Interdisciplinaritatea- factor favorizant al observarii
didactice
Interdisciplinaritatea- factor favorizant al observrii
didactice
Autori:Dnut Gabriel Cozma1, Florescu Doina2, Scurtu Nicoleta
Cristina3
1Conf. dr. Universitatea Al. I. Cuza Iai, Facultatea de
Chimie2Prof. Grad I, Scoala Gimnaziala Stulpicani, jud.
Suceava3Prof. Grad I, Scoala Gimnaziala ,,Profesor Gheorghe
Dumitreasa Girov, jud. Neamt
Rezumat
Calittile fundamentale ale unei metode (Cuco, 2006) sunt
eficiena i eficacitatea ei. Este eficient acea metod care, prin
propria-i aplicare, favorizeaz obinerea unor rezultate superioare
care produce maximum de modificri comportamentale n condiii minime
de timp, de cheltuieli materiale posibile, asigurnd un grad nalt de
perfeciune i calitate a organizarii nvrii. Eficacitatea unei metode
se apreciaz n modul cel mai pragmatic, dupa performanele obinute. n
accepia modern, procedeele de evaluare sunt n mod natural integrate
n metoda nsi de predare/ nvare, spre deosebire de nvmntul
tradiional, care separ faza predrii de cea a evalurii.
Trebuie facut observaia ca elementul central de referin pentru
aprecierea reuitei rmne demersul acional propriu-zis, lecia ca
atare, i nu varianta sa ,,retoric, proiectul adiacent.
n contextul unei noi lumi, profund schimbate, i dovedesc
utilitatea fundamental n mentalul colectiv i individual sistemele
de interdisciplinaritate i pluridisciplinaritate. nainte de a
explica aceste fenome, trebuie observate rdcinile, sursele nevoii
de a apela la aceste sisteme. Sistemul clasic de gndire i cunoatere
a lumii o bun parte din istorie se refer la transdisciplinaritate.
Datnd din gndirea antic i teoretizat la nceputurile Renaterii,
conceptul presupune o cunoatere aprofundat a lumii din toate
perspectivele (tripla conotaie a prefixului latin trans - ntre,
nuntru, dincolo de). Key words: Interdisciplinaritate, observaie,
evaluare
1.IntroducereAa cum consider istoricii i sociologii moderni,
lumea nu a devenit altceva dect ,,un sat global" (filosoful Marshal
McLuhan) n care puterea nseamn informaia n cadrul unei adevrate ere
informaionale. Una din marile probleme de care se plafoneaz
contemporaneitatea e incapacitatea de a opera cu aceste informaii i
de a transcende cmpul informativ limitat i de a ptrunde n imaginile
de ansamblu eficiente care s continue s se nscrie totui n acel cmp
informaional.
n contextul unoi noi lumi, profund schimbate, i dovedesc
utilitatea fundamental n mentalul colectiv i individual sistemele
de interdisciplinaritate i pluridisciplinaritate. nainte de a
explica aceste fenome, trebuie observate rdcinile, sursele nevoii
de a apela la aceste sisteme. Sistemul clasic de gndire i cunoatere
a lumii o bun parte din istorie se refer la transdisciplinaritate.
Datnd din gndirea antic i teoretizat la nceputurile Renaterii,
conceptul presupune o cunoatere aprofundat a lumii din toate
perspectivele (tripla conotaie a prefixului latin trans - ntre,
nuntru, dincolo de).
Interdisciplinaritatea evideniaz unitatea naturii, varietatea
fenomenelor i ajut la soluionarea problemelor globale. Ea trebuie s
se regseasc n coal ca un cmp de aplicaie pentru a furniza elevului
instrumentele unei interpretri critice i pozitive a realitii
nconjurtoare.Observarea sistematic i independent. Metoda presupune
urmrirea, investigarea unor obiecte sau fenomene n vederea obinerii
de informaii despre acestea.
Ca metod de nvmnt, observarea(Cerghit, I, ,,Metode de nvmnt",
Polirom, 2006) este intenionat, organizat i sistematic.Metoda
observarii consta din urmarirea sistematica de catre elev a
obiectelor si fenomenelor ce constituie continutul invatarii, in
scopul surprinderii insusirilor semnificative ale acestora.
Potrivit unor autori consacrati in problema metodelor de invatamant
(Cerghit, I., 1980, p.155) observarea reprezinta una din metodele
de invatare prin cercetare si descoperire.n universul cunoaterii
copilului sau al tanrului, observarea nemijlocit, metodic, a
lucrurilor n starea lor natural, fireasc, de existen i
manifestare(aa cum sunt) constituie nu numai o surs de manifestare
direct, ci i un exerciiu veritabil de gandire analitic i sintetic
de formare a unor deprinderi de investigaie inductiv, de gndire
cauzal, independent, de cultivare i meninere a gustului pentru
observare, de suscitare a interesului, inclusiv pentru activiti
experimentale. Ea dezvolt la elevi obiecivitate, spirit de rigoare
i precizie , elemente componente ale spiritului tiinific; cultiv
capacitatea de a judeca cu maxim profunzime realitatea
nconjurtoare, de a observa lucrurile i fenomenele cu ochi de
cercettor, adic de a le privi din unghiuri diferite de vedere, de
a-i pune ntrebri i probleme i de a ncerca s rspund la ele prin
cutri de soluii, de a se apropia de fapte n mod propriu, de a le
tlmci i interpreta aa cum l ndeamn propria lui cugetare,
independent i creatoare.
Potrivit mai multor autori(Todoran, D., 1964;Cerghit, I.,1980;
Roman, I., 1970) o observare presupune parcurgerea ctorva etape :
organizarea observarii, observarea propriu-zisa, prelucrarea
datelor culese, valorificarea observarii.ANALIZA SWOT- METODA
OBSERVARII SI A DEMONSTRATIEI
In urma utilizarii strategiilor didactice pentru realizarea
obiectivelor propuse pentru unitatea de invatare ,,Substante
compuse cu utilizari practice- Oxizi, Baze, Acizi, la clasa a
VIII-a am formulat urmatoarele concluzii:
Metoda observarii
Puncte tariPuncte slabe
reprezinta una din metodologiile cele mai indicate de cunoastere
a mediului;
permite contactul direct cu realitatea de studiat ;
ajuta pe elevi sa descopere ei treptat, singuri adevarul de
studiat si sa-l inteleaga mai bine in manifestarea lui;
detasarea de abstractizare prin studiul concret;
dezvolta la elevi obiectivitate, spirit de rigoare si
precizie;
ajuta la formarea in timp a unor concepte lipsa si slaba dotare
a laboratoarelor;
elevii nu au un echipament verbalo-conceptual care sa le permita
a formula sensul, rezultatele si concluziile demersurilor sale;
sunt cronofage (activitatile trebuie planificate pentru doua
ore);
Concluzii:
In ciuda dezavantajelor metodei, se considera ca observarea
nemijlocita a realitatii, premergatoare a experimentului, prezinta
avantajul ca ajuta la formarea treptata, dar fondata a conceptelor
pe care le utilizeaza disciplina chimie si, in general, stiintele
naturii.2.Material si metodaData admitistrarii testelor Oxizi,
Acizi, Baze Test ID Scoala Stulpicani 10.III 28IV 12V 19V
ScoalaNegrileasa 11.III 29IV 13V 20V An scolar 2013-2014 Clasa a
VIII-a Stulpicani 20 elevi
Negrileasa 16 elevi
An scolar 2012-2013 Clasa a VIII-a Stulpicani 20 elevi
Negrileasa 15 elevi
Cercetarea didactic s-a axat pe determinarea eficienei
interdisciplinaritatii, respectiv metodelor didactice: observatia,
demonstratia n procesul instructiv
( predare/nvare/evaluare) referitor la Aria curriculara
Matematica si tiine.
n acest scop am studiat modul n care se nregistreaz progresul
colar n acumularea i asimilarea cunotinelor referitoare la
Unitatile de nvare: OXIZI, ACIZI, BAZE prin folosirea testelor cu
subiecte monodisciplinare(TUI_1(OXIZI), TUI_2(ACIZI), TUI_3(BAZE))
si interdisciplinare(T_ID).
La acest studiu au participat elevii claselor a VIII-a (20
elevi) de la Scoala Stulpicani(scoala din comuna, cu elevi
proveniti din familii a caror parinti au studii medii, respectiv
studii superioare, cu locuri de munca stabile) i a VIII-a (16
elevi) de la coala Gimnazial Negrileasa( scoala la sat, cu elevi
proveniti din familii cu situatii financiare precare a caror
parinti au absolvit 8 clase, respectiv studii medii, fara locuri de
munca stabile, care pleaca frecvent in strainatate pentru a le
asigura copiilor cele necesare), judeul Suceava, an colar
2013-2014, respectiv elevii claselor a VIII-a a (20 elevi) de la
Scoala Gimnaziala Stulpicani i a VIII-a (15elevi) de la coala
Gimnazial Negrileasa, judeul Suceava, an colar 2012-2013. La cele 4
clase s-au aplicat, dup predarea noiunilor referitoare la Oxizi,
Acizi, Baze, teste cu caracter mono- si interdisciplinar.
Cercetarea a fost efectuat prin comparaea rezultatelor obinute de
elevii celor 4 clase la cele doua tipuri de subiecte. Pentru
prelucrarea datelor din acest studiu s-a folosit resursa softwere
SPSS 14.
Baza de date folosita pentru prelucrarea datelor este:(Vezi baza
de date SPSS)- o sa atasej tabelul in
doc.Word.............................Coduri utilizate in baza de
date a studiului:Scoala Stulpicani- 1
Scoala Negrileasa -2
An Scolar 2013-2014 - 3
An Scolar 2012-2013 - 4
Gen feminin- 25
masculin- 26
Naveta navetisti 27
locali 28
Distanta_ Naveta 0- 3 km 29
3-12 km 30
Chestionar elevi
Numele si prenumele elevului
Clasa
Genul.
Chestionar de testare a interesului elevilor pentru disciplina
,,chimie
I 1.Va place obiectul chimie?
I2.Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?
I 3.Metodele utilizate la orele de chimie va ajuta la cunoastere
in aceasta disciplina?
I 4.Credeti ca informatiile achizitionate la disciplina chimie
va ajuta la intelegerea conceptelor cu care opereaza alte
discipline (fizica, biologie, etc.)?
Nota:
Raspunsurile vor fi cu caracter inchis, de felul:
Nr crtFoarte multMultAsa si asaPutinDeloc
I 1
I 2
I 3
I 4
Legenda- chestionar Foarte mult Mult Asa si asa Putin Deloc
I1 PLAC_CHIM 5 6 7 8 9
I2 IMP_CHIM 10 11 12 13 14
I3 MET_ CHIM 15 16 17 18 19
I4 INTERDISC 20 21 22 23 24 Test interdisciplinar fizica- chimie
biologie1.Noteaza in rubrica alaturata, starea de agregare, la
temperatura camerei pentru:
Dioxid de carbon
Nisip
Oxigen
Mercur
Alcool
Calcar
9 puncte
2. Mediul intern al corpului uman este alctuit din mai multe
lichide extracelulare. Unul dintre aceste lichide este sangele,
care circul intr-un sistem de vase sanguine. Masa sangelui
reprezint 7% din masa corpului uman. Sangele este compus din plasm
si alte elemente. Masa plasmei reprezint 55% din masa sangelui.
Plasma connine 90% ap.
Calculeaz masa de ap, exprimat in kg, coninut de plasma sangelui
unui tanr cu masa de 60 kg. 20 puncte
3. Alama este un aliaj a dou metale: cuprul si zincul. O prob de
alam are masa de 24 g si conine 40% cupru.
Calculeaz masa de cupru si masa de zinc din proba de alam, in
grame.16 puncte
4. O prob de aer cu masa de 28,9 g ocup, in anumite condiii, un
volum de 22,4 L.
Calculeaz densitatea aerului, exprimat in kg/m3, efectuand
transformrile necesare.10 puncte
5. 100 cm3 alcool se amestec cu 100 cm3 de ap pur. Amestecului
rezultat i se adaug un nou volum de alcool, egal cu al amestecului
iniial.
Calculeaz densitatea amestecului final obinut, exprimat in g/
cm3.
Se cunosc: ap = 1000 kg/ m3 si alcool = 800 kg/ m3. 25 de
puncte
Se acorda 20 puncte din oficiuBarem de corectare1. Notarea strii
de agregare, la temperatura camerei, pentru:
Dioxid de carbon Gaz (1,5p)
Nisip Solid (1,5p)
Oxigen Gaz (1,5p)
Mercur Lichid (1,5p)
Alcool Lichid (1,5p)
Calcar Solid (1,5p) 9 puncte2. masa de sange din corp: 0,42 kg
(6p)
masa de plasm din sange: 0,23 kg (7p)
masa de ap din sange: 0,20 kg (7p) 20 puncte
3. masa de cupru din prob: 9,6 g (8p)
masa de zinc din prob: 14,4 g(8p) 16 puncte
4. maer = 0,0289 kg (3p)
Vaer = 0,0224 m3 (3p)
aer = 1,29 kg/ m3 (4p) 10 puncte
5. Vamestec iniial = 200 cm3 (2p)
Vamestec final = 400 cm3 (2p)
Valcool = 300 cm3 (3p)
ap = 1 g/ cm3 (3p)
alcool = 0,80 g/ cm3 (3p)
malcool = 240 g (4p)
map = 100 g (4p)
mamestec final = 340 g (2p)
amestec final = 0,85 g/ cm3 (2p) 25 puncte
Se acorda 20 puncte din oficiuTEST DE EVALUARE-oxizi
1. Completeaz spaiile libere:Oxizii sunt
compui..........................ai oxigenului
cu...........................sau.............................
10 puncte
2. Noteaz formula general a oxizilor care conin:
a) un element chimic monovalent
b) un element chimic divalent
c) un element chimic tetravalent
15 puncte
3. Clasific dup compoziie urmtorii oxizi:
CO2,CuO,Fe2O3,Al2O3,SO2,P2O5,CaO,SiO2,N2O5,K2O
Oxizi de
metal:........................................................................................................................
Oxizi de
nemetal:....................................................................................................................
15 puncte
4.nscrie n spaiul liber din stnga numerele de ordine ce
reprezint formulele oxizilor din coloana A, literele care corespund
denumirilor uzuale ale oxizilor din coloana B.
.........1.CaO a. Alumin
.........2.SiO2 b. Var nestins ..........3.Al2O3 c. Cuar
..........4.Fe3O4 d. Magnetit
10 puncte
5.Compoziia procentual a oxidului de calciu este:
a) 50%Ca,50%O
b)71,42%Ca,28,57%O
c)28,57%Ca,71,43%O
20 puncte
6.Oxidul bazic rezultat la calcinarea carbonatului de
calciu,reacioneaz cu 39,2 g soluie acid sulfuric 10%.Masa de
carbonat de calciu folosit este:
a) 1,68 g CaCO3b) 4 g CaCO3c) 2,24 g CaCO3
20 puncte Se acord 10 puncte din oficiuTEST DE EVALUARE- Baze1.
Se dau urmtoarele substane compuse : CaCO3, Ba(OH)2, H2SO4, NaOH,
CuS, HOH, LiOH, HONO3, HCl, NH4OH, BaO, Fe(OH)2. Extragei din
exemplele date bazele i dai-le denumirea n spaiile de mai jos:
10p2. Clasificai bazele identificate n exerciiul 1 dup
criteriile cunoscute:..
5p3. Scriei formulele chimice corespunztoare denumirilor:
-hidroxid de aluminiu
..............................................
-hidroxid de fier (III)
...............................................
-hidroxid de potasiu
..............................................
-hidroxid de calciu
..............................................
-hidroxid de zinc ..............................................
10p 4. In prezena bazelor turnesolul se coloreaz n rou. ( A ; F);
5p
5. Fenolftaleina n mediul bazic are culoare rou carmin (A ; F);
5p
6. Menionai doua baze cu utilizrile lor:
5p
7. Denumete reactanii, precizeaz tipul reaciei i completaz
ecuaiile reaciilor:
NaOH + FeCl3 =.............. + ..............
Cu(OH)2 + H2 SO4 =............. +...............
Ca(OH)2 + CO2 =.............. + ............. 30p
8. Calculai cantitatea de sol. NaOH de concentraie 20 % care
reacioneaz cu 320 g CuSO4. 20p ANa = 23; AO = 16 ; AH = 1 ; ACu =
64 ; AS = 32 .Din oficiu 10p Succes !Test de evaluare- Acizi
1. Se dau formulele chimice ale urmtoarelor substane chimice :
NaCl, HCl, CuSO4, Na2SO4, SO2(OH)2, NaOH, H2SO3, H2S, Cu(OH)2,
NaHCO3, H3PO4, H3N, HNO3, CaCO3 , K2O, H2CO3, ZnSO4, HNO2, Ca(OH)2,
H3PO3, CaO, KOH, HI. Identificai care dintre acestea sunt acizi,
trecndu-i n categoria lor corespunztoare clasificrii nvate:a.
Hidracizi b. Oxiacizi.10 puncte2. Scriei formula chimic a
urmtorilor acizi :
Acid clorhidric .
Acid sulfhidric..
Acid azotos
Acid azotic ...
Acid fosforic.10 puncte3. Radicalul acid se obine teoretic
prin
i are valena egal cu . ...5 puncte4. tiind c hidracizii se pot
obine prin sintez, direct din elementele componente, scriei ecuaia
reaciei chimice prin care se poate obine un astfel de acid.
.5 puncte
5. Oxiacizii se pot obine prin dou metode. Care sunt acestea ?
Dai cte un exemplu din fiecare.
a.
Exemplu
b.
Exemplu 10 puncte2. Pe masa de laborator avei urmtoarele
substane chimice dizolvate n ap, n sticle fr etichet : NaOH, CaCl2,
HCl, H2SO4, Ca(OH)2, NaCl, turnesol. Cum identificai care dintre
ele sunt acizi ?
5 puncte3. Ecuaiile chimice de mai jos reprezint unele dintre
proprietile chimice ale acizilor. Identificai substanele chimice
notate cu literele A E.
A + HCl = ZnCl2 + B
C + H2SO4 = CuSO4 + H2O
D + H2SO4 = Na2SO4 + H2O
E + HNO3 = Ca(NO3)2 + CO2 + H2O15 puncte4. Indicai prin sgei
corespondena dintre acidul situat n partea stng i utilizarea lui, n
dreapta :
Acidul clorhidric Rafinarea ieiului
Mase plastice
ngrminte chimiceAcidul sulfuric Fire i fibre sintetice
Medicamente
Obinerea unor cloruriAcidul azotic Obinerea sifonului
Fabricarea unor explozivi (dinamita)
Obinerea HCl n laborator
Acid carbonic Colorani
Acumulatori electrici
Curirea metalelor (ap tare) Acid fosforic Smaluri
Stomatologie
Tbcirea pieilor15 puncte5. S se calculeze cantitatea de soluie
de acid sulfuric cu concentraia 49 % reacioneaz cu 160 g NaOH
solid.15 puncteNOTA : Nr. puncte realizate / 10 + 1
Testul t-Aspecte teoreticeAcest test este folosit pentru a
examina efectele unei variabile independente asupra uneia sau a mai
multe variabile dependente, iar folosirea sa este rezervata
compararii a doua conditii sau grupe (doua niveluri ale variabilei
independente), din punctual de vedere al mediei.Conditia este ca
distributia variabilelor incluse in studiu sa fie una gaussiana
Forma distributiei Student este foarte apropiata de cea a
distributiei gaussiene. Scopurile pentru care se aplica testul t,
introdus in uz de statisticianul si chimistul englez William Sealy
Gossetin 1908 (13 iunie 187616 octombrie 1937) celebru
castatistician, cunoscut insa prin pseudonimulStudentasociat
distributieiStudent sunt cele care vizeza comparatii pornind de la
volume restranse (mici) ale esantioanelor de la care se face
inferenta statistica. Gosset a publicat articolul The probable
error of a mean in periodicul de specialitate al unui alt nume
legendar al statisticii, Karl Pearson(27 martie 1857 27 aprilie
1936), celebru matematician englez, fondator al statisticii
matematice, cel care in 1911 a fondat prima catedr de statistic
matematic laUniversity College Londra. Periodicul despre care se
face referire aici se numea Biometrika, iar Gosset a publicat sub
pseudonimul Student din cauza interdictiei patronului de la locul
de munca a lui Gosset (Claude Guinness, beraria Guiness din Dublin,
Irlanda) de a face cunoscut contextul in care acesta a aplicat
testul ce avea sa-i poarte pseudonimul drept nume.
Testul t are urmatoarele directii de utilizare, in conditia
coeficientului de risc acceptat in studiu, notat conventional , a
carui valoare este 0.05 sau 5%).
-in statistica univariata (deci pentru o singura proba sau
esantion), accea de a testa daca aceasta colectie de date respecta
o distributie normala.
-tot in statistica univariata (deci pentru o singura proba sau
esantion), accea de a testa daca media acelei colectii de date
difera SAU NU statistic semnificativ de media populatiei din care
este extras esantionul cercetat. Media esantionului devine un
estimator al mediei populatiei, , care, principial vorbind, nu
poate fi cunoscuta exact niciodata-in statistica bivariata (deci
pentru doua probe sau esantioane), accea de a testa daca mediile
celor doua populatii statistice, din care s-au extras esantioanele
respective, sunt egale, -in modelul de regresie lineara, cind sub
ipoteza nula se testeaza daca panta unei linii de regresie este
0(zero)Lucrarea de fata se refera la statistica bivariata
(bidimensionala), testele t (Student) fiind destinate compararii
atat a esantioanelor perechi, cat si a esantioanelor
independente.Regula de interpretare in cazul testului t:
Daca testul t este SEMNIFICATIV statistic la coeficientul de
risc acceptat in studiu, notat conventional , a carui valoare este
0.05 sau 5%, SE ADMITE ca media populatiei 1, din care provine
esantionul 1, DIFERA semnificativ statistic de media populatiei 2,
din care provine esantionul 2, in timp ce daca testul t este
NESEMNIFICATIV statistic la coeficientul de risc acceptat in
studiu, notat conventional , a carui valoare este 0.05 sau 5%, SE
ADMITE ca media populatiei 1, din care provine esantionul 1, NU
DIFERA semnificativ statistic de media populatiei 2, din care
provine esantionul 2.
3.Rezultate si discutii
3.1. Compararea rezultatelor obtinute la TUI1, fata de TUI2,
TUI3, respectiv TID, indiferent de scoala sau anul scolar luate in
studiuSe realizeaza un test t (Student) perechi intre cele trei
variabile mentionate, luate doua cate doua. Rezultatele sint
indicate in tab.1
Tab.1-Rezultatele aplicarii testului t perechi pentru compararea
variabilelor TUI1, TUI2, TUI3, TID. Valorile marcate ingrosat arata
semnificatie statisticaCazMediaDev.standardNDiferentaDev.stand. a
diferenteiValoare test tGrade de libertatep
1.1.TUI_17.2981.661
1.2.TUI_27.4421.76771-0.1441.006-1.205700.231
2.1.TUI_17.2981.661
2.2.TUI_37.7301.51171-0.4310.800-4.542700.000
3.1.TUI_17.2981.661
3.2.T_ID7.3641.46171-0.0650.896-0.612700.541
4.1.TUI_27.4421.767
4.2.TUI_37.7301.51171-0.2870.731-3.310700.001
5.1.TUI_27.4421.767
5.2.T_ID7.3641.461710.0780.8280.802700.425
6.1.TUI_37.7301.511
6.2.T_ID7.3641.461710.3660.5096.056700.000
Sunt posibile 6 cazuri de combinare(3 variabile, comparate doua
cate doua). In toate aceste situatii, numarul de grade de libertate
asociat testului t perechi este de N 1 = 71 1 = 70, unde N =
numarul de perechi. Diferenta semnifica diferenta intre valorile
fiecareia din perechile formate de variabilele cercetate. p
desemneaza nivelul de semnificatie al testului efectuat. Cele 2
cifre din coloana caz desemneaza: prima cifra = numarul de ordine
al variabilei, in ordinea aleatoare a efectuarii comparatiiloe; a
doua cifra = prima / a doua variabila inclusa in comparatie.Se
observa ca TID are o comportare aparte: testele t perechi confirma
semnificativitate statistica pentru orice pereche in care intra
TID, sau non-semnificativitate statistica pentru orice comparative
doar intre testele TUI1, TUI2, TUI3
3.2. Compararea rezultatelor obtinute la TUI1, fata de TUI2,
TUI3, fata de MED SEM, indiferent de scoala sau anul scolar luate
in studiuSe realizeaza un test t (Student) perechi intre cele trei
variabile mentionate, fiecare dintre ele comparate cu media
semestriala anterioara aplicarii testelor. Rezultatele sint
indicate in tab.2
Tab.2-Rezultatele aplicarii testului t perechi pentru compararea
variabilelor TUI1, TUI2, TUI3, TID. Valorile marcate ingrosat arata
semnificatie statisticaCazMediaDev.standardNDiferentaDev.stand.
a diferenteiValoare test tGrade de libertatep
1.1.TUI_17.2981.661
1.2.MEDIA_SEM.I7.0841.705710.2140.9481.905700.060
2.1.TUI_27.4421.767
2.2.MEDIA_SEM.I7.0841.705710.3580.8383.603700.000
3.1.TUI_37.7301.511
3.2.MEDIA_SEM.I7.0841.705710.6450.9755.579700.000
Sunt posibile 3 cazuri de combinare(3 variabile, comparate
fiecare cu o aceeasi variabila). In toate aceste situatii, numarul
de grade de libertate asociat testului t perechi este de N 1 = 71 1
= 70, unde N = numarul de perechi. . Diferenta semnifica diferenta
intre valorile fiecareia din perechile formate de variabilele
cercetate. . p desemneaza nivelul de semnificatie al testului
efectuat. Cele 2 cifre din coloana caz desemneaza: prima cifra =
numarul de ordine al variabilei, in ordinea aleatoare a efectuarii
comparatiilor; a doua cifra = prima / a doua variabila inclusa in
comparatie
Se observa ca media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera
statistic semnificativ fata de oricare din mediile notelor testelor
TUI1, TUI2, TUI3.
3.3. Compararea mediilor MEDSEM, fata de TID, indiferent de
scoala sau anul scolar luate in studiuTab.3-Rezultatele aplicarii
testului t perechi pentru compararea variabilelor MEDSEM cu TID.
Valorile marcate ingrosat arata semnificatie
statisticaCazMediaDev.
standardNDiferentaDev.stand.
a diferenteiValoare test tGrade de libertatep
1.1.T_ID7.3641.461
1.2.MEDIA_SEM.I7.0841.705710.2791.0472.249700.027
Este posibil un singur caz de combinare. In aceastasituatie,
numarul de grade de libertate asociat testului t perechi este de N
1 = 71 1 = 70, unde N = numarul de perechi. . Diferenta semnifica
diferenta intre valorile fiecareia din perechile formate de
variabilele cercetate. p desemneaza nivelul de semnificatie al
testului efectuat. Cele 2 cifre din coloana caz desemneaza: prima
cifra = numarul de ordine al variabilei, in ordinea aleatoare a
efectuarii comparatiiloe; a doua cifra = prima / a doua variabila
inclusa in comparatie
Se observa ca media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera
statistic semnificativ fata de media notelor de la testul TID.
3.4. Influenta scolii (ca unitate de invatamant) si a anului
scolar asupra notelor TID
Tab.4-Rezultatele aplicarii testului t esantioane independente
pentru evidentierea influentei scolii (unitatii de invatamant ca
entitate) asupra TID, indiferent de anul scolar al efectuarii
observatiei. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie
statistica
CazMedia note TID
StulpicaniMedia note TID
NegrileasaValoare test tGrade de libertatep
T_ID8.0456.4855.233690.000
Valoare test t semnifica valoarea testului specificat pentru
compararea esantioanelor independente, reprezentate de scoala
(unitatea de invatamant; numarul de grade de libertate asociat
testului t esantione independente este de N 2 = 71 2 = 69, unde N =
numarul de cazuri din cele doua scoli; p desemneaza nivelul de
semnificatie al testului efectuat
Se observa ca variabila SCOALA influenteaza statistic
semnificativ media notelor de la testul TID.Astfel, elevii Scolii
Stulpicani (40 cazuri) obtin o medie a notelor TID de 8,045, in
timp ce elevii Scolii Negrileasa (31 cazuri) obtin o medie a
notelor TID de 6,485.
Tab.5-Rezultatele aplicarii testului t esantioane independente
pentru evidentierea influentei anului scolar asupra scolii asupra
TID, indiferent de unitatea de invatamant in care s-a efectuat
observatia. Valorile marcate ingrosat arata semnificatie
statisticaCazMedia notelor TID
An Scolar 2013-2014Media notelor TID
An Scolar 2012-2013Valoare test tGL pValid N An Scolar
2013-2014Valid N An Scolar 2012-2013
T_ID7.3277.401-0.210690.8333635
Valoare test t semnifica valoarea testului specificat pentru
compararea esantioanelor independente, reprezentate de scoala
(unitatea de invatamant; numarul de grade de libertate asociat
testului t esantione independente este de N 2 = 71 2 = 69, unde N =
numarul de cazuri din cei doi ani scolari considerati; p desemneaza
nivelul de semnificatie al testului efectuat.
Se observa ca variabila an scolar NU influenteaza statistic
semnificativ media notelor de la testul TID.Astfel, indiferent de
scoala de provenienta, elevii monitorizati in anul 2013-2014 (36
cazuri) obtin o medie a notelor TID de 7,327, in timp ce elevii
monitorizati in anul 2012-2013 (35 cazuri) obtin o medie a notelor
TID de 7,401.
3.5. Interdependenta intre variabilele an scolar, va place
obiectul Chimie si Credeti importanta studierea disciplinei chimie
pentru intelegerea lumii inconjuratoare?
Fig.1-Histograma multivariate a interdependentei intre
variabilele: An scolar, Va place obiectul Chimie si Credeti
importanta studierea disciplinei chimie pentru intelegerea lumii
inconjuratoare?
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea
disciplinei chimie pentru intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea
Asa si asa cu variabila Va place obiectul Chimie, optiunea Asa si
asa, frecventa raspunsurilor scade in anul scolar 2013-2014 fata de
anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea
disciplinei chimie pentru intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea
Mult cu variabila Va place obiectul Chimie, optiunea Mult,
frecventa raspunsurilor din anul scolar 2013-2014 este aceeasi cu
cea din anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea
disciplinei chimie pentru intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea
Asa si asa cu variabila Va place obiectul Chimie, optiunea Mult,
frecventa raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014 fata de
anul scolar 2012-2013.
Pentru intersectia variabilei Credeti importanta studierea
disciplinei chimie pentru intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea
Mult cu variabila Va place obiectul Chimie, optiunea Asa si asa,
frecventa raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014 fata de
anul scolar 2012-2013, iar aceasta situatie reprezinta cele mai
mari frecvente inregistrate in histograma.4.Concluzii:-Testul
interdisciplinar (TID) are o comportare aparte: media notelor
obtinute de elevii din esantion la TID difera semnificativ de
mediile notelor obtinute de aceeasi elevi la oricare din testele:
TUI1, TUI2, TUI3. Aceasta denota faptul ca media notelor de la TID
s-a format sub influenta altor factori (poate nedecelabili) decat
testele TUI
- Media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic
semnificativ fata de oricare din mediile notelor testelor TUI1,
TUI2, TUI3.Aceasta denota faptul ca media semestriala s-a format
sub influenta altor factori (poate nedecelabili) decat testele
TUI
- Media MEDSEM (media mediilor semestriale) difera statistic
semnificativ fata de media notelor de la testul TID. Aceasta denota
faptul ca media semestriala s-a format sub influenta altor factori
(poate nedecelabili) decat testul TID.
-Variabila SCOALA influenteaza statistic semnificativ media
notelor de la testul TID.Elevii de la Scoala Stulpicani obtin o
medie mai mare a notelor de la TID, diferita statistic semnificativ
de media notelor de la TID obtinuta de elevii Scolii Negrileasa
- Variabila an scolar NU influenteaza statistic semnificativ
media notelor de la testul TID., indiferent de scoala de
provenienta. Elevii monitorizati in anul 2013-2014 obtin o medie a
notelor TID usor inferioara mediei similare inregistrate de elevii
monitorizati in anul 2012-2013.
-Pe ansamblul esantionului, la cercetarea interdependentei
variabilelor categoriale din chestionarul atitudinal, cele mai mari
frecvente inregistrate in histograma apar pentru intersectia
variabilei Credeti importanta studierea disciplinei chimie pentru
intelegerea lumii inconjuratoare?optiunea Mult cu variabila Va
place obiectul Chimie, optiunea Asa si asa, cind frecventa
raspunsurilor creste in anul scolar 2013-2014 fata de anul scolar
2012-2013
5.Bibliografie Arsene P., Chimie i probleme de chimie anorganic
Seria AG, Ed. All Educational, Bucureti, 1999.
Cerghit, I., ,,Metode de invatamant, Ed. Polirom,Iasi,2006 .
Cucos,C., ,,Pedagogie, Ed. Polirom,Iasi,2006. Ftu S., Didactica
chimiei, Ed. Corint, Bucureti, 2001
-Jaba, E., Grama, A. Analiza statistica cu SPSS sub Windows,
Ed.Polirom, Iasi, 2004.
-Labar, A.V. SPSS pentru stiintele educatiei, Ed.Polirom, Iasi,
2008.
-Popa, M. Statistica pentru psihologie.Teorie si aplicatii SPSS,
Ed.Polirom, Iasi, 2008.
-Popa, M. Statistici multivariate aplicate in psihologie,
Ed.Polirom, Iasi, 2010.
_2147483647.unknown
_2147483646.unknown
