Integrarea Economica a Statelor Si Dr International Al Afacerilor

7/25/2019 Integrarea Economica a Statelor Si Dr International Al Afacerilor

1/15

Cuprins1. Conceptul de integrare european...................................2

2.Conceptul de integrare economic........................................2

3. Formele juridico-organiza ional a Uniunii Integrate . .4

4. Demersul integrrii i principalele politici utilizate .......5

5. Eolu ia integrarii economice ..........................................5

6. Pozi ia Uniunii Europene privind integrarea economic .....7!. "rganele #rincipale ale UE $n sistemul integrrii

economice................................................................................8

%. &cordul 'eneral asupra (ari)elor *amale si Comer i

"rganiza ia +ondial a Comer ului ....................................9

Concluzie...............................................................................14

e!erine "i#liogra!ice...........................................................15

1


2/15

1.Conceptul de integrare european

$n lim#a roman% ver#ul a integra &n'eamn a introduce &ntr(un tot devenind partecomponent% a 'e &nglo#a% a 'e armoniza &ntr(un tot.1

)in punct de vedere etimologic%prin integrare &n elegem ac iunea de !ormare a unui &ntreg prin unirea pr ilor componente iar prin dezintegrare &nteegem tran'!ormarea &ntregului &naltceva.

)up autorii ai Conci'e *+!ord )ictionar, integrarea e'te com#inarea pr ilor &ntr(un&ntreg i unirea e'te un &ntreg rezultat din com#inarea unor pr i ori a unor mem#ri. -'t!el integrarea e'te proce'ul de atingere a 'tadiului de uniunii.

Prim( mini'trul "elgian eo /indeman'2de!ine te conceptul de Uniune European a't!el0Urmrile politice ale acestor op iuni trebuie s fie bine cntrite. Ele nu se vor realiza fr

un transfer de competen e ctre organelle comune. Ele nu se vor realiza fr un transfer de

resurse din regiunile prospere n zonele mai putin favorabile. Ele nu se vor realiza fr unconstrngeri, desigur, liber consim ite, dar exercitate apoi fr reserve.Acesta este pre ul

Uniunii.

Integrarea Europeane'te% terminologic% un proce' de integrare politic% uridic%economic i &n unele cazuri 'ociale i culturale3 ale unor 'tate care 'e a!l par ial 'au total &n Europa. /ermenul de integrare europeana aprut &n primul rnd prin intermediulUniuniiEuropene i al Con'iliului European.

-ccep iunile conceptului de integrare are nuan e di'tincte% e+prim punctul de vedere di!erite dar con in motiva iile integrrii. c&ndu('e o analiza a de!ini iilor di!eritor autori 'e

poate de dat o de!ini ie general aconceptului de integrare.ntegrarea poate !i de!init ca un proce' in'titu ionalizat 'au nu% care implic un tran'!er

de competen e na ionale 'pre un centru politic 'upranational% cu inten ia de a !orma &n !inal o noua entitate politic.4

-ce't de!ini ie con ine o parte din motiva iile proce'ului de integrare. )up . ,rdal % motivul integrrii e'te un vec:i ideal e'tic% )enton . o motiveaz ca po'i#ilitate de ama+imiza #un'tarea 'au de a &ndeprta di'criminrile economice% C. )eut'c: o con'ider o'peran 'igur a unor 'c:im#ri pa nice% E. ;aa' i .ind#erg o motiveaz ca o convingere de a modi!ica 'peran ele i activit iile politice ctre un centru. $n !inal . /indeman' 'e re!er la 'copul !inal al Uniunii % ca argument pro 'au contra integrarii.

1:ttp'0


3/15

,.Conceptul de integrare economicPrin conceptul de integrare economic 'e &n elege un proce' comple+ caracteri'tic etapei

contemporane de dezvoltare a 'ociet ii% care con't% &n e'en % &n inten'i!icarea interdependen elor &ntre di!erite 'tate% proce' condi ionat de un an'am#lu de !actori

economici.

"."ala''a5de!ine te integrarea economic ca proce' i 'itua ie de !apt% ca an'am#lu de m'uri de'tinate ' 'uprime di'criminrile &ntre unit ile economice apar in&nd di!eritelor ri

participante% pre'upun&nd a#'en a oricrei !orme de di'criminare &ntre economiile na ionale re'pective. )ea'emenea% "."ala''a 'u' ine ca integrarea economic total% general

pre'upune uni!icarea monetar% !i'cal% 'ocial a politicii anticiclice i impune &n!iin area unei autorit i 'uprana ionale% ale crei decizii ' !ie o#ligatorii pentru 'tatele mem#re.

D. C'illag:,6 con'ider integrarea economic drept intrarea unei entit i 'uplimentare &ntr(unan'am#lu economic% &ntr(un 'i'tem economic determinat i 'u#liniaz c e'te de'tul de di!icil

de realizat integrarea a dou 'i'teme economice di!erite men in&nd caracteri'ticilecontradictorii ale !iecruia dintre ele.

r. Perrou+7 a con'iderat integrarea economic un proce'' % un an'am#lu de realizridinamice &n care !or ele de e+pan'iune 'unt 'ingurele deci'ive% adicacele !or e care 'cap

prin de!ini ie 'c:emelor 'tatice ale concuren ei complete.

ecani'mul integrarii economice cuprinde0

( Crearea unui 'pa iu comun( Circula ia li#er a !actorilor de produc ie atunci c&nd e+i't o pia comun ( Cun'umarea re'ur'elor &mpreun cu e!icien a economic i 'ocial ma+im

( ealizarea unei Uniuni Famale( ealizarea unor politici comune &n domeniul economic% monetar% !inanciar i 'ocial.

-ce'tea !iind principiile de #az ale !enomenului integrrii economice.

ntegrarea economic e'te un proce'' i un el care pre'upune totu i un tran'!er de competen e de la un nivel national ctre in'trumente i organi'me cu c:aracter 'upranational.

$n prezent% 'tatele cu economia de pia au propu' acel tip de integrare &n caremultilateralitatea i de'c:iderea 'pre alte na iuni ' nu a!ecteze tradi iile i particularit ile na ionale % ci din contra ' le proteeze. ntegrarea trilor cu economie plani!icat a rezultat

din coordonarea planurilor na ionale % &nc:eiind acorduri de cooperare i 'pecializare &n produc ie pentru o gam de produ'e.-ce't tip de integrare a !o't !olo'it de C-E.

ntegrarea rilor cu o economie mi+t pre'upune integrarea lor pe l&ng rile cu economie de pia 'au cu economie plani!icat% integrarea &n plan regional 'au c:iar &ntre ele% cu 'copuldep irii 'tadiului de ar cu economie mi+t.

5"."ala''a G /:e /:eor, o! Economic ntegration% -llen and Un?in% ondra 1961% pag. 1(2

6D. C'illag:, G ntegration economiHue internationale et di!!erenciation regionale% eneva% 1965

7. Perrou+ G (Europe 'an' rivage'% Pari' % Pre'' Univer'itaire' de rance% 1954% pag. 42

3


4/15

-ce'te !orme de integrare economic !ie 'e realizeaz &mpreun% !ie 'eparate &n' au acelea io#iective comune. *#iectivul economic !iind cre terea pro'perit ii tuturor% iar &n plan politic a'igurarea 'ta#ilit ii regionale i interna ionale.

3.Formele juridico-organiza ional a Uniunii

Integrate

/eoretic% integrarea economic are la #az principiul cel mai general po'i#il i anume0 dousau mai multe economii se integreaz dac i numai dac pie ele lor componente se unesc n

timpul acestui process , pentru a forma o singur entitate economic.

1. ona de i/er 0cim/( n cadrul ace'tei !orme de integrare economic o#'tacolelecomerciale 'u# !orm de ta+e vamale i import i re'tric iile cantitative 'unt &nlturare de parteneri. Circula ia intern a produ'elor e'te li#er% !iecare tar & i p'treaz

propria politic comercial !a de ter i. Pentru evitarea de!ormarea !lu+urilor de import% #unurile care !ac o#iectul comer ului cu ter ii tre#uie ' !ie &n'o ite de certi!icate de origine% care ' indice ara de provenien . -ce'tea permit lucrtorilor vamali din trile mem#er cu di!erite medii tari!are ' 'ta#ilea'c daca ta+ele vamale'au prelevrile tre#uie'c au'tate 'au dac pot circula li#er &n interiorul gruprii.

,. Uniunea *amal( Ca i in cazul Iona de i#er c:im# toate o#'tacolele &n caleali#erei circula ii a mr!urilor % dintre rile participante 'unt eliminate. e ela#oreaz i 'e pune &n aplicare un tari!! vamal comun !a de ter i% care 'e aplic concomitant cu 'olicitarea certi!icatelor de origine la grani ele vamale interne care 'e mai p'treaz.*dat ce un produ' e'te admi' &n Uniunea Famal % el poate circula li#er.

3. #ia a comun- e'te o uniune vamal. $n plu'% !actorii de produc ie &ncep ' circule!rr re'tric ii &n interiorul pie ei Unite. -cea't de!inire la' de'c:i'e mai multe op iuni cu privire la rela iile comerciale !a de ter i. -'t!el e'te po'i#il un pac:et de reglementri na ionale di!erite 'au o 'erie de reglementri comune i politici na ionale &n raport cu 'tatele ter e.

4. Uniunea monetar e'te o !orm de cooperare care% &n 'tadiul cel mai avan'at al Pie iiComune % creaz rate de 'c:im# cu un anumit grad de 'ta#ilitate i c:iar o moned

comun care 'e circul &n rile mem#re% precum e'te moneda Euro.

/recerea de la un 'tadiul la altul e'te e+trem de !le+i#il i nu poate !i #ine de!init. $n ace'te'tadia de integrare 'tatele participante 'e a!l &n proce'' de conlucrare% de armonizare aintere'elor &n vederea o# inerii con'en'ului.

)eci% Ionele de i#er c:im# 'unt acel tip de integrare prin care trile participantede'!iin eaz #arierele tari!are &n relatiile comerciale% Uniunea Famal( e'te tipul de integrare

prin care trile convin la eliminarea #arierelor tari!are 'i adopt un rari! vamal comun%Politica Comun( e'te !orma de integrare ce a'igur cele patru li#ert i% iar UniuneaEconomic i onetar completeaz cele 4 li#ert i cu politici comune &n domeniile monetar% !i'cal% valutar.

4


5/15

P. uian 8concepe integrarea ca un proce'' glo#al care include at&t integrarea economic c&t icea politic. $n con!ormitate cu de!ini ia integrrii ca tran'!erare a unor competen e economice ctre organelle 'uprana ionale &n'eamn% &n !inal% i integrarea politic.

$n literatura de 'pecialitate au !o't promovate idei care 'u' in integrarea &n plan ideologic.

Europeni'mul( e'te o concep ie care a lan'at ideia unei Europe Unite. egionali'mul( a lan'atideia apropierii unor 'tate apar in&nd acelora i zone geogra!ice 'au continente. unc ionali'mul( promoveaz interdependen a dintre 'tate. ederali'mul Gaplic principiul interdependen ei dintre guvernul cetral i guvernele locale. /eoria integrrii economice re!lect cu o #un apro+ima ie realitatea economic% pune la di'pozi ie in'trumentele de realizare i deciziile ce tre#uie'c a'umate de oamenii politici.

4.Demersul integrrii i principalele politici

utilizate

Prin politica de in!ormare% partenerii 'e con'ult reciproc cu privire la mecani'mele depolitic economic pe care inten ioneaz ' o pun &n aplicare % &n' partenerii & i rezerv dreptul la deplina ac iune pe care o con'ider rezilia#il.

Prin politica de con'ultare % partenerii & i declar acordul de a 'e con'idera o#liga i nu numai ' in!ormeze reciproc ci ' cear prerea i 'priinul altora cu privire la m'urile pe care le

precoizeaz. Prin tratative purtate 'e promoveaz politici macroeconomice coerente. i &nace't caz 'uveranitatea autorit ilor na ionale rm&ne aceeia i.

Politica de coordonare e'te un pa' &nainte &n proce'ul de integrare economic deoarece o#ligepartenerii '( i declare acordul la ela#orarea unor politici comune coerente.

/otu i acordurile la care 'e aunge prin coordonare nu do#&nde'c !or a apliva#il i nu po'ed modalit i de 'anc ionare &n caz de ne&ndeplinire.

Politica de uni!icare &n'eamn !ie &nlturarea in'trumentelor na ionale i &nlocuirea lor cu in'trumente comune pentru &ntreaga zon !ie adoptarea unor in'trumente identice de ctre to i

partenerii.

Ca concluzie a'upra de'! urrii proce'ului de integrare economic e'te !aptul c &n primele'tadia 'e vor !olo'i ca in'trumente in!ormarea i con'ultarea.Progre'&nd ctre o politiccomun % coordonarea &ntre participan i devine indi'pen'a#il pentru a 'e atinge uni!icarea.

-'!el% prin coordonare i uni!icare% unele 'tate & i diminueaz po'i#ilitatea de a 'e ec:ili#ra veniturile i c:eltuielile #ugetare &n con!ormitate cu nevoile interne i & i pierd po'i#ilitatea !inan rii in!la ioni'te a de!icitului #egtar% nu pot controla deprecierea monedei na ionale ca modalitate de 'timulare a importului i e+portului i nu pot a'igura o protec ie real a con'umatorilor.

5. Eolu ia integrarii economice

$n pream#ulul /ratatului de la oma privind CEE9 'e 'u#linia c0 institu iile economicedatorit faptului c ele trebuie s contribuie la prosperitatea i la cre terea economic, sunt

8 P. uian% ntegrarea ve't( european% Clu( Japoca% Editura )acia% 1977

5


6/15

cele mai sigure mijloace de realizare a obiectivului politic final de unitate ntre popoare,

singurul n msur s pstreze pacea i libertatea.

a con!erin a de la Fene ia din 1956 au !o't redactate /ratatele CEE i CEE- care au !o't 'emnate la oma la 25 martie de ctre "elgia% ran a% talia% %talia% u+em#urg i

*landa0-ce'te dou tratate aveau in'titu ii 'imilare cu CEC*% dar organele e+ecutive aveaucaracterul 'uprana ional al $naltei -utorit i mai pu in pronun at. Puterea de decizie era tran'!erat de la un organ 'uprna ional( Comi'ia 'au $nalta -utoritate% ctre un organ nterguvernamental re'pectiv Con'iliul de ini tri.

Prin cele trei tratate '(au !i+at o#iectivele i competen ele nece'are relan rii economiei occidentale prin in'tituirea Pie ei Comune ca an'am#lu de activit i ale rilor mem#re. Principalele prevederi ale /ratatului de la oma 'e re!ereau la0

( Crearea Uniunii Famale% ca prima etap de integrare a economiilor europene

( Crearea unei Uniuni economice i monetare prin a'igurarea li#erei circula ii a #unurilor% 'erviciilor% per'oanelor i punerea &n circula ie a unei monede unice &n cadrul Comunit ii.

( )ezideratul !inal era crearea Uniunii Politice.

/re#uie de luat &n con'idera ie art.24 din --/ 1=care prevede uniunile vamale ca zon decomer li#er care are un 'tatut uridic cu totul aparte de'i &n 'i'temul ace'tor acorduri nucore'pund cerin elor cerute de --/% dar &n urma ace'tor uniuni '(a acceptat &n an'am#lul'i'temului de comer international i principiul mai #unei !avorizri.

Pe teritoriul Europei *ccidentale '(au !ormat mai multe organiza ii interna ionale de drept

interna ionale drept urmare0

(Uniunea European

( -'ocia ia European de i#er c:im#

( pa iul Economic European

$n cadrul ace'tor organiza ii% cooperarea dintre 'tatele mem#re 'e a!l la niveluri di!erite.

tatele mem#re ale Uniunii Europene au tra'n!erat ace'teia unele din componen ele lor.-E are drept o#iect de activitate li#era circula ie a produ'elor indu'triale 'i agricole.

pa iul economic European permite acce'ul a trei ri -E la pia a unic create de Uniunea European.

tatele EE( -E tre#uie 'a adopte acHui'(ul comunitar din domeniile acoperite de -cordprivind cele 4 li#ert i% precum concuren a% autoarele de 'tat% protec ia con'umatorului i a mediului.

a momentul actual nivelul integrrii europene &n a'pect regional 'e caracterizeaz prinurmtoarele rezultate0

9 Comunitatea Economic European

10 Acordul General pentru Tarife i Comer

6


7/15

-au fost anulate limitarea privind comer ul comun a statelor participante pe msura ce s-a

anulat toate barierele vamale din 1!"

- a fost fontat pia a unic de mrfuri i servicii inclusive pia a comun privind aplicarea

sistemului EU#$A%$&"

-a fost stabilit' planul tarifar vamal unic pentru statele ter e"

-s-a asigurat procedura privind politica unic subsidiar i de protexionism n conformitate

cu sectorul agrar n baza sistemului unic de pre uri cu ajutorul fondurilor de compensri i

finan ri prin intermediul fondului agro-industrial inclusive i a politicii unice n domeniul transportului"

- s-a creat sistemul valutar financiar unic inclusive i moneda unic. A fost nfptuitapropierea i unificarea sistemului de drept intern pe un cumul, de orientri de domeniu.

- a fost fondat i func ioneaz sistemul special a dreptului UE i cantitate membrelor n

statele UE.11

6. Pozi ia Uniunii Europene privind integrarea economice!orma /ratatului de la oma% a a cum a !o't convenit &n Carta -l#a i -ctul Unic European% vizeaz realizarea o#iectivelor Pie ii Unice cum ar !i0

Coeziunea economic( cee ace ar &n'emna c 'e creeaz condi ii pentru !iecare mem#ru 'depun e!orturi de a( i conduce politica economic &ntr(un mod convergent cu cele ale rilor

partenere din Comunitate.

-rmonizarea politicii 'ociale( adic po'i#ilitatea organelor comunitare de a adopta iimplementa &n taote rile mem#re reglementri &n domeniul 'ocial% viz&nd armonizareacondi iilor de munc i de via a ale cet enilor din rile mem#re.

Coordonarea e!orturilor de cercetare i dezvolatare te:nologic( a 'tatelor me#re% cu 'priinmultilateral comunitar% inclu'ive pe plan !inanciar.

copul Uniunii !iind promovarea pcii% a valorilor 'ale i #un'tarea trilor mem#re.

Uniunea o!er cet enilor un 'pa iu de li#ertate% ecuritate i u'ti ie !r !rontier interne i o pia unic unde concuren a e'te li#er i nedi'tor'ionat.

Uniunea urmre te realizarea unei Europe a dezvoltrii dura#ile !ondat pe o cre tere economic ec:ili#rat% o economie 'ocial% un nivel &nalt de protec ie i ameliorare a calit ii mediului.12

ntegrarea economic '(a realizat prin mecani'me comple+e #azate pe li#era circula ie. (auavut &n vedere politici comune% armonizarea legi'la iilor% coordonarea politicii na ionale% !onduri i in'titu ii comune% o con'truc ie inedit ce urma ' 'e unea'c na iunile Europei &ntr(

11 . . !"#$%&'(#%(! )$*+,-%(! ./(%(,-!/(! )'&(

$ : 2001

12 Con'tantin azari% Fioleta enic% Faleriu ureu% )reptul nterna ional al -!acerilor% Jote deCur'% 2=14 pag.59

7


8/15

un e!!ort comun de progre' i pro'peritate% o op iune de'c:i' tuturor 'tatelor ce &mprt eau idealurile !ondatorilor i 'u#'criau la o#iectivele i princiipile comunitare.

Uniunea European e'te cel mai mare partener commercial al lumii. Pe tot ace't parcur'comer ul a cre'cut aproape &n acela'i ritm ca i e+portul mondial total. Cele mai importante &n

r&ndul partenerilor comerciali ai UE !iind rile din lumea indu'trial.1

!."rganele #rincipale ale UE $n sistemul

integrrii economice

Pn &n 1967% !iecare dintre cele trei comunitKi G CEC*% Euratom Li CEE G aveau in'tituKii'imilare% dar 'eparate. Prin tratatul de uni!icare% care a intrat &n vigoare &n 1967% in'tituKiilecelor trei comunitKi au !o't uni!icate.

-u urmat ani &n care e+tinderea i adncirea% caracteri'tici ale integrrii au adu' numeroa'e

modi!icri &n plan in'titu ional.

/ratatul de la i'a#ona e'te tratatul care &ncepnd cu 2==9 cnd a intrat &n vigoarereglementeaz !unc ionarea in'titu iilor europene. Prin ace't tratat% UE i(a propu' ' devin0

M ai e!icient0 proceduri mai 'imple% numirea unui preLedinte permanent al Con'iliului etc.

M ai democratic0 un rol mai important pentru Parlamentul European Li parlamentelenaKionale% NniKiativa cetKenilorO% Carta drepturilor !undamentale etc.

M ai tran'parent0 atri#uKii clar de!inite% ameliorarea acce'ului pu#licului la documente Li&ntlniri etc.

M ai unit pe 'cena mondial0 $naltul eprezentant pentru politica e+tern etc.

M ai 'igur0 noi po'i#ilitKi de a com#ate 'c:im#rile climatice Li terori'mul Li de a a'iguraaprovizionarea cu energie etc.

M a 1 decem#rie 2==9% /ratatul de la i'a#ona a intrat &n vigoare% &nc:eind a't!el mai mulKiani de negocieri pe tema a'pectelor in'tituKionale.

Principalele in'titu ii ale Uniunii Europene 'unt0

Parlamentul European PE3 e'te ale' de cetKenii Uniunii Europene pentru a le reprezenta

intere'ele. $Li are originea &n anii 5= Li are la #az tratatele !undamentale. )in 1979% mem#riiParlamentului European 'unt aleLi prin vot direct de ctre cetKenii UE.

Parlamentul European &Li de'!Loar activitatea &n trei 'edii0 "ru+elle' "elgia3% u+em#urgLi tra'#ourg ranKa3. a u+em#urg 'e a!l 'ediul admini'trativ Necretariatul eneralQ3.euniunile &ntregului Parlament% cuno'cute 'u# denumirea de N'e'iuni plenareQ% au loc latra'#ourg Li uneori la "ru+elle'. euniunile comi'iilor parlamentare au loc tot la "ru+elle'.Parlamentul &ndeplineLte trei !uncKii principale.

13 Con'tantin azari% Fioleta enic% Faleriu ureu% )reptul nterna ional al -!acerilor% Jote deCur'% 2=14 pag.6=

8


9/15

M -dopt legile europene G &n cola#orare cu Con'iliul% &n multe domenii de politici pu#lice.aptul c PE e'te ale' prin vot direct de ctre cetKenii UE reprezint o garanKie a legitimitKiidemocratice a legi'laKiei europene.

M Parlamentul e+ercit controlul democratic a'upra celorlalte in'tituKii UE% &n 'pecial a'upra

Comi'iei. Parlamentul deKine puterea de a apro#a 'au de a re'pinge comi'arii nominalizaKi Liare dreptul de a cere &ntregii Comi'ii ' demi'ioneze.

M Controlul !inanKelor pu#lice. $mpreun cu Con'iliul% Parlamentul deKine autoritatea a'upra#ugetului UE Li poate in!luenKa c:eltuielile UE. Parlamentul adopt 'au re'pinge &ntregulproiect de #uget.

Consiliul European-ce't con'iliu e'te alctuit din Le!ii de 'tat 'au de guvern ai tuturor'tatelor mem#re ale UE Li din preLedintele Comi'iei Europene. $n !uncKie de 'i'temul political !iecrei Kri% participantul la Con'iliul European e'te preLedintele LiEurope NPalatul EuropeiQ3 la tra'#ourg ranKa3.

%.&cordul 'eneral asupra (ari)elor *amale si

Comer i "rganiza ia +ondial a

Comer ului 14

$n reuniunile de la "retton Rood'% din 1944% '(a previzionat con'tituirea unui al treileaorgani'm economic mondial% *rganiza ia nterna ional a Comer ului. n 1948 '(a apro#at &n Cu#a OCarta de la ;avanaO% documentul con'titutiv al *C% dar rati!icarea nece'ar pentrudi!erite guverne% in 'pecial cel al U-% nu '(a produ'. - tre#uit 'a 'e a'tepte aproape cincizecide ani% pan &n 1995% pentru a a'i'ta la crearea unui organi'm 'imilar% *rganizatia ondial a

14 :ttp0


10/15

Comertului% *C. n timpul ace'tor ani piata mondial a !o't rigid printr(o conunc ie denorme comerciale i conce'iuni tari!are acordate &ntre un grup de ri% care '(a numit -corduleneral a'upra /ari!elor Famale 'i Comer -//% eneral -greement on /arri!' and/rade3 'emnat in 1948. Pe timpul a umatate de 'ecol% te+tul #azic al -// '(a men inut

aproape identic. ecretariatul general al -//% cu 'ediul la eneva% a convocat o 'erie de&ntruniri de a!aceri% care au permi' acorduri OplurilateraleO% adica% participarea voluntara% careau permi' importante reduceri tari!are. -// avea un caracter provizoriu 'i un camp deactiune care e+cludea tarile din #locul 'ovietic% dar 'ucce'ul 'au in dezvoltarea comertuluimondial de(a lungul a 47 de ani e'te de neconte'tat. educerile continue ale tari!elor au'timulat in deceniile 195=% 196= cre'terea comertului mondial% care a atin' rate !oarte inaltein ur de 8B anual pe termen mediu3. itmul de cre'tere al comertului mondial a !o'tintotdeauna 'uperior cre'terii productiei pe vremea cand e+i'ta -//. -!luenta de noimem#rii in timpul rundei Urugua,% dupa pra#u'irea 'i'temului economic 'ovietic% a !o't o

pro#a de recunoa'tere ca 'i'temul multilateral comercial con'tituia un 'uport de dezvoltare 'i

un in'trument de re!orma economica 'i comerciala. ucce'ul o#tinut de -// in mic'orareatari!elor la nivele atat de oa'e% impreuna cu o 'erie de rece'iunieconomice in deceniul lui197= 'i in primii ani ai lui 198=% a impin' guvernele la crearea altor !orme de protectie pentru'ectoarele care 'e in!runtau cu o mai mare concurenta pe pietele e+terioare. naltele rate ale'omaului 'i numeroa'ele !alimente din timpul crizelor acelor ani au impul'ionat guverneledin Europa *ccidentala 'i -merica de Jord 'a creeze noi tipuri de #ariere comerciale !arata+e% 'a incerce 'a inc:eie cu concurentii 'ai acorduri #ilaterale de di'tri#utie a mar!ii 'i 'ao#tina 'u#ventii pentru a 'e mentine pe pozitie in comertul produ'elor din indu'tria decre'tere a oilor. -ce'te !apte au mic'orat credi#ilitatea 'i e!ectivitatea -//15.

Pro#lema nu 'e limiteaza la deteriorarea politicii comerciale. a inceputul deceniului lui198=% -cordul eneral inca nu ra'pundea realitatilor comertului mondial cum o !acu'e indeceniul 194=. in primul rand% ace't comert era mult mai comple+ 'i important ca in urma cu4= de ani0 era acum in cur' OmondializareaO economiei% comertul 'erviciilor ( neagreat denormele -// ( era de mare intere' pentru un numar cre'cator de tari 'i '(au incrementat 'iinve'titiile internationale. E+pan'iunea comertului 'erviciilor era 'i ea legata de noiledezvoltari ale comertului mondial de mar!uri. (a e'timat ca normele -// rezultaude!iciente 'i in ceea ce prive'te alte a'pecte. *rganizatia ondiala a Comertului *C3 e'te'ingurul organi'm international care 'e ocupa de normele ce dirieaza comertul intre tari.

Jucleul 'au e'te con'tituit din -cordurile *C% care au !o't negociate 'i 'emnate demaoritatea tarilor ce au participat la comertul mondial. -ce'te documente 'ta#ile'c norme

uridice !undamentale ale comertului international. unt contracte care o#liga guvernele 'a('imentina politicile comerciale intre limitele convenite. C:iar daca 'unt negociate 'i !irmate deguverne% o#iectivul lor e'te de a auta producatorii de #unuri 'i 'ervicii% e+portatorii 'iimportatorii 'a('i continue activitatile.

copul principal al 'i'temului e'te de a auta la circulatia !lu+urilor comerciale cu ma+imali#ertate po'i#ila% atata timp cat nu 'e produc e!ecte 'ecundare de!avora#ile. -cea'ta

15:ttp0


11/15

in'eamna pe de o parte eliminarea de o#'tacole. Pe de alta parte denota ca particularii%intreprinderile 'i guvernele cuno'c care 'unt normele ce dirieaza comertul in toata lumea%dandu(le 'iguranta ca politicile nu vor 'u!eri 'c:im#ari #ru'te. Cu alte cuvinte% normeletre#uie 'a !ie Otran'parenteO 'i previzi#ile.

Cum acordurile 'unt redactate 'i 'emnate de comunitatea tarilor comerciante% ade'eori dupaample dez#ateri 'i controver'e% una dintre !unctiile cele mai importante ale *C e'te de a'ervi ca !or pentru cele#rarea negocierilor comerciale.

-l treilea a'pect important al muncii *C e'te 'olutionarea divergentelor. elatiilecomerciale poarta ade'eori intere'e contrare. Contractele 'i acordurile inclu'iv cele negociatecu gria din 'i'temul *C% nece'ita cateodata 'a !ie interpretate. odul cel mai #un de arezolva ace'te di!erente e'te prin intermediul unei proceduri impartiale% #azata pe un!undament uridic convenit. -ce'ta e'te cel care in'pira proce'ul de 'olutionare a di!erentelor'ta#ilite de -cordurile *C.

Principiile 'i'temului comercial

Acordurile ;e pentru ca =e refera la te>te ?uridice care

a@ordeaa o mare Barietate de actiBitati D=te Bor@a de urmatoarele pro@lemeE

aFricultura te>tile =i im@racaminte =erBicii @ancare telecomunicatii contracte

pu@lice norme indu=triale reFuli de=pre =anatatea alimentelor proprietate

intelectuala =i multe alte teme Toate ace=te documente =unt in=pirate din

diferite principii =imple =i fundamentale Ace=te principii =unt #aza 'i'temuluimultilateral de comert.

Comertul )ara discriminari

1. Jatiunea cea mai !avorizata J30 tratarea celorlalti in !orma egala

n virtutea acordurilor *C% tarile nu pot prin regula generala 'a 'ta#ilea'ca di'criminariintre diver'ii 'ai interlocutori comerciali. )aca i 'e acorda unei tari un avanta 'pecialreducerea tari!ului aplica#il la unul din produ'ele 'ale% de e+emplu3% tre#uie 'a 'e !acaacela'i lucru cu toti ceilalti mem#rii ai *C.

-ce't principiu e'te cuno'cut drept clauza natiunii celei mai !avorizate J3.unt permi'e

anumite e+ceptii. )e e+emplu% tarile care !ac parte dintr(o regiune pot 'ta#ili un acord de li#ercomert% care nu 'e aplica mar!urilor ce provin din e+teriorul grupului. * tara poate puneo#'tacole produ'elor ce provin din anumite tari% ce 'unt con'iderate o#iect al unui comertneloial. i in cazul 'erviciilor% 'e permite ca tarile% in anumite circum'tante re'tran'e% 'aaplice anumite di'criminari. /otu'i% acordurile permit doar ace'te e+ceptii cu re!erire laconditii 'tricte. n general% clauza natiunii celei mai !avorizate in'eamna ca de !iecare datacand o tara inlatura un o#'tacol din !ata comertului 'au de'c:ide o piata% tre#uie 'a !acaacela'i lucru pentru acelea'i produ'e 'au 'ervicii ale tuturor partenerilor comerciali% #ogati'au 'araci% 'la#i 'au puternici.

,. (ratatul national2 tratatul de egalitate pentru natiuni si straini

11


12/15

ar!urile importate 'i cele produ'e in tara tre#uie 'a primea'ca un tratament egal% cel putindupa ce mar!urile 'traine au intrat pe piata. -cela'i lucru 'e aplica 'erviciilor 'traine 'i celornationale 'i marcilor de !a#rica 'au de comert% dreptul de autor 'i patentele 'traine 'inationale. -ce't principiu de Otratat nationalO a(i trata pe ceilalti la !el ca pe conationali3

!igureaza in cele trei principale -corduri ale *C -rticolul din -//% articolul 17 din-C 'i articolul din -cordul a'upra -)PC3% c:iar daca in ace't caz principiul 'ea#ordeaza pentru !iecare dintre ei intr(o maniera di!erita.

/ratatul national 'e aplica doar cand produ'ul% 'erviciul 'au lucrarea au intrat pe piata. -'t!el%aplicarea ta+elor vamale a'upra importurilor nu con'tituie o violare a tratatului national% c:iardaca produ'ele !a#ricate in tara nu 'unt 'upu'e unui impozit ec:ivalent.

Un comert mai li/er de )orma graduala si prin intermediul negocierilor

educerea o#'tacolelor catre comert e'te unul din miloacele cele mai evidente de a in'u!leti

comertul. -ce'te o#'tacole includ ta+ele vamale 'au impozite3 'i anumite in'trumente cumar !i interzicerile de importuri 'au contingentele care re'trang 'electiv cantitatile importate. nmod ocazional '(au dez#atut 'i alte pro#leme% cum ar !i rolul admini'trativ 'i politicile de'c:im#.

)e la crearea -//% in 1947(48% '(au realizat opt runde de negocieri comerciale. a inceput%ace'te negocieri 'e centrau pe reducerea ta+elor ta+ele vamale3 aplica#ile mar!urilorimportate. Ca o con'ecinta a negocierilor% la '!ar'itul lui 198= tari!ele aplicate tarilordezvoltate pentru produ'ele indu'triale au 'cazut neintrerupt% aungand la apro+imativ 6%B.

Pe de alta parte% in anii T8=% negocierile '(au ampli!icat pentru a include o#'tacolele netari!area'upra mar!urilor% 'i anumite domenii noi% cum ar !i 'erviciile 'i proprietatea intelectuala.

)e'c:iderea pietelor poate !i #ene!ica% dar cere 'i o adaptare. -cordurile *C permit catarile 'a introduca 'c:im#ari graduale% prin intermediul Oli#eralizarii progre'iveO. n general'e acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a('i indeplini o#ligatiile.

Po'i#ilitate prin intermediul con'olidarilor

n unele cazuri% promi'iunea de a nu ridica un o#'tacol in !ata comertului poate !i atat deimportant ca 'i reducerea lui% acum ca promi'iunea permite intreprinderilor 'a ai#a o

panorama mai clara a'upra oportunitatilor 'ale viitoare. Prin intermediul 'ta#ilitatii 'ipreviziunii% 'e incuraeaza inve'titiile% 'e creaza locuri de munca 'i con'umatorii pot pro!itade #ene!iciile concurentei0 po'i#ilitatea de a alege 'i preturi mai oa'e. Prin intermediul'i'temului multilateral de comert% guvernele incearca 'a dea 'ta#ilitate 'i 'a previzionezeactivitatile economice.

n *C% cand tarile 'e :otara'ca 'a('i de'c:ida pietele de mar!uri 'i 'ervicii% i'iOcon'olideazaO o#ligatiunile. Pentru mar!uri% ace'te con'olidari ec:ivaleaza la limite ma+imede tipul ta+elor. n unele cazuri% drepturile de import aplicate 'unt in!erioare tipurilor

con'olidate. -cea'ta o#i'nuie'te 'a 'e intample in tarile in dezvoltare. n tarile dezvoltatetipurile e!ectiv aplicate 'i cele con'olidate o#i'nuie'c 'a !ie identice.

12


13/15

* tara i'i poate modi!ica con'olidarile 'ale% dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii 'aicomerciali% ceea ce poate in'emna ca tre#uie 'a('i compen'eze pierderile comerciale. Unadintre reu'itele negocierilor comerciale multilaterale ale undei Urugua, a con'tat inincrementarea unei proportii a comertului re!eritor la o#ligatiile con'olidate a 'e vedea

ta#elul3. n agricultura% a'tazi apro+imaiv 1==B din produ'e au tari!e con'olidate. ezultatule'te un grad mare de 'ecuritate a pietelor pentru comercianti 'i inve'titori.

i 'i'temul incearca 'a im#unatatea'ca previziunea 'i 'ta#ilitatea prin alte miloace. Unuldintre ele con'ta in a de'curaa utilizarea de contingente 'i alte miloace angaate pentru a !i+alimite cantitatilor ce 'e pot importa admini'trarea contingentelor poate crea o cre'tere arolului admini'trativ 'i la acuzatii intr(o maniera neloiala3. -lt miloc con'ta in a !ace canormele comerciale ale tarilor 'a !ie atat de clare 'i pu#lice Otran'parenteO3 pe cat po'i#il.ulte din -cordurile *C cer ca guvernele 'a !aca pu#lice politicile 'i practicile lor in tara'i 'a le aduca la cuno'tinta *C. Controlul periodic al politicilor comerciale nationale prin

intermediulecani'mului de E+aminare al Politicilor Comerciale con'tituie alt miloc deincuraare a tran'parentei% atat la nivel national cat 'i multilateral.

)ezvoltarea unei concurente l oi ale

Cateodata *C e'te de'cri'a ca o in'titutie de O comert li#er O% dar a'ta nu e'te complete+act. n realitate 'i'temul autorizeaza aplicarea de tari!e 'i% in circum'tante re'tran'e% alte!orme de protectie. E'te mai e+act 'a 'e 'puna ca un 'i'tem de norme de'tinat do#andirii uneiconcurente li#ere% leale 'i !ara di'tor'iuni.

Jormele a'upra nedi'criminarii ( J 'i tratatul national ( au ca o#iectiv indeplinireaconditiilor ec:itative de comert. -ce'ta e'te 'i el o#iectivul normelor re!eritoare la dumpinge+portari la preturi in!erioare co'tului pentru a ca'tiga parti ale pietei3 'i 'u#ventiile.Pro#lemele 'unt comple+e 'i normele incearca 'a determine ce e'te leal 'au nu 'i cum potra'punde guvernele% in particular prin intermediul aplicarii drepturilor de import aditionalecalculate pentru a compen'a preudiciul ocazionat de comertul neloial.

ulte din celelalte corduri ale *C 'unt de'tinate 'a 'priine concurenta loiala% de e+empluin ceea ce prive'te agricultura% proprietatea intelectuala 'i 'erviciile. -cordul

a'upra Contractarii Pu#lice care e'te un acord OplurilateralO pentru ca a !o't 'emnat doar deunii din mem#rii *C3 e+tinde normele in materie de competenta in ceea ce prive'tecumparaturile realizate de mii de entitati Opu#liceO ale multor tari. i tot a'a in mod'ucce'iv.

Cre'terea dezvoltarii 'i re!orma economica

Economi'tii 'i e+pertii in pro#leme comerciale recuno'c in mare ca 'i'temul *C contri#uiela dezvoltare. e recunoa'te de a'emeni ca tarile mai putin avan'ate au nevoie de !le+i#ilitatein momentul in care aplica -cordurile. i propriile te+te ale acordurilor incorporeaza

di'pozitiile anterioare ale -//% care prevad o a'i'tenta 'pecial 'i conce'iuni comercialepentru tarile in dezvoltare.

13


14/15

ai mult de trei '!erturi din mem#rii *C 'unt tari in dezvoltare 'i in tranzitie 'pre oeconomie de piata. )e(a lungul a 'apte ani 'i umatate cat a durat unda Urugua,% mai multde 6= din ace'te tari au aplicat in mod autonom programe de li#eralizare a comertului. nacela'i timp% tarile in dezvoltare 'i economiile in tranzitie au !o't mult mai active 'i in!luente

in negocierile din unda Urugua, ca in nici o alta runda anterioara.-cea'ta tendinta a di'tru' in practica idea ca 'i'temul de comert e+i'ta doar pentru tarileindu'trializate. - !acut de a'emeni 'a varieze anterioara inclinare a tarilor in dezvoltare pentrudi'pen'a de la indeplinirea unor determinate di'pozitii 'i -corduri ale -//.

a '!ar'itul undei Urugua,% tarile in dezvoltare erau di'pu'e 'a('i a'ume maoritateao#ligatiilor ce 'e impuneau tarilor dezvoltate. Ju intamplator% -cordurile le(au acordat

perioade de tranzitie pentru a 'e adapta la di'pozitiile ( mai putin !amiliare 'i poate maidi!icile ( *C% in 'pecial in cazul celor mai 'araci% tarile Omai putin dezvoltateO. n virtuteaunei decizii mini'teriale adoptate in !inalizarea undei% 'e da ace'tor tari o mai mare!le+i#ilitate pentru aplicarea -cordurilor *C. n acea'ta decizie 'e 'ta#ile'te ca tarile celemai #ogate tre#uie 'a accelereze aplicarea o#ligatiunilor in materie de acce' la piete carea!ecteaza mar!urile e+portate de catre tarile mai putin avan'ate 'i 'e cere 'a li 'e dea o maimare a'i'tenta te:nica.

Concluzie$n cincizeci de ani% Uniunea European a trecut de la un omogen de a'e 'tate la un grup dedouzeci i opt de 'tate cu o economie diver'i!icat% cu un 'i'tem in'titutional% politic%economic i uridic capa#il ' 'e a!irme pe 'cena interna ional.

Proce'ul de integrare economic i politic au !o't concepute de la &nceput numai c 0ondarea Europei Comunitare pe economie e'te o ideie de geniu% cci Europa nu are unitategeopoliticD..)amenac: 19873.

Uniunea European a !o't o 'impl Uniune Famal care a evoluat 'pre o Uniune Economic

ca apoi ' 'e &ndrepte 'pre o Uniune onetar. $n prezent% Uniunea European 'e a!l &ntr(unproce' de e+tindere !r precedent. /ratatul de la aa'tric:t condi eoneaz participarea'tatelor mem#re la Uniunea Economic i onetar de &ndeplinirea criteriilor de divergent.

Uniunea European e'te &n prezent o uniune economic i monetar% !unc ion&nd &n #aza principiului geometrie varia#ile% ca rezultat al complement ii &ntre mecani'me de integrarenegative i integrare pozitiv. i'temul de integrare e'te% de a'emenea% rezultatul uneicomplement i &ntre metoda comunitar% aplicat pilonului central( Pia a ntern% i metoda cooperrii inert(guvernamentale% aplicat domeniilor Du'ti ie i -!acerilor nterne i Politic E+tern i de ecuritate Comun.

14


15/15

e!erin e "i#liogra!ice1. . /indeman'% >union Europeenne % apport au Con'eil European "ru+elle'%1975%2. . ava% Pro#leme ale a'ocierii i aderrii la UE &n 'tudii de economie

practic i aplicat nr.2

. "."ala''a G /:e /:eor, o! Economic ntegration% -llen and Un?in% ondra1961.4. D. C'illag:, G ntegration economiHue internationale et di!!erenciationregionale% eneva% 19655. . Perrou+ G (Europe 'an' rivage'% Pari' % Pre'' Univer'itaire' de rance%1954.6. P. uian% ntegrarea ve't( european% Clu( Japoca% Editura )acia% 1977

7. a#riela Pa'cariu% ntegrare Economic European% Jote de Cur'

%. . . 6789: VWXYZ[\]XZ]V ^Y_`bZ]V]Z]bV]V ^\[f]% Yhjkh kkh% 2==19. Con'tantin azari% Fioleta enic% Faleriu ureu% )reptul nterna ional al-!acerilor% Jote de Cur'% 2=141=. :ttp'0

Documents

Integrarea Economica a Statelor Si Dr International Al Afacerilor