of 23/23
POLITICI SOCIALE POLITICA ŞI PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA IMIGRANŢILOR ŞI REFUGIAŢILOR ÎN STATELE EUROPENE MIRCEA RADU rticolul abordează o problemă de actualitate cu care se confruntă statele europene, şi anume fenomenul integrării imigranţilor în aceste comunităţi, atât din perspectiva politicilor guvernamentale cât şi din punctul de vedere al implementării în practică a acestor politici. În prima parte este prezentată o scurtă analiză a conceptului de integrare a imigranţilor şi refugiaţilor, ultimii fiind o categorie specială de imigranţi, care necesită măsuri speciale în vederea integrării. Cercetările prezentate remarcă faptul că, deşi nu se observă o diferenţă clară faţă de politicile care vizează integrarea imigranţilor în general, se constată tendinţa de a se opera o diferenţă între refugiaţi şi alte categorii de imigranţi, în special imigranţii din motive economice, în sensul că primii necesită o perioadă mai lungă de asistenţă şi, în anumite cazuri, măsuri speciale, justificate în primul rând de motivele care i-au determinat să-şi părăsească ţările de origine (exil forţat în cazul refugiaţilor). În a doua parte se regăsesc modelele teoretice ale politicilor care vizează integrarea imigranţilor şi refugiaţilor, elementele esenţiale ale acestor politici, practica din ţările europene, dar şi viziunea Comisiei Europene referitoare la acest subiect. Merită menţionat faptul că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat un set de principii de bază în vederea promovării unei viziuni comune europene privind integrarea imigranţilor, principii care să reprezinte un punct de plecare în elaborarea viitoarelor politici în domeniul integrării. În final, trecerea în revistă a situaţiei din România relevă faptul că ţara noastră se aliniază rapid la standardele europene în materie, existând, în acest moment, o politică şi o legislaţie coerentă care reglementează acest domeniu, aspecte dublate de existenţa cadrului instituţional şi a programelor concrete de integrare. INTRODUCERE Migraţia reprezintă un fenomen mondial, iar continentul european nu face excepţie: toate ţările europene sunt ţări de provenienţă, tranzit şi destinaţie, în proporţii diferite. Estimările recente privind populaţia de imigranţi care trăieşte în spaţiul economic european arată mai mult de 20 de milioane de străini, excluzându- A CALITATEA VIEŢII, XVII, nr. 3–4, 2006, p

Integrarea imigrantilor

  • View
    32

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

imigranti

Text of Integrarea imigrantilor

  • POLITICI SOCIALE

    POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA IMIGRANILOR I REFUGIAILOR

    N STATELE EUROPENE

    MIRCEA RADU

    rticolul abordeaz o problem de actualitate cu care se confrunt statele europene, i anume fenomenul integrrii imigranilor n aceste comuniti, att din perspectiva politicilor

    guvernamentale ct i din punctul de vedere al implementrii n practic a acestor politici.

    n prima parte este prezentat o scurt analiz a conceptului de integrare a imigranilor i refugiailor, ultimii fiind o categorie special de imigrani, care necesit msuri speciale n vederea integrrii. Cercetrile prezentate remarc faptul c, dei nu se observ o diferen clar fa de politicile care vizeaz integrarea imigranilor n general, se constat tendina de a se opera o diferen ntre refugiai i alte categorii de imigrani, n special imigranii din motive economice, n sensul c primii necesit o perioad mai lung de asisten i, n anumite cazuri, msuri speciale, justificate n primul rnd de motivele care i-au determinat s-i prseasc rile de origine (exil forat n cazul refugiailor).

    n a doua parte se regsesc modelele teoretice ale politicilor care vizeaz integrarea imigranilor i refugiailor, elementele eseniale ale acestor politici, practica din rile europene, dar i viziunea Comisiei Europene referitoare la acest subiect. Merit menionat faptul c la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat un set de principii de baz n vederea promovrii unei viziuni comune europene privind integrarea imigranilor, principii care s reprezinte un punct de plecare n elaborarea viitoarelor politici n domeniul integrrii.

    n final, trecerea n revist a situaiei din Romnia relev faptul c ara noastr se aliniaz rapid la standardele europene n materie, existnd, n acest moment, o politic i o legislaie coerent care reglementeaz acest domeniu, aspecte dublate de existena cadrului instituional i a programelor concrete de integrare.

    INTRODUCERE

    Migraia reprezint un fenomen mondial, iar continentul european nu face excepie: toate rile europene sunt ri de provenien, tranzit i destinaie, n proporii diferite. Estimrile recente privind populaia de imigrani care triete n spaiul economic european arat mai mult de 20 de milioane de strini, excluzndu-

    A

    CALITATEA VIEII, XVII, nr. 34, 2006, p

  • MIRCEA RADU 2

    i pe cei deja naturalizai sau pe cei ilegali, adic 5,3% din populaie1. n aceste condiii, migraia trebuie perceput ca parte a realitii economice i sociale europene, fenomen care necesit dezvoltarea de politici ce urmresc integrarea i coeziunea social. nc de la nceputul anilor 1990, problema migraiei cetenilor rilor tere ctre statele membre ale Uniunii Europene a crescut n importan, nu doar la nivelul fiecrui stat membru, ci i la nivelul Uniunii Europene. Un important element al politicii comune UE privind imigraia este acela referitor la dezvoltarea unei politici viznd integrarea imigranilor, politic de asigurare a tratamentului corect al acestora pe teritoriul statelor-membre i garantarea unor drepturi i obligaii comparabile cu acelea ale cetenilor Uniunii Europene.

    Articolul are ca obiectiv prezentarea tratamentului de care beneficiaz imigranii stabilii n statele Uniunii Europene, cu referire direct la acei strini care au obinut statutul de refugiat. Prima parte abordeaz conceptul de integrare, ca rezultat al contactului dintre imigrani i cetenii societii gazd. Am ales s utilizm att termenul de imigrant ct i cel de refugiat, deoarece, chiar dac din punct de vedere juridic (scopul ederii, determinat de motivele prsirii rii de origine) refugiaii sunt o categorie special de imigrani, din punct de vedere social, politicile care i vizeaz pe imigrani i includ i pe refugiai. De exemplu, la nivelul Uniunii Europene se face referire la o politic privind integrarea imigranilor, refugiaii fiind privii ca un grup de imigrani cu nevoi speciale. n a doua parte sunt prezentate modelele teoretice ale politicilor care vizeaz integrarea imigranilor i refugiailor, elementele eseniale ale acestor politici i practica din rile europene. n final, trecem n revist situaia din Romnia.

    CONCEPTUL DE INTEGRARE

    Conceptul de integrare este folosit n multe discipline academice, dintre care sociologia pare a fi cea mai relevant pentru scopurile noastre. Vzut dintr-o perspectiv macro, integrarea se refer la o caracteristic a sistemului social, a societii n ansamblu, i anume, la intensitatea relaiilor stabilite ntre prile componente (grupuri i persoane individuale). n ultimii ani, conceptul de coeziune social a fost foarte uzitat ca echivalent pentru integrare. De asemenea, integrarea poate fi perceput dintr-o perspectiv de grup sau una individual. Toate grupurile sau persoanele manifest un anumit grad de integrare ntr-o societate dat.

    Marc Granovetter consider c termenul de integrare prezint o varietate de dimensiuni, dintre care cea mai important este aceea referitoare la inciden, care include, la rndul ei, dou caracteristici separate: frecven i intensitate. Frecvena se refer la numrul de legturi cu mediul nconjurtor pe care o persoan sau un grup le menine (numrul de contacte cu alii), n timp ce intensitatea acoper

    1 Rita Sussmuth, Werner Weidenfeld, Challenge integration: Living together in a Europe of

    diversity, 2004.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 3

    natura acestor contacte i, prin urmare, sentimente ca acelea de apartenen la o comunitate i familiaritate. Frecvena nu este corelat, n mod necesar, cu intensitatea: de exemplu, muli oameni au contacte mai frecvente cu colegii de munc dect cu propria familie, dar acest lucru nu implic faptul c aceste contacte sunt i mai intense, mai apropiate. Acest fapt conduce la o alt dimensiune, i anume identificarea (cu ct o persoan se identific mai mult cu altele, cu att legturile sociale sunt mult mai strnse). Oricum, o identificare puternic nu presupune, n mod necesar, contacte frecvente i intense. Muli imigrani, de exemplu, se identific puternic cu societatea-gazd, dei majoritatea contactelor cu ceilali au de suferit. Faptul c aceste dou dimensiuni ale procesului de integrare nu sunt neaprat corelate ntre ele nu implic i ideea c nu ar exista nici o relaie ntre ele. n realitate, frecvena i intensitatea contactelor cu ceilali poate conduce la o mai bun nelegere i identificare. Pe de alt parte, persoanele care nu se identific cu alte grupuri n societatea din care fac parte este puin probabil s dezvolte legturi frecvente i intense cu acele grupuri. Prin urmare, pentru o nelegere corect a fenomenului, este important s se tie cum interacioneaz aceste dimensiuni ntre ele, lucru deloc uor.

    Exist mai multe teorii referitoare la procesul de integrare al imigranilor. Una dintre ele consider c imigranii sunt asimilai de ctre noua societate, pe o perioad de dou sau chiar trei generaii, iar la sfritul acestui proces de asimilare nu mai sunt vizibile diferenele dintre noii venii i copiii lor, pe de o parte i societatea-gazd, pe de alt parte, poate doar n privina numelui i a nfirii (culoarea pielii etc.). Unii autori consider c procesul de asimilare conduce la abandonarea de ctre toate prile implicate a anumitor elemente ale propriei culturi i identiti i preluarea altora din alte culturi, astfel nct rezult un amalgam de elemente provenind att din culturile imigranilor ct i din cultura-gazd. Ca o consecin, o ntreag nou cultur ar lua, astfel, natere. Metafora creuzet/oal de topit este utilizat pentru a exprima acest proces. Ali autori privesc procesul de asimilare dintr-un punct de vedere unilateral, care pretinde conformarea imigranilor la cultura dominant, procesul realizndu-se n etape, iar la sfrit se terg diferenele dintre noii venii, copiii lor i societatea gazd, att privind situaia social ct i orientarea cultural a primilor.

    Principalul impediment n validarea acestei teorii a fost reprezentat de faptul evident c, chiar dup cteva generaii, se pot observa nc diferene culturale ntre imigrani i copiii lor, pe de o parte i societatea-gazd, pe de alta. De asemenea, este evident c acele comuniti dezvoltate n urma fenomenului de migraie doresc s-i ntreasc propria identitate cultural, uneori n ciuda a faptului c proprii membri pot avea o participare activ i deplin n cadrul societii-gazd. Cu alte cuvinte, aceast participare activ i deplin n cadrul societii gazd nu implic, neaprat, abandonarea identitii culturale specifice. Astfel, ceea ce a fost etichetat iniial ca asimilare, se dovedete a avea dou dimensiuni, care nu coincid n mod necesar, o dimensiune structural i alta cultural. Prima arat creterea participrii

  • MIRCEA RADU 4

    sociale a persoanelor i a grupurilor n societatea larg, n special la nivel instituional (piaa muncii, educaie, sistem de sntate etc.), n timp ce a doua (dimensiunea cultural) semnific procesele de reorientare a valorilor i identificare cultural a imigranilor. Schimbrile ntr-o dimensiune nu implic, n mod necesar, schimbri n cealalt. De obicei, n literatura de specialitate, cnd se fac referiri la creterea participrii instituionale se utilizeaz termenul de integrare, iar cnd ne referim la schimbri culturale se utilizeaz termenul de aculturaie. Cu ct se nelege mai bine natura relaiilor existente ntre aceste dou dimensiuni, cu att politicile n domeniu vor avea mai mult succes.

    Aculturaia este, de asemenea, un termen complex, care reflect faptul c totala asimilare n cultura principal nu reprezint singura opiune i, de asemenea, nu este o cerin absolut pentru succesul procesului de integrare. Acest termen se refer, mai degrab, la fenomenul prin care imigranii preiau gradual anumite elemente majore ale mediului cultural nconjurtor, fr ns a abandona complet propria identitate cultural original. n momentul de fa, muli imigrani pstreaz legturi cu rile, culturile i religiile de origine i, bineneles, cu membri ai propriilor comuniti. Aceste contacte transnaionale sunt facilitate, n zilele noastre, de procesul de globalizare. Aculturaia nu este un proces unilateral, n ideea c i populaia-gazd poate, n egal msur, prelua anumite elemente ale culturii imigranilor. Acest lucru este vizibil n manifestri culturale multietnice (mncruri tradiionale, muzic etc.), de obicei, n medii multiculturale, cum sunt marile orae din Europa. Dar aproape ntotdeauna, populaia de imigrani se adapteaz mai mult schimbrilor mediului dect populaia gazd.

    De obicei, cnd se discut despre politici sociale viznd integrarea imigranilor, se are n vedere mai mult dimensiunea instituional, cile de a promova participarea imigranilor n sistemele instituionale majore ale societii, i mai puin dimensiunea cultural. n trecut, se credea c aceste dou dimensiuni merg mn n mn ca dou fee ale aceleiai monede. Astzi se recunoate c relaia dinte integrare i aculturaie este mult mai complex i procesul de aculturaie ar trebui analizat i monitorizat separat. Dar, n acest articol, vom folosi, din motive de eficien, termenul de integrare, care l va include i pe cel de aculturaie. Dei termenul de aculturaie este foarte relevant pentru dimensiunea cultural, cultura joac un rol important n toate celelalte dimensiuni ale societii (social, economic, legal, politic)2.

    VIZIUNEA COMISIEI EUROPENE

    Comisia European afirm c politicile sociale care vizeaz integrarea imigranilor n societatea european ar trebui s urmreasc prioritar:

    2 Han Entzinger, Renske Biezeveld, Benchmarking in Immigrant Integration, Rotterdam,

    August 2003.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 5

    respectarea valorilor fundamentale ale unei societi democratice; dreptul imigranilor de a-i pstra propria identitate; acordarea de drepturi i obligaii corespunztoare, comparabile cu acelea

    ale cetenilor Uniunii; participarea activ a imigranilor n toate aspectele vieii comunitii

    europene (economic, social, cultural, politic, civil), n aceleai condiii cu cetenii Uniunii3.

    Integrarea trebuie neleas ca un proces de participare activ a imigranilor n toate dimensiunile societii europene, proces privit din dou direcii: att din punctul de vedere al imigranilor rezideni legal n Uniunea European, ct i din cel al societii europene gazd. Aceasta implic, pe de o parte, responsabilitatea societii gazd de a asigura un cadru legal de drepturi i obligaii care s ofere posibilitatea participrii imigranilor la viaa economic, social, cultural i civil, iar pe de alt parte, din partea strinilor presupune respectarea normelor i valorilor fundamentale ale societii europene i, totodat, participarea activ n procesul de integrare, fr ns a-i pierde propria identitate (principala diferen fa de conceptul de asimilare). De asemenea, Comisia European indic principalele categorii de imigrani care ar trebui s beneficieze de programele de integrare:

    imigranii economici; imigranii admii prin procedeul reunificrii familiale; refugiaii i persoanele care se bucur de protecie internaional. Dup cum se poate observa, refugiaii i alte persoane care se bucur de o

    form de protecie subsidiar sau temporar sunt privii ca grup-int al politicilor sociale care urmresc integrarea lor n societatea european. Solicitanii de azil, ca grup ce face parte din categoria strinilor provenii din ri tere, rezideni legal, dar care nu au o edere permanent i stabil, nu fac obiectul politicilor sociale viznd integrarea, dei anumite msuri urmrind familiarizarea lor cu ara de azil sunt necesare, n anumite condiii. Cu att mai mult, acest lucru este valabil i referitor la imigranii ilegali (n contextul politicii comune privind migraia, se consider c singura abordare coerent privind rezidenii ilegali este cea referitoare la rentoarcerea lor n rile de origine), dei este o problem care necesit multe discuii, n special privit din punct de vedere umanitar, ei fiind protejai de drepturile universale ale omului. Astfel, ar trebui s se bucure mcar de drepturile de baz, cum ar fi, de exemplu, ngrijire medical de urgen i educaie primar pentru copiii lor. ntr-un numr mare de cazuri, nu este posibil returnarea lor ctre rile de origine, din motive legale, umanitare sau practice, iar situaia acestor rezideni ilegali trebuie reglementat ntr-un fel. Multe state membre implementeaz, deja, msuri care s reglementeze statutul celor care nu pot fi returnai, dar astfel de msuri sunt privite cu scepticism, deoarece pot ncuraja

    3 Communication on immigration, integration and employment (COM(2003)336 final), of

    3.06.2003.

  • MIRCEA RADU 6

    imigraia ilegal. Prezena unui mare numr de rezideni ilegali are o influen negativ att asupra pieei forei de munc, ei lucrnd fr forme legale, ct i asupra procesului de integrare i coeziune social, ei fiind exclui de la participarea deplin n cadrul societii, att ca contribuie ct i ca beneficiu4.

    n noiembrie 2004, la iniiativa preediniei daneze a Uniunii Europene, Consiliul UE a adoptat un set de Principii de Baz, n vederea promovrii unei viziuni comune europene privind integrarea imigranilor, principii care s reprezinte un punct de plecare n elaborarea viitoarelor politici n domeniul integrrii5:

    1. Integrarea este un proces dinamic i de lung durat, care i privete att pe imigrani ct i pe cetenii statelor-membre.

    2. Integrarea implic respectarea valorilor de baz i a legislaiei Uniunii Europene.

    3. Angajarea pe piaa forei de munc este un element-cheie al procesului de integrare i o modalitate de a face vizibil contribuia imigranilor la dezvoltarea societii-gazd.

    4. Cunotinele de baz referitoare la societatea-gazd: limb, istorie, organizare instituional sunt indispensabile unei integrri de succes.

    5. Gradul de educaie al imigranilor i urmailor lor afecteaz decisiv participarea activ a acestora n societate.

    6. Accesul imigranilor la instituii, servicii i bunuri publice, n condiii egale cu naionalii i non-discriminatorii, reprezint o premis indispensabil pentru o bun integrare.

    7. Interaciunea frecvent ntre imigrani i cetenii statelor membre este o condiie fundamental a unei integrri de succes.

    8. Practicarea diferitelor culturi i religii este garantat de Carta Drepturilor Fundamentale i trebuie respectat, cu condiia ca acele practici s nu intre n contradicie cu Drepturile Fundamentale ale Omului sau cu legislaia naional.

    9. Participarea imigranilor n procesul democratic i n elaborarea politicilor i msurilor n vederea facilitrii integrrii lor, n special la nivel local i regional, este un aspect de care trebuie s se in cont.

    10. Societatea civil are un rol decisiv n procesul de integrare al imigranilor. 11. Este necesar stabilirea de obiective clare, indicatori i mecanisme de

    evaluare a politicilor n domeniu i realizarea schimbului de informaii i bunei- practici ntre parteneri.

    Politicile sociale privind integrarea trebuie s fie adaptate specificului populaiei avute n vedere, dar i condiiilor locale, naionale i regionale i s fie privite dintr-o perspectiv global, care s ia n calcul nu doar aspectele economice

    4 The Council Directive 2003/9/EC of 27 January, laying down minimum standards for the reception of asylum seekers.

    5 EPC/KBF, Beyond the Common Basic Principles on integration, Issue Paper 27, 15 April 2005.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 7

    i sociale ale integrrii, ci i pe cele referitoare la diversitatea cultural i religioas, cetenie, participare i drepturi politice. Dac programele specifice de integrare sunt un element important, n special n prima faz a procesului de integrare, pe termen lung, obiectivul politicilor sociale ar trebui s fie acela privind facilitarea accesului imigranilor la serviciile existente, aceleai ca i pentru populaia gazd, dar adaptate nevoilor specifice ale acestora. De asemenea, este de menionat faptul c aceste msuri privind integrarea pot servi unui scop dublu: pot facilita integrarea n ara gazd, dar pot i pregti imigranii pentru rentoarcerea n ara de origine. De exemplu, cea mai mare parte a msurilor privind educaia, incluznd aici i cursurile vocaionale, vor echipa persoanele avute n vedere cu calificri care pot fi utile la dezvoltarea societii de origine, n cazul rentoarcerii6.

    MODELE TEORETICE ALE POLITICILOR CARE VIZEAZ INTEGRAREA IMIGRANILOR I REFUGIAILOR

    Datorit faptului c termenul de integrare a imigranilor este unul complex i cu o multitudine de semnificaii, diferenele ntre state privind interpretarea acestui concept conduc la viziuni diferite asupra politicilor sociale n acest domeniu. Oricum, chiar dac interpretrile termenului ar fi aceleai n fiecare stat, politicile sociale viznd integrarea imigranilor tot ar fi diferite, datorit circumstanelor politice i sociale, dar i istoriilor diferite n legtur cu migraia.

    n literatura de specialitate recent7, se consider c este util distincia ntre trei dimensiuni majore ale procesului de integrare: dimensiunea socioeconomic, dimensiunea legal i politic i dimensiunea cultural. Orice politic ce urmrete promovarea integrrii imigranilor trebuie s in cont de aceste trei dimensiuni. Capacitatea de a oferi o explicaie cuprinztoare este limitat pentru fiecare dimensiune luat separat. De aceea, unii autori au construit modele care s acopere procesul complex al integrrii imigranilor i care s in cont de toate cele trei dimensiuni.

    De exemplu, Hollifield distinge trei modele ale politicilor viznd integrarea n Europa:

    a) Modelul lucrtorului sezonier, pentru care Germania reprezint prototipul. Procesul de imigraie este determinat, n principal, de nevoile pieei forei de munc, iar prezena imigranilor este temporar. n consecin, nu se impune ca o necesitate acordarea unui statut legal acestora i nici o reflectare asupra posibilitii facilitrii diversitii culturale.

    6 Communication on immigration, integration and employment (COM(2003)336 final), of

    3.06.2003. 7 Han Entzinger, Renske Biezeveld, Benchmarking in Immigrant Integration, Rotterdam,

    August 2003.

  • MIRCEA RADU 8

    b) Modelul asimilaionist, pentru care Frana reprezint prototipul. Imigraia este vzut ca fiind permanent, imigranii sunt binevenii i primesc un statut legal, cu condiia asimilrii modelelor de comportament ale culturii dominante. Imigranii sunt privii, n primul rnd, ca persoane individuale, noiunea de comunitate de imigrani fiind strin acestui model.

    c) Modelul minoritilor etnice, pentru care Marea Britanie servete ca prototip. Imigraia este vzut ca fiind permanent, dar imigranii sunt definii n funcie de originea lor etnic i cultural. Ei i constituie propriile comuniti, diferite de cele deja existente, dar marea provocare este a face ca aceste comuniti s triasc n armonie, n cadrul unei societi multiculturale.

    Castles a dezvoltat o alt tipologie care ncearc s reconcilieze diferitele dimensiuni:

    a) Modelul excluderii pe baza diferenelor, care cuprinde Germania i statele din sudul Europei;

    b) Modelul asimilaionist, cu exemple ca Marea Britanie, Frana i Olanda; c) Modelul pluralist, pe care l regsim doar n rile din afara Europei, ri

    clasice, care ncurajeaz imigraia. Surprinztoare apare, n aceast tipologie, includerea Marii Britanii la

    modelul asimilaionist, alturi de Frana i Olanda. Bineneles, toate aceste tipologii i modele tind s simplifice realitatea. Ele

    se construiesc mai mult pornind de la ideologiile adoptate de diferite state, dect n funcie de situaia existent. De exemplu, n ciuda diferenelor ideologice ntre Frana i Germania, actualul curs al procesului de integrare al imigranilor n aceste dou state membre este destul de asemntor, ele aplicnd, n marea majoritate a cazurilor, aceleai msuri i strategii pentru a facilita procesul de integrare. De aceea, este foarte important s privim cu atenie coninutul acestor politici sociale care vizeaz integrarea imigranilor.

    n ciuda diferenelor considerabile din punct de vedere politic i ideologic dintre state, n toate rile, n cadrul politicilor sociale care vizeaz integrarea imigranilor, se urmrete, dup acordarea dreptului de reziden legal pe teritoriu, facilitarea accesului, n condiii egale, pe piaa forei de munc, la locuine, educaie, ngrijirea sntii etc. De asemenea, se regsesc similariti n politicile de acordare a ceteniei, dar i privind eforturile de a combate discriminarea, rasismul i xenofobia.

    Accesul populaiei de imigrani, n condiii egale cu ceilali ceteni, la instituiile statului bunstrii este considerat condiia primar n vederea facilitrii integrrii acestora, de ctre cea mai mare parte a statelor europene.

    Pe de alt parte, din anumite puncte de vedere, cum este cel referitor la acordarea ceteniei ca element central al acestor politici, exist nc mari diferene, nu numai n ideologie, dar i n practic. De exemplu, n timp ce statele din sud tind s considere acordarea ceteniei ca o condiie major pentru integrare,

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 9

    statele nordice se orienteaz pe alte aspecte, cum ar fi participarea n viaa politic i civil a societii8.

    n ultimii ani, se vorbete tot mai mult despre Modelul Social European. Toate statele bunstrii europene mprtesc caracteristici comune care, mpreun, formeaz acest model social european. n primul rnd, este vorba de un angajament comun pentru securitate i justiie social, ocupare a pieei de munc deplin, acces universal la serviciile de ngrijire a sntii, educaie, protecie social adecvat pentru cazuri speciale de mbolnvire, maternitate, vrst naintat, omaj i servicii de asisten social care s previn srcia i excluziunea social. Aceste aspecte sunt pe deplin acceptate de toate statele europene i sunt incluse ca elemente constitutive ale cadrului legislativ i instituional i ca obiective ale politicilor sociale. Modelul social european se bazeaz pe recunoaterea faptului c securitatea i justiia social pot contribui att la eficiena economic ct i la progresul social. Guvernele europene agreeaz ca regul ideea c nu exist opoziie ntre eficiena economic i coeziunea social, ci, de fapt, o strns legtur. n cazul recesiunii economice, statul bunstrii poate compensa anumite riscuri sociale, cum sunt omajul, riscul de mbolnvire i dizabilitate, pe care piaa liber nu le poate acoperi la un nivel corespunztor pentru toi cetenii. Msurile de politic social au rolul de a reduce incertitudinile create de o economie de pia, de a ntri capacitatea de adaptare a indivizilor la schimbri economice, tehnologice i sociale, de a oferi posibilitatea achiziionrii de noi specializri i un cadru egal de oportuniti. n al doilea rnd, Modelul Social European este marcat de un nalt grad de organizare n jurul unor interese comune, n urma unor negocieri ntre guverne, parteneri sociali i societatea civil privind aspectele politicilor economice i sociale. Lupta mpotriva excluziunii sociale reprezint un obiectiv prioritar n agenda Uniunii Europene. Conceptul de excluziune este multidimensional i msurile care urmresc combaterea excluziunii sociale trebuie s acopere o arie foarte larg de domenii, dintre care amintim educaia, ocuparea, pregtirea profesional, locuinele, ngrijirea sntii i protecie social. Aceste msuri sunt adresate grupurilor defavorizate, iar imigranii i refugiaii reprezint, n viziunea Uniunii Europene, grupuri cu risc ridicat de excluziune social. Msurile viznd ocuparea forei de munc i accesul la sistemul de protecie i asisten social sunt considerate ci principale n vederea integrrii sociale. i din acest punct de vedere, imigranii i refugiaii reprezint un grup-int9.

    8 Han Entzinger, Renske Biezeveld, Benchmarking in Immigrant Integration, Rotterdam,

    August 2003. 9 Dr. Bernd Schulte, The opened method of co-ordination as a political strategy in the field of

    immigrant integration policy, 2003.

  • MIRCEA RADU 10

    INTEGRAREA IMIGRANILOR N STATELE-MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

    n viziunea Uniunii Europene, exist mari diferene ntre politicile sociale viznd integrarea imigranilor nu doar ntre rile candidate la integrarea n Uniunea European, ci i ntre statele membre, diferene datorate, n primul rnd, experienelor i istoriilor diferite referitoare la fenomenul migraiei. Comisia European, n urma ntlnirii pentru discutarea capitolului de Justiie i Afaceri interne de la Veria, Grecia, din 2829 martie 2003, a dat publicitii un raport referitor la politicile naionale privind integrarea imigranilor. Raportul se bazeaz pe un chestionar cu ntrebri despre integrarea imigranilor (nu au fost luate n calcul aspecte legate de integrarea refugiailor), care a fost trimis att rilor membre ct i rilor candidate. Cele prezentate mai jos fac referire direct la concluziile cercetrii comandate de Comisie10.

    Programele naionale ndreptate ctre integrarea imigranilor sunt dominante n acele ri unde majoritatea imigranilor sunt acceptai, pe baza procedurii reunificrii familiale sau din motive umanitare (pe baza procedurii de azil), categorie de imigrani care nu au o ofert de munc nainte de a intra n ar i care doar rareori vorbesc limba rii gazd. Mai mult, aceste ri tind s aib sisteme de bunstare social bine dezvoltate11. n alte ri, nu se acord aceeai importan acestor tipuri de politici i msurile par a viza, mai degrab, asigurarea unei infrastructuri pentru integrarea imigranilor economici, n principal, accesul la locuine, servicii sociale i ngrijire medical.

    Pare s existe un consens general cu privire la principalele obiective ale acestor politici viznd integrarea i anume, pe de o parte, ele vizeaz oferirea suportului necesar imigranilor pentru ca acetia s devin ct mai repede independeni, iar pe de alt parte, urmresc facilitarea participrii active a lor n toate aspectele referitoare la viaa comunitii.

    n ri ca Finlanda, Danemarca i Olanda legislaia naional referitoare la integrarea imigranilor a fost adoptat nc din 19981999, iar n Austria i Germania iniiative n acest sens au fost ntreprinse recent. Aceast legislaie prevede un cadru general naional privind integrarea, n care diferii actori ntreprind msuri care iau n considerare circumstanele locale i nevoile individuale ale beneficiarilor. Programele naionale viznd integrarea imigranilor constau, n general, din trei componente principale: cursuri de limb, sesiuni de orientare i introducere n cultura societii-gazd i cursuri de pregtire i reorientare profesionale, strns corelate cu piaa forei de munc. Aceste programe, care sunt obligatorii ntr-o oarecare msur, sunt, n cele mai multe cazuri,

    10 Communication on immigration, integration and employment (COM(2003)336 final), of

    3.06.2003. 11 Social welfare systems.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 11

    individualizate n funcie de nevoile imigranilor. Strinul este invitat pentru un interviu care urmrete s evalueze nivelul calificrilor, educaiei, experienei practice i a abilitilor lingvistice. Pe baza acestui interviu se decide care vor fi elementele care vor alctui programul individual de integrare. Nu toate statele-membre au oferit informaii despre durata programelor lor de integrare, dar se pare c n cea mai mare parte din cazuri acestea dureaz 23 ani. De exemplu, n Germania, conform cu noua legislaie privind imigraia, noii imigrani vor avea dreptul legal s beneficieze de msuri de integrare viznd cursuri de limb i orientare cultural. Sesiunile de orientare cultural intenioneaz s ofere informaii despre sistemul legal, cultura i istoria Germaniei. n Danemarca, sesiunile de orientare cultural sunt o parte din serviciile oferite alturi de cursuri de limba danez, fiind accesibile tuturor imigranilor.

    n celelalte state-membre, chiar dac legislaia nu prevede un cadru special pentru programe naionale viznd integrarea imigranilor, au fost ntreprinse eforturi pentru a dezvolta o politic naional care s promoveze integrarea acestora. De exemplu, n Suedia, chiar dac nu exist programe privind integrarea refugiailor similare cu cele existente n Finlanda, Danemarca i Olanda, guvernul a decis n 1997 s acorde mai mult atenie unor astfel de politici. Punctul de plecare a fost acela de a acorda drepturi, responsabiliti i oportuniti egale pentru fiecare persoan rezident i, astfel, msurile viznd integrarea s-au infiltrat n toate politicile i toate sectoarele societii suedeze. O abordare multicultural asemntoare exist n Marea Britanie, care are o lung tradiie ca ar primitoare de imigrani. n paralel cu politicile privind imigrarea s-au dezvoltat norme i instrumente legale care, n principal, promoveaz egalitatea rasial i egalitatea de oportuniti n domenii diferite: ocupare, educaie, locuine, servicii sociale etc., care afecteaz direct viaa imigranilor i a descendenilor lor. n Irlanda exist o abordare asemntoare cu cea din Marea Britanie, dar ar fi de menionat c, pn acum, aproape toi imigranii care au venit n Irlanda aveau o ofert pentru un loc de munc, iar msurile au vizat, n principal, piaa forei de munc.

    Grecia a nceput de puin timp s implementeze, ca parte a politicii naionale privind migraia, un Plan Naional de Integrare (20032006), care urmrete integrarea social a tuturor imigranilor rezideni legal. Acest plan cuprinde diferite msuri n ase domenii principale: informarea, piaa forei de munc (crearea unui mecanism de nregistrare a abilitilor profesionale ale imigranilor), cultur, educaie i limb, servicii de sntate i locuine temporare.

    n Spania, de asemenea, se desfoar un plan naional ce vizeaz integrarea: Programul Global pentru Imigrare (20012004). Acest program a identificat cteva domenii-int, considerate cheie n procesul de integrare: asigurarea exercitrii totale a drepturilor imigranilor (ngrijire medical, accesul la sistemul de nvmnt, reunificare familial, liberti religioase), accesul la cetenie, accesul pe piaa forei de munc, locuine temporare, dar i mbuntirea cadrului general privind integrarea, prin construirea unor mecanisme pentru mbuntirea

  • MIRCEA RADU 12

    dialogului ntre autoritile de la nivel naional, local i regional, organizaii neguvernamentale i societatea civil i pentru combaterea rasismului i xenofobiei. n vederea completrii eforturilor la nivel naional, un numr de autoriti regionale implementeaz programe pentru imigrani, incluznd msuri viznd integrarea lor, iar principalele orae din Spania au propriile programe de integrare.

    n Portugalia, au fost ntreprinse msuri n aceast direcie de ctre recent nfiinata nalt Comisie pentru Imigrare i Minoriti Etnice, care are responsabilitatea de a dezvolta politicile sociale ce vizeaz integrarea imigranilor n Portugalia. n particular, au fost ntreprinse eforturi pentru mbuntirea procesului de informare a noilor venii. ONG dein, n Portugalia, un rol major n sectorul serviciilor de integrare, derulnd un numr important de proiecte, cursuri de limb i ajutor n vederea gsirii unei locuine.

    n implementarea politicilor naionale viznd integrarea imigranilor, Italia, la fel ca i Portugalia, se bazeaz foarte mult pe sprijinul societii civile i al ONG, care ofer servicii de asisten social, dar i locuine. Proiectele acestora, la nivel naional, local i regional, primesc sprijin financiar de la guvern.

    Din 1993, Luxembourg are o lege privind integrarea strinilor, care stabilete programe n vederea facilitrii adaptrii sociale, economice i culturale a strinilor. Proporia strinilor n Luxemburg este mult mai mare dect n alte ri ale UE, ara are trei limbi oficiale, iar referitor la copiii strini, acetia reprezint 38% din totalul populaiei colare. Avnd n vedere aceste aspecte, politicile sunt bazate pe principii cum ar fi: educaie comun, utilizarea celor trei limbi n egal msur i oportuniti egale.

    Un alt element de care trebuie s inem cont cnd analizm politicile sociale viznd integrarea imigranilor din rile europene este acela referitor la obligativitatea programelor de integrare. n acele state-membre unde exist programe naionale viznd integrarea imigranilor, acestea presupun i componente obligatorii.

    n Danemarca i Austria, imigranilor li se cere s ncheie i s respecte un acord cu autoritile, a crui nerespectare are consecine negative asupra rennoirii permisului de reziden. Mai mult, n Austria, imigranii trebuie s suporte costurile programului de integrare, iar dac strinul reuete s parcurg programul n perioada de 18 luni, aa cum se stipuleaz n acord, guvernul ramburseaz pn la 50% din cheltuieli.

    n Germania, imigranii trebuie, de asemenea, s contribuie financiar la costurile programului de integrare, dar n funcie de posibilitile proprii, iar dac ei nu urmeaz programul, acest lucru poate avea consecine negative asupra rennoirii permisului de reziden. Att n Germania ct i n Olanda, este acordat un certificat care atest succesul parcurgerii programului de integrare, iar acesta poate, n cazul Germaniei, s serveasc la scurtarea perioadei pentru obinerea ceteniei de la 8 la 7 ani. Sanciuni pentru neparticiparea la programul de integrare exist, n

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 13

    general, n acele ri unde imigranii sunt ndreptii la asisten social n timpul derulrii programului, sanciunile referindu-se la reducerea acestor drepturi financiare, iar n cazul persoanelor care se pot ntreine singure, la amenzi administrative.

    Referitor la actorii instituionali care implementeaz politicile sociale care vizeaz integrarea imigranilor, acetia sunt, n toate statele-membre, autoritile locale i regionale, dar practica variaz considerabil cnd discutm despre cine finaneaz aceste politici.

    n anumite state, att autoritile regionale ct i cele locale au competene n acest domeniu, n timp ce n alte ri cum sunt Spania i Olanda, marile orae au, de asemenea, competene. n Germania, statul stabilete liniile directoare pentru msurile de integrare, dar ele sunt implementate de organizaii publice i private. Programele de integrare cu acoperire naional presupun cooperarea statului, a guvernelor federale i a autoritilor locale, dar i a partenerilor sociali i a societii civile. n Danemarca i Finlanda (care au legi speciale privind integrarea imigranilor), municipalitile locale sunt cele care au ntreaga responsabilitate n oferirea serviciilor viznd integrarea, dar acestea pot decide dac coopereaz cu alte organizaii publice sau private.

    Nu exist informaii din toate statele-membre referitoare la bugetele anuale alocate de ctre acestea pentru finanarea politicilor sociale viznd integrarea imigranilor. Dar este clar c anumite ri cheltuie muli bani pentru integrarea imigranilor, pe cnd altele nu consider aceste politici o prioritate, iar sumele variaz n funcie de numrul noilor venii i de mrimea rii. Oricum, este dificil de fcut o comparaie, dup anumite criterii unitare. Pentru acele state unde imigranii au acces la serviciile naionale, ca i ceilali ceteni, este dificil de fcut o departajare privind cheltuielile bugetare. Cteva date exist, totui.

    De exemplu, n Danemarca, n 2002, bugetul total pentru implementarea programului naional de integrare, att pentru refugiai ct i pentru imigrani, a fost de 493 milioane de euro.

    n Germania, bugetul federal, n 2002, a fost de 169 milioane de euro, dar au mai existat i bugete alocate la nivelul landurilor.

    n Grecia, bugetul anual (2003) pentru a finana Planul de Aciune privind Integrarea a fost de 65 milioane de euro.

    n Italia, n 2002, Fondul Social de Integrare, la toate nivelele pentru proiecte, a fost de 42 milioane euro.

    n Olanda, n 2002, bugetul pentru integrarea nou veniilor a fost de 165 milioane euro, iar cel pentru integrarea imigranilor mai vechi a fost de 100 milioane euro.

  • MIRCEA RADU 14

    n Suedia, n 2002, pentru refugiai i recepia noilor venii s-a cheltuit suma de 219 milioane euro12.

    POLITICILE I PRACTICILE CARE AU CA OBIECTIV INTEGRAREA REFUGIAILOR

    Dei, n general, populaia de imigrani resimte cam aceleai nevoi i necesit servicii care s li se adreseze, exist, totui, anumite grupuri n masa imigranilor care necesit o atenie special. Aici avem n vedere refugiaii i persoanele care se bucur de protecie internaional, femeile i imigranii care fac parte din a doua sau a treia generaie.

    Refugiaii sunt ceteni strini care, din motive bine ntemeiate (persecuia din cauza rasei, religiei, naionalitii, opiniei politice, apartenenei la un grup social) se afl n afara rii de origine, ntr-o alt ara care le-a oferit protecia. Dup cum se poate observa, refugiaii sunt ceteni strini, dar reprezint o categorie aparte de ceteni strini. Spre deosebire de ali ceteni strini care i-au ales benevol destinaia, n funcie de interesele personale (turism, studii, reunificarea familiei, munc, afaceri etc.), refugiaii fug din ara de origine, datorit persecuiilor la care sunt supui. De asemenea, cetenii strini au, de regul, o relaie bun cu reprezentanii autoritilor din ara de origine, n timp ce, pentru refugiai, toate legturile cu ambasada rii de origine sunt ntrerupte, deoarece statul respectiv poate fi chiar agentul de persecuie. Din punct de vedere juridic, statutul i regimul refugiailor este reglementat de alte legi dect cele care reglementeaz statutul strinilor, n general.

    Dei din multe puncte de vedere, refugiaii i persoanele care se bucur de protecie internaional se confrunt cu aceeai situaie ca i ali imigrani, probleme legate de natura forat a migraiei i nevoia special de protecie necesit o abordare special a lor ca grup n cadrul politicilor sociale viznd integrarea. Este important s ne reamintim c aceste persoane nu au ales s-i prseasc ara de origine din motive economice, ci din motive datorate persecuiei la care au fost supui, i poate c ei necesit un suport suplimentar i servicii speciale care s le faciliteze integrarea. Programele de integrare adresate refugiailor ar trebui s fie complementare serviciilor sociale obinuite (s le faciliteze accesul normal la serviciile destinate tuturor) i ar trebui s fie focalizate pe grupurile vulnerabile din cadrul comunitilor de refugiai (copiii refugiai, btrnii, victimele violenei sexuale i a torturii i spre acele persoane traumatizate ca urmare a persecuiei i/sau a exilului forat). Un aspect-cheie referitor la acest grup special de strini este acela de a-i ajuta s-i asume responsabilitatea propriilor viei i de a-i ncuraja s devin independeni din punct de vedere economic. Acest lucru este deosebit de

    12 Communication on immigration, integration and employment (COM(2003)336 final), of 3.06.2003.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 15

    important, deoarece, spre deosebire de imigranii economici, de multe ori ei nu au familii i comuniti care s-i sprijine. Oricum, refugiaii sunt, n general, educai i au calificri ce pot fi utile pe piaa forei de munc europene, dar ei sunt nevoii, deseori, s fac fa dificultilor n obinerea recunoaterii studiilor, experienei i calificrilor lor. Anumite cerine specifice ale msurilor viznd integrarea, limitri sau obligaii, ce pot fi impuse imigranilor n general, nu pot fi aplicate n acelai mod i refugiailor. Sanciunea ultim referitoare la anularea permisului de edere, ce poate fi aplicat n urma refuzului de a ndeplini cerinele solicitate de programele viznd integrarea, nu poate fi impus ntotdeauna refugiailor sau persoanelor care se bucur de protecie internaional13.

    Integrarea local reprezint una dintre soluiile durabile la problemele refugiailor i are n vedere stabilirea acestora, pe termen lung, n ara de azil. Integrarea local, n ara-gazd, mpreun cu repatrierea voluntar i restabilirea n alt ar, este considerat una dintre soluiile durabile tradiionale pentru refugiai i se bazeaz pe presupoziia c persoanele care au dobndit statutul de refugiat vor rmne permanent n ara de azil. Integrarea este un proces de schimbare dinamic, care trebuie privit din dou perspective: din perspectiva refugiailor, integrarea cere o pregtire pentru a se adapta la stilul de via al societii-gazd fr a trebui s-i piard identitatea cultural, iar din punctul de vedere al societii gazd se cere dorina de a adapta instituiile publice la schimbrile de profil ale populaiei, acceptarea refugiailor ca parte a comunitii naionale i ntreprinderea de aciuni pentru facilitarea accesului acestora la resurse. De asemenea, integrarea este un proces pe termen lung, care ncepe din momentul sosirii n ara-gazd i se ncheie cnd refugiatul devine un membru activ al societii, din perspectiv legal, social, economic, educaional i cultural. n rile cu experien n problematica refugiailor, se ntmpl adesea ca procesul de integrare s se ntind dincolo de prima generaie de refugiai.

    O echip de la Oxford Brooks University a realizat un studiu privind integrarea refugiailor n Europa Cercetare privind politicile i practicile care au ca obiectiv integrarea refugiailor decembrie 200214.

    Cercetarea, comandat de Comisia European i finanat din Fondul European pentru Refugiai, este un studiu comparat al politicilor adoptate de statele membre ale Uniunii Europene n domeniul integrrii refugiailor, al diferenelor dintre ele i al motivelor care stau la baza acestor diferene. Cercetarea s-a realizat n toate cele 15 state-membre, la vremea respectiv, dar s-a pus accentul pe trei dintre acestea: Marea Britanie, Italia i Germania.

    13 Communication on immigration, integration and employment (COM(2003)336 final), of

    3.06.2003. 14 Survey on policy and practice related to refugee integration commissioned by European

    Refugee Fund Community Actions 2001/2 and conducted By Department of Planning, Oxford Brooks University, December 2002.

  • MIRCEA RADU 16

    Ca prim observaie, remarcm faptul c, dei cercetarea i propunea ca obiectiv procesul de integrare al refugiailor, nu se observ o diferen clar fa de politicile care vizeaz integrarea imigranilor, n general.

    Primul aspect evideniat de acest studiu este lipsa marcant de coeren a politicilor viznd integrarea, att n interiorul ct i ntre statele membre. n ciuda angajamentului privind armonizarea politicilor privind imigraia i azilul, conceptul i practica integrrii variaz considerabil de-a lungul Europei. Aceste diferene sunt cauzate de un numr de variabile:

    diferene n modul de abordare a problemei (diferene ideologice) ntre state, fapt ce genereaz norme diferite, cum ar fi cea referitoare la dobndirea ceteniei sau referitor la modul n care refugiaii sunt ncurajai s-i pstreze valorile i identitatea cultural, care sunt cauzate de istorii i experiene diferite ale fenomenului de migraie;

    modele diferite ale politicilor de incluziune social i ale statului bunstrii; rolul diferit al instituiilor statului i al organizaiilor neguvernamentale n

    procesul integrrii i, totodat, nivelul de la care se administreaz procesul de integrare: central sau local.

    Concluziile generale ale cercetrii indic urmtoarele aspecte ce merit a fi reinute:

    Din nou se remarc contrastul evident ntre politicile asimilaioniste (Germania i rile nordice, dei n ultimele nu este aa de evident) i cele care urmresc promovarea multi-culturalismului (Marea Britanie i, mai recent, Olanda). Dac adaptarea funcional a refugiailor este obiectivul comun, principala diferen ntre rile europene se refer la msura n care refugiaii sunt ncurajai s-i pstreze propriile valori i identitatea cultural. Experiena Italiei (pn de curnd, o ar care furniza imigrani) n domeniul imigrrii i al azilului este nc recent, acest lucru fiind principala explicaie pentru lipsa unei politici coerente.

    Strategia n domeniul integrrii adoptat de rile n discuie, dar, de asemenea, i strategiile individuale ale refugiailor sunt importante. Doar Germania, dintre cele trei mari ri avute n vedere, a adoptat, n 2002, o strategie naional explicit privind coordonarea programelor de integrare. n Marea Britanie, n schimb, sunt promovate o serie ntreag de msuri care promoveaz un cadru egal privind oportunitile pentru toi, dar procesul de integrare al imigranilor i refugiailor este, n principal, reglat de piaa liber, situaie care se regsete i n Italia. n ultimele dou ri, iniiativa n acest domeniu revine, n principal, ONG. n schimb n Germania, administrarea de ctre Landuri a produs diferene importante n practica dintre diferite landuri (noua legislaie adoptat urmrete s introduc o practic unitar), dar n schimb exist un parteneriat strns ntre guvern i ONG, n vederea integrrii refugiailor, situaie pe care o regsim i n Danemarca.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 17

    O abordare pe care o regsim n toate rile studiate este aceea privind momentul n care ncepe asistena oferit n vederea facilitrii integrrii: nu mai devreme de momentul n care solicitantul de azil obine o form de protecie. Se pleac de la premisa c cea mai mare parte a solicitanilor de azil urmeaz s primeasc un rspuns negativ, iar n aceast situaie nu are rost includerea acestora n programe de integrare. Studiul ntrete ideea prin care o integrare cu succes n ara-gazd depinde foarte mult de ce se ntmpl cu refugiaii nc din momentul intrrii pe teritoriu i se refer, n principal, la consecinele negative ale restriciilor impuse solicitanilor de azil privind accesul la beneficiile statului bunstrii.

    Referitor la accesul la o nou cetenie, se consider c aceasta reprezint, mai degrab, un mijloc n vederea facilitrii procesului de integrare dect un stadiu final al procesului (dup cum am vzut deja, ideologia i practica difer n acest domeniu).

    Se remarc diferene n perceperea termenului i a obiectivului urmrit: pentru unele ri, integrarea presupune depirea barierelor aprute n urma procesului de marginalizare social, pe cnd n altele se urmrete coeziunea social i economic.

    Sunt discuii i despre indicatorii care pot msura procesul de integrare, n sensul n care cei care pot oferi informaii despre dimensiunile socioeconomic i legal sunt mai vizibili dect cei care msoar dimensiunea cultural.

    Se constat o tendin general de a se opera o diferen ntre refugiai i alte categorii de imigrani, n special imigranii economici, n sensul c primii necesit o perioad mai lung de asisten i, n anumite cazuri, msuri speciale (de exemplu, pentru supravieuitorii torturilor).

    COMPARAIE NTRE RILE EUROPENE PRIVIND POLITICA REFERITOARE LA INTEGRAREA REFUGIAILOR

    Pentru a sublinia asemnrile i deosebirile dintre rile europene referitor la politica n vederea integrrii refugiailor am selectat urmtoarele criterii:

    1. Accesul pe piaa forei de munc. 2. Accesul la educaie. 3. Accesul la o locuin. 4. Accesul la asisten medical. 5. Accesul la asisten social. 6. Accesul la cetenia rii respective. 7. Existena programelor speciale de integrare: cursuri de limb, orientare

    cultural, cursuri de pregtire profesional, fond de locuine, asisten financiar suplimentar etc.

    rile analizate: Austria, Frana, Finlanda, Belgia, Danemarca, Elveia, Germania, Islanda, Norvegia, Luxemburg, Spania, Irlanda, Portugalia, Grecia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Suedia. Sursa principal a informaiilor: ECRE

  • MIRCEA RADU 18

    Legal and social conditions for asylum seekers and refugees in western european countries (report financed by European Commission) May 200015.

    n urma gruprii rilor n funcie de criteriile prezentate mai sus, avem urmtoarele rezultate:

    1. n toate rile analizate, refugiaii au drept de munc n aceleai condiii cu naionalii, fr a avea nevoie de permis de munc, permis obligatoriu pentru celelalte categorii de strini.

    2. Accesul la toate formele de nvmnt se realizeaz n aceleai condiii cu cetenii rii-gazd, de obicei dup un an pregtitor sau clase speciale pentru copii.

    3. Accesul la locuinele sociale este garantat n aceleai condiii cu cele pentru naionali, n marea majoritate a rilor (mai mult, n ri ca Finlanda, Suedia, Danemarca, Elveia, Irlanda, Marea Britanie, autoritile locale au obligaia s ofere locuine refugiailor), dar exist i ri unde trebuie s se descurce singuri sau s apeleze la sprijinul oferit de organizaiile neguvernamentale (Belgia, Portugalia, Grecia). Datorit existenei problemelor practice privind accesul la locuine, unele ri au apelat la soluii alternative: locuine destinate numai refugiailor, administrate dintr-un fond special, cum este cazul Austriei, unde exist 6 500 de locuine pentru refugiaii considerai cazuri vulnerabile sau cazarea n centrele de primire a solicitanilor de azil pentru o perioad mai lung (Frana, Germania, Norvegia, Luxemburg, Italia). Oricum, sunt ri n care unele soluii se regsesc n paralel.

    4. n toate rile avute n vedere, refugiaii au acces la asisten medical, n aceleai condiii cu cetenii rilor respective.

    5. Accesul la serviciile de asisten social este garantat refugiailor n aceleai condiii cu naionalii, dar n multe ri cuantumul beneficiilor difer, n funcie de autoritatea local n zona creia locuiesc refugiaii.

    6. Accesul la cetenia rii respective se realizeaz n condiii mai favorabile pentru refugiai (principalul element favorizant este cel referitor la durata ederii pe teritoriul rii respective, care, n cazul refugiailor, este mai scurt), n comparaie cu alte categorii de strini, excepie fcnd Frana i Portugalia.

    7. Refugiaii reprezint categoria de strini cea mai vizat de programele de integrare finanate de guvernele statelor europene. Cnd ne referim la programe de integrare, avem n vedere att pachete de servicii coerente, individualizate, pe care le regsim n ri ca Finlanda, Danemarca, Austria, Germania, Olanda, Suedia (unde statul finaneaz autoritile locale pentru a derula programe de integrare), ct i msuri specifice care vizeaz doar anumite elemente ale pachetului de servicii (de exemplu, doar cursuri de limb, orientare cultural, pregtire profesional, cazare temporar sau asisten financiar, activiti care nu sunt neaprat corelate ntre ele), cum este cazul n Elveia, Belgia, Frana, Norvegia,

    15 Raportul este actualizat, iar cele mai recente informaii sunt din 2004, dar exist i ri

    despre care ultimele date sunt din 20002001.

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 19

    Spania, Grecia, Luxemburg. Mai avem rile n care statul nu finaneaz direct realizarea programelor de integrare, aceste activiti revenind, n mare msur, organizaiilor neguvernamentale (Irlanda, Portugalia, Italia, Marea Britanie).

    SITUAIA DIN ROMNIA

    Liniile directoare ale politicii privind integrarea social a strinilor din Romnia se regsesc n Strategia naional privind migraia16. n acest moment, doar strinii care au obinut o form de protecie (refugiaii recunoscui i strinii care beneficiaz de protecie umanitar condiionat) beneficiaz de msuri speciale care urmresc facilitarea integrrii lor n societatea romneasc (la aceast categorie de strini ne vom referi n continuare)17. n Romnia, din 1991 pn n mai 2005, au fost nregistrai un numr de 14 854 de solicitani de azil, dintre care 2 577 au primit o form de protecie. n mai 2005, se mai aflau n Romnia 858 de strini cu o form de protecie (sursa: Oficiul Naional pentru Refugiai).

    Obiectivul general al politicii care urmrete sprijinirea procesului de integrare al refugiailor este acela de a ajuta refugiaii s se auto-susin, s devin independeni fa de asistena oferit de stat sau de organizaiile neguvernamentale i s participe activ n societatea romneasc, din punct de vedere economic, social i cultural. Acest lucru se poate realiza prin:

    crearea unui cadru legal i instituional care s faciliteze procesul de integrare al refugiailor;

    oferirea posibilitii refugiailor de a participa n programe de integrare18; sprijinirea dezvoltrii unui mediu multicultural, care s favorizeze

    integrarea cultural a refugiailor. Din punct de vedere economic i social, strinii care au dobndit o form de

    protecie au aceleai drepturi i obligaii ca i cetenii romni (dreptul la o locuin, dreptul la asisten medical i social, dreptul la un loc de munc i dreptul la educaie n aceleai condiii cu romnii).

    Etapele principale ale asistenei guvernamentale oferite refugiailor:

    16 Hotrrea de Guvern nr. 616/2004 prin care se aprob Strategia privind Migraia. 17 Ordonana Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea social a strinilor care au obinut o

    form de protecie n Romnia, aprobat i modificat prin Legea nr. 185/2004, HG nr. 1483/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanei nr. 44/2004 privind integrarea social a strinilor care au dobndit o form de protecie n Romnia.

    18 n perioada mai 2004mai 2005 (12 luni de la intrarea n vigoare a ordonanei privind integrarea strinilor care au obinut o form de protecie), 164 de strini au primit o form de protecie, dintre care 69 au fost inclui n programul de integrare (42% dintre noii recunoscui n perioada avut n vedere participarea n programele de integrare nu este obligatorie). Acestora li se adaug ali 57 de strini cu o form de protecie, recunoscui n anii din urm, care nu au beneficiat de asisten n vederea integrrii i care au dorit s participe la programul de integrare. n total, ncepnd cu luna mai 2004 au beneficiat de prevederile OG nr. 44/2004, 126 de strini care au obinut o form de protecie n Romnia (sursa: Oficiul Naional pentru Refugiai).

  • MIRCEA RADU 20

    1. Participarea n programe de integrare, n prima etap a ederii lor n Romnia programul de integrare are o durat de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii pentru alte 6 luni i const n activiti de nvare a limbii romne, consiliere i orientare cultural n aceast perioad pot beneficia de cazare n centrele administrate de Oficiul Naional pentru Refugiai.

    2. La terminarea programului de integrare sau n momentul identificrii unui loc de munc, refugiatul/familia de refugiai este ndrumat ctre autoritatea local unde a fost identificat un loc de munc prin intermediu Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc i unde urmeaz s beneficieze de locuin social sau de subvenionarea chiriei din partea Oficiului Naional pentru Refugiai. n comunitatea local respectiv, autoritile locale au obligaia de a facilita accesul la educaie, sntate i asisten social.

    Oficiul Naional pentru Refugiai din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor are rolul de coordonator al instituiilor cu atribuii n domeniul integrrii sociale a refugiailor i, de asemenea, are responsabilitatea de a monitoriza cazurile individuale, att n timpul programului de integrare ct i dup plecarea refugiatului n comunitatea local. De asemenea, Oficiul Naional pentru Refugiai ofer asisten punctual refugiailor aflai n dificultate, n special prin intermediul serviciilor de consiliere i deruleaz campanii de informare a populaiei Romniei cu privire la refugiai19.

    Dei s-au fcut pai importani n vederea facilitrii procesului de integrare al strinilor care au obinut o form de protecie, dintre care menionm mbuntirea serviciilor oferite n cadrul programelor de integrare i mbuntirea comunicrii inter-instituionale, mai sunt probleme n domenii-cheie, cum ar fi accesul pe piaa forei de munc, locuinele sociale, recunoaterea studiilor i calificrilor din rile de origine ale refugiailor recunoscui i ale persoanelor care au dobndit protecie umanitar condiionat sau practica inconstant n ceea ce privete plata contribuiei la asigurrile de sntate20.

    n concluzie la cele prezentate mai sus, putem spune c politica social n domeniul imigraiei i azilului dimensiunea care vizeaz integrarea imigranilor i refugiailor, urmrete s sprijine participarea activ a strinilor care domiciliaz sau au reedina pe teritoriul rii-gazd la viaa social, economic i cultural a societii respective i, prin aceasta, s contribuie la dezvoltarea unei relaii reciproce bazate pe ncredere i responsabilitate ntre strini i comunitate. Msurile luate n domeniul integrrii imigranilor i refugiailor urmresc, n principal, angajarea n munc, accesul la sistemul de asigurri sociale si asigurri sociale de sntate, accesul la o locuin, accesul la servicii medicale, la asisten social, la educaie i la nvarea limbii societii-gazd i, ntr-o anumit msur,

    19 Drgoi Vasile, Radu Mircea, Integrarea refugiailor n societatea romneasc ghid adresat funcionarilor publici, Editura Ministerului Administraiei i Internelor, 2005.

    20 Raportul anual privind situaia strinilor care au obinut o form de protecie n Romnia (sursa: Oficiul Naional pentru Refugiai).

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 21

    facilitarea integrrii culturale (aceast dimensiune nu este foarte vizibil). Mai mult, politica n acest domeniu include participarea la programe de integrare adaptate nevoilor specifice ale strinilor, iar refugiaii i persoanele care au dobndit o form subsidiar de protecie internaional, categorie aparte de imigrani, beneficiaz de programe speciale de integrare adaptate caracteristicilor i nevoilor acestui grup social. De asemenea, mai putem spune c aceast politic social european viznd integrarea imigranilor i refugiailor poate fi privit i ca element constitutiv al Modelului Social European. n majoritatea rilor europene, aceste programe de integrare sunt adresate imigranilor n general21. O atenie deosebit este acordat, la nivel european, acelor persoane care au nevoie de protecie internaional i care fac parte dintr-o categorie special (precum victime ale persecuiei bazat pe sex/gen, minori nensoii, victime ale torturii, persoane vrstnice).

    BIBLIOGRAFIE

    1. Alastair Ager, Alison Strang, Indicators of Integration, Queen Margaret University College, Edinburgh, 2004.

    2. Alastair Ager, Alison Strang, The experience of integration: a qualitative study of refugee integration in the local communities of Pollokshaws and Islington, Queen Margaret University College, Edinburgh, 2004.

    3. Boswell Christina, Addressing the causes of migratory and refugee movements: the role of the European Union December 2002.

    4. COM(2003) 336 final Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on immigration, integration and employment Brussels, 3.6.2003.

    5. COM(2004) 508 final Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions First Annual Report on Migration and Integration, 16.07.2004.

    6. COM(2000)757 of 22 November 2000 Communication on a Community immigration policy.

    7. COM (1999)256 final Brussels, 26.05.1999 Countering racism, xenophobia and anti-semitism in the candidate countries.

    8. COM (1999)564 final Brussels, 25.11.1999 Communication from the Commision to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committe and the Committe of the Regions on certain Community measures to combat discrimination.

    9. COM (1998)183final Brussels, 25.03.1998 An Action Plan against Racism. 10. Compendium Transnational actions for the exchange of information and good practice

    Call for proposals July 2002. 11. Council Directive 2000/78/EC of 27 November 2000 establishing a general framework for

    equal treatment in employment and occupation Official Journal L 303, 2/12/2000. 12. Council Decision 2000/750/EC of 27 November 2000 establishing a Community action

    Programme to combat discrimination (2001 to 2006).

    21 n Romnia, pentru moment, programele de integrare au ca grup-int, dintre imigrani, doar

    refugiaii.

  • MIRCEA RADU 22

    13. Council Directive 2000/43/EC of 29 June 2000 implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of racial or ethnic origin Official Journal L 180, 19/07/2000 p. 00220026.

    14. Council Directive 2003/9/EC of 27 January laying down minimum standards for the reception of asylum seekers.

    15. Drgoi Vasile, Corneliu Alexandru, Migraia i azilul n Romnia, n contextul pregtirii aderrii la Uniunea European, Editura Ministerului de Interne, 2002.

    16. Drgoi Vasile, Radu Mircea, Integrarea refugiailor n societatea romneasc ghid adresat funcionarilor publici, Editura Ministerului Administraiei i Internelor, 2005.

    17. ECRE Good Practice Guide on the Integration of Refugees in the European Union Employment and Vocational Training, Cultural and Community Integration for Refugees, Education, 1999.

    18. Entzinger Han, Renske Biezeveld Benchmarking in Immigrant Integration, Rotterdam, August 2003.

    19. EPC/ KBF Beyond the Common Basic Principles on integration, Issue Paper 27, 15 April 2005.

    20. Giorgi Liana, Study on the integration of persons in need of international protection in Central Europe, ICCR Project Ewo-Protect-Vienna 1996.

    21. Gibney Matthew J., The state of asylum: democratization, judicialization and evolution of refugee policy in Europe, October 2001.

    22. Jan Niessen, Yongmi Schiebel, Handbook on Integration for policy-makers and practitioners, European Communities, 2004.

    23. ECRE Legal and social conditions for asylum seekers and refugees in western european countries (report financed by European Commission) May 2000.

    24. Martin Susan F., Global migration trends and asylum, April 2001. 25. Mestheneos E., Ioannidi E., Obstacles to Refugee Integration in the European Union

    Member States, Journal of refugee Studies, 2002. 26. Norstrom E., Working with integration: A discussion paper on the integration of

    immigrants and refugees into Swedish society, 1993. 27. Pop Luana Miruna, coordonator, Dicionar de Politici Sociale, Editura Expert, 2002. 28. Rainer Munz, Migrants, labour markets and integration in Europe: a comparative

    analysis, Global Commision on International Migration, october 2004. 29. Report of the 4th European Conference on the Integration of Refugees, Athens, December

    2000. 30. Schulte Bernd, The opened method of co-ordination as a political strategy in the field of

    immigrant integration policy, 2003. 31. Survey on policy and practice related to refugee integration commissioned by European

    Refugee Fund Community Actions 2001/2 and conducted By Department of Planning, Oxford Brooks University, December 2002.

    32. The Think Tank on Integration in Denmark The integration of Foreigners in the Danish Society Towards a new integration policy, 2002.

    33. Thouez Colleen, Towards a common European migration and asylum policy, August 2000. 34. UNHCR, Statutul i regimul refugiailor n Romnia Legislaie relevant, Monitorul

    Oficial, Bucureti, 2002. 35. UNHCR, Drepturi i practici de integrare privind refugiaii recunoscui n rile Europei

    Centrale, vol. V, Integrarea, 1999.

    he article tackles a nowadays issue in European states regarding the phenomenon of integration of immigrants in these communities from two perspectives: the governmental policies

    and the practices of implementation of policies. T

  • POLITICA I PRACTICA PRIVIND INTEGRAREA 23

    In the first part, it is presented a short analisys on the integration concept of refugees and immigrants, the former being a special category of immigrants who need special measures for their integration. The researches presented here noticed that there is a general tendency to operate a difference between refugees and other categories of immigrants, especially economical immigrants, because the former need a longer period of assistance and in certain cases special measures firstly justified by their reasons to leave their countries of origin (a forced exile), although at the policy level it is not seen a clear difference between these two categories of migrants.

    In the second part, we can read about the theoretical models of policies which aim at the integration of immigrants and refugees, the main elements of these policies, the practices in European countries and also the vision of European Commission on this issue. It is worth to be mentioned that at the level of European Union was endorsed a set of basic principles in order to promote a common European vision on the immigrant integration, the principles which will represent a base for the future policies in integration area.

    At the end, it is presented an overview on Romanian situation which emphasizes that in our country the European standards are accomplished. At the moment, there is a coherent policy and legislation, the institutional framework to put in practice the legislation and actual integration programs.