Rom. J. PetroJogy, 1994, 76, p. 149-157

INSULA DE CRISTALIN DE LA BREBU-ZORLENCIOR, O VERIGĂ DE LEGĂTURĂ ÎNTRE PÂNZELE SUPRAGETICE DIN MUNŢII BANATULUI

ŞI MASIVUL POIANA RUSCĂ (CARPAŢII MERIDIONALI VESTICI)

Horst Peter HANN

Eberhard-l<arls-Uruversităt Tiibingen, Institut fiir Geologie. Sigwart str. 10, 0-72076 Tiibingen

Carol STRUTINSKI

Institutul Geologic al României, filiala Cluj-Napoca. C.P. 181,3400 Cluj-Napoca 1.

Kcy words: Metamorphic rocks. Precambrian. Paleozoic. Teclonic uuils. Nappes. SOllth Carpa thians.

Abstract: Bcebu-Zorlencior Crystalline ]sland, a Lin k hetweell the Supragetic Nappes in the Banat Mountains and the Poiana Ruscă fl.lassif ('vVestern Southem Carpathians) . The I3rebu-Zorlencior Crystalline Tsland prescnts geological informatiou necessary lor the structural correlation between Supragetic Nappes of the Banat MOlJntains afir! tit .. Poiana Ruscă Massif. Thi" are a consists of three Austrian basement nappes: the BOC~il Nappe overlies the Tâlvil Drenii Nappe, overlying the Moniom Nappe. The nappe bounel­ary is modifieel by su bsequent filu lts . The overthrust plane between the BoC§a N appe and the Tâlva Drenii Nappe is marked by quartz lenses of tectonic origin. The BOC§il Nappe consisls of lIleJiulll-grade metamorphics showing retrogressive features (BoCi~ita­Dricmocsâ lithogroup). The crystalline basement is overlain by a Jurassic seelimentary ' cover. Th(' '1 âlva Drenii Nappe consists of Precambrian oculilr migmatites (Cumpăna Iii hogroll p). The 1\10nioll1 N apppe is maele up of low-grade Paleozoic metamorphics with a Cenomanian-Coniacian cover. These Austrian Nappes arc inclueleel in the Lotru-Bistra Llrarnian Nappe.

1. Introducere §i istoric

Situată la nord-est de localitatea Br('hu :'ii la vest. dp ora§ul Caransebeş, insula de cristalin s(' găse'itc III ime­diat.a apropiere a satului Zorlencior, la marginea sud­estică a acestuia. Şisturile cristaline forllleilză un deal cu altit.udiuea maximă de 487 111, denumit. " Măgura Brebului", cu o suprafa~ă de aproximativ 8 kmp, Cilre se ridică din int.inderea l argă a depo~itelor marine neo­gene inconjurăt.oare.

Cerretă.rile noast.re au fost. Întl'l'prills(, cu ocaz ia cartărilor pentru elaborarea hărtii gcologice scara 1 : 50.000, foaia "Caransebeş" (Halln et aL, 1992, date nepublicate), realizandu-se o imagine cartografică inedită.

Pe baza rezultatelor obtinute ~i In concordanţă cu evolu~ia cunoa~terii din ultimii' ani a st.ructurilor alpine din Munţii l3anatului, respecLiv din masivul Poiana Ruscă, devine acum posibilă corelarea acestora ~i prin

intermediul diferitelor formaţiuni cristaline ~i sedi­mentare ce afiorează pe acest. teritoriu.

A va.nd o suprafaţă redusă fii o pozitie izolată,

această zonă a fost mai rar cercet.at.ă de către geologi. Prima cartare de amănunt o datorăm Adelei Arghir Drăgulescu, care prezintă în anul 1963 (date nepubli­cate) un raport de prospectiuni geologice însoţit de o hartă la sc. 1: 10.000. Ulterior, in anul 1969, au­toarea folosl'~t.e o parte din acest.(~ datI' la redactarea hărţii geologice a României, sc. 1: 200.000 foaia 25 "Dl'va". Încadrează t.ipurile petrografic!' descrise într-o scrie gnaisică (gnaise oCll l ar~ :'ii gnaise ilplit.ice) şi in seria ~ist.urilor ClI porfiroiJlasl,c de albit, am­bele fiind at.ribui t e seriei (k Sf'be~-Loll'u; mai distinge Însă. in sudul illsulri f.:i o serie cpilllctamorfică, cu un complex al rocilo/' verzi şi un colnpll'x hlastodctrit.ic. Formaţiunile scdimentare mezoJloiee constit.uind cu­vertura pre-Iaramică au fost de aselllenea mentionatI'. O referirI' mai precisă, bazată pc da!.1' paleontologice asupra vârstei unora dintre formaţiuni ~i ])(' corclarea

150

lor cu cr~lc din bazillul Rusca l\lontană. se race mult mai tarzill d" către J3ucur şi Strutinski (1982).

I\1cllţionihi cu privin" 13 insula crist31ină de Iii Brf'hll-Zorlf'llcior au fost făcute cu oC3zia unor co!"!'Iări lit.ologicl' sau structurale dilJ cuprinsul sf'glIlenlului vest.ic 31 Carpatilor !\leridiolIali. 111 allul !fJ61 3p3re Ghidul Excursiilor al Asocia\iei G<,ologice C'arpat.o­l3a1canice (Codarcea et al.), In care se arată că \Il

insula de la Măgura I3rebului se' găsesc două ullită\i tectonice: 1I1litatea Ocna de Fier ce cuprinde şisturil\:' cristaline> ale complexului gnaisclor micacee, inclusi\' şisturile clorit,icc cu porfiroblaste de albit; şi unitat.ea de Locva ce contine şist uri epillletamorfice (un com­plex filit.os şi lufogen de roci \'C'rzi), Intregul ansamblu estr at.ribuit, domeniului getic,

l\laier (197,1) intcrhllinV'ază no\iullf'a de '·crist.3Iin sllpragetic" 111 sellsul lui Strf'ckpisPIl (H):3'1) şi corf'­l ează, pe haza UJlor date lIoi , seria şisturilor Cll por­firohlaste cip albit descrisă III insula J3n'bu-Zorlencior de l\rghir (19G:l , dfltf' nepllblicate) CII ZOlla Bocşita­

Drimoxa (Oclla de Fier) dpscrisă ca alfl!"!' deja 111 aII II I 1931 dC' cătrl' Codaw' a, cu cOlllplpxul ~ist urilo!' cu por­firohlastt' ,\(' :llhit din muntii /'oc\'a, respectiv cu COIII­plexul (IP şist.uri llIusco\'itic(', ('II porfiroblaslf' de oligo­daz dt' la est, dl' localit.ateil Tinwvil (Poiana Huscă) descris tiI' l'\cac~tI ('j al. (1%1 , datI' Iwpublicate).

Hecellt, Dinlil !"I'"CU (1 nqU) con·!<'ill.:t din pllnct d,~

vedere li1of'll'ati)!;l'afLc 'ii"tllrJl,' ('ti pOI'firolJlaslt' d" 31-bit, din ill"lIla ni"t;dill ;\ Bre'hll, 1111 lIUllHIl CII eP!<' aselllăIlăloare IIIt :lfllitl ' III 111I11l~li Bi1l1alului >;i III \ ' ( 'S­

luI lIlilsivului Poialla Huse;', ('i ~I eli ('..1" dil1 11Iil­sivul Serbo-l\lacC'doncall , iar "p!"!' "st ~i nord de Poialla Ruscă Cll cde din Illllll(ii ('ihilllliili '"ii Lot rlllui, dill lIlulltii kz,'r-Păpu§a-Lp;lOta, I'I'·sp('el iv cu el'll' dill MUl1tii APIIS('lli, I1lasi,..If' Bilt {)I'-(;il~lI , Autorul 1'011-stituie ai"tfl'l o Iinitate litostraligrilfică prl'alpilln, de­numită "grupul \ ' Iflsinil -Loevi\-Lpaota",

2. Dcsel'i('l'ca llllitAtilol' tedollk('

In cuprillsul illsul('i dl' nistalill anorează forllJa\iulli Illetalllol'fict' ~i, [li' /011,' foart( ' )'C'st rallSC, dppozit" ";('­<linwlllar(' IIlt'ZO/,OICC cua r kri"ticl' pcntru trei dilltJ'(' pâllzelr- ::'lIl'ra/2.C't"i('(' occidcntal, ' (Fig , 1) . Privind ci .. >'IIS in .io,;, ;w IL)s! I't'CUllo,;CU1(' pallza <I" Bo('~a ( liil1eu. ID8G), pall!,a d(' l'ah·a 111" ' 11 ii (I\riilltllf'l' 1'1 al., I!ltll: Iancu . 19Ki'i) ,<1 ':11 pozi~i(' illkrio;lrfl pall/,a dt' \I OIIIl)11J ([ancu III HLI .. ", .• ·· S ~ Jldlll( , ,,, · u t'\ al .. l!lx:2 . lali ( li . lq).(.i)

AC<'<I~I[I L1l11talC' tl'el(IIIi 6 1 ""t ,· ('()lb' llnit JI clilllr-() stivă dl' IllclaIJI()rfile 1I11'ZI)llIC'lalllOrfi c,. oi ,) , -;(';1 CII .\~ -

II , P.I!.'.."'''', C.STIWTJ;\'S/'l

pecte retromorfe, pC' carp stall t ransgrr::siv iji dis­cord3nl depozite sedilllent.are c.akaroase eO('J'Ptacice­Il wzojurasice; ea ~aria;t,ă at.al peste unitatea de Talva J)rcnii cat şi peste ('pa de MoniolJl.

~Isturile cristalillt' anOrf'aZR in piirlca central­nordică. rl'specl iv sudică a regillnii, aici ('vidt'nl la f'",t. dl' planul tectonic marcal de cuarţit.e care le sppară de gnaisele liniarl' şi ocu la.re ale pânzei de Tal\'a Drenii. Plagiognaisell' sunt. 1l13i mult sau mai plI~in IlliuH'f'C , rără să SI' observc Însă şi Illicaşist, uri

proprlu-7isf', flocile sunt in(.cn,> foliate, uneori Illi­eroculatc, contrast.and astfl'l putprnic rată dp gnaisele lilliarf' IIlvecinatt', Din punct de vedcre mineralogic sunt alcăt uit l' dill ('uar~. fcldspat plagioclaz (oligoclaz, alhil) mic(', gr<lnaţi, clorit., apatit. minerale opace §i sl'llliopace . ('Harţul aparf' III două gCllera~ii. Se ob­sf'r\'ă cristale de' cuar~ de dinwnsiulJi c('va mai mari prrzentand di"crst' gra.d,~ de tectOlllza!'e (('xt illctii on­dulatorii, pol.igollizări), cristal(' ('t' au UII caracler relicl. A doua gellera~ie de cuart este lllicronist.alină, cu extinc\Îi de obi('ei normale ~i si ruet uri 1Il0zaical.e ~i

s-a fOfilial P<' Seal1lfl cllartlliui de gpllf'ratia IIItai. Dar cuarţul secundar Rt' găse~t(' şi In cadrul proC'l'sului de suhslit uire a oligoclawlui printr-uJl agregat cuar~o­lIluseovitie, Frf'cvellt cristal!'lf" ele cuar~ se alulIgesc In lungul foliaţipi,

Pla~ioclazlll apare. tip aSPIlJ('nea. 111 dou~\ generaţii

~i poa!t' rorma porfirohlast,p. Plagioclazul dt' genf'ra~ia Illtai ('stI' un oligoclaz mil'l'ograll0hlastic , Ilulllai uneori porfiroblast le, ;;c>rieit izat , rar lIlaclat polisintetic. De ol>ic('i co('xisl ţI cu plagioclawl d i Il generaţia a doua, car(~ ('si" Ull alhii porfirohlast ie limpede. cu illcluzi­Ulii dc> oli!;oel<l/ . Diir slI",;I.it uirl'i'l poat.p fi 'ii tot.aIă.

rălIlal1and IllllIJi\i alhit III.

\licl'lc, r"lll"'j'·l\li\ie print 1'-1111 hiot,it, par(ial sau t.o­lai suhs! it lIit prin clorit, ~i 11111"co\'il. SlIh fOflllă de fas­('icllip fll"it'orllw , olldlllat(' sau rl' ('IlI'ball', sau for!ll<llld o J'('t(' ;1 lilll:) I'III ;l ;UI3,;tolllozatii ('11 ocltiurilt, alullgite III dir!'\'ll ;' f"lial,if'i. An·,;I(·· iISPPC!P indicii rilpt.ul că 'ii"llIl'ilt- illl 1'"..;1 sllpllse unor cI,'forlllilri illll'lIse !li ['('1"' 1 a!".

(;I'<lII(1\il ..;, ' tlh,,('rvii 1I11111i11 "lIh llIiero;;(·op. Sllllt pC' raiI' d. ' a fi ";II!'"I 1llli(i prill clorit ~i d('sl'ori i\par ",parti . I~ nrilp COlltl\! ~I Illilit'l'al(' de' tit;111 (illllC'lIll, 1e11('OXf'II), mai rar 1'111 il -;;ti-\I' nii ic f()J'lII;!I III t illlPlli Slibst 1II Iirii hi­oiit IIll1i prin (' Ioril, I\C""t 1111 il1l ilSPI',.[ e"k II1"ii roarte caracl(' rist it' l"'lllru proc,'s, ' le rC't rOlllorrt' CI ' :lfp('t t' a7.~1

Illl'talliorfilel" d(' illll'lI~ilal(' JllC'dic , Rl'l1lardi II 1 i1.~tfcl (';1 Ilit l'C 'i lga "" Î\·ă d(' ~islllrt il slIfc.ril 1I11 rf'lrolllorft'>l\l d",.,1111 (le- pellt'! rati \. ('ilrC' <;-a ';lIprapu,; l)('s\(' folia\ia '-,'2

)i .. lllril" ni .. t <1lll1t dlll pal1i'il ci,' no,':::a ~, ; asr·'amililii rnrlJ"lt ' IIliill "ti ",'t'il "( ( 'odarn a (19:1O) a tI('scris ('il fi­ind cOlllpl",(111 ,!.:.IJili~, ' I,)r 11Ii":\('t'" dill i',OIla. 1311('''ill-OCII<1 de ' Fin, 1;\ (",,1 d, B'J\':';i1, 1I11111~il Ballall1ll1i, ('on'larl'

...

H. P. Hann, C. Strutinski

HARTA GEOLOGICĂ A INSULEI DE CRISTALIN DE LA BREBU-ZORLENCIOR

(Carpaţii Meridionali de Vest)

Q"

o ZORlENCIOR

.. i·' "~,,,

o 500 1000 m.

0338

-J.\-Uflcf

0302

CUATERNAR şi NEOGEN

EOCRETACIC MEZO JURASIC ?

(nedivizat )

PRECAMBRIAN ·SUPERIOR B

PRECAMBRIAN SUPERtOR B

PAlEOZOtC SUPERIOR?

CONIACIAN­CENOMANtAN

CUVERTURA POST - LARAMICĂ

Depozite aluviale ale teraselar. sillite. argile nisipoase. nisipuri

UNITĂŢI SUPRAGETICE Pinza de Bocşa

ţ;L/zlK1 ?J Caleare delritiee şi ealeare dnlnmitiee ne.;ristalizate

Fig . l

formaliunea (litolona) Bocşita-Orimoxa - metamarfism borravian pre-cateda­nian in laeiesul amfibalitelor cu 01 -moodin.zOlla cu almandin. melamar ­fism regresiv in laeiesut şlsturilor verzi

~ pg~';'I Plagiognoise! mieaeee cu gronal. porliroblaste de otigocloz. aspecte retromorle

Pinza de Tilva Orenii Grupul (litogrupul) Cumpăna

cu elorit

Formaţiunea ( Iilolona) Tilva Drenii-Tincova -melamarfism borrovian precam­brian polieielie in lociesut amlibolitelor cu almondin

PtogiognOise cu nivete de gnaise liniare şi de gnoise albe cuarto-Ieldspatiee (teptinite)

Gnoise oculore

Mp.ladoeite

Pinza de Moniom

L: (in·-ee · .. J Conglomerate. gresli earbonatiee. ealeare. mornoeoleare grezoase

Grupul (Iitogrupul) Leşcovi ta - metamorfism regional varistie in Ibeiesul şisturitor verzi. zona cu clorit

Formaţiunea (litolona) Cirşie

CARBONlfER tNF - formahunea (i itolona) Valea Sotului llOO Megl~1 Metaeonglomerate pollmlellee. melagresil

DEVONIAN /:;'Miiil Metaluluri. metaluhte ballCe ( şlstun cu elonl. epldol. albii! cuart. serlelt. ealeit)

CRET ACIC SUPERIOR?

/ _1 euarJlte Mw Metagabbrourl

ROCI FILONIENE

I ql $1 Cuartite albe ~e origine tectonica

SEMNE CONVENŢIONALE

!I'""""" ~ ~

.....-

limita litologiea

l ,mita de diseordan! O

pinza de şaria;

Fo lie inversa

Fo lie verlieala sau subverlieata cu decroşare in p.an orizonlal (a) sau vertical (b)

Folla t, e Sz in roe, melamorliee

-;::=!..t=!=; Zone de lamina re

1::: J:

i~ 1:-, ..... i ...... , -1::: 1:;: l~ 1 .....

I~ , ....... 1. • '~ ~

-'-' -:-

I~

I~

I

151

reluată de acela.'îi autor §I 1Il allul 1961. Ulterior aceste corelări au mai fost realizate §i de Maier (1974), Krautner et al. (1981), Iancu (1986), 8alint.oni et al. (1989), incluzand insă In mod f'ronat §i gllais€'le oculare de tip Tâlva Drellii-Cumpăn<l dill insula de cristalin de la 8rebu in stiva §ist,urilor cu porfiroblaste de plagio­c1az, Spre est., in Illlln1ii Poiana Ruscă, §isturile cu porfiroblast.e de oligoda)\-albit se rellltâlnesc la est de localitat.ea Căvă,ran in lungul văii Văli§oara §i au fost descrise de către Neac§u et al. , (JUGI, date nepublicat.e) şi de către Krăutner (1972 , foaia 1:50,000 "Nă.drag"

§i 1990, date nepublicate) sub denumirea de com­plexul, respectiv "forllla~iunea de V5Ji§oara". Aderand la clasificarea litostratigrafieă. informală a secventelor proterozoice, propusă de 8alintoni, Berza şi Ilann (III Balintoni et aL, 1989), includem stiva de §Isturi, deci pâllza de Bocşa, In metalitofaciesul Negoi, formatiunea (Iitozona) Bocşiţa Drimoxa, corclabil la rândul său cu Iitogrupul Sibişel din Carpaţii Meridionali centra.li .

DCjlozitdc sedimentare de varstă eocretacic-me7,O­jurMică sunt reprezent.ate prin calcare cenuşii micri­tirI", ('alcarp dolomit.icp rf'cristalizate , gresii calcaroase cClIllşii-llcgririoase. ~i se IIltalnesc i'ntr-un mic petie situat. 111 partea cpllf ral- llordică a insulei de cristalin. Atribuirea varstei s-a făcut prin analogie eu depozitcle identice descrise de Codarcea (1930) 'in regiunea Boc§a, ulterior figura(.c şi cip către Năs(.ăsea.nu (în Russo­Săndulescu et aL, 1982) pe foaia J:50,000 "Bocşa". In Poiana Ruscă , in versan(.ul stang al văii Vălişoara,

şisturile cu porfiroblaste de plagiodaz suportă, de a.,>emenea o cuvertură sediment.ară jurasică (Dincă In Krăutner et aL, 1972).

2.2. Pân::a de Tâlva Drenii

Fondul pet.rografic al llIctamorfitelor pe care le conţine această unitate t.ect.onică este constituit elin gnaise 11Iliare, roci dezvoltate la sud-vest de culmea prillcipală a insulei cri:4aline.

III alcătuiJ'f'a 101' int.ră cuart, feldspati, mică §i granati f0111'te mărunti, fisura ti , parţial alt.erati, de mărimi microscopic!..'. Roca se caracterizează printr-o aliniere riguroasă a coll1ponentelor leucoerate dllpă

direcţia şistozitătii. carI..' este foarte binc f'xprimat,ă ~i unică. Cuarţul, adt'st'a uezvoltat. III "şnururi" este mi­crogranobla.,>tic, Feldspa~ii forJllează granule ovoidale constituite din microclin şi oligoclaz. Micelc fili(orl1lc , sau dispuse III benzi subţiri, sunt rcprezelltate prin muscovit. şi hiot.it, sau numai prin una dint.re cl' le două varietăţi .

In ma.<;a gnaiselor liniare se intâlnesc frecvent. lllVdt'

metricI" sau d",cimet.rice de gnaise ocular",. Acest.e roCI sunt const.ituit.e din benzi alternante milimetriee sau submilil1letrice de c.uart, feldspat. şi mice, care mulează

fl.P.I1ANN, C'.8TRUTINSKI

ochiuri lentiliforme de microdin şi cuart ce pof, atinge mărimi de 1- 2 cm. Plagioclazul din benzile fine al­ternante este reprezentat. prin oligoclaz, uneori madat polisintetic, niciodată prin mieroclin, care se intâlneşte exclusiv in ochiuri. Micele sunt. reprezentate prin bi­otit, subordonat muscovit. Pe lângă biotitul mai larg dezvoltat şi orientat după foliaţie, apare şi un bi­otit scurt, orientat oblic sau perpendicular pe foliaţie, părând a străbate lalllf'lele lungi şi concordante. S-au mai observat apat.it şi minerale opace.

Alături de t.ipurile de roci lI1entionate mai sus se mai Întâlnesc benzi metrice , evident.e, de gnaise albe cuar~o-feldspatice const.ituite din cU<lI'L plagiodaz şi

Il1uscovit.. Uneori plagioclazul a fost partial subst.it,uit prin albit ± fcldspat potasic. l\'luscovitul con~ine min­erale opace. Rocile prezintă o foliaţie slab exprimată, şi la prima vedere par a fi cuar~it.e laminat,e.

Pe afluentul stâng al văii Roba, În cadrul stivei de gnaise liniare s-a Înt.âlnit un corp de rocă, de }- 2 m grosime, format. aproape exclusiv dill albit. Aceste al­bitite pot conLine rarc cristale de cuar~ şi. ca mineral acceSOriU, zlreon.

Imaginea alcătuirii petrografice a unităţii de Tâlva Drenii nu poate .fi COl1lplet ă fără să llIen tionăl1I ~i

cele două corpuri de dacite microc["i~t.alille care se dezvoltă aparent. concordant in interiorul gnaiselor liniare. Sub l1Iicroscop se observă o st.ruct.UI'ă por­firică, fenocristalele de plagioclaz ~f'ricit , izat , subordo­nat de cuar~ corodat fiind răspandit.e mtr-o masă fun­damentală. cliarţo-feldspal.ică s<, ri citoasă. PlagiocJazlil este maclal. după legile Karlshad, Albit. şi Periclin şi

prf'z intă de ohicei cont.llre idiolllorfp Unul dm corpuri estc slab foliat.. Considcrăm c~ aceste dacit.p nu Sllnt afiliat.e provinciei banatitice, ci sunt. 11I<lJ vechi , (.1)["1' ­

spunzalld proh;lbil cu keratofirple cuarţifere descrise d,~ Codarcea (l!):H)) llIai spre vpst, III wna Orna dt~ Fier.

Spre nord, pânza III' Talva Drenii es!.c tăiată de o falie cu decl'Oşare 111 luugul căreia vinc 1Il contrtd cu formaţiunile cristalin(' alc pâllzei de Boc§a, sit­uată in mod 1I0rlllai deasupra. Sprl' ('st, unitat.ea de Tâlva Drenii este separată de pânza de Bocşa printr-un plan de incălecare, care datorită unor falieri ulterioare, a fost redrf'sat aproape de ver[.icaIă. llliportallta acestui plan tect.onic este marcată nu lIulllai de de­formările Jlwcanice şi cataclazările ca.re " insoţesc,

ci ~i d(' prcz(' llţa unor lentile de cuar~ite de orig-. ine l,C'donică sit lIa[.(' III interiol'lll zonelor de lami­nare aparţinalld ambelor unită~i tectonice. Aceste roci prezintă frecvent o struct ură brecioasă şi c.ulori alhicioi\sf'-c(,lluşii . Suh microscop se obsf'fvă că sunt const.ituite III proporUe dp 90-9D (It, din cuarţ, restul fiiud plagioclaz, mus\Ovit. , serieit , rarhonat., minerale o pacc. Plagioclazul pst\' foart.e aljerat ~I jpclonizat. ~la . .,~ dt' ('ual't pstf' ltet.eroblasj irrl. ~i formează. atat Cl'i~(a k bim· dezvoltate. prislllaliec, deseori cu conlur

INSULA CRISTALINA DE: LA BRE13U

cristalografic (prisme bipiramidale) dispuse neorientat, cat. ~i mase microcristaline care umplu spatiile dintre cristalele dezvoltatp. porfiroblastic. Acestea din urmă pot apare asociate sub formă de glomerule, iar, pe de altă parte, sunt frecvente cazurile in care roca, aparent

• 'cu aspect. masiv. Iasă să se recunoască coexistenta unui cuarţ granoblastic cu cel microgranoblastic . Toate aceste aspecte sugerează că lentilele de cuartite s-au format In timpul când planul tectonic era activ, struc­tura internă a lent.ilelor reflectancl modul intermitent de func~ionare a fracLurii.

Se §tie că Cll(utul se mobilizează foart.e u§or în tim­pul deformărilor care afecteallă roci le supuse proceselor tectonice plicat.ive sau disjunctive . ASC'lllenea lllobi­lizări de cuarţ se cunosc §i in alte regiuni, cum ar fi de exemplu III lungul faliei Olt.ului din Carpaţii Meridio­nali Centrali.

Dacă privim din punct. de vedere lit.ologic, con­statăm că lllet.amorfitelf! descrise ma.i sus prezintă

similitudini cu cele cunoscute sprc vest III llltll1ţii Ba­nat.ului , la Talva Drenii la nord-t'st rit' localitatea Boc~a , unJe se dezvoltă aceleaşi gnaise o("ulare §i gnaise liniarC'. dpscrisf! lllcă de Codarcea (1930), figu­rate apoi de la.neu (III Russo-Sănduleseu el. al., 1982) pe foaia. 1:50.000 " l3oqa" §i străbătute de intruziu­nile banalit ice de varstă paleocenă. Fâ§ii mai înguste din aceeaşi s<'C'ventă. dar cu intprealatii ele gnaise albe cuarto-fcldspaticc se Inta!tteSC §i la sud de Bocşa (Iancu , in Ghellpa et. al., 1!J~4). Jnspre es t , III masivul Poiana Ruscă , la est ele- 10calIlatt>a Tincova se illtâ.lnese de asemenea asociil~ii litologi l'" foart e aspmănătoare CII cele Jin insula cip cristalin gnaisp liniare , gnai~e ocu­Iare şi gnaise albe cllarto-fddspaticp. !\ ce"le roci aII

fost. descrise de căLn' VilsilesclI (1975 , dat.e nepubli­cate). KrăutllC'1' et al. (Hl72, L975 , dat e nepublicate).

De altfpl Kra.utner a ariit.at l11că din <lIl1d 1!)6R (date nepublicate) ('~. stiva ele llIc(.al\1orfit .(> de la Tincova, ce cu prinele glla.isl" oculare, apar~i ne UliU i eristalin ele tip Cozia. In concorclantii cu t.oa.te a('es te observa tii, roci le Illet a morfice Clic pa u;\ei de Talva Drenii apartin, a'i" cum au arătat Balillloni d al. (1969), llIeta-litofaciesului Sebeş-Lot.ru . grupul (lit.ogrupul) Cumpăna, resppctiv fOl'llJatiulIii (lit.o­zonei) Talva DrelJii -TilIcovaşi au suferit deci un mc!a­morfism de lip pl'!"ealllbrian-barrovian, policiclic In fa ­eiesul amfibolitclor cu alll1al\(lin.

Formatiunii!" cristaline cart' akăt. llIC"C wrplll panzei sunt slah metall1orfozat.-· 'ii suportă o cu\ert.urii S<:'c!I­ment.arit de varstă cl'lIomanian-colliarial,ă . DIn PUll ct de vederI' geollwll'i c aecast;:; li nit a te se sit uealli'!. III partea bazală. a. stivei de IH1IIZ<' supragd i.Ct' . Planul

153

de ~ari;IJ a fost. redresat aproape de verticală. datorită unor falieri IIlt.erioare. înspre nord a fost decro'ial. de o fractură §i Illai nouă, orienl.ată. Hord-vest - sud-est..

Şisturile epilllet.all1ol'fice afiorea7.ă III estul in­sulei de cristalin fii apar~in litogl'upului (sC'riei de) Leşcoviţa, Întl'ucat. se pot. reCllnoa§te cele două lit.ozone (formaţiuni) const.ituellte: "Cilrşil'" §i "Valea Satului", aşa cum au fost dpscrise şi Jatate IIlspre vest în cuprin­sul foii 1:50.000 "13oc§a" (Iancu, în Russo-Săndulescu et al., 1982), sau ulterior de către Iancu (1985) .

2.3.1. Formaliunea (Litozolla) Valea Satului (Devonian?- Carbonifer inferior)

Şisturile clorito-albitice ± epidot , adesea cu struc­tură. milonitică, alcătuiesc fondul petrografie al aces­tei litozone ÎII care se dezvoltă apoi nivele cle ~isturi

sericito-doritoase, cuartite, mici corpuri cle ll1et.agab­hrouri.

Şisturile clorito-albit.icf' sunt, roci de culoare verzuie­cenllşie, microcristaline , C'xt.relll dl' foliate, prezentând frecvent. şi o microrubanare tectonică, având deci un caracter de llIilonite. Sub microscop se observă clorit, plagioclaz , epiJot, cuart, carbonat, sericit, minerale opace. Cloritul este de regulă constituentul princi­pal al roeii, alcătuind o pâslă orientată. , in ochiurile căreia apar celelalte minerale . Cu epidotul ac;ocierea este deseori foarte intimă. Cuartul formează de obi­cei un colllpolwn!. accesoriu sub forma ullor cristalp ori~ntate paralel cu foliaţia , Illai rar litocla"tt' . Pla­gioC'1 aZIl I e"t" reprezent.at. prin albit microgranohlas­tic. sau prill v;\I·i"Ui.ti cakice relide sub fOrJlI<t rj,.

cristaloblasle nIăl'Illll,P. Carbonat.ul, înt.âlnit fr('n '~ll t ,

formează lamine coucordante CII foliaţia, sau ap,uf' d" pus pe fisllri oblice sau pprpendil'.ubrC' fa~ă de aceasta !îi ('slc reprezel1t.at. atat prin calci!. cât §i prm ankel'it.

Şisl.uriie sel'ieito-cloritoasc formează nivele subţiri, masa rocii fiInd eOlistitllit.ă dintr-ull ap;regat sericito­(Ioritos int.im concrf.'<;cul cu al hit II1lcroporfiroblast ic . (:aradel'l,t ic ('ste hidroxidul dp fier , r;lrp apan' ca o illlpregnaţif' dIfuz;; In loat;~ roca .

Mptagabbrourilc se IIIta!tl<'sc III dl\'('r~.' !,t.a,lii cip trallsformare. Astfel, po!. fi akăt Ilite dint r-IIII agrpgat. Illl('l'oerislalin J e clorit., hiollt. ca rhonat , I'lap,loc l:'\z ~i

milwrale opal'e (llIaglletit., pirită). roca avand o tex­t mă masivă. ('arholla 1 tiI pseudo(l)o rf'oz e<l 7 Fi frecv('nt prisme de alllfihol. [II allt~ ealluri rOCil COII"I il. prac­t,I(' dint.r-un :'\gregat paslos dp arl inolit , (\\ 'lud II xl urii

laminară , orÎ('lltată . ("u hap;hC'tC' de amfihoii frl'('\'t'nt rpcurbat.e.

I

154

2.."7:.1. ('(JI'/lIa{iuIIUI (Lilo:ona) Cârşie (Carbonifer InferioT)

LILoZOllii C'ar'iil' Illso~e~ll' ·lntot.deaulla lilozona Valea Siillilui , cu Olrf' eslI' clltal,ă illll'f(·lInă. 111 alcătuirea pi intră sl'rnifill' grr'sii ~i Illirrocollglonwratf' lamin"t.'.

S .. rnifitple 511111 r'wi «'IIWiii CII 1C'.xJuri1 orienl.ată

cvidenlă, C()I)~t iillit" dill f'I Klrt. , J('ldspat., miCf', rna­tniiii opal' "ii rrtrl,ollallr !nt 1'-0 IlIasă fII Ild al11ell­·taLi microrri~talill ;i ;1\'alld comp07itie (,llar~-alhit.­

scricit-PlrI,oll;\l, aprtl' fra.c;I!)I'l1tt' e !a~;( icI' dl' ordinul lIlili11 If't ril"r ;1" cllar~. "Ihll - tahl;; <1" !iah, hiotit. , sau agregal" <'UI1IPI'"'' dil! ac"" I" IIlill<'ralc. ~istozil.atl~a

ro('ii I'Stl' Il1lJlI'illlhtii rit ' o ri<'lllal'e:l pl'e ff'rcll~ială a seri­eitllilii ~i '1 ('Ilanllllli.

Grf'siilr >:i IllirrocollglolllCl'atc!e, ciI' ('lIloare lIegri­cicnsă-c"lllI'iit'. pr<'zilltii Ull carader sf'dinJ('lItar .' vi­t"'Ill. , dar "lllit lalllill a iP . Slint alcăt uite din fraglllcllk <II' ~i"(lIr: l'I'i"talilll' lIlezo lliclalllorficl' , a~e-I,ate Ilitr-o 111:1lri (l ' (o//"tituil{\ din accla~i matnial , dar fiII tritu · 1';11 .

[)('pozitck St'dllllclltare de cuvt'l'tură Slilit repn.'71'11-laiI ' prill Ill<lrrlOCalcarl' sau gresii o!lnuo:ls<, ca/'(' cnntill o hOl-!,ată nricrofaulIă de microforallli lIif,' I'I' 'ii calcisf;'ndt' sl"'cifict' illtN\'alului st.ral.igrafi(' TllrOlliall ­ConiacialJ (Bucur, dal(' illl'ditc), fornlCltililli ce cClpiitii ('> lar):,;i dt'/(\'o ltare Illai spr<' est, In cadrlll heilinllilli Rlisca \Iolltanii (Bucur , Strutillski, lUS:!). III IIlt1l1tii Ballalullii ;H·p" t' · depozite au fost IlH' ll~iollalc dc lall 'l l (l!)~!»), In Isi .-II' Ocn;I d., Fi "l'. S<'<lilllC'nl' le fOl'llwaz;1 dOIlă. 1)('li ,'" disllIlSP transgresiv pestI' litozolwlP Val('a Satuiili ~i C(H~i,'. SI' Illtalnesc d(' ascnwllPa III SlIdlll in­slilpi crist:\lIIl" Brphll, IInde apar intells !;mlilla[.(' Illtr-o miră fCf('a<;(r5 dl' slIh !iisturill' cu porfirohlasle de pla­gioclaz aiI' !.rlnzpi dl' Boeşa. [Il verinătatea peticelor 1llf'lltiolr:ttl' Illai sus s-au găsit ~i Illlllleroase blocuri şi fragmellt!' (I!- cOliglollwrat.e, ce al' put.ea fi ct!no­mallH'IJ(~, r"jll'ezentalld haza succesiunii Cretacinrlui Sllpel'l')I'.

o pariI' din rorile eri"talill('. carc l'Onstituip pilllza dl' ~IOlli()11I - IC)l'I1latiulI C'r' (Iitozona) \'alC>:1 Satului, SI'

IlItallll'SC ~i ill Illilsi\'lrl I'oialla Hllscă , la lilllita Iili su­clici!. ,\cpst f"pt il fost ,;co;; III ,'\'id('II~ă )H' IlLru prima dai ă <1,. (':11 I'r> St rul ill;;ki 'il lIallll (l!JX(i) , can' aII arătai că roril(' (aractnist in' HC,'"I, ·i litm,ont !'I'apar III lun­glll IIll<'i r,dii I:t -.Ild-\'(,.,I d, localit illt'a HlI"ca \1011-tanii. . ' !olod;rl;; ; 111 dClllolI"!ral cii !ii~tllril,' P(' C;-\I'"

l\răulllI'l' 1' / a.! (!ql~) !I ··all """"1'1" ~uh d"l1l1ll!il'l'a "SI'­

ria d" i\lal'io\;,·. 1'1' aflllrl'il/i'i III "llrl-vI's llil Illa~i\' lrllii

p" o SIlPJ'(Ir.I~ ;1 1">'11'1, ' 1'1'''1 l'a 11"'1 , 1'1 ' 1l/'( 'Zllllii d<' <I"I'IIIf'/[I ';\ o s"C\I'IIVi (';H;I "kri"ti C;:i fOl'lllrtt,iull1i (litm(Jlh' i\ "al,'a Sat.llll1i dili panza ci., ,\IOlli CJ IIl .

Il. r, /IA NN, C.STRUTIN5KI

3. Corelarea structurală eu luasivele învecinate

Nici o ÎIl('ercare de corelare a unit.ă~ilor suprageti­ce inferioarf' dill masivul Poiana RlIscă cu cele din munţii Ballat.ullii nu poate r"wji decât ~iJJand cont de iJJforma~iil(' geologicf' oferit.e de illsilia cristalină

I3rebll-ZoTll'ncior. Lipsa lIlior date descriptivf' I'xact.e a impiedicat pe difcritii alltori J(' Ităr~i structurale să trasl' zc in mod corect lilliil.~ ICftOllicc' care traversează insllla . Sperăl1i (';\ prin prezf'llt.a Iucrar'; să. clinlillă.rn

aCf'st neajllns . Se 111 'ti poai<' adăuga că )WIl(rli prima dată a fost re('lInosclI(ă ca aflorand III euprinslIl insulei cii' rristi\lin ~i unitatf'<l ciI' Talva Drenii.

Ai;ia elim rf'7,ultă dill ('(\pilolili precedent , re­cUlloa!itf'rea şi dclilllit.arl.'<1 IIllil iitilor structurale din (,lIprinsul illslllc>i a fost posihilă at <l' prin id entifi ca rea <,f.'ctf'lol' n1<'1 alllorfisllIului dinamic r<HI' IIlsoţeşte for­Imlrl'a plan f' lor tf'C'lol/icC' ('al ~i dat.orită ohservaţiilor

privind sinlilil IIdilH'-a lit.ologică a difcrildor forma~iuni, nis1.aline sau scdinwnlal'<', Inteil"ik airi, CII cde care allorpilzii 111 reg iunii,' 1I1\'.'('i"a((' d ... Ia v.'sl. şi tiI' la est (l"ig. 2).

Se o!>SNd'i că ilnilal,' i1 d<' Boqa, C'U o pozi~ie supe­rioară, ~;Hiază alai 1)(,";1" P;III!''' d" Talva Drf'nii , cat ~i I)('sll' p;ill",a d" \Iol/io lll , sitll;lI.if' cvid('n~iată in munţii Bal/alllilli d.' C:1 tl'<' lanCII (I!)x;-» I'lanul de incălecare al panz"i de \loc"a pf'sft> 1"11/"" d" Talva Drc"ii din ma­sinrl Poiana HII"c!i a fost figlll':l! dt' !allClI (1!J86), Ba­lil/tOlli , lallcu (19xG) 'li Ihlilifulii ('1 al. (198!)). P i1llVl.

d" Bocşa a fost ('()/'(·I,lf ii rf'p;iollal ,." p:1II"''' dl-' Uria din I/ordlll 1I1111/~ii o r S"'!H''i ~i din I'f'gillllf '" vi1ii OII ulu i din Carpatii Me/'ldlonali (lhlilllOI1I ,,1 at l!JK9) . aV<1nel pozitii ~paţialc "illlil;1\'''.

lillil:t\.(:a cit' Talva Dl'ellii. situată W·olJ1"t.ric suh pallz;, de Boeşa a fosl "vidt'lI~ialil d .. l\riiut.1H't' el. al. (IUSI) III 111111/tii Bal1atlilui, iar d" căt./'!' Iancu (1986) aLat. III IIltlntii Bailaluilii cal fii III Iilasivul Poiana Rllsd\. [lI' harta strllctl/rală a C'arpa~i1or ~I<>ricli.olla­

li (Balinlotli el al., Hlt<!l) "a a fost. corelată ('u panlla dl' ?I'Iăg;uril din versanl III d/'<,pl al \'ăii Oll.uliii ~i 110r­<l1I11Ili1sivului Sf'l)('~. după datele Ilii II aII Il şi Balilitoni ( I(J~t<).

Pallza d., \1011 i01i1 (1 altru. 1 DXi»), hitll' d"llvoltată

III ll1ulltii Ballatlrllli , ~i ea /'" ,b lpii Siitl<lu!<'sclI (19B4) ar /'1'J)f(,zPlIla o digila~ie frolltaltl a. pauzei dt' Locva , /'('''11<\1'(' spre I'SI , il~a ('IIUI au arătat Sl/'lltitlski ~i

lIal1n (19Ko) ~i III sudlll lIi<l"ivlllui Poiana Ruscă ,

I'cPI'I'zc lltalld p;inza slIprageticii itlkrioară situată gc­onwtric ce) lIlai jo~. t'u\·.'rtllra scJill1l'1I1 arii il acestei panze (cPIIIHmll/lan-roni,t('iaIlă) f'si<' comună ill hazinul [{llsca \lol1lan;-, atat pl'lIlrll pallzele dl' Bocşa şi Talva ()r"llli rai 'li PCll t I'U panza gel ică , demol1slralld ast-1'1 ,1 rl'alizal'l'il Iilt 1'f'l-!;lrllli ... diri,.ill III kclogl'lI('za lI1ezoc­/'t' t itric;I (;Iusl /'le 5.).

'\'la CIIlII ali ;triltat nalinl(Jlli el al. (lmm) dOlllf'lIi li 1 !!,"I i (,- ~lIpr"g,('1 ic e,,1< implicat III d ouă pallu' de fiariaj

HARTA

.:1

Materiale folosite: Harta 1: 200.000 a Institutului de Geologie ş' Geof izic/1. foile Timi~oara, D~a,

foaia 1: 50.000 .. Boc~" . V. Iancu (1985,1986)

~ ~

1" \ ~ ".,»o~'('"

.J»~ "

+ + + +

+ + + +

o 5km ! ,

STRUCTURALĂ

LEGENDA

c:::=J Neogen -Cuaternar

k 1 ... B l ' Paleocen- n:--+I R ' . m. P1ugur? rebu u, Senonian?L±..:...J ac' eruptrv~ ~Banat.ilel 1 _ _ : 2 ~ Pînza laram,ca de T,m,:!!-

O]~~!::==-::=:~;~~i-i~~~ ~ Bo,a

Pinza laramică de Lotru-Bistra 5 ==- '/ /, ~ Cuvertura şedimentară

/ /, L...!....:..J post-austncli

10 / ~ fillIlIIl Pînza de Boc~a ~ == Pînza de Ttlva Drenii SEMNE CONVENŢIONALE :J a ~ Pînza de Mon,om

Muntii Banatului - Masivul Poiana Ruscă ,

--- Limita gt'ologică in gt'neral ~ Plan de incălecare laramic ~ Plan de Încălt'care austric ~ Folie invers6

~ I ~ Pînza de Sasca -Gornjak 'i: P'"'"7A . (Reşilal ::> LL...L.J Pînza Get,cli •

H. P. Hann I C. 5trutinski __ Folie EI3333 Domeniul danubian

Fig. 2 __ - Fol ie pr esupusli

I~ J:. -I~ :;.. ' ", -..... ::; ....;

I~ k 1:-", , i-~ .:::

t-i' 1-

!:;:

I~

.:,:

.:..'

I

156

majore de varst,ă laramică, fiecare din ele continând o stivă de pânze formate în tectogeneza paroxismală anterioară, cea austrică. Ast.fel s-a deosebit pânza de Lot.ru-Bistra, în pozitie inferioară, §i pânza de Timi§­Boia, in pozi tie superioară.. U nitătile dp. Moniom, Tâlva Drenii §i Boc§a fac part.e , de jos In sus, ca pânze suprilgetice de soclu, din panza majoră laramică de Lotru-Distra.

Bil51iografie

Balintoni 1., Iaucu V. (1986) Probleme de metalllor­fiSIll, litostrat.igrafie §i structură al('. cristalinului din masivul Poiana Ruscă. Stud. Ce ,·c. Geol. Geofiz. G'e­ogr. G'eologie, 31. p .5 1-67, Bucure§ti.

- ,Berza T., Hann H. P., Iancu V., Krăutncr H., Uduba§a G. (1989)] Precambrian metamorphics in the South Carpat.hians. Gtlide to Excursions. Mul­tilateral cooperat.ion of the Academies of Sciences of the Socialist Countries.· Problelll Comission IX . Earth 's crust strudure Evolu tion and Met.aJlogeny Projects LI , 1.2 , 7.1. Inst. . Geo\. Geophys., p. 83, Bucharest.

Bucur 1., Strlltillski C. (1982) Prezenta microfaciesu­lui cu Pithonella ovalis (Kallfmann) in Crt>taciclIl su­perior din bazinul Rusca Montană (Carpa~ii ]\.[eridio­nali) . D.S.1ns/. &'eol. Geofiz., LXVIf/4 (1979-1980), p .2 1- 27, nucure~ti .

Codarcca Al. (1930) Studiul gt>ologic şi petrografic al regillllii Ocna de Fier-Boc~a Montan ă (.Jud . Cara.), Banat). An. Insi. G'col. Rom . :- \'. J' 4'1.1 13ucure~ti.

- ,Răilcanu Gr., Pavclcf'r.n t :, GhcrasÎ N" Năst,ăseanu S., BC1"(~ia 1.. MCl'ell~ D. (1961) Pri ­vire generalii asupra structu rii g,~()logiee a Carpatilor Meridionali dintre Dunăn, şi Olt. Asoc. qeol. Ca,.p.­Bale., Conul'. ai V-Ie'l, (jhidul E;;t"(/rsi l101 r; -('arIx/lii A[endlOtlrtli, 126 p. Bucure§ti.

Dimitrescti R. (1990) Asupra unei unită.~i lit.ostrati­graJice prealpine În Carpati: Grupul Je Vlasina­Locva-Leaola. SttlcÎ. cel·c . gcol., 35, p. 11-21, BlI­Cll r'?§ti. ·

Ghenca C" Russo -Sălldulescu D., Iancu V., Rogge-Tăl'allU E, (1984) Harta. geologid a României se 1:50.000 , foaia 103 c Berzovia. Inst.. Geol. Geoliz., BliclIre!jti.

Haml H.P., Balintoni I. (1988) Geological struc-lure of tlte Olt Valle)" between Ră.'iillari and Câineui (Sollf.h C;upathialls). D.S. fn.s/. G'eol. G'eofiz., 72-73/5 (19x5-1~JI)G) p. 131 14 .3. Bucllrei'iti.

Iancu V . (1985) Lown ~uprap;"lir Ilappes of the Banal, \lloniom [)Oţ!;11 CCOl zone f) S' {1t .; I . (,'col. Gf'OJiz .. LXIX!') (j!IIUj p.l1 :16. Bll cllr,,"~ti .

Il. P.HA NN, C.STRUTINSKI

(1986) U nif.es structurales supragetiques et in­fragetiques de la partie ouest des Carpathes Meridionales. D.S. Ins/. G't;ol. G'eofiz., 70-71/5 (1983, 1984), p. 109- 127, I3ucure~ti.

Krăutncr H. G., Krăutner FI., Oră§eanu T., Potoceanu E., Dincă Al. (1972) Harta geologică a României , foaia 1:50.000, 104a, "N ădrag", Inst.. Geol Geofiz. , Bucure§ti.

- ,Năstăseanu S" Berza T., Stănoiu I.,Iancu V. (1981) Metamorphosed Paleozoic in the South Carpathians and its Relations with Pre-Paleozoic Basement. Carp. Balk. G'eol. Assoc. 12/11 Cong,.. G'uirle to Excurs. 51p., Bucure~ti.

Maier O.W. (1974) St.udiul geologic §i pet.rografic al masivullli Locva. Stud. te/m. eCOII., seria I, 5, 159 p. , Inst.. Geologic, Bucure§ti.

Russo-Săndulescu D., Iancu V., Rogge--Ţăl'atlu E., Savu H., Năstăseanu S" Mărunteanu M. (1982) Hart.a geologică a României foaia 1:50.000 103d, "Boc§a" Inst. Geol. Geofiz. BlIcure§ti.

Săndulcscu M, (1984) Geot.ectoniea României. Edit. tehnică, 336 p., Blleure§ti.

Streckeiscu A. (1934) Sur la tectonique de Carpathes Mcridionales . An. If/.~/. . G'eol., X VI. p.327-418, Bu­cu re:'jti.

Strutinski C .. Haml H.P, (1986) RecollsidCrat.ion de la structurI' geologi4l1P de Rusca Montană et ses impli­cations sur ·10. tectonique du masSI f de Poiana Ruseă.

D.S. 111st. G'eul. GcoJiz., 70· 71/5 (198:J, 1984), p. 255-268, Bucureşti.

SUlJllllary

The occurrence of IlIe met.amorphic basement be­neat. II the Ncogene sediment ary cover in t.he Măgura Brebuiili hillock (487 m), lH~ar Zorll'll cior (Banat), per­mit.s to hett.f'T correlat.e and (o link t.he t.ectonic units frol1l the Banat Hills wil h I.hos«, rrOll1 the Poiana Ruscă

lIdassif (Sollth Carpat,hiall>i) TltrI"(~ difff'rent Ilnit.s have heen delirnitecl wit hin the st.udy arca. eOlTcspollcl­ing to the Uoc~a , Talva Drellii and MOlliom nappes , initially outlined in thc Uilll a t. ITills .

1'1](' BOCf~a Nappf' cOllsist.s of PrecillIlbriiln medium­grade, part iaUy rc\.rolllorpho~f'c1. I1wt.amorphic roeks. IInCOllfOl"lllahly overlain by a sparsdy preservcd sedi­tn~'lllHry ('ovpr of ma.inly calrareous rocks of EocrelH­el'OIlS (? ~I iddlc J urassic) age. TIH' ll1et.amorfic roeks (' rop OII ( in t II l' ('(-'Il t l'a l-lIo rlhl'l"I\ part of tlw IIi Iloc k, as

wPlI as in ti\(' south, whf'l"f' lhey al'~' f1ank pd t(~cto nicillly

lo ti\(' \\"est oy Ihf' roeks of l!lt" l'aiva DrPllii i\appe. Tlw roeks an' int<'nsply l"oliated ami l"requcntly 1I1icro­foldrd. Pl'trographicillly Uwy an' represent.ed almosl.

INSULA CRISTALINĂ DE /,A HIWIHJ

exdusively by micaceous plagiogllcisses ± gamet. The most distinct ivI.' feat ure of these roeks is t he presence of albit.e porphyroblasts tllat. part.ially subst.itute aII older genera.t.ion of microgranular oligoclast'.

Petrographically, tlw Talva Drenii ullit (J'rccalTl­brian) is dOJlIinat.ed by a linear glwiss tltat makcs up the bulk of t.be western ami south-weslt'l'n pal't. of tll(' ilie! all10rphic out.crop area. lt, cOllsists of a mi­crograllular assemblagt> of quartll , feldspar (oligoclase anClllli\l'oclilw) , mica (biotitp alld/or nJ\lsco\'ii(') , gar­net , apat.ilt'?, and opaqllt' minerals. 11It.('realateu wit.hill ihe lillear glwiss, mdric or submetric levels of au­g('ngll('iss OCCUI'. Ulat are characterized by t.llf' pres­('II<'e of l'e1atively largI' (1-2 CITI) augen of micl'ocline or qual'tll. Two dykes of slight.ly met.amorphosed por­phyrite (nlC'ta(hcite) almost cOl1cordantly crosseul. th(' linear glwibses . Appal'ent Iy, (he Tillva Drenii unit lacks a sedilllellt ary cover.

Tlw Moniolll Nappe cOllsist,.: of two c1l'arly dirr,·r­ent metamorphic fOI'lIla.tioIlS , ti\(' \'alea Satului . anei the Car~ie Format.ion, l'('spcetively. Hot.II arc lIleta­morphosed under grcenschist facics ('ondit ions.

P"imild: 25 mai 1.992

Aecepfntă: 2. iuniE 1992

P,'ezeflta/('/ în se.~illilea rlf comullică,-; ştiill{iJice CI

ln.~tiltlt!llui df' Gwlof/1f *' G(·oJi;;IUI /(1 4 decemb,-ie 1992

1.57

The Valea Satului Formation (?Devonian - Luwer Carboniferous) is mainly represenlec/ by chlorito­albitic schists ± epic/ote that include small lenticu­Iar bodies of highly lransformed metagabbros. Beside this dOlIlinantly ba.'lic a.5semblage, epiclastic quartzites and chlorit.o-s('ricit.ic scllists are subordinately present. The Ca l'~ie Formation (Lower Carboniferous) consists of laminar sernifites and less foliated meta-sandst.ones aud -microconglomerates with well-preserved sedimen­tary struct,ures. Tire sE'dinwntal'Y ('.Over of the Moniom

. N appe is represented by U ppel' Cret.aceous (Tu~olliall­Couiacian) micropalaf'ontologically dated marls and calcareous sandsLones.

The threc petrograplrically dist.inct, units tlrat have been outlined within the Măgura hillock have their f'quivalt-nts boLh Lo t.he west, in tlle Banat IIills, anei t.o the easL, in the Poiana Ruscă. Massif. These units are ('onsi(kred t.o reprcsent. hasemf'nt uappes of Austrian age, making up a tectonic pile that. act.ed a.., a Ilnitary (Supraget.ic , Lotru-Bistra) nappe during the Laramian orogen ic mOVf'meu ts.