Upload
dinhmien
View
280
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
GRUP ȘCOLAR „DIMITRIE LEONIDA”
CONSTANŢA
NR. 18/ 2011
OCTOMBRIE 2011
INTERSECȚII
CUPRINS
Editorial - Am ajuns la majorat! …………………...................................................................................................... 1
Oameni dintre noi – Măsaru Mădălin…………………………….………………..……….................................................... 2
Pe urmele lui Dimitrie Leonida- Firică……………………………………......................................................................... 3
Colegi şi nu prea … - Măsaru Mădălin…………………….……………………………………………………………………………… 5
Pași prin praful istoriei – Calin Cosmin Iulian………………………………………………………………………………………… 6
Un motiv de mândrie-Andrei Mihai Victor……………………………….……………………………………………………………….. 7
Marturisire- Andrei Mihai Victor……………...…………………………………..…………………………………………………………… 9
Reuniune de proiect – Gutu Andreea …………………................................................................................................. 11
Mici critici literari……………………………......................................................................................................................... 12
Suntem eco!-Echipa de proiect……………………………………………............................................................................... 13
Chestionar Eco – Echipa de proiect ……………………………….................................................................................... 14
Men sano in corpora sano- Moraru Marius…………………………………………………………………………………………….. 15
Cunoaste-te pe tine insuti!- psih. Tepelus Liliana………………………………..…………………………………………………. 16
Dascalul de ieri si de azi- Abuzatoaie Alina…………………………………………..........................................................
Tinere talente- .............................................................................................................................................................
20
22
Ne putem ajuta singuri!– D.A.M………………………………………………………………………………........................................ 23
Promotor – Echipa de proiect..................................................................................................................................... 24
Practica la service – Dumitrescu Iulian …………………………………………………………………………………………………… 26
Mecatronica- Marcu Marius …………………..….…………………………………….................................................................. 27
Accidente de munca- Manole Silviu…………..……………………………………………………………… 29
Tehnoredactare computerizată
Firuţă George
Colectivul de redacţie
Măsaru Mădălin clasa a XII-a B
Militaru Robert (clasa a XII-a A)
Colaboratori
Cloşcă Lucian (clasa a XII-a A)
Firică Victoraş (clasa a XI-a D)
Andrei Mihai Victor (clasa a XII-a B)
Marcu Marius ( clasa a XII-a B)
Dumitrescu Iulian (clasa a XII-a D)
Călin Cosmin Iulian (clasa a XII-a B)
Moraru Marius (clasa a IX-a C)
Abuzătoaie Alina (clasa a XIII-a G)
Manole Silviu (clasa a XII-a B)
Guțu Andreea ( clasa a XI-a B)
Coordonatori:
Prof. Enache Violeta
Prof. Lică Mădălina Aurelia
Prof. Anton Gabriela Maria
Prof. Tase Zoia
Prof. Avram Mirela
Prof. Stanciu Violeta
Bibl. Stan Simona
Adresa redacţiei:
Aleea Pelicanului, nr. 8
Tel. 0341427401
E-mail: intersecţ[email protected]
INTERSECȚII
AM AJUNS LA MAJORAT !
Sunt Revista! M-am născut într-o zi cu soare al inspira iei! Tatăl meu, domnul profesor Caraşca Liviu, a trezit în mintea şi sufletul elevilor lui dragostea pentru…”vorbă”. Şi de-atunci nici că i-a mai putut opri! Casa mea este această şcoală minunată, o casă curată cu multe flori, care în timp a încercat să ină pasul cu moda. Am călătorit şi prin alte şcoli pe la prieteni, în vizită şi chiar peste hotare, dar tot mai bine e acasă. Poate că mai stângace la început, ca orişicare, de altfel, am păşit mai greoi, dar am vorbit foarte devreme! Şi, deşi pare greu de crezut,am crescut. Am strâns în paginile mele gânduri, speran e, planuri şi amintiri.Am râs, am plâns, am muncit şi m-am distrat alături de to i acei care au vrut să-mi dea o mână de ajutor. Am participat la multe concursuri de …frumuse e şi, uneori, am şi câştigat. Dar cel mai important este că am câştigat multă experien ă şi mul i prieteni pe care mă pot baza în momentele de criză sau pe umărul cărora pot plânge când dau de greu. Astăzi mă simt vedetă! Am ajuns la majorat! Sunt deci, legal demnă de a fi considerată „pe picioarele mele”. Dar pentru a zbura în lume am totuşi nevoie de voi, cititorii mei, fără de care existen a mea nu ar avea nicio importan ă!
Vă mul umesc!
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
2
Doina Buta, Director
M saruăM d lin,ăclasaăaăXII-a B
„Să ne cunoaştem directorii!” este un slogan care circulă de ceva vreme. Da! Este important să îi ştim pe cei dintre noi.Cu to ii am auzit numele doamnei director Buta Doina, dar ceea ce nu ştiam erau acele informa ii care stau în spatele unei func ii, acele informa ii de culise. Spre exemplu, nu se ştia că doamna Buta Doina, înainte de a fi director, de profesie inginer, a fost profesor la o prestigioasă institu ie de învă ământ, Colegiul Na ional „Mircea cel Bătrân”; inginer la Fabrica de Confec ii Metalice, Rădău i. Se ştia însă că profesionalismul merge mână în mână cu pregătirea profesională asiduă. Drept urmare această pregătire este impresionantă.A ob inut „Certificat de absolvire-Mentor”, Zece Plus, Oneşti; „Atestat de perfec ionare-Managerulă Instituţiiloră deă Înv ţ mânt”, Asocia ia Didakticos, Timişoara; „Certificat de Formare continuă-Managementăeducaţional”, Funda ia Academică Alumni a CNMB, Constan a; „Curs de iniţiereăînăscriereaădeăproiecte”, CENTRAS Constan a, şi lista nu se termină aici. Este impresionantă!
Pentru a fi un bun manager trebuie să ştii să comunici cu oamenii. În limba maternă , şi nu numai. Doamna director are această competen ă. Dar poate cu uşurin ă să converseze şi în alte limbi de circula ie interna ională, franceza şi engleza, fiind limbi familiare.
Calitatea de bun pedagog constă în faptul că transmi i cu sufletul informa iile acumulate în timp. Doamna director dă mai departe ceea ce a primit şi dumneaei-informa ii.
Este:
Formator ,Grup Şcolar „Spiru Haret”, Constan a.
Evaluator , Grup Şcolar „Spiru Haret”, Constan a
În ceea ce priveşte calită ile de lider, acestea ies în eviden ă prin spiritul de echipă, experien a lucrului în echipă, prin participarea la diferite proiecte interşcolare şi extraşcolare, având o capacitate deosebită de a comunica. Aptitudinile dumneaei sunt acelea de lider, bun manager, având un deosebit spirit organizatoric. Este membru în Consiliul de Administra ie al Şcolii, Coordonator de proiecte şi programe, preşedinte sau membru al unor comisii la nivelul insitu iei, participant la Concursul European 2007- „Uniunea Europeană şi nediscriminarea”, la Concursul Interna ional „Young Energy” şi nu în ultimul rând , membru în echipa de lucru a proiectelor şcolare interna ionale-Comenius Socrates.
Un palmares bogat! Va urăm mult succes în continuare!
Oamenii dintre noi!
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
3
Firi ă Vi toraş lasa a XI-a D
Am pornit într-o excursie la Bucureşti. Au participat 28 de elevi, înso i i de 4 cadre didactice: prof.
Popescu Hariclia, prof. Bacula Mariana, prof. Nistor Florentina şi prof. Seceleanu Marcel. Principalul
obiectiv vizitat a fost Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida”.
Prima oprire a fost în parcul Carol I. O alee ne-a condus, pe sub umbrela de arbori, către Muzeul
Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida, înfiintat în 1909 din inițiativa celui al cărui nume îl poartă. O "bijuterie"
a tehnicii care oferă vizitatorului o călătorie în timp, în istoria tehnicii româneşti i mondiale.
Fondatorul a dorit ca muzeul să fie o şcoală a şcolilor unde oricine poate vedea sau acționa
mecanisme care ilustrează legile mecanicii, ale electricității şi magnetismului. Deține un patrimoniu
impresionant, incluzând peste 5000 de piese din domeniile: mecanică, electricitate, chimie, energie nucleară,
magnetism, minerit, industria petrolului, energetică, electrotehnică, căldură, iluminat, cinema,
telecomunicații, maşini de calculat, hidraulică, aerospațiale, tipografie şi maşini de scris, motoare şi maşini
industriale, transporturi terestre, bibliotecă.
Prima secție pe care am vizitat-o prezintă exponate originale de mare gabarit ca: maşini cu abur,
motoare şi generatoare electrice, generatoare Brush ale primei centrale electrice din țară (în 1882 a fost pusă
în funcțiune o centrală electrică într-o magazie de pe Calea Victoriei, care alimenta lămpile electrice cu arc
din Gradina Palatului şi printr-o linie de transport electric, exteriorul Teatrului National, Cişmigiul şi Palatul
Cotroceni); dinam Edison 1884 (care alimenta Teatrul Național).
Pe urmele lui
Dimitrie Leonida
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
4
Ne-a stârnit curioziatatea motorul electric al primului tramvai electric din România, introdus în
Bucure ti în 1894 ( în lume în 1883 - Austria şi Anglia). În muzeu, există un motor din acel tip obținut de
Dimitrie Leonida cu ajutorul doctorului Constantin Istrate, cel care a răspuns de amenajarea Parcului Carol I
în calitate de comisar general al expoziției (1906). Printre exponatele muzeului se mai numără: motorul
sonic Gogu Constantinescu; motorul de la primul submarin al marinei române "Delfinul", motor avion IAR-
K 14, din anul 1937 considerat în epocă, prin performanțele tehince, pe locul II în Europa; macheta
avionului Vuia (avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franța pentru prima dată în
lume doar cu mijloace proprii de bord); primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capra
în 1958; Pilele Karpen cu electrozi din aur şi platină; primul laser românesc şi al doilea din lume realizat de
fizicianul Ion Agârbiceanu „Eolipila lui Heron”,
prima maşină cu reacție cunoscută în lume (o sferă cu
două ajutaje dispuse la 180 de grade). Colecția de
maşini i-a impresionat pe elevi: automobilul de curse
construit special pentru circuitul de la Indianopolis, în
anii '40- '50, putea atinge o viteză de 120 km/oră.
Automobilul "Olds Patent" (1888), unul dintre
primele automobile care au circulat în Bucureşti,
dispune de un motor cu ardere internă cu aprindere
prin scânteie monocilindric; automobilul electric,
având motorul în partea centrală, antrenând puntea din spate prin intermediul unui arbore cardanic; primul
automobil cu formă aerodinamică din lume (forma jumătății picăturii de apă în cădere) la care roțile sunt
incluse în interiorul liniei aerodinamice, brevetat în anul 1924 de Aurel Persu. Ideile sale, puse în valoare
pentru prima dată în construcția automobilului aerodinamic, s-au aplicat ulterior în construcția automobilelor
pe plan mondial. Deşi acest automobil nu s-a realizat în serie, uzinele "Ford" şi "General Motors" au solicitat
cumpărarea brevetului, fără a fi însă interesați şi în construirea automobilului, ceea ce l-a determinat pe
Persu sã refuze asemenea propunere.
Muzeul găzduieşte şi "Colecția Henri Coandă" care e susținută de machete, fotografii ce arată
preocupările savantului român, autorul a peste 250 de invenții pentru care a obținut 700 de brevete în diferite
ări ale lumii. Dintre machetele aflate în colecție: primul avion cu reacție din lume conceput de Coandă şi
pilotat de el personal la 16 decembrie 1910, lângă Paris, hidrogeneratorul pentru desalinizarea apei de mare,
sistemul de transport tubular cu mare viteză (o aplicatie a "efectului Coandă"), "rezervorul oceanic" destinat
petrolului extras din sondele marine.
Elevii au fost încânta i că am vizitat acest muzeu unde am avut atâtea de învă at despre realizările
tehnologice.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
5
Colegii mei sunt oameni inteligen i, cu care, teoretic, se poate schimba o vorbă oricând. La noi nu se prea
suferă cu haine şi mobile, via a socială and stuff... Pentru că, sincer să fiu, nu prea avem aşa ceva. Deci, un alt lucru în
comun. Şi chiar ar trebui să apreciem că suntem înconjura i zilnic de oameni iste i, cu care putem discuta ceva. Cum ar
fi fost dacă fiecare dintre noi era într-o clasă de oameni care nu îşi utilizează deloc resursele intelectuale? O clasă în
care nimeni nu gândeşte şi to i se amestecă în jocuri ilogice? Şi, până la urmă, de ce nu apreciem noi clasa noastră?!
De ce inem neapărat să facem “bisericu e” sau să le stricăm, în loc să ne sim im pur şi simplu bine în mijlocul altor
oameni ca noi? Dacă ne-am exploata la maxim... poten ialul nostru de socializare în această clasă, sunt sigur de faptul
că am fi un colectiv de admirat şi poate şi-ar aminti şi al ii de noi.
Până în acest moment, se ştie că nu vorbim niciodată unii cu al ii, încercăm să facem orice ca să câştigăm în
detrimentul altora şi tot aşa. Dar cum ar fi totuşi dacă am fi uni i? Nu ar fi un motiv în plus să venim la şcoală? Chiar
dacă orele sunt grele, profesorii exigen i etc, măcar ne-am avea unii pe al ii. Şi poate am găsi ceva bun în toate orele,
un mod de a comunica până şi cu profesorii care nu au chef de noi, aşa cum nici noi nu avem chef de ei. Sau de orice
altceva. Până la urmă, este normal ca din când în când să nu ai chef de nimic, să nu zâmbeşti, să nu te sim i în stare să
le răspunzi cum trebuie celor din jur. Dar nu în fiecare nenorocită de zi.... Pentru că vom termina liceul şi ne vom
aminti cum în timpul acestor ani nici măcar nu ştiam bine cum îi cheamă pe to i colegii noştri. Cum ăla şi ăla au zis că
vor uniformele cu fundi e roşii. Poate ne vom aminti de atmosfera aproape palpabilă de blazare şi plictis care se lăsa
de fiecare dată când începem orele.
De senza ia de duşmănie care ne cuprindea pe diverse teme, fa ă de ei, aceşti oameni cu care stăm vreo 6 ore
pe zi şi cu care, în fond, împăr im cea mai frumoasă perioadă a tinere ii. De ce să o irosim? Şi de ce toate tentativele
de a schimba ceva se duc pe apa sâmbetei? “Hai să facem revista clasei aşa cum vrem noi” - replica : “Poftim?”
(+mutra de dezgust total care e de fapt omniprezentă) “Hai sa facem muncă patriotică” (adică ceva curat prin sala de
clasă) - “Munceşte- i tu patriotic fizicul din fa a mea. Acum.” “Hai să chiulim” - “Ai înnebunit?! Vrei să ne pună
absen e?! Să nu mă mai aibă pe mine la suflet profesoru' X??? Du-te, nu mă interesează, rămân la oră şi de-aş fi
singurul.” “Hai la film în weekend” - “Am treabă”. “Hai săptămâna viitoare” - “Nu.”. “Luna viitoare?" - “Nu.”. “...”
Am ratat perioada în care puteam să ne cunoaştem, tratând cu to ii problema unui nou colectiv cu prea multă
superficialitate.
Eu ,unul, regret că nu am apucat să îi cunosc pe to i şi că mai avem în momentul de fa ă un an şi jumătate de
petrecut împreună, după care probabil dacă ne vom întâlni pe stradă ne vom ignora cu zâmbetul pe buze. Eu nu îmi
doresc asta, îmi doresc să am o clasă aşa cum aud la to i. Şi nu e vorba că vreau să îi schimb pe colegii mei, ci să
schimb atmosfera din clasă şi aşa poate vor exista şi rela ii de prietenie între noi. Vreau să ştiu că mă pot baza pe
oricare din ei, în orice moment. Că dacă se va întâmpla ceva, o să fim alături unii de al ii şi vom ieşi cumva cu fa a
curată. Cu to ii."
Colegi şi u prea …
Măsaru Mădăli , clasa a XII-a A
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
6
De la primele contacte cu istoria, am fost fascinat de personalitatea celor care s-auă f cută
cunoscuţiăpesteătimpăprinăacteădefinitoriiăpentruăpoporulăromân.ăCunoaștereaăpropriilorăr d cini,ăaleă
momenteloră cuăadev rată importanteădină istoriaănoastr ,ăm-aă f cută s ă înțelegă ceă reprezent mănoiă ca
popor și mi-aăînt rităconvingereaăc ăfacăparteădintr-o națiuneămic ,ădarădemn .ăAșaăc ăinvitațiile d-
nelor profesoare de a participa la diverse acțiuni ale Muzeului de Istorie, m-auă f cută s ă îmiă schimbă
imediat planurile șiă s ămergă cuăpl cereă laă acesteă întâlniri. Am întâlnit oameni deosebiți, care m-au
uimit cu erudi țiaă lor,ăcuăr bdareaăcuăcareă r spundeauă laă ă intreb rileănoastre,ăcâteodat ăcopil roaseă
dar care erau tratate întotdeauna cu seriozitate.
Prima intâlnire cu istoria a avut loc pe data de 24 octombrie,ăcuăocaziaăcelebr riiăaă130ădeăaniă
de Regalitate și a 90ă deă aniădeă viaţ ă aiăMajest ţiiă Sale, Regele Mihai I. Domnul dr. Virgil Coman,
istoricălaă ăArhiveleăNaţionale, ne-aăvorbitădespreăcumăRomâniaăşi-aăcâştigatălaă1878ăindependenţaădeă
stat, proclamându-se Regat în anul 1881. Timp de 66 de ani s-a construităstatulăromânămodernăşi-a
ca tigată prină propriileă puteri,ă loculă meritată înă mareaă familieă european .ă Ceiă patruă Regi, Carol I,
Ferdinand I, Carol al II- leaă siă Mihaiă I,ă şiă celeă patruă Regine,ă Elisabeta,ă Maria,ă Elenaă şiă Anaă suntă
fiecare, simbolul unei etape din istoria României.
Acestăeveniment,ădeă importanţ ănaţional ,ămi-auăoferităocaziaădeăaăm ăsimţiămândruăc ă suntă
română şiă deă aă înţelegeă c ă asemeneaă mie, maiă suntă şiă alţiă tineriă careă auă reuşită s ă dep şeasc ă
superficialitateaă şiă convenţionalismulă contemporan,ă înă încercareaă deă aă fiă p str toriiă uneiămoşteniriă
istorice generoase.
Paşiăprinăprafulăistoriei
C linăCosminăIulianăclasaăaăXII-a B
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
7
Liceul nostru a răspuns afirmativ invita iei de a participa la proiectul „Lec ii de via ă”, ini iat de
Penitenciarul Poarta Albă în colaborare cu Centrul Jude ean de Resurse şi de Asisten ă Educa ională
Constan a, la care au participat 23 de licee din jude . Scopul acestui proiect a fost prevenirea şi combaterea
comportamentelor de risc în rândul tinerilor.
Pornind de la ideea că perioada adolescen ei este una cu „ coborâşuri şi urcuşuri”, că mediul în care
trăiesc tinerii nu este întotdeauna unul favorabil şi că lacunele din educa ie îşi pun amprenta asupra
personalită ii acestora, ne-am gândit că o întâlnire cu tinerii priva i de libertate ar fi benefică. De aceea s-au
organizat anul acesta două vizite la penitenciar, la care au participat 50 de elevi, înso i i de d-nele
profesoare.
Printre obiectivele acestor întâlniri amintim: dezvoltarea abilită ilor de comunicare dintre elevi şi
persoanele private de libertate, conştientizarea de către elevi a efectelor comportamentelor de risc şi a
consecin elor negative, care decurg din experien a deten iei.
Proiectul s-a finalizat printr-un concurs cu mai multe sec iuni, liceul nostru participând la două dintre
acestea: arte vizuale: pictură, grafică, desen, afiş şi eseu literar.
În urma acestei experiențe, mă pot mândri cu faptul că am ob inut premiul I la sec iunea de eseu, unde am
fost îndrumat de d-na profesoară Enache Violeta şi locul II la sec iunea de desen, îndrumător d-na psiholog
epeluş Liliana.
Oricine a urmărit măcar o dată în via ă un film cu sau despre via a în deten ie. Şi mai ştim cu to ii că,
oricât de veridic ar fi surprins regizorul realitatea, via a are puterea de a impresiona cu adevărat. Prima dată
când am văzut un puşcăriaş a fost la o policlinică de stat. Era îmbrăcat civil, în costum jeans , dar fiind
înso it de doi oamenii în uniformă, nu a fost greu să observ „bră ările” mâinilor. Omul slab, pământiu, părea
curios, cântărind cu privirea fiecare obiect sau persoană de pe culoarul murdar la care nici eu nu m-aş fi
uitat. Dar în elegând taina lui m-am întrebat cu o naivitate fără margini atunci: oare chiar aşa rău să fie la
închisoare?
Un motiv de mândrie
Andrei Mihai Victor, clasa a XII- a B
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
8
Evident, nu ştiam nimic, dar aveam să aflu la scurt timp cu ocazia vizitei organizate de şcoala noastră
la Penitenciarul din Poarta Albă.
Am în eles aviditatea omului care-şi plimbase gardienii la Centru pentru o nimic toată.
Por ile nu prea mari şi zidurile nu prea groase erau totuşi atent păzite de oameni şi camere de
supraveghere.
În momentul în care am pătruns în curte mi-a părut că toată via a care palpita până atunci în
claustrare s-a oprit. Nişte tineri care lucrau lângă gard s-au îndreptat în cazmale şi au început să ne privească
cu interes şi amărăciune. Trecând pe lângă plasa cur ii „de luat aer” vizitatorii s-au apropiat neplăcut
impresiona i de micimea cur ii, iar cei dinăuntru s-au oprit din pasul lor lent ca într-un clişeu fotografic şi
iarăşi mi-a trecut prin minte: oare aşa de rău să fie… .
Întovărăşit de privirile unor personaje ce păreau pictate, am pătruns în şcoala penitenciarului: o
clădire scundă şi mucegăită cu bibliotecă şi o sală de clasă desprinsă parcă din secolul al XIX-lea… .
Ne-au fost prezenta i vreo cinci tineri care nu şi-au mai ascuns deloc curiozitatea şi care, pe lângă
răspunsurile la întrebările noastre puneau şi ei întrebări. Şi uitându-mă la nările lor mi-am amintit de omul
din policlinica stomatologică: mărite, încercau parcă să inspire cât mai mult aer pe care să-l înmagazineze
pentru lunga claustrare de după acest moment… .
Nu m-au impresionat atât relatările lor luate la individual, cât faptul că semănau; până la un punct
povestea lor era aceeaşi: tineri exuberan i şi amăgi i de alcool n-au putut rezista instigărilor găştii şi mâna i
deopotrivă de curiozitate şi laşitate au furat, schilodit, batjocorit şi chiar … omorât… .
Acum, de acolo, din curtea aceea mică şi curată le părea minunată lumea de afară cu străzile murdare
şi gălăgioase cu via a grea şi plină de tenta ii cărora cei mai mul i dintre cei închişi promit acum că le vor
rezista. Eu îi cred, pentru că văd în ochii lor regretul de-a fi renun at la un drept, pentru care până acum nici
eu nu am ştiut că îl am: LIBERTATEA.
To i cei prezen i erau, ca şi mine, lipsi i de informa ii concrete, de aceea dincolo de întrebări despre
program, muncă, pedepse, s-a încercat a se afla ce e aşa de rău în „a sta” (pentru că de această lipsă de
activitate mâncătoare de nervi şi linişte se plângeau to i).
Iar explica ia lor a venit rapid: acele ore petrecute în celulă sunt rar orele de linişte în care să citeşti
sau să te apleci aspra propriului eu; de obicei sunt ore în care cei prezen i se gândesc la metode rudimentare
de a confec iona „arme” cu care să se apere de cele mai multe ori în permanentele confruntări (luptele pentru
apărarea sau căpătarea unui statut).
Da, libertatea, mi-am spus, acesta este răspunsul! Asta lipseşte acolo, iar noi, outsiderii, nu ştim cât
este de important să fii liber; să po i ieşi în stradă şi să-i urmăreşti pe ceilal i cum îşi desfăşoară în linişte şi
grabă activită ile zilnice; să po i urmării un program TV când doreşti sau să- i vizitezi un prieten vechi… .
La plecare, mi-am sim it sufletul greu, mintea încărcată şi abia aşteptam să părăsesc un loc unde nu
mi-aş fi dorit să ajung în alte condi ii.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
9
Andrei Mihai Victor,
clasa a XII- a B
Judecata, of ce grea a fost… îmi amintesc cum însă aşteptam un soi de izbăvire, deşi ştiam că sunt
vinovat pentru fapta mea. Nu ştiu ce mi-a venit să pun mâna pe telefonul acela şi să ies cu el din magazin.
Sunt vinovat, ştiu prea bine, şi asta mă costă acum câ iva ani de închisoare. Hotărârea judecătorului şi vocea
sa aspră cu care a pronun at sentin a m-a izbit ca o maşină care dă peste tine ”doar”pentru că tu ai trecut
printr-un loc nepermis.Autobuzul care m-a adus aici era atât de murdar, plin de suflete cu miros de stricat
(oare aşa de urât miroase şi sufletul meu? Aşa om rău sunt? Mi-e ruşine de mine, mi-e ruşine să dau
mascajosşisărecunoscfaptacomisă).
Zidurile închisorii erau şi sunt atât de înalte, parcă ar sta drepte la datorie, atacându-te cu ghearele lor
de sârmă dacă ai încerca să treci peste ele. Mâinile parcă îmi erau de ghea ă, ori pentru că erau prea strânse
cătuşele, ori pentru că aveam emo ii şi o teamă incontrolabilă sau poateamândouă.
Vocea gardianului îmbrăcat în uniforma sa de culoare gri a fost îngrozitoare, numai cuvântul
'Coborâ i' mă scotea din min i, dar scos din gura acelui gardian mă făcea să urlu de durere, însă nu puteam,
parcă aş fi avut limba tăiată! Aerul nu intra în plămâni si nu îmi părăsea pieptul. Ne-am ridicat cu to ii şi am
pornit în şir indian, cu paşii molateci şi cu privirile în pământ, parcă ne era ruşine de lumina soarelui şi poate
chiar că nu meritam prezen a ei.Numai câ iva dintre prizonierii din autobuz mergeau mândri făcând haz de
ceilal i; aceştia nu erau laprima ”vizită”în închisoare. Oare ei nu îşi dau seama că via a trece repede? Oare
aşa urât le este în libertate de nu se îndreaptă după câ iva ani de închisoare?
În fine, oamenii ăştia mi-au fost întotdeauna un real pericol văzându-mă liniştit şi tăcut.
Prima masă, la cantină, am fost supraveghea i de mul i gardieni. Totuşi, când m-am aşezat, ceilal i făceau
mişto de mine, mă provocau, puteam oare să sar peste ini iere? Mi-au scuipat to i în mâncare, asta după ce
au luat tot ce era mai comestibil din tavă.
Îmi venea să sar pe ei, să le rup gâtul, dar vroiam să mă îndrept, nu să mă schimb în rău, aşa mi-am
propus: să răspund calm la orice şi să dovedesc cumva că sunt puternic pentru că am auzit ca aş putea fi în
pericol…
Am avut noroc în celulă să am parte de trei oameni foarte de treabă, dintre care unul tot plângea.
Că este aici pe nedrept; de fiecare dată când zicea asta ceilal i râdeau şi ziceau: "to i credem asta, Păpuşel".
Ceilal i doi erau vinova i pentru furturi prin calculator, prieteni şi genii în ale calculatoarelor.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
10
Pe lângă aceştia, care mi-au devenit prieteni, mai erau încă trei care aveau nişte fe e pline de ură,
încercau mereu să ne pună la respect, numai că eu nu accept niciodată să fiu călcat în picioare, şi am avut de
multe ori de suferit din cauza asta. Ciudat e ca Păpuşel se pricepea bine într-ale artelor mar iale, zice el că a
fost antrenor sau ceva de genul, şi ne-a învă at şi pe noi multe mişcări. Norocul meu e că am început să fiu
mult mai bun decât el după o perioadă pentru că to i se
luau de mine, iar eu trebuia să mă apăr.
După pu in timp am ajuns să mi se spună
"turnătorul". Ştiam că asta îmi va aduce mul i
duşmani. Nu ştiam dacă o să mai ies viu de aici. Într-
o zi am fost încol it de vreo douăzeci de oameni, to i
porni i împotriva mea; nu am avut cum să mă apăr şi
m-am ales cu cinci coaste rupte, ambele bra e
fracturate de la cot şi de la umăr, un picior fracturat
în şapte locuri şi o lună de agonie, în care preferam să
mor decât să sufăr. După trei luni am fost complet
refăcut. Am ajuns chiar să fiu respectat de mul i, dar
un om respectat pentru fapte de genul are mul i duşmani.
Via a în puşcărie nu e ceva ce po i să î i doreşti, e mult mai groaznică decât via a din libertate. Aici
eşti înconjurat de trei pere i reci, nişte gratii şi nişte fe e pline de ură şi dispre în a căror ochi se citeşte
răutatea pură. Afară, chiar dacă toate sunt grele, ai cum să te distrezi, acolo po i să iubeşti, să te bucuri de un
aer curat, de atingerea ierbii umede după o ploaie. Afară te po i bucura de linişte, de o privire caldă, de un
zâmbet pur, de o floare, de un miros plăcut, de mii de culori care î i invadează sufletul aducând cu ele şi
căldură sufletească. Afară sunt milioane de lucruri de care te po i lăsa încântat, şi mă jur, pe toate o să le
savurez cu drag! Azi voi fi eliberat, mai sunt câteva minute şi ies de aici. Cred că mi-am învă at lec ia…
adică sunt sigur, sunt sigur că o să fiu cel mai bun şi ore t etă ea .
Salutare! Am plecat
către libertate, către
viaţă!
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
11
A treia reuniune a proiectului
Comenius “Tinerii europeni de astăzi în fața
provocărilor ecologice și sociale de mâine”
Sinelimite 3 a avut loc la Grup Școlar
“Dimitrie Leonida” Constanța în perioada 5-
12 octombrie 2011 și avut drept invitați echipele de la Lycée Polyvalent Privé Notre
Dame du Château, Monistrol-sur-
Loire,Franta; Zespol Szkol nr 1 – Publiczne
Gimnazjum nr 1 im. Doroty ksieznej zaganskiej, Polonia; IES de Corvera de Asturias, Spania ; Educandato
Statale Maria Adelaide, Palermo, Italia.
Prima zi de activitate a fost rezervată primirii delegațiilor în Grupul Scolar Dimitrie Leonida. După
festivitatea de primire, au urmat o serie de activități legate de biodiversitate, drepturile copilului și ale
elevului, ca și de aplicații practice la laboratorul de fizică. Aceste acivități au fost realizate prin prisma
protejării mediului înconjurător ca și prin respectarea drepturilor omului, fără de care nu se poate vorbi de
dezvoltare durabilă. După-amiaza, toate delegațiile au vizitat orașul Constanța, în zona peninsulară:
Casinoul, Muzeul de Istorie, Mozaicul, Catedrala, Moscheea.
Ziua de vineri a marcat plecarea către Delta Dunării, cu traseul Constanța-Tulcea-Sulina. Această
excursie a fost completată cu descoperirea unor rezervații naturale unice în Europa care trebuie conservate .
Aici, elevii și profesorii lor au descoperit peisaje încântătoare, o vegetație luxuriantă și o faună care i-a
impresionat pe toți. Mai mult de 80% din suprafața Deltei o reprezintă apa. În acest ținut poposesc peste 300
de specii de păsări, unele dintre acestea venind de la distanțe foarte mari, respectiv din China și India. Delta
este un loc de popas natural pentru păsările migratoare. Pelicanul obișnuit este pasărea cea mai
reprezentativă pentru aceasta zona, el fiind răsfățatul acestui paradis al păsărilor.
Ultimele două zile ale reuniunii de proiect au fost dedicate discuțiilor în jurul activităților de proiect
realizare până în acel moment, a obiectivelor și activităților de făcut în timpul anului școlar, a produselor
finale, a mobilităților următoare ( în Polonia și Franța).
Reuniunea de proiect s-a încheiat cu o ceremonie de închidere care a emoționat deopotrivă elevi si
profesori, precum și cu semnarea în cartea de onoare a liceului.
Reuniune de proiect
Guțu A dreea, lasa a XI-a B
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
12
CatedraădeăLimb ăromân
„ Un fiu de-al lui ( Moromete) mai mofturos de fel îi cere să îl lase să se ducă cu oile la Bucureşti dar acesta se opune. În cele din urmă Moromete, stă îngândurat şi spune pe o parte că oare să îl lase pe fiul său la păscut cu oile la Bucureşti, iar acesta auzind rămâne uimit şi se repede încrezător.”
„ Acesta ( M.Eminescu) este opersoană sensibilă care deşi a avut diverse rela ii, exemplu Veronica, el avea în minte cu totul altă persoană, o fată înaltă, bălană , cu ochi ame itori. Dar nu a reuşit să o întâlnească deoarece a murit de tânăr.”
„ Moromete mânca de pe urma oilor.”
„Sursele de inspira ie eminesciană sunt de natură biologică şi fiziologică.”
„Romanul-jurnal se caracterizează prin frumuse ea şi mintea unui om sucit. Romanul adolescentului miop ini ial jurnalul unui om se caracterizează prin frumuse e, ne familiarizează.”
„Ilie Moromete este capul familiei şi nimeni nu are dreptul în afară de el. Nu este înnebunit după bogă ie, face parte din categoria ăranilor mijlocaşi, dar are probleme financiare, dar nu îşi face probleme pentru a doua zi când vecinii erau în casă muncind. Ilie Moromete era un om politic este la curent cu toate ştirile politice.”
„Subiectul este dat de aventurile lui Alexandru Bologa. În copilărie îi spusese tatăl său „ să fie patriot de ara sa”. Alexandru Bologa îl comandă pe cineva la spânzurare, şi uitându-se în ochii lui se întreabă de ce este aşa fericit.”
„El nu se prea ducea la şcoală şi de aia era considerat de elevi cel mai slab copil din clasă. Dar el stătea acasă şi citea într-una căr i : romane, doine. Autorul transmite gândurile şi sentimentele fa ă de persoana adolescentină.” (Romanul adolescentului miop)
„Alexandru Lăpuşneanu este personaj principal al nuvelei cu acelaşi filtru prin calită i de excep ie şi
efecte extreme.”
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
13
Începând cu anul 2010, şcoala noastră derulează un proiect Comenius „Tinerii europeni de astăzi în fa a provocărilor ecologice şi sociale”. Unul dintre obiectivele acestui proiect este protejarea mediului în care trăim. Ne-am dat seama că şi noi putem face ceva în această privin ă, aşa că am mobilizat cât mai mul i elevi ai acestei şcoli. Una dintre aceste activită i a fost amenajarea spa iului verde din curtea şcolii. Fiecărei clase i s-a atribuit câte un lot pe care să-l îngrijească : să adune resturile menajere, sa sape pământul, să planteze pomi fructiferi. După primele zile de muncă, se vedeau deja rezultatele, şi de-abia atunci am conştientizat cât de important este să trăieşti într-un mediu curat mai ales că ne petrecem o bună parte din timp la şcoală. Am observat cât de neglijen i suntem când aruncăm la întâmplare gunoaie pe spa iul verde şi ne-am promis să repetăm experien a şi altădată.
Suntem Eco!
Cloş ă Lu ia , lasa a XII-a A
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
14
Chestionarul de față a fost aplicat în cadrul proiectului multilateral Comenius Sinelimite 3.0 şi evaluează cunoștințele a 100 de elevi din acest liceu despre ecologie, tipurile de poluare și modul în care ei se implică în ecologizarea locului în care trăiesc. Elevii care au luat parte la această activitate se încadrează în toate nivelurile de invățământ.
1. Ce este mediul înconjurător ? 2. Îți afectează cumva starea mediului, viața și sanătatea ? 3. Crezi că plantele și animalele trebuie protejate ? 4. Cum aș putea proteja fauna si flora dintr-o padure ? 5. Ce este poluarea? 6. Care sunt principalele forme de poluare ale mediului? 7. Care este impactul poluării asupra sănătătii viețuitoarelor? 8. Ce fac eu pentru a proteja mediul, sau ce fac eu în dauna mediului ? 9. Cum aș putea opri eu poluarea mediului și cum aș putea eu proteja mediul?
La întrebarea “ Ce este mediul înconjurător ?” , 70 ș dintre elevi au răspuns că mediul reprezintă
locul în care trăiesc, totalitatea elementelor naturale care ne înconjoară. La itemul numărul 2 , în proporție de 97% , elevii au fost de acord că mediul afectează viața și
sănătatea omului: defrișarea pădurilor afectează calitatea aerului, toxinele scurse în apă modifică calitatea apei menajere.
La itemul numărul 3, 100ș dintre elevi au declarat că fauna și flora dintr-o pădure trebuie protejate deorece sunt multe specii pe cale de dispariție , fapt care afectează ecosistemul. braconajul strică echilibrul naturii.
La itemul numărul 4, elevii au oferit numeroase soluții pentru protejarea pădurilor : 30ș au ales să planteze pomi în locul pădurilor defrișate, 40% sunt atenți la ecologizarea locului pe care îl vizitează.
Despre definiția poluării, 80ș dintre elevi au conchis că aceasta este produsă de om sau reprezintă un efect al acțiunilor produse de om. Aceasta reprezintă deteriorarea mediului, fiind un proces dăunător , nociv pentru toate elementele vii ale mediului.
Privind tipurile de poluare , elevii au identificat în proporție de 60% , poluarea solului, a apei și a pământului; 30ș au precizat poluarea fizică, de tip sonoră și radioactivă și 5ș , poluarea chimică.
Întrebarea numărul 7 a vizat impactul poluării asupra sănătății viețuitoarelor. 70% dintre elevi au răspuns că poluarea are ca efect dispariția multor specii de animale sau realizarea unor mutații genetice, acestea ducând la întreruperea lanțului trofic.
În ceea ce privește itemul 8, 50 ș dintre elevi au scris că protejează mediul fiid mult mai atenți cu aruncarea deșeurilor în locurile necorespunzătoare.
La întrebarea numărul 9, 20 % dintre elevi au intenția să se înscrie într-o asociație de voluntariat, care să aibă ca scop informarea și educarea populației în spiritul unei societăți ecologice și în același timp doresc să participe la acțiuni de ecologizare a mediului.
Chestionar eco
Echipa de proiect
INTERPRETAREA
CHESTIONARULUI
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
15
MEN SANA IN CORPORE SANO
Moraru Marius ,clasa a IX-a C
Practicarea sportului a devenit o necesitate, atât pentru mine cât și pentru colegii mei,
datorită faptului că am constatat că internetul și mâncarea junk- food au devenit singurele
noastre forme de socializare. Singura oră de educație fizică și sport din orarul nostru
săptămânal este total insuficientă pentru condiția noastră fizică și mentală.
Așa că invitația domnului profesor Virgil Brună de a participa la diverse competiții școlare din cadrul proiectului Educație și sănătate prin sport, m-au făcut să abandonez orice
activitate sedentară și să încep să merg la antrenamente.
Prima provocare competițională a fost în cadrul Cupei Grupului Şcolar „Dimitrie
Leonida” la fotbal. Organizarea concursului s-a defăşurat pe fiecare nivel de studiu, fiecare
lot al echipei fiind alcătuit din 12 jucători şi 2 arbitrii.
Învingătoarele din cele două semifinale au jucat finala mare, iar învinsele au jucat
finala mică. Sunt mândru că am contribuit și eu la victoria echipei mele, dând primul gol al
partidei. Find arbitrați de colegii noștri, aceștia nu au fost tocmai fair-play, așa cum o cere
activitatea sportivă și au încercat să anuleze un gol al echipei mele. Până la urmă situația s-a
clarificat cu ajutorul d-nului profesor.
Cea mai frumoasă surpriză a fost însă momentul premierii. Sponsorul oficial al
concursului, Loteria Română- Centrul de Profit Constanța a oferit tricouri, diplome și cupele
personalizate pentru câștigători, pe care le văd în fiecare zi deoarece sunt puse la loc de
cinste în holul liceului.
Următoarea întrecere propusă de d-nul profesor a fost Turneul de tenis de masă și șah,
susținut la data de 1 decembrie. Am participat cu plăcere și entuziasm la turneul de tenis de
masă, asta pentru că, fără falsă modestie, cred că sunt destul de bun.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
16
psiholog epelu ăLiliana
Ce este stima de sine?
Stima de sine reprezintă părerea pe care o ai despre tine. Se bazează pe atitudinea pe care o ai față de:
• Valoarea ta ca persoană ; • Munca pe care o faci/ serviciul pe care îl ai ; • Ceea ce ai realizat până acum; • Ce crezi că gândesc ceilalți despre tine ; • Scopul tău în viață ; • Locul tău în lume ; • Potențialul tău pentru success; • Punctele tale tari și slabe ; • Statutul tău social și modul în care te relaționezi cu ceilalți ; • Independența/ autonomia ta sau abilitatea de a sta pe propriile picioare .
Imaginea de sine corectă se formează prin intervenţia conjugată a familiei, şcolii şi societăţii. Intervenţia părinţilor şi a profesorilor este, deci, determinantă.
Părinţi:
• părinţii să dezvolte încrederea în imaginea fizică a copilului; • să dezvolte încrederea în resursele psihice proprii (părinţii să stimuleze autocunoaşterea); • să îi determine pe copii să-şi asume sarcini după modelul matern şi patern; se realizează
astfel raportarea imaginii de sine la aceste modele; • să-i ajute să-şi raporteze propria personalitate la personalităţile celorlalţi (copilul se
cunoaşte mai bine raportându-se la ceilalţi); • părinţii să-i facă să-şi asume responsabilităţi în cadrul familiei; • să-i ajute să-şi conştientizeze succesele; în acest fel se dezvoltă stima de sine; • părinţii să stimuleze la copil exprimarea emoţiilor pozitive şi negative; • să stimuleze capacitatea copilului de a suporta « influenţele violente » din mediu; • să aplice ponderat şi echilibrat recompense şi sancţiuni.
Profesori :
• profesorii să aibă aşteptări rezonabile în raport cu vârsta elevilor; • să-i ajute să-şi planifice adecvat activităţile; • să determine concentrarea elevilor asupra aspectelor pozitive din experienţa lor, din viaţă,
etc.;
CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI!
STIMA DE SINE
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
17
• să-i ajute să decidă singuri; • să folosească încurajarea şi recompensa atunci când este cazul; • să fie model personal pentru elevi; • să-i ajute pe elevi să-şi identifice punctele tari şi punctele slabe
Câțiva pași pentru creșterea stimei de sine :
• Decide ce poți controla și ce nu; • Acceptă responsabilitatea ; • Orice greșeală e o oportunitate de a învăța și de a lua lucrurile de la capăt; • Competiția se dă doar cu tine însuși : • Fii o persoană ambițioasă, urmează visurile tale, nu pe ale altora; • Gândește și vorbește pozitiv. Nu îți lăsa mintea otravită de negativism. Nu te gândi la
ce nu se poate ci la ce se poate, nu la ce NU vrei, ci la ce vrei; • Investește în dezvoltarea personală ; • Anturajul este vital în evoluția ta. Fă-ți un grup de prieteni care au visuri ca și tine,
care sunt pozitivi și au incredere în forțele lor; • Critica: Adu-le aminte oamenilor că dacă le vrei părerea, le-o vei cere. Poate că unoeri
datorezi un răspuns unor critici, dar niciodată nu le datorezi ÎNCREDEREA ÎN TINE; • Să crezi că poți este condiția necesară, deși nu suficientă; • Ceea ce nimeni nu spune despre eșec și greșeală e că acestea sunt lucruri absolute
firești în orice proces de învătare. Doar cine nu vrea să evolueze și să progreseze în viată poate spune ” eu nu sufăr e ecuri”;
Alearg ,ăcazi,ăridic -te!ăRidic -teă iălupt ădinănou.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
18
Pozitivă
Moderată
Negativă
Scala de măsurare a
stimei de sine a lui
. Rosenberg
1. Cred, simt că sunt o persoană valoroasă, cel pu in ca alte persoane. total de acord de acord dezacord total dezacord 2. Cred, simt că am multe calități. total de acord de acord dezacord total dezacord 3. Una peste alta, sunt inclinat să cred că sunt un ratat. total de acord de acord dezacord total dezacord 4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor. total de acord de acord dezacord total dezacord 5. Cred, simt că nu am cu ce să mă mândresc prea mult. total de acord de acord dezacord total dezacord 6. Am o atitudine pozitivă față de mine însumi. total de acord de acord dezacord total dezacord 7. Aş dori să pot avea mai mare respect față de mine însumi. total de acord de acord dezacord total dezacord 8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic. total de acord de acord dezacord total dezacord 9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi. total de acord de acord dezacord total dezacord 10. Cu siguranță, mă simt nefolositor. total de acord de acord dezacord total dezacord
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
19
Această probă cuprinde 10 itemi, fiecare cu câte 4 variante de răspuns, care se notează
în felul următor: 4.absolut de acord; 3.de acord; 2.nu sunt de acord; 1.categoric nu. Însumarea punctelor, în final, va da scorul total al probei măsurate.
Stima de sineăpozitiv ăăăă(31-40puncte)
Ești o persoană cu un comportament independent, îți asumi responsabilită i, ești
mândru de realizările tale și îți exprimi emoțiile (atât pe cele pozitive, cât și pe cele negative). Știi exact în ce domeniu ești mai priceput și în care nu. În general, ești o persoană cu un grad mare de toleranța la frustrare și ai încredere în forțele proprii, te mobilizezi rapid. Ești realist(ă), nu-ți propui obiective utopice.
Stimaădeăsineămoderat ă(21-30puncte)
Te situezi ca majoritatea oamenilor; ai domenii în care te sim i realizat şi în altele nu. În general, oamenii tind să se evalueze la rang mediu. În unele zile î i asumi responsabilită şi, eşti mândru de ce ai realizat, iar în altele nu. Este de preferat să identifici ce domeniu a existen ei tale î i produce insatisfac ie; exprimă- i emo iile. Confuntă-te cu noi sarcini (pe cât posibil, realiste), fără să te gândești dinainte că nu vei reuşi. Fii mândru de orice realizare a ta, oricât de mică ar fi. Nu ezita să apelezi la ajutor specializat dacă sim i nevoia.
Stimaădeăsineăfoarteăscazut ă(10-20 puncte)
Modul în care te evaluezi este unul de subapreciere; spui mereu: nu sunt bun de nimic, nimeni nu mă place, sunt un prost, sunt urât etc. Trebuie să ai mare grija pentru că un nivel al stimei de sine atât de scăzut î i afectează puternic performan ele în toate activită ile; te mobilizezi greu şi- i po i creşte astfel riscul insucceselor, determinând, prin urmare, o şi mai sumbră viziune asupra propriei persoane. Toleran a la frustrare este extrem de redusă şi pretinzi că nu ai nevoie de nimeni. Este necesar să apelezi la consiliere şi psihoterapie. Într-o primă fază este bine să identifici, pe cât posibil, cauzele ce au dus la scăderea stimei de sine.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
20
b
Dasc lul de ieri şi de azi
Abuz toaieăAlina, clasa a XIII-a G
Este o adevărată provocare să fii profesor astăzi. Tinerii nu mai au nicio motiva ie să intre în sistem. Personalitatea cadrului didactic, văzut ca factor al schimbării şi al progresului, devine mult mai complexă, fiind nevoie să răspundă unor solicitări de tip nou. Contemporaneitatea impune configurarea unui model al profesiei didactice, în termenii trecerii de la “meserie” la “profesie”. Este nevoie ca meseria de dascăl sa fie readusă la statul nobil pe care l-a avut în trecut, de aceea avem nevoie de profesori care prin inovație sus in creativitatea, dar şi de elevi care să accepte să primească aceste daruri ale informa iei. Dascălul model este un excelent ştiutor de carte, om cu solide cunoştin e, un bun orator, cu abilită i dramatice şi retorice, iscoditor şi calm, având ca sarcină morală, responsabilitatea.
Mai nou, aceasta este o meserie preferată de femei, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive şi afective, necesare atât la catedră, dar şi în cancelarie.
Fără doar şi poate, modelul dascălului din vremea lui Aristotel şi Platon ne este bine cunoscut: profesorul era cel care-l ajuta pe tânărul învă ăcel în a ob ine şi a descoperi singur informa iile şi învă ătura. Aristotel, plimbându-se prin grădina Lyceum-ului înso it de elevii săi, discuta despre demos şi democra ie, pia a publică ori despre virtutea regală. Aici se află, cu siguran ă, originea învă ării prin descoperire de astăzi, a problematizării, până la urmă, a tuturor metodelor şi tehnicilor didacticii moderne.
Dacă în epoca primitivă, educația se făcea prin suferințã, iar la antici, prin cultivarea esteticii i îmbrăți area filozofiei, în Evul Mediu omul simțea nevoia să se apropie de Divinitate. Educația se făcea pe lângă biserici i mănăstiri, lăcaşe de cult ce formau în special scribi, pentru a transcrie textele religioase.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
21
Reforma sistemului educațional a apărut în Renaştere şi promova ideea că o educatie desăvâr ită presupunea stăpânirea tiințelor umaniste, cunoa terea limbilor clasice, dar i cunostinte realiste: matematica, astronomia, fizica, biologia, chimia, dreptul, precum si alte discipline tehnice, care au început să fie studiate intens în coli. Profesorul de atunci era adeptul luminii aduse de învă ătură, dorind să descopere în elevii săi, omul universal, libertatea şi curajul.
În istoria literaturii române se găsesc două exemple clasice ale dascălului învă ământului românesc. Îl cunoa tem, desigur, to i pe Domnul Trandafir, care a devenit, multumită povestirii lui Sadoveanu, un simbol al desăvâr irii în meseria de dascăl: «Uite, şi acum mi se pare că Domnu’ nostru a fost un om deosebit. [...] Ca dînsul poate au mai fost mul i. Şi to i, dragă prietine, cînd te gîndeşti bine, au fost nişte apostoli, care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemul ămiri şi vorbe rele, şi care totuşi au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea... Domnu’ nostru ne-a învă at rugăciuni, ne-a învă at cîntece care erau aşa de frumoase pentru copilăria şi sufletele noastre, deşi nu le în elegeam bine; ne-a învă at să credem şi în alte lucruri, în trecutul şi vrednicia noastră, lucruri pe care mul i le batjocoreau în acea vreme; ne-a învă at multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufletului ca semin e bune ce au înflorit bogat mai tîrziu...» (Mihail Sadoveanu, Domnu’ Trandafir). Când coala este vizitată de domnul ministru însoțit de un inspector, domnul Trandafir face lecția, a a cum îi plăcea lui cu copiii i ace tia rămân foarte multumiți. Domnul Trandafir nu se mânia nicicând, ci doar se
încrunta rostind câteva cuvinte de repro : „Măi domnule!" Modest, el a fost credincios colii i copiilor pe care îi avea în grijă.
În antiteză cu luminoasa personalitate a învățătorului descris atât de duios de Mihail Sadoveanu se plasează Domnul Vucea, un om ”grăsuliu, cu părul mărunt şi încărun it” i ”barba ascu ită, potrivită din foarfece”. Cu el, ”lec iile mergeau strună. Nu învă a nimeni, nimic”. Notele se dădeau pentru “interese” oferite monitorilor şi generalilor. Cu cei care luau calificative proaste la teme era ”nespus de rău”. Scena descrisă de Barbu Stefănescu Delavrancea, de i presărată cu ironii, este plină de violență. Învățătorul punea elevul supervizor să îi bată crunt pe cei mai săraci dintre elevi, pe motiv că nu sunt buni la învătătură: Domnul Vucea „se scărpina în barbă, repede de nu i să vădeau degetele, şi poruncea fără milă: - Dă-i zece tătarului, dă-i zece!… ha! tătarul!… zece!… cinci cum o fi şi cinci pe dungă!”
coala românească a cunoscut i ea momente de cenzură, în perioada comunistă, în care limbajul de lemn se regăsea i în îndemnurile colare. Pentru cine nu tie cu ce cuvinte se deschidea carnetul de elev (model 1976), cităm pe profesoara Isoscel din filmul Liceenii: „Carnetul de elev este oglinda activității colare i a conduitei elevului. Calitatea de elev trebuie să se reflecte în atitudinea perseverentă i entuziastă față de învățătură i muncă, în comportarea corectă si demnă în coală i societate”.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
22
De când nu te-am văzut Andrei Mihai Victor
De când nu te-am văzut Şi parcul te-a uitat De când nu te-a văzut El zace întristat Şi-a plâns atât de mult Că lacul a secat Şi-am plâns atât de mult Că-un gând s-a înecat. De când nu te-am văzut Copacii-au pălit De când nu ne-am văzut Eu nu i-am ocolit.
De când nu te-au văzut Şi stelele s-au stins De când nu te-am vazut, Pustiul m-a învins. Şi vreau atât de mult De când a nins şi-a nins, De tine cât mai mult De dor să fiu cuprins! De când nu m-ai vazut Eu ştiu că m-ai uitat Doar eu te-am mai văzut În gând întunecat!
Nehotărare
Marcu M În mine, cele două inimi Bat în măsuri diferite.. Fragmente de glasuri Se strigă în mine Se caută ...
Şcoala vieţii
Andrei Mihai Victor
În fiecare zi pe coridoare Zarvă, dispute şi bătăi Rânjete şi chicoteli Glume bune, proaste Profesori duri Fete serioase Penalizări,ameninţări Lacrimi şi râsete Asa-i o zi de şcoală Aşa-i un an Aşa-i mereu Aşa trec anii mei...
Tinere talente
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
23
Amăsperanţaăcaălideriiăfrumosuluiănostruăjudeţăsuntăcon tienţiăc ăstauăpeăoă"min ădeăaur"ăcareă
parc ă neă roag ă cuă jindă s ă începemă exploatareaă ei,ă şiă înămodă specialăm ă referă laă staţiuneaă noastr ă
turistic ă deă interesă naţională (cândvaă şiă internaţional),ă Mamaia.ă Nuă vreauă s ă îmiă pună preaă multeă
întreb riăreferitoră laămotiveleăpentruăcareăacesteăautorit ţiă“conştiente”ănuăpreaădauăsenzaţiaăc ăvoră
s ă seă impliceă activă şiă continuuă prină activit ţiă deă înnoireă aă “feţei”ă staţiunii,ă dară aşă încercaă totuşiă s ă
prezintăoăserieădeăpropuneriăceăarăputeaăaveaăcaărezultatăîmbun t ţireaăaspectuluiăMamaiei,ăînăspecială
şiăsociet ţii,ăînăgeneral.
Maiăîntâi,ădemarareaăunuiăproiectăpublicitarăcuăajutorulăinternetuluiăşiănuănumai,ăprinăcareăsaă
facemă cunoscut ă internatională staţiunea.ă Peă lâng ă oferteleă deă petrecereă aă timpuluiă liber,ă aceast ă
promovareă pesteă hotareă ară puteaă oferiă înă plusă şiă câtevaă suteă deă locuriă deămunc ă pentruă tineretă şiă
fonduriăpentruăprim rie,ăcareăpotăfiăf olosite pentru alte proiecte. Pe scurt , dacaăMamaiaăseădezvolt ,ă
totăjudeţulăConstanţaăseădezvolt .
De asemenea,ăîmiădorescăs ăîncerc măaădovediăc ăprostiaăşiăinculturaănuăsuntă"cool"…ăEănevoieă
s ă seă g seasc ămetodeă careă s ă fac ă eleviiă s ă îşiă doreasc ămaiămultă ,ă s ă îiă prind ă caă într-oă hipnoz ,ă
dovedindăc ăinformaţiaădeăcareăneălipsimăacumăvaăcostaăscumpămaiătârziu.ă
Cuăp rereădeăr uăoăspun,ădarădeăcevaă timp,ă înăsocietateaănoastr ăaă sc zutădramaticănum rulă
cetaţenilorăcuăoămentalitateăindividual ,ăcareăaăfostă înlocuit ăcuămentalitateaădeăturm .ăDac nimeni
nuă vaă scoateă înă evidentaă aceast ă real ă problem ,ă aşaă vaă ramâneă poateă pentruămultă timpă deă acumă
încoloă ...ă Populaţiaă trebuieă trezit ă laă realitateă şiă îndreptat ă c treă originalitate.ă Credă c ă noiă toţiă ară
trebuiăs ăfacemăoăintrospecţieăamanunţit ăşiăs ăîncepem a realiza ce ne place noua, nu ceea ce le place
altora.ăTrebuieăs ădescoperimă în untrulănostruăaceleăenergiiăcareăneădistingădeărestulă lumii,ă careăneă
definesc.ăAşaăc ăhaideţiăs ăneădescoperimăpeănoiăinşineă!
NE PUTEM AJUTA SINGURI!
D.A.M.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
24
PRO MOTOR
PROGRESUL TEHNOLOGIC- MOTORULăSCHIMB RIIăÎNăPROCESUL
STAGIILORăDEăPRACTIC ăALăELEVILOR
Echipa de proiect
O mare parte din personalul tehnic al unității de învățământ (18 ingineri și 10 maiștri), specializat în
domeniul auto, organizează și monitorizează stagiile de instruire practică ale elevilor, astfel încât aceștia să
poată pune în practică competențele dobândite în cadrul pregătirii teoretice și atelierelor școlii. O dovadă în
sprijinul acestei afirmații o constituie și numărul mare de premii obținute de elevii liceului (în special cei
din anul de completare) la concursurile pe meserii faza județeană și națională.
Unitatea de învățământ a fost desemnată “școală pilot” pentru “implementare de curriculum la școli
de arte și meserii” și “parteneriate de lucru cu întreprinderile”; cinci dintre inginerii școlii sunt membrii
Asociației Internaționale a Inginerilor de Automobile; școala este înfrățită cu un liceu similar din Brest,
Franța; toți specialiștii au participat la cursuri de formator și nu în ultimul rând, începând de anul acesta, va
demara proiectul “Un voluntar japonez”, în parteneriat cu JICA Japonia, având ca scop cooptarea unui
specialist japonez în domeniul mecatronicii auto.
Proiectul ProMotor const ăînăfaptulăc programele de formare abordate, au caracter de noutate în domeniul reparațiilor auto. Acestea sunt realizate ținând cont atât de nevoile reale ale elevilor determinate de evoluția tehnologiilor pe acest segment de piaț ,ăcâtăși de
necesitateaădezvolt riiăcompetențelor pentru specialiștii angajatorilor.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
25
Începând cu acest an școlar, liceul a fost inclus în Programul de formare profesională în domeniul
industriei auto în parteneriat cu Groupement National pour la Formation Automobile (GNFA), activitățile
programului se desfășoară pe trei planuri: formare inițială pentru tineri, formare continuă pentru adulții care
lucrează în domeniu sau pentru cei care vor să se recalifice și formare de formatori.
Această activitate a cuprins o serie de subactivități: - Publicarea de anunțuri de lansare a proiectului în presa locală. Echipa a conceput un anunț de lansare a
proiectului, consultând atât Manualul de Identitate vizuală, cât și reprezentanții CNDIPT; anunțul a fost
publicat prin 3 apariții, într-un cotidian local “Ziua de Constanța”;
- Participarea reprezentanților solicitantantului și partenerilorîin cadrul unei intervenții televizate la TV
Neptun ;
- O conferință de presă organizată pentru lansarea proiectului .
Partenerii acestui proiect sunt următorii:
Cardinal Motors, o societate comercială care are ca obiect principal de activitate întreținerea și repararea autovehiculelor de tip Volkswagen și Audi. Complexul care include și activitatea de service s-a deschis în 1997 la Palazu Mare Constanța.
S.C. Casa Auto MB SRL Constanța : Începând cu anul 2003, firma funcționează ca dealer
autorizat HYUNDAI în județul Constanța. În această calitate derulează activități de vânzări
automobile noi și asistență tehnică postvânzare în cadrul unității de service autorizat. Întreprinderea
a devenit partenerul de practică a solicitantului din 2008 .
„SC Automotive Service SRL Constanța a fost înființată în 2006, având ca domeniul
principal de activitate “Repararea și Întreținerea Autovehiculelor Rutiere”. Încă de la înființare, li s-
au oferit clienților servicii de calitate la prețuri competitive, fiind foarte actuali din punct de vedere
al utilării.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
26
PPPRRRAAACCCTTTIII CCCAAA LLL AAA SSSEEERRRVVVIII CCCEEE Dumitrescu Iulian, clasa a XII-a D
În fiecare zi de joi, începând de la ora 8:00, cine vrea să ne vadă ne găseşte la unul dintre service-
urile auto unde se desfăşoară orele de practică: Mara Car, Casa auto M. B., Auto Motive, Rover Service, iriac Auto sau Skoda.
Cine suntem noi? Suntem elevii clasei a XI-a D, an de completare, viitori buni tinichigii aşa cum sperăm. În cele 6 ore petrecute la service ne ocupăm de caroseria diverselor tipuri de maşini care vin la reparat, Mitsubishi, HyundaI, Jaguar, Subaru sau Range Rover fiind doar câteva exemple în acest sens. Am învă at anul acesta că atunci când intrăm în service-ul auto nu ne mai putem comporta ca adolescen ii, ci ca nişte adul i responsabili. Am în eles cât de greu se câştigă banii şi cât de mult trebuie să munceşti pentru a- i asigura un trai decent. În afara faptului că experien a celor şase ore de practică ne-a învă at să ne pre uim mai mult părin ii şi eforturile lor de a ne asigura o copilărie liniştită, aceleaşi ore ne reamintesc constant cât de importantă este şcoala şi mai ales faptul că studiile pot oferi fiecăruia dintre noi şansa de a avea o via ă mai uşoară. Meseria de tinichigiu auto este foarte frumoasă şi bine plătită, dar şi foarte solicitantă. Acum sunt pregătit să explic celor mai mici decât mine proverbul „Meseria este bră ară de aur!”, dar şi „Cine are carte, are parte!”
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
27
Marcu Marius, clasa a XII- a B
Revoluţia i for ati ă a doua revoluţie i dustrială a ar at saltul de la so ietatea i dustrială, ge erâ d
u val de î oiri î teh ologie şi edu aţie.
Japonezii au defi it se sul a estor iş ări de î oire, revetâ d ter e ul de e atro i ă , la
începutul deceniului al 8-lea a sec. trecut.
Ter e ul a fost utilizat pe tru a des rie fuziu ea teh ologi ă: e a i ă - ele tro i ă-i for ati ă.
Me atro i a este rezultatul evoluţiei fireşti î dezvoltarea teh ologi ă
Teh ologia ele tro i ă a sti ulat a eastă evoluţie, i roele tro i a a per is i tegrarea
ele tro e a i ă, pri i tegrarea i ropro esoarelor î stru turile electromecanice.
Teh ologia e atro i ă adu e î e trul ate ţiei pro le a i for aţiei, are este o po e ta dătătoare de
to î raport u aterialul şi e ergia.
A eastă poziţie a i for aţiei este otivată de ătre japo ezi pri ur ătoarele argu e te:
- infor aţia asigură satisfa erea evoilor spirituale ale o ului;
- u ai i for ati a reşte valoarea ou adăugată a tuturor lu rurilor;
- i for ati a î sea ă ultură.
Pro ovarea legăturilor i for aţio ale î stru tura siste elor teh i e le asigură flexi ilitate şi
reconfigurabilitate.
Evaluarea a titativă şi alitativă a i for aţiei o stituie o pro le ă ese ţială î edu aţie, er etare şi
produ ţie.
I for aţia este deopotrivă i porta tă î edi i ă,literatură,artă, uzi ă,sport et .
În timp, în raport cu nivelul ati s de dezvoltarea teh ologi ă şi a posi ilităţilor de utilizare la fabricarea
automobilelor, se folosesc metode din ce în ce mai complexe de proie tare, a aliză, si teză şi si ulare a
fe o e elor, e a is elor, su a sa lurilor şi ansamblurilor automobilelor, parcurgându-se mai multe etape
utilizâ d fa ilităţile oferite de teh i ile oder e, are au la ază al ulatoarele u eri e, pe tru:
- efectuarea calculelor;
catroMe
nică
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
28
- a aliza fu ţiilor e defi es o portarea şi evoluţia u or fe o e e spe ifi e domeniilor studiate;
- ăsurarea şi sto area valorilor u or ări i e evoluează î ti pul fu ţio ării;
- si ularea fu ţio ării u or e a is e şi su a sa luri di e î e ai complexe;
- crearea unor modele virtuale ale unor echipamente fizice pe care se studiază diverşi para etri;
- si ularea î ti p real a fu ţio ării u or su a sa luri sau a sa luri et .
Fu ţio area auto o ilelor şi siste elor a estora este o trolată î ea ai are pare de o du ător pri
i ter ediul ele e telor de o a dă avâ d la dispoziţie âteva i for aţii preluate de la aparatura de ord î eea
e priveşte:
- valorile u or para etri fu ţio ali ai otorului viteza de deplasare, turaţia, temperatura, presiunea uleiului din
sistemul de ungere);
- depăşirea valorilor u or para etri critici;
- starea de fu ţio are a u or siste e auxiliare, et .
Conducerea auto o ilului este u pro es o ti uu deoare e presupu e i terve ţia per a e tă a
o du ătorului asupra siste elor a estuia pe tru:
- realizarea vitezelor şi a eleraţiilor de deplasare dorite;
- por irea, frâ area şi oprirea î o diţii variate;
- asigurarea orelării ara teristi ilor e a i e ale otorului u ara teristi a e esară de tra ţiu e î azul dotării
automobilului cu cutie de viteze cu reglare în trepte a rapoartelor de tra s itere, eauto ată ;
- e ţi erea auto o ilului pe alea de rulare î depli ă sigura ţă de ir ulaţie;
- o a da fu ţio ării u or siste e auxiliare de se alizare, ilu i are, climatizare, speciale etc.
Desigur, în special la automobilele moderne, unele a teoriei sistemelor automate, permite apropierea
o diţiilor propuse pri proie tare de o diţiile reale de fu ţio are.
Folosirea tehnicilor moderne de cercetarea si proiectare, prin utilizarea sistemelor de calcul dotate cu
programe concepute de firme specializate în elaborarea de software prezi tă, faţă de odelarea lasi ă, ai ulte
avantaje ca:
- flexi ilitate î odelarea pro eselor datorită fa ilităţilor oferite de progra area la ivel o ie t şi u la ivel de li ie
de o a dă;
- u ărul foarte are şi diversifi at de o ie te predefi ite;
- posibilitate definirii unor obiecte cu caracteristici speciale;
- si plitate î defi irea sau odifi area fu ţiilor de tra sfer ale lo urilor o ie t;
- simplitate în corelarea programului cu baze de date î are se află valori determinate experimental sau calculate
anterior;
- si plitate î odifi area u or para etri are ara terizează pro esele studiate;
- degrevarea de realizarea algorit ilor ate ati i o pli aţi î favoarea o e trării ate ţiei asupra i terpretării
fenomenelor studiate;
- redarea u eri ă şi grafi ă a valorilor ări ilor e ara terizează evoluţia proceselor;
- ti p foarte i pe tru ela orarea progra elor eea e dă posi ilitate studierii u ui u ăr are de varia te.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
29
A ide tul de u ă reprezi tă:
• vătă area viole tă a organismului,
• i toxi aţia a ută profesio ală, care au loc î pro esul de u ă şi are provoa ă:
– i apa itate te porară de u a de ≥ 3 zile (ITM),
– invaliditate (INV)
– Deces (D).
Cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă
• Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă;
• Căderea de la aceeaşi înălţime;
• Căderea de la înălţime;
• Neefectuarea unor operaţii indispensabile securităţii muncii; Cele mai expuse meserii
• Lăcătuş mecanic;
• Miner de subteran;
• Şofer de camion;
• Muncitor la demolări;
• Electrician;
• Sudor electric;
• Şofer de camionete;
Accidente de muncă
Manole Silviu, clasa a XII-a B
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
30
Cum trebuie să a țio ați!
• Utilizaţi ore t aşi ile, aparatura, u eltele, su sta ţele peri uloase, e hipa e tele de tra sport şi alte ijloa e de produ ţie;
• Utilizaţi ore t e hipa e tul i dividual de prote ţie a ordat;
• Nu s oateţi di fu ţiu e, u odifi aţi, u s hi aţi şi u î lăturaţi dispozitivele de securitate ale e hipa e telor sau lădirilor;
Știați ă?
Co for Orga izației I ter aționale a muncii se î registrează ~ 2,2 mil decese /an și ~ 5.000 acc/zi , în
UE- (15)~120.000 decese /an iar în SUA - ~103.000 decese /an.
• 28 aprilie este Ziua Internaţională a victimelor accidentelor de muncă.
Elemente de ergonomie
Ergo o ia este stii ţa are aută să adapteze u a la posi ilităţile a ato i e, fiziologi e şi psihologi e ale omului.
A. POZI IA ORTOSTATICĂ
Un loc de u ă are e esită o poziţie ortostati ă, i pli ă o soli itare i te sivă a pi ioarelor. A easta poate
duce la umflarea picioarelor, iar i dividul se va si ţi o osit.
I difere t de poziţia de lu ru, tre uie evitată ur area oloa ei verte rale.
Î ălţi ea de lu ru este foarte i porta tă. Da ă a easta este i ore tă, orga is ul va o osi ult ai repede. Î ălţi ea de lu ru tre uie reglată astfel î ât u a poate fi desfăşurată fără ur area oloa ei verte rale şi u u erii relaxaţi şi î poziţia lor aturală.
ţ. POZI IA ŞEZÂNDĂ
Poziţia sezâ dă de lu ru ore tă este a eea î are lu rătorul îşi poate desfăşura a tivitatea fără a se î ti de sau răsu i pe tru a aju ge la a u ite o ie te. Este foarte i porta t să se stea dreaptă oloa a verte rală şi u aplecată. Masa de lu ru tre uie să fie la a elaşi ivel u oatele lu rătorului.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
31
DE RE INUT!
Nu este i e pe tru orga is a se lu ra toată ziua î pozi ia şezâ dă. Tre uie să existe o alter are a a tivită ilor desfăşurate de a elaşi lu rător. U s au ergo o i per ite efe tuarea
iş ărilor i puse de a tivitatea desfăşurată, fără a afe ta pozi ia ore tă a oloa ei verte rale şi a picioarelor.
C.MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR
Ridicarea sau purtarea sarcinilor grele tre uie să se fa ă e a izat. Câ d se ridi ă greutăţi, tre uie să se î doaie ge u hii şi să se depărteze puţi pi ioarele. Atu i â d ridi area greutăţilor este o i ată u î pi gerea a estora este e esar să se plaseze u pi ior î ai te, î dire ţia exe utării iş ării. Se va
evita pe ât posi il răsu irea tru hiului atu i â d se a ipulează greutăţi ari.
Măsurile ade vate are se i pu î a este azuri:
s hi area/alter area sar i ilor de u ă;
utilizarea de ijloa e ajutătoare de ridicat;
i struirea orespu zătoare a lu rătorilor.
D.Unelte ergonomice
U eltele de â ă tre uie să u fie prea grele, pe tru a fi uşor manipulate.
For a u eltelor tre uie să fie astfel î ât să se evite poziţiile ciudate ale mâinilor.
Figura A – Cleşte are soli ită â a şi î a elaşi ti p afe tează uş hii di pal ă.
Figura B – Cleşte are asigură o priză ergo o i ă.
[GRUP COLAR „DIMITRIEăLEONIDA”] October 25, 2011
32