1. Delimitare conceptulă1. Delimitare conceptulă• Esquirol (1843) a încercat o definiţie în ceea ce priveşte

întârzierea mentală nu ca pe oboală ci, ca pe o tulburare de

dezvoltare.

• Asociaţia Americană pentru Deficienţă Mentală (AAMD), defineşte

întârzierea mentală ca “o funcţionare intelectuală generală

semnificativ sub medie, care a început în timpul perioadei de

dezvoltare şi se asociază cu o deficienţă a comportamentului

adaptativ” (Tudose şi colab.,2002).

• Această tulburare este caracterizată printr-o funcţionare

intelectuală semnificativ sub medie (un IQ sub 70, la unul sau mai

multe teste de inteligenţă standard), cu un debut înainte de vârsta de

18 ani şi prin deficite sau deteriorări semnificative în funcţionarea

adaptativă.

• Noţiunea de oligofrenie (gr. oligos – puţin; phrenos – minte) este

întâlnită iniţial în studiile lui E. Kraepelin şi ale lui E. Bleuler.

2. Elemente de diagnostic2. Elemente de diagnostic Elementul esenţial al retardării mentale îl constituieElementul esenţial al retardării mentale îl constituie

funcţionarea intelectuală generală semnificativ subfuncţionarea intelectuală generală semnificativ sub

medie (criteriul A);medie (criteriul A); Care este acompaniată de restricţii semnificative înCare este acompaniată de restricţii semnificative în

funcţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarelefuncţionarea adaptativă în cel puţin două din următoarele

domenii de aptitudini: comunicare, autoîngrijire, viaţă dedomenii de aptitudini: comunicare, autoîngrijire, viaţă de

familie, aptitudini sociale/interpersoanle , uz de resurselefamilie, aptitudini sociale/interpersoanle , uz de resursele

comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare funcţionale,comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolare funcţionale,

ocupaţie, timp liber, sănătate şi securitate (criteriul B);ocupaţie, timp liber, sănătate şi securitate (criteriul B); Debutul trebuie să survină înainte de etatea de 18 aniDebutul trebuie să survină înainte de etatea de 18 ani

(criteriul C). (criteriul C).

3. Forme clinice3. Forme clinice► Formele clinice ale oligofreniei se diferenţiază calitativ, prin nivelul deficituluiFormele clinice ale oligofreniei se diferenţiază calitativ, prin nivelul deficitului intelectiv, în intelectiv, în oligofrenii de gradul I (debilitate mintală sau retardare mentalăoligofrenii de gradul I (debilitate mintală sau retardare mentală uşoară cu un nivel de IQ de la 50-uşoară cu un nivel de IQ de la 50-55 până la aproximativ 70), gradul II55 până la aproximativ 70), gradul II (imbecilitate sau retardare moderată cu un nivel de IQ de la (imbecilitate sau retardare moderată cu un nivel de IQ de la 35-40 până la 50-55),35-40 până la 50-55), gradul III (idioţie sau retardare mentală severă cu un nivel de IQ de la 20-2gradul III (idioţie sau retardare mentală severă cu un nivel de IQ de la 20-25 5 ppânăână la 35-40) şi arieraţia (retardare mentală profundă cu un nivel de IQ sub 20la 35-40) şi arieraţia (retardare mentală profundă cu un nivel de IQ sub 20 s sauau 25).25).

► Diferenţierea oligofreniei de gradul I nu se poate realiza, cu o exigenţăDiferenţierea oligofreniei de gradul I nu se poate realiza, cu o exigenţă ireproşabilă, până în ireproşabilă, până în stadiul vârstei şcolare. Până la vârsta de 5-7 ani se poatestadiul vârstei şcolare. Până la vârsta de 5-7 ani se poate diferenţia cu certitudine formele severe diferenţia cu certitudine formele severe de oligofrenie (imbecilitate şi idioţie),de oligofrenie (imbecilitate şi idioţie), remarcabile încă din prima copilărieremarcabile încă din prima copilărie..

► 1. 1. Debilitatea mintalăDebilitatea mintală ((cu un nivel de IQ de la 50-55 până la aproximativ 70cu un nivel de IQ de la 50-55 până la aproximativ 70)) se caracterizează se caracterizează prin incapacitatea relativă de adaptare laprin incapacitatea relativă de adaptare la complexitatea mediului social, datorită limitării proceselor complexitatea mediului social, datorită limitării proceselor de gândire la acţiunilede gândire la acţiunile concrete ale primului sistem de semnalizare, care conferă la vârsta adultă,concrete ale primului sistem de semnalizare, care conferă la vârsta adultă,posibilitatea unei autoconducţii satisfăcătoare pentru asigurarea unei existenţeposibilitatea unei autoconducţii satisfăcătoare pentru asigurarea unei existenţe independente, în independente, în condiţii simple de viaţă.condiţii simple de viaţă.

► După criteriul psihometric al inteligenţei, elaborat de Binet şi Simon, seDupă criteriul psihometric al inteligenţei, elaborat de Binet şi Simon, se defineşte ca debilă defineşte ca debilă mintală persoana care nu depăşeşte vârsta cronologică de 10mintală persoana care nu depăşeşte vârsta cronologică de 10 ani.ani.

► Retardarea mentală uşoarăRetardarea mentală uşoară (vârsta mintală 9-12 ani) este, în mare, echivalen (vârsta mintală 9-12 ani) este, în mare, echivalenttă cuă cu ceea ce se ceea ce se foloseşte pentru a se face referire la categoria educaţională de ”educabil”.foloseşte pentru a se face referire la categoria educaţională de ”educabil”. Consideraţi ca grup, Consideraţi ca grup, oamenii cu acest nivel de retardare mentală dezvoltă de regulăoamenii cu acest nivel de retardare mentală dezvoltă de regulă aptitudini sociale şi de comunicare aptitudini sociale şi de comunicare în timpul perioadei preşcolare (0-5 ani), au o deteriorareîn timpul perioadei preşcolare (0-5 ani), au o deteriorare

minimă în ariile senzoriomotorii, iar adesea nu se disting de copiii fără retardareminimă în ariile senzoriomotorii, iar adesea nu se disting de copiii fără retardarementală până mai târziu. Până la finalul adolescenţei lor, ei pot achiziţiona aptitudinimentală până mai târziu. Până la finalul adolescenţei lor, ei pot achiziţiona aptitudinişcolare corespunzătoare aproximativ nivelului clasei a şasea. Cu suport corespunzător,şcolare corespunzătoare aproximativ nivelului clasei a şasea. Cu suport corespunzător,indivizii cu retardare mentală uşoară pot, de regulă, trăi cu succes în comunitate, fieindivizii cu retardare mentală uşoară pot, de regulă, trăi cu succes în comunitate, fieindependent, fie în condiţii de supraveghere.independent, fie în condiţii de supraveghere. 2. 2. ImbecilitateaImbecilitatea (oligofrenia gr. II cu un nivel de IQ de la 35-40 până la 50-55)(oligofrenia gr. II cu un nivel de IQ de la 35-40 până la 50-55) se se caracterizează prin limitarea capacităţii decaracterizează prin limitarea capacităţii de elaborare a reflexelor condiţionate până la elaborare a reflexelor condiţionate până la nivelul unor stereotipuri dinamicenivelul unor stereotipuri dinamice elementare, suficiente doar pentru însuşirea unei elementare, suficiente doar pentru însuşirea unei activităţi menajere simple, continuuactivităţi menajere simple, continuu supravegheate.supravegheate. După criteriul psihometric Binet-Simon, este imbecilă persoana a cărei vârstăDupă criteriul psihometric Binet-Simon, este imbecilă persoana a cărei vârstămintală se situează între 3-7 ani. Limbajul imbecilului este insuficient dezvoltat, limitatmintală se situează între 3-7 ani. Limbajul imbecilului este insuficient dezvoltat, limitatstrict la gândirea afectiv-concretă prelogică, cu sintaxa simplificată. Debilitateastrict la gândirea afectiv-concretă prelogică, cu sintaxa simplificată. Debilitateamotorie este întotdeauna prezentă în imbecilitate.motorie este întotdeauna prezentă în imbecilitate. Retardarea mentală moderatăRetardarea mentală moderată (vârsta mintală 6-9 ani) este în mare echivalen (vârsta mintală 6-9 ani) este în mare echivalenttă ă cu ceea ce se foloseşte pentru a se face referire la categoria educaţională decu ceea ce se foloseşte pentru a se face referire la categoria educaţională de””antrenabil”. Acest termen depăşit nu trebuie să fie utilizat, deoarece el implică înantrenabil”. Acest termen depăşit nu trebuie să fie utilizat, deoarece el implică înmod eronat faptul că oamenii cu retardare mentală moderată nu pot beneficia demod eronat faptul că oamenii cu retardare mentală moderată nu pot beneficia deprograme educaţionale.programe educaţionale.

3. 3. IdioţiaIdioţia (oligofrenia gr. III cu un nivel de IQ de la 20-2(oligofrenia gr. III cu un nivel de IQ de la 20-25 p5 pânăână la 35-40 ) la 35-40 ) exprimă exprimă

o gravă defectivitate morfofuncţională cerebrală, obiectivată prin incapacitatea o gravă defectivitate morfofuncţională cerebrală, obiectivată prin incapacitatea elaborării reflexelor condiţionate necesare unei autoconducţii elementare pentru elaborării reflexelor condiţionate necesare unei autoconducţii elementare pentru conservarea biologică, supravieţuirea idiotului fiind imposibilă fără asistenţa conservarea biologică, supravieţuirea idiotului fiind imposibilă fără asistenţa

caritabilă caritabilă a semenilor.a semenilor.

Cei cu Cei cu retardare mentală severăretardare mentală severă (vârsta mintală 3-6 ani), în timpul perioadei de (vârsta mintală 3-6 ani), în timpul perioadei de şcolarizare, pot învăţa să vorbească şi pot fi antrenaţi în aptitudini elementare de şcolarizare, pot învăţa să vorbească şi pot fi antrenaţi în aptitudini elementare de autoîngrijire. Beneficiază numai în mică măsură de educaţie pe teme preşcolare, autoîngrijire. Beneficiază numai în mică măsură de educaţie pe teme preşcolare,

cum ar cum ar fi familiarizarea cu alfabetul şi număratul, dar îşi pot însuşi aptitudini ca învăţarea fi familiarizarea cu alfabetul şi număratul, dar îşi pot însuşi aptitudini ca învăţarea cititului la prima vedere a unor cuvinte de ”supravieţuire”.cititului la prima vedere a unor cuvinte de ”supravieţuire”.

4. Arieraţia mintală (retardarea mentală profundă având vârsta mintală mai mică de 3 ani cu un nivel de IQ sub 20 sau 25) se diferenţiază în pedopsihiatrie ca o categorie calitativ diferită faţă de debilitatea mintală propriu-zisă, deoarece este susceptibilă de ameliorare prin metode pedagogice adecvate. Întârzierea mintală se evidenţiază în perioada 5-7 ani prin persistenţa limbajului şi comportamentului caracteristic copilului mic, scăderea randamentului şcolar remarcându-se în primul rând prin dificultate coordonatoare atentivo-mnestică.

Retardarea mentală de severitate nespecificată: diagnosticul de retardare mentală de severitate nespecificată trebuie să fie utilizat când există o prezumţie fermă de retardare mentală, dar persoana nu poate fi testată cu succes cu testele de inteligenţă standard. Acesta poate fi cazul când copiii, adolescenţii sau adulţii sunt prea deterioraţi sau necooperanţi la testare ori în cazul sugarilor, când există judecata clinică de activitate intelctuală semnificativ sub medie, dar testele nu oferă valori ale IQ (de ex., scalele Cattell de inteligenţă a sugarului şi altele). În general, cu cât este mai mică etatea, cu atât este mai dificil să se aprecieze prezenţa retardării mentale, exceptând cazurile cu deteriorare profundă.

4. Clasificarea oligofrenieiOligofrenii enzimoprive: acestea constă în blocarea

lanţului metabolic, efectele nocive se manifestă precoce prin deficit de maturare senzorio-motorie şi întârziere până la anularea dezvoltării funcţiilor psihice;

Oligofrenii dislipoidozice: caracterizate ca în cazul idioţiei amaurotice şi a ”gargolismului”, considerată în ultimul timp rezultatul unui dismetabolism glucidic, boala Gaucher, boala Spielmayer, etc.

Oligofrenii discromozomiale: ”idioţie mongoloidă” sau sindromul Down;

Oligofrenii discriniceOligofrenii discrinice: idioţia : idioţia mixedematoasă, mixedematoasă,

sindromul adiposo-genitalsindromul adiposo-genital familial;familial;Oligofrenii facomatoziceOligofrenii facomatozice: scleroza: scleroza

tuberoasă, neurofibromatoza Recklinghausen, tuberoasă, neurofibromatoza Recklinghausen,

sindromul Marinescu şi Garland;sindromul Marinescu şi Garland;Oligofrenii encefalodismorficeOligofrenii encefalodismorfice: anencefaliile, : anencefaliile,

macrocefaliile, hidrocefaliile, microcefaliile, macrocefaliile, hidrocefaliile, microcefaliile,

oxicefalia şi acrocefalia, plagiocefalii, oxicefalia şi acrocefalia, plagiocefalii,

scafocefalii, trigonocefalii, platicefalii, scafocefalii, trigonocefalii, platicefalii,

naticefalii, etc.naticefalii, etc.