1.Aparitia termenului de integrare economica internationala

Integrarea economica nternationala caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a ec mond. Termenul de integrare provine de la cuvintul latin integro- a integra, respectiv integrasio, ceea ce inseamna a puna la un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau a constitui un intreg, a restabili, a intregi. Integrarea economica internationala e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva. Integrarea economica internationala una din trasaturile caracteristice asentiale ale economiei mondiale contemporane. Procesul de integrare economica europeana a determinat formarea unor noi centre de putere economica care exercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana. La etapa actuala exista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona: UE, Acordul Nord American pentru Comert Liber(NAFTA), Asociatia Natiunilor a Statelor din Asian de Sud Est(ASEAN), Piata comuna a sudului( MERCOSUR-MERCOSUL).

Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca: Asociatia de cooperare Asia Pacific(APEC), Cooperarea Economica a Tarilor Marii Negre(CEMN), CSI, Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica(ODDE/GUAM).

2.Analiza conceptului de IEI . Concepte cu privire la IEI

Actualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari.

Un grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare.

IEI rep un complex de forme sau tipuri ale colaborarii dintre tari in diverse sfere de activ ce se caracterizeaza prin interpatrunderea avansata a economiilor si printro interdependenta tehnologica si economica de lunga durata a tarilor partenere.

3.Premise ale IEI

IEI si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care putem mentiona:

1)apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a tarilor care vor sa se integreze

2)apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si existenta granitelor comune si a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza.

3)problemele, interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul dezvoltarii, finantarii, reglarii economice si colaborarii politice.

4)efctul de demonstrare. In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatiuni:

-crestere economica

-diminuarea inflatiei si a somajului

Efectul de demonstrare sa manifestat de exemplu mai accentuat prin dorinta multor tari post-comuniste care au devenit membre ai Uniunii Europene.

IEI a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si anume:

a)dezvoltarea economiei mondiale

b)dezv diviziunii internationale a muncii

c)concurenta pe pietele internationale si mondiale.

4.Factorii determinanti ai integrarii economice international

In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara:

1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale

2.Dezvoltarea puternica a stiinte, tehnicii si tehnologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material, tehnic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a schimburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional

3.Consecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea extinderii si conlucrarii economice, probleme comune cu care se confrunta.

4.Convergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective.Tendintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva.

5.Implicatiile integrarii economice international

Implicatiile IEI asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona:

a)IEI creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica.

b) IEI stimuleaza difuzarea mai rapida a tehnologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si competitivitatii.

c)Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-export

d)intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite.

e) IEI stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si externe.

6. Esenta, obiectivele si etapele integrarii economiei international

Esena integrriieconomiceinternaionale Procesul de integrare economic internaional are la baz instituionalizarea activitii de colaborare economic a statelor participante. ns, structura i mecanismele de funcionare ale acestor organizaii integraioniste trebuie s fie n conformitate cu interesele rilor participante privind att desfurarea raporturilor reciproce ct i relaiile cu celelalte state ale lumii. nfptuirea integrrii trebuie s duc la nlturarea formelor variate de discriminare care exist ntre economiile naionale.

Integrarea a avut forme specifice n diferite ri i regiuni ale lumii n funcie de nivelul lor de dezvoltare, fiind un proces obiectiv ireversibil. n general se apreciaz c procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape:

Prima etap a procesului a avut o evoluie tripl: Europa Apusean, EuropaRsritean i pe continentul Americii de Nord.

n Europa Occidental prima organizaiecare a constituit o form de integrare economic internaional a fost Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO), care a luat fiin n aprilie 1915 pe baza planului Schuman, (pe atunci ministru

al Franei) de ctre R..F. Germania, Frana, Italia Luxemburg, Belgia i Olanda, tratat care a intrat n vigoare n august 1952. rile semnatare ale acestui tratat i propuneau unirea eforturilor, scoaterea din criz a industriei carbonifere i a celei siderurgice i crearea unei piee comune pentru ramurile respective.

n Europa Rsritean, n 1940, a luat fiin Consiliul de Ajutor Reciproc (CAER), la care au participat: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romnia, Ungaria i Uniunea Sovietic. Conform statutului, CAER-ul era o organizaie, economic internaional cu caracter guvernamental care avea ca scop unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economic i tehnic, ridicrii nivelului de industrializare al rilor cu industrie mai puin dezvoltat i creterii nentrerupte a productivitii muncii.

A doua etap a procesului de integrare a nceput prin semnarea la Roma, n anul 1957 , a dou tratate i formarea Comunitii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) i Comunitii Economice Europene (CEE), la care au participat aceleai ase ri n cadrul CECO. Ca o reacie fa de constituirea CCEla 4 ianuarie 1960 a fost semnat Convenia de la Stockholm prin care a luat fiin Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) ntre Austria, Danemarca, Elveia, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia i Suedia. La AELS au mai aderat ulterior: Finlanda (1961), Irlanda (1970), Lichetenstein (1937) ultimele dou avnd statut de asociat.A treia etap a nceput prin semnarea tratatului de la Paris n 1967, un tratat de fuziune a celor trei comuniti (CECO, EURATOM i CEE) avnd aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integraionist a luat un buget comun si a luat denumire oficial de Comunitatea European, cu un sistem instituional politic specific. caracterul acestei etape a integrrii economice vest- europene este creterea considerabil a numrului de ri asociate la CEE.Aceste ri, dei nu au drepturi depline, au n vedere cooperarea comercial, tehnic i financiar i ncheierea acordului comercial cu fiecare ar membr AELS.

A patra etap a integrrii economice interstatale este marcat de schimburile profunde e au avut loc n patru regiuni importante ale lunii.n Europa Occidental prin aderarea Greciei (1981), Spaniei i Portugaliei (1986), Piaa Comun fiind format n acel moment din 12 membri. Ulterior la 1 noiembrie 1993 prin semnarea tratatului de la Maastrich a luat fiin Uniunea European care dispune de noi dimensiunieconomice, prin intenia de promovare a unei politci externe active, prinintroducerea unei monede unice, acordarea de cetenie european, drept de vot rezidenilor strini etc. Dup aderarea Austriei, Finlandei i Suediei, numrul de membri a crescut la 15, ulterior Uniunea European lrgindu-se prin aderarea de noi state, n prezent numrul lor ridicndu-se la 25. De altfel, ncepnd cu 1 ianuarie 1994 Uniunea European i AELS formeaz una dintre marile piee integrate ale lumii cunoscute sub numele de Spaiul Economic European (SEE) care se ntinde de la Marea Mediteran pn la Oceanul ngheat. Marcant pentru aceast etap este de asemenea desfiinarea CAER, eecul fiind pus pe seama necoordonrii planurilor naionale a rilor participante, n special n domeniul preurilor.

7. Principalele forme de integrare economica internationalaEvolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt:

-Zona de comert liber

-Uniumea vamala

-Piata comuna or unica

-Uniunea economica si monetara

-Uniunea politica.

Zona de comert liber- e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.Coordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a Conventiei Organizatiei Mondiale a Comertului care e indreptat spre liberalizarea comertului exterior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante.

Uniumea vamala- este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. Tarile care participa la UV desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif extern comun.UV pot fi de 2 feluri:

1.Perfecta(complete)- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii.

2.Imperfecta(incomplete)-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii.

UV in imagine economica reprezinta expresia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.UV e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.(GATT-acordul general pentru comert si dervoltare, Camera de Comert, Uniunea Vamala Internationala.

Piata comuna or unica-Dezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine 4 libertati, traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice externe. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept

Uniunea economica si monetara-Experienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.Uniunea economica si monetara.Aceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fixat al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si sistema bancara centrala in frunte cu Banca Nationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate.

-Uniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:

a)securitatea politicii comune,

b) Introducerea cetateniei unice

Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.

8. Avantajele generale ale integrarii economiei interstatale-internationale

La etapa actuala, cele mai importante avantaje ale integrarii economice sint:

-Economiile derivate din productia de serii mari

-Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite

-Atenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile.

-Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor

-Cresterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale

-Formularea mai coerenta a politii economice

-Necesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in contextul unui stat national pot fi aminate desinestatator

-Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ( nu numai a cresterii economice).

9. Teoria uniunii vamale. Definirea uniunii vamale

Teoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari. Uniunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se angajeaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. Teoria UV a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna. 10. Teoria clasica a uniunii vamale

Teoria clasica a UV sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari formate numai prin corectarea taxelor vamale ca instrument de protectie si politica comerciala Inca in secolul 17 s-a format pentru prima data in Franta UV unindu-se 12 state. Mai tirziu in Anglia, Germania (sec 19), SUA-includea 50 state(sec 19), Spatiul Rominesc(sec 19).

*Uniunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar schimburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune.

*Uniunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in schimburi importante avantaje diverse. Aici exista insa barierele vamale exterioare la granitele fata de terti

*Uniunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in cadrul UV.

In practica 1 si 3 forma de UV dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent.

11.Teoria moderna a uniunii vamale

Teoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii UV(coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre), precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala( adica ridicarea diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre).

Teoria moderna a uniunii vamale elaborate de J. Vinez, J.Meade, R. Jipsy,. Vinez adispus din anii 50 o distinctive neta intre efectelede creare a comertilui si efectele de deturnarea a fluxurilor de marfuri comerciale. Tot in acest deceniu Meade propune un model de echilibru partial asupra lui aflat in starea optima si analiza efectelor union vamale asupra repartitei produselor.

Aspectele cele mai importante ale modelului sunt:

-formarea unei uniuni vamale are m multe sanse de a fi favorabila, daca economiile participantilor sunt asemanatoare.

-uniun vamala va fi cu atit m favorabila cu cit fiecare component va furniza m multe produse pe piata

-un vamala va fi cu atit m avantajoasa cu cit va fi mai larga

-un vamala se creeaza intr-o lume supusa interdictiilor cantitative.Dupa (Robert Lipsiu) Avantajele UV moderna:

*Specialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative

*Realizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice

*Modificarile favorabile in raporturile de schimb

* Cresterea ritmului dezvoltarii economice

12.Teoria uniunii econom si monetare. Principalele principii ale integrarii econom

Sa constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea UV este Uniunea economica si monetara..In cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt:

1.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele

2.Libera circulatie a persoanelor si capitalurilor

3.crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe

4.Concurenta loiala

5.Armonizarea legislatiilor nationale

Uniunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice internationale:a.Zona Economica de Liber Schimb.

b.Uniunea Vamala(UV)

Dintre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte:

-Pactul ANDIN(Comunitatea andina de natiuni)

-PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic latino american

c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.(UE)

d.Uniunea economica

e.Integrarea economica totala

Moneda , bugetul, relatiile internationale sunt atributele clasice ale suveranitatii nationale, este o reducere a competentelor antionale in aceste directii inde presupune o raspindire a organizarii politice a continentului European.

Intrun discurs din 31 mai 1960 Charles de Gaule, presedinte a Frantei sustinea ca visul Frantei era sa contribuia la contructia europei centrale printro grupare politica, economica, culturala si umana.El a relansat ideea unei Europe integrate politic, Visul inteleptilor si ambitia celor puternici, care pare ca o conditie principala pentru echilibrul lumii. Dupa 1964 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare NATO si CAER, Charles a preluat ideea unei EUROPE unite de la Atlantic si pina la Ural pe care o lansase initial in memoriile sale de dupa razboi

13.Etapele integrarii econom si caracteristica lor dupa B. Balassa

Economistul Balassa distinge 5 etape ale integrarii economice internationale:a.Zona Economica de Liber Schimb.Tarile care o constitue decid sa abordeze progresiv taxe vamale si restrictiile cantitative dintre ele.In acelas timp fata de tarile din afara zonei de liber schimb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie.Astfel de organizatii sunt:Asociatia Europeana a Liberului Schimb(AELS), Acordul Central Europen de Comert Liber(CEFTA), Acordul Nord American de Libe Schimb(NAFTA), Asociatia Tarilor din Asia de Sud Vest(ASIAN), Asociatia Lstino Americana de Integrare(ALADI)

b.Uniunea Vamala(UV).Tarile care oconstitue decid sa evite progresiv taxele vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor individuale fata de terti printr-un tarif exterior comun.Dintre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte:

-Pactul ANDIN(Comunitatea andina de natiuni)

-PIATA comuna a Americilor centrale

-Piata comuna a tarilor Caraibelor

-Sistemul economic latino american

c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.(UE)

d.Uniunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea politicilor economice in domeniul economic.Evolutia acestei Uniuni Economice cu timpul trebuie sa includa si dimensiunea monetara(ex:UE singura orgamizatie integrationista la aceasta etapa)

e.Integrarea economica totala.- implica unificarea politicilor monetare fiscale, sociale(uniunea politica). Aceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile.Spre asa tip de integrare tinde UE , procesul de integrare economica a carui a determinat crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ( Comisia Europeana, Parlamentul Eropean, Istitutul European Monetar si Banca Central Europeana).

Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii:

-Constituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere

-Piata comuna care adaoga UV libera circulatie a factorilor de productie

-Uniunea economica si monetara incare se tine cont de actiunea marelui actor macroeconomic-statul, si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale

-Uniunea politica.

14.Etapele integrarii econom dupa B. Balassa (vezi p 13)

15.Teoria uniunii politice. Evolutia teoriei uniunii pol.

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politiceUniunea politica-dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. Cu toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica externa comuna. Aceasta inseamna:

a)securitatea politicii comune,

b) Introducerea cetateniei unice

Formarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul justitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor.

evolutia

Ultimul stadiu al integrarii este Uniunea politica, aceasta putind lua mai ales forma unei federatii (cu un guvern federal, cu o Camera a statelor, cu o Camera a popoarelor si o Curte Suprema dupa modelul german).

Din 1969 statele membre ale Comunitatilor Europene au mers mai departe in tentativa lor de a crea o Uniune politica, pentru ca au dat unui Comitet prezidat de Christian Fouchet misiunea de a elabora un proiect de statut in acest sens. Acest Comitet a prezentat pe 2 noiembrie 1961 un statut al Uniunii politice. Acest proiect de statut refuza foarte clar optiunea federala.

Cei cinci parteneri ai Frantei au prezentat, deci pe 20 ianuarie 1962 un contraproiect de Uniune Europeana mult mai ambitios. Odata in plus, partizanii si adversarii federalismului s-au infruntat si eforturile intreprinse pentru crearea unei Comunitati politice au fost zadarnice.

Va trebui asteptat anul 1980 pentru ca o noua initiativa sa fie luata in vederea crearii unei Uniuni politice.

E vorba de Proiectul Spinelli din iunie 1980 care prevedea crearea unei Uniuni dotate cu competente foarte intinse precum si o intarire sensibila a puterilor Parlamentului European.Acest proiect, adoptat cu o mare majoritate de Parlamentul European pe 14 februarie 1984, a esuat, dar constituie inca si astazi o sursa de inspiratie pentru membrii Adunarii de la Strasbourg.

Dupa toate aceste incercari, Tratatul de la Maastricht (1992) va crea o Uniune Europeana care este in acelasi timp o U.E.M. si o Uniune politica.

Fiindca nu s-a reusit promovarea unei Uniuni politice inaintea semnarii Tratatului de la Maastricht, tarile membre ale C.E. au pus in aplicare, de la inceputul anilor 1970, o cooperare politica europeana.

Aceasta cooperare politica s-a fundamentat in principal pe Raportul Davignon, adoptat in octombrie 1970 la cererea sefilor de state si de guverne reuniti la Haga in decembrie 1969.

16 Principiile teoretice ale tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economice, monetara si politica.

Bazele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1993 in tratatul de la Maastricht care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.Tratatul de la Maastrichi semnat la 1 de catre ministrii de externe si cei de finante din statele comunitatii europene. Acest document se numeste Tratatul asupra Uniunii Europene . Acest trata are ca baza urmatoarele principii:

-Stabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare

-Acordarea cetateniei europene

-Realizarea uniunii politice

Fiecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate:

1.Directivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre Consiliul de Ministri ai UE. In acelasi timp va supraveghea evolutia economiei in fiecare stat membru si in UE.

2.Cetatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati:

-deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale UE.

-Votarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene.

-protejarea fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru

-posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia Avocatului poporului european.

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin:

-cresterea rolului Parlamentului European,

-sporirea competentelor uniunii,

-o politica comuna in domeniul juridic si al afacerilor interne,

- politica externa comuna si de securitate a statelor membre.

17 Integrarea economica in America de Nord privire de amsamblu. Acordul ce Comert Liber N-Am-NAFTA

Zona Americana e prima amre zona de IE mondiala si o constituie cele 2 americi unde rolul principal il joaca SUA

In economie mondiala , gobal inegrata integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al Statelor Unite ale Americii. Aici se explica acele 2 atitudini ale politicii externe a USA la etapa actuala

Atitudine fata de EM - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat schimburilor survenite in distributia mondiala a puterii

Atitudinea fata de economia regionalizata -consolidarea pozitiei US in lume in orice mod si prin orice mijloc.Utilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala.

NAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.

Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.

18. Acordul ce Comert Liber Nord-American-NAFTA:prevederi ,preincipiiobiective. Directiile de activitate ale NAFTANAFTA sa constitui in baza Acordului de Comert Liber Nord American. La 12 august 1992 sefii de stat ale US, Canadei si aMexicului au semnat Acordul de Comert Liber Nord American. Acordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1994.NAFTA e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 3 state si este alaturi de Japonia si alte zone din Asia de Sud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. NAFTA depaseste depaseste UE de aproape 5 ori ca supfatata in schimb UE are o populatie de 448 mln oameni si depaaseste cu 54 de milioane populatia NAFTA.

Prin urmare America de Nord e cea mai larga zona de liber schimb avind 360 mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele 3 zone mondiale.De fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul NAFTA, NAFTA acopera 7 domenii importante de activitate:

*Tratamentul National si accesul la piete

*Reguli de origine

*Proceduri vamale

*Comertul cu servicii

*Investitii

*Proprietatea intelectuala

*Solutionarea contraverselor

Principiile care stau la baza acordului NAFTA sunt:

*Clauza natiunii cele mai favorizate

*Tratamentul national

*Asigurarea transparentei

Prin functionarea NAFTA tarile membre si-au propus urmatoarele obiective majore:

*Liberalizarea comertului si facilitarea investitiilor externe-directe pe continentul Nord-American

*Acordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de 10 ani a tuturor barierilor comerciale asupra produselor industriale si agricole

*Printre sectoarele relevante se numarau:automobilele,piesele auto si textilele

*Initial Mexicul avea barierele comerciale mai mari decit cele Americane

*Firmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national

*Acordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a altor piete de servicii

*A fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate intelectuala

*Promovarea competentiei loiale

*Cresterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor

*Recunoasterea si protejarea eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare

*Stabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune

Principalele directii de activitate a NAFTA-ei:

*Comertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de 10 ani sa fie inlaturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca Nord-Americane

*Comertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national

*Investitii directe de capital liberalizate

*Alte dispozitii (reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului)

NAFTA a realizat urmatoarele elemente

I ea r/a cea m m zona de liber schimb cu o piata de 430,4mln oameni si cu o val totala a productiei b si s de 13 mrld $ , ceea ce constituie 1/3 din produsul global mondial

II- NAFTA e o grupare intergrationista care a facut poosibila in decurs de ultimul deceniu o crestere ecca a partenerilor.

Structura institutionala 1. Comisia de liber schimb

2. Comitetele naftei si gruppurile de lucru 3. Secretariatul

4. Comisia de cooperare in domeniul fortei de munca

5. Comisia de cooperare in domeniul mediului ambient

6. Banca nord-americana de dezvoltare

7. Comisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m inconjurator19 Relattile comerciale dintre parteneriiNAFTA . NAFTA pe plan international

NAFTA pe plan international

Prin actul intergrationist , SUA a dorit consolidarea pozitiei sale in carul triunghiului de forte :SUA Japonia UE care da configuratia ordinii ec mond

Cu toate ca NAFTA e cea m importanta de pe glob in ceea ce priveste nivelul PIB 33% din PIB global20 Structura institutional a NAFTA (organele de baza a NAFTA)

Structura institutionalCele apte instituii (conduse de reprezentani ai tuturor celor trei ri membre) pe care se bazeaz NAFTA sunt:

1. Comisia de liber schimb

2. Comitetele naftei si gruppurile de lucru

3. Secretariatul

4. Comisia de cooperare in domeniul fortei de munca

5. Comisia de cooperare in domeniul mediului ambient

6. Banca nord-americana de dezvoltare

7. Comisia de cooperare cu statele vecine in domeniul m inconjurator

Continutul Acordului se prezinta sub forma unui document final structurat in 8 parti (capitole), dupa cum urmeaza:

Partea I: Dispozitii generale;

Partea II a: Comertul cu produse;

Partea III a: Obstacole si tehnici comerciale;

Partea IV a: Piete publice;

Partea V a: Investitii, servicii si probleme conexe;

Partea VI a: Proprietatea intelectuala;

Partea VII a: Dispozitii administrative si institutionale;

Partea VIII a: Alte dispozitii.

21Grupul Andin sau Comunitatea Andina de Natiuni( P.Aa-CAN)

Comunitatea ANDIN este cunoscuta oficial sub numele de Acordul de la Cartagena sau grupul ANDIN constituita in 1969 (Columbia) unde s-a constituit Pactul ANDIN.La intrunirea ordinara a consiliului prezidential ANDIN din martie 1996 din oraselul Trujitto au fost semnate Declaratia de la Trujitto si Protocolul de modificare a acordului de la Cartagena, conform carora Pactul ANDIN a fost transformat in Comunitatea Andina de Natiuni (CAN).

CAN e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la Lima (Peru). Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii: economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si echilibrata.

Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul Trujitto care pun bazele comunitatii ANDIN sunt *Realizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice

*Desemnarea consiliului ministrilor de externe ca responsabili pentru politica comunitatii ANDIN

*Incetarea activitatii juntei(comisiei) Acordului de la Cartagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general

*Infiintarea in maxim 5 ani a Parlamentului ANDIN ( dupa modelul existent la nivelul UE)

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme:

1. Adincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic

2. Armonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale

3. Intensificarea procesului de industrializare subregionala

4. Liberalizarea schimbului

5. Tariful vamal comun

6. Canalizarea resurselor interne si externe pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel subregional

Exista trei organe de conducere: *Consiliul prezidential ANDIN

*Consiliul ANDIN al ministrilor de externe

*Comisia ANDIN

22 Piata Comuna Sudului(MERCOSUR)

In 1986 intre Brazilia si Argentina a fost semnat un Acord de cooperare care a dus la crearea in 1991 MERCOSUR care mai tirziu au decis sa se alature Uruguai si Paraguai , brazilia argentina. Presedintii celor 4 tari au semnat la Asoncian la 26 martie 1991 Tratatul de constituire a pietei comune a conului de Sud. In conditiile de constituire a pietii comune a conului de sud, obiectivele primordial a tratatului a fost:

*asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie

*evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune

*coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare

La etapa actuala MERCOSUR r/a o piata mondiala de 200 mln consumatori si un pib total de peste 1000mrld$, care o plaseaza in rindul celor 4 economii din lume dupa NAFTA , UE si Japonia

Practica mondiala ne demonstreaza ca MERCOSUR este astazi unul dintre centrele majore de atractie a investitiilor pe plan mondial. Motivele acestui succes sunt multiple:

*MERCOSUR are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume

*resursele energetice in special mineralele si resurse hidroelectrice sint printre cele mai importante in lume

*retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare

Actualmente MERCOSUR dispune de 2 mln sosele care conecteaza orasele majore , iar transportul aerian e sustinul de peste 6000 aerporturi.Structura institutionala:1. Consiliul PC

2. Grupul PC

3. Comisia de comert a MERCOSUR

4. COMISIA COMUNA DE PARLAMENTARI

5. Forume consultativ ec-soc

6. Secretariatul administrative al MERCOSUR

23 Piata Comuna Central-Americana(PCCA)

Acordul de creare a PCCA a fost semnat la 13 decembrie 1960 de catre Guatemala, Salvador, Nicaragua si Honduras si mai tirziu de Costa Rica. INITIATIVA CAREIA A stat la baza semnarii tratatului a vizat unificarea econimiilor pietelor si impulsionarea pe cale conjugata a dezvoltarii Am centrale , dar cu scopul de imbunatatire a standardului de viata din regiune.In scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare:

*Tratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in Amerca Centrala

*Conventia Central Americana asupra egalizarii taxelor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal prezidential Central American

*Tratatele bilaterale subscrise de statele din America Centrala

*Tratatul de asociere economica

In 1965 a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate schimburile reciproce de produse industriale. In cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit din august 2003 numai pentru Costa Rica si Honduras. Evaluarea vamala este guvernata de prevederile acordului organizatiei GATT (1994)= OMC (1995) cu exceptia Salvadorului si Guatemalei.

24 Comunitatea si piata comuna a Caraibelor CARICOM

Comunitatea Caraibelor CARICOM a luat fiin la 4 iulie 1973 odat cu semnarea Tratatului de la Chaguaramas de ctre prim-minitrii a 4 state (Barbados, Guyana, Jamaica i Trinidad i Tobago) cu scopul de a ntri legturile reciproce i de a crea o pia comun integrat n regiunea Caraibelor. Actualmente numr 15 membrii plini, 5 membrii asociai i 7 membrii observatori, majoritatea acestora aparinnd Commenwelths. Organele supreme de conducere sunt Conferina efilor de Stat i Consiliul de Minitri al Comunitii Caraibelor.Membrii cu drepturi depline:Antigua si Barbuda Bahamas Barbados , Belize Dominica Granada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Sfanta Lucia Sfantul Kitts si Nevis Sfantul Vincentiu si Grenadinel Surinam Trinidad si Tobago Membrii asociati: Anguilla Bermude Insulele Caiman Membrii observatori: Aruba Antilele Olandeze Columbia Mexic Puerto Rico Republica Dominicana VenezuelaObiectivele Comunitatii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt:

integrarea economica statelor membre catre un regim de Piata Comuna;

coordonarea politilor externe ale statelor Membre;

promovarea cooperarii in domeniile educational, cultural si industrial.

25 Zona de Liber Schimb a AmericilorNAFTA: negocieri , perspective Extinderea procesului de regionalizare la scara planetara prin aparitia unor noi grupari de cooperare si integrare economica, a determinat tarile dezvoltate din America de Nord sa se gandeasca si ele la o forma de asociere care sa le reprezinte mai bine interesele si sa le acopere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, aflate si ele in astfel de raporturi.

Idea crearii unei zone de liber schimb intre SUA si Canada e veche de peste 100 de ani. Cu toate acestea, cu exceptia unei perioade scurte de comert liber in secolul XIX, din 1854 pana in 1866, pana in 1988 nu au existat alte preocupari serioase cu privire la acest aspect.

In 1989 s-a stabilit un Acord de creare a Zonei de Liber Schimb Canada SUA, la initiativa Canadei, care s-a amplificat in iunie 1991 cu aderarea Mexicului formand NAFTA (Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber).

NAFTA este o urmare moderna si fireasca a credintei nestramutate in forta comertului si investitiilor libere, avand mai multi predecesori celebri (Autopact si FTA). * Prin acest Acord s-a urmarit crearea unei puternice aliante economice, cu un potential urias de utilizare a fortei de munca in conditii de inalta productivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state astfel incat sa genereze efecte deosebite asupra relatiilor economice cu alte tari sau grupari regionale.

Scopul initial al realizarii unei grupari de integrare a fost acela de a crea o zona de liber schimb, ca o alternativa la cea vest-europeana, pentru a contrabalansa evolutia acesteia.

Deci, initiativa de creare a NAFTA este raspunsul apararii americane in fata puterii economice atinse de Uniunea Europeana, datorita adancirii procesului de integrare.

NAFTA a aparut ca o reactie de nemultumire, in special din partea SUA, fata de procesul de liberalizare comerciala promovat de GATT, ca o consecinta a efectelor intarziate si a lipsei de rezultate concrete in unele domenii (servicii, dreptul de proprietate, agricultura, investitii). 26. Integrarea economica in Asia. Asociatia natiunilor din Asia de sud-est( ASIAN)

Asociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est(ASIAN) s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia). Membrii de baza au fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda, Vietnam si Papua Noua Guinee. ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. De la constituirea sa, ASIAN s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii.Principalele obiective ASIAN: * accelerarea progresului economic

*cresterea stabilitatii in regiune

*Promovarea cooperarii intre tarile membre

Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt:

*acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare)

*colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea

*colaborare de productie

*relatiile ec-ce, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii.

ASIAN este una dintre cele mai vechi si mai importante organizatii de integrare economica din Asia si chiar din lume. Analiza populatiei celor 10 tari care se includ in prezent in componenta ASIAN este circa 500 mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. Regiunea poseda resurse naturale bogate ce se intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga Oceanul Pacific cu orientul mijlociu, cu Africa si cu Europa. In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial decit incercarile anterioare din cadrul ASEAN. In ac perioada nici asupra investitiilor straine directe impactul crearii zonei de comert liber nu a fost si nici nu poate fi la nivelul asteptarilor initiale.Fuxurile de investitii straine directe in regiune sau datorat m degraba meritelor individuale ale statelor member ASEAN , decit a incercarilor de integrare a pietelor lor Principalul efect economic al ASIAN este:

*crearea marii piete unice cu nr general de pop. de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd $.

*Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite)

In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale

27 Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC)

Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore.

Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam.

Principalele obiective:

*promovarea colaborarii economice multilaterale

*in special in domeniul comertului

*in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.

In 2 jumate a sec XX, tarile din Asia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost Japonia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost Dragonii Asiatici si anume: Hong Kong, Corea de Sud, Taiwan si Singapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. Al doilea val au fost Tinerii Tigri Asiatici: Indonezia, Filipine, Malaizia si Tailanda.

O evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si Vietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei IndoChina. In perioada postbelica, schimbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, Republica Populara Chineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. Tarilor APEC le revine 50 % din produsul total mondial, 50 % din exportul mondial de marfuri, 40 % din populatia globului, 31 % din teritoriul globului pamintesc. Membrii APEC au un PIB reunit de aproape 16 trilioane dolari americani si intruneste aproximativ 42 % din comertul mondial. LA sfirsitul secolului XX, APEC a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul deschis si cooperare economica. De la crearea APEC nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza:

1. Liberalizarea comertului si a investitiilor

2. Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. Alinierea in domeniul standardelor interne si internationale. Accesul sporit pe piata mondiala.

3. Cooperarea economica si tehnica si a tehnologiilor avansate.

Structura organizatorica a APEC:

1. Consiliul de ministri

2. Consiliul consultativ

3. Secretariatul.Structura organizatorica a APECare componentele

1. Reuniuni de informare la nivel de sfere de stat

2. Reuniuni anuale la nivel de ministri

3. Reuniuni trimestriale ale expertilor guvernamentali

4. 3 comitete pe problem de comert si investitii , ecce , de buget si administratie

5. 3 grupari de experti pt IMM tehnilogice , agricole , media si dezvoltare sustinuta

6. 10 grupari de lucru pe probl ec si tehnice 7. 1 secretariat din 1993 cu sediul la Singapore

28 Integrare ecca in Africa :problem ,perspectiveDupa eliberarea si obtinerea independentei, tarile africane s-au orientat spre constiruirea de grupari ec subregionale. Principalele sunt: Comunitatea Ec. A Africii Occidentale, Uniunea vamala si economica a Africii Centrale, Comunitatea Est-Africana, s.a.

Toate incercarile de integrare Africana au esuat, deoarece:

-Ele nu s-au bazat prea mult pe proiecte si tratate

-s-au limitat la forme incipiente si simple de cooperare ec

-n-au avut forta institutional si decizionala

-s.a. slabiciuni , ce au impiedicat schimdarea esentiala a situatiei ec si sociale a Africii.29 Integrarea economica in Europa. Privire generala

De la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pina in prezent a trecut jumatate de secol. Statele din Europa Occidentala isi asuma responsabilitati fara precedent de a se integra. Aceste tari au fost primele care au avut curajul sa porneasca pe o cale de integrare economica. Pe baza acestor tari, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat considerabil, unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii:

*comunitatea europeana a carbunelui si otelului (CECO)

*comunitatea economica europeana(CEE)

*Comunitatea folosirii energiei atomice(EURATOM)

*Uniunea Europeana(UE)

Comunitatea europeana a carbunelui si otelului(CECO) este o grupare monopolist statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1951.A intrat in vigoare in 1952 Tratatul a fost semnat de 6 tari vest-europene: Germania, Franta, Iatila, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul de la Paris prevedea infiintarea CECO pe o perioada de 50 ani. Obiectivul CECO era crearea unei piete comune a carbunelui so otelului in care sa domneasca libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si libera concurenta. Organele de conducere:

* Inalta autoritate

* Adunarea generala

* Consiluil de ministri

* Comitetul consultativ

*Organele de arbitraj

Membrii inaltei autoritati erau numiti pe 6 ani si nu reprezentau guvernele

CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale. Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate. Inalta autoritate are competente in gestionarea PC a carbunelui si otelului Comunitatea economica europeana (CEE) este o organizatie europeana interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la Roma semnat la 25 martie 1957 dar a intrat in vigoare 1958. Tratatul de la Roma a fost semnat de catre reprezentatii celor 6 state membre al CECO. In acelasi timp sint facute unele modificari si in tratatul privind comunitatea europeana a energiei atomice(EURATOM) In acest moment putem vorbi despre existenta a trei comunitati europene. Principalul obiectiv al CEE a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor.

Realizarea unei piete comune presupunea ca:

* in primul rind barierele comerciale, tehnice, fiscale sau administrative intre tarile respective sa fie inlaturate, ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa. *Sa fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 4 componente ale pietei, sa existe un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor politici comune, ceea ce se numeste integrare pozitiva

* Permanenta ajustare si adaptare la schimburi

* Inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare a pietelor nationale, la formarea unei adevarate piete internationale.

* Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial.

PC o forma de integrare superioara atit fata de zona de liber schimb cit si fata de UV

Succesele CEE se inscriu in extinderea lor.

Dupa 1951 in 3 baluri succesive de extindere , UE a ajuns la 12 de tari membrie la 01 febr 1986.

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a includ Danemarca Irlanda si Marea Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia.

A treia extindere in 1986 Portugalia si Spania

Un rol important pt dezvoltarea CEE la avut Actul unic European care a fost constituit la 17 febr 1986 la haga. Actul unic European a intrat in vigoare la 1 iul 87 si are la origine cartea alba. Ac carte contine 34 articole si un act final cu o serie de declaratii. Actul unic European era savirsit in forma de tratat la dorinta a 12 state membre de a indruma politica expusa in cartea alba. Aici au fost grupate toate tratatele si acordurile intrun singur doc. De unde si den de actul unic. Se prevedea crearea inainte de termen a unui spatiu fara frontiereinterne in care e asigurata libera circulatie a celor 4 libertatiEURATOM e o org guvernamentala constituita in baza Tr de la roma la 25 mar. 1957, intrat in vig la 1 ian 58. Tr de la roma a fost sumat de catre repr celor 6 membri ale CEC. Principalele obiective:

1. Crearea intre tarile membre a unei PC pt materialele si echipamentelenucleare specializate

2. Asigurarea liberei circulatiia capitaluluipt investitii nucleare

3. Controlarea pozitiilor statelor participante in domeniul cercetarii stiintifice nucleare

4. Punerea la punct a tehnologiilor industriale

5. Dezvoltarea industriei nucleare

6. Aprovizionari cu materiinucleare

Scopul ac org era crearea conditiilr de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. Cauza instituirii ac comunitatise bazeaza pe deficitul de energie a tarilr membre. Raminerea in urma a acestora in momentul respectiv fata de alte state si faptul ca trebuiau sasi dezvolte sectorul energetic nuclear pt interesele nationale regionale comune.30 Constituirea comunitatii economice europene- Uniunii Europene (CEE---UE)

UE s-a constituit in baza tratatului asupra UE in 1992 la Maastricht semnat de statele si guvernele membre ale comunitatilor europene(CECO, EURATOM, CEE) care a intrat in vigoare in noiembrie 1993. Sediul este la Bruxell. Relatiile, intre tarile UE , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din 1957, dar pe baza tratatului nou asupra UE (tratatul de la Maastricht de la 7 februarie 1992). In corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii, economiei generale si politica externa unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera sociala.Conform tratatului au fost fixate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european, largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale.In corespunderea cu tratatul de la roma din 1957 a fost creata comunitatea economica europeana numita CEE ( piata comuna) care asugura in viito integrarea economica a tarilor europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile.Uniunea europeana prezinta in sine gradul superior de integrare economica si politica europeana.Integrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la paris din 1951, care a fost semnat de cele 6 tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale.

Dupa 1951 in sase baluri succesive de extindere , UE a ajuns la 27 de tari membrie la 01 ianuarie 2007.

Prima extindere a avut loc in 1973 unde s-a includ Danemarca Irlanda si Marea Britanie

Al doilea val in 1981 a aderat Grecia.

A treia extindere in 1986 Portugalia si Spania

A patra extindere 1995- a aderat Austria, Finlanda, Suedia

A cincea extindere 2004-: Cipru, Cehia,Estonia,Lituania,Letonia,Malta,Polonia,Slovacia,Slovenia si Ungaria

A sasea extindere2007- Bulgaria si Romania

UE include peste 100 de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate.

Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri UE reprezinta un important centru de putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 484 milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare.

Suma totala a PIB a acestor 27 tari membre in 2005 constituia 13452miliarde $ americani, cu un PIB mediu pe locuitor de 27776$.

UE controleaza peste 50% din comertul mondial,detine a circa 45% din veniturile nationale insumate ale tarilor lumii,si detine circa 45% din rezervele monetare din FMI

Principalele obiective ale UE sunt:

1 sa promoveze progresul economic si social (viata unica a fost stabilita in 1993,moneda unica a fost lansata in 1999

2 sa afirme identitatea UE pe scena internationala si mondiala, prin ajutorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre

politica externa si de securitate comuna

3actiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia europeana( care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetacenilor europe

4. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie ( legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor

5. Sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia UE existente( corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental)

6. Sa formeze un spatiu economic unic , echilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si stabilirea unui tarif vamal unic extern

In rezultat UE este o comunitate de state europene independente, reunite in jurul unor valori politice , economice culturale si sociale comune.

UE are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a UE

31.Aspecte ale Acordului European de liber schimb ( AELS)

Asociatia Europeana de Liber Schimb AELS

AELS este o organizatie interguvernamentala cu sediul la Geneva, constituita prin semnarea conventiei de la Stocholm la 03 mai 1960.In AELS au intrat 11 tari: Norvegia,Suedia,Danemarca,Austria,Elvetia,Portugalia,Mare Britanie,Finlanda,Leichtenstein, Islanda, ca membri cu drepturi depline din care 7 membri au iesit din AESL si au intrat in CEE.

La etapa actuala membrii AELS sunt : Elvetia.Norvegia,Islanda,si Leichtenstein.

Obiectivele asociatiei de liberul schimb sunt:

1.Contributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor

2.Contributii la largirea comertului mondial si lichidarea barierilor comerciale

3.Dezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta

4.Contributia asigurarii de ocupatie a populatiei

In comert sunt eliminate toate taxele vamale dar se pastreaza taxele vamale externe cu tertii

Organizatia AELS are 3 organe de conducere:

- consiliul AELS

-comitetele permante

-secretariatul

32.Constituirea Spatiului economic europena (SEE)

Aceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii: economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul inconjurator si social-cultural.Declaratia prvind acest spatiu s-a incheiat in 1984 la luxemburg de catrre tarile membre ale comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului schimb.Negocierile cu privie la incheiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au desfasurat in februarie 1992.In realiate acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in 1992 la Luxemburg intre CEE (12 state membre) si asociatia europeana a liberului schimb AELS ( 7 state). Scopul de baza a organizatie a fost:

- libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelor;

- acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului inconjurator , politicile sociale si invatamintul;

- creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul economic european au fost incheiate acordul bilateral intre tarile membre a CEE si AELS despre importul unor tipuri de productie agro-alimentare.

Din punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic european si Comitetul Mixt precum si 2 organe de avizare ( un comitet parlamentar mixt/ & comitetul consultativ al spatiului economic european).

33.Acordul de liber schimb din europa central (CEFTA)

S-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii Ungare,Cehia,Slovacia,Polonia pe cale integrarii in Europa, semnata la Vishegrad in februarie in 1991 unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in UE.

CEFTA a fost semnat la 21 decembrie 1992 la Cracovia de catre ministrii relatiilor economice si externe a Cehiei,Poloniei,Slovaciei si Ungariei.La 01 martie 1993 CEFTA a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in vigoare la 01 iunie 1994 cu sediul la Vishegrad.Mai tirziu a aderat Slovenia la 01 ianuarie 1996, Bulgaria la 01 iunie 1996, Romania la 01 iulie 1997

Toate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in UE .CEFTA si-a fixat urmatoare obiective

1.Sa stopeze declinul in Comertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avantaje din accesul la o piata potentiala de peste 100milioane pers

2.Sa acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor UE in rezultateul acordului de asociere

3.Sa demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata.

Relatiile comerciale intre RM si statele Europei Centrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii CEFTA. Si anume Acordul Comercial Economic semnat cu Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria si Polonia.Conform acestor acorduri RM ii este acordata Clauza Natiunii Celei mai Favorizate.Exista Acord de Comert Liber semnat cu Romania.Romania si Bulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale RM la Export din Europa centrala si de Est. Potrivit ministrului CEFTA 2006 ofera avantaje si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in diferite domenii. CEFTA 2006 e ratificata de RM, Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia, Muntenegru, Croatia , Serbia si Cosovo si prevede anularea tutror taxelor vamale la import si la export.

34. Ideea europeana si concretizrea ei. Eforturile postbelice de creare a unei Europe unice

Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.Exista un fapt de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la Roma. Roma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la Marea Neagra pina la Anglia din Crpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului Roman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a Romei a fost subordonata de puterea religiei crestine.Atit savantii din Europa(mai asle sdin Franta, Germania) inaintau problema unificarii Europei.In sec 19, anul 1848 a fost lansata pentru I data sintagma Statele unite ale Europe.Renumitul scriitor francez, Hugo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul ajutor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul Marshall ca ajutor oferit de SUA si acceptat numai de catre tarile Europei Centrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost:

- Crearea in 1948 a Organizatiei de Cooperare Economica Europeana(OCEE), pentru administrarea ajutorului dat de catre SUA.

- In acelasi timpa fost constituita Uniunea Vamala sub denumire de Uninunea vamala a Beneluxului.

-In 1949 are loc crearea Consiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de Curtea Europeana de Justitie a Drepturilor Omului.

La inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 45 de tari. Toate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene.

35. Aparitia regionalismului in Europa de Vest. Etapele si formele intergrarii vest europene

procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.Ambele tendinte( globalizarea si regionallizarea) determina diversificarea relatiilor dintre entitatile economice. Entitati economice :state si corporatii trans-nationale.

Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile integrative.Regionalizmul actual poate fi vazut si ca expresia ordinii economice mondiale. Formele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor 50 a sec 20 in Europa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in Africa, America Centrala. Ald oilea vad de regionalizare a debutat la mijlocul anilor 80 perioada in care SUA a devenit principalul actor. Se formeaza NAFTA, ASIAN si MERCOSUR, CEE.

Etapele integrarii economice in eropa de vest.

Prima Etapa a integrarii economice in Europa de Vest a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a Frantei in scopul realizarii unei unitati a Europei. El a mentionat ca productia de otel a Frantei si Germaniei sa fie administrata de un organism comun. Robert Schuman, ministrul de externe a Frantei a mers mai departe si in anul 1950 a anuntat un program de constituire a Comunitatii Europei a Carbunelui si Otelului.(CECO). Italia si tarile BENELUX-ului au sustinut acest program si in primavera 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris de catre: Belgia, franta, Germania, italia , Luxemburg si olanda. CECO a fost considerata astfel ca prima schita efectiva de unitate Europeana si a avut 3 obiective:

1.Resocierea Frantei si a Germaniei.

2.Testarea posibilitatii unei piete comune

3.Punerea bazelor unei noi Europe

Pentru prima data CECO a infiintat o autoritate europeana comuna.

A doua etapa etapa a inceput cu Conferinta interguvernamentala la Bruxelles 1955-56, sub presedintia lui Shpaac, fost ministru de externe al Belgiei. Acest presedinte a prezentat un program unde era inclus : de a crea uniunea vamala si exploatarea in comun a energiei atomice.in decursul lui 1957 cele 2 tratate au fost ratificate de catre parlamentul statelor member si la 1 ian 1958 a intrat in vigoare.. Tratatul de la Roma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile firta de munca si capitalul sa circule liber.

A treia etapa: a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati( CECO, CEE, EURATOM) sub denumirea generale de Comunitatea Economica Europeana CEE, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun.

A patra etapa: sa desfasurat in continuare sub semnul extinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana.( 27 tari UE) In aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica.

Pina in prezent UE e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de integrare.

36.PIATA COMUNA EUROPEA NA;ASIGURAREA CELOR PATRU LIBERTATI DE CIRCULATIE.

Ceea ce si-a propus de la bun inceput CEE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii europene. In acest spatiu economic omogen barierele vamale si comerciala au fost suprimate.La baza pietei comune se afla o serie de libertati fundamentale si anume:Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital.

Libera circulatie a marfurilor Libera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice are la baz principiul recunoaterii reciproce a pieei unice, care const n garantarea circulaiei libere a bunurilor i serviciilor unui stat membru n celelalte state membre, chiar dac acestea sunt produse dup norme de calitate i standarde diferite, cu condiia respectrii cu strictee a regulilor comune de interes general privind sntatea populaiei, protecia mediului i a consumatorului.

Libera circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din UE peste 60%, progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.

In domeniile serviciilor financiare de exemplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu 01ianuare 1993.Comform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se instala intr-o alta tara,posibiliatea de a-si deschide fara autorizatii suplimentare filiale sau BC sau sucursale in alte tari

Serviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la 01iulie 1994.

Serviciile privind investiile de la 01 ianuarie 1996.

Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor : transporturilor; telecomunicatiilor

Un domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de invatamint.Libera circulatie a persoanelor inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare( nu se folosecste in UE ca sa se egaleze forta de munca,adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta).Articolul 48 al tratalului CEE impune pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale:

1. Realizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii

2. Evitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de munca, remunerarea si alte conditii de munca.

La 29 iulie 1968 s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte:

1. Lucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali

2. Se mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari

Libera Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii pietei comune pe care toate statele membre il recunosc.In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari.

37.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND DINAMICA SI ROLUL INSTITUTIILOR COMUNITARE.PRINCIPALELE INSTITUTII COMUNITARE.ALTE INSTITUTII COMUNITARE.

. Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale UE dispune de un ansamblu de institutii proprii.Aceste pot avea caracter fie consultativ , fie executiv sau jurisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficace a activitatii UE sunt:

1. Consiliul European

2. Parlamentul european

3. Consiliul de ministri

4 somisia eusropena

5 Curtea europeana de justitie

6. Curtea europeana de conturi

7, comitelutl economic si social ( ECOSOR)

8. Comitetul regiunilor

9. Banca europeana de investii

10 Banca centrala Europeana

11. Avocatul poporului

Consiliul European (1974) este cel mai inalt organ de conducere al UE- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre.Denumire care nu trebuie confundata cu notiunea Consiliul Europei 1949.Consiliul European a fost introdus in locul conferintei membrilor UE care activa pina 1974.Institutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul 1987 prin actul unic European.Statutul sau a fost definit prin tratatul de la Mashtric (1992) in termenii urmatori:

Consiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale UE la consiulul european mai participa ministrii afacerilor externe, presedintele comisiei europene si un vice presedinte .Consiliul european se intruneaza de 2 ori pe an si ori de cite ori este necesar.Consiliul european joaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu ajutorul polticii externe si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune.

Parlamentul European- este forumul prin excelenta democratica a UE, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 5 in 5 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre.Membrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice

Functiile Parlamentului European:

participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei UE

aprobarea cererilor de aderarea la UE

numirea avocatului poporului ( abustagul)

interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene

controlul comisiei europene

are dreptul de a infiinta comisia de ancheta si drepturi de petitie

executarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului

monitorizarea implementarii politicilor comunitare

ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european.

Consiliul de Ministri- este principala institutie cu putere de decizie a UE , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce angajeaza guvernele respective.Fiecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.Consiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.Legea comunitara adoptata de consiliul UE sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari juridice nationale

Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si executiva a UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .Cu toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta executiv interesele comunitare.

In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii politicii umanitare.Comisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale UE.Comisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara UE

Curtea Europeana de Justitie infiintata in anul 1952 cu sediul la Luxemburg , este curtea suprema a UE in domeniile in care se folosescte legislatia UE.Comunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.Tratatele de baza au facut la legislatia UE sa prevaleze in fata legislatie nationale.Acest organism cuprinde 27 de judecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, judecatorii sunt alesi pe 3 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.Curtea este sistata de 8 avocatti.Curtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene. Este o instituie de inovaie a Tratatului de la Masstrich la nivel comunitar i este numit de parlament n termen de 5 ani.

Instituia e avocatul poporului european constituit n anul 1992. Rolul su este de aprimi reclamaii referitore la acte, de administrare eficient n activitatea instituiilor sau organismelor comunitare. Avocatul poporului european soluioneaz o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea instituiei n cauz. Avocatul poporului european cu sediul la Strassbourg la sediul parlamentului european. Este un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative.

38.RELATIILE DINTRE INSTITUTIILE COMUNITARE SI STATELE MEMBRE ALE UE.PRINCIPIUL SUBSIDARITATII.

39.PERFECTIONAREA SISTEMULUI INSTITUTIONALAL UE-NE SI A MECANISMULUI SAU DE FUNCTIONARE;NECESITATE,ORIENTARI,REZULTATE

Viata arata ca oricit de bun,de perfect ar fi sistemul institutional si mecanismul sau de functionare in general si mai cu seama organizatia cum o reprezinta UE cu timpul acest system si mechanism ramine in urma cerintelor vietii p/u restabilrea concordantei intre cerintele mai avnsate si institutiile ramase in urma este necesar reviziurea periodica acestor institutii si aducerea lor la nivelul exigentelor actuale.Tratatul de la Amsterdam p/u prima data a prezentat revizurea si perfectionarea acestor institutii.Aceasta a avut loc la 27.12.1999 care a pregatit Proiectul de tratat de la Nisa,la 1 mai 2001 privind perfectionarea si continuarea functionarii institutiilor comnitare

1.prima motivatie o constituie faptul ca se resimtea necesitatea de a se muta accentual de pe obiectivele prioritare economice de pina atunci pe cele politice in constructuia UEatit pe plan intern cit si pe cel extern international.

2.sa considerat ca desi cele 2 reglementari mentionate mai sus au conribuit considerabil la pefectionarea sistemului institutional al UE si a mecanismului sau de functionare au ramas totusi deschise probleme importante ca:

-eficienta si caracterul democratic ale institutiilor comunitare precum si cele ale responsabilitatilor international ale UE.

-democratic

-responsabilitatea

Tratatul de la Amsterdam a dus numeroase ameliorari in activitatea UE printer ele sunt:

1.Intarirea rolului si importantei parlamntului European;

2.ameliorarea prezentei parlamentelor nationale in activitatea UE;

3.extindera domeniilor in care Consiliul UE adopta decizia pe baza votului majoritatii calificate;

4.consolidarea legislatiei si eficientei Comisiei Eropean

5.extinderea rolului curtii europene de justitie ,a curtii de conturi,a comitetului regiunii si al comitetului economi si social

6.identificarea de noi posibilitati de cooperare consolidate pentru cazurile in care majoritatea statelor UE doresc:intensificarea luptei impotriva abuzurilor si a infractiunilor;optimizarea sistemului procedural;adoptarea deciziilor.

Intarirea rolului parlamentului European s-a realizat prin sporirea competentelor a institutiilor a Comisiei Europene si Avocatului poporului.

40.PRINCIPIILE REZULTATE ALE CONFERINTEIDE LA NISA PRIVIND PERFECTIONAREA SISTEMULUI INSTITUTIONAL AL UE SI A MECANISMULUI SAU DE FUNCTIONARE.

Intr-un anumit sens se poate afirma ca reuniunea consiliului European de la Nisa din 26 februarie 2001 ca moment decisive al adoptarii unui nou accord de perfectionare a sistemului institutional comunitar a fost anticipata inca in Tratatul de la Amsterdam si in alte documente ale UE.Organele de virf ale UE in acea perioada mentionau ca:institutiile existente a celor 15 state nu mai sunt in stare sa functioneze dinplin deaceea trebuie de perfectionat.Dar respective extindere a UE si a realizarii Europei Mari,negocierile de la Nisa se urmau sa-si gaseasca expresia in masuri noi de perfectionare institutionala a UE.Aceste masuri au avut ca obiective majore:

1.Reducerea dimensiunilor Comisiei Europene;

2,Redistribuirea voturilor la Consiliul Europei;

3.Inlocuirea principiului unanimitatii cu cel al majoritatii de voturi la adoptarea deciziilor

4.Facilitarea sistemului cooperari intarit

5.Majorarea nr total de deputati in cadrul Parlamentului European.

41.POLITICA UE IN DOMENIUL CONCURENTEI .MOTIVATIA POLITICII CONCURENTIALE.

Evolutia procesului de integrare in CEE a creat conditii p/u crearea unui mediu concurential in spatiul European.Realizarea eficace a pietii unice europene este un process complex,de lunga durata si de neconceput fara eliminarea distorsiunilor de concurenta neloiala,fatp c ear influienta libera circulatie a produselor si serviciilor in cadrul Comunitatii,afectind in acelasi timp mecanismul liber al pietii.Importanta acestei po,itici a sporit odata cu depasirea climatului de afaceri de la nivel nationale la cel European.In acest context,s-au multiplicat actiunile de colaborare intre agentii economici europeni,inegistrind o tentinta de concentrare a capitalurilor in masura in care ar exploata la maximum avantajele pietei unice.Cresterea numarului fuziunilor a stimulat a stimulat realizarea economiilor de dimensiune si beneficiile ce decurg din utilizarea retelelor commune de distributie si a canalelor de comercializare.Cu toate efectele benefice p/u agentii economici mentionate,aceste actiuni intr-un moment dat pot devein defavorabile la nivel comunitar.De aceea politica concurentei a constituit un element al tratatului de la roma,garantind loialitatea proceselor concurentiale pe piata europeana.In general,politica concurentei se bazeaza bpe conceptual ca pietile cu concurenta pura si perfecta po asigura bunastarea populatiei si este indreptata atit spre activitatea companiilor ,cit sis pre cea a autoritatilor nationale.Astfel.,aceasta politica are ca scop:limitarea controlul si interzicerea oricaror comportamente ale intreprinderilor,care ar submina concurenta perfecta.Lipsa unei asemenea politici,in conditiile respective sau nefunctionarea mecanismelor ei ar putea genera efecte de neeficienta in productie si in alocarea factorilor de productie.

Politica de concurenta este definite in Tratatul de la Roma cu mici modificari realizate in Tratatul de la Maastricht

42.CONTINUTUL POLITICII DE CONCURENTA IN UE

Orientarea spre pia a comunitilor europene este cel mai bine reflectat n analiza politicii concureniale comunitare. Politica n domeniul concurenei a fost o component important a Tratatului de la Roma. Regulele actuale n domeniul concurenei au determinat obiectivul principal n tratat. Odat cu lansarea pieei unice interne, multe din avantajele dinamice pot fi pierdute prin meninerea artificial a unor bariere legislative. Politica n domeniul concurenei la nivelul UE implic o monitorizare a msurilor i o intervenie asupra pieei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competiie.

Cu privire la problematica n domeniul concurenei, principalele dimensiuni exploatate de reglementrile comunitare se refer la stabilirea cadrului juridic cormativ pentru intervenia organelor comunitare, n al doilea rnd criteriile convenite pentru realizarea prectic a interveniei comune. Elaborarea unor calendare n interiorul crora se vor adopta deciziile.

Mecanismul achiziiilor i fuziunilor n UE.

nfptuire pieei unice a modificat substanial natura concurenei intracomunitare. Firmele, companiile se confrunt cu tot mai multe provocri pe pieile care erau rezervate. ntruct graniele devin tot mai deschise economic i comercial iar barierile de tarifare au fost n majoritatea lor nlturare consolidndu-se poziiile de pe piaa intern.

O serie de mari companii i-au lansat procesul de achiziii transfrontaliere pentru a-i crea resursele necesare achiziionrii altro firme i alte companii sau dispensat pe o serie de activiti concetrndu-se pe activitile principale. Condiiile oferite de climatul macroeuropean a fost stimulatoare pentru achiziii i fuziuni de firme. Cei mai importania factori au fost

1. mbuntirea profitabil a afacerilor

2. stabilirea cursurilor de schimb i a oportunitilor oferite pe piaa unic

Se stabilete c o fuziune va trebui nodificat comisiei europene n urmtoarele condiii sau situaii. Cifra de afaceri rezult di combinarea firmelor ce depete 5 mlrd. de euro. n al doilea rnd cifra de afaceri realizat pe piaa european de fiecare din parteneri a fost de peste 250 mln euro.43.POLITICA AGRICOLA COMUNA.NECESITATEA PAC .OBIECTIVE,PRINCIPII ALE PAC.

La etapa actual problema fundamental a oricrei societiatt la scara mondial ct i la nivel integrionist ori naional a fost i rmne securitatea alimentar. n scopul asigurrii populaiei cu hran necesar cele 6 ri fondatoare ale UE au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. Dar cu condiia promovrii unei politici agricole comune de garantare a aprovizionrii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cumprtori. Folosirea unei politici n domeniul agriculturii s-a prevzut n primele etape ale construciei europene. Agricultorii prezentau n momentul semnri tratatului de la Roma 25% din populaia activ. Caracteristica principa a europei agricole era diversitatea sistemelor i structurilor de exploatare i a metodelor de gestiune i a politicilor politica agricol coomunitar sa dorit a fi ntr-un astfel de context adic solutia pentru atingerea a 3 categorii de obiective

1 economic+ apromovarea progresului tehnic alocarea optmiqa a resurswelor crestterea productie adic nivelul de via echitabil pentru agricultori, preuri rezonabile pentru consumatori. i al treile obiectiv garantarea securitii alimentare. Prin politica agricol comunitar rile menbre i-au dorit atingerea urmtoarelor obiective:

1.cretere productivitii n agricultur i promovarea progresului tehnic

2.asigurarea unui nivel de via echitabil populaiei agricole

3.stabilizarea pieilor

4.garantarea securitii n aprovizionare

5.asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori

44.INSTRUMENTE SI MECANISTE DE REALIZARE ALE PAC.REFORME ALE PAC

Mecanismul de spijinire ale politicii agricole comnitare. Obiectivele tratatului de la Roma privind agricultura nu putea fi realizat , numai prin funcionarea mecanismelor pieii. Mecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comun a pieilor. Sistemul de organizare comun a pieilor a cuprins treptat 91% din producia agricol. Organizarea comun a pieilor releva 3 elemente definitorii:

1.unicitatea pieii prin determinarea preurilor comune

2.garantarea preurilor prin intervenii pe piaa intern

3.un sistem de protecie la grani a pieii europene pentru asigurarea preferinei comunitare

In f-ti de model in care se regasesc si actioneaza cele 3 elemente pe diferite piete, organizarea comuna a pietekor cunosc urmatoarele forme delimitate dupa principiul instrument de interventie:

I forma: organizatii commune prin prt garantat

II forma: organiz commune prin subventii directe

III forma: org commune prin protective externa

La etapa actual exist 3 grupuri de preuri, n conseci preurile produselor pe piaa agricol pot funciona liber n primul rnd ntre minim sau pre prag care servete baza preurilor garantate i un maximum pre pplafon, care este preul indicativ pe baza cruia se declaneaz automat importul. Exist preuri ghid, se fixeaz anual de ctre consiliul de minitri al UE la incheierea companiei agricole. Aici se includ urmtoarele forme de preuri:

1.pre indicativ

2.pre de orientare

3.pre de baz

4.preuri garantate

Preurile grarantate cupri