Intrebari Biostatistica Rom 2014 2

8/16/2019 Intrebari Biostatistica Rom 2014 2

1/31

“Aprob”Prorector privind asigurarea calităţii înUSMF "Nicolae Testeiţanu" din ! MPro#esor universitar $$$$$$$$$$$$$% &erneţc'i

Subiectepentru examen la Biostatistică şi Metode de Cercetare

pentru studenţii anului II, facultatea Sanatate Publică

anul universitar 202!20"

# Biostatistica$ definiţia, ba%ele teoretice, obiectivele şi compartimentele#(ste )tiinţa care are ca obiect cunoa)terea structurii )i dinaicii sănătăţii unei populaţii* în corelaţie cu

#actorii social+econoici* culturali* sanitaro+igienici )i edico+biologici deterinanţi* av,nd ca scop*detectarea tendinţelor acestei stări (ste statistica ce studia-ă aspectele legate de edicină )i ocrotireasănătăţii

.a-ele teoretice/ 0ialectica ateriei Teoria generală a statisticii 1egităţile econoice .a-ele edicinii sau unor rauri ale ei

%biectivele si coportaentele/2 Studierea stării sănătăţii populaţiei

!eproducerea populaţiei Morbiditatea )i invaliditatea Paraetrii de-voltării #i-ice

3 Studierea legăturii dintre in#luenţa ediul abiant )i #actorii sociali asupra sănătăţii populaţiei4 Acuularea )i anali-a datelor re#eritor la activitatea instituţiilor )i cadrelor edicale5 (valuarea e#icacităţii etodelor de pro#ila6ie )i trataent7 Plani#icarea* econoia )i #inanţarea ocrotirii sănătăţii&oportaente/ Statistica sănătăţii populaţiei Statistica ocrotirii sănătăţii Statistica anageentului pro#ila6iei* trataentului )i altor activităţi în edicină

2# &biectul de studiu al biostatisticii şi metodolo'ia statistică# (r'umentareanecesităţii studierii biostatisticii#Aspectele cantitative ale deterinărilor #enoenelor de asă* #enoene care sunt supuse

acţiunii legilor statistice ce se ani#estă în condiţii concrete* variabile în tip* spaţiu )i deorgani-are socio+econoică 8l constituie #enoenele )i procesele ce repre-intă urătoarele particularităţi/ Se produc într+un nuăr are de ca-uri 9aria-ă de la un ca- la altu Sunt #ore individuale de ani#estare concretă în tip* spaţiu )i sub aspect organi-atoric Metodologia/ !epre-intă totalitatea operaţiilor* te'nicilor* procedeelor )i etodelor de

investigare statistică a #enoenelor 2


2/31

Studierea #enoenelor*8ncepe de la observarea #iecărui ca-Urea-ă prelucrarea datelor individuale )i trans#orarea lor în indicatori statistici8nc'eie cu anali-a )i interprearea re-ultatelor* )i #orularea conclu-iilor

"# Istoricul apariţiei şi etapele de de%voltare ale statisticii#Statistica s+a de-voltat ca )tiinţă cu obiect )i etodă proprii printr+un proces istoric îndelungat )i s+a

di#erenţiat în #uncţie de particularităţile doeniului studiat(a a apărut din nevoia reală de a cunoa)te în

e6presie nuerică o serie de activităţi* #enoene )i procese social :econoice Pentru a pune în evidenţărolul statisticii ca instruent de cunoa)tere a particularităţilor de volu* structură )i dinaică a #enoenelor )i proceselor sociale* din punct de vedere istoric* apariţia )i de-voltarea statisticii oderne î)i are rădăcinileîn trei #enoene separate/

2 nevoile guvernelor ţărilor de a calcula date privind cetăţenii )i activităţile ţărilor; 3 de-voltarea teoriei probabilităţilor; 4 apariţia )i e6tinderea utili-ării calculatoarelor

)tapele$ )tapa statisticii practice

)x$ 8n (vul Mediu* instituţiile biserice)ti str,ngeau adesea )i păstrau in#oraţii* înregistrări

privind na)terile* decesele )i căsătoriileAre loc deliitarea evidenţei statistice de evidenţa contabilă (videnţele statistice* c'iar dacăse re-uau la siple consenări de #apte* o#ereau datele necesare pentru in#orareaorganiselor statului* re#eritoare la aspectele #iscale* ilitare )i adinistrative

)tapa statisticii descriptive

)x$ &orespunde trecerii de la


3/31

3Metoda statistică + Statistica* prin interediul ateaticii calculea-ă diver)i indicatori necesari pentru generarea )i testarea ipote-elor de cercetare cu ar #i/ calcularea indicatorilor relativi )i edii)i a veridicităţii lor* anali-a corelaţiei )i a regresiei* deterinarea pragului de seni#icaţie )i adi#ernţei seni#icative statistice* etc4Metoda observării+ &onstă în urărirea des#ă)urării unor #enoene pentru a le putea anali-a îndinaică* sau prin copararea lor* ca apoi să se reali-e-e sinte?a caracteristicilor lor esenţiale

5Metoda epideiologică+ Pre-intă un studiu corelativ al #enoenelor de sănătate publică cu #actoriide riscSe utili-ea-ă diverse etode de cercetare ca/ studiul descriptiv* co'ortă* ca-+control*e6periental etc7Metoda istorică+ 8n cadrul acestei etode se utili-ea-ă copararea evoluţiei #enoenelor din punct de vedere istoric/ pre-ent : trecutSe anali-ea-ă dinaica #enoenelor în tip@Metoda sociologică+ Studia-ă aspecte sociologice cu re#erire la individ în societate sau grupurilede oaeni/ coportaente* atitudini etcUtili-ea-ă în scop de cercetare intervievarea* c'estionarea*observarea directă )i anali-a surselor de in#oraţie ar'ive* onogra#ii>* inclusiv eta : anali-aBMetoda econoică+ Prin interediul ei se studia-ă odul de in#luenţă a aspectelor econoiceasupra sănătăţii populaţiei* cît )i cu in#luienţea-ă nivelul sănătăţii populaţiei asupra econoiei unei

ţăriCMetoda e6perientală+ Presupune e#ectuarea unor e6periente în condiţii create special înlaborator sau în teren* unde se studia-ă odul în care se odi#ică di#erite #enoene )i caracteristiciale acestoraDMetoda psi'ologică+ Presupune studierea diverselor aspecte psi'ologice legate de eorie*gîndire* sen-aţii* percepţii* caracter* teperaent* etc Utili-,nd diverse etode speci#ice psi'ologiei* inclusiv testarea psi'ologică-# Metode de colectare şi anali%ă a datelor statistice#!ecensă,ntul* Anali-a anuarelor* rapoartelor )i a diverselor #ore statistice *Anali-a surselor bibliogra#ice* a onogra#iilor* %bservarea directă* &'estionarul sau anc'eta statistică *

Enterviul*Testul.# /otalitatea statistică# /ipurile de totalităţi statistice. Cerinţe faţă de

totalitatea statistică selectivă# Căile de formare a totalităţii statisticeselective#

Totalitatea statistica repre-intă un nuăr de eleente unităţi de observare> oogene* luate îpreună în ba-a unui #actor coun* în anuită perioadă de tip )i spaţiu

Tipuri de totalitati/statice si dinaice0upa volu ele pot #i/

2 Totalitatea integrală generală* “univers statistic”> Se notea-ă prin N

3 Totalitatea selectivă Se notea-ă prin n se selectea-a prin etode speciale nuai o parte dintotalitatea eleentelor &aracteristicile totalitatii/ Trebuie să deţină caracteristicele esenţiale de care dispune

totalitatea integrală* Trebuie să dispună de un anuit volu* calculat după #orule specialeMetode de selecţie a totalităţii selective/

&ercetarea prin sonda &ercetarea onogra#ică &ercetarea selectivă/

4


4/31

Aleatorie Mecanică Tipică 8n cuiburi

# 1nitatea de observaţie# efiniţie# Caracteristici esenţiale# Clasificareacaracteristicilor#

Unitatea de observatie repre-intă #iecare eleent coponent al colectivităţii statistice* care poartă în sinetoate trăsăturile coune ale colectivităţii supuse studiului

Unităţile de observaţie pot #i/2 Simple* care nu ai suportă divi-iune persoana bolnavă>3 Complexe #ailia* instituţia>&aracteristici / !epre-intă acea proprietate care este coună tuturor unităţilor colectivităţii statistice (a varia-ă de la o unitate a colectivităţii la alta variabilă statistică> Nivelul variabilei se nue)te variantă Nuărul de înregistrări ale unei variante repre-intă #recvenţa

S( &1ASEFE&G 8N 0(P(N0(NHG 0(/ odul de e6priare/+atributive* +nuerice conţinutul caracteristicii/+de spatiu* +de tip* +de persoana natura variaţiei caracteristicilor/+variatie continua* +variatie discontinua odul de obţinere )i caracteri-are a #enoenului/+priare* +derivate odul de in#luenţă asupra #enoenului/+#actoriale* +re-ultative nuărul variantelor de răspuns/+alternative* +nealternative

3# Criterii de clasificare ale caracteristicilor statistice#S( &1ASEFE&G 8N 0(P(N0(NHG 0(/ odul de e6priare/+atributive* +nuerice conţinutul caracteristicii/+de spatiu* +de tip* +de persoana natura variaţiei caracteristicilor/+variatie continua* +variatie discontinua odul de obţinere )i caracteri-are a #enoenului/+priare* +derivate odul de in#luenţă asupra #enoenului/+#actoriale* +re-ultative nuărul variantelor de răspuns/+alternative* +nealternative

0# atele statistice# Clasificarea şi caracteristica lor#0atele statistice+repre-intă caracteri-area nuerică obţinută din colectivitatea studiatăSe obţin pe ba-ă de nuărare* ăsurare sau calcul statistic

(leente/ Noţiunea care preci-ea-ă #enoenul> Edenti#icatorii de tip*spaţiu*persoană> Unitatea de ăsură 9aloarea nuerică

&lasi#icarea datelor statistice/2tip Modi#icări pe teren scurt Modi#icări ciclice Modi#icări seculare pe teren lung>

5


5/31

Poate să #ie aranate în tabele* gra#ice* serii statistice 3 spaţiu Se descrie unitatea geogra#ică

4 persoană 9,rstă Se6

(tnie Statut atrionial 9enit Nivelul de studii

# Indicatorii statistici# 4uncţiile indicatorilor statistici#Endicatorii statistici este e6presia nuerică a unor #enoene* procese* activităţi sau categoriieconoice )i sociale* de#inite în tip* spaţiu )i structura organi-atorică

Functii/ 0e ăsurare 0e coparare

0e anali-ă 0e sinte-ă 0e estiare 0e veri#icare a ipote-elor 0e testare a seni#icaţiei paraetrilor utili-aţi

2# /ipurile de valori relative şi caracteristica lor# Metodolo'ia calculăriiindicatorilor valorilor relative#

Endicatori !elativi/ rate* rapoarte* proporţii5atele ne arată cît de repede aladia apare în populaţie (ste o #oră specială a Proporţiei*care include speci#icare în tipNuărătorul este nuărul de persoane “supu)i riscului”

într+o anuită perioada de tip(ste #olosită pentru a e6pria #recvenţa cu care are loc unevenient într+o populaţie de#inită Nuărul de eveniente într+o perioada speci#icată de tip I 2J n

Populaţia supusă riscului pentru acestea eveniente în perioada dată

5aporturile perit copararea unei populaţii cu alta #Un nuăr îpărţit la altulNu estenecesară o relaţie speci#ică între nuărător )i nuitor Proporţiile ne arată ce #racţiune a populaţiei este a#ectată &oe#icientul a 3 nuereNuărătorul(ST( EN&1US în nuitorProporţia întotdeauna devia-ă între J )i 2 sau între J )i 2JJK

"# 5ata# efiniţie# Componente# /ipuri# omenii de utili%are# )xemple#5atele ne arată cît de repede aladia apare în populaţie (ste o #oră specială a Proporţiei* care

include speci#icare în tipNuărătorul este nuărul de persoane “supu)i riscului” într+o anuită perioada de tip(ste #olosită pentru a e6pria #recvenţa cu care are loc un evenient într+o populaţie de#inită

Nuărul de eveniente într+o perioada speci#icată de tip I 2JPopulaţia supusă riscului pentru acestea eveniente în perioada dată

Sinonie/ nivel* #recvenţă*

7


6/31

răsp,ndire* indice intensiv

&oponentele 6um ă r ă tor$ nuărul de eveniente observate 6u mitor$ populaţia în care evenientele au loc TIMPUL speci#icat cînd au loc evenientele

0e obicei un ultiplicator trans#oră rata dintr+o #racţie incoodă sau decială într+unnuăr întreg

Tipuri/ B51/)

SP)CI(7) 8SP)CI4IC)9

S/(6(5I:(/)

*# Proporţia# efiniţie# Componente# omenii de utili%are# )xemple#Proporţiile ne arată ce #racţiune a populaţiei este a#ectată &oe#icientul a 3 nuereNuărătorul(ST( EN&1US în nuitorProporţia întotdeauna devia-ă între J )i 2 sau între J )i 2JJK+# Indicatorul de raport# efiniţie# Componente# omenii de utili%are#

)xemple#5aporturile perit copararea unei populaţii cu alta #Un nuăr îpărţit la altulNu este necesară orelaţie speci#ică între nuărător )i nuitor -# efinirea şi interpretarea teoriei probabilităţilor# 6oţiunea de probabilitate

;pn L 2+ n L 2+ p L 2 : p; p O L 2

Probabilitatea$ p O L 2 p O L 2JJKProbabilitatea apariţiei #enoenului “p”* se a#lă între liitele J )i 2 sau J )i 2JJK

J p 2J p 2JJK.# 7e'ea cifrelor mari şi aplicarea ei# )roarea repre%entativă ;m< şi eroarea

limită admisă ;=


7/31

b 1a atingerea unui anuit nuăr de observări în totalitatea selectivă re-ultatele cercetăriivor #i a6ial apropiate de cele posibile din totalitatea generală e6e Urna Qalton>

)roarea limita admisa/ &i#rele 3* 4* Rn* se nuesc coe#icienţi de e6actitate “t”&u aorarea coe#icientului de e6actitate cre)te probabilitatea cu care vo putea a#ira că di#erenţa ponderilor căpătate din abele totalităţi este situată în intervalul erorii liită adisă “”

L t 6

P L P2 # 6oţiunea de eşantion# (vanta>ele eşantionării# /ipurile de eşantionare#)rorile de implementare, de măsurare şi de selecţie#

)santion!Se subînţelege un nuăr “n” de eleente e6trase pentru o cercetare parţială dintr+o populaţie care* dacă ar #i studiată ar repre-enta o cercetare integrală

(vanta>e$ ?rad de operativitate

)fort redus

Cost mai mic

atele pot fi extrapolate la populaţia ţintă

/ipuri clasice de esantionare$Selecţia aleatorie sau probabilistică;Selecţia diriatăSelecţia i6tă sau parţial aleatorie

3# efinirea teoriei selecţiei# /ipurile de selecţie# Selecţia aleatorie saurandomi%ată simplă# Selecţia mecanică, tipică, n cuiburi#

/eoria selectiei! Studia-ă relaţiile e6istente între o populaţie )i e)antionul sau e)antioanele posibilea #i e6trase din această populaţie Scopul #iind/ cunoa)terea întregii populaţii cu ini de e#ortSelectia aleatorie /

2 Selecţia !andoi-ată siplă/

a Te'nica loteriei sau tragerii la sorţi b Tabelul cu nuere înt,plătoare3 Selecţia ecanică sau uasialeatorie (leentele sunt selectate aplic,nd un pas #i6 de la punctul de plecare rando

Se calculea-ă Nnc 4 Selecţia în cuiburi sau clustere

Selectia diriata/ ()antionare pe cotea Metoda voluntariatului; b Metoda e)antionării la #aţa loculuic Metoda itinerariilortraseelor>

Arguente pro c,nd se doresc c'eltuieli ici c,nd se doresc doar anuite aprecieri )i nu in#erenţa

&,nd este necesară aprecierea e6perţilor Selectia i6ta/ Selecţia tipică strati#icată> se #orea-ă -one în dependenţă de intensitatea #enoenului* apoi

din #iecare -onă se e6trage un nuăr proporţional cu intensitatea #enoenului;

B


8/31

Selecţia ultistadială sau pe trepte localitatea :gospodăria :individul >; etc20# Prelucrarea primară a datelor statistice# Clasificarea şi 'ruparea datelor

statistice#0atele statistice obţinute în tipul observării sunt* de regulă* variate )i de volu are (le trebuiesisteati-ate* centrali-ate )i grupate pentru a #i pregătite în vederea prelucrării Nuai în ura prelucrării statistice pot #i evidenţiate trăsăturile )i tendinţele esenţiale din evoluţia #enoenelor )i

proceselor edico +socialePrelucrarea priară a datelor statistice culese cuprinde operaţiile de clasi#icare* grupare*centrali-are* agregare* calcul de caracteristici derivate* precu )i construirea de tabele* serii )igra#ice statistice&lasi#icarea si gruparea/

= Unităţile colectivităţii observate sunt reparti-ate în clase cu caracter oogen= Această operaţie perite restr,ngerea voluului are de date iniţiale )i evidenţia-ă structura

colectivităţii anali-atePrin grupare se pierde o parte din in#oraţia iniţială* în sc'ib se înlesne)te cunoa)terea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii )i înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utili-ateClasificarea trebuie să respecte mai multe reguli/

= a> copletitudinea : toate unităţile statistice să #ie incluse în clasele #orate în uraclasi#icării;= b> oogenitatea : a include într+o clasă nuai eleente de acela)i tip;= c> unicitatea : #iecare eleent să aparţină unei singure clase;= d> continuitatea variaţiei : să nu e6iste clase cu #recvenţă nulă în ca-ul variabilelor cu

variaţie continuă8n #uncţie de nuărul caracteristicilor utili-ate* grupările pot #i siple sau cobinate

a Grupările simple sunt cele reali-ate după o singură caracteristică de grupare b Grupările combinate vi-ea-ă siultan două sau ai ulte caracteristici de grupare

3 0upă conţinutul caracteristicii de grupare deosebi grupări/a cronologice

b teritorialec de persoană4 0upă odul de variaţie a caracteristicii* gruparea se poate #ace/

a pe variante b pe intervale egale de variaţie sauc pe intervale inegale de variaţie

Qruparea pe intervale egale presupune urătoarele operaţiuni/= stabilirea caracteristicii de grupare;= calcularea aplitudinii variaţiei;= stabilirea ăriii intervalului de grupare;= preci-area liitelor superioare )i in#erioare ale intervalelor de grupare;

= deterinarea nuărului unităţilor statistice care sunt incluse în #iecare interval= Aplitudinea variaţiei A> se stabile)te ca di#erenţă între valoarea a6iă xmax> )i valoareainiă xmin> înregistrată de caracteristica respectivă/A L xmax – xmin

= Măriea intervalului de grupare '> se deterină pe ba-a raportului dintre aplitudineavariaţiei A> )i nuărul de grupe > ales/

' L A = Entervalele de grupare se de#inesc prin preci-area liitei in#erioare )i superioare

C


9/31

0eterinarea priului interval de grupare porne)te de la valoarea iniă a caracteristiciiliita in#erioară> la care se adaugă ăriea intervalului de grupare* obţin,ndu+se liita superioară2# Seria statistică de variaţie# Particularităţile seriei de variaţie#Seria statistică de variaţie este )irul de valori nuerice ale caracteristicii* ordonate crescător saudescrescător în #uncţie de ăriea acestoraSeria de variaţie repre-intă corespondenţa a două )iruri/ cel al variantelor caracteristicii sau

intervalelor de valori ale variantelor 6> )i cel al #recvenţelor #>* otiv pentru care se ai nue)te )iserie de #recvenţe Sua #recvenţelor variantelor corespun-ătoare corespunde cu nuărul de ca-uricercetate Σ# L n>Particularitati/

= oogenitatea terenilor/ variantele individuale sunt de aceeaşi natură şi cu valoriapropriate, fiind determinate în cea mai mare măsură de acţiunea aceloraşi factori

esenţiali= independenţa terenilor seriei/ fiecare valoare este specifică unui element al colectivităţii şi

nu depinde de valoarea înregistrată la celelalte elemente

= variabilitatea valorilor individuale/ acţiunea mai puternică a unor factori înt!mplătoridetermină abaterea mărimilor individuale de la tendinţa centrală impusă de factorii

esenţiali= #ora repartiţiei/ derivă din modalitatea specifică de combinare a influenţelor factoriloresenţiali şi neesenţiali există serii cu o repartiţie relativ uniformă a frecvenţelor şi altele cuunul sau mai multe puncte de concentrare"

22# Clasificarea indicatorilor seriei de variaţie, proprietăţi ai seriei#Anali-a copletă a seriilor de distribuţie a #recvenţelor presupune calcularea urătorilor indicatori/

A indicatori de nivel )i de #recvenţe;. indicatori edii/ edia aritetică* pătratică* aronică* geoetrică* cronologică; ediana*

odul* cuartile* decile* centile;& indicatori sipli )i sintetici ai variaţiei/ aplitudinea variaţiei* abateri individuale* abatere

edie liniară* abaterea edie pătratică abaterea standard* abaterea tip>* dispersia varianţa>*coe#icientul de variaţie;

0 indicatori ai asietriei;2"# Caracteristica 'enerală a indicatorilor medii# /ipuri de indicatori medii#Endicatorii edii sunt ării tipice* caracteristice* ce de#inesc un #enoen variabilPentru ca indicatorii edii să aibă conţinut real )i să #ie repre-entativi pentru colectivitatea anali-atăeste necesar să #ie îndeplinite c,teva condiţii/

= oogenitatea colectivităţii;= volu su#icient de are de date individuale;= #ora adecvată a indicatorului

2*# Caracteristica mediilor# Media aritmetică şi proprietăţile ei#Media este un indicator al tendinţei centrale care arată nivelul la care ar #i auns caracteristica dacăîn toate ca-urile individuale #actorii esenţiali )i neesenţiali ar #i acţionat constant(ste valoarea tipică pentru repre-entarea unei colectivităţi* dar este posibil să nu coincidă cu nici unadin valorile individuale înregistrate de caracteristică în colectivitatea respectivă0upă Vule )i Wendall condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o ărie edie ar #i/

+ Să #ie de#inită în od precis* independent de dorinţa utili-atorului;+ Să #ie e6presia* sinte-a tuturor observaţiilor înregistrate;

D


10/31

+ Să posede proprietăţi siple* evidente* clare c'iar )i pentru nespeciali)ti;+ Să #ie siplu )i rapid de calculat;+ Să #ie puţin sensibilă la #luctuaţiile de selecţie;+ Să poată #i studiată rapid cu autorul calcului algebric

Media aritetică siplăMedia aritetică siplă este valoarea edie care se obţine prin divi-area suei valorilor

individuale dintr+o colectivitate oogenă* la nuărul total al ca-urilor studiateMedia aritetică ponderatăMedia aritetică ponderată este valoarea edie care se obţine din sua produsului valorilor

dintr+o colectivitate oogenă* cu #recvenţele corespun-ătoare* divi-ată la nuărul total al ca-urilorstudiateProprietati/2> 0e#iniţia dată ediei aritetice este valabilă nuai dacă valorile individuale înregistrate suntnuerice Pentru o serie cu valori nenuerice nu se poate calcula edia aritetică;

3> Măriea ediei aritetice calculate este unică; o serie nu posedă ai ulte ediiaritetice distincte;

4> Măriea ediei aritetice poate sau nu să coincidă cu vreo valoare individualăînregistrată;5> Media are întotdeauna valoarea cuprinsă între valoarea iniă din serie Xin> )i valoareaa6iă Xa6>;7> Sua abaterilor valorilor individuale de la edia lor este întotdeauna egală cu -ero adicădistanţele #aţă de centru se balansea-ă* se copensea-ă reciproc>;@> Media aritetică este legată de toate valorile nuerice înregistrate )i* în consecinţă* este sensibilăla pre-enţa valorilor aberanteB> 0acă o serie este alcătuită din ai ulte serii coponente* pentru care s+au calculat edii parţiale* atunci edia întregii serii poate #i calculată ca o edie ponderată din ediile parţiale2+# Caracteristica indicatorilor de po%iţie$ mediana şi modulMediile se calculea-ă pe ba-a tuturor valorilor individuale ale seriei* ceea ce le #ace sensibile la

valorile e6tree* ai puţin seni#icativeUneori* valorile e6tree ale seriei sunt e6cesiv deîndepărtate de centrul seriei* ceea ce a#ectea-ă în are ăsură repre-entativitatea ediei Alteori*unităţile seriei au tendinţa de a se concentra la una din e6treităţile seriei* re-ult,nd distribuţiiasietrice la dreapta sau la st,ngaPentru aceasta se calculea-ă indicatorii edii de po-iţie destructură>/

= ediana; = cuartilele; = decilele; = odulul= Mediana este acea valoare a unei serii statistice ordonate crescător sau descrescător* care

îparte seria în două părţi egaleMediana este valoarea din centrul seriei/ uătate din tereni sunt ai ici sau egali cu ediana* uătate sunt ai ari sau egaliMediana este o ărie care depinde în priul r,nd de nuărul terenilor Se ai nue)te “edie

de po-iţie”Pentru seriile simple* ediana este terenul din iloc dacă seria are nuăr ipar de tereni> sause deterină* în od convenţional* ca edie aritetică siplă a celor două valori din centrul seriei*dacă nuărul terenilor este par Spre deosebire de edie* ediana nu este in#luenţată de valorile e6tree ale seriei; de aceea ea poate înlocui cu succes edia atunci c,nd apar valori aberanteY

2J


11/31

Modulul! 0e#iniţie/ 9aloarea odală este valoarea cel ai #recvent înt,lnită în cadrulcolectivităţii statistice anali-ateAvantae/

: Poate #i calculată pentru variabile calitative e6priate prin cuvinte> de e6/ culoareaoc'ilor* culoarea părului* starea civilă etc>

: Zansele ca re-ultatul să #ie o valoare e6istentă în realitate sunt ult ai ari dec,t la

edii= 8n ca-ul seriilor de variaţie grupate odulul se calculea-ă după #orula/ ∆2

Mo L XMo O'∆2 O ∆3

unde/XMo : liita in#erioară a intervalului odal;' : ăriea intervalului odal cu #recvenţa cea ai are>;∆2 : di#erenţa dintre #recvenţa intervalului odal )i a intervalului precedent;∆3 : di#erenţa dintre #recvenţa intervalului odal )i a intervalului urător;

2-# @ariabilitatea A noţiuni 'enerale# 1tilitatea şi clasificarea indicatorilorvariaţiei#

9ariabilitatea+ repre-intă abaterile ăsurabile ale valorilor individuale #aţă de o valoare centralătipică>

Utilitatea/2 > Anali-a gradului de oogenitate a datelor din care s+au calculat indicatorii tendinţei centrale )iveri#icarea repre-entativităţii acestora;3> &opararea în tip )i sau> spaţiu a ai ultor serii de distribuţie după caracteristiciindependente )i sau> interdependente;4> Selectarea obiectivă a #actorilor seni#icativi de in#luenţă după care se structurea-ă unităţile unei

colectivităţi statistice;5> Separarea acţiunii #actorilor esenţiali de #actorii înt,plători;7> &oncentrarea valorilor individuale ale caracteristicilor )i deplasarea acestora #aţă de valorile tipiceetc

E 0upă nuărul variantelor luate în calcul/a indicatori simpli aplitudinea variaţiei* abaterea valorilor individuale de la

edie* abaterea intercuantilică> b indicatori sintetici dispersia* abaterea edie pătratică* coe#icientul de

variaţie>EE 0upă odul de sisteati-are a datelor priare/

a" indicatori ai variaţiei calculaţi pentru serii de distribuţie unidimensionaleb" indicatori calculaţi pentru serii multidimensionale

EEE 0upă odul de calcul )i e6priare/a" indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi absoluteb" indicatori ai variaţiei calculaţi ca mărimi relativ

2.# Caracteristica indicatorilor simpli ai variaţiei#Endicatorii sipli ai varia ieiț(mplitudinea variaţiei 8(9

22


12/31

+ Se ai nue)te c,p de variaţie sau aplitudine absolută+ Se deterină prin di#erenţa dintre cea ai are )i cea ai ică valoare individuală

înregistratăA L 6a6 + 6in #mplitudinea relativă AK> este raportul procentual dintre aplitudinea absolută )i ediaaritetică a valorilor anali-ate

na6K ⋅=⋅=

x x%bservaţii re#eritor la aplitudine/2> Se e6priă în unitatea de ăsură a caracteristicii studiate sau în procente în ca-ulaplitudinii relative;3> Aplitudinea nu ţine seaa de toate valorile* ci nuai de cele e6tree* care adeseori suntaberante;4> (ste sensibilă la valorile aberante* se consideră un indicator ai puţin relevant*neperiţ,nd cunoa)terea structurii interne de variaţie(baterea valorilor individuale de la medie 8d i9#

(6priă cu c,te unităţi de ăsură sau de c,te ori sau c,t la sută> valoarea

caracteristicii individuale a colectivităţii se abate de la ăriea unui indicator al tendinţeicentrale+ în #ora absolută/

+ în #ora relativă/

%bservaţii/2> valorile individuale se copară cu valoarea lor edie* dar la

#el de bine poate #i utili-at pentru coparare oricare alt indicator al tendinţei centrale de e6

ediana>;3> 8n seriile de distribuţie pe intervale valorice pentru calculul abaterilor individualese iau în considerare centrele de interval;5> 8n anali-ele statistice se urăresc în od deosebit abaterile a6ie po-itive dOa6> )iabaterile a6ie negative d+a6> calculate în ci#re absolute )i relative ast#el/

dOa6 L 6a6 : 6 sau dOa6K L dOa6 6 > ∗ 2JJd+a6 L 6in : 6 sau d+a6K L d+a6 6 > ∗ 2JJ

(baterea intercuantilicăSe calculea-ă ca di#erenţă între cuantila superioară )i cuantila in#erioară de acela)i

ordin Ast#el pentru r L 5 [4 : [2 conţine 7JK din nuărul observaţiilor; pentru r L 2J 0D :02 conţine CJK din nuărul observaţiilor

%bservaţii/2> Acest indicator se e6priă în unitatea de ăsură a caracteristicii;3> &alculul abaterii intercuantilice* spre deosebire de cel al aplitudinii* pre-intă

avantaul că evită valorile individuale e6tree sau aberante Prin calculul acestui indicator se pierd in#oraţii dar are c,)tig de cau-ă oogenitatea

2# Caracteristica indicatorilor sintetici ai variaţiei#ispersia 8 2 9

23

K ⋅

−=⋅= x x ii


13/31

Se calculea-ă ca edia aritetică a pătratelor abaterilor valorilor individuale de la tendinţacentralăPentru o serie siplă #orula dispersiei este/σ3 L Σd3/nPentru o serie de distribuţie pe #recvenţe #orula dispersiei este/σ3 L Σd3# /n

> (ste indicatorul care ăsoară variaţia totală a unei caracteristici studiate datorată at,t cau-eloresenţiale c,t )i celor înt,plătoare;4> (ste un indicator cu valoare teoretică* util în veri#icări de ipote-e statistice* o ărieabstractă #olosită ca ba-ă de calcul pentru abaterea edie pătratică;(baterea medie pătratică 8 9

(ste calculată ca o edie pătratică din abaterile valorilor individuale de la edia lor8n seriile statistice siple/σ L √Σd3/n8n seriile de distribuţie pe #recvenţe/σ L √Σd3# /n

8n ca-ul în care nuărul de #recvenţe este ai ic de 23J* nuitorul #orulelor deviaţiei

standard devine n+20eviaţia standard este cel ai util )i ai iportant indicator de dispersie (a pune în evidenţăintervalul valoric* în urul ediei* în care s+au distribuit valorile individuale ale #enoenuluistudiat%bservaţii re#eritor la abaterea edie pătratică/2> Se ai nue)te abatere standard* deviaţie standard* abatere tip* standard deviation;3> (ste un indicator iportant în anali-a variaţiei* se #olose)te la estiarea erorilor de selecţie;stabilirea e)antionului; în calcule de corelaţie;4> Se utili-ea-ă pentru elaborarea standardelor de de-voltare #i-ică* pentru deliitarea stărilornorale de cele patologice

Coeficientul de variaţie 8Cv9

0in cau-a #aptului că deviaţia standard este e6priată în unităţi de ăsură di#erite* speci#ice#enoenelor pe care le cercetă* ea nu poate #i utili-ată în aprecierea coparativă a două sau aiulte e)antioane* sub aspectul oogenităţii* care se e6priă în unităţi de ăsură di#erite&a de#iniţie* coe#icientul de variaţie este rapotul procentual dintre valoarea deviaţiei standard )iedia ariteticăForula de calcul/&v L σ/X >∗2JJ&oe#icientul de variaţie arată c,t la sută din edie repre-intă deviaţia standard Ast#el* e6pri,nd procentual pe σ* scăpă de in#luenţa unităţii de ăsură* put,nd copara între ele* sub aspectuloogenităţii* c,te e)antioane doriSe consideră că/

• un coe#icient de variaţie cu valori sub 2JK indică o variaţie ică* deci o oogenitate carene perite să generali-ă re-ultatele* dacă )i din punct de vedere nueric e)antionul estecorespun-ător

• un coe#icient de variaţie cu valori cuprinse între 2JK )i 3JK indică o variaţie edie()antionul este ai puţin oogen ca în priul ca-* dar totu)i perite generali-areare-ultatelor obţinute* cu o anuită probabilitate de a gre)i

24


14/31

• 9alorile peste 3JK ale coe#icientului de variaţie indică o variaţie are* o lipsă aproapetotală de oogenitate* #apt ce contraindică generali-area re-ultatelor obţinute pe unaseenea e)antion

• nivelul de 47 + 5JK este considerat liită a6iă adisibilă pentru coe#icientul de variaţie23# Calcularea şi interpretarea coeficientului de variaţie#Coeficientul de variaţie 8Cv9

0in cau-a #aptului că deviaţia standard este e6priată în unităţi de ăsură di#erite* speci#ice#enoenelor pe care le cercetă* ea nu poate #i utili-ată în aprecierea coparativă a două sau aiulte e)antioane* sub aspectul oogenităţii* care se e6priă în unităţi de ăsură di#erite&a de#iniţie* coe#icientul de variaţie este rapotul procentual dintre valoarea deviaţiei standard )iedia ariteticăForula de calcul/&v L σ/X >∗2JJ&oe#icientul de variaţie arată c,t la sută din edie repre-intă deviaţia standard Ast#el* e6pri,nd procentual pe σ* scăpă de in#luenţa unităţii de ăsură* put,nd copara între ele* sub aspectuloogenităţii* c,te e)antioane doriSe consideră că/

• un coe#icient de variaţie cu valori sub 2JK indică o variaţie ică* deci o oogenitate carene perite să generali-ă re-ultatele* dacă )i din punct de vedere nueric e)antionul estecorespun-ător

• un coe#icient de variaţie cu valori cuprinse între 2JK )i 3JK indică o variaţie edie()antionul este ai puţin oogen ca în priul ca-* dar totu)i perite generali-areare-ultatelor obţinute* cu o anuită probabilitate de a gre)i

• 9alorile peste 3JK ale coe#icientului de variaţie indică o variaţie are* o lipsă aproapetotală de oogenitate* #apt ce contraindică generali-area re-ultatelor obţinute pe unaseenea e)antion

• nivelul de 47 + 5JK este considerat liită a6iă adisibilă pentru coe#icientul de variaţie"0# Caracteristica indicatorilor asimetriei

Seriile epirice cu care lucrea-ă statistica tind deseori către odelul repartiţiei norale* careeste o distribuţie per#ect sietrică

0istribuţia per#ect sietrică se caracteri-ea-ă prin egalitatea dintre edie* ediană )i odulFrecvenţele se distribuie sietric la dreapta )i la st,nga valorii centrale* care are #recvenţa a6iăQra#icul are #oră “ de clopot ”

= Asietria po-itivă este caracteristică acelor colectivităţi în care predoină valorile ici alecaracteristicii* de unde re-ultă urătoarea relaţie de inegalitate/

$o % $e \ & Pentru acest tip de distribuţie de #recvenţe* edia repre-intă ai bine valorile ici ale seriei*

care sunt predoinante; dipotrivă* valorile ari sunt ult distanţate #aţă de edie= Asietria po-itivă este caracteristică acelor colectivităţi în care predoină valorile ici ale

caracteristicii* de unde re-ultă urătoarea relaţie de inegalitate/ $o % $e \ &

Pentru acest tip de distribuţie de #recvenţe* edia repre-intă ai bine valorile ici ale seriei*care sunt predoinante; dipotrivă* valorile ari sunt ult distanţate #aţă de edie

= Asietria negativă este speci#ică seriilor de distribuţie de #recvenţe în care predoinăvalorile ari ale caracteristicii* ast#el înc,t/

x \ $e \ $o

25


15/31

8n acest ca-* edia este seni#icativă pentru valorile ari ale caracteristicii; terenii cuvalori ici ai seriei statistice nu sunt bine repre-entaţi

= 0istribuţiile de #recvenţe care sunt nuai u)or asietrice veri#ică urătoarea legătură întreedie* ediană )i odul/

$o L x ]4⋅( x ] $e '"# )roarea standard a valorilor relative, intervalul de ncredere, diferenţa

semnificativă dintre două valori relative#Endică cu c,t a gre)it cercetătorul* calcul,nd indicatorii relativi într+o cercetare parţială* #aţăde re-ultatele pe care el le+ar #i obţinut într+o cercetare integrală

= eP L ^ p 6 / n*= eP L ^ p 6 / n+2>* n 23J= p : indicatorul relativ= + di#erenţa dintre înulţitorul* #aţă de care s+a calculat indicele 2JJ* 2JJJ* 2JJJJ etc> )i

valoarea indicatorului= n + nuărul de ca-uri luate în observaţie

Y 0acă înulţi eP cu 2J a#lă certitudinea indicatorului relativ Produsul nu trebuie sădepă)ească indicatorul

= !epre-intă eroarea care denotă di#erenţa dintre valorile relative sau edii dintr+un e)antion )iacelea)i valori în colectivitatea generală

= &onstanta care ne perite să stabili intervalul valoric în care se găse)te MA )i în urulcăreia se vor distribui valorile edii de e)antion* cu o anuită probabilitate _ _

= (sM L $$$; (sM L $$$$$ ; n 23J= ^ n ^ n +2

(s + eroarea standard _ + abaterea*deviaţia standard n+ nuărul #recvenţelorIntervalul de incredere

!intervalul valoric deterinat cu autorul (S în care se estiea-ă a

se a#la MAA #ost stabilit că Media se poate găsi /în intervalul MA (S* cu probabilitatea de @C*3@Kîn intervalul MA 3(S* cu probabilitatea de D7*57Kîn intervalul MA 4(S* cu probabilitatea de DD*B4K1a #el )i pentru valorile relativeEntervalele MA (SM )i P (sp se nuesc interval de încredere E8>* iar liitele lor senuesc liite de încredereMA + (SM> ` E8 \ MAO(SM> L@C*3@K P + (Sp> ` E8 \ P O (Sp>

iferenţa semnificativă dintre două valori medii! pentru testarea di#erenţei seni#icativeîntre valorile obţinute în loturile e6perientale )i artor se utili-ea-ă testul de seni#icaţieTest de seni#icatie Multiplu (S 2*3 sau 4> care deterină ăriea E8 se nue)te test deseni#icaţieSe notea-ă cu litera


16/31

tL M2+M3> ^ (SM2O (SM3P2*P3 : indicatorii relativi din lotul e6periental )i lotul artor;(Sp2* (Sp3 : erorile edii ale indicatorilor relativiM2* M3 : ediile aritetice din lotul e6periental )i artor(SM2* (SM3 : erorile edii ale ediilor aritetice

"2# )roarea standard a valorilor medii, intervalul de ncredere, diferenţa

semnificativă dintre două valori medii#Media calculată de noi di#eră ai ult sau ai puţin de edia absolută edia universuluistatistic>Media practică pre-intă o eroare #aţă de edia absolută* eroare ce trebuie întotdeauna calculată

Intervalul de incredere!intervalul valoric deterinat cu autorul (S în care se estiea-ă ase a#la MAA #ost stabilit că Media se poate găsi /în intervalul MA (S* cu probabilitatea de @C*3@Kîn intervalul MA 3(S* cu probabilitatea de D7*57Kîn intervalul MA 4(S* cu probabilitatea de DD*B4K1a #el )i pentru valorile relativeEntervalele MA (SM )i P (sp se nuesc interval de încredere E8>* iar liitele lor senuesc liite de încredereMA + (SM> ` E8 \ MAO(SM> L@C*3@K P + (Sp> ` E8 \ P O (Sp>iferenţa semnificativă dintre două valori medii! pentru testarea di#erenţei seni#icativeîntre valorile obţinute în loturile e6perientale )i artor se utili-ea-ă testul de seni#icaţieTest de seni#icatie Multiplu (S 2*3 sau 4> care deterină ăriea E8 se nue)te test deseni#icaţieSe notea-ă cu litera


17/31

e6priarea terenilor seriei* deosebi S&! siple #orate din valori absolute> )icople6e #orate din valori relative sau edii>;

de#inire a tipului* deosebi S&! de oent )i de intervalS&! din valori absolute/ &el ai #recvent înt,lnite

Fiecare teren al seriei este o ărie absolută e6priată în unităţi concrete deăsură

0( (X(MP1U/ nr de populaţie* nr de paturi* nr de edici* nr de nou+născuţi* nr dedecedaţi etcS&! din valori relative/ Terenii acestor serii pot #i pre-entate prin rate )i indicatorii de raport0( (X(MP1U/ natalitatea* ortalitatea* orbiditatea* invaliditatea priară* asigurarea populaţiei cu edici* paturi* asistente edicaleS&! din valori edii/ 0e e6eplu/ nuărul ediu de paturi* durata edie de spitali-are* durataedie de utili-are a patului pe an* salariul ediu anualS&! de oente/ Sunt #orate din ării care se re#eră la anuite oente de tip s#,r)itulsau începutul anului* triestrului* lunii etc>Fiecare valoare individuală caracteri-ea-ă nueric nivelul la care a auns #enoenul anali-atîntr+un oent dat0( (X(MP1U nuărul de gravide a#late sub supraveg'ere la începutul anului; nuărulcopiilor bolnavi a#laţi în evidenţă la #inele anului; nuărul de născuţi vii la s#,r)itul #iecăruitriestru; nuărul populaţiei la o anuită datăS&! de interval/ Sunt #orate din ării care caracteri-ea-ă #enoenul într+un interval de tip-i* săptă,nă* lună* triestru* an etc>Fiecare valoare individuală repre-intă re-ultatul unui proces care se des#ă)oară pe un intervalde tip Perit însuarea valorilor* obţin,ndu+se ast#el un indicator totali-ator pentru întreaga perioadă de anali-ă0( (X(MP1U/ dinaica anuală a natalităţii; dinaica anuală a nuărului de edici;evoluţia lunară a nuărului de ca-uri de îbolnăvire E!9A

"+# (>ustarea seriei cronolo'ice, metode de a>ustare#AUSTA!(A este operaţia de înlocuire a terenilor reali ai S&! cu tereni teoretici care e6priă oanuită legitate ateatică de evoluţie a #enoenului considerat Metode ecanice/+ etoda gra#ică+ aorarea intervalului+ etoda ediei de grup+ etoda ediilor obile glisante>+ &onstă în înlocuirea terenilor reali ai S&! cu valoriteoretice* nuite edii obile edii glisante> Mediile obile se calculea-ă ca edii aritetice parţiale dintr+un anuit nuăr de tereni succesivi ai seriei Acest nuăr depinde de

periodicitatea oscilaţiilor )i este ales ast#el înc,t #iecare edie să cuprindă toţi terenii la care seani#estă o oscilaţie copletă Metode analitice+ Metodele analitice de estiare a tendinţei se ba-ea-ă pe #olosirea

#uncţiilor ateaticeAlegerea #uncţiei de austare se #ace pe ba-a anali-ei gra#icului )i aindicatorilor seriei cronologice

"-# (nali%a seriei cronolo'ice# Indicatorii absoluţi

2B


18/31

(6priă ăriea* voluul agregat )i odi#icările în ărie absolută> #enoenului anali-at în perioade di#erite de tipse #ace repre-pentarea gra#ica a S&Endicatorii absoluţi se e6priă în unitatea de ăsură a caracteristicii2 9alorile individuale absolute ale caracteristicii redau ăriea #enoenului anali-at în #iecareinterval de tip

3 9oluul agregat totali-at> repre-intă sua terenilor S&! de intervale4 Modi#icarea absolută sporul sau scăderea absolută>/+ re#lectă cre)terea sau descre)terea absolută a valorilor individuale ale #enoenului anali-at*

de la o perioadă de tip la alta+ se calculea-ă ca di#erenţă între doi tereni ai seriei8n #uncţie de perioada aleasă ca ba-ă de coparaţie constantă sau variabilă>* e6istă două #oreale acestui indicator/

+ odi#icarea absolută cu ba-ă #i6ă repre-intă distanţa di#erenţa> #iecărui teren al seriei #aţă de o perioadă #i6ă de re#erinţă; se alege ca ba-ă de coparaţie priul teren al seriei sau ultiul terenal perioadei anterioare+ odi#icarea absolută cu ba-ă obilă se calculea-ă ca di#erenţă între doi tereni succesivi ai serieicronologice Se e6priă în unităţile de ăsură ale caracteristicii 9alorile po-itive ale acestor indicatori seni#ică sporuri cre)teri* #aţă de perioada aleasă ca

ba-ă de coparaţie> 9alorile negative : scăderi de#icit>

".# (nali%a seriei cronolo'ice# Indicatorii relativi# EN0E&(1( 0( 0ENAME&G + indice de odi#icare* rit de cre)tere sau de scădere> + arată dec,te ori s+a odi#icat ăriea unui #enoen în tip Endicele de dinaică cu ba-ă #i6ă se calculea-ă ca raportul siplu sau procentual al nivelului

curent la nivelul ales ca ba-ă de coparaţie nivelul iniţial> Endicele de dinaică cu ba-ă obilă se calculea-ă ca raportul siplu sau procentual al

nivelului curent la nivelul precedent Se e6priă în unităţi sau procente 9alori ai ari de 2 sau 2JJK ale acestui indicator arată cre)teri #aţă de perioada ba-ă> de

coparaţie 9alorile sub 2 sau 2JJK seni#ică scădere* reducere

3 !ETMU1 0( 0ENAME&G : ritul sporului> Arată cu c,t s+a odi#icat procentual a crescut sau a scă-ut> ăriea #enoenului

într+o anuită perioadă de tip #aţă de o perioadă de re#erinţă #i6ă sau obilă Se deterină scă-,nd 2JJK din indicele de dinaică corespun-ător cu ba-ă #i6ă sau

obilă>Poate #i calculat )i prin urătoarele odalităţi/ cu ba-ă #i6ă se calculea-ă ca raportul procentual al odi#icării absolute cu ba-ă #i6ă la

nivelul ales ba-ă de coparaţie nivelul iniţial> +cu ba-ă obilă se calculea-ă ca raportul procentual al odi#icării absolute cu ba-ă obilă

la nivelul precedent4 9A1%A!(A A.S%1UTG A UNUE P!%&(NT 0EN !ETMU1 0( 0ENAME&G de spor>

2C


19/31

Arată ăriea absolută a odi#icării ce revine pe 2K din ritul dinaicii sau e6priă c,teunităţi de ăsură revin 2K din ritul dinaicii

Se calculea-ă sub #ora unui raport între odi#icarea absolută )i ritul de dinaică )i see6priă în unitatea de ăsură a caracteristicii

"# (nali%a seriei cronolo'ice# Indicatorii medii# NE9(1U1 M(0EU + calculul se usti#ică nuai dacă nivelurile seriei sunt oogene

Pentru o S&! de intervale nivelul ediu se a#lă calcul,nd edia aritetică siplă avalorilor seriei

Pentru o S&! de oente nivelul ediu se a#lă calcul,nd edia cronologică siplă pentruoentele egal distanţate/

M%0EFE&A!(A M(0E( A.S%1UTG + este edia aritetică siplă a odi#icărilor absolute cu ba-ă obilă

Endicatorul arată cu c,t cre)tescade #enoenul în edie de la o perioadă de tip la alta

&alcularea acestui indicator are sens atunci c,nd odi#icările absolute cu ba-ă în lanţ nudi#eră prea ult ca ărie Modi#icarea edie absolută poartă nuele de spor ediu* dacă este calculată pentru un

#enoen cu tendinţă de cre)tere 8n ca- contrar vorbi despre scădere edie EN0E&(1( M(0EU 0( 0ENAME&G se calculea-ă ca edie geoetrică siplă a indicilor

de dinaică cu ba-ă obilă Arată de c,te ori s+a odi#icat a crescut sau a scă-ut> în edie #enoenul anali-at pe

întreaga perioadă luată în calcul 9alori ai ari de 2JJK ale acestui indicator arată tendinţa de cre)tere a #enoenului

anali-at

9alori ai ici de 2JJK corespund unei scăderi pe ansablul perioadei considerate !ETMU1 M(0EU 0( 0ENAME&G arată cu c,te procente se odi#ică în edie #enoenul pe întreaga perioadă anali-ată

"3# 5epre%entarea 'rafică a seriilor cronolo'ice#&!%N%Q!AMA : repre-entarea gra#ică tipică* speci#ică a S&! (a se trasea-ă într+un siste de a6e rectangulare* de obicei în “cadranul E”Pe cele două a6e se vor repre-enta/ tipul : pe abscisă se arc'ea-ă oentele sauintervalele>* iar terenii S&! : pe ordonată Fig2> 0EAQ!AMA P!EN &%1%AN( : în care tipul se repre-intă pe abscisă* iar terenii S&!

pe ordonată 0EAQ!AM( P%1A!( nuite )i diagrae radiale sau diagrae în spirală> + se construiesc

cu autorul reţelelor radiale )i se utili-ea-ă în special în repre-entarea S&! a#ectate de#luctuaţii se-oniere

0EAQ!AMA P!EN .(NE + este recoandată a se #olosi atunci c,nd se repre-intăsiultan> terenii unor S&!* tereni care constituie ni)te indicatori str,ns legaţi între ei

*0# Importanţa standardi%ării n medicină# Metodele de standardi%are#Standardi%area prin metoda directă#

Eportanta/2D

2

3"""

3 23

2

−

++++

=

−

n

) ) )

)

)

nn


20/31

Pentru asigurarea coparabilităţii datelor statisticeSe utili-ea-ă în acest scop etode de standardi-are a valorilor relative )i edii= !egula de ba-ă a statisticii : “copară coparabilul” presupune copararea indicatorilor

obţinuţi în totalităţi statistice oogene= Sunt ca-uri c,nd trebuie de coparat indicatori* asupra ăriii cărora a in#luenţat

neoogenitatea totalităţilor studiate

Metodă de calcul a indicatorilor standardi-aţi ipotetici>* care substituie valorile relative sauedii care sunt incoparabile din cau-a neoogenităţii structurale a totalităţilor coparateM(T%0( 0( STAN0A!0EA!(/

= Metoda directă8n ca-ul utili-ării acestei etode drept standard este structura populaţiei (senţa etodei constă în eliinarea #actorilor ce in#luenţea-ă ăriea indicatorilor obţinuţi(TAP(1( /2 &alculul indicatorilor intensivi rata> sau edii pentru #iecare grupă : pe se6e* v,rstă*durata de spitali-are* terenul de internare etc> )i generali pentru #iecare totalitate3 Selectarea )i calculul standardului4 &alculul “valorilor a)teptate” pentru #iecare grupă de standard

5 &alculul indicatorilor standardi-aţi7 &opararea totalităţilor după indicatorii intensivi sau edii generali )i indicatoriistandardi-aţi &onclu-ii

= Metoda tan'enţialăSe utili-ea-ă în ca-urile c,nd în totalităţile coparate lipsesc date privind bolnavii* născuţi*decedaţii etc &a standard este luat un indicator cunoscut(X(MP1U / indicatorii ortalităţii generale* ortalităţii pe v,rste* letalităţii etc dinliteratura de specialitate* statistică o#icială sunt coparaţi cu indicatorii priari

(tape/

E etapa : calcularea valorilor “a)teptate” născuţilor EE etapa : calcularea indicatorilor standardi-aţiEEE etapa : copararea indicatorilor naturali )i standardi-aţi

= Metoda indirectăSe utili-ea-ă în ca-urile c,nd indicatorii necesari pentru coparare )i anali-ă lipsesc Acestea sunt sau edii pentru #iecare grupă : pe se6e* v,rstă* duratade spitali-are* terenul de internare etc> )i generali pentru #iecare totalitate3 Selectarea )i calculul standardului4 &alculul “valorilor a)teptate” pentru #iecare grupă de standard5 &alculul indicatorilor standardi-aţi

3J


21/31

7 &opararea totalităţilor după indicatorii intensivi sau edii generali )i indicatoriistandardi-aţi &onclu-ii

*2# Corelaţia$ 'eneralităţi# (r'ument şi funcţie, noţiuni# /ipurile de le'ături decorelaţie#&%!(1A HEA

= 8n aoritatea doeniilor de activitate e6istă interdependenţe între #enoene

= Apariţia )i evoluţia unui #enoen este în str,nsă legătură cu o serie de alte #enoene ce îldeterină

= &orelaţia este o etodă care ne perite să cunoa)te #enoenele din natură )i societate subraportul cone6iunilor în care se găsesc

= 8n statistică* pentru studierea legăturilor ultiple ce au loc între di#erite #enoene* se#olose)te noţiunea de funcţie f * care constă în #aptul că #iecărei valori a variabileiindependente X>* nuită ar'ument* îi corespunde valoarea altei variabile nuită #uncţieV>Tipuri/

= corelaţii funcţionale sau matematice sunt perfecte, rigide, exprimând legătura

de la cauză la efect între fenomene. ele sunt studiate în cadrul ştiinţelor exacte,unde legătura de la cauză la efect se exprimă sub formă de lege !n cazul lor unei "alorideterminate a unei "ariabile independente # $argument% îi corespunde strict o "aloare a"ariabilei dependente & $funcţie%

= corelaţii statistice sau stohastice sunt mai puţin perfecte ,se e"idenţiază mai greu !ncazul lor, fiecărei "alori numerice a "ariabilei # corespund nu una ci mai multe "alori a"ariabilei &, adică o totalitate statistică a acestei "alori, care se grupează în 'urul mediei& x

*"# Corelaţiile statistice$ tipuri şi interpretare#corelaţii statistice sau stohastice sunt mai puţin perfecte ,se e"idenţiază mai greu !n

cazul lor, fiecărei "alori numerice a "ariabilei # corespund nu una ci mai multe "alori a"ariabilei &, adică o totalitate statistică a acestei "alori, care se grupează în 'urul mediei & x

**# Calcularea şi interpretarea coeficientului de corelaţie# Corelo'rama&,nd valoarea coe#icientului de corelaţie se apropie de O2* înseană că între cele două#enoene ce se corelea-ă e6istă o legătură #oarte puternicăSenul O al coe#icientului de corelaţie denotă că legătura de dependenţă dintre #enoene estedirectă 0eci abele #enoene evoluea-ă în acela)i sens* în aceea)i direcţie&,nd valoarea coe#icientului de corelaţie se apropie de :2* înseană că între cele două#enoene e6istă o legătură #oarte puternică* dar inversă* în sens opus/ cre)te un #enoen* scadecel cu care se corelea-ă

Pentru interpretarea intensităţii legăturii de dependenţă dintre #enoene* Quil#ord indicăurătoarele &!ET(!EE/

= valoarea coe#icientului de corelaţie de 2 denotă o corelaţie #oarte puternică între#enoene;

= valoarea coe#icientului de corelaţie cuprinsă între J*DD )i J*BJ denotă o corelaţie puternică;

32


22/31

= valoarea coe#icientului de corelaţie cuprinsă între J*@D )i J*4J denotă o corelaţieedie între #enoene;

= valoarea coe#icientului de corelaţie cuprinsă între J*J )i J*3D e6priă e6istenţaunei corelaţii slabe între #enoene;

= valoarea coe#icientului de corelaţie J denotă că legătura dintre #enoene în od practic o consideră ine6istentă &ele două #enoene evoluea-ă deci independent unul de

altul&orelograa= (6istenţa sau ine6istenţa unei corelaţii între #enoene se poate evidenţia apro6iativ cu

autorul repre-entărilor gra#ice 8n acest ca-* #olosi un gra#ic cu două scări* ordonată )iabscisă* pe care înscrie valorile variantelor celor două #enoene 6 )i ?

= Se reali-ea-ă ast#el = indirectă* c,nd #enoenul evoluea-ă în sens opus cre)te 6 scade ? sau scade 6 cre)te ?>

Forula coe#icientului de regresie este/ δ?

!g?6 L r 6? δ6

sau δ6

!g6? L r 6? δ?

în care/!g6? L coe#icientul de regresie a lui 6 în #uncţie de ? (l e6priă* cantitativ* cu c,t cre)te sauscade #enoenul 6 c,nd ? cre)te sau scade cu o unitate de ăsură;

= !g?6 L coe#icientul de regresie a lui ? în #uncţie de 6 (l e6priă* cantitativ* cu c,t cre)te sauscade #enoenul ? c,nd 6 cre)te sau scade cu o unitate de ăsură;

33


23/31

= r 6? L coe#icientul de corelaţie liniară .ravais+Pearson;= δ6 L deviaţia standard a #enoenului 6;= δ? L deviaţia standard a #enoenului ?

*-# efiniţia şi obiectivele epidemiolo'iei# 5amurile epidemiolo'iei#&uv,ntul “epideiologie” provine de la cuvintele grece)ti/ “epi” : despre

“deos” + popor*populaţie “logos” : studiu* )tiinţa“(pideiologia este )tiinţa edicală care se ocupă cu studiul distribuţiei )i deterinanţilor stărilor sau evenientelor legate de sănătate în anuite populaţii* cu aplicarea re-ultatelor acestui studiu încontrolul probleelor de sănătate”%biective/

= A deterina iportanţa )i tendinţele în evoluţia unor aladii= A identi#ica etiologia sau cau-a aladiei= A deterina odul de transitere a aladiilor = A identi#ica #actorii de risc= A deterina nuărul probabil al bolii

= A deterina rolul ediului= A evalua ipactul ăsurilor de control!aurile epideiologiei/(PE0(ME%1%QEA Q(N(!A1G

+ (pideiologia geogra#ică + (coepideiologia

+ Seroepideiologia+ (pideiologia biooleculară )i genetică= (PE0(ME%1%QEA SP(&EA1G

+ (pideiologia descriptivă )i analitică + (pideiologia bolilor contagioase )i necontagioase

*.# 6oţiuni de ba%ă şi domenii de aplicare ale epidemiolo'iei)DP16)5)9ariabilă : #actor de risc

9ariabilă predicătoare 9ariabilă independentă Posibil #actor cau-al

= 5):17/(/ .oală * accident 9ariabilă răspuns 9ariabilă dependentă 9ariabila de e#ect* de consecinţă

= FA&T%! 0( !ES& %rice condiţie care poate să #ie descrisă )i dovedită că se asocia-ă unei #recvenţe crescute a bolii= FA&T%! 0( P!%T(&HE(

%rice #actor care prin pre-enţa sa asigură o stare de sănătate ai bună unei populaţiei e6/ #actoricoportaentali* #actori de ediu* edicaente* vaccinuri etc>

= FA&T%! EN0EF(!(NTFactor despre care cel puţin p,nă în pre-ent nu se cunoa)te că s+ar asocia cu starea de sănătate sau

starea de boală a unei populaţii34


24/31

= !ES&U1 (ste o probabilitate care e6priă în ci#re #recvenţa apariţiei unei boli la o populaţie a căreie6punerea este de#inită

= !(1AHEA (XPUN(!( : .%A1G Fuatul : cancerul de plă,ni %be-itate : boală de cord

9enit ic : alnutriţie Alcool : trauatis rutier = P%PU1AHEA 1A !ES&= Populaţia purtătoare a #actorilor de risc= Populaţia susceptibilă de a de-volta o anuită boală= (PE0(ME(

Apariţia unui nuăr de eveniente cu o #recvenţă superioară #recvenţei a)teptate= AS%&E(!(A (PE0(ME%1%QE&G

(ST( !(1AHEA 0ENT!( FA&T%!EE 0( !ES& ZE MA1A0E((pideiologia poate #i aplicată în două doenii principale/

= 8N SGNGTAT(A PU.1E&G

Ta6onoia bolilorclasi#icarea bolilor>0escrierea tabloului real al bolii în populaţie0eterinarea #recvenţei #actorilor de risc0escrierea )i e6plicarea odelelor de orbiditate )i ortalitate0epistarea )i supraveg'erea bolilor în populaţiePrevenirea )i controlul counitar al bolilor Plani#icarea sanitară )i proovarea acţiunilor de sănătate(valuarea acţiunilor* procedeelor )i serviciilor de sănătate

= 8N M(0E&ENA &1ENE&G0escrierea istoriei naturale a bolii0eterinarea valorilor standarde&opletarea tabloului clinic cu siptoae )i sindroae noiStudierea pronosticului bolii&itirea critică a literaturii de specialitate

*# /ipolo'ia ancEetelor epidemiolo'ice#E Studii %bservaţionale nee6perientale>

A 0escriptive. Analitice/& &a-+control0 &o'ortă

EE Studii (6perientale•

&u grup de control• Fără grup de controlEEE Meta + anali-a*3# )senţa şi importanţa studiilor descriptive# &biectivele studiilor descriptive#

Metodele )i surse de colectare a datelor într+un studiu descriptiv(ste un studiu care descrie situaţia dată într+o populaţie la un oent dat sau în dinaică se #olose)te în ca-urile în care este nevoie de in#oraţie suplientară pentru a #orula

ipote-ele speci#ice

35


25/31

Studiul descriptiv asigură date precise privind incidenţa sau prevalenţa unui #enoen sau aunui evenient legat de o probleă de sănătate sau privind oaenii care sunt a#ectaţi )i prince se ani#estă a#ecţiunea

descrie odelele de apariţie a bolilor sau de e6punere la #actorii de risc în #uncţie de persoană* loc )i tip )i se liitea-ă la descrierea #enoenului de boală în populaţie

Persoana se re#eră la cine este a#ectat* locul + unde este problea de sănătate ai ult sau

ai puţin răsp,ndită* iar tipul + c!nd apare problea de sănătate%biectivele/

Să pre-inte “tabloul bolii” c,t ai precis posibil* pentru a perite elaborarea unui prograde sănătate

Să studie-e un #enoen de sănătate a cărui etiologie nu este bine cunoscută )i să elabore-eipote-e asupra etiologiei bolii )i a #actorilor de risc* care vor #i ulterior veri#icate prin studiianalitice

Să perită #undaentarea plani#icării sanitare )i evaluarea serviciilor de sănătate Să evalue-e tendinţele de evoluţie a stării de sănătate a unei populaţii cu posibilitatea

coparării între di#erite ţări sau între di#erite teritorii ale unei ţări* în acela)i interval de tip

+0# Comparaţiile n studiile descriptive# Caracteristica tipurilor de studiidescriptive#

8n cadrul studiilor descriptive se e#ectuea-ă trei tipuri #undaentale de coparaţii/demo'rafice, &oparaţiile deogra#ice iau în considerare caracteristici de persoană cine>0atele descriptive despre persoană răspund la întrebări de tipul 1a cine apare boala sau problea desănătate sau &ine are un risc ai are de e6punerePersoanele a#ectate sau e6puse sunt caracteri-ate după caracteristicile deogra#ice )i sociale de ba-ă* cu sunt v,rsta* se6ul* starea civilă* rasa sau originea etnică* religia )i indicatori ai statutuluisocio+econoic'eo'rafice, &oparaţiile geogra#ice iau în considerare caracteristici de loc unde>

&aracteristicile descriptive raportate la loc iau în considerare UN0( sunt cele ai ari )i cele aiici rate ale bolii adică* sunt ca-urile de boală distribuite egal în raport cu ţara* statul sau raionulţării* ediul de re-idenţă urban sau rural* sau teritoriul din cadrul unei counităţi locale a#ectate>temporale &oparaţiile teporale iau în considerare caracteristici de tip c,nd> 0ateledescriptive despre tip răspund la întrebări de tipul &,nd apare boala #recvent )i c,nd apare rar )i(ste #recvenţa actuală a bolii di#erită de #recvenţa corespun-ătoare din trecut

Tipuri/Studii descriptive

!aporturi de ca- )i serii de ca-uri Studii descriptive ale incidenţei

Studii descriptive ale prevalenţei Studii ecologice de corelaţie>+# Mărimea eşantionului repre%entativ pentru un studiu descriptiv,calcularea şi interpretarea ei#

Funde/ d : distanţa sau toleranţa> : cît de aproape de proporţia care ne interesea-ă dori să #ievaloarea e6priată de e6 8n liitele a JJ7>

37

3>A>2Ad

* p pn α ⋅−⋅=


26/31

P : proporţia sau cea ai bună estiare despre valoarea proporţiei cercetatef : 2+nivelul de încredere>

+2# )tapele studiului descriptiv# (vanta>ele şi de%avanta>ele studiilordescriptive#

Avantaele

a &onţin detalii iportante despre trăsăturile clinice ale bolii )i condiţiile însoţitoare b Posibilitatea de a raporta o nouă observaţie o nouă pre-entare a bolii etc>

0e-avantaelec 0e obicei grup ic de pacienţi inuţios selectatd Nu e6istă grup de copararee Nu se ba-ea-ă pe ipote-ă

+"# ?eneralităţi privind studiile observaţionale# Interpretarea dimensiunilor#+*# )senţa studiilor de coEortă# &biectivele, direcţia şi secvenţialitateastudiilor de coEortă#

%bservaţional : odel analiticQrupurile care urea-ă a #i studiate sunt de#inite în ba-a statului lor de ( e6pus nee6pus>Subiecţii #ără aladie sunt supraveg'eaţi ai indelungat pentru a deterina apariţia aladiei

&aracteristici/= 8ncepe cu (= (ste gata din oentul ( pentru a deterina re-ultatele de interes= &opară incidenţa re-ultatului între grupurile ( )i non+(

++# )tape şi probleme ntr!un studiu de coEortă# ia'rama de flux#%bservaţional : odel analiticQrupurile care urea-ă a #i studiate sunt de#inite în ba-a statului lor de ( e6pus nee6pus>Subiecţii #ără aladie sunt supraveg'eaţi ai indelungat pentru a deterina apariţia aladiei

+-# Indicatori ce se calculea%ă ntr!un studiu de coEortă$ riscul relativ, risculatribuibil, forţa asocierii#5 isc relativ+de cite ori este ai are riscul bolii la e6pusi #ata de non+e6pusi!!L!2!3risc atribuit+cu cit este ai are riscul la e6pusi #ata e non+e6pusi!AL>!2+!J!2>I2JJForta asocierii se asoara cu riscul relativ/ egal cu 2+nici o asoiciatie intre risc si boala* `2+e6ista o asoviatie intre risc si boala* \2+nu este un #actor de risc

+.# (vanta>ele şi de%avanta>ele studiilor de coEortă#Avantaelea (valuarea incidenţei )i riscului relativ b Poate evalua re-ultate ultiple

0e-avantaelec Necesită un nuăr are de subiecţid 0urea-ă în tipe Sunt costisitoareY

3@


27/31

+# Studiile epidemiolo'ice experimentale, tipuri de studiiAnc'etele epideiologice e6perientale sunt singurele studii epideiologice în ăsură sădovedească relaţia cau-ală sau e#icacitatea unor deci-ii diagnostice )i organi-atoriceTipuri/

2 &linice* repre-intă un e6perient controlat #olosit pentru evaluarea siguranţei )i e#icacităţiitrataentelor

3 8n teren* se e#ectuia-a populaţiei sănătoase* supuse anuitor riscuri* spre e6e testareavaccinurilor 4 8n counitate* au drept scop relevarea caracteristicilor calitative cu sunt gradul de acţiune

al #actorului de risc* e#icacitatea ăsurilor sanitare+3# Specificul şi domeniile de aplicare ale studiilor epidemiolo'iceexperimentale0oenii/

• (valuarea e#icacităţii vaccinurilor noi• (6perientarea în vederea introducerii în practica edicală a unor edicaente noi• 0eonstrarea valorii unor conduite terapeutice noi* #aţă de cele u-uale• (valuarea anuitor #ore de organi-are a asistenţei edicale• Studiul etiopatogeniei unor aladii

Speci#icul/• Factorul de risc este controlat de către epideiolog• Factorul de risc sau de protecţie poate #i adinistrat direct de către epideiolog• &onstituirea lotului artor )i a lotului test este ult ai u)oară

0in otive etice* deontologice )i legale* e6perientarea #actorului de risc este aproape iposibilăMai des se e6perientea-ă #actorul de protecţie-0# Studiul clinic randomi%at, etape şi fa%eStudiul clinic repre-intă e6perient controlat #olosit pentru evaluarea siguranţei )i e#icacităţiitrataentelor aplicate pentru bolile )i probleele de sănătate la oaeni Studiul clinic este esenţial pentru procesul de elaborare )i acceptare a trataentelor noiE etapă : studii preclinice* în vitro )i pe anialeEE etapă : studiile clinice* pe oaeni /

• Fa-a 2 (valuarea iniţială a voluntarilor 4J+2JJ subiecţi>; evaluarea siguranţei trataentului)i toleranţei la acesta

• Fa-a 3 (valuarea e#icacităţii trataentului 2JJ+3JJ subiecţi>• Fa-a 4 (valuarea trataentului nou la un nuăr ai are de voluntari 7JJ+27JJ>;

aoritatea sunt studii clinice coparative• Fa-a 5 &ercetarea e#ectelor trataentului pe teren lung; sunt e#ectuate după ce trataentul

este aprobat pentru utili-are generală-# (vanta>ele şi de%avanta>ele studiilor clinice randomi%ate

Avantae/• Selecţia aleatoare este unica etodă e#icace cunoscută pentru a controla eroarea de selecţie• Selecţia aleatorie ec'ilibrea-ă potenţialele variabile de con#u-ie• Un S&! perite standardi-area criteriilor de eligibilitate repre-entativitate>* e6punerile )i

evaluările re-ultatelor • (ste e#icient din punct de vedere statistic* deoarece se studia-ă un nuăr egal de e6pusi )i

nee6pu)i

3B


28/31

• Un S&! are grupuri de coparare siultane/ orice intervenţie e6terioară este puţin probabilcă va in#luenţa re-ultatele deoarece aceasta va a#ecta abele grupuri în aceea)i ăsură

0e-avantae/• S&! sunt cople6e )i costisitoare• S&! pot #i supuse unei lipse de repre-entativitate/ voluntarii pot să se deosebească de

populaţia generală•

Un S&! poate #i desc'is provocărilor/ este etic de a nu acorda trataentul unei grupe• Uneori nu sunt practice

-2# /abelul de contin'enţă 2x2# Calcularea indicatorilor pentru studiile clinicerandomi%ate#

!e-ultatul (6punerea Total

Enterventia Placebo

!e-ultatul O A . AOb

!e-ultatul + & 0 &Od

Total AOc .Od AObOcOd

2!ata evenientului e6perientalla care sa adin*ed>!((LaaOc3!ata evenientului de control la care sa adin Placebo>!(&LbbOd4!iscul relativ!!Lrecree5!eproducerea relativa a riscului!!!L2+!! 7!eproducerea absoluta a risculuiA!!Lrec+ree

@Nuarul necesar a #i tratat NNTL2A!! -"# )senţa, obiectivele şi particularităţile studiilor ca% ! control#

%biective/2 0e a dovedi e6istenţa sau ine6istenţa unei asociaţii epideiologice;3 0e a veri#ica dacă o ipote-ă epideiologică este adevărată sau #alsă

0irecţia investigaţiei este retrospectivă* se porne)te de la e#ect spre cau-ăParticularitati Subiecţii sunt selectaţi pe ba-a bolii* începe cu boala; Se caută înapoi istoricul e6punerii; 0irecţia întotdeauna înapoi* de la . +++ spre (;

Teporalitatea este retrospectivă* boala a apărut dea c,nd începe studiul-*# )tapele studiului ca% ! control# Specific şi dificultăţi n reali%are# ia'rama

de flux# 2 Selecţia loturilor test )i de control (ste necesară de#inirea clară a bolii* e6punerii (ste

necesară deliitarea în tip )i spaţiu Forarea perec'ilor acela)i se6* v,rstă* categoriesocială>

3 &ulegerea in#oraţiilor din/ #i)ele de observaţii* prin e6ainare directă* interviu

3C


29/31

4 Măsurarea asociaţiei Se copletea-ă tabelul 3X3 )i se calculea-ă/2 Frecvenţa #actorului de risc în lotul ca-urilor

#2 L a aOc3 Frecvenţa #actorului de risc în lotul control

#o L b bOdia'rama de flux

?rup de studiu BF (O* (Populatia sursa

?rup de studiu . (O* (-+# (vanta>ele şi de%avanta>ele studiilor ca% ! control#

Avantae/ !elativ rapid )i necostisitor Potrivit pentru bolile rare )i de durată lungă Necesită ai puţini subiecţi pentru începere Poate studia ultiple (6puneri

0e-avantae/

Modelul “înapoi” Nu sunt potrivite pentru (6punerile rare Nu perit o estiare directă a riscurilor )i a #orţei de asociere 0e obicei* nu pot ăsura incidenţa bolii Epreci-ia relaţiei de tip dintre (6punere )i .oală Tendinţa spre erori de selecţie )i repetare

--# /abelul de contin'enţă 2x2# Calcularea indicatorilor pentru studiile ca%!control#

Factori de risc (6punerea Total

Oca-uri> +control>

O A . AOb

+ & 0 &Od

Total AOc .Od AObOcOd

#recventa #actde risc in lotul ca-#2LaaOc#recv#actde risc in lotul control#JLbbOd

-.# 5epre%entarea datelor statistice prin tabele şi 'rafice#/ipuri de tabele#

5e'uli pentru tabele#8N S&%P 0E0A&TE& 0(%S(.EM 4 TEPU!E 0( TA.(1(/a tabele pentru clasi#icarea dic'otoică b tabele pentru distribuţia de #recvenţec tabele de corelaţie

!eguli/A Tabelele trebuie să #ie cît ai siple posibil

3D


30/31

= Sunt pre#erate 3 sau 4 tabele ici unui singur tabel are care să conţină ulte detalii sauvariabile

= 8n general pot #i citite cu u)urinţă a6iu 4 variabile Tabelele trebuie să se e6plice singure

= &odurile* abrevierile sau sibolurile trebuie e6plicate în detaliu în nota din subsol= Fiecare r,nd )i #iecare coloană trebuie etic'etate concis )i clar

= Trebuie enţionate unităţile speci#ice de ăsură pentru datele pre-entate= Titlul tabelului trebuie să #ie clar* concis )i la subiect Să răspundă la întrebările/ &e &îndUnde

= Totalul trebuie să apară în orice tabel= & Titlul este de obicei separat de corpul tabelului prin linii sau spaţii= 8n tabelele ici nu este necesar să se trase-e linii verticale care să separe coloanele= 0 0acă datele nu sunt originale trebuie enţionată sursa lor în nota din subsol

Tipuir/= Siple= &ople6e

: de grupă

: cobinate-# omenii de utili%are a 'raficelor# Componentele principale ale unui 'rafic#!epre-entarea gra#ică #ace posibilă înţelegerea #enoenelor studiate natalitatea* orbiditatea*ortalitatea> prin di#erite sene + siboluri linii* #iguri* puncte >Qra#icele sunt #olosite pentru/

= 0inaica #enoenului= &opararea indicatorilor care se re#eră la unul )i acela)i tip* dar în obiecte di#erite N*M*

M>= Structura #enoenului studiat= 0ependenţa unor indicatori de alţii= Qradului de răsp,ndirea a unui anuit #enoen

= &ontrolul asupra îndeplinirii obiectivelor plani#icate&oponente/= Titlul gra#icului= A6a verticală


31/31

= &u coordonate polare 'istograa* diagraa lui Scatter>= Speciale

.0# &r'ani%area şi etape n desfăşurarea cercetării statistice#(tapele/

2 Forularea probleei )i a ipote-ei de studiu3 !eviul literaturii

4 (laborarea scopului )i obiectivelor cercetării5 (laborarea di-ainului studiului7 &olectarea datelor @ Anali-a datelor B Enterpretarea re-ultatelor )i eloborarea conclu-iilor C Pre-entarea re-ultatelor

0iscutate )i aprobate la )edinţa catedrei(conoie* Manageent )i Psi'opedagogie de la 3J J7 3J24Proces verbal nr35

Gef catedră,dr# Eab# n med#, profesor universitar C# )ţco

Documents

Intrebari Biostatistica Rom 2014 2