se efectuează pentru fi ecare gospodărie în parte, în câte un chestionar separat.


Gospodăria reprezintă un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. După caz, membrii gospodăriei lucrează împreună terenul sau cresc animale, consumă şi valorifi că în comun produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se consideră gospodării formate dintr-o singură persoană. Programul observării este structurat în două categorii de documente de înregistrare de tip fi şă: chestionarele anchetei si jurnalul gospodăriei. Completarea informaţiilor pentru chestionare se face pe bază de interviu, la întrebările căruia a răspuns capul gospodăriei. Completarea jurnalului gospodăriei se face prin autoînregistrare de către capul gospodăriei, soţul/soţia acestuia sau altă persoană din gospodărie care poate să facă înregistrări corecte, zilnice sau la perioade cât mai scurte de timp, cu privire la cheltuielile curente ale gospodăriei. Colectarea informaţiilor de la gospodării de către operatorul statistic se face prin 3 vizite obligatorii la domiciliul gospodăriilor: - prima vizită este desfăşurata în perioada 28 - 30/31 a lunii precedente celei de referinţă; - a doua vizită - între 10 şi ultima zi a lunii de referinţă; - iar a treia vizită - în perioada 1-7 a lunii următoare celei de referinţă. După caz, se stabilesc pe parcursul lunii de referinţă, în funcţie de necesităţile de înregistrare şi de înţelegere cu membrii gospodăriei si vizite suplimentare. In cadrul acestei cercetări statistice principalele variabile înregistrate in chestionare sunt: - componenţa şi structura gospodăriei în funcţie de caracteristicile membrilor acesteia; - statutul socio-ocupaţional, nivelul de instruire, activitatea desfăşurată de membrii gospodăriei; - veniturile băneşti, pe surse de formare şi veniturile în natură; - cheltuielile băneşti, pe destinaţii şi cheltuielile în natură; - consumul de produse agroalimentare; - locuinţa şi condiţiile de locuit; - înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată; - percepţia indivizilor privind starea materială a gospodăriei şi nivelul de satisfacere a necesităţilor curente;


- intrările şi ieşirile de produse agroalimentare în/din gospodărie; - suprafaţa în folosinţă; - produse obţinute din sacrifi carea animalelor şi păsărilor de curte; - şeptelul şi cantităţile de produse folosite pentru hrana acestuia. Ancheta bugetelor de familie (ABF) este organizată ca o cercetare trimestrială continuă pe o perioandă de 3 luni consecutive, pe un eşantion de 9504 locuinţe permanente, repartizate în subeşantioane lunare independente de câte 3168 locuinţe permanente. S-a folosit un plan de sondaj in doua trepte. În prima treaptă a fost extras eşantionul „maşter” EMZOT’2011 (Eşantionul Multifuncţional de Zone Teritoriale) pe baza datelor înregistrate la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din octombrie 2011 (RPL’2011). EMZOT a fost realizat cu scopul de a se folosi ca bază de sondaj pentru cercetările selective în gospodării, în perioada intercenzitară. EMZOT este un eşantion de 792 centre de cercetare repartizate în toate judeţele ţării şi în sectoarele Municipiului Bucureşti (450 în mediul urban şi 342 în mediul rural). Cele 792 de centre de cercetare, asimilate unităţilor primare de eşantionare (UP), au fost selectate utilizând metoda de extragere stratifi cată şi echilibrată de UP în interiorul fi ecărui strat. Criteriile de stratifi care au fost judeţ şi mediu de rezidenţă, prin intersectarea acestora rezultând un număr de 88 straturi (în Municipiul Bucureşti selecţia a fost realizată în mod separat pentru fi ecare din cele 6 sectoare administrative). In a doua treaptă au fost extrase locuinţele din fi ecare centru de cercetare. Au fost selectate 9504 locuinţe permanente pe trimestru, în 3 valuri lunare de câte 3168 conform unui algoritm de selecţie sistematică. Locuinţele extrase în treapta a doua sunt asimilate unităţilor secundare de eşantionare. Din fi ecare centru de cercetare au fost incluse în eşantion 12 locuinţe trimestrial, respectiv 4 locuinţe lunar. Pe baza datelor furnizate de Ancheta bugetelor de familie se pot determina următorii indicatori46: - numărul mediu de membri pe o gospodărie; - veniturile totale; - veniturile băneşti pe surse de formare (salarii brute şi alte drepturi salariale; venituri din agricultură; venituri din activităţi neagricole independente; venituri din prestaţii sociale; venituri din proprietate; venituri din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei; alte venituri); - veniturile în natură (contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi benefi ciarii de prestaţii sociale; contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii); - împrumuturile şi creditele luate, sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare;


- cheltuielile totale; - cheltuielile totale de consum; - cheltuielile băneşti pe destinaţii (cheltuielile pentru alimente şi băuturi consumate; cheltuielile pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare; cheltuielile pentru plata serviciilor; cheltuielile pentru alimente şi băuturi neconsumate; cheltuielile pentru investiţii; cheltuielile de producţie; impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe, alte cheltuieli); - împrumuturile şi creditele restituite, sumele depuse la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare; - consumul de produse alimentare în gospodărie şi în alimentaţia publică; - consumul alimentar exprimat în calorii şi factori nutritivi; - suprafaţa locuibilă medie pe o persoană; - numărul de persoane pe o cameră de locuit; - înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată; - gradul de satisfacere a necesităţilor gospodăriei în raport cu veniturile, etc. Ancheta bugetelor de familie constituie principala sursa de date privind cheltuielile si consumul populaţiei. Conform acestei cercetări statistice cheltuielile totale cuprind: cheltuielile băneşti si contravaloarea consumului uman şi furajer de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei. Cheltuielile băneşti reprezintă toate cheltuielile băneşti (inclusiv contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi benefi ciarii de prestaţii sociale, exclusiv depozitele constituite la bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele restituite) efectuate, indiferent de destinaţie pentru: cumpărarea produselor alimentare (consumate şi neconsumate în perioada de referinţă), mărfurilor nealimentare şi plata serviciilor; investiţii; producţie; plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, cotizaţiilor; alte cheltuieli băneşti. Cheltuielile pentru alimente şi băuturi neconsumate se compun din toate cheltuielile efectuate pentru cumpărarea produselor alimentare care nu au fost consumate în luna de referinţă, rămânând în stoc sau fi ind destinate altor scopuri (pentru prelucrare, hrana animalelor şi păsărilor, date în dar, pierderi). Cheltuielile pentru investiţii sunt acele cheltuieli băneşti de natura investiţiilor efectuate de o gospodărie într-o anumită perioadă de timp pentru cumpărarea de imobile, construcţii, terenuri, utilaje şi echipamente de mare capacitate noi şi vechi, animale pentru lapte, prăsilă, materiale (inclusiv manopera) pentru construcţii noi, extinderi, reparaţii mari (capitale), acţiuni, valută. Cheltuielile totale de producţie se compun din cheltuielile băneşti efectuate de o gospodărie într-o anumită perioadă de timp pentru producţia


gospodăriei: cumpărări de produse pentru hrana animalelor şi păsărilor

de curte, de animale pentru carne şi blană, păsări de curte, produse pentru

însămânţat, tratamentul sanitar-veterinar al animalelor de curte, alte cheltuieli

pentru producţia gospodăriei precum şi contravaloarea consumului furajer din

resurse proprii.

Cheltuielile băneşti privind plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor,

cotizaţiilor si alte cheltuieli băneşti însumează cheltuielile băneşti destinate

plăţilor cu caracter obligatoriu către sistemul fi scal.

Contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare

şi nealimentare din resursele proprii ale gospodăriilor cnstituie expresia

numerică a consumului uman şi furajer de produse alimentare şi a unor

produse nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (producţia

agricolă, stocurile perioadelor precedente, produse prelucrate în gospodărie,

produse primite în dar sau pentru muncă etc).

Trebuie făcuta distincţie clara intre cheltuielile totale ale populaţiei si

cheltuielile ei totale pentru consum.

Astfel, cheltuielile totale de consum cuprind suma cheltuielilor efectuate

de populaţie pentru necesităţile de consum curent (produse alimentare, mărfuri

nealimentare, servicii) şi intrate în consum si contravaloarea consumului uman

de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei.

Cheltuielile totale pentru consumul alimentar sunt reprezentate de

ansamblul cheltuielilor băneşti şi în natură cu scopul asigurării necesităţilor

alimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp.

Cheltuielile totale pentru mărfuri nealimentare sunt ansamblul

cheltuielilor băneşti şi în natură in scopul satisfacerii necesităţilor nealimentare

ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp.

Cheltuielile pentru plata serviciilor sunt ansamblul cheltuielilor

băneşti şi în natură efectuate de o gospodărie sau o persoană, într-o anumită

perioadă de timp, pentru plata serviciilor.

Concluzii Pe baza datelor furnizate de Ancheta bugetelor de familie se determina

o serie de indicatori care ilustrează nivelul de dezvoltare economica al

populaţiei si anume:

Consumul mediu/fi zic de produse alimentare pe o persoană reprezintă

cantităţile medii de produse alimentare destinate consumului uman, indiferent

de forma in care se consuma (bruta sau prelucrata), de sursa de aprovizionare

şi de locul în care se consumă (gospodărie sau unităţi de alimentaţie publică).

Consumul mediu de produse exprimat în calorii şi factori nutritivi

pe o persoană se determina pe baza datelor privind consumul mediu zilnic,

pe locuitor, de produse alimentare si a compoziţiei alimentelor exprimata în


calorii şi factori nutritivi (protide, lipide, glucide) intrate în alimentaţia unei persoane într-o anumită perioadă de timp (de regulă, o zi). Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată în stare de funcţionare reprezintă numărul de bunuri de folosinţă îndelungată în stare de funcţionare care revin în medie la 100 de gospodării (exclusiv bunurile închiriate sau împrumutate de la alte persoane sau instituţii).

Bibliografi e

1. Aisen, A., Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic

growth?”, European Journal of Political Economy, Volume (Year): 29 (2013), Issue (Month): C, pages 151-167

2. Anghelache, C., Niţă, G., Badiu, A. (2016). The Infl ation (Consumer Prices) in the

Romanian Economy, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2016, pp. 99-102 3. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Dumitrescu, D., Dragomir, B., Soare, D.V.

(2015). Index of Population Consumption Prices, Romanian Statistical Review – Supplement, No. 4, pp. 65-71

4. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2015). The analysis of the correlation

between GDP, private and public consumption through multiple regression, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 8, pp. 34–40

5. Anghelache, C., Voineagu, V., Gheorghe, M. (2013). Metode şi modele de măsurare

şi analiză a infl aţiei, Editura Economică, Bucureşti 6. Anghelache, C., Gheoghe, M., Manole, A., Fetcu (Stoica) A.E., Ciocan, L. (2012).

Main Aspects regarding the Consumer Price Index, Revista Română de Statistică - Supliment, Nr. 1, indexată în baze de date internaţionale DOAJ, INDEX COPERNICUS, EBSCO, ICAAP, RePEc, CNCSIS categoria B+, pp. 39-44

7. Baron T., Biji E., colectiv (1996). Statistică Teoretică și Economică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, pag. 28-30

8. Becker, T.C. (2006). Consumer Behavior Research in the Advent of the 21st

Century”, Universiy of Hohenheim, Stuttgart, Germania 9. Chaudhuri, H.R., Majumdar, S. (2006). Of Diamonds and Desires: Understanding

Conspicuous Consumption from a Contemporary Marketing Perspective, Academy of Marketing Science Review Volume, no. 11

10. Dobrodolac, T. (2011). Forecasting by econometric models as support to

management, Perspectives of Innovations, Economics & Business, Volume 7, Issue 1, 2011 ISSN 1804-0519 (Print), ISSN 1804-0527 (Online), pp. 72-76

11. Eekhoudt, L., Gollier, C., Schlesinger, H. (2005). Economic and fi nancial

Decisions under Risk, Princeton University Press 12. Ekström, K.M. (2003). Revisiting the Family Tree: Historical and Future

Consumer Behavior Research, Academy of Marketing Science Review, volume 2003, no. 1

13. Perkins, A., Forehand, M., Greenwald, A., Maison, D. (2007). Measuring the

Non-conscious: Implicit Social Cognition on Consumer Behavior, Handbook of Consumer Psychology, Lawrence Erlbaum Associates

14. Rolsky, T., Schmidli, H., Schmidt, V., Teugels, J. (2009). Stochastic Processes for

Insurance and Finance, John Wiley & Sons 15. Turnovsky, S. (2000). Methods of Macroeconomic Dynamics, MIT Press

Cambridge


THE PRICE EFFECT ON POPULATION CONSUMPTION DEMAND

Assoc. prof. Aurelian DIACONU PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Lecturer Mugur POPOVICI PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Maria MIREA PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Tudor SAMSON PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this article, the authors are concerned with the correlation between

prices and household consumer demand. In this regard, statistical data

sources are analyzed in order to provide information on the size, dynamics and

structure of consumption. The research analyzes the particularities of different

categories of households and consumers (employees, employers, free-lancers,

workers in agriculture, etc.). It is analyzed the situation of the household head,

household structure, as refl ected by its members. The authors describe the

main documents used for data collection and research methodology applied.

Key words: price, demand, household, information, goods

JEL Classifi cation: E21, E31

Introduction

Statistical characterization of the size, structure and dynamics of consumption, as a mass phenomenon, is based on a statistical information system (S.I.S.) integrated to the economic information system (E.I.S). In the statistical information system there is an informational subsystem appropriate to the nature and specifi city of consumption. Thus, the organization and operation of this statistical information subsystem is managed by a central direction within N.I.S. and, territorially by specialized services in this area. Collection of statistical data to characterize household consumption is generally based on the Household Budget Survey (HBS), Quality of Life Survey (QLS), Health Survey (HS) time use survey (TUS) provided by N.I.S. There are also used observations recorded during the census information provided by the statistical service, the balance sheets of banking institutions and insurance undertakings and statements by the Ministry of Finance on the work of family associations and self-employed persons, information on funds considered to be achieved within hidden activities.


Another source of data useful for analyzing and forecasting household consumption is represented by income tax statements. Information provided by these statements, having a high degree of authenticity and truthfulness, can be correlated and used (in the event of distortion) so the correct data on household incomes of using the HBS method and layering households under survey to enhance the representativeness of the sample households. One feature worth mentioning in statistics of household consumption is the fact that the production information is based mainly on selective observations and not on debt observations because they do not provide effi cient information in real time, and the costs of an well-organized survey are smaller than of the exhaustive observation.

Literature review Aisen and Veiga (2013) discuss on the effects of political instability on economic development and growth. Anghelache, Niţă and Badiu (2016) analyze the infl ation phenomenon at the level of the Romanian economy, previous analyses on a similar topic are presenteded by Anghelache, Anghelache, Dumitrescu, Dragomir, and Soare (2015), Anghelache, Gheoghe, Manole, Fetcu (Stoica), Ciocan (2012). Anghelache, Manole and Anghel (2015) evaluate the infl uence of consumption on the Gross Domestic Product, through regression. Anghelache, Voineagu, and Gheorghe (2013) describe the framework of infl ation measurement and analysis. Baron, Biji et.al (1996) is a reference work in the fi eld of statistical research. Becker (2006) focuses on the study of the modern consumer behavior, Ekström (2003), Perkins, Forehand,., Greenwald, and Maison (2007) develops on a close topic. Chaudhuri and Majumdar (2006) approach the issue of conspicuous consumption. Dobrodolac (2011) covers the usefulness of econometric models’ forecasting capability as management support instrument. Eekhoudt, Gollier and Schlesinger (2005) approach the economic and fi nancial decision-making proces sunder the impact of risk. Rolsky, Schmidli, Schmidt and Teugels (2009) describe the usefulness of stochastic processes in insurance and fi nance modeling. Turnovsky (2000) is preoccupied with the macroeconomic dynamics.

Research methodology Household Budget Survey (HBS), initiated in 2000 is a continuous investigation and is the main instrument for assessing the income, expenditure and consumption. The investigation is based on concepts and defi nitions harmonized with European standards, but also with Romanian legislation and respond to stringent requirements on completeness, consistency and comparability of data.


HBS is a N.I.S. research can provide detailed analysis of economic and social situation of the population. The information collected allows identifi cation of households and disadvantaged people or those discouraged to substantiate adequate social protection programs and identifi es social inequalities, poverty incidence and profi le. In research are summarized households from all categories: employees, employers, self-employed in non-agricultural activities, members of cooperatives non-agricultural self-employed in agriculture, members of farming associations, contributing family, unemployed, retirees, students, housewives, and other categories (preschool, elderly, disabled, dependents, etc). Household employment to one of these categories is determined by the household head main employment status. Head of the household, usually the husband, is a declared adult and is recognized by other members of the household. The decision belongs exclusively to the household members and is also considering personal characteristics, such as authority, age, occupation, income, ownership of household etc. Head of the household, based on the activity developed and on how is obtaining revenue, from the standpoint of occupational status can be: - The employee is an employed person under labor contracts, on determined or undetermined period, in an economic or social unit, regardless of it ownership form, in return for a payment as wages in cash or in kind and of other rights granted by law or established by the collective bargaining agreement that are subject to taxation, according to legal provisions. Are included all individuals who develop permanent, seasonal, daily, occasional or hourly disciples activities, paid employees on probation, priests and pastors and professional caregiver, caregiver at home for the elderly, personal assistant or the professional personal assistant of the disabled person employed with individual labor contract; - The owner is a person who carries on the business in his own unit, a fi rm, shop, company, offi ce, cabinet etc. and has one or more employees and at the same time are also employed in own enterprise or are holders of tenancy management or employees who use concession; - Self-employed in non-agricultural activities is the person who carries out such activities in their free time on his own unit without using wage labor;; - A member of a non-agricultural cooperative – a person who is conducting activities in handicraft cooperatives consumer or credit units, without using wage labor and also people working at home, based on orders of the cooperative; - The Self-employed in agriculture - a person who works his land, orchards, vineyards, taking care of livestock, develops agricultural activities,


either alone or together with other members of the household, whether they are main activities or activities performed occasionally and without continuity, but from which they get an unemployment income; - Member of an agricultural association - the person who operates an agricultural association with legal entity; - Family aid - a person practicing in an economic family unit with agricultural or non-agricultural activity, belonging to a household member or relative, whom helps, but is not receiving remuneration in the form of salary or payment in kind (such as an employee performing the same work); - An unemployed person is a person aged between 15 years and the statutory retirement age, able to work, but is not employed and is looking for a job (including the fi rst job) and is ready to start immediately work whether is registered or not at territorial employment agencies, receiving or not unemployment benefi ts; - Retiree - a person whose main source of income acquired is the pension for work and age limit (including for work in agriculture) for loss of working capacity or successor’s pension, pension for disabled, orphaned or widowed by war; - A student - a person attending classes at a public or private school, primary, secondary, high-school, vocational, of forman, post high-school, on short or long-term, in order to be trained or to acquire a profession; - Housewife - the person who develops activities in the household such as cooking, laundry, maintenance and care of the home, not for trading domestic industry activities, child care and education etc. and do not receive any wage, pension (not realize any income);; - Other - includes preschool children, older persons, persons with disabilities, persons deprived of liberty (detained or arrested, whether if in the place of detention carries out an activity or not), not absent from the household for more than 6 months, dependents etc. The category of household member includes: - persons present, the temporarily absent or away for an extended period in the household, but not less than 6 months (to study in other places, vacation, at relatives, in nursing homes, in hospitals nursing homes, assisted at shelters for victims of domestic violence); - children in the care of people from outside the household nursery or kindergarten in camps ; - people working (at home or abroad), if they have not formed another household or obtained residence in another locality; - institutionalized persons (located in residential centers for the elderly, disabled or children, monastery etc.) that are part of the household, but are absent during the reference month, not for more than 6 months;


- persons deprived of liberty (detained or arrested) part of the household, absent during the reference month, but not absent from the household for more than 6 months; - children in foster care for more than 6 months; - elderly and other dependents of the household; - persons in a rented home participating at household expenses and living with household members for a period of at least 6 months or not domiciled elsewhere; - persons employed to perform services in the household, participating at household expenses and living with household members for a period of at least 6 months or not domiciled elsewhere. There were not included in HBS people living permanently in shared housing units (located in residential centers for the elderly, disabled or children etc.), people who have no common budget with household members and any guests who are temporarily residing in the household43. In the survey the unit selected and researched is the residence, using the sampling process and the unit observation is the household as a fundamental unit for data collection and analysis. According to this principle, if at an address are more households, data collection is carried out to every household in part, using a different questionnaire. The household is a group of two or more persons, with or without children, who usually live together and generally have family ties and are housekeeping (do housework) participating jointly or in part at the household income and expenses. Where appropriate, household members work together the land or livestock, consume and share the value of the products obtained. The household may consist of a group of two or more persons, with or without children, between whom there are family ties, but by agreement live together and have a common budget. People who do not belong to another household and live and housekeep alone are considered households of one person. The observation program is structured into two categories of documents recorded: household survey questionnaires and diary. Filling the questionnaire information is based on interview questions answered by the head of household. Filling the journal household is done by self-registration of the head of the household, his/her spouse or another person in the household who can make proper records, daily or on short periods of time on the current expenditure of the household. Collecting information from households by a statistical operator is made during three visits to the households’ residence: - the fi rst visit is held between 28 - 30/31 of the previous month; - the second visit - between 10 and last day of the reference month;


- and the third visit – in the period 1-7 of the month following the reference. Where applicable, the visits are established during the reference month, depending on the recording necessities, understanding with household members and additional visits. Within this statistical research main variables recorded in questionnaires are: - The composition and structure depending on the characteristics of household members; - Socio-occupational status, educational level, work done by household members; - Money income, on formation sources and income in kind; - Expenses on destinations and expenses in kind; - Consumption of food products; - Housing and living conditions; - Endowment with durable goods; - Individual perceptions of household wealth and the satisfaction level of current needs; - Arrivals and departures of foodstuffs in / household; - Surface in use; - Products produced from animal slaughter and poultry; - Livestock and quantities of products used to feed it. Household Budget Survey (HBS) is organized as a quarterly continuous research on a period of 3 consecutive months, on a sample of 9504 permanent housing, divided into monthly subsamples permanent independent housing by 3168. It was used a two-stage sampling plan. In the fi rst stage, the sample “master” EMZOT’2011 (Multifunctional Sample of Territorial Areas) was drawn based on data from the Census of Population and Housing in October 2011 (RPL’2011). EMZOT was conducted in order to be used as a base for the survey sample of households in the inter survey period. EMZOT is a sample of 792 research centers distributed in all counties and districts of Bucharest (450 in urban and 342 in rural areas). The 792 research centers, treated as primary sampling units (UP) were selected using the extraction method stratifi ed and balanced by UP within each layer. The stratifi cation criteria were county and area of residence, by their intersection resulted a total of 88 layers (in Bucharest the selection was made separately for each of the six administrative districts). In the second step were extracted residences from each research center. 9504 permanent residences were selected, quarterly in three monthly waves by 3168 according to a systematic selection algorithm. The houses taken in second step are treated as secondary sampling. Of each research center were


sampled 12 homes quarterly, 4 housing monthly respectively. Based on data provided by the Household Budget Survey we can determine the following indicators: - Average number of members per household; - Total revenue; - money income based on training sources (gross wages and other wage rights; income from agriculture, agriculture independent income, income from social benefi ts, income from property, income from the sale of household assets, other income); - in kind income (the equivalent in kind income of employees and recipients of social benefi ts; value of consumption of agricultural products from own resources); - Loans and credits, amounts withdrawn from CEC Bank, other banks and similar institutions; - Total expenses; - Total consumption expenses; - expenses on destinations (expenses for food and beverages consumed, costs for purchasing non-food goods, payments for services; costs for food and beverages consumed; investment expenditure, production costs, taxes, contributions, dues, fees, other expenses) ; - Loans and loans repaid amounts deposited at CEC Bank, other banks and similar institutions; - Food consumption in the household and catering; - Food consumption expressed in calories and nutrients; - Average living space per person; - The number of persons living room; - Endowment with durable goods; - The degree of satisfaction of needs in relation to household income, etc. Household Budget Survey is the main source of data on expenditure andhousehold consumption. According to this statistical research total expenditure include: spending money and the price of animal and human consumption of agricultural products from the household own resources. Spending money represents all money spent (including the equivalent of in kind income of employees and benefi ciaries of social services, excluding deposits held with banks and similar institutions, loans and credits repaid), indifferently of the destination: purchase of food (consumed and not consumed in the reference period), non-food goods and payment of services; investments; production; payment of taxes, contributions and subscriptions; other money expenses. Expenses for unconsumed food and beverages consist of expenses incurred for the purchase of food that were not consumed during the reference


month, being stocked or destined to other purposes (for manufacturing, animal and poultry food, given, losses). Investment expenditures are those expenditures of investments nature made by a household in a given time period for the purchase of properties, buildings, land and high capacity equipment, new and old, animals for milk, stock, equipment (including labor) new construction, extensions, major repairs (capital), shares, currencies. Total production costs consist of household expenses in a certain period of time for household production: purchases of animal feeds and poultry, animals for meat and fur, poultry products, seeds, veterinary treatment of animals and poultry, other expenses for household production and feed value of the consumption from own resources. Expenses on taxes, fees, contributions, fees and other expenses, sums of money spent for mandatory payments to the fi scal system. The equivalent animal and human consumption of food and non-food products from the households own resources represents the numerical expression of animal and human consumption of food and non-food products from own resources of the household (agricultural production, stocks of previous periods, products manufactured in the household, products received as a gift or for work etc). It must be made a clearly distinguish between total expenditure of the population and its total consumption expenditure. Thus, the total consumption expenditure include the amount of population expenses for current consumption needs (food, non-food, services) and consumed and the equivalent of human consumption of agricultural products from the household own resources. Total food consumption expenses are represented by all costs and in kind expenses in order to ensure the food needs of a household or person in a certain period of time. Total expenditure on non-food goods are all costs and in kind expenses in order to meet non-food needs of a household or person at a certain time. Payments for services are all costs and in kind expenses of a household or a person in a certain period of time for payment of services.

Conclusions Payments for services are all costs money and in kind expenses of a household or a person in a certain period of time for payment of services. Average consumption / physical food per person is the average quantities of food for human consumption in any form of consume (raw and processed), supply source and where to eat (household or public catering facilities).


Average consumption of products expressed in calories and nutrients per person is determined based on data on average daily consumption per capita, food and food composition expressed in calories and nutrients (protide, lipids, carbohydrates) entered into people alimentation in a certain period of time (usually one day). Equipping households with durable goods in running state represent the number of durable goods in running for on average 100 households (excluding leased assets or borrowed from others or institutions)

Bibliography 1. Aisen, A., Veiga, F.J. (2013). How does political instability affect economic

growth?”, European Journal of Political Economy, Volume (Year): 29 (2013), Issue (Month): C, pages 151-167

2. Anghelache, C., Niţă, G., Badiu, A. (2016). The Infl ation (Consumer Prices) in the

Romanian Economy, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2016, pp. 99-102 3. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Dumitrescu, D., Dragomir, B., Soare, D.V.

(2015). Index of Population Consumption Prices, Romanian Statistical Review – Supplement, No. 4, pp. 65-71

4. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2015). The analysis of the correlation

between GDP, private and public consumption through multiple regression, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 8, pp. 34–40


şi analiză a infl aţiei, Editura Economică, Bucureşti

6. Anghelache, C., Gheoghe, M., Manole, A., Fetcu (Stoica) A.E., Ciocan, L.

(2012). Main Aspects regarding the Consumer Price Index, Revista Română de

Statistică - Supliment, Nr. 1, indexată în baze de date internaţionale DOAJ, INDEX

COPERNICUS, EBSCO, ICAAP, RePEc, CNCSIS categoria B+, pp. 39-44

7. Baron T., Biji E., colectiv (1996). Statistică Teoretică și Economică, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1996, pag. 28-30 8. Becker, T.C. (2006). Consumer Behavior Research in the Advent of the 21st

Century”, Universiy of Hohenheim, Stuttgart, Germania 9. Chaudhuri, H.R., Majumdar, S. (2006). Of Diamonds and Desires: Understanding

Conspicuous Consumption from a Contemporary Marketing Perspective, Academy of Marketing Science Review Volume, no. 11

10. Dobrodolac, T. (2011). Forecasting by econometric models as support to

management, Perspectives of Innovations, Economics & Business, Volume 7, Issue 1, 2011 ISSN 1804-0519 (Print), ISSN 1804-0527 (Online), pp. 72-76

11. Eekhoudt, L., Gollier, C., Schlesinger, H. (2005). Economic and fi nancial

Decisions under Risk, Princeton University Press 12. Ekström, K.M. (2003). Revisiting the Family Tree: Historical and Future Consumer

Behavior Research, Academy of Marketing Science Review, volume 2003, no. 1 13. Perkins, A., Forehand, M., Greenwald, A., Maison, D. (2007). Measuring the

Non-conscious: Implicit Social Cognition on Consumer Behavior, Handbook of Consumer Psychology, Lawrence Erlbaum Associates

14. Rolsky, T., Schmidli, H., Schmidt, V., Teugels, J. (2009). Stochastic Processes for

Insurance and Finance, John Wiley & Sons 15. Turnovsky, S. (2000). Methods of Macroeconomic Dynamics, MIT Press Cambridge


Impactul evoluţiei infl aţiei asupra consumului

Lector univ. dr. Marian SFETCU Universitatea “ARTIFEX” din Bucureşti

Dr. Daniel DUMITRESCU Drd. Marius POPOVICIAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Drd. Emilia STANCIUAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii analizează impactul infl aţiei asupra consumului populaţiei. Studiul include o prezentare a conceptelor teoretice din sfera temei abordate, respectiv cererea de consum, preţul, decizia de cumpărare, structura cheltuielilor totale, efectul de venit. Se acordă o atenţie specială analizei veniturilor populaţiei, care constituie resursa pe baza căreia are loc consumul. De asemenea, autorii se preocupă de evaluarea indicatorilor consumului populaţiei şi al indicatorilor care măsoară infl aţia. Cuvinte cheie: infl aţie, consum, cerere, produse, cheltuieli Clasifi care JEL: E31, E21

Introducere

Cererea de consum a populaţiei reprezintă totalitatea mărfurilor alimentare, nealimentare şi a serviciilor solicitate de populaţie într-o perioadă dată. Ea este determinată de numeroşi factori, cum ar fi de exemplu:

nevoile individuale şi familiale, preferinţele consumatorilor, sistemul de vânzare, gradul de aprovizionare a reţelei de desfacere, tradiţiile de consum, caracteristicile sociale şi demografi ce ale populaţiei, nivelul, structura şi

repartizarea veniturilor, preţurile diferitelor bunuri şi servicii etc.

Preţul poate fi privit şi ca instrument de promptă reacţie în restabilirea

echilibrului dintre cerere şi ofertă. De exemplu, atunci când există excedent

de cerere faţă de ofertă a anumitor produse sau servicii, preţurile prin creşterea

lor restabilesc echilibrul, temperând astfel interesul pentru cumpărarea

produsului respectiv. Atunci când pe piaţă oferta este în exces, comparativ cu

cererea, stabilirea echilibrului are loc prin scăderea preţului. în acelaşi timp,

trebuie amintită şi relaţia inversă, respectiv aceea în care preţul depinde la

rândul său de raportul cerere-ofertă.

Literature review

Anghel, Anghelache, Manole (2016), Anghel (2015) analizează


evoluţia infl aţiei în contextul economiei României. Anghelache şi Anghel (2016) prezintă elementele de bază ale statisticii economice, Lyberg (2004) se preocupă de calitate în organizaţiile statistice. Anghelache şi Manole (2016, 2015) analizează corelaţia dintre creşterea economică, infl aţie şi şomaj. Anghelache, Voineagu, Gheorghe (2013), Anghelache şi Sacală (2015) descriu cadrul teoretic al infl aţiei. Atanassov şi Kim (2009) studiază corelaţia dintre muncă şi guvernanţa corporativă. Nielsen (2015) a abordat incertitudinea creşterii economice. Pauly (2010) studiază perspectivele statisticii fi nanciare franceze. Savor şi Wilson (2013) prezintă o analiză bazată de dovezi asupra atitudinii investitorilor faţă de risc. Solomon, Bamossy, Askegaard şi Hogg (2006) abordează comportamentul consumatorului. Turnovsky (1995) dezvoltă pe tema dinamicii macroeconomice. Yin (2009) prezintă o estimare, bazată pe instrumente econometrice, a economiei nevăzute, subterane.


În cele mai multe cazuri decizia de cumpărare sau necumpărare a unui produs are la bază motivaţia economică legată în principal de preţul produsului sau de destinaţia sa în consum. Conform curbei venit-consum, atunci când venitul scade:

În cazul bunurilor normale, se observă că atunci când:

Reţine atenţia faptul că, unele categorii de bunuri au o pondere mai mare în cheltuielile totale, în timp ce altele au o pondere mai redusă. Pe măsură ce veniturile băneşti cresc, ponderea pentru cheltuielile alimentare se reduce. De aceea, cheltuielile pentru alimente au o pondere mult mai mare în totalul cheltuielilor persoanelor cu venituri reduse decât la cele cu venituri mari. în


această situaţie, coefi cientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru persoanele cu venituri mici, în comparaţie cu cele care au venituri mari şi foarte mari. De exemplu, ponderea mare a cheltuielilor băneşti de consum pentru produse alimentare semnifi că un nivel de trai redus, resursele fi nanciare fi ind, în acest caz, alocate prioritar asigurării hranei zilnice. Pentru perioada analizată, consumul mediu lunar la principalele produse alimentare şi băuturi, exprimat în cantităţi medii lunare pe o persoană şi înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată vin să sublinieze tocmai acest aspect. Pentru perioada analizată, se observă că produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice deţin aproape jumătate din cheltuielile totale de consum, ceea ce ar putea fi echivalent cu a spune că nivelul de trai al românilor este redus, resursele fi nanciare fi ind alocate prioritar asigurării hranei zilnice. De altfel, înzestrarea gospodăriilor cu frigidere şi congelatoare deţin supremaţia. Efectul de venit reprezintă modifi carea venitului real al consumatorului ca urmare a schimbărilor care au loc în preţurile produselor. în principiu, o reducere a preţului unui bun conduce la creşterea cererii pentru acest bun . O parte a acestei creşteri se datorează aşa-numitului efect al venitului real conform căruia venitul se modifi că la orice schimbare produsă în nivelul preţurilor refl ectând, în acest mod, puterea de cumpărare. Modifi carea preţului unitar în sensul reducerii sale determină procesul de extindere a cererii, respectiv de creştere a cantităţii cerute, în timp ce creşterea preţului unitar determină contracţia, respectiv scăderea cantităţii cerute pe piaţa unui produs. Raporturile de cauzalitate dintre modifi carea preţului unitar al unui bun şi schimbarea cantităţii cerute constituie conţinutul legii generale a cererii. Veniturile populaţiei constituie unul dintre factorii cei mai importanţi, deoarece principala lor destinaţie o reprezintă consumul, de acesta depinzând volumul, structura şi forma de manifestare a cererii de consum a populaţiei. În practica statistică din România, datele referitoare la veniturile populaţiei sunt preluate din Ancheta Bugetelor de Familie, dintr-o serie de anchete statistic realizate în agricultură şi industrie, precum şi din evidenţele ministerelor si organelor administrative de profi l. Ancheta Bugetelor de Familie constituie instrumentul principal pentru evaluarea veniturilor şi cheltuielilor populaţiei. In cadrul acestei anchete datele privind veniturile populaţiei sunt înregistrate si centralizate după o clasifi care clară a acestora. Astfel, veniturile totale cuprind veniturile băneşti şi veniturile în natură sau evaluate în lei. Veniturile băneşti ale populaţiei însumează încasările băneşti rezultate din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare,


împrumuturile şi creditele primite). Acestea cuprind următoarele tipuri de venituri: - Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale cuprind totalitatea

sumelor băneşti şi în natură (evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii)

încasate sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor acordate ca procent

sau în sume fi xe pentru condiţii deosebite de muncă (prevăzute de lege sau

prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv

lucrat în programul normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul

nelucrat plătit, a premiilor şi benefi ciilor din profi tul net, alte venituri asimilate

salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se

cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri

şi împrumuturi etc.);

Veniturile din agricultură însumează toate încasările băneşti de la

societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale

şi păsări (de curte şi de casă) şi din prestarea unor munci agricole;

Veniturile din activităţi neagricole independente se refera la ansamblul

încasărilor băneşti realizate membrii gospodăriilor din activitatea de comerţ,

prestări de servicii, practicarea unei meserii, prestarea de servicii şi executarea

de lucrări, din vânzarea sau închirierea bunurilor afl ate în patrimoniul afacerii

şi orice alte venituri obţinute din desfăşurarea activităţii sau din activităţi

adiacente (activităţi care au legătură cu obiectul de activitate autorizat), din

dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii,

destinată nevoilor gospodăriei. Mai cuprind si veniturile din profesii liberale,

desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniul

ştiinţifi c, literar, artistic şi educativ, destinată nevoilor gospodăriei. Acestora li

se alătura veniturile din drepturi de proprietate intelectuală (brevete de invenţii,

know-how, mărci înregistrate, franciză etc.), dar şi a drepturilor de autor.

Veniturile din pensii şi alte prestaţii sociale se refera la încasările băneşti

din pensii pentru limită de vârstă, pensii anticipate, anticipate parţial, pierderea

capacităţii de muncă, de urmaş, agricultori, IOVR, precum si încasările băneşti

din indemnizaţii pentru veterani şi văduve de război, persoane persecutate din

motive politice, eroii martiri şi urmaşii acestora, pentru incapacitate temporară

de muncă (concedii de boală), pentru concedii de maternitate şi îngrijirea

copiilor, indemnizaţii de şomaj şi plăţi compensatorii, alocaţii pentru copii şi

burse pentru elevi şi studenţi, ajutoare speciale pentru persoanele cu handicap,

ajutoare sociale acordate de primării şi alte ajutoare sociale.

Veniturile din proprietate sunt cele obţinute din cedarea folosinţei

bunurilor, ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/

deschise de investiţii, a depozitelor la CEC Bank, alte bănci şi instituţii

similare (arende, chirii, dividende, dobânzi);


Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei sunt cele rezultate din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie; Alte venituri băneşti se refera la cele din asigurări, jocuri de noroc, sumele primite de la persoane din afara gospodăriei. Veniturile membrilor gospodăriilor pot fi obţinute atât sub formă bănească cât şi în natură. Cei care obţin venituri doar sub formă bănească, pentru a-si satisface nevoile procura produsele necesare existenţei de pe piaţă, în acest mod se manifestă cererea de consum. Există şi categorii ale populaţiei care obţin venituri şi în natură, prin urmare o parte din nevoile de consum vor putea fi satisfăcute din producţia proprie, prin autoconsum. Astfel, cererea va refl ecta doar parţial nevoia socială, iar veniturile vor refl eca, tot parţial,

mărimea cererii.

Conform Anchetei Bugetelor de Familie veniturile în natură

(evaluate în lei) cuprind contravaloarea serviciilor si produselor alimentare şi

nealimentare gratuite sau rezultate din resursele proprii ale gospodăriei (din

producţie, stocuri, muncă, primite în dar etc). Evaluarea acestora se realizează

în lei, la preţurile medii de cumpărare a produselor din luna de referinţă pe

regiuni de dezvoltare61.

Din acest motiv, volumul veniturilor este structurat pe diverse

destinaţii, cea mai importantă dintre acestea fi ind satisfacerea principalelor

trebuinţe prin intermediul cererii de consum. Cealaltă parte este destinată

plăţii impozitelor, taxelor, economiilor etc. Prin urmare, veniturile se grupează

în trei categorii: venituri globale, venituri nete şi venituri reale.

Veniturile globale sau nominale se determină prin însumarea veniturilor

rezultate din muncă şi proprietate cu veniturile obţinute din prestaţii sociale,

iar veniturile nete se obţin în urma deducerii impozitelor directe şi taxelor

sociale din veniturile globale. Veniturile reale se calculează ca raport între

veniturile nete şi indicele preţurilor de consum.

Consumul populaţiei reprezintă o categorie complexă iar descrierea sa

statistică (numerică) nu se poate realiza cu ajutorul unui singur indicator, ci pe

baza unui sistem de indicatori.

Sistemul de indicatori ai consumului populaţiei este structurat pe

următoarele grupe de indicatori:

A. Indicatorii valorici ai consumului:

- consumul total al populaţiei;

- consumul privat al populaţiei, realizat pe baza veniturilor personale;

- consumul public al populaţiei;

- consumul material al populaţiei, de servicii materiale şi nemateriale.


B. Indicatorii consumului în unităţi naturale: - consumul mediu anual pe locuitor pe principalele produse alimentare, nealimentare şi servicii. C. Indicatorii consumului în unităţi natural-convenţionale: - indicatorii consumului alimentar exprimaţi în calorii şi factori nutritivi. D. Indicatorii înzestrării populaţiei cu bunuri de folosinţă îndelungată. Sistemul de indicatori ai consumului populaţiei descriu calitatea vieţii şi nivelul de dezvoltare economică al unei ţări si reprezintă un subsistem al sistemului de indicatori ai nivelului de trai. O particularitate specifi că acestora constă în faptul că metodologia de calcul este asemănătoare metodelor şi procedeelor de calcul ale indicatorilor statistici. Astfel, prelucrarea datelor statistice corespunzătoare consumului populaţiei se bazează pe metoda grupării, pe construirea de serii de repartiţie univariate şi plurivariate, a unor serii statistice de interdependenţe, pe serii de timp etc., metode pe baza cărora sistemul de indicatori ai consumului populaţiei rezultă sub formă de mărimi absolute (agregate) şi mărimi relative. Mărimile relative, în domeniul consumului populaţiei, se calculează sub diverse forme, cum ar fi : mărimi relative de structură, de intensitate, de coordonare, mărimi medii, indici etc. La calculul indicatorilor consumului populaţiei se tine seama de faptul că intervin două grupe mari de fenomene economice: fenomene de fl ux şi fenomene de stoc. Fenomenele de fl ux, cum ar fi produsul intern brut, consumul populaţiei, investiţiile,etc. în comparaţie cu fenomenele de stoc, cum ar fi numărul populaţiei, înzestrarea acesteia cu bunuri de folosinţă îndelungată etc., îşi modifi că dimensiunea în raport cu timpul, cuantifi carea lor putând fi făcută pe anumite perioade de timp (lună, trimestru, semestru, an). Indicatorii fenomenelor de fl ux rezultă ca indicatori agregaţi, adică sunt obţinuţi în urma însumării elementelor componente ale fenomenului global. Aceşti indicatori de fl ux, sub formă agregată, se exprimă atât în unităţi valorice cât şi în unităţi naturale. Indicatorii de stoc ai consumului populaţiei se referă la acele fenomene care nu pot fi cuantifi cate decât la anumite momente: numărul populaţiei, numărul de familii, numărul de automobile etc. si se utilizează la calculul indicatorilor consumului ca mărimi medii sau ca mărimi relative de intensitate. Mărimile relative ale consumului rezultă din raportarea unui fenomen de fl ux la un fenomen de stoc, dar fenomenul de fl ux este cuantifi cat pe o anumită perioadă de timp, iar fenomenul de stoc la un anumit moment al acestuia. De aceea, se impune măsurarea statistică a acestora pentru acele


perioade de timp pentru care au fost determinate fenomenele de fl ux. Pentru

transformarea indicatorilor de stoc în indicatori compatibili cu fenomenele

de fl ux pentru a rezulta indicatori derivaţi semnifi cativi se apelează la media

cronologica simpla sau ponderata.

Prin raportarea indicatorilor de fl ux la indicatorii de stoc rezultă două

categorii de indicatori:

- indicatori medii, care se referă la consumul mediu anual, pe locuitor

sau pe familie, pe produse, sau pe grupe omogene de produse;

- indicatori relativi de intensitate, care se referă la înzestrarea medie

anuală a gospodăriilor cu diferite bunuri de consum.

Din punct de vedere al consumului populaţiei, statistica studiază

static si dinamic ansamblul nevoilor sociale în raport cu natura acestora prin

măsurare (în cazul nevoilor cantitative, cum ar fi : consumul de carne pe

locuitor, consumul de lapte pe locuitor etc.), prin numărare (în cazul nevoilor

calitative, cum ar fi : numărul familiilor ce posedă autoturism, televizor etc.)

şi prin calcule (în cazul indicatorilor derivaţi, cum ar fi : numărul de paturi în

spitale la 1000 locuitori, numărul de locuitori ce revin la un medic etc.).

Structura sistemului de indicatori trebuie să conţină şi indicatorii

consumului determinaţi în plan teritorial, pe regiuni de dezvoltare. Prin

intermediul acestora se poate evalua nivelul consumului pe medii de

provenienţă, pe categorii socio-profesionale, în funcţie de numărul membrilor

unei familii etc., caz in care putem urmări remedierea decalajelor existente

dintre anumite zone ale ţării.

Consumul populaţiei ca fenomen de masa presupune satisfacerea

nevoilor sociale si prezintă proprietatea ca variază de la un individ al altul, de

la o familie la alta, de la o tara la alta. Aceasta variabilitate in timp si spaţiu

a consumului este identifi cata prin indicii statistici teritoriali si dinamici.

Caracterizarea statica si dinamica a consumului trebuie să aibă în vedere

raportul cantitate-calitate specifi c naturii şi conţinutului acestuia. De exemplu,

o pondere ridicată a consumului alimentar în consumul total denota un nivel

de dezvoltare economică scăzut al ţării respective, iar o pondere ridicată a

serviciilor în consumul total este o caracteristica specifi ca ţărilor dezvoltate.

Nevoile populaţiei pot fi măsurate si caracterizate statistic prin

determinarea consumului minim de existenta pe individ si pe familie.

Pe baza normelor minime de satisfacere a nevoilor de consum, acestea

se grupează în:

- norme fi ziologice pentru consumul alimentar;

- norme raţionale de consum pentru îmbrăcăminte si încălţăminte;

- norme de înzestrare referitoare la consumul de bunuri durabile.


Măsurarea satisfacerii nevoilor de consum prin numărare se realizează cu ajutorul variabilelor (consumurilor) nominale cum ar fi : numărul familiilor ce posedă locuinţă proprietate personală, automobil, numărul persoanelor care practică turism internaţional etc. O importanţă deosebită în analiza variaţiei în timp şi spaţiu a consumului populaţiei prezintă mărimile relative de structură şi mărimile relative de coordonare. Mărimile relative de structură sunt folosite la caracterizarea structurii consumului populaţiei pe grupe omogene de produse, pe categorii socio- profesionale, în profi l teritorial. În analizele statistice publicate de I.N.S. se recurge foarte des la utilizarea acestor mărimi relative de structură. Cuantifi carea prin calcul a satisfacerii nevoilor sociale se face cu ajutorul mărimilor relative (de structura) - ponderea familiilor ce posedă locuinţă proprietate personală din totalul familiilor, ponderea familiilor ce posedă un automobil din totalul familiilor etc. şi cu ajutorul mărimilor medii - consumul mediu pe locuitor al diferitelor produse. In analiza statistică a indicatorilor consumului populaţiei se face referire la caracterizarea variaţiei acestora în spaţiu, de la o ţară la alta, în timp, la nivelul unei anumite ţări, sau în timp şi spaţiu. Pentru a se realiza aceste comparaţii spaţiale sau în dinamică, aceşti indicatori valorici trebuie exprimaţi în preţuri comparabile, constante sau preturi reale. Astfel, atunci când se urmăreşte evoluţia în timp, la nivelul unei singure ţări, indicatorii trebuie exprimaţi în preţuri reale, care reprezintă preţurile folosite într-o anumită perioadă de timp în ţara respectivă. în cazul în care comparaţiile se fac în timp şi spaţiu se folosesc anumite preţuri, exprimate într-o anumită monedă.

Analiza în dinamică a unui indicator valoric se face cu ajutorul a trei indici: indicele valoric corespunzător fenomenului analizat, indicele volumului fi zic al acestuia şi indicele preţurilor utilizate în evaluarea fenomenului respectiv.

Analiza în dinamică a unui indicator valoric se face cu ajutorul a trei indici: indicele valoric corespunzător fenomenului analizat, indicele volumului fi zic al acestuia şi indicele preţurilor utilizate în evaluarea fenomenului respectiv1.

1. Între cei trei indici ai consumului populaţiei există relaţia: unde:

sau


În practică, în mod frecvent, indicii agregaţi se transformă în indici medii, aritmetici sau armonici, după caz1. Metodologia de calcul prezentata mai sus întâmpina difi cultăţi în construirea unor serii dinamice lungi, serii absolut necesare estimării tendinţelor privind evoluţia consumului total, a consumului pe grupe de produse şi chiar la nivelul unor produse de bază. Această difi cultate apare în cazul unei infl aţii de tip galopant (anual, creşterea preţurilor >15%) când, construcţia indicelui volumului fi zic impune ca, pe perioade extrem de mici, preţurile reale să fi e înlocuite cu altele, de dată recentă, pentru a nu altera mărimea indicelui (operaţie ce determină ca, în cazul construirii unor serii lungi de date privind consumul privat, să se racordeze seriile dinamice ale consumului populaţiei exprimate în preţuri diferite pentru a se obţine o serie lungă, calculată pe baza aceloraşi preţuri) şi mai puţin în cazul infl aţiei latente

sau târâtoare (creşterea preţurilor evoluează între 3 şi 4% anual). Folosirea indicelui volumului fi zic in caracterizarea dinamicii consumului populaţiei impune evaluarea acestui indicator în preţuri reale, respectiv calculul valorilor lui. În practica statistică defl aţionarea consumului populaţiei presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Se calculează indicele preţurilor de consum de tip Paasche prin raportarea indicelui valoric al consumului populaţiei la indicele volumului-fi zic al consumului în condiţiile în care indicele volumului fi zic al consumului este cunoscut2.

1 Dacă indicele este de tip Laspeyres rezultă că:

; unde = indicele volumului fi zic al consumuluicalculat

ca un indice Laspeyres, ca medie a indicilor individuali ai consumului fi zic , ponderaţi

cu structura cheltuielilor din perioada de bază , reprezintă consumul în perioada t =

1, 2,…, n, exprimat în preţuri comparabile, preţuri folosite în perioada de bază (0). În cazul indicelui de tip Paasche există relaţia:

; unde: = indicele preţurilor bunurilor de consum calculat ca

un indice Paasche.

2


2. Se raportează consumul la indicele preţurilor de consum Paasche obţinut în prima etapă1. Dinamica volumului fi zic consumului populaţiei se calculează ca un indice de grup de tip Laspeyres. în cazul unei serii cronologice se pot calcula indici cu bază fi xă şi cu bază în lanţ, existând relaţii de trecere de la un tip de serie la alt tip de serie. De exemplu, dacă se dispune de o serie cronologică de indici ai consumului cu bază fi xă, cu ajutorul relaţiei:

se poate construi seria de indici cu bază în lanţ ai consumului. Invers, dacă se dispune de dinamica consumului cu bază în lanţ, utilizând relaţia:

se poate construi seria dinamicii consumului cu bază fi xă. Pentru caracterizarea în dinamică a aceluiaşi fenomen se foloseşte media geometrică calculată din indici de dinamică cu bază în lanţ:

O atenţie deosebită este acordata indicelui preţurilor de consum. Indicele preţurilor de consum se utilizează in analizele şi prognozele economice si este folosit la estimarea cantitativă a infl aţiei dintr-o anumită ţară, iar, legat direct de consum, la exprimarea modifi cării absolute sau relative a puterii de cumpărare a veniturilor nominale sau a salariului nominal. Teoretic, indicele general al preturilor, bunurilor si serviciilor de consum (IPC) care poate fi calculat sub trei forme: ca indice Laspeyres:

ca indice Paasche:

ca indice Fisher (ideal):

Se poate deduce foarte uşor că cei trei indici de grup ai preţurilor se calculează ca medie aritmetică ponderată a indicilor individuali ( IPC(L)) ,

1.


ca medie armonică ponderată a indicilor individuali ( IPC(p) ) sau ca medie geometrică a primilor doi IPC(F)) .

In practică însă, variaţia preţurilor de consum se exprimă fi e cu ajutorul unui indice Paasche, fi e cu ajutorul unui indice Laspeyres. Principalele proprietăţi ale unui indicator social-economic sunt prezentate după cum urmează: - să fi e necompensator, adică să nu compenseze aspectele negative cu cele pozitive, mascând structura şi amplitudinea acestora. Din păcate, acest neajuns îl păstrează toţi indicatorii consumului populaţiei calculaţi ca medii statistice. Pentru a-1 evita, se recomandă ca toţi indicatorii medii să fi e însoţiţi de cel puţin un indicator de împrăştiere, de regulă, de coefi cientul de variaţie a fenomenului descris; - să fi e discriminant, adică să fi e sensibil la fl uctuaţiile mici ale fenomenului pentru a permite o evaluare corectă a mişcării acestuia, condiţie îndeplinită de majoritatea indicatorilor consumului populaţiei. - să fi e pozitiv, adică sensul variaţiei (±) să corespundă semnifi caţiei fenomenului descris, ca, de exemplu: tendinţa de creştere a produsului intern brut pe locuitor exprimă un aspect pozitiv, în timp ce tendinţa de creştere a infl aţiei sau a ratei şomajului refl ectă o evoluţie negativă în plan economic, restricţie care, în domeniul consumului, este aproape în întregime realizată, iar, în cazuri particulare, pot fi folosiţi indicatori complementari (rata populaţiei ocupate în loc de rata şomajului). - să fi e anticatastrofi c, adică la variaţii mici ale factorilor săi să corespundă modifi cări mici, să nu fi e exploziv, să nu apară salturi care să presupună schimbarea conţinutului calitativ al indicatorului, proprietate pe care o posedă, de asemenea, toţi indicatorii consumului populaţiei.

Concluzii În general, principalii factori care determină modifi carea cererii pe piaţa unui anumit bun sunt: modifi carea veniturilor băneşti ale consumatorilor, modifi carea preţurilor altor mărfuri, numărul de cumpărători, previziunile privind evoluţia preţurilor şi a veniturilor, preferinţele cumpărătorilor. în acelaşi timp, schimbările produse în ultimii ani şi-au pus amprenta asupra nivelului de trai şi implicit asupra consumului prin infl uenţa lor asupra veniturilor realizate de populaţie. Conţinutul şi structura sistemului de indicatori ai consumului populaţiei trebuie să se adapteze cursului evoluţiei societăţii si sa urmeze o perfecţionare continuă in conformitate cu indicatorii dezvoltării social- economice. Datorită importanţei deosebite pe care o deţin indicatorii dezvoltării social-economice, din cadrul cărora fac parte şi indicatorii consumului


populaţiei, în analiza statică şi dinamică a economiei naţionale şi mondiale, precum şi a procesului de globalizare care se manifestă pe plan internaţional, teoria statisticii se preocupă de fundamentarea mai riguroasă, în plan conceptual şi formal, a acestor indicatori, urmărind uniformizarea internaţională a conceptelor şi a modului de calcul corespunzător (problema comparabilităţii internaţionale).

Bibliografi e

1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Manole, A. (2016). Some aspects regarding the infl ation evolution during the last period, Romanian Statistical Review, Supplement, no.8, pg. 104-109

2. Anghel, M.G. (2015). The Infl ation (Consumer Price) Evolution, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 1/2015, pp. 128-132

3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti

4. Anghelache, C., Manole, A. (2016). Elemente semnifi cative privind corelaţia dintre ritmul de creştere a PIB, rata infl aţiei şi rata şomajului, ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 7/No. 1/2016, pp. 10-13

5. Anghelache, C., Sacală, C. (2015). Some Theoretical Aspects regardind the Infl ation, Romanian Statistical Review - Supplement, No. 6, pg. 5 – 11

6. Anghelache, C., Manole, A. (2015). The Correlation between Infl ation and Unemployment, „ECONOMICA” Scientifi c and didactic journal, nr. 1 (91), Chişinău, Republica Moldova, pp. 115-123

7. Anghelache, C., Voineagu, V., Gheorghe, M. (2013). Metode şi modele de măsurare şi analiză a infl aţiei, Editura Economică, Bucureşti

8. Atanassov, J., Kim, E.H. (2009). Labor and Corporate Governance: International Evidence from Restructuring Decisions, Journal of Finance 64, pp. 341-374

9. Lyberg, L. (2004). Quality in Statistical Organizations – Concepts and Methodological Issues, 17-19, Swiss Statistical Meeting, Aarau

10. Nielsen, R. (2015). The Insecure Future of the World Economic Growth, KSP Journals in its journal Journal of Economic and Social Thought, Volume (Year): 1 (2015,Issue (Month):4 (December), Pages: 242-255

11. Pauly, É. (2010). Les statistiques fi nancières en France: évolutions et perspectives, Revue d’Economie Financiere, iss. 98-99, pp. 27-38

12. Savor, P., Wilson, M. (2013). How much do investors care about macroeconomic risk? Evidence from scheduled economic announcements, Journal of Financial and Quantitative Analysis 48 (2), 343–375

13. Solomon, M.R., Bamossy, G., Askegaard, S., Hogg, M.K. (2006). Consumer behavior: a European perspective, Third Edition, Prentice Hall

14. Turnovsky, S. (1995). Methods of Macroeconomic Dynamics”, The MIT Press, Cambridge

15. Yin, J. (2009). Econometric model of underground Economy Scale Estimation, International Journal of Nonlinear Science


THE IMPACT OF INFLATION’S EVOLUTION ON CONSUMPTION

Lecturer Marian SFETCU PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Daniel DUMITRESCU PhD. Marius POPOVICI PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Emilia STANCIU PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this article, the authors analyze the impact of infl ation on

household consumption. The study includes an overview on the theoretical

concepts in this fi eld, namely based on consumer’s demand, price, buying

decision, the structure of total expenses and the income effect. The authors

are also concerned with the assessment of the household consumption and the

indicators which measure the infl ation.

Key words: infl ation, consumption, demand, products, expenses

JEL Classifi cation : E31, E21

Introduction

The demand of the household consumption represents all the food products, industrial goods and services required by the population in a given period of time. It is determined by various factors, such as: individual and family needs, consumer’s preferences, sale system, the degree of supply network of selling, traditions of consumption, social characteristics and demographics of the population, the structure and distribution of income, prices of various goods and services, etc. The price can be seen as a tool for prompt reaction to restore the balance between supply and demand. For example, when there is an excessive demand over supply of certain products or services, increasing prices restore the balance, thus decreasing interest in buying that product. When the market is in excess supply compared with demand, balance is restored by reducing the price. At the same time, we should also mention the reverse, namely that the price depends in its turn, by the supply-demand ratio.

Literature review

Anghel, Anghelache, Manole (2016), Anghel (2015) analyze the evolution of the infl ation in the context of the Romanian economy. Anghelache

and Anghel (2016) present the basics of economic statistics, Lyberg (2004)


treats quality in statistical organizations. Anghelache and Manole (2016, 2015) analyze the correlation between economic growth, infl ation and

unemployment. Anghelache, Voineagu, Gheorghe (2013), Anghelache and

Sacală (2015) describe the theoretical framework of the infl ation. Atanassov

and Kim (2009) study the correlation between labor and corporate governance.

Nielsen (2015) approached the uncertainty of economic growth. Pauly (2010)

studied the perspectives of fi nancial statistics in France. Savor and Wilson

(2013) present an evidence-based analysis on the attitude of investors towards

risks. Solomon, Bamossy, Askegaard, and Hogg (2006) approach the consumer

behavior. Turnovsky (1995) develops on macroeconomic dynamics. Yin

(2009) presents an econometric-based estimation of the unseen, underground

economy.

Research methodology In most cases, the decision whether to buy or not to buy a product

is based on economic reasons mainly linked to the price of the product or its

destination in consumption.

According to the income-consumption curve, when income decreases: Accordrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdrdininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininining g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g g totototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototototo t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t thehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehe i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i incncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncncomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomomome-cocococococonsumption curve,e,e,e,e, whehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehehen n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n inininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininininincococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococococomememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememememe d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d d dececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececececrerererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererererereasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasasaseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseseses: : : : :

In the case of normal goods, we can observe that when:

Remember that some categories of goods have a bigger share of the

total expenses, while others have smaller share . As cash income increases, the

sum of money spent on food is reduced. Therefore, the sum of money spent on

food is bigger for the persons with low incomes than those with high incomes.

In this situation, the coeffi cient of elasticity of demand for food products is

higher for people with low incomes, compared with those with high incomes

and very high incomes. For example, a large share of money spent on food


means a lower standard of living, in this case the fi nancial resources are mainly allocated to ensure daily meals of population. For the period analyzed in this study, the average monthly consumption of the main food and beverages, expressed in monthly quantities for a regular person and equipping households with durable goods comes to emphasize this aspect. Likewise, for the period analyzed here, it appears that food products and soft drinks represent almost half of total consumption expenses, which means that the Romanian standard of living is low, the fi nancial resources being mainly allocated to ensuring daily meals. Furthermore, equipping households with refrigerators and freezers are prevailing. The income effect is the change in the consumer’s real income as a result of changes of product prices. In principle, a reduction in the price of a product increases the demand for that product. Part of this increase is due to the so-called real income effect according to which the income is changed if the price levels are changed, refl ecting in this way, the purchasing power.

Changing the unit price in order to reduce its demand determines the process

of increasing demand, namely the increase in the quantity required, while

increasing the unit price causes contraction or decrease in the required amount

of the product on the market. The causal relationship between changes of a

product unit price and the change of the demanded quantity represents the

general law of demand.

The population income is one of the most important factors because

the primary purpose of the consumption depends on the volume, structure and

manifestation of household consumer’s demand.

According to the Romanian statistical practice, the data of the

population income are taken from the Household Budget Survey, (a series of

statistical surveys conducted in agriculture and industry, as well as records of

ministries and administrative bodies in the fi eld).

The Household Budget Survey is the main tool for evaluating

population income and expenses. In this survey, the data of population income

are recorded and centralized after a clear classifi cation. Thus, the total income

comprises fi nancial income and goods trade evaluated in Ron.

The fi nancial income of population represents the total cash coming

from various sources for which there is no reimbursement obligation (including

sums of money withdrawn from the CEC Bank, other banks and similar

institutions, loans and credits). It also includes the following types of income:

- Income coming from salary and other salary rights include all sums

of money and products (evaluated in Ron at the selling price of the unit)

collected in the form of salaries, bonuses and compensations, calculated as


a percentage or fi xed amount of money, given for special work conditions (established by law or by individual or collective contracts), for the actual working time, within normal working hours or additional working hours, and also for the non-working time, remunerated in bonuses from net profi t, other income included in monthly salary, regardless the period in which we include the income taxes, contributions, installments, loans etc; - The income from agriculture represents all the sums of money coming from the companies and agricultural associations, sales of food products, animals and birds (poultry and pets) and from performing agricultural work; - The income from independent agriculture activities refers to the entire sum of money made by household members from trade, services, jobs, selling or leasing assets obtained in business and other income coming from related activities (activities related to the business), bank interest received for cash. It also includes income from liberal professions, performed individually or in various forms of scientifi c, literary, artistic and educational associations for household needs. It also includes income coming from intellectual property rights (know-how rights, trademarks, franchises etc.), and copyright. - Income from pensions and other social benefi ts include sums of money from pensions obtained as a result of retirement, early retirement, early partial loss of working capacity, for surviving family members , farmers, sums of money for veterans and war widows, persons persecuted for political reasons, martyr heroes and their descendants for temporary disability (sick leave), for maternity and child care, unemployment benefi ts, child allowances and scholarships for students, aid for special disabilities, social benefi ts granted by municipalities and other social benefi ts. - Property income is derived from rental and leasing, as a result of having shares in closed funds/unit trusts, deposits in CEC Bank or in other similar institutions (leasing or renting the property, dividends, interest). - Income coming from selling the household assets is resulted from the transfer of ownership of assets and shares, the sale of currency, land, buildings and other new or old goods that are not of own production; - Other fi nancial income refers to that coming from insurance, gambling, sums of money received from persons outside the household. The income of household members can be obtained both as cash and as products. Those who receive only cash income to satisfy the surviving needs, buy products from the market, satisfying in this way the consumer’s demand. There are also sections of the population who earn income as products and therefore part of the consumption needs will be met from their own production through self-consumption. Thus, the demand will only partially refl ect the

social need and the income will refl ect the application size.


According to the Household Budget Survey, the income evaluated in products (evaluated in Ron) represents all services and food and non-food free of the household resulting from its own resources (from production, inventories, employment, given as a gift, etc.). Their evaluation is made in lei, the average purchasing prices of products during the reference month by region. For this reason, the income is structured in various ways, the most important being the satisfaction of the main necessities through consumer’s demand. The other part is earmarked for paying taxes, savings etc. Therefore, income is divided into three categories: global income, net income and real income. Global or nominal income is determined by adding the income resulting from labor and property income received from social benefi ts, and net income is obtained after paying direct taxes and social taxes charges out of the global income. The real income is calculated as a ratio between net income and consumer price index. Household consumption is a complex category and its statistical (numerical) description cannot be made by using a single indicator, but based on a system of indicators. The system of consumption indicators of the population consists of the following groups of indicators: A. Value indicators of consumption: - total household consumption; - private household consumption, based on personal income; - public household consumption; - material household consumption, of tangible and intangible services. B. Consumption indicators in natural units: - average annual consumption per citizen of major food, non-food categories and services. C. Consumption indicators in natural-conventional units: - food consumption indicators expressed in calories and nutrients. D. Indicators showing the population with durable goods. The indicators of household consumption describe the quality of life and economic development of a country and it is a subsystem of the indicators of living standards. A specifi c feature is that their calculation methodology is similar to the methods and procedures for calculating statistical indicators. Thus, the processing statistical data for household consumption is based on the grouping method, on building series of on unvaried and multi-varied division, of statistical series of interdependencies, on time series, etc., methods based on which the system of indicators of the household consumption resulting in a form of absolute size (aggregate) and relative sizes.


Relative sizes, in the household consumption fi eld, are calculated in various forms, such as: sizes of relative structure, intensity, coordination, medium size, indexes, etc. When calculating the household consumption indicators, we take into account that two large groups of economic phenomena are involved: phenomena of fl ow and phenomena of stock. The phenomena of fl ow, such

as gross domestic product, private consumption, investment, etc., compared

to the phenomena of stock, such as population, providing people with goods,

change their size in time, their quantifi cation being able to be done for short

periods of time (month, quarter, semester, year).

The indicators of fl ow phenomena result as aggregated indicators, as

they are obtained as a result of summing up the components of the global

phenomenon. These fl ow indicators, in an aggregated form, are expressed

both in value units and in natural units.

Stock indicators of the household consumption refer to those

phenomena that can be quantifi ed only at certain times: population, number

of families, number of cars, etc. and are used at calculating consumption

indicators as average sizes or average intensity sizes.

The relative sizes of the consumption phenomenon results from

reporting a fl ow phenomenon to a stock phenomenon, but the fl ow

phenomenon is quantifi ed over a period of time, and the stock phenomenon

is quatinfi ed at a certain moment. Therefore, it is necessary to statistically

measure the phenomena in those periods of time in which fl ow phenomena

were determined. In oreder to transform the stock indicators into indicators

compatible with fl ow phenomena in order to obtain signifi cant derived

indicators, we use the simple or average chronological ratio.

By reporting the fl ow indicators to stock indicators, we obtain two

categories of indicators:

- average indicators, which refer to the average annual consumption

per capita or per family, per product, or homogeneous groups of products;

- relative indicators of intensity, which refer to the average annual

providing of households with different consumer goods.

In terms of consumption, statics analyze the dynamical and statical

social needs in relation to their nature by measuring methods (in the case of

quantitative needs, such as meat consumption per capita, milk consumption

per capita etc.), by counting (in the case of qualitative needs, such as the

number of families who own a car, TV, etc.) or by calculations (in the case of

derived indicators, such as the number of hospital beds per 1000 inhabitants,

the number of inhabitants per one doctor etc.).


The structure of the indicator system must contain the consumption indicators determined at the territorial level, according to the region. By using these indicators, we can evaluate the level of consumption in accordance to the consumption backgrounds, socio-professional categories, to the number of family members, etc., case in which we can follow to remedy existing gaps between certain areas of the country. Household consumption as a mass phenomenon involves satisfying the social needs and presents the property as a variable from one individual to another, from one family to another, from one country to another. This consumption variability in time and space is identifi ed by territorial statistical indexes and dynamic indexes. The statical and dynamical characterization of consumption must take into account the repport of quantity-quality specifi c to its nature and content. For example, a high percentage of food consumption in the total consumption indicates a low level of economic development of the respective country and a high percentage of services in the total consumption is a specifi c feature of the developed countries. The population needs can be statistically measured and characterized by determining the minimum subsistence consumption of the individual and the family. Based on the minimum standards of consumer’s needs, they are grouped into: - physiological rules for food consumption; - rational norms of consumption for clothing and footwear; - rules for providing the household with durable goods. Measuring the level of satisfaction of the consumer’s needs by counting is performed by using nominal variables such as: the number of families having their own home, car, the number of people practicing international tourism, etc. The relative sizes of structure and the relative sizes of coordination have a particular importance in the analysis of variation in time and space, household consumption. The relative sizes of structure are used to characterize the structure of household consumption in homogeneous groups of products, in accordance to different socio-professional categories of the population, or territorial profi le. These relative sizes of structure are often used in the statistical analyzes published by the National Institute of Statistics . The evaluation by using the calculating of the level of satisfaction of the social needs is made by using the relative sizes (of structure) - the number of families having a personal dwelling out of a total number of households, the number of families having a car out of the total number of families, and by


using the average sizes - average consumption of various products per capita. In the statistical analysis of the household consumption indicators, we take into account the characterization of their variation in space, from one country to another, at the level of a specifi c country, or in time and space. In order to make these spacial or dynamic comparisons, these value indicators have to be expressed in comparable prices, constant variables or real prices. Thus, when analyzing the evolution in time, at the level of a single country, the indicators must be expressed in real prices, which are the prices used in a certain period of time in that country. When comparisons are made in time and space, we use certain prices expressed in a particular currency. The dynamic analysis of a value indicator is made by using three indices: the value index corresponding to the analyzed phenomenon, the index of its physical volume and the price index used in assessing the phenomenon. Likewise, the dynamic analysis of a value indicator is made by using three indices: the value index corresponding to the analyzed phenomenon, the index of its physical volume and the price index used to assess the phenomenon1. In practice, aggregate indices frequently turns into average indices, arithmetic or harmonic, as appropriate2. The methodology of calculation presented above has diffi culties in building long dynamic series, series which are absolutely necessary to estimate trends in the evolution of the total consumption, consumption by groups of products product and even at the level of basic goods. This diffi culty appears if infl ation is increasing rapidly (annual price increase by > 15%)

when construction of the physical volume index requires that, in extremely

small real periods of time, real prices should be replaced by others of recent

date, in order not to change the index size (operation which implies that in the

1. Between the three indices of consumption of the population, the relation is:

where: or

2. If the index is Laspeyres, then:

; where = Index of physical volume of calculated

Laspeyres index, average individual physical consumption indices , weighted with

the expenses pattern in the base period , represents the consumption in period t =

1, 2,…, n, expressed in comparable prices, prices used in the base period (0).

If there Paasche index type relationship:

; unde: = index of consumer prices calculated as a Paasche

index.


construction of long series of data of private consumption, we have to add to the dynamic series of the household consumption expressed in different prices in order to obtain a long series, calculated based on the same prices) and less If latent or slow infl ation (prices increase varies between 3 and 4% annually). Using the index of physical volume in characterizing the dynamics of the household consumption requires evaluation of this indicator in real prices, and the calculation of its values. In statistical practice, defl ationary household consumption involves

the following steps:

1. Calculate the consumer price index Paasche type by reporting the

value index of household consumption to the index of physical-volume of

household consumption, when the index of physical volume of consumption

is known1.

2. Report the use of the consumer price index Paasche obtained in the

fi rst step2. The dynamics of the physical volume of the household consumption is calculated as a Laspeyres group index. If we have a time series, we can calculate the fi xed base indices and chain based indices, with possible relations of transition from one series type to another. For example, if we have a time series of indices with fi xed base consumption, with the relationship:

We can build a series of based chain indices of consumption. In reverse, if we have the dynamic consumption-based chain, by using the formula:

We can build the series of the consumption dynamics with a fi xed base. In order to characterize the dynamics of the same phenomenon, we use the geometric ratio calculated based on indexes of dynamics with chain basis:

1.

2.


Special attention is given to the consumer price index. The consumer price index is used in the analyzes and economic forecasts and it is used to estimate quantitative infl ation in a particular country, and linked directly to the

consumer, expressing the absolute change or relative change of the purchasing

power of nominal revenue or nominal salary.

Theoretically, the General Price Index (GPI), of consumer goods and

services can be calculated in three forms:

• Laspeyres index:

• Paasche index:

• Fisher index (ideal):

One can deduce easily that the three group indices of prices are

calculated as arithmetic ratio of individual indicators (GPI (L)), as ponderated

harmonic ratio of individual indices (GPI (p)), or as the geometric ratio of the

fi rst two GPI (F)). In practice, however, the variation of consumer prices is expressed either with the help of a Paasche index, or with Laspeyres index. The main properties of a social-economic indicator are presented as follows: - to be uncompensatory, that meaning not to compensate the negatives aspects with the positive ones, thus hiding its structure and size. Unfortunately, this shortcoming keeps all indicators of household consumption calculated as average ratios. To avoid this aspect, it is recommended that all average indicators backgrounds to be accompanied by at least one dispersal indicator, usually the coeffi cient of variation of the described phenomenon; - to be discriminatory, that meaning to be is sensitive to small fl uctuations of the phenomenon so as to allow a correct assessment of its

movement, a condition met by most of the household consumption indicators.

- to be positive, that meaning that the variation direction (±) to

correspond to the signifi cance of the described phenomenon, such as: the increasing trend in the gross domestic product per capita expresses a positive aspect, while the rising trend of infl ation or unemployment refl ects

a negative economic evolution on the economic plan, restriction which

from the consumption point of view is almost entirely carried out and, in


particular cases, complementary indicators (rate of employment instead of unemployment) , can be used. - to be anticatastrofi c, that meaning that small variations of its factors should cause small changes, - not to be explosive, that meaning not to have ups and downs which involve changing the content of the quality indicator, otherwise a property of all indicators consumption.

Conclusion To conclude, the main factors which determine the change of the demand on the market for a particular good are: changes in the consumers’ income, changes in prices of goods, the number of buyers, predictions regarding the evolution of prices and incomes, buyers’ preferences. At the same time, the changes that have taken place in recent years have had a signifi cat impact on the living standards and thus they have infl uenced consumption.

The content and the structure of the system of household consumption

indicator has to adapt to the evolution of society and have continuous

improvement in accordance with the socio-economic development indicators.

Due to the particular importance of the socio-economic development

indicators, which include indicators of household consumption, in the

static and dynamical analysis of national and global economy, as well as

in the globalization process that manifests at international level, the theory

of statistics is more rigorous on the conceptual and formal plan with these

indicators attempting to achieve an international standardization of concepts

and calculation (international comparability issue).

Bibliography 1. Anghel, M.G., Anghelache, C., Manole, A. (2016). Some aspects regarding the

infl ation evolution during the last period, Romanian Statistical Review, Supplement,

no.8, pg. 104-109

2. Anghel, M.G. (2015). The Infl ation (Consumer Price) Evolution, Romanian

Statistical Review Supplement, Issue 1/2015, pp. 128-132

3. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti

4. Anghelache, C., Manole, A. (2016). Elemente semnifi cative privind corelaţia

dintre ritmul de creştere a PIB, rata infl aţiei şi rata şomajului, ART ECO - Review

of Economic Studies and Research, Vol. 7/No. 1/2016, pp. 10-13

5. Anghelache, C., Sacală, C. (2015). Some Theoretical Aspects regardind the

Infl ation, Romanian Statistical Review - Supplement, No. 6, pg. 5 – 11

6. Anghelache, C., Manole, A. (2015). The Correlation between Infl ation and

Unemployment, „ECONOMICA” Scientifi c and didactic journal, nr. 1 (91),

Chişinău, Republica Moldova, pp. 115-123



şi analiză a infl aţiei, Editura Economică, Bucureşti 8. Atanassov, J., Kim, E.H. (2009). Labor and Corporate Governance: International

Evidence from Restructuring Decisions, Journal of Finance 64, pp. 341-374 9. Lyberg, L. (2004). Quality in Statistical Organizations – Concepts and

Methodological Issues, 17-19, Swiss Statistical Meeting, Aarau 10. Nielsen, R. (2015). The Insecure Future of the World Economic Growth, KSP

Journals in its journal Journal of Economic and Social Thought, Volume (Year): 1 (2015,Issue (Month):4 (December), Pages: 242-255

11. Pauly, É. (2010). Les statistiques fi nancières en France: évolutions et perspectives, Revue d’Economie Financiere, iss. 98-99, pp. 27-38

12. Savor, P., Wilson, M. (2013). How much do investors care about macroeconomic risk? Evidence from scheduled economic announcements, Journal of Financial and Quantitative Analysis 48 (2), 343–375

13. Solomon, M.R., Bamossy, G., Askegaard, S., Hogg, M.K. (2006). Consumer behavior: a European perspective, Third Edition, Prentice Hall

14. Turnovsky, S. (1995). Methods of Macroeconomic Dynamics”, The MIT Press, Cambridge

15. Yin, J. (2009). Econometric model of underground Economy Scale Estimation, International Journal of Nonlinear Science


Model de analiză a plasamentelor fi nanciare şi a execuţiei bugetare a României în 2016

Prof. univ. dr. Gabriela Victoria AnghelacheAcademia de Studii Economice, Bucureşti

Conf. univ. dr. Mirela Panait Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

Prof. univ. dr. Radu-Titus MarinescuUniversitatea “ARTIFEX” din Bucureşti

Abstract În acest articol, autorii evaluează investiţia fi nanciară şi execuţia bugetară a României în anul 2016. Studiul se bazează pe date statistice care fundamentează indicatorii, rezultatele şi comentariile prezentate. Cercetarea este orientată pe anumite subiecte:analiza execuţiei bugetare, studiul implementării bugetului de stat şi local, bugetul asigurărilor de şomaj, execuţia bugetului de asigurări sociale de stat, evoluţia datoriei publice. Indicatorii analizaţi sunt prezentaţi în tabele sugestiv structurate Cuvinte cheie: buget, cheltuială, datorie publică, indicator, implementare Clasifi care JEL: H61, H62, H72

Introducere

După 2012, executivul, prin Ministerul Finanţelor Publice, a depus, a pregătit şi prezentat Parlamentului spre aprobare bugetele (de stat şi asigurărilor sociale de stat) pentru anii următori, respectiv pe anii 2013, 2014 şi 2015. În anul 2015, aprobarea bugetului s-a amânat, iar în 2016 nici nu s-a trasat schiţa unui buget. Scuza ar fi campania şi alegerile generale, dar realitatea practică cerea ca bugetul să fi e defi nitivat de guvernul în exerciţiu. Bugetele pentru anul 2014 s-au soldat cu un defi cit în proces de scădere. Execuţia bugetului de stat, în luna iulie a anului 2014, a înregistrat un defi cit de -6651,8 milioane lei, iar cel din anul 2015, aceeaşi lună, a fost de -1602, 7 milioane lei. Bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a soldat, cu un excedent de 240,9 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat a avut în aceeaşi perioadă un excedent de 313,5 milioane lei, iar la aceeaşi dată bugetele locale au înregistrat un excedent de 6358,7 milioane lei. La capitolul impozite indirecte, în special la accize, taxe vamale, taxa pe valoarea adăugată, aceste venituri nu s-au realizat în totalitate, deoarece, pe de o parte, activităţile pentru care se percep accize s-au diminuat, iar pe de altă parte, în cazul în


care aceste accize s-au majorat, a scăzut volumul fi zic al activităţii respective. A mai existat şi o mare, să îi zicem, uşurinţă cu care s-au aprobat scutiri şi reeşalonări la plata taxelor şi impozitelor, pentru un număr mare de agenţi economici. Nici veniturile din capital, cum ar fi cele din valorifi carea unor bunuri ale statului, nu s-au ridicat la un nivel deosebit, iar încasările din rambursarea împrumuturilor acordate au fost reduse. Este necesară întreprinderea de măsuri care să stimuleze activitatea economică şi dezvoltarea, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii (pătura de mijloc), aşa încât acestea, corelate cu posibi litatea de sprijinire a unor ramuri ale economiei naţionale în cadrul reformei, să creeze noi locuri de muncă şi să conducă la diminuarea cheltuielilor pe care le efectuează statul, în special la capitolul asigurărilor de stat, pentru susţinerea şomajului.

Literature review Acemoglu, Golosov şi Tsyvinski (2011) se preocupă de problematica economiei politice. Anghel (2015) prezintă instrumentele analizei fi nanciar-monetare. Anghelache şi Manole (2016) studiază corelaţia dintre situaţia monetară şi balanţa de plăţi prin tehnica regresiei. Anghelache et.al. (2016), Anghelache, Manole şi Anghel (2013), Anghelache, Anghelache şi Anghel (2015, 2014) au studiat caracteristicile execuţiei bugetare a României în anii anteriori. Anghelache şi Anghel (2014) prezintă instrumentele modelării economice. Azzimonti, Battaglini şi Coate (2016) descriu un model de politică fi scală. Besley şi Smart (2007) abordează relaţia dintre regulile fi scale şi considerentele politice legate de bunăstarea alegătorilor, Yared (2010) dezvoltă pe un subiect apropiat. Bowen, Chen şi Eraslan (2014) abordează tipurile de cheltuieli guvernamentale: obligaţie vs. la discreţie. Caballero şi Yared (2010) se preocupă de economiile publice. Eggertsson şi Krugman (2012) abordează capcana lichidităţii. Gali (2009) se concentrează pe noul cadru Keynesian, Gali şi Gambetti (2015) analizează infl uenţa politicii monetare asupra bulelor care apar pe piaţa de capital. Halac şi Yared (2014) se concentrează pe infl uenţa şocurilor persistente asupra regulilor fi scale. Paunica et.al. (2009) se preocupă de utilitatea tehnicilor de business intelligence în managementul fi nanciar, Piroi şi Paunica (2015) se concentrează asupra posibilităţilor de reducere a defi citului bugetar al României. Riboni şi Ruge-Murcia (2008) studiază unele aspecte privind politica monetară. Santiso (2006) analizează unele caracteristici ale procesului bugetar.

Metodologie și date

Situaţia execuţiei bugetare

Despre modul în care s-au realizat cheltuielile de la bugetul de stat se impune o singură precizare, şi anume aceea că este alarmant faptul că la majoritatea


sectoarelor de activitate, dar în special la învăţământ, sănătate, cultură, asistenţă socială, apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cheltuielile sunt reduse faţă de nevoile de resurse pe care le are populaţia, în general, sau cei care lucrează în aceste domenii. Aceasta arată că sursele din care s-au format veniturile la bugetul de stat (fi scale, nefi scale) nu s-au colectat întotdeauna la nivelul previziunilor ce au stat la baza întocmirii bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest context, cheltuielile au fost mai mari şi a trebuit să se găsească acoperire din alte surse, ceea ce va crea difi cultăţi pentru perioada următoare, având în vedere că în domeniul asis tenţei sociale, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii (principalele cheltuieli de la bugetul asigurărilor sociale de stat) nu au fost majorate corespunzător până în prezent, iar în perspectivă, va fi nevoie de obţinerea de noi surse de venituri. În execuţia bugetară, mai ales după intrarea în vigoare a Codului fi scal, care are o serie de neclarităţi, se vor resimţi difi cultăţi în perioada următoare, ceea ce, în mod cert, ar trebui să determine Ministerul Finanţelor Publice să procedeze, credem noi, la adoptarea de măsuri care să tempereze efectele lăsate de criza fi nanciară în care a fost scufundată România: • colectarea, de la contribuabili, a observaţiilor cu privire la Codul fi scal, simularea prealabilă a măsurilor ce se vor lua şi, apoi, adaptarea acestei legi la nevoile şi condiţiile social-economice din ţara noastră; • intensifi carea eforturilor pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat; • corectarea, în sens de reducere a fi scalităţii, a unor taxe şi impozite care să poată conduce la colectarea mai uşoară a tuturor sumelor pe care le datorează o serie de persoane fi zice şi juridice; • recuperarea debitelor de la marii datornici, prin preluarea unor cote din pachetele de acţiuni ale societăţilor comer ciale private afl ate în această situaţie şi impunerea unui management adecvat sau reprivatizarea acestor societăţi (pachete de acţiuni); • obţinerea de venituri suplimentare din privatizare (spe răm ca acesta să fi e rezultatul imediat al fi nalizării privatizării). Desigur, aceste măsuri ar putea fi prevăzute într-un context mai larg, în cadrul procesului de reformă şi al programului de protecţie socială pe care guvernul trebuie să le aibă în vedere. Nu trebuie uitat că , mai ales, acum, după criza economico-fi nanciară, la adunare minusul cu minusul dă un minus şi mai mare, ce poate fi abisal. Precizăm că numai la „înmulţire” minus cu minus dă plus. De aceea, nu era de dorit ca defi citele bugetare pentru 2010 şi 2011 să fi e corectate excesiv numai prin reducerea salariilor şi creşterea taxelor/impozitelor, care au redus consumul, baza de impozitare etc. şi au adâncit criza socială.


Execuţia bugetului de stat

Defi citul bugetului de stat, de –1602,7 milioane lei, înregistrat la sfârşitul

lunii iulie 2015, reprezintă o depăşire importantă a nivelului programat pentru

întregul an. Anul 2016 nu a adus ceea ce se dorea de mult, şi anume înregistrarea

de excedente. Situaţia executării bugetului de stat la 31.07.2016 se prezintă în

tabelul care urmează:

Execuţia bugetului de stat

– milioane lei –

INDICATORIRealizări

31.07.2015Realizări

31.07.2016*)

A. VENITURI 63151,7 60022,9VENITURI CURENTE 60488,8 58698,5Venituri fi scale, din care 54397,4 52690,2Impozit pe profi t 9472,1 10471,0Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital de la persoane juridice 618,7 661,3Impozit pe venit 15076,1 15498,8Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit -10084,6 -10376,3Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 347,0 370,7Impozitul pe salarii 0,1 0,1Impozite şi taxe pe proprietate 605,9 543,7Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii … …Taxa pe valoarea adăugată 33915,4 30485,7Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată -10653,7 -11229,1Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 649,7 554,9Accize 13515,3 14442,9Taxe pe servicii specifi ce - -Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi 518,2 702,7

Impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale 412,5 531,7Alte impozite şi taxe fi scale 4,9 32,3Contribuţii de asigurări 107,4 547,8Contribuţiile angajatorilor 107,4 120,6Contribuţiile angajaţilor 0,1 427,2Venituri nefi scale 5983,9 5460,5Venituri din capital 221,1 176,5Operaţiuni fi nanciare 25,2 36,8Subvenţii - -

Sume primite de la U.E. în contul plăţilor efectuate şi prefi nanţări 2060,4 159,9

Sume în curs de distribuire -11,0 195,6

Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefi nanţări aferente cadrului fi nanciar 2014-2020

… 678,9

VIII. Alte sume primite de la UE … 76,7B. CHELTUIELI 64754,4 71657,1Cheltuieli curente 62564,8 69401,5Cheltuieli de personal 12161,5 12524,3Bunuri şi servicii 2588,9 2651,5Dobânzi

Subvenţii

5663,6

2409,76929,1

Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 18361,1 1886,2 Alte transferuri 6270,7 19740,5Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 4522,7 5361,9Cheltuieli programe fi nanţare rambursabilă 282,4 4654,8Asistenţă socială 8397,0 12983,2Proiecte cu fi nanţare din FEN aferente cadrului fi nanciar 2014-2020 … 1324,8Alte cheltuieli 1426,6 1157,5Cheltuieli programe fi nanţare rambursabilă … 187,6Cheltuieli de capital 1029,9 815,8



31.07.2015Realizări

31.07.2016*)

Operaţiuni fi nanciare 1708,9 1439,8

Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -549,3 …

Rambursări de credite … 1439,8DEFICIT (-) / EXCEDENT (+) -1602,7 -11634,2

*) Date provizorii; ... = Lipsă date. Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de StatisticăBuletinul Statistic nr. 7/2016.

Astfel, la nivelul lunii iulie 2016, defi citul bugetar a fost de 11634,2 milioane lei. La alte categorii de venituri, cum ar fi veniturile încasate din privatizare, se înregistrează difi cultăţi care conduc clar la con cluzia că ideea privatizării prin vânzarea de active cu orice preţ nu a jucat rolul defi nitoriu nici măcar în cadrul realizării de venituri pentru bugetul de stat. În perioada următoare, indiferent cât de mare va fi nevoia de venituri, este necesar să se acorde o atenţie suplimentară evaluării pe bază de efi cienţă economică a măsurilor de reformă prin privatizare, aşa încât să nu ajungem în situaţia de a înstrăina valori esenţiale din avuţia naţională, pe sume modice, fără perspec-tiva de recuperare în perioada următoare.

Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj

În condiţiile în care ocuparea forţei de muncă devine mai difi cilă, o parte dintre foştii salariaţi iau drumul şomajului. Aceştia pot fi indemnizaţi sau nu, dar trebuie constituite fondurile pentru sprijinirea lor. În continuare, redăm execuţia acestui buget, la care cotizează, prin taxa pentru şomaj, toate societăţile comerciale.


Execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj

-milioane lei-

INDICATORULRealizări la

31.07.2015*Realizări la

31.07.2016*

A. VENITURI - TOTAL 1026,9 1084,0VENITURI CURENTE 970,0 1084,0Taxe pe utilizarea bunurilor - -Contribuţii de asigurări 966,4 1079,6Contribuţiile angajatorilor 561,1 628,6Contribuţiile asiguraţilor 405,3 451,0Venituri nefi scale 3,6 4,4Operaţiuni fi nanciare - -Subvenţii de la bugetul de stat - -Sume primite de la U.E./alţi ordonatori 57,0 -CHELTUIELI - TOTAL 786,0 613,6Cheltuieli curente 798,4 613,0Cheltuieli de personal 56,3 56,9Bunuri şi servicii 19,3 20,3Dobânzi - -Subvenţii 1,2 0,5Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice 136,3 111,4Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile 87,8 9,1

Asistenţă socială 480,4 403,6Alte cheltuieli 17,2 11,2Cheltuieli de capital 0,2 0,6Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -12,5 -

Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 240,9 470,4*) Date provizorii

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de Statistică, Buletinul Statistic nr. 7/2016.

Comparativ cu programul stabilit pentru anul 2016 înca sările din accize, ca şi taxele vamale încasate sau impozitul pentru ţiţei şi gaze naturale

din producţia internă sunt mai reduse faţă de previziunile iniţiale. Explicaţia este simplă, în sensul că Ministerul Finanţelor Publice a găsit, în mod nefundamentat, ca măsură de creştere a veniturilor la buget, mărirea taxelor mai sus menţionate, ceea ce, în fi nal, a dus la creşterea preţurilor, la declinul vânzărilor şi, în consecinţă, la obţinerea unor încasări mai mici. Nici nu mai vorbim de faptul că această politică a dus la o escaladare a preţurilor generale, pe ansamblul economiei naţionale, cu efect imediat în deteriorarea nivelului de trai al populaţiei. Iată deci un subiect de analiză pentru cei care au gândit bugetul de stat pentru 2011-2016 şi care trebuia să se axeze, în mod indubitabil, pe găsirea unor pârghii de colectare mai rapidă de venituri pentru bugetul statului, de relaxare fi scală pentru a aduna puţinul de la mulţi, opusă criteriului de a lua mult de la puţini şi, mai ales, de găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte aducerea, prin măsuri fi scale relaxante, a întregii economii la suprafaţă.


Altfel, în mod teoretic, cu prilejul rectifi cărilor, măsurile de majorare a taxelor şi impozitelor vor fi frumoase în matricea pusă pe hârtie, dar total

neefi ciente în activitatea practică a procesului econo mic şi, mai ales, a

activităţii de colectare, existând şi peri colul clar al fugii unor activităţi în

„subteran“ şi al scăpării acestora de sub control.

Un element căruia trebuie să i se acorde atenţie îl reprezintă categoria de

cheltuieli constând în dobânzi care s-au făcut în contul datoriei publice şi este ridicat.

Celelalte cheltuieli s-au efectuat, de regulă, în limitele disponibilului,

dar au creat probleme ordonatorilor de credite de la buget, care nu au avut

posibilitatea să facă faţă cheltuielilor reale.

La elaborarea iniţială a bugetului pentru 2016 s-a pus accentul pe

sporirea cheltuielilor pentru unele sectoare consumatoare de la bugetul de stat.

Şi va fi totuşi difi cil să se realizeze un echilibru, în contex tul în care gradul

de nemulţumire este şi el la fel de mare, ceea ce presupune că este nevoie de

sume suplimentare în perspectiva echilibrării bugetului.

Execuţia bugetelor asigurărilor sociale şi de sănătate

Delicată apare situaţia privind modul în care au fost realizate

prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat, prezentat în tabelul următor:

Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat 2016

– milioane lei -

INDICATORIRealizări la

31.07.2015

Realizări la

31.07.2016*)

A. VENITURI 32192,8 30670,2

I. Venituri curente 20665,0 21388,5Contribuţii de asigurări 20607,2 21330,0Contribuţiile angajatorilor 14445,0 15045,5Contribuţiile asiguraţilor 6162,1 6284,5II. Venituri nefi scale 57,8 58,5III. Subvenţii de la bugetul de stat 11578,1 9608,8IV. Sume în curs de redistribuire -53,9 -327,1V. Sume de la UE în contul plăţilor efectuate 3,7 -B. CHELTUIELI 31879,3 30363,1Cheltuieli curente 31899,1 30362,5Cheltuieli de personal 97,2 101,2Bunuri şi servicii 226,5 223,2Dobânzi 2,6 1,4Transferuri între unităţi ale adminstraţiei publice - 0,1Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN)

postaderare5,4 -

Asistenţă socială 31567,4 30036,5Cheltuieli de capital 0,1 0,7Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -20,0 -Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) 313,5 307,1*) Date provizoriiSursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de StatisticăBuletinul Statistic nr. 7/2016.


Execuţia bugetelor locale este prezentată în tabelul următor:INDICATORI– milioane lei –

Realizări la

31.07.2015

Realizări la

31.07.2016*)

A. VENITURI – TOTAL 33772,9 35256,51. VENITURI CURENTE 26503,4 27862,4VENITURI FISCALE 25082,5 26327,5Impozit pe profi t de la operatorii economici 33,3 31,2Cote şi sume defalcate din impozitul pe venit 10084,6 10376,3Impozit pe venit 158,2 161,1

Alte impozite pe venit, profi t şi câştiguri din capital 7,8 6,0

Impozite şi taxe pe proprietate 3116,5 3455,0Impozite şi taxe pe bunuri şi servicii … …Sume defalcate din TVA 10653,7 11229,1

Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 10,1 5,1

Taxe pe servicii specifi ce 19,9 23,1Taxe pe utilizarea bunurilorsau pe desfăşurarea de activităţi

888,0 943,3

Alte impozite şi taxe fi scale 110,3 97,4VENITURI NEFISCALE 1420,9 1534,92. VENITURI DIN CAPITAL 113,8 114,33. OPERAŢIUNI FINANCIARE 2286,8 2456,44. SUBVENŢII DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRAŢIEI

PUBLICE2870,9 4660,8

Subvenţii de la bugetul de stat 2842,5 4621,8Subvenţii de la alte administraţii 28,4 39,05. SUME PRIMITE DE LA U.E. 1998,0 162,6B. CHELTUIELI 27414,2 29226,1Cheltuieli curente 24326,2 23794,7I. Cheltuieli de personal 9627,4 10484,9II. Bunuri şi servicii 5960,8 5806,5III. Dobânzi 347,7 338,3IV. Subvenţii 1097,1 1183,6

VI. Transferuri între unităţi ale administraţiei publice 1628,9 1826,1

VII. Alte transferuri 229,6 193,3VIII. Asistenţă socială 2143,2 247,5Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare

… 893,1

IX. Alte cheltuieli 413,2 558,9Plăţi în fi nanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare

2878,2 35,5

Cheltuieli de capital 2557,5 4088,9X. Active nefi nanciare 2493,1 4015,2XI.Active fi nanciare 64,4 73,7Operaţiuni fi nanciare

ÎmprumuturiRambursări de creditePlăţi în anii prec. şi recuperate în anul curent

EXCEDENT (+)/DEFICIT (-)

661,3

14,7

646,6

-130,8

6358,7

1342,5

23,8

1318,6

-

6030,4

1) Date provizorii. ... = Lipsă date. Sursa: Ministerul Finanţelor Publice; Institu tul Naţional de StatisticăBuletinul Statistic nr. 7/2016.


În concluzie, se poate aprecia că nivelul realizărilor buge telor de stat, al asigurărilor sociale de stat şi locale s-a realizat cu defi cienţe şi, mai ales,

la bugetul de stat, care, în ciuda rectifi cărilor ce s-au efectuat, nu a putut fi echilibrat pe de-a întregul şi nu a satisfăcut integral nevoile stringente ale unor sectoare vitale de activitate.

EXECUŢIA BUGETULUI FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

– milioane lei –


1.I.-31.VII.2015Realizări

1.I.-31.VII.2016 1)

A. VENITURI - TOTAL 12877,2 14264,6VENITURI CURENTE 12041,9 12680,3VENITURI FISCALE 979,0 507,0Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii 979,0 507,0Contribuţii de asigurări 11047,5 12160,0Contribuţiile angajatorilor 5234,6 5841,8Contribuţiile asiguraţilor 5813,0 6318,1Venituri nefi scale 15,4 13,4Subvenţii de la bugetul de stat 740,2 1513,1Subvenţii de la alte administraţii 95,1 71,1Sume de la UE în contul plăţilor efectuate - -CHELTUIELI - TOTAL 12914,6 14150,8Cheltuieli curente 12929,2 14150,7Cheltuieli de personal 88,8 91,2Bunuri şi servicii 12011,0 13122,3Dobânzi 0,5 0,7Proiecte cu fi nanţare din fonduri externe

nerambursabile (FEN) postaderare- -

Asistenţă socială 828,9 936,5Cheltuieli de capital - 0,1Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent

-14,7 -

Operaţiuni fi nanciare - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -37,4 113,81) Date provizorii.Sursa de date: Ministerul Finanţelor Publice; Institutul Naţional de StatisticăBuletinul Statistic nr. 7/2016.

S-ar mai putea exprima unele aprecieri şi, faţă de defi citul bugetului consolidat, dar situaţia nu prezintă noutăţi deosebite, iar cauzele ei perpetuează.

Datoria publică În condiţiile în care economia naţională sufl ă din greu, fără perspectiva de a ajunge la o constantă, fi e ea şi de nivel foarte scăzut, pentru a face faţă cerinţelor din ce în ce mai mari în execuţia bugetară, se acumulează datorie publică internă. Creşterea datoriei publice în România nu ar fi o problemă deosebit de grea în contextul în care ar exista o prognoză, fi e şi pe termen scurt sau mediu, în ceea ce priveşte cuantifi carea unor venituri reale, care să fi e atrase


la bugetul de stat. În alte condiţii, cum sunt cele de acum, în care veniturile la buget sunt net depăşite de cheltuielile stabilite prin bugetul de stat, se recurge

la posibilitatea echilibrării bugetului prin creşterea dato riei publice interne

şi a celei externe. Această datorie publică internă este purtătoare de dobânzi

serioase, mai ales acum, în contextul crizei fi nanciare mondiale, ceea ce, în

perioada următoare, va conduce la creşterea, pe de o parte, a cheltuielilor

de la bugetul de stat, iar pe de altă parte, va avea ca efect scumpirea vieţii

populaţiei. Este esenţial că, în momentul de faţă, datoria publică in-ternă a

ajuns la un nivel mai ridicat, pentru care guvernul va trebui să plătească şi

dobânzi. Pentru a face faţă necesităţii de a plăti datoria internă, guvernul,

prin Ministerul Finanţelor Publice, nu are altă soluţie decât să împrumute

în continuare de la băncile comerciale şi să atragă bani de la populaţie prin

emisiuni de certifi cate de trezorerie.

Acesta este mecanismul prin care guvernul găseşte posi bilitatea unui

respiro prin care să poată răspunde cerinţei majore de surse pentru acoperirea

cheltuielilor de la bugetul statului. Problema care se pune este aceea că, din

cauza faptului că aceste cheltuieli sunt neacoperite, guvernul a trebuit să facă

mai multe rectifi cări bugetare. Or, aceste rectifi cări bugetare s-au putut efectua

numai prin găsirea unor noi „soluţii“ care să aducă venituri suplimentare la

bugetul de stat. Pe de o parte, această măsură se poate dovedi încă o dată a fi

mai mult teoretică, în sensul că a condus la stagnarea volumului desfacerilor

de astfel de produse; pe de altă parte, nu este exclus ca, într-o perspectivă

imediată, o parte dintre afacerile cu astfel de produse să alunece, uşor, dar

sigur, în zona necontrolată a pieţei. Concomitent, pentru a atrage noi surse

fi nanciare, în special de la populaţie, guvernul va trebui să vândă certifi cate de

trezorerie, context în care, pe de o parte, va creşte datoria publică internă, iar

pe de altă parte, se va reuşi totuşi o aşezare a pretenţiilor populaţiei, prin aceea

că unele surse fi nanciare existente în prezent vor fi atrase şi, în felul acesta,

raportul dintre cerere şi ofertă se va „echilibra“, în sensul scăderii cererii din

lipsă de posibilităţi fi nanciare.

Dar există pericolul ca modifi cările accizelor la unele produse să

conducă, fără doar şi poate, la un evantai, dacă nu cumva la o avalanşă a

creşterii preţurilor şi la celelalte produse care înglobează (uneori şi cele care

nu înglobează) costuri pe seama acestor produse.

Avand in vedere prevederile Tratatului de la Maastricht, nivelul

datoriei publice a tarii noastre se afl a cu mult sub plafonul de 60% din PIB,

Romania fi ind una din cele mai putin indatorate tari din Uniunea Europeana

chiar in perioada crizei fi nanciare internationale. Previziunile realizate de

specialistii din Ministerul Finantelor Publice sunt optimiste in sensul ca se

anticipeaza o creştere moderată a datoriei guvernamentale, anticiparile avand


la baza o creştere economice estimata la o medie anuală de cca 4,5% si defi cite

bugetare sub 3,0 % din PIB, în perioada 2017-2019.

Chiar daca in perioada 2010-2016 se observa o crestere absoluta a

datoriei administratiei publice si relativa raportata la PIB, structura acesteia

s-a imbunatatit deoarece autoritatile romanesti au repectat obiectivele stabilite

prin Strategiile de administrare a datoriei publice guvernamentale. Astfel:

- structura datoriei publice guvernamentale s-a imbunatatit,

preponderente fi ind instrumentele de datorie tranzactionate, in detrimentul

instrumentele de datorie netranzactionate (împrumuturi externe contractate de

la instituiile fi nanciare internationale);

- autoritatile publice au contribuit la dezvoltarea pietei locale de

capital prin emisiunea si cotarea obligatiunilor de stat si a celor municipale la

Bursa de Valori Bucuresti;

- a fost lansat programul FIDELIS, prin intermediul Bursei de Valori

Bucuresti, prin care au fost oferite obligatiuni exclusiv persoanelor fi zice;

- scaderea usoara a ponderii datoriei publice exprimate in monede

straine, datoria administratiei publice denominate in valuta reprezinta circa

60% din totalul datoriei, ceea ce implica o expunere ridicata la riscul valutar;

optimismul specialistilor Ministerului Finantelor Publice se bazeaza in acest

caz pe preponderanta datoriei in euro si volatilitatea relativ scăzută a cursului

de schimb leu/EURO.

Concluzii

Era mai efi cient ca, rectifi cările de buget să nu se fi făcut numai pe

seama celor două surse menţionate, ci să se fi avut în vedere şi găsirea unor căi

concrete prin care să fi e stimulată producţia, aşa încât să se realizeze o activitate

profi tabilă, în baza căreia salariile să poată fi reaşezate în sens pozitiv, iar taxele

reale (impozit pe profi t, pe salarii etc.) ce vor fi încasate de stat să crească.

Altfel, afi rmaţii de genul „am depăşit vârful plăţii datoriei externe“

nu sunt aducătoare de satisfacţii şi, mai ales, de linişte pentru majoritatea

populaţiei, atâta timp cât nu se afi rmă şi că „s-au găsit şi întreprins câteva

măsuri privind asigurarea protecţiei sociale“. Iată de ce nivelul datoriei publice

interne pe care îl înre¬gistrează România în prezent este sufi cient de mare, în

condiţiile în care veniturile populaţiei, pentru marea masă, au ajuns la niveluri

greu de suportat. In ciuda optimismului specialistilor de la Ministerul de

Finante Publice privind evolutia datoriei guvernamentale, impactul psihologic

al datoriei publice este major in randul populatiei. Datoria publică internă,

fi ind aproape la nivelul bugetului pentru un an, este greu de imaginat cum va

putea populaţia ţării să facă faţă la capitolul „cheltuieli pentru două bugete“ cu

„venituri pentru un singur buget“.


Măsurile de austeritate luate în 2011, care au continuat şi în primele cinci luni ale anului 2012, precum şi împrumuturile de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană vor atârna greu în strategia fi nanciară internă. În 2012 s-au resimţit negativ efectele fi nanciare ale politicii din ultimii trei ani asupra nivelului de trai al populaţiei. Există posibilitatea fi e de a găsi doar soluţii pentru îngheţarea salariilor, şi nu de a încuraja activităţile generatoare de noi locuri de muncă şi care să asigure venituri cel puţin decente pentru populaţie, concomitent cu plafonarea ratei şomajului, ceea ce va avea în 2013 un efect negativ pentru România (ne referim la nivelul de trai al populaţiei, mai ales a categoriilor defavorizate). În anul 2015 şi în prima jumătate a anului 2016 au apărut primele semne că situaţia se poate redresa. În acest articol am urmărit analiza execuţiei la nivelul tuturor bugetelor care împreună constituie bugetul consolidat. Se poate constata că defi citele s-au menţinut (la nivelul bugetului de stat), iar unele s-au redus.

Bibliografi e

1. Acemoglu, D., Golosov, M., Tsyvinski, A. (2011). Power fl uctuations and political

economy, Journal of Economic Theory 146(3), pp. 1009–1041 2. Anghel, M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti 3. Anghelache, C., Manole, A. (2016). Utilizarea modelului de regresie în analiza

corelaţiei dintre situaţia monetară şi balanţa de plăţi / The use of regression model

in analysing the correlation between the monetary situation and the balance of

payments, Romanian Statistical Review, Supplement, no.7, pg. 24-29 / 30-42 4. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Niţă, G., Sacală, C. (2016).

Model de analiză a plasamentelor fi nanciare şi a execuţiei bugetare / Analysis

model of fi nancial investment and budget execution, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp. 3-11/12-20

5. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2013). Situaţia monetară a României.

Resursele şi execuţia bugetară, ART ECO - Review of Economic Studies and Research, Vol. 4/No. 2, pg. 12-25

6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2015). The monetary evolution,

placements and resources, Romanian Statistical Review – Supplement, No. 4, pp. 72-80

7. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi

studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 8. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2014). Budgetary Execution,

Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4, pp. 115-128

9. Azzimonti, M., Battaglini, M., Coate, S. (2016). The Costs and Benefi ts of Balanced

Budget Rules: Lessons from a Political Economy Model of Fiscal Policy, Journal of Public Economics, Vol. 136, pp. 45-61

10. Besley, T., Smart, M. (2007). Fiscal restraints and voter welfare, Journal of Public Economics 91(3-4), pp. 755–773

11. Bowen, T. R., Chen, Y., Eraslan, H. (2014). Mandatory versus discretionary

spending: The status quo effect, American Economic Review 104(10), 2941–2974


12. Caballero, R. J., Yared, P. (2010). Future rent-seeking and current public savings’, Journal of International Economics 82(2), pp. 124–136

13. Eggertsson, G., Krugman, P. (2012). Debt, Deleveraging, and the Liquidity Trap:

a Fisher-Minsky-Koo Approach, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 127, No. 3, pp. 1469 – 1513

14. Gali, J. (2009). Monetary Policy, Infl ation, and the Business Cycle: An Introduction

to the New Keynesian Framework, Princeton University Press 15. Gali, J., Gambetti, L. (2015). The effects of monetary policy on stock market

bubbles: Some evidence, American Economic Journal: Macroeconomics, Vol. 7, No. 1, pp. 233–257

16. Halac, M., Yared, P. (2014). Fiscal rules and discretion under persistent shocks, Econometrica 82(5), pp. 1557–1614

17. Paunica, M., Matac, M. L., Motofei, C., & Manole, A. (2009). Some

Aspects Regarding The Use Of Business Intelligence In The Financial

Management. Metalurgia International, 14, 180-181. 18. Piroi, M., Paunica, M. (2015). How Technology can Help in Reducing Romania’s

Budget Defi cit. In Proceedings of the 15th European Conference on eGovernment 2015: ECEG 2015 (p. 419). Academic Conferences Limited.

19. Riboni, A., Ruge-Murcia, F. J. (2008). The dynamic (in)effi ciency of monetary

policy by committee, Journal of Money, Credit and Banking 40(5), 1001–1032 20. Santiso, C. (2006). Budget institutions and fi scal responsibility: Parliaments

and the political economy of the budget process’, World Bank Institute Working Paper Series 35863

21. Yared, P. (2010). Politicians, taxes and debt, Review of Economic Studies 77(2), pp. 806–840

22. http://www.mfi nante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=137120 23. http://www.mfi nante.gov.ro/strategiatrez.html?pagina=domenii


ANALYSIS MODEL OF FINANCIAL PLACEMENTS AND BUDGET EXECUTION

OF ROMANIA IN 2016

Prof. Gabriela Victoria Anghelache PhD.Bucharest University of Economic Studies

Assoc. prof. Mirela Panait PhD.Petroleum-Gas University of Ploiesti, Romania

Prof. Radu – Titus Marinescu PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Abstract In this paper, the authors evaluate the fi nancial investments and the

budget execution of Romania for the year 2016. The study is based on statistical

data that substantiate the indicators, results and comments presented. The

research is focused on several lines: the analysis of budget execution, the study

of the state and local budgets implementation, the unemployment insurance

budget, the execution of the state social insurance budget, the situation of the

local budgets, the evolution of the public debt. The indicators analyzed are

presented in suggestively structured tables.

Key words: budget, expense, public debt, indicator, implementation

JEL Classifi cation: H61, H62, H72

Introduction

After 2012, the executive, through the Ministry of Finance, has prepared and submitted the budgets (the state budget and social insurance) to parliament for approval for the next years, that is 2013,2014 and 2015. In 2015, the approval of the budget has been postponed, and in 2016 no draft was realized for a budget. The excuse would be the campaign and general elections, but the practical reality demanded the budget to be realized by the incumbent government. The budgets for 2014 ended with a defi cit in the process of steady decline. Execution of the State Budget in July of 2014, recorded a defi cit of -6.6518 billion lei, while the one in 2015, the same month it was -1602.7 million. The budget for unemployment insurances ended with a surplus of 240.9 million lei, the state budget for social insurances, in the same period ended with a surplus of 313,5 million lei, while at the same time local budgets recorded a surplus of 6358,7 million lei.


When speaking about indirect taxes, specially excises, customs taxes, added value taxes, these revenues where not fully achieved, because, on one hand, the activities for excises decreased and on the other hand, when excise increased, the volume of physical activity decreased. There was also a large, let’s say ease, with which extemptions and rescheduling of tax payments were approved, for a large number of economic agents. Neither the capital income, such as the exploitation of state assets, not amounted to an outstanding level, and receipts from repayment of loans were reduced. It is neccessary to undertake measures to stimulate and develop economic activity, particularly for, small and medium entreprises (the middle class), so that they correlated with the ability to support some sectors of national economy within the reform, to create new jobs and lead to a decrease of the expenses made by the State, especially in the chapter of state insurances, for unemployment support.

Literature review Acemoglu, Golosov and Tsyvinski (2011) develop on political economy. Anghel (2015) presents the instruments of fi nancial-monetary analysis. Anghelache and Manole (2016) study the correlation between monetary situation and balance of payments through regression techniques. Anghelache et.al. (2016), Anghelache, Manole and Anghel (2013), Anghelache, Anghelache and Anghel (2015, 2014) have studied the characteristics of budget execution of Romania in previous years. Anghelache and Anghel (2014) develop on economic modelling. Azzimonti, Battaglini, and Coate (2016) present a model of fi scal policy. Besley and Smart (2007) approach the relation between fi scal rules an political consideration connected to the welfare of the electors, Yared (2010) develops on a close topic. Bowen, Chen, and Eraslan (2014) approach the types of government spending: mandatory versus discretionary. Caballero and Yared (2010) research the public savings. Eggertsson and Krugman (2012) approach the liquidity trap. Gali (2009) focuses on the new Keynesian framework, Gali and Gambetti (2015) analyze the infl uence of monetary policy on bubbles occuring on the stock market.

Halac and Yared (2014) focus on the infl uence of persistent shock on taxation

rules. Paunica et.al. (2009) develop on the usefulness of business intelligence

techniques in fi nancial management, Piroi and Paunica (2015) focus on the

possibilities to decrease the budget defi cit of Romania. Riboni and Ruge-

Murcia (2008) study some aspects regarding the monetary policy. Santiso

(2006) analyzes some characteristics of the budget process.


Research methodology and data Analysis of budget execution The way of how the expenses were made from the state budget, it requires one remark, namely that it is alarming that in most sectors of activity, but particularly in education, health, culture, social welfare, defense, public order and national security, expenses, in general are reduced to the population’s need of resources, or to those who work in these areas. This shows that the sources from which the state budget revenues were formed (tax, non-tax) were not always collected at the projections that were the basis for drawing up the budget of state social insurance. In this context, expenses were higher and had to be covered from other sources, which will create diffi culties for the next period, given that in the fi eld of social assistance, allowances, pensions, benefi ts and salaries (the main expense of the state social insurance budget) were not increased accordingly until now and in the future, it will be necessary to obtain new sources of revenues. The execution of the budget, especially after the implementation of the new tax code, which has a number of uncertainties, will be felt diffi culties in the coming period, which certainly should determine the Ministry of Finance to proceed, we believe, in the adoption of measures to mitigate the effects of the devastating fi nancial crisis that Romania is submerged in: • collecting from taxpayers, of observations relating to the tax code, prior simulation of measures to be taken and then adapt that law to the needs and socio-economic conditions of our country; • intensify efforts to collect revenues from the state budget, local budgets and state social insurance budget; • correction, in the sense of reducing the taxation of certain taxes that can lead to easier collection of any amounts that a number of individuals and businesses it owes • debt recovery from major debtors, by taking over a sum of packages of shares of private companies in this situation and by imposing of proper management or re-privatization of these companies (shares); • obtain additional income from privatization (we hope it to be the immediate result of the completion of privatization). Of course, these measures could be projected in a broader context, in the reform process and social protection program that the government should consider. It shouldn’t be forgotten, that now, after the deep fi nancial and economic crisis, when adding, minus and minus it would be obtained a bigger minus that can be abysmal. We must say that only when “multiplying” minus by minus we obtain a plus. Therefore it was not desirable that budget


defi cits for 2010 and 2011 to be excessively corrected by reducing salaries and

increasing taxes / charges, which will reduce consumption, tax base etc. and

have deepened the social crisis.

Execution of the state budget The state budget defi cit of -1.6027 billion lei, recorded in late July

2015 is exceeding the level planned for the full year. The year 2016 has not

brought much what it was wanted, namely record of surpluses. Execution of

state budget situation at 31.07.2016 is presented in the following table:

Execution of state budget

– million lei –INDICATORS Achievements

31.07.2015*)Achievements

31.07.2016*)

A. INCOME 63151,7 60022,9CURRENT INCOME 60488,8 58698,5Fiscal income, from which 54397,4 52690,2Tax on gain 9472,1 10471,0

Other taxes on income, profi ts and capital gains from legal entities 618,7 661,3Income tax 15076,1 15498,8Shares and amounts deducted from income tax -10084,6 -10376,3Other taxes on income, profi ts and capital gains 347,0 370,7Payroll tax 0,1 0,1Taxes and duties on property 605,9 543,7Taxes and duties on goods and services … …Value Added Tax 33915,4 30485,7Amounts deducted from the Value Added Tax -10653,7 -11229,1Other general taxes and duties on goods and services 649,7 554,9Excise 13515,3 14442,9Taxes on specifi c services - -Taxes on using goods, authorization on using goods or carrying out activities

518,2 702,7

Taxes on foreign trade and international transactions 412,5 531,7Other taxes and fi scal charges 4,9 32,3Insurance contributions 107,4 547,8Employers’ contributions 107,4 120,6Employee’s contributions 0,1 427,2Non-tax income 5983,9 5460,5Income from capital 221,1 176,5Financial Operations 25,2 36,8Subsidies - -Amounts received from U.E. account payments and pre-fi nancing 2060,4 159,9

Amounts under distribution -11,0 195,6Amounts received from U.E./ other donors for payments made and pre-fi nancing related to the 2014-2020 fi nancial framework

… 678,9

Other amounts received from U.E. … 76,7B. EXPENSES 64754,4 71657,1Current Expenses 62564,8 69401,5Staff expenses 12161,5 12524,3Goods and services 2588,9 2651,5Interest

Subsidies

5663,6

2409,76929,1

Transfers between government units 18361,1 1886,2Other Transfers 6270,7 19740,5


INDICATORS Achievements

31.07.2015*)Achievements

31.07.2016*)

Projects funded by external grants 4522,7 5361,9Expenses for reimbursable funding programs 282,4 4654,8Social assistance 8397,0 12983,2Project fi nanced from FEN related to the 2014-2020 fi nancial framework … 1324,8

Other expenses 1426,6 1157,5Expenses for non-reimbursable fi nancing programs … 187,6Capital expenses 1029,9 815,8Financial Operations 1708,9 1439,8Payments made in previous years and recovered in the current year

-549,3 …

Credit reimbursements … 1439,8

DEFICIT (-) / SURPLUS (+) -1602,7 -11634,2*) provisional data; ... = Not available data. Data source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics Statistical Bulletin no. 7/2016.

Thus, at the level of July 2016, the budget defi cit was 11634.2 million lei. For other income, like the one from privatization, there are some diffi culties which lead clearly at the conclusion that the idea of privatization through asset selling at any price it didn’t played a defi ning role, not even in the realization of the state budget income. In the following period, no matter how large will be the need for income, it’s neccessary to pay addittional attention on assessment based on economic effi ciency of the reform measures throught privatization, so that we would not get in a position of alienating core values from national wealth, for modest amounts, without a view for recovery thereafter.

Execution of the unemployment insurance budget As the occupation of the labor force becomes increasingly diffi cult, part of former employees enter into unemployment. They can receive indemnities (or not), but funds must be drawn for their support. In the following, we present the execution of this budget at which, through the unemployment tax, all commercial entities contribute:


Execution of unemployment insurance budget -million lei-

INDICATORSAchievements

31.07.2015Achievements

31.07.2016*

A. TOTAL INCOME 1026,9 1084,0CURRENT INCOME 970,0 1084,0Taxes on using goods - -Insurance contributions 966,4 1079,6Employers’ Contributions 561,1 628,6Policyholders Contributions 405,3 451,0Non-tax income 3,6 4,4Financial Operations - -Subsidies from state budget - -Amounts received from EU/ others 57,0 -TOTAL - EXPENSES 786,0 613,6Current expenses 798,4 613,0Staff expenses 56,3 56,9Goods and services 19,3 20,3Interest - -Subsidies 1,2 0,5Transfers between government units 136,3 111,4Projects funded by external grants 87,8 9,1Social assistance 480,4 403,6Other expenses 17,2 11,2Capital expenses 0,2 0,6Payments made in previous years and recovered in the current year -12,5 -Financial Operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 240,9 470,4*) provisional dataSource: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics - Statistical Bulletin no. 7/2016.

Compared with the 2016 schedule excise collection, customs taxes or tax receipts for oil and natural gas from domestic production are lower than initial forecast. The explanation is simple, that is the Ministry of Public Finances found, without substantiation, as measure to increase the budget incomes, the increase of mentioned taxes, which led to the increase of prices, the decline of sales and, subsequently, the achievement of lower incomes. Not to mention the fact that this policy had led to a escalation of the general prices, on national economy, with immediate effect in the deterioration of the living standards of the population. So here is a subject of analysis for those who thought the state budget for 2011-2016 that had to be focused, undoubtedly, on fi nding levers for faster collection of revenue for the state budget, fi scal relaxation to gather little from many, opposite to the criterion to take over the few and, especially, fi nding a balance in terms of bringing through relaxing fi scal measures the entire economy to the surface. Otherwise, theoretically, during corrections, measures to increase the taxes when put on paper matrix will look nice, but totally ineffective of the economic process in practice and especially on gathering activities, and there


is a clear danger of some activities taking a fl ight “underground” and thus

escape from control.

An element which must be given attention is expenses, like interests

which were made for public debt and is also high.

Other expenses were made, usually in available limits, but created

problems for the budget authorizing offi cers, who were not able to cope with actual costs. In developing the 2016 budget the focus was on increasing consumer spending for some sectors of the state budget. And it will be still diffi cult to achieve a balance, given that the degree of dissatisfaction is also high, which implies the need for additional funds towards balancing the budget.

Execution of the social and health insurance budget A delicate situation arises on how the provisions of the state social insurances budget were realized, shown in the following table:

Execution of state social insurance budget 2016– milioane lei -


31.07.2015Achievements 31.07.2016*)

A. Income 32192,8 30670,2I. Current Income 20665,0 21388,5Insurance contributions 20607,2 21330,0Employers’ contributions 14445,0 15045,5Insured’s contributions 6162,1 6284,5II. Non-fi scal Income 57,8 58,5III. Subsidies from state budget 11578,1 9608,8IV. Amounts under distribution -53,9 -327,1V. Amounts from the EU in account of payments made 3,7 -B. EXPENSES 31879,3 30363,1Current Expenses 31899,1 30362,5Staff expenses 97,2 101,2Goods and services 226,5 223,2Interest 2,6 1,4Transfers between government units - 0,1Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession 5,4 -Social assistance 31567,4 30036,5Capital expenses 0,1 0,7Payments made in previous years and recovered in the current year -20,0 -Financial operations - -C. SURPLUS (+) / DEFICIT (-) 313,5 307,1*) Provisional Data Source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics - Statistical Bulletin no. 7/2016.


Execution of local budgets is presented in the following table:INDICATORS– million lei –

Achievements 31.07.2015

Achievements 31.07.2016*)

A. TOTAL - INCOME 33772,9 35256,51. CURRENT INCOME 26503,4 27862,4INCOME TAX 25082,5 26327,5Tax on profi t from economic operators 33,3 31,2Shares and amounts deducted from income tax 10084,6 10376,3Income tax 158,2 161,1Other taxes on income, profi ts and capital gains 7,8 6,0Taxes and duties on property 3116,5 3455,0Taxes and duties on goods and services … …Amounts deducted from the VAT 10653,7 11229,1Other general taxes and duties on goods and services 10,1 5,1Taxes on specifi c services 19,9 23,1Taxes on using goods or carrying out activities 888,0 943,3Other taxes and fi scal duties 110,3 97,4NON-TAX INCOME 1420,9 1534,92. CAPITAL INCOME 113,8 114,33. FINANCIAL OPERATIONS 2286,8 2456,44. SUBSIDIES FROM OTHER LEVELS OF GOVERNMENT 2870,9 4660,8Subsidies from state budget 2842,5 4621,8Subsidies from other administrations 28,4 39,05. AMOUNTS RECEIVED FROM UE 1998,0 162,6B. EXPENSES 27414,2 29226,1Current expenses 24326,2 23794,7I. Staff expenses 9627,4 10484,9II. Goods and services 5960,8 5806,5III. Interest 347,7 338,3IV. Subsidies 1097,1 1183,6VI. Transfers between government units 1628,9 1826,1VII. Other transfers 229,6 193,3VIII. Social assistance 2143,2 247,5Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession … 893,1IX. Other expenses 413,2 558,9Payments in fi nancing by external funds (NEF) post-accession 2878,2 35,5Capital expenses 2557,5 4088,9X. Non-fi nancial assets 2493,1 4015,2XI.Financial Assets 64,4 73,7Financial operationsLoansLoan repaymentPayments made in previous years and recovered in the current yearSURPLUS (+)/DEFICIT (-)

661,314,7

646,6-130,8

6358,7

1342,523,8

1318,6-

6030,4Source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics - Statistical Bulletin no.

7/2016.

In conclusion, we can say that the achievements of state budgets, social security and local government was done with defi ciencies, especially the state budget, which, despite corrections could not be balanced on the whole and not fully satisfi ed the urgent needs of vital sectors of activity.


Execution Of the Budget Of Tthe Unique National Health Social Insurance Budget

– million lei –


1.I.-31.VII.2015Achievements

1.I.-31.VII.2016 1)

A. TOTAL INCOME 12877,2 14264,6CURRENT INCOME 12041,9 12680,3FISCAL INCOME 979,0 507,0Other general taxes and duties on goods and services 979,0 507,0Insurance contributions 11047,5 12160,0Employers’contributions 5234,6 5841,8Employees’contributions 5813,0 6318,1Non-fi scal incomes 15,4 13,4Subsidies from the state budgets 740,2 1513,1Subsidies from other administrations 95,1 71,1Amounts from UE in the account of payments made - -EXPENSES - TOTAL 12914,6 14150,8Current expenses 12929,2 14150,7Personnel expenses 88,8 91,2Goods and services 12011,0 13122,3Interests 0,5 0,7Projects fi nanced by external funds (NEF) post-accession - -Social assistance 828,9 936,5Capital incomes - 0,1Payments made in previous years and recovered in the current year -14,7 -

Financial operations - -C. EXCEDENT (+) / DEFICIT (-) -37,4 113,81) Provisional data.Data source: Ministry of Public Finance; National Institute of Statistics - Statistical Bulletin no. 7/2016.

Some additional appreciations could be expressed towards the defi cit of the consolidated budget, but the situation does not present special novelties, and its causes perpetuate.

Public debt developments Given that the national economy is blowing hard, without perspective of reaching a constant, be it at very low level, to meet the demands of increasingly large budget execution, internal public debt accumulates. Rising public debt in Romania would not be a particularly diffi cult in the context in which there is a forecast, even on short or medium term, regarding the measurement of real incomes, to be attracted to the state budget. In other circumstances, such as those now, in which the budget revenues are exceeded by the expenses set by the state budget, the budget is balanced by increasing domestic debt and foreign debt. This domestic public debt is serious interest-bearing, especially now, in the context of the global fi nancial crisis, which, in the coming period will lead to the increase, on one hand, of expenses from the state budget, and on


the other hand, will lead to higher prices for population life. It is essential that, at present, domestic public debt reached a higher level, for which the government will have to pay interest. To cope with the need to pay domestic debt, the government, through the Ministry of Finance, has no choice but to continue to borrow from commercial banks and to attract money from the public by issuing treasury bills. This is the mechanism by which the government fi nds the possibility of a break through which it can meet the requirement by major sources to cover the expenses of the state budget. The question is that, because these expenses are not covered, the government had to do more budget adjustments. These budget adjustments have been made only by fi nding new ‘solutions’ that will bring additional revenue to the state budget. On one hand, this measure may prove once again to be more theoretical in the sense that led to stagnating sales volume of such products; on the other hand, it is conceivable that, in an immediate sense, some businesses with such products to slip, slowly but steadily, in the uncontrolled market. Simultaneously, in order to attract new fi nancial resources, especially from the public, the government will have to sell treasury bills, a context in which, on one hand, will increase domestic public debt, and on the other hand, will succeed however to a settlement of population in that some currently existing fi nancial resources will be attracted and, thus, the ratio between supply and demand will be “balanced” in the sense of decreasing demand due to lack of fi nances. But the danger is that changes in excise at some products to lead, undoubtedly, to a fan, whether or not an avalanche of price increases and other products which includes (sometimes and that does not include) costs on account of these products. Considering the provisions of the Maastricht Treaty, the public debt of our country is far below the 60% of GDP, Romania being one of the least indebted countries in the European Union even during the fi nancial crisis. The projections made by specialists of the Ministry of Public Finance are optimistic in that a moderate increase in government debt is anticipated, these anticipations being based on estimated economic growth at an annual average of about 4.5% and budget defi cits at 3.0% of GDP in the period 2017-2019. Even if in the period 2010-2016, an absolute and relative (to GDP) increase of public administration debt is observed, its structure was improved because the Romanian authorities have meet the goals established through strategies of managing government debt. So: - government debt`s structure was improved and includes mostly traded debt instruments, detrimental to non-traded debt instruments (external loans from international fi nancial institutions);


- public authorities helped to the develop the local capital market by issuing state and municipal bonds and listing of them to the Bucharest Stock Exchange; - FIDELIS program was launched through the Bucharest Stock Exchange, which bonds were offered solely to individuals (retail program); - slight decrease in the share of public debt denominated in foreign currencies; foreign currency denominated government debt represents about 60% of the total, which implies a high exposure to currency risk; the optimism of Ministry of Public Finance`s specialists is based in this case on preponderance of debt in Euro and relatively low volatility of the exchange rate leu / Euro.

Conclusions It was more effi cient that, budget’s corrections not to be made solely based on the two sources mentioned, but to be considered some concrete ways through which the production could be stimulated, so as to achieve a profi table activity, under which wages could be restored in a positive sense and the real taxes (income tax, payroll, etc.) collected by the state to increase. Otherwise, statements like “We overcome top external debt payment “are not bringing satisfaction and especially, are not bringing quiet for majority of people, as long as it asserts that “several measures on social protection were found and taken”. That is why the domestic public debt that Romania currently recordered is large enough, while the incomes of the population, for the vast mass had reached unbearable levels. Despite the optimism of specialists from the Ministry of Public Finance regarding the evolution of governmental debt, the psychological impact of public debt on the population is major. Domestic public debt, being at the budget level for nearly a year, it is hard to imagine how the population will be able to cope with the “expenditure for two budgets” with “income for a single budget.” The austerity measures taken in 2011, which continued in the fi rst fi ve months of 2012, and loans from IMF, World Bank and European Union will hang heavy in the domestic fi nancial strategy. In 2012 the negative fi nancial effects of policies from the last three years were felt on the living standard of the population. There is an opportunity either to fi nd just solutions for freezing salaries or not to encourage activities that generate new jobs and provide at least decent income for population, while at the same time capping the unemployment rate, which will have a negative effect in 2013 for Romania (we mean the standard of living of the population, particularly the disadvantaged). In 2014 and the fi rst half of 2015 appeared the fi rst signs that the situation may recover.


In this paper, we aimed the analysis of the execution of all budgets which together constitute the consolidated budget. It may be noted that the defi cits maintained (at the level of the state budget), ad some were reduced.

References

1. Acemoglu, D., Golosov, M., Tsyvinski, A. (2011). Power fl uctuations and political

economy, Journal of Economic Theory 146(3), pp. 1009–1041 2. Anghel, M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C., Manole, A. (2016). Utilizarea modelului de regresie în analiza

corelaţiei dintre situaţia monetară şi balanţa de plăţi / The use of regression model

in analysing the correlation between the monetary situation and the balance of

payments, Romanian Statistical Review, Supplement, no.7, pg. 24-29 / 30-42

4. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G., Niţă, G., Sacală, C. (2016).

Model de analiză a plasamentelor fi nanciare şi a execuţiei bugetare / Analysis

model of fi nancial investment and budget execution, Romanian Statistical Review

Supplement, Issue 4/2016, pp. 3-11/12-20

5. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2013). Situaţia monetară a României.

Resursele şi execuţia bugetară, ART ECO - Review of Economic Studies and

Research, Vol. 4/No. 2, pg. 12-25

6. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2015). The monetary evolution,

placements and resources, Romanian Statistical Review – Supplement, No. 4, pp.

72-80

7. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie şi

studii de caz, Editura Economică, Bucureşti

8. Anghelache, C., Anghelache, G.V., Anghel, M.G. (2014). Budgetary Execution,

Monetary Market – Resources and Placements, Romanian Statistical Review

Supplement, Issue 4, pp. 115-128

9. Azzimonti, M., Battaglini, M., Coate, S. (2016). The Costs and Benefi ts of Balanced

Budget Rules: Lessons from a Political Economy Model of Fiscal Policy, Journal

of Public Economics, Vol. 136, pp. 45-61

10. Besley, T., Smart, M. (2007). Fiscal restraints and voter welfare, Journal of

Public Economics 91(3-4), pp. 755–773

11. Bowen, T. R., Chen, Y., Eraslan, H. (2014). Mandatory versus discretionary

spending: The status quo effect, American Economic Review 104(10), 2941–

2974

12. Caballero, R. J., Yared, P. (2010). Future rent-seeking and current public savings’,

Journal of International Economics 82(2), pp. 124–136

13. Eggertsson, G., Krugman, P. (2012). Debt, Deleveraging, and the Liquidity Trap:

a Fisher-Minsky-Koo Approach, The Quarterly Journal of Economics, Vol. 127,

No. 3, pp. 1469 – 1513

14. Gali, J. (2009). Monetary Policy, Infl ation, and the Business Cycle: An Introduction

to the New Keynesian Framework, Princeton University Press

15. Gali, J., Gambetti, L. (2015). The effects of monetary policy on stock market

bubbles: Some evidence, American Economic Journal: Macroeconomics, Vol. 7,

No. 1, pp. 233–257

16. Halac, M., Yared, P. (2014). Fiscal rules and discretion under persistent shocks,

Econometrica 82(5), pp. 1557–1614


17. Paunica, M., Matac, M. L., Motofei, C., & Manole, A. (2009). Some


Management. Metalurgia International, 14, 180-181. 18. Piroi, M., Paunica, M. (2015). How Technology can Help in Reducing Romania’s

Budget Defi cit. In Proceedings of the 15th European Conference on eGovernment 2015: ECEG 2015 (p. 419). Academic Conferences Limited.

19. Riboni, A., Ruge-Murcia, F. J. (2008). The dynamic (in)effi ciency of monetary

policy by committee, Journal of Money, Credit and Banking 40(5), 1001–1032 20. Santiso, C. (2006). Budget institutions and fi scal responsibility: Parliaments

and the political economy of the budget process’, World Bank Institute Working Paper Series 35863

21. Yared, P. (2010). Politicians, taxes and debt, Review of Economic Studies 77(2), pp. 806–840

22. http://www.mfi nante.gov.ro/acasa.html?method=detalii&id=137120 23. http://www.mfi nante.gov.ro/strategiatrez.html?pagina=domenii


Impact of Remittances on Financial Development and Economic Growth

Assoc. prof. Mădălina-Gabriela ANGHEL PhD

“Artifex” University of Bucharest

Georgiana NIȚĂ, PhD Student,Bucharest University of Economic Studies

Alexandru BADIU, PhD Student, Bucharest University of Economic Studies

Abstract The research subject is remittances and their impact on growth

and fi nancial development. The fact that remittances might affect fi nancial

development in developing countries is based on the concept that money

transferred through fi nancial institutions give access for recipients to other

fi nancial products and services, which they might not have otherwise (as

outlined by Orozco and Fedewa, 2005). Remittances played a signifi cant

role in the economy of Romania, both as fi nancial support for relatives, and

also from the viewpoint of expenses for consumption and even investments

(dwellings, high-price movable goods) realized from resources related to

remittances. The authors analyze the impact of remittances on the Gross

Domestic Product.

Key words: remittances, migrants, fi nancial development, economic

growth JEL Classifi cation: F24, F43

Introduction Remittances become the second largest type of fl ows after foreign

direct investment.

According to World Bank, offi cially recorded remittances to developing countries registered an increase of 0.4 percent in 2015, $ 431.6

billion, over $ 430 billion in 2014.

United Nations reported that migrant workers in Europe sent home

almost $110 billion in 2015, and destinations were manly European countries.

As reported by International Fund for Agriculture and Development

(IFAD) Europe has only 10 percent of the world’s population but 20 percent

of all migrant workers and makes 25 percent of all remittances.

10 European Union countries are among those that receive remittances,

including Hungary, Poland and Romania.


Remittances - transfers of resources from individuals in one country to individuals in another - are an important source of private funds in developing countries. Despite the fi nancial crisis and economic downturn remittances are more robust and tend to be stable, thus helping to cushion domestic economic shocks. And they are of direct benefi t to the individuals and households that receive them. Remittances are associated with improved schooling outcomes for children, by helping to relax household’s constraints and provide better access to health services for recipients. Also remittances are used for entrepreneurship as the extra source of income could be put in new income generating activities. Remittances promote economic growth in less fi nancially developed countries by having a positive impact on fi nancial development.

Literature review Remittances are not a new phenomenon in the world, being a normal concomitant to migration which has always been a part of human history. Several European countries, for example Spain, Italy and Ireland were heavily dependent on remittances received from their emigrants during the 19th and 20th centuries. Italy was the fi rst country in the world to enact a law to protect remittances in 1901 while Spain was the fi rst country to sign an international treaty (with Argentina in 1960) to lower the cost of the remittances received. Migration has become an important socioeconomic factor in almost all countries of the world: people move when the expected future benefi ts outweigh the fi nancial costs. As long as developed economies need migrant labor, immigrants will continue to migrate. As a result, when the global economy recovers, remittance fl ows will do the same.

The remittances increasing volume was noticed and a growing number

of studies have analyzed their development impact along various dimensions,

including: poverty, growth, education, infant mortality and entrepreneurship.

The most important mechanism for both remittances and senders and

their families is to increase the share of income that goes to vital goods and

services. More than 60% of remittances are used to purchase daily necessities

such as food, clothes and shelter, remittances are a key poverty reduction tool (Adams and Page 2005; Acosta et al. 2008).

The 20-40% of remittances that is used to save or invest is the key to

achieving a family’s longer-term fi nancial independence.

International Monetary Fund (IMF) surveys have shown that 30-50%

of remittances recipients have access to a bank account. To expand this area,


banks can offer a greater range of fi nancial products such as: microcredit, insurance and remittance-backed mortgages. Remittances may also reduce credit constraint of household receipts for entrepreneurial activity and private investment could increase (Yang, 2004; Woodruff and Zenteno, 2004).Anghel, Piracha and Randazzo (2015) developed on the role of migrant remittances in globalization. Anghelache (2016) analyzes the status of the Romanian economy, covering aspects related to remittances. Pasca (2016) realizes a case study on remittances in Romania. Zelizer (2014) studies the remittance circuits. Gherboveţ (2014) develops on forecasting the remittances. Anghelache and Anghelache (2013), Anghelache, Manole and Anghel (2015), Anghelache, Anghel, Sacală (2014) focused on the Gross Domestic Product of Romania. Paunica et.al. (2009) approach the usefulness of business intelligence instruments in fi nancial management.

Economic Models using Remittances Some authors have tried to include remittances in the main macroeconomic models: the Keynesian Model, the IS-LM Model and in the National Accounts System. 1. The Keynesian Model. The variable used are: the effective demand for goods (D) total fi nal consumption (C), savings (S), global investment (I), income or production (Y), imports (M) and exports (X) . In Figure1 is represented this model.

The Keynesian ModelFigure1

Source: Moraru Angela (2009), “Remittances and their economic impact on Moldova”


The equilibrium condition is: DY =

(1) ICD += (2) SCY += (3) IS =

(4)

For an open economy equilibrium condition must be supplemented with the infl uence of external transactions:

XDMY +=+ (5) XIMS +=+ (6)

An increase in Y due to the increase in the remittances (R) fl ows can

be represented either by an independent increase of exports receipts, either

through additional investment. An additional infl ow in R will increase the

income balance from point A to point B (Figure 1). The fi nal income balance will depend essentially on the R infl uence on the propensity to saving and

consumption of imports. Co-outs will force back the fi nal balance from point B to C. We cannot exclude the case in which the fl ows of remittances are not

considered, and then Y will remain unchanged or will decrease.

2. The IS-LM Model. In Figure 2 the real sector (IS), the monetary

sector (LM) and the external one (BP) are in equilibrium (point E), at a given

level of income 1Y and a certain rate of interest 1i .

The IS-LM ModelFigure 2

Source: Moraru Angela (2009) “Remittances and their economic impact on Moldova”


BP curve is perfectly inelastic. Forced by remittances fl ow, the monetary

expansion will lead to increased revenue ( 2Y ), which, in turn, will condition

cheaper domestic credit, as the real sector will be growing. However, foreign

currency infl ows will put pressure in the direction of exchange rate appreciation.

Decrease in exports following the appreciation will increase the trade defi cit, which will take a substantial part of the growing impact of monetary expansion and will reduce income from 2Y to

3Y , interest rate being equal to the initial one. But, according to elasticity,

3Y is likely to be less than1Y .

3. The National Accounts System. The additional remittance fl ows

increases the aggregate demand and is integrated in the gross national income

available. Overall, this can be expressed as follows:expressed as follows: )()()( MXTrYICICY ffgp

where Y represents the available gross national income, pIC )( +

- consumption and private investment, gIC )( + - consumption and

government investment,

fY - foreign income,

Tr f - net current transfers from abroad,

X - exports of goods and services,

M - import of goods and services.

As we can see, the available gross national income contains the current

account of the balance of payments CAB asf TrYMXCAB ++−= )( Tr f

.

Figure3 shows the European remittance recipient countries for the

year 2014, measured as a percentage of GDP.

Remittance share in GDP Figure3

as a percentage of GDP.

Figure3 Remittance share in GDP, Source: Eurostat

0

5

10

15

20

25

Moldavia Albania Serbia Latvia Lithuania Ukraine Hungary Bulgaria Slovakia Estonia Romania

Remittance share in GDP, %

2014

Source: Eurostat


Moldova (23%), Albania (9.5%), Serbia (7.3%) are among the largest recipients of remittances as percentage of GDP as shown in Figure3.

Conclusions

Remittances promote growth in less fi nancially developed countries by providing an alternative way to fi nance investment. Remittances act as substitutes for fi nancial services in promoting growth, by offering the response to the credit needs and insurance that the market has failed to provide. This means that there is an investment channel trough which remittances promote growth. A positive impact of remittances on credit market development could be if banks become more willing to extend credit to remittances receipts because the transfers they receive from abroad are perceived to be signifi cant and stable. When investigating the impact of remittances on bank deposits, as well as on bank credit to the private sector, it was found that remittances have a signifi cant and positive impact on bank deposits and credit to GDP.

References

1. Adams jr., R. (2009). “The Determinants of International Remittances in

Developing Countries”, World Development Vol. 37, No. 1, pp. 93–103 2. Aggarwal, R., Demigruc-Kunt, A., Martinez Peria, M.S. (2006). “Do Workers’

Remittances Promote Financial Development”, The World Bank, http://siteresources.worldbank.org/DEC/Resources/Do_Workers_Remittances_Promote_Financial_Development.pdf

3. Anghel, R.G., Piracha, M., Randazzo, T. (2015). Migrants’ Remittances:

Channelling Globalization, Institute for the Study of Labor (IZA) in its series IZA Discussion Papers with number 9516

4. Anghelache, C. (2016). “România 2016. Starea economică”, Editura Economică, Bucureşti

5. Anghelache, C., Anghel, M.G., Sacală, C. (2014). “The Gross Domestic Product Evolution”, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 62 (2014), Issue (Month): 12 (December), pp. 12-20

6. Anghelache, C., Anghelache, G.V. (2013). “Macroeconomic Models Used In The Structural Analysis Of The Gross Domestic Product”, Romanian Statistical Review, Volume (Year): 61 (2013), Issue (Month): 6 (July), pp. 15-21

7. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G. (2015). Analysis of Final Consumption, Gross Investment, the Changes in Inventories and Net Exports Infl uence of GDP

Evolution, by Multiple Regression, International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and Management Sciences, Volume (Year): 5 (2015), Issue (Month): 3 (July), pp. 66-70

8. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2013). “Analiza macroeconomica.

Sinteze si studii de caz”, Editura Economica, Bucureşti 9. Bredl, S. (2010), “Migration, remittances and educational outcomes: The case of

Haiti”, International Journal of Educational Development nr 31, pp. 162–168 10. Catrinescu, N., Leon-Ledesma, M., Piracha, M., Quillin, B. (2009), “Remittances,


Institutions, and Economic Growth”, World Development Vol. 37, No. 1, pp. 81–92.

11. Gheeraert, L., Sukadi Mata, R., Traça, D. (2010), “Remittances and Domestic

Investment in Developing Countries: An Analysis of the Role of Financial Sector

Development”, ULB -- Universite Libre de Bruxelles in its series Working Papers CEB with number 10-013.RS.

12. Gherboveţ, S. (2014). “Remittance. Forecasting Methodology And Instruments”, Journal of Financial and Monetary Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (), pp. 163-167

13. Giuliano, P., Ruiz-Arranz, M. (2009). “Remittances, fi nancial development, and

growth”, Journal of Development Economics 90, pp. 144-152. 14. Khan, S., Rizwan Sajid, N., Abbas Gondal, M., Ahmad, N. (2009), “Impacts of

Remittances on Living Standards of Emigrants’ Families in Gujrat-Pakistan”, European Journal of Social Sciences – Volume 12, Number 2, pp. 205-216.

15. Moraru, A. (2009). “Remittances and their economic impact on Moldova”, Academy of Economic Studies of Moldova.

16. Orozco, M. (2013). “Migrant Remittances and Development in the Global

Economy (Diasporas in World Politics”, Lynne Rienner Publishers Inc, Boulder 17. Pasca, C.S. (2016). “Monetary Remittance - Romania Case Study”, Contemporary

Economy Journal, Volume (Year): 1 (2016), Issue (Month): 3, pp. 50-59 18. Paunica, M., Matac, M. L., Motofei, C., Manole, A. (2009). “Some


Management”. Metalurgia International, 14, pp. 180-181. 19. Ratha, D., Mohapatra, S. (2007). “Increasing the Macroeconomic Impact of

Remittances on Development”, The World Bank, Development Prospects Group, Presented at G8 Outreach Event on Remittances, Berlin, Germany, 28-30

20. Zelizer, V.A. (2014). “Remittance Circuits”, Princeton University, Woodrow Wilson School of Public and International Affairs, Center for Migration and Development. in its series Working Papers with number 15-01a

21. Ziesemer, T. (2010). “The impact of the credit crisis on poor developing

countries: Growth, worker remittances, accumulation and migration”, Economic Modelling, vol 27, no. 5, pp. 1230-1245


Economic Circuit – Elements of macroeconomic Activity Flows

Prof. Alexandru MANOLE PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Radu STOICA PhD. StudentBucharest University of Studies

Ihab Jweida SJ JWEIDA PhD. StudentBucharest University of Studies

Abstract In this paper, the authors describe the fl ows of macroeconomic activities

under the shape of economic circuit. The research methodology approaches

the structure of the economic circuit, by emphasizing the characteristics of

the activities, economic subjects, activities’ objects, localization, transactions,

input-output fl ow component. The economic circuits are represented in

several variants, each one having its own set of economic agents, package

of transactions it represents, correlations and/or equations. Among the

indicators that make the object of this representation, there are emphasized

the income, savings, expenses and investments.

Key words: fl ow, circuit, repartition, activity, transaction, fi nancial


Introduction

The National Accounts System represents a macroeconomic method for the quantitative description of economic activities and fl ows, monetary and

material. The NAS measures, through its instruments, tables and accounts, the

results of manufacturing activity, its repartition and use.

This continuous movement of real and fi nancial fl ows is represented

as an economic circuit. A model of such circuit brings forward the real and

monetary fl ows, their direction, origin and destination. We shall analyze the

circuit models: account, system of equations, matrix.

Inside the circuit, two fl ows of opposite orientation form a bi-lateral

transaction. An economic fl ow involves a transfer of goods, services (real

fl ows) or money. The money fl ows designate the circuit of incomes/expenses

of economic agents, the money spent by households for goods/services

acquisitions, wages paid for the use of production factors. If the balance

between these fl ows is subject to change, the ratio between supply and demand

will subsequently modify. This fact produces effects on the degree of usage of


the productive potential, of the prices’ stability and the degree of labor force occupation. Anghelache (2008), Anghelache and Anghel (2016) develop on the statistical instruments used in the measurement of the national economy. The work of Anghelache, Mitruț and Voineagu (2013) is focused on macroeconomic statistics and the contents of the National Accounts System, also Tutulmaz (2014) approaches the macroeconomic accounting from a modern perspective. Colonnello (2016) is preoccupied with cashfl ow cyclicality and macroeconomic

conditions. Ghilardi and Peiris (2014) also focus on capital fl ows. Grasselli and

Huu (2015) analyze the case of infl ation within the framework of a dynamic

macroeconomic model. Mirdala and Svrčeková (2014) study the volatility at

macroeconomic level, including the volatility associated with fi nancial fl ows,

Weiszenbacher (2014) evaluates the macroeconomic stability in the part of

Europe Romania belongs to. Petrovsky-Nadeau and Wasmer (2015) present

some aspects of macroeconomic dynamics. Piroi and Paunica (2015) approach

the state, as economic agents, and the budget, as fi nancial central document on

public expenses and incomes at the national level.

Research methodology The economic circuit represents a simplifi ed model of basic

relationships in a competition-based economy. The model presents in a

synthetic manner the interaction between economic actors, that is households,

companies and the state, un the mechanism of exchange of goods and services,

on one hand, and money, on the other hand.

The main components of an economic circuits are the economic

activities, the subjects and objects, transactions, evaluation, date/time and

localization

Economic activity, here we can consider any operation that pursues,

in a direct or indirect manner, the fulfi llment of the needs for economic goods

and services. Some examples in this respect: the material production, offer of

intelligence and services, exchange and consumption, both at intermediary

and fi nal level, the primary repartition operations connected to manufacturing

activities (wages and social contributions, taxes) and secondary repartitions

(redistribution of primary incomes: interests, direct taxes, subsidies). Also,

there are considered the fi nancial operations regarding the modifi cation

and of the volume and structure of assets and liabilities of companies. Four

categories of fundamental activities are considered: creation of incomes, usage

of incomes for consumption of goods, for the patrimonial accumulation and

offer for credits. These represent the main criteria for aggregating economic

transactions.


The economic subjects are represented by companies acting in non-fi nancial sectors, households, fi nancial and credit institutions, insurance companies, public administration, foreign agents. We emphasize the goods manufactured, the services of production factors and the money as objects of economic activity. A transfer of activity objects from an economic subject to another represents a transaction. A difference can be made, upon the modalities in which they are concluded, in: unilateral or invisible (without counter-party correspondent, such as taxes) and bi-lateral or market transactions (i.e. a good is exchanged for a price). Evaluation involves the presentation of all transactions made in the same money measure. Market transactions follow the market price, and the invisible ones are characterized by a price corresponding to a product similar with the one transferred. The date/time characteristic corresponds to the time period when the transaction occurs.Localization is important in the calculation of aggregates and allows the national/internal dual measurement of transactions. Internal transactions are concluded within the national borders, while national transactions are developed by national economic agents, inside the country or abroad.There are two groups of fl ows in an economic activity. The input fl ows are

represented by entries of production factors, acquired from other economic

agents, and the cost of factors infl uences the expense-related exit fl ows of the

enterprise. This fl ow includes additional components not directly linked to the

defi nition above (indirect taxes, transfer prices etc.). The outfl ow of goods and

services that result from the activity and are offered to other economic agents

generate, in turn, an infl ow of money that is to be included in the turnover of

that agent.

The complex system of economic fl ows between economic agents

outlines the direct links between them, and the contents of these links is

represented by the transfer of goods/services, currency or intelligence.

General schema of the economic circuit One method of representation for economic circuit, including the

fl ows between households and companies, will omit from its structure the

state, non-commercial administration or fi nancial entities, in the assumed case

of a closed economies. The general schema will outline the links between

the households and the companies. A simplifi ed model is designed in the

following graphic, taking into account that bold lines represent money fl ows

and the arrow-shaped lines, real fl ows:


General schema of an economic circuitFigure 1

Source: Anghelache,C., Mitruț, C., Voineagu, V. (2013) - „Statistică macroeconomică. Sistemul conturilor naționale”, Editura Economică, București

Between the two economic subjects, there are two types of fl ows: - goods/services from companies to households; - instantiations of production factors from households to companies. Thus, the production factors circulate from households to companies, who in turn pay for them and record the appropriate expenses. The role of the fi rms is to sell goods and services demanded by households, achieving income that will be aggregated in the turnover. In other words, households receive wages and other form of incomes while providing the necessary production factors, and they pay the monetary value of the price in exchange for goods and services they acquire from the companies This model of economic fl ows involves a complex analysis of all groups of economic subjects, together with their corresponding fl ows, as the incomes are represented by the value of labor, the production of goods and services, the consumption-related expenses. Therefore, some equalities can be designed: a. t he value of the production = the sum of consumption-related

expenses; b. the sum of incomes = the sum of consumption-related expenses; c. the value of production = the sum of incomes achieved by the

production factors. The model presented does not consider the patrimonial creation that rises of the economic activities, through savings (incomes not fully spent by households) and investments (incomes available at the level of the companies,


not subjected to consumption). These correlation allow for the representation of the patrimony modifi cation equation, written under the following form: I n c o m e - C o n s u m p t i o n = I n v e s t m e n t I n c o m e - C o n s u m p t i o n = S a v i n g s

Graphic model of the economic circuit

The economic circuit schema: incomes (I) and expenses (C), savings (S) or investments (Iv)

Figure 2

HOUSEHOLDS COMPANIES

C

Patrimonialmodification

Iv S

I


The model represented in fi gure 2 assumes that economies and investments are planned measures. The equality S = Iv exists always from the mathematical viewpoint, as investments are determined as difference between I and C. This idea will be further outlined in the following. The following equations (the symbols are those stated in the caption of Figure 2) show the equality between input and output fl ows: I = C + Iv I = C + S Iv = S

Matrix model of the economic circuit The presentation of the circuit under the matrix framework follows the general design of the matrix. A crosstab analysis instrument, in this model the row and column headings contain the economic sectors under their dual quality. The cells marked with the “is” characters indicate transactions within a sector, which are not included in computations, and the “n/a” designation outlines that there is a lack of transactions between the respective sectors. Also, the structure of the model assumes that rows will represent the expenses of the sectors and the columns will store the incomes for them. The


overall correlation of the matrix model is the fact that for any sector, the row aggregate total is equal to the total on columns (when considering a closed circuit).

Presentation of the economic circuit under matrix formFigure 3

Companies Households Patrimonial modifi cations

Total

Companies is I n/a IHouseholds C is S C+SPatrimonial modifi cation

Iv is is Iv

Total C+Iv I S XSource: Anghelache,C., Mitruț, C., Voineagu, V. (2013) - „Statistică macroeconomică. Sistemul conturilor naționale”, Editura Economică, București

Account-based model of the economic circuit The account-based presentation of the economic circuit follows the traditional approach on account structure, also present in the microeconomic accounting. The specifi cs of this model are given by the structure of the particular accounts used, which on the right side present incomes, while the left hand side represents the expenses.

Account-based presentation of the economic circuitFigure 4

Companies

I

Households


C C I I S

SIv

Source: Anghelache,C., Mitruț, C., Voineagu, V. (2013) - „Statistică macroeconomică. Sistemul

conturilor naționale”, Editura Economică, București

Role of the state as economic agent To include the state as economic agent and therefore design a sector of the national economy for it, we must represent the fl ows incurred by the state participation in the national economy and its relationships with other economic agents. The labels in Figure 5 have the following explanations: the state receives taxes (from households IQ and fi rms IF), pays the employees


(VSTG) and acquires goods for companies (PIST). The state makes transfers to companies, that is subsidies (S) and to households (TQ). According to this model, economic fl ows are described by the equation:

IM + IF = VSTG + PIST + Tg + S+ ES;

where: EST indicates the savings of the state (balance between current

incomes and current expenses).

Presentation of the state place in the national economy1

Figure 5

Figure 5 Presentation of the state place in the national economy1

HouseholdsCompanies

S

PatrimonialModification

I EMFMV

State

EF

CM

IF TMIMPIST

STMV

E


Representation of the foreign economies If altering the closed economy model with the foreign countries included as a separate sector (foreign sector), the model of an open economy will be achieved. The specifi c transactions with the foreign sector are the export (Ex) and import (IM). In the case in which Ex = IM the composition of the fl ows modifi es, but not their value. The modifi cation of the patrimony of

the economy is presented by the following equation:

SH + SF+ SST

+ SFS- I

where: SH designates the savings of households;

SF – savings of fi rms;

SST

– savings of the state;

SFS

– savings of the foreign sector.

The graphical model of an economic system including the foreign

sector is presented in fi gure 6.

1. Anghelache,C., Mitruț, C., Voineagu, V. (2013) - „Statistică macroeconomică. Sistemul

conturilor naționale”, Editura Economică, București, pg. 69


The foreign sector within the economic circuit1

Figure 6

Figure 6 The foreign sector within the economic circuit2

HouseholdsCompanies

S


IM EMMFV

State

EX

CM

IF TMIMPIST

MSTV

EST

Foreign sector SFS

I

SF


Conclusions Each of the variants that allow the presentation of the economic circuit has its own characteristics, depending mainly on the agents and fl ows they represent. The graphical representation of the economic circuit has the following limit: the number of economic subjects and the number of transactions between them might increase very much. The economic theory favors also, based on sound mathematical foundation, the representation of the model of the circuit under the equation form, but, similar to the previous case, as the number of equations increase, the synthetic links will become more diffi cult to interpret. The matrix form has its origins into the input-output table methodology, its advantage being the fact that each fl ow is accounted only once. The account-based presentation of the economic circuit has the advantage to offer an overall image, if the number of sectors and transactions is not too great. When the savings of the foreign sector are positive, the internal material patrimony might be funded through them, if not, some of savings can be used to fi nance the material patrimony of the foreign sector and not for consumption.

1. Anghelache,C., Mitruț, C., Isaic-Maniu, A., Voineagu, V. (2005) - „Sistemul conturilor

naționale”, Editura Economică, București, pg. 65


References

1. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura Economică, București

2. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2016). Bazele statisticii economice. Concepte

teoretice și studii de caz, Editura Economică, București 3. Anghelache,C., Mitruț, C., Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică.

Sistemul conturilor naționale, Editura Economică, București 4. Colonnello, S. (2016). Executive Compensation, Macroeconomic Conditions, and

Cash Flow Cyclicality, Halle Institute for Economic Research in its series IWH Discussion Papers with number 6

5. Ghilardi, M., Peiris, S.J. (2014). Capital Flows, Financial Intermediation and

Macroprudential Policies, International Monetary Fund in its series IMF Working Papers with number 14/157

6. Grasselli, M.R., Huu, A.N. (2015). Infl ation and Speculation in a Dynamic

Macroeconomic Model, Journal of Risk and Financial Management, Volume (Year): 8 (2015), Issue (Month): 3 (July), p. 285

7. Mirdala, R., Svrčeková, A. (2014). Financial Integration, Volatility of Financial

Flows and Macroeconomic Volatility, University Library of Munich, Germany in

its series MPRA Paper with number 61845

8. Petrovsky-Nadeau, N, Wasmer, E. (2015). Macroeconomic Dynamics in a Model

of Goods, Labor and Credit Market Frictions, Sciences Po in its series Sciences Po

publications with number info:hdl:2441/5por5bt92h8l0bc7ls4elmcc0b

9. Piroi, M., Paunica, M. (2015). How Technology can Help in Reducing Romania’s

Budget Defi cit. In Proceedings of the 15th European Conference on eGovernment

2015: ECEG 2015 (p. 419). Academic Conferences Limited.

10. Tutulmaz, O. (2014). Including the monetary part in macro accounting: A modern

approach to the macroeconomic accounting, Published in Journal of Economic

Development, Environment and People, Volume (Year): 3 (2014), Issue (Month):

4 (December), pp. 87-94

11. Weiszenbacher, A. (2014). Macroeconomic Stability Of Central And Eastern

European Countries, EURINT journal, Volume (Year): 1 (2014), pp. 263-278


Aspecte teoretice privind conturile macroeconomice – conţinut şi structură

Lector univ. dr. Ana CARPUniversitatea “ARTIFEX” din București

Asistent univ. dr. Diana Valentina DUMITRESCU Universitatea “ARTIFEX” din București

Drd. Doina AVRAM Academia de Studii Economice din București

Drd. Doina BUREA PhD. StudentAcademia de Studii Economice din București

Abstract În acest articol, autorii se preocupă de conţinutul şi structura conturilor macroeconomice. Conturile naţionale (0-8) sunt prezentate împreună cu indicatorii macroeconomici corespunzători, alături de corelaţiile care se stabilesc la nivelul fi ecărui cont. Sunt explicitate, de asemenea, semnifi caţiile asociate mişcărilor din cele nouă conturi şi soldului individual al contului. Măsurarea rezultatelor şi indicatorilor economici se bazează pe defi niţiile asociate noţiunilor de „intern” şi „naţional”, a căror aplicare conduce la creşterea nivelului de semnifi caţie şi comparabilitate a rezultatelor. Cuvinte cheie: conturi, rezultate, analiză, gospodărie, date Clasifi careJEL: E00, E01

Introducere

Întocmirea conturilor macroeconomice este o operaţiune de bază pentru calculele şi analizele macroeconomice care necesită delimitări clare între conceptele de bază şi aplicarea principiilor esenţiale referitoare la Sistemul Conturilor Naţionale care vor fi prezentate în continuare.

Pentru evidențierea producţiei de servicii şi bunuri materiale în SCN

este necesară defi nirea conceptului de producţie şi stabilirea principiilor pe

baza cărora tranzacţiile sunt cuprinse în calculele cu privire la activitatea de

producţie. Din punctul de vedere al SCN activitatea de producţie urmăreşte

obţinerea de bunuri şi servicii în vederea satisfacerii nevoilor de consum ale

gospodăriilor, ale exportului şi acumulării utilizând factorii de producţie.

Literature review

Anghelache și Sacală (2016) prezintă cadrul teoretic al unui model

de analiză macroeconomică. Anghelache et.al. (2007), Anghelache (2008),


Anghelache, Mitruţ și Voineagu (2010, 2013) dezvoltă problematica statisticii macroeconomice și a sistemului conturilor naționale. Anghelache (2008) descrie legătura dintre balanța externă și rezultatele macroeconomice. Turnovsky (2000), Sargent (1999), Barro (1987), Dornbusch, Fischer și Startz (2007), Smith (1970) s-au preocupat de problematica macroeconomiei, Usher (1980) analizează măsurarea creșterii economice. Heyne (1991) studiază modelul de gândire economică. Bekerman (1968) are în vedere analiza venitului național. Bardsen et.al. abordează utilizarea instrumentelor econometrice în modelarea macroeconomică. Dobrescu (2013) revizuiește modelul macroeconomic al României. Simpson prezintă un instrument IT care corelează tabelul Input/Output și conturile naționale.


Se consideră bunuri produse doar cele care au caracter de marfă trecând de la un subiect economic la altul prin intermediul tranzacţiilor de piaţă. Acest principiu care delimitează conceptul „producţie de piaţă”, în baza unor convenționalisme, se încalcă de mai multe ori. În acest sens exemplifi căm: Preţurile factorilor de producţie, comparativ cu preţurile pieţei, nu includ impozitele indirecte nete (impozitele indirecte minus subvenţiile de exploatare). - serviciile publice se includ în rezultatele activităţii de producţie cu toate că nu se realizează prin intermediul tranzacțiilor de piaţă; - bunurile de capital din producţie proprie şi modifi cările stocurilor provenite din producţia perioadei pentru care se face calculul se cuprind în activitatea de producţie deși nu s-au realizat prin intermediul pieţei; - autoconsumul din producţia proprie este considerat activitate de producţie bazându-se pe ipoteza că dacă nu erau produse în regim propriu ar fi trebuit cumpărate; - închirierea de locuinţe se include în activităţile productive; pentru locuinţele ocupate de proprietarii lor deși nu apare un proces efectiv de închiriere este presupus ipotetic un proces de închiriere astfel este inclusă în calculul indicatorilor care exprimă rezultatele activităţii de producţie şi chiria ipotetică. Producţia intermediară sau consumul intermediar este rezultatul activităţii de producţie dintr-o perioadă de timp care poate fi folosit în aceeaşi perioadă pentru a se produce noi bunuri economice; producţia fi nală reprezentând partea care nu se foloseşte în realizarea de noi produse. Dacă producţia din economie ar cuprinde valoarea bunurilor produse de toate subiectele economice s-ar obţine un indicator care cuprinde calcule repetate iar


acest indicator nu ar exprima mărimea rezultatului real ci valoarea producţiei brute. Deci, produsul global brut cuprinde atât valoarea bunurilor cuprinse într-o perioadă cât şi cele consumate pentru a se fabrica noi produse. Din motive ce țin de natura surselor de date statistice, în sectorul public şi în organizaţiile private fără caracter lucrativ consumul intermediar se cuantifi că pe baza cumpărărilor de bunuri şi servicii efectuate de instituţiile publice. Sunt cuprinse în producţia fi nală toate bunurile care nu reprezintă producţie intermediară chiar dacă sunt consumate în producţie de fi rme. Avem exemplu, cazul folosirii şoselelor, străzilor precum şi cheltuielile privind instruirea şi cercetarea pornite din iniţiativa statului. O lacună a practicii este reprezentată de încadrarea unor bunuri din producţia statului folosite pentru consumul intermediar, în producţia fi nală a statului, lacună generată de posibilităţile măsurării statistice. Aceasta are o anumită infl uenţă negativă asupra dimensiunii agregatelor macroeconomice care stau la baza analizei rezultatelor din economia naţională. În calculele macroeconomice efectuate în SCN, economia naţională nu poate fi privită ca o simplă delimitare geografi că. Aceasta deoarece, în interiorul graniţelor geografi ce acționează persoane şi/sau instituţii străine pe de o parte iar pe de altă parte în afara graniţelor ţării activează agenţii economici ai ţării respective. În calculele macroeconomice economia naţională se delimitează pe baza a două criterii: unul este valabil pentru persoanele care aparţin de ţara respectivă iar celălalt se referă la instituţii. Economia naţională reprezintă a) totalitatea instituţiilor - unităţilor instituţionale sau b) totalitatea persoanelor care au centrul de interes pe teritoriul economic. Pe baza celor doua criterii se obţin rezultate macroeconomice distincte. De exemplu, veniturile obţinute de o fi rmă străină în România se cuprind în calculele macroeconomice în România cărora le corespunde conceptul de „intern”. Dacă avem în vedere al doilea criteriu, aceste venituri se înregistrează ca venituri personale în calculele ţării căreia îi aparţine proprietarul fi rmei, calculelor macroeconomice corespunzându-le conceptul de „naţional”. Rezultatele activităţilor economice sunt evaluate la preţurile pieţei. Deoarece în activitatea practică un bun economic se poate vinde pe piaţă la preţuri diferite, pentru a fi evaluat, preţul pieţei al acestui bun se determină ca medie a preţurilor efective. Nu toate bunurile se realizează prin intermediul pieţei, evaluarea acestora realizându-se la costurile impozitelor indirecte aferente bunurilor respective. În mod asemănător indicatorii macroeconomici de rezultate se evaluează atât în preţurile pieţei cât şi în preţurile factorilor de producţie. În analizele macroeconomice care privesc evoluţia în timp este necesară exprimarea agregatelor macroeconomice de rezultate nu numai în


preţurile curente ale fi ecărei perioade ci şi în preţuri comparabile. Pentru cazul din urmă agregatul macroeconomic de rezultate oferă o imagine reală a valorii. Indicatorul real se determină prin excluderea, din mărimea exprimată în preţuri curente, a infl uenţei modifi cării preţurilor în decursul perioadei de studiu. Pentru determinarea indicatorilor macroeconomici de rezultate sunt esenţiale delimitările dintre investiţiile brute, consumul fi nal şi amortizări. Consumul fi nal se compune din valoarea cumpărăturilor efectuate de gospodăriile private şi rezultatele activităţii sectorului public care nu reprezintă modifi cări în mărimea patrimoniului material al sectorului. Consumul privat cuprinde toate cumpărările efectuate de populaţie şi de organizaţiile private fără caracter lucrativ deoarece pentru gospodăriile private nu se evidenţiază acumularea deci nici patrimoniu de bunuri. Sunt asimilate consumului privat cumpărările de bunuri durabile (de capital) exceptând construcţia de locuinţe, materialele de construcţii, bunurile prelucrate în gospodării, produse folosite pentru însămânţări etc., care reprezintă consum intermediar. Consumul statului este determinat diminuând valoarea producţiei sectorului public cu încasările din vânzarea de servicii publice şi investiţiile din activitatea proprie. Valoarea producţiei sectorului public este reprezentata de cheltuielile curente cu angajaţii săi, cu amortizarea bunurilor de capital şi cu consumul intermediar. În sectorul public amortizările se calculează numai pentru construcţii, utilaje şi maşini. Investiţiile brute constituie totalul investiţiilor realizate în economia naţională, respectiv în ramuri, sectoare de activitate, unităţi sau instituţii social-economice. Le putem evidenţia ca investiţii concretizate în modifi carea stocurilor de materiale şi ca investiţii de bunuri de capital. Investiţiile privesc de asemenea şi investiţiile de înlocuire, de reproducţie a bunurilor de capital scoase din funcţiune şi investiţii pentru dezvoltare sau investiţii nete. Investiţiile capitale cuprind creşterile de mijloace durabile şi reproductibile exceptând cheltuiala pentru bunuri durabile ale gospodăriilor populaţiei care a fost inclusă în consumul privat. Variaţia stocurilor se determină ca diferenţa între mărimea stocurilor de la sfârşitul perioadei şi cea de la începutul perioadei. Stocurile includ materii prime, materiale şi produse fi nite semifabricate. În Sistemul Conturilor Naţionale, modifi carea stocurilor se evaluează la preţuri medii anuale. Circuitele economice sau fl uxurile activităţii economice care apar într-o perioadă la nivel macroeconomic se refl ectă în SCN într-un sistem de conturi. Conturile macroeconomice sunt rezultatul unor multiple agregări şi sintetizări ale informaţiilor cuprinse în conturile alcătuite pe subiecte


economice, sectoare economice şi ramuri de activitate. Acestea se folosesc

pentru calcule macroeconomice şi pentru furnizarea informaţiilor necesare privind: producţia de bunuri pe economia naţională, structura şi utilizarea acesteia, formarea şi repartiţia veniturilor în societate, utilizarea veniturilor societăţii etc. Tabelul conturilor economice integrate se realizează anual, în preţuri curente, pentru cele 6 sectoare instituţionale. Principalele conturi prevăzute de sistemul conturilor naţionale sunt următoarele: • Contul 0 „Contul de bunuri şi servicii” se elaborează numai la nivelul economiei naţionale. El refl ectă în partea stângă provenienţa şi dimensiunea bunurilor materiale şi serviciile (resursele): valoarea producţiei brute, importul de bunuri, impozitele pe profi t; iar în partea dreaptă utilizarea acestora: consumul intermediar, consumul fi nal, investiţii brute, exportul de bunuri. Este un cont echilibrat, nu prezintă sold deoarece valoarea producţiei totale de bunuri este egală cu utilizarea acestora verifi cându-se prin relaţia:

PB + Imp + I = C; + CF + Inv.B + Exp Schema contului de bunuri și servicii (Contul 0) este următoarea:- Valoarea producţiei (pe ramuri şi sectoare economice) – PG

-Consum intermediar (pe ramuri şi sectoare economice) Ci

- Import – Imp - Consum fi nal – CF- Impozite nete pe produse şi pe import – I - Investiţii brute – Inv. B

- Export – ExpProducţia totală de bunuri = Utilizarea totală a bunurilor

Contul se construieşte după conceptul „intern” şi trebuie corelat cu tabelul input-output, care prezintă detaliat, pe ramuri şi subramuri, producţia de bunuri şi utilizarea acesteia. Acest tabel este un instrument ce permite să se analizeze profund producţia şi utilizarea ei pe un număr mare de ramuri, precum şi legăturile care se formează între ramuri. • Contul 1 „Contul de producţie” se construieşte la nivelul fi ecărui sector şi la nivelul economiei naţionale şi sintetizează tranzacţiile specifi ce activităţii de producţie a subiectelor economice interne. În partea dreaptă a contului de producţie se înregistrează valoarea producţiei brute (pe sectoare), iar în partea stângă, consumul intermediar (adică valoarea bunurilor - altele decât cele de capital fi x - şi serviciilor produse şi consumate în scopul producerii de noi bunuri materiale şi nemateriale). Soldul contului reprezintă valoarea adăugată brută (la nivelul unui sector), respectiv produsul intern brut (la nivelul economiei naţionale). Valoarea adăugată brută (VAB) exprimă producţia fi nală, respectiv diferenţa dintre producţia brută (PB) şi consumul intermediar (Ci). Ca regulă, soldul conturilor naţionale apare în partea stângă şi aceasta se evidenţiază


în contul următor, ca resursă (în partea dreaptă). Deci, contul de producţie evidenţiază valoarea producţiei pe sectoare sau pe economie naţională şi separarea acesteia în consum intermediar şi valoare adăugată brută sau produs intern brut. Contul 1 este construit după conceptul intern. Relaţiile de echilibru ale contului producţie: VABpp = PB - C, la nivelul sectoarelor PIBpp = PB - Ci la nivelul economiei naţionale • Contul 2 „Contul de creare a veniturilor” evidenţiază pentru fi ecare sector şi pentru întreaga economie formarea veniturilor din activitatea economică şi din patrimoniu. Acest cont prezintă, în partea dreaptă, la resurse, produsul intern brut (respectiv valoarea adăugată brută la nivelul sectoarelor) şi subvenţiile, iar în partea stângă amortizarea capitalului fi x şi impozitele indirecte. Soldul contului este produsul intern net, la nivelul economiei naţionale, respectiv valoarea adăugată netă la nivelul ramurilor. Schema contului de creare a veniturilor (Contul 2) este prezentată în continuare:- Amortizarea – Am - Valoarea adăugată brută (pe

sectoare) – VABpp sau

- Impozite indirecte pe produse şi pe import – Iind - Produsul intern brut (pe economia naţională) – PIBpp

- Subvenţii – S

- Valoarea adăugată netă (pe sectoare) – VANpf sau

- Produsul intern net (pe economia naţională) – PINpf

Dacă în contul 1, valorile sunt prezentate în preţul pieţei, în contul 2 prin scăderea impozitelor indirecte nete (diferenţa dintre impozitele indirecte plătite şi subvenţiile încasate) se obţin indicatori exprimaţi în preţul factorilor. Dacă din elementele din partea dreaptă (PIBpp + Subvenţii) se elimină amortizarea şi impozitele indirecte, se obţine soldul contului de creare a veniturilor: PINpf = PIBpp + S - (Am + Iind) = PIBpp - Am-Inete

ind • Contul 3 „Cotul de repartiţie a veniturilor” evidenţiază repartiţia primară a veniturilor. În el se sintetizează pe lângă veniturile factorilor create în interiorul ţării şi veniturile factorilor încasate din străinătate şi cele plătite străinătăţii. În partea dreaptă prezintă, la resurse, produsul intern net (la preţurile factorilor) şi veniturile factorilor încasate din străinătate, iar în partea stângă, la utilizări, veniturile factorilor plătite străinătăţii. Soldul contului reprezintă produsul naţional net (venitul naţional), făcând trecerea de la conceptul intern (domestic) la cel naţional. Conceptul naţional ia în considerare veniturile din


activitate şi proprietate care au revenit rezidenţilor, indiferent dacă provin din interior sau din străinătate. Schema contului de repartiție a veniturilor (Contul 3) este următoarea:- Veniturile factorilor de producție plătite în străinătate – VFPS

- Produsul intern net (pe economia naţională) – PINpf

- Veniturile factorilor de producție încasate din străinătate – VFIS

- Venitul național – VN

Venitul naţional se obţine adăugând la PIN exprimat în preţurile factorilor, soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu străinătatea (SVFS), adică diferenţa dintre veniturile factorilor încasate şi plătite, astfel: VN = PNNpf = PINpf + SVFS = PINpf + (SVIS - SVPS)

• Contul 4 „Contul de redistribuire a veniturilor” evidenţiază trecerea de la venitul naţional (soldul Contului 3), la venitul naţional disponibil care se corectează cu soldul încasărilor şi plăţilor în raport cu străinătatea. Contul 4 ia în considerare totalitatea transferurilor secundare, deci repartiţia secundară sau redistribuirea veniturilor. El prezintă în partea dreaptă valoarea adăugată netă (produsul naţional net la nivel macro) la preţurile factorilor şi transferurile curente provenite din străinătate. în partea stângă se prezintă transferurile curente către străinătate. Soldul contului îl reprezintă venitul disponibil. Schema contului de redistribuire a veniturilor (Contul 4) este refl ectată mai jos:- Transferuri curente plătite către alte țări - TCPS - Venitul național – VN

- Transferuri curente încasate de la alte țări - TCIS

- Venitul național disponibil - VND

Deci, venitul naţional disponibil, care este soldul Contului 4, se calculează : VND = VN + (TCIS - TCPS) = VN + STCS;

unde: STCS = soldul transferurilor curente în raport cu străinătatea • Contul 5 „Contul de utilizare a veniturilor” evidenţiază utilizarea în interiorul ţării a componentelor venitului naţional disponibil (venitul naţional corectat cu soldul transferurilor curente cu străinătatea), pentru consumul privat şi consumul public (ambele formează consumul fi nal al societăţii). Pe

lângă consumul fi nal, venitul net disponibil poate fi utilizat pentru economii

(acumulare) (soldul contului 5).

Consumul privat (Cp) exprimă cheltuielile efectuate de populaţie

pentru cumpărarea de mărfuri şi servicii necesare satisfacerii nevoilor proprii.

Consumul public (CPL) exprimă cheltuielile făcute de instituţiile


publice pentru materiale, combustibili, energie, amortizare şi alte consumuri

necesare prestării serviciilor publice către populaţie.

Contul 5 preia în partea dreaptă, la resurse, soldul contului 4, adică

venitul disponibil iar în partea stângă se prezintă consumul fi nal (public şi

privat). Soldul contului îl reprezintă economiile nete, principala sursă de

fi nanţare a investiţiilor (alături de amortizare). Dacă la economiile nete se

adaugă consumul de capital fi x (amortizarea), se obţin economii brute. în acest

caz trebuie să se pornească însă de la prezentarea în partea dreaptă (resurse) a

venitului brut disponibil (venitul net disponibil plus amortizarea capitalului fi x).

Schema contului de utilizare a veniturilor (Contul 5)- Consum fi nal - CF:

- Consum privat - Cp

- Consum public - CPL

- Venitul național disponibil - VND

- Economii nete - E

Soldul contului şi se determină conform relaţiei:

E = VND - CF = VND - (Cp + CPL)

• Contul 6 „Contul de modifi care a patrimoniului” (sau

„Acumulare”) prezintă în partea dreaptă sursele de fi nanţare pentru formarea

patrimoniului: economii nete, amortizare, transferuri de patrimoniu din

străinătate; iar în partea stângă utilizarea acestora: investiţii brute interne

şi transferurile de patrimoniu către străinătate. Soldul îl reprezintă soldul

fi nanţării (excedent sau defi cit).

Schema contului de modifi care a patrimoniului (Contul 6)- Investiții brute - Inv.b

- Transferuri de patrimoniu către alte țări -

TPRS

- Economii brute - EB:

- Economii nete - E

- Amortizare - Am

- Transferuri de patrimoniu din alte țări - TPSR

- Soldul fi nanțării - SF

Soldul fi nanţării se determină:

SF = (EB - Inv.b) + (TPSR - TPRS)

• Contul 7 „Contul de fi nanţare a modifi cării patrimoniului” prezintă

în partea dreaptă modifi carea angajamentelor şi soldul fi nanţării, iar în partea

stângă modifi carea creanţelor. El se echilibrează prin „diferenţa statistică”

provenită din folosirea surselor diferite de date în întocmirea conturilor.

• Contul 8 „Contul străinătatea sau restul lumii” prezintă toate

tranzacţiile care au loc între agenţii rezidenţi şi străinătate. Acest cont

evidenţiază tranzacţiile curente legate de importurile şi exporturile de bunuri

dar şi transferurile curente şi tranzacţiile de capital cu străinătatea.

El se construieşte la nivelul întregii economii şi sintetizează în partea


dreaptă vânzările de bunuri şi serviciile la export, veniturile încasate de la

străinătate din activitatea economică şi din proprietate, transferurile curente

şi de patrimoniu încasate şi modifi carea angajamentelor. în partea stângă

sunt prezentate cumpărările de bunuri şi serviciile din import, veniturile din

activitatea economică şi din proprietate cedate străinătăţii, transferurile curente

şi de patrimoniu prestate şi modifi carea creanţelor. Contul se echilibrează prin

diferenţa statistică.

Schema contului restul lumii (Contul 8)- Cumpărări de bunuri (Import)

- Venituri din activitatea economică și din

patrimoniu plătite străinătății

- Transferuri curente cătrestrăinătate

- Transferuri de capital cătrestrăinătate

- Modifi carea creanțelor

- Vânzari de bunuri (Export)

- Venituri din activitatea economicăși din

patrimoniu încasate din străinătate

- Transferuri curente din străinătate

- Transferuri de capital din străinătate

- Modifi carea angajamentelor

Concluzii

Conturile macroeconomice se determină prin multiple agregări

şi sintetizări ale informaţiilor cuprinse în conturile alcătuite pe subiecţi

economici, sectoare economice şi ramuri la nivelul întregii economii

naţionale. Cu ajutorul datelor oferite de SCN se pot determina indicatori

macroeconomici sau agregate la nivel macro cu rolul de a prezenta şi explica

cantitativ performanţele economiei ca un tot unitar.

Analiza indicatorilor permite evidenţierea evoluţiei rezultatelor la nivel

macroeconomic, precum şi evaluarea, prin diverse metode, în special cele specifi ce

statisticii şi econometriei, a cauzelor care au determinat anumite dinamici. De

asemenea, instrumentele de analiză permit şi efectuarea de previziuni.

Bibliografi e

1. Anghelache, C., Sacală, C. (2016). Model teoretic utilizat în analiza

macroeconomică / Theoretical model used for macroeconomic analysis, Romanian

Statistical Review, Supplement, no.7, pg. 53-56 / 57-60

2. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică.

Sistemul Conturilor Naţionale, Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2010). Sistemul Conturilor Naţionale –

sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti

4. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura

Economică, Bucureşti

5. Anghelache, C. (2008). Interconnections between the external balance indicators

and the macroeconomic outcomes aggregates, Metalurgia Internaţional Nr. 2/2008

Special Issue, ISSN 1582-2214, pp. 168-171, categorie A (ISI)

6. Anghelache, C. şi colaboratorii (2007). Analiza macroeconomică – Sinteze şi

studii de caz, Editura Economică

7. Barro, J.R. (1987). Macroeconomics, John & Sons, New York


8. Bekerman, W. (1968). An Introduction to National Income Analysis, Hale Co., Londra

9. Bardsen, G. şi colaboratorii (2005). The Econometrics of Macroeconomic Modelling,

Oxford University Press, ISI Newsletter, Volume 31, Number 2(92)/2007

10. Dobrescu E. (2013). Updating the Romanian Economic Macromodel, Romanian

Journal of Economic Forecasting, Vol. 16, no. 4, pp. 5-31

11. Dornbusch, R. Fischer, S. Startz, R. (2007). Macroeconomie - traducere, Editura

Economică, Bucureşti

12. Heyne, P. (1991). Model economic de gândire, Editura Didactică şi Pedagogică

13. Sargent, T. (1999) – „Macroeconomic Theory, 2nd Edition”, Boston, Academic

Press

14. Simpson, I.H. (1989). Computerised Input-Output Tables Integrated with National

Accounts for Developing Countries, Central Bureau of Statistics, Norvegia

15. Smith, W. (1970). Macroeconomics,Georgetown-Ontario

16. Turnovsky, S. (2000). Methods of Macroeconomic Dynamics, MIT Press

Cambridge

17. Usher, D. (1980). The Measurement of Economics Growth, Oxford


THEORETICAL ASPECTS REGARDING MACROECONOMIC ACCOUNTS -

CONTENTS AND STRUCTURE

Lecturer Ana CARP PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Assistant Diana Valentina DUMITRESCU PhD.“ARTIFEX” University of Bucharest

Doina AVRAM PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Doina BUREA PhD. StudentBucharest University of Economic Studies

Abstract In this article, the authors are preoccupied with the content and structure

of macroeconomic accounts. The national accounts (0-8) are presented with the

relevant macroeconomic indicators, along with the related correlation for each

account. Although, the signifi cation associated with to the movements from the

nine accounts and the individual balance are explained. The measurement of the

results and of the economic indicators are based on the defi nitions associated

with the “intern” and “national” notions, which application leads to a growing

level of signifi cation and comparability of results.

Key words: accounts, results, analysis, household, data


Introduction

Making the macroeconomic accounts is a basic operation for calculating and macroeconomic analysis which requires clear delimitations between basic concepts and the application of essential principles referred to the System of National Accounts (SNA) that will be further presented. For emphasizing the production of services and material goods in SNA it is necessary to defi ne the concepts of productions and to establish the principles upon wich transactions are included in calculations regarding production activities. From SNA point of view, the production activity aims to obtain goods and services in order to satisfy the consumption needs of households, exports, and accumulation by using the production factors.

Literature review

Anghelache and Sacală (2016) present the theoretical framework of a macroeconomic analysis model. Anghelache et.al. (2007), Anghelache (2008),


Anghelache, Mitruţ, and Voineagu (2010, 2013) develop on macroeconomic statistics and the system of national accounts. Anghelache (2008) describes the link between external balance and macroeconomic outcomes. Turnovsky (2000), Sargent (1999), Barro (1987), Dornbusch, Fischer and Startz (2007), Smith (1970) researched the macroeconomic issues, Usher (1980) analyzes the measurement of economic growth. Heyne (1991) studies the economic thinking model. Bekerman (1968) is preoccupied with the analysis of national income. Bardsen et.al. approach the use of econometric instruments in macroeconomic modeling. Dobrescu (2013) reviews the macroeconomic model of the Romanian economy. Simpson presents an IT instrument that correlates I/O tables with the national accounts.

Methodology of the research We consider goods produced just those with a merchandise character that is passed from an economic agent to other through market transactions. This principle that clarifi es the concept of “market production” based on conventions is seldom broken. In this respect we exemplify: Prices of production factors, comparing with market prices, do not include indirect net taxes (indirect taxes minus exploitation subventions). - Public services are included in the results of the production activities even if they are not realized through market transactions; - Capital goods from own productions and the modifi cations of stocks from previous production period when calculations are made are included in the production activity even if they are not made through market; - Self-consumption from own production is considered production activity based on the hypothesis that if there were not produced in self-regime it should have been bought; - Lending properties are included in productive activities; for apartments occupied by owners, even if there is not a clear lending process, it is hypothetically presumed a lending process including it in the calculation of indicators that express the results of the production activities and the hypothetical rent. Intermediated production or intermediate consumption is the result of production activity from a time period that can be used in the same period for producing new merchandises; the fi nal production representing the part that is not used in the making of new products. If the production from the economy would include the value of goods produced by all economic subjects there should appear a new indicator that would include repeated calculations and this indicator does not express the real size of the result but the value of gross


production. So, the global gross production includes the value of the goods included in a period as those consumed for the making of new products. From arguments that are related to the nature of statistical data sources, in the public sector and in the private organizations without lucrative character, the intermediary consumption is quantifi ed based on the purchase of goods and services made by public institutions. In the fi nal production, we can include all the goods that are not intermediate production even if they are consumed in production by companies. We have as examples the case of using highways or roads as the spendings regarding the training and research started from state initiative. A practical gap is represented by including some goods from state production used for the intermediate consumption, in the fi nal production of the state, gap generated by the possibilities of statistical measurements. This has some negative infl uence on the macroeconomic

aggregate dimensions that are at the core of the analysis of national economy

results. The macroeconomic calculations made in SNA, the national economy

cannot be viewed as a simple geographical delimitation. This is due because

inside geographical borders, activates persons and/or foreign institutions and

outside the borders, economic agents of other countries activate.

In the macroeconomic calculations, the national economy is

separated based on two criterions: one is valuable for persons that belong to

the respective country and the other is referred to institutions. The National

Economy represents a) the totality of institutions – institutional units or b)

the totality of persons that have the interests center on the economic territory.

Based on the two criterions different macroeconomic results are obtained.

For example, the incomes resulted by a foreign company in Romania have

included in macroeconomic calculations in Romania to which the concept of

“intern” corresponds. If we have in mind the second criterion, these incomes

are registered as personal incomes in the calculation of the country where the

company is incorporated, to this macroeconomic calculation the “national”

concept being appropriate.

The results of the economic activities are evaluated to market prices.

Because in the practical activity an economic good can be sold on the market

at different prices, in order to be evaluated, the market price of this good

is determined as the average of effective prices. Not all the goods are made

through the market, valuation of those being realized to the indirect costs

of the taxes referred to those goods. Similarly, macroeconomic indicators

of results are evaluated as market prices as in the prices of inputs. In a

macroeconomic analysis that regards the evolution in time, it is necessary to

express macroeconomic aggregates of results not only in current prices of each

period but also in comparable prices. For the last case, the macroeconomic


aggregate of results offers a real image of the value. The real indicator is defi ned by excluding, from the value expressed in current prices, the infl uence

of modifying prices in the study period.

For identifying macroeconomic indicator results, the are essential

element represented by gross investments, fi nal consumption, and amortization.

The fi nal consumption is composed of the value of purchasing made

by households and the results of public sector activity that does not represent

changes in the dimension of the material patrimony of the sector.

The private consumption includes all the purchases made by the

population and private organizations without lucrative character because

in the case of the household accumulation is not emphasized nor the goods

patrimony. Excepting the construction of houses, purchase of capital goods,

are assimilated to the private consumption. The goods manufactured in

households represents intermediary consumption.

State consumption is determined by lowering the value of production

from the public sector with incomes from the selling of public services and

investments from the own activity. The value of the production of the public

sector is represented by current spendings with its employees, amortization

of capital goods and with intermediate consumption. In the public sector,

amortizations are calculated only for constructions, machinery, and cars.

Gross investments sum up the total of the investments realized

in the national economy. We can emphasize them as fi nalized investments

as a modifi cation of materials stocks and as investments of capital goods.

Investments also include replacement investments, reproduction of capital

goods out of order, and investment for development and net investments.

The variation of stocks is determined as the difference between the

value of the stocks at the end of the period and the one from the beginning.

The stock includes raw materials, materials, and semi-fabricated products. In

the SNA, modifying stocks is evaluated at average annual prices.

Economic circuits or economical activities fl uxes that appear in a

period at a macroeconomic level, is refl ected in SNA in an account system.

Macroeconomic accounts are the result of multiple aggregations

and synthesizing of information included in the accounts made by economic

subjects, economic sectors, and activities. Those are used in macroeconomic

calculations and for providing information needed for the production of goods

for the national economy, structure, and use of it, formation and repartition of

incomes in the society, the use of incomes of the society, etc.

The table of integrated economic accounts is made annually, in current

prices, for all 6 institutional sectors.

The main accounts from SNA are:


- 0 Account “Goods and Services Account” is elaborated only at the level of the national economy. It refl ects on the left side the provenience

and dimension of material goods and services (resources): the value of gross

production, goods import, taxes on profi t; and on the right side their use: intermediate consumption, fi nal consumption, gross investment, goods export. It is a equilibrated account, does not have a balance because the value of the total production of goods equals with its use, verifying the relation:

PB + Imp + I = C; + CF +Inv.B + Exp The scheme of the account for goods and services (0 Account) is the following:- Value of production (by economic sectors) – PG- Import – Imp- Bet taxes by products and by import – 1

- Intermediate consume (by economic sectors) Ci- Final Consumption – CF- Gross Investments – Inv. B- Export - Exp

Total production of goods = Total utilization of goods

The account is built by the “intern” concept and must be correlated with the input-output table, which represents, in detail, on sectors, the production of goods and its use. This table is an instrument that allows analyzing profound the production and its use on a large number of sectors, as the links that can be formed between the sectors. - Account 1 “Production account” is built at each sector level and at the national level and synthesize specifi c transactions of production activities of intern economic subjects. In the right part of the account we register the value of gross production (by sectors) and in the left, intermediate consumption (meaning the value of the goods – other than the fi xed capital – and services made and consumed for producing new material goods and unmaterial ones). The balance of the account represents the gross added value (at the level of one sector), respectively gross intern product (at the national level). Gross Added Value (VAB) express the fi nal production, the difference between Gross Production (PB) and intermediate consumption (Ci). As a rule, the balance of national accounts appears on the left side and is emphasized in the next account as a resource (in the right). So the production account emphasizes the value of production on sectors or on the national economy and the separation of it in the intermediate consumption and the gross added value or gross intern product. Account 1 is built on the internal concept. Relations of equilibrium of the production account: VABpp=PB-C, at the level of sectors PIBpp=PB-C at the level of national economy - Account 2 “Income creation Account” emphasize for each sector and for all the economy the formation of incomes from economic activity and


patrimony. This account presents, in the right, at resources, the gross intern product (the gross added value at sector level) and subsidies, and in the left the amortization of the fi xed capital and indirect taxes. The balance of the account is the net intern product, at the level of the national economy, respectively the net added value at the sector level. The scheme of the “Income creation Account” (Account 2) is presented as following:

- Amortisation – Am- Indirect Tax on products and imports – Iind

- Gross added value (by sectors) – VABpp or- Gross Intern Product (on the national economy) – PIBpp- Subsidies - S

- Net Added Value (by sectors) – VANpf or- Net Intern Product (by national economy) - PINpf

If in Account 1 values are presented in the market prices, in account 2 by decreasing the net indirect taxes (the difference between paid indirect taxes and collected subsidies)we obtain indicators expressed in income prices. If from the elements of the right (PIBpp+Subsidies) we exclude amortization and indirect taxes, we obtain the account balance for creating incomes: PINpf=PIBpp+S-(Am+Iind)=PIBpp-Am-Inet in - Account 3 “Account for incomes distribution” emphasize the primary distribution of incomes. Along the incomes of factors, collected from abroad, and the ones from inside, it synthesize also the ones paid to foreigners. In the right, it presents, at resources, the Net Internal Product (at factors prices) and the incomes of factors collected from abroad and in the left at used, the incomes from factors paid abroad. The account balance represent the Net National Product (national income), making the transition between intern concept (domestic) to the national one. The national concept takes into consideration incomes from the activity and properties that belong to residents, even if they come from the interior or abroad. The scheme of Account 3 “Account for incomes distribution” is the following:

- Incomes of production factors paid abroad - VFPS

-Net intern Product (on national economy) – PINpf- Incomes of production factors collected from abroad - VFIS

- National Income - VN

National Income is obtained by adding to PIN expressed in the factors prices, the income balance of production factors reported to abroad (SVFS), meaning the difference between incomes from collected factors and paid as following: VN=PNNpf=PINpf+SVSF=PINpf+(SVIS-SVPS)


- Account 4 “Account for redistribution of incomes” emphasize the migration from national income (Account 3 balance) to available national income that corrects itself with the balance of incomes and payments reported with abroad. Account 4 takes into consideration all the secondary transfers, so the secondary repartition of the redistribution of incomes.It presents on the right side the Net Added Value (National Net Product at the macro level) at the prices of factors and transfers from abroad. In the left are represented the current transfers with abroad. The Account Balance is represented by the available income. The scheme of Account 4 “Account for redistribution of incomes”:

- Current transfers paid to other countries – TCPS

- National Income – VN- Current transfers collected from other countries - TCIS

- Available National Income - VND

So the available national income, that is the balance of the Account 4, is calculated as following: VND=VN+(TCIS-TCPS)=VN+STCS; Where STCS=the balance of current transfers related to abroad. - Account 5 “Account for use of incomes” emphasize the use inside the country of the components of the available national income (National Income corrected with the balance of current transfers with abroad), for private consume and public consume (both forming the fi nal consumption of the society). Alongside fi nal consumption, available net income can be used for savings (Account 5 Balance). Private consumption (Cp) express spendings made by the population for the acquisition of goods and services needed to satisfying its own needs. Public consumption (CPL) express the spendings made by public institutions for materials, energy, fuel, amortization, and other consumption needed to offer public services to the population. Account 5 have the right to resources, the balance of Account 4, meaning the available income and in the left presents the fi nal consumption (public and Private). The balance of the account is represented by net savings, the main source of investments fi nancing (alongside amortization). If at net savings we add fi x capital consumption (amortization), we obtain gross savings.


The scheme of Account 5 “Account for use of incomes”

- Final consumption – CF- Private consumption – CP- Public Consumption – CPL

- Available National Income - VND

- Net Savings - E

The account balance is calculated as follow: E=VND-CF=VND-(Cp+CPL) - Account 6 “Account of patrimony modifi cation” represents in the right the fi nancing sources for forming the patrimony: net savings, amortization, patrimony transfers from abroad, and to the left using the gross intern investments, patrimony transfers to abroad. The balance of the account is the balance of fi nancing (Excedent or defi cit). The scheme of Account 6:

- Gross investments – Inv.b- Patrimony transfers to other countries – TPRS

- Gross Savings – EB- Net Savings – E- Amortisation – Am- Patrimony transfers to other countries - TPSR

- Financing Balance - SF

The balance of fi nancing is calculated: SF=(EB-Inv.b) + (TPSR-TPRS) - Account 7 “Account of fi nancing and modifi cation of patrimony” has in the right the modifi cation of the commitments and the fi nancing balance, and in the left the modifi cation of the receivables. It equals by statistic difference that comes from the use of different data sources in building the accounts. - Account 8 “Account of the foreign and the rest of the world” includes all the transactions that take place between economic agents from inside and outside. This account presents the current transactions related to imports and exports of goods but also the current transfers and capital transactions with abroad. It is built at the level of all the economy and synthesize in the right the selling of goods and export services, incomes collected from abroad, from economic activity and properties, current transfers and patrimony collected and the modifi cation of commitments. On the left, we fi nd the purchased goods and services from import, incomes from economic activity and from leasing properties to foreign, current transfers and patrimony transfers and modifi cation of receivables. The account equals through statistical difference.


The scheme of Account 8:

- Purchase of goods (Import)- Incomes from economic activity from patrimony paid abroad- Current transfers to abroad- Capital transfers to abroad- Modifi cation of receivables

- Selling of goods (Export)- Incomes from the economic activity and from patrimony activity collected from abroad- Current transfers from abroad- Capital transfer from abroad- Modifi cation of receivables

Conclusions

Macroeconomic accounts are determined through multiples aggregations and shyntetisation of information included in the accounts made on economic subjects, economic sectors, and industries of national level. With data from SCN, one can identify macroeconomic indicators or aggregates at the macro level with the role of presenting and exemplify quantitatively, the economic performances as a united all. The analysis of indicators enables to emphasize the evolution of the results at macroeconomic level as the evaluation, through different methods, especially through statistics and econometrics ones, of the causes that determined some dynamics. Also, the analyze instruments enable also the prediction mechanism to take place.

References

1. Anghelache, C., Sacală, C. (2016). Model teoretic utilizat în analiza

macroeconomică / Theoretical model used for macroeconomic analysis, Romanian Statistical Review, Supplement, no.7, pg. 53-56 / 57-60

2. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2013). Statistică macroeconomică. Sistemul Conturilor Naţionale, Editura Economică, Bucureşti

3. Anghelache, C., Mitruţ, C., Voineagu, V. (2010). Sistemul Conturilor Naţionale –

sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 4. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura

Economică, Bucureşti 5. Anghelache, C. (2008). Interconnections between the external balance indicators

and the macroeconomic outcomes aggregates, Metalurgia Internaţional Nr. 2/2008 Special Issue, ISSN 1582-2214, pp. 168-171, categorie A (ISI)

6. Anghelache, C. şi colaboratorii (2007). Analiza macroeconomică – Sinteze şi

studii de caz, Editura Economică 7. Barro, J.R. (1987). Macroeconomics, John & Sons, New York 8. Bekerman, W. (1968). An Introduction to National Income Analysis, Hale Co.,

Londra 9. Bardsen, G. şi colaboratorii (2005). The Econometrics of Macroeconomic Modelling,

Oxford University Press, ISI Newsletter, Volume 31, Number 2(92)/2007

10. Dobrescu E. (2013). Updating the Romanian Economic Macromodel, Romanian

Journal of Economic Forecasting, Vol. 16, no. 4, pp. 5-31


11. Dornbusch, R. Fischer, S. Startz, R. (2007). Macroeconomie - traducere, Editura Economică, Bucureşti

12. Heyne, P. (1991). Model economic de gândire, Editura Didactică şi Pedagogică 13. Sargent, T. (1999) – „Macroeconomic Theory, 2nd Edition”, Boston, Academic

Press 14. Simpson, I.H. (1989). Computerised Input-Output Tables Integrated with National

Accounts for Developing Countries, Central Bureau of Statistics, Norvegia 15. Smith, W. (1970). Macroeconomics,Georgetown-Ontario 16. Turnovsky, S. (2000). Methods of Macroeconomic Dynamics, MIT Press

Cambridge

17. Usher, D. (1980). The Measurement of Economics Growth, Oxford

Documents

Institutul Na•ional de Statistic† Revista Român! de ... · PDF fileAUREL IANCU - academician, Academia Român! MARIUS IOSIFESCU - academician, Academia Român! LUCIAN ALBU - academician,