INTGRAREA INTGRAREA PREVENIRPREVENIRIIII RISCURILOR PROFESIONALERISCURILOR PROFESIONALEIN IN GESTIUNEA ECONOMICAGESTIUNEA ECONOMICA

A UNEI ORGANIZATIIA UNEI ORGANIZATII

INTEGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE IN GESTIUNEA ECONOMICA

A UNEI ORGANIZATII

TEHNOREDACTARE: ADINA ROMASCANUMULTIPLICAREA ACESTUI GHID FARA AUTORIZAŢIE ESTE INTERZISĂ

 PREFATA

Acest indrumar se adreseaza angajatorilor care si-au format convingerea ca accidentele de munca, bolile profesionale, accidentele si incidentele tehnice, le

pot afecta, in mare masura, capacitatea organizatiilor pe care le conduc, de a se mentine pe piata interna si internationala, datorita efectelor unor astfel de evenimente, ce se repercuteaza negativ asupra calitatii rezultatelor muncii, productivitatii muncii, costurilor de productie si, in final, asupra calitatii vietii

sociale.

Angajatorii, convinsi de caracterul nefast al consecintelor expunerii lucratorilor la riscurile profesionale pentru unitatea lor, devin si mai constienti de faptul ca

trebuie sa-si organizeze in mod eficient activitatea, pentru a putea creea toate conditiile ce conduc la intreruperea definitiva a "lantului de producere a unor

astfel de evenimente nedorite".

Ei sunt acei manageri care cunosc imperativele directivelor UE, transpuse in legislatia romaneasca in domeniu, si care, apreciaza totodata, posibilitatea

prin care se lasa angajatorului libertatea de a-si alege mijloacele pentru atingerea OBIECTIVELOR POLITICII SALE, sinonime muncii sigure si sanatoase,

in conditii sociale corespunzatoare.

In acest context, riscul profesional este considerat ca "probabilitatea de a NU atinge obiectivul de mentinere a unor conditii de munca sigure si sanatoase", iar analiza unor astfel de riscuri, ca "un examen destinat a se vedea si stabili, care din masurile de prevenire si protectie trebuie aplicate pentru a realiza

obiectivele in domeniu".

In cazul organizatiilor - intreprinderilor, obiectivul comun este imbunatatirea continua si permanenta a securitatii, sanatatii si protectiei omului. Un astfel de obiectiv nu poate fi atins decat prin existenta, in interiorul organizatiei, a

unei politici orientate spre PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE.

Prevenirea riscurilor profesionale, ca definitie si continut, principiile generale ce constituie baza prevenirii, mijloacele - metodele si tehnicile de prevenire

(prevenirea tehnica, ergonomia aplicata in prevenire, analiza accidentelor de munca), se prezinta succint in Partea I-a, la punctele 1-3.

In aceeasi parte, la punctul 4, se regasesc elementele definitorii ale politicii de prevenire a riscurilor profesionale, precum si directiile strategice adoptate pentru

perioada curenta.Politica de prevenire este a angajatorului si ea trebuie sa fie in concordanta cu politica

generala a organizatiei si a obiectivelor sale.

Angajatorul este liber sa utilizeze oricare din metodele, mijloacele si tehnicile de prevenire indicate în partea I, scopul principal ramanand insa, realizarea obiectivelor

de securitate si protectie a sanatatii oamenilor.

Pe aceasta baza, angajatorul va putea proceda la o analiza globala a riscurilor si, in acest scop, sa puna in opera „UN SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR

PROFESIONALE”.

Un astfel de sistem, pe care il prezinta Partea II-a, pune in aplicare urmatorul principiu de prevenire:

" A planifica prevenirea si a realiza politica de securitate si protectie a sanatatii personalului ce activeaza in organizatie, vizand o adoptare a unui

sistem ce integreaza tehnica, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile de munca, factorii

ambientali..."

Experienta europeana, dobandita in cadrul acestui sistem, ne demonstreaza ca personalul lucrator al unei organizatii poate influenta politica de prevenire a

angajatorului, in masura in care acesta se implica, astfel incat el sa fie motivat sa lucreze in locuri de munca sigure si sanatoase.

Implicarea lucratorilor creste odata cu nivelul politicii de prevenire a angajatorului si a preocuparii sale de a-i informa, de a se consulta cu acestia si de a-i atrage in aceasta

politica de prevenire.

INTEGRAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE, printr-un sistem dinamic de gestiune a lor, INSEAMNA:

ELABORAREA P

LANIFICAREAIMPLEMENTAREA

VERIFICAREA U

RMARIREAEVALUAREA

UNUI ANSAMBLU DE MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE CONTRA RISCURILOR

in toate stadiile de activitate, respectiv:

CONCEPERE P

ROIECTARED

ESFASURARE / EXECUTIE

IN SCOPULASIGURARII SECURITATII SI PROTECTIEI SANATATII

PARTICIPANTILOR LA PROCESUL DE MUNCA.

EXPLOATARE

MENTENANTA

In ceea ce priveste actiunea definitorie pentru acest sistem, care consta in: - Identificarea pericolelor / analiza si evaluarea riscurilor - aceasta devine NECESARA, pentru a alege si stabili masurile si actiunile de prevenire / protectie, care sa conduca la eliminarea riscurilor sau la reducerea lor, la un nivel acceptabil al riscului rezidual pentru organizatie.

A APRECIA / EVALUA

A PREVENI / PROTEJA

A identific

a pericolel

e

A analiza modalitati de expunere a

personalului la pericole

Personal lucrator

Risc Pericol

pentru

A suprima pericolul

A stapani riscurile prin masuri de protectie colectiva: - tehnice

- organizatorice - umane

A izola oamenii de pericol prin

EIP

Personal lucrator

RiscPericol

PROCESUL DE ANALIZA / EVALUARE A RISCURILOR consta intr-un examen obiectiv, periodic si documentat al practicilor in materie de securitate si protectie a sanatatii participantilor la procesul de munca din cadrul unei organizatii.

El permite de a „evalua” modul in care organizatia isi gestioneaza riscurile profesionale si evita pierderile posibile si, mai ales, acelea care survin ca urmare a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor si incidentelor periculoase.

Un bun proces de gestionare a riscurilor pofesionale poate deveni un proces eficient de control al pierderilor.

Organizatiile, care dovedesc a deveni prospere, integreaza aspectele de calitate, productivitate, securitate si sanatate pe picior de egalitate, pot asigura fiabilitatea pe termen lung a locurilor de munca respective.

Stabilitatea obiectivelor poate servi ca „criteriu” la masurarea performantelor unei organizatii care aplica cele mai bune practici in domeniul securitatii si sanatatii la locurile de munca.

Utilizarea unei proceduri, bazata pe evaluarea eficientei sistemului dinamic de gestiune a riscurilor profesionale, da organizatiilor, mijloacele de care ele au nevoie pentru a masura eficacitatea in materie de SSM si de a evalua progresul in realizarea obiectivelor in acest domeniu.Materialul de fata, prezinta în Partea II-a – la punctul D, pentru prima data in acest domeniu, proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM, precum si analiza cost - eficienta a gestionarii riscurilor profesionale, care ii da consistenta necesara a intregului demers de prevenire a riscurilor profesionale in cadrul unei organizatii.

Autorii

PREFATA 7

PARTEA I-a

PREVENIREA RISCURILOR P ROFESIONALE 11

1. Ce este prevenirea? 13

2. Principii generale ce constituie baza prevenirii 15

3. Mijloace, metode şi tehnici de prevenire 16

A Metode de prevenire tehnică 18

1. Prevenirea tehnică prin suprimarea pericolului 18

2. Prevenirea tehnică prin Reducerea intensităţii factorilor de pericol

21

3. Prevenirea tehnică prin Evitarea întâlnirii între om şi pericol 22

4.Prevenirea tehnică prin Reducerea consecinţelor unei întâlniri între om şi pericol

26

B Ergonomia aplicată în prevenirea riscurilor profesionale 27

C Analiza accidentelor de munca / incidentelor 34

4. Politici si strategii de prevenire a riscurilor profesionale 39

1. Politici de prevenire a riscurilor profesionale 39

2. Strategii de prevenire 42

PARTEA II-a

SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE IN CADRUL UNEI ORGANIZATII

43

Principii - caracteristici 44

Etapa A ELABORAREA POLITICII DE SECURITATE SI SANATATE A ANGAJATORULUI

47

I Politica de SSM a angajatorului 47

1. Mijloace de actiune a angajatorului 47

2. Definirea unei politici de SSM la nivelul organizatiei 48

3. Exemplu de politica de SSM 50

II Organizarea unei activitati eficace in materie de SSM 52

1.Definirea obiectivelor in materie de SSM 52

2. Inventarierea resurselor umane pentru organizarea corespunzătoare şi eficace a activităţii de SSM

55

3. Implicarea angajatorului / managerului 57

4. Organizarea Serviciului de prevenire şi protecţie / Persoana desemnată

59

5. Medicul de muncă / Monitorizarea stării de sănătate 62

6. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca - CSSM 74

7. Stabilirea răspunderilor în materie de securitate şi sănătate în muncă

78

8. Definirea unităţilor de muncă sau a grupurilor omogene 88

9. Pilotarea demersului de identificare, evaluare si control al riscurilor profesionale

91

III Identificarea pericolelor / riscurilor profesionale 94

Pericolul / Identificarea pericolului 94

Fenomene periculoase / Identificarea fenomenelor periculoase

97

1.Situaţie periculoasă 100

2. Eveniment periculos 105

3. Posibilitatea de a evita / limita vătămarea / dauna (de ordin material sau uman)

108

Vătămarea 110

Mecanismul de producere a vătămării. In ce condiţii apare vatamarea / dauna

112

Inregistrarea identificarii pericolelor / riscurilor posibile 118

IV Evaluarea riscurilor profesionale 122

1.Consideratii generale privind riscul profesional 122

-Riscul profesional 122

-Factori de risc 123

2. Estimarea riscurilor şi clasarea lor după importanţa pentru fiecare fenomen / produs periculos

126

-Elemente de estimare a riscurilor profesionale 131

Gravitatea vatamarii posibile / importanta daunei consecinta a evenimentului periculos

133

Probabilitatea de aparitie a vatamarii 135

A. Frecventa sau / si durata expunerii la fenomene / produse periculoase 135

B Probabilitatea de aparitie a evenimentului periculos 138

C. Posibilitatea de evitare a vatamarii si /sau de reducere a consecintelor sale 140

-TABLOUL DE BORD 141

-Grile si matrice de estimare si clasare a riscurilor profesionale 142

3. Evaluarea riscurilor profesionale pentru alegerea masurilor de prevenire - protectie

145

Conţinut 145

Principiile evaluării riscurilor profesionale 146

Efectele evaluării riscurilor profesionale 147

4. Riscul rezidual 150

V Masuri de prevenire si protectie 152

1. Alegerea măsurilor de prevenire / protectie 152

A.Criteriile ce stabilesc calitatea unei măsuri de prevenire / protecţie 152

B. Prioritatea măsurilor de prevenire / protecţie 153

C. Principiile generale de prevenire 154

2. Cine propune, decide şi implementeaza măsurile de prevenire/ protecţie 162

Măsuri ce trebuie luate de catre angajator pentru asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor

163

I.Măsuri materiale de prevenire 164

II. Măsuri de prevenire pentru personal 166

III. Măsuri de prevenire prin organizarea muncii 167

IV. Măsuri decise de autoritatile competente în materie de SSM 167

TABLOUL DE BORD 168

Etapa B PLANIFICAREA PREVENIRII RISCURILOR PROFESIONALE IN GESTIUNEA UNEI ORGANIZATII

169

Etapa C PUNEREA IN APLICARE A UNUI SISTEM DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE

176

1.Structura şi responsabilităţi organizaţionale 176

2. Instruire – formare / conştientizare / competentă / orientare / sensibilizare 179

3. Consultare – comunicare 181

4. Documentaţie 183

5. Controlul documentelor şi datelor 184

6. Controlul operaţional 185

7.Pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi formarea capacitatii de reacţie a lucrătorilor

188

Etapa D EVALUAREA EFICIENTEI SISTEMULUI DINAMIC DE GESTIONARE A RISCURILOR PROFESIONALE

190

1. Proceduri de evaluare a eficientei politicii de SSM (Indicatori cantitativi si calitativi )

190

2. Costul accidentelor de munca si al bolilor profesionale 198

I.Costul de prevenire a riscurilor profesionale 198

II. Costul de identificare a pericolelor, evaluare si controla al riscurilor profesionale

200

III. Costul total al accidentelor de munca si al bolilor profesionale 202

IV. Costul riscurilor importate 203

3. Analiza cost – eficacitate a activitatii in materie de SSM 207

4. Monitorizarea computerizată a riscurilor profesionale 210

1.Principii privind Managementul computerizat al riscurilor 210

2. Mijloace de detectie 213

3. Sisteme de monitorizare computerizata 217

4. Sisteme de monitorizare mobile – Monitoare mobile 220

5. Utilizarea sistemelor de monitorizare computerizata in procesul de instruire a lucratorilor

222

1. CE ESTE PREVENIREA?

PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE reprezintă ansamblul masurilor şi acţiunilor luate la nivelul unei organizații, in întregul sau, la un grup de posturi de munca sau funcțiuni si la nivel de individ, in vederea evitării riscurilor sau a limitării efectelor acestora.

Prevenirea devine astfel o activitate complexă, care îmbină cunoştinţele tehnice din : ergonomie, medicina muncii, igiena industrială, psihologia muncii, toxicologia industrială.

Prevenirea implica un STUDIU DE RISC intr-o situație de munca dată, în baza căruia se pot desprinde şi alege masurile cele mai eficace pentru evitarea riscului sau pentru reducerea lui.De ce într-o situație de munca dată?

Pentru că aceasta este “Situația in care lucrătorii realizează produse si / sau servicii, in condiții de munca si securitate date” ! In această situaţie, angajatorul atribuie fiecărui post de munca una sau mai multe funcții, care se definesc prin obiective de realizat.Pentru fiecare funcție, angajatorul trebuie sa prevadă şi să asigure mijloacele tehnice, resursele umane, organizatorice, financiare, corespunzător sarcinilor de muncă stabilite

În acest context, prevenirea riscurilor profesionale reprezintă:Un ansamblu de proceduri si masuri: propuse / alese planificate implementate verificate urmărite evaluate / reevavaluate,

in toate stadiile unui proces de muncă: concepere proiectare constructie exploatare mentenanta Acțiunile ce privesc PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE, demarate in cadrul unei organizații, pot fi identificate pe următoarele paliere, respectiv activităţi:

8. DEFINIREA UNITĂŢILOR DE MUNCĂ SAU A GRUPURILOR OMOGENE Unităţile de muncă trebuie să regrupeze SITUAŢIILE DE MUNCĂ ce prezintă aceleaşi caracteristici cu privire la:activitatea realizată spaţiul geografic.Ca noţiune înţeleasă în sens larg, unitatea de muncă poate acoperi diversitatea situaţiilor de muncă în cadrul unui proces organizat de muncă.

Câmpul său se poate referi la:un post de muncă legat de o maşină;un atelier cu aceeaşi activitate;o linie de fabricaţie;o activitate ce se desfăşoară într-un loc geografic specific;activitatea de stocare într-un magazin consacrat;activitatea de încărcare / descărcare camion, vagon ….;o operaţiune de mentenanţă preventivă / de întreţinere curativă;deplasarea în misiuni (frecvente / ocazionale, comerciale sau tehnice, pentru depanare sau montaj în sit etc…..,activitate de birou, servicii, transport;etc….

Din punct de vedere geografic, unitatea de muncă nu se limitează la o activitate fixă, ci poate să acopere locuri şi activităţi diferite, precum: - manutanţă, transport, aprovizionare, etc..

Deci pentru a o defini, la unitatea de muncă trebuie luate în considerare următoarele criterii:

CRITERIUL GEOGRAFIC: O comunitate de lucrători situată geografic în acelaşi loc de muncă.CRITERIUL POSTULUI DE MUNCĂ : Gruparea lucrătorilor pe post/posturi de muncă.CRITERIUL AUTONOMIEI: O comunitate de lucrători care exercită într-o manieră independentă activitatea lor, cu resursele lor si nevoile proprii

Postul de muncă ca definire, trebuie să fie înţeles în contextul său, ţinând seama spre exemplu - de eventualele cerinţe impuse de munca efectuată „ în amonte”, simultaneitatea la necesităţile pe care susţinerea cadenţei/ritmului ar putea să le impună posturilor din aval.

Noţiunea de post de muncă este în acest caz apropiată de cea a situaţiei de muncă.

De asemenea, la alegerea echipamentului /maşinii la postul de lucru respectiv va trebui să se ţină seama de analiza activităţii individului la postul de muncă respectiv.

CRITERIUL DE AUTONOMIE: o comunitate de lucrători care exercită într-o manieră independentă activitatea lor, cu resursele lor si nevoile proprii

TABLOLUL 1: IDENTIFICAREA PERICOLELOR / RISCURILOR

Clasarea riscurilor permite trecerea la o nouă dar şi mai importantă etapă, în care vor deschide premizele pentru a începe dezbaterea priorităţilor de planificare a activităţilor şi măsurilor de prevenire şi protecţie.

Clasarea riscurilor se poate exprima printr-un număr de cel putin două cifre, rezulat din combinarea:

I.- probabilității de apariţie a fenomenului periculos şi a

- gravitatății vătămării / daunei posibile (consecința periculozității fenomenului periculos) In cazul procesului accidental

II.- importanţei expunerii (durata şi frecvența) şi a

- nivelului de pericol rezultat din produsul periculos In cazul procesului cronic

Rezultatele estimării şi clasării riscurilor se înscriu în tabloul de bord prezentat mai jos, pentru fiecare sarcină de muncă, operaţie şi pentru fiecare fenomen periculos / produs periculos sau pericol:

In contiunare este prezentată partea TABLOULUI DE BORD* ce cuprinde identificarea riscurilor in parametrii de estimare.

PRINCIPII: Evaluarea riscurilor este un proces de munca ce aparţine întreprinderii, in care partenerii sociali au înţeles necesitatea efectuării ei, hotărând prin aceasta sa-si ia in sarcina propria lor securitate si sănătate. In acest sens, evaluarea riscurilor devine o prioritate.

In procesul de evaluare, întreprinderea este autonoma, in sensul ca:

C. PRINCIPIILE GENERALE DE PREVENIRE Soluţiile posibile analizate se definesc prin aplicarea judicioasă a principiilor generale de prevenire,

respectiv:

EVALUAREA RISCURILOR CARE NU POT FI EVITATE;

1) COMBATEREA RISCURILOR LA SURSĂ;

2) ADAPTAREA MUNCII LA OM, ÎN SPECIAL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PROIECTAREA LOCURILOR DE MUNCĂ, ALEGEREA ECHIPAMENTULUI TEHNIC ŞI A METODELOR DE MUNCĂ, PENTRU A EVITA ACTIVITĂŢILE MONOTONE ŞI CELE DESFĂŞURATE ÎNTR-O CADENŢĂ PREDERMINATĂ ŞI A REDUCE EFECTELE LOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII;

3) ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;

4) ÎNLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU PERICOLE MAI MICI;

5) ADAPTAREA LA PROGRESUL TEHNIC;

6) ÎNLOCUIREA PERICOLELOR PRIN NONPERICOLE SAU PERICOLE MAI MICI;

7)DEZVOLTAREA UNEI POLITICI DE PREVENIRE CUPRINZĂTOARE ŞI COERENTE, CARE SĂ CUPRINDĂ TEHNOLOGIILE, ORGANIZAREA MUNCII ŞI A CONDIŢIILOR DE MUNCĂ, RELAŢIILE SOCIALE ŞI INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU;

8) PRIORITATEA MĂSURILOR DE PROTECŢIE COLECTIVĂ FAŢĂ DE MĂSURILE DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ;

9) PREVEDEREA DE INSTRUCŢIUNI CORESPUNZĂTOARE PENTRU ANGAJAŢI;

Măsura aleasă pentru prevenire şi considerată ca cea mai eficace, este acea măsură care permite eliminarea riscului mai curând decât reducerea sa.

FISE: TABLOU DE BORD CUMASURILE DE PREVENIRE / PROTECTIE ALESE

PLANUL DE PREVENIRE – PROTECTIE

FISE CADRU