INTERPRETAREA DATELOR CALITATIVEDavid Silverman

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Specialiştii în ştiinţe sociale se ocupă îndeosebi de cercetări calitative. Aceştia observă faptele prin concepte şi teorii, deoarece nici în ştiinţă, nici în viaţa cotidiană faptele nu vorbesc prin ele însele.

Motivul – orice fapt este impregnat de consideraţii teoretice.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Teoria furnizează o schemă pentru înţelegerea critică a fenomenelor şi o bază care propune modalităţi de organizare a ceea ce nu este încă cunoscut.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Denumirea termenului

Înţelesul termenului Relevanţa termenului

Modelul Un cadru general care oferă o perspectivă asupra lumii

Utilitate

Conceptul O idee care derivă dintr-un model dat

Utilitate

Teoria Set de concepte folosite în definirea/ explicarea unor fenomene

Utilitate

Ipoteza O propoziţie testabilă Validitate

Metodologia Abordarea folosită în studiul problemei supuse cercetării

Utilitate

Metoda O tehnică specifică de cercetare

Potrivită modelului, teoriei, ipotezei şi metodologiei

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Problemele de cercetare sunt altceva decât problemele sociale.

Putem genera probleme de cercetare viabile folosindu-ne de trei tipuri de sensibilitate:

Sensibilitate istorică Sensibilitate politică Sensibilitate contextuală.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Există patru metode principale utilizare în cercetarea calitativă:

▫ Observaţia▫ Analiza textelor şi documentelor▫ Interviul▫ Înregistrarea şi transcrierea interacţiunilor

neprovocate.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Există un context social mai vast în care metodele de cercetare se pot derula şi manifesta.

Nicio metodă de cercetare nu are valoare prin ea însăşi.

Cea mai mare atenţie trebuie acordată analizei datelor şi nu metodelor de colectare.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Comparând cercetarea cantitativă cu cea calitativă, descoperim diverse unghiuri de abordare iniţiate de diferite “şcoli”.

Cercetătorii preocupaţi de metodologia calitativă ar trebui mai degrabă să salute, decât să critice scopul cercetărilor cantitative de a-şi grupa şi analiza datele în mod critic.

Teorie şi metodă în cercetarea calitativă

Anumite tipuri de măsurături cantitative pot fi uneori utilizate în cercetarea calitativă.

Dependenţa de metode pur cantitative riscă să neglijeze construcţia socială şi culturală a “variabilelor” pe care o cercetare calitativă caută să le coreleze.

Metode

Principalele metode supuse atenţiei noastre sunt:

Etnografia şi observaţia Interviurile Textele Discuţiile neprovocate Imaginile

Etnografia şi observaţia

Se disting patru tipuri de activităţi bazate pe studii etnografice:

- Cercetarea triburilor- Cercetarea subculturilor- Cercetarea spaţiului public- Cercetarea organizaţiilor

Etnografia şi observaţia

Este necesară îndeplinirea următoarelor aspecte metodologice pentru buna desfăşurare a unei cercetări etnografice:

Obţinerea accesului; Asumarea unei identităţi; Definirea unei probleme de cercetare; Privitul şi ascultatul; Înregistrarea observaţiilor; Elaborarea anlizei datelor de teren.

Etnografia şi observaţia

Cercetarea prin observaţie se bazează pe patru aspecte cruciale:

→ orientarea studiului→Aspectele etice→Opţiunile metodologice→Opţiunile teoretice.

Naturalismul şi etnometodologia oferă modalităţi extrem de diferite de definire a cercetării prin observaţie. Fiecare pune la dispoziţie “un set de instrumente” care oferă, la rândul lor, un set de concepte şi metode care se vor utiliza în selectarea datelor relevante şi în clarificarea analizei acestora.

Interviurile

Datele de interviu sunt abordate prin trei modele distincte:

- Pozitivismul- Emoţionalismul- Constructivismul.

Aceste modele ne ajută să stabilim dacă ar trebui sau nu să ne obţinem datele prin intervievare şi, dacă răspunsul e da, cum să le analizăm.

Textele

Textele furnizează date complexe, neprovocate şi accesibile, care îşi exercită efectele asupra lumii reale.

Scopul – analiza modalităţilor prin care textele provoacă anumite efecte.

Textele

Sunt relevante patru căi de analiza a modului în care textele reprezintă realitatea:

Analiza de conţinut Analiza structurilor narative Etnografia Analiza dispozitivului de categorizare a

membrilor (DCM).

Discuţiile neprovocate

Observaţia/ analiza textelor scrise, a casetelor audio sau a imaginilor înregistrate implică activităţi care par să se manifeste independent de acţiunea cercetătorului. De aceea astfel de date se numesc neprovocate (naturally occuring data).

Discuţiile neprovocate

Benzile înregistrate şi transcrierile au trei avantaje clare:

- sunt nişte înregistrări publice;- pot fi ascultate ori de câte ori se doreşte

pentru a îmbunătăţi transcrierile;- păstrează intacte secvenţele de vorbire.

Discuţiile neprovocate

Analiza conversaţiei- Încearcă să descrie metodele utilizate de

oameni în producerea interacţiunilor sociale cotidiene

- Identifică metodele standard studiind organizarea secvenţională a interacţiunii conversaţionale.

Discuţiile neprovocate

Analiza discursului- Studiază discursul sub forma textelor şi

discuţiilor în practicile sociale- Se preocupă de organizarea retorică şi

argumentativă.

Imaginile

Scopul cercetării datelor vizuale este acela de a examina acţiunile pe care acestea le mijlocesc şi de a înţelege modul concret de realizare a acestor acţiuni.

Semiotica este ştiinţa ce arată felul în care semnele se raportază unele la altele pentru a crea anumite înţelesuri.

Imaginile

Etnometodologia studiază modul în care oamenii stabilesc împreună anumite locaţii în timp şi spaţiu. Se spune că identifică o “geografie a spaşiului comun”.

Analiza conversaţiei recurge la studiul înregistrărilor video pentru a artă felul în care participanţii se raportează efectiv la datele vizuale prezente în mediul lor (prezenţa fizică, privirile celorlalţi, tehnologiile de comunicare).

Implicaţii Cercetarea calitativă

I. Cercetarea calitativă credibilă depinde de măsura în care utilizează metodele adecvate şi prezintă rigurozitate şi obiectivitate în manevrarea datelor.

În cercetarea calitativă poate fi invocat coeficientul de sigutanţă care reprezintă, potrivit lui Clive Seale “mijloace de descriere cu un număr redus de interferenţe”.

Implicaţii Cercetarea calitativă

Metode adecvate tehnicii de validare a studiilor bazate pe date calitative:

Inducţia analitică; Metoda constant-comparativă; Analiza cazurilor deviante; Abordarea comprehensivă a datelor; Utilizarea adecvată a intabulărilor.

Implicaţii Cercetarea calitativă

Creşterea gradului de generalizare a cercetării calitative poate fi realizată prin:

Combinarea metodelor de cercetare calitativecu măsurătorile cantitative ale populaţiei;

Eşantionarea intenţionată ghidată de tipul şi deresursele disponibile;

Eşantionarea pe baze teoretice.

Implicaţii Relevanţă şi etică

Publicul larg al cercetării calitative include următoarele categorii:

- factorii de decizie;- practicienii;- publicul nespecializat.

Fiecare segment are propriile sale aşteptări.

Implicaţii Relevanţă şi etică

Fiecare segment are propriile sale aşteptări.

Aceste aşteptări pot fi satisfăcute de cercetătorii calitativi prin:

participarea la dezbaterile publice; punerea la dispoziţie a unor oportunităţi ( astfel încât

oamenii să ia decizii într-o mai bună cunoştinţă de cauză);

Oferirea de noi perspective clienţilor şi practicienilor.

Implicaţii Relevanţă şi etică

Cănd studiem comportamentul oamenilor sau le punem întrebări, trebuie să facem faţă atât propriilor noastre valori, cât şi responsabilităţii pe care o avem faţă de universul de valori al celor studiaţi.

Implicaţii Potenţialul cercetării calitative

Argumentele prezentate pe tot parcursul cărţii sunt concentrate de autor astfel:

1. Profitaţi de datele neprovocate.

2. Evitaţi să trataţi punctul de vedere al actorului în termenii unei explicaţii.

3. Studiaţi relaţiile dintre elemente.

4. Străduiţi-vă să desfăşuraţi o cercetare fertilă din punct de vedere teoretic.

Implicaţii Potenţialul cercetării calitative

5. Adresaţi-vă publicului larg.

6. Începeţi cu “Cum?”, apoi întrebaţi “De ce?”.

7. Studiaţi fenomenele “legate”.

8. Sesizaţi diferenţele dintre cercetarea calitativă şi jurnalism.

Lucrarea a fost analizată, prelucrată şi prezentată de:

Stancu (Cubici) Nicoleta

Odjacof Corina

Mocofan Florina

Popescu (Manea) Mirela

Moldoveanu Florin