necesitate obiectivă a învăţământului primar

Lucrarea ”Interdisciplinaritatea - necesitate obiectivă a învăţământului primar”pleacă de la premisa că un nou tip de educaţie trebuie perceput astăzi ca o trans- relaţie între patru perspective definitorii: a învăţa să cunoşti, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi şi a învăţa să exişti.

A şti pentru a face devine perspectivă supraordonatoare ce articulează coerent demersul nostru, cu un real caracter aplicativ. Încercăm prin câteva posibile soluţii didactice (unele deja performate la clasă) să demonstrăm că şcoala, educatorii şi mai ales cadrele didactice din învăţământul primar pot şi trebuie să manifeste o disponibilitate pentru o deschidere spre interdisciplinaritate văzută ca o necesitate obiectivă a acestuia.

Abordarea interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături intre discipline. Succesul în activitatea elevilor, mai ales a acelora din ănvăţământul primar, este posibil, numai dacă aceştia pot să coreleze interdisciplinar informaţiile obţinute din lecţii.

Un învăţământ interdisciplinar poate fi realizat printr-un curriculum integrat, adică o organizare a acţiunii educative în care elevul este plasat în situaţii educative semnificative şi efectuează activităţi care cer competenţe dobândite la mai multe discipline şcolare. Curriculumul integrat reprezintă un model conceptual şi practic de transpunere a demersului educaţiei la nivelul obiectivelor, conţinuturilor şi tehnologiei didactice

Prin cercetarea noastră metodico-ştiinţifică dorim să oferim posibile modele, contexte didactice în care înţelegem interdisciplinaritatea ca pe o modalitate eficientă de asigurare a coerenţei în cadrul relaţiei formal-nonformal-informal în educaţie.

Curriculum - perspective istorice şi teoretice Analiza conceptelor: curriculum, arie curriculara, cultura

generala, continut al invatamantului, situatie de invatare Componente nodale ale curriculumului - finalităţi, conţinuturi,

timp de învăţare Factori determinanţi si surse generatoare in elaborarea

curriculumului Tipuri de curriculum în învăţământul primar: curriculum (de

baza, trunchi comun) - curriculum la dispoziţia scolii; obligatoriu - opţional; formal - nonformal

Documentele curriculare: planul cadru, programe şcolare, manualele, materialele suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul cadrului didactic etc.). Metodologia aplicarii lor in şcoala

Orientări si practici noi in organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare modulara, organizare de tip integrat, curriculum diferentiat si personalizat

Interdisciplinaritatea - repere teoretice Premise ale abordării interdisciplinare în

învăţământul primar Abordare interdisciplinară şi evaluarea

autentică Interdisciplinaritatea şi predarea integrată Interdisciplinaritatea şi predarea în echipă

Abordarea interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături intre discipline.

Argumentul care pledează pentru interdisciplinaritate constă în aceea că oferă o imagine integrată a lucrurilor care sunt analizate separat.

Prin interdisiciplinaritate se creează: Acoperirea rupturilor dintre discipline. Autosuficienţa şi

caracterul închis al disciplinelor au creat “pete albe” pe harta cunoaşterii, formate între discipline, ori au condus la izolarea şi la lipsa corelaţiilor între conţinuturile diverselor discipline

Sinergia câmpurilor disciplinare, atât la nivelul cercetării ştiintifice, cât şi la nivelul curricumului

Construirea, prin educaţie, a unor structuri mentale dinamice, flexibile capabile să sprijine deciziile cele mai potrivite ( scop psihopedagogie).

Rezolvarea de probleme poate fi considerată cea mai importantă forţă motrice a integrării, datorită relevanţei sale practice.

Avantajele interdisciplinarităţii: permite elevului să acumuleze informaţii

despre obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;

clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline;

creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;

permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii;

constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi volumul de învăţare.

Interdisciplinaritatea şi predarea integrată Literatura pedagogica actuală descrie integrarea

curriculară drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoaşterii, astfel incat sa se asigure achiziţia de către copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala.

Termenul curriculum integrat, asa cum este definit de diverşi autori sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea/finalitatile urmărite, in funcţie de care sunt alese toate celelalte componente aleprocesului instructiv - formativ.

In practica educaţionala recomandarea proiectării integrate a curriculum-ului este considerata o provocare pe care invatamantul primar si-a asumat-o atat la nivelul proiectării documentelor curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice.

Documentele curriculare care organizeaza activitatea educaţionala in invatamantul primar asigura un cadru normativ care susţine din plin abordarea integrata a curriculum-ului.

Din punct de vedere curricular, integrarea înseamnă:

organizarea, punerea în relaţie a disciplinelor şcolare, cu scopul de a evita izolarea lor tradiţională;

„procesul şi rezultatul procesului prin care elevul interpretează materia care îi este transmisă pornind de la experienţa de viaţă şi de la cunoştinţele pe care deja le-a însuşit”;

stabilirea de relaţii de convergenţă între cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile, valorile ce aparţin unor discipline şcolare distincte;

proces educaţional organizat astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu, predarea şi învăţarea sunt văzute din perspectivă holistică, reflectând lumea reală, care este interactivă.

Particularităţi ale învăţării integrate: interacţiunea obiectelor de studiu centrarea pe activităţi integrate de tipul

proiectelor relaţii între concepte din domenii diferite corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile

din viaţa cotidiană rezolvarea de „probleme” - cea mai

importantă forţă motrice a integrării, relevanţă practică

Interdisciplinaritatea şi predarea în echipă: idei pedagogice”, care exprimă totodată „caracteristicile generale” ale acestui mod de instruire :

ideea înlocuirii educatorului unic pentru o disciplină şcolară cu o echipă de educatori,

cooperarea tuturor cadrelor didactice din echipă la proiectarea în detaliu a programelor educative ce urmează a fi propuse elevilor;

includerea în echipă, pe lângă educatori, a altor categorii de persoane care lucrează în învăţământ cu scopul de a-i degreva pe cadrele didactice de sarcinile cu caracter rutinier şi a le permite să se concentreze asupra problemelor educative care solicită creaţie pedagogică;

practicarea unui învăţământ cu „clase deschise”; renunţarea la ideea sălilor de clasă standardizate, în favoarea utilizării flexibile a spaţiilor şcolare;

organizarea diversă a elevilor, atât în grupuri mari (pentru vizionarea unor filme, diapozitive, prezentări PowerPoint), cât şi în grupuri mici (discuţii, dezbateri) sau implicarea lor în activităţi individuale;

crearea pentru elevi a posibilităţilor de a participa în comun la anumite activităţi care le sunt accesibile;

derularea unui proces de învăţământ caracterizat prin abordarea interdisciplinară a conţinuturilor

Formele de realizare:Activităţi subsecvente

expuneri pe bază de filme

proiecţia unor diapozitive

prezentări PowerPoint întâlniri cu specialişti vizite şi excursii pregătirea unor

expoziţii realizarea unor pliante

activităţi libere în laborator,

ateliere de lucru; lectură în bibliotecă; activităţi

independente; activităţi în echipă

Abordarea interdisciplinară în predarea disciplinelor în învăţământul primar

Abordarea interdisciplinară prin jocuri didactice

Interdisciplinaritatea şi teoria inteligenţei multiple

Proiectul - metodă de evaluare interdisciplinară

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbină sarcini didactice din domenii de cunoaştere diverse, într-o structură unitară, axată pe învăţare. El imprimă activităţii didactice un caracter dinamic şi atrăgător, induce o stare de bucurie şi de destindere care previne monotonia şi oboseala şi fortifică energiile intelectuale şi fizice ale elevilor.

Jocul de rol activizează elevii din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric- emoţional, iar interacţiunile dintre participanţi dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor, comportamentelor şi achiziţiilor. Jocul de rol evidenţiază modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii şi reprezintă o metodă eficientă de formare rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor.

Tipuri de joc de rol: jocuri de rol cu caracter general: jocurile de reprezentare a

structurilor, jocurile de decizie, jocurile de arbitraj, jocurile de competiţie

jocuri de rol cu caracter specific: jocul de-a ghidul şi vizitatorii, jocul de negociere, jocul de-a învăţătorul şi elevii etc.

joc de rol cu caracter general-Procesul literar este o dezbatere, de pe poziţii extreme: acuzare - apărare, a unor aspecte problematice dintr-o operă literară, folosind elemente de procedură şi de limbaj specifice universului administrativ-juridic.

In urma studierii lecturii Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă, în cadrul disciplinei opţionale „Literatură pentru copii," la clasa a treia, am realizat un proces literar având ca inculpată pe vulpe şi ca acuzator pe urs. Procesul s-a desfăşurat pe baza alocuţiunilor gândite şi redactate de elevii care urmau să le rostească, sub supravegherea şi îndrumarea învăţătorului

Acest proces literar a implicat discipline ca: literatura pentru copii, educaţie civică, educaţia plastică şi educaţia muzicală şi a avut un pronunţat caracter formativ. Elevii şi-au putut dovedi competenţele de analiză critică a unor fapte săvârşite de animale personificate, au luat decizii juste, au învăţat să se exprime corect, şi-au îmbogăţit mijloacele de expresie cu termeni juridici, şi-au manifestat originalitatea în exprimarea opiniilor, au dovedit receptivitate şi toleranţă faţă de interlocutori.

Învăţătorul poate proiecta interdisciplinar activitatea din perspectiva inteligenţelor multiple în diferite moduri:

grupează elevii după tipul de inteligenţă predominant şi dă fiecărui grup să rezolve o sarcină de lucru funcţie de acest tip de inteligenţă;

grupează aleator elevii şi dă tuturor grupurilor aceeaşi sarcină de lucru, care permite implicarea elevilor în rezolvare funcţie de inteligenţele pe care le posedă;

lucrează frontal cu clasa, dar propune elevilor o suită de sarcini de lucru în rezolvarea cărora sunt solicitate, pe rând, anumite tipuri de inteligenţe sau anumite ansambluri de inteligenţe;

dă o sarcină complexă de lucru fiecărui elev în rezolvarea căreia sunt solicitate toate tipurile de inteligenţă.

Mini-proiect care valorifică teoria inteligenţelor multiple Receptarea textului liric Text suport: Dimineaţa de Vasile

Alecsandri Clasa: a IlI-a Timp alocat: 6 ore Sarcini propuse pentru fiecare grupă: G1 (inteligenţa logico-matematică): Prezentaţi câteva

repere biografice ale poetului Vasile Alecsandri. Structuraţi-le sub forma unei scheme.

G2 (inteligenţa verbal-lingvistică): Imaginaţi-vă că participaţi la un concurs televizat de recitări. Realizaţi lectura expresivă a poeziei Dimineaţa de Vasile Alecsandri. Redactaţi o descriere literară, pornind de la expresiile poetice folosite de Vasile Alecsandri. Textul tău să nu depăşească V2 pagină A4.

G3 (inteligenţa vizual-spaţială): Concepeţi un poster care să ilustreze prin desene proprii sau imagini foto momente ale zilei, surprinse eventual în ciclicitatea anotimpurilor.

 G4 (inteligenţa muzical-ritmică): Selectaţi, împreună cu învăţătorul, un fond sonor care să sugereze bucuria descoperirii frumuseţilor naturii, surprinsă în diferite momente ale zilei. Acest fond sonor poate fi utilizat de grupa G5 pentru a-şi construi momentul de pantomimă.

G5 (inteligenţa corporal-kinestezică): Imaginaţi un moment de pantomimă prin care să transmiteţi emoţia poetică a textului liric.

Proiect -model Tema : Raporturile noastre cu plantele şi animalele. Durata: şase săptămâni Argument: Importanţa legăturii dintre om, plante şi animale; compararea omului cu alte fiinţe poate

constitui o inepuizabilă sursă de învăţăminte. Scop: cunoaşterea raporturilor care se stabilesc între om, plante şi animale; cunoaşterea şi utilizarea

limbajului din sfera valorilor civice, a normelor de comportare în diferite situaţii; cultivarea spiritului de responsabilitate în grup.

Obiective: să exprime oral şi scris enunţuri cu referire la viaţa plantelor şi animalelor; să identifice reguli cu privire la raporturile persoanelor cu plantele şi animalele; să aducă argumente cu privire la deosebirea dintre persoană - fiinţă şi animal - fiinţă ; să formuleze enunţuri pro şi contra soluţionării unor probleme din natură; să exprime opinii personale cu privire la atitudinea faţă de plante şi animale; să identifice fragmente cu conţinut civic, care vorbesc despre unele animale şi plante ca simbol. Metode şi procedee: învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cooperare, observaţia, conversaţia,

investigaţia, problematizarea. Surse bibliografice: Emil Gârleanu, "Din lumea celor care nu cuvântă"; Tudor Arghezi, "Poezii", V.

Voiculescu, "Ciobănilă", I. Al. Brătescu - Voineşti, "Puiul", M. Sadoveanu, "Un om năcăjit", Aurelian Băltăreţu, "Monumente ale naturii“ A. Donici, "Racul, broasca şi ştiuca", G. Topârceanu, "Balada unui greier mic", I. Agârbiceanu, "Ciocârlia", V. Alecsandri, "Primăvara", Jack London, "Colţ-Alb", ghicitori, pliante, internet, atlas zoologic şi botanic, consemnările făcute cu prilejul vizitei la Rezervaţia de zimbri - Neamţ şi Grădina Zoologică - Piatra Neamţ etc.

Proiectul "Raporturile noastre cu plantele şi animalele" va avea patru capitole:

Animalele şi plantele au viaţă -grupa I Legătura dintre om, plante şi animale - grupa II Plantele şi animalele trebuie ocrotite - grupa III Animalele şi plantele ca simbol - grupa IV

Abordarea interdisciplinară porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot stabili legături intre discipline. Succesul în activitatea tinerilor este posibil, numai dacă aceştia pot să coreleze interdisciplinar informaţiile obţinute din lecţii.

Pentru realizarea unei bune interdisciplinaritati se impun câteva exigente :

cadrul didactic sa aibă o temeinica cultura generala;

educatorul sa cunoască bine metodologia obiectului sau de specialitate, dar si a celorlalte obiecte din aria curriculara;

elevii sa fie conştientizaţi de existenta interdisciplinaritatii obiectelor de invatamant;

realizarea unor programe care sa includă teme cu caracter interdisciplinar.

Avantajele interdisciplinarităţii Dezavantaje

plasează elevul într-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune;

cultivă încrederea în forţele proprii; stimulează creativitatea;

cultivă gândirea proiectivă; facilitează achiziţionarea unor metode de muncă specifice;

facilitează achiziţionarea unor tehnici de elaborare şi de execuţie a unei lucrări ştiinţifice, practice

contribuie ladezvoltarea capacităţilor de ordin aplicativ al elevilor, mai ales în cazul rezolvării de probleme, al dezvoltării capacităţilor de argumentare, a gândirii logice etc

minimalizează rolul profesorului necesită timp special pentru

organizare, desfăşurare, evaluare; pot apărea diminuarea sau lipsa

concentrării elevilor, dacă durata proiectului este prea mare sau tema este mai puţin interesantă etc.

necesită timp si resurse materiale pentru realizare etc.

Animalele si plantele au viaţă Grupa I

Legătura dintre om, plante şi animale

Grupa II

Plantele şi animalele trebuie ocrotite Grupa III

Animalele şi plantele ca simbol Grupa IV