Embed Size (px)
Citation preview
^.'l,
[ntreahe-lpe astronaut
0 golaxie de rospunsuri uimitoorelo intreborile despre zborul in spoliu
Cu o prefali de dr. ing. Dumitru-Dorin Prunariu
TOM IONESastronaut NASA
Traducere: Sorin Serb
NICULESCU
(uprins
Prefalo. Primul cosmonaut romdn povesteSte .......... 9
lntroducere 11
Capitolul 1
Visul spa!ia1.................. ...........' 13
Capitolul2Antrenamentul pentru spaliul cosmic....... ............. 20
Capitolul3Lansarea in spaliul cosmic....... ........'...... 40
Capitolul4Nave pentru spaliulcosmic....... ............. 57
Capitolul5Supravieluirea in spaliul cosmic ......... 76
Capitolul6Viala in spaliul cosmic....... ....................... 88
CapitolulTMunca in spaliul cosmic....... ..-............... 1 13
Capitolul8le;ireain spaliu...
Capitolul9Pericolele din spaliulcosmic....... ........"147
Capitolul 10
lmaginea spafiului... ........... 163
124
Capitolul 11
intoarcerea din spaliul cosmic........
Capitolul 12
inapoi pe Pim6nt ................ 191
Capitolul 13
Explorarea spaliului cosmic gi a planetelor............. ................ 201
Capitolul 14
Big Bang;i giurile negre: Explorarea Universu1ui.....................................227
Capitolul 15
Viitorul tiu in spa!iu........ ........................ 235
G1osar......... ..........247
Bibliografie ..........253
Mu$umiri ............255
................. 178
[Jn astronaut ia probe de pe suprafala unui asteroid din apropierea
Pdmdntului in timpul unei misiuni in spaliu. (NASA)
1. Ai vrut dintotdeauna si fii astronaut. Cind te-ai decis si faci asta?
Din primul moment in care am aflat de explorlrile spa{iale, mi-am dorit si iau
parte la ele. Pe cind aveam zece ani gi eram membru Cub Scout, am vizitat fabrica
de rachete Martin Marietta situat[ Itngi oragul meu Baltimore din Maryland.
Puternicele rachete Gemini-Titan II fabricate acolo ii vor duce pe astronauli in
spaliu pentru a dobindi priceperea necesari primei aseleniziri.
Iati felul in care Cursa Spafiali prindea contur chiar in oraqul meu natal! imiamintesc cum imi suceam gitul privind la aceste rachete negre-argintii, inalte cdt
o clldire de zece etaje, gAndindu-mi ci astronaulii au cea mai grozav[ meserie
posibili. Zb:ura:u cu cele mai complexe maginirii lansate vreodati gi mergeau inlocuri unde nu mai fusese nicicdnd omul. De atunci inainte, am inceput si citesc
tot ce mi-a picat in mAni despre explorarea spafiali. Eram hotirit si devin cAndva
astronaut.
2. Ce te-a incurajat si devii astronaut?
Cind aveam cinci ani, bunica mea mi-a dat un exemplar din Zborul Spa{ial:
Viitorul explordrii Universului. Cartea mi-a stirnit curiozitatea in legituri cu
astronomia Ei rachetele. Dar ce m-a captivat cel mai mult a fost cursa pentru a
ajunge pe Luni dintre Statele Unite qi Uniunea Sovietici, in anii 1960. Eram un
pugti de zece ani deja interesat de avioane si zbor aqa ci urm[ream cu aviditate
fiecare lansare.
Profesorii noEtri aduceau televizoare in clase, aga c[ puteam vedea toate
lans[rile qi amerizirile programelor Gemini gi Apollo. Iar prezentatorii de Etiricare transmiteau momentele-cheie ale fiecdrei misiuni erau la fel de entuziasmafi
ca qi mine.
imi amintesc prima iegire in spaliu a americanilor, prima andocare orbital[ adoul aeronave gi primul zbor Apollo in jurul Lunii. Pe misur[ ce Statele Unite au
dobAndit tot mai multi experien
q:,!..t.,.,,. ,,, = lilli
diiil+inffi
O rachetd Titan II lanseaza Gemini ll in 1966; Titan II a.fost asamblatd;i
testatd la fabrica Martin Marietta de lhnga Baltimore, ttarl'land. (NASA)
ffi+
iSUL SPATIAL
Cadoul de la bunica a insemnat inceputul carierei mele spayiale - 1960.
(autorul)
3. (um au reaclionat pdrinlii la dorinla ta de a deveni astronaut?
Pirinlii mei mi-au incurajat inci din copillrie interesul pentru astronomie gi
astronautici. Stiau c[ acestea vor fi domenii bune de activitate datoriti interesului
nalional tot mai mare pentru explorarea spaliali din cauza cursei spaliale cu
16 iNTREABA-L PE ASTRoNAUT
>ovieticii. De asemenea, mul1i dintre vecinii mei lucrau la Martin Marietta incadrul programului Gemini-Titan II. in iarna in care am implinit 12 ani, ai mei
rni-au fbcut cadou de Criciun un telescop reflector. Tot timpul studiam atent
suprafala Lunii gi a planetelor din apropiere.
in liceu, abia agteptam s[ fac primii paqi pentru a devenit pilot de incercare gi
si mi iniliez in astronautici. Tatdl meu m-a incurajat si-i intAlnes c pe reprezen-
tanlii Academiei de Avialie pentru a-mi indeplini dorin[a de a face studiile acolo
dupl absolvire. P[rinlii mei nu au ris de visele mele. M-au avertizat, insi, cit de
mult va trebui sI muncesc pentru a reugi. Mama mea, cdreia ii era frici si zboare,
preferind s[ nu se urce la bordul unui avion, gi-a pistrat pentru sine temerile, in
\Teme ce eu mi angajamin unul dintre cele mai periculoase domenii de actMtate
imaginabile.
4. (e drum ai urmat pentru a deveni astronaut?
CAnd m-am decis s[ devin astronaut, pufini dintre cei de la NASA erau oameni
de qtiinfi, cei mai mulli fiind pilofi de incercare qi ingineri. Astfel ci m-am aliturat
avia[iei militare pentru a putea ciEtiga cele mai bune atestate de pilot de incercare.
Dup[ ce am absolvit Academia Militare a Forlelor Aeriene, m-am calificat ca pilot
9i am zburat cinci ani pe bombardiereB-52 Stratofortress in calitate de copilot 9i
apoi de comandant de navi.
Cind NASA a inceput s[ foloseasc[ navetele spa]iale, am aflat c[ pot deveni
astronaut specialist obgindnd o diplomi postuniversitarI. Subiectele mele favorite
erau astronomia qi qtiinla spaliald, astfel ci am decis si incerc oblinerea unui grad
universitar in qtiinle planetare. Am petrecut cinci ani la Universitatea din Arizona
pentru a-mi pregiti doctoratul, specializindu-mi in cercetarea asteroizilor.
Primul loc unde m-am angajat dupi ce mi-am luat doctoratul a fost la Agenlia
Centrali de Informatii (ClA), lucrAnd ca inginer administrator de program.
A fost o experienli care a dovedit ci pot arrea succes intr-o extrem de solicitanti
funclie de cercetare gi dezvoltare, aseminitoare provocirilor clrora urma si lefac falila NASA. Ultimul serviciu inainte de a m[ alitura astronaulilor a fost de
cercetitor principal la Corporalia internalionali pentru aplicalii gtiinfifice, aju-
tdnd NASA sl puni la punct programul de explorare a sistemului solar.
5. Cum ai reu;it si-!i vezi visul cu ochii ;i si devii astronaut?
$tiind cd va trebui s6 fac fali unei competilii dure, am lucrat din greu sd fiu pe
primele locuri gi sd excelez in slujbele pe care le-am avut. Mi-am dorit si fiu un
vrsuL SPATTAL 17
comandant de bombardier de primi mini qi cel mai bun pilot din cadrul aviafiei
militare. Dupi aceea, mi-am dorit s[ fiu un om de gtiin!6 recunoscut. Degi la
inceput imi dorisem si devin pilot de incercare, m-am decis ci gtiin[a cosmosului
era mult mai interesanti, pentru ci Universul i1i ofer[ mereu ceva de descoperit.
Jblul meu era si devin astronaut insi, daci nu mi l-ag fi atins, mi-ag fi dorit o
carieri care si mi lini mereu inpriz|gi s[ mi stimuleze pe termen lung.
De fiecare dati cind am fbcut cerere si devin astronaut NASA, am incercat sladaug la autobiografia mea noi talente gi deprinderi pentru a demonstra ci mlperfeclionez continuu. Am fost respins de doud ori, insi am perseverat. Unul
dintre colegii mei astronauli a fbcut treisprezece cereri panl si fie selecfionat.
Important e si fii hotirit!
6. Ceti ani aveai cind ai mers in spaliul (osmic?
Aveam 39 de ani la prima misiune qi 46 ultima datl cind am zburat. Conform
teoriei relativitilii generale a lui Albert Einstein, timpul curge mai incet pentru
persoanele care se migcl rapid prin spaliu, astfel c6 ei imbitrAnesc mai incet decdt
oamenii de pe Pimint. Dar tot timpul pe care l-am petrecut cilitorind pe orbiticu 28 530 de kilometri pe ord m-a intinerit doar cu mai pulin de trei milisecunde.
7. De cite ori ai fost in spaliu?
Am avut privilegiul sI reprezint Statele Unite in zboruri cosmice in patru
misiuni spafiale. Primele trei au fost expedi{ii Etiinfifice. Ultima a contribuit la
asamblarea Stafiei Spafiale Internalionale prin transportul gi activarea modulului
Destiny,laborator gtiin[ific al statelor Unite costAnd 1,4 miliarde de dolari.
8. Ce scop a avut fie(are misiune la care ai participat?
Fiecare misiune primegte un numir precedat de STS, acronimul de la Space
Transportation System.l in felul acesta a fost numiti naveta spa{iali atunci cAnd
a fost proiectati qi acronimul a prins. Prima misiune cu naveta spalial6 a fost STS-1.
Cele patru misiuni la care am participat au fost:
. STS -59, in care am cercetat modific[rile petrecute pe planeta noastri cu
sistemul de imagistici terestri Space Radar Lab 1.
1 Sistem de transport spalial, in limba englezd in original. (n. trad.)
iNTREABA-L PE ASTRONAUT
. 5T5-68 in care am folosit Space Radar Lab 2 pentru a explora schimbirile
naturale gi artificiale suferite de PimAnt.. STS-80, misiune pe parcursul cireia am lansat ;i am recuperat doi satelili
gtiin(ifici de cercetare.
. STS-98 care a transportat laboratorul qtiinlific american Destiny pdn[ la Stalia
Spa[iall Interna]ionali.
9. De cite oriai stribitut orbita Pimintului?
impreuni cu echipajele mele am parcurs 847 de revolulii sau orbite in jurul
Pim6ntului. Am cdl[torit 35 de milioane de kilometri sau aproape un sfert din
distanla de aici pin[ la Soare. in mod surprinzitor, nu m-am indepirtat mai mult
de 377 de kilometri de Pimant. Astronaulii din programd, Apollo au ajuns in cali-
toriile lor spre Lun[ de o mie de ori mai departe de planeta noastri decit mine.
10. Cet timp ai petre(utin spaliu?
in total, cele patru misiuni la care am participat au durat 53 de zlle gi 49 de
minute in afara planetei. Recordul pentru cea mai lungi misiune spafial[ este
delinut de Valeri Poliakov care a stat pe sta[ia orbitali ruseascl Mir 438 de zile,
din 9 ianuarie l994pini pe 22 martie 1995. Rusul Ghenadi Padalka, cu cele cinci
misiuni la bordul Mir qi al Staliei Spa{iale Internafionale, a trlit in spa}iu 879 de
zile, pini acum, mai mult decAt oricine altcineva.
VISUL SPATIAL I9
O rachetd Delta IV transportd naveta spaliald Orion tn primul ei
zbor-test nepilotat in decembrie 2014. (NASA)
1. (um sunt simulate acceleralia de Ia lansare gi imponderabilitatea pentru
antrenarea astronauIilor?
Abia agteptam s[ trec prin senzaliile qi priveligtile zborului spalial, cine nu ar
fi simlit la fel? Dar pentru inceput a trebuit si mi confrunt cu ele la antrenamente.
Pentru a m[ obiqnui cu puternicele for[e de accelera]ie, cunoscute qi ca for-
!ele-g, pe care corpul uman trebuie si le suporte in timpul lans[rii, am zburat cu
astronaulii colegi de naveti spaliall in avioanele noastre cu reaclie Northrop T-38,
fhcAnd diverse acrobalii violente gi manevre la mari vlteze de acceleralie, tipul de
zbor care-mi plicea pe cind eram pilot pe avioanele militare. Am fost antrenat,
de asemenea, intr-o uriaqi centrifugi, o magindrie care te rotegte extrem de rapid,
pentru a'creaacele forfe de accelerafie.
Cea mai interesanti simulare a unei lansiri a fost o excursie ftcutl la centrifuga
de la baza avialiei militare Brooks din San Antonio, Texas. Aceasti centrifugi
invArte o cabini la capitul unui bra! lung de o!el, supunAndu-l pe ocupantul aces-
teia aceluiagi tip de acceleralie pe care-l simli cAnd un avion igi forleazI motoarele
in timpul decolirii, presindu-te pe bancheti. imbricat ca pentru decolare, am
fost prins de un scaun de navet[. Astfel am fost supus la trei lansiri simulate, fie-
care dur6nd opt minute gi treizeci de secunde. in ultimul minut, presiunea asupra
corpului meu era atAt de mare, incAt m[ simleam de parc[ a9 fi avut doui sute
cincizeci de kilograme, de trei ori greutatea mea normali. Mi-era dificil s[ respir
sau s[-mi ridic miinile, dar qtiam acum la ce trebuia si mi agtept de la lansarea
pe orbit6.
Pentru a simli senzalia de imponderabilitate produsi de ciderea liberi, am
urcat la bordul avionului cu reaclie KC-135 al NASA, cunoscut cAndva sub numele
neprotocolar, dar corect de ,,Cometa vomei". Fiecare zbor palpitant al Cometei
hcludea 40 de ridiciri gi coboriri ca un montagne russes, creAnd condilii de
cidere liber[ pentru maximum 25 de secunde de fiecare dati. Tranzilia repetat[
intre ciderea liberi gi dublul forlei normale de gravitalie ili putea da dureri de
stomac, uneori foarte mari. Avionul acesta gi-a merit din plin porecla.
2. NASA face expetimente in Houston intr-o cameri antigravitafional5, o (ameri
in care gravitatia poate fi anulati?
E o lntrebare care le este pusd deseori ghizilor care-i insofesc Pe vizitatorii de
la Centrul spafial ]ohnson al NASA, insi nu existi o asemenea cameri. NASA se
bizuie, in schimb, pe avioane cu reaclie de mare vttezLPentru a simula imponde-
rabilitatea resimliti in timpul unei clderi libere qi se folosegte de Neutral Buoyancy
ANTRENAMENTUL PENTRU SPATIUL COSMIC 21
