==~~

- ,~-------'--'

,=o

(3.:;)~,

i.!

=o~

C'tS• li

ero

.~

~

~.~

CO

\lc=

Oc::L.

1Q:I

"-

:::l.........,

..............,'"--

Cl'

CJ..:)..

1-+-J

,=

Q.)

--cz

c:

CI)

-+-oIs--

'f=

....;..-..1'---

...c::::s

L;

=c::

c::" .~. ~

,;1

-E

!:.~.,.

l~'

<--

C'O

<-

.:~-~J

..\-~"'--

-•••..••••••la

=c...CII

..:ft:IIc...=

"'\-~~"-'

'te,-.~,j

-'C1.&01

II_o.(.1' ît) (' .,<'1.'~J..,\.)

/l

~operta:. Arh .. Găleată Mircea

cunoaSlereaUPUIUi de srUD mullieraial

••• ji.!fJl"

JPrincipiile

biologice care stau la bazastupului multietajat

în calitate de adăpost al albinelor, stupul sis-tematic trebuie să asigure condiţii pentru desfăşu-rarea activităţii lor, conform cerinţelor biologice aleacestora.Să vedem care sînt aceste cerinţe şi măsura în care

stupul multietajat le asigură.Albinele ca insecte sociale, la început şi-au clădit

cuiburile suspendate de crengile copacilor. 'Intrucîtpunctul de susţinere a cuibului se afla la partea infe-rioară a crengilor, clăditul fagurilor începea întot-deauna din partea superioară şi se extindea în jos.Mai tîrziu, cînd albinele au trecut la clădirea cui-

burilor în scorburile copacilor, sau în spaţiile goaledin stînci, pentru a fi mai ferite de internperii şi deduşmani, instinctul de clădire a fagurilor de sus în

3

II_o.(.1' ît) (' .,<'1.'~J..,\.)

/l

~operta:. Arh .. Găleată Mircea

cunoaSlereaUPUIUi de srUD mullieraial

••• ji.!fJl"

JPrincipiile

biologice care stau la bazastupului multietajat

în calitate de adăpost al albinelor, stupul sis-tematic trebuie să asigure condiţii pentru desfăşu-rarea activităţii lor, conform cerinţelor biologice aleacestora.Să vedem care sînt aceste cerinţe şi măsura în care

stupul multietajat le asigură.Albinele ca insecte sociale, la început şi-au clădit

cuiburile suspendate de crengile copacilor. 'Intrucîtpunctul de susţinere a cuibului se afla la partea infe-rioară a crengilor, clăditul fagurilor începea întot-deauna din partea superioară şi se extindea în jos.Mai tîrziu, cînd albinele au trecut la clădirea cui-

burilor în scorburile copacilor, sau în spaţiile goaledin stînci, pentru a fi mai ferite de internperii şi deduşmani, instinctul de clădire a fagurilor de sus în

3

jos s-a menţinut, devenind apoi, în decursul mile-niilor, un instinct bine consolidat.Toată recolta de nectar este depozitară pe baza

aceluiaşi principiu, incepind din partea superioară acuibului. Pe măsură ce rezervele de miere cresc, zonaei de depozitare se extinde in jos, construindu-se inprelungire faguri. Paralel cu depozitarea nectarului.însă, in familia de albine continuă şi creşterea de pu-iet. Astfel, in perioadele de cules, celulele din care, se naşte albina tînără sint umplute cu miere, fapt cedetermină ca zona de creştere a puietului să fie îm-pinsă în jos, pe măsura extinderii rezervelor dehrană.La venirea iernii, cuibul familiei de albine ocupă

partea cea mai de jos, acolo unde fagurii sint liberide miere şi pot oferi spaţiul necesar creşterii puie-tului. Imediat deasupra zonei de creştere a puietuluise află proviziile de miere şi păstură, Pe măsură cemierea se consumă in timpul iernii, dar in specialprimăvara, cînd familia de albine este in plină dez-voltare, spaţiul ocupat de provizii se stringe treptat;are loc o deplasare a limitei inferioare inspre parteade sus a stupului. Prin depunerea ouă lor de cătrematcă in acest spaţiu care se 'eliberează treptat, zonade creştere a, puietului va avea o direcţie de extin-dere de jos in sus.Din expunerea felului de comportare a albinelor

in condiţii naturale, se desprind o serie de principiicare stau la baza dezvoltării şi activităţii productivea familiei de albine. Dintre acestea, ca fiind de covîr-şitoare importanţă amintim: dezvoltarea-pe verticală'a familiei, depozitarea rezervelor de hrană in partea.superioară zonei de creştere a puietului, extinderea in

4

sus a suprafeţei de depunere a ouălor de cătrematcă.Tocmai pe aceste principii biologice ale familiei' dealbine, a fost conceput şi construit în S.U.A. stupulmultietajat al lui L. L. Langstroth.Stupul conceput de Langstroth şi. perfecţionat de

către Root, cunoscut sub denumirea de stup multieta-jat, fără îndoială reprezintă stupul viitorului. în ţarade origine, Statele Unite ale Americii, acest tip destup reprezintă peste 95% din totalul stupilor, iar subdiferite variante cu modificări neesenrialc, se extinderapid în toate ţările globului. Şi in ţara noastră el afost introdus În anul. 1954. Astăzi se difuzează Între10 000 -15 000 bucăţi anual. Unii apicultori străini,pe baza remarcabilelor calităţi pe care le are tipul destup multietajat, consideră ca definitiv rezolvată pro-blema, stupului sistematic, problemă care a cunoscutşi cunoaşte o febrilă activitate de căutări.Şi alte tipuri de stup au fost construi te pe baza

principiilor de dezvoltare verticală a familiei de al-bine. Astfel Însăşi stupullui Procopovici, primul stupcu rame mobile, stupul Berlepsch cu ramele supra-puse în trei rînduri in interiorul aceleiaşi cutii, stupulDadant-Blat etc., toate caută că corespundă instinc-telor sus-amintite ale albinelor.Aceşti stupi însă, se limitează numai la satisfacerea

instinctelor familiei de albine, instincte formate caurmare a unor condiţii impuse de natură. 'Singurul tip de stup care prin concepţia şi dimen-

sionarea lui satisface cerinţele biologice ale albinelor,dar în acelaşi timp permite omului să-şi înceapă operade acolo de unde a lăsat-o natura, este stupul multi-etajat. în acest sens este suficient un singur exemplu.După cum s-a văzut, în condiţii naturale extindereaspatiului de creştere a puietului primăvara, activitate

5

jos s-a menţinut, devenind apoi, în decursul mile-niilor, un instinct bine consolidat.Toată recolta de nectar este depozitară pe baza

aceluiaşi principiu, incepind din partea superioară acuibului. Pe măsură ce rezervele de miere cresc, zonaei de depozitare se extinde in jos, construindu-se inprelungire faguri. Paralel cu depozitarea nectarului.însă, in familia de albine continuă şi creşterea de pu-iet. Astfel, in perioadele de cules, celulele din care, se naşte albina tînără sint umplute cu miere, fapt cedetermină ca zona de creştere a puietului să fie îm-pinsă în jos, pe măsura extinderii rezervelor dehrană.La venirea iernii, cuibul familiei de albine ocupă

partea cea mai de jos, acolo unde fagurii sint liberide miere şi pot oferi spaţiul necesar creşterii puie-tului. Imediat deasupra zonei de creştere a puietuluise află proviziile de miere şi păstură, Pe măsură cemierea se consumă in timpul iernii, dar in specialprimăvara, cînd familia de albine este in plină dez-voltare, spaţiul ocupat de provizii se stringe treptat;are loc o deplasare a limitei inferioare inspre parteade sus a stupului. Prin depunerea ouă lor de cătrematcă in acest spaţiu care se 'eliberează treptat, zonade creştere a, puietului va avea o direcţie de extin-dere de jos in sus.Din expunerea felului de comportare a albinelor

in condiţii naturale, se desprind o serie de principiicare stau la baza dezvoltării şi activităţii productivea familiei de albine. Dintre acestea, ca fiind de covîr-şitoare importanţă amintim: dezvoltarea-pe verticală'a familiei, depozitarea rezervelor de hrană in partea.superioară zonei de creştere a puietului, extinderea in

4

sus a suprafeţei de depunere a ouălor de cătrematcă.Tocmai pe aceste principii biologice ale familiei' dealbine, a fost conceput şi construit în S.U.A. stupulmultietajat al lui L. L. Langstroth.Stupul conceput de Langstroth şi. perfecţionat de

către Root, cunoscut sub denumirea de stup multieta-jat, fără îndoială reprezintă stupul viitorului. în ţarade origine, Statele Unite ale Americii, acest tip destup reprezintă peste 95% din totalul stupilor, iar subdiferite variante cu modificări neesenrialc, se extinderapid în toate ţările globului. Şi in ţara noastră el afost introdus În anul. 1954. Astăzi se difuzează Între10 000 -15 000 bucăţi anual. Unii apicultori străini,pe baza remarcabilelor calităţi pe care le are tipul destup multietajat, consideră ca definitiv rezolvată pro-blema, stupului sistematic, problemă care a cunoscutşi cunoaşte o febrilă activitate de căutări.Şi alte tipuri de stup au fost construi te pe baza

principiilor de dezvoltare verticală a familiei de al-bine. Astfel Însăşi stupullui Procopovici, primul stupcu rame mobile, stupul Berlepsch cu ramele supra-puse în trei rînduri in interiorul aceleiaşi cutii, stupulDadant-Blat etc., toate caută că corespundă instinc-telor sus-amintite ale albinelor.Aceşti stupi însă, se limitează numai la satisfacerea

instinctelor familiei de albine, instincte formate caurmare a unor condiţii impuse de natură. 'Singurul tip de stup care prin concepţia şi dimen-

sionarea lui satisface cerinţele biologice ale albinelor,dar în acelaşi timp permite omului să-şi înceapă operade acolo de unde a lăsat-o natura, este stupul multi-etajat. în acest sens este suficient un singur exemplu.După cum s-a văzut, în condiţii naturale extindereaspatiului de creştere a puietului primăvara, activitate

5

. esenţială în dezvolta-rea familiei de albinepentru obţinerea unorproducţii superioare,se face de jos în sus.Dar această extindereeste condiţionată de

1\restnngerea rezerve-lor de hrană urmarea consumării lor decătre albine, restrîn-gere care se efec-

v 1\ •tueaza intr-un rrtmlent. De asemenea,înălţimea pe carecreşterea de puiet sepoate extinde în sus,este limitată. Natura

Fig. 1 - Stupul multietajat nu a creat nici o posi-bilitate ca păstrînd

aceleaşi reguli, familia de albine să-şi accelereze ritmulde dezvoltare. Acest lucru l-a făcut apicultorul, da-torită posibilităţilor oferite de stupul multietajat.Astfel, el a imaginat inversarea corpurilor, adică tre-cerea corpului superior în care s-a dezvoltat cuibulfamiliei pe fundul stupului, iar a celui de jos cu fa-guri goi, deasupra. în felul acesta deasupra cuibuluitrecut jos, va apare o zonă mare cu cele mai bunecondiţii de ouat, permiţînd albinelor să extindă creş-terea puietului în sus.

în timp ce matca va umple cu ouă spaţiul liberdin corpul superior,puietul din corpul de!jos va eclo-ziona şi va elibera celulele. Printr-o nouă inversarecuibul familiei va ajunge iarăşi jos, şi extindereacreş-

6

\ ..

terii puietului se va putea face în sus, în corpul cufaguri goi. Prin repetarea operaţiunii ori de cite orieste necesar, creşterea puietului se va extinde mereuîn sus, într-un ritm însă şi pe o înălţime pe care na-tura nu a putut să le realizeze. ._."

Pe lîngă exemplul dat, stupul multietajat oferă omultitudine de posibilităţi prin care apicultorul poatedetermina familia de albine să producă cît mai mult •.Acest fapt constituie cea mai importantă caracteris-tică a stupului multietajar,

Caracteristicileeonstructive şi functionaleale stupului multietajat

Tipul de stup denumit multietajat, este derivatdin stupul propus de Langstroth şi îmbunătăţit deRoot. Dimensiunile interioare ale ramelor propusede Langstroth şi Root sînt de 42,7 cm lungime şi22,5 cm înălţime. Aceste dimensiuni au suferit o seriede modificări care însă nu influenţează cu nimic prin-cipiul de functionare al acestui stup. Numărul corpu-rilor depinde de sezon, ele dezvoltarea familiei şi decantitatea de nectar. Stupul trebuie să aibă minimumdouă corpuri. în fiecare corp încap de regulă 10rame. Corpurile folosite la productia de miere-marfăpot fi de dimensiunea ramei norrnale, cit şi pentrurama redusă la jumătate din înălţimea ei.

în ţara noastră colectivul care a elaborat ultimulproiect al stupului multietajat în anul 1961, studiind

.toate variantele construire anterior, a adoptat o seriede soluţii originale. Soluţiile adoptare nu modifică

7

. esenţială în dezvolta-rea familiei de albinepentru obţinerea unorproducţii superioare,se face de jos în sus.Dar această extindereeste condiţionată de

1\restnngerea rezerve-lor de hrană urmarea consumării lor decătre albine, restrîn-gere care se efec-

v 1\ •tueaza intr-un rrtmlent. De asemenea,înălţimea pe carecreşterea de puiet sepoate extinde în sus,este limitată. Natura

Fig. 1 - Stupul multietajat nu a creat nici o posi-bilitate ca păstrînd

aceleaşi reguli, familia de albine să-şi accelereze ritmulde dezvoltare. Acest lucru l-a făcut apicultorul, da-torită posibilităţilor oferite de stupul multietajat.Astfel, el a imaginat inversarea corpurilor, adică tre-cerea corpului superior în care s-a dezvoltat cuibulfamiliei pe fundul stupului, iar a celui de jos cu fa-guri goi, deasupra. în felul acesta deasupra cuibuluitrecut jos, va apare o zonă mare cu cele mai bunecondiţii de ouat, permiţînd albinelor să extindă creş-terea puietului în sus.

în timp ce matca va umple cu ouă spaţiul liberdin corpul superior,puietul din corpul de!jos va eclo-ziona şi va elibera celulele. Printr-o nouă inversarecuibul familiei va ajunge iarăşi jos, şi extindereacreş-

6

\ ..

terii puietului se va putea face în sus, în corpul cufaguri goi. Prin repetarea operaţiunii ori de cite orieste necesar, creşterea puietului se va extinde mereuîn sus, într-un ritm însă şi pe o înălţime pe care na-tura nu a putut să le realizeze. ._."

Pe lîngă exemplul dat, stupul multietajat oferă omultitudine de posibilităţi prin care apicultorul poatedetermina familia de albine să producă cît mai mult •.Acest fapt constituie cea mai importantă caracteris-tică a stupului multietajar,

Caracteristicileeonstructive şi functionaleale stupului multietajat

Tipul de stup denumit multietajat, este derivatdin stupul propus de Langstroth şi îmbunătăţit deRoot. Dimensiunile interioare ale ramelor propusede Langstroth şi Root sînt de 42,7 cm lungime şi22,5 cm înălţime. Aceste dimensiuni au suferit o seriede modificări care însă nu influenţează cu nimic prin-cipiul de functionare al acestui stup. Numărul corpu-rilor depinde de sezon, ele dezvoltarea familiei şi decantitatea de nectar. Stupul trebuie să aibă minimumdouă corpuri. în fiecare corp încap de regulă 10rame. Corpurile folosite la productia de miere-marfăpot fi de dimensiunea ramei norrnale, cit şi pentrurama redusă la jumătate din înălţimea ei.

în ţara noastră colectivul care a elaborat ultimulproiect al stupului multietajat în anul 1961, studiind

.toate variantele construire anterior, a adoptat o seriede soluţii originale. Soluţiile adoptare nu modifică

7

"534-

I 494- -(

3li L51Z1 l~""TRI1'I

<::::.~ K

~""i::t

.-- 1---

~ 1H7

~f- ~ 1135 ~t:;:c«~

4501---

<:::. "-~ ~

~-ffiţ 1---

«n l@( ~T450 60550

~

459418

~~

U IU

W~ "UUUUI1 Lm 375 ti''1 ~..~

415 ~

Fig. 2 - Sectiuni prin stupul multietajat:a - secţiune longitudinală; b - secţiune transversală.

odată un sprijin pentru fund (fig. 3). Leaturile late-rale au cîte o scobitură de 50 X 50 X 10 mm care pro-tejează capătul de jos al tijei necesare pentru, impa-chetare in vederea transportului. . .'.

Corpul de stup este compus ~in.R~tn.ţ pereţi in-cheiati la capete in tincuri. Dimensiunile interioareale corpului sint: lungimea 450 mm, lăţimea 375 romşi înălţimea 240· mm. Pereţii din faţă şi spate, petoată lungimea lor, in partea superioară către interiorsînt prevăzuţi cu cîte un [alt oblic de 17 şi respectiv22 mm înălţime şi 10 mm grosime, necesari pentrusprijinirea umeraşelor ramelor. Muchia de sprijin aramelor este acoperită cu o tablă de metal de 0,6 mmgrosime. La exterior, in peretele din faţă şi spate, ladistanţă de 70 mm de muchia superioară a pereţiloreste prevăzută cîte o scobitură care serveşte ca mîner.Prin aşezarea corpului pe fund se formează in par-

tea din faţă un urdiniş de 375 mm lungime şi 20 mmînălţime.

Podişorul se compune din rama exterioară, cu osecţiune de 30 X 20 mm, prevăzută către interior cuun nut in care se Îmbină platforma podişorului.Această platformă constă din scînduri de 15 mm gro-sime îmbinare Între 'ele in falţ (fig. 3): Marginile plat-formei podişorului se termină tot cu falt care intrăîn: nutul ramei. Prin această îmbinare, suprafaţa po-dişorului pe o faţă este plană iar pe cealaltă prezintăo adîncitură de 5 mm. În cursul sezonului activ po-dişorulse aşază pe corp cu partea netedă, rămînîndo distanţă de 8 mnrîntre platformă şi suprafaţa ra-melor; pe timpul iernii se aşază cu partea opusă, incare caz spaţiul întrerame şipodişor se măreşte la13 mm, permiţînd introducerea la inceputul primă ...verii a turtelordepolen sau-şerbet, De asemenea rama

cu nimic principiul funcţional al acestui tip de stup,dar îl fac mai corespunzător pentru condiţiile dinţara noastră.Iată care sint principalele caracteristici constructive

ale acestei variante:Fundul stupului este mobil dar nu este reversibil.

Are 415 mm lăţime şi 550 mm lungime, depăşindastfel fatada corpului cu cea 60 min, porţiune careconstituie scindura de zbor. Fundul stupului este for-mat din scînduri încheiate in falt, încadrate lateralşi în spate cu Ieaturi făltuite, iar dedesubt este Întă-rit cu două leaturi de 50/20 mm, constituind tot-

8

(Ii

9

~~.~

"534-

I 494- -(

3li L51Z1 l~""TRI1'I

<::::.~ K

~""i::t

.-- 1---

~ 1H7

~f- ~ 1135 ~t:;:c«~

4501---

<:::. "-~ ~

~-ffiţ 1---

«n l@( ~T450 60550

~

459418

~~

U IU

W~ "UUUUI1 Lm 375 ti''1 ~..~

415 ~

Fig. 2 - Sectiuni prin stupul multietajat:a - secţiune longitudinală; b - secţiune transversală.

odată un sprijin pentru fund (fig. 3). Leaturile late-rale au cîte o scobitură de 50 X 50 X 10 mm care pro-tejează capătul de jos al tijei necesare pentru, impa-chetare in vederea transportului. . .'.

Corpul de stup este compus ~in.R~tn.ţ pereţi in-cheiati la capete in tincuri. Dimensiunile interioareale corpului sint: lungimea 450 mm, lăţimea 375 romşi înălţimea 240· mm. Pereţii din faţă şi spate, petoată lungimea lor, in partea superioară către interiorsînt prevăzuţi cu cîte un [alt oblic de 17 şi respectiv22 mm înălţime şi 10 mm grosime, necesari pentrusprijinirea umeraşelor ramelor. Muchia de sprijin aramelor este acoperită cu o tablă de metal de 0,6 mmgrosime. La exterior, in peretele din faţă şi spate, ladistanţă de 70 mm de muchia superioară a pereţiloreste prevăzută cîte o scobitură care serveşte ca mîner.Prin aşezarea corpului pe fund se formează in par-

tea din faţă un urdiniş de 375 mm lungime şi 20 mmînălţime.

Podişorul se compune din rama exterioară, cu osecţiune de 30 X 20 mm, prevăzută către interior cuun nut in care se Îmbină platforma podişorului.Această platformă constă din scînduri de 15 mm gro-sime îmbinare Între 'ele in falţ (fig. 3): Marginile plat-formei podişorului se termină tot cu falt care intrăîn: nutul ramei. Prin această îmbinare, suprafaţa po-dişorului pe o faţă este plană iar pe cealaltă prezintăo adîncitură de 5 mm. În cursul sezonului activ po-dişorulse aşază pe corp cu partea netedă, rămînîndo distanţă de 8 mnrîntre platformă şi suprafaţa ra-melor; pe timpul iernii se aşază cu partea opusă, incare caz spaţiul întrerame şipodişor se măreşte la13 mm, permiţînd introducerea la inceputul primă ...verii a turtelordepolen sau-şerbet, De asemenea rama

cu nimic principiul funcţional al acestui tip de stup,dar îl fac mai corespunzător pentru condiţiile dinţara noastră.Iată care sint principalele caracteristici constructive

ale acestei variante:Fundul stupului este mobil dar nu este reversibil.

Are 415 mm lăţime şi 550 mm lungime, depăşindastfel fatada corpului cu cea 60 min, porţiune careconstituie scindura de zbor. Fundul stupului este for-mat din scînduri încheiate in falt, încadrate lateralşi în spate cu Ieaturi făltuite, iar dedesubt este Întă-rit cu două leaturi de 50/20 mm, constituind tot-

8

(Ii

9

~~.~

podişorului la una dinlaturile ei scurte, are oscobitură pe toată lăţi-mea, de 60 mm lungimeşi 5 mm adincime. Prinaşezarea podişorului cu

v A·aceasta parte m JOs seformează un urdiniş su-penor.Capacul stupului este

telescopic, avind tavandrept. El se compunedintr-o ramă inaltă de90 mm, încheiată la ca-pete in tincuri, şi din-tr-un tavan de scînduriîmbinate intre ele in Faltşi fixare de ramă in cuie.în interior, pe pereţiilungi ai capacului şi de

A • Atavan, smt prinse crtedouă leaturi inalte de50 mm cu care capaculse sprijină pe podişorformînd un spaţiu intreacesta şi fundul capacu-lui necesar aşezării sal-teluţei pentru împache-tare. între capetele fie-cărei perechi de Ieaturi

, rămîne un lăcaş pentrucapătul superior al tijei şi piulita ei (fig.j,3). Laexte-fior, deasupra, capacul este învelit cu tablă zincatăCare îmbracă pereţii laterali pe o lăţime de 20 mm.

. 459/ C8pBc

'~~lfod~8()r ..

~11+-"f-.375 ..1-\\

4/5Corp

IN

~I 1

~t- .T H50 L ~

1f15.,

fund

Fig. 3 - Părţile componenteale stupului multietajat (capac,podişor, corp, fund)

10

Ramele au dimensiu-nile exterioare de 435mm lungime şi 230 mmînălţime, Lungimea lea-tului superior este de ~ "'."" ::::n:p470 mm, pentru a forma .umeraşcle de sprijinirepe falturile corpului. ",Speteze!e lateral: ale ra-· -'i'H .~melor srnt prevazute cu ~ ~ "profile Hofman pentru ' '. _dis",?ţare. ,Fiecare corp I == ~cuprinde crte 10 rame • . 415 •ale căror detalii de con- f'od~sorSnefgr(1ve

structie sînt arătate infigura 5.Hrănitorul constă din-. v A d A VItr-o rama avin ma-

timea de 60 mm, cores-punzînd dimensiuni lorinterioare şi exterioareale corpurilor de stup.Pe pereţii laterali, în in-terior, are' prevăzutecîte două adîncituri încare intră două leaturidemontabile de 15 mmgrosime, 30 mm lăţimeşi 395 mm lungime. Pecele două leaturi sespri-jină o ta vă de tablă cudimensiuni interioare de 384 X 370 X 45zută cu două maq~ini răsfrînte.

490

55[J

ffamifpenfru venN/atie

390II'

Hrănifor

, ~5 j~

:. 37' t ~flnchizdfQr de urdiniţ

Fig. 4 - Părţile componenteale stupului multietajat (ramăpentru ventilaţie, podişor Snel-grove, hrănitor, închizător deurdiniş)

1, mm prevă-

11

podişorului la una dinlaturile ei scurte, are oscobitură pe toată lăţi-mea, de 60 mm lungimeşi 5 mm adincime. Prinaşezarea podişorului cu

v A·aceasta parte m JOs seformează un urdiniş su-penor.Capacul stupului este

telescopic, avind tavandrept. El se compunedintr-o ramă inaltă de90 mm, încheiată la ca-pete in tincuri, şi din-tr-un tavan de scînduriîmbinate intre ele in Faltşi fixare de ramă in cuie.în interior, pe pereţiilungi ai capacului şi de

A • Atavan, smt prinse crtedouă leaturi inalte de50 mm cu care capaculse sprijină pe podişorformînd un spaţiu intreacesta şi fundul capacu-lui necesar aşezării sal-teluţei pentru împache-tare. între capetele fie-cărei perechi de Ieaturi

, rămîne un lăcaş pentrucapătul superior al tijei şi piulita ei (fig.j,3). Laexte-fior, deasupra, capacul este învelit cu tablă zincatăCare îmbracă pereţii laterali pe o lăţime de 20 mm.

. 459/ C8pBc

'~~lfod~8()r ..

~11+-"f-.375 ..1-\\

4/5Corp

IN

~I 1

~t- .T H50 L ~

1f15.,

fund

Fig. 3 - Părţile componenteale stupului multietajat (capac,podişor, corp, fund)

10

Ramele au dimensiu-nile exterioare de 435mm lungime şi 230 mmînălţime, Lungimea lea-tului superior este de ~ "'."" ::::n:p470 mm, pentru a forma .umeraşcle de sprijinirepe falturile corpului. ",Speteze!e lateral: ale ra-· -'i'H .~melor srnt prevazute cu ~ ~ "profile Hofman pentru ' '. _dis",?ţare. ,Fiecare corp I == ~cuprinde crte 10 rame • . 415 •ale căror detalii de con- f'od~sorSnefgr(1ve

structie sînt arătate infigura 5.Hrănitorul constă din-. v A d A VItr-o rama avin ma-

timea de 60 mm, cores-punzînd dimensiuni lorinterioare şi exterioareale corpurilor de stup.Pe pereţii laterali, în in-terior, are' prevăzutecîte două adîncituri încare intră două leaturidemontabile de 15 mmgrosime, 30 mm lăţimeşi 395 mm lungime. Pecele două leaturi sespri-jină o ta vă de tablă cudimensiuni interioare de 384 X 370 X 45zută cu două maq~ini răsfrînte.

490

55[J

ffamifpenfru venN/atie

390II'

Hrănifor

, ~5 j~

:. 37' t ~flnchizdfQr de urdiniţ

Fig. 4 - Părţile componenteale stupului multietajat (ramăpentru ventilaţie, podişor Snel-grove, hrănitor, închizător deurdiniş)

1, mm prevă-

11

./

Hrănitorul se aşază pe corpul de stup şi se acoperăcu podişorul, Albinele au acces prin spaţiul liber dela capătul hrănitorului, limitat de peretele ramei şide leaturile de sprijin ale tăvii. Capacitatea hrănito-rului este de cca? kg sirop de zahăr. Cu acelaşi hră-nitor se poate administra albinelor polen uscat sauturte de polen.Hrănitorul serveşte şi în alte scopuri. Prin scoaterea

tăvitei şi a leaturilor de sprijin demontabile, ramahrănitorului aşezată deasupra ultimului corp, serveşteca spaţiu de refugiu al albinelor în timpul transpor-tului. Aceeaşi ramă a hrănitorului intercalată întrefund şi corpul de stup, permite folosirea ramei stan-dardizate (435 X 300 mm), în prima fază de trecerede la stupul orizontal sau vertical, la întreţinerea al-binelor în stupul multietajat, De asemenea aşezareaaceleiaşi rame dedesubtul unui magazin RA 1001 per-mite introducerea în acest magazin a ramelor de tipulmultietajat., Podişorul Snelgrove are o construcţie asemănătoare

podişorului obişnuit, cu deosebirea că platformaaces-, tuia are grosimea de 10 fim. Ra .,

IEr ma podişorului Snelgrove are pe.l! ~ 417, ,trei laturi cîte do?,ă urd.inrşu!i su-, , ' , , prapuse cu profil C011lC,Fiecare

v " închi v dprevazut cu CIte un l11Cizator ie/rama de cuib forma unei pene de lemn; La mij-

locul platformei se facea deschi-dere dreptunghiulară de 60 X 140,mm prevăzută pe ambele feţe cuplasă de sîrmă. Podişorul,snel-,grave serveşte pentru., formareadeasupra familiei de bază,' subacelaşi acoperiş, a unei familii aju-

oJRems de magazin

Fig. 5 -'- Ramelestupului multietajar

12

r-

tătoare sau a 1-3 nuclee pentru Împerecherea măt-cilor. Urdinişurile duble suprapuse servesc la trecereaalbinelor culegătoare din familia ajutătoare în familiade bază prin Închiderea urdinişului superior şi deschi-derea celui inferior, fără a uni familia ajutătoare cucea de bază. Pentru albinele care ulterior devin cule-gătoa!e se deschide În acelaşi timp un alt urdinişsupenor.Blocul de urdiniş serveşte pentru micşorarea urdi-

nişului la dimensiunile 153X9 mm şi 50X9 mm. Else introduce În deschiderea urdinişului ipînă la faţaperetelui, fiind oprit aier de două cuie din interior.

Accesoriile stupului, necesare pentru practicareastupăritului pastoral, sînt:rama de ventilaţie, douătije de oţel şi un Închizătorde urdiniş.Rama de ventilaţie se

compune dintr-o ramă cudimensiunile exterioare de490 X 415 mm, Încheiatădin leaturi cu secţiune de30X20 mm pe care esteprinsă plasa de sîrmă.Peste plasa de sîrmă, pe la-turile lungi ale ramei sefixează două leaturi cusectiunea de 50 X 35 mmşi lungimea de 550 mm..Capetele Ieaturilor . sîntprevăzute cu cîte o scobi-tură adîncă de 20 cm.Tijele~se[vesc pentru fixa- Fig. 6 - Tija pentru împa-

rea părţilor componente chetare

13

9i8. ~8iJ"~18-({j) 9>TU

II ~II 1, r~ondelameielu I

I I~11A5

•...85

./

Hrănitorul se aşază pe corpul de stup şi se acoperăcu podişorul, Albinele au acces prin spaţiul liber dela capătul hrănitorului, limitat de peretele ramei şide leaturile de sprijin ale tăvii. Capacitatea hrănito-rului este de cca? kg sirop de zahăr. Cu acelaşi hră-nitor se poate administra albinelor polen uscat sauturte de polen.Hrănitorul serveşte şi în alte scopuri. Prin scoaterea

tăvitei şi a leaturilor de sprijin demontabile, ramahrănitorului aşezată deasupra ultimului corp, serveşteca spaţiu de refugiu al albinelor în timpul transpor-tului. Aceeaşi ramă a hrănitorului intercalată întrefund şi corpul de stup, permite folosirea ramei stan-dardizate (435 X 300 mm), în prima fază de trecerede la stupul orizontal sau vertical, la întreţinerea al-binelor în stupul multietajat, De asemenea aşezareaaceleiaşi rame dedesubtul unui magazin RA 1001 per-mite introducerea în acest magazin a ramelor de tipulmultietajat., Podişorul Snelgrove are o construcţie asemănătoare

podişorului obişnuit, cu deosebirea că platformaaces-, tuia are grosimea de 10 fim. Ra .,

IEr ma podişorului Snelgrove are pe.l! ~ 417, ,trei laturi cîte do?,ă urd.inrşu!i su-, , ' , , prapuse cu profil C011lC,Fiecare

v " închi v dprevazut cu CIte un l11Cizator ie/rama de cuib forma unei pene de lemn; La mij-

locul platformei se facea deschi-dere dreptunghiulară de 60 X 140,mm prevăzută pe ambele feţe cuplasă de sîrmă. Podişorul,snel-,grave serveşte pentru., formareadeasupra familiei de bază,' subacelaşi acoperiş, a unei familii aju-

oJRems de magazin

Fig. 5 -'- Ramelestupului multietajar

12

r-

tătoare sau a 1-3 nuclee pentru Împerecherea măt-cilor. Urdinişurile duble suprapuse servesc la trecereaalbinelor culegătoare din familia ajutătoare în familiade bază prin Închiderea urdinişului superior şi deschi-derea celui inferior, fără a uni familia ajutătoare cucea de bază. Pentru albinele care ulterior devin cule-gătoa!e se deschide În acelaşi timp un alt urdinişsupenor.Blocul de urdiniş serveşte pentru micşorarea urdi-

nişului la dimensiunile 153X9 mm şi 50X9 mm. Else introduce În deschiderea urdinişului ipînă la faţaperetelui, fiind oprit aier de două cuie din interior.

Accesoriile stupului, necesare pentru practicareastupăritului pastoral, sînt:rama de ventilaţie, douătije de oţel şi un Închizătorde urdiniş.Rama de ventilaţie se

compune dintr-o ramă cudimensiunile exterioare de490 X 415 mm, Încheiatădin leaturi cu secţiune de30X20 mm pe care esteprinsă plasa de sîrmă.Peste plasa de sîrmă, pe la-turile lungi ale ramei sefixează două leaturi cusectiunea de 50 X 35 mmşi lungimea de 550 mm..Capetele Ieaturilor . sîntprevăzute cu cîte o scobi-tură adîncă de 20 cm.Tijele~se[vesc pentru fixa- Fig. 6 - Tija pentru împa-

rea părţilor componente chetare

13

9i8. ~8iJ"~18-({j) 9>TU

II ~II 1, r~ondelameielu I

I I~11A5

•...85

ale stupului la deplasarea în stupărit pastoral. Ele sîntconfecţionate din oţel şi au o lungime de 991 mm.Aceste tije, la unul din capete au filet pe o lungimede 70 mm, piuliţă cu fluture şi o rondelă iar la celă-lalt capăt, la 5 mm distanţă, au un orificiu circular cudiametrul de 3,5 mm. Lungimea tijei se dimensio-nează în aşa fel ca să permită fixarea părţilor com-ponente ale stupului, în următoarea ordine: fundulstupului, trei corpuri, rama hrănitorului, rama deventilaţie, podişorul şi podişorul Snelgrove. Pestestupul astfel împachetat se.aşază capacul care se spri-jină pe scobiturile leaţurilor laterale ale ramei deventilaţie creînd astfel spaţiul necesar pentru circu-laţia aerului. Folosirea tijelor are inconvenientul căobligă la împachetarea - deci şi la transportarea -tuturor părţilor componente ale stupului şi a unuinumăr fix de corpuri chiar în cazul cînd nu sînt ne-cesare toate aceste piese. Pentru remedierea acestuineajuns se poate folosi un al doilea rînd de tije dedimensiunile dorite, sau se pot înlocui tijele rigide cuun cablu flexibil de oţel, prevăzut cu un dispozitivsimplu de strîngere.

Închizătorul de urdiniş are construcţia prezentată~n figura 4 şi se utilizează pentru închiderea completăa urdinişului în cazul transportării albinelor. El sefixează cu un cui de corpul stupului, fără a se scoateblocul din urdiniş.

Procedeede trecere de la alte tipuri de stupla stupul multietajat

't·

roiurilor ce reprezintă creşterea efectivelor, precumşi prin tecerea în stupi multietajati a familiilor dealbine adăpostite în alte sisteme de stupi pe măsuraîn care aceştia, sînt deteriorati şi trebuie inlocui ţi.

Popularea stup ului multietajat în 9!zul adăp ostiriiroilor. în cazul roilor, formarea acestora trebuie or-ganizată direct pe ramele stupului multietajat.Pentru a forma roi puternici, capabili de a se dez-

volta pînă în toamnă în aşa fel încît să poată iernaîn bune condiţiuni, se va folosi metoda de roire prinmutare simplă. La acest procedeu se vor folosi douăfamilii din efectiv pentru producerea unui roi. Seprocedează astfel: în locul uneia din familii se vaaşeza corpul stupului multietajat cu faguri artificialişi un fagure clădit. în acest corp se scutură întreagapopulaţie de albine din stupul în locul căruia a fostaşezat. Stupul cu familia care a cedat atît locul cîtşi toate albinele roiului format, se va aşeza pe loculcelei de-a doua familii care se foloseşte la producerearoiului, Această familie, la rindul ei, va primi un nouloc pe vatra stupinei.Ce se întîmplă ca urmare a tuturor acestor acţiuni?

Roiul format va fi puternic, avînd toate generaţiilede albine aparţinînd unei familii dezvoltate, inclusivmatca respectivă. în aceste condiţii va clădi în scurttimp toţi fagurii artificiali şi va începe creşterea puie-tului. Familia în locul căreia s-a aşezat roiul, va ră-mîne fără nici o albină şi fără matcă, dar va aveatoată cantitatea de. puiet tînăr şi căpăcit. Prin aşe-zarea .ac~stei famili~ pe locul ~elui' de-al doilea. stup,va prImI toate albmele culegatoare ale acestuia. Inseara aceleiaşi zile i se va da o matcă împerecheată,luînd precautiunile necesare la introducerea ei. A douafamilie folosită la producerea roiului, care a -pierdut

Introducerea în producţie a stup ului multietajatse face prin adăpostirea în acest sistem de stup a

14 15

"'f!I!~----------------_.

ale stupului la deplasarea în stupărit pastoral. Ele sîntconfecţionate din oţel şi au o lungime de 991 mm.Aceste tije, la unul din capete au filet pe o lungimede 70 mm, piuliţă cu fluture şi o rondelă iar la celă-lalt capăt, la 5 mm distanţă, au un orificiu circular cudiametrul de 3,5 mm. Lungimea tijei se dimensio-nează în aşa fel ca să permită fixarea părţilor com-ponente ale stupului, în următoarea ordine: fundulstupului, trei corpuri, rama hrănitorului, rama deventilaţie, podişorul şi podişorul Snelgrove. Pestestupul astfel împachetat se.aşază capacul care se spri-jină pe scobiturile leaţurilor laterale ale ramei deventilaţie creînd astfel spaţiul necesar pentru circu-laţia aerului. Folosirea tijelor are inconvenientul căobligă la împachetarea - deci şi la transportarea -tuturor părţilor componente ale stupului şi a unuinumăr fix de corpuri chiar în cazul cînd nu sînt ne-cesare toate aceste piese. Pentru remedierea acestuineajuns se poate folosi un al doilea rînd de tije dedimensiunile dorite, sau se pot înlocui tijele rigide cuun cablu flexibil de oţel, prevăzut cu un dispozitivsimplu de strîngere.

Închizătorul de urdiniş are construcţia prezentată~n figura 4 şi se utilizează pentru închiderea completăa urdinişului în cazul transportării albinelor. El sefixează cu un cui de corpul stupului, fără a se scoateblocul din urdiniş.

Procedeede trecere de la alte tipuri de stupla stupul multietajat

't·

roiurilor ce reprezintă creşterea efectivelor, precumşi prin tecerea în stupi multietajati a familiilor dealbine adăpostite în alte sisteme de stupi pe măsuraîn care aceştia, sînt deteriorati şi trebuie inlocui ţi.

Popularea stup ului multietajat în 9!zul adăp ostiriiroilor. în cazul roilor, formarea acestora trebuie or-ganizată direct pe ramele stupului multietajat.Pentru a forma roi puternici, capabili de a se dez-

volta pînă în toamnă în aşa fel încît să poată iernaîn bune condiţiuni, se va folosi metoda de roire prinmutare simplă. La acest procedeu se vor folosi douăfamilii din efectiv pentru producerea unui roi. Seprocedează astfel: în locul uneia din familii se vaaşeza corpul stupului multietajat cu faguri artificialişi un fagure clădit. în acest corp se scutură întreagapopulaţie de albine din stupul în locul căruia a fostaşezat. Stupul cu familia care a cedat atît locul cîtşi toate albinele roiului format, se va aşeza pe loculcelei de-a doua familii care se foloseşte la producerearoiului, Această familie, la rindul ei, va primi un nouloc pe vatra stupinei.Ce se întîmplă ca urmare a tuturor acestor acţiuni?

Roiul format va fi puternic, avînd toate generaţiilede albine aparţinînd unei familii dezvoltate, inclusivmatca respectivă. în aceste condiţii va clădi în scurttimp toţi fagurii artificiali şi va începe creşterea puie-tului. Familia în locul căreia s-a aşezat roiul, va ră-mîne fără nici o albină şi fără matcă, dar va aveatoată cantitatea de. puiet tînăr şi căpăcit. Prin aşe-zarea .ac~stei famili~ pe locul ~elui' de-al doilea. stup,va prImI toate albmele culegatoare ale acestuia. Inseara aceleiaşi zile i se va da o matcă împerecheată,luînd precautiunile necesare la introducerea ei. A douafamilie folosită la producerea roiului, care a -pierdut

Introducerea în producţie a stup ului multietajatse face prin adăpostirea în acest sistem de stup a

14 15

"'f!I!~----------------_.

generaţia de albine culegătoare, îşi va forma la noulloc din stupină o altă generaţie de culegătoare şi acti-vitatea va continua normal.Un alt mijloc de formare a roi lor direct pe faguri

de tip multietajat este acela al folosirii roilor-pachet.Formarea acestor roi se face .prin scuturarea cu aju-torul uneipîlnii largi de carton a albinelor tinere depe fagurii proveniţi de la una sau mai multe familii,într-o cutie cu pereţii din sită metalică, înainte descuturarea albinelor în cutia-pachet se va introducematca tînără împerecheată închisă într-o cuşcă desită metalică. Cînd cantitatea de albine ajunsă în cu-tia-pachet a atins greutatea dorită, dar nu mai puţinde 1,5 kg, se trece la umplerea unei alte cutii-pachet.Pentru aprecierea greutăţii albinelor, cutia-pachet seva aşeza în timpul scuturării pe talerul unui cîntar.Se poate evita răspîndirea albinelor la scutura re,prin simpla stropire cu apă a fagurilor ce urmează afi scuturaţi. După ce cutia pachet a fost umplută cualbine, orificiul prin care acestea au fost scuturate seastupă cu hrănitorul, Hrănitorul nu este altceva decîto cutie de conserve umplută cu sirop de zahăr şi în-chisă etanş în partea superioară. În capacul inferioreste prevăzut un mic orificiu prin care albinele sehrănesc.Roiurile formate astfel se păstrează într-o încăpere

Întunecoasă: timp de 24-48 ore după care se insta-lează în corpul destinat a adăposti roiurile respective.Popularea noului stup se face prin introducerea cutieipachet în locul cîtorva rame şi înlăturarea cutiei hră-nitor. Albinele se vor muta singure pe fagurii arti-Iiciali după care se eliberează şi matca. În felul acestase' pot forma roi pe faguri de tip multietajat indife-rent de tipul ramelor din care au provenit albinele.

16

r'

În condiţiile cînd în stupină nu există un stoc defaguri de tip multietajat gata clădiţi, trebuie să nemulţumim ca în primul an raiul să clădească un sin--gur corp, respectiv 10 faguri. În al doilea an nouafamilie va mai clădi un corp, realizînd în acelaşi timpşi o oarecare producţie marfă, iar -în al treilea an,avînd la dispoziţie două corpuri cu faguri clădiţi, întimpul culesului va clădi şi cel de-al treilea corp şiva intra din plin În producţie.Apicultorii, în special cei începători, entuziaşti şi

dornici să realizeze producţii mari cît mai repede,trebuie să admită acest ritm de dezvoltare oricît delent li se va părea, pentru că acesta este ritmul nor-mal. Familiile de albine nu trebuie fortare pentru cărezultatele, în majoritatea cazurilor, vor fi exact con-trarii celor pe care le aşteptăm, fapt ce va necesitaulterior o perioadă şi mai lungă pentru redresareasituaţiei create. Apicultorii care au familii de albineadăpostite în stupi verticali pot grăbi acest ritm, nu-mai prin construirea din vreme a fagurilorde tipmultieta jat, prin amplasarea lor peste cuiburi le fami-liei, în locul magazinelor.

Popularea stupilor multietajaţi în cazul înlocuiriialtor tipuri de stupi. Această situaţie se întîlneşte deobicei atunci cînd stup ii unor familii sînt deterioratişi trebuie reforma ţi şi mai rar în cazul cînd apicul-torul vrea să renunţe total la tipul de stupi în care aavut adăpostite familiile. de albine pînă atunci. Pentrurealizarea acestui lucru există două procedee.) Primul procedeu se aplică astfel: în preajma cule-sului de salcîm, se trece cuibul de 10 rame în corpulunui stup multietajat sub care s-a aşezat rama hrăni-torului. Înălţimea corpului astfel format, corespundeintocmai înăltimii ramelor provenite ~din stupii ori-

172 - Intre ţinerea albinelor

generaţia de albine culegătoare, îşi va forma la noulloc din stupină o altă generaţie de culegătoare şi acti-vitatea va continua normal.Un alt mijloc de formare a roi lor direct pe faguri

de tip multietajat este acela al folosirii roilor-pachet.Formarea acestor roi se face .prin scuturarea cu aju-torul uneipîlnii largi de carton a albinelor tinere depe fagurii proveniţi de la una sau mai multe familii,într-o cutie cu pereţii din sită metalică, înainte descuturarea albinelor în cutia-pachet se va introducematca tînără împerecheată închisă într-o cuşcă desită metalică. Cînd cantitatea de albine ajunsă în cu-tia-pachet a atins greutatea dorită, dar nu mai puţinde 1,5 kg, se trece la umplerea unei alte cutii-pachet.Pentru aprecierea greutăţii albinelor, cutia-pachet seva aşeza în timpul scuturării pe talerul unui cîntar.Se poate evita răspîndirea albinelor la scutura re,prin simpla stropire cu apă a fagurilor ce urmează afi scuturaţi. După ce cutia pachet a fost umplută cualbine, orificiul prin care acestea au fost scuturate seastupă cu hrănitorul, Hrănitorul nu este altceva decîto cutie de conserve umplută cu sirop de zahăr şi în-chisă etanş în partea superioară. În capacul inferioreste prevăzut un mic orificiu prin care albinele sehrănesc.Roiurile formate astfel se păstrează într-o încăpere

Întunecoasă: timp de 24-48 ore după care se insta-lează în corpul destinat a adăposti roiurile respective.Popularea noului stup se face prin introducerea cutieipachet în locul cîtorva rame şi înlăturarea cutiei hră-nitor. Albinele se vor muta singure pe fagurii arti-Iiciali după care se eliberează şi matca. În felul acestase' pot forma roi pe faguri de tip multietajat indife-rent de tipul ramelor din care au provenit albinele.

16

r'

În condiţiile cînd în stupină nu există un stoc defaguri de tip multietajat gata clădiţi, trebuie să nemulţumim ca în primul an raiul să clădească un sin--gur corp, respectiv 10 faguri. În al doilea an nouafamilie va mai clădi un corp, realizînd în acelaşi timpşi o oarecare producţie marfă, iar -în al treilea an,avînd la dispoziţie două corpuri cu faguri clădiţi, întimpul culesului va clădi şi cel de-al treilea corp şiva intra din plin În producţie.Apicultorii, în special cei începători, entuziaşti şi

dornici să realizeze producţii mari cît mai repede,trebuie să admită acest ritm de dezvoltare oricît delent li se va părea, pentru că acesta este ritmul nor-mal. Familiile de albine nu trebuie fortare pentru cărezultatele, în majoritatea cazurilor, vor fi exact con-trarii celor pe care le aşteptăm, fapt ce va necesitaulterior o perioadă şi mai lungă pentru redresareasituaţiei create. Apicultorii care au familii de albineadăpostite în stupi verticali pot grăbi acest ritm, nu-mai prin construirea din vreme a fagurilorde tipmultieta jat, prin amplasarea lor peste cuiburi le fami-liei, în locul magazinelor.

Popularea stupilor multietajaţi în cazul înlocuiriialtor tipuri de stupi. Această situaţie se întîlneşte deobicei atunci cînd stup ii unor familii sînt deterioratişi trebuie reforma ţi şi mai rar în cazul cînd apicul-torul vrea să renunţe total la tipul de stupi în care aavut adăpostite familiile. de albine pînă atunci. Pentrurealizarea acestui lucru există două procedee.) Primul procedeu se aplică astfel: în preajma cule-sului de salcîm, se trece cuibul de 10 rame în corpulunui stup multietajat sub care s-a aşezat rama hrăni-torului. Înălţimea corpului astfel format, corespundeintocmai înăltimii ramelor provenite ~din stupii ori-

172 - Intre ţinerea albinelor

zontali sau din stupii verticali cu magazine or cudouă corpuri. Pe timpul culesului, peste cuibul fami-liei astfel adăpostit, se aşază al doilea corp multieta-jat echipat cu faguri artificiali. În funcţie de putereafamiliei, acest corp va fi, sau nu va fi clădit în între-gime la primul cules. În orice caz terminarea clădiriilui va fi făcută la culesul al doilea.

Clădirea celui de-al doilea corp in acelaşi an, rarpoate fi realizată, de aceea pregătirea acestuia se faceîn toamnă, prin transvazarea fagurilor din rameleînalte în ramele stupului multietajat. Astfel iernareafamiliei de albine se face pe două corpuri de tipmultietajat.

Trebuie să ştim că fagurii care urmează a fi trans-vazati în toamnă sînt proveniţi din cuibul familieide albine, deci vor fi ocupaţi parţial cu rezerve demiere şi cu puiet, lucru care îngreunează mult trans-.vazarea şi care poate provoca oarecari pierderi. Deasemenea familia de albine este deranjată în organi-zarea proviziilor de iarnă şi a cuibului. Pentru acestlucru este bine ca iernarea familiei să se facă încorpul cu faguri înalţi şi în corpul nou clădit pusdeasupra. Rezervele de hrană în acest caz se vor de-pozita în cea mai mare parte în corpul cu faguri detip multietajat. La ieşirea albinelor din iarnă" cuibulse va afla în-corpul de sus pe fagurii de tip multi-etajat. Fagurii din corpul de jos, respectiv faguriicare urmează a fi transvazati, vor fi în totalitateliberi de puiet şi aproape liberi de rezervele de hrană. ",În aceste condiţii fagurii înalţi se îndepărtează tem-porar iar corpul multietajat cu cuibul familiei seaşază pe fundul stupului. După cîteva ore se înapo-iază familiei cel de-al doilea corp în care fagurii aufost transversati, prin punerea lui deasupra. Momen-

It

I

18

ij••••i' ---~-,-

tul acestei transvazări este bine să coincidă cu mo-mentul cînd trebuie efectuată prima inversare a cor-purilor. Astfel albinele vor urca în curînd în .corpulde sus, acesta oferind faguri vechi, călduroşi, căutaţide matcă pentru depunerea ouălor în primăvară. Încontinuare se va proceda la întreţinerea familiei dealbine după regulile îngrijirii albinelor în stupii multi-etajati.

Cel de-al doilea procedeu se referă la transvazareaîn acelaşi moment a tuturor faguri lor În ramelestupului multietajat. Această operaţiune se va faceprimăvara timpuriu. Lucrarea se efectuează astfel:se reduce cuibul familiei pe 3 - 4 faguri; ceilalţi sescot pentru a fi tăiaţi pe dimensiunea ramei de tipmultietajat şi se fixează în aceste rame. După trans-vazarea primilor faguri, aceştia se pun într-un corpmultietajat. Albina rămasă În cuibul familiei se scu-tură in corpul cu faguri transvazati avînd grijă să nuse piardă matca. Operatiunea de transvazare con-tinuă cu ceilalţi faguri eliberaţi de albine. Aceştia dinurmă vor fi ocupaţi parţial cu puiet şi miere; de aceeala tăierea lor trebuie avut în vedere să nu se producăpierderi, în special de puiet, care este atÎt de necesarîn primăvară. După operaţia de transvazare aceştifaguri se aranjează in mijlocul corpului de stupmultietajat.

Mai simplă ar fi scurtarea fagurilor în partea lorde jos, avînd în vedere că lungimea ramelor esteegală. Fagurele standard are însă cele mai multe de-fecte (celule alungite, deformate, celule de trîntori)în partea superioară. Scurtînd ramele, această zonăcu defecte va ocupa cea mai mare suprafaţă a fagu-relui de tip multietajat, în timp ce portiunea de fa-gure care are cea mai corectă formă a celulelor va fi

19

zontali sau din stupii verticali cu magazine or cudouă corpuri. Pe timpul culesului, peste cuibul fami-liei astfel adăpostit, se aşază al doilea corp multieta-jat echipat cu faguri artificiali. În funcţie de putereafamiliei, acest corp va fi, sau nu va fi clădit în între-gime la primul cules. În orice caz terminarea clădiriilui va fi făcută la culesul al doilea.

Clădirea celui de-al doilea corp in acelaşi an, rarpoate fi realizată, de aceea pregătirea acestuia se faceîn toamnă, prin transvazarea fagurilor din rameleînalte în ramele stupului multietajat. Astfel iernareafamiliei de albine se face pe două corpuri de tipmultietajat.

Trebuie să ştim că fagurii care urmează a fi trans-vazati în toamnă sînt proveniţi din cuibul familieide albine, deci vor fi ocupaţi parţial cu rezerve demiere şi cu puiet, lucru care îngreunează mult trans-.vazarea şi care poate provoca oarecari pierderi. Deasemenea familia de albine este deranjată în organi-zarea proviziilor de iarnă şi a cuibului. Pentru acestlucru este bine ca iernarea familiei să se facă încorpul cu faguri înalţi şi în corpul nou clădit pusdeasupra. Rezervele de hrană în acest caz se vor de-pozita în cea mai mare parte în corpul cu faguri detip multietajat. La ieşirea albinelor din iarnă" cuibulse va afla în-corpul de sus pe fagurii de tip multi-etajat. Fagurii din corpul de jos, respectiv faguriicare urmează a fi transvazati, vor fi în totalitateliberi de puiet şi aproape liberi de rezervele de hrană. ",În aceste condiţii fagurii înalţi se îndepărtează tem-porar iar corpul multietajat cu cuibul familiei seaşază pe fundul stupului. După cîteva ore se înapo-iază familiei cel de-al doilea corp în care fagurii aufost transversati, prin punerea lui deasupra. Momen-

It

I

18

ij••••i' ---~-,-

tul acestei transvazări este bine să coincidă cu mo-mentul cînd trebuie efectuată prima inversare a cor-purilor. Astfel albinele vor urca în curînd în .corpulde sus, acesta oferind faguri vechi, călduroşi, căutaţide matcă pentru depunerea ouălor în primăvară. Încontinuare se va proceda la întreţinerea familiei dealbine după regulile îngrijirii albinelor în stupii multi-etajati.

Cel de-al doilea procedeu se referă la transvazareaîn acelaşi moment a tuturor faguri lor În ramelestupului multietajat. Această operaţiune se va faceprimăvara timpuriu. Lucrarea se efectuează astfel:se reduce cuibul familiei pe 3 - 4 faguri; ceilalţi sescot pentru a fi tăiaţi pe dimensiunea ramei de tipmultietajat şi se fixează în aceste rame. După trans-vazarea primilor faguri, aceştia se pun într-un corpmultietajat. Albina rămasă În cuibul familiei se scu-tură in corpul cu faguri transvazati avînd grijă să nuse piardă matca. Operatiunea de transvazare con-tinuă cu ceilalţi faguri eliberaţi de albine. Aceştia dinurmă vor fi ocupaţi parţial cu puiet şi miere; de aceeala tăierea lor trebuie avut în vedere să nu se producăpierderi, în special de puiet, care este atÎt de necesarîn primăvară. După operaţia de transvazare aceştifaguri se aranjează in mijlocul corpului de stupmultietajat.

Mai simplă ar fi scurtarea fagurilor în partea lorde jos, avînd în vedere că lungimea ramelor esteegală. Fagurele standard are însă cele mai multe de-fecte (celule alungite, deformate, celule de trîntori)în partea superioară. Scurtînd ramele, această zonăcu defecte va ocupa cea mai mare suprafaţă a fagu-relui de tip multietajat, în timp ce portiunea de fa-gure care are cea mai corectă formă a celulelor va fi

19

II!.II

îndepărtată. Apicultorii vor folosi şi această soluţiedacă bineînţeles constată că fagurii sînt bine con-struiţi pe Întreaga suprafaţă, iar ramele sînt relativnoi. Folosind acest sistem de transvazare a fagurilor,familiile de albine vor avea Încă de la Începutul sezo-nului un corp cu faguri clădiri; În timpul culesurilorurmează să clădească al doilea corp iar În anul urmă-tor pe cel de al treilea.

Trebuie să se ştie că prin folosirea acestui procedeuse va micşora suprafaţa de fagure ce se asigură pen-tru dezvoltarea familiei În primăvară, În cazul cînd

.stupina nu dispune de o rezervă mai mare de faguri,care să Înlesnească pregătirea a două corpuri. De ase-menea, prin eliminarea portiunilor superioare ale fa-gurilor se va elimina şi o parte din rezervele de hra-nă; aceste rezerve, chiar dacă vor fi recuperate, fami-lia de albine va fi stînjenită În dezvoltarea sa.

Rămîne deci ca apicultorul să aleagă soluţia ceamai bună; soluţia cea mai bună pare a fi aceea careprevede folosirea ramei hrănitorului, Însă În variantacînd transvazarea fagurilor se face după iernareaalbinelor.

fntrelinerea. in Siupi mUmelalafi 8 familiilor de' albine

obisnuite (cu o singură maică)

IÎngrijirea

familiilor de albine În perioada de pregătirepentru iernat şi În timpul iernării

Introducereala iernat a unlli număr cît mai mare dealb'ne

În condiţiile ţării noastre, culesurile sînt in ge-neral de scurtă durată. Datorită acestui fapt pentruobţinerea unor cantităţi mari de miere este necesar cafiecare familie să participe cu un număr cît mai marede albine la adunarea nectarului.

Stupul multietajat este singurul care prin volumulsău variabil nu limitează dezvoltarea unei familii <lealbine.tpermitînd astfel obţinerea unor familii extremde puternice. .

Toate culesurile sint Însă precedate de perioada În-delungată de iernare a albinelor. în această perioadănu se creşte puiet sau se creşte foarte puţin, deci nu

21

II!.II

îndepărtată. Apicultorii vor folosi şi această soluţiedacă bineînţeles constată că fagurii sînt bine con-struiţi pe Întreaga suprafaţă, iar ramele sînt relativnoi. Folosind acest sistem de transvazare a fagurilor,familiile de albine vor avea Încă de la Începutul sezo-nului un corp cu faguri clădiri; În timpul culesurilorurmează să clădească al doilea corp iar În anul urmă-tor pe cel de al treilea.

Trebuie să se ştie că prin folosirea acestui procedeuse va micşora suprafaţa de fagure ce se asigură pen-tru dezvoltarea familiei În primăvară, În cazul cînd

.stupina nu dispune de o rezervă mai mare de faguri,care să Înlesnească pregătirea a două corpuri. De ase-menea, prin eliminarea portiunilor superioare ale fa-gurilor se va elimina şi o parte din rezervele de hra-nă; aceste rezerve, chiar dacă vor fi recuperate, fami-lia de albine va fi stînjenită În dezvoltarea sa.

Rămîne deci ca apicultorul să aleagă soluţia ceamai bună; soluţia cea mai bună pare a fi aceea careprevede folosirea ramei hrănitorului, Însă În variantacînd transvazarea fagurilor se face după iernareaalbinelor.

fntrelinerea. in Siupi mUmelalafi 8 familiilor de' albine

obisnuite (cu o singură maică)

IÎngrijirea

familiilor de albine În perioada de pregătirepentru iernat şi În timpul iernării

Introducereala iernat a unlli număr cît mai mare dealb'ne

În condiţiile ţării noastre, culesurile sînt in ge-neral de scurtă durată. Datorită acestui fapt pentruobţinerea unor cantităţi mari de miere este necesar cafiecare familie să participe cu un număr cît mai marede albine la adunarea nectarului.

Stupul multietajat este singurul care prin volumulsău variabil nu limitează dezvoltarea unei familii <lealbine.tpermitînd astfel obţinerea unor familii extremde puternice. .

Toate culesurile sint Însă precedate de perioada În-delungată de iernare a albinelor. în această perioadănu se creşte puiet sau se creşte foarte puţin, deci nu

21

__ .__ ._..__ li L•••...-------------- li

putem conta că vom spori numărul albinelor dintr-ofamilie in timpul iernii. în cel mai bun caz ele vorieşi din iarnă cu un număr de albine apropiat de acelacu care s-au introdus la iernat. Şi, pe baza acestoralbine ieşite din iarnă, va incepe in primăvară dez-voltarea familiilor. însă timpul scurt dintre ieşirea dela iernare şi apariţia primului cules, cît şi timpul re-lativ scurt dintre culesul de salcîm, tei şi floarea-soa-relui, nu permite familiilor care au ieşit cu un numărmic de albine in primăvară, să crească o cantitatecorespunzătoare de albine, care să valorifice la maxi-mum producţia de nectar.Reiese clar că pe timpul culesurilor numărul albi-

nelor depinde de cantitatea de albine ieşite din iarnă.Pe de altă parte cantitatea albinelor ieşite din iarnăeste determinată de puterea familiilor de albine inmomentul introducerii lor la iernat. Este logic deci ca.in perioada premergătoare iernării, apicultorul f~ iatoate măsurile pentru creşterea unui număr cît maimare de albine.Pe de altă parte o putere cît mai mare a familiilor

de albine pe timpul iernii, determină însăşi iernareain bune condiţii a acestora.Astfel, in prima fază, cînd albinele sînt in repaus

de iarnă, temperatura in ghemuI de iernare este decea 14°C. Cu cît cantitatea de albine care formeaza:ghemul este mai mică, cu atît mai uşor şi mai repede 'temperatura tinde să scadă sub 14°C. Ca urmare aacestei răciri, albinele sint nevoite să intre in activi-tate pentru a produce căldură. în perioada a doua deiernare, cînd albinele incep creşterea de puiet, in cuibeste necesară o temperatură de 34°-36°C. Cu cîtnumărul de albine este mai mic, cu atît instaurareaacestei temperaturi intirzie, deci se întîrzie însăşi creş-

22

terea de puiet. De asemenea durata şi intensitateaactivităţii pentru producerea căldurii vor fi consi-derabil mai mari atunci cînd in cuib se află un numărmai mic de albine.Asigurarea condiţiilor corespunzătoare din cuib va

duce la un consum de miere cu atit mai mare şi -ceea ce este mai important - la o uzură a organis-mului cu atit mai accentuată cu cît familia de albineeste mai slabă. În aceste condiţii de multe ori dispa-riţia albinelor de iarnă se produce intr-un ritm maiaccentuat decît apariţia noii generaţii de primăvară,şi ca urmare, pe lingă faptul că nu mai este posibilăobţinerea unui număr cît mai mare de albine petimpul culesuri lor, de multe ori se înregistrează chiarpierderea familiei de albine.

Cunoscînd aceste principale aspecte biologice privi-toare la dezvoltarea familiei de albine, rezultă căperioada in care se poate şi trebuie să se crească unnumăr cît mai mare de albine este perioada premer-gătoare introducerii familiilor la iernat, În special inlunile august şi septembrie.în mod normal însă tocmai in această perioadă se

înregistrează o micşorare a numărului de albine dincuib. Această micşorare se datorează pe de o partedispariţiei albinelor culegătoare uzate, pe de altăparte inlocuirii acestor albine intr-un ritm mai scăzutşi intr-o proporţie mai mică, determinată de redu-cerea treptată a ouatului mătcii şi ca atare a canti-tăţii de puiet crescut. Cauzele care duc la încetinirearitmului de ouat al mărcilor sînt următoarele:- epuizarea mărcilor datorită unei intense acti-

. vitătide ouat in perioada de primăvară şi vară;- rnicşorarea spaţiului de creştere a puietului,

ca rezultat al blocării cuiburi lor cu miere, urmarea

23

__ .__ ._..__ li L•••...-------------- li

putem conta că vom spori numărul albinelor dintr-ofamilie in timpul iernii. în cel mai bun caz ele vorieşi din iarnă cu un număr de albine apropiat de acelacu care s-au introdus la iernat. Şi, pe baza acestoralbine ieşite din iarnă, va incepe in primăvară dez-voltarea familiilor. însă timpul scurt dintre ieşirea dela iernare şi apariţia primului cules, cît şi timpul re-lativ scurt dintre culesul de salcîm, tei şi floarea-soa-relui, nu permite familiilor care au ieşit cu un numărmic de albine in primăvară, să crească o cantitatecorespunzătoare de albine, care să valorifice la maxi-mum producţia de nectar.Reiese clar că pe timpul culesurilor numărul albi-

nelor depinde de cantitatea de albine ieşite din iarnă.Pe de altă parte cantitatea albinelor ieşite din iarnăeste determinată de puterea familiilor de albine inmomentul introducerii lor la iernat. Este logic deci ca.in perioada premergătoare iernării, apicultorul f~ iatoate măsurile pentru creşterea unui număr cît maimare de albine.Pe de altă parte o putere cît mai mare a familiilor

de albine pe timpul iernii, determină însăşi iernareain bune condiţii a acestora.Astfel, in prima fază, cînd albinele sînt in repaus

de iarnă, temperatura in ghemuI de iernare este decea 14°C. Cu cît cantitatea de albine care formeaza:ghemul este mai mică, cu atît mai uşor şi mai repede 'temperatura tinde să scadă sub 14°C. Ca urmare aacestei răciri, albinele sint nevoite să intre in activi-tate pentru a produce căldură. în perioada a doua deiernare, cînd albinele incep creşterea de puiet, in cuibeste necesară o temperatură de 34°-36°C. Cu cîtnumărul de albine este mai mic, cu atît instaurareaacestei temperaturi intirzie, deci se întîrzie însăşi creş-

22

terea de puiet. De asemenea durata şi intensitateaactivităţii pentru producerea căldurii vor fi consi-derabil mai mari atunci cînd in cuib se află un numărmai mic de albine.Asigurarea condiţiilor corespunzătoare din cuib va

duce la un consum de miere cu atit mai mare şi -ceea ce este mai important - la o uzură a organis-mului cu atit mai accentuată cu cît familia de albineeste mai slabă. În aceste condiţii de multe ori dispa-riţia albinelor de iarnă se produce intr-un ritm maiaccentuat decît apariţia noii generaţii de primăvară,şi ca urmare, pe lingă faptul că nu mai este posibilăobţinerea unui număr cît mai mare de albine petimpul culesuri lor, de multe ori se înregistrează chiarpierderea familiei de albine.

Cunoscînd aceste principale aspecte biologice privi-toare la dezvoltarea familiei de albine, rezultă căperioada in care se poate şi trebuie să se crească unnumăr cît mai mare de albine este perioada premer-gătoare introducerii familiilor la iernat, În special inlunile august şi septembrie.în mod normal însă tocmai in această perioadă se

înregistrează o micşorare a numărului de albine dincuib. Această micşorare se datorează pe de o partedispariţiei albinelor culegătoare uzate, pe de altăparte inlocuirii acestor albine intr-un ritm mai scăzutşi intr-o proporţie mai mică, determinată de redu-cerea treptată a ouatului mătcii şi ca atare a canti-tăţii de puiet crescut. Cauzele care duc la încetinirearitmului de ouat al mărcilor sînt următoarele:- epuizarea mărcilor datorită unei intense acti-

. vitătide ouat in perioada de primăvară şi vară;- rnicşorarea spaţiului de creştere a puietului,

ca rezultat al blocării cuiburi lor cu miere, urmarea

23

instinctului familiei de albine de a-şi asigura pro·-viziile pentru iarnă În zona ghemului de iernare; .- restrÎngerea zonei de creştere a puietului prin

Însăşi restrînge rea albinelor pe un număr mai mic defaguri datorită scăderii temperaturilor exterioare;-. reducerea activităţii familiilor de albine dato-

rită lipsei unor surse de nectar În natură, activitatede care sînt legate toate manifestările fiziologice alefamiliei ide albine, inclusiv creşterea puietului.Creşterea În lunile. august şi septembrie a unui

număr cît mai mare de albine va fi posibilă numaiprin Înlăturarea cauzelor enumera te mai sus, cauzeeate Irînează acest fenomen.Dacă dispariţia albinelor culegătoare uzate nu

poate fi oprită, preîntîmpinarea reducerii intensitătii ~de ouat a mărcilor şi chiar intensificarea ouatului estela îndemîna oricărui apicultor, Modul cum se poaterealiza acest lucru se va arăta În continuare. "':"Asigurarea unor mătcicu mare capacitate de ouat.

Rolul determinant În dezvoltarea familiei de al-bi " .. 1 d" . 1 " v "1me m toate sezoane e, . ar m specia -rn toamna, 1.

are calitatea şi vîrsta mărcilor. Dacă În ceea cepri-veşte calitatea nu se poate concepe-să-nu-existe În,fiecare familie' cîte o matcă provenită 'cel puţin dinfamiliiletecordiste ale stupiniivIn ceeace priveştevîrsta lor lucrurile. se schimbă. Aceasta pentru că.oricît de bună ar fi matca, ea totuşi Îmbătdneşte'zide zi, lună .de lună.Mătcile tinere depun-mai multe ouă În perioada

de toamnă decît cele vîrstnice; chiar şi în cazul lipseiunor' culesuri de Întreţinere. Cantitate!ideoui d.e-pusă' este mai mică, chiar dacă diferenţa de .vîrstă amărcilor este de .0 singură lună. .

24

Deci, nu trebuie să acceptăm cu uşurinţă -:-- cafiind mătci tinere - nici chiar mătcile, care au. În-ceput ouatul În luna mai sau iunie, acelaşi an.Este necesar ca mărcile care urmează să se schimbe

anual să fie astfel crescute, încît săjnceapă ouatul lasfîrşitul lunii iulie, Începutul lunii august. în modcategoric se recomandă ca mărcile să fie crescutedupă toate rigorile metodelor' de creştere a mătcilordescrise În lucrările de specialitate iar În momentulintroducerii lor În familiile de albine, să fie împere-cheate.înlocuirea mătcilor bătrîne cu botci căpăcite, sau

chiar cu mătci ce urmează a se împerechea după in-troducerea lor În familii, nu se recomandă. Aceastapentru că familia va rămîne fără puiet timp de10-15 zile sau mai mult, iar unele familii pot ră-mîne chiar fără-mătci-prin pierderea lor la zborulde Împerechere. Astfel· de situaţii nu ne ajută înacţiune a de creştere a unei cantităţi cît mai mari dealbine.'Înlocuirea mărcilor şi creşterea unor cantităţi spo-

rite de albine este mult înlesnită atunci cînd pe lîngăfiecare familie de albine vom folosi şi cîte o familieajutătoare, după cum se va vedea la capitolul res-pectiv.Asigurarea unui spaţiu corespunzător pentru creş-

terea puietului. Se va avea în vedere ca această ac-ţiune să se refere atît la calitatea fagurilor cît şi lamărimeaspatiului pentru creşterea puietului.Astfel, ca şi-în primăvară, in perioada. de toamnă

mărcile evită să depună ouă în fagurii noi, care. păs-trează mai greu căldura. De' aceea cu ocazia lucrări-lor. prilejuite de ultima extractie amierei, în .celedouă.' corpuri destinate. pentru iernaresevor .asigura

25

instinctului familiei de albine de a-şi asigura pro·-viziile pentru iarnă În zona ghemului de iernare; .- restrÎngerea zonei de creştere a puietului prin

Însăşi restrînge rea albinelor pe un număr mai mic defaguri datorită scăderii temperaturilor exterioare;-. reducerea activităţii familiilor de albine dato-

rită lipsei unor surse de nectar În natură, activitatede care sînt legate toate manifestările fiziologice alefamiliei ide albine, inclusiv creşterea puietului.Creşterea În lunile. august şi septembrie a unui

număr cît mai mare de albine va fi posibilă numaiprin Înlăturarea cauzelor enumera te mai sus, cauzeeate Irînează acest fenomen.Dacă dispariţia albinelor culegătoare uzate nu

poate fi oprită, preîntîmpinarea reducerii intensitătii ~de ouat a mărcilor şi chiar intensificarea ouatului estela îndemîna oricărui apicultor, Modul cum se poaterealiza acest lucru se va arăta În continuare. "':"Asigurarea unor mătcicu mare capacitate de ouat.

Rolul determinant În dezvoltarea familiei de al-bi " .. 1 d" . 1 " v "1me m toate sezoane e, . ar m specia -rn toamna, 1.

are calitatea şi vîrsta mărcilor. Dacă În ceea cepri-veşte calitatea nu se poate concepe-să-nu-existe În,fiecare familie' cîte o matcă provenită 'cel puţin dinfamiliiletecordiste ale stupiniivIn ceeace priveştevîrsta lor lucrurile. se schimbă. Aceasta pentru că.oricît de bună ar fi matca, ea totuşi Îmbătdneşte'zide zi, lună .de lună.Mătcile tinere depun-mai multe ouă În perioada

de toamnă decît cele vîrstnice; chiar şi în cazul lipseiunor' culesuri de Întreţinere. Cantitate!ideoui d.e-pusă' este mai mică, chiar dacă diferenţa de .vîrstă amărcilor este de .0 singură lună. .

24

Deci, nu trebuie să acceptăm cu uşurinţă -:-- cafiind mătci tinere - nici chiar mătcile, care au. În-ceput ouatul În luna mai sau iunie, acelaşi an.Este necesar ca mărcile care urmează să se schimbe

anual să fie astfel crescute, încît săjnceapă ouatul lasfîrşitul lunii iulie, Începutul lunii august. în modcategoric se recomandă ca mărcile să fie crescutedupă toate rigorile metodelor' de creştere a mătcilordescrise În lucrările de specialitate iar În momentulintroducerii lor În familiile de albine, să fie împere-cheate.înlocuirea mătcilor bătrîne cu botci căpăcite, sau

chiar cu mătci ce urmează a se împerechea după in-troducerea lor În familii, nu se recomandă. Aceastapentru că familia va rămîne fără puiet timp de10-15 zile sau mai mult, iar unele familii pot ră-mîne chiar fără-mătci-prin pierderea lor la zborulde Împerechere. Astfel· de situaţii nu ne ajută înacţiune a de creştere a unei cantităţi cît mai mari dealbine.'Înlocuirea mărcilor şi creşterea unor cantităţi spo-

rite de albine este mult înlesnită atunci cînd pe lîngăfiecare familie de albine vom folosi şi cîte o familieajutătoare, după cum se va vedea la capitolul res-pectiv.Asigurarea unui spaţiu corespunzător pentru creş-

terea puietului. Se va avea în vedere ca această ac-ţiune să se refere atît la calitatea fagurilor cît şi lamărimeaspatiului pentru creşterea puietului.Astfel, ca şi-în primăvară, in perioada. de toamnă

mărcile evită să depună ouă în fagurii noi, care. păs-trează mai greu căldura. De' aceea cu ocazia lucrări-lor. prilejuite de ultima extractie amierei, în .celedouă.' corpuri destinate. pentru iernaresevor .asigura

25

,1

faguri clădiţi în anul precedent, În care s-au crescutmai multe serii de puiet.în ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect ridicat

de creşterea puietului în toamnă trebuie reţinut faptulcă în perioada de toamnă, În zonele unde există uncules bun de Întreţinere, este posibilă uneori blocareacuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană Înzona creşterii puietului. în felul acesta, prin restrîn-gerea spaţiului destinat pentru ouat, se ajunge lasituaţia cînd familii foarte bune în cursul anului,ajung înainte de iernare foarte slabe. Pentru a nu seajunge la astfel de situaţii, trebuie luate măsuri dedeblocare a cuibului.Deblocarea cuibului la stupul multietajat se reali-

zează prin inversarea periodică a corpurilor. Nu serecomandă să se practice metodele specifice de deblo- ~,care a cuiburilor la alte tipuri de stupi, prin mînuireafagurilor, pentru că eficacitatea măsurii respective c,~

va fi mult mai mică. în cazul inversării corpurilorse oferă mătcii posibilitatea de a-şi extinde în sussuprafaţa pentru depunerea ouălor. Aceasta înseamnăÎnsă că nici unul din cele două corpuri Care se inver-sează periodic În toamnă să nu reprezinte corpul curezervele de hrană. Din moment ce corpul cu .hranăpentru iernat trebuie să aibă în cei 10 faguri ai săi'cel puţin 20-25 k~ miere este lesne de înţeles că nuva mai avea faguri cu celule goale pe o suprafaţăcare să asigure spaţiul necesar creşterii de puiet. ar,oferind mătcii prin inversarea corpurilor astfel defaguri înseamnă a-i oferi un cuib blocat într-un mo-ment cînd întreprindem aceste acţiuni tocmai pentrudeblocarea cuibului. Unii apicultori vor' fi poate dealtă părere. Bineînţeles că inversarea corpurilor sepoate face şi atunci, cînd toate proviziile de hrană se

26

1',

află În aceste corpuri, dar în acest caz după cumse va vedea mai tîrziu, înseamnă că proviziile dehrană nu sînt suficiente sau nu sînt repartizate cores-punzător şi că inversările corpurilor la o familieputernică vor avea un efect- scăzuu- tocmai datorităspaţiului mic ce se oferă familiei respective pentrucreşterea puietului.

Asigurarea căldurii în cuib. în perioada de toamnăreducerea ouatului mătcii se datoreşte şi scăderii tem-peraturilor În special În timpul nopţii. Creşterea depuiet În aceste condiţii nu se mai face decît În zonape care albinele sînt capabile să o încălzească. Pentrua proteja familiile de albine contra acestor schimbăride temperatură, la celelalte tipuri de stupi se reco-mandă împachetările laterale şi peste podişor cu per-nite izolatoare, după restrîngerea corespunzătoare acuibului familiei de albine.La stup ii multietajati o astfel de Împachetare nu

se referă decît la plasarea perniţei pe podişor. Ceamai bună protejare o constituie însăşi existenţa unorfamilii puternice. De asemenea întretinerea familiilorpe două corpuri va determina ca activitatea mătcii,deci formarea cuibului să aibă loc în corpul de sus.Acest corp va fi Îndepărtat de urdiniş şi ferit decurenţi. De asemenea în corpul superior se va adunatot aerul cald.

Prelungirea perioadei de creştere a puietului prinmenţinerea familiei de albine în stare activă. Estecunoscut de toţi apicultorii faptul că totalitatea mani-festărilor unei familii de albine (culesul nectarului,prelucrarea lui, construcţia fagurilor, creşterea puie-tului etc.) care caracterizează starea activă a acesteia,reclamă o hrănire intensă a albinelor. La rîndul ei ohrănire intensă, determină .intensificarea fenomenelor

L, ,

!

27

,1

faguri clădiţi în anul precedent, În care s-au crescutmai multe serii de puiet.în ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect ridicat

de creşterea puietului în toamnă trebuie reţinut faptulcă în perioada de toamnă, În zonele unde există uncules bun de Întreţinere, este posibilă uneori blocareacuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrană Înzona creşterii puietului. în felul acesta, prin restrîn-gerea spaţiului destinat pentru ouat, se ajunge lasituaţia cînd familii foarte bune în cursul anului,ajung înainte de iernare foarte slabe. Pentru a nu seajunge la astfel de situaţii, trebuie luate măsuri dedeblocare a cuibului.Deblocarea cuibului la stupul multietajat se reali-

zează prin inversarea periodică a corpurilor. Nu serecomandă să se practice metodele specifice de deblo- ~,care a cuiburilor la alte tipuri de stupi, prin mînuireafagurilor, pentru că eficacitatea măsurii respective c,~

va fi mult mai mică. în cazul inversării corpurilorse oferă mătcii posibilitatea de a-şi extinde în sussuprafaţa pentru depunerea ouălor. Aceasta înseamnăÎnsă că nici unul din cele două corpuri Care se inver-sează periodic În toamnă să nu reprezinte corpul curezervele de hrană. Din moment ce corpul cu .hranăpentru iernat trebuie să aibă în cei 10 faguri ai săi'cel puţin 20-25 k~ miere este lesne de înţeles că nuva mai avea faguri cu celule goale pe o suprafaţăcare să asigure spaţiul necesar creşterii de puiet. ar,oferind mătcii prin inversarea corpurilor astfel defaguri înseamnă a-i oferi un cuib blocat într-un mo-ment cînd întreprindem aceste acţiuni tocmai pentrudeblocarea cuibului. Unii apicultori vor' fi poate dealtă părere. Bineînţeles că inversarea corpurilor sepoate face şi atunci, cînd toate proviziile de hrană se

26

1',

află În aceste corpuri, dar în acest caz după cumse va vedea mai tîrziu, înseamnă că proviziile dehrană nu sînt suficiente sau nu sînt repartizate cores-punzător şi că inversările corpurilor la o familieputernică vor avea un efect- scăzuu- tocmai datorităspaţiului mic ce se oferă familiei respective pentrucreşterea puietului.

Asigurarea căldurii în cuib. în perioada de toamnăreducerea ouatului mătcii se datoreşte şi scăderii tem-peraturilor În special În timpul nopţii. Creşterea depuiet În aceste condiţii nu se mai face decît În zonape care albinele sînt capabile să o încălzească. Pentrua proteja familiile de albine contra acestor schimbăride temperatură, la celelalte tipuri de stupi se reco-mandă împachetările laterale şi peste podişor cu per-nite izolatoare, după restrîngerea corespunzătoare acuibului familiei de albine.La stup ii multietajati o astfel de Împachetare nu

se referă decît la plasarea perniţei pe podişor. Ceamai bună protejare o constituie însăşi existenţa unorfamilii puternice. De asemenea întretinerea familiilorpe două corpuri va determina ca activitatea mătcii,deci formarea cuibului să aibă loc în corpul de sus.Acest corp va fi Îndepărtat de urdiniş şi ferit decurenţi. De asemenea în corpul superior se va adunatot aerul cald.

Prelungirea perioadei de creştere a puietului prinmenţinerea familiei de albine în stare activă. Estecunoscut de toţi apicultorii faptul că totalitatea mani-festărilor unei familii de albine (culesul nectarului,prelucrarea lui, construcţia fagurilor, creşterea puie-tului etc.) care caracterizează starea activă a acesteia,reclamă o hrănire intensă a albinelor. La rîndul ei ohrănire intensă, determină .intensificarea fenomenelor

L, ,

!

27

metabolice şi ca atare a tuturor manifestărilor fizio-logice ale albinelor, inclusiv secretia de lăptişor, hră-nirea mătcii şi deci depunerea de către acestea aunui număr mai mare de ouă._ Condiţionarea reciprocă a acestor factori dă api-cultorului posibilitatea ca, folosind unul dinei, să-Iinfluenţeze în sensul dorit pe celălalt. în cazul pre-gătirii familiilor pentru iernat se va folosi hrănireaalbinelor pentru a determina intensificarea activităţiilor, şi ca urmare a acestui fapt creşterea unei canti-'tăţi mai mari de puiet. Mijloacele care stau la înde-mîna apicultorilor în acest scop sint: folosirea cule-suri lor tîrzii şi hrănirile stimulente,

Culesurile naturale în sezonul de toamnă sînt de.două ori' mai eficace comparativ cu hrănirile stimu-lente. Pe de altă parte creşterea puietului pe seamaacestor culesuri face să se economisească mari canti-tăţi de miere sau zahăr şi de polen din rezervele "familiilor. sau din cele ale stupinei. Deci sub toate "aspectele, apicultorii trebuie să aleagă ca metodă destimulare, folosirea culesurilor tîrzii, Aceste. culesurisînt asigurare de păşunile şi fîneţele din luncile duri-lor şi din zonele inundabile, dar valorificarea aces-tora reclamă deplasarea stupinelor. Un astfel de cules,'

. la .îndemîna oricărei stupine, este asigurat de culturilefuraj ere din mirişti, bineînţeles dacă apicultorii auinsistat ca. aceste culturi să se facă in amestec cuplante melifere. .

în cazul că nu există totuşi culesuri de întreţinere,se fachrăniri de stimulare. Pentru aceste hrăniri sepot folosi mierea sau zahărul sub formă de sirop demiere) sirop de zahăr sau zahăr tos uscat. Admini-strarea se va, face zilnic cu raţii de 150-250 gramesau pentru reducerea volumului de muncă; la inter-

28

vale de 3-5 zile cu cantitatile corespunzătoare pe-rioadei respective prin aplicarea ratiei zilnice. Hră-nirea stimulentă cu zahăr tos uscat sau umezit, admi- ,.nistrat in doze de cea 2 kg la intervale de 1-' 2 sap-tămîni este in cazul stupilor multietajaţi o metodăde perspectivă. La prima hrănire cu' zahăr tos, pentrua obişnui albinele să-I consume, se va turna pestezahăr puţină miere. Dacă albinele manifestă tendinţade a-l elimina din stup, zahărul se va umezi.

Trebuie net diferenţiate hrănirile de completare arezervelor de hrană care se fac în doze mari, de5-7 kg zilnic şi se termină în 5-10 zile, de hrăni-rile stimulente, care trebuie făcute în doze mici peîntreaga perioadă de creştere a puietului, respectiv45-50 zile. De asemenea nu trebuie folosit unilateralnumai un singur mijloc de stimulare, ci trebuie folo-site cules urile tîrzii îmbinare cu hrănirile cu sirop,ori de cîte ori culesul de întreţinere a dispărut saua fost întrerupt de condiţii c1imatice nefavorabile.

O problemă cu totul deosebită trebuie să o con-stituie hrana proteică în această perioadă. Produce-rea hranei pentru creşterea puietului este determi-nată de existenţa la îndemîna albinelor a polenuluisau a păsturii. Oricît de corect şi de atent se va admi-nistra mierea sau zahărul, hrănirile stimulente nu voravea efect dacă va lipsi hrana proteică. Pe de altăR-arte nici hrana proteică nu va avea o influenţă po-zitivă evidentă asupra creşterii de puiet atîta timp cîtvor lipsi elementele energetice din hrana albinelor,adică mierea sau zahărul.

Hrana proteică (polenul sau în lipsa acestuia înlo-cuitorii lui ca făina de soia, laptele praf, drojdia debere etc.) trebuie să se dea la discreţie albinelor. Ad-

29

metabolice şi ca atare a tuturor manifestărilor fizio-logice ale albinelor, inclusiv secretia de lăptişor, hră-nirea mătcii şi deci depunerea de către acestea aunui număr mai mare de ouă._ Condiţionarea reciprocă a acestor factori dă api-cultorului posibilitatea ca, folosind unul dinei, să-Iinfluenţeze în sensul dorit pe celălalt. în cazul pre-gătirii familiilor pentru iernat se va folosi hrănireaalbinelor pentru a determina intensificarea activităţiilor, şi ca urmare a acestui fapt creşterea unei canti-'tăţi mai mari de puiet. Mijloacele care stau la înde-mîna apicultorilor în acest scop sint: folosirea cule-suri lor tîrzii şi hrănirile stimulente,

Culesurile naturale în sezonul de toamnă sînt de.două ori' mai eficace comparativ cu hrănirile stimu-lente. Pe de altă parte creşterea puietului pe seamaacestor culesuri face să se economisească mari canti-tăţi de miere sau zahăr şi de polen din rezervele "familiilor. sau din cele ale stupinei. Deci sub toate "aspectele, apicultorii trebuie să aleagă ca metodă destimulare, folosirea culesurilor tîrzii, Aceste. culesurisînt asigurare de păşunile şi fîneţele din luncile duri-lor şi din zonele inundabile, dar valorificarea aces-tora reclamă deplasarea stupinelor. Un astfel de cules,'

. la .îndemîna oricărei stupine, este asigurat de culturilefuraj ere din mirişti, bineînţeles dacă apicultorii auinsistat ca. aceste culturi să se facă in amestec cuplante melifere. .

în cazul că nu există totuşi culesuri de întreţinere,se fachrăniri de stimulare. Pentru aceste hrăniri sepot folosi mierea sau zahărul sub formă de sirop demiere) sirop de zahăr sau zahăr tos uscat. Admini-strarea se va, face zilnic cu raţii de 150-250 gramesau pentru reducerea volumului de muncă; la inter-

28

vale de 3-5 zile cu cantitatile corespunzătoare pe-rioadei respective prin aplicarea ratiei zilnice. Hră-nirea stimulentă cu zahăr tos uscat sau umezit, admi- ,.nistrat in doze de cea 2 kg la intervale de 1-' 2 sap-tămîni este in cazul stupilor multietajaţi o metodăde perspectivă. La prima hrănire cu' zahăr tos, pentrua obişnui albinele să-I consume, se va turna pestezahăr puţină miere. Dacă albinele manifestă tendinţade a-l elimina din stup, zahărul se va umezi.

Trebuie net diferenţiate hrănirile de completare arezervelor de hrană care se fac în doze mari, de5-7 kg zilnic şi se termină în 5-10 zile, de hrăni-rile stimulente, care trebuie făcute în doze mici peîntreaga perioadă de creştere a puietului, respectiv45-50 zile. De asemenea nu trebuie folosit unilateralnumai un singur mijloc de stimulare, ci trebuie folo-site cules urile tîrzii îmbinare cu hrănirile cu sirop,ori de cîte ori culesul de întreţinere a dispărut saua fost întrerupt de condiţii c1imatice nefavorabile.

O problemă cu totul deosebită trebuie să o con-stituie hrana proteică în această perioadă. Produce-rea hranei pentru creşterea puietului este determi-nată de existenţa la îndemîna albinelor a polenuluisau a păsturii. Oricît de corect şi de atent se va admi-nistra mierea sau zahărul, hrănirile stimulente nu voravea efect dacă va lipsi hrana proteică. Pe de altăR-arte nici hrana proteică nu va avea o influenţă po-zitivă evidentă asupra creşterii de puiet atîta timp cîtvor lipsi elementele energetice din hrana albinelor,adică mierea sau zahărul.

Hrana proteică (polenul sau în lipsa acestuia înlo-cuitorii lui ca făina de soia, laptele praf, drojdia debere etc.) trebuie să se dea la discreţie albinelor. Ad-

29

mmistrarea se face fie in sirop, fie sub formă depastă (turtite), fie sub formă naturală, in cazul pole-nului.

'- Întărirea familiilor de bază prin folosirea familii-Lor ajutătoare. Oricît de sirguincios se vor aplicatoate mijloacele descrise pînă acum, nu se va puteaobţine decît o împingere a dezvoltării familiilor dealbine spre limita superioară a unui nivel biologicbine definit de o serie de instincte consolidate intimp. Singura metodă care poate depăşi această ba-rieră biologică a unei familii de albine este metodafamiliilor ajutătoare. în cazul folosirii familiilor aju-tătoare este logic şi uşor de înţeles că fiecare din celedouă unităţi biologice separat (familia de bază şifamilia ajutătoare) va avea nivelul său propriu dedezvoltare care cumulat însă numai la familia debază, va dubla capacitatea de dezvoltare a familieirespective.Procedeul familiilor ajutătoare poate întări fami-

liile de bază cu 1,5-2 kg albine, ceea ce in toamnăînseamnă puterea unei familii bune. Modul de folo-sire a acestei metode va fi redat in capitolul privind

Lintreţinerea familiilor de bază cu familii ajutătoare.

Pregătireaorganismului albinelor pentru iernat

în perioada premergătoare iernării, pe Ungă modi-ficările referitoare la numărul de albine se înregistrea-ză de asemenea o serie de modificări fiziologice inorganismul acestora. Astfel datorită reducerii activi-tăţii albinelor scade consumul de energie pentru activi-tăţi exterioare. în organismul albinelor însă incepe pre-

30

'~!

gătirea pentru iernare prin dezvoltarea unor depozitede proteine şi grăsimi, cunoscute sub denumirea decorpi graşi. Datorită rezervelor de proteine şi grăsimi-acumulate în corpul gras se asigură hrănirea mătciişi a primului puiet apărut in sezonul următor. Acestlucru este de extremă importanţă 'mai ales in cazulstupilor multietajati, cînd obţinerea producţiilor marise bazează pe dezvoltarea familiilor de albine la nive-lul pe care acest sistem ni-l pune la dispoziţie. Cualbine care nu au depozitate in organismul lor rezer-vele amintite, şi care pentru menţinerea propriei vieţivor consuma din proteinele de constituţie a celulelor,nu se vor putea valorifica culesurile. Acestea -,'dacă nu vor muri in timpul iernii - nu vor fi instare să hrănească corespunzător matca şi puietul şi>carezultat final se vor obţine familii slabe, neproduc-tive pentru anul respectiv. Rezervele din corpul grasse depun ca urmare a consumului de polen. Trebuiereţinut că acest polen urmează a fi consumat de albi-nele care iernează, deci cele care se vor naşte înce-pînd cu luna august. Dar tocmai din această lunăîmpuţinarea polenului in natură duce pînă la dispa-riţia lui totală in unele zone. în acest caz, in modobligatoriu apicultorul trebuie să asigure din rezer-vele stupinei la discreţia albinelor, polenul sau inlo-cuitori ai acestuia.O latură tot atît de importantă a pregătirii orga-

nismului albinelor, o constituie prevenirea uzuriiacestuia. Pentru aceasta in afara creşterii unor noigeneraţii de albine şi pregătirea propriului organismalbinele nu trebuie obligate să efectueze şi alte munci,înspecial de transportare, prelucrate şi depozitare aproviziilor pentru' iarnă: '

31

mmistrarea se face fie in sirop, fie sub formă depastă (turtite), fie sub formă naturală, in cazul pole-nului.

'- Întărirea familiilor de bază prin folosirea familii-Lor ajutătoare. Oricît de sirguincios se vor aplicatoate mijloacele descrise pînă acum, nu se va puteaobţine decît o împingere a dezvoltării familiilor dealbine spre limita superioară a unui nivel biologicbine definit de o serie de instincte consolidate intimp. Singura metodă care poate depăşi această ba-rieră biologică a unei familii de albine este metodafamiliilor ajutătoare. în cazul folosirii familiilor aju-tătoare este logic şi uşor de înţeles că fiecare din celedouă unităţi biologice separat (familia de bază şifamilia ajutătoare) va avea nivelul său propriu dedezvoltare care cumulat însă numai la familia debază, va dubla capacitatea de dezvoltare a familieirespective.Procedeul familiilor ajutătoare poate întări fami-

liile de bază cu 1,5-2 kg albine, ceea ce in toamnăînseamnă puterea unei familii bune. Modul de folo-sire a acestei metode va fi redat in capitolul privind

Lintreţinerea familiilor de bază cu familii ajutătoare.

Pregătireaorganismului albinelor pentru iernat

în perioada premergătoare iernării, pe Ungă modi-ficările referitoare la numărul de albine se înregistrea-ză de asemenea o serie de modificări fiziologice inorganismul acestora. Astfel datorită reducerii activi-tăţii albinelor scade consumul de energie pentru activi-tăţi exterioare. în organismul albinelor însă incepe pre-

30

'~!

gătirea pentru iernare prin dezvoltarea unor depozitede proteine şi grăsimi, cunoscute sub denumirea decorpi graşi. Datorită rezervelor de proteine şi grăsimi-acumulate în corpul gras se asigură hrănirea mătciişi a primului puiet apărut in sezonul următor. Acestlucru este de extremă importanţă 'mai ales in cazulstupilor multietajati, cînd obţinerea producţiilor marise bazează pe dezvoltarea familiilor de albine la nive-lul pe care acest sistem ni-l pune la dispoziţie. Cualbine care nu au depozitate in organismul lor rezer-vele amintite, şi care pentru menţinerea propriei vieţivor consuma din proteinele de constituţie a celulelor,nu se vor putea valorifica culesurile. Acestea -,'dacă nu vor muri in timpul iernii - nu vor fi instare să hrănească corespunzător matca şi puietul şi>carezultat final se vor obţine familii slabe, neproduc-tive pentru anul respectiv. Rezervele din corpul grasse depun ca urmare a consumului de polen. Trebuiereţinut că acest polen urmează a fi consumat de albi-nele care iernează, deci cele care se vor naşte înce-pînd cu luna august. Dar tocmai din această lunăîmpuţinarea polenului in natură duce pînă la dispa-riţia lui totală in unele zone. în acest caz, in modobligatoriu apicultorul trebuie să asigure din rezer-vele stupinei la discreţia albinelor, polenul sau inlo-cuitori ai acestuia.O latură tot atît de importantă a pregătirii orga-

nismului albinelor, o constituie prevenirea uzuriiacestuia. Pentru aceasta in afara creşterii unor noigeneraţii de albine şi pregătirea propriului organismalbinele nu trebuie obligate să efectueze şi alte munci,înspecial de transportare, prelucrate şi depozitare aproviziilor pentru' iarnă: '

31

ASigurarearezervelor' de miere şi polen

Energia necesară pentru menţinerea funcţiilor vitaleşi -pentru producerea căldurii in cuib, se bazează pearderea în organismul albinelor a zaharurilor con ţi-nute de miere. Consuniul de miere in timpul ierniieste mai scăzut in primele luni; iarna este nevoie deenergie numai pentru menţinerea funcţiilor vitale laun nivel scăzut precum şi a temperaturii de cea 14°C.Consumul de miere este de 700-800 grame lunar lafamiliile normale. în ultima parte a iernării însă seconsumă energie pentru menţinerea unei temperaturide 34-' 36°C, pentru activitatea de hrănire a puie-tului, activitatea de zbor in perioadele calde etc. înaceste condiţii consumul de energie va fi mai mareşi ca atare şi cantitatea de miere consumată va fi ~sporită, ajungînd pînă la 1,5-2 kg lunar.în perioada de iarnă şi primăvară timpurie nu <'4

există in natură culesuri care să asigure acest necesar.Rezervele de miere in stup reprezintă deci un ele-ment fără de care nu se poate concepe supravieţuireaunei familii de albine în perioada de iarnă.Dacă mierea asigură necesarul de energie pentru

activităţile enumera te mai sus, recuperarea uzuriicelulelor organismului, dezvoltarea glandelor farin-giene, producerea hranei necesare mătcii, care se va .concretiza intr-un număr mare de ouă, producerealăptişorului pentru hrănirea puietului, nu sînt posi-bile decît prin consumul hranei de origine proteică.Rezervele acumulate în organismul albinelor în cor-pul gras vor putea acoperi necesarul numai pentru operioadă limitată. Intensificarea creşterii puietuluicorespunde tocmai perioadei de micşorare a rezerve-

"32

lor de proteine din corpul gras. Pentru continuareaşi intensificarea creşterii de puiet, proteinele necesarenu pot fi luate decît din rezervele de păstură dinstup sau din rezervele de polen ale stupinei.

în mod natural familiile de albine-îşi asigură pro-viziile pentru iernare pe timpul culesurilor principale.însă o mare parte din aceste provizii sint extrase deapicultor ca miere-marfă. Rămîne astfel ta albinelesă completeze rezervele de iarnă după culesurile prin-cipale, cînd i'n natură se găseşte nectar şi polen încantităţi insuficiente. Deci, apicultorului, î:i revine da-toria de a verifica starea stupului şi de ci asiguraprovizii îndestulătoare pentru iernarea familiilor dealbine. ,

Asigurarea proviziilor de miere. în. funcţie; de pu-terea fiecărei familii se va stabili cantitatea .de mierenecesară pentru iernare. Astfel pentru fiecare fagureocupat cu albine în stupii multietajati, trebuie să seasigure aproximativ 2 kg adică un fagure plin cumiere căpăcită, pe cel puţin jumătate din suprafaţalui. Cum familiile mijlocii ocupă aproximativ 10 fa-guri rezultă că şi mierea necesară ca provizie deiarnă va trebui să reprezinte tot 10·faguri.

Cunoscînd aceste lucruri, în caz că apicultorulvaierna albinele pe bază de miere, corpul de proviziiva fi umplut in timpul unuia din culesurile princi-pale. Acest corp se va lăsa în stup pînă la maturarea.completă a mierii şi căpăcirea ei ,pe cea 2/3, ·dinsuprafaţa fagurilor. r După maturarea mierii corpul-cu provizii se va ridica de pe stup şi se va păstra înmagazia stupinei~' . ", .•: ' în cazul cînd apicultorul,din motive. economice,. Va ierna familiile de albine pe bază de zahăr" acestafiind mult mai ieftin ca mierea, pregătirea corpului

.3' - lntretincrea albinelor 33

___ - AJ I iL

J

ASigurarearezervelor' de miere şi polen

Energia necesară pentru menţinerea funcţiilor vitaleşi -pentru producerea căldurii in cuib, se bazează pearderea în organismul albinelor a zaharurilor con ţi-nute de miere. Consuniul de miere in timpul ierniieste mai scăzut in primele luni; iarna este nevoie deenergie numai pentru menţinerea funcţiilor vitale laun nivel scăzut precum şi a temperaturii de cea 14°C.Consumul de miere este de 700-800 grame lunar lafamiliile normale. în ultima parte a iernării însă seconsumă energie pentru menţinerea unei temperaturide 34-' 36°C, pentru activitatea de hrănire a puie-tului, activitatea de zbor in perioadele calde etc. înaceste condiţii consumul de energie va fi mai mareşi ca atare şi cantitatea de miere consumată va fi ~sporită, ajungînd pînă la 1,5-2 kg lunar.în perioada de iarnă şi primăvară timpurie nu <'4

există in natură culesuri care să asigure acest necesar.Rezervele de miere in stup reprezintă deci un ele-ment fără de care nu se poate concepe supravieţuireaunei familii de albine în perioada de iarnă.Dacă mierea asigură necesarul de energie pentru

activităţile enumera te mai sus, recuperarea uzuriicelulelor organismului, dezvoltarea glandelor farin-giene, producerea hranei necesare mătcii, care se va .concretiza intr-un număr mare de ouă, producerealăptişorului pentru hrănirea puietului, nu sînt posi-bile decît prin consumul hranei de origine proteică.Rezervele acumulate în organismul albinelor în cor-pul gras vor putea acoperi necesarul numai pentru operioadă limitată. Intensificarea creşterii puietuluicorespunde tocmai perioadei de micşorare a rezerve-

"32

lor de proteine din corpul gras. Pentru continuareaşi intensificarea creşterii de puiet, proteinele necesarenu pot fi luate decît din rezervele de păstură dinstup sau din rezervele de polen ale stupinei.

în mod natural familiile de albine-îşi asigură pro-viziile pentru iernare pe timpul culesurilor principale.însă o mare parte din aceste provizii sint extrase deapicultor ca miere-marfă. Rămîne astfel ta albinelesă completeze rezervele de iarnă după culesurile prin-cipale, cînd i'n natură se găseşte nectar şi polen încantităţi insuficiente. Deci, apicultorului, î:i revine da-toria de a verifica starea stupului şi de ci asiguraprovizii îndestulătoare pentru iernarea familiilor dealbine. ,

Asigurarea proviziilor de miere. în. funcţie; de pu-terea fiecărei familii se va stabili cantitatea .de mierenecesară pentru iernare. Astfel pentru fiecare fagureocupat cu albine în stupii multietajati, trebuie să seasigure aproximativ 2 kg adică un fagure plin cumiere căpăcită, pe cel puţin jumătate din suprafaţalui. Cum familiile mijlocii ocupă aproximativ 10 fa-guri rezultă că şi mierea necesară ca provizie deiarnă va trebui să reprezinte tot 10·faguri.

Cunoscînd aceste lucruri, în caz că apicultorulvaierna albinele pe bază de miere, corpul de proviziiva fi umplut in timpul unuia din culesurile princi-pale. Acest corp se va lăsa în stup pînă la maturarea.completă a mierii şi căpăcirea ei ,pe cea 2/3, ·dinsuprafaţa fagurilor. r După maturarea mierii corpul-cu provizii se va ridica de pe stup şi se va păstra înmagazia stupinei~' . ", .•: ' în cazul cînd apicultorul,din motive. economice,. Va ierna familiile de albine pe bază de zahăr" acestafiind mult mai ieftin ca mierea, pregătirea corpului

.3' - lntretincrea albinelor 33

___ - AJ I iL

J

~II ~l.. _I

cu hrană se va face pînă cel mai tirziu perioada ime-diat următoare culesului de vară. Administrarea ma-sivă a siropului de zahăr se va face imediat dupăunul din culesurile principale, cînd dispunem de omare cantitate de albine, care va prelucra acest sirop.Aceasta numai dacă după culesul respectiv nu ur-mează imediat un alt cules intens, cînd albinele tre-buie să-I valorifice şi pe acesta. Astfel, dacă dupăculesul de la salcîm nu se va valorifica decît floarea-soarelui, este normal a folosi surplusul de albinepentru prelucrarea siropului; totodată se va con-tribui la combaterea roitului şi la pregătirea generaţii-lor de albine care vor valorifica floarea-soarelui. Deasemenea, după culesul de la foarea-soarelui, prinadministrarea siropului vom intensifica creşterea puie-tului, iar la dispariţia albinelor bătrîne va apare"generaţia ce va ierna şi care a fost scutită de uzurape care ar fi prilejuit-o prelucrarea siropului. '

În nici un caz nu se va prelungi administrarea siro-pului după data de 10-15 august. O dată cu admi-nistrarea siropului, pentru ca acesta să nu ferrnen-teze şi să nu cristalizeze pînă la folosirea lui de cătrealbine se va adăuga 1 gram acid salicilic sau acidcitric pentru fiecare litru de sirop administrat.S-a descris felul cum se pot asigura rezervele de-

hrană în cazul cînd se foloseşte un corp separat, des-.tinat în exclusivitate pentru depozitarea proviziilor.Acest corp urmează a se aşeza peste cuib în toamnădupă ce s-a făcut ultima inversare a corpurilor.Asigurarea proviziilor de hrană se poate face şi

direct în cele două corpuri considerate de creştere apuietului, adică acelea în care familia de albine îşidesfăşoară activitatea în perioada de după ultimulcules şi pînă in toamnă. Procedeul acesta însă are () "

I1;

l'II

34

serie de neajunsuri care se vor arăta cu ocazia de-~crierii lucrărilor privind organizarea cuibului pentruiernare.

În cazul folosirii corpurilor separate pentru asi-gurarea proviziilor de hrană, înălţimea corpului res-pectiv poate fi egală cu cea a corpului de cuib saumai mică. Aceeaşi înălţime la corpul pentru proviziilede hrană şi pentru cuib, este mai practică. Pe de altăparte corpul de hrană micşorat prezintă unele avan-taje: se ridică mai uşor, albinele îl umplu mai binecu miere şi căpăcesc mai repede fagurii; în perioadade iarnă albinele cuprind şi încălzesc mai uşor fa-gurii etc.

Înainte de a hotărî ce corp se va folosi la depozi-tarea proviziilor de hrană, este bine de ştiut că api-cultorii străini, care folosesc corpul micşorat, tI con-sideră în general ca un corp cu rezerve de hrană asi-gurate în plus faţă de necesarul familiilor de albine.Acest corp se aşază pe timpul iernii peste cele douăcorpuri cu înălţime egală, din care unul conţine20-25 kg miere. În acest caz proviziile totale demiere ajung la 35-40 kg. În condiţiile ţării noastrenu se folosesc provizii atit de mari şi ca atare estebine ca acest corp de dimensiuni micşorate să fie folo-sit numai în sezonul activ, pe timpul culesurilor.

Asigurarea provizii/ar de polen. În ţările cu api-cultură avansată unde se acordă o deosebită atenţiehranei proteice, se administrează numai în primăvarăîntre 2-3 kg substanţe proteice, de regulă polen,făină de soia, lapte praf, sau drojdie de bere. Îngeneral toate amestec urile conţin polen, acesta repre-zentind procentul cel mai mare.

În condiţiile ţării noastre, în mod categoric nu tre-buie să lipsească din rezervele nici unei stupini pole-•.3* 35

~II ~l.. _I

cu hrană se va face pînă cel mai tirziu perioada ime-diat următoare culesului de vară. Administrarea ma-sivă a siropului de zahăr se va face imediat dupăunul din culesurile principale, cînd dispunem de omare cantitate de albine, care va prelucra acest sirop.Aceasta numai dacă după culesul respectiv nu ur-mează imediat un alt cules intens, cînd albinele tre-buie să-I valorifice şi pe acesta. Astfel, dacă dupăculesul de la salcîm nu se va valorifica decît floarea-soarelui, este normal a folosi surplusul de albinepentru prelucrarea siropului; totodată se va con-tribui la combaterea roitului şi la pregătirea generaţii-lor de albine care vor valorifica floarea-soarelui. Deasemenea, după culesul de la foarea-soarelui, prinadministrarea siropului vom intensifica creşterea puie-tului, iar la dispariţia albinelor bătrîne va apare"generaţia ce va ierna şi care a fost scutită de uzurape care ar fi prilejuit-o prelucrarea siropului. '

În nici un caz nu se va prelungi administrarea siro-pului după data de 10-15 august. O dată cu admi-nistrarea siropului, pentru ca acesta să nu ferrnen-teze şi să nu cristalizeze pînă la folosirea lui de cătrealbine se va adăuga 1 gram acid salicilic sau acidcitric pentru fiecare litru de sirop administrat.S-a descris felul cum se pot asigura rezervele de-

hrană în cazul cînd se foloseşte un corp separat, des-.tinat în exclusivitate pentru depozitarea proviziilor.Acest corp urmează a se aşeza peste cuib în toamnădupă ce s-a făcut ultima inversare a corpurilor.Asigurarea proviziilor de hrană se poate face şi

direct în cele două corpuri considerate de creştere apuietului, adică acelea în care familia de albine îşidesfăşoară activitatea în perioada de după ultimulcules şi pînă in toamnă. Procedeul acesta însă are () "

I1;

l'II

34

serie de neajunsuri care se vor arăta cu ocazia de-~crierii lucrărilor privind organizarea cuibului pentruiernare.

În cazul folosirii corpurilor separate pentru asi-gurarea proviziilor de hrană, înălţimea corpului res-pectiv poate fi egală cu cea a corpului de cuib saumai mică. Aceeaşi înălţime la corpul pentru proviziilede hrană şi pentru cuib, este mai practică. Pe de altăparte corpul de hrană micşorat prezintă unele avan-taje: se ridică mai uşor, albinele îl umplu mai binecu miere şi căpăcesc mai repede fagurii; în perioadade iarnă albinele cuprind şi încălzesc mai uşor fa-gurii etc.

Înainte de a hotărî ce corp se va folosi la depozi-tarea proviziilor de hrană, este bine de ştiut că api-cultorii străini, care folosesc corpul micşorat, tI con-sideră în general ca un corp cu rezerve de hrană asi-gurate în plus faţă de necesarul familiilor de albine.Acest corp se aşază pe timpul iernii peste cele douăcorpuri cu înălţime egală, din care unul conţine20-25 kg miere. În acest caz proviziile totale demiere ajung la 35-40 kg. În condiţiile ţării noastrenu se folosesc provizii atit de mari şi ca atare estebine ca acest corp de dimensiuni micşorate să fie folo-sit numai în sezonul activ, pe timpul culesurilor.

Asigurarea provizii/ar de polen. În ţările cu api-cultură avansată unde se acordă o deosebită atenţiehranei proteice, se administrează numai în primăvarăîntre 2-3 kg substanţe proteice, de regulă polen,făină de soia, lapte praf, sau drojdie de bere. Îngeneral toate amestec urile conţin polen, acesta repre-zentind procentul cel mai mare.

În condiţiile ţării noastre, în mod categoric nu tre-buie să lipsească din rezervele nici unei stupini pole-•.3* 35

nul natural în cantitate de 1-2 kg pentru fiecarefamilie de albine.

Cel mai simplu procedeu de aprovizionare cu po-len este de a pune la rezervă faguri cu păstură însezonul cînd cuiburile sînt blocate cu acest produs.De asemenea polenul recoltat de albine poate fi reţi-nut înainte de a ajunge în stup cu ajutorul colec-toarelor de .polen. Aprovizionarea cu polen pe aceastăcale nu aduce prejudicii creşterii de puiet deoareceel este recoltat în perioadele cînd cantitătile adusede către albine depăşesc necesarul. Cu ajutorul colec-toarelor de polen se pot face provizii de 1,5-2 kgpentru fiecare familie care a participat la recolta realui.

în magazinele de specialitatesînt diverse tipuri decolectoare elaborate şi construite de către Asociaţia "crescătorilor de albine. Pentru stupul multietajatexistă colectorul de polen ACA model 3 (fig. 7 a) -'>,şicolectorul de polen ACA model 4 (fig. 7 b),

III I

I I, 1I I ~7I I _i-,..---- -- __.-t_-:-

III

I'1

1

il

~==-=--=.~=-==-===..:;:::....-1 I ~'~1

aitf{I I II I 1,1.1 /11 I / II I /1I 1/ !r---------4'1I I . II I '1I ! II .•

fi

Fig. 7 - Colectoare de polen:a - colector amplasat Ia urdiniş ; b - colector amplasat sub capac

36

Colectorul de polen ACA model 3 este un colectarde tipul celor care se montează la urdinişul familieide albine, pe scindura de zbor. După montare colec-torul se lasă o zi-două fără placa activă, pentru caalbinele să se obişnuiască să treacă, prin el. O datăalbinele obişnuite, se pune în funcţie placa activăprin aşezarea ei în poziţie verticală.

Colectorul de polen ACA model 4 este un colectorcare se montează sub capac. Ca principiu de funcţio-nare este asemănător cu celelalte tipuri de colectoare.Acest colector este montat într-o ramă de lemn des-chisă în partea anterioară. Pentru a pune în funcţieacest colector, stupul multietajat se întoarce cu urdi-nişul în spate. După ridicarea capacului şi a podi-şorului se aşază colectorul de polen cu deschidereadin peretele cadrului în direcţia pe care a avut-ourdinişul stupului. Albinele culegătoare, nemaigăsind.urdinişul, şi fiind atrase de mirosul familiei care serăspîndeşte prin deschiderea colectorului vor căutasă intre în interiorul stupului prin această deschidereşi vor lăsa o parte din polenul pe care H transportă,În momentul trecerii lor prin placa activă.

Acest tip de colector permite ridicarea polenuluistrîns la interval de 6-7 zile; în acest timp. polenuleste'Ia adăpost de intemperii şi totodată începe o pre-uscare a lui datorită căldurii degajate de cuibul fa-miliei.

Mai există o metodă de recoItare a polenului, fărăparticiparea albinelor. în acest caz apicultorul recol-tează polenul manual sau cu ajutorul unei aparaturispeciale. RecoItarea manuală se face la porumb, caredeşi este o plantă anemofilă (polenizarea se face cuajutorul vîntului, nu a insectelor) oferă un polen cuo valoare ridicată pentru albine. Recoltarea manuală

,t'

37

-------'- 1 'II "!.il;;'· ,J

nul natural în cantitate de 1-2 kg pentru fiecarefamilie de albine.

Cel mai simplu procedeu de aprovizionare cu po-len este de a pune la rezervă faguri cu păstură însezonul cînd cuiburile sînt blocate cu acest produs.De asemenea polenul recoltat de albine poate fi reţi-nut înainte de a ajunge în stup cu ajutorul colec-toarelor de .polen. Aprovizionarea cu polen pe aceastăcale nu aduce prejudicii creşterii de puiet deoareceel este recoltat în perioadele cînd cantitătile adusede către albine depăşesc necesarul. Cu ajutorul colec-toarelor de polen se pot face provizii de 1,5-2 kgpentru fiecare familie care a participat la recolta realui.

în magazinele de specialitatesînt diverse tipuri decolectoare elaborate şi construite de către Asociaţia "crescătorilor de albine. Pentru stupul multietajatexistă colectorul de polen ACA model 3 (fig. 7 a) -'>,şicolectorul de polen ACA model 4 (fig. 7 b),

III I

I I, 1I I ~7I I _i-,..---- -- __.-t_-:-

III

I'1

1

il

~==-=--=.~=-==-===..:;:::....-1 I ~'~1

aitf{I I II I 1,1.1 /11 I / II I /1I 1/ !r---------4'1I I . II I '1I ! II .•

fi

Fig. 7 - Colectoare de polen:a - colector amplasat Ia urdiniş ; b - colector amplasat sub capac

36

Colectorul de polen ACA model 3 este un colectarde tipul celor care se montează la urdinişul familieide albine, pe scindura de zbor. După montare colec-torul se lasă o zi-două fără placa activă, pentru caalbinele să se obişnuiască să treacă, prin el. O datăalbinele obişnuite, se pune în funcţie placa activăprin aşezarea ei în poziţie verticală.

Colectorul de polen ACA model 4 este un colectorcare se montează sub capac. Ca principiu de funcţio-nare este asemănător cu celelalte tipuri de colectoare.Acest colector este montat într-o ramă de lemn des-chisă în partea anterioară. Pentru a pune în funcţieacest colector, stupul multietajat se întoarce cu urdi-nişul în spate. După ridicarea capacului şi a podi-şorului se aşază colectorul de polen cu deschidereadin peretele cadrului în direcţia pe care a avut-ourdinişul stupului. Albinele culegătoare, nemaigăsind.urdinişul, şi fiind atrase de mirosul familiei care serăspîndeşte prin deschiderea colectorului vor căutasă intre în interiorul stupului prin această deschidereşi vor lăsa o parte din polenul pe care H transportă,În momentul trecerii lor prin placa activă.

Acest tip de colector permite ridicarea polenuluistrîns la interval de 6-7 zile; în acest timp. polenuleste'Ia adăpost de intemperii şi totodată începe o pre-uscare a lui datorită căldurii degajate de cuibul fa-miliei.

Mai există o metodă de recoItare a polenului, fărăparticiparea albinelor. în acest caz apicultorul recol-tează polenul manual sau cu ajutorul unei aparaturispeciale. RecoItarea manuală se face la porumb, caredeşi este o plantă anemofilă (polenizarea se face cuajutorul vîntului, nu a insectelor) oferă un polen cuo valoare ridicată pentru albine. Recoltarea manuală

,t'

37

-------'- 1 'II "!.il;;'· ,J

a polenului de porumb se face prin scuturarea pani-cuIelor aflate la începutul înfloririi, După ce scuturăaceste panicule într-o cutie uşoară de carton sau pla-caj, apicultorul separă prin cernere polenul de cele-lalte părţi .Florale ale porumbului. Randamentul deculegere a polenului după această metodă este decea 1 kg pe zi.Un alt mijloc de recoltare manuală a polenului de

porumb, este acela de a detaşa paniculele cînd acesteasînt în burduf şi a le păstra într-o cameră uscată şicălduroasă pînă la maturarea şi deschiderea florilor.Cînd polenul începe să se detaşeze de părţile florale,se colectează prin scuturarea paniculelor.Recoltarea mecanizată necesită o aparatură care

principial se bazează pe efectul aerului aspirat. Cuastfel de aspiratoare se poate recolta polen de ladiverse plante bogate în acest produs. Un astfel depolen bineînţeles că va avea o valoare mai ridicatădecît acela provenit numai de la porumb.

Indiferent ce metode au fost folosire la recolta re,polenul se va supune uscării imediate şi se va tratacu bioxid de carbon sau tetraclorură de carbon pen-tru a preveni atacul de dăunători care pot să distrugă -întreaga rezervă de polen.

Organizareacuibului familiei de albine În vederea iernării.

În condiţii naturale, ca urmare a instincte-lor consolidate în decursul timpului la albine, orga-nizarea cuibului se face, aşa după cum s-a arătat, "după anumite principii biologice. '

38

__ .•_._., _" _. •.. __, ... , •••1 """_."..... ~----.,__-------~---'__

Dintre toate tipurile de stupi, cele mai bune con-diţii pentru a asigura o astfel de aranjare o oferăstupul multietajat.

Ţinînd seama de cantitatea rezervelor de hranănecesare, de faptul că aceste rezerve trebuie să se afleîn partea de sus a cuibului, o 'aranjare bună a aces-tuia în yederea iernării va fi cea prezentată înfigura 9c. Felul în care se va putea reuşi acest lucrudepinde numai de modul cum se vor pregăti şi păstrarezervele de hrană.La descrierea lucrărilor pentru asigurarea provizii-

lor de hrană pentru iarnă, s-a arătat că aceasta sepoate face în fagurii existenti în cele două corpuriîn care se face creşterea de puiet după ultimul culesprincipal, sau într-un corp separat, destinat exclusivpentru depozitarea proviziilor de miere şi care se vapune ca al doilea corp al stupului la intrarea în iarnăa familiei de albine. Primul aspect reprezintă în maremăsură practica actuală folosită în ţara noastră. Pen-tru acest lucru vom sublinia laturile negative al aces-tui procedeu, în dorinţa ca apicultorii să discearnăprin comparaţie, care este soluţia cea mai bună depregătire a cuibului pentru iernare.

În carul pregătirii proviziilor de hrană în celedouă corpuri în care se desfăşoară activitatea familieide albine după ultimul cules, din numărul total de20 faguri vor fi ocupaţi cu proviziile de hranăcea 12 faguri (cînd proviziile sînt în cantităţi cores-punzătoare) iar pentru creşterea puietului vor mairămîne 8 faguri. Aceste provizii şi spaţii pentru creş-terea puietului sînt repartizate aproximativ egal încele două. corpuri datorită inversărilor care au locÎntre ele. Cum îşi vor organiza albinele cuibulîrtaceste condiţii? Creşterea puietului seva face în

~ilIfI

39

rL _ .q

a polenului de porumb se face prin scuturarea pani-cuIelor aflate la începutul înfloririi, După ce scuturăaceste panicule într-o cutie uşoară de carton sau pla-caj, apicultorul separă prin cernere polenul de cele-lalte părţi .Florale ale porumbului. Randamentul deculegere a polenului după această metodă este decea 1 kg pe zi.Un alt mijloc de recoltare manuală a polenului de

porumb, este acela de a detaşa paniculele cînd acesteasînt în burduf şi a le păstra într-o cameră uscată şicălduroasă pînă la maturarea şi deschiderea florilor.Cînd polenul începe să se detaşeze de părţile florale,se colectează prin scuturarea paniculelor.Recoltarea mecanizată necesită o aparatură care

principial se bazează pe efectul aerului aspirat. Cuastfel de aspiratoare se poate recolta polen de ladiverse plante bogate în acest produs. Un astfel depolen bineînţeles că va avea o valoare mai ridicatădecît acela provenit numai de la porumb.

Indiferent ce metode au fost folosire la recolta re,polenul se va supune uscării imediate şi se va tratacu bioxid de carbon sau tetraclorură de carbon pen-tru a preveni atacul de dăunători care pot să distrugă -întreaga rezervă de polen.

Organizareacuibului familiei de albine În vederea iernării.

În condiţii naturale, ca urmare a instincte-lor consolidate în decursul timpului la albine, orga-nizarea cuibului se face, aşa după cum s-a arătat, "după anumite principii biologice. '

38

__ .•_._., _" _. •.. __, ... , •••1 """_."..... ~----.,__-------~---'__

Dintre toate tipurile de stupi, cele mai bune con-diţii pentru a asigura o astfel de aranjare o oferăstupul multietajat.

Ţinînd seama de cantitatea rezervelor de hranănecesare, de faptul că aceste rezerve trebuie să se afleîn partea de sus a cuibului, o 'aranjare bună a aces-tuia în yederea iernării va fi cea prezentată înfigura 9c. Felul în care se va putea reuşi acest lucrudepinde numai de modul cum se vor pregăti şi păstrarezervele de hrană.La descrierea lucrărilor pentru asigurarea provizii-

lor de hrană pentru iarnă, s-a arătat că aceasta sepoate face în fagurii existenti în cele două corpuriîn care se face creşterea de puiet după ultimul culesprincipal, sau într-un corp separat, destinat exclusivpentru depozitarea proviziilor de miere şi care se vapune ca al doilea corp al stupului la intrarea în iarnăa familiei de albine. Primul aspect reprezintă în maremăsură practica actuală folosită în ţara noastră. Pen-tru acest lucru vom sublinia laturile negative al aces-tui procedeu, în dorinţa ca apicultorii să discearnăprin comparaţie, care este soluţia cea mai bună depregătire a cuibului pentru iernare.

În carul pregătirii proviziilor de hrană în celedouă corpuri în care se desfăşoară activitatea familieide albine după ultimul cules, din numărul total de20 faguri vor fi ocupaţi cu proviziile de hranăcea 12 faguri (cînd proviziile sînt în cantităţi cores-punzătoare) iar pentru creşterea puietului vor mairămîne 8 faguri. Aceste provizii şi spaţii pentru creş-terea puietului sînt repartizate aproximativ egal încele două. corpuri datorită inversărilor care au locÎntre ele. Cum îşi vor organiza albinele cuibulîrtaceste condiţii? Creşterea puietului seva face în

~ilIfI

39

rL _ .q

UII_MiepeII, , fuief căp/icif

. ,1 ,. 1'-11'-11'-1I II II I ' I II 11'1',

lS= L-

a bFig. 8 - Organizarea necorespunzătoare a cuibului pentruiemare în corpurile de creştere a puietului

fagurii din mijlocul celor două corpuri; ca atare, pro-viziile de miere vor fi depozitate pe fagurii mărgi-naşi. După ultima inversare a corpurilor (fig. 8 a)~Fagurii centrali din corpul de jos vor fi ocupaţi cu'puiet În majoritate căpăcit iar fagurii centrali dincorpul .superior vor avea puiet de diferite vîrste.După un timp, puietul din corpul inferior va eclo-ziona iar după Încetarea depunerii ouălor şi matu-rarea puietului va ecloziona şi cel din corpul superior.Această situaţie se Înregistrează În momentul cîndfamilia de albine nu mai desfăşoară nici o activitate.Ca urmare a celor arătate, În ambele corpuri, În zonacentrală, imediat Înainte de Începerea iernii, vomavea faguri cu celule goale, cînd tocmai În loculacestora avem nevoie de faguri cu provizii (fig. 8 b).De asemenea provizii le de miere din corpul de jos,În, special mierea căpăcită, nu pot fi transportate Încorpul superior, iar prin plasarea ghemului de ierna reÎn partea superioară a stupului aceşti faguri cu miere.rămÎninutilizabili. Datorită acestor factori şi con-

40

ditionat de deplasarea verticală a ghemului de Ier-nare, proviziile existente deasupra' ghemului numaisint suficiente.La alte sisteme de stupi se procedează •l'a Înlătura-

rea fagurilor goi şi introducerea în' 'locul lot a Fagu-rilor plini cu miere, aceasta constituind singura posi-bilitate de remediere a organizării cuibului. în cazulstupului multietajat practicarea acestei soluţii, pelîngă că contravine Însăşi principiului de exploatareci stupului respectiv nu justifică 'nici consumul demuncă, din moment ce există alte solutiicorespunză-toare.Rămîne deci ca metodă maitavantajoasăvpregă-

tirea proviziilor de miere Într-un corp separat, desti-nat exclusiv acestui scop. în cazul acesta, după pregă-tirea din timpa, corpurilor cu provizii, trebuie-asi-gurată păstrarea lor pînă la ultima inversare a cor':'puri lor stupului, -cînd se aşază ca al doilea corp.Există posibilitatea de a aşeza corpul cu provizii

ca al doilea corp al stupului, imediat după ultimulcules, cînd Începe perioada de creştere a unui numărcît mai mare de albine pentru asigurarea generaţieide iernare. în acest caz Însă se reduce suprafaţa ofe-rită mătcii pentru a depune ouă. .De asemenea inver-sarea corpurilor ca mijloc de stimulare a creşteriipuietului prin lărgirea cuibului, nu se poate,' realizaÎntrucît fagurii din corpul cu provizii nu va aveacelule goale În care să se poată extinde creşterea puie-tului.T'entru această creştere rămîne in condiţiile ară-tate un singur corp, or pentru a putea aplica proce-deul inversării corpurilor sînt necesare obligatoriudouă corpuri În care să se poată creşte puietul. ,Ca atare, acest mod de a păstra proviziile de hrană

nu este recomandabil. '" '

41

UII_MiepeII, , fuief căp/icif

. ,1 ,. 1'-11'-11'-1I II II I ' I II 11'1',

lS= L-

a bFig. 8 - Organizarea necorespunzătoare a cuibului pentruiemare în corpurile de creştere a puietului

fagurii din mijlocul celor două corpuri; ca atare, pro-viziile de miere vor fi depozitate pe fagurii mărgi-naşi. După ultima inversare a corpurilor (fig. 8 a)~Fagurii centrali din corpul de jos vor fi ocupaţi cu'puiet În majoritate căpăcit iar fagurii centrali dincorpul .superior vor avea puiet de diferite vîrste.După un timp, puietul din corpul inferior va eclo-ziona iar după Încetarea depunerii ouălor şi matu-rarea puietului va ecloziona şi cel din corpul superior.Această situaţie se Înregistrează În momentul cîndfamilia de albine nu mai desfăşoară nici o activitate.Ca urmare a celor arătate, În ambele corpuri, În zonacentrală, imediat Înainte de Începerea iernii, vomavea faguri cu celule goale, cînd tocmai În loculacestora avem nevoie de faguri cu provizii (fig. 8 b).De asemenea provizii le de miere din corpul de jos,În, special mierea căpăcită, nu pot fi transportate Încorpul superior, iar prin plasarea ghemului de ierna reÎn partea superioară a stupului aceşti faguri cu miere.rămÎninutilizabili. Datorită acestor factori şi con-

40

ditionat de deplasarea verticală a ghemului de Ier-nare, proviziile existente deasupra' ghemului numaisint suficiente.La alte sisteme de stupi se procedează •l'a Înlătura-

rea fagurilor goi şi introducerea în' 'locul lot a Fagu-rilor plini cu miere, aceasta constituind singura posi-bilitate de remediere a organizării cuibului. în cazulstupului multietajat practicarea acestei soluţii, pelîngă că contravine Însăşi principiului de exploatareci stupului respectiv nu justifică 'nici consumul demuncă, din moment ce există alte solutiicorespunză-toare.Rămîne deci ca metodă maitavantajoasăvpregă-

tirea proviziilor de miere Într-un corp separat, desti-nat exclusiv acestui scop. în cazul acesta, după pregă-tirea din timpa, corpurilor cu provizii, trebuie-asi-gurată păstrarea lor pînă la ultima inversare a cor':'puri lor stupului, -cînd se aşază ca al doilea corp.Există posibilitatea de a aşeza corpul cu provizii

ca al doilea corp al stupului, imediat după ultimulcules, cînd Începe perioada de creştere a unui numărcît mai mare de albine pentru asigurarea generaţieide iernare. în acest caz Însă se reduce suprafaţa ofe-rită mătcii pentru a depune ouă. .De asemenea inver-sarea corpurilor ca mijloc de stimulare a creşteriipuietului prin lărgirea cuibului, nu se poate,' realizaÎntrucît fagurii din corpul cu provizii nu va aveacelule goale În care să se poată extinde creşterea puie-tului.T'entru această creştere rămîne in condiţiile ară-tate un singur corp, or pentru a putea aplica proce-deul inversării corpurilor sînt necesare obligatoriudouă corpuri În care să se poată creşte puietul. ,Ca atare, acest mod de a păstra proviziile de hrană

nu este recomandabil. '" '

41

,1'I

Păstrarea corpului cu proviziile pentru iarnă sepoate face prin aşezarea lui ca al treilea corp, pestecelelalte două in care se face creşterea puietului. Înacest caz se asigură spaţiul necesar pentru ouat pre-cum şi posibilitatea aplicării procedeului de inversarea corpurilor, însă această operaţiune va fi mai greaşi va cere un volum de muncă mai mare.Pentru a avea spaţiul necesar creşterii puietului şi

pentru a efectua in cele mai bune condiţii inver-sarea corpurilor, corpul ~u provizii le de hrană trebuiepăstrat pînă la utilizarea lui in magazia stupinei. Nutrebuie să ne îngrijorăm că datorită îndepărtării cor-pului cu provizii de hrană in perioada îrnputerniciriifamiliilor pentru iernat, dezvoltarea acestora va aveade suferit. În cele două corpuri, in care după ultimulcules va continua dezvoltarea familiei de albine, vor ~exista in mod independent de voinţa apicultorului '~rezerve suficiente de hrană care să stimuleze creştereade puiet; aceste rezerve provin din valorificarea cule-sului principal după ultima extragere a mierii, dinvalorificarea culesurilor de întreţinere sau din hrăni-rile stimulente ce se vor administra o dată cu ince-perea creşterii generaţiilor de albine pentru iernare.Organizarea cuibului in acest caz va fi simplă şi

se va efectua cu cea mai mare grijă. Numărul Faguri-lor goi, lipsiţi de miere din mijlocul cuibului, atit incorpul inferior, cit şi in cel superior va fi considera-bil mai mare, fapt care asociat cu inversarea corpuri-lor şi hrănirile stimulente va crea posibilitatea creş-terii unei mari cantităţi de albine. Înaintea ultimeiinversări a corpurilor (fig. 9 a) vor exisţa in ambelecorpuri zone mari ocupate cu puiet. Între timp puie-.tul din corpul inferior va ecloziona eliberînd fagurii'iar marea majoritate a mierei, fiind necăpăcită, va fi

42

.~

.~~~

EtIiIii" . " .. ", "'-f:<:;••••• ' 'i'iÎ""' i

,fu~t::: ••...!i:::)~••....,~.~c...5ct:'~:

jIiRWîS\SSSSSS< I .rp;;;rw;;'»Y'6'\SSl "§SSSS\SSSSSSSS I

fu"''', i iIMl\SSfu\i§SSK]___ ~,\""",.,~,-,-~~~s:~'-'--'" _J

~~~~~«\i

~_I""""" I

t)

o•...<Ils::::•....~;:1•...~s::::<1)o-

'S;:i...o'Su

-t:)<Il

o•...<Ilo..,

) <IlNs::::;:1o-V)o•...ou<Ilo•...<IlN.~OI)•...

I:;l OI0\

Mu::

,1'I

Păstrarea corpului cu proviziile pentru iarnă sepoate face prin aşezarea lui ca al treilea corp, pestecelelalte două in care se face creşterea puietului. Înacest caz se asigură spaţiul necesar pentru ouat pre-cum şi posibilitatea aplicării procedeului de inversarea corpurilor, însă această operaţiune va fi mai greaşi va cere un volum de muncă mai mare.Pentru a avea spaţiul necesar creşterii puietului şi

pentru a efectua in cele mai bune condiţii inver-sarea corpurilor, corpul ~u provizii le de hrană trebuiepăstrat pînă la utilizarea lui in magazia stupinei. Nutrebuie să ne îngrijorăm că datorită îndepărtării cor-pului cu provizii de hrană in perioada îrnputerniciriifamiliilor pentru iernat, dezvoltarea acestora va aveade suferit. În cele două corpuri, in care după ultimulcules va continua dezvoltarea familiei de albine, vor ~exista in mod independent de voinţa apicultorului '~rezerve suficiente de hrană care să stimuleze creştereade puiet; aceste rezerve provin din valorificarea cule-sului principal după ultima extragere a mierii, dinvalorificarea culesurilor de întreţinere sau din hrăni-rile stimulente ce se vor administra o dată cu ince-perea creşterii generaţiilor de albine pentru iernare.Organizarea cuibului in acest caz va fi simplă şi

se va efectua cu cea mai mare grijă. Numărul Faguri-lor goi, lipsiţi de miere din mijlocul cuibului, atit incorpul inferior, cit şi in cel superior va fi considera-bil mai mare, fapt care asociat cu inversarea corpuri-lor şi hrănirile stimulente va crea posibilitatea creş-terii unei mari cantităţi de albine. Înaintea ultimeiinversări a corpurilor (fig. 9 a) vor exisţa in ambelecorpuri zone mari ocupate cu puiet. Între timp puie-.tul din corpul inferior va ecloziona eliberînd fagurii'iar marea majoritate a mierei, fiind necăpăcită, va fi

42

.~

.~~~

EtIiIii" . " .. ", "'-f:<:;••••• ' 'i'iÎ""' i

,fu~t::: ••...!i:::)~••....,~.~c...5ct:'~:

jIiRWîS\SSSSSS< I .rp;;;rw;;'»Y'6'\SSl "§SSSS\SSSSSSSS I

fu"''', i iIMl\SSfu\i§SSK]___ ~,\""",.,~,-,-~~~s:~'-'--'" _J

~~~~~«\i

~_I""""" I

t)

o•...<Ils::::•....~;:1•...~s::::<1)o-

'S;:i...o'Su

-t:)<Il

o•...<Ilo..,

) <IlNs::::;:1o-V)o•...ou<Ilo•...<IlN.~OI)•...

I:;l OI0\

Mu::

transportată În corpul superior unde s-a format cui-bul albinelor (fig. 9 b), ..în condiţiile acestea se face ultima inversare a cor-

purilor. în cadrul acestei operaţii corpul inferior seînlătură definitiv. Corpul superior cu matca şi cui-bul familiei se aşază pe fundul stupului iar pesteacesta se plasează corpul cu proviziile de hrană(fig. 9 c). în felul acesta se realizează o aranjareide~Iă a cuibului familiei, specific stupului multi-etaJat. .Expunerea tuturor procedeelor şi mijloacelor care

pot fi folosite la pregătirea familiilor de albine pentruiernare, poate părea complicată. Acest lucru ar puteaderuta În special pe apicultorii Începători. Pentru areda simplitatea lucrărilor de pregătire a familiilorde albine pentru iernare, se prezintă în schiţa de mai "jos, succesiunea lucrărilor .necesare a fi executate în .>

acest sens (fig. 10).

/---,

Se păstrează Î!l magazia stl/pinei --- 8IEI.

(frOYizii8rnă)t= "

2

,1 ........ P.I.

\2 l'- 1DD_

,. ,h. r. v . V I., " • (J '. n; , ', tr , • 1" IInversareacorptlri/of'penif'Umen- f'ganlZ3fie8c/J/tiuritor:tnsmt« tie \

rea SP8!lIJfu/de ouat infroducef'eala Iernat

Fig. 10 - Schema pregătirii familiilor de albine pentru iernat

44

Îngrijireafamiliilor de albine În timpul iern.ii

Famiiiile puternice, cu albine tinere crescute după1 august şi cu rezerve Îndestulătoare de hrană, vorda foarte puţin de lucru apicultorului în perioadade iarnă.Iernarea familiilor de albine rîn stupi multietajati

se face de regulă în aer liber. Apicultorii vor acordao importanţă deosebită efectuării zborului de curătareîn zilele călduroase. Aceasta impune ca stupina să,fie expusă razelor soarelui şi să fie adăpostită decurenţii reci. în acest scop, dacă condiţiile naturalenu asigură protecţia contra vîntului se vor amenajaparavane din cele mai ieftine materiale. Expunerea.stupilor la soare înseamnă o acumulare de căldurăîn stup şi ca urmare răcirea mai înceată a ghemuluide ierna re şi o activitate mai timpurie a familiilor

. pentru creşterea puietului.--'1 Dacă stupii vor fi acoperiţi cu totul sau parţial

de zăpadă nu este necesar să se cureţe zăpada, întru-cît ea reprezintă o protecţie suplimentară contra cu-renţilor reci, pătrunderea aerului prin zăpadă permi-ţînd primenirea corespunzătoare- a atmosferei dinstup. O dată cu apariţia zilelor însorite, cînd zăpadaîncepe să formeze o crustă, ea trebuie înlăturatăpentru a nu împiedica pătrunderea razelor solarepînă la pereţii stupuluişi pentru că crusta. formatănu mai facilitează pătrunderea aerului.în general îngrijirea pe timpul iernii a albinelor

adăpostite în stupi multietajati, se va axa pe supra-vegherea, controlul auditiv şi ajutorarea familiilorla care eventual se observă stări anormale, ca lipsa dehrană, îmbolnăviri de diaree, pierderea mătcilor, pă-

y

45

transportată În corpul superior unde s-a format cui-bul albinelor (fig. 9 b), ..în condiţiile acestea se face ultima inversare a cor-

purilor. în cadrul acestei operaţii corpul inferior seînlătură definitiv. Corpul superior cu matca şi cui-bul familiei se aşază pe fundul stupului iar pesteacesta se plasează corpul cu proviziile de hrană(fig. 9 c). în felul acesta se realizează o aranjareide~Iă a cuibului familiei, specific stupului multi-etaJat. .Expunerea tuturor procedeelor şi mijloacelor care

pot fi folosite la pregătirea familiilor de albine pentruiernare, poate părea complicată. Acest lucru ar puteaderuta În special pe apicultorii Începători. Pentru areda simplitatea lucrărilor de pregătire a familiilorde albine pentru iernare, se prezintă în schiţa de mai "jos, succesiunea lucrărilor .necesare a fi executate în .>

acest sens (fig. 10).

/---,

Se păstrează Î!l magazia stl/pinei --- 8IEI.

(frOYizii8rnă)t= "

2

,1 ........ P.I.

\2 l'- 1DD_

,. ,h. r. v . V I., " • (J '. n; , ', tr , • 1" IInversareacorptlri/of'penif'Umen- f'ganlZ3fie8c/J/tiuritor:tnsmt« tie \

rea SP8!lIJfu/de ouat infroducef'eala Iernat

Fig. 10 - Schema pregătirii familiilor de albine pentru iernat

44

Îngrijireafamiliilor de albine În timpul iern.ii

Famiiiile puternice, cu albine tinere crescute după1 august şi cu rezerve Îndestulătoare de hrană, vorda foarte puţin de lucru apicultorului în perioadade iarnă.Iernarea familiilor de albine rîn stupi multietajati

se face de regulă în aer liber. Apicultorii vor acordao importanţă deosebită efectuării zborului de curătareîn zilele călduroase. Aceasta impune ca stupina să,fie expusă razelor soarelui şi să fie adăpostită decurenţii reci. în acest scop, dacă condiţiile naturalenu asigură protecţia contra vîntului se vor amenajaparavane din cele mai ieftine materiale. Expunerea.stupilor la soare înseamnă o acumulare de căldurăîn stup şi ca urmare răcirea mai înceată a ghemuluide ierna re şi o activitate mai timpurie a familiilor

. pentru creşterea puietului.--'1 Dacă stupii vor fi acoperiţi cu totul sau parţial

de zăpadă nu este necesar să se cureţe zăpada, întru-cît ea reprezintă o protecţie suplimentară contra cu-renţilor reci, pătrunderea aerului prin zăpadă permi-ţînd primenirea corespunzătoare- a atmosferei dinstup. O dată cu apariţia zilelor însorite, cînd zăpadaîncepe să formeze o crustă, ea trebuie înlăturatăpentru a nu împiedica pătrunderea razelor solarepînă la pereţii stupuluişi pentru că crusta. formatănu mai facilitează pătrunderea aerului.în general îngrijirea pe timpul iernii a albinelor

adăpostite în stupi multietajati, se va axa pe supra-vegherea, controlul auditiv şi ajutorarea familiilorla care eventual se observă stări anormale, ca lipsa dehrană, îmbolnăviri de diaree, pierderea mătcilor, pă-

y

45

trunderea şoarecilor. Detalii privind intervenţiile înastfel de cazuri se găsesc în publicaţiile referitoare lacreşterea albinelor, măsurile ce trebuie luate fiindidentice pentru toate tipurile de stupi.

Ingrijireafamiliilor de albine În perioada de dezvoltareşi de valorificare a culesurilor

Pre!Jătlreafamiliilor de albine pentru valorificarea culesurilor

O dată cu venirea primelor zile călduroase de pri-măvară timpurie, gîndul fiecărui apicultor se în- "i

dreaptă mai mult ca oricînd spre recoltele de miere '.ce le va realiza în anul respectiv, recolte pe care şi le ,doreşte cît mai mari.

Apicultorul nu trebuie să uite însă adevărul atîtde des repetat pînă acum, că realizarea producţiiloraşteptate este posibilă numai cu albine foarte puter;..·nice. Condiţiile ca o familie de albine să ajungă pu-ternică pe timpul culesurilor sînt cele arătate în capi:"rolul cu privire la pregătirea familiilor pentru ier-nare. O parte din aceste condiţii ca: populaţie mare,mărci cu mare capacitate de ouat, calitatea Fagurilor,condiţiile de căldură, au fost asigurate încă dintoamnă şi vor continua să-şi imprime efectele pozi-• •• " •• v vtive ŞI 111 pnma vara.Lucrările pe care trebuie să le repetăm şi să le

intensificăm în primăvară se referă la hrănirea cores-punzătoare a albinelor şi punerea în continuu la dis":'poziţia mătcii a spaţiului corespunzător pentru depu-nerea ouălor.

46

.",

'.•)',1

Hrănirea corespunzătoare a familiei de albine. LaÎnceputul primăverii, imediat după ieşirea din iarnă,din cauză că albinele care au iernat mor treptat iaralbinele nou-născute nu compensează numărul celordispărute, se va înregistra ..o iperioadă _de slăbire afamiliei de albine. Astfel vor exista în cuib cantităţimari de puiet, dar un număr mai mic de albine. Pemăsură ce puietul începe să eclozioneze în masă,familia de albine egalează ca putere situatia de la'ieşirea din iarnă şi de acum începe dezvoltarea înritm intens, dezvoltare care asigură generaţiile dealbine ce vor participa la primul cules şi de care vadepinde puterea familiei în viitor.

Reiese clar deci necesitatea ca apicultorul să inter-vină pentru ca familia de albine să parcurgă cît mairepede. perioada de înlocuire a albinelor care au ier-nat. Aceasta înseamnă să se crească puiet cît maitimpuriu şi în cantităţi dt- mai mari. Spaţiul necesarpentru acest lucru există. Apicultorul trebuie deci săoblige albinele să treacă la o activitate intensă, acti-vitate care stimulează şi creşterea puietului. Intensi-ficarea activităţii albinelor poate ..fi realizată prinobligarea acestora de a cpnsuma o cantitate sporităde hrană. în acest sens, în pr-imăvară mai există oproblemă căreia apicultorul trebuie să-i acorde oatenţie deosebită. După perioada de iernare ultimaparte a intestinului albinelor este plină cu resturilealimentare nedigerate în timpul iernii. Prelucrareaunor cantităţi rhai mari de hrană necesară creşteriipuietului este posibilă numai după eliberarea orga-nismului albinelor de aceste resturi. Eliminarea restu-rilor alimentare nedigerate se efectuează cu ocaziazborurilor de curătare. Aceasta este prima grijă pe

~

" k

47

trunderea şoarecilor. Detalii privind intervenţiile înastfel de cazuri se găsesc în publicaţiile referitoare lacreşterea albinelor, măsurile ce trebuie luate fiindidentice pentru toate tipurile de stupi.

Ingrijireafamiliilor de albine În perioada de dezvoltareşi de valorificare a culesurilor

Pre!Jătlreafamiliilor de albine pentru valorificarea culesurilor

O dată cu venirea primelor zile călduroase de pri-măvară timpurie, gîndul fiecărui apicultor se în- "i

dreaptă mai mult ca oricînd spre recoltele de miere '.ce le va realiza în anul respectiv, recolte pe care şi le ,doreşte cît mai mari.

Apicultorul nu trebuie să uite însă adevărul atîtde des repetat pînă acum, că realizarea producţiiloraşteptate este posibilă numai cu albine foarte puter;..·nice. Condiţiile ca o familie de albine să ajungă pu-ternică pe timpul culesurilor sînt cele arătate în capi:"rolul cu privire la pregătirea familiilor pentru ier-nare. O parte din aceste condiţii ca: populaţie mare,mărci cu mare capacitate de ouat, calitatea Fagurilor,condiţiile de căldură, au fost asigurate încă dintoamnă şi vor continua să-şi imprime efectele pozi-• •• " •• v vtive ŞI 111 pnma vara.Lucrările pe care trebuie să le repetăm şi să le

intensificăm în primăvară se referă la hrănirea cores-punzătoare a albinelor şi punerea în continuu la dis":'poziţia mătcii a spaţiului corespunzător pentru depu-nerea ouălor.

46

.",

'.•)',1

Hrănirea corespunzătoare a familiei de albine. LaÎnceputul primăverii, imediat după ieşirea din iarnă,din cauză că albinele care au iernat mor treptat iaralbinele nou-născute nu compensează numărul celordispărute, se va înregistra ..o iperioadă _de slăbire afamiliei de albine. Astfel vor exista în cuib cantităţimari de puiet, dar un număr mai mic de albine. Pemăsură ce puietul începe să eclozioneze în masă,familia de albine egalează ca putere situatia de la'ieşirea din iarnă şi de acum începe dezvoltarea înritm intens, dezvoltare care asigură generaţiile dealbine ce vor participa la primul cules şi de care vadepinde puterea familiei în viitor.

Reiese clar deci necesitatea ca apicultorul să inter-vină pentru ca familia de albine să parcurgă cît mairepede. perioada de înlocuire a albinelor care au ier-nat. Aceasta înseamnă să se crească puiet cît maitimpuriu şi în cantităţi dt- mai mari. Spaţiul necesarpentru acest lucru există. Apicultorul trebuie deci săoblige albinele să treacă la o activitate intensă, acti-vitate care stimulează şi creşterea puietului. Intensi-ficarea activităţii albinelor poate ..fi realizată prinobligarea acestora de a cpnsuma o cantitate sporităde hrană. în acest sens, în pr-imăvară mai există oproblemă căreia apicultorul trebuie să-i acorde oatenţie deosebită. După perioada de iernare ultimaparte a intestinului albinelor este plină cu resturilealimentare nedigerate în timpul iernii. Prelucrareaunor cantităţi rhai mari de hrană necesară creşteriipuietului este posibilă numai după eliberarea orga-nismului albinelor de aceste resturi. Eliminarea restu-rilor alimentare nedigerate se efectuează cu ocaziazborurilor de curătare. Aceasta este prima grijă pe

~

" k

47

care trebuie să o aibă orice apicultor la venirea pri-măverii. -Familiile de-albine trebuie impulsionate să execute

zboruri de curătare ori de cîte ori şi oricînd tempera-tura aerului se ridică peste 12°C. Aceste ocazii se-potivi chiar in luna ianuarie in zilele însorite. în modnormal însă aceste temperaturi sint obişnuite in zilelede la sfîrşitul lunii' februarie, inceputul lunii martie.In aceste zile, pe măsură ce albinele simt căldurasoarelui incep să iasă la zbor, din ce in celmai multeII vII d b -1 d II vpma cin z oru se pro uce m masa.. Acest moment poate fi considerat ca trecerea de laperioada de iernare la reluarea activităţii de primă-vară. Pentru grăbirea acestui moment apicultorultrebuie să intervină cu' mijloacele ce ii stau la înde-mină. O dată efectuate zborurile de curătare, incepeadministrarea hranei.·în general albinele dispun de rezerve de miere că-păcită dar apicultorul trebuie să le oblige să consumecantităţi mai mari decît ar consuma in mod normal.Acest lucru se realizează prin hrănirile stimulente.Creşterea unor cantităţi cît mai mari de puiet nueste posibilă, după cum se ştie, fără o abundenţă dehrană proteică. Dacă in cuibul familiilor de albinese vor găsi cantităţi însemnate de miere, in ceea cepriveşte păstura, cantitătile vor fi reduse sau chiarvor lipsi complet. Pe de altă parte rezervele de pro-teine acumulate in corpul gras al albinelor, după 0'

perioadă îndelungată de iernare, vor fi şi ele epui-zate. în aceste condiţii, numai introducerea in cuibulfamiliei de albine a hranei proteice din rezervele.stupinei vor putea asigura o hrănire corespunzătoare;Şi acest lucru -constituie unul din secretele obţinerii

48

unor familii puternice, capabile să realizeze recoltelede miere dorite de stupari.Introducerea de polen sau a inlocuitorilor acestuia

trebuie să înceapă chiar din timpul iernii, cînd ei sevor administra sub formă de, turtite amplasate dea-supra fagurilor, direct pe spetezele superioare aleramelor. Pe măsura. intensificării creşterii de puietse vor mări cantitătile in aşa fel încît imediat ce o.turtită a fost consumată, alta să ii ia locul. Cind tim-pul călduros s-a stabilizat şi albinele au inceput săzboare, polenul sau amestecurile de polen, făină desoia, lapte praf etc. se pot administra afară, in jghe-bulete simple amplasate in faţa stupinei, în felulacesta efectul de stimulare va fi mai accentuat prinpunerea albinelor in. anumite condiţii, ca şi cîndaceastă hrană ar fi oferită de natură. Este indicat cahrănirile cu polen sau cu inlocuitorii acestuia să semenţină chiar dacă polenul a apărut in natură, atîtatimp dţ, albinele continuă să-I ridice din jghebulete.

Asigurarea spaţiului corespunzător pentru depu-nerea ouălor. La introducerea la iernat cuibul fami-liilor de albine era situat in corpul de jos (fig. 11 a).Pe măsura consumării hranei ghemul de iernare s-adeplasat spre corpul al doilea, _astfel că la venireaprimăverii cuibul familiei de albine va ocupa corpulsuperior mai aproape sau mai departe de podişor infunctie de rezervele de hrană rămase neconsumate(fig. 11 b). în felul acesta pentru prima etapă dedezvoltare va exista spaţiu suficient şi corespunzătorpentru creşterea puietului. în corpul superior, dato-rităîncălzirii aerului din interiorul stupului de cătrerazele solare se va aduna toată căldura. Ca urmare.a hrănirilor c~ polen şi sIrop zona de ~re~tere a puie-tului se va extinde, ocupînd marea majoritate a fagu-

.• - întreţinerea albinelor 49

..... .,-'e t··•..,~--- ----- --"-"----~----

care trebuie să o aibă orice apicultor la venirea pri-măverii. -Familiile de-albine trebuie impulsionate să execute

zboruri de curătare ori de cîte ori şi oricînd tempera-tura aerului se ridică peste 12°C. Aceste ocazii se-potivi chiar in luna ianuarie in zilele însorite. în modnormal însă aceste temperaturi sint obişnuite in zilelede la sfîrşitul lunii' februarie, inceputul lunii martie.In aceste zile, pe măsură ce albinele simt căldurasoarelui incep să iasă la zbor, din ce in celmai multeII vII d b -1 d II vpma cin z oru se pro uce m masa.. Acest moment poate fi considerat ca trecerea de laperioada de iernare la reluarea activităţii de primă-vară. Pentru grăbirea acestui moment apicultorultrebuie să intervină cu' mijloacele ce ii stau la înde-mină. O dată efectuate zborurile de curătare, incepeadministrarea hranei.·în general albinele dispun de rezerve de miere că-păcită dar apicultorul trebuie să le oblige să consumecantităţi mai mari decît ar consuma in mod normal.Acest lucru se realizează prin hrănirile stimulente.Creşterea unor cantităţi cît mai mari de puiet nueste posibilă, după cum se ştie, fără o abundenţă dehrană proteică. Dacă in cuibul familiilor de albinese vor găsi cantităţi însemnate de miere, in ceea cepriveşte păstura, cantitătile vor fi reduse sau chiarvor lipsi complet. Pe de altă parte rezervele de pro-teine acumulate in corpul gras al albinelor, după 0'

perioadă îndelungată de iernare, vor fi şi ele epui-zate. în aceste condiţii, numai introducerea in cuibulfamiliei de albine a hranei proteice din rezervele.stupinei vor putea asigura o hrănire corespunzătoare;Şi acest lucru -constituie unul din secretele obţinerii

48

unor familii puternice, capabile să realizeze recoltelede miere dorite de stupari.Introducerea de polen sau a inlocuitorilor acestuia

trebuie să înceapă chiar din timpul iernii, cînd ei sevor administra sub formă de, turtite amplasate dea-supra fagurilor, direct pe spetezele superioare aleramelor. Pe măsura. intensificării creşterii de puietse vor mări cantitătile in aşa fel încît imediat ce o.turtită a fost consumată, alta să ii ia locul. Cind tim-pul călduros s-a stabilizat şi albinele au inceput săzboare, polenul sau amestecurile de polen, făină desoia, lapte praf etc. se pot administra afară, in jghe-bulete simple amplasate in faţa stupinei, în felulacesta efectul de stimulare va fi mai accentuat prinpunerea albinelor in. anumite condiţii, ca şi cîndaceastă hrană ar fi oferită de natură. Este indicat cahrănirile cu polen sau cu inlocuitorii acestuia să semenţină chiar dacă polenul a apărut in natură, atîtatimp dţ, albinele continuă să-I ridice din jghebulete.

Asigurarea spaţiului corespunzător pentru depu-nerea ouălor. La introducerea la iernat cuibul fami-liilor de albine era situat in corpul de jos (fig. 11 a).Pe măsura consumării hranei ghemul de iernare s-adeplasat spre corpul al doilea, _astfel că la venireaprimăverii cuibul familiei de albine va ocupa corpulsuperior mai aproape sau mai departe de podişor infunctie de rezervele de hrană rămase neconsumate(fig. 11 b). în felul acesta pentru prima etapă dedezvoltare va exista spaţiu suficient şi corespunzătorpentru creşterea puietului. în corpul superior, dato-rităîncălzirii aerului din interiorul stupului de cătrerazele solare se va aduna toată căldura. Ca urmare.a hrănirilor c~ polen şi sIrop zona de ~re~tere a puie-tului se va extinde, ocupînd marea majoritate a fagu-

.• - întreţinerea albinelor 49

..... .,-'e t··•..,~--- ----- --"-"----~----

Cii 11-1I _===-:J 1!!IK\\\\\SSSSSLl

~ _====:J :Z&IUN~W~~~~r I

J I

l I1 ] I

___ P§>SS"»»»' ,as sssssssssw iW;SSSSSS§S§ I I h

?<

'~

.~~L<::

~~~~~~" I~4:JSSSSSSS::j I ====-:JF»SSSSS'SSSS'JI I

Msss\)$§SS$SS I 1 ==--=:i~~

" I

I i

"'-.~~

.~

'".~._~€.

"::::--,:~~-:,..ti~

~t1:lt:.~~-...,~'II.>~'<::)

~

'1::l

(.)

'5B··S ţ;c,

t~~"'"2:!""~•..•...

•t:) s::~c,'5-.8..,.<IIo..'"

ti)

<Il~•..<Il•...§<:I....

.,•••••("1'<

~li:

te-

1

II

1!If~

rilor din acest corp (fig. 11 c). Pînă la 15 martie(mai devreme sau mai tîrziu, în functie de putereafamiliei) vor exista în corpul de sus 7-8 faguri cupuiet, la familiile puternice apărînd puiet şi în cor-pul inferior. "",,,Extinderea ouatului mătcii în corpul inferior se

va face mai încet. Tocmai pentru grăbirea acestuilucru apicultorul trebuie să intervină prin inver-sarea corpurilor. Corpul de sus se va pune pe fundulstupului iar corpul de jos se va aşeza deasupra(fig. 11 d). In felul acesta în zona în care se creştepuietul, în locul fagurilor ocupaţi în care matca numai avea loc să depună ouă, vor apare un numărmare de faguri cu celulele goale. Aerul din stup, careajunge în acest corp, va fi încălzit de data aceasta nunumai de către razele soarelui ci şi de către puietulşi albinele care vor ocupa corpul inferior. Astfel aerulrece pătruns din afară prin urdiniş va trece printreramele din 'corpul de jos ca prin elementii unuiradiator. Pe de altă parte albinele culegătoare obiş-nuite cu existenţa cuibului în corpul al doilea vorcontinua aducerea proviziilor de nectar şi polen înaceastă zonă. Toate aceste elemente vor determinaurcarea mătcii în cel mai scurt timp- în corpul de susunde va găsi condiţii şi faguri goi, buni pentru ouat.Se consideră, în funcţie de puterea familiei de

albine, .că în 1?-15. zile în c.orpul ~l doilea pot fiumpluti cu puiet cea 8 faguri, In timpul acesta Incorpul inferior majoritatea puietului va ecloziona eli-berînd celulele. Se impune deci o altă inversare cînddin nou corpul de jos, cu faguri goi, se va aşeza' dea-supra iar corpul cu puiet va ajunge la fundul stu-pului. Operaţia de inversare a corpurilor se poaterepeta la intervale de 10.....,..14zile pînă în preajma

~f

51

Cii 11-1I _===-:J 1!!IK\\\\\SSSSSLl

~ _====:J :Z&IUN~W~~~~r I

J I

l I1 ] I

___ P§>SS"»»»' ,as sssssssssw iW;SSSSSS§S§ I I h

?<

'~

.~~L<::

~~~~~~" I~4:JSSSSSSS::j I ====-:JF»SSSSS'SSSS'JI I

Msss\)$§SS$SS I 1 ==--=:i~~

" I

I i

"'-.~~

.~

'".~._~€.

"::::--,:~~-:,..ti~

~t1:lt:.~~-...,~'II.>~'<::)

~

'1::l

(.)

'5B··S ţ;c,

t~~"'"2:!""~•..•...

•t:) s::~c,'5-.8..,.<IIo..'"

ti)

<Il~•..<Il•...§<:I....

.,•••••("1'<

~li:

te-

1

II

1!If~

rilor din acest corp (fig. 11 c). Pînă la 15 martie(mai devreme sau mai tîrziu, în functie de putereafamiliei) vor exista în corpul de sus 7-8 faguri cupuiet, la familiile puternice apărînd puiet şi în cor-pul inferior. "",,,Extinderea ouatului mătcii în corpul inferior se

va face mai încet. Tocmai pentru grăbirea acestuilucru apicultorul trebuie să intervină prin inver-sarea corpurilor. Corpul de sus se va pune pe fundulstupului iar corpul de jos se va aşeza deasupra(fig. 11 d). In felul acesta în zona în care se creştepuietul, în locul fagurilor ocupaţi în care matca numai avea loc să depună ouă, vor apare un numărmare de faguri cu celulele goale. Aerul din stup, careajunge în acest corp, va fi încălzit de data aceasta nunumai de către razele soarelui ci şi de către puietulşi albinele care vor ocupa corpul inferior. Astfel aerulrece pătruns din afară prin urdiniş va trece printreramele din 'corpul de jos ca prin elementii unuiradiator. Pe de altă parte albinele culegătoare obiş-nuite cu existenţa cuibului în corpul al doilea vorcontinua aducerea proviziilor de nectar şi polen înaceastă zonă. Toate aceste elemente vor determinaurcarea mătcii în cel mai scurt timp- în corpul de susunde va găsi condiţii şi faguri goi, buni pentru ouat.Se consideră, în funcţie de puterea familiei de

albine, .că în 1?-15. zile în c.orpul ~l doilea pot fiumpluti cu puiet cea 8 faguri, In timpul acesta Incorpul inferior majoritatea puietului va ecloziona eli-berînd celulele. Se impune deci o altă inversare cînddin nou corpul de jos, cu faguri goi, se va aşeza' dea-supra iar corpul cu puiet va ajunge la fundul stu-pului. Operaţia de inversare a corpurilor se poaterepeta la intervale de 10.....,..14zile pînă în preajma

~f

51

I

lI '!I

_ ....•..•..... --

culesului timpuriu principal. în cazul familiilor slabeperioada între două' inversări ale corpurilor poateajunge la 15-20 zile. ' .Procedeul de inversare a corpurilor se aplică .în

continuare şi în perioadele dintre culesuri şi dupacum am văzut, şi în perioada de toamnă, întrerupîn-du-se o dată cu Întreaga activitate a familiilor dealbine în timpul iernii.Eficacitatea acestor inversări de corpuri în scopul

accelerării ritmului de dezvoltare a familiei de al-bine, constituie o calitate a stupilor multietajati, carenu poate fi comparată cu nici una din metodele delărgire a cuibului ramă cu ramă, folosite la celelaltetipuri de stupi.

Îngrijireafamiliilor de albine pe timpul culesurilor

Daca în perioada premergătoare culesurilor grija :.,apicultorului este ca să asigure spaţiul necesar creş-,terii puietului, .în perioada culesurilor apare necesi-tatea asigurării spaţiului pentru depozitarea nectaru-lui adunat. tn principiu asigurarea acestui spaţiu serealizează prin adăugarea de corpuri cu faguri goi.În unele ţări unde culesurile sînt de foarte lungădurată şi de mare intensitate, paralel cu valorificareaacestor culesuri trebuie asigurată şi continuarea. dez-voltării familiei de albine prin creşterea puietului încantităţi mari. Acest lucru impune folosirea unuinumăr însemnat de corpuri al căror aranjament poatefi uneori complicat .. ' în 'condiţiile din ţa-ra noastră luci{lrile se, simpli-fică. Ca spaţiu pentru activitatea mătcii pe timpulcelor maximum 20 zile cît durează un cules este su-

52

ficient un singur corp, respectiv corpul în care matcaa început ouatul după ultima inversare înaintea apa-riţiei culesului. Pe de altă parte cantitatea de nectarce se poate aduna la un singur cules variază de la10 kg la maximum 40 kg. Pentru depozitarea aces-tuia va fi suficient, fie numai corpul cu puiet căpăcitÎn curs de eclozionare, fie al treilea sau cel mult alpatrulea corp pentru producţii mari.în felul acesta manipularea corpurilor este cît se

poate de simplă şi se poate face în două feluri:- aşezînd corpurile noi imediat deasupra corpului

de pe fundul stupului;- aşezînd corpurile suplimentare în partea cea

mai de sus a stupului. . , .Aşezarea corpurilor noi imediat deasupra corpului

de pe. fundul stup ului. După ultima inversare a cor-purilor cu scopul intensificării creşterii de puiet, mat-ca îşi va desfăşura activitatea în corpul de sus (fig.J 2 a). Indiferent de ·data la care s-a făcut ultima in-versare a corpurilor, imediat înainte de ~ începe cu-

J,,@

Q)

.@

(j)

r---'-.

s»Q) ,

(]) (j)

Q;

(j) @

(2) (j)

; ,ba c d li

Fig. 12 - Aşezarea intercalată .a corpurilor pentru cules

53

I

lI '!I

_ ....•..•..... --

culesului timpuriu principal. în cazul familiilor slabeperioada între două' inversări ale corpurilor poateajunge la 15-20 zile. ' .Procedeul de inversare a corpurilor se aplică .în

continuare şi în perioadele dintre culesuri şi dupacum am văzut, şi în perioada de toamnă, întrerupîn-du-se o dată cu Întreaga activitate a familiilor dealbine în timpul iernii.Eficacitatea acestor inversări de corpuri în scopul

accelerării ritmului de dezvoltare a familiei de al-bine, constituie o calitate a stupilor multietajati, carenu poate fi comparată cu nici una din metodele delărgire a cuibului ramă cu ramă, folosite la celelaltetipuri de stupi.

Îngrijireafamiliilor de albine pe timpul culesurilor

Daca în perioada premergătoare culesurilor grija :.,apicultorului este ca să asigure spaţiul necesar creş-,terii puietului, .în perioada culesurilor apare necesi-tatea asigurării spaţiului pentru depozitarea nectaru-lui adunat. tn principiu asigurarea acestui spaţiu serealizează prin adăugarea de corpuri cu faguri goi.În unele ţări unde culesurile sînt de foarte lungădurată şi de mare intensitate, paralel cu valorificareaacestor culesuri trebuie asigurată şi continuarea. dez-voltării familiei de albine prin creşterea puietului încantităţi mari. Acest lucru impune folosirea unuinumăr însemnat de corpuri al căror aranjament poatefi uneori complicat .. ' în 'condiţiile din ţa-ra noastră luci{lrile se, simpli-fică. Ca spaţiu pentru activitatea mătcii pe timpulcelor maximum 20 zile cît durează un cules este su-

52

ficient un singur corp, respectiv corpul în care matcaa început ouatul după ultima inversare înaintea apa-riţiei culesului. Pe de altă parte cantitatea de nectarce se poate aduna la un singur cules variază de la10 kg la maximum 40 kg. Pentru depozitarea aces-tuia va fi suficient, fie numai corpul cu puiet căpăcitÎn curs de eclozionare, fie al treilea sau cel mult alpatrulea corp pentru producţii mari.în felul acesta manipularea corpurilor este cît se

poate de simplă şi se poate face în două feluri:- aşezînd corpurile noi imediat deasupra corpului

de pe fundul stupului;- aşezînd corpurile suplimentare în partea cea

mai de sus a stupului. . , .Aşezarea corpurilor noi imediat deasupra corpului

de pe. fundul stup ului. După ultima inversare a cor-purilor cu scopul intensificării creşterii de puiet, mat-ca îşi va desfăşura activitatea în corpul de sus (fig.J 2 a). Indiferent de ·data la care s-a făcut ultima in-versare a corpurilor, imediat înainte de ~ începe cu-

J,,@

Q)

.@

(j)

r---'-.

s»Q) ,

(]) (j)

Q;

(j) @

(2) (j)

; ,ba c d li

Fig. 12 - Aşezarea intercalată .a corpurilor pentru cules

53

lesul se face o nouă inversare. Astfel, pe fundul stu-pului se va aşeza corpul cu puiet necăpăcit, iardeasupra acestuia corpul cu puiet căpăcit şi celulelerămase goale prin eclozionarea puietului. La un culesmic sau la o familie slab dezvoltată vor fi suficiente,aceste două corpuri. La un cules mai bogat şi la fami-"liile dezvoltate o dată cu acţiunea de inversare se vaadăuga şi al treilea corp (fig. 12 b). În felul acesta,la Începerea culesului, albinele culegătoare obişnuitea avea cuibul În corpul al doilea vor depozita necta-rul în celulele goale şi care se eliberează, înainte de aurca matca. Cînd matca se va urca în corpul de susva găsi fagurii blocati cu miere şi se va vedea obli-gată să depună în continuare ouă În corpul de jos.La familiile la care s-a pus şi al treilea corp, imediatdupă ce în corpul al doilea începe căpăcirea fagurilor, •acesta se mută În partea cea mai de sus, În locul luipunîndu-se corpul cu faguri clădiţi sau faguri artifi-ciali care iniţial se pusese ca al treilea corp (fig. 12 c).

în functie de necesităţi la familiile foarte puternice <;.

se poate adăuga şi al patrulea corp. Acesta se aşazăimediat peste primul corp iar deasupra se aşază cele- .lalte două corpuri cu miere (fig. 12 d). După termi-narea culesului şi extragerea mierei, se vor eliminacorpurile de prisos, asigurînd numărul necesar pentruadăpostirea în bune condiţii a întregii populaţii de <

albine. Va continua apoi inversarea corpurilor pentruintensificarea creşterii de puiet în vederea asigurăriigeneraţiilor de albine care vor valorifica culesul ur-mător sau care vor forma populaţia de iernare.. După culesul de la salcîm şi tei, perioadă în carefamilia se află în maximă dezvoltare; peste cele douacorpuri necesare creşterii de puiet se va menţine şi altreilea corp, necesar adăpostirii numărului mare de

54

albine. După culesul de la floarea-soarelui cel de-altreilea corp nu-şi mai justifică menţinerea în stup, înafara cazului cînd după acest cules se pregăteşte pro-vizia de hrană pentru iarnă, în care caz corpul altreilea se va ridica imediat după umplerea lui cu pro-vizii. Menţinerea celui de-al treilea corp după cule-suri trebuie făcută prin separarea lui de cuibul fami-liei de albine printr-o gratie despărţitoare pentru aîmpiedica răspîndirea puietului în corpul unde se vadepozita nectarul provenit de la culesurile următoaresau în corpul în care se pregătesc proviziile pentruiernare (fig. 12 e).Aşezarea corpurilor suplimentare în timpul cule-

sului mereu deasupra primului corp, este necesarădeoarece apropie depozitarea mierei de locul undematca îşi desfăşoară activitatea, deci imediat dea-supra puietului, punînd astfel familia de albine încondiţii identice c,~ acelea care au format instinctulalbinelor privitor la depozitarea rezervelor de hrană.Respectarea acestui instinct al albinelor este Într-a-devăr logică dar reclamă un consum de muncă maimare. Pentru evitarea acestui consum de muncă uniiapicultori folosesc cea de-a doua posibilitate.

Aşezarea corpurilor suplimentare în partea cea maide sus a stupului. Pentru motivele arătate o parte dinapicultorii străini au renunţat la aşezarea corpurilorsuplimentare cu faguri goi, direct pe corpul de jos.în locul procedeului la care s-a renunţat se proce-dează astfel: fiecare corp următor, chiar dacă el esteplin numai cu faguri artificiali se pune În partea ceamai de sus a stupului. Astfel, al treilea corp se aşază.peste corpul al doilea, cînd fagurii acestuia au Începutsă fie căpăciti (fig. 13 b). Corpul al patrulea se aşazăpeste corpul al treilea atunci cînd şi acesta a fost

~

55

lesul se face o nouă inversare. Astfel, pe fundul stu-pului se va aşeza corpul cu puiet necăpăcit, iardeasupra acestuia corpul cu puiet căpăcit şi celulelerămase goale prin eclozionarea puietului. La un culesmic sau la o familie slab dezvoltată vor fi suficiente,aceste două corpuri. La un cules mai bogat şi la fami-"liile dezvoltate o dată cu acţiunea de inversare se vaadăuga şi al treilea corp (fig. 12 b). În felul acesta,la Începerea culesului, albinele culegătoare obişnuitea avea cuibul În corpul al doilea vor depozita necta-rul în celulele goale şi care se eliberează, înainte de aurca matca. Cînd matca se va urca în corpul de susva găsi fagurii blocati cu miere şi se va vedea obli-gată să depună în continuare ouă În corpul de jos.La familiile la care s-a pus şi al treilea corp, imediatdupă ce în corpul al doilea începe căpăcirea fagurilor, •acesta se mută În partea cea mai de sus, În locul luipunîndu-se corpul cu faguri clădiţi sau faguri artifi-ciali care iniţial se pusese ca al treilea corp (fig. 12 c).

în functie de necesităţi la familiile foarte puternice <;.

se poate adăuga şi al patrulea corp. Acesta se aşazăimediat peste primul corp iar deasupra se aşază cele- .lalte două corpuri cu miere (fig. 12 d). După termi-narea culesului şi extragerea mierei, se vor eliminacorpurile de prisos, asigurînd numărul necesar pentruadăpostirea în bune condiţii a întregii populaţii de <

albine. Va continua apoi inversarea corpurilor pentruintensificarea creşterii de puiet în vederea asigurăriigeneraţiilor de albine care vor valorifica culesul ur-mător sau care vor forma populaţia de iernare.. După culesul de la salcîm şi tei, perioadă în carefamilia se află în maximă dezvoltare; peste cele douacorpuri necesare creşterii de puiet se va menţine şi altreilea corp, necesar adăpostirii numărului mare de

54

albine. După culesul de la floarea-soarelui cel de-altreilea corp nu-şi mai justifică menţinerea în stup, înafara cazului cînd după acest cules se pregăteşte pro-vizia de hrană pentru iarnă, în care caz corpul altreilea se va ridica imediat după umplerea lui cu pro-vizii. Menţinerea celui de-al treilea corp după cule-suri trebuie făcută prin separarea lui de cuibul fami-liei de albine printr-o gratie despărţitoare pentru aîmpiedica răspîndirea puietului în corpul unde se vadepozita nectarul provenit de la culesurile următoaresau în corpul în care se pregătesc proviziile pentruiernare (fig. 12 e).Aşezarea corpurilor suplimentare în timpul cule-

sului mereu deasupra primului corp, este necesarădeoarece apropie depozitarea mierei de locul undematca îşi desfăşoară activitatea, deci imediat dea-supra puietului, punînd astfel familia de albine încondiţii identice c,~ acelea care au format instinctulalbinelor privitor la depozitarea rezervelor de hrană.Respectarea acestui instinct al albinelor este Într-a-devăr logică dar reclamă un consum de muncă maimare. Pentru evitarea acestui consum de muncă uniiapicultori folosesc cea de-a doua posibilitate.

Aşezarea corpurilor suplimentare în partea cea maide sus a stupului. Pentru motivele arătate o parte dinapicultorii străini au renunţat la aşezarea corpurilorsuplimentare cu faguri goi, direct pe corpul de jos.în locul procedeului la care s-a renunţat se proce-dează astfel: fiecare corp următor, chiar dacă el esteplin numai cu faguri artificiali se pune În partea ceamai de sus a stupului. Astfel, al treilea corp se aşază.peste corpul al doilea, cînd fagurii acestuia au Începutsă fie căpăciti (fig. 13 b). Corpul al patrulea se aşazăpeste corpul al treilea atunci cînd şi acesta a fost

~

55

0

@I

0~

@l

(f) @

(j)@

<1 b c d

Fig. 13 .:.- Aşezarea corpurilor pentru cules, prinsuprapunere

umplut cu miere şi a început căpăcirea fagurilor '(fig. 13 c). Dacă este cazul, la aşezarea celorlaltecorpuri se procedează identic.

a seamă de apicultori străini.vpentrua face o şimai mare economie de muncă, estimează cantitateade miere ce ar putea fi adunată şi aşază deodată, încăde la începutul culesului, întreg numărul necesar decorpuri suplimentare. Această variantă convine fie-cărui apicultor şi este într-adevăr bună dacă şi canti-tarea de nectar adunat va fi exact cea prevăzută deapicultor. în caz contrar, fie că se va asigura un spa-ţiu insuficient - ceea ce se va reflecta negativ asu-pra recoltei de miere -' fie că prisosul de spaţiu vaduce la o umplere parţială a fagurilor; în acest caz,cînd fagurii nu sînt complet umpluti icu miere' seajunge la o folosire nejudicioasă. a foJtdului de faguri.,precum şi la un consum de muncă în plus pentruextragerea mierei dintr-un număr mai mare de faguri;Şi în cazul aşezării corpurilor În partea cea mai de

56

~

sus a stupului, după extragerea mierei se va păstra'al treilea corp în condiţiile arătate anterior (fig. 13 d).

Folosirea pe timpul culesului a gratiei despărţi-toare. Indiferent de felul în care se va face adăuga-r~a corpurilor şi indiferent dacă stupul pe timpul cu-lesului va avea două, trei sau mai multe corpuri,chiar dacă familia 'este puternică iar nectarul se gă-seşte din abundenţă, obligarea mătcii de a lucra nu-mai în corpul de jos prin simpla blocare cu miere acorpurilor superioare, nu constituie o certitudine. Da-torită condiţiilor favorabile crea te sus, există perico-lul ca matca să treacă din corpul inferior în celesuperioare. Extinderea puietului şi în corpurile desti-nate depozitării nectarului trebuie prevenită, deoareceocupă din spaţiul de depozitare, periclitează calitateamierei-marfă, imobilizează un număr mare de albinetinere care ar putea trece la recoltarea nectarului.Pentru prevenirea unei asemenea situaţii se poate

limita spaţiul de activitate a rnătcii numai în corpulde jos, prin folosirea gratiei despărţitoare. Instalareagratiei are loc cu cea 8 zile înainte de cules. în felulacesta este sigur că în momentul cînd începe culesul,în corpul al doilea cel mai tînăr puiet va fi căpăcit,Deci, fagurii se vor elibera pe timpul-culesului. Deasemenea activitatea de ouat a mătcii numai în corpulde jos, va face ca în cele 8 zile ce rămîn de la instalareagratiei despărţitoare pînă la apariţia culesului şi înacest corp majoritatea puietului să fie căpăcit sau încurs de căpăcire, reducîndu-se astfel necesarul dealbine doici, care vor trece la culegerea nectarului.,După terminarea culesului gratia despărţito~r~._cse

ridică de pe corpul inferior şi se aşază peste' corptţl"aldoilea, dînd astfel posibilitate a mătcii de a umple' \111nou corp cu puiet, dar împiedicînd-o totodată să

57

0

@I

0~

@l

(f) @

(j)@

<1 b c d

Fig. 13 .:.- Aşezarea corpurilor pentru cules, prinsuprapunere

umplut cu miere şi a început căpăcirea fagurilor '(fig. 13 c). Dacă este cazul, la aşezarea celorlaltecorpuri se procedează identic.

a seamă de apicultori străini.vpentrua face o şimai mare economie de muncă, estimează cantitateade miere ce ar putea fi adunată şi aşază deodată, încăde la începutul culesului, întreg numărul necesar decorpuri suplimentare. Această variantă convine fie-cărui apicultor şi este într-adevăr bună dacă şi canti-tarea de nectar adunat va fi exact cea prevăzută deapicultor. în caz contrar, fie că se va asigura un spa-ţiu insuficient - ceea ce se va reflecta negativ asu-pra recoltei de miere -' fie că prisosul de spaţiu vaduce la o umplere parţială a fagurilor; în acest caz,cînd fagurii nu sînt complet umpluti icu miere' seajunge la o folosire nejudicioasă. a foJtdului de faguri.,precum şi la un consum de muncă în plus pentruextragerea mierei dintr-un număr mai mare de faguri;Şi în cazul aşezării corpurilor În partea cea mai de

56

~

sus a stupului, după extragerea mierei se va păstra'al treilea corp în condiţiile arătate anterior (fig. 13 d).

Folosirea pe timpul culesului a gratiei despărţi-toare. Indiferent de felul în care se va face adăuga-r~a corpurilor şi indiferent dacă stupul pe timpul cu-lesului va avea două, trei sau mai multe corpuri,chiar dacă familia 'este puternică iar nectarul se gă-seşte din abundenţă, obligarea mătcii de a lucra nu-mai în corpul de jos prin simpla blocare cu miere acorpurilor superioare, nu constituie o certitudine. Da-torită condiţiilor favorabile crea te sus, există perico-lul ca matca să treacă din corpul inferior în celesuperioare. Extinderea puietului şi în corpurile desti-nate depozitării nectarului trebuie prevenită, deoareceocupă din spaţiul de depozitare, periclitează calitateamierei-marfă, imobilizează un număr mare de albinetinere care ar putea trece la recoltarea nectarului.Pentru prevenirea unei asemenea situaţii se poate

limita spaţiul de activitate a rnătcii numai în corpulde jos, prin folosirea gratiei despărţitoare. Instalareagratiei are loc cu cea 8 zile înainte de cules. în felulacesta este sigur că în momentul cînd începe culesul,în corpul al doilea cel mai tînăr puiet va fi căpăcit,Deci, fagurii se vor elibera pe timpul-culesului. Deasemenea activitatea de ouat a mătcii numai în corpulde jos, va face ca în cele 8 zile ce rămîn de la instalareagratiei despărţitoare pînă la apariţia culesului şi înacest corp majoritatea puietului să fie căpăcit sau încurs de căpăcire, reducîndu-se astfel necesarul dealbine doici, care vor trece la culegerea nectarului.,După terminarea culesului gratia despărţito~r~._cse

ridică de pe corpul inferior şi se aşază peste' corptţl"aldoilea, dînd astfel posibilitate a mătcii de a umple' \111nou corp cu puiet, dar împiedicînd-o totodată să

57

Il'

lf I'1 II

I h:1

IIILi;;.

treacă în corpul al treilea, destinat depozitării pro-viziilor de miere.

Pregătirea stupi/ar multietajaţi pentru transport.Capacitatea productivă pe care o .au familiile de al-bineadăpostite în stupii multietajati se manifestă ....cu atît mai intens cu cît se asigură un număr mai !mare de culesuri. Pentru aceasta se impune transpor- I

tarea familiilor de albine în zonele unde există acesteculesuri.

Pregătirea stupului multietajat pentru astfel detransporturi, este simplificată de însăşi construcţiastupului. Fixarea ramelor este asigurată de cătrecorpul de deasupra. Asigurarea spaţiului de refugiupentru albine deasupra ultimului corp, se realizeazăprin amplasarea în acest loc a ramei hrănitorului.Peste această ramă se aşază sita de ventilaţie şi apoi'podişorul, după care se introduc tijele metalice prinorificiile cu care sînt prevăzute toate părţile compo-nente ale stupului. La capătul inferior al tijei se in-troduce un cui în orificiul prevăzut în acest scop apoi, ~înşurubîndu-se piulita fluture de la capătul superioral tijei, toate piesele stupului formează un singur bloc(fig. 14 a).

Fixarea cu ajutorul tijelor metalice rigide are o'serie de inconveniente. Astfel, introducerea acestortije prin toate părţile stup ului se face destul de ane- (voios. De asemenea în cazul cînd nu este necesar a.transporta toate corpurile trebuie să se confecţionezeun nou rînd de tije de dimensiunile necesare. Folo-sirea unui cablu de oţel elastic în acest scop, prevăzutcu un sistem simplu de strîngere, înlătură toate defi-cienţele amintite. Ci

Prin aşezarea stupilor în vehiculul de transport,între ei se va forma un spaţiu prin care va circula

Spa!~upentru ârc(fla/ia eerulo!

58

a

Fig. 14 - Impachetarea şi aranjarea stupilor pentru transport

fJ

aerul, asigurînd o bună ventilaţie (fig. 14 b). Cele-lalte măsuri ce trebuie luate pe timpul transportuluisînt aceleaşi ca şi la alte sisteme de stupi.

f

Îngrijireafamiliilor de albine pentru producereamierei În secţiuni

Mierea în secţiuni nu reprezintă altceva decîtprodusul natural recoltat de albine, ca şi în cazulmierei de extracţie, cu deosebirea că albinele depozi-tează această miere în făguraşi mici (sectiuni) iar.păstrarea şi valorificarea ei se face în făguraşii res-pectivi, căpăciti pe întreaga suprafaţă.

59

Il'

lf I'1 II

I h:1

IIILi;;.

treacă în corpul al treilea, destinat depozitării pro-viziilor de miere.

Pregătirea stupi/ar multietajaţi pentru transport.Capacitatea productivă pe care o .au familiile de al-bineadăpostite în stupii multietajati se manifestă ....cu atît mai intens cu cît se asigură un număr mai !mare de culesuri. Pentru aceasta se impune transpor- I

tarea familiilor de albine în zonele unde există acesteculesuri.

Pregătirea stupului multietajat pentru astfel detransporturi, este simplificată de însăşi construcţiastupului. Fixarea ramelor este asigurată de cătrecorpul de deasupra. Asigurarea spaţiului de refugiupentru albine deasupra ultimului corp, se realizeazăprin amplasarea în acest loc a ramei hrănitorului.Peste această ramă se aşază sita de ventilaţie şi apoi'podişorul, după care se introduc tijele metalice prinorificiile cu care sînt prevăzute toate părţile compo-nente ale stupului. La capătul inferior al tijei se in-troduce un cui în orificiul prevăzut în acest scop apoi, ~înşurubîndu-se piulita fluture de la capătul superioral tijei, toate piesele stupului formează un singur bloc(fig. 14 a).

Fixarea cu ajutorul tijelor metalice rigide are o'serie de inconveniente. Astfel, introducerea acestortije prin toate părţile stup ului se face destul de ane- (voios. De asemenea în cazul cînd nu este necesar a.transporta toate corpurile trebuie să se confecţionezeun nou rînd de tije de dimensiunile necesare. Folo-sirea unui cablu de oţel elastic în acest scop, prevăzutcu un sistem simplu de strîngere, înlătură toate defi-cienţele amintite. Ci

Prin aşezarea stupilor în vehiculul de transport,între ei se va forma un spaţiu prin care va circula

Spa!~upentru ârc(fla/ia eerulo!

58

a

Fig. 14 - Impachetarea şi aranjarea stupilor pentru transport

fJ

aerul, asigurînd o bună ventilaţie (fig. 14 b). Cele-lalte măsuri ce trebuie luate pe timpul transportuluisînt aceleaşi ca şi la alte sisteme de stupi.

f

Îngrijireafamiliilor de albine pentru producereamierei În secţiuni

Mierea în secţiuni nu reprezintă altceva decîtprodusul natural recoltat de albine, ca şi în cazulmierei de extracţie, cu deosebirea că albinele depozi-tează această miere în făguraşi mici (sectiuni) iar.păstrarea şi valorificarea ei se face în făguraşii res-pectivi, căpăciti pe întreaga suprafaţă.

59

i'

\i:l:

Făguraşii secţiunilor reprezintă cea a 10-a partedin rama standard. Datorită acestei mărimi reduse,secţiunile vor fi umplute exclusiv cu miere monoflorăde salcîm, tei sau zrneuriş, culesuri la care se reco-mandă a se produce acest sortiment de miere şi vorfi căpăciti integral. Calitatea mie rei provenită de laaceste culesuri este superioară, este deschisă la culoareşi cristalizează greu. De asemenea, prin faptul că nuse amestecă cu alte sorturi de miere, nu ajunge încontact cu alte materiale, nu-este supusă acţiunii ae-rului, fiind ermetic închisă prin căpăcire, îşi păstreazăintegral aroma fină şi gustul plăcut specific mierei,în funcţie de provenienţa nectarului.

La mărirea valorii mierei în secţiuni, contribuie şiaspectul făguraşilor. Ei trebuie să ofere privirii ceamai plăcută nuanţă a culorii albe, caracteristică cerii'cu care se căpăcesc celulele la culesurile respective.Se va evita orice murdărire sau alterare a aspectuluinatural al căpăce1elor. De asemenea, fagurele nu tre-buie să ofere un aspect lipicios sau umed al suprafe- '"ţei căpăcite. De aceea la producerea mierei în secţiunitrebuie să se aleagă numai familiile care au caracte-ristica de căpăcire uscată a fagurilor.

Prin producerea mierei în secţiuni se pot mări ve-niturile unei stupine prin valorificarea superioară-aproducţiei, atîta timp cît lucrările sînt dirijate astfelîncît veniturile realizate prin vinderea acestui produsla un preţ mai bun să nu fie depăşite de pierderilecantitative în ceea ce priveşte recoltarea nectarului.

Pregătirea utilajelor şi a materialului necesar. Lainceput apicultorul trebuie să-şi asigure ramele-sec-"ţiuni necesare şi faguri artificiali subţiri.

Ramele-secţiuni sînt confecţionate din lemn de tei,plop, arin etc. .Sringhiile ramei-secţiune trebuie să fie

60

li

mai late decît la ramele obişnuite pentru a evita stri-virea fagurilor cu miere. Ramele-sectiuni se prevădcu cîte o decupare în speteaza inferioară şi cea supe-rioară pentru trecerea albinelor. Se pot folosi şi ramenetede, fără decupaje pentru trecerea albinelor; înacest caz se lasă distanţa necesară între ramele susti-nătoare prin aşezarea separatoarelor.

Dimensiunile ramei-secţiune pot fi diferite. în co-merţ se găsesc sub forma unor fîşii lungi de 462 mm,late de 33 mm şi groase de 2,5 mm. Pe lungimeaacestei Iîşii sînt săpate trei şăntulete transversale iarcapetele sînt terminate în tincuri. Şăntuletele sînt pla-sate pe linia de îndoire a Fîşiei în momentul încheieriiei în formă de ramă. Prin această încheiere rama-secţiune va deveni dreptunghiulară, cu o lungime de102 mm şi o înălţime de 129 mm. înainte de înche-iere, pentru a se evita ruperea fîşiei, aceasta se va udacu apă caldă iar asamblarea se va executa dupăcea10 minute. încheierea ramei se face prin împreunareatincurilor fără a se folosi cuişoare pentru fixare.

Fagurii artificiali folosiţi pentru producerea miereiîn secţiuni, trebuie confecţionaţi din ceară de calitatesuperioară de culoare deschisă/şi foarte .subţiri (de la18 pînă la 25 foi de dimensiunea standard la un kilo-gram). Fagurii se taie cu un cuţit obişnuit, după unşablon de lemn care are ca dimensiuni cotele interi-oare ale ramelor-sectiuni. Cînd este necesar un numărmai mare de făguraşi se pot tăia mai repede cu oformă dreptunghiulară de tablă foarte uşor de con-fecţionat pe principiul preduce1ei.

Fixarea fagurilor artificiali în ramele-sectiuni seface cu ajutorul unui calapod care are dimensiunileinterioare ale secţiunii, iar înălţimea cît jumătate dinlăţimea fîşiei care formează rama-secţiune. Astfel de

61

i'

\i:l:

Făguraşii secţiunilor reprezintă cea a 10-a partedin rama standard. Datorită acestei mărimi reduse,secţiunile vor fi umplute exclusiv cu miere monoflorăde salcîm, tei sau zrneuriş, culesuri la care se reco-mandă a se produce acest sortiment de miere şi vorfi căpăciti integral. Calitatea mie rei provenită de laaceste culesuri este superioară, este deschisă la culoareşi cristalizează greu. De asemenea, prin faptul că nuse amestecă cu alte sorturi de miere, nu ajunge încontact cu alte materiale, nu-este supusă acţiunii ae-rului, fiind ermetic închisă prin căpăcire, îşi păstreazăintegral aroma fină şi gustul plăcut specific mierei,în funcţie de provenienţa nectarului.

La mărirea valorii mierei în secţiuni, contribuie şiaspectul făguraşilor. Ei trebuie să ofere privirii ceamai plăcută nuanţă a culorii albe, caracteristică cerii'cu care se căpăcesc celulele la culesurile respective.Se va evita orice murdărire sau alterare a aspectuluinatural al căpăce1elor. De asemenea, fagurele nu tre-buie să ofere un aspect lipicios sau umed al suprafe- '"ţei căpăcite. De aceea la producerea mierei în secţiunitrebuie să se aleagă numai familiile care au caracte-ristica de căpăcire uscată a fagurilor.

Prin producerea mierei în secţiuni se pot mări ve-niturile unei stupine prin valorificarea superioară-aproducţiei, atîta timp cît lucrările sînt dirijate astfelîncît veniturile realizate prin vinderea acestui produsla un preţ mai bun să nu fie depăşite de pierderilecantitative în ceea ce priveşte recoltarea nectarului.

Pregătirea utilajelor şi a materialului necesar. Lainceput apicultorul trebuie să-şi asigure ramele-sec-"ţiuni necesare şi faguri artificiali subţiri.

Ramele-secţiuni sînt confecţionate din lemn de tei,plop, arin etc. .Sringhiile ramei-secţiune trebuie să fie

60

li

mai late decît la ramele obişnuite pentru a evita stri-virea fagurilor cu miere. Ramele-sectiuni se prevădcu cîte o decupare în speteaza inferioară şi cea supe-rioară pentru trecerea albinelor. Se pot folosi şi ramenetede, fără decupaje pentru trecerea albinelor; înacest caz se lasă distanţa necesară între ramele susti-nătoare prin aşezarea separatoarelor.

Dimensiunile ramei-secţiune pot fi diferite. în co-merţ se găsesc sub forma unor fîşii lungi de 462 mm,late de 33 mm şi groase de 2,5 mm. Pe lungimeaacestei Iîşii sînt săpate trei şăntulete transversale iarcapetele sînt terminate în tincuri. Şăntuletele sînt pla-sate pe linia de îndoire a Fîşiei în momentul încheieriiei în formă de ramă. Prin această încheiere rama-secţiune va deveni dreptunghiulară, cu o lungime de102 mm şi o înălţime de 129 mm. înainte de înche-iere, pentru a se evita ruperea fîşiei, aceasta se va udacu apă caldă iar asamblarea se va executa dupăcea10 minute. încheierea ramei se face prin împreunareatincurilor fără a se folosi cuişoare pentru fixare.

Fagurii artificiali folosiţi pentru producerea miereiîn secţiuni, trebuie confecţionaţi din ceară de calitatesuperioară de culoare deschisă/şi foarte .subţiri (de la18 pînă la 25 foi de dimensiunea standard la un kilo-gram). Fagurii se taie cu un cuţit obişnuit, după unşablon de lemn care are ca dimensiuni cotele interi-oare ale ramelor-sectiuni. Cînd este necesar un numărmai mare de făguraşi se pot tăia mai repede cu oformă dreptunghiulară de tablă foarte uşor de con-fecţionat pe principiul preduce1ei.

Fixarea fagurilor artificiali în ramele-sectiuni seface cu ajutorul unui calapod care are dimensiunileinterioare ale secţiunii, iar înălţimea cît jumătate dinlăţimea fîşiei care formează rama-secţiune. Astfel de

61

il

calapoade se pot fixa intr-un număr mai mare pe oplanşetă, permiţînd desfăşurarea in serie a operatiu- .nilor. înainte de întrebuinţare calapoadele trebuie să 1fie udate sau unse cu ulei de in, ulei de parafină ori ~va.selină, in scopul de a evita lipirea fagurilor. După ·I·~·..•.aşezarea foii de' fagure şi a ramelor-sectiuni in cala- 1.

poade, se procedează la lipirea făguraşilor de pereţiiinteriori ai ramelor. Lipirea se poate realiza cu aju- . ,torul creionului de lipit sau cu o lamă metalică ase-mănătoare unui şpaclu, care are dimensiunea inte-rioară a secţiunii. Această lamă încălzită va fi plasatăprin alunecare pe peretele ramei-secţiune, pe linia decontact a fagurelui cu această ramă. Printr-o foartefină atingere a fagurelui acesta se va topi intr-o mă-sură suficientă ca să poată adera la peretele ramei.Pentru a putea executa rapid mişcarea este bine calama metalică să fie înzestrată cu două umeraşe carevor opri alunecarea exact la linia de atingere a fagu-relui. Contactul lamei cu fagurele trebuie să fie cuatit mai scurt cu cît lama este mai fierbinte. De ase- W

menea o lamă prea fierbinte va topi fagurele preamult şi nu va produce lipirea.

în scopul evitării eventualelor murdăriri a ramelor-secţiune cu propolis, lucru care le scade din valoare,este bine ca acestea să fie parafinate. Parafinarea seface cu ajutorul unei pensule cînd parafina este sufi-cient de fierbinte încît să nu se depună intr-un stratprea gros. Parafinarea se poate. face pe toată supra-faţa exterioară a ramelor-secţiune, sau după montarealor în magazine, numai pe părţile expuse contactuluicu albinele.

Secţiunile se montează cîte patru in rame sustină-toare, care se sprijină pe falţurile din pereţii maga-zinului. Ramele sustinătoare pot fi netede, sau cu

ii;1

.• ':i

62

crestături în stinghia de sus şi cea de jos, corespun-zător decupajelor pentru trecerea albinelor din ra-mele-secţiuni, atunci cînd se folosesc astfel de rame,Pentru ca albinele să nu construiască faguri de

unire, Între rindurile sectiunilor se aşază separatoare,fără de care nu se pot obţine secţiuni uniforme cagrosime. Separatoarele pot fi continue sau pot aveaforma gratiilor. Ele pot fi construite din tabla saulemn.La folosirea secţiunilor cu aceeaşi lăţime şi fără de-

cupaje pentru trecerea albinelor, se folosesc separa-toare care constau din grile orizontale printre carealbinele pot circula, unite Între ele prin stinghii ver-ticale, sau separatoare continue din lemn la care sefixează din două părţi stinghii transversale. Se potfolosi de asemenea magazine cu suporţi din tablă Înformă de T răsturnat, pe care secţiunile se monteazăfără ramele sustinătoare. Avantajul unor astfel demagazine constă în Faptul că secţiunile se aşază maiaproape de cuib.

Pregătirea familiilor de albine pentru producereamie rei în secţiuni. Umplerea .rapidă şi completă, pre-cum şi căpăcirea pe întreaga suprafaţă a făguraşilordin ramelc-sectiuni, reclamă familii foarte puternice.De aceea în sezonul premergător se vor aplica toateprocedeele care asigură obţinerea unor familii de al-bine cu o mare populaţie. La Începutul produceriimierii în secţiuni, se vor elimina de la această acţiunetoate familiile mijlocii şi slabe pentru că rezultatelep~ care le vor da astfel de familii nu vor fi mulţu-mitoare.Momentul potrivit pentru trecerea la depozitarea

mierei În sectiuni este acela cînd fagurii corpului su-perior, unde activează matca, după ultima inversare

63

11f_ ~.. t I

il

calapoade se pot fixa intr-un număr mai mare pe oplanşetă, permiţînd desfăşurarea in serie a operatiu- .nilor. înainte de întrebuinţare calapoadele trebuie să 1fie udate sau unse cu ulei de in, ulei de parafină ori ~va.selină, in scopul de a evita lipirea fagurilor. După ·I·~·..•.aşezarea foii de' fagure şi a ramelor-sectiuni in cala- 1.

poade, se procedează la lipirea făguraşilor de pereţiiinteriori ai ramelor. Lipirea se poate realiza cu aju- . ,torul creionului de lipit sau cu o lamă metalică ase-mănătoare unui şpaclu, care are dimensiunea inte-rioară a secţiunii. Această lamă încălzită va fi plasatăprin alunecare pe peretele ramei-secţiune, pe linia decontact a fagurelui cu această ramă. Printr-o foartefină atingere a fagurelui acesta se va topi intr-o mă-sură suficientă ca să poată adera la peretele ramei.Pentru a putea executa rapid mişcarea este bine calama metalică să fie înzestrată cu două umeraşe carevor opri alunecarea exact la linia de atingere a fagu-relui. Contactul lamei cu fagurele trebuie să fie cuatit mai scurt cu cît lama este mai fierbinte. De ase- W

menea o lamă prea fierbinte va topi fagurele preamult şi nu va produce lipirea.

în scopul evitării eventualelor murdăriri a ramelor-secţiune cu propolis, lucru care le scade din valoare,este bine ca acestea să fie parafinate. Parafinarea seface cu ajutorul unei pensule cînd parafina este sufi-cient de fierbinte încît să nu se depună intr-un stratprea gros. Parafinarea se poate. face pe toată supra-faţa exterioară a ramelor-secţiune, sau după montarealor în magazine, numai pe părţile expuse contactuluicu albinele.

Secţiunile se montează cîte patru in rame sustină-toare, care se sprijină pe falţurile din pereţii maga-zinului. Ramele sustinătoare pot fi netede, sau cu

ii;1

.• ':i

62

crestături în stinghia de sus şi cea de jos, corespun-zător decupajelor pentru trecerea albinelor din ra-mele-secţiuni, atunci cînd se folosesc astfel de rame,Pentru ca albinele să nu construiască faguri de

unire, Între rindurile sectiunilor se aşază separatoare,fără de care nu se pot obţine secţiuni uniforme cagrosime. Separatoarele pot fi continue sau pot aveaforma gratiilor. Ele pot fi construite din tabla saulemn.La folosirea secţiunilor cu aceeaşi lăţime şi fără de-

cupaje pentru trecerea albinelor, se folosesc separa-toare care constau din grile orizontale printre carealbinele pot circula, unite Între ele prin stinghii ver-ticale, sau separatoare continue din lemn la care sefixează din două părţi stinghii transversale. Se potfolosi de asemenea magazine cu suporţi din tablă Înformă de T răsturnat, pe care secţiunile se monteazăfără ramele sustinătoare. Avantajul unor astfel demagazine constă în Faptul că secţiunile se aşază maiaproape de cuib.

Pregătirea familiilor de albine pentru producereamie rei în secţiuni. Umplerea .rapidă şi completă, pre-cum şi căpăcirea pe întreaga suprafaţă a făguraşilordin ramelc-sectiuni, reclamă familii foarte puternice.De aceea în sezonul premergător se vor aplica toateprocedeele care asigură obţinerea unor familii de al-bine cu o mare populaţie. La Începutul produceriimierii în secţiuni, se vor elimina de la această acţiunetoate familiile mijlocii şi slabe pentru că rezultatelep~ care le vor da astfel de familii nu vor fi mulţu-mitoare.Momentul potrivit pentru trecerea la depozitarea

mierei În sectiuni este acela cînd fagurii corpului su-perior, unde activează matca, după ultima inversare

63

11f_ ~.. t I

Io,a corpurilor, au toate celulele ocupate fie cu puiet fiecu miere. Este necesar acest lucru pentru că o datăaşezat magazinul cu sectiuni, neexistînd alt loc dedepozitare a nectaruluialbinele vor fi obligate săclădească făguraşii-sectiune şi să depoziteze mierea înaceşti făguraşi. Situaţia din corpul inferior nu inte-resează deoarece acesta va fi înlăturat. Umplerea cumiere a celui de-al doilea corp se va face, în cazulcînd nu a existat un cules de întreţinere bogat, lacîteva zile după începerea culesului principal momentcînd trebuie aşezat corpul cu sectiuni, Dacă înainteaculesului principal a existat un bun cules de întreti-nere, familiile puternice pot avea blocate corpurilesuperioare chiar înainte de apariţia culesului principalşi în acest caz aşezarea magazinului cu sectiuni sepoate face chiar de la începutul culesului.Cînd se incepe producerea mierei în secţiuni, indi-.

ferent dacă familiile sînt adăpostite in două sau treicorpuri, ele se vor restrînge pe un singur corp. Varămîne corpul al doilea, acesta fiind, după cum s-a ~arătat, plin cu miere şi puiet. în felul acesta, pe lîngăfaptul că albinele nemai avînd spaţiu de depozitarevor trece imediat pe secţiuni, dar existînd şi o' micăcantitate de puiet o mare parte din albinele doici vor o"

trece la activitatea de adunare a nectarului. în mo-mentul cînd începe producţia de miere în sectiuni;corpul care ocupă locul superior "seva aşeza pe fun-dul stupului iar peste acesta se va aşeza magazinul cusecţiuni (fig. 15 b). Celelalte corpuri se înlătură, albi-na din ele scuturîndu-se în faţa stupilor din care pro- j

vin. Fagurii cu puiet şi miere din corpurile înlăturarese folosesc pentru întărirea familiilor, slabe.". După ce făguraşii din primul magazin au fost pejumătate clădiţi, deasupra acestuia se aşazăcel de-al

64

doilea magazin (fig.15 c). Cînd în primul

'" vmagazin a .incepur ca-păcirea fagurilor, acesta.se ridică de pe cuibulfamiliei şi se aşază înlocul celui de-al doileamagazin care, la rîndullui, va lua locul primu-lui, imediat deasupracuibului familiei de al-bine (fig. 15 d). Albinelevor desăvîrşi căpăcireamagazinului plin, conti-nuînd depozitarea nec-tarului în magazinul tre-cut imediat deasupracuibului. în momentulcînd şi În acest magazinfagurii sînt pe jumătateumpluţi cu miere, se a-şază şi al treilea maga-zin În partea cea mai desus a stupului, peste pri-mele două (fig. 15 e).Recoltarea magazine-

lor are loc pe măsurăce făguraşii tuturor sec-ţiunilor sînt complet că-păciţi. Magazinele com-plet căpăcire, nu este in-dicat să fie menţinute În. ." 00"Contmuare 111 stup pen-tru că fiind supuse in-

lII2lIS ~I I-~, ,Glii!I r6 t:=:=.~::J•• c::.'§".!!:p9 ~ C:=::.ţ;;::::;:J

C::=::;§ ţ:::Jill!ID!I ~ ~~:J~ ~ r==:= :JliIlR!I llII!!!!:l C 1mJlij ~ c -,

.r

'"

5 - Intreţinerea albinelor

~

rrrrY\SSSlI ~~ .. ,Mj!sSSSSSSSI M§S§SSSS JlIW&s::'\.~ f4ibSsss\\S\, 1

~

t.>

.....t::.8•...uOUV)

t::<•.••.c:, ••.••

"5'sC1lou•...OUU

~O•...c,

(1) I~IIMi5SSS$$§" )MA;ssSSS'%J-S;§ssssro",ssRZ~" -5F ,

65

li')

"'"'o

.,ePw..-

---~- -- --'- .-... L_~··------------------------------------ •• ~.12

Io,a corpurilor, au toate celulele ocupate fie cu puiet fiecu miere. Este necesar acest lucru pentru că o datăaşezat magazinul cu sectiuni, neexistînd alt loc dedepozitare a nectaruluialbinele vor fi obligate săclădească făguraşii-sectiune şi să depoziteze mierea înaceşti făguraşi. Situaţia din corpul inferior nu inte-resează deoarece acesta va fi înlăturat. Umplerea cumiere a celui de-al doilea corp se va face, în cazulcînd nu a existat un cules de întreţinere bogat, lacîteva zile după începerea culesului principal momentcînd trebuie aşezat corpul cu sectiuni, Dacă înainteaculesului principal a existat un bun cules de întreti-nere, familiile puternice pot avea blocate corpurilesuperioare chiar înainte de apariţia culesului principalşi în acest caz aşezarea magazinului cu sectiuni sepoate face chiar de la începutul culesului.Cînd se incepe producerea mierei în secţiuni, indi-.

ferent dacă familiile sînt adăpostite in două sau treicorpuri, ele se vor restrînge pe un singur corp. Varămîne corpul al doilea, acesta fiind, după cum s-a ~arătat, plin cu miere şi puiet. în felul acesta, pe lîngăfaptul că albinele nemai avînd spaţiu de depozitarevor trece imediat pe secţiuni, dar existînd şi o' micăcantitate de puiet o mare parte din albinele doici vor o"

trece la activitatea de adunare a nectarului. în mo-mentul cînd începe producţia de miere în sectiuni;corpul care ocupă locul superior "seva aşeza pe fun-dul stupului iar peste acesta se va aşeza magazinul cusecţiuni (fig. 15 b). Celelalte corpuri se înlătură, albi-na din ele scuturîndu-se în faţa stupilor din care pro- j

vin. Fagurii cu puiet şi miere din corpurile înlăturarese folosesc pentru întărirea familiilor, slabe.". După ce făguraşii din primul magazin au fost pejumătate clădiţi, deasupra acestuia se aşazăcel de-al

64

doilea magazin (fig.15 c). Cînd în primul

'" vmagazin a .incepur ca-păcirea fagurilor, acesta.se ridică de pe cuibulfamiliei şi se aşază înlocul celui de-al doileamagazin care, la rîndullui, va lua locul primu-lui, imediat deasupracuibului familiei de al-bine (fig. 15 d). Albinelevor desăvîrşi căpăcireamagazinului plin, conti-nuînd depozitarea nec-tarului în magazinul tre-cut imediat deasupracuibului. în momentulcînd şi În acest magazinfagurii sînt pe jumătateumpluţi cu miere, se a-şază şi al treilea maga-zin În partea cea mai desus a stupului, peste pri-mele două (fig. 15 e).Recoltarea magazine-

lor are loc pe măsurăce făguraşii tuturor sec-ţiunilor sînt complet că-păciţi. Magazinele com-plet căpăcire, nu este in-dicat să fie menţinute În. ." 00"Contmuare 111 stup pen-tru că fiind supuse in-

lII2lIS ~I I-~, ,Glii!I r6 t:=:=.~::J•• c::.'§".!!:p9 ~ C:=::.ţ;;::::;:J

C::=::;§ ţ:::Jill!ID!I ~ ~~:J~ ~ r==:= :JliIlR!I llII!!!!:l C 1mJlij ~ c -,

.r

'"

5 - Intreţinerea albinelor

~

rrrrY\SSSlI ~~ .. ,Mj!sSSSSSSSI M§S§SSSS JlIW&s::'\.~ f4ibSsss\\S\, 1

~

t.>

.....t::.8•...uOUV)

t::<•.••.c:, ••.••

"5'sC1lou•...OUU

~O•...c,

(1) I~IIMi5SSS$$§" )MA;ssSSS'%J-S;§ssssro",ssRZ~" -5F ,

65

li')

"'"'o

.,ePw..-

---~- -- --'- .-... L_~··------------------------------------ •• ~.12

~- ;Li!'t±',(

1IJ..Ji.,

tensei circulatii a albinelor vor avea de suferit înceea ce priveşte aspectul căpăcelelor. După ridicareamagazinelor de pe stupi, albina se îndepărtează prin-tr-o uşoară afumare şi scuturare în faţa stupului. Eli-berarea completă a magazinelor de către albine seface prin folosirea podişoarelor izgonitoare de albine.In lipsa acestora îndepărtarea albinelor se face cu operie foarte fină sau cu o pană.

Înainte de terminarea culesului la care se producemiere în secţiuni, făguraşii ce nu au fost complet um-pluti se adună şi se dau spre finisare uneia dintre celemai puternice familii de albine. După recoltare maga-zinele cu secţiuni sînt stivuite in magazia stupinei şise afumă cu sulf pentru a preveni atacul de găselniţă.Operaţia de tratare cu bioxid de sulf se repetă pînă [a,ambalarea şi valorificarea secţiunilor. fi'!

Prevenirearoitului la albinele întreţinuteîn stupi multietajaţi

Munca depusă un an întreg de fiecare stupar, secanalizează spre un. singur ţel: obţinerea pînă la apa-riţia culesului a unui număr cit mai mare de albine1n fiecare familie, albine capabile să recolteze o can-titate cit mai mare de miere. Ca rezultat al interven-ţiilor stuparului şi ajutorării acordate familiilor dealbine, acestea vor atinge puterea maximă înainteaînceperii culesului principal timpuriu. Dacă toate al-binele pe care le-a asigurat apicultorul vor participala cules, munca de pînă acum va fi pe deplin răs-plătită.

66

L

Tocmai în această perioadă însă, de maximă dez-voltare a familiei de albine, apare o situaţie nouă,care poate împiedica toată activitatea de cules. Ce seîntîmplă la un moment dat în familia de albine?Datorită creşterii intense a puietului.jrpajoritatea fa-gurilor vor fi plini. Prin eclozionarea generaţiiloranterioare s-a acumulat o mare cantitate de albinetinere care îndeplinesc functia de doici. Pe de altăparte, datorită existenţei în mod obişnuit a unui buncules de întreţinere Înaintea culesului principal, toatecelulele libere de puiet vor fi blocate cu miere. înfelul acesta matca nu mai are unde depune ouă, decicantitatea de puiet tînăr care trebuie hrănit scade.Paralel cu această scădere a cantităţii de puiet tînărse naşte un număr considerabil de albine tinere carevor deveni albine doici, deci care vor trebui să aibăo cantitate corespunzătoare de puiet pe care să-I hră-nească. În felul acesta la un moment dat apare o dis-proporţie accentuată Între numărul de albine doiciale căror glande secretă'Iăptişor şi cantitatea de puiettînăr care trebuie hrănit. Tot În această perioadăapare o aglomerare de albine în stup, albina nou-născută netrecind Încă la activitatea de cules. Toateaceste condiţii duc la apariţia unui dezechilibru înfamilia de albine pe care, dacă nu se intervine latimp, familia il va corecta prin reducerea număruluide albine. Această reducere se va efectua prin deta-şarea şi plecarea din stup a unei cantităţi mai marisau mai mici de albine. Va avea loc deci roirea na-turală." Pentru apicultor aceasta Înseamnă zădărnicirea În-tregii lui munci, depusă În scopul realizării unor pro-ducţii mari. Aceasta pentru că În perioada de pregă-tire a roirii familia de albine intră În frigurile roitului

-1>

67

~- ;Li!'t±',(

1IJ..Ji.,

tensei circulatii a albinelor vor avea de suferit înceea ce priveşte aspectul căpăcelelor. După ridicareamagazinelor de pe stupi, albina se îndepărtează prin-tr-o uşoară afumare şi scuturare în faţa stupului. Eli-berarea completă a magazinelor de către albine seface prin folosirea podişoarelor izgonitoare de albine.In lipsa acestora îndepărtarea albinelor se face cu operie foarte fină sau cu o pană.

Înainte de terminarea culesului la care se producemiere în secţiuni, făguraşii ce nu au fost complet um-pluti se adună şi se dau spre finisare uneia dintre celemai puternice familii de albine. După recoltare maga-zinele cu secţiuni sînt stivuite in magazia stupinei şise afumă cu sulf pentru a preveni atacul de găselniţă.Operaţia de tratare cu bioxid de sulf se repetă pînă [a,ambalarea şi valorificarea secţiunilor. fi'!

Prevenirearoitului la albinele întreţinuteîn stupi multietajaţi

Munca depusă un an întreg de fiecare stupar, secanalizează spre un. singur ţel: obţinerea pînă la apa-riţia culesului a unui număr cit mai mare de albine1n fiecare familie, albine capabile să recolteze o can-titate cit mai mare de miere. Ca rezultat al interven-ţiilor stuparului şi ajutorării acordate familiilor dealbine, acestea vor atinge puterea maximă înainteaînceperii culesului principal timpuriu. Dacă toate al-binele pe care le-a asigurat apicultorul vor participala cules, munca de pînă acum va fi pe deplin răs-plătită.

66

L

Tocmai în această perioadă însă, de maximă dez-voltare a familiei de albine, apare o situaţie nouă,care poate împiedica toată activitatea de cules. Ce seîntîmplă la un moment dat în familia de albine?Datorită creşterii intense a puietului.jrpajoritatea fa-gurilor vor fi plini. Prin eclozionarea generaţiiloranterioare s-a acumulat o mare cantitate de albinetinere care îndeplinesc functia de doici. Pe de altăparte, datorită existenţei în mod obişnuit a unui buncules de întreţinere Înaintea culesului principal, toatecelulele libere de puiet vor fi blocate cu miere. înfelul acesta matca nu mai are unde depune ouă, decicantitatea de puiet tînăr care trebuie hrănit scade.Paralel cu această scădere a cantităţii de puiet tînărse naşte un număr considerabil de albine tinere carevor deveni albine doici, deci care vor trebui să aibăo cantitate corespunzătoare de puiet pe care să-I hră-nească. În felul acesta la un moment dat apare o dis-proporţie accentuată Între numărul de albine doiciale căror glande secretă'Iăptişor şi cantitatea de puiettînăr care trebuie hrănit. Tot În această perioadăapare o aglomerare de albine în stup, albina nou-născută netrecind Încă la activitatea de cules. Toateaceste condiţii duc la apariţia unui dezechilibru înfamilia de albine pe care, dacă nu se intervine latimp, familia il va corecta prin reducerea număruluide albine. Această reducere se va efectua prin deta-şarea şi plecarea din stup a unei cantităţi mai marisau mai mici de albine. Va avea loc deci roirea na-turală." Pentru apicultor aceasta Înseamnă zădărnicirea În-tregii lui munci, depusă În scopul realizării unor pro-ducţii mari. Aceasta pentru că În perioada de pregă-tire a roirii familia de albine intră În frigurile roitului

-1>

67

liW " . .'__.__~_~'~' ' lL~·"

I! '

II

care se manifestă printr-o stare de inactivitate totalăsau de încetinire a tuturor activităţilor, inclusiv ceade adunare a nectarului. Pe de altă parte, după roire,chiar dacă roiul a fost prins, fărîmitarea familiei res-pective va duce la valorificarea slabă a culesului.Cantitatea de albine din roi, dacă ar rămîne în vecheafamilie, ar produce cantităţi considerabile de miere-marfă. Ca roi separat Însă, în majoritatea cazurilornu va fi în stare să-şi adune nici cantitatea de mierenecesară ca provizii proprii pentru iernat.Toate aspectele arătate mai sus impun ca apiculto-

rul să ia unele măsuri. Aceste măsuri se referă la în-lăturarea cauzelor care pot provoca roirea.Combaterea roitului prin trecerea unei părţi din

albine în situaţia roiului natural. ~înlăturarea tuturor cauzelor care provoacă' starea deroire sînt asigurate prin trecerea unei părţi a albinelorîn situaţia roiului natural, fără a reduce însă putereafamiliei de albine.Sînt nenumărate variante de aplicare a acestei me-

tode. Pentru orientare apicultorul trebuie să cunoascăprincipiul care stă la baza tuturor variantelor. Astfel,matca cu o parte din puietul necăpăcit se izolează încorpul de jos cu ajutorul unei gratii despărţitoare.Deasupra se pune un corp cu faguri goi pentru depo-zitarea nectarului. Atît în corpul de stup în care estematca cît şi în cel aşezat deasupra se vor introduceun număr oarecare de faguri artificiali pentru a ficlădiţi. Astfel, în zona vechiului cuib s-a dublat ca-nacitatea de adăpostire prin adăugarea unui corp şţ~educerea numărului de albine din această zonă, s-â~mărit spaţiul pentru creşterea puietului, s-au asiguratfagurii care să fie .clăditi de către albina tînără pre-cum şi spaţiul îndestulător pentru depozitarea necta-

68

!C

rului. Ca atare s-au eliminat cauzele care pot pro-voca roitul.Corpurile cu majoritatea puietului şi albinele tinere

se aşază în partea cea mai de sus a stupului, pesteprimele două corpuri. Acest grup de-albine, datoritădistanţei mari faţă de matcă şi separării de aceasta

_ printr-un corp gol şi gratie, vor deveni orfane şi vor" creşte o matcă nouă, de data aceasta nu pentru a roi,

ci pentru a forma o nouă unitate biologică în interio-rul aceluiaşi stup. Pentru acest grup de albine se pre-vede un urdiniş în partea superioară a stupului.În acest fel se împiedică roi rea şi se înlătură toată

gama de neplăceri provocată de această stare, intru-,cît albinele comunică între ele prin gratia despărţi-toare, pentru folosirea în comun a spaţiului de depo-zitare a mierei. După trecerea culesului principal gra-tia despărţitoare se înlătură, corpul cu miere seextrage şi astfel albinele întregului stup sînt puse însituaţie de unificare. Îor urma acestei situaţii va dis-pare de regulă matca bătrînă, familia rămînînd cumatca tînără şi avînd totodată o putere corespunză-toare pentru valorificarea culesurilor următoare.Combaterea roitului prin distrugerea botcilor şi în-

locuirea mătcilor. Acest procedeu se recomandă a seaplica numai-în cazuri deosebite, cînd nu se poate

> aplica prima metodă, ca de exemplu, în cazul produ-cerii mierei în secţiuni. În cazul acesta tocmai aglome-rarea unui mare număr de albine într-un volum mic,prin reducerea stupului la un singur corp, eliberareaunei părţi a albinelor doici de la activitatea de hră-nire, elemente care reprezintă cauzele roirii, constituiechezăşia reuşitei producerii mierii în secţiuni. ,Caatare, pentru, combaterea roitului în această', situaţie

69

liW " . .'__.__~_~'~' ' lL~·"

I! '

II

care se manifestă printr-o stare de inactivitate totalăsau de încetinire a tuturor activităţilor, inclusiv ceade adunare a nectarului. Pe de altă parte, după roire,chiar dacă roiul a fost prins, fărîmitarea familiei res-pective va duce la valorificarea slabă a culesului.Cantitatea de albine din roi, dacă ar rămîne în vecheafamilie, ar produce cantităţi considerabile de miere-marfă. Ca roi separat Însă, în majoritatea cazurilornu va fi în stare să-şi adune nici cantitatea de mierenecesară ca provizii proprii pentru iernat.Toate aspectele arătate mai sus impun ca apiculto-

rul să ia unele măsuri. Aceste măsuri se referă la în-lăturarea cauzelor care pot provoca roirea.Combaterea roitului prin trecerea unei părţi din

albine în situaţia roiului natural. ~înlăturarea tuturor cauzelor care provoacă' starea deroire sînt asigurate prin trecerea unei părţi a albinelorîn situaţia roiului natural, fără a reduce însă putereafamiliei de albine.Sînt nenumărate variante de aplicare a acestei me-

tode. Pentru orientare apicultorul trebuie să cunoascăprincipiul care stă la baza tuturor variantelor. Astfel,matca cu o parte din puietul necăpăcit se izolează încorpul de jos cu ajutorul unei gratii despărţitoare.Deasupra se pune un corp cu faguri goi pentru depo-zitarea nectarului. Atît în corpul de stup în care estematca cît şi în cel aşezat deasupra se vor introduceun număr oarecare de faguri artificiali pentru a ficlădiţi. Astfel, în zona vechiului cuib s-a dublat ca-nacitatea de adăpostire prin adăugarea unui corp şţ~educerea numărului de albine din această zonă, s-â~mărit spaţiul pentru creşterea puietului, s-au asiguratfagurii care să fie .clăditi de către albina tînără pre-cum şi spaţiul îndestulător pentru depozitarea necta-

68

!C

rului. Ca atare s-au eliminat cauzele care pot pro-voca roitul.Corpurile cu majoritatea puietului şi albinele tinere

se aşază în partea cea mai de sus a stupului, pesteprimele două corpuri. Acest grup de-albine, datoritădistanţei mari faţă de matcă şi separării de aceasta

_ printr-un corp gol şi gratie, vor deveni orfane şi vor" creşte o matcă nouă, de data aceasta nu pentru a roi,

ci pentru a forma o nouă unitate biologică în interio-rul aceluiaşi stup. Pentru acest grup de albine se pre-vede un urdiniş în partea superioară a stupului.În acest fel se împiedică roi rea şi se înlătură toată

gama de neplăceri provocată de această stare, intru-,cît albinele comunică între ele prin gratia despărţi-toare, pentru folosirea în comun a spaţiului de depo-zitare a mierei. După trecerea culesului principal gra-tia despărţitoare se înlătură, corpul cu miere seextrage şi astfel albinele întregului stup sînt puse însituaţie de unificare. Îor urma acestei situaţii va dis-pare de regulă matca bătrînă, familia rămînînd cumatca tînără şi avînd totodată o putere corespunză-toare pentru valorificarea culesurilor următoare.Combaterea roitului prin distrugerea botcilor şi în-

locuirea mătcilor. Acest procedeu se recomandă a seaplica numai-în cazuri deosebite, cînd nu se poate

> aplica prima metodă, ca de exemplu, în cazul produ-cerii mierei în secţiuni. În cazul acesta tocmai aglome-rarea unui mare număr de albine într-un volum mic,prin reducerea stupului la un singur corp, eliberareaunei părţi a albinelor doici de la activitatea de hră-nire, elemente care reprezintă cauzele roirii, constituiechezăşia reuşitei producerii mierii în secţiuni. ,Caatare, pentru, combaterea roitului în această', situaţie

69

1<

f<

nu se poate apela decît la selecţionarea familiilor ne-roitoare şi acţiunea de distrugere a botcilor.Astfel, dacă în cuibul familiei de albine Încep să

apară botci, se face un control amănunţit al fiecăruifagure şi toate botcile găsi te sînt distruse. După 3-4zile, familiile se orfanizează prin Înlăturarea măr-cilor şi din nou se distrug toate botcile. Operaţia dedistrugere a botcilor se repetă Încă de două ori lainterval de 4 zile astfel încît în a 8-a zi de la orfani-zare se controlează familia şi după distrugerea dinnou a tuturor botcilor, se introduce o matcă tînărăsau o botcă căpăcită selecţionată.

Alegereaprocedeului de întreţinere a familiilorde albine În stupi multi etaj aţi

S-a descris pînă acum o gamă relativ mare desoluţii şi procedee care pot fi folosite în cazul adă-postirii familiilor de albine în stupii multietajati-Bineînţeles că nu vor putea fi aplicare deodată toateaceste soluţii şi procedee ci va trebui să fie alese ace-lea care convin cel mai mult în anumite condiţii şicare bineînţeles vor asigura în condiţiile date produ~~tia cea mai mare. Pentru a veni în ajutorul apiculto-rilor în alegerea celui mai corespunzător mod de în-treţinere a familiilor de albine, se prezintă în schemade mai jos ciclul lucrărilor esentiale dintr-un an ca-lendaristic, cărora trebuie să li se acorde atenţia Cl1-:-

venită (fig. 16).în scopul reducerii necesarului de "forţă de muncă

rec1amată de aplicarea tuturor lucrărilor prezenta tese poate aplica o simplificare la maximum a acestor

70

}'

~I

11~---...~O< : } .~;= == ':'~ '.,,,,.-= -- ." ,,~= == ~~;~- ~ ~~.' 1;:::~

~ .:' ,"'''',- <'l.<' ~~~/ '00'' m"'-l~'::§:i>t'i:!

,e ~''''"''''-1::~~!;;

~

'" ~~~~§

- "'"~€5~ .hx: t>t~~~~

EDJiiCIN - ~~::;,~~__ o _~~<:.== ~~~~.~== ~~~~~== ~~t..J~ ••.•••

mi"'11.cI]

lJJ

t.~8't:~~~~.~;l~~,~~

~~~~~~~~.~~.!:2~.~~.~)~

~ţ::.~ff:ll.:~~t::~~rs..

-- ""

[1]'ţ !:~~~~. ~~::r

. .~!::I;:'-!

~ ","'~ţ::: t'\J~ . t: ...ţ--.~lf&1 I ;t:H~.~II- II} l;i;;;.",.:;'---\

N_

(tR..·!\! ••... ~ii ...~.~-~~a.J.l/flln:J;flJoqZ~ ro. ~ =.' . ţ~~r.t.5~-.;E:

.!::,,'-c...'~::::::

~~~~~~~f;;~ft).::~~~~2!~~

"'-

~~~)t.. F2 t~~i;i~ ~ .~~t5

-e-,l'tI~

.~~'~8~,~

t~~!';)~i~~~.~~~~",,,,-~~1~~'

~.~_"C5~ ':Iq)t.. ro::

!s~c~'f; J.!!: .~-~----

.•....jj-

<'S';;S•...• :!:!•...'"58'0.;:l•...'"<9

1-<o~c::..ci~CI!<ti

lJ.S•..•..~•...s::<•..•;:lb5c,<ti

~•...s::<ti

'"Q)1-<o~) CI!1-<U;:l-<"<1<Us::.::!'"<UUU;:lCJ)

-o.....oi:>u::

1<

f<

nu se poate apela decît la selecţionarea familiilor ne-roitoare şi acţiunea de distrugere a botcilor.Astfel, dacă în cuibul familiei de albine Încep să

apară botci, se face un control amănunţit al fiecăruifagure şi toate botcile găsi te sînt distruse. După 3-4zile, familiile se orfanizează prin Înlăturarea măr-cilor şi din nou se distrug toate botcile. Operaţia dedistrugere a botcilor se repetă Încă de două ori lainterval de 4 zile astfel încît în a 8-a zi de la orfani-zare se controlează familia şi după distrugerea dinnou a tuturor botcilor, se introduce o matcă tînărăsau o botcă căpăcită selecţionată.

Alegereaprocedeului de întreţinere a familiilorde albine În stupi multi etaj aţi

S-a descris pînă acum o gamă relativ mare desoluţii şi procedee care pot fi folosite în cazul adă-postirii familiilor de albine în stupii multietajati-Bineînţeles că nu vor putea fi aplicare deodată toateaceste soluţii şi procedee ci va trebui să fie alese ace-lea care convin cel mai mult în anumite condiţii şicare bineînţeles vor asigura în condiţiile date produ~~tia cea mai mare. Pentru a veni în ajutorul apiculto-rilor în alegerea celui mai corespunzător mod de în-treţinere a familiilor de albine, se prezintă în schemade mai jos ciclul lucrărilor esentiale dintr-un an ca-lendaristic, cărora trebuie să li se acorde atenţia Cl1-:-

venită (fig. 16).în scopul reducerii necesarului de "forţă de muncă

rec1amată de aplicarea tuturor lucrărilor prezenta tese poate aplica o simplificare la maximum a acestor

70

}'

~I

11~---...~O< : } .~;= == ':'~ '.,,,,.-= -- ." ,,~= == ~~;~- ~ ~~.' 1;:::~

~ .:' ,"'''',- <'l.<' ~~~/ '00'' m"'-l~'::§:i>t'i:!

,e ~''''"''''-1::~~!;;

~

'" ~~~~§

- "'"~€5~ .hx: t>t~~~~

EDJiiCIN - ~~::;,~~__ o _~~<:.== ~~~~.~== ~~~~~== ~~t..J~ ••.•••

mi"'11.cI]

lJJ

t.~8't:~~~~.~;l~~,~~

~~~~~~~~.~~.!:2~.~~.~)~

~ţ::.~ff:ll.:~~t::~~rs..

-- ""

[1]'ţ !:~~~~. ~~::r

. .~!::I;:'-!

~ ","'~ţ::: t'\J~ . t: ...ţ--.~lf&1 I ;t:H~.~II- II} l;i;;;.",.:;'---\

N_

(tR..·!\! ••... ~ii ...~.~-~~a.J.l/flln:J;flJoqZ~ ro. ~ =.' . ţ~~r.t.5~-.;E:

.!::,,'-c...'~::::::

~~~~~~~f;;~ft).::~~~~2!~~

"'-

~~~)t.. F2 t~~i;i~ ~ .~~t5

-e-,l'tI~

.~~'~8~,~

t~~!';)~i~~~.~~~~",,,,-~~1~~'

~.~_"C5~ ':Iq)t.. ro::

!s~c~'f; J.!!: .~-~----

.•....jj-

<'S';;S•...• :!:!•...'"58'0.;:l•...'"<9

1-<o~c::..ci~CI!<ti

lJ.S•..•..~•...s::<•..•;:lb5c,<ti

~•...s::<ti

'"Q)1-<o~) CI!1-<U;:l-<"<1<Us::.::!'"<UUU;:lCJ)

-o.....oi:>u::

lucrări. Stupul rnultietajat permite într-adevăr apli-carea celor mai pretenţioase procedee' de întreţinerea familiilor de albine; dar se pretează şi la folosireacelor mai simple metode.O simplificare exagerată poate duce la o singură

acţiune: extragerea mierei o dată pe an urmînd ca .familia de albine, avînd asigurate condiţii asemănă-toare cu cele naturale, să-şi continue activitatea con-form propriilor instincte. Trebuie să recunoaştemînsă că o astfel de simplificare, deşi posibilă, prinprimitivitatea ei contravine însăşi eticei profesionalea apicultorului.Apicultorii străini s-au oprit la un număr de 4 in-

tervenţii la un stup în timpul unui an. Acestea sereferă la: 1) asigurarea în primăvară a proviziilorde hrană necesare pînă la primul cules; 2) aşezareacorpurilor suplimentare la începutul culesurilor deîntreţinere, premergătoare culesului principal; 3) ex-tragerea recoltei de miere realizată prin valorificarea "culesurilor timpurii şi 4) extragerea la sfîrşitul lunii f

august a recoltei realizate de la culesurile de vară,paralel cu pregătirea rezervelor de hrană pentruiarnă.Reţete de metode simplificate în întreţinerea fami-

liilor de albine în stupii multietajati nu se pot da.Apicultorii singuri, în funcţie de condiţiile de culeslocale, starea familiilor de 'albine etc. vor elimina dinpreocupările lor toate acţiunile, care devin de prisos,aplicînd acele [ucrări' strict necesare pentru realizareaunor productii cît mai. mari şi cît mai ieftine. •

1nlretinerea-in stupi mullielalaJi a lamiiiiioF de bazăcu familii aJutătoare

Modulde ajutorare a familiilor de bază

. de către familiile ~tutătoare

'. în condiţiile specifice ţării noastre, unde, dupăcum s-a -arătat, datorită culesurilor de scurtă duratănu se pot realiza producţii. mari de miere decît în:cazul participării la aceste culesuri a unui număr dealbine cît mai mare posibil, este normal să se folo-sească toate mijloacele care contribuie la obţinereaacestui număr mare de albine..'Hrănirile stimulente de toamnă şi primăvară, asi-gurarea din abundenţă a hranei proteice şi celelaltelucrări -descrise în capitolele anterioare,asigură într-O/ oarecare măsură familii puternice dar în cel mai buncaz numai pînă la' o anumită limită biologică' careconstituie caracteristica principală a unei familii dealbinev-Pentru a -realiza un număr şi mai mare dealbine, cea mai sigură cale este ca în paralel cu cele-

73

lucrări. Stupul rnultietajat permite într-adevăr apli-carea celor mai pretenţioase procedee' de întreţinerea familiilor de albine; dar se pretează şi la folosireacelor mai simple metode.O simplificare exagerată poate duce la o singură

acţiune: extragerea mierei o dată pe an urmînd ca .familia de albine, avînd asigurate condiţii asemănă-toare cu cele naturale, să-şi continue activitatea con-form propriilor instincte. Trebuie să recunoaştemînsă că o astfel de simplificare, deşi posibilă, prinprimitivitatea ei contravine însăşi eticei profesionalea apicultorului.Apicultorii străini s-au oprit la un număr de 4 in-

tervenţii la un stup în timpul unui an. Acestea sereferă la: 1) asigurarea în primăvară a proviziilorde hrană necesare pînă la primul cules; 2) aşezareacorpurilor suplimentare la începutul culesurilor deîntreţinere, premergătoare culesului principal; 3) ex-tragerea recoltei de miere realizată prin valorificarea "culesurilor timpurii şi 4) extragerea la sfîrşitul lunii f

august a recoltei realizate de la culesurile de vară,paralel cu pregătirea rezervelor de hrană pentruiarnă.Reţete de metode simplificate în întreţinerea fami-

liilor de albine în stupii multietajati nu se pot da.Apicultorii singuri, în funcţie de condiţiile de culeslocale, starea familiilor de 'albine etc. vor elimina dinpreocupările lor toate acţiunile, care devin de prisos,aplicînd acele [ucrări' strict necesare pentru realizareaunor productii cît mai. mari şi cît mai ieftine. •

1nlretinerea-in stupi mullielalaJi a lamiiiiioF de bazăcu familii aJutătoare

Modulde ajutorare a familiilor de bază

. de către familiile ~tutătoare

'. în condiţiile specifice ţării noastre, unde, dupăcum s-a -arătat, datorită culesurilor de scurtă duratănu se pot realiza producţii. mari de miere decît în:cazul participării la aceste culesuri a unui număr dealbine cît mai mare posibil, este normal să se folo-sească toate mijloacele care contribuie la obţinereaacestui număr mare de albine..'Hrănirile stimulente de toamnă şi primăvară, asi-gurarea din abundenţă a hranei proteice şi celelaltelucrări -descrise în capitolele anterioare,asigură într-O/ oarecare măsură familii puternice dar în cel mai buncaz numai pînă la' o anumită limită biologică' careconstituie caracteristica principală a unei familii dealbinev-Pentru a -realiza un număr şi mai mare dealbine, cea mai sigură cale este ca în paralel cu cele-

73

lalte lucrări să se folosească pe Ungă fiecare familiede albine obişnuite, considerate familii de bază, cîteo familie ajutătoare.Metoda familiilor ajutătoare, ca de altfel toate

metodele din apicultură, cunoaşte în practică şi înliteratura de specialitate o nesfîrşită serie de procedeede aplicare şi de variante.Toate procedeele şi variantele sînt identice ca prin-

cipiu şi anume: dintr-o familie de albine consideratăde bază, se separă un grup de albine cărora li se asi-gură o matcă proprie. Acest grup de albine constituieastfel o unitate independentă din punct de vederebiologic, indiferent dacă este sau nu adăpostită înacelaşi stup cu familia de bază. O astfel de unitate"biologică în domeniul creşterii albinelor este cunos-cută sub denumirea de fam:ilie.De asemenea toate procedeele şi variantele au ace-

laşi scop: familiile nou-formate, folosind energia spe-cifică de dezvoltare a roilor asociată cu energia speci- ~fică de dezvoltare în primăvară, vor creşte un numărconsiderabil de albine. Aceste albine ajută familia debază să participe la cules cu un număr sporit de cule-găt?are şi să realizeze astfel O' producţie de miere cîtmal mare.Este normal deci ca în aceste condiţii o astfel de

unitate biologică, un astfel de grup de albine să fiedenumit familie ajutătoare. Tocmai pentru acest mo- 'tiv nu se vor folosi în tratarea celor ce urmează altedenumiri întîlnire ca: familii cu mătci suplimentare, ..,familii cu mătci ajutătoare, mătci ajutătoare etc.Ajutorarea familiilor de bază de către familia aju-

tătoare se poate realiza prin introducerea la iernat aunei cantităţi cît mai mari de albine şi prin ajutorareaacesteia în timpul sezonului activ.

74

Introducereala iernat a unei cantităţicit mai mari de albine

Cantitatea de nectar adunată depinde în moddirect de numărul albinelor care participă la culesulrespectiv. în dezvoltarea ei însă familia de albineeste direct condiţionată de puterea acesteia în primă-vară deci, în final, de numărul de albine care s-aintrodus la iernat.Albinele pot să ierneze într-o singură familie rezul-

tată din unificarea familiei de bază cu cea ajutătoare,sau pot ierna separat, în fiecare din cele două fa-milii. Indiferent cum iernează, unificate sau separat,important este că pentru aceeaşi familie de bază seintroduc la iernat cantităţi mai mari de albine.Unificarea în toamnă a familiei de bază cu familia

temporară constituie o nl~todă importantă de împu-ternicire a familiilor de albine şi se va aplica ori decîte ori este necesar, "pînă ajungem la familii foarteputernice .. Abia după această actiune trebuie să înce-pem a~licarea tuturor celorlalte lucrări, procedee saumetode privitoare la creşterea familiilor de albine înstupi multietajaţi.Tot în acest fel se va proceda şi în cazul cînd ur-

mează să se stabilească dacă familiile de albine debază .şi ajutătoare se vor unifica sau nu în toamnă.Cînd se ajunge ca familiile de bază din stupină să fiefoarte puternice, unificarea în toamnă se va efectua:In funcţie de condiţiile de cules.Astfel, în zoneleîn care există un cules principal

timpuriu de la salcîm, perioada foarte scurtă de la

75

lalte lucrări să se folosească pe Ungă fiecare familiede albine obişnuite, considerate familii de bază, cîteo familie ajutătoare.Metoda familiilor ajutătoare, ca de altfel toate

metodele din apicultură, cunoaşte în practică şi înliteratura de specialitate o nesfîrşită serie de procedeede aplicare şi de variante.Toate procedeele şi variantele sînt identice ca prin-

cipiu şi anume: dintr-o familie de albine consideratăde bază, se separă un grup de albine cărora li se asi-gură o matcă proprie. Acest grup de albine constituieastfel o unitate independentă din punct de vederebiologic, indiferent dacă este sau nu adăpostită înacelaşi stup cu familia de bază. O astfel de unitate"biologică în domeniul creşterii albinelor este cunos-cută sub denumirea de fam:ilie.De asemenea toate procedeele şi variantele au ace-

laşi scop: familiile nou-formate, folosind energia spe-cifică de dezvoltare a roilor asociată cu energia speci- ~fică de dezvoltare în primăvară, vor creşte un numărconsiderabil de albine. Aceste albine ajută familia debază să participe la cules cu un număr sporit de cule-găt?are şi să realizeze astfel O' producţie de miere cîtmal mare.Este normal deci ca în aceste condiţii o astfel de

unitate biologică, un astfel de grup de albine să fiedenumit familie ajutătoare. Tocmai pentru acest mo- 'tiv nu se vor folosi în tratarea celor ce urmează altedenumiri întîlnire ca: familii cu mătci suplimentare, ..,familii cu mătci ajutătoare, mătci ajutătoare etc.Ajutorarea familiilor de bază de către familia aju-

tătoare se poate realiza prin introducerea la iernat aunei cantităţi cît mai mari de albine şi prin ajutorareaacesteia în timpul sezonului activ.

74

Introducereala iernat a unei cantităţicit mai mari de albine

Cantitatea de nectar adunată depinde în moddirect de numărul albinelor care participă la culesulrespectiv. în dezvoltarea ei însă familia de albineeste direct condiţionată de puterea acesteia în primă-vară deci, în final, de numărul de albine care s-aintrodus la iernat.Albinele pot să ierneze într-o singură familie rezul-

tată din unificarea familiei de bază cu cea ajutătoare,sau pot ierna separat, în fiecare din cele două fa-milii. Indiferent cum iernează, unificate sau separat,important este că pentru aceeaşi familie de bază seintroduc la iernat cantităţi mai mari de albine.Unificarea în toamnă a familiei de bază cu familia

temporară constituie o nl~todă importantă de împu-ternicire a familiilor de albine şi se va aplica ori decîte ori este necesar, "pînă ajungem la familii foarteputernice .. Abia după această actiune trebuie să înce-pem a~licarea tuturor celorlalte lucrări, procedee saumetode privitoare la creşterea familiilor de albine înstupi multietajaţi.Tot în acest fel se va proceda şi în cazul cînd ur-

mează să se stabilească dacă familiile de albine debază .şi ajutătoare se vor unifica sau nu în toamnă.Cînd se ajunge ca familiile de bază din stupină să fiefoarte puternice, unificarea în toamnă se va efectua:In funcţie de condiţiile de cules.Astfel, în zoneleîn care există un cules principal

timpuriu de la salcîm, perioada foarte scurtă de la

75

i

1:

ieşirea din iarnă şi apariţia culesului nu dă posibi-litatea familiilor de albine să ajungă la o dezvoltaremaximă. Este limpede deci că introducînd la iernat 0<

cantitate cît mai mare de albine într-o singură fami-lie,în primăvară se va ajunge la capacitatea maxima.de valorificare a culesurilor într-un timp mult maiscurt. În acest caz unificarea familiilor de bază cucele temporare este indicată. În schimb atunci cîndculesul principal este tîrziu, perioada mai lungă de laieşirea din iarnă pînă la apariţia culesului respectiv,va permite atît familiei de bază cît şi celei ajutătoaresă se dezvolte separat în suficientă măsură, încît valo-rificarea culesului să se facă în cele mai bune con-s <

ditii, În acest caz nu mai este necesară unificarea în'toamnă a familiilor de bază cu cele ajutătoare, bine-înţeles dacă acestea sînt suficient de puternice încîtiernarea să se desfăşoare corespunzător. .

Q

1:

1,

fi

I1,

IlII

Ajutorareafamiliilor de bază prin împuternicirealor În sezonul activ

A doua cale de ajutorare a familiilor' de bazăpentru realizarea unei producţii de miere mai mareconstă în participarea directă a albinelor crescute defamilia ajutătoare la recoltarea nectarului.' Acestlucru se realizează fie în cadrul familiei de bază, fi&în însăşi familia ajutătoare. Modul acesta de ajuto-rare a familiilor de bază în sezonul'tactiv se aplică,atît la familiile care au fost unificate în toamnă, cîtşi la cele care au iernat separat.

76

I1~f "

lt~. '"

. -7

Prin prisma acestor două aspecte se pot cuprindetoate procedeele şi variantele în următoarele douăgrupe:

Familii ajutătoare vremelnice reprezentînd' acelefamilii ajutătoare care vor avea o existentă tempo-rară, limitată în timp, de obicei din primăvară tim-puriu sau din perioada roitului pînă în toamnă, cîndse unesc cu familiile de bază .

Familii ajutătoare permanente, reprezentînd acelefamilii ajutătoare care nu se unesc toamna cu familiilede bază şi iernează independent ca unitate biologicăde sine stătătoare.De asemenea atît familiile ajutătoare vremelnice

cît şi cele permanente, după modul cum participă larecoItarea nectarului în timpul culesului se vor îrn-

...., • 1\ •

parti 111 trei grupe:- Familii ajutătoare care se unesc efectiv în

timpul culesului cu familia de bază;- Familii ajutătoare care participă la cules inde-

pendent de familia de bază;- Familii ajutătoare care ajută familia de bază

numai cu albine culegătoare.<,

Bineinteles că una şi aceeaşi familie in decursulunui an poate face parte din toate trei grupele. Ast-fel o familie ajutătoare la, culesul de salcîm poate fiunită efectiv cu familia de bază iar la culesul defloarea-soarelui să participe i~dependent la recoItareanectarului sau să ajute familia de bază numai cualbine culegătoare. Acest lucru însă nu srînjeneşte cunimic împărţirea principială, a familiilor ajutătoareîn cele trei grupe de mai sus.

77

i

1:

ieşirea din iarnă şi apariţia culesului nu dă posibi-litatea familiilor de albine să ajungă la o dezvoltaremaximă. Este limpede deci că introducînd la iernat 0<

cantitate cît mai mare de albine într-o singură fami-lie,în primăvară se va ajunge la capacitatea maxima.de valorificare a culesurilor într-un timp mult maiscurt. În acest caz unificarea familiilor de bază cucele temporare este indicată. În schimb atunci cîndculesul principal este tîrziu, perioada mai lungă de laieşirea din iarnă pînă la apariţia culesului respectiv,va permite atît familiei de bază cît şi celei ajutătoaresă se dezvolte separat în suficientă măsură, încît valo-rificarea culesului să se facă în cele mai bune con-s <

ditii, În acest caz nu mai este necesară unificarea în'toamnă a familiilor de bază cu cele ajutătoare, bine-înţeles dacă acestea sînt suficient de puternice încîtiernarea să se desfăşoare corespunzător. .

Q

1:

1,

fi

I1,

IlII

Ajutorareafamiliilor de bază prin împuternicirealor În sezonul activ

A doua cale de ajutorare a familiilor' de bazăpentru realizarea unei producţii de miere mai mareconstă în participarea directă a albinelor crescute defamilia ajutătoare la recoltarea nectarului.' Acestlucru se realizează fie în cadrul familiei de bază, fi&în însăşi familia ajutătoare. Modul acesta de ajuto-rare a familiilor de bază în sezonul'tactiv se aplică,atît la familiile care au fost unificate în toamnă, cîtşi la cele care au iernat separat.

76

I1~f "

lt~. '"

. -7

Prin prisma acestor două aspecte se pot cuprindetoate procedeele şi variantele în următoarele douăgrupe:

Familii ajutătoare vremelnice reprezentînd' acelefamilii ajutătoare care vor avea o existentă tempo-rară, limitată în timp, de obicei din primăvară tim-puriu sau din perioada roitului pînă în toamnă, cîndse unesc cu familiile de bază .

Familii ajutătoare permanente, reprezentînd acelefamilii ajutătoare care nu se unesc toamna cu familiilede bază şi iernează independent ca unitate biologicăde sine stătătoare.De asemenea atît familiile ajutătoare vremelnice

cît şi cele permanente, după modul cum participă larecoItarea nectarului în timpul culesului se vor îrn-

...., • 1\ •

parti 111 trei grupe:- Familii ajutătoare care se unesc efectiv în

timpul culesului cu familia de bază;- Familii ajutătoare care participă la cules inde-

pendent de familia de bază;- Familii ajutătoare care ajută familia de bază

numai cu albine culegătoare.<,

Bineinteles că una şi aceeaşi familie in decursulunui an poate face parte din toate trei grupele. Ast-fel o familie ajutătoare la, culesul de salcîm poate fiunită efectiv cu familia de bază iar la culesul defloarea-soarelui să participe i~dependent la recoItareanectarului sau să ajute familia de bază numai cualbine culegătoare. Acest lucru însă nu srînjeneşte cunimic împărţirea principială, a familiilor ajutătoareîn cele trei grupe de mai sus.

77

I~(1:

l'

Formareaşi îngrijirea familiilor ajutătoare

Formareafamiliilor ajlfţ~toare şi îngrijirea lorin primul an:de aplicare a metodei

Indiferent din ce grupă face parte varianta pecare o aplicăm, şi indiferent de modalitatea jn carele vom folosi, modul de formare a familiilor aujtă-toare în primul an este acelaşi.

Astfel, familia ajutătoare se va forma în zona cu-lesurilor timpurii, În perioada imediat următoareacestui cules (salcîm), cînd în familiile de albine debază, există o populaţie mare, puiet mult, din can~majoritatea căpăcit, precum şi predispozitia familii-lor spre roire. Formarea acestor familii ajutătoareatunci cînd se face cu scopul exclusiv de a mări nu-mărul de albine ce se introduc la iernat, se poate faceşi la culesul de floarea-soarelui. În zona culesurilormai tirzii formarea familiei ajutătoare se va face cu4-5 săptămîni înaintea apariţiei culesului.

Pentru formarea familiilor ajutătoare este bine caapicultorul să aibă pregătite din vreme mătcile împe-rechiate sau, În cel mai rău caz, botci de bună pr9-venientă gata de eclozionare. ~ ,

Formarea familiei ajutătoare se face astfel: se iau4-6 faguri acoperiţi cu albine din care 2-3 faguricu puiet căpăcit, din familia de bază. Aceşti fagurise aranjează in mijlocul unui corp gol iar după aş~;-zarea fagurilor cu albine şi puiet corpul se comple-tează cu faguri clădiţi, buni pentru, creşterea puie-tului, Corpul de stup astfel completat se aşază dea-supra familiei de bază şi se separă de aceasta prin-

78

tr-un podişor. Urdinişul cu care se prevede acest corpse orientează În direcţie opusă urdinişulu] familiei debază. Cu această lucrare formarea familiei tempo-rare se poate considera încheiată.După formare Îngrijirea familiei ajutătoare va avea

drept ţel obţinerea unei cantităţi df"inai mari depuiet. Familiile ajutătoare pot fi lăsate să se dezvoltepe propriile resurse pînă În toamnă. Dacă apicultoruldoreşte şi dispune de timpul necesar şi dacă putereafamiliei de bază o permite se poate Întări familiatemporară cu faguri cu puiet căpăcit, gata de eclo-zionare sau cu faguri cu puiet şi albine tinere dinfamilia de bază.De asemenea, dacă familia temporară a fost for-

mată din vreme şi la apariţia culesului de vară aajuns la o dezvoltare de 10 faguri cu albine, apicul-torul poate ajuta familia de bază cu 4-5 faguri cualbine cu condiţia ca imediat după cules să se resti-tuie familiei ajutătoare jl,celaşi număr de faguri plinicu puiet. Toate aceste operaţiuni Însă sînt specificecelorlalte categorii de stupi unde, În mod normal,manipularea rameior-este singura posibilitate de inter-venţie în dezvoltarea familiei. În cazul stupului mul-tietajat apicultorul poate renunţa În primul an laorice manipulare de rame Între familia ajutătoare şicea de bază, relaţiile de Într-ajutorare urmînd a seface în mod mai eficient şi cu un consum de forţă demuncă mai mic În anul al doilea de aplicare.După culesul de vară se iau toate măsurile de sti-

mulare a creşterii puietului, astfel ca pînă în toamnăfamilia ajutătoare să aibă cel puţin 1,2-1,5 kg'albine.

În cazul cînd apicultorul doreşte să aplice proce-deul familiilor ajutătoare vremelnice, în toamnă, de

79

I~(1:

l'

Formareaşi îngrijirea familiilor ajutătoare

Formareafamiliilor ajlfţ~toare şi îngrijirea lorin primul an:de aplicare a metodei

Indiferent din ce grupă face parte varianta pecare o aplicăm, şi indiferent de modalitatea jn carele vom folosi, modul de formare a familiilor aujtă-toare în primul an este acelaşi.

Astfel, familia ajutătoare se va forma în zona cu-lesurilor timpurii, În perioada imediat următoareacestui cules (salcîm), cînd în familiile de albine debază, există o populaţie mare, puiet mult, din can~majoritatea căpăcit, precum şi predispozitia familii-lor spre roire. Formarea acestor familii ajutătoareatunci cînd se face cu scopul exclusiv de a mări nu-mărul de albine ce se introduc la iernat, se poate faceşi la culesul de floarea-soarelui. În zona culesurilormai tirzii formarea familiei ajutătoare se va face cu4-5 săptămîni înaintea apariţiei culesului.

Pentru formarea familiilor ajutătoare este bine caapicultorul să aibă pregătite din vreme mătcile împe-rechiate sau, În cel mai rău caz, botci de bună pr9-venientă gata de eclozionare. ~ ,

Formarea familiei ajutătoare se face astfel: se iau4-6 faguri acoperiţi cu albine din care 2-3 faguricu puiet căpăcit, din familia de bază. Aceşti fagurise aranjează in mijlocul unui corp gol iar după aş~;-zarea fagurilor cu albine şi puiet corpul se comple-tează cu faguri clădiţi, buni pentru, creşterea puie-tului, Corpul de stup astfel completat se aşază dea-supra familiei de bază şi se separă de aceasta prin-

78

tr-un podişor. Urdinişul cu care se prevede acest corpse orientează În direcţie opusă urdinişulu] familiei debază. Cu această lucrare formarea familiei tempo-rare se poate considera încheiată.După formare Îngrijirea familiei ajutătoare va avea

drept ţel obţinerea unei cantităţi df"inai mari depuiet. Familiile ajutătoare pot fi lăsate să se dezvoltepe propriile resurse pînă În toamnă. Dacă apicultoruldoreşte şi dispune de timpul necesar şi dacă putereafamiliei de bază o permite se poate Întări familiatemporară cu faguri cu puiet căpăcit, gata de eclo-zionare sau cu faguri cu puiet şi albine tinere dinfamilia de bază.De asemenea, dacă familia temporară a fost for-

mată din vreme şi la apariţia culesului de vară aajuns la o dezvoltare de 10 faguri cu albine, apicul-torul poate ajuta familia de bază cu 4-5 faguri cualbine cu condiţia ca imediat după cules să se resti-tuie familiei ajutătoare jl,celaşi număr de faguri plinicu puiet. Toate aceste operaţiuni Însă sînt specificecelorlalte categorii de stupi unde, În mod normal,manipularea rameior-este singura posibilitate de inter-venţie în dezvoltarea familiei. În cazul stupului mul-tietajat apicultorul poate renunţa În primul an laorice manipulare de rame Între familia ajutătoare şicea de bază, relaţiile de Într-ajutorare urmînd a seface în mod mai eficient şi cu un consum de forţă demuncă mai mic În anul al doilea de aplicare.După culesul de vară se iau toate măsurile de sti-

mulare a creşterii puietului, astfel ca pînă în toamnăfamilia ajutătoare să aibă cel puţin 1,2-1,5 kg'albine.

În cazul cînd apicultorul doreşte să aplice proce-deul familiilor ajutătoare vremelnice, în toamnă, de

79

regulă intre 15- 25 septembrie, familiile de bază şicele ajutătoare se unesc. Unirea este foarte simplă şise face prin in depărtarea podişorului. În familia ast-fel unificată va rămîne de regulă matca tînără. (. ' În cazul că apicultorul aplică procedeul familiilorajutătoare permanente, ,va pregăti pentru iernare fa-miliile ajutătoare ca pe oricare altă familie dinstupină.

Pentru ca familiile ajutătoare să aibă o eficienţăeconomică care să justifice consumul sporit de forţăde muncă, este necesar ca metoda respectivă să fiefolosită numai la familiile de bază, care în primăvarăsînt foarte puternice. Pentru acest lucru se recomandăşi de data aceasta ca în primul an familiile ajută-toare să fie Folosire în exclusivitate pentru împuter-inicirea în toamnă a familiilor de bază.

Formareafamiliilor ajutătoare in cel de-al doilea an

În cel de-al doilea an de aplicare a metodei, îl{ «primăvară, vom avea familii mai puternice, deci for-marea familiilor ajutătoare se va face în scopul ob-ţinerii unor sporuri de producţie.

Formarea timpurie a familiilor ajutătoare estepo-sibilă atunci cînd imediat după terminarea iernii, dis-punem de mărci împerecheate. Pentru asigurareaacestui lucru mărcile rămase disponibile în urma uni-ficărilor din toamnă, sau alte mărci crescute în stu-pmă, pot fi iernate în afara ghemului după metodaconcepută de N. Foti.

în cazul acesta familiile ajutătoare. se formează înprima sau cel mai tîrziu în a doua decadă a luniimartie. Această operaţiune se va face atunci cînd

80

;.::.. .~

există un timp călduros, iar albinele sînt desprinsedin ghemul de iernare. După formarea familiei aju-tătoare, la interval de 1-2 ore, se introduce matcacu ajutorul cuştilor ale căror orificii de intrare sîntastupate cu şerbet sau bucăţele de fagure găurit. Fa-miliile astfel formate se pot ţine închise 2-3 zilepentru il. nu se depopula, timp în care de regulă esteeliberată şi matca.

în mod categoric nu este recomandabilă formareafamiliilor ajutătoare timpurii dacă albinele cu care seformează aceste familii, nu reprezintă plusul de al-bine peste cele 2 kg, respectiv cea 10 faguri bine aco-periţi de albine, cu care trebuie să rămînă familia debază. Numai cantitatea de albine care reprezintă de-păşirea cifrei de, mai sus se poate folosi fără a in-fluenţa negativ dezvoltarea familiei de bază. De lafamiliile care au sub 2 kg de albine nu se vor formafamilii ajutătoare pentru că în acest caz vom lucra cudouă familii slabe care nu se vor putea dezvolta su-ficient şi vor deveni un balast al stupinei.

în aceste condiţii mărimea familiei ajutătoare tim-purii, în mod categoric trebuie să fie determinatănumai de tipul de Cules existent în zona stupinei salide planul de valorificare a culesurilor pe care şi l-afixat apicultorul.

Astfel, acolo unde tipul de cules este caracterizatprintr-un cules timpuriu de la salcîm, dacă este po-sibil, vom forma familii ajutătoare puternice, folosindpentru aceasta 1-1,4 kg de albine. Aceste familii sevor dezvolta în aşa fel încît vor putea contribui la

-valorificarea culesului timpuriu. In cazul cînd nuputem forma decît familii ajutătoare mai slabe, decea 0,5-0,7 kg de albine, acestea vor contribui nu-mai la valorificarea' culesurilor de mai tirziu, avînd

6 - Intretinerea albinelor 81

regulă intre 15- 25 septembrie, familiile de bază şicele ajutătoare se unesc. Unirea este foarte simplă şise face prin in depărtarea podişorului. În familia ast-fel unificată va rămîne de regulă matca tînără. (. ' În cazul că apicultorul aplică procedeul familiilorajutătoare permanente, ,va pregăti pentru iernare fa-miliile ajutătoare ca pe oricare altă familie dinstupină.

Pentru ca familiile ajutătoare să aibă o eficienţăeconomică care să justifice consumul sporit de forţăde muncă, este necesar ca metoda respectivă să fiefolosită numai la familiile de bază, care în primăvarăsînt foarte puternice. Pentru acest lucru se recomandăşi de data aceasta ca în primul an familiile ajută-toare să fie Folosire în exclusivitate pentru împuter-inicirea în toamnă a familiilor de bază.

Formareafamiliilor ajutătoare in cel de-al doilea an

În cel de-al doilea an de aplicare a metodei, îl{ «primăvară, vom avea familii mai puternice, deci for-marea familiilor ajutătoare se va face în scopul ob-ţinerii unor sporuri de producţie.

Formarea timpurie a familiilor ajutătoare estepo-sibilă atunci cînd imediat după terminarea iernii, dis-punem de mărci împerecheate. Pentru asigurareaacestui lucru mărcile rămase disponibile în urma uni-ficărilor din toamnă, sau alte mărci crescute în stu-pmă, pot fi iernate în afara ghemului după metodaconcepută de N. Foti.

în cazul acesta familiile ajutătoare. se formează înprima sau cel mai tîrziu în a doua decadă a luniimartie. Această operaţiune se va face atunci cînd

80

;.::.. .~

există un timp călduros, iar albinele sînt desprinsedin ghemul de iernare. După formarea familiei aju-tătoare, la interval de 1-2 ore, se introduce matcacu ajutorul cuştilor ale căror orificii de intrare sîntastupate cu şerbet sau bucăţele de fagure găurit. Fa-miliile astfel formate se pot ţine închise 2-3 zilepentru il. nu se depopula, timp în care de regulă esteeliberată şi matca.

în mod categoric nu este recomandabilă formareafamiliilor ajutătoare timpurii dacă albinele cu care seformează aceste familii, nu reprezintă plusul de al-bine peste cele 2 kg, respectiv cea 10 faguri bine aco-periţi de albine, cu care trebuie să rămînă familia debază. Numai cantitatea de albine care reprezintă de-păşirea cifrei de, mai sus se poate folosi fără a in-fluenţa negativ dezvoltarea familiei de bază. De lafamiliile care au sub 2 kg de albine nu se vor formafamilii ajutătoare pentru că în acest caz vom lucra cudouă familii slabe care nu se vor putea dezvolta su-ficient şi vor deveni un balast al stupinei.

în aceste condiţii mărimea familiei ajutătoare tim-purii, în mod categoric trebuie să fie determinatănumai de tipul de Cules existent în zona stupinei salide planul de valorificare a culesurilor pe care şi l-afixat apicultorul.

Astfel, acolo unde tipul de cules este caracterizatprintr-un cules timpuriu de la salcîm, dacă este po-sibil, vom forma familii ajutătoare puternice, folosindpentru aceasta 1-1,4 kg de albine. Aceste familii sevor dezvolta în aşa fel încît vor putea contribui la

-valorificarea culesului timpuriu. In cazul cînd nuputem forma decît familii ajutătoare mai slabe, decea 0,5-0,7 kg de albine, acestea vor contribui nu-mai la valorificarea' culesurilor de mai tirziu, avînd

6 - Intretinerea albinelor 81

timp să se dezvolte şi să fie ajutorare de către familiade bază cu puiet şi albină, în cadrul măsurilor ce seiau pentru prevenirea roitului.

Formarea familiilor ajutătoare în perioada de,roire. Ca şi în primul an, familiile ajutătoare se for-mează după culesul principal de la. salcîm, cînd îngeneral farniliilede bază ajung la o dezvoltare co-respunzătoare. Aceasta cu atît mai mult cu cît fa-miliile de bază au ieşit mai puternice din iarnă dato-rită unificării lor în toamnă cu familiile ajutătoare.

Trebuie să considerăm formată o familie ajutătoareatunci cînd aceasta dispune de o matcă proprie caredepune-ouă. în aceste condiţii, pentru a forma familiiajutătoare imediat după culesul de la salcîm, trebuie ..-să dispunem de mărci fecundate. Aceste mărci trebuiecrescute în mod raţional în perioada premergătoare'formării familiilor ajutătoare.

Cînd familia ajutătoare a fost formată pe bază demătci împerecheate, ea dispune la culesul de la floa-rea-soarelui de o cantitate suficientă de albine culegă- \ '"toare care vor contribui la mărirea productiei de,miere-marfă. în acest caz familia ajutătoare se for-mează pe 5-6 faguri, din care 3-4 faguri cu puietde toate vîrstele. Familia ajutătoare va fi îngrijităulterior ca oricare altă familie, avînd drept :ţel obti-,

, nerea unor cantităţi cît mai mari de albine. în acestscop se va asigura necesarul de hrană, spaţiul deouat şi totodată se va ajutora cu puiet şi albine tinerede la familia de bază.

Dacă nu se vor produce din timp mătci împere->cheate, familiile ajutătoare se pot forma pe bază debotci căpăcite. Astfel de familii însă nu vor contribui,în majoritateacazurilor, la obţinerea unei prodUcţiimarfă mai mare. Timpul scurs de la formarea fami-

82

liei ajutătoare pe bază de botci căpăcite, pînă la apa-riţia culesului de la floarea-soarelui, nu va fi folositîn întregime pentru creşterea de puiet de către fami-lia nouă, deoarece un număr destul de mare de zileva fi necesar pentru eclozionarea mătcii şi împere-cherea ei.

Se pot însă forma familii ajutătoare pe bază debotci care să participe totuşi la cules, dar cu con-diţia ca acestea să fie formate Înainte de terminareaculesului la salcîm. Astfel, considerînd că pentru eclo-zionarea şi fecundarea rnătcii avem nevoie de cea12 zile, Înseamnă că vom forma familia ajutătoarecu acelaşi număr de zile Înainte de Încetarea culesuluide la salcîm. în acest caz familiile vor fi mai mici laformare, respectiv 2-3 faguri din care unul cu puietcăpăcit, adică strictul necesar care să permită eclo-zionarea şi fecundarea mătcii În bune condiţiuni.

După fecundarea mătcii şi Începerea depuneriiouălor, perioadă care trebuie să coincidă cu termi-narea culesului la salcîm, se va ajuta familia formatăcu faguri de puiet 'şi albine tinere din familia debază În aşa fel încît să asigurăm o familie puternică,ca şi În cazul cînd am fi format familia ajutătoaredupă acest cules, folosind mărci împerecheate,

Formarea familiilor ajutătoare la culesurile dinvară. Culesul. de la floarea-soarelui reprezintă: pentruo mare parte din stupine, ultimul cules principal. înaceste condiţii stuparii îşi îndreaptă atenţia spre pre-gătirea familiilor de albine În vederea iernării.

în perioada următoare culesului de la floarea-soa-relui se înregistrează încetinirea Într-un ritm extremde rapid a depunerii ouălor de către matcă. Asigu-rarea în toamnă a unei populaţii abundente de albine

6" 83

timp să se dezvolte şi să fie ajutorare de către familiade bază cu puiet şi albină, în cadrul măsurilor ce seiau pentru prevenirea roitului.

Formarea familiilor ajutătoare în perioada de,roire. Ca şi în primul an, familiile ajutătoare se for-mează după culesul principal de la. salcîm, cînd îngeneral farniliilede bază ajung la o dezvoltare co-respunzătoare. Aceasta cu atît mai mult cu cît fa-miliile de bază au ieşit mai puternice din iarnă dato-rită unificării lor în toamnă cu familiile ajutătoare.

Trebuie să considerăm formată o familie ajutătoareatunci cînd aceasta dispune de o matcă proprie caredepune-ouă. în aceste condiţii, pentru a forma familiiajutătoare imediat după culesul de la salcîm, trebuie ..-să dispunem de mărci fecundate. Aceste mărci trebuiecrescute în mod raţional în perioada premergătoare'formării familiilor ajutătoare.

Cînd familia ajutătoare a fost formată pe bază demătci împerecheate, ea dispune la culesul de la floa-rea-soarelui de o cantitate suficientă de albine culegă- \ '"toare care vor contribui la mărirea productiei de,miere-marfă. în acest caz familia ajutătoare se for-mează pe 5-6 faguri, din care 3-4 faguri cu puietde toate vîrstele. Familia ajutătoare va fi îngrijităulterior ca oricare altă familie, avînd drept :ţel obti-,

, nerea unor cantităţi cît mai mari de albine. în acestscop se va asigura necesarul de hrană, spaţiul deouat şi totodată se va ajutora cu puiet şi albine tinerede la familia de bază.

Dacă nu se vor produce din timp mătci împere->cheate, familiile ajutătoare se pot forma pe bază debotci căpăcite. Astfel de familii însă nu vor contribui,în majoritateacazurilor, la obţinerea unei prodUcţiimarfă mai mare. Timpul scurs de la formarea fami-

82

liei ajutătoare pe bază de botci căpăcite, pînă la apa-riţia culesului de la floarea-soarelui, nu va fi folositîn întregime pentru creşterea de puiet de către fami-lia nouă, deoarece un număr destul de mare de zileva fi necesar pentru eclozionarea mătcii şi împere-cherea ei.

Se pot însă forma familii ajutătoare pe bază debotci care să participe totuşi la cules, dar cu con-diţia ca acestea să fie formate Înainte de terminareaculesului la salcîm. Astfel, considerînd că pentru eclo-zionarea şi fecundarea rnătcii avem nevoie de cea12 zile, Înseamnă că vom forma familia ajutătoarecu acelaşi număr de zile Înainte de Încetarea culesuluide la salcîm. în acest caz familiile vor fi mai mici laformare, respectiv 2-3 faguri din care unul cu puietcăpăcit, adică strictul necesar care să permită eclo-zionarea şi fecundarea mătcii În bune condiţiuni.

După fecundarea mătcii şi Începerea depuneriiouălor, perioadă care trebuie să coincidă cu termi-narea culesului la salcîm, se va ajuta familia formatăcu faguri de puiet 'şi albine tinere din familia debază În aşa fel încît să asigurăm o familie puternică,ca şi În cazul cînd am fi format familia ajutătoaredupă acest cules, folosind mărci împerecheate,

Formarea familiilor ajutătoare la culesurile dinvară. Culesul. de la floarea-soarelui reprezintă: pentruo mare parte din stupine, ultimul cules principal. înaceste condiţii stuparii îşi îndreaptă atenţia spre pre-gătirea familiilor de albine În vederea iernării.

în perioada următoare culesului de la floarea-soa-relui se înregistrează încetinirea Într-un ritm extremde rapid a depunerii ouălor de către matcă. Asigu-rarea în toamnă a unei populaţii abundente de albine

6" 83

care vor ierna, necesită ca tocmai in această perioadăouatul mătcii să se desfăşoare Într-un ritm mai intens.

Măsurile ce se iau în acest scop, prin administrareahranei stimulente cu zahăr şi polen, vor reuşi oare- r-

cum să intensifice ouatul rnătcii însă nu într-o mă-sură cu totul satisfăcătoare. După culesul de la floa-rea-soarelui dispunem însă de o mare cantitate dealbine care eliberate de la. recolta rea nectarului vorputea creşte puiet. Puietul apărut din ouăle depusede matca familiei, nu va putea acoperi intreagacapacitate de hrănire a acestor albine. în aceste con-diţii, deci foarte uşor, se poate folosi surplusul dealbine pentru hrănirea şi îngrijirea puietului provenitde la o a doua matcă. Pentru acest lucru vom forma"familii ajutătoare. Avînd în vedere că nu ne mai,interesează decit intrarea în iarnă a unor familiifoarte puternice şi. că de la terminarea culesului pînăla unificarea din toamnă mai sînt cea 70 zile de acti-vita te a mătcii, familiile ajutătoare se pot forma pe\6-7 sau chiar 8 rame din care 4-5 rame cu puiet.

în cazul formării familiilor ajutătoare după cule-sul de la floarea -soarelui singurul scop al acestora îlconstituie introducerea la iernat a familiilor de bază,cu un număr mare de albine tinere.

Folosireafamiliilor ajutătoare pentru valorificareaculesurilor

Scopul final al organizării familiilor ajutătoare îlconstituie obţinerea unor productii sphrite de miere.Dacă contribuţia familiilor ajutătoare la realizareaacestui deziderat în mod, indirect, prin împuterni-

84

~:"1i

••• 0:'

cirea familiilor de bază în toamnă, a fost arătat,urmează să vedem modul în care aceste familii con-tribuie direct la valorificarea culesurilor.

La începerea culesului sau cu 1-3 zile înainte,familia ajutătoare se uneşte cu cea de bază, formîndastfel o familie puternică, careva folosi În cele maibune condiţii culesul. .

Unirea acestor familii este simplă. Pentru acestlucru se formează un nucleu pe 3-4 faguri din careunul sau doi faguri cu puiet, într-un corp separat, înscopul păstrării mătcii bătrîne din familia de bază.întreaga familie ajutătoare, cu matca tînără, careocupă partea cea mai de sus a stupului, se aşază dedata aceasta pe fun-dul lui. Deasuprase aşază celelalte .corpuri ale familiei '-de bază şi ca un ul-tim corp, nucleul cumatca bătrînă, se-parat bineînţeles derestul familiei prinpodişorul stupului(fig. 17 a, b). Camăsură de precauţiefamiHade bază selasă după 'ridicareamătcii şi trecerea ei Fig. 17 - Folosirea familiei ajută-I'n nucleu, cca 2-3 toare pe timpul culesului (Varianta 1)

Unireaefectivă pe timpul culesuluia familiilor ajutătoare cu cele de bază

I I

CI!fiimilie?jl/Mluar-e

®

L!J.:

fodisof'J'

:;J

85

I

@NI/creu (;IJ matca

_ famHici tie bozd

®

0

0)--' '-

b

care vor ierna, necesită ca tocmai in această perioadăouatul mătcii să se desfăşoare Într-un ritm mai intens.

Măsurile ce se iau în acest scop, prin administrareahranei stimulente cu zahăr şi polen, vor reuşi oare- r-

cum să intensifice ouatul rnătcii însă nu într-o mă-sură cu totul satisfăcătoare. După culesul de la floa-rea-soarelui dispunem însă de o mare cantitate dealbine care eliberate de la. recolta rea nectarului vorputea creşte puiet. Puietul apărut din ouăle depusede matca familiei, nu va putea acoperi intreagacapacitate de hrănire a acestor albine. în aceste con-diţii, deci foarte uşor, se poate folosi surplusul dealbine pentru hrănirea şi îngrijirea puietului provenitde la o a doua matcă. Pentru acest lucru vom forma"familii ajutătoare. Avînd în vedere că nu ne mai,interesează decit intrarea în iarnă a unor familiifoarte puternice şi. că de la terminarea culesului pînăla unificarea din toamnă mai sînt cea 70 zile de acti-vita te a mătcii, familiile ajutătoare se pot forma pe\6-7 sau chiar 8 rame din care 4-5 rame cu puiet.

în cazul formării familiilor ajutătoare după cule-sul de la floarea -soarelui singurul scop al acestora îlconstituie introducerea la iernat a familiilor de bază,cu un număr mare de albine tinere.

Folosireafamiliilor ajutătoare pentru valorificareaculesurilor

Scopul final al organizării familiilor ajutătoare îlconstituie obţinerea unor productii sphrite de miere.Dacă contribuţia familiilor ajutătoare la realizareaacestui deziderat în mod, indirect, prin împuterni-

84

~:"1i

••• 0:'

cirea familiilor de bază în toamnă, a fost arătat,urmează să vedem modul în care aceste familii con-tribuie direct la valorificarea culesurilor.

La începerea culesului sau cu 1-3 zile înainte,familia ajutătoare se uneşte cu cea de bază, formîndastfel o familie puternică, careva folosi În cele maibune condiţii culesul. .

Unirea acestor familii este simplă. Pentru acestlucru se formează un nucleu pe 3-4 faguri din careunul sau doi faguri cu puiet, într-un corp separat, înscopul păstrării mătcii bătrîne din familia de bază.întreaga familie ajutătoare, cu matca tînără, careocupă partea cea mai de sus a stupului, se aşază dedata aceasta pe fun-dul lui. Deasuprase aşază celelalte .corpuri ale familiei '-de bază şi ca un ul-tim corp, nucleul cumatca bătrînă, se-parat bineînţeles derestul familiei prinpodişorul stupului(fig. 17 a, b). Camăsură de precauţiefamiHade bază selasă după 'ridicareamătcii şi trecerea ei Fig. 17 - Folosirea familiei ajută-I'n nucleu, cca 2-3 toare pe timpul culesului (Varianta 1)

Unireaefectivă pe timpul culesuluia familiilor ajutătoare cu cele de bază

I I

CI!fiimilie?jl/Mluar-e

®

L!J.:

fodisof'J'

:;J

85

I

@NI/creu (;IJ matca

_ famHici tie bozd

®

0

0)--' '-

b

ore în stare de orfanizare, iar matca tînără se intro-duce folosind custile de introducere a mărcilor.Corpul cu nucleul mătcii bătrîne care din momen-

tul formării lui a preluat atribuţiile familiei ajută-toare, va avea urdinişul orientat în direcţia opusăurdinişului familiei de bază.După terminarea culesului pentru a cărui valori-

ficare s-a făcut unirea familiilor, fie că urmează unalt cules, fie că începe pregătirea familiei pentru ier- ,

v ••• •...•.• '"nare; acum se urrnareşte creşterea unei cantitati CItmai mari de albine. în acest scop familia ajutătoarese va reface cu faguri cu puiet şi albine din familiade bază.: Cele două familii se vor dimensiona astfelîncît să se valorifice întreaga cantitate de albinerămasă fără activitate în urma încetării culesului,pentru creşterea unor cantităţi sporite de puiet.O dată cu venirea toamnei, dacă nu se aplică pro-

cedeul familiilor ajutătoare permanente, cele douăfamilii de albine se unifică. Unificarea se face prinsimpla înlocuire a podişorului cu foaie de ziar. înurma acestei unificări în stup va rămîne matcatînără, Este bine însă ca apicultorul să ierneze matcadisponibilă chiar dacă nu va aplica în primăvarăprocedeul de formare timpurie a familiilor ajută- ,toare. Iernarea mătcii rămase disponibile se face încele mai bune condiţii folosind metoda iernării mărci-e.0r în afara ghemului.

în cadrul acestei modalităţi de valorificare a cule-surilor prin unificarea efectivă a familiilor de bazăcu cele ajutătoare, există o variantă specifică stu-pului multietajat. Ea se referă la unificarea familiilorpe întreg sezonul activ, această unificare putîndu-selimita şi la perioada unui singur cules. Modul delucru în acest caz este următorul: după ce familia

86

1,l1,:

f~lajutătoare amplasată deasupra stupului va ajunge lao dezvoltare corespunzătoare, podişorul cu care afost separată de familia de bază se înlocuieşte cu ogratie despărţitoare. Pentru ca unificarea să. se reali-zeze ~ntr-un ritm mai lent, sub gratia ,despărţitoarese pune în mod temporar o foaie de ziar găurit. înacelaşi timp, matca familiei de bază se îngrădeşte în'corpul de jos.în felul acesta cele două mătci sînt despărţite prin

1-. 2 corpuri şi două gratii, dar albinele din ambelefamilii pot comunica, avînd ca zonă comună celedouă corpuri cu faguri destinaţi depozitării mierei(fig. 18 a-b), în funcţie de dezvoltarea familiei aju-tătoare aceasta poate fi dotată cu un al doilea corp.în felul acesta, prin schimbarea periodică a loculuiocupat de cele două corpuri, lucrare uşor de realizat

~,·i-·,1I:j';1

!f1~jJ"

1'.l:I~~I",';'

:,jt~'1i~~.1

.;t"r~

~,'

L

f8mNie

tduflfoare--- ..•..•. _-

rre

---------

- -

]~ 1 J

feml/;evuflf08I'C

-- ---- -G

_. -

,"frJlevu ttmf'e,., ---------

d6

------7are

fodiyo, liralie'$p#Fjifo,

firefierespir/in

a lJ a;vrr.ţ.

III-·4::1:;.

i!~1'~iii1kjIr~l"

~f~

Fii: 18 - Folosirea familiei ajutătoare pe timpul culesului(Variant" 2)

87

ore în stare de orfanizare, iar matca tînără se intro-duce folosind custile de introducere a mărcilor.Corpul cu nucleul mătcii bătrîne care din momen-

tul formării lui a preluat atribuţiile familiei ajută-toare, va avea urdinişul orientat în direcţia opusăurdinişului familiei de bază.După terminarea culesului pentru a cărui valori-

ficare s-a făcut unirea familiilor, fie că urmează unalt cules, fie că începe pregătirea familiei pentru ier- ,

v ••• •...•.• '"nare; acum se urrnareşte creşterea unei cantitati CItmai mari de albine. în acest scop familia ajutătoarese va reface cu faguri cu puiet şi albine din familiade bază.: Cele două familii se vor dimensiona astfelîncît să se valorifice întreaga cantitate de albinerămasă fără activitate în urma încetării culesului,pentru creşterea unor cantităţi sporite de puiet.O dată cu venirea toamnei, dacă nu se aplică pro-

cedeul familiilor ajutătoare permanente, cele douăfamilii de albine se unifică. Unificarea se face prinsimpla înlocuire a podişorului cu foaie de ziar. înurma acestei unificări în stup va rămîne matcatînără, Este bine însă ca apicultorul să ierneze matcadisponibilă chiar dacă nu va aplica în primăvarăprocedeul de formare timpurie a familiilor ajută- ,toare. Iernarea mătcii rămase disponibile se face încele mai bune condiţii folosind metoda iernării mărci-e.0r în afara ghemului.

în cadrul acestei modalităţi de valorificare a cule-surilor prin unificarea efectivă a familiilor de bazăcu cele ajutătoare, există o variantă specifică stu-pului multietajat. Ea se referă la unificarea familiilorpe întreg sezonul activ, această unificare putîndu-selimita şi la perioada unui singur cules. Modul delucru în acest caz este următorul: după ce familia

86

1,l1,:

f~lajutătoare amplasată deasupra stupului va ajunge lao dezvoltare corespunzătoare, podişorul cu care afost separată de familia de bază se înlocuieşte cu ogratie despărţitoare. Pentru ca unificarea să. se reali-zeze ~ntr-un ritm mai lent, sub gratia ,despărţitoarese pune în mod temporar o foaie de ziar găurit. înacelaşi timp, matca familiei de bază se îngrădeşte în'corpul de jos.în felul acesta cele două mătci sînt despărţite prin

1-. 2 corpuri şi două gratii, dar albinele din ambelefamilii pot comunica, avînd ca zonă comună celedouă corpuri cu faguri destinaţi depozitării mierei(fig. 18 a-b), în funcţie de dezvoltarea familiei aju-tătoare aceasta poate fi dotată cu un al doilea corp.în felul acesta, prin schimbarea periodică a loculuiocupat de cele două corpuri, lucrare uşor de realizat

~,·i-·,1I:j';1

!f1~jJ"

1'.l:I~~I",';'

:,jt~'1i~~.1

.;t"r~

~,'

L

f8mNie

tduflfoare--- ..•..•. _-

rre

---------

- -

]~ 1 J

feml/;evuflf08I'C

-- ---- -G

_. -

,"frJlevu ttmf'e,., ---------

d6

------7are

fodiyo, liralie'$p#Fjifo,

firefierespir/in

a lJ a;vrr.ţ.

III-·4::1:;.

i!~1'~iii1kjIr~l"

~f~

Fii: 18 - Folosirea familiei ajutătoare pe timpul culesului(Variant" 2)

87

__ - ~___"__:~.----L..!

avînd în vedere că aceste corpuri ocupă locul celmai de sus al stupului, se oferă mătcii posibilitateade a-şi lărgi în sus suprafaţa de depunere a ouălor(fig. 18 c). în funcţie de necesitate, dacă cele douăcorpuri destinate depozitării nectar ului nu sînt sufi-ciente se pot adăuga deasupra, alte' corpuri. întoamnă aceste familii se reduc la numărul de fagurinecesari iernării; respectiv două corpuri, problemaunificării fiind în fond rezolvată mai dinainte.Atragem atenţia apicultorilor care folosesc stupul

multietajat asupra acestei variante, deoarece ea înmă-nunchează o serie de procedee tehnice de mare efi-cacitate şi ceea ce este important, necesită un volumrelativ redus de muncă.Valorificarea culesurilor prin procedeul de mai sus

poate fi mult simplificată. Astfel, la familiile puter-nice, atît familiile de bază, cît şi cele ajutătoare, sîntîntretinute în cîte 2 corpuri fiecare, aplicîndu-se in-versarea corpurilor pentru intensificarea dezvoltării

r-==;J (fig. 19). în caz de'1. I~ nevoie una din fa-I ~ milii yoa~e fI între-

tinuta Ş1· mtr-un, singur corp. în mo-mentul cînd cele

]

două familii trebuie." • V. unite mtr-o smgura

familie, .pentru a se) asigura forţele mari

de cules care garan-tează bogăţia recol- .tei, se înlocuieştepodişorul cu o gra-.tie' despărţitoare,

Wy)~odiş'or

I. ajutăfoare

!

~ 'l-

~ Bratie

farni/ie

ajlJtătoare

--- -

-=

B bFig. 19 - Folosirea familiei ajutătoarepe timpul culesului' (Varianta 3)

88

)/

G

I'~~l~!o~~~~~r~~

~'i~e

~

;~,r'1.*.~t~

.

~'.N.~~,W.I~Irl~··~t

~

1\~1.'1:I~M·I•

fără a se mai intercala Între cele 2 familii corpuri cufaguri goi (fig. 19 b). Magazinele pentru depozitarearecoltei se aşază deasupra în numărul necesar acope-ririi cantităţii de nectar adunat.Pentru corpurile considerare "de cuib", pot fi folo-

site şi ramele de 162 mm în corpurile "corespunză-toare.. Unirea celor două familii poate fi făcută cîndfamilia ajutătoare dispune de un cuib în plină dez-voltare,în care caz, pînă la culesul principal, se con-tinuă inversarea corpurilor; unirea lor poate fi făcutăşi imediat înaintea culesurilor respective.

Valorificareaculesurilor de către familiile ajutătoareÎn mod independent

în cazul acestei mo.Ialităti de valorificare a cule-stirilor se aplică toate lucrările necesare, în mod inde-pendent, fiecărei familii, respectiv familia de bază şifamilia ajutătoare, considerîndu-le ca fiind familii. desine stătătoare. Bineînţeles că această Formă de valo-rificare a culesurilor se va aplica în cazul cînd avemfamilii ajutătoare capabile să valorifice singure cule-surile. Toamna unificarea se va executa după tehnica

< cunoscută, dacă acestea nu constituie familii ajută-toare permanente .

Ajutorareafamiliilor de bază cu albine cuJegătoare

Principiul de ajutorare a familiilor de bază decătre familiile ajutătoare prin acest procedeu, 'constăîn: introducerea periodică a generaţiilor de albine'

.!.;\I,

89

l~~B:~~i~~ţl.,il:\'"'."i~'i~~1~,'.,.r~l~

__ - ~___"__:~.----L..!

avînd în vedere că aceste corpuri ocupă locul celmai de sus al stupului, se oferă mătcii posibilitateade a-şi lărgi în sus suprafaţa de depunere a ouălor(fig. 18 c). în funcţie de necesitate, dacă cele douăcorpuri destinate depozitării nectar ului nu sînt sufi-ciente se pot adăuga deasupra, alte' corpuri. întoamnă aceste familii se reduc la numărul de fagurinecesari iernării; respectiv două corpuri, problemaunificării fiind în fond rezolvată mai dinainte.Atragem atenţia apicultorilor care folosesc stupul

multietajat asupra acestei variante, deoarece ea înmă-nunchează o serie de procedee tehnice de mare efi-cacitate şi ceea ce este important, necesită un volumrelativ redus de muncă.Valorificarea culesurilor prin procedeul de mai sus

poate fi mult simplificată. Astfel, la familiile puter-nice, atît familiile de bază, cît şi cele ajutătoare, sîntîntretinute în cîte 2 corpuri fiecare, aplicîndu-se in-versarea corpurilor pentru intensificarea dezvoltării

r-==;J (fig. 19). în caz de'1. I~ nevoie una din fa-I ~ milii yoa~e fI între-

tinuta Ş1· mtr-un, singur corp. în mo-mentul cînd cele

]

două familii trebuie." • V. unite mtr-o smgura

familie, .pentru a se) asigura forţele mari

de cules care garan-tează bogăţia recol- .tei, se înlocuieştepodişorul cu o gra-.tie' despărţitoare,

Wy)~odiş'or

I. ajutăfoare

!

~ 'l-

~ Bratie

farni/ie

ajlJtătoare

--- -

-=

B bFig. 19 - Folosirea familiei ajutătoarepe timpul culesului' (Varianta 3)

88

)/

G

I'~~l~!o~~~~~r~~

~'i~e

~

;~,r'1.*.~t~

.

~'.N.~~,W.I~Irl~··~t

~

1\~1.'1:I~M·I•

fără a se mai intercala Între cele 2 familii corpuri cufaguri goi (fig. 19 b). Magazinele pentru depozitarearecoltei se aşază deasupra în numărul necesar acope-ririi cantităţii de nectar adunat.Pentru corpurile considerare "de cuib", pot fi folo-

site şi ramele de 162 mm în corpurile "corespunză-toare.. Unirea celor două familii poate fi făcută cîndfamilia ajutătoare dispune de un cuib în plină dez-voltare,în care caz, pînă la culesul principal, se con-tinuă inversarea corpurilor; unirea lor poate fi făcutăşi imediat înaintea culesurilor respective.

Valorificareaculesurilor de către familiile ajutătoareÎn mod independent

în cazul acestei mo.Ialităti de valorificare a cule-stirilor se aplică toate lucrările necesare, în mod inde-pendent, fiecărei familii, respectiv familia de bază şifamilia ajutătoare, considerîndu-le ca fiind familii. desine stătătoare. Bineînţeles că această Formă de valo-rificare a culesurilor se va aplica în cazul cînd avemfamilii ajutătoare capabile să valorifice singure cule-surile. Toamna unificarea se va executa după tehnica

< cunoscută, dacă acestea nu constituie familii ajută-toare permanente .

Ajutorareafamiliilor de bază cu albine cuJegătoare

Principiul de ajutorare a familiilor de bază decătre familiile ajutătoare prin acest procedeu, 'constăîn: introducerea periodică a generaţiilor de albine'

.!.;\I,

89

l~~B:~~i~~ţl.,il:\'"'."i~'i~~1~,'.,.r~l~

culegătoare din familiaajutătoare in familia debază, fără a se produceunirea lor efectivă.Pentru aplicarea aces-

tui procedeu este necesarun podişor separator deo construcţie specială

; denumit - după numeleautorului metodei. - po-dişor Sne1grove (fig. 20).Ca şi in cazul celorlaltefamilii ajutătoare, şi incazul de faţă corpul o-cupat de această familieva fi partea cea mai de \

Fig. 20 - Folosirea podişorului sus a stupului, deasupraSnelgrove corpurilor familiei de

bază.Să considerăm că la un moment dat familia ajută-

toare ,foloseşte urdinişul numerotat pe schiţă cucifra 1. în momentul cînd se va dirija prima gene-raţie de culegătoare spre familia de bază urdinişulnr. 1 se va închide şi se va deschide urdinişul -nr. 2situat la numai 10 mm mai jos. Toate albinele culegă-toare nu vor sesiza diferenţa intre cele două urdini-şuri şi vor intra prin cel de-al doilea. De data aceastaÎnsă nu vor mai ajunge in familia ajutătoare ci înfamilia de bază unde vor fi bine primite datoritămirosului comun asigurat de sita din mijlocul podi:"şorului precum şi datorită încărcăturii de nectar şipolen cu care se reîntorc din zbor. Concomitent cuinchiderea urdinişului nr .. 1 şi deschiderea perechii

lui, pentru a da posibilitatea familiei ajutătoare săcomunice cu exteriorul se va deschide şi urdinişulnr. 3. Prin acest nou urdiniş vor ieşi din familia aju-tătoare albinele din vechea generaţie de culegătoarecare reintoarse la urdinişul cu care sint obişnuite, vorintra În familia de' bază precum şi o generaţie nouăde albine ce nu vor cunoaşte decît urdinişul nr. 3.Închizînd după un oarecare timp şi acest urdiniş con-comitent cu deschiderea urdinişului pereche nr. 4 şia urdinişului nr. 5, şi această serie de culegătoare ces-a format' va fi dirijată spre. familia de bază. PrinIolosireaurdinişului nr. 5 familia ajutătoare îşi vaforma cea de-a treia generaţie de culegătoare careprin acelaşi procedeu va ajunge in familia de bază.Repetind acest joc al urdinişurilor se poate dirija

spre familia de bază un număr de albine culegătoare.corespunzător necesităţilor şi proporţional cu pute-rea familiei din care provin.La stabilirea momentului aplicării primei dirijări

se ya lua in considerare data apariţiei culesului prin-cipal, durata acestuia, precum şi durata vieţii albine-lor de la inceperea activităţii de culegătoare pînă lapieirea lor. în principiu se poate considera nimeritca dirijarea primei serii de culegătoare din familiaajutătoare spre familia de bază să se Facă cu cea20 zile inaintea apariţiei culesului. Repetarea opera-ţiunii este bine să se facă din 7 În 7 zile, ultima seriefiind dirijată cu 5-6 zile Înaintea terminării cule-sului.întreţinerea familiilor de bază împreună cu fami-

liile ajutătoare, necesită un volum: de muncă mai, mare cu cea 5.0% dar dublează producţia de mieremicşorînd prin aceasta preţul de cost. Apicultorul nutrebuie să transforme metoda familiilor ajutătoare ca

.......••...•.----•.•...•.....•~,... ",'"I

•••• - "".J

-- """".-rr::;- -r: " I

1 I , fL '-~/ f

rf.lm,na~-",,8_ rt .\

I2 •I~I ~I I / II I / I1:-:"'1/18 t7e 08Z-# ·1 // f1 ------_1/ L

.,. ..c-..::i:'I 1./ "m.1, 1" ""N,

/ //I / /""--..... , " L/I •••••__ ,.••.,.,

"'----.... --OC"i"'.r..•....•..•.••••.........•....•.~".

90 91

LI~

fiI:i1,1;'1

~11;i,i:.r~:,.'-"\

culegătoare din familiaajutătoare in familia debază, fără a se produceunirea lor efectivă.Pentru aplicarea aces-

tui procedeu este necesarun podişor separator deo construcţie specială

; denumit - după numeleautorului metodei. - po-dişor Sne1grove (fig. 20).Ca şi in cazul celorlaltefamilii ajutătoare, şi incazul de faţă corpul o-cupat de această familieva fi partea cea mai de \

Fig. 20 - Folosirea podişorului sus a stupului, deasupraSnelgrove corpurilor familiei de

bază.Să considerăm că la un moment dat familia ajută-

toare ,foloseşte urdinişul numerotat pe schiţă cucifra 1. în momentul cînd se va dirija prima gene-raţie de culegătoare spre familia de bază urdinişulnr. 1 se va închide şi se va deschide urdinişul -nr. 2situat la numai 10 mm mai jos. Toate albinele culegă-toare nu vor sesiza diferenţa intre cele două urdini-şuri şi vor intra prin cel de-al doilea. De data aceastaÎnsă nu vor mai ajunge in familia ajutătoare ci înfamilia de bază unde vor fi bine primite datoritămirosului comun asigurat de sita din mijlocul podi:"şorului precum şi datorită încărcăturii de nectar şipolen cu care se reîntorc din zbor. Concomitent cuinchiderea urdinişului nr .. 1 şi deschiderea perechii

lui, pentru a da posibilitatea familiei ajutătoare săcomunice cu exteriorul se va deschide şi urdinişulnr. 3. Prin acest nou urdiniş vor ieşi din familia aju-tătoare albinele din vechea generaţie de culegătoarecare reintoarse la urdinişul cu care sint obişnuite, vorintra În familia de' bază precum şi o generaţie nouăde albine ce nu vor cunoaşte decît urdinişul nr. 3.Închizînd după un oarecare timp şi acest urdiniş con-comitent cu deschiderea urdinişului pereche nr. 4 şia urdinişului nr. 5, şi această serie de culegătoare ces-a format' va fi dirijată spre. familia de bază. PrinIolosireaurdinişului nr. 5 familia ajutătoare îşi vaforma cea de-a treia generaţie de culegătoare careprin acelaşi procedeu va ajunge in familia de bază.Repetind acest joc al urdinişurilor se poate dirija

spre familia de bază un număr de albine culegătoare.corespunzător necesităţilor şi proporţional cu pute-rea familiei din care provin.La stabilirea momentului aplicării primei dirijări

se ya lua in considerare data apariţiei culesului prin-cipal, durata acestuia, precum şi durata vieţii albine-lor de la inceperea activităţii de culegătoare pînă lapieirea lor. în principiu se poate considera nimeritca dirijarea primei serii de culegătoare din familiaajutătoare spre familia de bază să se Facă cu cea20 zile inaintea apariţiei culesului. Repetarea opera-ţiunii este bine să se facă din 7 În 7 zile, ultima seriefiind dirijată cu 5-6 zile Înaintea terminării cule-sului.întreţinerea familiilor de bază împreună cu fami-

liile ajutătoare, necesită un volum: de muncă mai, mare cu cea 5.0% dar dublează producţia de mieremicşorînd prin aceasta preţul de cost. Apicultorul nutrebuie să transforme metoda familiilor ajutătoare ca

.......••...•.----•.•...•.....•~,... ",'"I

•••• - "".J

-- """".-rr::;- -r: " I

1 I , fL '-~/ f

rf.lm,na~-",,8_ rt .\

I2 •I~I ~I I / II I / I1:-:"'1/18 t7e 08Z-# ·1 // f1 ------_1/ L

.,. ..c-..::i:'I 1./ "m.1, 1" ""N,

/ //I / /""--..... , " L/I •••••__ ,.••.,.,

"'----.... --OC"i"'.r..•....•..•.••••.........•....•.~".

90 91

LI~

fiI:i1,1;'1

~11;i,i:.r~:,.'-"\

o metodă in sine, complicîndu-se in astfel de pro-cedee încît să uite că in fond familiile de bază repr:e-zintă materialul biologic principal. El trebuie să fiemereu urmărit de ideea că familiile ajutătoare audoar rolul de a ajuta familia de bază; cu cît acestajutor se va fa'C'ecu un consum mai mic de forţă demuncă şi de mijloace materiale cu atît el va fi maieficient.De asemenea, prin folosirea metodei familiilor aju-

tătoare apicultorul nu trebuie să ajungă in situaţia'de a ingriji un număr dublu de familii de albine cuo putere asemănătoare cu cea a familiilor de bazăinainte de a folosi familiile ajutătoare pentru că inacest caz productiile realizate nu ii vor răsplătimunca.Şi, în sfîrşit, apicultorul trebuie să aleagă din pro-

cedeele descrise pe acelea care ii pot asigura o recoltămai bogată, cu un consum de forţă de muncă maimic. Măiestria cu care el va şti să aleagă şi să apliceprocedeele alese in funcţie de tipul de cules, de pute-rea familiilor de albine pe care le are in stupină, deforţa de muncă de care dispune, constituie secretulrea~izării. producţiei de miere-marfă in cantităţi cîtmat mari.

_·'·t

----.- -- - -'-~-- -------- .L.I --~--------------------------.....i

Pag.

Cunoaşterea tipului de stup multietajat . . . .. 3Principiile biologice care stau la baza stuPltlui multi-

etaţat . . .. 3Caracteristicile constructiue şi [uncţlonale ale stupului

multietaţat . . . . .. '" 7Procedee de trecere de la alte tipuri de stup la stupul

multietajat. . . \. . . . .'. . .'. 14'

Intreţinerea .înstupi multietajaţi a familiilor de albineobişnuite (cu o singură matcă). • . •• • •. 21Ingrijirea familiilor de albine în perioada pregătirii

pentru iernat şi în timpul iernării 21Introducerea!" iernat a unui număr Cît mai marede albine . . " -. .... 21

Pregătirea organismului albinelor pentru iernat.. 30Asigurarea rezervelor, de miere şi polen . 32Organizarea culbului familiei de albine în vedereaiernării '. . . . . . .. 38

Îngrijirea f,lOliIiilor de albine în timpul iernii .. 45Ingrijirea familUlM de albine în perioada de dezvol-

tare şi de '()ţtlorificare a culesurilor. . . . .. 46

93

o metodă in sine, complicîndu-se in astfel de pro-cedee încît să uite că in fond familiile de bază repr:e-zintă materialul biologic principal. El trebuie să fiemereu urmărit de ideea că familiile ajutătoare audoar rolul de a ajuta familia de bază; cu cît acestajutor se va fa'C'ecu un consum mai mic de forţă demuncă şi de mijloace materiale cu atît el va fi maieficient.De asemenea, prin folosirea metodei familiilor aju-

tătoare apicultorul nu trebuie să ajungă in situaţia'de a ingriji un număr dublu de familii de albine cuo putere asemănătoare cu cea a familiilor de bazăinainte de a folosi familiile ajutătoare pentru că inacest caz productiile realizate nu ii vor răsplătimunca.Şi, în sfîrşit, apicultorul trebuie să aleagă din pro-

cedeele descrise pe acelea care ii pot asigura o recoltămai bogată, cu un consum de forţă de muncă maimic. Măiestria cu care el va şti să aleagă şi să apliceprocedeele alese in funcţie de tipul de cules, de pute-rea familiilor de albine pe care le are in stupină, deforţa de muncă de care dispune, constituie secretulrea~izării. producţiei de miere-marfă in cantităţi cîtmat mari.

_·'·t

----.- -- - -'-~-- -------- .L.I --~--------------------------.....i

Pag.

Cunoaşterea tipului de stup multietajat . . . .. 3Principiile biologice care stau la baza stuPltlui multi-

etaţat . . .. 3Caracteristicile constructiue şi [uncţlonale ale stupului

multietaţat . . . . .. '" 7Procedee de trecere de la alte tipuri de stup la stupul

multietajat. . . \. . . . .'. . .'. 14'

Intreţinerea .înstupi multietajaţi a familiilor de albineobişnuite (cu o singură matcă). • . •• • •. 21Ingrijirea familiilor de albine în perioada pregătirii

pentru iernat şi în timpul iernării 21Introducerea!" iernat a unui număr Cît mai marede albine . . " -. .... 21

Pregătirea organismului albinelor pentru iernat.. 30Asigurarea rezervelor, de miere şi polen . 32Organizarea culbului familiei de albine în vedereaiernării '. . . . . . .. 38

Îngrijirea f,lOliIiilor de albine în timpul iernii .. 45Ingrijirea familUlM de albine în perioada de dezvol-

tare şi de '()ţtlorificare a culesurilor. . . . .. 46

93

Pregatirea familiilor de albine pentru valorificareaculesurilorIngrijirea familiilor de albine pe timpul culesurilor .

Ingrijirea familiilor de albine pentru producerea mie reiîn secţiuni . . . . ., .

Prevenirea roitului la albinele intreţinute în stupi~~~~ , ..

Alegerea procedeului de întreţinere a familiilor dealbine în stupi multietajaţi .

întreţinerea in stupi multietajaţi a familiilor de bazăcu familii ajutătoareModul de ajutorare a familiilor de bază de către fami-liile ajutătoare .Introducerea la iernat a unei cantităţi cît mai maride albine. '.

Ajutorarea familiilor de baza prin împuternicirealor în sezonul activ

Formarea şi îngrijirea familiilor ajutăto'areFormarea familiilor ajutatoare şi îngrijirea lor înprimul an de 'aplicare 'a metodei: : . . .

Formarea familiilor ajutatoare în cel de-al doilea anFolosirea 'familiilor ajutătoare pentru valorificareaculesurilor . .'. . . ., .Unirea efectivă 'pe timpul culesurilor a familiilorajutatoare cu cele de baza.

Valorificarea culesurilorde catre familiile ajuta-toare, în mod independent .

Ajutorarea familiilor de baza cu albine. culegatoare

~ t.:13

L~~_~,;:,",

,.-, \',' ~

,~._~:::.~~ •..:..,-,-;:;y.

Pag.

46·52

59'

66-

7(}

73

73 (

75"76-787880 "

8485 .r

8989

,e,.;<1

Redactor responsabil: Ing. NATALIA DIACONESCUTelmoredccror : MAZILU DUMITRU

Dat la cules 22.12.1967. Bun .de tipar 05.03.1968.Apărut 1969. Tira; 8.400+160 ex. HIrtie tipar Inalt B63 glm' ft. 16/HX84. Coli editoriale 4.06. Coli detipar 6 II 21.859. C. Z. pentru bibliotecile mari 638.1.

,/.. pentru bibliotecile mici 638.

Intrcpriudcrea poligrafică Sibiu, str. N: Bălcescu nr. 17Comanda nr. 255

Pregatirea familiilor de albine pentru valorificareaculesurilorIngrijirea familiilor de albine pe timpul culesurilor .

Ingrijirea familiilor de albine pentru producerea mie reiîn secţiuni . . . . ., .

Prevenirea roitului la albinele intreţinute în stupi~~~~ , ..

Alegerea procedeului de întreţinere a familiilor dealbine în stupi multietajaţi .

întreţinerea in stupi multietajaţi a familiilor de bazăcu familii ajutătoareModul de ajutorare a familiilor de bază de către fami-liile ajutătoare .Introducerea la iernat a unei cantităţi cît mai maride albine. '.

Ajutorarea familiilor de baza prin împuternicirealor în sezonul activ

Formarea şi îngrijirea familiilor ajutăto'areFormarea familiilor ajutatoare şi îngrijirea lor înprimul an de 'aplicare 'a metodei: : . . .

Formarea familiilor ajutatoare în cel de-al doilea anFolosirea 'familiilor ajutătoare pentru valorificareaculesurilor . .'. . . ., .Unirea efectivă 'pe timpul culesurilor a familiilorajutatoare cu cele de baza.

Valorificarea culesurilorde catre familiile ajuta-toare, în mod independent .

Ajutorarea familiilor de baza cu albine. culegatoare

~ t.:13

L~~_~,;:,",

,.-, \',' ~

,~._~:::.~~ •..:..,-,-;:;y.

Pag.

46·52

59'

66-

7(}

73

73 (

75"76-787880 "

8485 .r

8989

,e,.;<1

Redactor responsabil: Ing. NATALIA DIACONESCUTelmoredccror : MAZILU DUMITRU

Dat la cules 22.12.1967. Bun .de tipar 05.03.1968.Apărut 1969. Tira; 8.400+160 ex. HIrtie tipar Inalt B63 glm' ft. 16/HX84. Coli editoriale 4.06. Coli detipar 6 II 21.859. C. Z. pentru bibliotecile mari 638.1.

,/.. pentru bibliotecile mici 638.

Intrcpriudcrea poligrafică Sibiu, str. N: Bălcescu nr. 17Comanda nr. 255