Embed Size (px)
Citation preview
. Integrala
h";ASIMENON
UIPietr Letonul
Tavema de pe malul Senei
Pivni[ele hotelului Majestic
Maigret inctnriazd o camerd
Maigret Ei hoful lene6
Maiget gi fantoma
Rdbdarea lui Maigret
Maigret qi informatorul
Traducere de Nicolae Constantinescu
POLIROM2017
Pietr Letonul
IVirsta aparenti 32, inillime 169...
C.I.PC. cdtre Siguranla Paris:X,vzust Cracovia vimontra m ghks triv psot uvPietr Letonul Bremen vs tyz btolem.
in mijlocul biroului se afla o sobd din font6, cu un burlan negru
care ieqea prin tavan. Comisarul Maigret, de la Brigada I Mobili,ridici incet capul, cu impresia c[ duduitul ei slibise. Didu deoparte
telegrama, se ridicl greoi, regli tirajul gi arunci trei lopeli de cdrbune
in vatrl.Dupi care, in picioare, cu spatele la foc, igi umplu pipa 9i trase
intr-o parte gi in alta de gulerul tare care, degi foarte lisat, il jena.
Se uitl la ceas: era ora patru. Haina ii atirna de un cirlig fixat inspatele ugii.
Se indrept[ domol spre mas[, reciti telegrama gi traduse cu glas
molcom:
Comisia Interna[ionald de Poli;ie Criminald cdtre Siguranla Generald,
Paris:Poli;ia din Cracovia semnaleazd trecerea ;i plecarea spre Bremen
a lui Pietr Letonul.
Comisia Internalionall de Polilie Criminall (C.I.P.C.) igi avea
sediul la Viena gi conducea lupta contra banditismului european'
ocupindu-se indeosebi de legitura dintre diferitele polilii nalionale.
8 6 eorges Simenon
Maigret trase spre el a doua telegrami, scrisi tot in polcod,limbajinternafional secret folosit in relaliile dintre toate centrele polilienegtidin lume.
Traduse la prima vedere:
Polizei-praesidium din Bremen cdtre Siguranla din paris:Pietr Letonul semnalat in direc{ia Amsterdam ;i Bruxelles.
A treia telegrami, venind de la Nederlandsche Centrale in ZakeInternationale Misdadigers, Marele Cartier General al poliliei olan-deze, anunfa:
Pietr Letonul imbarcat compartiment G. 263 vagon 5, la ora Ildiminea{a in Steaua Nordului, cu destinafia Paris.
Ultima telegrami in polcod venea de la Bruxelles qi spunea:
Verificat trecere Pietr Letonul ora 2 Steaua Nordului Ia Bruxelles,comp artimentul indicat de Amsterdam.
in spatele biroului, pe perete, se afla o harti imensi. Maigret seopri in fala ei, lat in umeri qi greoi, cu miinile in buzunare, linindu-s,ipipa in colpl gurii.
Privirea i se deplasi din punctul ce reprezenta Cracovia la cel caredesemna portul Bremen, apoi, de acolo, la Amsterdam gi Bruxelles.
Se uiti inci o dati la ceas: patru gi douizeci. Steaua Norduluimergea probabil cu 110 km/h intre Saint-Quentin gi Compidgne.
Nu se oprea la frontieri. Nu reducea viteza.In vagonul nr. 5, compartimentul G.263, Pietr Letonul probabil
citea sau privea pe fereastrd peisajul.Maigret se indreptd spre o ugd ce se deschidea c6tre un dulap, se
spili pe miini la o chiuveti emailatd, iqi piept[ni pdrul des, giteninchis, in care abia dacl se distingeau citeva fire albe la timple, apoiiqi potrivi de bine de rIu cravata, pe care nu reugise niciodatl s-oinnoade cum trebuie.
Era noiembrie. Se innopta. Prin fereastri., comisarul z6ri unbra!al Senei, Pia{a Saint-Michel, un ponton pe care se spilau rufele, totulinvdluit intr-o umbr[ albastr[, in care felinarele ce se aprindeau unuldupi altul sclipeau ca niste stele.
Trase un sertar gi igi aruncd ochii pe o telegrami de la BiroulInternalional de Identificare din Copenhaga.
Pietr Letonul
Siguran[a ParisPietr Letonul 32 169 01512 0224 0255 02732 03116 03233 03243
03325 03415 03522 04115 04144 04147 05221... etc.
De data asta, iqi didu osteneala sd traduci cu voce tare 9i chiarsi repete de citeva ori, ca un qcolar care spune lecfia:
- Semnalmentele lui Pietr Letonul: virsta aparentl 32 de ani,iniltime 169, sinus nazal rectiliniu, baza orizontal5, proeminenlimare limitl, particularitate perete despir]itor neaparent, ureche mar-gine originari, lob mare, traversat limiti gi dimensiune micl limiti,antitragus proeminent, limitl pliu inferior convex, limitl formi, rec-tilinie, limiti particularitate riduri separate, ortognat superior, fafilungl, biconcavd, sprincene rare blond-deschis, buza de jos proemi-nenti,, git lung, aureoli galben mediu, periferie intermediari verzuimediu, p[r blond-deschis.
Acesta era portretul vorbit al lui Pietr Letonul, la fel de elocventpentru comisar ca o fotografie. Mai intii, se conturau trisiturile mari:birbat mic de statur5:, slab, tinlr, cu plr foarte deschis la culoare, cusprincene blonde gi rare, cu ochii verzui, cu gitul lung.
in plus, Maigret cunos,tea cele mai mici detalii ale urechii, ceeace ii permitea, in mullime, chiar daci Pietr Letonul era machiat, s6-lrepereze la sigur.
iqi lun din cuier haina, o imbrici, apoi pardesiul greu, negru qiigi puse plllria pe cap.
Se uitl inci o datd la sobi, care plrea gata si faci explozie.La capitul unui culoar lung, pe palierul care folosea drept anti-
cameri, ii recomandi lui jean:
- Si nu ui{i de focul meu, da?Pe scari, surprins de vintul care pitrundea de afard, se vizu nevoit
s[ se inghesuie intr-un coll ca si-gi aprindi pipa.
in pofida acoperigului de sticll monumental, peroanele Girii deNord erau miturate de vijelie. Citeva geamuri clzuserd de pe acope-rig gi se spirseser[ intre gine. Electricitatea funcliona prost. Oameniierau incotogminali in hainele lor.
in fala unui ghiseu, ciliva cilitori citeau un anunf alarmant: Furtundpe Marea Minecii.
O femeie, al cirei fiu pleca la Folkestone, aveafalar[vigiti Ei ochiirogii. ii fbcu recomanddri pini in ultimul moment. |enat, tinirul iipromise ci nu va sta nici o clipb pe puntea vasului.
10 Georges Simenon
Maigret se afla lingl peronul 11, unde mullimea agtepta Steaua
Nordului. Erau prezenli reprezentanlii tuturor marilor hoteluri, fbria mai pune la socoteali Agenfia Cook.
Comisarul stitea nemiqcat. Altii se enervau. O femeie tinlri,infofohtn intr-o haini de vizon, insi purtind ciorapi de mitase de
culoarea pielii, se plimba de colo colo, tropiind cu tocurile ei.
El stitea pe loc, enorm, cu umerii impresionanli care conturau oumbri mare. Era imbrincit, dar riminea neclintit ca un zid.
Lumina galbeni a trenului se ivi in depirtare' Urm[ un adeviratvacarm, cu strigitele hamalilor gi tropiitul voinicesc al cilitorilorspre iegire.
Defilari vreo doui sute inainte ca privirea lui Maigret si surprindl,in valul de pasageri, un birbat mic de staturi, imbrdcat intr-un pardesiu
de cil[torie verde in carouri mari, de stil nordic clar croiali gi culoare'
Blrbatul nu se gribea. Era urmat de trei hamali. Reprezentantul
unui hotel de lux de pe Champs-Elys6es ii croia slugarnic drum prinmul1ime.
Virsta aparentd 32, inallime 169... sinus nazal...Maigret nu se agiti. Se uitl la ureche gi nu-i mai trebui altceva.
Blrbatul in verde trecu foarte aproape de el. Unul dintre hamaliil lovi pe comisar cu o valizl.
in acelagi moment, un conductor din tren porni in fugi 9i ii adresiciteva cuvinte in grabl colegului siu care stitea la capitul peronului,lingi lanpl ce permitea oprirea trecerii.
Omul trase lan{ul. Izbucniri imediat proteste.Blrbatul in pardesiu de c[ldtorie se afla deja la u9[.Comisarul fuma, trigind scurt qi grlbit din pip[. Se apropie de
funclionarul care intinsese lanlul.
- Polifia! Ce s-a intimplat?
- O criml... Adineauri a fost descoperitl...
- Vagonul 5?
- Cred ci da.
Gara igi continua viafa obignuiti. Numai peronul 11 avea aspect
anormal. Mai rlmlseser[ de iegit cincizeci de cllitori. Dar drumulfusesc barat. Oamenii igi pierdeau rlbdarea.
l,lsir-i sa treaci, spuse Maigret.I ),rr'...
I ru',1 i sr1 trcircl!tlrnrirlru |1lvi1s4 cum se scurgea acel ultim val. Megafonul
!rrrrlrl lrlrllr'* tttttti tren spre suburbii. O persoani alerga undeva.
Pietr Letonul 11
in fala unuia dintre vagoanele trenului Steaua Nordului,un mic grupagtepta ceva. Trei bnrbali in uniforma companiei.
$eful gdrii sosi primul, infatuat, dar ingrijorat. Apoi, in hol aplruo targi pe rofi, trecind printre grupurile de oameni care o urmireaucu privirea, tulburafi, indeosebi cei care urmau si plece.
Maigret mergea pe lingi tren cu pasul lui greu, trigind din pipn.Vagonul 1. Vagonul 2... Ajunse la vagonul 5.
Acolo, in fala ugii, se formase grupul de oameni. Targa se opri.$eful girii ii asculta pe cei trei bnrbali care vorbeau in acelagi timp.
- Polifla! Unde e?
To{i il priviri cu viditi usurare. igi plas[ masa impasibili in mij-locul grupului agitat gi, dintr-odat5, ceilalli deveniri simpli sateliF.
- In toaleti...Maigret urcd gi vdzu,in dreapta, uga toaletei deschisi. Pe podea
zbcea grlmadi corpul unui birbat, indoit, contorsionat intr-un modciudat.
$eful trenului dddea ordine de pe peron:
- Vagonul s[ fie dus pe o linie de garaj. Sta]i pu]in! Linia62!...$i sd fie anunlat comisarul special.
La inceput, nu vizu decit ceafa blrbatului. Dar, impingindu-igapca pusi strimb, descoperi urechea sting5.
Lob mare traversat limitd;i dimensiune limitd antitragus...Pe linoleum se vedeau citeva picdturi de singe. Se uitl in jur.
Angajalii cdilor ferate stiteau pe peron gi pe treapta vagonului. $efulgirii vorbea intruna.
Atunci, Maigret impinse pe spate capul birbatului gi strinse cuputere pipa intre dinfi.
DacS nu l-ar fi vizut ie;ind pe clldtorul cu pardesiu verde, dacinu l-ar fivizutindreptindu-se spre o magini, insolit de un translatorde la Majestic, s-ar fi putut indoi.
Aceleagi semnalmente. Aceeagi must[cioarl blond[, tiiati perie,sub un nas ascu{it. Aceleagi sprincene blonde gi rare. Aceleagi pupilede un gri-verzui.
Altfel spus, Pietr Letonul!Maigret nu se putea misca in toaleta ingust5, unde robinetul, uitat
deschis, continua s[ curgi gi un jet de abur iegea de la o garniturislebite.
Picioarele ii erau chiar lingi cadavru. Ridicl torsul acestuia givLzu la piept, pe cimagd gi haini, urme de arsuri provocate de unfoc de armi tras de aproape.
12 Georges Simenon
impugcitura formase o patl mare negricioasa, cu care se amesteca
purpuriul violaceu al singelui.
Un detaliu ii atrase aten{ia comisarului' Din intimplare' zlri unul
dintre picioare. Era agezat strimb, indoit ca intregul corp' care fusese
probabil ingrlmldit ca s[ se poatl inchide uqa'
Pantofui era insi unul negru foarte obignuit, ieftin' Purta urme
de pingelit. Tocul era ros intr-o parte 9i, in mijlocul tilpii' se vedea
o gaurl rotundi, siLpati lent de tzurh."
Sosi comisarul special al girii, in uniforml, sigur pe el' intrebind
de pe peron:^- Ce s-a mai intimplat? O criml? O sinucidere? Nu atinge]i
nimic pinl nu vine Parchetul! Atenfie! Eu rdspund!
Maigret iegi cu greu din toaleti, unde se incurcase in picioarele
mortului. Cu un gest rapid, profesional, pipli buzunarele qi se asigurl
ci erau goale, comPlet goale.
CobJri din vagon cu pipa stinsl, cu pillria intr-o parte qi o pati
de singe pe manqetl.
- Ia uite! Maigret! Ce Pirere ai?
- Nici una! Du-te...
- O sinucidere, nu?
- Dac[ vrei... Ai telefonat la Parchet?
- Imediat ce am fost anunlat...O voce tuna in megafon. Citeva persoane' care bigaseri de seaml
ci se petrecea ceva anormal, se uitau de departe la trenul gol 9i la
grupul nemigcat de lingi treapta vagonului 5'
Maigret ii llsi pe toli balte, ieqi din gar[ 9i chemi un taxi'
- La Majestic!Vintul se intelise. Str6zile erau strlbltute de virtejuri care ii ficeau
pe trecltori si arate ca nigte befivi. Undeva, Pe trotuar' citzu o ligll'Autobuzele veneau unul dupl altul.
ChampsElys6es se transformase intr-o pistl aproape pustie' incepurd
si cadi pti-"i. piclturi. Portarul de la Majestic se repezi spre taxi
cu o enorml umbrell rogie.
- Polilial Aveli un cllitor venit cu Steaua Nordului?
Portarul inchise brusc umbrela.
- Da, a sosit unul!
- Cu pardesiu verde'.. Mustald blondl" '
- Exact. Vedeli la recePlie...
Pietr Letonul 13
Oamenii fugeau si se adiposteasci de aversd. Maigret intri inhotel la timp ca s[ scape de piciturile de ploaie mari cit nucile, recica gheafa.
La recepfie, in spatele biroului din mahon, angajalii gi translato-rii ar[tau la fel de corect gi de elegant.
- Poli1ia... Un cil[tor cu pardesiu verde... Musticioard blondd...
- La 17. Tocmai ii urcim bagajele.
IPrietenul miliardarilor
prezenla lui Maigret la Majestic avea inevitabil ceva ostil. intr-un
fel, forma un bloc p. .u." atmosfera refuza s1-1 asimileze'
Nu cl ar fi semlnat cu poliliqtii populariza]i de caricaturi' Nu
avea nici musta!6, nici pant-ofi cu talpl groasl' Hainele ii erau din
stofb de linl destul de fin[, bine croite. in sfirgit, se birbierea in
fiecare dimineall 9i avea miinile ingrijite'Dar structura era plebee. Era enorm 9i Osos. Mugchii tari se con-
turau sub haini qi ii deformau repede 9i pantalonii cei mai noi'
$i avea un fel al lui de a t" p.oiepi undeva care le displicuse chiar
gi multora dintre colegi.Era mai mult decit siguranla, fbri si fie totuqi orgoliu. igi fbcea
aparifia, cu toatd masivititea lui, qi, din acel moment' plrea ci totul
t..buia sl se spargl de acel bloc, fie c[ avansa, fie cd stitea infipt pe
picioarele pu{in dePirtate.
Jinea pipa intre din{i. N-o scotea pentru c[ era la Majestic'
fn definitirr poate ci alesese inten{ionat vulgaritatea' siguran}a
de sinelCu pardesiul lui mare, negru' cu guler de catifea' era imposibil
si nu fie reperat imediat in holul iluminat, unde femei elegante se
agitau prinire dire de parfum' risete ascufite, gugoteli 9i saluturile
stilate ale unui personal spilcuit.Dar lui nu-i pasa. Rlminea in afara agitafiei' Zvonttl de jazz' care
venea dinspre dancingul de la subsol' se lovea de el ca de o barieri
de netrecut.
Pietr Letonul
Pe cind pegea pe primele trepte ale unei sceri, liftierul il strigl,vrind si-l invite in ascensor. Nici micar nu intoarse capul.
La primul etaj, cineva il intrebi:
- Cdutafi pe cineva?Sunetul nu perea si ajungi pind la el. Privea culoarele pe care se
intindeau la infinit covoare roqii de-{i llceau greatd. Urci mai departe.La etajul al doilea, cu miinile in buzunare, citi numerele de pe
plicile de bronz. Uqa cu numlrul 17 era deschisi. Servitori cu vestein dungi aduceau valizele.
Cilitorul, care igi scosese pardesiul gi arita foarte sublire, foarteslab intr-un costum de lini din fire de doui culori, fuma o tigari cufiltru, in timp ce dldea instrucliuni.
La numdrul 17 nuerao camer[, ci un apartament complet: salon,birou, dormitor gi baie. Ugile se deschideau la intretiierea a doudculoare, acolo unde, ca o banci la o intersecfie, fusese plasat un divanmare, rotund.
Maigret se as,ezi exact in fap ugii deschise, isi intinse picioarelegi igi descheie pardesiul.
Pietr Letonulilzdri, dar continul sl dea ordine, fbri si arate nicisurprindere, nici nemulpmire. Dupi ce servitorii ii aqezard, valizelegi geamantanele pe suporturi, veni el insugi si inchidi uga, finind-oo clipi intredeschisi ca s[-l observe pe comisar.
Maigret avu timp s[ fumeze trei pipe 9i si trimiti la plimbare doibiieli de etaj s,i o cameristi care venirl s6-l intrebe ce agtepta.
Laora opt, Pietr Letonul iegi din camer6, mai sublirel gi mai curatdecit inainte, purtind un smoching cu o croiald severi, in mod siguropera unui mare croitor englez.
Nu avea nimic pe cap. Pirul, foarte blond gi tuns scurt, incepeasi i se r[reasc[. Cregtea de foarte sus pe cap, descoperind o fruntepufin tegiti 9i lisind si se intrezlreasci o sclipire de piele roz increqtet.
Miinile ii erau lungi gi palide. Pe inelarul sting, purta o Eevalierigrea din platini, impodobitl cu un diamant galben.
Fuma 9i acum, o figarl ruseascl cu filtru din carton. Trecu foarteaproape de Maigret, se opri o clipi, il privi ca gi cum ar fi fost tentatsi i se adreseze, apoi, preocupat, se indrepti spre ascensor.
Zece minute mai tirziu, lua loc in restaurant, la masa domnuluigi doamnei Mortimer-Levingston, care era centrul aten{iei.
Doamna Levingston avea la git perle de un milion.
15
16 Georges Simenon
Cu o zi inainte, soFl ei investise intr-una dintre cele mai mari
afaceri franceze din construcfia de automobile, rezervindu-gi, bine-
inleles, majoritatea ac{iunilor.Toli trei flecireau veseli. Pietr Letonul vorbea mult, cu o voce
discret[, aplecindu-se pufin in fa]i' Era in largul lui, natural, dezin-
volt, in pohda siluetei intunecate a lui Maigret pe care o putea zdri
in hol, prin geamurile mari.La receplie, comisarul ceru lista cdlitorilor. Citi, fbri surprindere,
in locul ,tttd. t"-tuse Letonul: Oswald Oppenheim, venind de la
Bremen, armator.Nu incipea nici o indoiali c[ avea paqapoarte in reguli, acte de
stare civill iomplete cu acest nume, dupi cum mai avea 9i altele.
De asemenea, nu incipea nici o indoiall cl ii intilnise deja in alti parte
pe so{ii Mortimer-Levingston, la Berlin, Vargovia, Londra sau NewYork'- Se afla la Paris doar ca si-i intilneasci 9i si realizeze una dintre
escrocheriile colosale in care se specializase?
in figa lui, pe care Maigret o avea in buzunar, scria:
,,Individ extrem de abil gi periculos, de nalionalitate nedetermi-
nati, dar de origine nordici. Se presupune ci e leton sau estonian;
vorbeqte curent rusa, franceza, engleza gi germana.
Foarte instruit, trece drept geful unei bande internafionale puter-
nice, specializati indeosebi in escrocherii.Aceasti bandi a fost reperati succesiv la Paris, Amsterdam (cazul
Van Heuvel), Berna (cazul Armatorilor Reuni{i), Vargovia (cazul
Lipmann) gi in alte orage europene, unde procedeele sale au fost
identificate cu mai pu{inl claritate.Complicii lui Piitr Letonul par s[ facl, patte mai ales din rasa
anglo-saxoni. Unul dintre cei care au fost vlzu1i cel mai dgt:" :1:
reJunoscut ca fiind cel care aprezentatcecul falsificat la Banca Federali
din Berna, a fost ucis in timpul arestirii. Se dldea drept un anume
maior Howard, din Legiunea Americand, dar s-a putut stabili cA era
din New York, fost contrabandist de alcool in perioada prohibiliei,cunoscut in Statele Unite sub porecla de Marele Fred.
Pietr Letonul a fost arestat de doud ori. Prima dati, la Wiesbaden,
pentru o escrocherie de o jumltate de milion de mirci in dauna unui
negustor angro din Miinchen; a doua oarl, la Madrid, intr-un caz simi-
lar, a cirui victiml a fost un personaj important de la curtea Spaniei'
De fiecare dati, tactica a fost aceeaqi' A avut o disculie cu victima,
cireia i-a spus probabil ci fondurile furate erau la loc sigur 9i cd
arestarea lui nu va duce la gisirea lor.
Pietr Letonul 17
De fiecare dati, plingerea a fost retrase gi, dupi toate probabili-tilile, reclamanlii au fost despigubili.
Dupd aceea, nu a fost niciodati prins in flagrant delict.Relalii probabile cu banda Maronnetti (falsificare de bani gi de
acte oficiale) gi cu banda din K<iln (zisi a stripungltorilor de ziduri)"'
in rindul poliliilor europene se rlspindise un zvon: Pietr Letonul,gef gi casier al uneia sau al mai multor bande, manipula probabilmilioane, rispindite sub nume diferite in b[nci, ba chiar investite inafaceri industriale.
Schila un zimbet in timp ce o asculta pe doamna Mortimer-Levingston, care ii istorisea ceva, s,i igi plimba mina alb[ printreboabele unui ciorchine mare de struguri.
- Me scuzali, domnule! imi acordali o clipi, v[ rog?
Maigret i se adresa domnului Mortimer-Levingston, in holul de
la Majestic, pe cind solia lui gi Pietr Letonul se intorseser[ in came-
rele 1or.
Mortimer nu avea deloc infbligarea sportivl a yankeilor. Apar]ineamai curind tipului latin.
Era inalt gi slab. Capul, foarte mic, ii era impodobit cu un pirnegru despdrlit printr-o cdrare.
P6rea mereu obosit. Pleoapele ii erau ostenite, albdstrui. De altfel'ducea o viaf[ extenuanti, gisind mijlocul s6-gi faci apari]ia la Deauville,Miami, Lido, Paris, Cannes gi Berlin, si urce intr-un port pe iahtullui, sl trateze o afacere intr-o capitall europeani gi sl arbitreze cele
mai mari meciuri de box la New York sau in California.Se uitl la Maigret ca un mare senior. Apoi zise, aProape frri si
migte buzele:
- Sinteli...
- Comisarul Maigret, Brigada I Mobili...Mortimer se incrunte ugor qi rimase o clipl ginditor, ca 9i cum
ar fi fost hotirit sd nu acorde decit o secundi.
- $tti ci a1i luat masa cu Pietr Letonul?
- Asta e tot ce vre{i s[-mi sPune]i?Maigret nu avu nici o reacfie. Erau exact cuvintele la care se aqtepta.
igi puse pipa la loc intre dinli - deoarece catadicsise s-o scoaticind i se adresase miliardarului - gi mormli:
- Tot!Plrea mulpmit de el insugi. Levingston trecu mai departe, rece,
si urcl in ascensor.
18 Georges Simenon
Era pufin trecut de noul 9i jumitate. Orchestra simfonicl, care
cintase in timpul cinei, llsa acum locul celei de iazz.De afari veneau
oameni.Maigret nu luase masa de seari. Rimase in picioare in mijlocul
holului, firl si dea vreun semn de neribdare. Directorul, de departe,
ii arunca intruna priviri ingrijorate 9i posace. $i cei mai neinsemnalimembri ai personalului, cind treceau prin apropierea lui, luau un aer
morocdnos, ba chiar frceau in aqa fel incit si dea peste el.
Majesticulnu-l ,,inghilea': Maigret se inclpilina si formeze o patlmare, neagrl, imobill, printre ornamentele aurite, lumini, forfota
rochiilor de seari, a hainelor de blani, a siluetelor parfumate 9i scin-
teietoare.Doamna Mortimer cobori prima din ascensor. igi schimbase toa-
leta. Purta o capi de lam6 cdptugiti cu hermin6, care ii lisa umeriigoi.
Piru miratd ci nu g[sea pe cineva gi incepu si se plimbe' lovindin cadenli pardoseala cu tocurile inalte aurite'
Deodati, se opri in fafa recepfiei 9i spuse citeva cuvinte angaia-
{ilor hotelului. Unul dintre ei aplsi pe un buton rogu qi ridicd recep-
torul unui telefon.Apoi, mirat, chemi un groom, care se indreptd in grabi spre
ascensor.Doamna Levingston era vidit ingrijorati. Prin uqa de sticli, se
puteau vedea, Ia marginea trotuarului, liniile suple ale unei limuzine
americane.Groomul igi fbcu din nou apari{ia gi ii vorbi angajatului de la
receplie. Acesta se adresi, la rindul lui, doamnei Mortimer. Femeia
protesti. Probabil spunea: ,,E imposibil!".Atunci, Maigret urci scara, se opri in fa\a apartamentului cu
numirul 17 qi bdtu la ugi. Aga cum se aqtepta dupd circul la care
asistase, nu-i rispunse nimeni.Deschise gi vizu salonul gol. in dormitor, smochingul lui Pietr
Letonul era aruncat neglijent pe pat. Un cufbr mare era deschis.
Pantofii lustruili zeceau pe covor, departe unul de celdlalt.
Directorul intri gi bomblni:
- Ali qi ajuns aici?
- Cum e? Dispirut, ai? La fel 9i Levingston! Aqa-i?
- Nu trebuie si dramatizim. Nici unul nu e in camera lui, dar
probabil ci ii vom gdsi in vreun coll al hotelului.
- Cite ieqiri sint?
l'ittr Letonul
- Trei... Cea dinspre Champs-Elys6es... Cea care ddspre Arcadeqi, in sffrgit, uga de serviciu, din strada Ponthieu.
- Existi un paznic? Chema{i-l!Directorul ridicl receptorul. Era furios. Se risti Ia un centralist
care nu-l infelegea. Privirea cu care il fixa pe Maigret era lipsiti debunivoint6.
- Nimic sau aproape nimic, dupi cum spunefi...
- Sper c[ nu e vorba de o... de o...Cuvintul ,,crimf', coEmarul tuturor hotelierilor din lume, de la
rumilii patroni de imobile cu camere mobilate de inchiriat pini ladirectorii hotelurilor de lux, era greu de rostit.
- Vom afla.Doamna Mortimer-Levingston igi frcu aparitia gi intreb[:
- Ce-i?Directorul se inclind gi bolborosi ceva. La cap[tul culoarului apiru
silueta unui bitrinel cu barba murdarS, cu haine prost croite, care
contrasta puternic cu cadrul hotelului.Bineinleles, menirea lui era si stea in culise, altfel ar fi avut gi el
o uniformi frumoasi qi ar fi fost birbierit in fiecare dimineati.
- Ai vizut pe cineva ieqind?
- Cind?
- Acum citeva minute.
- Cred ci pe cineva de la bucitirie... N-am fost atent. Un bir-bat cu gapci.
- Scund 9i blond? interveni Maigret.
- Da... Aga cred... Nu m-am uitat. Mergea repede.
- Nimeni altcineva?
- Nu gtiu. M-am dus pini la colpl strizii si cumplr ziarul...Doamna Mortimer-Levingston iqi pierdea stipinirea de sine.
- Cum? Aga ciutafi? spuse ea, adresindu-i-se lui Maigret. Mi s-a
spus ci sinte{i de la polilie. Poate ci so}ul meu a fost ucis. Ce aqtep-tafi?
Privirea care o lintui era tipici pentru Maigret. Cit calm! Ceindiferenfi! Ca gi cum n-ar fi auzit decit biziitul unei mugte! Ca gi
cum n-ar fi avut in fa
