Upload
others
View
7
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
ÎNTRODUCERE
APRECIERI GENERALEAPRECIERI GENERALEProtecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile,
organizaţii, asociaţii, mişcări şi partide.
În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a
activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării
marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit
pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în
unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu.
Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006 este o lucrare elaborată
de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona
municipiului Bucureşti.
Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare
sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul
său, pe teritoriul controlat şi supravegheat.
În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul
2006, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de
alte date staţistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica referitoare la
protecţia mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul
populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.).
Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de
analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă
de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.
SURSE DE DATE UTILIZATESURSE DE DATE UTILIZATEDatele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului
Monitorizare Sinteză şi Coordomare al APM (pe baza datelor primare transmise de
compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :
Administraţia Naţională de Meteorologie
Primăria Municipiului Bucureşti – Directţa Generală de Proţectie a Mediului şi
Educaţie Eco-Civică
Direcţia Generală de Staţistică a municipiului Bucureşti
Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Administraţia Naţională Apele Române
Registrul Auto Român
CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1
CADRUL NATURAL CADRUL NATURAL
1.1 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE1.1 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICEPoziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:
- 25049’50 ’’ şi 26027’15’’ longitudine estică;
- 44044’30’’ şi 44014’05’’ latitudine nordică;
Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de
vedere hidrografic. Cursurile de apă care străbat acest teritoriu sunt Dâmboviţa şi
Colentina.
Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o
direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul
Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil
modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin
influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de
scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare
şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.
Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între
Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi
Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Stăuleşti, Griviţa,
Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II)
sunt pe teritoriul administraţiv al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura
apa pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.
Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele:
- minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;
- maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;
Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.
Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al
maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante,
imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre.
Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi
călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii
aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele
din exteriorul acestuia.
Bucureştiul, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit
de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic.
Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona
orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.
Atmosferă urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din
mai multe cauze:
- diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în
apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi,
gaze etc. ;
- pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;
- diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce
la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;
Din datele primite de la Administraţia Naţionala de Meteorologie, a reieşit ca în anul
2006 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale
au fost în general în jurul valorii normei climatologice.
Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţii
Normala
climatologică
(oC)
2006
(oC)
Absoluta
(oC)
data
2006
(oC)
data
Absoluta
(oC)
data
2006
(oC)
data
Normala
climatologică
(l/m2)
2006
(l/m2)
Bucureşti-Filaret
11.9 11.9 42.4
5.VII.2000
37.4
20.VIII
-30.0
25.I.1942
-17.0
24.I
611.4 504.8
Bucureşti-Baneasa
11.1 10.6 42.2
5.VII.2000
36.5
20.VIII
-32.2
25.I.1942
-18.8
24.I
596.0 545.9
Bucureşti-Afumaţi
10.5 11.0 41.1
5.VII.2000
36.9
20.VIII
-30.2
6.II.1954
-18.3
24.I
579.7 413.3
1.5 Resursele naturale ale BucureştiuluiÎn ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe
care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile.
Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic,
calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinăntă în
vederea integrării României în Europa.
Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de
transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o
zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea
populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele
specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant
pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în
zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele
termice.
Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel:Tabel 1.5.1
ha-teren agricol 5449-păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră 611-construcţii şi curţi 13499-drumuri şi căi ferate 3231-ape, bălti, lacuri 908-alte suprafeţe 89
TOTAL 23787
Incluzând şi Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti,
reies următoarele :
Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga
suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din
această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind
reprezentată de :
- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha
- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha
- terenuri afectate împăduririi : 20 ha
- terenuri neproductive : 40 ha
- ocupaţii, litigii : 21 ha
CAPITOLUL 2AERUL
2.1 IntroducerePoluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul
rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale
surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe
întreg teritoriul oraşului.
SURSE DE POLUARE A AERULUISURSE DE POLUARE A AERULUIConcentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi
antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al
acestor activităţi.
Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe
mari platforme industriale dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări
preponderent pe verticală), circulaţa auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi
traficul greu.
Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:
OBIECTIVE INDUSTRIALEOBIECTIVE INDUSTRIALENevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor
ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000
locuitori.
Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul
proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru
acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de
locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –
corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial
expuse poluării.
Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :
pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni,
Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
TRAFICUL AUTOTRAFICUL AUTOPoluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de
compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi
grupe de compuşi.
Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se
concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane
sau care sunt consideraţi buni indicatori.
Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea
impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe
categorii :
gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul
pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul
aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul
negru
componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,
plumb.
compuşi organici volatili : benzen, butadienă.
Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezultă
următoarele substanţe principale:
- vapori de apă = 13 %
- dioxid de carbon = 13 %
- azot = 74 %
În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de
calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul
amestecurilor foarte sărace.
Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi
oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind
principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe
precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.
Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană
este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de
variabile.
Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este
generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.
În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite
niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi
persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice
respiratorii sau cardiovasculare. Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi
spaţiu.
Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.
Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic
străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.
La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul
de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o
face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.
ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIEREŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE- deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi
betoniere rămin surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.
CENTRALELE ELECTROTERMICECENTRALELE ELECTROTERMICE- CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin
modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf,
deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum,
cenuşă volantă;
- instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au
fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează
concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi
neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte
şi asupra zonei învecinate.
SURSE DIFUZE DE COMBUSTIESURSE DIFUZE DE COMBUSTIE- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe
funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul
precedenţi, lipsită însă, pe lingă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei
prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării
arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de
noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe
care aceste centrale le deservesc;
- combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri
uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea
salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi
a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare
permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri
dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile
(ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).
La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în
funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează
la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.
Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind:
SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv
publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :
- staţie de fond regională – Baloteşti;
- staţie de fond suburbană – Măgurele;
- staţie de fond urbană – Crangaşi (APM Bucureşti);
- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;
- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.
Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:
- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;
- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului
Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.
2.2. Acidifierea. 2.2.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:
Tabel 2.2.1- Emisii anuale de SO2
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de SO2
(t/an)
28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626
Fig.2.2.1- Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2
În anul 2006 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7)
.
2.2.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii
realizat), au fost:
Tabel 2.2.2- Emisii anuale de NOx
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de NO2
(t/an)
21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304
Fig.2.2.2- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)
În anul 2006 emisiile de NOx au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).
2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)Tabel 2.2.3- Emisii anuale de NH3
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de NH3
(t/an)
30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7
Fig.2.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)
În anul 2006 emisiile de NH3 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).
2.3 .Emisiile de COV NemetaniciEmisiile anuale de NMVOC în anul 2005 au fost de 16071 toneTabel 2.3- Emisii anuale de COV
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de COV
(t/an)
4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071
Fig.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)
În anul 2006 emisiile de COV au provenit în special de din grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a
altor produse) şi din trafic (grupa 7).
2.4 Pulberi în suspensie (PM 10 şi PM2,5 )
Tabel 2.4 a - Emisii anuale de Pulberi totale
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de
pulberi
(t/an)
2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6
Fig.2.4 a- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)
În anul 2006 emisiile de pulberi au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în
industria energetică) şi arderi în industria de prelucrare (grupa 3).
Tabel 2.4 b- Emisii anuale de Pulberi PM10
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de
pulberi
(t/an)
899 912 952 1591 502 570 254
2.5 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)
2.5.1 Emisii de metale greleTabel 2.5.1 a - Emisii anuale de Pb
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de Pb
(t/an)
107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45
Fig.2.5.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)
În anul 2006 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 7 (trafic)
Tabel 2.5.1 b- Emisii anuale de Cd
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de Cd
(t/an)
0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795
Tabel 2.5.1 c - Emisii anuale de Hg
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de Hg
(t/an)
0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261
Din datele înregistrate în primul an de monitorizare, se constată că mediile anuale
calculate în staţiile de monitorizare nu depăşesc valoarea limită anuală.
2.5.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti
incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala
metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.
Tabel 2.5.2 - Emisii anuale de dioxina
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de
dioxina
(g/an)
9.12 5.7 4.19 15 13.9 677 1827
2.6. Calitatea aerului ambiental2.6.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf
Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic SO2- 1h
8210 13.6 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic SO2- 1h
7374 26.3 0
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h
8306 7.5 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială SO2- 1h
8230 14.7 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
SO2- 1h
7510 9 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
SO2- 1h
8239 10.2 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
SO2- 1h
7938 13.4 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h
8045 13 0
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic SO2- 24 h
346 13.7 0.28
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic SO2- 24h
315 26.4 0.63
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h
361 7.4 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
Industrială SO2- 24 h
344 14.7 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
SO2- 24h
318 9 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
SO2- 24h
355 9.9 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
SO2- 24h
326 13.1 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h
348 13 0
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se
în anul 2006 sub valorile limită plus marja de toleramţă, cu excepţia staţiei Cercul Militar (1
depăşire a VL zilnice) şi Mihai Bravu (2 depăşiri a VL zilnice) .
Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2006 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.
2.6.2 Concentraţii ale dioxidului de azot
Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic NO2- 1h
7817 126 2.980683
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic NO2- 1h
7683 90 0.976181
Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h
7457 54 0.429127
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială NO2- 1h
* 5673 53 0.705094
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
NO2- 1h
7139 12 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
NO2- 1h
8265 30 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
NO2- 1h
8203 31 0.024381
Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 1h
7979 35 0.08773
Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea
concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile
Drumul Taberei şi Titan (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)
Depăşirea pragului de alerta s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 şi 2006 valorile
nedepaşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006,
pentru staţiile de trafic fiind peste VL.
2.6.3 Concentraţii ale amoniacului
Nu se efectuează măsuratori ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul
programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.
2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)
Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la
o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.
Prin activitatea antropogenă intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a
fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon
stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon la nivelul troposferic,
unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de
efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii
umane.
Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât
precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili)
sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.
În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare,
reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultăt creşterea
concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de
peste 300 C).
Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie,
pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor.
Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a
ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii
organici volatili proveniti din surse antropice.
Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a
acestor poluanţi primari sunt:
- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe
(centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic
rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
- utilizarea solvenţilor organici.
Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Număr zile depăşire valoare ţintă
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic O3- medie 8 h
8507 13.2 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic O3- medie 8 h
8345 24.8 0
Bucureşti Buc Titan Industrială O3- medie 8 h
7604 32.7 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială O3- medie 8 h
8103 35.8 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
O3- medie 8 h
7993 52.4 8
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
O3- medie 8 h
8707 24 2
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
O3- medie 8 h
8586 45.9 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h
8542 42.8 0
Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au
înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În anul
2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore
consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant
nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din
staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.
Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii
precedenţii
2.6.5 Calitatea aerului ambiental - metale grele
Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic Pb- medie anuală
287 0.05829 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic Pb- medie anuală
297 0.08155 0
Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală
312 0.10798 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială Pb- medie anuală
297 0.05635 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
Pb- medie anuală
237 0.02057 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
Pb- medie anuală
316 0.05626 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
Pb- medie anuală
308 0.05209 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală
313 0.07528 0
În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)
2.6.6 Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţieiTip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală sau zilnică
Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic PM10 325 59 44
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic PM10 335 62 50.44776
Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 336 59 39.88095Bucureşti Buc Drumul
Tabereiindustrială PM10 311 56 40.19293
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
PM10 267 35 8.2397
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
PM10 333 51 30.33033
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
PM10 311 53 36.65595
Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 338 51 31.36095Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se
observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.
Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:
- Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;
- Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe
- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.
- O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.
2.6.7Concentratiile de monoxid de carbon (CO)Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţieiTip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală
Numar zile cu depasire a VL
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic CO 6898 2.15 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic CO 8122 2.13 6
Bucureşti Buc Titan Industrială CO 8106 0.78 0Bucureşti Buc Drumul
Tabereiindustrială CO 7708 1.06 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
CO 7467 0.47 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
CO 8061 0.29 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
CO 8142 0.44 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8385 0.64 0Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 6 zile la staţia Mihai Bravu, pentru acest
poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier
2.7 Deprecierea stratului de ozon stratosfericOzonul a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus
Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat
mirosul specific de iarbă verde. În anii 1840, germanul Schönbein, a continuat studiile
predecesorului său, a denumit acest gaz folosind cuvântul grecesc "ozon", ("aer proaspăt"
sau cum s-ar spune în engleza "fresh air") şi a prezentat descoperirea sa Universităţii din
München.
Ozonul - componenta naturală a atmosferei (O3), este prezent la o altitudine între 15
şi 50 km ce se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ. Cea mai mare
cantitate de ozon (aproximativ 90 %) se regăseşte în stratul cuprins între 8 şi 18 km şi
formează stratul de ozon, ce nu trebuie confundat cu ozonul din stratosferă, şi care joacă un
rol important pentru menţinerea vieţii pe pământ. Ozonul cuprins în acest strat poate forma o
fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Formula moleculară a ozonului este
O3, greutatea moleculară fiind de 48, adică de 1,5 ori mai grea decât cea a oxigenului, fiind
prezent în atmosferă în cantităţi foarte mici.
Ozonul se formează în urma reacţiilor fotochimice din atmosferă, în prezenţa luminii
soarelui şi nu este degajat în mod direct ca şi emisie a surselor de poluare industriale sau
transport. În stratosferă, strat al atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital în protejarea
Pământului împotriva radiaţiilor ultra violete, ozonul se produce datorită luminii soarelui ce
actioneaza asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon stratosferic ajunge în stratul
inferior al atmosferei, troposfera, din cauza tulburărilor climatice.
Totuşi cea mai mare parte din ozonul din troposferă rezultă în urma unor reacţii
chimice complexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi COV (compuşi organici
volatili) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează
ozonul. Cele mai importante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se
folosesc COV-uri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de
ardere industriale şi emisiile autovehiculelor.
NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului de la nivelul solului.
Producerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi
compuşi organici volatili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse
naturale. Ozonul este considerat un gaz cu efect de seră şi deci putem considera ca NOx şi
COV produc indirect efectul de seră.
Degradarea stratului de ozon s-a intensificat odată cu descoperirea „gazului minune” (CFC) în anul 1928, care a fost folosit pe scară largă în aproape toate domeniile.
• Epuizarea stratului de ozon duce la:
- scăderea eficacităţii sistemului imunitar,
- apariţia infecţiilor,
- apariţia cancerului de piele,
- arsuri grave în zonele expuse la soare,
- apariţia cataractelor care duc la orbire,
- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante,
- distrugerea vieţii marine, a planctonului,
- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.
Referitor la dezvoltarea plantelor terestre, cercetările efectuate în sere, pe diferite
SPECII DE PLANTE, au arătat că razele UV-B naturale au dus la scăderea procesului de
fotosinteză şi reducerea producţiei de biomasă. Stratul de ozon, aflat în apropierea suprafeţei
pământului, are proprietăţi multiple cum ar fi crearea unui scut împotriva radiaţiilor UV emise
de soare, reglarea temperaturii din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea
circulaţei atmosferice şi a climei globului terestru, etc. Ozonul din stratosferă are rol în
menţinerea vieţii pe Pământ.
În anul 1977, UNEP a dispus constituirea unei comisii care sa studieze stratul de
ozon, întrucât s-a descoperit o legatură între CFC şi deprecierea stratului de ozon. În 1978
state precum S.U.A, Canada, Norvegia şi Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor în aerosoli,
iar în 1981 s-au început discuţiile interguvernamentale, pentru ca în 1982, din cauza lipsei de
dovezi care să ateste o legatură între utilizarea CFC-urilor şi deprecierea stratului de ozon
utilizarea acestora a crescut din nou.
În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot acum descoperindu-se şi “gaura în ozon “ de deasupra Antarcticii, în urma unei
expediţii organizate de Marea Britanie. În anul l985 oamenii de stiinţă au publicat un raport în
care se menţiona că produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite îndelung ca
refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli sunt o ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în
atmosferă, acestea se ridica şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionand şi
distrugând moleculele de ozon - până la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă
de C.F.C.
O cauză majoră a dispariţiei ozonului conform părerii multor specialişti, se consideră
rachetele cosmice; de exemplu o rachetă cosmică cu utilizare multiplă (gen Shuttle) elimină
până la 190 tone de clorură de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon.
Un aport deosebit în nimicirea ozonului o are şi aviaţia supersonică. Gazele
avioanelor conţin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compuşi
chimici a fost parţial interzisă în Statele Unite şi nu numai.
Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca şi oxizii de azot din
îngrăşăminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon.
În anul 1987 a avut loc Protocolul de la Montreal, acord internaţional care a stabilit
o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminarii substanţelor potenţiale ce distrug stratul de
ozon din folosirea lor Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de
ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator
(PNUMI), care reglementeaza substanţele potenţiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat
în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a
stabilit o esalonare a reducerii şi eventual a eliminarii SDO din folosinţa generală.. În 2004 188
de state plus Comisia Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la
Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon. Eforturile internaţionale sunt
îndreptate către interzicerea substanţelor care epuizeaza stratul de ozon. Odată apărut
fenomenul de epuizare a a stratului de ozon, este necesar un timp îndelungat pentru refacerea
sa.
În România se derulează din 1995 Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor
care epuizează stratul de ozon, reactualizat cu prevederile Protocolului de la Montreal.
2.8 Schimbări climatice
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a
Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi
monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră.
Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează
respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii
emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%.
Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră
vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe
dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj
secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea
populaţiei.
Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea
transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale,
vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum
ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea
populaţiei.
În Municipiul Bucureşti emisiile de monoxid de carbon provin în special din traficul
rutier (90%), CET-uri (5%) şi industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt
specifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât şi în instalaţiile de
ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).
2.8.1. Emisii anuale de gaze cu efect de seră
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto stabileşte cadrul legal
de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Anual, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Bucureşti efectuează inventarul surselor de emisii, unde sunt urmărite şi
emisiile de gaze cu efect de seră.
Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2-echivalent
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de CO2
eq (mii
t/an)
5755.3 7847.6 10825.4 11335.1 7212.3 4999.4 4206.3
După cum se observa, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut constant în perioada
2003-2006.
2.8.2 Emisii anuale de CO2Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136
de CO2
(mii t/an)
2.8.3 Emisii anuale de metanTabel 2.8.2 - Emisii anuale de CH4
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de CH4
(mii t/an)
0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205
2.8.4 Emisii anuale de protoxid de azotTabel 2.8.2 - Emisii anuale de N20
Judeţul
Bucureşti
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Emisii
anuale
de N20
(mii t/an)
0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213
2.8.5 Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic
Fig. 2.8.5- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi
Aşa cum se observă din grafic, în anul 2006 emisiile majoritare de CO2 au provenit din
sectorul energetic, de la CET-uri.
2.9 Zone critice sub aspectul poluării atmosfereiConsiderăm că din punctul de vedere al poluării atmosferice nu există zone critice.
Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, se vor întocmi programe
integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG 543/2004.
Capitolul 3 –APA
Datele prezentate în acest capitol au fost obţinue de la A.N.APELE ROMÂNE-
D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI
Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei părţi sunt:
- Realizarea Balanţei apei pe anul 2006 în Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii)
- Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa în
anul 2006.
- Atlasul cadastrului apelor din România -1992.
- Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare -2006.
- Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2006.
3.1 Resursele de apa3.1.1 Resurse de apa teoretic şi tehnic utilizabileTeritoriul administrat de A.N. APELE ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-
BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est a ţării, pe teritoriile
Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.
Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul
bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins
la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia
Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa
fiind de 865 kmp.
3.1.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care
o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste
surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din
România, din surse de apa de suprafaţă).
În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele
de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din
pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste
formaţiuni argiloase.
În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi C sunt situate la
adâncimile de 60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord.
Au frecvent grosimi de 25 - 30 m şi sunt desparţite de două intercalaţii de argile şi argile
nisipoase de cca 20 m.
Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior), cu o grosime totală
cuprinsă în general între 15 şi 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi
nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -
100 m.
Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între
adâncimile de 10 -15 m funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt
reprezentate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează
şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5 -10 m, în funcţie de poziţia forajelor
faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă.
Pentru Câmpia Româna (în care se încadrează şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari
cuprinse între 7-8 l/s/foraj.
3.1.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei
Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de
râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.
Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul
administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoareleş:
Râul Dâmboviţa:
- Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)
Râul Colentina :
- Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)
Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2006, alaturi de media
multianuală sunt prezentate în tabel:
RâulStaţia
hidrometrică
Debit
mediu
an 2006
Media
multianuală
Precipitaţ
ii
(mm/an)
Dâmboviţa Lunguletu 12.1 mc/s 11..20 mc/s 538
Colentina Colacu 1.45 mc/s 1.32 537
Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:
Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea
capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;
Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).
Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare
Arcuda, pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din r.
Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea
Voievozi şi Cocani – Darza.
În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA
ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a
dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp,
fară a se înregistra probleme deosebite în exploatare.
Lacuri de acumulareB.h. Argeş Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un
volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul
total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a r. Colentina a fost creată o salbă de lacuri,
pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de
cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de
15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar
celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.
3.1.2 Prelevări de apă
3.1.2.1 POPULAŢIA Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic,
economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport,
informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine
de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.
Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, alimentaţi cu apă în
sistem centralizat prin cele două staţii de tratare; Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.
Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov –
90,5%. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. Rata
de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în
anul 2006, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (60,1 %).
În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a
cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de
uşoară scădere anuală (fig).
Fig. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002
3.1.2..2. INDUSTRIA
Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile
directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro)
din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi
folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1).
În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.
La nivelul anului 2006, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine
hidrografice, sunt:
B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, CET Sud.
Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial,
de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, Kverner-IMGB în construcţia
de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale
este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de
mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită
îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri
industriale periculoase.
3.1.2.3. ZOOTEHNIA
În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul mun. Bucureşti, au fost
dezafectate cele 2 unităţi zootehnice existente.
3.1.2.4. Irigaţii în bh Argeş
În anul 2006 au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei.
3.1.2.5. Amenajări Piscicole
În anul 2006 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în Anexa nr. 6.4.
3.1.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apa - 2006
În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă
de anul 2005, a volumelor de apa captate (suprafaţă şi subteran ) şi restituite pe ansamblul
folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine):
Bazin hidrografic
Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc )În anul 2006 În anul 2005 În anul
2006În anul 2005
Argeş (BU+IF) 44,226 50,969 386,544 265,490Ialomiţa 12,557 11,403 10,620 9,441Total SGA 56,783 62,372 397,164 274,931
3.1.2.6.1.Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă
Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apa din punct de vedere
cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş aferent teritoriului administrat de SGA Ilfov-
Bucureşti.
3.1.2.7. Elemente privind balanţa apei - 2006
Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi
indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se menţionează gradul de incertitudine al
planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de
ridicate cu energia şi exploatarea):
Surse de acoperire a necesarului de apă
Volume de apă efectiv
utilizate( mii mc )
Indice % realizare cote de apă alocate
BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTIPrelevări din surse directe:
18372 126,40
-total bh propriu,din care: 18372 126,40 -suprafaţă 482 364,75 -subteran 17890 70,80Recirculare 613998 144,80-transfer din/în BH Ialomiţa
0 0,00
3.1.3. Mecanismul Economic în domeniul apelor
A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi
SGA-uri organizate la nivel de Judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi
infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare
pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.
Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru
60/2000/EC:
Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;
Drepturi egale de acces la sursele de apa pentru toate folosinţele;
Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;
Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de
apă;
Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o
grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.
Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu
valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a
apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a
vieţii şi bun care produce valoare economică.
În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul
recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe
baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitătive a
resurselor de apa include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a
modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei
Naţionale "Apele Române".
Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al
resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul al
amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor),
îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită
lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest
sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele,
autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi
din penalităţile aplicate.
Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de
gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a
Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru
modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale
“Apele Române”.
Contribuţiile specifice de gospodarire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG
nr.107/2002):
- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi
utilizatori;
- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau
subteran).
* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice
care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt.
localităţi).
Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a
concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.
** Penalitaţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi
pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către
unităţile de gospodarie comunală.
Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a
apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de
utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de
Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.
De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu
această destinaţie în bugetul autotităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură
cheltuielile pentru:
- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul
public al statului;
- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodarire a apelor din domeniul public al
statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva
inundaţiilor;
-refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din
domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente
deosebite;
-activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoza
hidrologică.
3.2 Starea Apelor de Suprafaţă
În conformitate cu atribuţiile ce-i revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei
Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti
gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel:
Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru
aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de
suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia
ecosistemelor acvatice” iar pentru clasele III-IV, valorile limită „reflectă ponderea influenţei
antropice”.
Art.3. - Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calităţii apei se
face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic. Pentru probele lunare (12/an) se
consideră valoarea corespunzătoare la 90% asigurare, cu excepţia oxigenului dizolvat la
care se consideră 10% asigurare.
În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele
hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează
calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2):
- ape curgătoare de suprafaţă;
- lacuri naturale şi artificiale;
- ape subterane;
- surse de poluare.
În Municipiul Bucureşti au fost monitorizate următoarele secţiuni în anul 2006:
3.2.1 Starea de calitate a râurilor interioare
Râul DÂMBOVIŢA:Dâmboviţa - secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologică bună (clasa II de calitate)
aceasta secţiune este monitorizată în cadrul programului Substanţe organice şi Zone
vulnerabile. Indicatorii s-au încadrat în clasa II a de calitate, concentraţie uşor mai ridicată
în campaniile de primavară în cazul nutrienţilor. Din punct de vedere biologic, analiza
fitoplanctonică a evidenţiat dominanta diatomeelor în campaniile martie – iunie pentru ca în
august să devină dominantă grupa algelor verzi prin genul Pediastrum. Indicele de
saprobitate, cu o medie de 2.08 încadrează secţiunea în clasa II de calitate.
Dâmboviţa - Secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: stare
ecologică buna - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în
cadrul programului Zone Vulnerabile şi Substanţe Organice. Indicatorii din categoria
regimului de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa II - a de calitate, valori uşor mai
ridicate înregistrandu-se în cazul fosforului total.
Din punct de vedere biologic - clasa de calitate II, la nivelul fitoplanctonului
indicele de saprobitate a variat între 1.68 -1.97 şi cu predominarea diatomeelor de apă
beta-mezosaprobă în toate campaniile de recoltare. Microfitoplanctonul, determinat în
august a evidenţiat de asemenea predominarea diatomeelor (genul Nitzschia), de zona
oligo-beta-mezosaproba.
3.2.2 Starea de calitate a lacurilor naturale şi artificiale
Pe râul Dâmboviţa:
Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac,
mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele
analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic
a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald.
Încărcarea în nutrienţi este de asemenea moderata (II) cu valori uşor mai ridicate în cazul
amoniului şi fosforului total.
Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat
dezvoltarea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maximă având-o specia Cyclotella
meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1.034 mg/l în secţiunea coada lac şi o
valoare de 20.6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof. Diversitatea biologică este scăzută întâlnindu-se un număr redus de specii.
În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonică regresează astfel că se
înregistrează un maxim al biomasei de 2.22 mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se
modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar şi alge verzi însă în proporţie mult mai
redusă.
La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a
speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar şi oligochete, chironomide.
Speciile de macrofite acvatice întâlnite au fost: Chladophora sp, Potamogeton
crispus, Myriophyllum spicatum, Phragmites australis în secţiunea coada lac; în secţiunea
baraj a apărut şi Ceratophyllum demersum iar în secţiunea de mijloc lac s-au dezvoltat
foarte bine speciile din genul Potamogeton alaturi de care apare şi Elodea nuttalii.
Pe valea Colentina:
Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală
de calitate III. Încarcare organică moderată (clasa III) de calitate, exprimată pri CCO/CBO,
cu valori ridicate în cursul verii. Nutrienţii din categoria azotului variază în limitele claselor I-
III, găsindu-se în concentraţii mai ridicate începând din septembrie până în primavară. În
schimb compuşii fosforului se întâlnesc în cantitate mai ridicată în cursul lunilor de vară.
Indicatorii gradului de mineralizare, determinaţi în secţiunea de mijloc a lacului, s-au
încadrat în clasele I-II de calitate, valori mai ridicate corespunzătoare clasei III de calitate
au fost înregistrate în cazul Na, Fe şi Mn, Cu şi Zn. Din categoria micropoluanţilor organici
în cazul fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în cursul lunilor calde.
Biologic – în martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella
meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris), înregistrandu-se o biomasă de 104.4
mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56.42
mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides, Aphanizomenon
gracile, Microcystis) şi Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.
3.3 Starea de calitate a apelor subterane
În anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua Naţională de
observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:
►În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăşiri
ale indicatorilor de calitate la încărcare organică , amoniu şi Mn.
►Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje: - RAAPPS – Sala Palatului (F3);
- Spicul SA (F);
- Excelent SA – (F1);
- Depoul CFR Călători (F1);
- Panificaţie Băneasa (F);
- Spitalul de Urgenţă Floreasca (F).
S-au constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în
Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la :
amoniu: RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Călători.
încarcare organică : Spicul SA , Excelent SA.
3.5 Situaţia apelor uzate
3.5.1 Surse majore de poluare şi grad de epurareÎn b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare, prezentate în tabel: alaturat.
Nr. Crt
Sursa de ape uzate Profil activitate Curs apa Debit ape uzate evacutae (l/s)
Frecv de recoltare
Nr ind/ proba
1 A.N.R.S. - U.T. 350 administraţie publică
Caseta Db 12 10
2 AGROMEC Cirogârla mecanizare agricolă Cirogârla 1.1 6 83 AGROMEC Stefanesti mecanica agricolă Pasărea 4 94 AIBOtopeni-canal
pluvial 1transport aerian c.Pasărea 12 7
5 AIBOtopeni-canal pluvial 2
transport aerian c.Pasărea 12 7
6 ANB Caseta 1 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 307 ANB Caseta 2 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 308 ANB Caseta 3 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 309 ANB St.Tratare gospod comunală c.Dâmboviţa 354.18 12 14
Arcuda10 ANB StaţiaTratare
Rosugospod comunală Dâmboviţa 354.18 12 14
11 ARTECA Jilava prel.cauciuc+galv Sabar 30.9 12 2912 AVICOLA Crevedia creşterea pasarilor Crevedia 5.85 8 2013 BERE Bauturi
Popesti-Leordeniind.alim - bauturi Caseta Db 13.23 12 13
14 C.O.R. Sidney 2000 SRL
protocol sport. L.Snagov 12 18
15 Camin Spital Ciolpani sănătate Ialomiţa 4 1216 CET SUD R 1 prod. energie Caseta Db 9.65 24 1617 CET SUD R 2 prod. energie Caseta Db 8.49 24 1618 CET SUD R 3 prod. energie Caseta Db 6.56 24 1819 CET SUD R 4 prod. energie Caseta Db 5.79 24 1620 CET Progresul-
pluvialeprod. energie Cocioc 0.29 12 10
21 Chiajna SA+ILF Miliţări
ind.alimentara Dâmboviţa 4.9 12 17
22 COMAICO S.A. ind alim+zootehnie Argeş 37 4 1623 Complex Naţional
Sportiv Snagovsportiv L.Snagov 6 13
24 CONSERVE Buftea ind alim+zootehnie L.Buftea 4 1025 CORUC Otopeni construcţii metalice can. Pasărea 6 1226 DANUBIANA S.A. prelucrare cauciuc Calnau 8.47 12 1727 DANUBIANA S.A. prelucrare cauciuc Caseta Db 25.4 12 2328 EGC - Buftea gospod.comunală Buciumeni 102.45 12 1529 GLINA S.A. Fabrica de mezeluri Caseta Db 33.07 12 1730 GREC ROM
BUSINESSAbator Caseta Db 1.32 12 15
31 ICLF Vidra agricultura Sabar 6 1632 IFIN Măgurele cercet/prod nucleara Cirogârla 12 633 IMPRES Buftea ambalaje ind.alim. L.Buftea 0.3 4 1234 INGG Ana Aslan sănătate Pasărea 4 2935 IRIDEX GROUP srl Rampa ecol.gunoi Dâmboviţa 0.02+ 12 1036 LICEUL Dragomiresti invăţământ Dâmboviţa 2 1337 Nic Prod Trans'97srl ind.alcool Ialomiţa 4 838 NUSCO
IMOBILIARA SAprod. mobila V.Saulei 4 18
39 PRIMARIA 1 Decembrie
gospod.comunală Canal Argeş 12 18
40 PRIMARIA Baloteşti gospod.comunală Cociovalistea 12 2041 PRIMARIA Bragadiru gospod.comunală Sabar 12 1942 PRIMARIA Branesti gospod.comunală Pasărea 12 2843 PRIMARIA Măgurele gospod.comunală Cirogârla 12 2544 PRIMARIA Otopeni gspd.com-canaliz
Oraşcd3 Pasărea 12 25
45 PRIMARIA Otopeni gspd.com-canaliz pluv
cd3 Pasărea 12 22
46 PRIMARIA Snagov (St.Epurare Gruiu) Ialomiţa 12 1647 PROTAN S.A. reciclare deşeuri Caseta Db 5.21 12 1048 RAPPS Palat Snagov protocol V.Snagov 4 849 SEMA PARC S.A. constr. maşini Caseta D 7.64 12 950 SEMTEST Baloteşti zootehnie Cociovalistea 4 1951 SOMIC Bragadiru construcţii Cirogârla 2.1 4 1652 SOPREX Bragadiru ind.chimica Cirogârla 9.5 4 853 Spital Domnesti sănătate Sabar 2 854 SPITAL Domnita
Balasasănătate Dâmboviţa 4 12
55 St.pompare ANIF 2 imbunat funciare Dâmboviţa 4 1256 St.Radio Tancabesti radiocomunicatii subteran 6 657 STEAUA-hotel
Safticasport/agrement Vlasia 4 9
58 U.M. 01295 Clinceni apărare-tehnica Sabar 6 1059 U.M. 01961
ROMAVIAapărare can. Pasărea 4 16
60 U.M. 0461 Spital Baloteşti
sănătate Cociovalistea 4 16
61 U.M. 0490 Ciolpani apărare V.Snagov 4 1962 VEGRAS Bragadiru ind.alimentara Cirogârla 6 1263 VISCOFIL S.A. ind.chimica+diverse Caseta Db 1.65 12 1464 VISTO-PRIMEX SRL spalatorie auto Cirogârla 12 1065 ZENTIVA SA
Sicomedind.chimica Caseta Db 57.9 12 13
Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate
sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot
total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare
încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodariilor
comunale.
3.5.2 Reţele de canalizare a localităţilor
Mun. Bucureşti
Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar asigurând
colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare
de sub albia amenajata a râului Dâmboviţa.
Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun. Bucureşti se află în administrarea SC
APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se afla în administrarea A.N.
APELE ROMÂNE.
În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apa curata a r. Dâmboviţa)
evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce
adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele
uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r. Dâmboviţa, în aval
de Capitală, în dreptul comunei Glina.
Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag
max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din
vecinatatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroiesti, Chiajna, Chitila, Popesti Leordeni.
Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la
15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la
max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din
Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi
modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.
3.5.3 Staţii de epurare Orăşeneşti
B.H. Argeş: Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA În cursul anului 2006 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat sa fie
evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.
Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a
râului Argeş şi a fluviului Dunare, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere
implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de
Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna
Glina. Aceasta prevede realizarea etapizata a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv
facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.
Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu
finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi
finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de
aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul
programelor ISPA.
.
Capitolul 4 Solul
4.1 Fondul funciar
4.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinţe la nivelul anului 2005EVOLUŢIA REPARTIŢIEI TERENURILOR AGRICOLE PE TIPURI DEEVOLUŢIA REPARTIŢIEI TERENURILOR AGRICOLE PE TIPURI DE
FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 1999-2004FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 1999-2004
Nr. Folosinţa Suprafaţa (ha)
crt. 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1 Arabil 4442 4607 4545 4419 4274 3957
2 Păşuni 513 506 506 506 506 506
3 Fâneţe şi pajişti naturale
4 Vii 74 66 66 66 66 66
5 Livezi 408 270 270 270 270 270
Total agricol 5437 5449 5387 5261 5116 4799
Dinamica şeptelului şi a altori tipuri de animale domestice în perioada 2002-2005- sursa datelor- Înstitutul Naţional de Staţistica
Nr. Crt Categorii de animale Efective (nr. De capete)2002 2003 2004 2005
1 BOVINE-TOTAL 774 694 757 8632 DIN TOTAL BOVINE: VACI, BIVOLIŢE, JUNINCI 548 521 424 3503 DIN CARE: -VACI ŞI BIVOLIŢE 483 463 416 3244 JUNINCI 65 58 8 265 PORCINE-TOTAL 3723 2608 5655 45406 DIN CARE: SCROAFE DE PRĂSILĂ 513 447 143 1617 SCROFIŢE PENTRU PRĂSILĂ 84 75 0 208 OVINE-TOTAL 2698 2300 5484 34869 DIN CARE: OI ŞI MIOARE 2226 1887 5270 317510 CAPRINE-TOTAL 485 364 892 46911 CABALINE-TOTAL 252 179 74 5812 PĂSĂRI-TOTAL 344960 13041 15519 1463413 DIN TOTAL PĂSĂRI: PĂSĂRI OUATOARE ADULTE 247132 10628 13991 1153914 ALBINE (familii) 9001 7365 9918 9590
4.2 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
4.2.1. Îngrăşăminte
Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special
în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către
ICPA, reies următoarele :
- reacţia solurilor este slab acida la circa jumătate din unitătile de sol cercetate,
restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;
- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;
- continuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi
mijlocii la solurile cernoziomice;
- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile
cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;
- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi
mare la restul de 25 %.
Tabel 4.2.1- consumul de îngrasaminte chimice la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului Naţional de Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”
-kg/ha1998 1999 2000 2001 200225.9 22.5 23.0 26.9 27.6
4.2.2 Produse pentru protecţia plantelorÎn categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele
Tabel 4.2.2- consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului Naţional de Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”
-kg/ha1998 1999 2000 20010.85 0.74 0.56 0.5
4.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehniceActivitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti,
însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.
Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ
scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacitatii de tamponare bune.
Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape
uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele
agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei
agricole în toate aceste situatii a variat între 25 şi 100%
4.2.4 Situatia amenajarilor agricole nu exista date, întrucât structura terenului
arabil este majoritar privata.
4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial
Sursele principale de poluare a solului sunt:
depunerile uscate şi umede din atmosferă
depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri
neamenajate corespunzător
deversarea de nămoluri, slamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă
natură
chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole
degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici
greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.)
poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens
Practic, toate emisiile influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente
chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la
reducerea capacitatii productive a solurilor.
Parametri staţistici ai conţinuturilor de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) -forme totale (mg.kg-
1) în Municipiul Bucureşti – în perioada 2000-2004
Parametrul Pb (0-20 cm) Cu (0-20 cm) Zn (0-20 cm) Cd (0-20 cm)
Minima 6Maximă 14Media 10,3
Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul Ilfov
Ramura economică/substanţa poluantă
Total judeţ
Industria energiei electrice şi termice
Industria extractivă
Industria metalurgică
Industria chimică
Industria alimentară
Agricultura Gospodăria comunală
Alte ramuri
153 100 53
Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
neconforme;
3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,
metale, săruri, acizi, baze);
4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de
sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol
4.2.6 Poluarea solurilor cu emisii de la termoelectrocentrale pe cărbune
Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu
exista termocentrale pe cărbune.
4.3. Calitatea solurilor
În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,
tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din
zonele periferice.
Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;
2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri
neconforme;
3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,
metale, săruri, acizi, baze);
4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de
sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);
5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol
4.3.1 Repartiţia solului pe categorii de folosinţe:
Categoria de folosinta Suprafaţă (ha)Suprafaţă totala 23787Suprafaţă agricolă 5449 -proprietate majoritar privata 4153Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepiniere viticole -livezi, pepiniere pomicole
4607506-66270
Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera 611Ape şi balţi 908Alte suprafeţe 16819
Încadrarea terenurilor pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta astfel :
Folosinta Suprafaţă (Ha)
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420Păşuni şi faneţe
2439 0 34 2077 281 45
Vii 2009 148 1711 182 0 0Livezi 1754 0 1657 34 80 0
4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,
tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele
periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-
vestica).
Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile
în care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..
A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier.
Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele
grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea
capacităţii productive a solurilor.
4.4. Monitorizarea calităţii solului
Deşi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cerceţări în Pedologie şi Agrochimie
cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt în continuare de actualitate.
Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic
auto intens. În legatura cu aceasta, cerceţările I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb în probe de sol
recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinatate a arterelor de circulaţe
cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au
păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă
conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea
limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au înregistrat la
probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, şos. Kiseleff. În aceste
puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la
adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă
admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15
ppm).
Gradul ridicat de încarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este
bine ilustrat şi de valorile continutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea
limitei maxime admisibile.
În contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care
au evoluat în regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza între 5 până la 16,2
ppm.
Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al
plumbului total din soluri.
Rezultă deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic,
au un continut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile
autovehiculelor din traficul rutier.
4.5. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:Tabel - Terenuri degradate
Sectorul Suprafaţă de teren degradat (ha)Sectorul 1 75Sectorul 2 27.2Sectorul 3 3.5Sectorul 4 10.14Sectorul 5 35Sectorul 6 30
Total 180.84
4.6. Actiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate
4.6.1 Masuri de mediu legate de agricultură
Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucureşti provine în special din traficul rutier
şi al construcţiilor, şi mai putin din agricultură. Interzicerea producerii şi folosirii pesticidelor a
contribuit mult la reducerea poluării solului datorită agriculturii.
4.6.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol
Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor
terenuri, şi transformarii acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depoziţării necontrolate a
deşeurilor. În cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol
rămâne cel socio-economic.
Capitolul 5. Biodiversitatea. Biosecuritatea. Starea pădurilor5.1 Biodiversitatea
Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând:
diversitatea speciilor, genetica, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a
organizării sociale a populaţiei umane.
Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea
resurselor regenerabile dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează
sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin
reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi
modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor
precipitatilor, etc.
Biodiversitatea are o valoare directa pentru ca ofera resurse regenerabile (bunuri),
dar şi valoare indirecta pentru ca ofera servicii, prin valoarea etica, estetica, educaţionala şi
stiintifica, economica, culturala şi recreativa.
5.1.1 Habitate naturale. Flora şi fauna salbatica5.1.1.1 Habitate naturale
La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost
puternic modificate antropic.
5.1.1.2 Flora şi fauna sălbaticaÎn lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se
cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie,
pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întălnite sunt tipice ecosistemelor urbane,
exista şi specii care au reuşit sa se aclimatizeze ce pot fii admirate în curtile oamenilor.
Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se număra: frasinul, catalpa, teiul, nucul,
salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia, lemnul
câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în
adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu vită de vie,
dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu vită de cultură sau sălbatică.
Specii floră sălbaticăFamilia Specia Den. Populara Localizare
Araliaceae Hedera helix iedera Gradina BotanicaBetulaceae Betula verrucosa mesteacan ParcuriFagaceae Quercus robur stejar pedunculat Parcuri
FagaceaeQuercus
pedunculiflora stejar ParcuriFagaceae Quercus boreails Parcul FloreascaFagaceae Quercus cerris cer ParcuriFagaceae Quercus frainetto garnita ParcuriFagaceae Fagus silvatica fag Gradina Botanica
Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba Parcul CarolGramineae Phragmites communis stuf / trestie Lacuri Gramineae Phragmites australis stuf Lacuri Gramineae Festuca sp paius comuna
Labiatae Lamium maculatum urzica moarta comunaLeguminosae Trifolium campestre trifoias Gradina BotanicaLeguminosae Robinia pseudacacia salcam Gradina Botanica
Magnoliaceae Magnolium sp. arborele de magnolie Parcul Carol,Cismigiu,Nymphaceae Nymphaea alba nufarul alb Gradina Botanica, lacuriNymphaceae Nuphar luteum nufarul galben Gradina Botanica, lacuri
Oleaceae Fraxinus excelsior frasin ParcuriPinaceae Abies alba brad Parcuri
Platanaceae Platanus acerifolia platan ParcuriRanunculaceae Ranunculus acer floare brosteasca Parcuri
RanunculaceaeHelleborus
purpurascens spanz Parcuri
RanunculaceaeThalictrum
aquilegifolium rutisor ParcuriRosaceae Cerasus avium cires salbatic ParcuriRosaceae Rosa canina maces ParcuriSalicaceae Salix alba salcie/rachita alba Salicaceae Salix babilonica Parcul FloreascaSalicaceae Populus alba plop alb ParcuriSalicaceae Populus nigra plop negru/pluta Parcuri
Taxodiaceae Taxodium distichum chiparosul de balta ParcuriTiliaceae Tilia cordata tei pucios ParcuriTiliaceae Tillia tomentosa tei alb parcuri
Typhaceae Thypha angustifolia papura îngusta Lacuri Typhaceae Typha latifolia papura lata parcuriUlmaceae Ulmus foliacea ulm de campie Lacuri
Spyrogira elongata matasea broastei Lacuri Cladophoraceae Cladophora glomerata lana broastei Lacuri
Rieciocarpus natans muschi ParcuriLiliopsida Phragmites australis stuf Lacuri Lemnaceae Spirodela polyrrhiza lintita Parcuri
Labiatae Lamium maculatum urzica moarta parcuriLoranthaceae Viscum album visc alb Gradina Botanica
HippocastanaceaeAesculus
Hippocastanum castanul rosu Parcul CismigiuTaxaceae Torreya nucifera toreia Parcul CismigiuFabaceae Sophora japonica salcam japonez Parcul Cismigiu
Juniperus sp Parcul Unirii Taxus sp Parcul Unirii Busus semphora Parcul Unirii
Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor
fără stăpân, pisici etc dar sunt întălnite şi specii salbatice care sau adaptat mediului urban.
În cladirile parasite, în acoperisurile cladirilor din Bucureşti se pot întalni 3 specii de
linieci din Familia Vespertilionidae incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, dar şi
pe listele conventiilor europene:
SpeciaDenumirea populară
Statut legal
Conv. Berna
Conv. Bonn
Directiva Habitate
Plecotus auritus liliacul brun urechiat strict protejată X xVespertilio murinus liliacul de ziduri strict protejată X x x
Eptesicus serotinus liliacul cu aripi late strict protejată X x
Specii de păsări întălnite în Bucureşti
Familia SpeciaDenumirea populară Statut legal Localizare
Podicipedidae Podiceps cristatus Corcodel mare strict protejată Lac Pantelimon
PodicipedidaePodiceps/Tachybaptus
ruficollis Corcodel mic strict protejatăParc Tineretului, Carol, Herăstrău, Tei
Phalacro- coracidae
Phalacrocorax pygmaeus Cormoranul mic strict protejată Pacul Carol
Phalacro- coracidae Phalacrocorax carbo Cormoranul mare management
Lac Herastrâu, Lac Pantelimon, Tei, Plumbuita, Morii, Dâmboviţa
Ardeidae Ardea cinereaStârcul cenuşiu
(mic) management Pantelimon, Herastrâu
Ardeidae Egretta garzetta Egreta mică protejată
Lac Strâulesti, Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii,
Pantelimon,
Ardeidae Nycticorax nycticorax Stârcul de noapte protejatăHerastrâu, Tineretului (mai ales în migratie)
Ciconidae Ciconia ciconia Barza comună protejată Lacul Morii
Anatidae Cygnus olorLebăda mută
(Lebăda cucuiată) protejatăPlumbuita, Tei, Pantelimon, Tineretului, IOR
Anatidae Anas platyrynchos Raţa mare managementTei, Herastrâu, Pantelimon, Tineretului
Anatidae Anas querquedula Raţa cârâitoare managementMorii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Anatidae Anas acuta Raţa suliţar managementTineretului, Pantelimon, Herastrâu
Anatidae Aythia ferinaRaţa cu cap
castaniu managementMorii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Anatidae Aythia nyroca Raţa roşie protejată
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Accipitridae Accipiter nisus Uliul păsărar strict protejatăHerastrâu, Casa Scanteii,
iarna în toate lacurile
Falconidae Falco tinnunculus Vânturelul roşu strict protejatăAgronomie, în tot Oraşul
iarna
Phasianidae Phasianus colchicus Fazan management Padurea BaneasaPhasianidae Perdix perdix Potârnichea management Lacul MoriiPhasianidae Coturnix coturnix Prepeliţă management Lacul Morii
Rallidae Gallinula chloropus Găinuşa de baltă management Tineretului, Pantelimon
Rallidae Fulica atra Lişiţa managementHerastrâu, Titan, Tineretului, Carol
Scolopacidae Gallinago gallinago Becaţină comună management Herastrâu primavara
Laridae Larus ridibundus Pescaruş râzător strict protejată
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Carol, Pantelimon, Tineretului,
Laridae Larus minutus Pescăruş mic strict protejată
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Laridae Larus argentatus Pescăruş argintiu strict protejată
Pantelimon, Herastrâu, Tineretului, Casa Poporului, Plumbuita
Sternidae Sterna hirundo Chira de baltă strict protejată
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Sternidae Chlidonias hibridusChirighiţa cu obraz
alb strict protejată
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Columbidae Streptopelia decaocto Guguştiuc management
Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR
Cuculidae Cucullus canorus Cuc strict protejată Herastrâu, Titan, PlumbuitaStrigidae Tyto alba Strigă strict protejată Pantelimon
Strigidae Asio otus Ciuf de pădure strict protejatăOpera, Tei, Plumbuita,
Baneasa, Herastrâu
Strigidae Athene noctua Cucuvea strict protejată Agronomie, BaneasaMeropidae Merops apiaster Prigorie strict protejată parcuri
Upupidae Upupa epops Pupăza strict protejatăHerastrâu, Gradina
Zoologica
Coraciidae Coracias garrulus Dumbrăveanca protejatăLacul Morii, Gara Progresul,
Herastrâu
Alcedidae Alcedo atthis Pescăraşul albastru strict protejatăParcul Carol, Tei, Plumbuita, Tineretului
Picidae Picus canus Ghionoaie sură protejatăGradina Botanica, Herastrâu,
IOR, Baneasa
Picidae Picus viridis Ghionoaie verde strict protejatăHerastrâu, Tineretului, Baneasa, Gradina Botanica
Picidae Dendrocopos syriacusCiocănitoare de
grădini strict protejată parcuri
Picidae Dendrocopos majorCiocănitoare pestriţă mare strict protejată parcuri
Picidae Dendrocopos minorCiocănitoare pestriţă mică strict protejată
televiziune, Herastrâu,Gradina Botanica
Alaudidae Alauda arvensis Ciocârlie de câmp strict protejată Lacul MoriiAlaudidae Galerida cristata Ciocârlan management parcuri
Hirudinidae Hirundo rustica Rândunică strict protejată comunaHirudinidae Riparia riparia Lăstun de mal strict protejată Tei, PlumbuitaHirudinidae Delichon urbica Lăstun de casa strict protejată parcuriMotacillidae Motacilla alba Codobatură albă strict protejată comuna
Motacillidae Motacilla cinereaCodobatură de
munte strict protejatăpe lângă Dâmboviţa, Piata Unirii, Tei, Plumbuita
Laniidae Lanius minorSfrâncioc
cu fruntea neagră strict protejată Lacul MoriiLaniidae Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic strict protejată Lacul MoriiSylviidae Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf strict protejată Pantelimon
SylviidaeAcrocephalus arudinaceus Lăcar mare strict protejată Lacul Berceni
Sylviidae Sylvia borin Silvie de zăvoi strict protejată parcuriSylviidae Phylloscopus trochilus Pitulice fluierătoare strict protejată parcuriSylviidae Phylloscopus collybita Pitulice mică strict protejată parcuri
Muscicapidae Muscicapa striata Muscar sur strict protejatăAgronomie, Herastrâu,
Gradina Botanica, Baneasa
Muscicapidae Ficedula hypoleuca Muscar negru strict protejatăAgronomie, Herastrâu,
Gradina Botanica, Baneasa
Muscicapidae Ficedula albicollis Muscar gulerat strict protejatăHerastrâu, Gradina Botanica,
Baneasa (migratie)Turdidae Saxicola torquata Mărăcinar negru strict protejată parcuri
Turdidae Saxicola rubetra Mărăcinar mare strict protejată în toate parcurileTurdidae Phoenicurus pheonicurus Codroş de pădure strict protejată Agronomie
Turdidae Erithacus rubecula Măcăleandru strict protejată toate parcurile iarnaTurdidae Turdus merula Mierlă protejată comuna
Turdidae Turdus philomelos Sturzul cântător managementHerastrâu, Gradina Botanica,
iarna peste totParidae Parus ater Piţigoi de brădet strict protejată Padurea BaneasaParidae Parus major Piţigoi mare strict protejată comunaParidae Parus caeruleus Piţigoi albastru strict protejată comuna
Sittidae Sitta europaea Ţiclean strict protejată Parcuri, AgronomieEmberizidae Emberiza calandra Presură sura strict protejată Gara ProgresulEmberizidae Emberiza scoeniclus Presură de stuf strict protejată iarna Lacul Morii
Fringillidae Fringilla montifringilla Cinteză de iarnă strict protejată Gradina Botanica
Fringillidae Fringilla coelebs Cinteză strict protejată Herastrâu, parcuriFringillidae Carduelis carduelis Sticlete strict protejată Parcuri,Fringillidae Carduelis spinus Scatiu strict protejată Parcuri,Fringillidae Carduelis chloris Florinte strict protejată Piata Presei libereFringillidae Pyrrhula pyrrhula Mugurar strict protejată parcuri
FringillidaeCoccothrâustes coccothrâustes Botgros strict protejată
Tineretului, IOR, Gradina Botanica
Fringillidae Acanthis flammea Inăriţa strict protejată Lac MoriiFringillidae Passer montanus Vrabia de câmp neprotejată comunaFringillidae Passer domesticus Vrabia de casă neprotejată comunaSturnidae Sturnus vulgaris Grâur management Agronomie,Oriolidae Oriolus oriolus Grangur strict protejată comunaCorvidae Garrulus glandarius Gaiţă management Parcuri,Corvidae Pica pica Coţofană management comunaCorvidae Corvus corax Corb strict protejată PantelimonCorvidae Corvus cornix Cioara grivă management comunaCorvidae Corvus monedula Stăncuţa management comunaArdeidae Egretta alba Egreta alba protejată Herastrâu, Plumbuita, Tei
Corvidae Corvus frugilegusCioara de
semănătură management comunaArdeidae Ixobrychus minutus Starc pitic strict protejată Herastrâu, IOR, Dâmboviţa
(Societatea Ornitologica Româna, 2005)
Specii de pesti întălnite în lacurile din Bucureşti
Familia SpeciaDenumirea populara
Statut legal
Ciprinidae Cyprinus carpio crapCiprinidae Carassius auratus gibelio carasCiprinidae Abramis brama platicăCiprinidae Rutilus rutilus babuşcăCiprinidae Abramis sp. cosacCiprinidae Tinca tinca linCiprinidae Scardinius erythrophthalmus roşioarăCiprinidae Stizostedion/ Sander lucioperca şalăuCiprinidae Pelecus cultratus săbiţăCiprinidae Esox lucius ştiucăCiprinidae Leuciscus idus văduviţăPercidae Perca fluviatilis bibanCiprinidae Rhodeus sericeus amarus boarcaCobitidae Misgurnus fosilis tipar protejatăCiprinidae Alburnus alburnus oblete
5.1.2. Specii de flora şi fauna salbatice valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice
Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De
asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul,
molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului
5.1.3. Starea ariilor protejate
Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protectiei şi menţinerii biodiversitatii prin mijloace legale.
În Bucureşti nu exista arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a carui structura nu prezinta criteriile necesare declararii de arii protejate, dar exista specii protejate prin lege. În consecinta nu au fost propuse SCI sau SPA.
Exista 30 de specii arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).
În ceea ce priveste biodiversitatea culturala în Bucureşti exista 230 de biserici din
care 74 sunt declarate munumente istorice, 26 de înstitutii de cultura, 41 de case
memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectura.
5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii
Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi
ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.
Supraexploatarea resurselor, stimulata de creşterea exponentiala a pupulatiei
umane şi de creşterea economica
Utilizarea unor tehnologii inadecvate
Distrugerea habitatelor, adica a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde
supravietuirea speciilor
Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la
eradicarea lor
Poluarea genetica cu organisme modificate genetic
Poluarea prin modificarea factorilor de mediu
Defrisarile şi distrugerea spaţilor verzi
Nivelul inconstant al lacurilor din capitală
Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit;
Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc
5.2 BiosecuritateaConfirm Directiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultiva plante modificate genetic
5.3 Starea pădurilor
Rolul padurii:
1. Furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul
consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din
atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).
2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea
poluării şi având o influenţa benefica asupra mediului.
3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau
vânt.
4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de
muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata.
5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari
cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.
6. Adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia, datorită adapţării la condiţiile specifice de aici.
7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.
8. Estetic pentru peisaje
9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.
10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica
Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca
una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă
pentru recreare şi agrement.
Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-
Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte
căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari,
pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu
bicicleta sau pe jos.
Arboreţele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai
Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor
agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război
mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboreţele din pădurea
Băneasa).
Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere.
Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici
de depresiune (ravene).
Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-
argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din
precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitatevariază în
funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga
unitate.
Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat,
profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri.
Arboreţele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboreţele artificiale ocupă
suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe
grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:
- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;
- pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;
- în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;
- cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total)
derivate.
Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate
(în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe
clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa
arboretelor este majoritară din lăsţări.
Compoziţia - ţel indicată pentru arboreţele care alcătuieşte această pădure trebuie
să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în
principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.
În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea
normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia
introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor
parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din
interiorul arboretelor.
5.3.1 Fondul forestier
Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga
suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din
această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind
reprezentată de :
- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha
- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha
- terenuri afectate împăduririi : 20 ha
- terenuri neproductive : 40 ha
- ocupaţii, litigii : 21 ha
Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră
şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret
şleau normal de câmpie".
Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar
speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de
70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic
Bucureşti, amplasat pe teritoriul administraţiv în raza municipiului Bucureşti, nu există
specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglemntări speciale.
În arboreţele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele
indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri
de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de
regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de
regenerare.
În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate
în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administraţivă a municipiului
Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare.Tabel 5.3..1.2Tipul natural fundamental deTipul natural fundamental de pădurepădure
SuprafaSuprafaţaţa(ha)(ha)
% din% din suprafaţăsuprafaţă
CompoziţieCompoziţie
Stejăret de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 TeiStejăret de câmpie de divagaţie 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1
CarpenStejăret de rovină 93.4 0.44 8 Stejar 2 FrasinStejăret de stejar pedunculatde depresiune din silvostepă
9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin
Stejăreto-şleau normal de câmpie 4452.6 21.19 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiŞleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2
Tei 1 CarpenStejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiŞleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2
FrasinCeret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 CarpenCeret de silvostepă pe cernoziom degradat
227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse ţări
Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 CarpenGârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1
Jugastru Amestec de stejar cu cer şi gârniţă 84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1
FrasinAmestec de stejar pedunculat cu cer
516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru
Cero-şleau normal de câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru
Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru
Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat
636.8 3.03 10 Stejar brumăriu
Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu
361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu
Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă
110.2 0.52 3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu
Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă
849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă
Zăvoi de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 FrasinZăvoi de plop negru 5.9 0.03 8 Plop negru 2 FrasinZăvoi amestecat plop alb şi negru 522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2
Frasin
Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2 0.50 10 Plop tremurătorZăvoi de salcie din lunci interioare 8.3 0.04 8 Salcie 2 FrasinAniniş pe soluri gleizate 27.9 0.13 10 AninTOTALTOTAL 2101321013 100100 - - Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti. vârsta medie arborete - 60 ani.
Tabel 5.3.1.3 EVIDENŢA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILORSpecificăriSpecificări U.MU.M
..SpeciaSpeciaStejari
Gorun
Gârniţă
Cer Total stejari
Salcâm
Plop e.a.
Plop alb+Plop negru
Salcie
Fag
Frasin
Div. ţări
Brad
Molid
Douglas
Pini
Suprafaţa totală
Ha 4897 237 1326
6460 108 3 109 824
Suprafaţa afectată de uscare
Ha 2400 50 500 2950 10 3 5 200
grad de intensitateI
Ha 200 50 500 750 10 3 5 200
grad de intensitateII
Ha 50
grad de intensitateIII
Ha 150
grad de intensitateIV
Ha
Vol. total arbori uscaţi inventariaţi
Mii mc
4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2
Masa lemnoasă
Mii 4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2
extrasă sau de extras a arborilor uscaţi,d.c.
mc
marcaţi şi extraşi în anul în curs
Mii mc
4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2
marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs
Mii mc
total extraşi în anul în curs
Mii mc
4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2
total extraşi în anul următor
Miimc
Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004
5.3.2 Funcţia economică a pădurilorPădurile de pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov ocupă o suprafaţă de 25583
ha din totalul de 182017 ha cât are întreg teritoriul, adică 14 %, având următoarea compoziţie:
Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu)
Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)
Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar
pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 –
140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.
Toate pădurile din teritoriu sunt încadrate în grupa I-a cu rol de protecţie, multe dintre ele
fiind păduri de agrement.
În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti-,
există doar 3712 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt
care reliefează caracterul specific al Bucureştiului, respective o imensă aglomerare de locuinţe,
curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.
Componenta pe specii a pădurilor se prezintă astfel:
Tabel 5.3.2.1
Stejar 50,8%Cer 10,6%Tei 12,6%Frasin 4,4%salcâm 0,6%diverse tării 12,6%alte specii 8,4%
5.3.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economicDin datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti, în cursul anului 2002 s-a recoltat din
pădurile administrate de OS Bucureşti o cantitate totală de 24.1 mii mc material lemnos, din
care
-produse principale :14.1 mii mc
-produse secundare:6.9 mii mc
-produse igienă: 3.1 mii mc
5.3.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de reliefPe raza Municipiului Bucureşti, relieful este compus în totalitate de câmpie, deci toată
suprafaţa pădurilor este în zonă de câmpie.
16 Noiembrie 200657
5.3.5 Starea de sănătate a pădurilor probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon,
Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod
deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către
întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evcuărilor de ape reziduale din
zona Snagov ;
pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov,
care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea
populaţiei ;
pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi
cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, Săbăreni ;
din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă
5.3.9 Suprafeţe de pădure regenerateTabel 5.3.9.1
Categoria Bucureşti (ha) Ilfov (ha)Suprafeţe tratate pentru combaterea însectelor şi parazitilor vegetali
292 830
Suprafeţe regenerate 0 68Suprafeţe impădurite şi reimpădurite 0 35
Datele prezentate au fost obţinue de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările
efectuate de către Directia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector
16 Noiembrie 200658
Capitolul 6 DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
6.1. DEŞEURIConcordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească
- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează
şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi
cerinţele privind planurile de management
- Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a
depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile
depozitate
- Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea
materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea
deşeurilor de ambalaje
- Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi
Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de
deşeuri
- Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu
definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În
completare Directiva IPPC ( Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării ) defineşte măsuri
de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre
acestea
- Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile
maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.
Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu ( Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 426 / 2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61 /
2006 ).
O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În
fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt
chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii
de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere-
>depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară-
>transport->depozitare finală este atent urmărit.59
Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante:
ocrotirea sănătăţii publice;
protecţia mediului înconjurător;
păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere
estetic.
În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este
realizată de următoarele societăţi:
- SC REBU SA în sectoarele 1,4,5
- SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic Service SRL în sectorul 1
- SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3
- SC SUPERCOM SA în sectorul 2
- SC URBAN SA în sectorul 6
Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele
amplasamente:
- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX
- Depozitul VIDRA
- Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA
6.2 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE6.2.1. CANTITĂŢI ŞI COMPOZIŢIE6.2.2. DEŞEURI BIODEGRADABILE
Municipiul Bucureşti
Tabel- Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii ani.
Nr. crt.
Tipuri principale de deşeuri
Cod deşeu
anul 2000 (tone)
anul 2001 (tone)
anul 2002 (tone)
anul 2003 (tone)
anul 2004 (tone)
1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:
20 15 01 222538,96
275945,70
719388,72
906450,78
815201,57
1.1 Deşeuri menajare colectate în amestec de la populaţie
20 03 01 155402,64
176077,74
186281,95
173812,92
194405,16
1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii
20 03 01 2874,52 12276,58
9604,704
1057,05 1983,46
1.3 Deşeuri municipale 20 01 21,236 22,957 449826, 634615, 502537,60
şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:
15 01 11 64 43
hârtie şi carton 20 01 0115 01 01
10,83 11,86 284314,34
190669,28
178447,204
Sticlă 20 01 0215 01 07
8,47 9,04 4568,79 14528,53
16213,53
Plastic 20 01 3915 01 02
1,936 2,057 87713,88
156620,394
119679,309
Metale 20 01 4015 01 04
- - 44727,55
197403,53
110094,06
Lemn 20 01 3815 01 03
- - - - -
biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36
4,94 17,04
altele 20 0115 01
- - 4559,19 75388,97
78086,29
1.4 Deşeuri voluminoase
20 03 07 - - - - -
1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri
20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2
1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,61.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,7
254124,81
61436,925
82777,384
96494,715
1.8 Deşeuri generate şi necolectate
20 0115 01
- - - - -
2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:
19 08 05 - - - - -
2.1 Cantitate valorificată (s.u.)
19 08 05 - - - - -
2.2 Cantitate depozitată (s.u)
19 08 05 - - - - -
3 Deşeuri din construcţii şi demolări, din care:
17 5510,10 12016,74
42336 23577,57
25045,623
3.1 Deşeuri inerte - - - - -3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,7
442336 23577,5
725045,623
Total deşeuri generate
228049,06
287962,44
761724,72
930028,35
840247,19
Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector
Observaţii:
61
Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 şi
2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul
cantităţii totale de deşeuri generate.
Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003,
2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în
prezent.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin
serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei
responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Conform Anchetei Staţistice privind deşeurile realizata în anul 2004 rezultă că 99,92 %
din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin
proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în
derulare în colaborare cu asociaţiile de locaţări (pentru populaţie), scoli, instituţii şi agenţi
economici, fiind în continua extindere funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.
Tabel - Cantitaţi de deşeuri generate în municipiul Bucureşti în anul 2006
Nr. crt. APM Denumire material
Cantitate / tone Stoc/ tone
colectatavalorificata eliminata
1.Deşeuri municipale 574616.61 0.00574616.6
1 2.Sticla 0.00 0.00 BUCUREŞTII 3.PET 3091.83 2191.56 4.PE 84.49 84.16 35.73 5.Hartie/ carton 146182.16 146182.16 0.00 6.uleiuri uzate 365.04 323.28 293.01 7.PCB/ PCT 0 0 413 8.acumulatori auto 1622.64 1585.44 617.28 9.anvelope uzate 2627.52 2462.52 236.87 10.des. Lemnoase 13.20 9.15 22.30 11.rumegus 8.62 6.42 1.55
12.Deşeuri spitalicesti 7218.20 7218.20
Colectarea deşeurilor în Bucureşti
De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii au fot înregistrate oferind servicii
de tipul colecţării separate şi în amestec a deşeurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea
62
deşeurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea în amestec din gospodării şi
sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în
principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale
sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial.
România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System
Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor
din gospodării. Ca sector informal, colectarea selectivă de către persoane fizice neautorizate nu
are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectivă din acest sector sunt
necunoscute şi nu pot fi înregistrate oficial.
Valorile ce descriu cantitatea şi tipul deşeurilor înregistrare anual de companiile
specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele staţistice
pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.
Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere şi cantainere),
prezentat în următorul tabel, prezintă volumul necesar săptamanal pentru colectarea deşeurilor
generate de aproximativ 50.000 m³/sapt (634.000 t/an deşeuri din gospodării).
Numărul mare de containere mari ar putea fi explicat de condiţiile specifice de colectare
ale oraşului Bucureşti. Majoritatea locuitorilor trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de
colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o
încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în
containere mari sau în pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită de
automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje,
care în general nu sunt echipate cu ghene au la dispoziţie contrainere de dminesiuni mari,
plasate uneori cate unul la două blocuri.
Referitor la cantitatea de deşeuri din gospodării estimată la aproximativ 633.203 t/an
( ~50.000 m³/săpt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acoperă cererea pentru
colectarea deşeurilor din gospodării, ca şi pentru 20% din cantitatea presupusă a deşeurilor
comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 şi 2.27 – 2.28).
Aceasta înseamna că există suficiente pubele şi containere ca şi capacitate totala dar s-
ar putea ca în anumite zone distribuţia de pubele şi containere sa fie excedentara iar în altele
63
sa fie deficitara. În general în zonele de case distribuţie de pubele se face per gospodarie şi nu
per număr de locuitori.
Tabelul -Numărul şi tipul containerelor de colectare (2005)Tipul
containeruluiNr. de
containere
Capacitatea
Volumul total existent al
containerelor de colectare
Volumul necesar al containerel
or de colectare pe săptamana
Capacitatea specifică
Nr. (m3) (m³/săpt) (m3/săpt) (m³/persoana
×zi)Euro-pubele 101.718 0,12-0,24 ~21.000Euro-containere 4119 1,1-18 ~38.000Containere presă
20 24 ~1000
Suma ~60.000 ~50.000 0,004/ziSursă: Companiile de colectare, administraţia locală
Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel încat pe lângă 180
de vehicule de compactare şi 43 de vehicule de transport disponibile sa fie achizitionate
vehicule suplimentare.
Cu o rată de compactare estimată la 50%, un vehicul cu două osii poate încarca 14 m³ sau 7 t.
Frecvenţa de colectare variind în funcţie de tipul de locuite de la o data pe săptămână până la
de 3 ori pe saptamana).
Preuspunând trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul însemnand
colectarea şi transportul la depozitul de deşeuri) şi pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este
disponibilă o capacitate de colectare şi transport de 106.500m³/ săptămână. Aceasta acoperă
cererea de 60.000m³ (din sectorul comercial şi din gospodării) cu o rezervă de 75%.
Tabel -Facilităţi de colectare şi transport (2005)Tipul vehiculului Număr de
vehiculeCapacita
teVârsta medie
Total volum pe săptămână
Nr. m³ ani m³/săptămânăAutogunoiera compactoare
180 10-20 - 90.000
Tractoare cu remorci 40 5 - 3.600Autocontainieră de mare capacitate
14 7-40 6.000
Autospeciale 3 4 - 24 - 400Total 223 - 100.000
64
Sursă: Agenti de salubritate
6.2.3. TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.2.3. TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE
Colectare separată şi sortare
Situatia actuala
Există o staţie pilot de sortare manuală a SC URBAN SA în Bulevardul Iuliu Maniu, nr.
15, sector 6, Bucureşti care are o capacitate de 1000 t/lună. Deşeurile sunt pre-sortate şi vin din
punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare şi de la locuitori (proiect pilot
pentru colectarea selectivă).
La depozitul Iridex sunt colectate şi presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este
foarte scăzută.
Informaţii despre facilităţile de reciclare nu sunt disponibile, în jur de 10% din totalul
deşeurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice
neautorizate.
Sunt înregistrate 210 de companii pentru colectare şi colectare separată a deşeurilor.
Aproximativ 150 dintre acestea întreprind activităţi de colectare a deşeurilor din ambalaje.
Presupunând că în medie fiecare firmă are în jur de 10 oameni, ca şi angajaţi sau ca persoane
fizice neautorizate, care colectează pentru ei ambalaje şi că pe zi o persoană colecteaza 50 kg
ambalaje, ceea ce nu înseamnă aşa mult, se ajunge la o rată de colectare anuală de
aproximativ 22.500 t. În plus, ambalajele transportate pe distanţe mari - de la producători la
supermarketuri şi angrosisti- vor fi colectate separat. Acestă cantitate se ridică la 15.000 t/an.
În unele cazuri, în cantităţile de deşeuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de
producţie. Acest lucru este evidenţ pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000
t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodării.
Fară un control strict al înregistrărilor privind colectările firmelor, nu există o baza de date
valida.
Alte activităţi de tratare a deşeurilor în Bucureşti:
PET 266 t /an maruntirea şi/sau compactarea şi transportul către
producători
Hârtie şi carton 59.616 t/an presarea şi transportul la manufactori
Baterii 5.583 t/an Separarea acidului, plumbului şi PVC-ului
Cauciucuri 388 t/an
65
Uleiuri uzate 355 t/an
Companiile acţionează ca angrositi. Primesc materiale din toate părţile regiunii, le
compactează şi le transportă către producători.
VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALEPrelucrarea în vederea reciclării/valorificării consta în:
- sortarea manuală pe grupe de materiale , dezmembrare , mărunţire, presare, balotare
operaţii de prelucrare primara
- reciclarea /valorificarea propriu-zisa
Analizând baza de date privind deşeurile a ICIM se observa la nivel naţional ca în ultimii ani
s-a remarcat o tendinţa generala de creştere a volumului de deşeuri, astfel:
a) cantitatea totala de deşeuri a crescut de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500
mii tone în 2002;
b) cantitatea de deşeuri ramase necolectate (cantitate estimata) a crescut, deoarece a crescut
indicele de generare a deşeurilor în mediul rural de la 0,15 kg/loc.zi în 1998 la 0,4 kg/loc zi în
2002;
c) deşi numărul populaţiei a scăzut, a crescut cantitatea de deşeuri colectate pe cap de locuitor
datorită creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate.
Deşeurile municipale conţin în cea mai mare parte deşeuri care se încadrează în lista
verde şi care trebuie valorificate.
Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale
reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate.
În urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot, doar 2% din materialele
reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel
mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.
6.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALEBucureştiul depozitează deşeurile în 3 depozite.
Tabelul - Depozite de deşeuri operaţionale Numele depozitului şi proprietarul/operatorul
Adresă Tipul depozitului
Începutul exploatării/ data estimată de închidere
Suprafaţa Capacitatea
an Ha m³Depozitul Bucureşti , sector b 1999/2019 27 ~5.400.0
66
Chiajna Rudeni S.C.Iridex Group, Import Export S.R.L
1, strada Drumul Rudeni – Chitila, no. 10
~6- 8ha umplute sau aflate sub operare şi pregatire
00
Depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajereS.C. SYSTEMA ECOLOGIC SRL
Biroul central: Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucureşti Punct de lucru: Vidra judeţul Ilfov
b 2001/2023 241. celula :4,2 Ha închisecelulele 2. şi 3. :4,2 Ha operaţionalecelula 4. :4,2 Ha în construcţie
~8.000.000
Glina Ochiul Boului /SC ECOREC S.A.
Biroul central: Bucureşti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2Puncte de lucru: Soseaua de Centura nr. 2, Popesti – Leordeni ,judeţul Ilfov
b 2001/2045 120din care 37 ha sunt închise din partea noua prima celula- 2,5 ha sunt închise;pentru 16 ha există un permis de construcţie şi vor fi dezvoltaţi în paşi de câte 1 ha
~16.000.000
Capacitate totală
~29.400.000
Tipul:- depozit pentru deşeuri ne-periculoase:”b”
Tabel - Deşeuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra şi GlinaLocaţia depozitului şi numele operatorului
Deşeuri depozitate în Cantitatea totală depozitată
1999 2000 2001 2002 2003 2004t/an t/an t/an t/an t/an t/an t său m³
Chiajna RudeniSC IRIDEX SRL
43536 361157 361655 400678 309421 340465 1816912
VidraSC SYSTEMA SRL
- - 78245 41953 269884 382439 772521
67
GlinaSC ECOREC S.A.
- - 110772 435969 342786 323257 1212784
Deşeuri depozitate-total
43536 361157 550672 878600 922091 1046152 3802217
Până în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupată. Din
2004, rămânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuală
depozitată în jurul a 1 mil tone, capacitatea rămasă fiind suficientă pentru următorii 30 de ani.
Planificarea pentru înlocuirea acestei capacităţi de depozitare trebuie începută dupa
2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.
Scurtă descriere a situaţiei curente a celor 3 depozite ecologice Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitări şi îmbunătăţiri pas cu pas. Părţile
vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerinţelor Directivei UE privind
depozitele de deşeuri.
Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o staţie de sortare cu o capacitate de
aproximativ 130.000 t/an ce va funcţiona în vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta
staţie fiind deja alocata o suprafaţă de 3 ha şi cu o staţie de sortare cu o capacitate de
aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantităţii ce urmeaza a se depozita.
Trebuie îmbunatăţită tehnologia instalaţiilor de operare a depozitului pentru a obţine o
rată de compactare suficientă.
Chiajna Rudeni / Iridex SRLDocumentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana
privind depozitele de deşeuri. Asta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în
combinaţie cu o membrana geotextila şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva
pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a
apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi
în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.
Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit
ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de
investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare
a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.
68
Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual
250.000 -300.000 t.
Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de
persoane.
Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descărcate lângă
rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o
rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3.
Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul
verii sau să ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.
Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. 1 turn de colectare de
gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un
bazin care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe
suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector
este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi.
În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.
Pe lângă depozit este organizata activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.
Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle.
În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existenta este de 6000
t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca în
viitor aceasta capacitate sa fie crescuta până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un
compartiment de ardere secundara, dispoziţiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces
umed şi cu un dispoziţiv de analiza a compoziţiei gazelor de ardere care este important atat
pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu
Glina / Ecorec SA Zona depozitului este o vale naturală, cu un strat natural de argilă.
Vechiul depozit de 120 ha se închide pe masura deschiderii celulelor noi (există un
permis de construcţie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).
Ca parte a închiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o
adâncime de 15 m au fost instalate. Începând cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.
Depozitul are un drum de acces şi în zona de intrare este instalată o punte de cântărire,
care trebuie să verifice greutatea vehiculelor care intră şi care ies.
Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.
69
Zona de descărcare a vehiculelor de colectare este situată la aproximativ 50 m de
drumul de acces. Deşeurile sunt mutate spre o pantă şi lasate să cadă aproximativ 20 m. Rata
de compactare a unui strat de 20 m este scăzută.
Este disponibil un număr suficient de compactoare şi buldozere.
În octombrie 2006 a fost introdusă o staţie de tratare a levigatului, constând într-un
tratament pre-biologic într-un heleşteu deschis, cu intrare de apă şi osmoza inversă.
O suprafaţa de 3 ha este pregatită pentru instalarea unei staţii de sortare cu o capacitate de
60.000 t/an, constând în unităţi de mărunţire, un ciur (lungime: 10m şi diametru: 3m) şi curea
transportoare pentru o sortare manuală în spaţii închise. Fracţii mici, <60 mm vor fi depozitate şi
din fluxul a 4 fracţii: plastic, hârtie, sticlă şi materiale feroase vor fi sortate.
În viitor, vehiculele vor fi descărcate pe o suprafaţă pregătită. Cantitatea totală de deşeuri
ce va merge spre depozitare va fi marunţită şi transferată printr-o curea transportoare către un
punct de descărcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.
Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.
Vidra / ECOSUD SRL
Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafaţă totală
de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosintă şi încă o celulă de 4,2 ha
este în construcţie.
Noua suprafaţă este profilată la bază pentru instalarea unui sistem de drenaj şi are un
mal înconjurător. Protecţia apei subterane constă într-un strat de argilă compactată, o
membrană de plastic şi una geotextila.
Se intenţionează a fi instalate în zona noua puţuri pentru colectarea gazului.
Calitatea apei subterane este controlată de 2 puţuri în amonte şi în aval.
Construcţia îndeplineşte cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri.
Înălţimea totală a depozitului este planificată a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia
depozitelor de deşeuri.
Capacitatea ramasă va fi suficientă pentru încă 20 de ani, dacă se vor depozita anual
300-400.000 t.
Vehiculele care sosesc sunt descărcate la o rampă. De acolo, este organizat un transport intern
către depozit cu propriile vehicule.
Aria de descărcare va fi suplimentată cu o staţie de sortare manuală mai tarziu.
Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.
70
Depozitul este echipat cu un număr suficient de compactoare, buldozere,
excavatoare, încărcătoare şi vehicule de transport.
Drumul de acces este pavat şi este conectată o punte de cântărire pentru un sistem
de înregistrare şi facturare, care înregistrează informaţii despre greutatea de pe puntea de
greutate, despre client, numele şoferului şi numărul de înmatriculare a maşinii printr-un card
magnetic ce este introdus într-o cutie de control de către şofer. Sunt produse astfel date privind
înregistrările zilnice de deşeuri.
Depozitul are o taxă de aproximativ 7 €/t.
6.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE 6.3.1 DEŞEURI PERICULOASE 6.3.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE
Cantităţile totale de deşeuri industriale periculoase generate şi soluţiile optime de eliminare identificate pentru conformare la data aderării sunt prezentate în tabelul următor.
Tabel (tone)Depozitare Recuperare Tratare
fizico-chimica
Incinerare şi coincinerare
Incinerare
Municipiul Bucureşti
2369 3,15 99,13 276,86 213,86
În urma analizării Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea
deşeurilor şi a anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, se constata ca la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost identificate depozite de
deşeuri industriale periculoase.
6.4. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE
Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de
asistenta medicala, de cercetare medicala şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea
condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii.
Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale
periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igiena pentru colectarea,
îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea
deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala şi de
învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Din datele colectate în anul 2006 de către reprezentantii Autotităţii de Sănătate Publică a
Municipiului Bucureşti de la 33 de unităţi spitalicesti din Municipiul Bucureşti, reiese următoarea
situatie:
71
Total deşeuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg
din care: - menajere – 5.087.925 kg;
- taietoare-întepatoare – 397.637 kg;
- infecţioase – 1.652.618 kg;
6.5. NĂMOLURI
6.5.1. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORAŞENESTI6.5.1. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORAŞENESTI6.5.2. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE
LEGISLAŢIE ŞI ŢINTELEGISLAŢIE ŞI ŢINTE
Tabel - Legislaţie
Legislaţie UE Legislaţie româneascăDirectiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură
Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).
Tabel - Ţinte
Ţinte15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale. Începând cu 200715.1.2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă. Începând cu 200715.1.3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului necontaminat ca îngrăşământ.
Începând cu 2007
15.1.4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau incineratoare.
Începând cu 2007
SITUAŢIA ACTUALĂSITUAŢIA ACTUALĂÎn prezent, se afla în stadiul de modernizare o instalatie de epurarea apelor uzate.
Tabel Cantitate generată specifică de nămol
Bucureşti Regiunea 8Kg/loc./an Kg/loc./an
2002 0 0,112003 0 0,122004 0 0,12
OPŢIUNI PRIVIND REFOLOSIREA NĂMOLULUI ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA OPŢIUNI PRIVIND REFOLOSIREA NĂMOLULUI ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA ENERGETICĂ A ACESTUIAENERGETICĂ A ACESTUIAAcest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.
72
Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin
centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare
este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.
Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura
faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.
Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în
cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta
implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.
O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă.
Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.
Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi
de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca
un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.
Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui
pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de
incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de
curăţare a boilerului.
Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din
nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt
diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.
Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de
minim 6000Kj/kg.
Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS
(Total solide). Componentele principale sunt:
- Deshidratarea mecanică a nămolului,
- Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare,
- Arzător pe pat fluidizat,
- Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi,
- Decantor electrostaţic I,
- Scruber uscat,
- Decantor electrostaţic,
- Scruber pentru gazele de emisie
Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.
Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale,
nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.
73
SITUAŢIA VIITOARESITUAŢIA VIITOAREEstimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare,
va fi produsă o cantitate importantă de nămol.
70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate.
140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.
Fig. - Opţiuni pentru utilizarea nămolului
Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultura, precizează
responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume:
- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
- Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;
- Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor
poluanţi în nămol;
- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;
- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
74
Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifica agenţii economici generatori de
nămoluri provenite din apele uzate industriale.
6.6.6.6. DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)
LEGISLAŢIELEGISLAŢIE
Tabel Legislaţie
Legislaţia UE Legislaţia româneascăDirectiva nr.
2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)
HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)
ESTIMARE PRIVIND ECHIPAMENTELE DIN REGIUNEA 8ESTIMARE PRIVIND ECHIPAMENTELE DIN REGIUNEA 8
În 2005, numărul locuitorilor din Regiunea 8 era de 2.207.408, 10% din populaţia
României, sau 551.870 familii. Numărul de echipamente electrice şi electronice este luat din
anuarul staţistic pe 2005.
Tabel - Numărul de echipamente în Regiunea 8
Categorii Numărul de echipamente/1000 locuitori
Număr total
Toate tipurile de radio şi MP3 playere 380,9 879.879
Televizoare 292,2 674.982Frigidere 223,6 516.516Maşini de spălat 158,2 365.442Aspiratoare 104,7 241.857Maşini de cusut 79,7 184.107Telefoane mobile 205,2 474.012
Tabel - Durata de funcţionare a echipamentelor
Nr. Categorii Durata medie de funcţionare (ani)
Greutate medie kg/articol
1 Frigider, congelator 15 622 Maşină de spălat 10 753 Electrice 10 504 Aspirator 8 155 Televizor 6 256 Calculator, monitor, tastatură 5 20
75
Tabel - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România
Categorii Autohtone sau importate
Cantitate(tone)
Greutate medie
Nr. T Kg/articol, Kg/loc.
Radio şi casetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/itemTelevizoare 674.982 23.624,0 35 Kg/itemFrigidere 516.516 32.024,0 62 KgMaşini de spălat 365.442 18.272,0 50 KgAspiratoare 241.857 2419,0 10 kgMaşini de cusut 184.107 9205,0 50 KgTelefon mobil 474.012 47,0 0,1 KgMaşini de spălat vase 1.365 49,14 36 kgCuptoare 32.397 1749,0 54 KgCuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5Convectoare 283.148 1699,0 6 KgAparate de aer condiţionat 47.325 1514,0 32 KgFax 17.257 86,0 5 KgCameră video 42.063 35,7 0,850 KgLămpi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 KgCombine frigorifice pentru spaţii comerciale
2.201 286,0 130 kg
Frigidere mici 1.100 77,0 70 kgBoiler 19315 1545,0 80 KgCalculator, monitor, tastatură 18.996 266,0 14 kg
Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice
şi electronice generată anual.
PLANUL DE IMPLEMENTAREPLANUL DE IMPLEMENTARE
În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de
DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa
31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.
Tabel - Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată
Date limită pentru ţinte
31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor pe an
3 kg/locuitor pe an
4 kg/locuitor pe an
An de referinţă 2007 2008 2009Număr populaţie din Regiunea 8
2207549 2207723 2207756
Cantitate anuală 4415,0 6623,0 8831,0
76
colectată de DEEE (t/an)
Aceasta va fi necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.
Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din
echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa
materiilor prime secundare.
ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTAREORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE
Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare
ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:
Sectorul 1
Str.Carpati nr.100Str. Afanata nr.1,3,5,7
Sectorul 2
Str.Baicului nr.69
Sectorul 3
Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6Str.Braţării intersecţie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70
Sectorul 4
Str.Niculitel nr.6Str.Calea Serban Voda nr.162-164
Sector 5
Str.Aleea Salaj intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str.Dunavat
Sector 6
Str.Drumul Sabareni fara număr postal (fostul CAP Chiajna)
În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea DEEE. Acestea sunt:
SC Remat Bucureşti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA
77
În Bucureşti, companiile sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice.
6.76.7 VEHICULE SCOASE DIN UZVEHICULE SCOASE DIN UZ
LEGISLAŢIELEGISLAŢIE
Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.
Tabel - Legislaţie
Legislaţie UE Legislaţie românescăDirectiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)
Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005.).
NUMĂRUL DE VEHICULE ÎN REGIUNEA 8NUMĂRUL DE VEHICULE ÎN REGIUNEA 8
Tabel - Distribuţia şi numărul de vehicule în Regiunea 8
Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003Vechimea vehiculelor
0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani
16 – 20 ani
>20 ani Total
Numărul de vehicule
129.878 145.853 125.017 134.046 159.744 694.533
19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %
Fig. - Configuraţia vehiculelor M1
Configuraţia vehiculelor M1
0-5 ani19%
6 - 10 ani20%
11 - 15 ani18%
16 - 20 ani19%
>20 ani24%
0-5 ani 6 - 10 ani 11 - 15 ani 16 - 20 ani >20 ani
78
În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt
berline şi 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani,
144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani şi 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în
legătură cu anul 2003.
Tabel - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în Regiunea 8 în 2003
Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8Tipul de vehicul 0 – 5 ani 6 – 10
ani11 – 15 ani 16 – 20 ani > 20 ani Total
Vehicule mixte 6208 3987 1329 997 854 13373Vehicule speciale 1244 3 53 24 48 1372Vehicule comune 450 1264 910 635 530 3789Basculante şi containere 29381 28966 11543 8626 4324 82840Total vehicule categoria N1
37283 34220 13835 10282 5756 101376
36% 34% 14% 10% 6% 100%
Fig. - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale
ŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREAŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREATabel - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz
1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti şi 1 punct de colectare pentru Ilfov)
Începând cu 2006
1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.
Începând cu 2007
1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980
Începând cu 2007.
1.5. Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979 Începând cu 2007.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980
Începând cu 2007.
Vehicule categoria N1, în Regiunea 8, în 2003
16-20 ani10%
>20 ani6%
0-5 ani36%
11-15 ani14%
6-10 ani34%
79
1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980
Începând cu 2007
1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz
Începând cu 2015
1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz
Începând cu 2015
În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate,
dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea
necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.
În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:
SC Remat Bucureşti Sud SA
Sc As Metal Com SRL
SC Remat Vest SA
Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea:Tabel - Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz
2003 2004 2005- vehicule categoria M1 15687 18824 20430- vehicule categoria N1 5425 4840 6495Total 21112 23664 26925
Această capacitate anuală trebuie mărită cu aproximativ 300% pentru a atinge ţintele ce
necesită o capacitate anuală de colectare şi tratare de aproximativ 70-75.000 maşini.
Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită
multă investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa meterialelor
secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.
În prezent, sunt planificate a fi înfiinţate 3 puncte de colectare pentru Bucureşti. Având în
vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare
spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.
Cantitatea de deşeuri periculoase este estimată în următorul tabel:
80
Fig. Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate
6.8 Deseuri provenite din ambalajeTabel 6.8.1- cantitatea de ambalaje introduse pe piata (anul 2005)
Nr. crt Tip ambalajCantitatea (tone)
1 Sticla 81006.642 Plastic 5540.953 Hartie si Carton 7217.144 Metal - Aluminiu 908.565 Metal - Otel 125.716 Metal - Total 1034.277 Lemn 268.088 Altele 33.979 Sticla 43
10 Plastic 1139.6111 Hartie si Carton 1855.7112 Metal - Aluminiu 17.8613 Metal - Otel 154.714 Metal - Total 172.5615 Lemn 48.1416 Altele 156.9317 TOTAL GENERAL din care: 9851718 Total Ambalaje de Desfacere 3415.95
Tabel 6.8.2- Deseuri de ambalaje preluate de consiliile locale in anul 2005 (tone)
Tip ambalajCant des ambalaje
preluate Cantitatea de deseuri ambalaje valorificate
Cant deseuri ambalaje eliminate
prin:
020004000
60008000
10000
120001400016000
1800020000
Greutate (t)
Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Deşeurinepericuloase
15247 17343 19410
Deşeuri periculoase 595 667 767Procent 3,90% 3,84% 3,95%
2003 2004 2005
Deşeuri Periculoase
81
total
Din care toxice si periculoase total reciclate
Valorificate energetic
Alte forme reciclare incinerare
Deposit. controlata
Sticla 13767.25 0 879.39 879.39 0 0 0 12887.86Plastic 20113.75 0.32 75.9 31.04 0 44.86 0 20037.85Hartie si Carton 27371.73 0 183.85 141.47 0 42.38 0 27187.88Metal - Aluminiu 8068.03 0 100.45 100.45 0 0 0 7967.58Metal - Otel 0 0 0 0 0 0 0 0Metal - Total 8068.03 0 100.45 100.45 0 0 0 7967.58Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0Altele 80570.8 0 3.09 3.09 0 0 0 80567.71TOTAL GENERAL 149891.6 0.32 1242.68 1155.44 0 87.24 0 148648.9
6.9. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI6.10. INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR
ASUPRA MEDIULUI
La nivelul Municipiului Bucureşti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectivă a
deşeurilor, demarate de primăriile de sector .
Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către
societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi tară .
La sediul A.P.M. Bucureşti au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţi ai
administraţiei publice locale (primăriile de sector) şi societăţile de salubrizare ce îşi desfăşoară
activitate pe raza Municipiului Bucureşti.
Până la această dată au fost realizate următoarele:
- s-au identificat de către primăriile de sectoare spaţiile (terenurile) disponibile pentru
amenajarea depozitării deşeurilor reciclabile:
● sector 1: Platforma T.C. Carpaţi;
● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piaţa Obor;
● sector 3: punct final depozitare selectivă – spaţiu amenajat la depozitul Glina;
● sector 4: sos. Olteniţei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion
Iriceanu, Bd. Marăsesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;
● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zării; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea
13 Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (în staţie,
vis-a vis de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei;
sos. Alexandriei x sos Bucureşti-Măgurele x sos. Antiaeriană; Piaţa M. Kogălniceanu x Piaţa
Operei;
● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei şi Miliţări.
82
- pe raza fiecărui sector s-a început conştientizarea populaţiei prin difuzarea de material
publicitar privind colectarea selectivă, atât la asociaţiile de locaţări, cât şi la nivelul
instituţiilor şcolare:
- s-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce
desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:
o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie
pubele galbene;
o sector 2: pentru PET pubele albastre;
o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au
achiziţionat cupe de 1,1, mc;
o sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);
o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.
- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile
au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de
salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se
colectează şi deşeuri de sticlă;
- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate în mai multe sectoare
are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri. S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat
containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr.
Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în
funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea
numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. APM Bucureşti a sugerat
S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc
Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare,
precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performantei unde
există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).
S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început
activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în
şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în
afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se
desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate
containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer 83
deşeuri menajere“Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se
făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii
suprafeţe.
A.P.M. Bucureşti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea
selectiva ce a fost distribuit în unităti scolare şi mijloacele de transport în comun.
6.11. TENDINTE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR6.11.1. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.11.2. PROGNOZA GENERARII DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE6.11.3. IMBUNATATIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR
PROGNOZĂ PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE
FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATEFACTORI CE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATE
Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt:
Evoluţia populaţiei,
Evoluţia venitului regional,
Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat,
Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie)
Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Populaţia urbană
2004609
2000600
1996633
1992675
1988742
1987481
1980846
1976919
1972965
1969019
1965081
Tabel Prognoza privind populaţia din Regiunea 8Sursa: INS
Notă: Anul 2003 reprezintă anul de referinţă pentru tabelul de mai sus. Din 2004, populaţia
urbană este în scădere, datorită creşterii migraţiei populaţiei urbane spre zona rurală.
Tabel Prognoză privind PIB pentru Regiunea 8
An Rata de creştere a PIB-ului % / an2003 5,22004 8,42005 4,12006 6,72007 6,42008 6,32009 5,92010 5,6
84
2011 5,52012 5,42013 5,3
În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.
Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din
zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru Regiunea
8 ţintele sunt:
- 2009: conectarea a 100% din populaţia urbană
- 2009: conectarea a 100% din populaţia rural după închiderea tuturor depozitelor care nu
sunt în conformitate cu cerinţele Directivei europene privind depozitele.
În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este
deja îndeplinita.
Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a
creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei.
Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România.
Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru
sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de
materiale de ambalaje colectate separat.
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA ŞI COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILORPROGNOZA PRIVIND GENERAREA ŞI COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR
Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri
generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de
lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de
ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC
privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje
sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din
România.
Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care
trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O
parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi
compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date
de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost
prezentat mai sus.
85
Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a
cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu
privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a
deşeurilor.
PROGNOZĂ PRIVIND CONSUMUL INTERN DE MATERIALE PENTRU AMBALAJEPROGNOZĂ PRIVIND CONSUMUL INTERN DE MATERIALE PENTRU AMBALAJE
Valori privind producţia anuală de materiale de ambalat au fost oţinute din chestionare
trimise producătorilor de ambalaje, în 2002. Din acest studiu se estimeză că în România, în
2002, s-au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echiveleză cu 54 kg /
persoană / an.
Împărţirea deşeurilor pe fiecare regiune se calculeză pe baza unui index care ţine cont
de creşterea consumului populaţiei pe acea zonă pentru: alimente şi băuturi, non-alimente şi
articole utile (tabelul 4-3). Înmulţirea diferiţilor indicatori cu întreaga cantitate de deşeuri de
ambalaje reflectă consumul regional de materiale pentru ambalat. (tabelul 4-4).
În PRGD, rata de creştere a deşeurilor de ambalaje este :
- 10%/an între 2003 şi 2006,
- 7%/an între 2007 şi 2009, şi
- 5%/an între 2010 şi 2013.
Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un
interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la
gospodării şi activităţi comerciale.
În cel de-al II-lea tabel, categoriile diferite de ambalaje: hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal
şi lemn, au prognozate aceleaşi procente. Componenţa materialelor de ambalaj a fost estimată
în mod iniţial de a fi de 26, 5% pentru carton şi hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11,
75% pentru metal şi 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acestă componenţă nu se va
schimba pe parcursul periodei planificate.
Tabel : Index privind alocarea deşeurilor de ambalaj, pe regiune, bazat pe cheltuiala consumatorilorRegiune Locuitori
(2004)Cheltuiala
cosumatorilor
Cheltuieli pentru alimente, bunuri non-alimentare, şi servicii
Index pe regiune pentru totalul
de deşeuri generat
e
2002 Deşeuri
de ambalaje generate
în regiune
2002 Indexul privind
generarea deşeurilo
r
Nr. Lei/an.*loc. % Lei/ Lei/an t/an kg/an*loc.86
loc.*an1 3.674.367 2559347 51,
51.318.064 4,8E+12 0,1391 159.904 43,52
2 2.848.219 2751383 56,2
1.546.277 4,4E+12 0,1265 145.413 51,05
3 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4,7E+12 0,1352 155.481 46,014 2.317.700 2558275 47,
91.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46
5 1.958.648 2808452 62,2
1.746.857 3,4E+12 0,0983 112.968 57,68
6 2.740.064 2970463 58,7
1.743.662 4,8E+12 0,1372 157.748 57,57
7 2.523.021 2905224 58,5
1.699.556 4,3E+12 0,1231 141.579 56,11
8 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5,5E+12 0,1590 182.813 82,11Români
a21.667.88
23,48E+1
31,0000 1.149.67
954,31
Total ambalaje = 1.149.679 (murdare) Consumul din România, raportat de producători, 2004
87
Tabel Evoluţia deşeurilor de ambalaje pe an în tone/regiune
1 0 % c r e ş ţ e r e p e a n 7 % c r e ş ţ e r e p e a n 5 % c r e ş ţ e r e p e a nR e g . 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3
1 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 3486102 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 2 6 0 . 8 1 273851 287543 301920 3170163 155.481 171.029 188.132 206.945 2 2 7 . 6 4 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 3389664 9 3 . 7 7 4 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 2044385 112.968 124.265 136.691 1 5 0 . 3 6 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 2462836 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 3439097 141.579 155.737 1 7 1 . 3 1 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 3086588 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 3 2 7 . 8 9 344284 361499 379574 398552
R o m â n i a 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433
Tabelul Prognoză privind componenţa ambalajelor în Regiunea 8 (tone/an)
Regiunea 8 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Consumul de ambalaje 201094 221203 243323 267656 286392 306439 327890 344284 361499 379574 398552Hârtie şi carton 53290 58619 64481 70929 75894 81206 86891 91235 95797 100587 105616Plastic 60328 66361 72997 80297 85918 91932 98367 103285 108450 113872 119566Sticlă 40219 44241 48665 53531 57278 61288 67578 68857 72300 75915 79710Metal 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830Lemn 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830
16 Noiembrie 200689
PROGNOZĂ PRIVI ND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI BIODEGRADABILEPROGNOZĂ PRIVI ND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI BIODEGRADABILE
Tabelul 4-6 prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi a celor biodegradabile. În
timpul perioadei alese, deşeurile biodegradabile se aşteptă să crescă de la 515.000 la 558.000
t/an, ceea ce insemnă o creştere de 8, 3% pe parcursul a 10 ani.
Toate componentele “biodegradabile” derivă din tabelul - care descrie starea actuală a
gestionării deşeurilor în Regiunea 8.
Tabel Prognoză privind deşeurile municipale
An 2003 2010 2013
TotalBiodegradabil
e TotalBiodegradabil
e TotalBiodegradabil
e 1. Deşeuri
municipale (deşeuri menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii, din care:
920.579 487.083
958.613 503.489
981.805 515.670
1.1
Deşeuri menajere mixte
658.514 349.012
713.048 385.562
730.299 394.890
Urban
658.514 349.012
365.382 365.382
706.079 374.222
Rural 0 0 20.180 20.180 32.294 20.6681.2 + 1.3
Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat)
198.642 89.146
209.467 94.260
214.534 96.540
1.5
Deşeuri din grădini şi parcuri 11.541 10.964 12.203 11.593 12.498 11.873
1.6
Deşeuri din piaţe 9.911 8.870 10.421 9.379 10.673 9.606
1.7
Deşeuri stradale 12.743 2.549 13.474 2.695 13.800 2.760
1.8
Deşeuri generate şi necolectate 30.071 26.542 0 0 0 0
Urban 0 0 0 0 0 0 Rural 30.071 26.542 0 0 0 0
91
TINTELE PRIVIND DEŞEURILE EXPRIMATE ÎN TONETINTELE PRIVIND DEŞEURILE EXPRIMATE ÎN TONE
DEŞEURI DE AMBALAJEDEŞEURI DE AMBALAJE
Tabel Ţinte: deşeuri de ambalaje ce urmează a fi reciclate (%)
Procent de reciclare % 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013H+C 49,8 52 53,3 53,8 55,7 60,1 66,8 71,5 75,9 84Plastic 3,77 6 7 8 10 11,3 12,3 13,8 15,5 23,3Sticlă 12,8 15,9 18,6 20,6 21,5 32 38 44 48,4 60,2
Metal 32 33,2 35,7 37,8 39,2 50 56,9 64,4 72,2 87Lemn 0 0 1,7 4,1 4,7 7,4 8,5 12,2 15,5 19,1
Reciclare totală 21 23 24,7 26,1 27,6 33 37,5 41,9 45,951,2
6Refolosire totală 21 25 30 32 34 40 45 48 53 62
Tabel Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total4150
35010
45919
56875
77791
69942
712020
314070
616169
016977
521415
0
H+C2652
63046
84335
23814
24225
34878
3 58016 65203 72677 76310 88677Plastic 2273 3980 5107 6421 8588
10384 12094 14247 16802 17642 27846
Sticlă 5146 7031 90471102
21230
91960
3 24908 30263 34977 36725 47964
Metal 7558 86251020
21188
21318
51799
5 21912 26040 30456 31978 40723Lemn 0 0 486 1289 1581 2663 3273 4933 6581 6910 8940
Din 2006 şi 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de
ambalaje va creşte semnificativ de la aproape 200 la 400.000 t/an.
Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi
reciclată cu 45% de la 42.000 t în 2007 la 88.000 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au
reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar. Pentru 2013, vor trebui să fie
reciclate 300-350.000 t/an de hârtie şi carton.
Pentru Regiunea 8, în 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-
urilor va trebui să atingă 28.000 t/an. Capacitatea actuală din România este de 45-50.000
t/an. Va fi necesară o capacitate suplimentară de aproximativ 120-130.000 t, deşi toate
acestea vor fi măcinate şi zdrobite pentru a fi transportate la instalaţiile de procesare.
Procentul de reciclare a sticlei în Regiunea 8 va spori întreaga cantitate de la 12.000
t/an în 2007 la 48.000 t/an în 2013. Pentru România, va fi necesară o capacitate suplimentară
de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.
92
Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale
anual. Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi
sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013 şi va fi uşor de atins.
DEŞEURI BIODEGRADABILEDEŞEURI BIODEGRADABILE
Tabel Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri eliminatePrognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate în 2010 şi 2013Reducere cu 25% şi 50% versus cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în 1995Cantitate de deşeuri biodegradabile în 1995: 497.381 t
2010 2013Cantitatea generată de deşeuri biodegradabile 503.489 451.488Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi eliminată 373036 248.691Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie redusă de la eliminare 130.453 266.979
Ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce vor fi eliminate se
bazează pe anul 1995 şi este de 497.381 t / an sau în jurul a 500.000 t/an.
Urmându-se ţintele, în 2010 va trebui atinsă o reducere a cantităţii generate de deşeuri
biodegradabile cu 25% şi în 2013 cu 50%.
În cifre absolute, reducerea trebuie să fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 şi de
266.797 t/an pentru 2013.
Asta înseamnă colectarea separată a acestei cantităţi sau o capacitate maximă de
compostare şi/ sau tratarea mecanico-biologică a cantităţii duble de deşeuri mixte.
CERINŢELE REGIONALE PRIVIND COLECTAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILORCERINŢELE REGIONALE PRIVIND COLECTAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR
Regiunea 8 are o structură urbană şi aproape toţi locuitorii sunt conectaţi la serviciul de
colectare al deşeurilor.
Tabel Procent privind colectarea deşeurilor pentru Regiunea 8
Regiunea 8 Total Urban Rural% % %
Bucureşti 100 100 0
Tabel Ţintele generale pentru Regiune
Ţinta generală ţintă Regiunea 8
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Procent de conectare în Regiunea 8 90 100
93
Procent de conectare în zona urbană a Regiunii 8 100Procent de conectare în zona rurală 25% 100%Colectare separată în zona urbană 50%Colectare separată în zona rurală 8% 20% % indicativ privind vechile depozite închise şi/sau în curs de a fi închise 0% 100%% indicativ privind deşeurile menajere depuse în depozite ecologice 100%
Populaţia rurală a judeţului Ilfov este conectată la serviciul de colectare în 25%, doar
38% din populaţia judeţului fiind deservită. Împreună cu Bucureştiul, care are un procent de
conectare de 100% procentul total de conectare în regiune se ridică la 89%, ceea ce
satisface ţintele până în 2013. Conform ţintelor, procentul actual de conectare de 25% din
zona rurală trebuie extins la 100% în 2009, când toate depozitele care nu sunt în conformitate
cu cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri trebuie închise. Asta ar însemna
creşterea capacităţii de colectare la aproximativ 27.000 t/an.
Astăzi, sistemul de colectare separată din Regiunea 8 acoperă 7-10% din deşeurile
menajere şi din activităţile comerciale. Sistemul de colectare separată a deşeurilor trebuie
extins astfel încăt să acopere 20% din gospodării în 2012. Asta însemnă o creştere a
capacităţii prezente de 66400 t/an la ~ 200.000 t/an.
94
6.12. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la
utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a
publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de
ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de
desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi masurile prioritare stabilite conform cerinţelor
europene şi anume:
- întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme
industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);
- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de
echipamente second hand;
- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea
ODS-urilor;
- proiecte în domeniul ODS-urilor
6.12.1. IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE- se realizeaza conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamant prealabil
în cunosţintă de cauza pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi
preparate chimice periculoase – procedura PIC.
6.12.2. EVALUAREA RISCULUI UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE ŞI A MEDIULUI Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care
importa/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intra sub incidenta următoarelor
prevederi:
- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la
substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004
privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ;
- Strategia UE privind mercurul;
- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;
- H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a
utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.
95
6.12.3. PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificati agentii economici care desfăşoara
activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intra sub incidenta :
- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest
- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003
6.12.4. SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS)- sunt acele substanţele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial şi
introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
(ODS) aprobata cu modificari şi compleţări de Legea 159/2000 (agenti frigorifici, bromura de
metil, solvenţi clorurati, spume, HFC).
6.12.5. BIOCIDE (UTILIZARE, IMPORT, EXPORT)
Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide: în curs de transpunere la Ministerul Sănătăţii6.12.6. POLUANŢII ORGANICI PERSISTENTI- Conventia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenti (22.05.2001)
- Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Conventiei de la Stockholm privind poluanţii organici
persistenti
- Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei de la
Stockholm.
Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Conventiei de la Stockholm sunt :
● clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în tara. ● hexaclorciclohexanul - lindan. ● pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice.
6.12.7. PRODUSE FITOSANITARE – PESTICIDE6.12.8. MERCUR Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate gasi în:
- dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte
componente cu continut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi
control(termometre, manometre)
- amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care il folosesc,
surse de iluminat (tuburi fluorescente, lampi de neon, etc)
- industria cloro-sodica, industria cuprului, plumbului, zincului
- produse medicinale , veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitica,etc
- deşeurile contaminate rezultate din demolari
- reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili
- filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu continut de mercur
deşeuri de la spalarea gazelor cu continut de mercur
96
Capitolul 7 Radioactivitatea
7.1 Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)Înfiinţata în 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a
poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Înca de la
înfiinţare, RNSRM a fost coordonata ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de
Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine institutului de Cercetare şi
Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.
Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în
scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenta
radiologica.
În acest sens, exista în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi
factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de
suprafaţa şi de adâncime, vegetaţie spontana, sol necultivat), program elaborat şi controlat de
LRM.
Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare,
pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor
de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba în parte, precum şi
transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu "Îndrumărul metodologic de lucru la
staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic
revizuit de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumărului metodologic de lucru la staţiile Reţelei
Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi
activitatea profesionala a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în
cadrul RNSRM.
Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la
staţiile RNSRM comporta:
- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor
de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a
oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;
- determinărea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este
măsurata după 5 zile de la colectare);
- determinărea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive
radon şi toron emanate de scoarţa terestra în mod natural) în probele de aerosoli;
97
are ca scop atât interpretarea corecta a rezultatelor măsurărilor imediate, cat şi
urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.
Începând cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, în cadrul
RNSRM, şi prin măsurări de debit de doza gama.
Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componenta a RNSRM.
Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasata în vecinătatea platformei
meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de
Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la
numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru
oraşul Bucureşti şi zona limitrofa.
Nivelul radioactivităţii mediului este urmărita şi de unităţile de Apărare Civila.
Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi menţionate Reactorul
Atomic de la Institutul de fizica Atomica de la Măgurele, care este în buna parte depăşit şi va
trebui dezafectat şi modernizat, deoarece exista pericol unor poluări accidentale.
De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru
efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor.
Personalul este autorizat de Comisia Naţionala de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).
Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi
spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.
Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local,
cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabila sau alimente.
CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactiva din
zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea
de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.
Curenţii de aer predominanţi, vanturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natura sa
diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una
din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza
transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.
7.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul Bucureştiului în anul 20067.2.1 Programul standard de supraveghere
În cursul anului 2006 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de
mediu .
În cele ce urmeaza sunt prezentate în mod grafic evolutia indicatorilor de
radioactivitate pe parcursul anului 2006.
98
Fig 7.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13
Fig 7.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 14-19
Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata.
99
Fig 7.3 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 20-01
Fig 7.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 2-7
Fig 7.5 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).-
100
Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.
Fig 7.6 Apa bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-
Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la masurarea imediata.
101
Fig 7.8 Vegetaţie spontana, activităţi specifice imediate (Bq/m3
102
Fig 7.9 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)
103
Capitolul 8 Mediul Urban
8.1. Asezarile urbane8.1.1 amenajarea teritorialaMarea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de
transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o
zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei
este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice
dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală,
lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a
oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice
8.1.2 Concentrarile urbaneOrganizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:
Tabel 8.1.1Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea
Sector 1 70 229238 3274.8Sector 2 32 360750 11273.4Sector 3 34 393226 11565.4Sector 4 34 299414 8806.3Sector 5 30 282935 8321.6Sector 6 38 359396 9457.8TOTAL 238 1924959 8088.0
8.1.3. Spaţiile verzi şi zone de agrement
În categoria „spaţiu verde” întra:
Parcurile, gradinile, scuarurile şi faşiile plantate
Amenajarile sportive publice
Spaţiile verzi publice de folosinta specializata: Gradina Botanica, Muzeul Satului
Bazele de agrement, parcurile de distractie
Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apa
Culoarele de protectie faţă de infrastructura
Padurile de agrement
Padurile şi plantatiile forestiere destinate ameliorarii climatului
Padurile şi faşiile plantate pentru protectie sanitara
Rolul spaţiilor verzi
104
Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vietii în ariile urbane
Ofera adapost speciilor de animale
Reprezintă suport pentru plante
Ofera stabilitate ecosistemului urban
Este o sursa pentru educatie
Reprezintă un spaţiu pentru recreere
În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024
m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630
m2
În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se
constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi
2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat
care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m 2 la 9,38 m2
(9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este
îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini
publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe
locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).
Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile
de sector pentru anul 2006 este de:
Sector 2 = 10,51 mp
Sector 4 = 9,6 mp
Sector 5 = 6,6 mp
Sector 6 = 9,16 mp
Tabel Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti
2006 Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6
Parcuri şi gradini 449389 896952 159000 1310000 100000 710000aliniamente stradale 1396631 451500 475 000 670000 124863 1438000Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe 831881 2208515 3 833 000 920000 14950000 1152000
total 2677901 3556967 4 467 0004 467 000 2900000 1719863 3300000
Suprafaţă parcurilor din sectorul 1Nr. Crt Denumire parc Suprafaţă verde (mp)
total 449389105
1 Parc Kiseleff 134,164
2 Parc Regina Maria 217243 Parc Constantin Brancuşi 34494 Parc Nicolae Iorga 61385 Parc Bratianu 15366 Parc Marasoiu 12747 Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu 26688 Parc Automatica 42929 Parc Luiggi Cazzavillan 2036
10 Parc Venus 3254311 Parc Maica Teofana 316012 Parc Ciresoaia 341413 Parc Izbiceni 297014 Parc Bazilescu 13359515 Parc Baneasa 1706016 Parc Presa libera 78820
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)
În Sectorul 2, conform A.D.P în 2006 s-au plantat:
Arbori foioşi 782 buc
Arbori raşinoşi 440 buc
Garduri vii 47750 buc
Trandafiri 5520 buc
Suprafaţă parcurilor din Sectorului 2:Nr. Crt
Denumire parc Localizare Suprafaţă verde 2006 (mp)
1 Parc Obor Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri 39236
2 Parc Pasarari Magazin Bucur Obor -platou Obor 116003 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu 85164 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 851185 Parc Verdi Barbu Vacarescu x Rahmaninov 793276 Parc Cinema Floreasca Glinka - Garibaldi 68307 Parc Gara de est Iuliu Tetrat x Marasoiu 103238 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu 67740 9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon 1565810 Parc Morarilor Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti 112792
11Parc Maica Teofana =
Hatisului Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti 3770012 Parc Ciresoaia= Bozioru Str.Ciresoaia 1092
13Parc Nichita Stanescu =
Closani Str. Izbiceni 202714 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Calin 282015 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasa 710816 Parc Plumbuita D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita 31647117 Parc Motodrom Fundeni 3799718 Parc Izvorul Rece Bd Ferdinand x Pache Protopopescu 173519 Parc Gardina Icoanei Pictor Verona- Teatru Bulandra 920420 Parc Ion Voicu Str. Polona 1006221 Parc Sticlariei Sos. Vergului 3309022 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu 33090 Total 896952
(conform Politiei Comunitare Sector 2)
106
Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:
Nr. Crt LocalizareSuprafaţă verde 2006
(mp)1 Bd. Unirii 269602 Bd Decebal 164703 Sos.Mihai Bravu 137244 Str. Mircea Voda 67005 Str Matei Baasarab 37006 Calea Calaraşilor 38007 Hala Traian 08 Str. Traian 09 Bd. Ocatvian Goga 780
10 Calea Vitan 198011 Calea Dudesti 140012 Bd. Camil Ressu 1351013 Str. Baba Novac 307014 Str. Liviu Rebreanu 310015 Str. Capia Libertatii 135016 Str. Fizicienilor 60017 Bd. Energeticienilor 505018 Splaiul Unirii 542019 Halelor 48020 C. Coposu 76021 Sf. Vineri 12022 Piata Alba Iulia 320023 Rm. Valcea 130024 Rm Sarat 95025 Dristor 135026 Burebista 310027 Sf. Gheorghe 790028 Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna 525529 Emil Garleanu 6056
total 140485
În 2006 s-au plantat flori în număr de 248310 bucati şi arbori şi arbusti în compensare:
Arbori foioşi 114
Arbusti foioşi 7493
Arbori raşinoşi 17
Arbusti raşinoşi 218
În sector 3 exista o pepeniera cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o
seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.
Situatia staţistica a spaţiilor verzi din sectorului 4:Nr. Crt Denumire Localizare
Suprafaţă verde 2006 (mp)
1 Nitu Vaşile 1300 2 Oltenitei Brancoveanu- Big Berceni 2367 3 Bd. C-tin Brancoveanu nr impare 12745 4 Bd. C-tin Brancoveanu nr pare 38717 5 Bd. Alex. Obregia 10400 6 Bd. Emil Racovita 2200 7 Scuarul Emil Racovita x Niculitel 2000 8 Turnu Măgurele 5600 9 Scuarul Piata Sudului 3000
107
10 Scuarul Nitu Vaşile x Alex. Obregia 4000 11 Secuilor 485 12 Scuarul Staruintei bl O4 2000 13 Scuarul Emil Racovita x Terasei 2000 14 Scuarul Pajistea 2644 15 Scuarul Emil Racovita x Ornamentului 600
16 Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim) 15599
17 Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan
Barzesti) 11000 18 Scuar C-tin Radulescu Motru x Caramidari 3255 19 Bd Şincai (nr pare) 2418 20 Bd Tineretului 10500 21 Scuarul Tineretului x Vacaresti 1400 22 Calea Vacaresti 34355 23 Sos. Berceni 29377 24 Ion Iriceanu 7927 25 Sos. Vitan Barzesti 5000 26 Scuarul Caramidarii de jos x Piscului 282 27 Scuarul Tulnici 3234 28 C-tin Radulescu Motru xPoenari 506 29 Sos Berceni -prelungire 5000 30 Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina 3500 31 Parc Palatul Copiilor Str. Pridvor nr 16 3630 32 C-tin Radulescu Motru 3255
33 Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin Brancoveanu 5763
34 Scuarul Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu 4155
35 Scuarul Giurgiului 126 2575 36 Scuarul Eroi revolutiei 1600 37 Sos Giurgiului 20510
38 Scuarul Expoflora ExpoFlora Giurgiului x Verigei 2344 39 Scuarul Toporaşi 700 40 Scuarul Giurgiului 122 x Toporaşi 750 41 Scuarul Giurgiului 124 1785 42 Scuarul Flamura 4666 43 Scuarul C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele 240 44 Scuarul C-tin Brancovenu x Alunisului 1500 45 Reşita 2380 46 Uioara 1350 47 Huedin 1360 48 Scuarul Urziceni 1000 49 Drumul Gazarului 1040 50 Gradistea 480
51 Scuarul Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin) 1700 52 Scuarul Huedin -Reşita-Gradistea 11200 53 Alunisului 1594 54 Scuarul Ghimpati 1600 55 Staoian Militaru 460 56 Luica 19100 57 Scuarul Filaret 3100 58 Scuarul Piata Libertatii 1600
108
59 Bd Dimitrie Cantemir 6144 60 Regina Maria 1097 61 Scuarul Rond Cosbuc 816 62 Bd Unirii 24161 63 Al. Dealul Patriarhiei 3005 64 Scuarul Unirii (Cap de linie 32) 1100 65 Dealul Mitropoliei (Adorama) 1620 66 Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir 153 67 Bd Libertatii 8217 68 Scuarul Piata Natiunilor Unite 3206
69 Scuarul Antim Ivireanu x Justitiei 3486
70 ScuarulJustitiei x Palatul Justitiei x Poenaru
Bordea 3650
71 Splaiul Independetiei 26 72 11 Iunie 267
73 Bd. Bh. Şincai ( nr impare) 1200 74 Scuarul Şincai 726 75 Bd Marasesti 255 76 Calea Serban Voda 306 77 Geroge Georgescu 816 78 Scuarul Tismana 247
79 ScuarulVerzisori x Aristizza Românescu x Liciu Petre 420
80 Avalansei 1000
81 ScuarulSf. Ecaterina
(Facultatea de Teologie) 350 82 Scuarul Poenaru Bordea 602 83 Scuarul Bucur x Verzisorilor 130 84 Parc Parcul Copiilor 280000 85 Scuarul Bibescu voda x Serban Voda 524
86 Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri
Noi) 1978 87 Sediul Primariei Sector 4 1500 88 Parc AGIP Calea Vacaresti 1200 89 Str Nitu Vasile 4600 90 Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500 91 Parc Izvorul rece Bl M 1/1 1860 92 Turnu Măgurele Bl C2 1125 93 Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 150 94 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100 95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 1960 96 Parc Str. Targul frumos 1400 TOTAL 690913
(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)
Suprafaţă spaţiilor verzi aferente scolilor şi gradinitelor este de 262639 mp, suprafaţă
terenurilor de joaca pt copii este de 97690 mp.
În Sectorul 4, conform A.D.P în 2006 s-au plantat 1000 arbori şi 950000 bucati flori.
Dintre speciile existente în parcuri 14% reprezintă Quercus sp şi Populus sp, Frasinus sp se
găseşte în proportie de 10% arbori totalizand 70%.
109
În prezent exista în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradina de
2600 mp, iar în Sos. Oraştiei nr 5 ecista o platforma de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670
mp şi un teren arabil unde se cultiva plante cu o suprafaţă de 6330 mp.
Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:Nr. Crt Parcuri Localizare
Suprafaţă verde 2006
1 Parc Eroii Saniţări Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor 243052 Parc Municipal Spitalul Municipal 240003 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu 18940
4 Parc M. SebastianStr. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua 24869
5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului 167916 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny 2045
7 Parc Ferenţări MareCalea Ferenţări x Str. Popa Stefan 10522
8Parc Cinema Ferenţări mic Calea Ferenţări 3121
9 Parc Manescu + anexe Str. C. Manescu 652510 Odoarei sos. Viilor x Teodoru 161211 Parc Opera Româna opera Româna 12047
12 Parc 13 Sept Sos. Antiaeriana x Str. Valcele 321713 Parc Sf. Elefterie 900
14 Parc PieptanariStr. Pieptanari x erou Tataru
Petre 294815 Academia Militara Piata M. Kogalinceanu 4307
16 Parc Dr. BagdazarStr. Dr. Bagdazar x Str. A. N.
Demostene 8591
17 ParcSos. Antiaeriana x Sos.
Alexandrei - OMV 200
18 Parc Ana DavilaStr. Ana Davila x Str. A. N.
Demostene 138419 Pecineaga Str. Pecineaga x al. Salaj 20020 Clunet Eroii Saniţări x str. Dr. Klunet 84021 Parc Spatarul Preda x Cl. Ferenţări 60
(Conform A.D.P Sector 5)În Sectorul 5 exista 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regasesc în parcuri iar
restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P, 2006). În anul 2006 s-au plantat în
compensare un număr de 703 arbori.
În Str. Drumul Cooperativei nr 75B exista o pepeniera cu o suprafaţă de 4,3 ha unde
se cultiva castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.
Suprafaţă parcurilor din Sectorului 6
Nr. Crt Denumire parcSuprafaţă verde
2006 (mp)1 Parc Drumul Taberei 1041052 Parc Crangaşi 1200003 Parc Giulesti 534004 Insula Lacul Dâmboviţa 320005 Grozavesti 1070006 Caramidari 362007 Giulesti-Cinema 150008 Sf. Andrei 90729 Istru 2700
110
10 1 Decembrie 1918 12200
11Podul Grand- Nicolae
Filimon 1643312 Geniului-Razoare 15800
Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:
dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini
publice,
creşterea traficului rutier,
acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide,
poluarea industrială,
extinderea suprafeţelor construite
lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi
neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.
8.2 Surse de apa şi reţele de canalizare8.2.1 Reţele de alimentare cu apa menajeraTabel 8.2.1
2004A 1
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0
8.3 Calitatea mediului în zonele urbane8.3.1 Calitatea aerului
Principala Sursa de poluare atmosferica în Municipul Bucureşti o constituie traficul rutier.
Poluanţii la care se înregistreaza depăşiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 şi PM 10
(praf). Frecventa depăşirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% şi până la
30% în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar
în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic
Ca evolutie în timp, din tabelele prezentate mai sus se observa ca: pentru NO2, ca număr
de depăşiri ale valorilor limita, situatia este uşor imbunatatita, mai putin la staţiile Cercul
Militar şi Mihai Bravi- staţii de monitorizare a traficlului..
Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta faţă de anii anteriori. Trebuie însă
mentionat însă ca de la an la , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în
scădere şi ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scădere. Ca urmare, deşi nr
111
de depăşiri la PM 10 este aproximativ acelaşi, situatia calităţii aerului din punctul de vedere al
poluării cu praf este uşor în imbunatatire.
Ca medii anuale, s-a observat creşterea concentraţiilor medii anuale la NO2 şi
scăderea concentraţiilor medii anuale la PM 10
8.3.2 Calitatea apeiPrincipala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită
în special deficientelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii
naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de
natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restitutie
directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare urbană care nu dispune încă de o staţie de
epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de
degradare calităţivă.
8.3.3 Gestionarea deşeurilorAcest punct a fost detaliat la capitolul 6. Trebuie mentionat ca principala prioritate din
domeniul deşeurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri
uzate, deşeuri electrice şi electronice, incinerare, deşeuri spitalicesti etc. Pentru anumite tipuri
de deşeuri avem dezvoltat cadrul legal însă sistemul economic de eliminare nu este înca bine
pus la punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul
Regional de Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi obiective pot duce la rezolvarea
problemelor actuale din domeniul deşeurilor.
8.3.4 ZgomotulPoluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele
zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în
apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de
informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale
de circulaţe şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste frecvent cu 20-
30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea
sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea
majoră a surselor de poluare fonică, pe lingă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul
marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie de până la 70 % sursele
mobile, respectiv circulaţa rutieră.
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra
oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.
Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut
de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii
pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular
crescut, acestea fiind simptome clare de stres.112
Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60
Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în
zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea
cauciucurilor cu carosabilul.
Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot.
Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în
special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei
auto obişnuite.
Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie
a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi
concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.
Zgomot generat de centre industriale.
Zonele industriale sunt răspândite în întregul Oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor
ferate care traversează Oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul
producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităti. În Bucureşti, cartierele de locuinţe
aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucureştii
Noi, Grivitei, Miliţări, Ferenţări, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).
Zgomot generat de surse punctuale
Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru
copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea
imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din
cartierele de locuinţe.
Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot.
În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele
de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti,
Dinamo, Progresul).
O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituita de spectacolele în aer liber,
mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de
manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa
Victoriei.
În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote:
zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de
mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor,
estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.
Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM
Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultăt, specializarea
expertilor Români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea 113
Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii
actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)
Măsuratori de zgomot în anul 2006
Tip masuratoare zgomot
Număr măsuratori
Maximă masurata
(dB)
% Depăşiri
Observaţii
Piete, spaţii comerciale, restaurante în aer liber
18 59,8 22 - depăşirile s-au datorat în general teraselor de pe lângă restaurante şi zgomotului de fond din zona
Încinte de scoli şi crese, gradinite, spaţii de joaca pentru copii
7 81,6 57 - depăşirile s-au datorat zgomotului de fond din zona generat de animalele de companie
Parcuri, zone de recreere şi odihna
2 64,5 0
Incinte industriale 22 69,9 13,6Zone feroviare - - -Aeroporturi - - -Parcaje auto 7 64 0Stadioane/ cinematografe in aer liber
- - -
Trafic 3 69,1 0Altele – zone locuibile 78 74,5 62,8 În 90% din cazuri, inclusiv
zgomotul de fond din zona a depaşit limita stabilita de legislatie.Sursele de zgomot au provenit din diverse domenii de activitate : spaţii comerciale şi restaurante închise (nu în aer liber) ; tipografii ; spalatorii/service auto ; instalaţii de racire/climatizare ; şantiere de construcţii ; alte servicii etc ; toate activităţile au fost normate la limita stabilita pentru zone de locuit.
8.4 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite
Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a
solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată
de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea
de sănătate a populaţiei.
Cunoaşterea şi determinărea unor factori de risc din mediu are o deosebită importantă
şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de
sănătate a populaţiei.
Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea
sau buna stare fizică, pşihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se
114
adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane.
Precizarea acestor aspecte este importantă pentru a înţelege de ce este necesară
colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică
(Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile,
amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).
Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este
identificarea factorilor de risc care ţin de:
- alimentarea cu apă potabilă;
- calitatea aerului citadin;
- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;
- zgomotul urban;
- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
populaţională, etc.);
- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei
Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă
cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la
îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.
În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.
Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995,
au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută,
rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul,
bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.
8.4.1 Efectele poluării aerului asupra sţării de sănătate
O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de
mediu, şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra
sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la DSP Bucureşti cu următoarele tabele :
115
Tabel 9.2.2.1- Indici de morbiditateMorbiditate incidentă medici de familieMorbiditate incidentă medici de familie CodCod RataRata
calculată/100.000calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65
ani>65 ani
total 0-14 ani 16-65 ani
>65 ani
RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 196.983 137.047 54.298 5.638 10.234,98 58.577,36 3.822,96 2.085,57laringite/traheite J04;J05 29.652 19.174 9.568 910 1.540,68 8.195,45 673,65 336,62Alte inf.CRS J06 156.943 102.436 48.284 6.223 8.154,56 43.783,74 3.399,53 2.301,97Gripă J10;J11 7.180 2.683 4.052 445 373,06 1.146,78 285,29 164,61Pneumonie J12;J18 36.613 17.054 16.549 3.010 1.902,36 7.289,31 1.165,17 1.113,44bronşită cr. J20;J21 49.718 32.372 15.059 2.287 2.583,28 13.836,61 1.060,26 845,99Alte inf.CRI J22 11.552 6.495 4.255 802 600,23 2.776,13 299,58 296,67rinită/faringită ac. J30;J31 7.805 3.828 3.389 588 405,54 1.636,18 238,61 217,51bronşită nespecificată J40 3.466 1.627 1.521 318 180,09 695,42 107,09 117,63bronşită cr. J40;J41 4.832 1.820 2.317 695 251,06 777,91 163,13 257,09emfizem J43 134 57 77 6,96 4,01 28,48Alte boli obstructive J44 1.250 791 459 64,95 55,69 169,79astm J45;J46 908 253 536 119 47,18 108,14 37,74 44,02Alte afecţiuni ale pleurei
J90;J94 116 28 70 18 6,03 11,97 4,93 6,66
CARDIOVASCULARĂ HTA I10 15.990 23 9.941 6.026 830,82 9,83 699,92 2.229,09angină pectorală I20 1.754 1 1.145 608 91,14 0,43 80,62 224,91IMA I21;I22 242 157 85 12,57 11,05 31,44ASS I70 1.196 270 926 62,14 19,01 342,54insuficienţă cardiacă I50 84 66 18 4,36 4,65 6,66
TUMORI esofag/stomac C15;C16 72 1 35 36 3,74 0,43 2,46 13,32
16 Noiembrie 2006117
trahee/bronhii C33;C34 300 3 165 132 15,59 1,28 11,62 48,83Alte TU org.resp. C30;C39 40 27 13 2,08 1,90 4,81TU malign tes.Mezotelial
C45;C49 15 4 11 0,78 0,28 4,07
melanom malign C43;C44 88 44 44 4,57 3,10 16,28unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 635 88 491 56 32,99 37,61 34,57 20,72
TBC alte organe A18 30 3 23 4 1,56 1,28 1,62 1,48TBC miliară A19 3 1 2 0,16 0,07 0,74
Sursa: baza de date Autoritatea de Sănătate Publică. – Municipiul Bucureşti, 2003
16 Noiembrie 2006118
Morbiditate policlinică
CodCod Rata calculată/100.000Rata calculată/100.000
SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 17.566 10.274 6.288 1.004 912,71 4.391,37 442,72 371,39
laringite/traheite J04;J05 3.632 1.647 1.660 325 188,71 703,97 116,88 120,22alte inf.CRS J06 3.353 1.591 1.529 233 174,22 680,03 107,65 86,19gripă J10;J11 798 395 354 49 41,46 168,83 24,92 18,13pneumonie J12;J18 2.060 976 931 153 107,03 417,17 65,55 56,60bronşită cr. J20;J21 3.148 2.082 932 134 163,57 889,90 65,62 49,57alte inf.CRI J22 599 367 205 27 31,12 156,87 14,43 9,99rinită/faringită ac. J30;J31 8.274 1.544 4.536 2.194 429,91 659,94 319,37 811,59bronşită nespecificată J40 168 80 74 14 8,73 34,19 5,21 5,18bronşită cr. J40;J41 957 291 456 210 49,72 124,38 32,11 77,68emfizem J43 224 137 87 11,64 9,65 32,18alte boli obstructive J44 372 268 104 19,33 18,87 38,47astm J45;J46 736 208 412 116 38,24 88,90 29,01 42,91alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 21 13 8 1,09 0,92 2,96
CARDIOVASCULARĂ HTA I10 19.338 7 13.451 5.880 1.004,78 2,99 947,05 2.175,09angină pectorală I20 5.107 2.560 2.547 265,35 180,24 942,17IMA I21;I22 77 62 15 4,00 4,37 5,55ASS I70 2.472 765 1.707 128,44 53,86 631,44insuficienţă cardiacă I50 324 1 182 141 16,83 0,43 12,81 52,16
TUMORI esofag/stomac C15;C16 2 2 0,10 0,14trahee/bronhii C33;C34 17 12 5 0,88 0,84 1,85alte TU org.resp. C30;C39 44 1 32 11 2,29 0,43 2,25 4,07TU malign tes.Mezotelial C45;C49 226 190 36 11,74 13,38 13,32melanom malign C43;C44 366 5 165 196 19,02 2,14 11,62 72,50
unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 17 5 8 4 0,88 2,14 0,56 1,48TBC alte organe A18 3 2 1 0,16 0,14 0,37TBC miliară A19 119
Morbiditate spitaleMorbiditate spitale CodCod Rata calculată/100.000Rata calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.253 6.392 3.734 127 532,73 2.732,10 262,90 46,98
laringite/traheite J04;J05 1.513 1.162 311 40 78,61 496,67 21,90 14,80alte inf.CRS J06 2.243 1.635 550 58 116,54 698,84 38,72 21,45gripă J10;J11 230 49 168 13 11,95 20,94 11,83 4,81pneumonie J12;J18 8.887 3.737 3.468 1.682 461,76 1.597,29 244,17 622,19bronşită cr. J20;J21 4.579 2.829 1.493 257 237,92 1.209,19 105,12 95,07alte inf.CRI J22 363 168 169 26 18,86 71,81 11,90 9,62rinită/faringită ac. J30;J31 757 107 573 77 39,33 45,73 40,34 28,48bronşita nespecificata J40 245 32 152 61 12,73 13,68 10,70 22,56bronşită cr. J40;J41 1.941 58 1.422 461 100,85 24,79 100,12 170,53emfizem J43 66 2 37 27 3,43 0,85 2,61 9,99alte boli obstructive J44 4.525 0 2.432 2.093 235,11 0,00 171,23 774,23astm J45;J46 4.310 1.344 2.519 447 223,94 574,46 177,36 165,35alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 665 22 379 264 34,55 9,40 26,68 97,66
CARDIOVASCULARĂ HTA I10 11.959 9 7.178 4.772 621,37 3,85 505,38 1.765,22angină pectorală I20 8.538 19 4.864 3.655 443,62 8,12 342,46 1.352,03IMA I21;I22 2.635 0 1.109 1.526 136,91 0,00 78,08 564,49ASS I70 3.371 0 1.396 1.975 175,15 0,00 98,29 730,58insuficienţă cardiacă I50 13.862 139 5.933 7.790 720,25 59,41 417,73 2.881,62
TUMORI esofag/stomac C15;C16 2.318 2 1.221 1.095 120,44 0,85 85,97 405,05trahee/bronhii C33;C34 7.251 1 4.728 2.522 376,75 0,43 332,88 932,92alte TU org.resp. C30;C39 1.378 10 1.006 362 71,60 4,27 70,83 133,91TU malign tes.Mezotelia C45;C4 1.151 127 728 296 59,80 54,28 51,26 109,49L 9
120
melanom malign C43;C44 1.961 12 1.035 914 101,89 5,13 72,87 338,10unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 5.515 730 4.256 529 286,55 312,02 299,65 195,68
TBC alte organe A18 398 32 281 85 20,68 13,68 19,78 31,44TBC miliară A19 54 16 29 9 2,81 6,84 2,04 3,33
Indici de mortalitate
MUNICIPIUL BUCUREŞTIMUNICIPIUL BUCUREŞTI
MortalitateMortalitate CifreCifre absoluteabsolute
RataRata calculatcalculată/1000ă/1000
Rata calculată/1000Rata calculată/1000 locuitori la grupa delocuitori la grupa de vârstă respectivăvârstă respectivă
TOTALTOTAL 0-14 ANI0-14 ANI 15-6415-64 ANIANI
>65 ANI>65 ANI TOTALTOTAL 0-140-14 ANIANI
15-6415-64 ANIANI
>65 ANI>65 ANI
Mortalitate generală 21.523 11,2Mortalitate neonatală 108 0,0561Mortalitate postneonatală
44 0,0229
Mortalitate infantilă 152 0,0790Mortalitate specifică TOTALTOTAL 0-14 ANI0-14 ANI 15-6415-64
ANIANI>65 ANI>65 ANI TOTALTOTAL 0-140-14
ANIANI15-6415-64 ANIANI
>65 ANI>65 ANI
Respiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812 0,1626 2,2861Cardiovasculară 11.212 2 1.774 9.436 5,8256 0,0085 1,2490 34,9050Tumori 4.718 10 1.862 2.846 2,4514 0,0427 1,3110 10,5277Anomalii congenitale 70 63 6 1 0,0364 0,2693 0,0042 0,0037Boli endocrine 194 1 43 150 0,1008 0,0043 0,0303 0,5549Total populaţieTotal populaţie 0-14 ani0-14 ani 15-64 ani15-64 ani >65 ani>65 ani1.924.6051.924.605 233.959233.959 1.420.3121.420.312 270.334270.334
121
8.4.2 Efectele poluării apei asupra sţării de sănătateImpactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice
necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu
poarta de intrare digestivă conform tabelului numărul 5.
Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse
individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a
înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat
îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.
Tabelul Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)
ANUL BOALA DIAREICĂ
ACUTĂ
HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ
TIP A
FEBRA TIFOIDĂ
DIZEN – TERIE
2000 279,10 42,01 0 15,28
2001 275,94 30,10 0 12,57
2002 436,04 20,73 0 20,93
2003 402,63 17,75 0 5,3
2004 380,13 23,84 0 5,55
2005 349,48 20,29 0 2,02
8.4.3 Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra sţării de sănătateUn aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii
care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuse
neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existe
depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.
Consecintele pot fi:
impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale şi economice, influenţa negativa
asupra psihicului şi confortului populaţiei;
impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri
neplacute, pericol de incendiu şi explozie;
impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa şi a oglinzilor de apa
folosita la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli,
nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);
favorizarea înmultirii mustelor, tanţărilor, gandacilor, rozatoarelor -vectori pentru
germeni patogeni şi producatori de disconfort, facilitand transmiterea bolilor digestive
şi cutanate.
123
antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de
scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora şi formarea de colectii de ape
stagnante, favorizand dezvoltarea tanţărilor;
persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase
digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afectiuni respiratorii şi alergice.
Reziduurile stradale, la a caror producere participa ca un procentaj important şi
dezvoltarea exploziva a diferitelor tipuri de comert stradal autorizat şi neautorizat, produc un
aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţe. Aceasta situatie este generata în principal de existenta permanenta a pământului sub
forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de
circulaţe este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor
precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită
vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de
pământ pe arterele de circulaţe, care este antrenat în acest mod în canalizarea Oraşului,
provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori
imposibilitatea evacuarii în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.
8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătati populaţieiPoluarea sonora, creaza disconfort şi a devenit deranjanta şi chiar nociva în unele zone ale
municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de
zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersecţie a strazilor în
Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de
origîne industrială, o deţin în cazul marilor aglomerari urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie
de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţa rutiera.
Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor
care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.
Studiile au aratat ca riscul bolilor de înima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de
zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită cresterii pulsului şi a presiunii sanguine.
Digestia este deasemenea redusa şi tonusul muscular crescut, acestea fiind şimptome clare de stres.
Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine
în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de
rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.
Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor
de transport în comun de suprafaţă accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se
concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulaţei auto obisnuite.
124
Zgomotul produs de caile ferate, deşi foarte suparator, nu afectează întreaga populaţie a Oraşului.
În primul rand, arterele de circulaţe, feroviara sunt mai putin numeroase şi concentrate în anumite zone.
În al doilea rand, zgomotul se propaga în axul caii ferate.
8.4.5 Animale abandonate şi influenţa asupra sţării de sănătate a populaţiei.Principalla problema în Municipiul Bucureşti o constituie cainii fără stăpân, care işi
asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de
vedere al sănătătii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în
contact cu acestia (in special copiii).
Aproape saptamanal mass-media relateaza cazuri grave în care copii, batrani sunt
muscati grav de cainii fara stapan. Activitatea unităţilor speciale care se ocupa de strangerea
cainilor fara stapan şi castrarea acestora este de multe ori îngreunata chiar de populaţie, care ia
apărarea cainilor fara stapan, fara sa tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.
8.5. OBIECTIVE ŞI MASURI8.5.1. poluarea aeruluiSe impun măsuri care să actioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie.
Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la
urmărirea conformării marilor poluatori privind obligatiile trasate în planurile de
implementare ale Directivelor UE.
Se impune introducerea autoMonitoringului de către agentii economici şi cunoasterea
cantitătilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform
Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;
Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi imbunătătirea
Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare
a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de
monitorizare a calitătii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi
integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire
În viitor trebuie să se acorde importantă şi perfectionării metodicii de prelucrare a
datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică,
cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.
Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto
Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de
prioritate :
a) reducerea traficului
125
b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării
aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de
exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)
c) îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau
printr-un management al traficului.
Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :
- planificare : în special planificarea utilizării terenului
- îmbunătăţirea infrastructurii
- legislaţie : reglementări, restricţionări legale
- instrumente economice
- informaţie
Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importantei lor,
considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din tară, fiind
necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor,
politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central.
Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere,
fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai
ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;
Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe
arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde"
mai ales în aceste cazuri;
Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a
depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei
acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun,
dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de
reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în
comun electric);
Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului
central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t ,
atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi
transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul
de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc
pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie
aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul
greu;
126
Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele
de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele;
În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale
delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de
autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie
alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfalţice pe toate arterele cu trafic
intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;
Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate
nivelurile:
- la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu
procent excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);
- la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare
(analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR;
- la nivelul agenţilor de circulaţie ai politiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin
"filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate
la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.
Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea
impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb;
8.5.2 Poluarea apeiUna dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este
cea legata de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 3.5.3.
Analizele probelor de apa – atat din suprafaţă, cat şi cele subterane - pentru grupele de
indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul
laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în
vederea elaborarii următoarelor documente de referinţă:
- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);
- contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului
administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise directiilor de ape în vederea includerii în
Sinteza bazinala, care apoi se integreaza în Sinteza Naţionala de protectie a calităţii apelor;
- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M.
teritoriale);
- terte persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)
A.N. Apele Române aplica strategia şi politica Naţionala în domeniul gospodaririi
calităţive şi cantitative a resurselor de apa şi urmareste imp[lementarea prevederilor legislatiei
127
armonizata cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodaririi durabile a resurselor de
apa şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.
În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administreaza,
exploateaza şi întretine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apa. De
asemenea, evalueaza daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locala de
gospodarire a apelor în vederea monitorizarii şi combaterii poluărilor accidentale, până la
eliminarea completa a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor
Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoara
în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce
aproba „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe
prioritare / prioritar periculoase”.
Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se
aplica H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileste limitele de
încarcare cu poluanţi a apelor uzate
8.5.3. DEŞEURI
PRINCIPIIPRINCIPIIPrincipiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza
activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:
Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al
dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.
Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare
tehnologică.
Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie
care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor
eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă
pentru mediu şi sanătatea populaţiei.
Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi
cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în
aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii
de deşeuri.
Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu
materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.
Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai
aproape posibil de locul unde au fost generate.
128
Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut
nivel administraţiv faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel
regional şi naţional.
Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte
integrantă a activităţilor social-economice care le generează.
Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.
În Bucureşti şi ilfov există o situaţie specifică:
1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării
selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt
colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru
containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă
sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia
proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită
numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi
locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea
de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.
2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată
pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi
eliminată prin depozitare.
129
8.5.8.5. OBIECTIVE ŞI MASURIOBIECTIVE ŞI MASURI
Tabel Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
1.Dezvoltarea unei politici regionale
1.1. Elaborarea de reglementări
specifice regionale/locale
în concordanţă cu politica naţională
de gestionare a deşeurilor şi cu
legislaţia, pentru a implementa un
sistem integrat eficient d.p.d.v
economic şi ecologic.
1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii
Proces continuu MMGAANPMARPMALPMConsiliul judeţean, Consiliul local
1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei freatice)
1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor
1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.
Proces continuu Garda de Mediu,ARPM/ALPMConsiliul Judeţean, Consiliul Local1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea
aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de Mediu şi Consiliul Local
131
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor
Proces continuu ARPM/ALPM,Consiliul judeţean/local
1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor
1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului
Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Ministere, Consilii judeţene1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de
monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.
2. Aspecte instituţionale şi organizatorice
2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale
2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura institutionala mai eficienta în ceea ce piveste aspectele de management al deşeurilor.
Proces continuu MMGA, ANPM
2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a instituţiilor guvernamentale la nivel de instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi controlului în domeniul gestionării deşeurilor
Proces continuu MMGA, ANPM
3. Resurse umane
3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională
3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul pulic. Proiectarea unui program de instruire pentru instituţii regionale şi locale în:– Domeniul administraţiv– Domeniul juridic– Controlul tehnic al instalaţiilor
Proces continuu MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii judeţene/locale
132
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
– Înregistrarea de date4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor
4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii.
4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la eliminare finală.
Proces continuu Consilii Judeţene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov
Proces continuu ANPM, ARPM/Consiliul Local, MMGA
4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă
Permanent Consilii Judeţene/ocale, sectorul privat, asociatii profesionale
4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.
Termen limiă: 2007 cu atenţie permanentă
MMGA, Consiliul judeţean, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau
133
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
responsabilitatea de la producători/ importatori
4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe.
5.Conştientizarea factorilor implicaţi
5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.
5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi
Proces continuu MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi
5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelurile.Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor.
Proces continuu
5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private.
Proces continuu ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi
6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor
6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.
6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM
Proces continuu ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti economici şi institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM
134
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
7. Prevenirea generării deşeurilor
7.1. Minimizarea generării deşeurilor
7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire
Proces continuu Ministerul Industriilor
7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.
Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM Consilii judeţene/ locale, , asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri
8.Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor
8.1. Utilizarea eficientă a tuturor instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.
8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile
Proces continuu Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, companii private
8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de colectare şi tratare.
Termen limită 2013
Operatorii de salubritate, administraţia depozitelor de deşeuri
8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.
8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajerePromovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale
Termen limită 2010
Termen limită 2020
Companii private în cooperare cu consiliile locale
9.Colectarea şi transportul deşeurilor
9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de
9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din Ilfov
Colectare: 100% Termen limită: 2007
Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM
135
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.
9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural
Colectare 100% Termen limită: 2009
Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM
9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.
Proces continuu Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală
9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase
Termen:Până în 2017
Consilii Locale, Operatori de salubritate
9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele
Termen:Până în 2017
Consilii Locale, Operatori de salubritate
10. Tratarea deşeurilor
10.1. Promovarea tratării deşeurilor
10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru:- valorificare;- facilitarea manipulării;- diminuarea caracterului periculos;
- diminuarea cantităţii finale depozitate
Proces continuu Agenti economici, asociatii profesionale, Consilii judeţene/locale
11. Deşeuri bio-degradabile
11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini, parcuri şi pieţe prin colectarea selectivă
11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de referinţă 1995
Reducerea la 75% până în 2010
Reducerea la 50% până în 2013
Reducerea at 35% până în 2020
Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri
136
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.
Începând cu 2011 Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri
12.Deşeuri de ambalaje+56644 3
12.1. Reducerea cantităţii generate de deşeuri de ambalaje
12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.
Proces continuu ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM
12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.
12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de amalaje introduse pe piaţă
12.2.1 Valorificare totală 34% Reciclare totală 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hârtie şi carton - 15% metal
Termen:2007
ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM
12.2.2 Valorificare totală 40% Reciclare totală 33% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2008
12.2.3 Valorificare totală 45% Reciclare totală 38% din care pe tip de material: -15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2009
137
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
12.2.4 Valorificare totală 48% Reciclare totală 42% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal
Termen:2010
12.2.5 Valorificare totală 53% Reciclare totală 46% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn
Termen:2011
12.2.6. Valorificare totală 57% Reciclare totală 50% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn
Termen:2012
138
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
12.2.7 Valorificare totală 60% Reciclare totală 55% din care pe tip de material: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn
Termen:2013
12.3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate
12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje
Termen:2022
Consiliul judeţean/localAsociaţii profesionaleOperatori
12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor
12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje
Termen:2013
Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, ARAM
13. Deşeuri din construcţii şi demolări
13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări
13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală
Începând cu 2008 Industria responsabilă, Consiliul Local, Operatori13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din
construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate
Începând cu 2008 Industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale
139
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat
Începând cu 2008
13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri
Începând cu 2008
13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate
Proces continuu Operatori depozite de deşeuri, instituţii coordonate de ANPM, ARPM
14.Deşeuri voluminoase
14.1. Implementarea colectării deşeurilor voluminoase
14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase.
Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale
14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă
Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale
14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat.
Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale
15. Nămol de la staţiile de epurarea apelor uzate
15.1. Gestionarea ecologică raţională a nămolului provenit din epurarea apelor uzate
15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură
Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Consiliile Locale
15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.
Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Companii de salubritate
140
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
16. Vehicule scoase din uz (VSU)
16.1. Crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanţă cu legislaţia în vigoare
16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG 2406/2005
Proces continuu Administraţia Fondului pentru Mediu, Asociaţia producătorilor şi importatorilor de maşini sau enităţile juridice care preiau responsabilităţile importatorilor/producătorilor şi/sau entităţi juridice (unităţi economice definite în HG2406/2004)
16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.
Octombrie 2006
16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.
Începând cu 2007
16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980
Începând cu 2007 Producatorii/ importatorii de maşini, Consiliile Judeţene/ Locale 16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe
vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980Începând cu 2007
16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980
Începând cu 2007
16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse după 01.01. 1980
Începând cu 2007
141
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;
Începând cu 2015
16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU
Începând cu 2015
17. Echipamente electrice şi electronice
17.2. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE)
17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:
- 1 punct de colectare în judeţul Ilfov- 1 punct de colectare în fiecare sector din
oraşul Bucureşti1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori
Termen limită:
31.12. 2005
31.12. 2005
31.12. 2006
Consilii locale, agenti economici
17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:
2 kg/locuitor şi an 3 kg/ locuitor şi an 4 kg/ locuitor şi an
Termen limită:31.12.200631.12.200731.12.2008
Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate
18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale
18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase
18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere
Până în 2017 Consilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate
18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial
Până în 2017 Conşilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate
18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.
18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru
eliminarea deşeurilor periculoase
Până în 2017 Companii, operatori de salubritate,
18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi
respectă standardele europene.
Începând cu 2007 Companii, asociatii profesionale si patronale
142
Domeniu Obiective principale
Obiective secundare Ţinte/Termene limită
Responsabilităţi
18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă.
Proces continuu ANPM, ARPM, ALPM
19. Eliminarea deşeurilor
19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.
19.1.1. Sprijinirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna Rudeni.Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu standardele UE
Începând cu 2007 ANPM, ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Consilii Judeţene/Locale
19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor Până în 2009
143
8.5.4 Poluarea sonoraPentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri
pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.
Referitor la sursele fixe: sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protectie
acustică corespunzătoare (la distante mari faţă de unitătile industriale şi cu
prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);
remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul
retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacitătii de izolare acustică a faţădelor
clădirilor);
în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de
reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele
care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distantele dintre acestea şi clădirile
de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de
vedere acustic);
pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din
centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administraţiv (de ex. restrictionarea
utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate
posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri
independente, multietajate, special amenajate;
pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de
protectie acustică prin închideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod
special în cazul pietelor) precum şi măsuri administraţive privind programul operatiilor
de aprovizionare;
în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare,
din vegetaţie cu înăltime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic
al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu
motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale
Oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);
Referitor la sursele mobile: refacerea patului rutier şi a imbrăcămintii asfalţice pe arterele cu trafic intens;
redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restrictii privind accesul unor
mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitătilor de pe aceste
artere;
145
dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri
suplimentare şi la clădirile adiacente (izolatii fonice ale faţădelor - de exemplu, prin
triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de
trafic, etc).
8.5.6 TransportulÎn cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele
rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care
trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate în tabelele
următoare:
146
Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier”Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier” Problema Problema Obiectiv generalObiectiv general Obiectiv specificObiectiv specific Ţintă Ţintă Indicator Indicator Acţiune Acţiune Responsabil Responsabil Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimnesionatăPM 15 – 1 PM 15 – 1
Reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport areţelei de străzi
Reducerea circulaţiei vehiculelor pe străzile înguste
Reducerea nivelului de noxe
Numărul de vehicule, pe categorii şi dotări conforme cerinţelor EURO, care circulă pe arterele înguste
- Evitarea parcărilor în afara zonelor special destinate- Introducerea unor sisteme de transport nepoluante, de mare capacitate- Mediatizarea efectelor produse asupra sănătăţii umane de emisiile de noxe generate de traficul rutier- Încurajarea prin pârghii economice a sistemelor de transport “LOW EMISSION”- Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
Primaria Municipiului Bucureşti
Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Institutul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti
Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii generat de circulaţia vehiculelor
Numărul de reclamaţii privind discomfortul generat de zgomot şi vibraţii
147
de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele U.E.- Încurajarea utilizării sistemelor de transport public cu nivel redus de emisii
Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane PM 15 - 2PM 15 - 2
Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului
Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii
Soluţii pentru descongestionarea arterelor de trafic – reorganizarea intersecţiilor
Scăderea nivelului de emisii în zona marilor intersecţii
Diminuarea nivelului de emisii în lungul arterelor de circulaţie
Crearea de benzi dedicate transportului public
Buna gestionare a volumelor de trafic în intersecţii – eliminarea staţionărilor în intersecţii
Îmbunătăţirea parametrilor de calitate a aerului
Creşterea vitezei de exploatare a mijloacelor de
- Reglarea timpilor de semaforizare în funcţie de volumele de trafic- Acordarea de prioritate la semafor pentru mijloacele de transport public - Realizarea de benzi proprii pentru transportul public- Montarea de sisteme de informare în timp real asupra zonelor cu ambuteiaje- Sancţionarea abaterilor de la prevederile legale de circulaţie şi
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
148
transport public dirijarea fondurilor rezultate pentru marcaje, sisteme de informare, de dirijare pentru arterele urbane- Aplicarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice- Aplicarea la nivel de Bucureşti, a sistemelor de management de trafic
Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşuluiPM 15 – 3 PM 15 – 3
Înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public
Protejarea zonelor istorice a oraşului prin restricţionarea traficului auto în perimetrul definit
Protejarea clădirilor şi obiectivelor istorice de efectele poluării
- Creşterea atractivităţii zonelor- Intensificarea activităţilor economico-sociale în zonă
-Restricţionarea traficului auto în zona istorică- Menţinerea, în măsura posibilităţilor, numai a transportului public- Informarea riveranilor cu privire la efectele pe care le pot avea măsurile de restricţionare a traficului
Primaria Municipiului Bucureşti
Instituţiii locale autorizate
149
- Introducerea de taxe pentru accesul în zonă, în scopul reabilitării acestora- Respectarea hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia în zonele istorice ale oraşului- Implementarea unor sisteme de transport public ecologice
Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală PM 15 - 4PM 15 - 4
Amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucureşti
Limitarea accesului vehiculelor în zona centrală a oraşului
Amenajarea spaţiilor de parcare în zona inelului exterior de circulaţie
- Reducerea fluxurilor de trafic în Bucureşti- Reducerea emisiilor atmosferice generate de traficul rutier
- Crearea de spaţii sigure de parcare pentru vehiculele din afara Bucureşti-ului- Asigurarea facilităţilor de trans-
- Numărul de vehicule pe arterele principale- Nivelul poluării atmosferice pe marile artere principale- Nivelului de zgomot şi vibraţii generate de traficul rutier
- Organizarea spaţiilor special destinate parcărilor- Extinderea liniilor de transport public către aceste puncte şi crearea de facilităţi Park & Ride - Introducerea sistemelor ecologice de transport public
Primariile de Sector prin Administraţiile Domeniului Public
Instituţii locale autorizate
150
Încurajarea utilizării transportului public
bordare către mijloacele de transport public
- Reorganizarea reţelei de transport public, astfel încât, să fie asigurat accesulcătre toate punctele de interes din Bucureşti (spitale, instituţii publice etc.)- Îmbunătăţirea serviciilor de transport public prin creşterea parametrilorcalităţivi (frecvenţa mijloacelor de transport, scurtarea timpilor de aşteptare,creşterea securităţii călătorilor în vehicule etc.)
- Informarea asupra beneficiilor aduse calităţii vieţii urbane de renunţare la vehiculele individuale- Realizarea de facilităţi de plată pentru acest tip de serviciu (ex. Tichet unic de plată aparcării şi acces în mijloacele de transport public)- Adoptarea prevederilor UE cu privire la promovarea sistemului de transport durabil- Adoptarea unor hotărâri de guvern cu privire la parcările publice- Modificarea prevederilor PUG cu privire la organizarea transportului şi la
151
măsurile de protecţie a mediului, din punct de vedere al traficului rutier.
Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitarePM 15 - 5PM 15 - 5
Eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală
Redarea capacităţii de suport a tramei stradale
- Normalizarea traficului, în special pe străzile cu 2 benzi de circulaţie- Reducerea blocajelor de trafic- Preluarea volumelor de trafic conform dimensionărilor iniţiale prevăzutepentru fiecare arteră de circulaţie
- Reducerea staţionărilor datorate blocajelor de trafic- Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic - Reducerea timpilor de deplasare
- Alocarea de spaţii de parcare pentru zonele afectate - Introducerea sistemelor de circulaţie cu sens unic- Activităţi de informare prin mijloace mass-media, cu privire la existenţa spaţiilor amenajate pentru parcări- Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier- Atragerea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor destinate parcărilor- Hotărâri ale Consiliului General al Primăriei
Primariile de sector prin Administraţiile Domeniului Public
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
152
Municipiului Bucureşti cu privirela circulaţia pe anumite artere- Alocarea de spaţii de parcare special amenajate în vecinătatea zonelor afectate de parcările parazitare- Soluţii alternative oferite pentru a realiza cererea de mobilitate în oraş
Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transportPM 15 – 6 PM 15 – 6
Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zonemetropolitane
Realizarea de facilităţi pentru dezvoltarea transportului regional învederea descongestionării oraşului
Descurajarea traficului individual prin crearea de facilităţi pentru transportul de mare capacitate
- Scăderea numărului vehiculelor individuale în zonele centrale ale Bucureşti-ului - Îmbunătaţirea calităţii aerului
- Alocarea de spaţii realizării acestui scop- Dispersarea polilor de atracţie din capitală- Mediatizarea informaţiilor cu privire la zona metropolitană- Colectarea de fonduri de la unităţile administraţive incluse în zona
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
Consiliile Locale
Instituţii locale autorizate
153
metropolitană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi realizarea sistemelor de transport regionale- Promulgarea legii metropolitane- Extinderea reţelelor de transport public spre inelul 2 de circulaţie- Corelarea sistemelor de transport urbane cu sistemele de transport inter-urbane
Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament
Aerul sa corespundă din punct de vedere calităţiv, astfel încât să fie asigurată sănătatea umană şi a mediului înconjurător în
Limitarea utilizării vehiculelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală
- Reducerea cu minimum 40% a emisiilor în lungul arterelor de circulaţie în Bucureşti (diminuarea concentraţiilor de NOx, CO, metale
- Îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti - Îmbunătăţirea stării de sănatate a locuitorilor
- Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice- Implementarea unor programe de conştientizare a
Primaria Municipiului Bucureşti
Consiliul General al Municipiului Bucureşti
154
datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în circulaţiePM 15 – 7 PM 15 – 7
perimetrul municipiului Bucureşti
grele, pulberi în suspensie şi sedimentabile, generate de traficul rutier- Reducerea incidenţei bolilor respiratorii la grupele de vârstă vulnerabile
populaţiei în legătură cu poluarea aerului generată de traficul auto- Obţinerea suportului public pentru promovarea proiectelor de utilizare a sistemelor de transport mai puţin poluante- Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Transpunerea directivelor UE în domeniul transportului rutier- Dezvoltarea transportului public- Infiinţarea benzilor destinate bicicliştilor
Consiliile Locale
Registrul Auto Român
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere
O.N.G.-uri
Înstituţii locale autorizate
155
şi roller-ilorAbsenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul publicPM 15 – 8 PM 15 – 8
Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersecţii şi înlungul arterelor de trafic
Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii
- Acordarea de undă verde mijloacelor de transport public- Corelarea timpilor de undă verde în funcţie de volumele de trafic ce intră în marile intersecţii
- Reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto - Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor provenite din activitatea de transport
- Extinderea sistemelor de management de trafic şi pentru traficul general- Montarea de bucle inductive în lungul arterelor de circulaţie pentru a se cunoaşte volumul fluxurilor de trafic pe anumite direcţii- Elaborarea unor materiale informaţive cu privire la avantajele sociale şi economice (timp, bani, sănătate) aduse de o bună alegere a modului de transport ales(bicicletă, transport public, pietonal, etc.)- Utilizarea taxelor de poluare
Primaria Municipiului Bucureşti
Instituţii locale autorizate
O.N.G.-uri
Administraţia Străzilor Bucureşti
156
percepute la vehiculele non-euro, la dezvoltarea sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti- Realizarea unui dispecerat central la nivel de municipiu, în vederea urmăririi modului de funcţionare a sistemului
Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului apaţinând A.R.P.M.B. – Cercul Militar şi Mihai Bravu
Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, înzonele centrale
Organizarea traficului auto
- Limitarea accesului vehiculelor individuale în zonele centrale - Menţinerea transportului public electric (fără emisii) în zonele afectate
- Încadrarea în limitele maxime admisibile a poluanţilor şi scăderea numărului de vehicule individuale pe arterele afectate - Fluidizarea traficului
- Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport)- Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate- Afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile
Instituţii locale autorizate
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Agenţia pentru
157
PM 15 – 9 PM 15 – 9 de poluanţi măsurate- Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare - Încadrarea în prevederile H.G. nr. 582/2002- Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx,PM10, PM 2,5, plumb, benzen, CO2,ozon- Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti
Protecţia Mediului Bucureşti
Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din Municipiul
Imbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice
Amenajarea şi menţinerea la parametrii funcţionali a arterelor de trafic
- Reabilitarea drumurilor- Asigurarea unei alternative de transport la marile
Kilometrii de drum asfaltat
- Asfaltare, reabilitare- Proiectarea şi implementarea de sisteme de instruire
Primaria Municipiului Bucureşti
158
BucureştiPM 15 – 10 PM 15 – 10
artere de circulaţie, astfel încât, să se poată desfăşura şi pe străzile mai mici
şi informare pentru comunitate şi administraţii publice locale- Atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor- Număr de sisteme informaţionale realizate- Elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea acestor proiecte
Instituţii locale autorizate
Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţiiPM 15 – 11 PM 15 – 11
Asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şivibraţii generate de transportul auto
Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în limitele prevăzute de lege
- Respectarea prevederilor STAS 10009/1988 (65 dBA) la limita tuturorincintelor şi a STAS1009-88 şi STAS 6161/1-89 , pe categorii de artere decirculaţie- Încadrarea standardului SR 12025-2-1994, privind nivelul de vibraţii înclădirile situate în
- Valorile concentraţiilor NOx, CO, particule în suspensie , Pb în zonele limitrofe - Măsurători de zgomot şi vibraţii - Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii
- Utilizarea de mijloace de transport nepoluante- Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai- Utilizarea soluţiilor tehnice, insonorizante şi antivibratorii- Mediatizarea implicaţiilor efectelor poluării
Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
Agenţia Regională pentru Protecţia
159
imediata apropiere a arterelor de circulaţie
atmosferei datorită traficului auto- Aplicarea unui program ferm de penalităţi pentru persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile provenite de la autovehiculele rutiere- Adoptarea unor masuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de latoate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE. - Implementarea Directivelor U.E., armonizate în legislatia Româneasca- Respectarea programului de lucru autorizat pentru circulaţia
Mediului Bucureşti
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti
Registrul Auto Român
160
vehiculelor de mare tonaj şi utilizarea de vehicule care să corespundă din punct de vedere tehnic.
161
8.5.7. Spaţiile verzi
Obiective: Oprirea deteriorarii şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen
Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur - imprejurul
Bucureştiului, supuse în prezent unor defrisari continue
Educarea şi constientizarea publicului privind importanta spaţiilor verzi
Antrenarea publicului în actiuni de ecologizare
Masuri pentru contracararea diminuarii drastice a suprafeţei de spaţiu verde
Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiti
Efectuarea de controale impreuna cu Garda de mediu în vederea aplicarii legislatiei de
mediu şi sanctionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi
Organizarea de actiuni educative
Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţe din - actualele
suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci
Refacerea urgenta prin planţări maşive de arbori a coordonului forestier de protectie de
imprejurului capitalei care a fost defrisat haotic aproape în totalitate
8.5.8 Agenda Locala 21Agenda Locala 21 reflecta principiul „durabilitatii“. Termenul provine din sivicultura, care
a adoptat principiul „durabilităţii“ înca din sec. XVI: nu este permisa tăierea copacilor decât în
cantitatea care poate fi replantata.
Agenda 21“ a fost conceputa ca un program de acţiune mondial al secolului 21.
Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locala
de dezvoltare durabila, obiectivele şiportofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la baza
actiunile cuprinse în Planul Local de Actiune pentru Mediu.
Primariile de sector sau Primaria Municipiului Bucureşti nu au demarat înca actiunea de
construire a Agendei 21 pentru Capitala.
Exista premise ca în anul 2007 unul din sectoarele Bucureştiului sa beneficieze de un
Proiect finantat prin UNDP – Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabila
163
Capitolul 9 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
9.1 Agricultura9.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul9.1.1.1 Evoluţia utilizării solului de către agricultura
Tabel 9.1.1.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi- ha -
2004*)
Total
din care:sector privat
din care:gospodăriile
populaţieiCereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879Cartofi 1 051 1 051 894Legume - total 5 908 5 875 5 822Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru insilozare 863 508 -Vii pe rod 1 408 1 408 1 389Livezi de pomi şi pepiniere pomicole 1153 822 403
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.
Tabel 9.1.1.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi- tone -
2004*)
Total
din care:sector privat
din care:gospodăriile
populaţieiCereale – total 355 082 348 680 286 170 din care: Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734 Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053 Ovăz 4 276 3 815 2 866 Porumb 236 306 234 551 207 112Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419Cartofi 17 609 17 609 14 469Legume - total 167 679 153 077 151 793Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care:
164
Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru insilozare 16 714 10 627 -Struguri 10 924 10 924 10 786Fructe din pomi şi pepîniere pomicole 8 740 7 735 6 776
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.
Tabel 9.1.1.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi
2004*)
- kg/ha -
Grâu şi secară 4 190Orz şi orzoaică 4 238Ovăz 2 607Porumb 7 183Leguminoase pentru boabe – total 1 969Floarea soarelui 2 109Cartofi 16 755Legume de câmp şi în solarii 25 979Plante de nutreţ – total 19 244Struguri 7 759Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **) 12
*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .
9.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediuluiConsiderăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor
terenuri, şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate
a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul
agricol rămâne cel socio-economic.
9.2 IndustriaNevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor
ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.
Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul
proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi
reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele
industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.
Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –
corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse
poluării.
165
Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :
pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),
gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;
- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme
industriale sunt următoarele :
Nr.crt. ZONA
SuprafaţăExpusă- Km2 -
Populaţiaexpusă- loc -
PrincipaleleProcesePoluante
1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnătorii, combustie în pulberi textile şi construcţii
2 Dudesti 12,5 135,000Produse chimice de Sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie
3 Vitan 1,0 30,000 Turnătorie, procese combustie transporturi
4 Popesti Leordeni(pe raza jud. Ilfov) 2,5 10,000 Industria vâscozei, combustie,
transporturi
5 IMGB 1,0 35,000Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.
6 Progresul 6,0 18,000 Construcţii, betoniere, asfalţiere, combustii, etc.
7 Miliţări 8,5 20,000Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi, pielărie
8 Băneasa 1,0 22,000 Turnătorie, metalurgie, transporturi
9 Pipera 2,0 15,000 Combustie industrială, industria lemnului,
10 Obor 3,5 13,000Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie
TOTAL 44,0 348,000
Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă,
sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor
platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care
aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.
PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de
la Institutul Naţional de Staţistica a fost
Denumire UM ValoareTITEI EXTRAS TONE 0GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE) MII MC 0CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE TONE 516CARNE DE BOVINE TONE 0CARNE DE PORCINE TONE 160PREPARATE DIN CARNE TONE 18626CONSERVE DE CARNE TONE 689LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA ROŞII) TONE 0ULEIURI COMESTIBILE TONE 10617
166
LAPTE DE CONSUM HL 302UNT TONE 3BRÎNZETURI TONE 412PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS. TONE 35184BERE MII HL 1756FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC TONE 260TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC) MII MP 19949TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE MII MP 676TESATURI DIN IN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP IN, CÎNEPA MII MP 532TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC MII BUC. 591TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA MII BUC. 1408TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE MII BUC. 2656CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON MII PER. 21811CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI MIILEI/RON 835667226ÎNCALTAMINTE - TOTAL MII PER. 10983ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP) MII PER. 9474CHERESTEA-TOTAL MC 95321CHERESTEA DE RAŞINOASE MC 75003CHERESTEA DE FAG MC 16342CHERESTEA DE STEJAR MC 1242PLACAJE DIN LEMN MC EF. 1162PLACI FIBROLEMNOASE TONE 869HIRTIE TONE 1686ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 283068ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N) TONE 283068PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA TONE 5905ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 795LACURI ŞI VOPSELE TONE 38318MEDICAMENTE MIILEI/RON 483879982DETERGENŢI (100% SA) TONE 4035ANVELOPE MII BUC. 0STICLARIE TONE 101754CIMENT TONE 0PREFABRICATE DIN BETON ARMAT MC 5848FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE TONE 40OTEL BRUT TONE 19033LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD TONE 1400TEVI DE OTEL TONE 7999OXID DE ALUMINIU (ALUMINA ) MII T 1PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI) TONE 0MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE MIILEI/RON 6854960STRUNGURI BUC. 3MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE MW 272TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE KVA 13412TELEVIZOARE BUC. 29125AUTOUTILITARE BUC. 4AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSASIURI BUC. 2MOBILIER MIILEI/RON 225822818ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE) MII KWH 3828082ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE MII KWH 3827921
167
9.3 Energia9.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediuluiDin datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ
şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de
mediu, în special a aerului.
Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în
imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse,
existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.
Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile
pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită
inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.
Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apa
(apele uzate) şi solul.
9.3.2 Consumul brut de energieDin Datele furnizate de Direcţia Generala de Staţistica, evoluţia consumului de energie termica
se prezintă astfel :
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766
Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777
9.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administraţive Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe
timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala
problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul
anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor,
CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa
facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul
dintre instrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a
foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.
9.4 Transporturile9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transportÎn Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut
ca pe reţeaua de strazi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, sa existe fluxuri 168
importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerari de trafic, mai ales de-a lungul
inelului principal şi a strazilor centrale. Circulaţa auto se desfăşoara greu şi datorită insuficientei spaţiilor
de parcare amenajate.
Sistemele de transport sunt foarte daunatoare mediului, atat la nivel local cat şi global. Probleme
precum zgomotul, vibratiile, poluarea aerului dauneaza sănătăţii şi bunasţării comunităţilor peste tot în
ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importanta la sustinerea
modificarilor climatice globale. Relatia de baza dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexa
Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul,
alaturi de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon,
care impreuna cu alte gaze cu efect de seră determină modificari fara precedenţi în sistemul climatic
global.
Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în Municipiul Bucureşti a fost prezentata
pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este
prezentata în tabelul următor:
nume grupa CO2 (mii t)SO2
(tone) NOX (tone)NMVOC (tone) CO (tone) PM10 (tone) Pb (kg)
Transport rutier 448.2901403 2064.595 1180.952427 10890.42038 15528.49665 152.0763158 12027.15
9.5. TurismulÎn ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :
Tabel 9.5.1
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Unităţi de cazare-total
-din care
42 46 50 47 45 48 51
Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33
Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0
Pensiuni 0 12 14 12 12 12 18
Tabel 9.5.2 Număr turişti cazaţi (mii persoane)
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Total
-din care
711 591 577.5 532.1 508.9 481.7
Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1
Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -
Pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6
169
9.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În situatiile de poluări accidentale am fost solicitati, conform Protocolului cu GNM, de către
comisarii Garzii Naţionale de Mediu. Specialistii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au
deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinărea concentraţiei momentane de poluant. În
funcţie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai lunga de timp,
până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisa de legislatia în vigoare.
Nr.crt.
Data/ora Localizarea fenomenului
Agentul poluator;Cauza poluării
Factorii de mediu afectati
Modul de manifestare al fenomenului
Masuri luate Sanctiuni
1. 11.04.2006ora 2100
Comuna BragadiruJudeţul Ilfov
Produse petroliere în râul Cirogârla
apa
Pete de produs petrolier pe suprafaţă apei şi pe mal
Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice
GNMIlfov
2. 24.05.2006ora 1000
Str. Brâuner(teren viran; în spatele STITEH; Bucureşti
Deşeuri baterii auto tocate(aprox.30 gramezi)
sol
Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH
Curatarea zonei afectate
GNMBucureşti
3. 17.10.2006ora 900
Lacul Herastrâu-zona debarcader-Bucureşti
Staţia de Carburanţi PETROM Baneasa Adm. Bucureşti
apa
Deversare de produs petrolier în canalizarea pluviala care a dus la poluarea lacului Herastrâu; pete de produs petrolier pe luciul apei
Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice
GNMBucureşti
4. 23.11.2006ora 1530
Universitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1
Universitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1; recipient de sticla (25l) cu acid clorhidric concentrate deteriorat
aer
Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat
Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu şi nisip; izolarea recipientului deteriorat
GNMBucureşti
Pe parcursul anului 2006 au mai fost 2 poluări accidentale la care au participat doar comisarii
Garzii de Mediu Bucureşti
1) localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL),
secţia ambalare diluant. Str Sucevita nr. 14.bis
data : 11.04.2006
170
Incendiu localizat la nivelul secţiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalaţiile,
echipamentele , cladirile . S-a constatat prezenta unei poluări intense cu fum , provenit din arderea
materialelor cu proprietăţi combustibile şi a solvenţilor existenti la nivelul secţiei.
S-a procedat la localizarea şi stingerea incendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat şi prin
personalul pompierilor de serviciu.
4) localizare: Staţia de transformare Bucureşti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE
Transelectrica SA
data: 27.07.2006
- Incendiu cu efect generarea de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator,
infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reţeaua de canalizare interioara a CET-SUD precum şi scurgeri pe
sol lângă basa de retentie a autotransformatorului.
S-a procedat la stingerea incendiului şi la vidanjarea basei de retentie şi absorbtia cu vata
minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.
171
Capitolul 10 Instrumente ale Politicii de Mediu în România
10.2 Cheltuieli şi investiţii efectuate de agentii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţionala de Mediu
La sfarsitul anului 2006 Comisariatul Municipiului Bucureşti a înregistrat următoarea
situatie în ceea ce privesc investiţiile de mediu:
- valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 42.
679,677 RON(planificat) din care s-a realizat o valoare de 19. 581, 296 RON
- valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de
217.939, 112 RON(planificat) din care s-a realizat 77.462,695 RON.
10.3 Fondul de MediuFondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii şi
realizarii proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în
domeniul protectiei mediului.
Fondul pentru mediu se utilizeaza pentru sustinerea şi realizarea proiectelor prioritare
pentru protecţia mediului.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se stabilesc prin planul anul de lucru şi
vizeaza imbunatatirea performantei de mediu privind domeniile prevazute în art.13 al OUG nr.
196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobata prin Legea nr.105/25.04.2006.
Dintre acestea mentionam : prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei,
apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea
deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase , conservarea biodiversitatii, educatia şi
constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.
În anul 2006 au fost trei sesiuni de finantare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare
întocmirii documentatiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor, astfel :
1. Sesiunea de finantare ianuarie-februarie 2006
► 3 soliciţări din partea agentilor economici SC BIOFARM SA, SC AEROFINA SA şi SC
MOBILUX SA pentru proiecte însumand cca 850.000 RON
► 5 soliciţări din partea ONG / Primarii sector pentru proiecte de constientizarea publicului,
însumand peste 1.042.000 RON172
► 1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiecte de colectare selectiva a deşeurilor,
cu valoarea de 500.000 RON
2. Sesiunea de finantare iulie-august 2006
► 4 soliciţări din partea agentilor economici SC ANTICOROSIVUL SA, SC Libertatea
Panificatie SA, SC IRIDEX GROUP Import-Export srl, SC ROMAERO SA pentru proiecte
însumand cca 15.000.000 RON
►5 soliciţări din partea ONG şi a unităţilor de învăţământ pentru proiecte de constientizarea
publicului însumand cca 900.000 RON
3. Sesiunea de finantare din august 2006 dedicata proiectelor din domeniul gestionarii
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
►1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiect în valoare de cca. 156.000 RON
10.4. Fondurile UE de preaderare
APM Bucureşti primeste soliciţări pentru obtinerea acordului de mediu pentru Proiecte
finantate din fonduri de preaderare SAPARD.
Din anul 2004 au fost instrumentate 4 soliciţări de acord de mediu :
Directia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor pentru Proiectul “Modernizare,
reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiza”
SC EMPROD srl pentru proiectul “Fabrica de procesare carne”
SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea
capacitatii de producţie – extindere construcţie existenta, cabina poarta şi post trafo”
SC NEGRO 2000 srl pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”
10.5 Planul Local de actiune pentru Protecţia Mediului- PLAM
În luna iulie 2004, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti a iniţiat Planul
Local de Acţiune pentru Mediu care se corelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu,
Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi
cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti.
Scop şi obiective
Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în
Municipiul Bucureşti.
173
Obiective :
Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti.
Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea
problemelor de mediu ale capitalei.
Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.
Beneficii:
utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane;
îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în municipiul Bucureşti;
soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu;
implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului;
conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.
Implicarea publicului:
Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea
abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a
oraşului în care trăiesc.
Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să
identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul
şi împreună cu comunitatea.
A fost pentru prima dată când autoritatea publică de protecţie a mediului a iniţiat un proiect
în care a implicat atâţia actori, iar mijloacele de diseminare a informaţiilor şi de implicare a
publicului au fost atât de diverse.
174