Introducere - Consiliul Judetean Sibiu · 2 Cap. I. STRUCTURA TERITORIULUI – studiu de fundamentare a. Mediul In vederea realizării capitolului de analiză a mediului din cadrul

1

Introducere Planul de amenajare a teritoriului judeţean Sibiu, în vigoare în prezent, a fost elaborat în 2006 şi aprobat de Consiliul Judeţean Sibiu, direcţionând până în prezent dezvoltarea socio-economică a judeţului prin programul său de măsuri. În anul 2010 Consiliul Judeţean Sibiu a luat decizia actualizării planului de amenajare a teritoriului având în vedere următorele considerente:

- evoluţiile care au afectat unele domeniilor planului în ultimii ani; - aprofundarea unor procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de mare interes pentru judeţ; - modificări ale cadrului legislativ.

In acest sens Planul de Amenjare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu noile prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), zone turistice aprobat prin Legea nr.242/2009, cu noua Strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţile de dezvoltatre a judelului Sibiu pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HCJ nr.50/2010. Documentaţia va urmării deasemenea prevederile stabilite prin masterplanurile pentru cultură, infrastructură rutieră, turism şi asistenţă socială şi va urmări realizarea unui management echilibrat al teritoriului judeţului, conservarea patrimoniului natural, arhitectural- urbanistic din cadrul localităţilor urbane şi rurale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a utilizării resurselor de bază, a indeplinirii cerinţelor de calitate privind funcţionalitatea şi siguranfa, confortul şi condiţiile specifice diverselor lucrări de construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului în acord cu cerinţele de dezvoltare durabilă. Importanţa Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, decurge din condiţionarea şi determinarea planurilor de amenajarea teritoriilor, implementarea programelor de dezvoltare regională precum şi din aplicarea unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale şi pentru respectarea intereselor generale ale statului. Lucrarea se va elabora în patru faze: Faza I - Documentare şi studii de fundamentare Faza II - a) Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi- actualizare

b) Diagnostic, priorităţi – actualizare Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

Prezenta fază are ca scop documentarea, selecţia materialelor necesare actualizării planului de amenajare a judeţului, precum şi ordonarea şi sinteza acestor informaţii într-o formă utilizabilă în următoarele faze ale lucrării. Actualizarea se va face prin completarea şi modificarea, unde este cazul, a domeniilor planului, după cum urmează: I. STRUCTURA TERITORIULUI: a. Mediul b. Infrastructuri tehnice II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI IV CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Principalele probleme, atuuri oporunităţi şi ameninţări au fost prezentate sintetic într-o analiză SWOT, pe care se va baza construcţia strategică a planului de amenajare.

2

Cap. I. STRUCTURA TERITORIULUI – studiu de fundamentare a. Mediul In vederea realizării capitolului de analiză a mediului din cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu s-a realizat o sinteza a rezultatelor studiilor şi rapoartelor privind calitatea factorilor de mediu din ultimii ani, în concordanţă cu principiile generale formulate în documentele strategice naţionale şi regionale, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme care vor sta la baza direcţiilor de acţiune din judeţ. Axul central al politicilor de mediu din România, stipulate în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013, îl constituie asigurarea unui mediu curat pentru sănătatea locuitorilor ţării, întreruperea cercului vicios al sărăciei şi deteriorării mediului, asigurarea unei creşteri economice regenerative şi inovative, spre binele generaţiilor actuale şi viitoare, şi armonizarea legislaţiei specifice de mediu cu cea a Uniunii Europene. Ocrotirea mediului reprezintă o componentă de bază a dezvoltării durabile, relaţia dintre acestea fiind biunivocă. Vasta problematică a protecţiei mediului în contextul dezvoltării durabile se concentrează în România pe combaterea fenomenelor de poluare inerente unor activităţi umane în stadiul actual, prevenirea deteriorărilor posibile, asimilarea, adaptarea şi aplicarea cerinţelor de mediu pentru integrarea în Uniunea Europeană, realizarea unor proiecte internaţionale comune pentru protejarea biodiversităţii şi a zonelor umede, monitorizarea calităţii apelor şi a stării pădurilor, a efectelor fenomenelor ecologice de anvergură globală, soluţionarea unor probleme acute, cum sunt cele ale diminuării şi valorificării deşeurilor şi ecologizării agriculturii, promovarea tehnologiilor curate, transformarea aşezărilor umane în localităţi durabile. Ca şi în alte ţări, calitatea factorilor de mediu este afectată de aproape toate activităţile economice. Din datele privind calitatea factorilor de mediu obţinute din reţeaua de monitorizare aparţinând Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, rezultă o uşoară îmbunătăţire a calităţii mediului datorată diminuării activităţilor economice şi programelor de retehnologizare şi modernizare realizate la nivelul unor unităţi industriale, precum şi activităţilor întreprinse de Agenţiile de Protecţia Mediului şi Garda de Mediu (creşterea numărului de inspecţii la agenţii economici a căror activitate produce impact asupra calităţii mediului). Indicatorii de mediu din România nu sunt comparabili cu cei din UE, fapt ce implică investiţii ridicate pentru alinierea la nivelul UE. Starea economică actuală a României nu oferă resurse suficiente pentru redresarea factorilor de mediu. Privatizarea şi atragerea capitalului străin, în condiţii avantajoase, pot constitui soluţii de reconstrucţie ecologică. Planul de amenajarea teritoriului judetean, prin capitolul de mediu trebuie sa se alinieze cerintelor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 care si-a asumat provocări serioase: menţinerea valorilor naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice. Diversitatea de specii şi habitate şi varietatea peisajelor rurale tradiţionale sunt o rezultantă a restructurării agriculturii (trecerea în ultimii 16 ani de la un număr mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodării familiale de dimensiuni mici), a reîntoarcerii la un tip de agricultură tradiţională şi implicit a aplicării de practici extensive. Pe de altă parte, deşi a existat o tendinţă generală de extensivizare şi de utilizare redusă a produselor chimice în agricultură, o serie de terenuri agricole au fost afectate de utilizarea incorectă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, de irigări, drenaje sau de aplicarea unor lucrări mecanice inadecvate, motiv pentru care componentele de mediu (în special solul şi apa), pe suprafeţe reduse, au fost puternic degradate. De asemenea, abandonul activităţilor agricole şi practicile agricole inadecvate, apărute ca urmare a lipsei de cunoştinţe de specialitate ori a resurselor financiare limitate, au influenţat în mod negativ biodiversitatea şi au determinat apariţia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Scăderea şeptelului a condus la abandonul practicării păşunatului, motiv pentru care multe pajişti au fost degradate datorită apariţiei succesiunii ecologice, manifestată prin apariţia unor specii invazive. Pe baza unei inventarieri a pajiştilor realizată de către Societatea Regală Olandeză pentru Conservarea Naturii (en: Royal Dutch Society for Nature Conservation) în colaborare cu diverse insituţii naţionale,

3

s-au identificat suprafetele de pajişti permanente care suferă de abandon al activităţilor agricole. Astfel, abandonul afectează în România în special zonele consacrate păşunatului tradiţional – în ultimul timp şi ca urmare a impunerii bruşte de standarde sanitar – veterinare care afectează viabilitatea acestor sisteme de păşunat tradiţional. În acelaşi timp, creşterea economică susţinută înregistrată în mod consecutiv în ultimii 7 ani începe să ameninţe multe specii de plante şi animale prin intensivizarea agriculturii şi conduce la degradarea resurselor naturale şi la modificarea peisajului rural. Suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole. Acestea sunt legate în special de Munţii Carpaţi, unde se întâlnesc valori mari de altitudine şi pantă; Podişul Transilvaniei, unde caracteristici naturale specifice conduc la scăderea productivităţii naturale, insa aceste zone defavorizate agricol sunt de regulă asociate cu un nivel ridicat de biodiversitate. Agricultura ecologică are potenţialul de a contribui semnificativ la protejarea resurselor de apă şi sol, conservarea biodiversităţii şi la lupta împotriva schimbărilor climatice, oferind astfel bunuri publice şi deservind în acelaşi timp o piaţă europeană aflată în plină ascensiune. Sectorul este în creştere în România (cca. 0,8% din total SAU la nivelul anului 2005) dar în acelaşi timp se situează cu mult sub media europeană (cca. 4% din total SAU la nivelul anului 2005). Deşi nu există informaţii sintetice referitoare la cererea de pe piaţa internă, se poate estima că aceasta a avut o importantă contribuţie la creşterea generală a sectorului, alături de cererea deja existentă de pe piaţa europeană. Totuşi, o piaţa internă relativ tânără, prezintă un grad de risc mai ridicat pentru fermierii ce aleg să îmbrăţişeze metodele ecologice de producţie, aceasta putându-se reflecta în fluctuaţii ale preţurilor pe perioade mai îndelungate, conducând astfel la potenţiale intrări/ieşiri din sistem ale acestora.

Puncte tari Puncte slabe - Biodiversitatea mediului natural impune existenţa unor arii de protecţie a zonelor valoroase (monumente şi rezervaţii naturale) - Existenţa unor cantităţi importante de resurse naturale (gaze naturale, sate, păduri etc.) - Peisaj montan spectaculos, propice amplificării şi diversificării turismului montan în toate formele lui

- Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate în zona Copşa Mică - Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului - Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu respectă normele autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului, fără amenajări specifice - Lipsa “Listei roşii” cu plantele şi animalele ameninţate cu dispariţia

- Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi păşuni - Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de plante şi animale sălbatice locale şi punerea lor sub regim de ocrotire

- Fond funciar forestier, care reprezintă aproape 30 % din suprafaţa judeţului, superior mediei pe ţară, din care 70 % sunt păduri cu rol de protecţie a mediului - Existenţa unor resurse de ape minerale şi nămoluri terapeutice folosite în scopuri balneo-turistice

Aşezarea judetului în centrul ţării facilitează legăturile cu celelalte regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi informaţii, iar relieful muntos din sudul judeţului creează un important potenţial hidrotehnic, silvic şi turistic dar obligă dezvoltarea infrastructurii pe anumite direcţii (văile Oltului şi Mureşului). Reţeaua hidrografică – bazinele Oltului şi Târnavelor – reprezintă un potenţial pentru agricultură şi energetică, insa prin caracterul asimetric faţă de teritoriul judeţean, a facilitat dezvoltarea aşezărilor (prin funcţiile agricole şi de schimb) de-a lungul cursurilor principale, preponderent în nordul şi sudul judeţului.

4

Sursele utilizate în analiza calitatii factorilor de mediu sunt rapoartele privind starea mediului în judetul Sibiu din perioada 2003 – 2008, elaborate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu.

Calitatea aerului Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă. Descreşterea însemnată a emisiilor de GHG este cauzată, în principal, de scăderea producţiei industriale şi mai puţin de politicile şi măsurile de reducere, existând o mare probabilitate ca România să-şi îndeplinească angajamentul de reducere a emisiilor de GHG în prima perioadă de angajament, prevăzută de Protocolul de la Kyoto. Acidifierea mediului este, în principal, produsă de emisiile a trei poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi de amoniac, precum şi de efectele sinergice ale acestora. România a ratificat Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, precum şi cele trei protocoale ale Convenţiei referitoare la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, metalele grele şi poluanţi organici persistenţi. În perioada 2003-2010 evoluţia emisiilor anuale de SO2, NOx, NH3, COV–uri a avut un trend descendent. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO2 s-a înregistrat în perioada 2009-2010, prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH3, ca urmare a aportului din activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor mobile, din traficul rutier.

Parametru 2003 2004 2005 2007 2008 2009 2010

Unitatea de măsură (t/an) SO2 13430 14102 14309 29589 25117 874,7 243,4 NOx 1658,4 4169,6 1459 1018,4 2975 2756 1770,8 NH3 1769,2 4935 2529,3 3046,3 3536 3559,3 3612 COV 3244 700 726,2 8883 5777,8 4124 3106

5

Scăderea emisiilor de SO

2 va continua şi prin introducerea obligativităţii pentru agenţii economici ce

utilizează combustibili lichizi de a utiliza în exclusivitate păcura cu conţinut de sulf sub 1%. Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calităţii aerului prin diferite emisii ale compuşilor azotului, inclusiv oxizi de azot şi amoniac. Oxizii de azot, rezultaţi, în principal, din descompunerea fertilizanţilor chimici şi din combustia biomasei, au un aport important la concentraţia gazelor cu efect de seră (sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013). Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din practicarea intensivă a zootehniei, precum şi din îngrăşămintele organice utilizate necorespunzător. Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Când amoniacul în exces este încorporat în sol determină un efect acidifiant, care poate dăuna florei şi faunei. În acord cu Protocolul de la Göteburg, un plafon maxim al emisiilor de amoniac va fi stabilit pentru România începând din anul 2010. Nu se anticipează că acesta va fi o problemă, deoarece emisiile anuale totale sunt relativ scăzute, datorită numărului redus de animale şi a dispariţiei marilor exploataţii care practică o zootehnie intensivă pe parcursul ultimilor 10–15 ani. Este de aşteptat ca agricultura şi silvicultura să continue să aducă o importantă contribuţie la combaterea efectelor produse de schimbările climatice, prin:

• Realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei şi a retenţiei gazelor cu efect de seră. Rolul pădurilor în reducerea CO2 şi purificarea aerului este bine cunoscut. Schimbările survenite în utilizarea terenului (incluzând împădurirea terenului agricol sau neagricol) afectează în mod direct balanţa

6

carbonului – în special, prin înfiinţarea pădurilor tinere, cu viteză mai mare de creştere, care absorb cantităţi mai mari de CO2 în comparaţie cu pădurile îmbătrânite;

• Utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă.

Puncte tari Puncte slabe • Nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului • Sunt 4 staţii de monitorizare automată a aerului • Există un autolaborator mobil pentru supravegherea poluării atmosferice • Sunt promovate investiţiile în tehnologiile ecologice • Existenţa unui Masterplan privind infrastructura de transport • Existenţa unui Masterplan pentru sistem integrat de management al deşeurilor

• Traficul auto ridicat • Lipsa centurilor ocolitoare • Parc redus de vehicule ecologice pentru transportul public • Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban

Oportunităţi Ameninţări • Tehnologii noi, ecologice pentru fermele zootehnice • Disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de a reîmpăduri terenurile • Finanţări UE, PNDR (Măsura 125) • Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu

• Lipsa suportului financiar de întreţinere al aparaturii de monitorizare a aerului • Nerealizarea măsurilor din planul de acţiuni în cazul redeschiderii activităţii S.C. Sometra S.A. Copşa Mică • Reducerea spaţiilor verzi urbane

Sursa: Strategia de dezvoltare a judetului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 şi direcţiile de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020

Evidenţierea calităţii aerului se va face prin prezentarea poluării de impact, cu diferite noxe măsurate (SO2, Nox,CO,Ozon,BTX, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile) în reţeaua de supraveghere a ARPM Sibiu formată din patru staţii fixe, amplasate în zonele Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş. Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu a fost reprezentată de S.C. “SOMETRA” S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu, cupru, aur, argint) şi industria chimică (acid sulfuric şi negru de fum).Dupa incetarea partiala a activitatii SC Sometra SA (martie 2009) , nu s-au mai inregistrat depasiri ale Valorii limita la poluantul SO2 iar numarul de depasiri ale Valorii limita la PM10 a scazut până la incadrarea in limitele impuse de OM 592/2002. O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi rurale din judeţ. La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu), industria sticlei, faianţei şi porţelanului (Avrig, Sibiu, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria alimentară (Sibiu, Mediaş etc.). Ca urmare a incetarii temporare a activitatii SC Sometra SA , emisiile de SO2 provenite de pe platforma industrială a societatii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel incat se observa ca precipitaţiile din această zonă au un caracter similar celor din alte zone ale Judetului Sibiu.

Calitatea apelor Resursele de apă dulce ale României sunt reduse faţă de media europeană şi nu au o repartiţie spaţială şi temporală uniformă. Calitatea acestora este mai puţin afectată în prezent de consumul de

7

îngrăşăminte din agricultură şi mai mult de infrastructura precară a sistemelor de canalizare şi epurare a apei din spaţiul rural. Exceptând Dunărea, România are o medie de numai 2.660 m3 apă/ locuitor/ an, comparativ cu media europeană de 4.000 m3 apă/ locuitor/ an, România fiind încadrată în categoria de ţări cu resurse sărace în apă. Pentru viitor, pe termen mediu şi lung, se prognozează reintroducerea practicilor agricole intensive la scară largă, ca urmare a aderării la UE. Tendinţe similare sunt anticipate şi privitor la utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor. În prezent, calitatea cea mai slabă a apelor subterane se înregistrează în mediul rural, acolo unde reţeaua de canalizare nu există sau este puţin dezvoltată şi deşeurile ajung direct în apele subterane (prin latrinele permeabile şi prin şanţurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer). România a implementat din punct de vedere legislativ Directiva CE 2000/ 60 (Directiva Cadru Apă) în legislaţia naţională – Legea Apelor (107/ 1996) fiind amendată cu obiectivul general de “atingere a unei bune stări a apelor până în anul 2015”, prin Legea nr.310/ 2004. Pentru fiecare bazin/ spaţiu hidrografic se va elabora un plan de management până la data de 22 decembrie 2009. Planurile de management vor cuprinde: prezentarea generală a bazinului/spaţiului hidrografic, caracterizarea apelor de suprafaţă, caracterizarea apelor subterane, identificarea şi cartarea zonelor protejate, analiza economică, monitoringul integrat al apelor, obiectivele de mediu, programe de măsuri, programe speciale de măsuri pentru sub-bazine, categorii şi tipuri de ape, precum şi informarea, consultarea şi participarea publicului. Prin raportările din anii 2003 şi 2004 România a informat Comisia Europeană referitor la autoritatea competentă şi bazinele hidrografice, caracteristicile bazinelor hidrografice, impactul activităţilor antropice, analiza economică precum şi informaţii despre ariile protejate şi consultarea publicului, răspunzând astfel cerinţelor Art. 3 (8) şi Anexa I, art. 5, Anexa II şi Anexa III, art. 6 şi Anexa IV din Directivă. Raportul din anul 2006 a cuprins informaţii referitoare la sistemul de monitorizare al apelor, în conformitate cu Art. 8 (1), în acest raport fiind cuprinsă o sinteză a programelor de monitorizare pentru fiecare bazin hidrografic. Stabilirea programelor de măsuri pentru reducerea presiunilor chimice şi a celor hidromorfologice este în prezent, în curs de desfăşurare. În ceea ce priveşte implementarea Directivei CE 91/676 CEE (Directiva Nitraţi), la sfârşitul anului 2004 s-a realizat o inventariere la nivel de unităţi administrativ-teritoriale (NUTS 5) pentru a se identifica zonele vulnerabile la nitraţi (Harta comunelor desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi rezultaţi din activităţi specifice agriculturii – Anexa 2.21 din Planul Naţional Strategic). Pe baza acestei inventarieri, au fost identificate 251 comune cu o suprafaţă totală de cca. 1,6 milioane hectare reprezentând 6,7% din suprafaţa României, din care teren agricol cca. 1,1 milioane hectare reprezentând 7,6% din total teren agricol, teren arabil cca. 0,7 milioane hectare reprezentând 7,8% din total teren arabil, pajişti cca. 0,3 milioane hectare reprezentând 6,7% din pajişti. Categoriile de zone vulnerabile la nitraţi desemnate sunt: a) zone potenţial vulnerabile ca urmare a antrenării nitraţilor către corpurile de apă de suprafaţă prin scurgere pe versanţi; b) zone potenţial vulnerabile prin percolarea nitraţilor sub stratul de sol către acviferele libere; c) zone cu risc ridicat de vulnerabilitate la percolarea nitraţilor sub stratul de sol către acviferele libere. Pentru asigurarea monitorizării poluării din surse şi activităţi agricole a fost organizat Monitoringul suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane, care face parte din Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor. Prin intermediul acestui sistem de monitoring se urmăreşte supravegherea concentraţiilor de azotaţi în apele dulci precum şi verificarea periodică a stării de eutrofizare a apelor dulci şi a apelor din zona costieră. Programele de acţiune sunt elaborate pe baza elementelor specificate în Anexa 2 şi Anexa 3 din Directiva Nitraţi. Se poate estima că în prezent, multe ferme din zonele vulnerabile la nitraţi nu au capacităţi adecvate de stocare a gunoiului de grajd, neîndeplinind încă în totalitate cerinţele de protecţie a apei. În unele regiuni ale ţării există zone cu exces de umiditate şi zone expuse la inundaţii. Aceste zone sunt importante pentru managementul conservării biodiversităţii şi sunt prezente în numeroase regiuni ale ţării.

8

Puncte tari Puncte slabe

• Existenţa unui Masterplan privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu • Existenţa unui Masterplan privind extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu • Sunt depuse multe proiecte pentru accesarea de alte fonduri pentru realizarea infrastructurii hidroedilitare pentru localităţile care nu sunt cuprinse în Masterplan • Resursele cantitative de apă sunt suficiente • 86,13% din resursele de apă sunt corespunzătoare calitativ (categoria a II-a, bazinul Olt) • Nu există probleme semnificative din punct de vedere al poluării rezultate din industria zootehnică • Sunt în execuţie lucrări de corecţie a torenţilor • Sunt în actualizare studiile de inundabilitate • Există un Plan judeţean de apărare împotriva inundaţiilor • Tendinţa de reducere a consumului de apă

• Sunt identificate 14 zone în care apele subterane prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi • Infrastructura de alimentare deficitară • Infrastructura de canalizare deficitară • Lipsa contorizării consumului de apă în mediul rural • Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de pădure • Reţelele vechi de alimentare cu apă • Pierderi mari la alimentarea cu apă • Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din sistemul centralizat nu este corespunzătoare calitativ • Captarea şi tratarea apei este deficitară

Oportunităţi Ameninţări • Disponibilitatea fondurilor UE, bugetare • Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu

• Schimbările climatice care pot duce la fenomene extreme de inundaţii/secetă • Nerespectarea planurilor de inundabilitate • Acordarea de către autorităţile publice a avizelor de construcţie în zonele inundabile

Sursa: Strategia de dezvoltare a judetului sibiu pentru perioada 2010 – 2013 si directiile de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020.

Conform Directivei Parlamentului şi a Consiliului European 60/ 2000/ EC privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii apei, „apa nu este un produs comercial ci este un patrimoniu care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.” Evaluarea calităţii apelor se va baza pe prelucrarea datelor obţinute din sistemul de monitorizare al A.P.M. Sibiu şi din datele furnizate de Compania Naţională Apele Române, Direcţia Apele Române Mureş şi Olt. Evaluarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă se va baza pe prelucrarea datelor analitice primare obţinute lunar în secţiunile de supraveghere din cele două bazine hidrografice din judeţ: bazinul hidrografic Olt şi bazinul hidrografic Mureş În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile. Conform raportului privind starea calitatii factorilor de mediu 2008, principalele surse poluatoare din cele două bazine hidrografice sunt:

S.C. MEDIMPACT S.A., S.C. AUTOMECANICA S.A. şi S.C. EMAILUL S.A. din municipiul Mediaş – râul receptor Târnava Mare

S.C. PRESCOM S.A. Cisnădie – râul receptor Cisnădie

9

S.C. URBIS S.A. Agnita – râul receptor Hârtibaciu S.C. GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCĂ S.A. Agnita – râul receptor Agnita S.C. CARMOLIMP S.R.L. Veştem – râul receptor Cibiu S.C. ROMANOFIR S.A. Tălmaciu – râul receptor Sadu

Conform aceluiaşi raport din anul 2008, în judeţul Sibiu există 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 1440 km. Apa potabilă distribuită consumatorilor are un total de 40937 mii m3 , din care 29392 mii m3 pentru uz casnic şi 7761 mii m3 pentru uz public. Din totalul de apă distribuită pentru uz casnic, un total de 23825 mii m3 (reprezentând 58,2%), se distribuie prin apometre. În judeţul Sibiu sunt 8 uzine de apă, în localităţile: Sibiu, Cisnădie, Avrig, Sălişte, Arpaşu de Jos, Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică. Uzina de apă Sibiu distribuie apă pentru localităţile: Sibiu, Şura Mică, Ocna Sibiului, Şelimbăr, Veştem, Mohu, Bungard, Cristian. In 2008 s-au recoltat 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele s-au încadrat chimic şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %. Pentru stabilirea calitatii apelor de suprafaţă curgătoare, a lacurilor si a apelor subterane se vor prezinta comparativ datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu din perioada 2003-2009. Un interes aparte va fi acordat situaţiei apelor uzate şi gradului de epurare. Cantităţile mari de substanţe poluante evacuate anual în receptori naturali se datorează funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de preepurare şi epurare, precum şi inexistenţei staţiilor de epurare pentru localităţile urbane Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului şi pentru localităţile rurale.

Calitatea solurilor România dispune de soluri de bună calitate, însă fenomene ca eroziunea solului, seceta, balanţa negativă a apei în sol sau gleizarea, salinizarea, acidifierea sau alcalinizarea şi compactarea afectează foarte mult fertilitatea acestora. Calitatea terenurilor agricole, exprimată prin notele de bonitare ale acestora, deşi nu exprimă în totalitate cantitatea de humus din sol reflectând şi alţi factori de mediu (în special clima) ce influenţează cultura plantelor, reprezintă un bun indicator al solurilor cu cantităţi ridicate de humus. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota de medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte până la clasa a V-a – 1-20 puncte). Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 63,34% din suprafaţa cartată, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a. Practic în clasa I de calitate la arabil intră doar 8,77% din totalul terenurilor agricole, restul claselor prezentând diferite restricţii. În cazul păşunilor şi al fâneţelor, majoritare sunt clasele III-V, în cel al viilor, clasele II-IV, iar al livezilor, clasele III-V. Eroziunea prin apă, una dintre cele mai mari probleme ale solurilor din România, este prezentă în diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa 2,3 milioane amenajate cu lucrări antierozionale, în prezent degradate puternic în cea mai mare parte; aceasta împreună cu alunecările de teren (circa 0,7 milioane ha) provoacă pierderi de sol de până la 41,5 t/ha/an. Eroziunea eoliană se manifestă pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscând că, în ultimii ani, s-au defrişat unele păduri şi perdele de protecţie din zone cu soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Excesul periodic de umiditate în sol afectează circa 3,8 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrări de desecare-drenaj. Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrări de îndiguire vechi sau ineficiente, neîntreţinute, înregistrându-se pagube importante prin distrugerea gospodăriilor, culturilor agricole, şeptelului, a căilor de comunicaţie şi pierderi de vieţi omeneşti. Conţinutul excesiv de schelet în partea superioară a solului afectează circa 0,3 milioane ha. Sărăturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinţe de agravare în perimetrele irigate sau drenate şi iraţional exploatate, sau în alte areale cu potenţial de sărăturare secundară, care însumează încă 0,6 mil. ha. Deteriorarea structurii şi compactarea solului ("talpa plugului") se manifestă pe circa 6,5 mil. ha; compactarea primară este prezentă pe circa 2 mil. ha terenuri arabile, iar tendinţa de

10

formare a crustei la suprafaţa solului, pe circa 2,3 mil ha. (sursa: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013)

Puncte tari Puncte slabe • Există o inventariere a siturilor contaminate • Se fac lucrări de împădurire a zonelor cu risc de alunecări de teren • Se folosesc îngrăşămintele naturale

• Situri contaminate şi costuri mari pentru decontaminarea siturilor contaminate • Există zone care prezintă pericol de alunecări de teren • Nu sunt identificate toate zonele în care solul prezintă fenomene de eroziune • Nu există unităţi specializate de decontaminare în caz de poluare accidentală • Practicarea sporturilor extreme în zone neamenajate (Hill Climbing)

Oportunităţi Ameninţări • Fonduri UE şi naţionale (împădurirea terenurilor, îmbunătăţiri funciare)

• Lipsa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare


Solul este un sistem dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă, format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu este de 543.248 ha, ponderea principală fiind reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (34%), terenurile neagricole ocupând doar 10% din suprafaţa totală. Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :

- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.) - acţiuni antropice agricole şi triale. În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens

negativ şi având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Vor fi evidentiati agentii cu impact deosebit asupra solului: agricultura prin utilizarea ingrasamintelor, a produselor fitosanitare. Principalele categoriile de plante ce au beneficiat de erbicidare sunt reprezentate de cerealele păioase şi porumb şi mai puţin de legume, pomi fructiferi şi viţă de vie. Suprafeţele cele mai mari pe care s-au utilizat insecticide au fost la culturile de cartof şi la pomii fructiferi. Fungicidele utilizate în anul 2008 au fost utilizate cu precădere la cereale păioase (tratament sămânţă), la cartof, pomi fructiferi şi viţă de vie. Problematica terenurilor degradate apare ca efect al unor fenomene naturale şi cvasinaturale de tipul alunecărilor de teren, eroziunilor, excesului de umiditate, surpărilor, sărăturilor etc. Se pot exemplifica astfel de zone în apropierea localităţilor Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Pânca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Bazna, Dârlos etc. La acest tip de degradare a solului se adaugă şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC Sometra SA Copşa Mică.

Situri contaminate şi potential contaminate din jud. Sibiu Situri contaminate Situri potential contaminate

SC PARC INDUSTRIAL Copşa Mică SA - Activitate industrială

SC SIBAVIS SA, Sibiu - Activităţi zootehnice-Fermă păsări

SC DRUMURI ŞI PRESTĂRI CONSTRUCŢII SA Sibiu - Depozit deşeuri municipale

SC VENTURELLI PROD SRL, Avrig, Activităţi zootehnice - Creşterea porcinelor pt prăsilă, producţie şsi sacrificare

SC PETROM SA BUCUREŞTI - PECO Sibiu -

SC CARMOLIMP SRL UCEA DE JOS jud. Braşov, Complexul de porci Veştem -

11

Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate

Activităţi zootehnice-creşterea şi îngrăşarea porcinelor

SC APĂ CANAL SA Sibiu - Colectare şi depozitare şlamuri industriale şi produse petroliere

SC GOSPODARIRE ORAŞENEASCĂ Avrig SA - Depozit deşeuri municipale

SC SOMETRA SA, Copşa Mică - Industrie metalurgică neferoasă

SC ROMBAT SA , Bistriţa, Punct de lucru REBAT Copşa Mică - Recuperare plumb din acumulatori uzaţi

S.C. PROMBAT S.A. Loc. Copşa Mică, Recuperare deşeuri şi resturi metalice şi nemetalice reciclabile

Situaţia obiectivelor din jud. Sibiu care se supun HG 804/2007 în aprilie 2011 era următoarea:

Num

ele

si ad

resa

ag

entu

lui e

cono

mic

Adr

esă

ampl

asa

m

ent

Dom

eniu

de

activ

itate

- ac

tivita

tea

prin

cipa

lă, c

odul

C

AEN

, cat

egor

ia d

e ac

tivita

te c

f. A

NEX

EI n

r.1 d

in

OU

G 1

52/2

005)

Cla

sific

area

op

erat

orul

ui

(R

M, r

m)

Nr.

insta

latii

re

leva

nte

pent

ru

secu

ritat

e

Den

umire

a su

bsta

ntei

Fraz

ele

de ri

sc

asoc

iate

SC EUROFOAM SRL

Selimbar Str.Garii nr.13

Productie spume poliuretanice

RM 4 Toluen diizocianat (TDI)

R 26; R 36/37; R 40; R 42/43; R 52/53

SC APA-CANAL SA

Sibiu Str.Eschil nr.6

Captare, tratare si distributie apa potabila

rm 1 Clor gazos (Cl2)

R 23; R 36/37; R 37; R 38

Depozitul de inmagazinare subterana a gazelor naturale

Cetatea de Balta

Depozit de inmagazinare subterana a gazelor naturale

RM 1 Gaz metan CH4

Substanţa nominalizată, foarte inflamabil (F+), fraze de risc R : 12 – extrem de inflamabil

În cadrul judeţului Sibiu există 12 instalaţii IPPC autorizate, prezentate în tabelul următor:

Obiectiv IPPC Sediul central al firmei Puncte de lucru în jud.Sibiu

SC ROMBAT SA Loc. Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr.6 Jud. Bistrita Nasaud.

Loc. Copsa Mica, Str. Uzinei, nr.2

S.C. PROMBAT SA Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2 Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2

SC COMPA SA Loc. Sibiu, str.Henri Coanda, nr.8 Jud Sibiu

Loc. Sibiu str.Henri Coanda, nr.8,

S.C. THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA SA

Loc.Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 Jud. Sibiu

Loc. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8

SC WIENERBERGER SRL Loc. Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 75, etaj 5, Sector 5, cod 050557

Loc. Sibiu, Str. Podului, nr. 127

S.C. BIO ENERGY S.R.L. Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24, Jud. Sibiu

Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24

SC TRACON SRL BRAILA

Loc. Braila, str. Vapoarelor, nr.21 Loc. Cristian

SC TRANSAVIA SA Oiejdea soseaua Alba Iulia - Cluj Napoca km.11

Loc. Miercurea Sibiului

S.C. SOMETRA SA

Loc. Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1 Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Str. Fabricilor nr. 1

S.C. VENTURELLI PROD S.R.L.

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200, Jud. Sibiu .

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200

12

SC SIBAVIS SA Loc. Sibiu, str. Viile Sibiului, nr.1, Jud. Sibiu

Loc. Sibiu str. Viile Sibiului, nr.1,

S.C. CARMOLIMP SRL Loc. Ucea de Jos, jud. Brasov Loc. Vestem Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică, chimică sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor, ferme, abatoare. Obiectivele prezentate în tabelul anterior au primit autorizaţii integrate de mediu, în baza O.U.G. nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Autorizaţia integrată de mediu pentru aceste obiective include condiţiile necesare pentru asigurarea că:

1) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

2) nu este cauzată nici o poluare semnificativă; 3) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate sau,

în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

4) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor; 5) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de funcţionare; 6) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite orice risc de

poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfacatoare pentru a fi utilizat în circuitul economic;

7) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei; Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformării cu autorizaţia. Nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept. Patrimoniul natural şi construit Zone naturale valoroase Intrucât judetul Sibiu este caracterizat printr-un nivel ridicat de biodiversitate - din punct de vedere al numărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedere al suprafeţelor deţinute de acestea, se impune conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi forestiere. Modificările actuale de peisaj pun în evidenţă ameninţări serioase: intensificarea activităţilor agricole ce afectează cu precădere zonele mai productive şi abandonarea activităţilor agricole ce se manifestă mai ales în zonele slab productive. Dintre statele membre ale U.E., România deţine cea mai mare diversitate biogeografică (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflându-se în majoritate într-o stare favorabilă de conservare. Habitatele din România sunt caracterizate de o anumită compoziţie a florei şi a faunei, componente ale biocenozelor şi sunt influenţate de diferiţi factori climatici sau edafici.

13

În afara ariilor protejate de interes naţional, prin intermediul Programului IBA (Important Birds Area / Arii de Importanţă Avifaunistică) au fost identificate în România cele mai importante arii pentru menţinerea populaţiilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor de interes internaţional sau prioritare la nivel comunitar precum şi a speciilor migratoare. În România programul este derulat de către Societatea Ornitologică Română (partener BirdLife în Romania) şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii “Grupul Milvus”. Pe baza datelor adunate în special în ultimii 10 ani, au fost identificate la nivelul întregii ţări 132 de IBA-uri, acoperind cca. 17% din suprafaţa ţării. O bună parte din teritoriul naţional este acoperită de reţeaua comunitară de arii protejate Natura 2000. Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, în România se regăsesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar şi a căror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC). Până în prezent au fost identificate ca situri Natura 2000 un număr de:

• 108 situri SPA (Arii de Protecţie Specială Avifaunistică) reprezentând aproximativ 11,89% din teritoriul României;

• 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanţă Comunitară) reprezentând aproximativ 13,21% din teritoriul României. Regimul de protecţie pentru aceste situri de interes comunitar a fost impus la nivel naţional, în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, prin următoarele acte normative:

• Ordinul MMDD nr. 776/2007 pentru declararea SCI şi • Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 pentru declararea SPA. Arealul siturilor incluse în Reţeaua

Europeană Natura 2000 acoperă aproximativ 17,84% din teritoriul naţional. Conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole

Deşi în cazul României (şi chiar la nivel european) există foarte puţină experienţă în utilizarea acestui concept, un pas important a fost realizat în vederea identificării terenurilor agricole cu înaltă valoare naturală, utilizându-se metode oferite de studiile dezvoltate până în prezent. S-a urmărit identificarea zonelor caracterizate de prezenţa abundentă a pajiştilor semi-naturale, în general asociate cu existenţa unei diversităţi ridicate a speciilor şi a habitatelor. Rezultatul clasificării arată faptul că în prezent cca. 2,4 milioane hectare de pajişti semi-naturale pot fi clasificate ca teren agricol cu înaltă valoare naturală. Pajiştile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renunţarea în unele zone la activităţile agricole tradiţionale (cosit, păşunat) conduce la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj. Cu deosebire, în zona montană există o tendinţă de abandonare a activităţilor agricole, mai ales în cazul pajiştilor semi-naturale. În acelaşi timp, în unele regiuni ale ţării pajiştile sunt ameninţate de intensivizarea agriculturii şi practicarea acesteia pe suprafeţe compacte şi largi, exercitându-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, în special asupra biodiversităţii. De asemenea, în unele zone ale ţării desemnate ca IBA sunt prezente păsări care deţin în România o pondere importantă din populaţia la nivel UE – 27, cum ar fi Lanius minor (cca. 97%), Falco vespertinus (cca. 50%), Crex crex (cca. 28%) etc., iar în unele dintre IBA sunt prezente şi păsări care sunt vulnerabile, periclitate sau rare, numărul de exemplare din aceste specii de păsări fiind foarte mic. În general, se poate spune că populaţiile al căror habitat îl constituie terenurile agricole şi forestiere înregistrează o stare favorabilă de conservare şi nu există presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este în mare măsură urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii în România. În particular, există şi areale asupra cărora presiunea exercitată de către activităţile antropice s-a resimţit printr-o evoluţie nefavorabilă asupra stării de conservare a speciilor sălbatice.

Agro – biodiversitatea

România deţine o importantă bază genetică atât în rândul plantelor de cultură cât şi al animalelor domestice, strâns legată de agro – sistemele tradiţionale. În ceea ce priveşte agro-biodiversitatea, România este una dintre puţinele ţări europene în care agrosistemele tradiţionale reprezintă rezervoare

14

semnificative din punct de vedere al diversităţii genetice a plantelor de cultură şi a animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare şi dezvoltare (in situ). România este interesată să conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, şi care sunt în pericol de dispariţie. În catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt încă active, 19 în potenţial pericol şi 34 dispărute). Trebuie notat totuşi că multe rase locale (Ţurcană, Ţigaie, Capra Carpatină etc.) au un sistem de reproducţie în comunităţi locale (izolare reproductivă pe o anumită arie, fără registru genealogic şi controlul oficial al producţiei, selecţia fiind făcută după preferinţa proprietarilor). Ca varietăţi de plante există populaţii locale aflate pe cale de dispariţie, distribuite în multe regiuni. O importanţă mare este acordată şi livezilor.

Conservarea biodiversităţii pe terenurile forestiere

România dispune de o mare diversitate forestieră şi este una dintre puţinele ţări europene care mai posedă păduri virgine. Multe dintre aceste păduri joacă roluri importante de mediu şi ca spaţiu recreaţional, dar reprezintă în acelaşi timp şi o importantă valoare economică. În ceea ce priveşte relaţia dintre păduri şi managementul biodiversităţii, România este una dintre puţinele ţări europene care încă deţine păduri virgine – aproximativ 300.000 ha, prezente în cea mai mare parte în zona montană. Pădurile deţin funcţii multiple, spre exemplu, aici se regăsesc habitate importante pentru fauna sălbatică (mai ales acolo unde există potenţiale situri Natura 2000), asigură funcţia de protecţie în bazinele torenţiale, dar deţin şi alte funcţii de protecţie şi asigură, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunităţilor umane. Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanţă mare sau crucială, pădurile pot fi clasificate ca având valoare înaltă de conservare. Până la finalul anului 2005, 1.119,7 mii ha de păduri în România au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestieră (SCF). Peste 9% din suprafaţa forestieră (574.878 ha) este situată în arii protejate, managementul acesteia vizând conservarea biodiversităţii (sursa: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, 2006 – Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor Naţionale).

Biodiveristate Puncte tari Puncte slabe • Pondere ridicată de arii naturale protejate de interes naţional şi comunitar • Capital natural valoros • Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată a habitatelor naturale şi seminaturale • Masterplan pentru sistem integrat de management al deşeurilor • Plan Judeţean de Gestiunea Deşeurilor • Masterplan pentru infrastructura de apă şi apă uzată

• Lipsa planurilor de management pentru 16 din cele 18 arii naturale protejate • Absenţa administrării şi custodiei ariilor protejate • Capacitate administrativă scăzută • Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale • Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Oportunităţi Ameninţări • Existenţa fondurilor UE: plăţi măsuri agromediu Axa 2, LEADER, Axa 4, POS Mediu Axa 4, POR, LIFE+ • Existenţa GAL-urilor • Existenţa ONG-urilor • Existenţa ULBS • Existenţa ARPM Sibiu • Existenţa POS Mediu

• Neîndeplinirea obiectivelor prin neatingerea indicatorilor negociaţi în domeniul protecţiei naturii • Absorbţie scăzută de fonduri • Neconcordanţe legislative şi transpunerea incompletă a prevederilor directivelor UE • Posibilitatea apariţiei blocajelor în cofinanţarea proiectelor


15

Mediul biogeografic deosebit de complex al judeţului Sibiu a creat o mare varietate de ecosisteme, habitate precum şi o diversitate biologică inestimabilă prin unicitatea lor. Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acestora, constituie unul din principiile importante ale dezvoltării durabile. În acest sens se va folosi baza de date a Ministerului Mediului privind protecţia naturii pentru indentificarea, pe teritoriul judeţului Sibiu, zonelor valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unui regim special pentru protecţie. Componentele patrimoniului natural au fost declarate zone protejate printr-o serie de acte şi legi cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, ultima fiind Legea privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate nr. 5/2000. Ca urmare a apariţiei Legii nr. 462/2001, instituţiile de învăţământ superior, în colaborare cu autoritatea publică locală pentru protecţia mediului (APM Sibiu) au reîncadrat ariile naturale protejate în categoriile stabilite de această lege. În concordanţă cu OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi cu lucrări ştiinţifice privind habitatele de interes comunitar, la nivelul judeţului Sibiu au fost inventariate 36 de tipuri de habitate. În anul 2010 au fost propuse noi situri Natura 2000, printre care situri de importanţă comunitară: ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest, ROSCI0382 Râul Târnava Mare, ROSCI0211 Podişul Secaşelor. Totodată au fost retrasate limitele siturilor SCI Frumoasa, SCI Munţii Făgăraş, SCI Sighişoara Târnava Mare, SPA Frumoasa, SPA Piemontul Făgăraş, SPA Podişul Hârtibaciului, în cadrul cărora s-au extins unele situri de importanţă comunitară: ROSCI0093 Insulele stepice de lângă Slimnic-Şura Mică, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu şi arii speciale de protecţie avifaunsitică: ROSPA0098 Piemontul Făgăraş.

Tipurile de habitate naturale din judetul Sibiu

Nr. ctr.

Denumire habitat Cod Natura

2000

Localizare

Habitate costiere, marine şi dune 1 Pajişti saraturate continentale 1340 Teritoriul administrativ al localităţilor Ocna

Sibiului, Miercurea Sibiului 2 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu

vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea

3130 SCI Sighişoara Târnava Mare

3 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition


4 Râuri alpine şi vegetatie lemnoasă cu Myricaria germanica

3230 SCI Munţii Făgăraş

5 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora, cu vegetaţie erbacee


6 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane


Habitate de pajişti şi tufărişuri 7 Pajişti alpine şi boreale 4060 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 8 Pajişt cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum

(Mugo-Rhododendretum hirsuti) 4070 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 9 Desişuri cu Salix subarctica 4080 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 40A0 SCI Sighişoara Târnava Mare

10 Pajişti boreale şi alpine silicoase 6150 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

11 Pajişti uscate semi-naturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros

6210 SCI Movilele de la Păucea SCI Insulele Stepice de la Slimnic

SCI Sighişoara Târnava Mare 12 Pajişti de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor

muntoase 6230 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 13 Pajişti stepice subpanonice 6240 SCI Insulele Stepice de la Slimnic

SCI Sighişoara Târnava Mare 14 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau

argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) 6410 SCI Frumoasa

15 Asociaţii de lizieră cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan si alpin

6430 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

SCI Sighişoara Târnava Mare 16 Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis,

Sangiusorba officinalis) 6510 SCI Sighişoara Târnava Mare

16

17 Fâneţe montane 6520 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

Habitate din turbării şi mlaştini 18 Comunităţi depresionare din Rhynchosparion pe

substraturi turboase 7150 SCI Mlaca Tătarilor

Habitate de stâncării şi peşteri 19 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia

alpinae şi Galeopsitalia ladani) 8110 SCI Munţii Făgăraş

20 Grohotiş calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii)


21 Pante stancoase silicioase cu vegetatie chasrmofitică 8220 SCI Munţii Făgăraş Habitate de pădure

22 Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

SCI Sighişoara Târnava Mare 23 Păduri tip Asperulo-Fagetum 9130 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş

SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare SCI Sighişoara Târnava Mare

24 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli

9160 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de amestec cu gorun

25 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9170 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Sighişoara Târnava Mare

26 Păduri de Tilio-Acerion cu versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene


27 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)

91E0 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

SCI Sighişoara Târnava Mare 28 Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus 91G0 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, zona

dealurilor intracarpatice, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun

29 Păduri panonice cu Quercus pubescens 91H0 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare

SCI Sighişoara Târnava Mare 30 Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur 91I0 SCI Sighişoara Târnava Mare 31 Păduri de fag dacice (Symphyto-Faglon) 91V0 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare

32 Păduri dacicede stejar şi carpen 91Y0 SCI Sighişoara Târnava Mare 33 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92A0 SCI Sighişoara Târnava Mare 34 Păduri acidofile ci Picea din etajele alpine muntoase 9410 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 35 Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra 9420 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş Sursa: Directiva Habitate a Consiliului Europei 92/43 EEC şi Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu

Au fost preluate spre administrare şi custodie 9 arii naturale protejate de interese european şi 12 arii naturale protejate de interes naţional şi local, prezentate în tabelul următor:

Nr. ctr.

Aria naturală protejată, preluată în adminsitrare/ custodie

Adminsitratorul/ custodele ariei naturale protejate

1 Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului

Direcţia Silvică Sibiu

2 ROSCI0093 Insulele stepice de lângă Slimnic (include o arie protejată de interes naţional)

ARPM Sibiu

3 ROSCI0118 Movilele de la Păucea ARPM SIBIU 4 ROSPA0099 Podişul Hîrtibaciului (include o arie

protejată de interes naţional) Sociatatea Progresul Silvic

5 ROSCI0227 Sighişoara – Tîrnava Mare Sociatatea Progresul Silvic 6 ROSPA0003 Avrig – Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECOProtection 7 ROSPA0098 Piemontul Făgăraş (include o

arie protejată de interes local) OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig

8 ROSCI0122 Munţii Făgăraş (include 2 arii protejată de interes naţional)

OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig

9 ROSPA0043 Frumoasa (include 5 arii protejată de interes naţional)

Consiliul Judeţean Alba

17

10 ROSCI0085 Frumoasa (include 6 arii protejată de interes naţional)

Consiliul Judeţean Alba

Sursa: Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu, anul 2010, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu Realizarea planurilor de management pentru ariile naturale preluate în custodie intră în atribuţiile ARPM Sibiu, în cursul anului 2010 fiind inaintată cererea de finanţare, din fonduri europene, a proiectului „Managementul conservativ al siturilor de importanţă comunitară Insulele stepice de lângă Slimnic, Movilele de la Păucea şi Mlaca Tâtarilor”.

Natura 2000 In contextul devoltării durabile, reţeaua Natura 2000 a devenit un element prioritar în elaborarea planurilor de amenajarea teritoriului. Pe teritoriul administrativ al judeţului Sibiu a fost desemnat un număr de 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică), declarate prin H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi un număr de 9 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară), declarate prin Ord.1964/2007 privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Pentru toate planurile care urmează să se desfăşoare în acestea, precum şi în vecinătatea acestora, se aplică prevederile referitoare la procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi la procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) sunt următoarele: Avrig- Scorei-Făgăraş, Piemontul Făgăraş, Frumoasa şi Podişul Hârtibaciului. Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 241.736,11 ha şi reprezintă 44,49% din suprafaţa judeţului. Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) sunt următoarele: Frumoasa, Insulele stepice de la Slimnic, Mlaca Tătarilor, Movilele de la Păucea, Munţii Făgăraş, Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, Pădurea de stejar pufos de la Petiş, Pădurea de stejar pufos de pe Tîrnava Mare, Sighişoara – Tîrnava Mare. Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 133.333,01 ha şi reprezintă 24.54 % din suprafaţa judeţului Sibiu. Prin suprapunerea propunerilor de situri Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de 262.258.37 ha, aceasta reprezentând aproximativ 48.07% din suprafaţa judeţului.

Fondul forestier

Actualele tendinţe ale silviculturii sibiene sunt acelea de a constitui păduri de interes social destinate colectivităţilor umane. Această tendinţă este impusă de ritmul accelerat al dezvoltării industriale ca urmare directă asupra degradării mediului înconjurător. Aceste păduri vor fi delimitate după criterii funcţionale şi amenajate ca păduri-parc, păduri de agrement, rezervaţii forestiere pentru diferite obiective sociale s.a. Măsurile de constituire vizează atât pregătirea, transformarea şi specializarea pădurilor existente, cât şi crearea unor noi păduri în jurul localităţilor. Gospodărirea şi dezvoltarea pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia naţională de prevenire a inundaţiilor. Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă subterane sau de suprafaţă, precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor naturale şi de acumulare. Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor. Împăduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare. În condiţiile schimbărilor prin care trece economia forestieră din România este nevoie la nivelul fiecărei direcţii silvice de o gândire managerială complexă şi flexibilă, capabilă să facă faţă multiplelor provocări ale mediului extern şi să cunoască punctele tari şi punctele slabe ale instituţiei conduse. Descentralizarea activităţii economice şi trecerea ei spre competiţia specifică pieţei interne şi internaţionale ridică o problemă majoră: asigurarea autonomiei financiare ca agent economic. În acest scop, acesta trebuie să dispună de toate prerogativele unui organism capabil să facă faţă activităţii

18

economice bazate pe un raport echilibrat între programarea activităţii curente şi fluctuaţiile pieţei libere. În acest context, având la bază situaţia actuală şi în perspectiva obiectivelor propuse pentru viitor, in scopul asigurarea gestionării durabile a pădurilor şi a intensificării rolului acesteia în viaţa social economică, Direcţia Silvice Sibiu, prin programul de management cuprinde prevederi referitoare la: conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere; polifuncţionalitatea ecosistemelor forestiere, stabilitatea şi starea de sănătate a acestora; conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice; menţinerea şi intensificarea funcţiilor de producţie, de protecţie şi sociale ale ecosistemelor forestiere. Fondul forestier total administrat de către Direcţia Silvică Sibiu este de 116.859 ha, din care 63.535 ha proprietate publică a statului, 43.299 ha proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, 10.025 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice. Fondul forestier supravegheat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sibiu totalizează un număr de 77.204 ha, din care 72.321 ha aparţin unităţilor administrativ teritoriale, 4.883 ha proprietate persoane juridice şi persoane fizice.

Direcţia Silvică

În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat diminuări nejustificate a suprafeţei fondului forestier. Solicitările privind scoaterile definitive şi ocupările temporare din fond forestier au fost oportune, iar documentaţiile respective s-au întocmit în condiţiile respectării stricte a prevederilor legale. Asigurarea integrităţii fondului forestier va constitui o preocupare constantă a silvicultorilor sibieni, aceştia fiind conştienţi de faptul că diminuarea suprafeţei pădurilor poate conduce la manifestări dereglatoare complexe, în primul rând la destabilizarea echilibrului ecologic şi a condiţiilor de mediu. În legătură cu asemenea manifestări, se menţionează pierderea capacităţii productive a solului, reducerea biodiversităţii ecologice şi a habitatelor efectivelor de vânat, destabilizarea bazinelor hidrografice, etc. În domeniul regenerării pădurilor se preconizează creşterea suprafeţelor regenerate natural, în detrimentul plantaţiilor integrale, lucru ce va duce şi la creşterea volumului de lucrări pentru ajutorarea regenerărilor naturale în fond forestier. În cadrul strategiei naţionale privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier preocuparea primordială a Direcţiei Silvice Sibiu este asigurarea permanentei, stabilităţii, biodiversităţii fondului forestier pe care-l administrează, astfel că nici o suprafaţă de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, în urma aplicării prevederilor amenajamentelor silvice, să nu rămână neîmpădurită. În afara terenurilor degradate preluate sau achiziţionate, Direcţia Silvică Sibiu se confruntă la nivelul judeţului Sibiu şi cu existenţa unor suprafeţe degradate în zona Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt complexe, proceselor de eroziune asociindu-se fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare.

Patrimoniul cultural construit Situaţia patrimoniului construit din judeţul Sibiu – conform Legii nr. 422/2001 şi Lista M.C.P.N stabilită prin OM 2361 din 12-07-2010 – era următoarea:


19

- Numărul mare de zone, situri şi obiective construite cu valoare de patrimoniu, clasificate în raport cu interesul suscitat la nivel naţional (Legea nr. 5/2000) sau local (Lista M.C.P.N -2010) - Distribuţia teritorială a patrimoniului construit este inegală, distingându-se două zone mari – NE şi SV – în care, există peste 60 % din construcţiile cu valoare culturală din judeţ - Amploarea, valoarea şi dispunerea patrimoniului construit în zone compacte constituie un potenţial turistic şi cultural important - Monitorizarea stării fizice a întregului patrimoniu cultural din judeţ se finalizează cu rapoarte lunare

- Mărimea patrimoniul construit judeţean, existent în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea şi intervenţia asupra acestuia să fie dificilă, cel puţin cu mijloacele existente la nivel local - Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele localităţilor, punând probleme de restaurare, conservare şi valorificare nedistructivă - Un mare număr de monumente cu probleme de structură necesită studii geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora în documentaţiile P.U.G.


Judeţul Sibiu este un teritoriu cu o veche şi complexă civilizaţie, care a creat, de-a lungul timpului, numeroase valori intrate în patrimoniul cultural şi istoric. Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – Zone protejate – prezintă lista patrimoniului cultural construit de interes naţional, instituind modul de delimitare provizoriu al zonelor de protecţie al monumentelor. Din punct de vedere istoric monumentele şi ansamblurile construite din judeţ aparţin tuturor epocilor şi perioadele civilizaţiei umane. Descoperirile de la Racoviţa atestă existenţa comunităţilor de pe teritoriul judeţean în cea mai veche cultură din istoria omenirii – „cultura de prund” – acum 1.000.000 - 600.000 ani. Vestigii din neolitic (5500 – 1900 î.H.) au fost găsite în centre precum Caşolţ, Ocna Sibiului, Mediaş şi Boarta, iar din epoca bronzului (1900 – 800 î.H.) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Mediaş, Tilişca, Şura Mare. Bogăţia şi valoarea istorică a vestigiilor din perioadele dacică şi daco-romană stau mărturie pentru nivelul civilizaţiei comunităţilor de pe teritoriul judeţean. Atestarea existenţei creştinismului în acest spaţiu, prin descoperirea donarium-ului de pe Biertan, datat în sec. IV, dezvăluie structura şi stadiul civilizaţiei epocii prefeudale. Din această epocă provin urme ale trecerii popoarelor migratoare la Mediaş (avari), Velţ (huni), Bruiu (goţi) şi Şeica Mică (gepizi). Epoca feudală este marcată de stăpânirea maghiară (sec. IX), care în scopul întăririi structurilor sociale şi apărării colonizează sudul Transilvaniei cu saşi. Această colonizare a atras densitatea cea mai mare în zona Sibiului, care devine cu timpul un teritoriu administrativ district, comitat şi apoi provincie, cu populaţie mixtă română şi săsească. Acest fapt face ca între 1486-1876, Sibiul, Braşovul şi Bistriţa să formeze obştea saşilor (Universitas Saxorum) ca unitate politică, administrativă şi juridică a comunităţilor săseşti din Transilvania. Atacurile turceşti din sec. XV au pus problema, în numeroase comunităţi, a ridicării unor fortificaţii de apărare a bunurilor şi locuitorilor zonelor afectate. Au fost construite noi locuri fortificate în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului, fiind întărite şi cetăţile vechi (Sibiu, Mediaş, Slimnic). La sfârşitul epocii feudale şi în epoca modernă rolul Sibiului se amplifică; odată cu trecerea Transilvaniei în stăpânire habsburgică (1688), acesta devine capitala principatului. În această perioadă, cu precădere în a doua jumătate a sec. XIX, Sibiu a exercitat o influenţă culturală şi ştiinţifică, fiinţând un centru important al emancipării românilor din Ardeal. După actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiu devine capitala Transilvaniei, prin instalarea aici a guvernului provizoriu (Consiliul dirigent) care administra provincia ca parte integrantă a statului unitar român.

20

În epoca modernă, pe teritoriul judeţului s-au construit numeroase imobile – cu funcţii administrative şi culturale - cărora li se conferă în prezent o valoare istorică şi culturală, păstrate într-o formă completă, nealterată: În raport cu condiţiile de existentă ale construcţiilor şi cu starea lor fizică, legată de epoca din care provin, valorile de patrimoniu, de interes naţional, din judeţ se clasifică în: monumente şi ansambluri de arhitectură şi monumente şi situri arheologice. Categoria cea mai numeroasă a monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură, pune cele mai multe probleme de conservare şi valorificare, întrucât acestea se află în fluxul activităţilor umane, fără a mai vorbi de acţiunea factorilor naturali şi sociali. Din punct de vedere al tipologiei monumentelor şi ansamblurilor construite, patrimoniul judeţean se grupează în două zone specifice: Zona mun. Sibiu (de sud) în care predomină ansambluri istorice, urbane şi rurale, bisericile, ansamblurile mânăstireşti şi fortificaţiile; Zona de nord, având ca axă Valea Târnavei Mari, în care sunt specifice bisericile fortificate şi cetăţile; această arie face parte dintr-o zonă mai largă, a centrului Transilvaniei, în care concentrarea patrimoniului construit este foarte mare. În aceste zone există de asemenea ansambluri istorice, urbane şi rurale, care se află în principal în centrele localităţilor, fapt ce amplifică problemele protecţiei şi valorificării nedistructive a acestora.

Zone de risc natural Puncte tari Puncte slabe • Există planuri de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor • Planul de analiză şi acoperire al riscurilor • Capacitate de intervenţie (voluntariat, profesionişti)

• Lipsa personalului şi echipamentului specializat pentru intervenţie în caz de accidente cu substanţe periculoase • Lipsa planurilor digitizate (GIS) • Absenţa mijloacelor de intervenţie aeriană

Oportunităţi Ameninţări • Fonduri UE prin diverse programe de finanţare

• Nu au fost identificate

Sursa: Strategia de dezvoltare a judetului sibiu pentru perioada 2010 – 2013 si directiile de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020. Inundaţii

România are o frecvenţă ridicată de apariţie a inundaţiilor, în special primăvara datorită topirii zăpezii şi a blocării râurilor cu blocuri de gheaţă, precum şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc peste cota normală. În ultimii 16 ani, frecvenţa de producere a inundaţiilor a crescut, ca o consecinţă a schimbărilor climatice, a defrişărilor ilegale dar şi din cauza lipsei menţinerii infrastructurii de prevenire a inundaţiilor. Frecvenţa şi intensitatea acestora pare să fie în creştere. Seceta se manifestă pe circa 7,1 milioane ha, suprafaţă pe care anterior se concentra cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha de teren agricol ce dispunea de sisteme de irigaţii. Se va tine cont de legislatia in vigoare, de sectiunea a V-a a PATN „Zone de risc natural”, aprobata de legea 575/ 2001. Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor din judeţ cuprind regularizări, îndiguiri de maluri şi acumulări nepermanente (Ratiş şi Beneşti pe pr.Hârtibaciu, Nemşa pe pr.Moşna). Vor fi prezentate principalele cauze ale producerii fenomenului, indeosebi viiturile produse de ploile abundente care măresc debitele râurilor.

Alunecări de teren

Folosid aceasi sectiune a PATN, care are la baza studiului “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi

21

Agrochimie, se vor evidenţia tipurile de terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări:

• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări dar cu risc ridicat de accentuare a eroziunii;

• terenuri relativ stabile dar cu fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre, rezultate prin procese naturale de alterare (îngheţ-dezgheţ, variaţii de temperatură);

• terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele);

• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă;

• terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri Despăduririle de proporţii în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, fâneţe şi diverse culturi au determinat expunerea versanţilor proceselor de eroziune şi alunecări de teren. În unitatea montană degradarea terenurilor afectează păşunile alpine, sărăcite şi din cauza păşunatului excesiv precum şi drumurile („Transfăgărăşanul”), potecile sau alte construcţii prin alunecări de teren, avalanşe şi torenţi. Degradarea terenurilor în zona dealurilor este una dintre cele mai extinse din ţară. Etajul colinar şi depresiunile sunt afectate de alunecări de teren în diferite stadii de evoluţie care pot fi identificate pe majoritatea suprafeţelor, concomitent cu o torenţialitate foarte activă. Eroziunea puternică până la excesivă se întâlneşte pe versanţii celor două Secaşe, pe versanţii Visei şi a văilor afluente, pe marginea nordică a depresiunilor Sibiu şi Făgăraş, pe unii versanţi ai Târnavei Mari, pe majoritatea afluenţilor Hârtibaciului şi ai Târnavei. În permanentă reactivare sunt alunecările de pe versantul sudic al Podişului Hârtibaciului, versanţii Târnavei (alunecările de la Copşa Mică evoluează agravate şi de poluarea locală care a dus la distrugerea vegetaţiei). În Podişul Secaşelor despăduririle masive activează alunecările care se extind permanent. În această zonă s-au remarcat în timp alunecările de la Armeni, Broşteni, Soroştin, Aciliu, Amnaş, Dobârca, Apoldu, Topârcea. În Podişul Târnavelor se remarcă alunecările de la Bazna, Chesler, Micăsasa, Curciu, Dârlos, din jurul Mediaşului şi al Dumbrăveniului. Riscuri tehnologice În cadrul judeţului Sibiu există 6 instalaţii relevante pentru securitate, în cadrul unor obiective de tip Seveso, prezentate în tabelul următor:

Obiective SEVESO

Numele şi adresa

agentului economic

Adresa amplasament

Domeniu de activitate

Nr. instalatii relevante

pentru securitate

Denumirea substanţei

Frazele de risc

asociate

Cantitatea totala de substanta

posibil a fi prezenta pe

amplasament ( cap.

proiectata) (t)

Stadiul autorizării

SC EUROFOAM SRL

Str.Gării nr.13, Şelimbăr

Producţie spume poliuretanice

4 Toluen diizocianat (TDI)

R 26; R 36/37; R 40; R 42/43; R 52/53

200 t AM nr.SB 44 din 27.04.2005

22

SC APA-CANAL SA

Str.Eschil nr.6, Sibiu

Captare, tratare şi distribuţie apă potabilă

1 Clor gazos (Cl2)

R 23; R 36/37; R 37; R 38

14 t AM nr.SB 25 din 14.01.2008

Depozitul de inmagazinare subterana a gazelor naturale Cetatea de Balta

Cetatea de Baltă

Depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale

1 Gaz metan CH4

Substanţa nominalizată, foarte inflamabil (F+), fraze de risc R: 12 – extrem de inflamabil

140000 t AM nr. SB 10 din 20.01.2011

SC Eurofoam SRL se constituie într-un obiectiv care poate genera accidente, iar împreună cu obiectivele SC Apă-Canal SA şi Depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Cetatea Albă, se supun prevederilor HG nr. 804/ 2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. În cazul tuturor celor 3 obiective SEVESO nu există posibilitatea manifestării efectului”Domino”. Operatorul are obligaţia să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate. De asemenea, operatorul este obligat să asigure informaţiile necesare autorităţilor publice competente, la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară, în jurul amplasamentelor existente. Conform art. 13. al HG nr. 804/ 2007, autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. În acest scop, autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean efectuează verificări cu privire la: a) poziţionarea noilor amplasamente; b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art.11 ale acestei HG.; c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului stabilesc proceduri adecvate pentru consultări în scopul implementării politicilor prevăzute la alin. (1) şi (3). Procedurile prevăzute la alin.(4) trebuie stabilite astfel încât să se asigure că recomandările tehnice privind riscurile pe care le implică amplasamentul sunt disponibile, fie pentru fiecare caz în parte, fie la modul general, în momentul luării deciziei.

23

Gestionarea deşeurilor In vederea identificării măsurilor necesare de management integrat al deseurilor s-au folosit informatiile furnizate prin Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011 Orizontul de timp al PRGD revizuit este 2008 – 2018.

Conform datelor furnizate de Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011, judetul Sibiu va fi impartit in cinci zone mari de colectare, aferente fie depozitului existent ecologic de la Cristian, fie instalatiilor de gestionare a deseurilor (statii de sortare si statii de transfer).

In figura de mai jos sunt prezentate zonele de colectare, precum si instalatiile de gestionare a deseurilor din judetul Sibiu.

Obiectivele, tintele si masurile de implementare se refera la perioada 2011-2018. Infrastructura existenta de gospodarire a deseurilor din judetul Sibiu cuprinde urmatoarele obiective: - Statii de transfer la Avrig, Agnita si Medias - Statii de sortare la Medias, Cisnadie, Saliste, Agnita - Instalatie de compostare la Avrig (3.600 tone/an) - Depozit conform, ecologic - la Cristian


• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia

• Nu există colectare selectivă la nivelul judeţului

24

1, versiunea Ianuarie 2011 • Statii de transfer la Avrig, Agnita si

Medias • Statii de sortare la Medias, Cisnadie,

Saliste, Agnita • Instalatie de compostare la Avrig

(3.600 tone/an) • Depozit conform, ecologic1` - la

Cristian Exista in faza de proiect - Statie de sortare la Sura Mica (21.500

tone/an) - anul estimat pentru realizarea investitiilor - 2011 - 2012

- Instalatii de compostare la Tarnava (7.000 tone/an) si Sura Mica (15.000 tone/an) - anul estimat pentru realizarea investitiilor 2011 - 2012

- Compostarea individuala la 80 % din gospodariile din mediul rural - anul estimat pentru implementare - 2011

- Depozite neconforme care urmeaza a fi inchise– Remetea, Sibiu, Agnita, Avrig, Cisnadie, Talmaciu - anul estimat -2011-2013

• Există în cadrul C.J.S. Unitatea de Implementare a Proiectului (U.I.P.) • Există proiecte de colectare selectivă • S-a înfiinţat A.D.I. ECO Sibiu • Există 4 operatori zonali • Proiect “Parteneriat pentru un mediu curat, minimizarea deşeurilor şi dezvoltarea durabilă în Regiunea 7 Centru” (Norvegia) pentru deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase din deşeurile menajere, compostare la domiciliu • Există locuri de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Sibiu - 2, Mediaş - 1, Copşa Mică - 1) • Există contracte pentru deşeurile de origine animală • Există firme pentru colectarea deşeurilor biologice şi chimice • Interdicţia din strategia judeţeană actuală cu privire la incineratoarele de deşeuri.

• Absenţa programelor educaţionale cu privire la protecţia mediului • Nu există facilităţi de compostare în municipiul Sibiu • Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă • Sunt necesare şi alte locuri de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Agnita, Avrig, Sălişte) • Depozitare necontrolată a deşeurilor din construcţii şi demolări

Oportunităţi Ameninţări - Fonduri U.E. (POS Mediu) - Alte fonduri

- Să nu se implementeze Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011

- Interesele economice din domeniul gestionării deşeurilor

25

- Depăşirea termenelor asumate

Sursa: Strategia de dezvoltare a judetului sibiu pentru perioada 2010 – 2013, directiile de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1, versiunea Ianuarie 2011

b. Infrastructuri tehnice– studiu de fundamentare 1. Reţeaua de transport şi comunicaţie Diagnostic, probleme şi priorităţi 1.1. Reţeaua de căi rutiere Transportul rutier, cel mai important şi totodată cel mai utilizat dintre toate modalităţile de transport, este în continuă expansiune şi în anii următori, când se prevede creşterea cu peste 10 % a acestuia până în anul 2013 la nivel naţional Consiliul Judeţean Sibiu are în subordine S.C. Drumuri şi Poduri S.A., care are ca domeniu de activitate întreţinerea drumurilor judeţene, întreţinerea podurilor şi podeţelor şi întreţinerea altor elemente componente ale infrastructurii rutiere Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km din care 257 km drumuri naţionale, în totalitate modernizate şi 1.342 km drumuri judeţene şi comunale (drumuri publice locale aflate în administraţia Consiliului Judeţean - drumuri judeţene, respectiv în administraţia consiliilor locale comunale şi orăşeneşti - drumuri comunale). Densitatea drumurilor publice este de 29,4 km/100 km2 teritoriu, situând judeţul sub densitatea medie pe ţară, de 33,5 km/100 km2 şi aproximativ la egalitate cu densitatea medie a Regiunii Centru de 29,9 km/100 km2 În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice, locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale şi locul patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor locale - judeţene şi comunale:

Regiunea Centru

Judeţul Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu

Drumuri publice

Total km 10.498 2.650 1.498 840 1.828 2.083 1.599

din care: modernizate 2.535 540 454 296 510 423 312

cu îmbracăminţi uşoare rutiere 2.848 479 475 275 318 743 558

Din total drumuri publice:

Drumuri naţionale 2.240 429 427 270 445 412 257

din care: modernizate 2.113 384 398 244 427 403 257

cu îmbracăminţi uşoare rutiere 83 32 23 2 17 9 -

Drumuri judeţene şi comunale 8.258 2.221 1.071 570 1.383 1.671 1.342

din care: modernizate 422 156 56 52 83 20 55

cu îmbracaminţi uşoare rutiere 2.765 447 452 273 301 734 558

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2

teritoriu 30,8 42,5 27,9 22,6 27,5 31,0 29,4

Principalele căi rutiere internaţionale care străbat judeţul Sibiu sunt:

- Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov - Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca-Satu

Mare-Frontiera Halmeu - Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov-Ploieşti-

Bucureşti-Slobozia-Constanţa Situaţia actuală a drumurilor Situaţia (conform Masterplanului în domeniul infrastructurii rutiere) DJ se prezintă astfel:

26

• 67 km se află în administrarea consiliilor locale conform O.G. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor;

• 186 km sunt cuprinşi în proiecte de modernizare cu documentaţii în diferite etape de evaluare/aprobare;

• 379 km cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, în starea următoare:

Foarte bună Bună Mediocră Rea 43 km 50 km 36 km 250 km

• 253 km pietruiţi; • 50 km de pământ; • 8 km cu dale de beton.

Centralizator privind caracterizarea DJ pe tipuri de imbracaminte

Total Calificativ

Tip îmbrăcăminte Sectoare drum incadrate conf. OMT 43/1997 (Km)

Proiecte cu documentatie pentru modernizare (Km)

IAU Pietruit Pamant Dale beton

ID ≤ 5 5 < ID ≤ 7,5

7,5 < ID ≤ 13 ID > 13

R R R

B B M R

942,9 Km Km % 42,573 49,582 35,95 250,791 252,413 50,236 7,68 67,253 186,422 4,52 5,26 3,81 26,60 26,77 5,33 0,81 7,13 19,77

689,225 Km Km %

42,573 49,582 35,95 250,791 252,413 50,236 7,68 6,18 7,19 5,22 36,39 36,62 7,29 1,11

378,896 Km Km %

42,573 49,582 35,95 250,791 11,24 13,09 9,49 66,19

Drumurile comunale au o lungime totală de aproximativ 413 km. Situaţia DC este după cum urmează:

• 103 km cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, în starea următoare: Foarte bună Bună Mediocră Rea

10 km 10 km 45 km 38 km

• 262 km pietruiţi; • 48 km de pământ.

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort optime.

Situaţia actuală a podurilor Din totalul de 187 poduri pe DJ (date furnizate de CJ Sibiu), nu au fost incluse in analiza 42 poduri deoarece acestea sunt situate pe DJ cuprinse in proiecte de modernizare care au contracte de finantare aprobate sau in curs de aprobare prin POR, 9 poduri au fost identificate ca fiind podete (deschiderea mai mica de 5m) si 4 poduri la care starea tehnica a unor componente ale infrastructurii si suprastructurii nu au putut fi evaluata corespunzator. Poduri pe DJ (total analizate 132)

• 28,03% (37 poduri de pe DJ) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;

• 34,10% (45 poduri de pe DJ) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;

• 37,87% (50 poduri de pe DJ) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă

27

Poduri pe DC • 32,50% (13 poduri de pe DC) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care

necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii; • 30,00% (12 poduri de pe DC) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care

necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente; • 37,50% (15 poduri de pe DC) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate scăzută)

necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă.

Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesita refacere integrala, 37 poduri (28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) si 80 poduri (62,12 %) necesita lucari de intretinere curenta si reparatii. Starea de viabilitate a podurilor de pe DJ şi DC, conform masterplanului, este:

Aprecierea generală a stării tehnice a podurilor

DJ DC Număr poduri

Procent din total

Număr poduri Procent din total

Foarte bună 6 4,55 4 10,00 Bună 31 23,48 9 22,50 Satisfăcătoare 45 34,10 12 30,00 Nesatisfăcătoare 32 24,23 6 15,00 Rea 18 13,64 9 22,50

Total 132 100,00 40 100,00 Pe drumurile comunale există 40 poduri, care se prezintă astfel: 33% din podurile de pe DC au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă, 30% au o stare satisfăcătoare şi 37% necesită lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă. Masterplan infrastructura rutiera a judetului Sibiu Concluzii privind prognoza traficului pentru perioada 2010-2025 Prognoza traficului de vehicule de pe reţeaua de drumuri locale a judeţului Sibiu a fost actualizată în corelare cu noile condiţii socio-economice de dezvoltare şi cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură (autostrăzi, drumuri exprese şi drumuri naţionale). Actualizarea prognozei traficului s-a efectuat pe baza modelului de transport CNADNR utilizat la nivelul infrastructurii reprezentative naţionale (coridoare de transport, autostrăzi, drumuri exprese, drumuri naţionale) utilizându-se softul VIZUM. Pentru estimările necesare actualizării traficului, ca date socio-economice de intrare în model s-au utilizat valorile cele mai pesimiste. Deoarece o parte dintre acestea (deşi sunt cele mai recente fiind utilizate în planuri şi programe efectuate în anul 2009) se bazează pe valori determinate până la apariţia crizei mondiale care a afectat şi România, ele au fost diminuate cu un punct procentual aplicat valorilor medii. Din analiza datelor de trafic obţinute s-au formulat concluzii care pot fi comparate cu datele de prognoză furnizate cât şi cu tendinţele estimate în contextul noilor condiţii socio-economice de dezvoltare. Analiza comparativă a datelor de prognoză furnizate cu cele actualizate evidenţiază un trend asemănător, cu menţiunea că traficul actualizat este în anul 2025 doar 77,55% din cel furnizat. Din punct de vedere al ponderii traficului pe categorii de vehicule de călători şi marfă s-au constatat modificări în sensul creşterii ponderii traficului de călători de la 73% pentru traficul furnizat la 78% pentru traficul rezultat din model, respectiv o scădere a ponderii traficului vehiculelor de marfă de la 27% pentru traficul furnizat la 22% pentru cel actualizat. Prin actualizare, prognoza traficului s-a corelat cu noile condiţii socio-economice de dezvoltare şi cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură rutieră, rezultând date de trafic pentru drumurile judeţene pentru care nu s-au furnizat date cât şi traficul indus (generat şi atras) pe sectoarele de drumuri judeţene impracticabile în situaţia actuală şi care au trafic nul până la modernizare. Prin actualizarea prognozei traficului s-au creat condiţiile necesare de evaluare a importanţei drumului (cel puţin sub aspectul nivelului traficului) cât şi premizele evaluării beneficiilor socio-economice şi de

28

mediu pentru fiecare drum în situaţia implementării Master Planului pentru infrastructura rutieră (MPIR). Prognoza traficului pe DJ 2010 (MZA vehicule fizice / 24h)

Prognoza traficului pe DJ 2015 (MZA vehicule fizice / 24h)

29

Prognoza traficului pe DJ 2025 (MZA vehicule fizice / 24h)

30

1.2. Reţeaua de căi feroviare În anul 2010, totalul liniilor de cale ferată în exploatare la nivelul judeţului Sibiu însuma 197 km (inclusiv linii cu ecartament îngust), din care 44 km linii electrificate. Liniile electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%), procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de modernizare a reţelei. Din total, liniile cu ecartament normal însumează 145 km, din care:

• cu o cale 101 km; • cu două căi 44 km.

În Judeţul Sibiu există trei noduri de cale ferată la Sibiu, Copşa Mică şi Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara cât şi cu Europa Centrală şi de Vest. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. Ttrebuie menţionată deasemenea şi existenţa liniei cu ecartament îngust Sibiu – Agnita, pentru care s-au început din 2005 demersurile de reabilitare (de către Asociaţia „Valea Hîrtibaciului”, şi Trustul „Mihai Eminescu”). Până în prezent s-a obţinut clasificarea liniei de cale ferată ca monument istoric, iar Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Consorţiul de Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita” a obţinut concesionarea liniei.

1.3. Transportul aerian Aeroportul Internaţional Sibiu aparţine C.J. Sibiu şi este poziţionat pe drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric şi administrativ al oraşului Sibiu, fiind situat la o altitudine de 443 m. În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa. În perioada 2006-2009 a fost implementat un proiect de aproximativ 75.000.000 euro pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului, realizat în parteneriat între C.J.S. şi Consiliul Local Sibiu. Aceste modernizări şi îmbunătăţiri duc la creşterea traficului, exemplificat în următorul tabel evolutiv:

Situaţie trafic Aeroport Sibiu Criteriul/anul 2006 2007 2008 2009

Mişcări aeronave comerciale 3.820 5.014 5.995 6.419 Total pasageri îmbarcaţi/debarcaţi 63.623 105.651 141.012 154.160

Total pasageri în trafic 73.103 112.077 165.057 221.361 Aeroportul Sibiu

Strategia infrastructurilor de transport 1. Reţeaua de căi rutiere Strategia guvernamentală de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere şi implicaţiile ei asupra judeţului Sibiu

• Autostrada Braşov-Făgăraş-Sighişoara-Cluj-Borş (Oradea), denumită şi „Autostrada Transilvania”,

pe o porţiune mică în zona Brădeni – Hoghilag • Autostrada Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti, aflată pe Coridorul IV

Paneuropean traveresează judeţul Sibiu pe un traseu relativ paralel cu DN1 • Drumul Expres Sibiu-Făgăraş va realiza o a treia legătură rapidă între Coridorul de Transport

Pan-European nr. IV (tronson Arad - Sibiu) şi Autostrada Transilvania • Reabilitare de drumuri naţionale:

- etapa a V-a - DN 1 tronson Braşov – Sibiu - etapa a IX-a - DN 14 tronson Sibiu – Sighişoara - etapa a X-a - DN 14 B tronson Teiuş – Copşa Mică - etapa a XI-a - DN 14 A tronson Mediaş – Iernut.

• Realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu (estimată a se finaliza în 2011)

31

Strategia judeţeană de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere Activităţile principale care fac obiectul Strategiei de dezvoltare a C.J. Sibiu pentru perioada 2010-2020 sunt următoarele:

• modernizare şi reabilitare de DJ şi poduri; • întreţinere şi reparaţii curente ale DJ şi podurilor aferente; • construire a unor noi tronsoane, respectiv reclasificare la nivel de drum judeţean a unor

drumuri comunale importante.

Obiective Activităţi necesare 1. Modernizarea DJ din etapa 1

(până în 2013) Urmărirea execuţiei proiectelor de modernizare DJ aprobate prin POR şi care au contracte de execuţie: - conformitatea cu documentaţia tehnico-economică - recepţie calitativă, cantitativă - costuri planificate/realizate.

2. Îmbunătăţirea activităţii de administrare şi întreţinere drumuri locale

Elaborare bază de date pentru infrastructura rutieră locală (interoperabilă cu alte baze de date) Analiza activităţii de întreţinere-reparaţii a drumurilor judeţene (anual) Analiza organizării serviciilor de întreţinere reparaţii a drumurilor judeţene în contextul realizării etapizate a modernizării drumurilor coroborate cu resursele financiare disponibile

3. Evaluarea implementării MPIR etapa 2010-2013

Evaluarea socio-economică şi de mediu a implementării MPIR (2010-2013)

Priorităţile Consiliului Judeţean Sibiu până în 2013 sunt în momentul de faţă:

• Modernizarea DJ106 Sibiu – Agnita, finanţat prin POR şi început la sfârşitul anului 2008, • Modernizarea DJ 106 E Jina - Şugag: • Modernizarea DJ 105 G Sadu - Râu Sadului - Sădurel: • Modernizarea DJ 106 D Răşinari - Poplaca - Orlat: • Modernizarea DJ 105D DN1 - Cîrţa - Nou Român - Chirpăr – Agnita (în lucru,

estimându-se a se finaliza în 2011) şi DJ 142J Şeica Mare - Şeica Mică, • Modernizare DJ 142 E Dîrlos - Hoghilag • Modernizarea DJ Slimnic - Ocna Sibiului - intersecţie DN 1: • Modernizarea DJ 106 E Cristian – Jina.

Prioritizarea modernizării drumurilor judeţene în funcţie de importanţă şi de proiectele aprobate prin POR

Denumirea şi traseul drumului judeţean Coeficient de importanţă

Lungimea (Km)

Etapa 2010-2013

2014-2020

După 2020

DJ 106 (Sibiu - Agnita - Lim. jud. Mures) 34,36 75,274 2009

(Sibiu-Agnita)

*

DJ 106C (Sibiu – Cisnădie- Sadu) 32,00 5,892 * DJ 141A (Seica Mare - Mihaileni - int. DJ 106) 25,73 32,875 * DJ 141 (Mediaş-Moşna-Bîrghiş) 25,39 26,993 *

DJ 106D (DN1 - Cisnadie - intrare Rasinari - Poplaca - Sacel) 24,69 27,427

2010 (Rasinari-Orlat)

*

DJ 142E (Dîrlos - Alma - Dumbrăveni - Hoghilag - DN14) 23,38 14,68 *

32


Lungimea (Km)

Etapa 2010-2013

2014-2020

După 2020

DJ 106E (Cristian(int.DN1)-Orlat-Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-lim.jud.Alba)

22,19 43,505 2009 (Jina-

Sugag) *

DJ 106G (Poiana-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-inters. DJ107B) 22,18 26,715 *

DJ 106R (Sibiu-Poplaca) 21,13 7,698 *

DJ 142J (Şeica Mare-Şeica Mică) 20,47 7,855 2012

H.G.577/1997

DJ 106A (Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta) 20,38 33,300 * DJ 106B (DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B) 20,06 37,428 *

DJ 107B (Lim.jud.Alba-Păuca-Alămor-Mîndra-Slimnic) 19,02 35,185 *

DJ 105D (DN1 - Cîrţa - Nou Român - Săsăuşi - Chirpăr - Vărd - Agnita) 18,79 28,4

2009 H.G.577/

1997

DJ 104G (Săcădate-Nucet-Cornăţel-Roşia Nou) 18,45 18,860 * DJ 143B (Sibiu - Rusciori - Mag - Amnaş - Apoldu de Jos (inters.DJ106G)) 17,18 25,209 *

DJ 141B (Saroş pe Tîrnave-Biertan-Richiş-DJ141) 16,73 18,680 * DJ 142G (Copşa Mică-Valea Viilor-Motiş - Mihăileni) 15,49 11,90 *

DJ 142B (Blăjel-Bazna-Boian-lim.jud.Alba) 15,10 11,612 * DJ 105 (Lim.jud.Braşov-Meghindeal-Dealu Frumos-Agnita) 14,82 11,323 *

DJ 105G (Avrig - Racoviţa - Tălmaciu - Sadu - Râu Sadului - Sădurel - lim. jud. Vâlcea) 13,79 45,920

2010 (Sadu-

Sadurel) *

DJ 106A1 (varianta Rasinari) 13,00 1,300 * DJ 104F (DN1-Săcădate-Glîmboaca-Colun-Nou Român-int.104E) 12,51 26,380 *

DJ 105P (Lim.jud.Braşov-Arpaşu de Sus-Cîrţişoara) 12,28 7,420 * DJ 106A2 (varianta Paltinis) 12,00 1,500 * DJ 106S (DJ106-Daia-Roşia–Vurpăr) 11,21 15,600 * DJ 141E (DN14-(Colonia Tîrnava)- Tîrnava) 11,00 1,200 * DJ 105A (DJ106-Marpod-Ilimbav-Săsăuş-Şomartin-Bruiu-lim.jud.Braşov) 10,32 29,473 *

DJ 105J (Glîmboaca-Porumbacu de Jos- Porumbacu de Sus-Glăjărie) 9,64 13,672 *

DJ 142H (Bazna – Bazna Băi) 9,53 2,130 * DJ 105N (DJ105G(Gara Podu Olt)- Turnu Roşu) 9,00 2,237 * DJ 106J (DJ 106A - Gura Rîului - Orlat) 8,39 8,150 * DJ 143A (DN 14-Laslea-Rondola-Nou Săsesc-Sonde- Ruja –DJ106) 8,39 32,250 *

DJ 105E (Chirpăr - Ilimbav) 8,00 7,000 * DJ 106T (Ocna Sibiului-Topîrcea - int.DJ106G (Ludoş)) 7,92 13,425 *

DJ 105H (Arpaşu de Jos - Arpaşu de Sus) 7,26 6,080 * DJ 142F (DJ142E(Alma)-Aţel-DJ141B (Richiş)) 7,06 12,600 * DJ 106N (Păltiniş - Rozdeşti - Ştefleşti - Valea Frumoasei - DN67C) 7,00 34,500 *

DJ 142A (Lim.jud.Mureş-Curciu-Dîrlos-Mediaş) 6,84 14,520 * DJ 142C (Dumbrăveni-lim.jud.Mureş) 6,80 3,821 * DJ 104E (Şomartin (int.DJ105A)-Arpaşu de Jos (DN1)) 6,16 12,620 *

DJ 141C (Lim.jud.Alba – Broşteni – Bogatu – inters. 5,90 10,500 *

33


Lungimea (Km)

Etapa 2010-2013

2014-2020

După 2020

DJ107B) DJ 104D (Lim.jud.Braşov-Retiş-Brădeni) 5,79 8,550 * DJ 106M (Gura Rîului-Baraj Cibin-Coada Lacului) 5,20 7,500 * DJ 105K (Dealu Frumos-Sărături) 5,00 2,500 * DJ 143 (Lim.jud.Mureş-Iacobeni-DJ106) 5,00 6,004 * DJ 141D (lim. jud. Alba - Presaca - DJ 107B) 4,29 4,950 * DJ 105F (Avrig –Poiana Neamţului) 4,00 12,77 * DJ 106F (lim. jud. Alba - inters DN1 (Miercurea Sibiului)) 3,33 1,840 *

DJ 106P (Sădurel - Rozdeşti) 3,00 16,000 * DJ 151B (Lim. jud. Mureş - inters. DJ 142C) 2,00 4,680 *

Transportul aerian Studiul pentru determinarea strategiei de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Sibiu, finalizat la începutul anului 2009, varianta medie prevede următoarele evoluţii ale nr. de pasageri şi de zboruri:

Prognoză 2009 2025 Trafic pasageri 191.200 750.530 Trafic aeronave 5.735 13.980

Scenariul realist a creşterii veniturilor Aeroportului Internaţional Sibiu pentru 2009-2025, conform Studiului de dezvoltare (mii euro) şi a cheltuielilor totale:

Venituri 2009 2015 2020 2025 Din chirii 190 301 339 388 Taxe pasageri 820 1.881 2.980 4.454 Alte taxe (incl. handling) 1.002 1.754 2.441 3.330 Alte venituri 365 524 665 815 Total venituri 2.377 4.460 6.415 8.987 Total cheltuieli 2.870 4.884 6.662 9.100 Profit fără investiţii suplimentare -312 -53 21 9 Profit cu investiţii suplimentare -493 -424 -247 -111

Se observă astfel că, deşi veniturile sunt în creştere, totuşi profitul pe termen scurt lipseşte încă, datorită necesităţii de dezvoltare a pieţei în domeniu şi a investiţiilor care mai trebuie făcute. Obiectivele viitoare de dezvoltare concrete se vor stabili de către societatea pe acţiuni. 2. Gospodărirea apelor şi echiparea tehnico-edilitară 1.1 Gospodărirea apelor Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, B.H. Olt şi B.H. Mureş, ale căror cursuri de apă totalizează lungimi de 1.489 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi). Suprafaţa celor două bazine hidrografice este de 3.366 km2 pentru Olt şi 2.095 km2 pentru Mureş.

Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Raportat la numărul de locuitori şi an, resursa pentru întregul judeţ este de aproximativ 10.890,73m³/locuitor. Resursele de apă subterană existente sunt constituite din depozitele acvifere, cu debite variind între 0,2-8 l/sec. Resursele de apă de suprafaţă şi subterană sunt:

34

Resursă de suprafaţă (mil m3)

Resursă subterană (mil. m3)

teoretică utilizabilă teoretică utilizabilă BH Olt 3 974 319,1 - 3,077

BH Mureş 638,6 - - -

Jud. Sibiu 4 612,6 - - - Sursă date: Raport de mediu, 2006

In anul 2006 prelevările totale de apă brută au fost de 61.273 mil. m3, din care 53.347 mil. m3 pe BH Olt şi 7.926 mil. m3 pe BH Mureş.

Prelevări de apă brută BH Olt BH Mureş Populaţie 25.499 4.694 Industrie 27.848 2.506 Agricultură - 0,726

Sursă date: Raport de mediu, 2006

Consumul total anual de apă în sectorul public în relaţie cu populaţia totală se prezintă sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apă” şi se calculează ca raport între consumul de apă şi populaţia totală.

Intensitatea consumului de apă (suprafaţă şi subteran) (m3/cap de locuitor)

2003 2004 2005 2006 113,4 132,9 144,7 144,8

Sursă date: Raport de mediu, 2006

Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice:

Acumulări Denumire acumulare

Curs de apă

Volum total (mil. m3)

Destinaţie

B.H. Mureş Ac. Ighiş Ighiş 13,4 alimentare cu apă potabilă şi

industrială Ac. Nemeşa Moşna 8,0 ac. nepermanentă (atenuare viituri) Ac. Tău Sebeş 24,7 energie electrică Ac. Oaşa Sebeş 150,0 energie electrică şi alimentare cu apă Ac. Râura Râura amenajare piscicolă Ac. Visa I – V Visa amenajare piscicolă

B.H. Olt Ac. Arpaşu Olt 7,3 energie electrică, irigaţii, combatere

inundaţii Ac. Scoreiu Olt 5,2 energie electrică, irigaţii, combatere

inundaţii Ac. Avrig Olt 10,8 energie electrică Ac. Gura Râului Cibin 15,5 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Negovanu (Gâtu Berbecului)

Cibin 6,4 energie electrică

Ac. Sadu II Sadu 0,2 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Beneşti Hârtibaci

u ac. nepermanentă

Ac. Retiş Hârtibaciu

ac. nepermanentă

35

Ac. Brădeni I - III Hârtibaciu

ac. nepermanentă

Ac. Săcel I - IX Mag amenajare piscicolă

Aducţiuni În B.H. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. Ighiş către oraşul Copşa Mică.

În B.H. Olt există aducţiunile de apă brută şi aducţiuni de apă tratată din:

• ac. Gura Râului – mun. Sibiu • ac. Sadu II – mun. Sibiu • Cârtişoara – or. Agnita • mun. Sibiu – or. Ocna Sibiului (apă tratată) • Păltiniş – Răşinari – mun. Sibiu (apă tratată) Regularizări şi îndiguiri În B.H. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă: • Râul Târnava Mare:

- sectorul Hoghilag – or. Dumbrăveni, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. L=16,2 km; - mun. Mediaş, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. L= 7,17 km; - localitatea Târnava, regularizare şi consolidare mal drept; - or. Copşa Mică, regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. L= 8,7 km;

• r. Richiş, localitatea Richiş, regularizare şi consolidare pe ambele maluri; • r. Valchid, localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri.

În B.H. Olt există amenajări pe următoarele cursuri de apă:

• r. Hârtibaciu, regularizat pe toată lungimea. Pe sectoarele Beneşti (mal drept), Altâna (mal stâng), Nocrich (mal drept), Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri; • r. Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri, în sectorul amonte Chirpăr – Săsăuş; • pr. Nou, localitatea Sâmartin, regularizare şi consolidări pe ambele maluri; • pr. Rorii, de la intrarea în judeţ, până la confluenţa cu r. Albac, este regularizat şi are ambele maluri consolidate; • r. Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri; • r. Cisnădie, pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate; • r. Porumbacu şi Liscov, afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt. 1.2 Infrastructura tehnico - edilitară Alimentarea cu apă Localităţile situate în bazinul râului Olt beneficiază de apă brută din zona montană, care are un debit suficient pentru alimentare cu apă. Calitatea apei brute din această zonă este bună, cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Cele mai folosite surse de apă sunt apele de suprafaţă – râuri şi izvoare, precum şi acumulările de apă Gura Râului (r. Cibin) şi Sadu. Excepţie face oraşul Tălmaciu şi comunităţile din Valea Hârtibaciului (partea de est a judeţului Sibiu) care sunt alimentate din puţuri forate.

36

Apa brută este în general conformă cu prevederile normelor în vigoare, însă turbiditatea ridicată din anotimpurile ploioase face dificil procesul de tratare, obligând autorităţile locale fie să oprească distribuţia apei la consumatori, fie să interzică temporar consumul de apă.

Zona inclusă în bazinul râului Mureş nu are suficiente resurse de apă: apele de suprafaţă au debite scăzute şi de obicei seacă în anotimpurile calde, în timp ce apele subterane sunt poluate cu nitriţi, nitraţi şi microorganisme. Partea de sud a judeţului Sibiu, analizată în Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, deşi are resurse de apă de o calitate adecvată, nu are în mod clar un plan regional pentru folosirea acestora. În plus, există zone care nu dispun încă de nici o formă sigură de alimentare cu apă. Această problemă trebuie rezolvată în mod urgent până în anul 2015, conform Directivelor europene din domeniul apei

În prezent, 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi din mediul urban (Sibiu, Cisnădie, Avrig, Mârşa, Săliste, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu II) şi 29 de localităţi din mediul rural (Păltiniş, Vale, Galeş, Alţâna, Cristian, Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Roşia, Caşolţ, Sornăţel, Daia, Nou, Nucet, Sadu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Şura Mică, Tilişca, Rod, Turnu Roşu, Marpod, Nocrich), în timp ce 53 de localităţi nu au sisteme de alimentare cu apă (una în mediul urban, oraşul Miercurea Sibiului).

În general, starea resurselor de apă din judeţ este bună în condiţiile actuale. Conform informaţiilor obţinute, cu câteva excepţii, calitatea apei brute, în special în regiunile muntoase, este bună, deşi nu corespunde în totalitate reglementărilor actuale ale UE. Datorită reliefului muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare.

Acoperirea la nivel judeţean în ceea ce priveşte furnizarea de apă potabilă este semnificativ mai bună decât în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. Ceea ce nu înseamnă că nu există zone în care să nu fie necesare investiţii semnificative pentru ca România să-şi îndeplinească obligaţiile de a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor până în anul 2015.

Partea de sud a judeţului, studiată în Master Plan, beneficiază de apă brută din zona de munte, cu debite suficiente şi de calitate adecvată pentru a alimenta comunităţile din zonă. Totuşi, în sezonul ploios, turbiditatea ridicată îngreunează procesul de tratare al apei şi determină întreruperea procesului de livrare continuă a apei către consumatori (Cisnădie şi Sălişte).

Partea de nord-vest a judeţului suferă din cauza lipsei de resurse de apă, apele de suprafaţă au debite insuficiente şi în general seacă pe timpul anotimpurilor calde. Apele subterane furnizate de puţuri nu sunt o opţiune de încredere deoarece rapoartele analizelor indică prezenţa nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. În consecinţă, comunităţile situate în zonă (Ocna Sibiului, Şura Mică, Şura Mare, Slimnic, Loamneş, Ludoş, Păuca, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos) sunt alimentate cu apă de la alte surse, cum ar fi reţeaua municipiului Sibiu, şi/sau puţuri individuale din gospodării a căror apă este potabilă. Din comunităţile amintite mai sus, numai Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt alimentate cu apă de la reţeaua municipiului Sibiu. Sunt în desfăşurare lucrări pentru conectarea comunităţilor Şura Mare şi Hamba, restul comunităţilor sunt încă dependente de puţurile locale. Având în vedere că toate au populaţii peste pragul de 50 locuitori (cu excepţia a trei sate în Loamneş cu o populaţie sub 10 locuitori, Albi şi Pădureni în Slimnic, care nu mai sunt locuite), trebuie găsite soluţii pentru alimentarea lor cu apă.

Principalele surse de apă sunt apele de suprafaţă (baraje, râuri), folosite mai ales în partea de sud şi în zonele montane, în timp ce sursele subterane sunt folosite mai ales pentru zonele cu ape de suprafaţă limitate (fac excepţie partea de nord-vest a judeţului şi oraşul Tălmaciu în sud, acestea folosind puţuri). Barajul Gura Râului – Cibin este sursa principală de apă pentru municipiul Sibiu (aprox. 94%), şi pentru comunităţile situate pe direcţia conductei principale care duce la staţia de tratare Dumbrava, şi

37

anume: Gura Râului, Orlat, Cristian şi localităţile alimentate din sistemul de apă al municipiului Sibiu. Râul Tilişcuţa alimentează comuna Sălişte (inclusiv Galeş şi Vale) şi Tilişca. Valea Avrigului furnizează apă localităţilor Avrig (inclusiv Mârşa) şi Racoviţa. Râul Sadu alimentează comunele Cisnădie şi Sadu. În judeţul Sibiu – Sud, lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 701,1 km, din care 498,5 km în zona urbană şi 202,6 km în zona rurală. Acestea au pierderi importante, nu există o contorizare unitară şi în general, reţelele sunt nestructurate (subdimensionate sau supradimensionate), conducând la presiuni ridicate în unele secţiuni ale reţelei şi la presiuni scăzute în alte secţiuni. Au fost iniţiate câteva proiecte regionale de alimentare cu apă în cadrul Master Planului, însă autorităţile locale şi-au exprimat intenţiile de demarare, în timp ce altele au iniţiat deja proiecte de separare de la sistemele regionale propuse. Sursele de apă ale sistemelor regionale dispun de apă brută calitativ bună şi debite suficiente pentru alimentarea unui număr mai mare de comunităţi decât în prezent. În Master Plan sunt promovate proiecte regionale de alimentare cu apă acolo unde este rezonabil şi fezabil, în defavoarea utilizării unor surse locale de apă. Înlocuirea reţelelor este esenţială, incluzând obligaţia actuală de a înlocui toate conductele de distribuţie din azbociment. Lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor de distribuţie a apei sunt în execuţie în Tălmăcel (Tălmaciu), Săcel, Sibiel şi Aciliu (Sălişte), Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Şura Mare, Şura Mică, Turnu Roşu şi Vurpăr, după implementarea cărora alţi 144.4 km vor fi adăugaţi.

Domeniul de deservire al serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Sibiu este peste media naţională. Faptul că mare parte a populaţiei urbane a judeţului locuieşte în mun. Sibiu, care are serviciile îmbunătăţite, contribuie semnificativ la acest lucru. Numărul persoanelor deservite de către operatorul S.C. Apă Canal S.A. Sibiu, se prezintă astfel:

Localitate Locuitori Sibiu 154.200 Şelimbăr 5.250 Ocna Sibiului 3.970 Cristian 3.905 USadu 2.476 Şura Mică 1.200 Păltiniş 400

http://www.apacansb.ro

Accesul populaţiei la utilităţile publice este puternic influenţat de mărimea comunităţii. În comunele sub 2.000 locuitori mai puţin de trei sferturi din populaţie are acces la o apă corespunzătoare calitativ, fie că aceasta provine din sistemul centralizat, fie din fântâni. La data de 01.01.2009, în judeţul Sibiu erau racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă 305.843 locuitori, adică 71,4% din populaţia judeţului. La aceeaşi dată, în zona rurală doar 64.959 locuitori dispuneau de sistemul de alimentare cu apă, reprezentând aproximativ 45% din populaţia din mediul rural. Din totalul de 71,4% populaţie conectata la sistemele de alimentare cu apa, 88,8% beneficiază de apă tratată şi 11,2% de apă netratată.

Numărul abonaţilor operatorului S.C. Apă Canal S.A. care beneficiază de un contor propriu este în continuă creştere. Pe ansamblu, gradul de contorizare este de 94,5%.

Staţiile de tratare a apei în vederea potabilizării din zona studiată în Master Plan se află în:

• municipiul Sibiu: - staţia Dumbrava aflată în prezent în proces de retehnologizare (proiect ISPA);

http://www.apacansb.ro

38

- staţia Sibiu Sud, în prezent nu este în funcţiune. A fost iniţial proiectatş pentru a susţine cererea de apă a municipiului Sibiu şi a comunităţilor vecine; staţia ar fi trebuit să trateze apa prelevată din râul Sadu, dar lucrările de construcţie au fost oprite în anul 2004 pe măsură ce a scăzut cererea de apă potabilă; totuşi 55% din lucrările realizate sunt păstrate în condiţii bune; - staţia de tratare din Calea Cisnădioarei prevede numai clorinarea apelor brute subterane de la sursele Păltiniş şi Steaza. În prezent staţia funcţionează în condiţii bune; apa tratată este furnizată municipiului Sibiu şi localităţilor: Ocna Sibiului, Şura Mică, Şelimbăr, iar după terminarea lucrărilor de execuţie şi în Şura Mare.

• oraşul Cisnădie: staţia de tratare a apei, intrată în folosinţă în 1959, este în prezent în stadiu avansat de uzură fizică şi morală din punct de vedere al construcţiei şi al echipamentelor electrice şi mecanice, cu excepţia echipamentului nou de clorinare. Sunt înregistrate scurgeri în toate fazele procesului de tratare, componentele sunt subdimensionate pentru volumul de apă înregistrat pentru tratare, nu există aparate automatizate, laboratorul este foarte slab dotat cu echipamente necesare şi toate procesele sunt conduse pe baza experienţei personalului Companiei de Apa. Staţia furnizează apă tratată numai în oraşul Cisnădie;

• oraşul Avrig: staţia de tratare, pusă în funcţiune în 1980, asigură filtrarea şi clorinarea apei prelevate din râul Avrig, iar starea generală este bună. Clădirile sunt bine întreţinute, însă, echipamentul mecanic şi electric necesită înlocuire, unele fiind deteriorate şi având infiltraţii vizibile. Laboratorul nu este dotat cu echipamentul necesar pentru a face teste chimice şi microbiologice apei. Apa tratată este furnizată gravitaţional localităţilor Avrig, Mârşa (comuna ce aparţine de Avrig) şi Racoviţa;

• oraşul Sălişte: staţia de tratare, pusă în funcţiune în 1976 – 1980 funcţionează bine la capacitatea actuală. În prezent, staţia alimentează cu apă o parte din comuna Tilişca, oraşul Sălişte, Galeş şi Vale (comunităţi care aparţin oraşului Sălişte). După terminarea lucrărilor va fi alimentată cu apă tratată şi localitatea Săcel din comuna Sălişte. Unele comunităţi sunt alimentate cu apă brută din apele de suprafaţă (Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacu de Jos, Răşinari, Râu Sadului, Sadu, Turnu Roşu), în timp ce numai trei comunităţi au instalaţii de clorinare a apei (Alţâna, Cornăţel, Roşia).

Ca urmare a implementării proiectelor de execuţie în desfăşurare în sectorul de infrastructură a apei, 7 noi staţii de tratare a apei potabile vor fi operaţionale în: • Gura Râului, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin – Gura Râului a mun. Sibiu; • Jina, pentru a trata apa brută din izvorul Dobra; • Orlat; • Poplaca, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin – Gura Râului a mun. Sibiu; • Sadu, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă a mun. Sibiu din râul Sadu; • Turnu Roşu, pentru a trata apa brută din râul Sebeşu de Jos şi pentru a alimenta localităţile Turnu Roşu şi Sebeşu de Jos; • Vurpăr, pentru a trata apa brută din surse subterane şi pentru a alimenta comuna. Alimentarea cu apă a localităţilor rurale situate în zona montană sau în apropiere de aceasta beneficiază în general de surse de apă de calitate bună cu excepţia turbidităţii ridicate înregistrată în unele luni pe perioada sezoanelor ploioase. Cu toate acestea, unele zone de protecţie ale surselor de apă nu sunt clar delimitate şi observate, ceea ce duce la poluarea surselor (apa distribuită la consumatori nu se încadrează în parametrii stabiliţi de lege). Partea de nord – vest a zonei din proiect, cunoscută drept zona Secaşelor, suferă din cauza lipsei surselor de apă. Sursele de apă subterană au debite limitate şi insuficiente, şi mai mult apa nu este potabilă datorită prezenţei nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. Apele de suprafaţă nu sunt o sursă sigură deoarece debitul este mic şi majoritatea cursurilor de apă seacă pe timpul verii. În consecinţă, comunităţile folosesc în prezent numai puţurile din gospodăriile proprii, cu excepţia localităţilor

39

Loamneş alimentată dintr-o captare din râul Visa şi Şura Mică, alimentată cu apă de la reţeaua de apă potabilă a Sibiului. În prezent, din totalul de 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13 localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă. Localităţile cu sisteme de alimentare cu apă au o reţea de distribuţie veche, care în general nu acoperă întreaga localitate, iar pierderile de apă se ridică de la 5% (Râu Sadului) la 50% în Porumbacu de Jos. Excepţie de la această situaţie fac comunele Şelimbăr (Şelimbăr, Bungard, Mohu, şi Veştem) şi Turnu Roşu (inclusiv Sebeşu de Jos) care au introdus reţele de apă în ultimii ani. Localităţile situate în apropierea oraşelor sunt în general într-o poziţie mai bună în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă, deoarece se pot branşa la reţeaua de apă a oraşelor şi ar avea nevoie doar de clorinare în reţeaua de distribuţie: Şelimbăr, Racoviţa, Şura Mare, Şura Mică, Galeş, Vale, Tilişca şi Cristian. Excepţie de la aceasta face Poplaca care a preferat să aibă propria staţie de tratare în loc să se conecteze la reţeaua de apa a mun. Sibiu.

Alte localităţi sunt situate pe direcţia conductelor principale de apă ale mun. Sibiu şi iau apă brută de la: Sadu, Gura Râului şi Orlat. Cu toate acestea, toate trei au proiecte în desfăşurare pentru construirea de staţii pentru tratarea apei brute şi (excepţie Sadu) pentru retehnologizarea reţelei de distribuţie a apei.

Localităţile fără sisteme centralizate de apă, implementează proiecte sau au cel puţin un Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă. Datorită lipsei reţelelor de canalizare, apă potabilă este furnizată la cişmele stradale, iar branşarea consumatorilor la reţea va fi făcută după reţeaua de colectare a apelor uzate.

Recomandările sunt de a se beneficia mai bine de facilităţile disponibile pentru tratarea apei brute şi de a furniza apă tratată comunităţilor rurale situate în apropiere. Prin urmare, staţia de tratere Sibiu Sud propusă pentru reabilitare poate alimenta Cisnădioara, comuna Şelimbăr (în prezent alimentată de staţia de tratare Dumbrava), Răşinari (inclusiv Prislop), comuna Roşia, şi în jur de 20 de localităţi în Apa Secaşelor. Introducerea reţelelor de distribuţie a apei este împărţită pe mai multe faze de investiţii pentru ca termenul limită, anul 2015, de conformare pentru furnizarea cu apă potabilă tuturor comunităţilor peste 50 locuitori să fie îndeplinit. Analiza alimentării cu apă a oraşelor Mediaş, Agnita Copşa Mică şi Dumbrăveni se realizează în documentaţia Master Plan “Extindere şi reabilitare sistem de apă şi apă uzată”. Calitatea surselor de apă este monitorizată din anul 2006. Concluziile sunt următoarele: • Datorită condiţiilor de reducere în subteran, în forajele din Dumbrăveni şi Mediaş este observată

prezenţa fierului (Fe) şi a manganului (Mg) (este necesara o tratarea corespunzatoare). Fierul poate fi uşor îndepărtat prin oxidare apoi prin filtrare; manganul necesită o tratare suplimentară, dozarea cu oxidant, permanganat şi creşterea valorii de ph;

• Alţi contaminatori au fost observaţi în Dumbrăveni şi Mediaş (Cd, Hg, Ni, Pb) majoritatea ionilor de metale grele sunt mobili şi pot fi găsiţi în apa brută pompată. Marea majoritate din aceste elemente toxice pot fi îndepartate prin procesul convenţional de tratare;

• Valorile mari de NH4 şi NO2 pot fi îndepărtate prin oxidare într-o staţie de tratre convenţională;

• În Mediaş şi Dumbrăveni concentraţia de SO4 din apa subterană este uneori mare. În ceea ce priveşte Mediaş cele două puţuri poluate pot fi abandonate iar consumatorii pot fi alimentaţi de la staţia de tratare. În ceea ce priveşte calitatea apei subterane din Dumbrăveni şi Mediaş, aceasta nu respectă standardele europene şi române (Directiva 98/83/CE, Legea 458/2002 şi Legea 311/2004).

Toate oraşele din cadrul studiului, Mediaş, Agnita, Copşa Mică şi Dumbrăveni, sunt alimentate cu apă de suprafaţă. Există numai un câmp de foraje în Dumbrăveni, care cuprinde 12 foraje, cu adâncimi cuprinse între 15 – 200m şi debit pe foraj de 2,0 l/s. Dintre acestea, trei puţuri forate sunt nefolosite, ca urmare a deteriorărilor şi a calităţii necorespunzătoare a apei brute (apa conţine particule fine de pietriş).

40

Sursa de apă brută în Mediaş este râul Târnava Mare, captarea se află în aval de Dumbrăveni şi în amonte de Mediaş. Capacitatea captării este 1200 l/s. Captarea Agnita este compusă din trei drenuri din azbociment, cu o lungime de 80 m şi un diametru de 400 mm. Capacitatea estimata este 65 l/s. Apa brută este tranportată gravitaţional către o staţie de pompare, care o pompează către staţia de tratare. Conducta de aducţiune are un diametru de 400 mm şi o lungime totală de 36,6 km. Conducta de aducţiune este din oţel (20 km) şi din azbociment (16,6 km). Captarea construită din conducte din azbociment (Dn 400 mm) pare a fi parţial colmatată. în cazul furtunilor patul râului este modificat şi necesită ajutor pentru a păstra funcţională actuala captare. Pe termen scur,t sunt necesare noi captări. În amonte de captare există surse de poluare, factorii poluatori fiind hoteluri şi pensiuni. Există pierderi importante în conducta de apă brută. Conductele ar trebui să fie înlocuite, în principal conductele din azbociment de la captare şi de la sistemul de aducţiune.

Sursa de apă subterană din Dumbrăveni este compusă din 10 foraje cu o capacitate de 2,3 l/s până la 3,4 l/s. Apa brută de la puţuri este pompată către staţia de tratare, proiectată pentru îndepărtarea manganului şi a fierului. Înainte de stocarea în rezervorul principal, apa este dezinfectată într-un rezervor de 20 m³.

Capacitatea de stocare a apei potabile în mun. Mediaş este de 13.250 m3. Starea generală de funcţionare este medie şi bună. Câteva staţii de pompare şi rezervoare sunt nefuncţionale din cauza lipsei de cerere (rezervorul Gura Câmpului (2x300 m3), staţia de pompare Salcâmilor alimentată din rezervoarele de 2.400 m3 şi 2x2000 m3).

În oraşul Dumbrăveni rezerva de apă de 1500 m³ oferă o siguranţă în funcţionare pentru 12 ore de întrerupere a producţiei de apă, volumul incluzând stocul minim de apă pentru combaterea incendiilor. Cu toate acestea starea fizică şi de funcţionalitate se recomandă a fi ameliorată. În Copşa Mică rezervorul de stocare este comun pentru uz industrial şi consum casnic. De aceea verificarea cantităţii depinde de necesarul real industrial (necunoscut). În cazul nealimentării industriale, volumul de 6000 m3 de apă este suficient pentru a asigura 12 ore de întrerupere a producţiei de apă şi combaterea unui eventual incendiu. În oraşul Agnita rezerva de apă de 2500 m3 este suficientă pentru a asigura 2 ore de întrerupere a producţiei de apă şi pentru combaterea incendiilor. Reţeaua de distribuţie în municipiul Mediaş este veche. Conductele au fost montate în 1956 şi sunt realizate din fontă cenuşie şi oţel. Având în vedere vechimea şi materialul din care este reţeaua calitatea apei nu se înscrie în norme în vigoare. Lungimea totală este de 147.500 m, repartizată astfel: 47.700m fontă, 37.100m oţel, 1.500m PVC, 21.200m AC. Din sistemul de distribuţie al apei în oraşul Dumbrăveni se alimentează şi o parte din comuna Hoghilag (nearondată Consiliul Local Dumbraveni). Reţeaua de distribuţie a fost realizată în 1979. Două conducte principale de distribuţie se află în stare proastă de funcţionare.

Conducta de aducţiune de apă brută este parţial colmatată, între câmpul de foraje şi staţia de tratare. Nu există facilităţi de intervenţie în cazul avariilor, ceea ce obligă operatorul să întrerupă sistemul în cazul intervenţilor tehnice pe conducte. De aceea, durată de alimentare zilnică medie este numai de 22 ore. Lungimea reţelei de distribuţie este de 32.000m, repartizată astfel: 12.800m oţel, 1.600m PEID, 17.600m azbociment. Reţeaua de distribuţie a apei în Copşa Mică a fost realizată în 1971. Sistemul de distribuţie în Copşa Mică alimentează aproape 85 % din populaţia rezidenţială. Sistemul are o staţie de tratare privată care iniţial a fost proiectată pentru a acoperi cererea industrială. Reţeaua de distribuţie a oraşului are 8,0 km de conducte din PEID şi 7,0 km din azbociment. Consiliul Local Agnita include două sate aparţinătoare (Coveş şi Ruja) cu aproape 2 000 locuitori care nu beneficiază de sistemul de distribuţie al apei din Agnita. Reţeaua are cca. 21 km şi este construită din conducte de oţel. Reţeaua a fost construită în 1977 şi este cea mai recentă din cele patru oraşe evaluate în Master Plan

41

Canalizarea apei uzate Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementîrilor actuale ale UE. Staţia din Sibiu necesită investiţii majore pentru a asigura conformarea la standardul actual privind efluentul.

În afara municipiului Sibiu (care are în derulare un proiect ISPA de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare), atât reţeaua de canalizare cât şi infrastructura aferentă tratării apelor uzate sunt într-o stare proastă şi necesită investiţii considerabile pentru respectarea condiţiilior stipulate în Capitolul 22 din Tratatul de Aderare.

Diferenţa între numărul de aglomerări cu reţele de canalizare şi cele deservite de staţii de epurare (proprii sau ale altor comunităţi) provine din faptul că anumite aglomerări nu sunt conectate la staţii de epurare, întrucât nu există niciuna în apropiere sau lipsesc/nu sunt operaţionale anumite elemente de infrastructură (canale colectoare de transfer neoperaţionale, lipsa staţiilor de pompare care să pompeze apa uzată în colectoarele din apropiere). Există staţii de epurare a apei uzate care sunt funcţionale, care sunt întreţinute şi care, cu excepţia câtorva, nu necesită investiţii prioritare imediate. Cu toate acestea, toate staţiile de epurare a apei uzate vor avea nevoie de înlocuire completă a tuturor echipamentelor, va avea nevoie de automatizare şi de asemenea este urgentă nevoia de îmbunătăţire a facilităţilor laboratorului. Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât reşedinţele de judeţ. O nouă groapă de gunoi ecologică în apropiere de staţiei de epurare Sibiu este în prezent în construcţie, pentru nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de epurare. Sistemul de canalizare al mun. Sibiu se află în modernizare şi reabilitare prin aplicarea măsurii ISPA nr. 2002 RO 16 P PE 022. Pentru reţeaua de canalizare sunt în derulare lucrări de extinderi în cartierele Gusteriţa şi Turnişor şi lucrări de înlocuiri sau realizare de canale noi în zonele deficitare ale reţelei oraşului. Staţia de epurare a fost modernizată şi redimensionată. Staţia va primi şi apa uzată de la Cisnădie, după rezolvarea problemelor legate de canalul de transfer. Este întocmit studiul de fezabilitate pentru „Reţele de canalizare şi staţie de epurare Cisnădioara, judeţul Sibiu” şi pentru retehnologizarea canalului colector al staţiei de epurare Cisnădie – Sibiu. Oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Siliştea şi Tălmaciu au sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, dar sunt nesatisfăcătoare. În oraşele Sălişte şi Tălmaciu sunt în derulare lucrări de reabilitare şi modernizare a acestor sisteme. Oraşele Ocna Sibiului şi Miercurea Sibiului nu au sistem de canalizare pentru apele uzate. În zona rurală numai câteva localităţi au reţele de colectare a apelor uzate, şi anume 10 localităţi din 87: Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem care au reţea de canalizare şi staţii de epurare şi Şura Mică şi Tilişca numai cu reţele de canalizare. Aceste reţele sunt făcute recent fie prin intermediul proiectelor SAPARD (Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu) sau finanţate din fonduri locale (comuna Şelimbăr). Racordarea consumatorilor la reţea se face destul de încet ceea ce impiedică funcţionarea corespunzatoare a staţiilor de epurare (Gura Râului, Orlat). În general staţiile de epurare din mediul rural nu funcţionează corespunzător, datorită depăşirii limitelor impuse de lege pentru calitatea efluentului. În toate celelalte localităţi din judetul Sibiu – zona Sud, apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine sau fose septice sau este deversată în şanţurile şi rigolele drumurilor, având impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând şi apele subterane. În prezent, sunt în construcţie staţii de epurare în localităţile Boiţa, Sibiel, Jina, Racovita, Roşia, Sadu, Slimnic, Şura Mică.

Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă şi canalizarea şi epurarea apelor uzate în localităţile situate în zona de sud şi cea de nord vest a judeţului Sibiu sunt dominate de trei factori:

1. Tarifele şi impactul lor asupra suportabilităţii din partea populaţiei.

42

2. Conectarea comunităţilor rurale şi folosirea tot mai intensă de către populaţia a aparaturii electro-casnice. 3. Rata de conectare, mai ales conectarea la noi reţele de canalizare.

Previziunile generale privind populaţia indică faptul că ele sunt fie statice sau arată un declin gradual; există aşteptări pentru o adevărată migraţie generală de la reşedinţele de judeţ către sate.

Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor rămâne relativ stabile la o medie de 120 l/pers/zi. Se apreciază stagnarea consumului de apă din mediul rural pentru cel puţin 5 ani şi numai după aceea să se înregistreze o creştere graduală de pânş la 80 l/pers/zi. Consumul industrial va arăta o creştere puternică, din cauza dezvoltării economice locale. Totuşi, această creştere nu va avea impact asupra încărcării facilităţilor municipale de tratare a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este preepurat, ca rezultat direct al legislaţiei.

Debitele şi încărcările care intră în staţiile de epurare se bazează în mod clar pe rata de conectare a noilor consumatori, atunci când reţeaua de canalizare este gata. În timp ce, pentru reţeaua de alimentare cu apă, conectările par să meargă mult mai repede, în cazul reţelei de canalizare trebuie să mai treacă 4-5 ani să se ajungă la o rată de 40% din populaţia potenţială.

Volumul actual al pierderilor de apă va scădea pentru că în oraşe începe înlocuirea reţelelor şi contorizarea consumului de apă. Aşteptările în acest sens sunt de 30-40% din apa livrată, procentaj destul de mare, el va scădea la un nivel de 20-25% atunci când vor fi realizate toate programele de înlocuire a conductelor.

Sistemul de canalizare din mun. Mediaş este unitar, 40 % din reţea funcţionează în sistem divizor şi 60% în sistem mixt. Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar diametrul conductei variază de la 200 la 1 000 mm, majoritatea conductelor sunt din beton. Cea mai mare parte din reţea se află în centrul oraşului şi a fost construită acum 100 de ani ca un sistem divizor. Azi sistemul de canalizare al oraşului Mediaş este unul mixt. Din 1970 a fost construită o reţea unitară. În lungul r. Târnava Mare există guri de evacuare a ape uzate, evacuând apă mixtă pluvială şi uzată direct în râu. Partea nordică a oraşului nu este conectată la staţia de epurare. Ultima mare inundaţie a distrus subtraversările care nu au fost înlocuite. Cele mai mari probleme ale reţelei de canalizare sunt:

1. Numărul mare de guri de vărsare este considerat ca fiind sursa majoră de poluare a râului Târnava Mare.

2. Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă. Această situaţie a dus la diverse deversări de apă uzată în cursurile de apă din vecinătate ori în şanţurile de la drum.

3. Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite, racorduri defecte în cea mai mare parte a zonei centrale. Acum sistemul de canalizare din aceste zone sunt racordate la conductele de apă pluvială.

4. În timpul precipitaţiilor abundente nivelul mare al raului Tarnava Mare nu permite revărsarea apelor uzate, punând astfel reţeaua sub presiune. În oraşul Agnita sistemul de canalizare este mixt, având o reţea de canale cu lungime totală de 16,45 km. Toată canalizarea este construită din conducte din oţel cu curgere gravitaţională. Cele mai mari probleme găsite în reţea sunt:

- Racordări între conductele de apă uzată şi apă pluvială cu un impact major asupra emisarului; - Secţiuni deteriorate conducte prăbuşite şi racorduri defecte;

- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă.

43

Sistemul de canalizare în oraşul Dumbrăveni este unitar. Lungimea totală reţelei este de 1900 m cu descărcare directă în râul Târnava Mare. Problemele întâlnite în reţea sunt: - Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private; Sistemul de canalizare al oraşului Copşa Mică este deţinut de SOMETRA, o companie industrială de metale grele. Proiectat pentru a deservi în special această unitate a fost mai târziu dezvoltat în zonele rezidenţiale. Oricum reţeaua nu a fost gândită ca un sistem coerent. Noile secţiuni au fost extinse în conformitate mai mult cu nevoile industrale decât cu nevoile populatiei. Apa uzată curge gravitaţional, nu există staţie de pompare de-a lungul sistemului.

Unele din problemele întâlnite în reţea sunt: - Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la case. Staţia de epurare din Mediaş a fost construită în 1963, treapa biologică a fost construită în 1980. Capacitatea de proiectare este de 430 l/ s, debitul real tratat fiind de cca. 100 l/ s. Efluentul staţiei nu are calitatea cerută de normele în vigoare (NTPA 001). De aceea este necesară extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare. Nu există staţie de epurare în oraşul Agnita. Pentru Agnita este necesară construirea unei staţii de epurare în conformitate cu directivele europene din domeniul apei.

În oraşul Dumbrăveni nu există staţie de epurare. Oraşul Copşa Mică nu are staţia proprie de epurare. Apa uzată din oraş este momentan epurată la staţia de epurare a companiei SOMETRA (topitorie metalurgică neferoasă) împreună cu apa uzată industrială.

Riscuri naturale - inundaţii Din punctul de vedere al climei, România se confruntă cu fenomene hidrologice în cicluri de 9-10 ani, ani de secetă urmaţi de ani ploioşi. Despăduririle masive după 1990 au amplificat gravitatea fenomenului, inundaţiile având un caracter torenţial în multe zone. Având în vedere frecvenţa şi pierderile cauzate, inundaţiile se afla pe primul loc în ceea ce priveşte riscurile naturale care prezintă pericol pentru populaţie şi pentru activităţile economice. La nivelul judeţului s-a avut în vedere un scenariu de prognoză defavorabilă care presupune suprapunerea undei de viitură de pe râul Hârtibaciu cu o creştere a nivelurilor pe râul Cibin. Astfel, pentru atenuarea remuului produs pe râul Hârtibaciu în vederea apărării localităţilor aval de acumularea nepermanentă Beneşti, Alţâna, Nocrich, Cornăţel, se propun ca zone pretabile pentru inundare dirijată 6 incinte agricole în aceste localităţi, însumând un total de 445 ha care pot acumula un volum de 5,25 mil. m3 de apă. În anul 2003 a fost finalizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN) care permite cunoaşterea şi prognozarea mai precisă a fenomenelor meteorologice periculoase şi s-a demarat realizarea Sistemului Informaţional – Decizional Integrat în cazul Dezastrelor Provocate de Ape (DESWAT – Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters). Sunt în curs de elaborare Planurile de apărare împotriva inundaţiilor (termen 30.10.2009) în care, fiecare primărie va introduce datele reactualizate referitoare la zonele cu risc de inundabilitate. Cauza principală care poate duce la posibile inundaţii o reprezintă colmatarea accentuată a cursului de apă. În acest sens, în fiecare an sunt prevăzute lucrări de decolmatare şi regularizare, reprofilare a cursului de apă. La sfârşitul anului 2009 s-au realizat astfel de lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Moşna, pârâul Şmig, pârâul Giacăş.

44

Zone cu risc de inundabilitate - 2008 B.H. Mureş Curs de apă

Aţel Râul Târnava Mare PârâulAţel

Micăsasa Râul Târnava Mare Pârâul Şoroştin Valea Rea

Moşna Pârâul Moşnei Valea Nemşei

Şeica Mică Valea Şoroştin Loamneş Râul Vişa

Şeica Mare Pârâul Calva Râul Vişa Pârâul Popii

Târnava Valea Carpenului, Torenţi Târnava Mare

Mihăileni Pârâul Răvăşel Slimnic - sat Ruşi Torenţi

Axente Sever Râul Vişa Torenţi

Dârlos Râul Târnava Mare Valea Curciu Pârâul Păucea

Biertan Pârâul Copşa

Valea Viilor Pârâul Valea Viilor Torenţi Pârâul Grui Pârâul Hevesi

Laslea Râul Târnava Mare Pârâul Laslea

Brateiu Râul Târnava Mare Valea Buzdului Valea Mare

Hoghilag

Pârâul Podului Pârâul Valchid Valea Nucilor Tîrnava Mare

A.N.A.R., D.A. Mureş, S.G.A. Mureş, S.H. Mediaş, adresa 643/19.10.2009 – Zone de risc la inundabilitate.doc

Conform aceleiaşi surse, în perioada 2006-2008, au fost decolmatate, deci s-a redus considerabil riscul de inundaţii pe următoarele cursuri de apă: Valchid, Prod, Laslea şi afluenţi, Visa, Căpâlna, Târnava Mare, Popii la Şeica Mare, Ighiş, Valea Viilor, Valea Satului, Richiş, Biertan, Dupuş.

De asemenea, pentru perioada 2010-2011 sunt propuse lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Păucea (intravilan localitatea Păucea), pârâul Hârştiu (la Axente Sever), pârâul Şoala (la Agârbiciu), Târnava Mare (intravilan localitatea Mediaş), pârâul Ighiş (intravilan Mediaş), pârâul Valchid (intravilan Copşa Mare).

45

2. Strategia de dezvoltare Strategia judeţeană pentru dezvoltarea sectorului de apă şi apă uzată are ca obiectiv conformarea cu ţintele trasate în Capitolul 22 al Tratatului de Aderare dintre Guvernul României şi Uniunea Europeană până la sfârşitul anului 2018, precum şi un program de investiţii pe termen lung care să permită sustenabilitatea serviciului prin asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienţi.

Strategia serviciilor de apă şi apă uzată a judeţului Sibiu poate fi sintetizată astfel: • Furnizarea unui cost unitar al serviciilor pentru toate comunităţile în concordanţă cu

Directivele UE; • Extinderea, acolo unde acest luncru este posibil, a infrastructurii serviciilor existente în

concordanţă cu actualele Directive UE, pentru furnizarea de servicii în cât mai multe localităţi şi aplicarea unei abordări regionale tuturor zonelor judeţului;

• Acolo unde infrastructura existentă nu poate fi extinsă, pentru asigurarea unei noi infrastructuri este posibilă adoptarea unei noi abordari regionale;

• Asigurarea că operatorul regional beneficiază de suportul financiar şi politic necesar atât la nivel local cât şi judeţean, pentru a fi în măsură să ofere servicii la preţuri competitive pentru consumatorii săi. Se propune ca strategia a fi implementată în cadrul unui program de investiţii pe termen lung desfăşurat astfel:

Faza 1: Investiţii prioritare Investiţiile din această etapă acoperă cerinţele privind conformarea cu prevederile Directivei 91/271/EEC privind apele uzate provenite din mediul urban şi cele ale Normativului NTPA-011- 2002 cu amendările sale privind aglomerările urbane mai mari de 10.000 l.e. Singurele priorităţi din această fază sunt cele dominate de mărimea aglomerărilor exprimate în populaţia echivalentă.

Mai mult, la sfârşitul acestei faze (anul 2013), mai rămân doi ani pentru conformarea cu prevederile Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei pentru consumul uman. Pentru judeţul Sibiu aceasta implică investiţii semnificative, cu precădere în partea de nord – vest, unde nu există surse reglementate de apă, debitele sunt mici şi sursele de suprafaţă seacă în timpul anotimpului cald. Propunerile prezentate în Master Plan arată intenţia de a folosi sursele de apă şi capacităţile de tratare potenţiale care sunt în prezent folosite pentru municipiul Sibiu şi zonele imediat învecinate şi intenţia de a extinde un număr de conducte de aducţiune pentru localităţile care au în prezent deficienţe de alimentare cu apă.

Faza 2: 2013 – 2018 Etapa a 2 a investiţiilor prioritare a fost elaborată având la bază faptul că toate localităţile care nu sunt acoperite de etapa 1 a programului cu o populaţie mai mare de 50 de locuitori echivalenţi (se aplică aproape la tot judeţul, cu excepţia a şase sate) vor avea nevoie de o alimentare cu apă acceptabilă, care să se conformeze cu prevederile Directivei 98/83/EEC până în anul 2015. Programul privind colectarea şi epurarea apelor uzate se aplică numai pentru acele localităţi care pot fi clasificate ca aglomerări pe baza definiţiilor din Directiva 91/271/EEC şi cu o populatie echivalenta mai mare de 2.000 locuitori.

Faza 3: 2018 – 2038 Una dintre problemele cu care se confruntă judeţul este timpul foarte scurt în care trebuie să se conformeze cu Directivele UE privind apa potabilă şi apele uzate, iar derogarea convenită a fost semnată în ianuarie 2007. Termenele limită pentru Directive necesită investiţii care trebuie să fie finalizate cel mai târziu la sfârşitul anului 2018.

Alimentare cu apă Programul de investiţii pentru serviciile de alimentare cu apă, colectare/epurarea apelor uzate pentru etapele 3 – 6 este dominat de necesitatea de a menţine infrastructura în stare bună, dar fără investiţii în noua infrastructură.

46

Alimentare cu apă: Strategia generală a judeţului pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, pe obiectele cuprinse în sisteme, este din acumularea Cibin – Gura Râului şi de la râurile Sadu şi Avrig. Judeţul are numeroase izvoare de munte care asigură apă de bună calitate localităţilor îndepartate care nu au fost sau nu pot fi conectate direct la staţiile principale de tratare. Tratarea apei: Pentru judeţul Sibiu, puţurile de mică adâncime vor fi folosite în continuare în mod special pentru igiena personală. Unde este posibil, apa de suprafaţă va fi tratată cu ajutorul staţiilor deja existente sau a celor noi în vederea conformării cu Directiva 98/83/EC.

Distribuţia apei: Acolo unde facilităţile de tratare dispun de capacitate suplimentară şi sursa de apă are debit suficient din punct de vedere calitativ şi cantitativ, sub incidenţa condiţiilor climatice, principalul bazin poate fi extins. Măsura se constituie într-o prioritate de alimentare pentru acele localităţi care nu au apă potabilă, nefiind astfel conforme cu Directivele UE.

Ar trebui introdusă o campanie intensivă de detectare a pierderilor, urmată de înlocuirea completă a unor secţiuni din reţea. Compania regională de apă ar trebui să stabilească o ţintă pentru reducerea pierderilor reale atât cantitativ cât şi în procent al apei furnizate la cel putin 40%. Este de preferat ca extinderea reţelei de distribuţie să fie realizată din surse interne acolo unde este posibil.

Colectarea apei uzate: pentru toate zonele urbane cu o populaţie echivalentă mai mare de 10.000 locuitori, reţeaua de canalizare ar trebui extinsă pentru a putea acoperi cel puţin 90% din populaţia urbană. Colectoarele necesare pentru o abordare regională a serviciului ar trebui instalate cu prioritate, împreună cu reţelele principale de canalizare pentru localităţile care vor fi dotate pentru prima dată cu reţea de canalizare. Pentru acele comunitati care nu dispun de apă potabilă sau unde recent a fost implementat un proiect de alimentare cu apă în zonele rurale, ar trebui să se asigure o reţea de canalizare unde costurile sunt minime şi unde locuitorii arată în mod clar disponibilitatea de a plăti pentru acest serviciu. Pentru restul, doar dacă nu sunt probleme majore de mediu, folosirea foselor septice pentru gospodării individuale, instituţii sau blocuri de locuinţe ar trebui să fie prima prioritate.

Tratarea apelor uzate: Strategia judeţului este în mod evident stabilită de cerinţele Directivei 91/271/EEC şi de capitolul 22 al Tratatului de Aderare dintre Uniunea Europeana şi Guvernul României. Există o cerinţă evidentă în Tratat pentru tratamentul complet şi efectiv la standardele cerute pentru aglomerări mai mari de 10.000 locuitori p.e. Unde acestea sunt obligatorii, ar trebui asigurate staţii de tratare noi sau retehnologizate cele existente. Staţiile de epurare ar trebui construite în faze, cu un orizont iniţial de proiectare de maxim 15 ani. Totusi, toate staţiile trebuie prevăzute cu spaţiu suficient pentru extindere. Aglomerările între 2.000 şi 10.000 p.e. vor fi prevăzute cu staţii de pompare conform cerintelor Directivei şi vor fi prioritizate în funcţie de numărul populaţiei conectate şi a impactului asupra mediului. Tratarea namolului: Cu o singură staţie de tratare a nămolului, judeţul are în mod evident nevoie de o strategie atât pentru colectarea cât şi pentru depozitarea nămolului provenit din apele epurate pentru momentul în care toate staţiile de epurare vor intra în funcţiune.

Strategia şi facilităţile de tratare echivalente trebuie să fie disponibile în cadrul aceluiaşi program pentru tratarea apelor uzate, cu toate cerinţele prevăzute în ceea ce priveşte depozitarea nămolului în legislaţia UE şi nevoia de reciclare a nămolului pe terenurile agricole. Este evident că strategia care va fi introdusă în judeţul Sibiu va trebui să se bazeze atât pe cerinţele pe termen scurt cât şi pe cele pe termen lung în ceea ce priveşte nevoile de protecţie a mediului înconjurător. Apele uzate industriale: Judeţul trebuie să se asigure că se aplică principiul „poluatorul plăteşte” atât prin obligarea industriilor de a introduce procese de preepurare, cât şi prin modificarea procese lor de producţie. Când industriile continuă să deverseze în canalizarea publică, atunci deversările trebuie să fie percepute şi colectate pe baza principiului amintit anterior. Este esenţial ca industriile poluatoare cunoscute să fie obligate să se conformeze cu legislaţia românească în vigoare înainte ca orice staţie de epurare şi tratare a nămolului să fie construită.

47

Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă este propusă prin formarea unor sisteme zonale de alimentare cu apă şi a unor aglomerări de apă uzată. Sistemele zonale de alimentare cu apă sunt:

1. Sibiu, care cuprinde: Sibiu, Păltiniş, Cisnădie, Cisnădioara, Răşinari, Prislop, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Roşia, Caşolţ, Daia, Nou, Cornăţel, Nucet, Şura Mare, Hamba, Şura Mică, Rusciori, Ocna Sibiului, Loamneş, Mândra, Alamor, Armeni, Hasag, Pauca, Bogatu Roman, Broşteni, Presaca, Ludoş, Gusu, Miercurea Sibiului, Dobarca, Apoldu de Sus, Apoldu de Jos, Sângătin, Amnaş, Aciliu, Cristian. Populaţia deservită este estimată la 212.752 locuitori.

2. Avrig, care cuprinde: Avrig, Mârşa, Bradu, Sacadate, Racoviţa, Sebeşu de Sus. Populaţia deservită este estimată la 16.871 locuitori.

3. Tălmaciu, cuprinde: Tălmaciu, Tălmaciu II. 4. Sălişte, care cuprinde: Salişte, Gales, Vale, Săcel, Mag, Tilişca. Populaţia deservită este

estimată la 5.683 locuitori. 5. Jina, Populaţia deservită este estimată la 6.836 locuitori.

Sistemul Sibiu propune finalizarea lucrărilor la staţia de tratare a apei Sibiu Sud, lucrări sistate în perioada anilor ’80. Se propune scoaterea din funcţiune a staţiei de tratare Cisnădie care prezintă probleme în funcţionare. Aria de deservire cu apă potabilă poate fi împărţită geografic în trei arii:

• Sibiu Sud (inclusiv municipiul Sibiu),

• Sibiu Nord-Est (localităţile incluse în Valea Hârtibaciului şi comuna Şura Mare)

• Sibiu Nord-Vest (incluzând localităţile cunoscute ca “Asociaţia Apa Secaşelor, comuna Cristian şi câteva sate dependente ale oraşului Sălişte).

În zona Sibiu Sud finalizarea staţiei de tratare va putea fi realizată fără a fi conectată la reţeaua de distribuţie, urmând ca la terminare să fie conectată la sistemul de distribuţie a apei din oraşul Cisnădie, fapt care va permite scoaterea din funcţiune sau intrarea în conservare a staţiei de tratare Cisnădie. Apa din această sursă poate fi transferată din Cisnădie în Cisnădiora la finalizarea unei noi reţele în această localitate. Această investiţie va asigura o sursă reglementată de apă pentru oraşul Cisnădie şi zonele învecinate. Staţia de tratare Sibiu Sud va susţine alimentarea cu apă a municipiului Sibiu, în special a zonei de blocuri din partea de sud, şi a comunei Şelimbăr. În mun. Sibiu sunt necesare îmbunătăţiri ale reţelei de distribuţie a apei. Mai mult, în viitor, noua staţie va putea furniza apă potabilă în oraşul Tălmaciu care este alimentat în prezent de două puţuri de mare adâncime, în condiţiile în care calitatea apei din puţuri se va deprecia şi va fi necesară utilizarea unei surse sigure de apă.

Zona Sibiu Nord Est include comuna Roşia (şi toate satele aparţinătoare Daia, Nou, Nucet, Cornăţel şi Caşolţ), precum şi comuna Şura Mare. În prezent, aceste zone nu sunt alimentate cu apă sau alimentarea este parţială, iar intenţia este de a asigura apă potabilă printr-o conductă de aducţiune şi o serie de rezervoare şi instalaţii locale de clorinare (acolo unde este cazul). În prezent, comuna Şura Mare construieşte o conductă de aducţiune şi reţea distribuţie apă potabilă pentru alimentarea satele Şura Mare şi Hamba, apa urmând a fi preluată din reţeaua de distribuţie a apei a mun. Sibiu.

În zona Sibiu Nord Vest, se propune realizarea unei serii de conducte principale de aducţiune, rezervoare şi instalaţii de clorinare pentru a alimenta comunităţile fără apă în prezent. Propunerile se referă la: • Extinderea conductei principale de aducţiune Sibiu - Ocna Sibiului cu o conductă de aducţiune pentru alimentarea localităţii Loamneş, cu rezervoare în Haşag şi Mândra, • O nouă ramificaţie a conductei de la Mândra pentru alimentarea localităţilor Alămor, Armeni, Bogatu Roman, Broşteni, Presaca ţi Păuca. Rezervoare sunt prevăzute pentru Broşteni, Păuca, Presaca, Bogatu Roman, Armeni, Alămor,

• Interconectarea conductei din noua alimentare Alamor – Bogatu Roman, pentru asigurarea cu apă potabilă a localităţilor Gusu, Ludoş, Apoldu de Jos, Singătin, Amnaş, Aciliu, Apoldu de Sus,

48

Miercurea Sibiului şi Dobirca. Rezervoare noi sunt propuse la Gusu, Amnaş, Singătin, Apoldu de Sus, Miercurea Sibiului şi Dobirca. Asigurarea apei din alte surse a fost luată în considerare, lucru vizibil în propunerile înaintate pentru celelalte arii de deservire din Sibiu. Unde sunt disponibile surse adecvate de apă, se propun captări, tratare şi reţele, finanţate din surse locale sau guvernamentale. Zona propusă pentru alimentare cu apă de la Sibiu s-a confruntat mereu cu surse de apă inadecvate, avantajele acestei politici de extindere a ariei de deservire cu apă fiind semnificative: • Capacitate corespunzătoare a surselor de apă brută şi de tratare la cele două staţii de tratare de la Sibiu; • Conducta de aducţiune deja instalată într-o parte a regiunii;

• Resurse de apă existente – nedisponibile sau deja folosite; • Activele propuse a fi montate au o durată de funcţionare mare şi necesită un nivel minim de operare şi intretinere. Sistemul regional de distribuţie a apei Avrig este constituit în jurul staţiei de tratare Avrig. Această staţie este una convenţională, cu captare din râul Avrig care asigură apă brută pentru tratare. Staţia de tratare se află într-o stare rezonabilă, fiind bine întreţinută cu toate că este veche. Capacitatea staţiei este de 185 l/s, care este mai mult decât adecvat pentru populaţia care trebuie deservită. Se propune ca staţia de tratare Avrig să continue să alimenteze cu apă potabilă oraşul Avrig (inclusiv Mârşa). De asemenea, există capacitate suficientă pentru a alimenta în viitor satele aparţinătoare Bradu şi Sacadate. Comuna Racoviţa beneficiază atât de alimentare proprie, cât şi de alimentare din sistemul de apă al Avrigului, iar satul Sebeşu de Sus, nu are în prezent alimentare cu apă potabilă. Se consideră că cea mai bună soluţie pentru a asigura alimentarea cu apă a acestor comunităţi este formalizarea conectării la staţia de tratare Avrig, acest lucru determinând construcţia unei extinderi a conductei principale de apă, a unui nou rezervor şi a reţelelor de distribuţie. Nu au fost luate în considerare alte opţiuni pentru această localitate datorită prezentei staţiei de tratare existente la Avrig.

Oraşul Tălmaciu este propus ca sistem regional de distribuţie a apei datorită populaţiei semnificative pe care o are (5.900). În prezent, oraşul se alimenteazş din puţuri care pompează apă într-un rezervor înainte de a fi distribuită în oraş. Propunerea iniţială era ca această zonă să fie alimentată cu apă potabilă din sistemul regional de distribuţie a apei Sibiu. Din discuţiile purtate cu administraţia locală, a rezultat că se doreşte continuarea alimentării cu apă din sistemul de puţuri existent. Se crede că apă din puţuri nu se va conforma pe termen lung cu cerinţele Directivei Europene şi de aceea Master Planul include investiţii pentru conectarea viitoare la sistemul regional de distribuţie a apei Sibiu. Sistemul regional de distribuţie a apei Sălişte este constituit în jurul staţiei de tratare Tilişca. Staţia de tratare Tilişca este alimentată cu apă brută din râul Tilişcuţa. Staţia este veche, dar funcţionează bine la capacitatea curentă. Staţia necesită extinderi la captarea apei din râu. Reabilitarea staţiei va fi necesară în viitorul nu prea îndepărtat. Reţelele existente din Tilişca alimentează Sălişte, Vale, Galeş, precum şi partea inferioară a comunei Tilişca. Se propune extinderea reţelei pentru alimentarea comunei Săcel care în prezent se alimentează din puţuri de mică adâncime (în prezent lucrările sunt în curs de execuţie finanţate din alte surse) şi pentru comuna Mag care au ca sursă neregulată de apă tot puţuri de mică adâncime. Extinderea ariei de deservire este programată pentru faza a 2-a de investiţii pentru asigurarea conformării până la sfârşitul anului 2015. Există un număr de opţiuni care pot fi considerate pentru furnizarea apei potabile acestor comunităţi, incluzând staţii mici de tratare, separate, puţuri forate, priza pe mal cu captare lateralţ. Totuşi, sursa de suprafaţă existentă are avantajul utilizării infrastructurii existente, are potenţial de a susţine mai mult decât adecvat cerinţele comunităţilor propuse a fi incluse şi minimizeaza costurile de operare şi de întreţinere anuală. Sistemul regional de distribuţie a apei Jina are ca punct central Jina. În prezent, Jina este deservită de o serie de surse locale de apă care nu sunt reglementate. Comuna construieşte în prezent o staţie de tratare şi începe construirea reţelei de distribuţie, cu toate că fondurile sunt disponibile doar pentru

49

aproximativ 50% din lucrări în prezent. Aceste lucrări, odată finalizate, ar trebui să asigure comunei o sursa reglementată de apă. Aproape de Jina este Poiana Sibiului care nu are un sistem reglementat de alimentare cu apă. Se propune ca apa potabilă din Jina să alimenteze Poiana Sibiului printr-o conductă de aducţiune şi un rezervor. Această opţiune se foloseşte de un activ nou care a fost construit în Jina de autorităţile locale. Construcţia unei staţii de tratare în locul construirii a două are avantajul unei mai simple administrări şi unei eficienţe sporite în operare şi activităţi conexe. O alternativă ar fi ca Poiana Sibiului să construiască o staţie de tratare separată.

Alimentare cu apă în zonele rurale Strategia adoptată în Master Plan este maximizarea folosirii facilităţilor de apă existente şi extinderea oriunde este posibil a sistemelor regionale de distribuţie a apei. În mod clar, acolo unde asemenea abordare nu este posibilă sau acolo unde sunt disponibile surse adecvate de apă se propun facilităţi de tratare locală. Comunităţile din mediul rural au sau vor avea apă potabilă în general din captări de suprafaţă din râuri locale de bună calitate prin priză pe mal cu captare laterală sau staţii modulare de tratare de mici dimensiuni, precum şi din surse de apă subterană. Populaţia alimentată cu apă din proiecte rurale este cam de 33.200 locuitori, aproximativ 12% din populaţia judeţului Sibiu - Sud. Pentru oraşele Mediaş, Agnita, Copşa Mică şi Dumbrăveni, Master Planul elaborat pentru extinderea şi reabilitarea sistemului de apă şi canalizare apă uzată prevede:

• administrarea atentă a resurselor, în acest sens este necesar să se iniţieze studii hidro-geologice de detaliu pentru estimarea surselor subterane naturale disponibile în momentul de faţă şi să se instaleze în fiecare foraj debitmetre şi echipamente de măsură care să efectueze permanent măsurători de nivel,

• cel mai important câmp de puţuri al judeţului este amplasat la Dumbrăveni. Cele mai multe captări nu sunt protejate împotriva poluării şi este necesar un studiu care să determine limitele reale ale zonei de protecţie, aşa cum sunt ele definite de Hotararea de Guvern nr. 930 din august 2005 (regim sever de protecţie). Se recomandă insistent realizarea unui program pe termen scurt, care să ia în considerare reabilitarea puţuri forate şi împrejmuirea zonelor de protecţie;

• îmbunătăţiri în schema de alimentare cu apă în zona de proiect: 1. Îmbunătăţirea procesului de tratare în funcîie de calitatea variabilă a apei brute; 2. Optimizarea şi creşterea capacităţii şi performanţei staţiei de tratare; 3. Reducerea cantităţii de deţeuri ţi de produse reziduale; 4. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor de tratare a apei.

• reducerea pierderilor de apă în reţeaua de distribuţie. Deoarece reducerea pierderilor (pierderi reale de 20%) va necesita mai mult de 6 ani, vor fi disponibile capacităţi de tratare de rezervă până la sfârşitul anului 2026. Aceste rezerve pot fi folosite pentru a deservi o arie extinsă ulterior;

Canalizare ape uzate În vederea asigurării conformării cu Directiva 91/271/EEC şi a derogărilor prevăzute de Tratatul de Aderare, strategia la nivel judeţean este definită după cum urmează: • Zonele urbane care au o populaţie echivalentă mai mare de 10.000 l.e. se vor conforma cu cerinţele prevăzute de Tratatul de Aderare şi au un program de investiţii pentru conformare până la sfărşitul lui decembrie 2013, atăt pentru colectare, căt şi pentru epurare, aşa cum este indicat de Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile; • Unele localităţile (oraşe, sate) pot fi conectate în mod eficient din punct de vedere al costurilor la o staţie de epurare prevăzută pentru o aglomerare cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi, atunci vor fi prevăzute canalele colectoare şi staţiile de pompare adecvate, împreună cu reţelele locale de canalizare. Aceste localităţi vor fi incluse în aglomerare;

50

• Satele, distincte de comune, care au o populaţie echivalentă mai mare de 2.000 vor fi prevăzute cu reţea de canalizare şi staţie de epurare în conformitate cu Tratatul de Aderare. Din nou, acolo unde alte localităţi (oraşe, sate) pot fi conectate în mod eficient din punct de vedere al costurilor la o staţie de epurare propusă, atunci vor fi prevăzute canalele colectoare şi staţiile de pompare adecvate, împreună cu reţelele locale de canalizare. Data conformării pentru aceste comunităţi va fi în concordanăţ cu Tratatul de Aderare, urmând a fi luate în considerare fondurile disponibile şi impactul asupra mediului; • Comunele formate din sate care au fiecare populaţie echivalentă sub 2.000 locuitori vor fi prevăzute cu reţea de canalizare şi staţie de epurare corespunzătoare numai acolo unde acest lucru se poate realiza în concordanta cu Articolul 3(1) al Directivei 91/271/EEC, de exemplu cele care nu presupun un cost prea mare pe cap de locuitor;

• Comunele, unde nu este practic să se prevadă orice formă centralizată de colectare şi epurare şi care sunt constituite din sate cu o populaţie individuală echivalentă de mai puţin de 2.000 locuitori, vor fi prevăzute cu soluţii locale corespunzătoare (tancuri septice sau alte soluţii); • Comunele care în prezent sunt alimentate cu apă de la cişmele nu vor avea vreo formă de reţea de canalizare şi de epurare până când nu se va îmbunătăţi reţeaua de apă şi conectările individuale vor acoperi de cel puţin 80% din gospodăriile din comună;

• Comunele sau satele din cadrul comunelor care în prezent nu au alimentare cu apă şi se bazează pe puţuri de mică adâncime nu vor fi luate în considerare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate până când nevoile în ceea ce priveşte apa potabilă nu sunt asigurate. Conform Directivei 91/271/CEE, “aglomerarea” este definită ca “o zonă unde populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru ca apa urbană uzată să fie colectată şi condusă la o staţie de epurare a apei uzate sau la un punct final de deversare.” Conceptul de aglomerare presupune:

• Existenţa unei aglomerări este o stare “de facto”, reprezentând efectiv zona în care populaţia/activitatea economică este “suficient de concentrată”;

• criteriile folosite pentru identificarea limitelor unei aglomerări pot fi: a) concentrarea populaţiei (ex. densitatea populaţiei într-un anumit spaţiu) b) concentrarea activităţilor economice

c) concentrarea suficientă a criteriului a) sau a) şi b) pentru colectarea şi transportarea apei uzate urbane. Delimitarea aglomerării trebuie să reflecte ‘graniţele’ zonei suficient de concentrate.

• Termenul de aglomerare nu trebuie confundat cu unităţile administrative. Delimitarea unei aglomerări poate să corespundă sau nu cu graniţele unităţii administrative-câteva unităţi administrative pot forma o aglomerare sau o singură unitate administrativă poate fi compusă din aglomerări distincte dacă reprezintă zone suficient de concentrate, separate în spaţiu/teritorial. Pentru o abordare regională, au fost analizate:

• clusterul de apă uzată bazat pe staţia de epurare de la Sibiu;

• clustere de apă uzată unde epurarea apelor se realizează de o singură staţie de epurare care deserveşte o anumită aglomerare.

Nr crt

Cluster de apă uzată

Aglomerare (Directiva

91/271/EEC)

Populaţie echivalentă deservită

1 Sibiu 1) Sibiu -Şelimbăr 2) Cisnădie 3) Cisnădioara 4) Poplaca 5) Răşinari

297.452

51

6) Bungard 7) Mohu 8) Veştem 9) Şura Mare 10) Hamba

2 Avrig 1) Avrig 2) Mârşa 3) Porumbacu de Jos 4) Porumbacu de Sus

16.667

3 Tălmaciu 1) Tălmaciu 2) Tălmaciu II 3) Tălmăcel

8.879

4 Sălişte

1) Sălişte 2) Vale 3) Galeş 4) Tilişca

5.201

5 - Jina 4.368 6 Ocna

Sibiului Ocna Sibiului 4.326

7 - Cristian 4.049 8 Racoviţa 1) Racovita

2) Sebeşu de Sus 3.735

9 - Gura Râului 3.763 10 Turnu Roşu 1) Turnu Roşu

2) Sebeşu de Jos 3.426

11 - Orlat 3.233 12 - Poiana Sibiului 2.833 13 Miercurea

Sibiului 1) Miercurea Sibiului 2) Dobarca

2.809

14 - Slimnic 2.618 15 - Sadu 2.547 16 - Vurpăr 2.506

Total 368.449 Clusterul de apă uzată Sibiu Municipiul Sibiu, reşedinţa judeţului şi zonele limitrofe formează un cluster incluzând un număr de 10 aglomerări conform definiţiei din cadrul Directivei 91/271/EEC, având populaţia echivalentă atâa peste, cât şi sub 2.000 l.e. Se propune ca aceast cluster să fie extins pentru a include localităţi care fie sunt deja sau pot fi conectate în mod eficient din punct de vedere al costurilor, fie direct la staţia de epurare Sibiu.

Principala opţiune este un cluster bazat pe staţia de epurare Sibiu. Reţele noi de canalizare vor fi realizate în Răşinari (racordate la colectorul Sibiu) şi acele părţi ale comunei Şelimbăr neacoperite în prezent cu reţea de canalizare. Pe viitor, noi infrastructuri de canalizare vor fi realizate în Poplaca (pentru a se racorda de asemenea la reţeaua de canalizare a Sibiului) şi Cisnădioara (pentru a se racorda la sistemul de canalizare Cisnădie şi de acolo la staţia de epurare Mohu).

Clusterul de apă uzată Avrig Clusterul de apă uzată este constituit în jurul premisei că noua staţie de epurare va fi construită în sudul oraşului Avrig. Localizarea staţiei de epurare Avrig, în apropierea oraşului şi tratarea în cadrul acestei staţii doar a apelor uzate din Avrig şi Mârşa (ca în prezent) a fost determinată de poziţia exprimată de administraţiile locale din Racoviţa, Turnu Roşu şi Tălmaciu. Ca rezultat, opţiunea principală rămasă este o aglomerare constituită în jurul Avrigului, care să includă Mârşa. În viitor, comunităţile din

52

amonte de Avrig, respectiv Porumbacu de Josş Porumbacu de Sus ar putea fi racordate la noua staţie de epurare.

Clusterul de apă uzată Racoviţa În prezent, nu există reţea de canalizare sau facilităţi de epurare în Racoviţa sau Sebeşu de Sus. Trebuie menţionat că opţiunea iniţială luată în calcul, considerată cea mai bună opţiune tehnică disponibilă, prevedea construirea unei staţii de epurare regionale mai jos de Racoviţa, în apropiere de Turnu Roţu. Aceasta propunere ar fi permis colectarea şi tratarea apei uzate de la o populaţie de aproximativ 40.000 locuitori într-o singură staţie de epurare. Propunere a fost înaintată în varianta iniţiala a Programului de Investiţii Prioritare pentru Sibiu. Comunităţile din aval de Avrig şi-au exprimat în mod clar poziţia de a adopta o soluţie individuală pentru colectarea şi tratarea apelor uzate. Poziţia de mai sus exprimată de Racoviţa, Turnu Roşu şi Tălmaciu a determinat ca pentru aceste localităţi să se adopte soluţii locale.

Cluster de apă uzată Turnu Roşu Există în prezent reţea de canalizare şi staţie de epurare în Turnu Roşu, cu lucrări în curs pentru introducerea colectoarelor şi conectarea comunei Sebeşu de Jos la staţia de epurare. Trebuie menţionat că opţiunea actuală este agreată de comunităţile din aval de Avrig care şi-au exprimat în mod clar poziţia pentru soluţie individuală de colectarea şi tratarea apelor uzate.

Clusterul de apă uzată Tălmaciu În prezent, nu există reţea de canalizare decât parţial sau staţie de epurare în Tălmaciu, însă oraşul este în curs de construire a acestora. Mai mult, satul aparţinător Tălmăcel va avea canalizare şi se va conecta la noua staţie de epurare. Soluţia este realizată la dorinţa administraţiei locale.

Aglomerarea Sadu În prezent, nu există reţea de canalizare sau staţie de epurare în Sadu, însă comunitatea este în curs de realizare a investiţiilor necesare. Trebuie notat că cea mai bună opţiune tehnică pentru Sadu ar fi fost conectarea la staţia de epurare regională propusă iniţial la Turnu Roşu. Nemaifiind valabilă această opţiune, următoarea soluţie ar fi să se considere conectarea la staţia de epurare propusă la Tălmaciu. Acesta ar avea avantajul operării unei singure staţii.

Aglomerarea Gura Raului Este necesară extinderea staţiei de epurare de curând executată printr-un proiect SAPARD. Sunt necesare câteva extinderi de reţea.

Aglomerarea Orlat Lucrările pentru executarea staţiei de epurare au fost finalizate şi se propun extinderi de reţea pentru a asigura acoperirea 100% a localităţii până în anul 2018.

Aglomerarea Cristian Lucrările la staţia de epurare au fost finalizate şi nu sunt propuse lucrări viitoare în afară de extinderi ale reţelei de canalizare.

Clusterul de apă uzată Sălişte Este necesar un proiect de finalizare a staţiei de epurare şi a reţelei de canalizare. Staţia de epurare din Sălişte este construită parţial. Reţeaua de canalizare trebuie de asemenea să fie finalizată. Trebuie executate reţele de canalizare în Vale şi Galeş, iar în Tilişca trebuie extinsă reţeaua şi conectată la staţia de epurare Sălişte.

Clusterul de apă uzată Miercurea Sibiului Sunt necesare lucrări de construire a unei noi staţii de epurare pentru epurarea apelor uzate colectate în Miercurea Sibiului. Mai mult, apa uzată din satul Dobârca poate fi transferată la această staţie de epurare, iar pentru acest lucru sunt necesare reţele de canalizare şi staţii de pompare de transfer.

Aglomerarea Poiana Sibiului

53

Sunt necesare atât o nouă staţie de epurare, cât şi sistemul de canalizare. Acest lucru este critic pentru a preveni poluarea în amonte de Rod.

Aglomerarea Jina În prezent, este în derulare un studiu de proiectare şi construcţie a staţiei de epurare; totuşi, nu sunt suficiente fonduri pentru a finaliza reţeaua de canalizare pentru Jina. Cel mai practic mod este de a asigura fonduri pentru finalizarea reţelei de colectare a apelor uzate.

Aglomerarea Ocna Sibiului Sunt necesare staţie de epurare nouă şi extinderi ale reţelei de canalizare.

Aglomerarea Slimnic În prezent, se desfăşoară un proiect de construire a unei staţii de epurare noi şi a reţelei de canalizare pentru Slimnic, proiect finanţat prin programul SAPARD.

Aglomerarea Vurpăr În prezent, este finalizat proiectul tehnic pentru staţie de epurare nouă şi reţea de canalizare pentru Vurpăr, însş nu sunt disponibile fonduri pentru construire.

Aglomerări sub 2.000 locuitori echivalenţi Au mai fost identificate câteva scheme regionale la scară mai redusă de tratare a apelor uzate care pot fi finanţate din surse locale fie în faza 2 (2013-2018), fie în faza 3 (2018-2023). Deşi nu au fost incluse în programul de investiţii, întrucât sunt localităţi sub 2.000 l.e., există posibilitatea de creare a unor scheme regionale la scară mai redusă pentru colectarea şi tratarea apelor uzate, după cum urmează:

• Apoldu de Jos: să includă comunităţile Apoldu de Jos şi Singatin, • Loamneş: să includă comunităţile Loamneş, Haşag şi Mândra, • Ludoş: să includă comunităţile Ludoş şi Gusu, • Marpod: să includă comunităţile Marpod şi Ilimbav, • Nocrich: să includă comunităţile Nocrich şi Hosman, • Păuca: să includă comunităţile Păuca şi Presaca, • Roşia: să includă comunităţile Roţia, Daia şi Nou, • Caşolţ: să includă comunităţile Caşolţ şi Cornăţel, • Amnaş: să includă comunităţile Amnaş şi Aciliu, • Sibiel: să includă comunităţile Sibiel, Săcel, Mag şi Fântânele.

Municipiul Mediaş: Obiectivul acestor măsuri este îmbunătăţirea situaţiei existente prin: • Evitarea deversărilor în râul Târnava Mare şi transportul tuturor canalizărilor din partea de sud şi nord către staţia de epurare; • Extinderea şi îmbunătăţirea stării reţelei de canalizare pentru a evita infiltraţiile, exfiltraţiile şi interconexiunile între apele pluviale şi reţelele de ape uzate; • Colectarea apelor uzate din zonele fără canalizare; • Extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare existentă la Mediaş prin repararea echipamentelor existente, cum ar fi rezervoare, filtre etc, dacă este posibil, şi prin implementarea unor echipamente noi pentru a garanta epurarea sigură şi de calitate a apelor uzate şi a nămolului pentru a fi în concordanţă cu cerinţele de concentraţie ale efluentului.

Oraşul Agnita: • Construirea unui nou colector pentru canalizare de-a lungul râului Hârtibaciu; • Înlocuire conductă canalizare pe un tronson de 5,25 km lungime; • Extinderea reţelei de canalizare;

54

• Construirea unei noi staţii de epurare mecano-biologică a apelor uzate.

Oraşul Dumbraveni: • Extindere conductă în diferite zone ale oraşului; • Înlocuire conducte de canalizare; • Construirea unei noi staţii de epurare mecano - biologică a apelor uzate destinată epurării sigure şi de calitate a apelor uzate şi a nămolului pentru a fi în concordanţă cu cerinţele de concentraţie ale efluentului.

Oraşul Copşa Mică: • Reabilitarea reţelei de canalizare; • Extinderea în comuna învecinată Axente Sever racordată în partea de sud a oraşului Copşa Mică; • Extinderea canalizării în satele: Agârbiciu, Valea Viilor, Moţis,Târnava; • Construirea unei noi staţii de epurare mecano - biologică a apelor uzate. 3. Gospodarirea deşeurilor Diagnostic In cadrul Master Planului de Gestionare a Deşeurilor în jud.Sibiu au fost considerate următoarele categorii de deşeuri: deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat, deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat); deşeuri din construcţii şi demolări; nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a fost în anul 2006 de aproximativ 129.000 t, crescând cu aproximativ 5.000 t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor. In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională. La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si doua prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere. Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr de cca 100.000 locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti. Metoda de eliminare a deşeurilor municipale este depozitarea, inclusiv a deşeurilor din gradini şi parcuri care ar putea fi compostate, în acest fel reducându-se cantitatea de biodegradabil de la depozitare. Situaţia prezentă a gestionării deşeurilor din judeţul Sibiu nu este capabilă să contribuie la atingerea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Managementul deşeurilor menajere

55

Zone urbane, Judetul Sibiu dispune de un depozit conform de deşeuri menajere, Depozitul Tracon SRL Braila situat in localitatea Cristian. Zone rurale, In Judeţul Sibiu deşeurile menajere din zonele rurale sunt depozitate în depozitele rurale existente. Aceste depozite sunt nişte locaţii în care deşeurile colectate sunt depozitate. Aceste locaţii sunt pe terenurile aparţinătoare comunelor respective. Conform constrângerilor actuale, rampele rurale sunt inchise şi ecologizate. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate În anul 2009, ariile acoperire cu servicii de salubritate în judeţul Sibiu şi firmele de salubritate care le deserveau erau după cum urmează:

Denumirea societăţii Zone acoperire

Urban Rural

S.C. GETESIB S.A. Sibiu

Sibiu, Ocna Sibiului

Sălişte, Cristian, Şelimbăr, Şura Mică, Şura Mare, Mândra, Loamnes, Alămor, Armeni, Rosia, Nou, Casolţ, Daia, Cornăţel, Păuca, Tilisca, Hasag, Nucet, Rod, Vurpăr, Şura Mică

S.C. SCHUSTER & ECOLOGIC S.R.L. Sibiu

Miercurea Sibiuului

Orlat, Răsinari, Şelimbăr, Cristian, Apoldu de Jos, Ludos, Dobârca, Apoldu de Sus

S.C. PRESCOM S.R.L. Cisnădie

Cisnădie Cisnădioara

S.C. ACSTAL S.A. Tălmaciu

Tălmaciu Tălmăcel, Boiţa

S.C. GOSPODARIRE ORĂ1ENEASCĂ S.A. Avrig

Avrig Mârsa, Bradu, Săcădate, Racoviţa, Turnu- Rosu, Porumbacu de Jos, Cârţa

S.C. Eco Valea Hârtibaciului S.A. Agnita

Agnita Ruja, Coves, Brădeni (Retis, Leline), Bruiu (Somartin, Gherdeal), Chirpăr (Vard, Veseud, Săsăus), Merghindeal (Dealul Frumos), Iacobeni (Movile, Noistat, Netus, Stejărisu)

S.C.Eco-SAL S.A. Medias

Medias, Dumbrăveni

Copsa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Târnava, Şeica Mică, Dârlos, Valea Lungă, Curci, Ernea, Şarosu pe Târnave, Valea Viilor, Motis, Hoghilag, Prod, Valchid, Aţel, Dupus, Alma, Bazna, Boian, Laslea, Noul Săsesc, Mălângrav, Floresti, Roadola, Brateiu, Buz, Blăjel, Paucea, Românesti, Micasasa, Chesler, Ţapu, Văleni

S.C. Ecomed Reciclare Ecologică S.R.L. Medias

Cristian , Gura Râului, Slimnic (Rusi), Poplaca, Bârghis (Pelisor) Nocrich, Alţtâna, Benesti, Hosman, Marpod, Ghijasa de Sus, Ilimbav, Nocrich, Mosna, Alma, Nemsa, Şeica Mare, Boarta, Poiana, Jina, Mihăileni

Sursa: APM, din raportările statistice ale agenţilor de salubritate şi administraţiei locale

56

Depozite existente La nivelul anului 2008 există un număr de cinci depozite de deşeuri municipale, neconforme, în funcţiune: Somard – Mediaş, Tălmaciu, Cisnădie, Agnita şi Avrig. Toate aceste depozite trebuiau să sisteze depozitarea deşeurilor în anul 2010. Trebuie menţionat faptul că depozitul Somard – Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale. La nivelul judeţului există un depozit conform de deşeuri municipale localizat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul depozitului este S.C. TRACON S.R.L. Brăila. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034. Depozitul deserveşte un număr de 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului, Marpod, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte, Slimnic, Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr. Capacitatea proiectată a depozitului este 2.647.059 m3 (8 celule), din care etapa I (primele trei celule) are capacitatea de 992.647 m3. Capacitatea totală de depozitare a celulei actuale este de 330.882 m3, din care capacitatea disponibilă este de 134.084 m3. Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului 2006. In Tabelul urmator se prezintă capacitatea disponibilă a fiecărui depozit în anul 2006 până la momentul sistării activităţii şi anul prevăzut pentru sistarea activităţii.

Depozite neconforme din judeţul Sibiu

Depozit neconform Capacitate proiectată

Capacitate disponibilă la sfârşitul anului 2005

(m3)

Anul sistare depozitare

(cf HG 349/2005) Depozit deşeuri menajere Copşa Mică s-a sistat depozitarea la sfârşitul

anului 2006 2007

Depozit deşeuri menajere "Remetea"- Sibiu s-a sistat activitatea de depozitare din aprilie 2004

2007

Depozit deşeuri menajere Ocna Sibiului s-a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006

2007

Depozit deşeuri menajere Sălişte s-a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006

2007

Depozit deşeuri menajere Dumbrăveni s-a sistat depozitarea la sfârşitul anului 2006

2007

Depozit deşeuri menajere Avrig 75.000 38.750 2010 Depozit deşeuri menajere Agnita 700.000 34.300 2010 Depozit deşeuri menajere Cisnădie 800.000 4.300 2010 Depozit deşeuri menajere Tălmaciu 60.000 10.060 2010 Depozit deşeuri "Somart"- Mediaş 800.000 80.100 2010 167.510

Sursa: APM, din raportările administraţiei locale şi operatorilor de depozite

Depozitul Somard – Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale.

In figura de mai jos se prezintă harta amplasării acestor depozite neconforme precum şi cea a depozitului conform de la Cristian.

Depozite rurale În mediu rural au fost identificate un număr de 75 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală urmaau să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Aceste spaţii de depozitare a deşeurilor din Judeţul Sibiu însumează o suprafaţă estimată de aproximativ 50 ha, având un volum estimat de deşeuri depozitate de 175.000 m³.

57

Depozite munic ipale c u ac tivitatea sistata

Depozite munic ipale in func tiune (2010)

Depozite munic ipale c onform e

Dc 16

Dc

17

Dc 1

7

Dc

19

Dc

17A

Dc 7 0A

Dc

23

Dc 2 0Dc 2

2

D c 2 4

Dc

24

Dc 14

Dc

24A

Dc 25

Dc 2

6

Dc 24

Dc 22

Dc 13

Dc 1

0Dc 8D c 7 8

Dc 6

Dc 5

Dc 5A

Dc 4

D c 3

Dc 76

Dc 1 2

D c 3

3

Dc 33

Dc 5A

Dc 2 9

Dc

32

D c 27

Dc

28

Dc 38

Dc 35

Dc 31

Dc 5A

Dc 37

Dc 3 4

D c 39

Dc 35

Dc 3

6

Dc 2

Dc

74

D c 67

Dc 73A

Dc 7

2

Dc

72

Dc 7

1

Dc

65

Dc

67

Dc 71

Dc

67

Dc 62

Dc 6 2

Dc 6

7

Dc 5

8

Dc 5 9

D c 5 8

D c 60

D c 4 9

Dc 6 1

Dc

5 5

Dc 57

D c 56

Dc 5 4

Dc 1

Dc 44

Dc 40

Dc 42

Dc 46

Dc 5

0

Dc 4

8

Dc 5 1

Dc 47

Dc

47

Dc 66

Dc 68

Dc 72A

Dc 64

Dc

73

Dc

73

Dc 73

D c 7 3

Dc 6

3

Dc 10

Dj 1

4 2AD j 14 2 B

Dj 1 42B

Dj 142A

Dj 142B

Dj 1

42

C

Dj 151B

D j 14 3 A

D j 1 4 1 B

D j 1 41B

Dj 1

4 1B

Dj 1

43A

Dj 141

D j 1 06 B

Dj 141A

Dj 1

06B

Dj 141

Dj 1 41

Dj 141

A

D j 14 3

Dj 14

3A

Dj 1 4

1

Dj 1 04D

Dj 104D

Dj 1

0 6

Dj 1 0 5

Dj 105

Dj 1

05D

Dj 10 6

Dj 1

05D

Dj 106

Dj 14 1A

Dj 106

Dj 1 0 6

Dj 1 07B

Dj 107B

Dj 10

7B

Dj 1

0 7B

Dj 106B

Dj 1

07B

D j 1 06 G

Dj 106F

Dj 1

06

G

Dj 1

06G

Dj 106 E

Dj 1

06E

Dj

10 5

G

D j 1 05 G

Dj 10 6A

Dj 1

06

D

D j 1 0 6 C

Dj 1

06D

Dj 1

06C

Dj 105 G

D j 1 0 6 A

Dj 106D

Dj 1

06A

Dj 1 0

6 D

Dj 106EDj 106E

Dj

1 06

D

Dj 1

06 B

Dj 1

06B

Dj 10 5G

DJ 105

N

Dj 1

0 5G

Dj 1

05 G

Dj 106

Dj 106

Dj 105 A

Dj 1 05A

Dj 105

A

Dj 105 A

Dj 105 A

Dj 1

05D

D j 105D

Dj 1

0 5H

Dj 10

5D

Dj 1 05 F

Dj 10 5 J

Dj 1

0 5J

Dj 1 05 J

Dj 1 0 5

J

Dj 106J

Dj 106M

Dj 10 6A

Dj 1

06N

Dj 1

06

N

Dj 1

06N

Dj

106

N

Dj 106P

D j 1

42F

Dj 142F

Dj 1 42E

Dj 142E

Dj 1 42E

Dj 1 42E

Dj 142

E

Dj 1 42G

Dj 14

2 G

Dj 1 42G

Dj 1

4 2G

Dj 1

42H

Dj 142J

Dj 1

42 J

Dj 10 6TDj 106T

Dj 106T

Dj 143B

Dj 1 43BDj 143 B

Dj 14 3BDj 14 3B

D j 1 41 C

Dj 106R

Dj 1

06S

Dj 1

06S

Dj

10

6S

Dj 1

04

E

Dj 10

4E

Dj 10

4E

Dj 104F

Dj 104F

Dj 104F

Dj 104F

D j 1 0 4F

Dj 104G

Dj 10 4G

Dj 104G

Dj 104G

Dj

10

5K

Dj 141 D

Dj 106 G Dj 105 E

Dj 14 1E

Dj 105 PDj 105P

DN 14 A

DN 14 A

DN 14

DN 14

DN

14

Dn 1 4B

DN 14 B

DN 1

4

DN 1

4

DN

14

DN 1

4

DN 1

DN 1

DN 1

DN 1

DN

1DN

1DN

7

DN

7

DN 1

DN

14

DN 1

DN 7

C

DN

7C

DN 1

D N 6 7C

DN 6 7C

D N 6 7C

DN

67

C

St. Dumbraveni

St. Ate l

St. Bratei

St. Medias

H. Tirnava

St. Copsa

Mic a

St. Mic asasa

H. Agirb iciu

St. Seica Mare

H. Veseud

H. Hasag

H. Loamnes

Baile OcnaSib iului

St.Ocna Sib iului

St. Sibiu

H. Sibiu-Grupa Selimbar

H. Casolt

H. Mohu

H. Vesteni

H. Mirsa

St. Ta lmaciu

St. Turnu Rosu

St. Racovita

St. Valea Marului

St. Avrig

St. Porumbac uH. Sarata

H. Score iu

H. CirtaSt. Arpas

H. Hosman

H. Rosia

H. Cornatel

H. VurparH. Noc rich

H. Tich indeal

H. Altina

St. AgnitaH. Benesti

H. Vard

St. CristianSibiu

St. Orla t

H. Sib iel

H. Sac elu Sibiu

H. Aciliu

St. Saliste

H. Tilisca

St. Apoldude Sus

H. Apoldu de Jos

St. Mierc ureaSib iului

Velt Rom anesti

Paucea

Valea Lunga

BLAJEL

BAZNA

Boian

Bazna -Ba i

Curc iuGia cas

Ernea

Smig

Alm a

DIRLOS

Sarosp e Tirnave

HOGHILAG

Prod

LASLEA

Va lchid

Flo restiRoandola

Copsa Mare

BRATEIU

ATEL

BIERTAN

Dupus

Buzd

TIRNAVA

ColoniaTirnava

CheslerValeni

MICASASA

Tap u

SEICAMICA

Ag irbiciu

So ala

AXENTESEVER

Ighisu Nou

Motis

VALEA VIILOR

MOSNA

Nem sa

Alma Vii

Richis

Nou SasescMalincra v

Stejarisu IACOBENI

Teline

Re tis

BRADENI

Netus

No ista t

Movile

Albi

Sorostin

Boarta Petis

VeseudHa sa gSadinca

BrosteniSEICA MARE

Mighindoala

PAUCA

LUDOS

LOAMNES

APOLDU DEJOS

SLIMNIC

Rusi

Presaca

Armeni

Alam orSingatin

To pircea

Pad ureni

BogatuRo man

Mindra

SURA MARE

SURA MICA

TILISCA

AmnasApold u d e Sus

Aciliu

Rusciori

Ga les

Ca banaSaliste Ca bana

Popa sulMa rg inimii

Mag

Gusu

Ca banaMiercurea Deal

Rod

Sa celSibiel

Va le

Fintinele

ORLAT

CRISTIAN

Dob irca

POIANASIBIULUI

JINA

GURARIULUICrint Caba na Fintine le

Cab ana Gura Torturii

Ca banaGitul Berbecului

Paltinis

Caba naOasa

Cab ana Santa

Cab ana

Ca banaTa rta ra u

Sadu V.Sa dure l

Cabana Prejba

Fundul Riului

Lazaret

Paltin

Caba naValea Oltului

Lotrioara

SADU

Caba na ValeaSadului

RIU SADULUICiup ari

Beb erani Boita

Talmacel

Colo niaTa lmaciu

Bradu

Cisnad ioara

Prislop

Trainei

Ca bana Curmatura

SELIMBAR

Bungard Casolt

Veste m

Caba naFintinita

Mohu

TURNU ROSU

Seb esud e Jos Seb esu de Sus

Sacad ate

POPLACA

Ham ba

Daia

Nou

VURPARNOCRICH

ROSIA

Tichindea l

Corna te lNucet

BuiaSalcau

Ghijasa de Jo s

ALTINA

MIHAILENI

Ghijasa de Sus

Ravase l

Stene a

Moarda s

Metis

Vecerd

Pelisor

Zlagna

Benesti

Coves

Ruja

Vard

Veseud

Sa raturi Ba i

Ighisu Vechi

BIRGHIS

Apos

Dealu Frumos

Merghindea l

BRUIU

CHIRPAR

Sa saus

Gherdea l

Nou Rom an

Poienita

Ilimba v

FofeldeaHosman

MARPOD

Som artin

CIRTA

PORUMBACU DE JOS

ARPASUDE JOS

CIRTISOARA

RACOVITA

Glim boaca

Mirsa

Sa ra ta

Porum bacu de Sus

Ca banaFa ta Padurii

Scoreiu

Colun

Caba naBilea-Ca sca da

Cab anaBilea-Lac

Ca banaPoia na Nea mtului

Cab anaBa rc aci

Cab ana Suru

Cab ana Neg oiu

Ca bana TurnuriCabana Po dragu

RASINARI

Re leu TV

ARPASUDE SUS

Tocile

Glaja rie

Baraj Cib inCoad a La cului

Rozd esti

Curpatul

TALMACIU

SALISTE

MIERCUREA SIBIULUI

AVRIG

DUMBRAVENI

MEDIAS

COPSAMICA

OCNA SIBIULUI

SIBIU

CISNADIE

AGNITA

Paucea

Cu rc

iuBalta

Banabic

V a l c h id

Lup

o a ia

Rad

l er

Bie

rt an

Hodos

Dupus

Felt a

Ma

liner

a v

L asl

ea

v. C

ase

lor

Bie r

tan

Ric

hi s

Halmer

Ch

ic er a

Hirtibac iu

Voal u

v. Mo rii

Me

tis

Bat rin u

v. Dup

a H

ula

S t ea mt

Pelis

or

A po s

u

v . M a r e

Stric

at a

v . In f u n d a tu r ii

v. Rorii

Alb ac

Veseud

Co

ves

M a ie r a n

Hi rt

i ba

ci u

Zlagna

p. V ese ud

Veseud

v. lu i Tr ifa n

v. Me rin orului

v. Pa pu risului

p. Bumb uia

p. Dosului

v . R

ogo a

zei

v. Cre pelor

v. Glime la

p . Fage tului

Sas au s

p. N

ou

Me ld eroil

Ferm

elor

Fofeldea

LiscovPor um

bacu

Col

u nel

u

Gl o

d

Sa ra ta

Sc or ei

O p a t u

p. V

i telor

v. Ne a

g ra

p . lu

i Ion

Ar pa s

Pas ta ia

Gir lat e

lu

p. P

oien

itei

Sa rata

Cirt iso a

ra

Se a

ca

Arpa

sul M

ic

P lav

at a

Pla

vait a

Ar p

asu

l Ma

r e

p. Mare

Poru

mb

acu

p. M

ate

i

p. Prisiopului

Steg

hea

p . Calda rusii

v. Sa dea nu

Ar pa s e l

p. Ve rsu lui

p . cu

Ha lc iu gi

p. A

rpa

su

p. Po

d ra gul

p . P le s a

p.

Pop

ii

v . Sa r a t ii

p . St i n

ci

p. B o

n t ii

p. Serbaru

p. P

oru

mba

cu

Ate l

Mosna

v. Clip e

i

Lac de ac um ula re

Igh is

Nem sa

Vo rumlo

c

Soa la

Calva

M e t is

Andro chiei

Hirta

Ghija sa

Al m

aj a

n

Vu rparZ av o i

L a cu l Ro sia

Tichind ea lM arp odu lui

Hirtibaciu

v. Lung a

v. Daiiv . Re c h ii

AvrigVa lea Carb unarilor

v . Te iuRacovicioara

p. L

is co v

p. Va

lea Lup

ului

p. Afin

eu

p. M

unte

anu

p. P

laiu

lui

p. Chei i

p . L i b r i i

p. La Mie

zuira

p. S

cor

ta

p . I o

nic i

Izv. L

arg

p. Stincos

p. S

indrile

i

p . Va l e a Po p ii

v. Ra

cov

itei

p. Bo dre anului

v. Nisul u

i

v. Radtii

Corn

ilor

v. Jug u lui

v. Pri

hodis

tii

p. Mestea

can ului

p . Mag hesul Ma re

M ag hesul Mic

v. Riusorului

Ta lm a ciu

v . Ce r b u lu i

v. Pr

ejb ei

Dobrita

v. Ca pra retu l

Izv. Com aretului

p. Floa rea

Izv. Gauja

Tom

na

t ec

ulu

i

v . R e av. Savului

Ulm

i lor

v. Lotrio ara

Fra sinului

v. G

i rciului

v. FarcasuluiD u du r u c u l u i

v. Porcovita

p. Most era D e t u na t u l u i

Pa n tu

p. Sterpului

v. Bra nesti

v. Urs

ului

v . Po rc ulu i

T iga

n ul u

i

v. I z

vo

r ul

V ac

ii

v. lu

i Iva

n

Purcare

l ulu

v. S

ulit e

i

v. C

i rligilor

Plaiu

lui

Vilce

lelo

r

v . S tr u ng a ru l u i

v. Mag hesului

v. Saratii

Cibin

V. Toc

ilelor

Brad e tu

l ui

v. Talmac

utaPlo

pilo

r

Toc

i la M

ica

Hir t

i ba

ci uv . C is n a d i e

Ci b

in

Far m

and

ala

v. P

op

il or

p . St r i m b

Serp

uita

C i b in

Ruscior

v. Ca

pre

lor

Sarb a

p . Satu lui

Ripa

Calva

Mighindoa la

Ripa

v. Rusil or

Soa la

v. Ga in ilo r

v. Plopu lui

Ch e sl

e r

Ba l ta

v. Rea

SeicaSo

r ost

in

Ste

mpe

a

S e c as

v . V is a

To pirciori c u ap a

r. Strimb

Sura Mica

V. Sa lc ii

Ma

r aj d

i a

v . L up u lu i

p . Moa l e

C i bi n

v . Au r i eTrestia

v. M

are

v. M

i ca

v. P

la i ulu

i

Sevis

Ri us

oru

l

v. Pop ii

v. S

t up

ulu

i

v. L

u pu

lui

Pi la

Mo

ale

Sasa

v. M are

San ta

v. P

itu

l ui

v . Gr o s il o r

v. Sib is

S ib i s e l

v . Pr e j b e i

Sezii

p. B

o bes

Bon tea

Batrina

Mica

p . D u s a

Gitu Berb ec ului

Sad urel

p. Sa sa

v . T

iga

nu

lui

p. Serba n

Ca

ntu

Ma

r e

S ad u

p. Besineu

Surp

atur

i i

Bucea

guC

ome

nzii

Gir d

an

v. Cug

hii

Pau

ca

Trec a to

a rea

v . Pu s t i e

v. Sa

tulu i

B re s

lag

Lud

os

Riura

Sin g

ati n

v.

Ma

re

Ruscior

Se cas

v . Bo b i n i i

Girb ova

Apold

v. Red ii

Pote nii

Ca r

am

a n

v . Pu r c e l

v . Ac i liu

v . Vi ilor

Crem eni

Ti li s c a

Til iscuta

v. Muie rii

R od u l

p. SalisteGrec

u

Dro

jdi e

i

p . C u c u ru z u l u i

p . LunciuLiberi

p. Nede ii

v. Ned

e iului

p.

Du

mb

r ave

i

v. Dumb ravei

p. Pe stilorp . N

e g r ii

p. G

hio c

el

p. C

apta

nului

C a p t a nu lu i

p . C he c i i

Moi se tig rului

Si pa te lu i

Biseri cuta

p . Gra d i n a

Doga

rul ui

p. Dusila

Munc elu

p. Sug ag ulu iPog ana

Izv. Mo cirle lo r

p. M

agu

ra

p . Mo ri lo r

Oncu

Sebes

To m n at e c u l

p.

Leb

er

La cului

B a rdis u l u i

Sta uina

Baro

nu lu

i

Salti

nei

Ung urul

Ma rgine a

v. R us i n os ul u i

I z v . C i u c iulu i

Bi s t r a

Run

cu

l ui

I zv

or a

s

Paltin

Co liba Ung urului

p. M

ar ii

Ciba Izv. Marginea lui Man u

Casii izv. Zanoage

i

i zv. Ma

rgi n e

iizv. Gropata Mica

Hurdubacu III

Hu rdubac u

II

Hurdub

acu I

Curp atul

S e be s

Cu

rpa

tul M

i c

p. D

intre

Stini

Ur iesu

Gra niteiC

e rb i lor

i z v . U r sul u i

izv. Pr ajei Reci

p. Iu sb ea

izv. Iuzbita

Sura ni

F rum

oa sa

i zv.

din

Ie

zeru

l M

ic

izv . Mioar e

lor

v. Foltei

izv. G

aujoarei

v. B

a be su

lui

Sen

t int a

r. Ma re

p. Daneasa

p.

Surd

ul u

i

r . M

i c

v. C

ator

asti lo

r

Orla t

Ocla

tel

v. C

ar b

u na

rulu

i

v. S

i be

l us

Pog oa na

r. Doora

Du si l

a

p. C

om

en

zi

Ru d ar i lo r

Ard ei

izv. Acc elere sc u

Cet

ati i

izv. Ha ciugi

TIRNAVA MARE

OLT

OLT

OLT

TIRNAVA MARE

L. Laita

lac ul

Do am neil. Bile a

l. Pod rag elu

l. Pod rag u

l. Avrig

La cul lui Binde a

L. Riura

La curiDum b ra va

Lacu ri

Oc na

La cu l Tau

Lac ulOasa Mica

Ie ze ru M areIe ze ru Mic

L. Gu ra Riului

Proiecte existente în Judeţul Sibiu. În judeţul Sibiu au fost implementate mai multe proiecte finanţate prin intermediul programului Phare CES 2003-2005. - Colectare selectivă şi transfer a deşeurilor menajere în Mediaş, - Sistem integrat de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri menajere solide în

vederea valorificării acestora, în Municipiul Mediaş - Proiect ECOROM Ambalaje - Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor locale

Oraşul Agnita, - Colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în scopul reducerii deşeurilor nedegradabile de pe raza

oraşului Cisnădie. - Gestionarea integrată a deşeurilor menajere în 20 de localităţi ale zonei “Mărginimea Sibiului”, - Proiect pentriu implementarea uni sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale al Oraşului

Avrig - Sistem zonal de gestionare deşeuri urbane, Consiliul Local al Oraşului Copşa Mică - Proiect Zone

defavorizate Min. Mediului

Analiza opţiunilor In acest capitol sunt prezentate principalele optiuni tehnice disponibile pentru fiecare etapa a sistemului de gestionare a deşeurilor: colectare, transport si transfer, tratare, eliminare. Sunt prezentate închiderea gropilor de gunoi rurale existente şi a depozitelor de deşeuri neconforme. Pe baza acestora, alternativele pentru viitorul management al deşeurilor au fost identificate si detaliate. TAPPP - Asistenta Tehnica pentru Pregatire de Proiecte PHARE 2005- a dezvoltat un sistem de evaluare in vederea compararaii Alternativelor in termeni ai criteriilor de acceptare economici (costuri totale si de investitii), tehnici, de mediu si sociali/legali/publici. In scopul evaluarii criteriilor economice, TAPPP a dezvoltat un program complet de calcul, utilizat pentru a calcula de investiţiile necesare şi costurile totale anuale, precum şi costurile unitatilor.

Concluziile acestei alternative de evaluare, au fost identificarea celei mai fiabile alternative care m,ai apoi va fi propusa de TAPPP ca fiind cea mai buna pentru judet.

58

Optiuni tehnice pentru gestionarea deşeurilor municipale In principiu, exista doua opţiuni principale privind statiile de transfer:

• Transferul deşeurilor municipale solide utilizand containere sau semi-remorca cu compactare

• Transferul deşeurilor municipale utilizand un sistem de compactare. Pentru staţii mici din mediul rural de <20,000 t/an, se utilizeaza staţii de transfer cu container (statii de transport mobile).

Analiza optiunii privind eliminarea in cadrul depozitelor de deşeuri In judeţul Sibiu exista un singur depozit conform, situat pe terioriul comunei Cristian - S.C. TRACON S.R.L. Braila. Acest operator si-a declarat disponibilitatea de a accepta deşeurile municipale si asimilabile din intreg teritoriul judetului Sibiu. Celelalte cinci depozite municipale neconforme au sistat activitatea de depozitare incepand cu 2010, in conformitate cu HG 349. Luand in considerare cele mentionate mai sus, nu exista alte optiuni mai fezabile in vederea depozitarii deşeurilor reziduale afara de depozitul conform din comuna Cristian.

Optiuni tehnice pentru inchiderea depozitelor neconforme şi a gropilor de gunoi din mediul rural Depozitele municipale si gropile de gunoi din zona rurala ce urmeaza a fi inchise sunt localizate in orase si comune ce reprezinta masura beneficiarilor. Acestea au fost infiintate fara nici o facilitate cu privire la controlul levigatului sau deşeurilor, asadar aceste depozite nu intrunesc cerintele unor depozite conforme. In perioada Martie-Aprilie 2008 s-a efectuat un inventar al tuturor gropilor de gunoi din judetul Sibiu si s-au inventariat 75 de gropi. Luand in considerare riscurile asupra mediului, gropile de gunoi din zonele rurale din judetul Sibiu au fost clasificate dupa cum urmeaza:

a. Gropile de gunoi ce prezinta un grad minim de risc Aceste situri sunt la o distanta considerabila de apele de suprafata si locuinte si vor fi restaurate in situ.

b. Riscul mediu al gropilor de gunoi asupra mediului Gropile de gunoi, amplasate langa surse de apa trebuie desfiintate. Activitatile ce vizeaza reabilitarea trebuie sa includa: curatarea zonei de deşeuri si transportul acestora catre depozite neconforme din zona respectiva, aflate la cea mai mica distanta, restaurarea terenului ce a fost acoperit cu deşeuri prin nivelarea solului, aplicarea unui strat de pamant din zona acolo unde este necesar si insamantare cu iarba.

Depozitele de deşeuri minicipale neconforme vor fi inchise in conformitate cu HG 349/2005 ca depozite de tip b. Gropile de gunoi rurale trebuie inchise in conformitate cu evaluarea lcatiei efectuata in perioada Martie-Aprilie 2008. Unele din ele ar trebui inchise, altele trasnportate la depozitul conform din Cristian,iar locatia reabilitata.

Alternativa 1: Compostarea şi un depozit de deşeuri conform în judeţ Alternativa 1 se concentreaza pe compostarea si depozitarea, ca prima metoda de tratare a deşeurilor

municipale şi nepericuloase. Strategia de tratare a deşeurilor biodegradabile şi eliminarea reziduurilor include:

- Reciclarea ambalajelor pentru a se implini tintele macar pana in 2013; - Tratarea deşeurilor biodegradabile în instalatiile de compostare;

Alternativa 1 considera un prezent folosirea statiilor de transfer planificate in proiectele PHARE CES. Statia de transfer Medias: Deşeurile reziduale provenite din Medias si zonele limitrofe vor fi colectate si transportate catre statia de transfer. Capacitatea proiectata pentru statia de transfer Medias necesita aproximativ 22.000 t/an. Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform al comunei Cristian spre a fi depozitate.

59

Statia de transfer Avrig: Deşeurile reziduale provenite din Avrig si zonele limitrofe vor fi colectate si transportate catre statia de transfer, folosind vehicule pentru colectarea deşeurilor. Capacitatea proiectata pentru statia de transfer Avrig necesita aproximativ 3600 t/an. Reziduurile, rezultate în urma tratării deşeurilor, vor fi apoi transferate la depozitul conform al comunei Cristian spre a fi depozitate. Celelalte doua zone (Cisnadie-marcata cu portocaliu si Marginimea Sibiului – cu verde) nu necesita statie de transfer deoarece sunt situate la o distanta foarte mica de depozitul conform al comunei Cristian. Pentru deşeurile municipale reziduale, Alternativa 1 are scopul de a indeplini cerintele Directivei privind depozitarea, reducerea cantitatii de deşeuri municipale biodegradabile prin colectarea separata si compostarea deşeurilor biodegradabile, asa cum s-a specificat mai sus. Pe baza acestei Alternative, reziduurile ce raman in urma procesului de compostare şi colectare separată a deşeurilor de ambalaje de la populatie, etc vor fi depozitate la depozitul conform al comunei Cristian.

Alternativa 2: Reciclare, compostare si un depozit regional conform în Cristian Alternativa 2 se concentreaza pe reciclarea, compostarea tratamentul mecanico-biologic al deşeurilor biodegradabile si depozitarea ca prima metoda de tratare pentru deşeurile solide municipale si industriale nepericuloase. Strategia de tratare a deşeurilor biodegradabile si eliminarea reziduurilor include:

- Reciclarea ambalajelor in vederea atingerii tintelor (pana in 2016); - Tratarea deşeurilor biodegradabile in cadrul instalatiilor planificate de compostare si a celor de

tratarea mecanico-biologică; Capacitatea de reciclare si sortare este aceeasi ca in Alternativa 1. Capacitatile de sortare s-au stabilit prin proiectul SMID Sibiu care prevede şi organizarea unui sistem de colectare separate la nivelul intregului judet. Colectarea separata a deşeurilor biodegradabile Zona urbana, In cadrul acestei Alternative doar deşeurile biodegradabile provenite de la gospodariile individuale vor fi colectate separat si trimise catre instalatiile de compostare. In blocurile de locuinte deşeurile biodegradabile se vor colecta alaturi de cele reziduale si trimise catre o instalaţie de compostare.

Zona rurala, In zona rurala se va promova compostarea individuala. Pentru deşeurile municipale biodegradabile Alternativa 2 isi propune sa realizeze cerintele Directivei Depozitelor de deşeuri prin colectarea separata a deşeurilor biodegradabile de la gospodariile individuale din zonele urbane si compostarea individuala in zonele rurale, asa cum s-a precizat si in Alternativa 1, plus tratarea mecanico-biologica a deşeurilor reziduale. Alternativa 2 considera folosirea statiilor de transfer planificate prin proiectele PHARE CES:

Statia de transfer Mediaş: Deşeurile reziduale din Mediaş şi zonele limitrofe vor fi colectate şi transportate la staţia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru transportatea deşeurilor. Capacitatea proiectata pentru statia de transfer Medias este de aproximativ 20.000 t/an. Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din comuna Cristian pentru a fi depozitate.

Statia de transfer Avrig: Deşeurile reziduale din Avrig si zonele limitrofe vor fi colectate si transportate la statia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru transportatea deşeurilor. Capacitatea proiectata necesara pentru statia de transfer Agnita va avea aproximativ 5,000 t/a. Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din comuna Cristian. Celelalte doua zone (Cisnadie Marginimea Sibiului) nu necesita statie de transfer deoarece sunt situate la o distanta foarte mica de depozitul conform al comunei Cristian.

60

Alternativa 3: Reciclare, Compostare si un depozit conform in comuna Cristian Alternativa 3 se concentreaza pe reciclarea, compostarea, tratarea mecanico-biologica a deşeurilor biodegradabile si depozitare ca metode primare de tratare a deşeurilor solide municipale si industriale nepericuloase. Strategia de tratare a deşeurilor biodegradabile si eliminarea reziduurilor include: - Reciclarea ambalajelor in vederea atingerii tintelor (pana in 2016);

- Tratarea deşeurilor vegetale in cadrul instalatiilor de compostare planificate; - Tratarea deşeurilor biodegradabile in cadrul instalatiilor planificate de compostare si a celor de

tratarea mecanoico-biologica ; - Eliminarea reziduurilor din depozitul regional conmform din comuna Cristian – aria de acoperire –

intregul judet. In cadrul acestei alternative doar deşeurile biodegradabile provenite din zona Avrig vor fi colectate separat si trimise catre instalatiile de compostare construita printr-un proiect PHARE CES. Pentru celelate zone, doar deşeurirle vegetale (din parcuri, gradini si piete) cor fi colectate separat si compostate.

Tratarea deşeurilor biodegradabile Pentru deşeurile municipale biodegradabile Alternativa 3 isi propune sa realizeze cerintele Directivei Depozitelor de deşeuri prin colectarea separata a deşeurilor biodegradabile de la gospodariile individuale din zonele urbane si compostarea individuala in zonele rurale, asa cum s-a precizat si in Alternativa 1, plus tratarea mecanico-biologica a deşeurilor reziduale.

Alternativa 3 considera un prezent folosirea statiilor de transfer planificate in proiectele PHARE CES este in faza de implementare. Spatiile proiectate pentru statii de transfer, aceolo unde deşeurile colectate sunt transferate in containere si vehicule mari de compactare, economisind costurile globale de transport, sau reducand necesitatea de a construi mai multe depozite mai mici dar mult mai costisitoare Staţia de transfer Medias: Deşeurile reziduale din Medias si zonele limitrofe vor fi colectate si transportate la Staţia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru transportatea deşeurilor. Capacitatea proiectata pentru Staţia de transfer Medias va avea aproximativ 20.000 t/an. Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din comuna Cristian pentru a fi depozitate. Staţia de transfer Agnita: Deşeurile reziduale din Agnita si zonele limitrofe vor fi colectate si transportate la Staţia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru transportatea deşeurilor. Capacitatea proiectata necesara pentru Staţia de transfer Agnita va avea aproximativ 5,000 t/a Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din comuna Cristian pentru a fi depozitate. Staţia de transfer Avrig: Deşeurile reziduale din Avrig si zonele limitrofe, vor fi colectate si transportate la Staţia de transfer cu ajutorul unor vehicule pentru transportatea deşeurilor. apacitatea proiectata necesara pentru Staţia de transfer Agnita va avea aproximativ 5,000 t/a. Reziduurile vor fi apoi transferate la depozitul conform din comuna Cristian pentru a fi depozitate.Celelalte doua zone (Cisnadie si Marginimea Sibiului) nu necesita statie de transfer deoarece sunt situate la o distanta foarte mica de depozitul conform al comunei Cristian.

Evaluarea Alternativelor Urmatoarele doua Alternative au fost selectate, specificate, descrise, analizate si evaluate in urmatoarele sectiuni:

1. Alternativa 1: Compostarea intensiva a deşeurilor biodegradabile si a celor vegetale din parcuri (proiecte in curs de derulare plus capacitati suplimentare)si un depozit de deşeuri conform in judet, in comuna Cristian (~9 km de Sibiu);

2. Alternativa 2: Compostarea neintensiva a deşeurilor biodegradabile si a celor vegetale din parcuri (proiecte in curs de derulare plus capacitati suplimentare), tratarea deşeurilor reziduale

61

in Instalatia de tratare mecanico-biologica si depozitarea deşeurilor reziduale tratate in depozitul conform al judetului, in comuna Cristian (~9 km de Sibiu);

3. Alternativa 3: Doar compostarea deşeurilor vegetale (proiecte in curs de derulare plus capacitati suplimentare), tratarea deşeurilor reziduale in Instalatia de tratare mecanico-biologica si depozitarea deşeurilor reziduale tratate in depozitul conform al judetului, in comuna Cristian (~9 km de Sibiu).

Alternativa propusa şi recomandari - Alternativa 1 cu compostarea deşeurilor biodegradabile si vegetale si depozitarea deşeurilor

reziduale in depozitul regional conform din comuna Cristian (~9 km de Sibiu), si

- Alternativa 3 doar compostarea deşeurilor vegetale, tratarea deşeurilor reziduale in TMB si depozitarea reziduurilor tratate in depozitul regional conform din comuna Cristian (~9 km de Sibiu).

Din punctul de vedere al punctajului total si al criteriilor economice (investitie si costuri totale), de mediu, tehnice, sociale, acceptarea publicului şi criterii instituţionale ca rezultat la evaluării opţiunilor, Alternativa 1 se claseaza mai sus fata de Alternativa 3. Alternativa 3 va cauza costuri suplimentare judetului cu aproximativ 800.000 euro/an fata de Alternativa 1, ce trebuie acoperiti din sistemul de tarifare. In acelasi timp, din punctul de vedere al atingerii tintelor deşeurilor municipale biodegradabile in 2016 si al eventualelor schimbari ale reglementarilor UE (tinte mai puternice pentru tratarea deşeurilor biodegradabile), Alternativa 3 va fi mai sigura pentru judet, in consecinta TAPPP recomanda Alternativa 3.

Strategia judeţeană privind gestionarea deşeurilor Procesul de definire a strategiei judeţului, respectiv a măsurilor care trebuie realizate pentru implementarea unui sistem eficient pentru gestionarea deşeurilor municipale care nu să nu afecteze mediul şi sănătatea populaţiei, reprezintă un foarte important aspect pentru determinarea investiţiilor viitoare care vor fi realizate la nivelul Judeţului Sibiu, pentru perioada de planificare 2008-2038. In Capitolul 2 al acestui document a fost analizat şi descris sistemul existent pentru gestionarea deşeurilor municipale, şi au fost identificate atât aspectele instituţionale cât şi principalele deficienţe. Luând ca punct de plecare situaţia existentă a fost determinată evoluţia populaţiei judeţului Sibiu, precum şi principalii indicatori economici şi generarea deşeurilor municipale pentru o perioadă de 30 de ani.

În Capitolul 4 au fost identificate obiectivele şi ţintele care trebuiesc îndeplinite de sistemul de gestionare a deşeurilor municipale din Judeţul Sibiu, luând in considerare următoarele documente strategice: legislatia romana si europeana din domeniul gestionarii deşeurilor; prevederile Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana; prevederile Strategiei si Planului National de Gestionare a Deşeurilor; prevederile Prgramului Operational Sectorial de Mediu; prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru - revizuit in anul 2011; prevederile Planului Judetean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judetul Sibiu.

Pe baza obiectivelor definite pentru judeţ şi a deficienţelor identificate în sistemul existent de gestionare a deşeurilor municipale, au fost analizate opţiuni tehnice pentru fiecare componentă a sistemului astfel încât să se asigure îndeplinirea ţintelor legislative. Astfel, cele mai bune tehnici au fost selectate pentru: colectarea şi transportul deşeurilor; transferul deşeurilor; sortarea/reciclarea deşeurilor; tratarea deşeurilor biodegradabile; eliminarea deşeurilor municipale; inchiderea depozitelor municipale neconforme şi a spaţiilor de depozitare din mediul rural. Strategia de gestionare a deşeurilor la nivelul judetului trebuie sa aiba in vedere, la fel ca si Strategia nationala, respectarea principalelor principii care stau la baza gestionarii deşeurilor, si anume: principiul „poluatorul plateste” si principiile autonomiei si proximitatii. De asemenea, Strategia trebuie sa respecte urmatoarea ierarhie a deşeurilor, ca ordine prioritara in cadrul sistemului de gestionare a

62

deşeurilor: prevenirea; pregatirea pentru reutilizare; reciclarea; alte operatii de valorificare, de exemplu valorificarea energetica; eliminarea. In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele obiective tehnice, care constituie Strategia Generala a Judetului Sibiu. Obiectivele generale ale judetului sunt cele prezentate in tabelul de mai jos.

OBIECTIV TERMEN OBSERVATII Promovarea si aplicarea principiului prevenirii la consumator şi la producător

permanent Prevedere a Strategiei Nationale de Gestionare a Deşeurilor

Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % in mediul urban

Cf. PRGD 2011

Prevedere PRGD, PJGD

Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % in mediul rural

Cf. PRGD 2011

Prevedere PRGD, PJGD, coroborat cu faptul ca in anul 2009 vor fi inchise si ecologizate toate spatiile de depozitare in mediul rural

Implementarea sistemului de colectare separata a deşeurilor reciclabile astfel incat sa se asigure atingerea tintelor privind valorificarea deşeurilor de: hârtie şi carton, sticlă, plastic şi metal şi deşeuri reziduale

2009 - 2012 Prevedere PRGD, PJGD- funcţionarea la capacitatea proiectată a staţiilor de sortare şi compostare realizate prin proiecte PHARE CES şi sisteme de management integrat al deşeurilor

Finalizarea si realizarea de noi statii de sortare pentru deşeurile reciclabile colectate separat

2009-2010 - 2016


Implementarea colectarii separate a fluxurilor speciale de deşeuri (DEEE, deşeuri periculoase din deşeurile municipale, deşeuri voliminoase)

2009 Prevedere PRGD, PJGD

Pregatirea pentru reutilizare si reciclarea deşeurilor menajere si asimilabile hartie, metal, plastic si sticla) la un nivel minim de 50 % din masa totala

2020 Prevedere in propunerea de revizuire a Directivei cadru privind deşeurile

Gestionarea corespunzatoare a deşeurilor din constructii si demolari astfel incat sa se asigure un grad minim de valorificare de 70 % din cantitatea totala a deşeurilor din C&D nepericuloase

2020 Prevedere in propunerea de revizuire a Directivei cadru privind deşeurile

Promovarea tratarii namolului rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti in vederea valorificarii

permanent Prevedere PRGD, PJGD

Asigurarea de capacitati de tratare a deşeurilor biodegradabile municipale (compostare, fermentare, tratare mecano-biologica etc.) astfel incat sa se asigure atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

2009, 2012, 2015


Promovarea valorificarii energetice in instalatii cu randament energetic ridicat in cazul in care valorificarea materiala nu este fezabila din punct de vedere tehnico-economic,

permanent Prevedere din Strategia Nationala, PRGD si PJGD

Sistarea activitatii de depozitare in depozitele 2010, cf.HG Prevedere PRGD si PJGD

63

OBIECTIV TERMEN OBSERVATII de deşeuri municipale neconforme 349/2005 Inchiderea depozitelor neconforme conform prevederilor avizelor de inchidere emise de APM Sibiu

Până în anul 2012

Prevedere PRGD si PJGD

Salubrizarea zonelor si reintroducerea in circuitul natural sau inchiderea conform prevederilor legale a tuturor spatiilor de depozitare din mediul rural

16.07.2009 Prevedere PRGD si PJGD

Contextul de planificare Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor din judetul Sibiu a fost proiectat pentru o perioada de 30 de ani (2008-2038), iar toate investitiile si reinvestirile necesare pentru aceasta perioada au fost determinate pe baza strategiei judetene si a optiunilor tehnice recomandate pentru fiecare componenta de deşeuri din cadrul alternativei 1. Strategia judeteana a fost definita potrivit obiectivelor si tintelor judetene ce sunt in conformitate cu toate documentele strategice referitoare la gestionarea deşeurilor.. Fara investitii suplimentare consistente, tintele nu pot fi atinse. De aceea, in capitolele anterioare au fost stabilite toate masurile necesare pentru atingerea tintelor judetene: - Cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubrizare pentru colectarea deşeurilor reziduale si

transportul acestora, atat in zona urbana cat si in cea rurala; - Extinderea colectarii separate a deşeurilor de ambalaje pentru a se atinge tintele de reciclare si

valorificare cerute de legislatie; - Implementarea colectarii separate pentru deşeurile voluminoase si pentru cele periculoase

menajere; - Extinderea sistemului de colectare separata a deşeurilor biodegradabile in urban si promovarea

compostarii individuale a deşeurilor biodegradabile in zona rurala pentru a se respecta cerintele legislative legate de reducerea de la depozitare a deşeurilor biodegradabile;

- Tratarea si valorificarea deşeurilor; - Folosirea depozitului conform existent în judet pentru întregul judeţ, in conformitate cu cerintele

tehnice, financiare si de mediu; - Inchiderea si ecologizarea tuturor spatiilor de depozitare neconforme atat in urban cat si in rural. - Solutiile tehnice si graficul pentru implementarea masurilor propuse au fost detaliate in capitolele

anterioare (capitolele5 si 6). 4. Alimentarea cu energie Alimentare cu energie termică În cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport

Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în judeţul Sibiu la data de 30.09.2009

Operator

Valoarea reviziilor şi reparaţiilor planificate

pentru 2009

Valoarea reviziilor şi reparaţiilor

realizate

Gradul de realizare a reparaţiilor planificate

Total branşamente existente în funcţiune

Gradul de contorizare a branşamentelor Total

apartamente racordate la

sistemul centralizat

Încălzire Apă caldă de consum

mii lei mii lei % % % S.C. Energie Termică S.A.

Sibiu 0 0 0 30 50 50 424

S.P. Copşa Mică 0 0 0 1 100 100 30 S.C. Nuonsib S.R.L. Sibiu 462,91 24 5,19 968 95 95 965

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

64

Alimentare cu gaze naturale Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului Sibiu. Unul din punctele tari ale judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor naturale amplă şi bine dezvoltată. În prezent, 106 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi.

Anul Localităţi* Lungimea simplă a conductelor (km)

Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3) Total Uz casnic

1995 65 936,9 546.405 291.295 2000 88 1.120,1 431.924 251.665 2001 92 1.143,3 425.412 230.234 2002 96 1.189,6 351.235 186.733 2003 99 1.220,0 322.919 175.437 2004 103 1.274,4 330.647 141.377 2005 103 1.264,6 305.880 148.923 2006 104 1.377,9 244.661 136.443 2007 48** 1.365,2 224.426 126.005 *Municipii, oraşe, comune, sate http://www.sibiu.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=474 **Municipii, oraşe, comune (reşedinţe ale unităţilor administrativ teriroriale) Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu

În ianuarie 2009 situaţia reţelei de alimentare cu gaze naturale se prezenta astfel: Reţeaua de gaze naturale

Existentă Reabilitată Extindere 923,97 km 116,97 km 9,45 km

situatia_utilitatilor_09.pdf CJS Alimentare cu energie electrică Programul “Electrificare 2007-2009” a asigurat cofinanţarea proiectelor de investiţii pentru electrificarea localităţilor, prin acordarea de transferuri către bugetele locale din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (ulterior redenumit Ministerul Administraţiei şi Internelor), în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Până la 30 iunie 2009, termenul limită de depunere a proiectelor pentru acest program, au întocmit documentaţiile următoarele administraţii locale: Porumbacu, Jina, Sălişte, Tălmaciu, Cristian, Orlat, Şura Mare, Loamneş. Energia electrică livrată clienţilor la nivelul anului 2008 de către Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Sibiu se clasifică după tipul consumatorilor astfel:

- Mari consumatori – 44% - Consumatori casnici – 35% - Mici consumatori – 21%

Teritoriul judeţului Sibiu este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice: LEA 400 kV simplu-circuit

Ţânţăreni – Sibiu Sibiu – Braşov Iernut – Sibiu Mintia – Sibiu Volumul de instalaţii – 247,8 km

LEA 220 kV dublu-circuit

Lotru – Sibiu Volum de instalaţii – 217,1 km

LEA 110 kV Sibiu – Copşa Mică –Mediaş – Aurel Vlaicu - Dumbrăveni – Daneş Aurel Vlaicu – Agnita Aurel Vlaicu – Tîrnăveni – Iernut Sibiu – Ucea – Victoria – Făgăraş – Hoghiz Sibiu S – Cisnădie – Mîrşa – Cârtişoara Sibiu – CHE Sadu – CHE Lotru Blaj – Micăsasa – Tîrnăveni Sibiu S – SRA Independenţa Sibiu S – Sibiu N Volum de instalaţii – 499 km

http://www.sibiu.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=474

65

În judeţul Sibiu sunt amenajate microhidrocentrale pe următoarele amplasamente: Beneficiar Amplasament Denumire

Sit Natura 2000 Observaţii

S.C. HIDROART

S.R.L.

Râul Lotrioara, comuna Boiţa

Proiectul se desfăşoară în interiorul sitului SCI

Frumoasa şi SPA Frumoasa

Proiect în procedura de avizare

Primăria Gura Rîului

Râu Mare Cibin, amonte de lacul de acumulare Gura Rîului


Frumoasa şi SPA Frumoasa


A.F. KLINGEIS FRANT ŞI REGINA

Râul Cîrţişoara aval cascada Bîlea până în aval Cabana Bîlea Cascadă

Piemontul Făgăraş Proiect avizat

S.C. HIDROCLEAR

S.R.L.

Porumbacu de Sus, Valea Râului Mare, jud. Sibiu

SCI M-ţii Făgăraş şi în vecinătatea SPA Piemontul

Făgăraş


ICPE ELECTROCOND TECHNOLOGIES

S.A.

Râul Sadu, intravilan şi extravilan Sadu şi Cisnădie


Frumoasa şi SPA Frumoasa Proiect avizat

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, adresa 7887/15.10.2009 5. Infrastructura de comunicare şi mass-media Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe un loc avansat ca număr de abonamente telefonice şi ca număr de abonaţi particulari. La ora actuală o serie de localităţi dispun de unităţi de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale digitale.

Activitatea de poştă şi telecomunicaţii

Denumire UM 2005 2006 2007 3520 Unităţi de poştă Unit. 175 175 175 5706 Corespondenţă şi imprimată Mii buc. 2.360 2.310 3.100 5707 Colete poştale Mii buc. 35 30 25 5708 Trimiteri recomandate Mii buc. 695 582 665 5709 Trimiteri cu valoare declarată Mii buc. 18 11 15 3554 Abonamente telefonice – reţea fixă total Nr. 98.625 86.731 113.711 5710 Convorbiri tehnice interne interurbane Mii min. 19.550 17.100 19.143 5711 Convorbiri telefonice interne locale Mii min. 138.400 121.346 112.434 5712 Convorbiri telefonice internaţionale Mii min. 4.860 430 14.922 5713 Convorbiri telefonice fix – mobil Mii min. 15.646 15.196 32.996 5714 Convorbiri telefonice fix – fix Mii min. 1.150 3.730 79.871 5715 Convorbiri telefonice acces special internet Mii min. 43.411 37.496 12.602

Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu În ceea ce priveşte piaţa operatorilor de telecomunicaţii, aceasta este în prezent destul de matură şi este reprezentată şi în judeţul Sibiu şi în Regiunea Centru de marii furnizori naţionali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom ş.a. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2007 a 110.868 de abonamente la TV şi 104.031 la radio, în contextul în care există 19 staţii de televiziune şi 22 de staţii de radioemisie. Curba ascendentă pe care a urmat-o activitatea de radio şi televiziune este evidenţiată în următorul tabel, pus la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu.

66

Cap. II. ELEMENTE SOCIO-DEMOGRAFICE ŞI INFRASTRUCTURA SOCIALĂ– studiu de fundamentare Evoluţia fenomenelor demografice în judeţul Sibiu Populaţia judeţului Sibiu cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii, scăderii fertilităţii şi a migraţiei, fenomene demografice care se pot constata în toate ţările dezvoltate. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor genera efecte multiple în societate. Pentru judeţul Sibiu este proiectată cea mai mică reducere (5,2%), în intervalul 2003-2025, situaţie care se datorează soldului migrator pozitiv, datorită în special unui grad mare de urbanizare, dezvoltare economică şi socială. Aceasta se constituie în factor de atracţie pentru populaţia altor judeţe şi astfel declinul demografic este mai puţin accentuat (se prognozează sold migrator pozitiv). Tipurile de nevoi resimţite şi determinate, prin ancheta realizată în judeţ, sunt într-un raport proporţional cu tipurile de venituri, iar 82% dintre beneficiari declară că veniturile le sunt insuficiente. Frecvenţa cea mai mare a veniturilor este reprezentată, în ordine descrescătoare:

Tipuri de venit ale beneficiarilor/ potenţialilor beneficiari din jud. Sibiu Analiza comparativă a datelor cu privire la principalele surse de venit în funcţie de regiune şi mediul de rezidenţă (tab. A.1.5.1, A.1.5.2, A.1.5.3 – anexa 1.5) arată următoarea frecvenţă:

- Zona Secaşelor- salarii (13,2%), ajutor social (6,6%) - Sibiu- salarii şi pensii (7,5%), - Valea Hârtibaciului- alocaţii de stat pentru copii (5,7%), pensii (5,3%), salarii (4,8%) - Mărginimea Sibiului- pensii (4,8%), alocaţii de stat pentru copii (2,2%) - Valea Oltului- salarii (6,1%), ajutor social (1,8%)

Se observă faptul că alocaţiile de stat pentru copii reprezintă o principală sursă de venit în mediul rural, iar ajutorul social – o principală sursă de venit pentru familiile cu copii (

Principala sursă de venit în rândul beneficiarilor la nivelul jud. Sibiu

Respondenţii argumentează că veniturile insuficiente numai uneori acoperă cerinţele minime de hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost (tab. A.1.6.1, A.1.6.2, A.1.6.3 – anexa 1.6) în special pentru familiile cu copii din regiunile: Zona Secaşelor, Mărginimea Sibiului, Valea Oltului şi unde principale

67

surse de venit sunt: ajutorul social, muncile ocazionale, salariile, alocaţiile familiale şi alocaţiile de stat pentru copii. Analiza ponderii veniturilor necesare pentru asigurarea nevoilor familiei (fig. 1.4) evidenţiază că suficienţa veniturilor pentru condiţiile minime de supravieţuire este pentru 38,6% dintre respondenţi, dar 43,4% dintre subiecţi reclamă insuficienţa veniturilor necesare nevoilor familiale.

Nivelul veniturilor actuale necesare familiei

Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici sau familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” şi „Valea Oltului” (tab. A.1.7.1 – anexa 1.7). Din totalul familiilor cu copii, 77,8% au trecut prin situaţii dificile cum ar fi: restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a cumpăra alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte; ameninţări cu închiderea apei, curentului electric, gaze naturale, din cauza neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă din cauza datoriilor, etc. Analiza datelor rezultate din interviuri, în raport cu grupa de vârstă arată că cele mai frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste cuprinse între 41-50 ani, dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte categorii de vârstă. Nevoia de protecţie şi securitate se realizează nu numai prin asigurarea unei venit suficient ci şi prin accesul la bunuri (casă, asigurări, etc.) şi stabilitatea locului de muncă. La persoanele/ familiile vulnerabile aceste cerinţe sunt deficitare, exprimate în condiţiile de locuit, dotarea locuinţei, loc de muncă. Din totalul persoanelor investigate, 54,4% au locuinţe în regim de proprietate personală cu dotările corespunzătoare (apă, canalizare, electricitate, gaze naturale), 21,9% au locuinţe - proprietatea părinţilor, 12,3% au locuinţe cu chirie sau locuinţe sociale, unde cele mai multe dotări sunt: electricitate, încălzire cu lemne, fără canalizare, acces la apă, echipare sumară cu mobilier şi aparate electrocasnice. Un procent de 11,4 % din respondenţi locuiesc în regim de persoane tolerate.

Percepţia populaţiei din jud. Sibiu privind calitatea relaţiei părinte - copil

Importanţa relaţiilor familiale rezidă şi din dinamica şi complexitatea violenţei domestice - o problemă individuală, familială şi comunitară deoarece sunt afectate relaţiile intra şi extrafamiliale şi prin consecinţele ei directe şi indirecte impune intervenţie specializată.

68

Analiza datelor arată că tensiunile/violenţa în familie se manifestă într-o măsură medie de: 32% la nivelul judeţului, 37% în regiunea Zona Secaşelor, 18,4% în regiunea Sibiu, 34,7% în regiunea Valea Hârtibaciului, 47,8% în regiunea Mărginimea Sibiului şi 23,8% în regiunea Valea Oltului La nivelul comunităţii, persoanele aflate în situaţii de dificultate sunt cunoscute în raporturi diferite în funcţie de vârsta respondenţilor. Din graficul 1.9, observăm că 36% din totalul respondenţilor din grupa de vârstă „31 - 40 ani” şi 17,1% din grupa „18 - 30 ani”,

Ponderea populaţiei cu probleme/ dificultăţi sociale din jud. Sibiu

respectiv grupa „41 - 50 ani”, au răspuns afirmativ la întrebarea „Dacă au informaţii despre persoane care se află în situaţii de dificultate?”. Tabloul problemelor sociale ale beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari este într-o mică măsură asemănător cu tabloul nevoilor de asistenţă socială considerate prioritare de către respondenţi, în ordine descrescătoare: financiare, sănătate, dizabilităţi, ocuparea unui loc de muncă, îngrijire personală, alte nevoi, lipsa unui îngrijitor, comunicare, gospodărire, educaţionale, protecţie, acces la serviciile sociale, adaptare/ integrare profesională

Ponderea nevoilor prioritare ale beneficiarilor din jud. Sibiu

Analiza datelor arată că nevoile de sănătate, îngrijiri personale şi dizabilităţi modifică ierarhia problemelor sociale identificate ca fiind mai reduse în importanţă. Analiza comparativă a datelor privind problemele principale ale populaţiei vulnerabile în raport cu grupa de vârstă se constată că ierarhia problemelor respectă în general tabloul problemelor individuale şi familiale în funcţie de regiuni şi este într-un raport direct cu caracteristicile vârstei clientului

Nevoi resimţite şi exprimate de beneficiari / potenţiali beneficiari în urma cercetării efectuate: • Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de dificultate în rândul

respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici sau familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” „Valea Oltului” şi „Mărginimea Sibiului”.

• Condiţiile economico-sociale şi culturale caracteristice societăţii actuale influenţează satisfacerea deficitară a nevoile sociale ale beneficiarilor, care se reflectă în modul de viaţă familială şi socială.

• Profilul nevoilor sociale ale beneficiarului se conturează astfel:

69

- Nevoile fiziologice (hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte şi de adăpost) sunt deficitar asigurate datorită lipsei sau insuficienţei resurselor financiare; - Nevoia de protecţie şi securitate este exprimată în condiţiile de locuit, dotarea locuinţei, stabilitatea locului de muncă. • Dacă tipurile de locuinţe ale respondenţilor sunt majoritar în regim de proprietate personală cu

dotările corespunzătoare sau locuinţe în care persoanele sunt tolerate, totuşi beneficiarii întâmpină dificultăţi la plata utilităţilor;

• Dreptul la sănătate se exprimă în serviciile primare de sănătate (medicină de familie) acordate pentru 95,6% din populaţia intervievată, dar care invocă şi motive de nemulţumire faţă de:

- limitarea accesului la asistenţă medicală (lipsa contribuţiei la plata asigurărilor de sănătate şi/ sau a medicului de familie, refuzul înscrierii la medicul de familie)

- calitatea serviciilor prestate • Nevoia de identitate, afecţiune se reflectă în caracteristicile vieţii de familie; • Nevoile de stimă şi de autorealizare se evidenţiază în capacităţile familiei de a îndeplini una din

cele mai importante funcţii, socializarea copiilor. Rezolvarea sau atenuarea problemelor sociale din judeţ ţine în egală măsură de mediul economic, de locuire şi de nivelul de dotare şi calitatea infrastructurilor sociale ce stau la dispoziţia populaţiei pentru satisfacerea diverselor nevoi. Infrastructuri sociale Educaţie Învăţământ preuniversitar Situaţia ratei de şcolarizare pe categorii de vârstă şi ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ, în învăţământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), pe perioada 2006-2008, a fost următoarea:

Rata de şcolarizare pe categorii de vârstă A/V 0-4 ani 5-9 ani

Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi % 2006 22078 6941 31,44 22128 21343 96,45 2007 22193 7361 33,17 22231 21088 94,86 2008 22512 7404 32,89 22122 20966 94,77

10-14 ani 15-19 ani A/V Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi % 2006 23582 17129 72,64 33148 19396 58,51 2007 22380 16797 75,05 31275 18028 57,64 2008 22085 16276 73,70 29057 16529 56,88

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu – date prelucrate – 2009

Rata de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ

A/TI

Preşcolar [%] Primar [%] Gimnazial [%] Liceal I + SAM [%] SB RO SB RO SB RO SB RO

2006/07 92,40 76,20 97,34 103,80 94,54 96,70 86,41 82,00 2007/08 83,10 77,60 92,17 97,80 98,42 100,50 80,40 87,80 2008/09 92,40 92,17 98,36 81,91

Sursa: I.S.J. Sibiu - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii 2006-2009 şi la nivel naţional – date prelucrate

Situaţia efectivelor de elevi pe perioada 2006-2008, a fost următoarea: Evoluţia efectivelor de elevi pe tipuri de învăţământ

A/TI Preşcolar Primar Gimnazial Liceal SAM 2006/2007 14.449 18.498 17.595 14.779 5.877 2007/2008 14.514 17.491 17.405 14.687 4.992 2008/2009 14.645 17.529 16.814 14.174 4.382

Sursa: I.S.J. Sibiu, date prelucrate - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii 2006-2009 Conform prognozei, în Regiunea Centru dar şi la nivelul judeţului Sibiu, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani dar nu numai, va scădea drastic încât o serie de şcoli existente la ora actuală nu vor mai fi necesare.

70

Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară L baza acestei prognoze stau prognozele pe grupe de vârstă, având ca bază de pornire anul 2005 şi repere viitoare anii 2015, respectiv 2025.

Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară 3 – 6 ani

7 – 10 ani 11 – 14 ani

România Regiunea Centru Sibiu România Regiunea

Centru Sibiu

2005 867381 103061 17705 885380 102467 17386 2015 831338 102601 17714 857043 106164 18137 2025 663047 81475 14190 739595 91056 15806 11 – 14 ani 15 – 18 ani

România Regiunea Centru Sibiu România Regiunea

Centru Sibiu

2005 987371 114547 19908 1398034 164024 27847 2015 835429 101207 17417 880680 103874 17737 2025 805673 99523 17262 845285 105162 18192

Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic 2007-2013

Tendinţa generală de diminuare a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară va continua într-un ritm accentuat până în 2015, urmând ca această variaţie negativă să se încetinească (fără a înceta sau a-şi inversa cursul) pe palierul 2015-2025.

Învăţământul special În judeţul Sibiu există un număr de 655 preşcolari şi elevi cu nevoi crescute de asistenţă educaţională complexă şi servicii de sprijin specializate, în vederea ameliorării, compensării şi recuperării deficienţelor, incapacităţilor, handicapurilor şi/sau dizabilităţilor lor. Pentru a veni în sprijinul copiilor cu c.e.s. în judeţul Sibiu există cinci centre şcolare pentru educaţie incluzivă: C.S.E.I. nr. 1 Sibiu, C.S.E.I. nr. 2 Sibiu, C.S.E.I. Mediaş, C.S.E.I. Dumbrăveni, C.S.E.I. Turnu-Roşu, subordonate Consiliului Judeţean Sibiu şi un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu, finanţat de C.J.S. Toate cele cinci centre şcolare de educaţie incluzivă sunt în subordinea C.J.S. şi finanţate de acesta. Situaţia centralizată privind repartiţia pe clase a elevilor cu c.e.s. din cadrul C.S.E.I. din judeţul Sibiu se poate consulta ca material bibliografic. Selecţia copiilor pentru a fi şcolarizaţi în cadrul centrelor se face de către Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Sibiu .

Formarea profesională continuă a adulţilor Instituţiile care realizează formare profesională sunt: A.J.O.F.M. Sibiu prin Centrul de Formare Profesională a Adulţilor, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu şi Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, cu sediul la Mediaş. A.J.O.F.M. Sibiu a considerat oportună crearea unui Centru de Formare Profesională a Adulţilor (CFPA) cu scopul de a creşte gradul de pregătire al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Sănătate Indicatori sintetici ai stării de sănătate Morbiditatea generală (incidenţa) a fost în anul 2008: 969 ‰ locuitori (410.465 total cazuri noi de boală). Indicele de morbiditate generală (incidenţa) manifestă o tendinţă de creştere în ultimii 10 ani de la 778,7 cazuri noi de îmbolnăvire la 1.000 loc. în 1990 la 969 cazuri noi la 1.000 loc. în 2008, creşterea fiind mai accentuată în mediul urban 1.263 cazuri noi la 1.000 loc, faţă de mediul rural: 968 la 1.000 loc. Ierarhizare pe primele cinci cauze de boală:

a. bolile aparatului respirator (203.373 cazuri noi; 480 ‰ loc.); b. bolile aparatului digestiv (32.497 cazuri noi; 77 ‰ loc.); c. bolile aparatului osteo–articular (28.786 cazuri noi; 68 ‰ loc.); d. bolile aparatului genito–urinar (25.434 cazuri noi; 60 ‰ loc.);

71

e. bolile pielii şi ţesutului subcutanat (21.320 cazuri noi; 50 ‰ loc.). Incidenţa (cazuri noi) prin afecţiuni care constituie probleme de sănătate publică:

- Boli aparat circulator: 31 ‰ (12.974 cazuri noi); - Tumori maligne: 2,5 ‰ (1.289 cazuri noi); - Diabet zaharat: 5 ‰ (2.162 cazuri noi); - Leziuni traumatice, accidente: 24 ‰ (10.111 cazuri noi).

Prevalenţa (rămaşi în evidenţă): - Bolile aparatului cardiovascular: boli hipertensive: 12,49 %; cardiopatie ischemica:7,17 %; - Diabet zaharat: 3,67 %; - Tumori maligne: 2,43 %; - Dializaţi: 234 (0,06 %); - HIV/SIDA: 97 (0.03 %).

Rata brută a mortalităţii prezintă în judeţul Sibiu (ca şi în întreaga ţară) o tendinţă de creştere lentă în ultimii 10 ani, de la 9,0 decese la 1.000 locuitori în 1990, la 10,7 decese la 1.000 locuitori în 2008. Utilizarea serviciilor spitaliceşti În judeţul Sibiu funcţionează 7 spitale publice, din care 4 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Cisnădie şi Spitalul Orăşenesc Agnita) şi 3 spitale de specialitate (Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gh. Preda”, toate în municipiul Sibiu), precum şi 3 clinici private. În spitale, la sfârşitul anului 2008, numărul paturilor de spitalizare continuă a fost de 2.650, cu un număr de 101.501 pacienţi spitalizaţi, o rată de ocupare a paturilor de 80%, la o durată medie de spitalizare de 8 zile şi rata internărilor de 23% locuitori În anul 2008 au fost autorizaţi 12 furnizori, reuşind astfel să se ofere populaţiei un număr mai mare de servicii de îngrijiri la domiciliu. Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate a fost asigurată în anul 2007 de un număr de 145 de medici specialişti din diferite specialităţi clinice, numărul acestora mărindu-se în cursul anului 2008 la 264. Cultură, recreere Analizând rolul celor şapte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu au fost identificate următoarele domenii de activitate:

• Complexul Naţional Muzeal ASTRA - una din problemele identificate la nivelul instituţiei este lipsa spaţiilor necesare bunei funcţionări, care în momentul de faţă sunt insuficiente;

• Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu. Un obiectiv ar putea constitui revitalizarea mişcării de amatori, a evenimentelor culturale locale şi zonale;

• Biblioteca Judeţeană ASTRA are ca activitate punerea lecturii publice la dimensiunile de vectori de cultură şi civilizaţie. Pentru succesul unui astfel de demers se impune regândirea compartimentului pentru îndrumarea bibliotecilor publice din judeţ;

• Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu”- îşi poate face mai simţită prezenţa în promovarea meseriilor tradiţionale, în salvarea patrimoniului cultural imaterial şi promovarea industriilor culturale;

• Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong". Se remarcă faptul că şi la această instituţie activitatea editorială lipseşte, deşi în spaţiul educaţiei şi formării copiilor există resurse neexploatate de exprimare şi mediatizare.

• Filarmonica de Stat Sibiu - care, la fel ca şi celelalte instituţii de spectacole ar trebui să activeze în peisajul cultural, adesea dezolant, din multe localităţi în care pe plan cultural nu se întâmplă mai nimic. O altă activitate de bază a Filarmonicii ar trebui să fie elaborarea de monografii şi lucrări de educaţie muzicală şi informare a publicului;

72

• Centrul Cultural Interetnic “Transilvania”. Printr-o regândire de perspectivă a funcţiilor sale, ar putea deveni un catalizator al unor proiecte de anvergură, în parteneriat public-privat, centrate pe multiculturalitate.

În vederea asigurării spaţiilor de destindere şi recreere, pe plan naţional, va trebui să se asigure în mediul urban o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor până la data de 31-12- 2010 şi de minimum 26 m2/locuitor până la 31-12-2013, elaborând un program cu etapele de realizare a acestor obiective. În prezent, situaţia spaţiilor verzi în judeţul Sibiu se prezintă astfel:

Municipiu / Oraş Suprafaţa de spaţiu verde m2 / locuitor 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Municipiul Sibiu 3,52 8,39 9,67 24,8 24,8 24,8 Municipiul Mediaş 10,2 10,18 4,58 15,3 15,3 15,3 Agnita 25,3 22,91 23,8 23,86 23,86 23,86 Avrig 7,9 7,9 - 20 20 20 Copşa Mică 13 12,96 12,9 13 12,9 12,9 Cisnădie 9,4 16,5 17,7 19,55 19,55 19,55 Dumbrăveni 24,3 24,3 21,4 32,44 32,44 32,44 Miercurea Sibiului - 4,7 4,6 40 40 40 Ocna Sibiului 96,5 40,47 32,4 181,1 181,1 181,1 Sălişte 7 7 5,1 7,8 7,8 7,8 Tălmaciu 4,2 2,6 2,6 3,8 3,8 3,8

Raport privind starea mediului în judeţul Sibiu, în perioada Ianuarie – Iunie 2009

Strategia infrastructurii sociale Educaţie Învăţământ preuniversitar

Obiectivul general: Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei, în vederea pregătirii tinerilor pentru o societate bazată pe cunoaştere.

Obiective specifice: 1. Îmbunătăţirea infrastructurii şcolare prin lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare 2. Creşterea gradului de participare la educaţie, reducerea abandonului şcolar prin

derularea de programe de sprijin 3. Realizarea unor cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care să acopere

necesităţile sistemului şi să ducă la creşterea nivelului de pregătire al elevilor 4. Realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic pentru

susţinerea tinerilor capabili de performanţe 5. Asigurarea unui climat de ordine publică, siguranţă publică şi sănătate publică în şcoli

Învăţământ special Obiectivul general:

Creşterea calităţii procesului educaţional şi a serviciilor specializate, în vederea îmbunătăţirii activităţilor de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor / elevilor / tinerilor cu cerinţe educative speciale

Sănătate Obiective generale: 1. Creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii serviciilor medicale

Obiectiv specific: Creşterea calităţii structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical şi a îngrijirilor

furnizate în cadrul serviciilor de sănătate

73

Ţinte propuse: -îmbunătăţirea calităţii infrastructurii unităţilor publice cu paturi şi dotarea acestora cu aparatură / echipamente medicale, informatizarea sistemului; -îmbunătăţirea acoperirii cu personal medical prin planificare şi alocare adecvată a resurselor umane în concordanţă cu nevoile populaţiei; -reducerea variabilităţii practicii medicale prin implementarea şi utilizarea ghidurilor de practică şi a protocoalelor clinice elaborate de Ministerul Sănătăţii; -pregătirea unităţilor sanitare cu paturi din judeţul Sibiu în vederea intrării în procesul de acreditare. 2. Optimizarea serviciilor de sănătate din judeţul Sibiu; Planul judeţean de dezvoltare a serviciilor de

sănătate Obiectiv specific:

Optimizarea spitalelor pentru îngrijiri acute Ţinte propuse:

-creşterea ratei de ocupare a paturilor de la 80 % la 85 %; atingerea ţintei de 4,5 paturi /1000 loc; -reducerea ratei de internare de la 23 % la 20 %.

3. Planificarea serviciilor spitaliceşti de lungă durată (spitalele de bolnavi cronici, UAMS-uri) Obiective specifice:

Dirijarea cazurilor care necesită îngrijire de lungă durată spre unităţile medicale de cronici / medico – sociale în care s-au identificat posibilităţi de oferire a acestor servicii;

Evaluarea necesarului de paturi pentru cronici, faţă de nivelul existent în 2008; Ţinte propuse:

- durata medie de spitalizare planificată = 21 zile; - rata de ocupare a paturilor = 85 %.

4. Îmbunătăţirea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă Obiective specifice:

• Eficientizarea managementului sistemului public de intervenţii în situaţii de urgenţă prin protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Judeţean de Ambulanţă, SMURD, 112, Serviciul Public Salvamont, operatori privaţi;

• Crearea bazei operaţionale judeţene de coordonare a intervenţiilor integrate la nivelul judeţului Sibiu.

5. Dezvoltarea reţelelor comunitare de asistenţă medicală: centre de permanenţă, centre de sănătate multifuncţionale, centre de sănătate mintală

Obiective specifice: • Identificarea zonelor în care este necesară funcţionarea centrelor de sănătate multifuncţionale

/centrelor de sănătate mintală; • Întocmirea listei cu serviciile existente şi serviciile de bază propuse: cardiologie, medicină

internă, pediatrie, O-G, PF, ecografie, laborator; • Studiu de fezabilitate privind înfiinţarea centrelor de sănătate mintală adulţi şi copii la Mediaş; • Înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale la Avrig / Copşa Mică, Sălişte / Miercurea

Sibiului; 6. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu 7. Planul judeţean pentru echipamente medicale 8. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale în mediul rural Obiective specifice:

• Dezvoltarea reţelelor de asistenţă comunitară; Ţinte propuse:

- creşterea numărului de asistenţi medicali comunitari şi a numărului de mediatori sanitari angajaţi de către autorităţile publice locale;

- formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent medical comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a.;

- creşterea numărului de comunităţi deservite de asistentul comunitar şi / sau mediatorul sanitar;

74

- dezvoltarea reţelei de îngrijiri la domiciliu. 9. Dezvoltarea serviciilor de asistenţa medicală în mediul rural Obiectiv specific:

Dezvoltarea reţelei de supraveghere a sănătăţii mamei şi copilului; dezvoltarea sistemului de asistenţă comunitară pentru îngrijirea gravidei, mamei şi copilului; Ţinte propuse:

- înfiinţarea reţelei de supraveghere medicală activă a bolilor cardio – vasculare; - deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural.

10. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei din judeţul Sibiu şi implementarea programelor naţionale de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor

Obiectiv specific: Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei judeţului Sibiu

Cultură Obiectiv general: Creşterea calităţii vieţii în judeţul Sibiu prin îmbunătăţirea accesului şi participării cetăţenilor la cultură. I. Îmbunătăţirea managementului instituţiilor de cultură prin Compartimentul Cultură,

Educaţie Sport şi Turism (C.C.E.S.T.): I.1. Întărirea capacităţii administrative şi consolidarea cadrului legislativ judeţean

Inventarierea, evaluarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din judeţul Sibiu Creşterea rolului social – educativ al cultelor Încurajarea parteneriatelor în domeniul turismului cultural

• Organizarea de spectacole şi concerte ale instituţiilor de cultură în spaţii publice ce valorifică patrimoniul cultural şi natural

• Promovarea voluntariatului în domeniul culturii şi sportului • Valorificarea spaţiilor din instituţiile publice prin galerii expoziţionale şi activităţi culturale • Promovarea parteneriatului instituţiilor de cultură cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, respectiv

şcolile din judeţ. III. Dezvoltarea industriilor culturale, prin:

• Crearea bazei de date cu creatorii şi furnizorii de servicii culturale • Întemeierea unui One Stop Shop pentru produsele din industria culturală judeţeană • Coordonarea dezvoltării şi promovării culturii prin instituţiile subordonate C.J. • Dezvoltarea de parteneriate de marketing pentru diseminarea producţiilor culturale proprii şi

ale I.C. din subordine; • Sprijinirea O.N.G.-urilor care au drept obiective promovarea ocupaţiilor şi meşteşugurilor

tradiţionale, încurajarea parteneriatelor cu instituţiile proprii Protecţia peisajului natural şi cultural şi promovarea imaginii judeţului Sibiu, în sensul Convenţiei Europene a Peisajului de la Florenţa

• Coordonarea dezvoltării şi promovării în cadrul Agendei culturale a festivalurilor şi manifestărilor culturale legate de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor la nivel judeţean

• Dezvoltarea de parteneriate de marketing şi colaborare cu societatea civilă pentru promovarea imaginii judeţului

• Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a perdelelor de protecţie a localităţilor

• Regenerarea spaţiilor de loisir a comunităţilor • Implementarea Planurilor de gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial

(Biertan şi Valea Viilor) • Elaborarea unui Ghid privind protecţia şi punerea în valoare a peisajului

75

Cap. III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI – studiu de fundamentare Diagnoză, probleme şi priorităţi Economia judeţului Judeţul Sibiu se situează pe locul trei, având un procent de 19% din totalul contribuţiei PIB-ului Regiunii Centru, în anul 2006. Raportat la nivelul ţării, jud Sibiu deţine 2,2%, situându-l pe poziţia a 15-a din totalul judeţelor, o poziţie bună, raportată la numărul populaţiei.

PIB (mil. lei) 2002 2003 2004 2005 2006

România 152.017,0 197.427,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 Reg. Centru 18.671,9 23.990,4 29.095,8 33.143,2 40.291,2 Sibiu 3.357,0 4.121,4 5.169,7 6.103,1 7.637,5

Anuarul Statistic al României 2008 PIB-ul judeţului Sibiu pe cap de locuitor a fost de 18.050,5 lei, în anul 2006, comparativ cu 15.920,2 pentru Regiunea Centru şi cu 15.967,6 pentru România. Aceste valori subliniază poziţia solidă a economiei judeţului nostru la nivel de ţară. Conform trendului şi a surselor încă nepublicate oficial, Sibiul şi-a păstrat poziţia bună în statistici şi în anii 2007 şi 2008. În completarea acestor date oficiale, ataşăm tabelul Comisiei Naţionale de Prognoză, realizat în anul 2009, care prezintă date până în anul 2012:

PIB (mil. lei) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 România 412.761,6 503.958,7 531.300,0 568.500 612.000 664.700 Reg. Centru 48.681,9 60.54,2 63.287,0 67.730,8 72.775,3 78.927,5 Sibiu 9.205,7 11.392,3 12.125,8 12.984,0 13.969,2 15.169,9

În anul 2007, în Sibiu existau 11.494 întreprinderi/unităţi economice, dintre care 9.991 microîntreprinderi, 1.158 întreprinderi mici, 285 mijlocii şi 60 mari. Următorul tabel, furnizat de Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, prezintă numărul întreprinderilor active, pe activităţi ale economiei naţionale, clase de mărimi şi evoluţia acestuia din 2000 până în 2007:

Activităţi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 6.411 6.415 6.701 7.734 8.827 9.755 10.463 11.494 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 201 196 211 222 216 242 267 281 Pescuit şi piscicultură 1 4 4 5 6 7 3 6 Industria extractivă 3 5 6 11 18 19 16 20 Industria prelucrătoare 1.194 1.239 1.294 1.455 1.584 1.640 1.661 1.671 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 13 14 15 17 13 14 14 16 Construcţii 307 368 402 520 647 796 960 1257 Comerţ 3.396 3.110 2.857 3.006 3.229 3.434 3.552 3.664 Hoteluri şi restaurante 270 295 390 451 516 546 588 645 Transporturi, depozitare şi comunicaţii 326 374 426 501 610 695 794 965 Intermedieri financiare : : 82 83 92 110 113 126 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 390 521 720 1098 1471 1752 1961 2261 Învăţământ inclusiv cursuri profesionale diverse 13 12 15 23 24 37 52 61 Sănătate şi asistenţa socială 124 120 130 169 195 227 246 255 Alte activităţi ale economiei naţionale 173 157 149 173 206 236 236 266

În economia judeţului predomină microîntreprinderile, cu un procent de 87% şi întreprinderile mici cu 10% din total. Comerţul (32%), tranzacţiile imobiliare (20%), industria prelucrătoare (15%) şi construcţiile (11%) sunt ramurile cele mai bine reprezentate, în totalul activităţilor economice din judeţ. Comparativ cu CA pe ţară, Sibiul deţine 2,4% din total, ocupând locul şapte, şi 23% din ponderea Regiunii Centru, în 2007, ocupând locul doi, după Braşov. Pe lângă evoluţia ascendentă a acesteia, se

76

observă că ponderea cea mai mare din CA, la nivel judeţean, o deţine domeniul comerţului, cu 35% din total, pentru anul 2007, fiind urmat de industria prelucrătoare, cu 28% din total.

Denumire 2005 2006 2007 Cifra de afaceri din unităţile locale active 11.060 14.120 18.502

- Industria extractivă 1.521 2.050 1.991 - Industria prelucrătoare 2.959 3.765 5.256 - Energie electrică şi termică, gaze şi apa 328 - 234 - Construcţii 743 1.216 1.802 - Comerţ 3.928 5.073 6.553 - Hoteluri şi restaurante 117 179 225 - Transport, depozitare şi poşta 1.002 1.225 1.489 - Tranzacţii imobiliare 364 499 778 - Învăţământ 3 4 7 - Sănătate şi asistenţă socială 24 29 52 - Alte activităţi 71 80 115 Cifra de afaceri la nivel naţional 514.070 625.275 772.262 Cifra de afaceri la nivelul Regiunii Centru 53.884 66.109 81.065

Sibiul este considerat un judeţ cu o forţă de muncă bine pregătită şi calificată. În 2007, populaţia ce compunea forţa de muncă a judeţului era de 179.700 persoane.

Populaţia ocupată pe ramuri ale economiei mii persoane 2005 2006 2007

Total judeţ 165,1 172,2 179,7 Agricultură, silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 30,5 28,8 28,2 Industrie 54 55 58,3 Industrie extractivă 1,8 2,0 2,1 Industrie prelucrătoare 49,3 50,2 53,5 Energie electrică,termică gaze şi apă 2,9 2,8 2,7 Construcţii 9,9 10,7 12,2 Comerţ 22,9 26,6 26,8 Hoteluri şi restaurante 4,7 4,8 5,3 Transporturi, poştă şi telecomunicaţii 10,7 11,9 12 Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 2,0 2,2 2,8 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 5,7 6,9 7,8 Administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie 2,7 2,8 3,2 Învăţământ 9,2 9,2 9,6 Sănătate şi asistenţă socială 7,6 8,3 8,3 Celelalte ramuri ale economiei naţionale 5,2 5,0 5,2

Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Se observă că judeţul Sibiu are în aproape fiecare an cea mai mică rată de şomaj, comparativ cu media pe ţară, precum şi cu celelalte judeţe componente ale Regiunii Centru.

Rată şomaj 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 România 5,9 5,2 4,0 4,4 6,8 6,4 6,0 6,6 Reg. Centru 7,3 6,1 4,8 5,2 7,4 7,0 6,4 6,0 Sibiu 6,0 5,1 3,1 3,1 6,3 6,0 5,8 5,1

Anuarul Statistic al României 2008 şi Comisia Naţională de Prognoză

Activităţi economice 1 Agricultura Suprafaţa agricolă a judeţului Sibiu reprezintă 16% din suprafaţa agricolă a Regiunii Centru situându-se pe locul 4 după judeţele: Mureş, Harghita şi Alba. Dinamica fondului funciar agricol prezintă repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă. Din studiul comparativ se constată o scădere a producţiei principalelor culturi în anul 2008 faţă de anul 2006 cum ar fi cultura rădăcinoaselor pentru nutreţ, a cartofilor, a cerealelor pentru boabe, observându-se în acelaşi timp creşterea producţiei la legume, la grâu, secară şi fructe. Pe suprafeţele agricole ale judeţului Sibiu se practicată cultura mixtă – a cerealelor, viticultura, pomicultura şi creşterea animalelor, activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă

77

determinate de relief şi baza pedologică. Zona de sud-est a judeţului este caracterizată prin creşterea animalelor bovine, ovine şi porcine, a culturilor cerealiere în principal a porumbului şi a pomiculturii. Partea central estică de pe valea Hîrtibaciului, este zonă de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor. În ceea ce priveşte numărul de animale în anul 2008 se constată o scădere faţă de anul 2006 la bovine, porcine, păsări şi o creştere a numărului de cabaline şi oi. Din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu se constată o creştere a numărului de animale în anul 2009 faţă de anul 2008 la ovine şi porcine şi o scădere a numărului de cabaline, păsări, familii de albine, ş.a. Numărul de unităţi în funcţiune în anii 2006, 2007 şi 2008 precum şi capacităţile de producţie pe 11 domenii principale sunt prezentate în Situaţia unităţilor agro-alimentare în funcţiune şi capacităţile de producţie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu, 2009. Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt:

porumb – Mediaş, Avrig, Aţel, Bazna, Hoghilag, Laslea, Loamneş, Păuca, Porumbacu de Jos, Şeica Mare, Slimnic, Şura Mare;

cartofi – Avrig, Arpaşu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Gura Rîului, Porumbacu de Jos, Roşia, Sadu, Sălişte, Şeica Mare, Şelimbăr, Slimnic;

grâu şi secară – Sibiu, Avrig, Ocna Sibiului, Loamneş, Păuca, Slimnic, Şura Mică, Miercurea Sibiului.

2. Silvicultura Fondul forestier Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului – Sălişte. În judeţul Sibiu, gradul de împădurire a judeţului Sibiu este de 37% din suprafaţa totală comparativ cu cel al României de 27% din suprafaţa totală

Judeţul Sibiu UM 2006 2007 2008 Suprafaţa fondului forestier - total mii ha 186,781 198,268 190,037

din care: sector privat mii ha 10,889 11,447 14,421 Suprafaţa pădurilor mii ha 183,666 192,874 187,755 Răşinoase mii ha 68,103 72,327 70,443 Foioase mii ha 115,463 120,547 117,312 Suprafaţa împăduririi ha 362,56 512 668 Volumul de masă lemnoasă pus în circuitul economic mii mc 452,2 468,3 160,7 Răşinoase mii mc 204 211,1 94,3 Fag mii mc 121,3 112,4 39,6 Stejar mii mc 63,7 64,3 15,1 Diverse specii tari mii mc 65,6 74,6 11,3 Diverse specii moi mii mc 7,6 6 0,4

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 Activitatea Direcţiei Silvice Sibiu se desfăşoară pe o suprafaţă de 120477,7 ha, din care 63656,4 ha fond proprietate publică a statului, 51607,4 ha fond forestier proprietate a persoanelor juridice (unităţi teritorial administrative, composesorate, biserici, şcoli), 948,0 ha fond forestier proprietate a persoanelor fizice şi 4265,9 ha păsuni împădurite. Acest fond forestier este repartizat pe zone geografice după cum urmează: 40545,4 ha situate în zona de munte, 69032,4 ha situate în zona de deal şi 10899,9 ha situate în zona de câmpie. Posibilitatea anuală a pădurilor proprietate publică a statului în anul 2008, este de 235.9 mii mc. Volumul masei lemnoase destinate tăierii, aferent anului de producţie 2008, a fost de 230 mii mc, 97 % din posibilitatea anuală. În 2008 s-au pus în circuitul economic 209 mii mc, reprezentând 91% din volumul masei lemnoase destinată tăierii şi 89% din posibilitatea anuală. Pentru anul 2009 s-a alocat un volum de masă lemnoasă destinat tăierii de 204 mii mc, adică 87% din posibilitatea anuală. Posibilitatea anuală a suprafeţelor forestiere aparţinând altor deţinători, administrate de către D S Sibiu pe bază de contract, este de 143,4 mii mc, din care unităţi teritorial – administrative 112,3 mii mc, composesorate 21,0 mii mc, instituţii de cult şi învăţământ 1,5 mii mc, persoane fizice 0,2 mii mc

78

şi păşuni împădurite 8,4 mii mc. În 2008 s-a dat în producţie volumul de 101,0 mii mc, reprezentând 70% din posibilitatea anuală. Din volumul total de masă lemnoasă valorificat, 46,5% din masa lemnoasă s-a valorificat prin vânzarea pe picior iar 53,5% s-a exploatat în prestări servicii exploatate sau regie proprie de către ocoalele silvice Productivitatea medie a pădurii este de 5,8 mc/an/ha, depăşind media pe ţară de 5,4 mc /an /ha.

PRODUCŢIA FIZICĂ u.m. planificat realizat % Masa lemnoasă total mii mc 230,0 205,6 89,4% Carne de vânat tone 7,0 10,6 151,4% Păstrăv de consum tone 40,0 11,5 28,6% Fructe de pădure tone 50 183,8 367,6% Ciuperci comestibile tone 50 21,7 43,4%

Cifra de afaceri propusă a se realiza în anul 2009 este de 33.000 mii lei, din care masa lemnoasă reprezintă aproximativ 70 %, diferenţa din vânătoare, produse piscicole (păstrăv de consum, puiet pentru populări şi repopulări, icre), şi alte produse ale pădurii. Pe termen mediu D S Sibiu îşi propune o creştere a CA cu 4-5 % în fiecare an, urmând ca în anul 2012 să realizăm o CA de 37.000 mii lei. Probleme - resurse nepuse în valoare din cauza lipsei de accesibilitate a fondului forestier din unele zone; - menţinerea în producţie a unor utilaje care sunt depăşite tehnic şi/sau moral şi de productivitate slabă; - dotarea insuficientă cu mijloacele de producţie moderne, necesare în desfăşurarea obtimă a activităţilor silvice legate de producerea puieţilor forestieri, exploatările forestiere, transportul masei lemnoase, întreţinerea drumurilor forestiere, etc.; Vânătoarea şi pescuitul Direcţia Silvică gestionează un număr de 17 fonduri de vânătoare situate în zona de deal şi de munte, cu o suprafaţă totală de 211.476 ha din care pădure 96.968 ha. În judeţul Sibiu există un număr de 37 fonduri de pescuit în apele de munte din care 25 sunt râuri ce însumează 806,5 km iar 12 sunt lacuri cu o suprafaţă totală de 652,7 ha. Direcţia Silvică Sibiu gospodăreşte un număr de 15 fonduri de pescuit, râuri cu o lungime de 475,5 km şi un număr de 11 fonduri de pescuit, lacuri cu o suprafaţă de 592,7 ha. În administrarea Agenţiei Domeniilor Statului Sibiu sunt inventariate 479,45 ha luciu de apă reprezentând amenajări piscicole aflate în perimetrul localităţilor Ocna Sibiului, Loamneş, Săcel şi Brădeni.

Situatia principalilor indicatori din program la 31 decembrie 2008 Indicatorul u.m. plan realizat % Regenerarea pădurilor total, din care:

ha 264 283,0 107,2%

regenerări naturale ha 50 67,0 134,0% împăduriri ha 214 216,0 100,9% Evaluarea masei lemnoase mii mc 177 201,0 113,6% Lucrări de îngrijire în arborete tinere:

ha 2.291 2.557,4 111,6%

degajări ha 367 376,4 102,6% curăţiri ha 499 507,4 101,7% rărituri ha 1.425 1.673,6 117,4% elagaj ha 0 0,0 Cifra de afaceri mii lei 32.000 33.788,0 105,6% Investiţii - total, din care: lei 5.525 4.215,4 76,3% fonduri bugetare lei 701 562,5 80,2% fonduri extrabugetare lei 2.438 1.590,0 65,2% fonduri proprii lei 2.386 2.062,9 86,5% Livrari pe piaţa intra şi extracomunitară (export)

mii euro 250 282,0 112,8%

Profit brut mii lei 2.860 2.860,5 100,0%

79

Situatia principalilor indicatori din programlul anului 2009 Indicatorul U.M. Propuneri

2009 SARCINI SINTETICE Regenerări total, din care: ha 320 regenerari naturale ha 120 împăduriri ha 200 Evaluarea masei lemnoase mii mc 185 Lucrări de îngrijire în arborete tinere, STAT, din care:

ha 2.031

degajări ha 289 curăţiri ha 321 rărituri ha 1.421 elagaj ha 0 Cifra de afaceri mii lei 30.000,00 Investiţii - total, din care: mii lei 1.800,00 fonduri bugetare mii lei 0 fonduri extrabugetare mii lei 0 fonduri proprii mii lei 1.800,00 Livrări pe piaţa intra şi extracomunitară

mii euro 350

Profit brut mii lei 3.300 PRODUCŢIA FIZICĂ

Masa lemnoasă total mii mc 204 Carne de vânat tone 18 Vânat viu tone 0 Păstrăv de consum tone 15 Fructe de pădure tone 190 Ciuperci comestibile tone 40

ALŢI INDICATORI Număr mediu de personal permanent 425 Număr mediu de personal sezonier 15 Fond salarii personal permanent

mii lei 9.400

Fond salarii personal sezonier

mii lei 99

3. Dezvoltarea rurală PNDR este un program de dezvoltare al spaţiului rural românesc care se adresează nevoilor mediului rural şi vizează reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică a României faţă de celelalte state membre ale UE. Implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 se va realiza printr-o serie de măsuri grupate în patru priorităţi:

- creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier (Axa 1); - îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2); - îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3); - promovarea iniţiativelor locale de tip LEADER (Axa 4).

Pentru perioada 2008-2009, în judeţul Sibiu au depus proiecte integrate pe Axa III, Măsura 322 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", un număr de 45 comune, 5 asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi o fundaţie. În urma evaluării, au fost aprobate 5 proiecte ale comunelor Cîrţa, Alma, Tilişca, Blăjel, Loamneş şi proiectul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Marpod-Nocrich.

80

Consiliul Judeţean Sibiu a încurajat iniţiativele locale de creare a structurilor asociative, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional acordând un sprijin financiar pentru cofinanţarea proiectelor selectate. 4. Turism Resurse turistice naturale majore Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice naturale variază de la peisaj alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale, religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse: - Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.) - Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice - Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice) - Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele de mai jos: 1 Zona Bâlea 2 Peisajul submontan şi montan al zonei Răşinari – Păltiniş (elemente naturale de interes ridicat: Curmătura Ştezii, Păltiniş) 3 Factorii terapeutici de la Ocna Sibiului 4 Factorii terapeutici de la Bazna 5 Zona Avrigului Resurse turistice naturale secundare au fost considerate următoarele obiective: ZONA munţilor Cindrel şi Lotru (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota (9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (6), Iezerul Mare (7); cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (16); zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18), Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20), La Grumazi (20), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23), Fântânele (24)) ZONA munţilor Făgăraş (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27), Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33), Doamnei (34), Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu (38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş (41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48), Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51)) ZONA Podişului Hârtibaciului (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57))

81

ZONA Podişului Târnavelor (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (51), SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60)) ZONA Podişului Secaşelor (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63))

SPA – Sit de Protectie Avi-faunistică – reţeaua Natura 2000, SCI – Sit de Importanţă Comunitară – reţeaua Natura 2000, PN – Parc Natural, MN – Monument al Naturii, N – Rezervaţie Naturală

Resurse turistice antropice „majore” Principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu sunt enumerate mai jos (au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită puternicului caracter natural al acestora): ♦ Municipiul Sibiu ♦ Zona Mărginimii Sibiului (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt Sălişte – Sibiel – Gura Râului, Respectiv Cisnădie – Cisnădioara) ♦ Satul Biertan ♦ Municipiul Mediaş Resurse turistice antropice „secundare” au fost considerate următoarele obiective: ♦ Zonele etno-folclorice - categorii de resurse: Meserii / Activităţi: Mărginimea Sibiului (oierit, cojocărit, pielărie, ţesătorie, pălărieri, iconari), Ţara Oltului (sticlărie, creşterea animalelor), Valea Hârtibaciului (împletituri din nuiele), Valea Târnavelor (tâmplărie, dogărie, căldărărit, feronerie). Tradiţii şi sărbători: Mărginimea Sibiului (obiceriuri de Crăciun, obiceiuri de nuntă, „Udatul Ionilor”), Valea Hârtibaciului (Sărbătoarea Lolelor), Podişul Secaşelor („Butea Feciorilor”, „Boul Înstruţat”). ♦ Bisericile fortificate (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos -Hosman, Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare; pe Valea Târnavelor: Agârbiciu, Alma Vii, Axente Sever Aţel, Bazna, Brăteiu, Biertan, Copşa Mare, Curciu, Dârlos, Ighişu Nou, Mălâncrav, Moşna, Şeica Mică, Valchid, Valea Viilor, Velţ; în zona Mărginimii Sibiului: Cristian) ♦ Palate / castele / fortificaţii (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo, Conacul Barcianu, Cetăţile de laTilişca; în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal, Cetatea Landskrone, Cetatea Turnu Roşu, ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa; pe Valea Târnavelor: Castelul Apafi, Conacul Apafi, Castelul Bolyai; în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa) ♦ GASTRONOMIA ŞI VITICULTURA ♦ MUZEELE ♦ LACURILE: „Negovanu – Sadu” pe râul Sadu, „Gura Râului” pe râul Cibin, „Brădeni I” şi „Brădeni II” pe râul Hârtibaciu şi „Ighiş” pe râul Ighiş şi alte acumulări (iazuri, heleştee) ♦ ALTE ORAŞE (Agnita, Tălmaciu, Avrig, Dumbrăveni) ♦ DOMENIUL SCHIABIL ♦ EVENIMENTE / FESTIVALURI: Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu, Sibiu Jazz Festival, ArtMania, Târgul Olarilor, Festivalul Brânzei şi Ţuicii, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, Festivalul Bujorului de Munte, Festivalul Sus pe Muntele din Jina, Târgul Creatorilor Populari, Festivalul medieval „Cetăţi Transilvane”, Raliul Sibiului, Redbull Romaniacs ♦ MOCĂNIŢA de pe Valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare) Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu, acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66).

82

În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%); ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total. Peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului.

Capacităţii de cazare

Tipuri unităţi

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

(capacitate)

% din total

capacitate

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

(capacitate)

% din total

capacitate

Apartamente de închiriat 1 0,3% 2 0,02% 18 3,5% 117 0,9%

Cabană 11 3,3% 464 5,2% 36 7,0% 1.173 9,1% Camere de închiriat 14 4,2% 152 1,7% 17 3,3% 176 1,4%

Camping 2 0,6% 120 1,3% 2 0,4% 120 0,9% Hostel 8 2,4% 389 4,3% 18 3,5% 984 7,6% Hotel 32 9,5% 3.107 34,6% 39 7,5% 3.584 27,8% Motel 7 2,1% 257 2,9% 8 1,5% 281 2,2% Pensiune turistică 69 20,6% 1.218 13,6% 124 23,9% 2.144 16,6%

Pensiune turistică rurală 125 37,3% 1.865 20,8% 159 30,7% 2.332 18,1%

Pensiune turistică urbană

61 18,2% 1.173 13,0% 66 12,7% 1.278 9,9%

Vilă 5 1,5% 236 2,6% 31 6,0% 704 5,5% TOTAL 335 100% 8.983 100% 518 100% 12.893 100%

Niveluri de confort

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

(capacitate)

% din total

capacitate

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

(capacitate)

% din total

capacitate

Fără categorie - - - - 65 12,5% 1.745 13,5% 1 floare / stea 16 4,8% 593 6,6% 21 4,0% 673 5,2% 2 flori / stele 171 50,7% 3.459 38,5% 213 40,9% 4.081 31,7% 3 flori / stele 121 35,9% 3.088 34,4% 179 34,3% 4.334 33,6% 4 flori / stele 25 7,4% 1.481 16,5% 38 7,3% 1.674 13,0% 5 flori / stele 4 1,2% 362 4,0% 5 1,0% 386 3,0% TOTAL 337 100 8.983 100 521 100 12.893 100

Cererea turistică în judeţul Sibiu şi în zona de sud a Transilvaniei În general, interesele turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei se concentrează în ultimii ani pe axa Braşov – Sibiu – Sighişoara, cu toate posibilităţile de practicare a turismului pe care le oferă şi zonele adiacente acestor centre urbane. Interese ale turiştilor în judeţul Sibiu: Cadrul natural – preponderent zonă de podiş, mărginită la sud de Munţii Carpaţi; atracţiile generice sunt legate de pitorescul peisajelor, roadele agriculturii tradiţionale, care s-a putut păstra de-a lungul timpului, respectiv de turismul montan şi anumiţi factori curativi (apă, nămol, aer ozonat). Turişti interesaţi: În special turişti români din jumătatea de sud a ţării, incluzând ca pieţe importante Bucureştiul, alături de Constanţa, Craiova sau Ploieşti, dar şi din judeţele limitrofe şi apropiate (de exemplu, Alba, Mureş, Cluj) sau chiar din Moldova (Galaţi, Iaşi). Un profil de turist întâlnit adesea sunt persoanele peste 40 de ani, cu venituri medii, aflaţi în concediu de odihnă (sejur de 6-7 zile), iar pentru turismul de weekend segmentele cele mai importante par a fi bucureştenii şi tinerii din Sibiu.

83

Destinaţii reprezentative din judeţ: Mărginimea Sibiului, Valea Avrigului, Păltiniş, Zona Cisnădioara – Sadu, zona Bâlea şi perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârţişoara – Arpaş, staţiunea Păltiniş, Gura Râului, Ocna Sibiului, Bazna. Tezaurul cultural – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetăţile,

- bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, - muzeele.

Turişti interesaţi: Largă diversitate a categoriilor de turişti – practic, „produsul cultural” cu faţetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc în Sudul Transilvaniei. De menţionat ca segmente distincte sunt străinii (Germania, Austria, Olanda, Franţa, Asia, Statele Unite, Anglia, etc.) de vârstele a doua şi a treia veniţi în circuite culturale ale României sau Transilvaniei, respectiv tinerii (mai ales români) amatori de atmosferă medievală sau de muzică în cazul evenimentelor cultural-artistice. Destinaţii reprezentative din judeţ: Oraşele Sibiu şi Mediaş (cu toate atracţiile lor culturale – arhitectură, muzee, etc.); Bisericile fortificate cele mai reprezentative şi bine păstrate (bisericile-cetăţi): Biertan, Valea Viilor, Mălâncrav, Moşna, Dealu Frumos, Bazna, Axente Sever, Copşa Mare, Alma Vii; Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Leagănul tradiţiilor – o particularitate a axei culturale o reprezintă păstrarea vie a tradiţiilor, a meşteşugurilor şi în general a vieţii tradiţionale şi aspectului străvechi (sate unde se menţine atmosfera patriarhală). Turişti interesaţi: În general, turişti străini din Germania, Franţa, Anglia, Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii şi peste, cu înclinaţie spre cultură, cu o anumită pregătire, de vârsta a doua şi a treia, iar o altă categorie ar fi „turiştii activi”, mai tineri, adepţii unei vacanţe de „educaţie culturală”, cu rucsacul în spate sau pe bicicletă Destinaţii reprezentative din judeţ: Mălâncrav, Biertan, Floreşti, Alma Vii, Valea Viilor, Moşna, Alţâna, Gura Râului, Jina, Sibiel, Sălişte, Tilişca, Rod (cu menţiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent). Alte interese ale turiştilor: - Turismul de business: seminarii, conferinţe, training, team building - Turismul de weekend şi turismul de sărbători - Turismul pentru elevi şi tineri - Silvoturism, vânătoare şi pescuit, echitaţie - Turismul gastronomic - Interese combinate Preferinţa turiştilor sosiţi în judeţul Sibiu (cca 325 mii/an) a fost concentrată pe structurile de cazare de tip hotel, peste 60% dintre turiştii români alegând acest tip de cazare; ponderea turiştilor străini care au optat pentru cazarea într-un hotel a fost mai mare (76%), în detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele şi pensiunile. Procente asemănătoare din totalul turiştilor (aproximativ 20%), atât români, cât şi străini, s-au înregistrat pentru structurile de tip pensiune turistică urbană şi rurală. Un alt parametru important al activităţii turistice îl reprezintă echiparea zonelor turistice cu infrastructuri care să faciliteze accesul turiştilor şi desfăşurarea în bune condiţii a programelor. Acest parametru trebuie pus în relaţie cu densitatea şi valoarea resurselor aflate în zonele turistice, care impun o ordine de prioritate pentru echiparea localităţilor din aceste arii. PATN secţiunea VIII –Turism, aprobat prin Legea 190 / 2009 stabileşte pentru fiecare judeţ densitatea resurselor şi tipul de probleme de infrastructură existente în unităţile administrative cu vocaţie turistică.

84

Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare a resurselor turistice cu probleme ale infrastructurii (cf. Legii 190 / 2009)

UAT cu concentrare mare de resurse turistice

Resurse naturale

Resurse antropice

cu probleme ale infrastructurii

specific turistice


tehnice Or. Agnita x x Or. Cisnădie x x Or. Miercurea Sibiului

x x x

Or. Dumbraveni x x Alma x x x Alţina x x x Apoldu de Jos x x x Arpaşu de Jos x x x Aţel x x Axente Sever x x x Brateiu x x x Brădeni x x x Cârţa x x x Cristian x x Dârlos x x Gura Râului x x Iacobeni x x x Jina x x x Laslea x x x Merghindeal x x x x Moşna x x x x Nocrich x x Orlat x x Poiana Sibiului x x x x Porumbacu de Jos x x x Râu Sadului x x x Roşia x x x Slimnic x x Şeica Mare x x x Şeica Mică x x x x Turnu Roşu x x x Vurpăr x x x x

Unităţi administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a resurselor turistice care au probleme ale infrastructurii ANEXA 1-7 (cf. Legii 190 / 2009)

UAT cu concentrare foarte mare de resurse turistice

Resurse naturale

Resurse antropice

cu probleme ale

infrastructurii specific turistice

cu probleme ale

infrastructurii tehnice

Mun. Sibiu x Mun. Mediaş x x Or. Avrig x x Or. Ocna Sibiului x x Or. Sălişte x x Or. Tălmaciu x x Bazna x x x x Biertan x x x Boiţa x x x

85

Cârţişoara x x Răşinari x x Sadu x x Tilişca x x x Valea Viilor x x x

1. ZONE CU POTENŢIAL TURISTIC COMPLEX ŞI DE MARE VALOARE

Municipii Sibiu

Oraşe Avrig, Cisnădie, Tălmaciu, Sălişte,

Comune Arpaşu de Jos, Cârţa, Cârţişoara, Gura Râului, Jina,

Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Racoviţa,

Răşinari, Râu Sadului, Sadu, Turnu Roşu

2. ZONE CU POTENŢIAL TURISTIC RIDICAT

Municipii Mediaş

Oraşe Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului,

Comune Aţel, Apoldu de Jos, Bazna, Biertan, Blăjel,

Brădeni, Brateiu, Dârlos, Hoghilag, Iacobeni,

Laslea, Merghindeal, Moşna,

Nocrich, Poiana Sibiului, Slimnic, Şura Mare,

Tilişca, Valea Viilor Pe baza acestor date s-a realizat o sinteză a gradului de atractivitate şi ale problemelor de infrastructură tehnică şi specifică:

Zone cu concentrare mare şi foarte mare a resurselor turistice cu probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare mare

Resurse naturale

Resurse antropice


specific turistice


tehnice Sibiu şi Mărginime Indici atractivitate =1,8 probleme inf. = 1,73 Ţara Oltului Indici atractivitate =1,6 probleme inf. = 1,8 Valea Târnavelor Indici atractivitate =1,64 probleme inf. = 2,27 Valea Hârtibaciului Indici atractivitate =1,25 probleme inf. = 1,75 Podişul Secaşelor Indici atractivitate =1,5 probleme inf. = 1,5

86

Bibliografie

- Planul de Amenajarea a Teritoriului National - Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 - Planul Regional de Dezvoltare 2007 – 2013 - Reg. Centru - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - sectiunile I-XIII - Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2003 – 2013 - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 - Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu, Raport privind starea mediului pe anul 2006 in judetul Sibiu - Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu, Raport privind starea mediului pe anul 2007 in judetul Sibiu - Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu, Raport privind starea mediului pe anul 2008 in judetul Sibiu - Strategia de dezvoltare a judetului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 si directiile de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 - Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială; - O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale; - Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale; - O.G. nr. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale; - Ordinul nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute - Legea nr. 488/2004 de aprobare O.G. 86/2004 pentru modificarea si completarea Ordonanţei Guvernului 68/2003 privind serviciile sociale; - H.G. nr. 1826/2006 pentru aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sociale; - Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; - Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; - Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice; - Legea nr. 16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice - Masterplan cultură judeţul Sibiu; - Masterplan turism judeţul Sibiu; - Masterplan asistenţă socială judeţul Sibiu; - Masterplan infrastructură rutieră judeţul Sibiu;

Documents

Introducere - Consiliul Judetean Sibiu · 2 Cap. I. STRUCTURA TERITORIULUI – studiu de fundamentare a. Mediul In vederea realizării capitolului de analiză a mediului din cadrul