INTRODUCERE Turismul, ca fenomen economic şi social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase în cea de-a doua

jumătate a secolului XX. Dorinţa de a călători şi a cunoaşte lucruri noi este cunoscută încă din antichitate, chiar dacă la început aceste dorinţe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. Primii care şi-au dorit foarte mult să călătorească şi în acest scop au şi înlenit călătoriile au fost vechii greci. Ei încheiau contracte de vizite reciproce, se împrieteneau cu oameni care aveau aceeaşi ocupaţie, dobândind în acest fel siguranţa călătoriei. Acest contract de vizitare se putea moşteni din tată în fiu. De-a lungul timpului încep să se diversifice motivaţiile de călătorie, conturându-se tot mai mult activitatea de turism determinată de acţiuni religioase, folosirea băilor curative, călătorii către lumi noi, etc. În paralel cu creşterea traficului de călători s-au dezvoltat şi sectoarele privind industria hotelieră, comunicaţiile, transportul, activităţile destinate turismului. Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis a început odată cu secolul XX şi s-a manifestat, în primul rand, prin creşterea numărului de călători englezi ce se îndreptau în mod special în Franţa, Elveţia, Italia. De-a lungul anilor turismul a căpătat diverse definiţii, unele punând accent mai ales pe latura de agrement. În sensul actual, turismul a căpătat un conţinut mult mai complex din punct de vedere economic, social şi spiritual, fiind influenţat de o serie de factori naturali (care rămân în general neschimbaţi) şi factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizaţi printr-o dinamică accentuată dar şi cu posibilităţi de dirijare în sensul dorit). Amploarea fenomenului turistic este ilustrata şi de faptul că, anual, peste 1,5 miliarde de personae, reprezentând aproape o treime din populaţia globului, efectuează călătorii în scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ USA (din care peste 10% pentru călătorii turistice în străinătate). Turismul internaţional reprezintă 25-30% din comerţul mondial de servicii. Principalele ţări furnizoare de turişti sunt: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia, etc, iar dintre ţările primitoare amintim: Spania, Franţa, Grecia, Marea Britanie, Austria, Germania, Elveţia şi altele. 1

În tot acest context internaţional, România tinde să devină o destinaţie turistică atractivă, potenţialul său turistic fiind dat de resursele naturale (varietatea reliefului, clima, reţeaua hidrografică, flora şi fauna) cât şi de resursele antropologice (vestigii arheologice, monumente istorice şi arhitectonice, muzee, case memoriale), precum şi de conservarea tradiţiilor

în anumite zone, astfel încât dezvoltarea segmentului „incoming” începe să capete o mare amploare, captând atenţia multor agenţii de turism naţionale. Dezvoltarea acestui segment este posibilă datorită faptului că o mare parte a ofertei turistice pe care o prezintă România o constituie resursele turistice antropice. Vestigiile arheologice sunt legate de formarea şi continuitatea poporului român, de vechile cetăţi de pe litoralul Pontului Euxin, sau de ruinele de la Orăştie. Mai mult, monumentele istorice şi arhitectonice au o valoare deosebită pe plan mondial: mănăstirile şi bisericile din Bucovina (Moldoviţa, Voroneţ, Putna), cu fresce exterioare, bisericile din lemn din Maramureş, cetăţile şi castelele medievale din Transilvania, monumentele din oraşele foste capitale ale Ţărilor Româneşti. La toate acestea se adaugă elementele de folclor, satele turistice (cu specific etnofolcloric, cultural-istoric, peisagistic), muzeele şi casele memoriale care sporesc atractivitatea zonei. Potenţialul natural şi relieful caracterul carpato-danubiano-pontic al ţării determină varietatea formelor de turism care pot fi practicate: turismul de litoral, turismul în Delta Dunării, turismul montan, cultural, balnear, de aventură sau sportiv. Produsul ales pentru promovare se concentrează pe latura culturală a turismului românesc şi vizează regiunea Transilvania, piaţa pe care va urma sa fie lansat fiind China.

I. ÎNTREPRINDEREA – ANALIZA PIEŢEI Misiunea firmei Sigma Tour & Travel promoveaza in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde internationale, oferind pachete turistice oriunde în lume. Orientarea pemanenta spre client, calitatea si promptitudinea este ceea ce diferentiaza compania de ceilalti concurenti de pe piata. Sigma Tour & Travel operează cu urmatoarele sisteme de rezervare on-line: Gulliver's Travel Associates, Go Global Travel, Octopustravel si American Tours Intenational in peste 100.000 de hoteluri din tara si strainatate, ceea ce reduce considerabil timpul planificarii unei calatorii. Produse si Servicii Prin Departamentele sale specializate (Ticketing, Incoming, Turism Intern, Turism Extem, Organizare Evenimente) Sigma Tour & Travel ofera servicii complete, la standarde de calitate intemationale, printre care: - rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale; - rezervari on-line in peste 100.000 hoteluri din intreaga lume; - cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara; - rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni montane; - transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini; - organizarea de excursii exteme pentru grupuri si turisti individuali; - vacante exotice,

croaziere; - programe de week-end; - emitere de asigurari medicale si carte verde. In ce priveste ofertele de turism in Romania adresate pietelor exteme, Sigma are cateva pachete turistice de baza, care includ: turismul de afaceri; circuitul lui Dracula; 3

calatorii in Delta Dunarii

turismul montan in Poiana Brasov, Predeal, Sinaia si Busteni; circuitul de vizitare a manastirilor din Moldova si Bucovina – pelerinaj; pelerinaj la manastirile de pe Valea Oltului; oferte de turism litoral in Neptun-Olimp, Mamaia, Cap-Aurora, Venus, Costinesti, Jupiter, Mangalia.

Observam ca oferta pentru piata externa nu este foarte bogata, insa acopera principalele forme de turism cu care se poate mandri tara noastra: turism litoral, turism montan si turism cultural. Consideram ca oferta companiei Sigma poate fi imbunatatita prin adaugarea de pachete turistice specifice turismului balnear si agroturismului. De asemenea, circuitele culturale tematice ar putea constitui o piata nisa interesanta pentru turistii straini, iar aici am dori sa mentionam potentialul cultural enorm pe care il au orasele medievale din Transilvania, de altfel foarte apreciate de turistii straini care au avut ocazia sa le viziteze. Obiective de marketing ale companiei Analizand situatia de mai sus, noi consideram ca o sansa de crestere pentru Sigma Tour & Travel o constituie crearea de pachete turistice dedicate unor segmente bine delimitate de consumatori, apartinand pietelor externe. Astfel, Sigma poate beneficia de pe urma procesului de rebranding al tarii, in urma caruia, se spera, imaginea Romaniei va iesi curatata si va aparea strainilor drept o destinatie turistica atractiva. Desigur, sunt elemente pe care compania nu le poate influenta in nici un fel (infrastructura specifica, nivelul de pregatire a personalului din unitatile de cazare, etc), dar care se afla pe lista de restructurari si imbunatatiri in anii ce vin. O parte dintre pe care si le propune compania pentru urmatorii 2 ani vizeaza: - cresterea diversitatii si a personalizarii pachetelor turistice pentru piata extena; 4

- atragerea, prin intermediul unei promovari sustinute, a consumatorilor straini in Romania.

Analiza SWOT a companiei Sigma Tour & Travel Luand in calcul pozitia detinuta de Sigma Tour & Travel pe piata agentiilor de turism si conjunctura la nivel global a pietei (despre care am inserat mai multe detalii in capitolul

de audit al tarii de destinatie Romania), consideram drept puncte forte, puncte slabe, oportunitati si amenintari urmatoarele:S (Puncte tari)■ Pozitia detinuta pe piata de catre Sigma Tour & Travel care o situeaza intre primii 5 jucatori ■ Orientarea spre calitate si satisfacerea intr-o masura cat mai mare a cerintelor clientilor ■ Investitii efectuate penru extinderea retelei de agentii pentru o acoperire nationala cat mai buna a cererii ■ Factor uman bine pregatit ■ Notorietate crescuta ■ Detinerea de certificate ale calitatii garantate de marii turoperatori

W (Puncte slabe)■ Promovare slaba a produselor ■ Slaba personalizare a pachetelor turistice ■ Oarecare rigiditate a ofertei ■ Nivel limitat al ofertelor de organizare de evenimente ■ Grad de fidelitate destul de scazut

O (Oportunitati)■ Interesul administratiei publice pentru dezvoltarea turismului ■ Restaurarea si punerea in valoare a siturilor istorice si a monumentelor cu valoare de patrimoniu national ■ Posibilitatea de a exploata zonele montane tot cursul anului pentru drumetie, cicloturism, schi ■ Dezvoltarea unor produse turistice complexe ■ nivelul ascendent pe care se situeaza cererea de turism * cerera crescanda de noi destinatii ■ orientarea in crestere spre destinatii care sa asigure desfasurarea de multiple forme de turism ■ aderarea Romaniei la UE cu impact asupra imaginii tarii si asupra fondurilor investite in diverse domenii de interes national ■ accesul la fonduri europene de redresare a activitatii in turism

T (Amenintari)■ Promovarea unei legislatii care nu incurajeaza investitiile in turism; ■ Slaba implicare si intelegere de catre autoritatile publice pentru exploatarea corespunzatoare a mediului si a teritoriului, in folosul dezvoltarii turismului; ■ Insuficienta capitalului de investitii capabil sa mentina si sa creasca activitatile de afaceri in turism; ■ imaginea proasta pe care o are Romania in exterior in ceea ce priveste serviciile de turism ■ intampinarea unei concurente acerbe pe pietele vest-europene, unde destinatiile concurente ofera o

▪ gama variata de facilitati pentru toate categoriile deTuristi ■ reorientarea turistilor spre alte destinatii decat Romania, dupa

intaia vizita in tara noastra ■ amenintari din partea concurentei interne, pe cele 3 segmente ale activitatii (turism intern, turism extern si ticketing)

Ne vom ocupa in continuare in acest plan de marketing de realizarea unei cercetari a potentialului turistic al Romaniei cu identificarea unui circuit turistic ce ar putea atrage prin elementele sale de unicitate. Apoi, odata identificata regiunea si produsul turistic in mare, vom cauta sa selectam acea piata externa careia i se potriveste eel mai bine respectivul pachet turistic si din partea careia ne asteptam sa raspunda favorabil la eforturile noastre de promovare.

Odata aleasa tara careia i se adreseaza produsul nostru, vom cerceta care sunt caracteristicile acesteia si vom studia comportamentul de consum al respectivilor turisti. Apoi vom alcatui in detaliu pachetul turistic, cu tot ceea ce inseamna el: conditii de transport, cazare, masa, agrement, tarif structurat pe componente, astfel incat acesta sa se potriveasca cerintelor generale ale turistilor straini. Apoi vom elabora strategia de promovare, alegand un mix potrivit tarii pe care o vizam si resurselor de care dispunem. In cele din urma vom cuantifica resursele flnanciare de care avem nevoie pentru a face cunoscut noul nostru produs si la sfarsit vom realiza o previzionare a cererii si veniturilor pe 3 ani de zile.

II. AUDITUL REGIUNII CENTRALE – IDENTITATE ŞI UNICITATE De ce România ca macrodestinaţie turistică?

Potrivit strategiei de dezvoltare a turismului romanesc publicata de Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT), Romania a incetat sa mai fie o destinatie turistica atractiva din cauza concurentei, a ofertei limitate, infrastructurii si serviciilor necorespunzatoare. Conform raportului prezentat anul acesta de ANT, oferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene, in timp ce destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti. De asemenea. oferta romaneasca este relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva hoteluri. Serviciile 6

sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii. La aceste probleme se adauga infrastrucrura tehnico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de confort superior in marile orase

si in statiunile turistice de interes international. Din punct de vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva. Strategia sintetizeaza principalele motive din cauza carora, comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele

economice ale industriei turismului: lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si reabilitarii infrastructurii generate si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati in domeniul creditelor bancare. Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu. chiar daca anumite incercari de reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor '90, insa durata de aplicare a lor s-a intins pe o perioada foarte mare de timp. Turismul din tara noastra sufera si prin durata mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea puterii de cumparare a populatiei si reoidonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii exteme. Pentru Romania solutia la problema redresarii turismului o constituie gasirea unor modalitati de exploatare eficienta a potentialului turistic. La intrebarea CE destinatii turistice atractive ofera Romania, variantele de raspuns sunt multiple, insa cand vine vorba de CUM sunt ele oferite (si aici ne referim la calitatea si diversitatea serviciilor oferite, la conditiile de cazare, masa, transport, agrement, la infrastructura si la alte variabile ce tin de activitatea de turism), Romania ne apare ca o tara cu reprezentatii modeste pe scena turismului european. Ea poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si serviciilor de cazare si nu numai, si, nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii, pentru a fecilita accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare interna si internationala a potentialului turistic. Practic, turismul in Romania necesita investitii majore in modernizarea infrastructurii, atat a celei reprezentate de drumuri, cai ferate, aeroporturi, cat si in spatiile de cazare, masa, agrement puse la dispozitie turistilor. 7

Mai mult, este nevoie de investitii in pregatirea fortei de munca, ce are un specific aparte in aceasta ramura a economiei, investitii semnificative in promovarea destinatiilor si a produselor turistice atat in randul publicului intern, cat si al celui extern. In cele ce urmeaza vom prezenta trasaturile specifice tarii noastre din punct de vedere geografic, demografic, politic si economic si in ceea ce priveste infrastructura, incercand sa le sintetizam in

tabelul de mai jos. Vom incerca apoi sa extragem dintre acestea elementele ce ar putea constitui puncte de atractie pentru turistii straini, concretizate apoi in forme de turism.

Fisa de prezentare a RomanieiNumele oficial al tarii Drapel Asezare Coordonate geografice Suprafata Romania trei benzi verticale, de marimi egale asezate de la stanga la dreapta in ordine: albastru, galben, rosu In Sud - Estul Europei, pe malul vestic al Marii Negre, intre Bulgaria si Ucraina, intre Ungaria si Republica Moldova Asezata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nord cu meridianum 25 grade longitudine est Totala - 237 500 km2 Terestra - 230 340 km2 Maritima-7160km2 aproximativ cat Marea Britanie 2 508 km N: Ucraina NE: Republica Moldova SE: Marea Neagra S: Bulgaria SV: Serbia si Muntenegru NV: Ungaria 225 km Podisul Transilvaniei in centru si Nord Vest este separat de Campia Moldovei (in Est) si campiile din Sud de MuntiiCarpati. In Vest, tot Muntii Carpati separa Podisul Transilvaniei de Campia de Vest care este o extrema a Campiei Panoniei Vf. Moldoveanu (Muntii Fagaras) - 2 544 m Marea Neagra - 0 m continentala cu influente baltice in Nord si mediteraneene in Sud. lerni bogate in zapada si friguroase, veri calduroase si secetoase petrol, gaze naturale, carbune, minerale feroase si neferoase, lemn, sare, teren arabil, surse hidroenergetice, granit, marna, nisip fin si extrafin.

Suprafata comparative Lungimea granitelor Vecini

Lungimea coastei Relief

Cel mai inalt varf Cel mai jos punct Clima Resurse principale

Teren arabil Riscuri de catastrofe naturale

40,02 % din total cutremure in special in sud si sud est, formate indeosebi de miscarea placilor de sub Marea Neagra. Deasemenea exista o zona vulcanica in judetul Vrancea, la ciocnirea Placii Dobrogene cu Placa Moldovei. In Vest sunt riscuri de inundatii la iesirea raurilor din matca in urma ploilor. Tot in urma ploilor abundente exista frecvente alunecari de teren in zonele subcarpatice 22 355 551 (estimare iulie 2004) 54.78% 0-14 ani: 16.2% (barbati 1,861,801; femei 1,770,746) 15-64 ani: 69.4% (barbati 7,712,612; femei 7,791,900) 65 ani si peste: 14.4% (barbati 1,330,994; femei 1,887,498) (estimare iulie 2004) 31,6 ani Romani 89.5%, Unguri 6.6%, Romi 2.5%, Ukrainieni 0.3%, Germani 0.3%, Rusi 0.2%, Turci 0.2%,

altii 0.4% Ortodoxism 87%, Protestantism 6.8%, Catolicism 5.6%, altele (in special Musulmani) 0.4%, atei 0.2% Romana maghiara, germana Republica Bucuresti 41 judete 1 decembrie (data unificarii Transilvaniei cu Romania) tranzitionara dupa 1989 de la economie centralizata la economie de piata. Declarata o tara cu economie de piata functionala de reprezentanti UE in octombrie 2004. Incearca alinierea structurilor economice la standardele impuse de UE leu (RON) 40 AM - 40, FM – 202 48 .ro 11 385 km din care 3 888km de cai ferate sunt electrificate 198 603 km din care 98,308 km de sosele sunt asfaltati 163 km 1 724 km Galati, Braila, Tulcea, Sulina Constanta, Mangalia, Sulina 62 din care principale: Bucuresti - Henri Coanda, Bucuresti - Baneasa, Constanta - Mihail Kogalniceanu, Cluj, Timisoara, Bacau, Suceava, Baia Mare, Sibiu, Craiova

Populatie Grad de urbanizare Categorii de varsta

Varsta medie a populatiei Grupuri entice Culte Limba oficiala Alte limbi Tip de guvernare Capitala Diviziuni administrative Sarbatoarea nationala Economie

Moneda nationala Cod telefonic Posturi de radio Televiziuni Domeniu de internet Cai ferate Sosele Autostrazi Canale navigabile Porturi la Dunare Porturi la Marea Neagra Aeroporturi:

Analizand fisa de prezentare a tarii, observam ca Romania, privita drept macrodestinatie, ofera numeroase posibilitati de practicare a turismului. Avand o suprafata totala de 237.000 kmp, formele de relief se gasesc in urmatoarele proportii: 31% munti, 33% dealuri si platouri, 36% campii fertile. Dupa cum se observa, impartirea acestora este relativ egala, oferind din acest punct de vedere o varietate de moduri de practicare a formelor de turism. Clima continentala, ce se traduce prin existenta a patru anotimpuri, cu temperaturi ridicate vara si scazute iarna, contribuie in egala masura la mentinerea varietatii. Cateva atractii naturale ale Romaniei pot fi considerate: Delta Dunarii, rezervatia Muntii Rodnei, apele termale de la Baile Herculane, litoralul Marii Negre, Valea Prahovei etc. Din aceste puncte de vedere, formele de turism ce se pot practica sunt turismul montan, turismul balnear, turismul literal, agro - turismul, eco - turismul, turismul de relaxare etc. Populatia tarii cuprinde 22,6 milioane de locuitori, dintre care minoritatile nationale sunt distribuite astfel: 7% maghiari, 2% rromi, 2% germani, sarbi, rusi si altele. Convietuirea mai multor minoritati de-a lungul secolelor in anumite zone a condus la diversitate culturala,

manifestata prin arhitectura, arta, traditii, obiceiuri, care se poate observa la orice pas. Religia majoritara fund cea ortodoxa, a fost motorul construirii multor biserici si manastiri de acest rit pe tot teritoriul tarii. De asemenea, si celelalte confesiuni reprezentate in populatia tarii (catolica, protestanta) au lasat in urma cladiri de mare valoare. Aceste elemente contribuie la practicarea in Romania a turismului cultural. Bucuresti, capitala tarii, concentreaza aproximativ 2 milioane de locuitori, adica 9% din populatia tarii si in jur de 15% din populatia mediului urban, fund un important centru industrial si eel mai important centru economic si financiar din tara. Din aceste motive, orasul s-a dezvoltat destul in ultima perioada pentru a permite practicarea turismului de afaceri. Putem remarca din cele prezentate mai sus varietatea de posibilitati de practicare a turismului pe care tara noastra le ofera, datorita complexitatii reliefului si diversitatii culturale si arhitecturale.

10

Din punct de vedere al infrastructurii, pe teritoriul tarii se gasesc 11.385 km de cale ferata, 198.603 km de sosele, 163 km de autostrada, 1724 km de canale navigabile, patru porturi la Dunare, trei la Marea Neagra si 62 de aeroporturi, dintre care principalele sunt: Bucuresti - Henri Coanda, Bucuresti - Baneasa, Constanta - Mihail Kogalniceanu, Cluj, Timisoara, Bacau, Suceava, Baia Mare, Sibiu, Craiova. Toate acestea permit deplasarea turistilor in aproximativ toate zonele de interes, cu mentiunea insa ca trebuie aduse imbunatatiri tuturor componentelor infrastructurii. Referitor la infrastructura turistica, in anul 2004 in Romania erau 275.942 locuri de cazare in 3900 de unitati turistice cu functie de cazare, indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune fiind de 34,3%. Din cele 3900 de unitati turistice, 10 sunt de cinci stele, 168 de patru, 584 de trei, 1661 de doua, iar 1057 de o stea. 420 raman neclasificate.

Dintre toate cele enumerate mai sus, drept elemente de identificare a tarii (macrodestinatie) ar putea fi alese: varietatea formelor de relief ; pitorescul peisajelor ; diversitatea culturala, privita din toate punctele de vedere: arta, traditii si obiceiuri, gastronomie etc. Elementele de unicitate, propuse de Autoritatea Nationala pentru Turism, se pot constitui din: -cetatea Sighisoara; -castelul Peles castelul Bran -bisericile de lemn din Maramures ; -Bucovina -Palatul Parlamentului ; Dunarea si Delta Dunarii 11

In cele ce urmeaza vom incerca sa gasim principalele elementele ce avantajeaza Romania ca destinatie turistica, cele care o defavorizeaza, precum si oportunitatile de care ar putea beneficia, respectiv amenintarile de care ar trebui tina seama. Acestea se vor constiui intr-o analiza SWOT a destinatiei turistice Romania..S (puncte tari)■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ varietatea si complexitatea formelor de relief ce permit alegerea de numeroase forme de turism important patrimoniu etnofolcoric tezaur de vestigii arheologice, monumente de arta si arhitectura o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul Anului potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unicate in Europa factori naturali recomandati intr-o cura balneara Complexa cresterea numarului de structuri de primire ■

W (puncte slabe)dezvoltarea insuficienta a infrastructurii generale si a infrastructurii specifice turismului ■ oferta limitata de produse turistice ■ promovare necorespunzatoare a elementelor de unicitate ale tarii ■ nivel de servicii inferior celor oferite in alte tari raport calitate-pret nefavorabil pentru produsele turistice oferite ■ lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si reabHitarii infrastructurii generale si specifice ■ structurile turistice de primire si indeosebi oferta de agrement sunt invechite, necompetitive, serviciile turistice si programele turistice sunt realizate stereotip si de calitate modica ■ conceptia gresita de valorificare a resurselor turistice a unor zone, concretizata printr-o exploatare nestiintifica si national a acestora ■ scolarizarea si pregatirea insuficienta a fortei de munca ce lucreaza in domeniul turismului ■ legislatia in domeniul turismului

O (oportunitati)

T (amenintari)

▪nivelul ascendent pe care se situeaza cererea de turism■ cerera crescanda de noi destinatii ■ orientarea in crestere spre destinatii care sa asigure desfasurarea de multiple forme de turism ■ aderarea Romaniei la UE cu impact asupra imaginii tarii si asupra fondurilor investite in diverse domenii de interes national ■ accesul la fonduri europene de redresare a activitatii in turism ■ interesul administratiei publice pentru dezvoltarea turismului

▪ imaginea proasta pe care o are Romania in exterior in ceea ce privesteserviciile de turism ■ intampinarea unei concurente acerbe pe pietele vesteuropene, unde destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti ■ reorientarea turistilor spre alte destinatii decat Romania, dupa intaia vizita in tara noastra

De ce regiunea Centru ca microdestinatie in cadrul macrodestinatiei Romania?In continuare vom incerca sa motivam alegerea regiunii Centru ca destinatie pentru turistii ce vor sa viziteze Romania. Regiunea Centru a Romaniei cuprinde judetele Alba,

12

Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, aflandu-se in zona centrala a Romaniei si are o suprafata de 34100 kmp, reprezentand 14.3 % din teritoriul Romaniei. Astfel, regiunea Centru ocupa locul al 5-lea intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin situarea ei in central tarii, regiunea Centru se invecineaza cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare. Relieful regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre zona colinara si cea montana. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m), ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind inaltimea de 2000m. Datorita inaltimii si masivitatii lor, Carpatii Meridionali au fost supranumiti "Alpii Transilvaniei". Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centra este de 2100 m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. .Muntii Apuseni, ocupand jumatatea de N- V a judetului Alba, au altitudinea medie redusa (inaltimea maxima, de 1849 m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V). O caracteristica a Carpatilor Orientali si a Muntilor Apuseni este prezenta unor depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, in Carpatii Orientali intalnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc si intinsa depresiune a Brasovului, iar in Muntii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrad si Campeni. Pasurile si trecatorile relativ numeroase din Carpatii Orientali si Muntii Apuseni contribuie la

aspectul puternic fragmentat al acestor munti, facilitand in acelasi timp legaturile intre asezarile de pe versantii opusi. Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor, in intregime si partea de est a Campiei inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoaral Alba Iulia- Turda in partea de vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristura Secuiesc in partea de est. 13

Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de altitudine.In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate. De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 1/mp in zonele depresionare din vestul regiunii, ajungand la 1200 1/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor, cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai. Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (L. Ursu) si iazurile piscicole din Campia Transilvaniei.

Vegetatia naturala este variata, prezentand o etajare altitudinala. Astfel, in regiunile mai joase se intalnesc paduri de foioase, iar la altitudini de peste 2000 de metri, pasuni subalpine si alpine, etajele intermediare fiind ocupate de padurile de amestec de foioase si conifere si de padurile de conifere. In Campia colinara a Transilvaniei vegetatia caracteristica este cea de silvostepa. Resursele naturale sunt diversificate, cuprinzand rezerve insemnate de gaz metan (in domurile din Podisul Transilvaniei), sare (Praid, Ocna Mures, Ocna Sibiului), metale neferoase (in Muntii Apuseni la Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Baia de Aries), materiale de constrain (bazalt, andezit, marmura, travertin, pietrisuri si nisipuri), rezerve reduse de

carbune inferior si numeroase izvoare de ape minerale. In afara bogajiilor subsolului, 14

Regiunea Centru dispune de un potential hidrografic remarcabil, valorificat in parte, prin hidrocentralele de pe raurile Sebes si Olt si de un fon forestier valoros (padurile si alte terenuri cu vegetate forestiera ocupand 35,1% din suprafafa totala a regiunii). Fisa de prezentare urmatoare ofera pe scurt informatii de natura geografica, administrativa si demografica ce privesc regiunea Centru a tarii.

Fisa de prezentare a reqiunii CentruAsezare zona centrala a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresuiui si Oltului Coordonate Suprafata Diviziuni administrative Relief strabatuta de meridianul 25 0 longitudine estica si paralela 46 0 latitudine nordica 34.099,4 kmp, ceea ce reprezinta 14.3% din suprafata tarii judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu cuprind 50 de orase (din care 14 municipii) si 334 comune. Podisul Transilvaniei, marginit de Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali - relief predominant muntos (47%) Populatie Clima Grupuri entice 2,642 milioane locuitori (11,5% din totalul populatiei Romaniei); demsitate de 74 locuitori/kmp Temperate Romani Maghiari, germani, rromi etc. - reprezinta 35% din Grad de urbanizare Resurse naturale Aeroporturi populatia regiunii 60.54% minereuri de mercur, tier, zacaminte de gaz metan minereuri neferoase, auro-argintifere, cuprifere, Sibiu, Brasov, Targu Mures

Regiunea Centru este a doua regiune a tarii din punct de vedere turistic, dupa regiunea Bucuresti-Ilfov (pentru anul 2003, contributia financiara de 15,67%% a ramurii hotelarie si restaurante din Regiune in total cifra de afaceri pentru acelasi sector la nivel national o situeaza pe al II-lea loc, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov - 25,13%) avand numeroase obiective turistice de prim ordin : ■ statiuni montane, sporturi de iarna : Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Paraul Rece, Arieseni, Izvorul Muresului; ■statiuni balneare : Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Covasna, Malnas- Bai, Balvanyos, 15

Tusnad, Lacul Rosu, Borsec. ■cetati medievale : Brasov, Sibiu, Sighisoara, Alba lulia, Targu Mures, Fagaras, Sebes, biserici fortificate, cetati, castele medievale etc ■cetati taranesti: Biertan, Prejmer, Harman, Calnic ■castele : Bran, Lazarea, Cetatea de Balta, Brancovenesti, Gornesti ■muzee de

istorie, arta, etnografie : Sibiu, Tg. Mures , Brasov, Alba lulia ■agroturism : zona Bran, Marginimea Sibiului, Corund, zona cursului superior al Ariesului ■peisaje naturale spectaculoase in toate zonele montane

Harta regiunii Centru

Regiunea Centru inlesneste prin intermediul caracteristicilor sale practicarea mai multor forme de turism. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile 16

monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza regiunea "Centru" intre arealele traditionale de cultura si civilizatie si intre zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de dezvoltare. Relieful predominant montan este perfect pentru turismul montan sau pentru cel sportiv, Poiana Brasov si Predeal fiind unele dintre cele mai cunoscute statiuni de schi din tara. De asemenea, exista posibilitatea practicarii acestui tip de turism atat in judetele Sibiu (Paltinis), cat si in Harghita si Covasna. Turismul balnear isi gaseste un loc important in aceasta zona, prin apele curante din Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata. Aceste localitati sunt cunoscute la nivel national, si poate chiar international, pentru faptul ca ofera posibilitatea de vindecare a anumitor afectiuni. Unele dintre ele functioneaza in acest sens de sute de ani. Turismul de afaceri poate fi practicat in marile orase Brasov, Sibiu, Targu Mures, acestea fiind importante centre de afaceri ale zonei. Sibiu si Targu Mures dispun deja de un aeroport international, eel din Brasov fiind de-abia in faza de demarare a proiectului. Diversitatea culturala intalnita in regiunea centrala (35% din populatie facand parte dintr-una din minoritatile nationale) a asigurat de-a lungul vremii interferentele culturale si, astfel, o mare varietate de traditii si obiceiuri. Multiculturalitatea s-a materializat prin intermediul monumentelor istorice si religioase, arhitecturii, muzeelor. Multe localitati din regiune pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate. Sighisoara, Sibiu, Brasov, Fagaras, Alba Iulia, Medias, Cisnadie, Sfantu Gheorghe, Biertan, Calnic, Bran, Prejmer, Harman sunt doar cateva localitati in care se gasesc cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala. Cultura populara autentica, pastrata in forme originate prin datinile specifice, poate fi intalnita in multe sate ale Regiunii Centru.. Toate acestea confera zonei o varietate etnica si culturala ce poate fi valorificata prin intermediul turismului cultural sau a celui urban (in orasele Brasov, Sibiu, Sighisoara

etc.). Un alt tip de turism in regiune este agroturismul, prezent in principal in sate (zona Bran, zona etnografica Marginimea Sibiului, zona Muntilor Apuseni), unde turistii au

17

posibilitatea de a trai ei insisi stilul de viata al locuitorilor zonei si de a fi mai aproape de traditiile si obiceiurile etniilor din zona. Alte tipuri de turism ce pot fi practicate in zona sunt turismul evenimentelor, ecumenic, de tineret si feroviar. In ceea ce priveste infrastructura, prin regiunea Centru trec multe drumuri nationale si drumuri europene ce fac legatura intre marile orase ale zonei si celelalte noduri rutiere importante ale tarii. La fel, si reteaua de caleferata este foarte bine dezvoltata. Din punct de vedere al transportului feroviar, Regiunea Centru constituie o adevarata placa turnanta pentru intreaga tara, prin cateva importante noduri de cale ferata (Brasov, Sibiu, Teius) realizandu-se legatura Romaniei cu Europa Centrala si de Vest. In plus, trei aeroporturi dau posibilitate turistilor de a ajunge in zona: Sibiu, Brasov, Targu Mures. In ceea ce priveste transporturile aeriene, prin aeroporturile de la Sibiu si Targu Mures se realizeaza curse atat pentru destinatii interne cat si internationale. Aeroportul Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de municipiul Sibiu si

asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, municipiul Bucuresti, precum si legaturi internationale cu Germania (Munchen) si Italia. Aeroportul Targu Mures, situat pe teritoriul comunei Ungheni, langa drumul E 60 la mica distanta de municipiul Targu Mures, are o pozitie geografica deosebit de favorabila avand in vedere ca in afara judetului Cluj, celelalte judete din zona nu beneficiaza de serviciile unor aeroporturi proprii. Infrastructura turistica este una dintre cele mai bine dezvoltate din tara. In regiune exista 34.365 locuri de cazare (12,45% din locurile de cazare din Romania), indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune fiind insa doar de 29,4%, conform celor mai recente date. Densitatea unitatilor de cazare la 100 kmp este de 2,18 in Regiunea Centru, fata de 1,4 in Romania: din 3900 de unitati turistice cu functiuni de cazare in Romania, 914 se afla in regiunea Centru - 138 de hoteluri, 40 de cabane turistice, 17 campinguri, 136 de vile turistice, 28 de tabere, 152 pensiuni turistice urbane, 393 pensiuni turistice rurale, 5 hoteluri pentru tineret, 1 hostel si 3 popasuri turistice. Aproximativ 40% din numarul total de pensiuni din Romania se afla in Regiunea Centru. Rejeaua unitatilor de primire turistica este neuniform raspandita, concentrarea cea mai mare inregistrandu-se in judetul Brasov (431 18

unitati, 47,15% din totalul pe regiune si 11,05% din totalul pe tara al unitatilor turistice), urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 - 19,7%) si Sibiu (114 - 12,47%); la polul opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3,17% din totalul pe Regiune si 0.74% din totalul national). Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, atat datorita reliefului cat si datorita varietatii istorice si culturale. Numarul stafiunilor in care se practica sporturi de iarna este de 17, unele fund de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis). In Regiunea Centru sunt baze importante de tratament, 4 statiuni sunt declarate statiuni de interes national (Covasna - judetul Covasna, Predeal - judetul Brasov, Baile Tusnad -judetul Harghita, Sovata - judetul Mure§), iar alte 11 sunt considerate de interes local3. Aceste statiuni dispun de exceptionale de resurse curative naturale, dar de o infrastructura invechita, promovare insuficienta si oferte nediversificate. A inceput sa se dezvolte agro -turismul, beneficiind de potentialul reprezentat gospodariile populatiei din mediul rural (sunt omologate de ANT 237 de pensiuni agroturistice) Elementele care avantajeaza sau dezavantajeaza, impreuna cu amenintarile si oportunitatile ivite in mediul extern sunt prezentate in cadrul urmatoarei analize SWOT.

Analizand informatiile obtinute pana acum, remarcam ca zona Centru are un potential turistic foarte insemnat, motiv pentru care am si ales-o ca macrodestinatie pentru turistii straini. Punctele tari de care regiunea beneficiaza in raport cu celelalte regiuni ale tarii o recomanda ca o alegere adecvata pentru turistii interesati de aproape orice forma de turism. Din pacate, punctele slabe ale regiunii trebuie revizuite si trebuie sa se incerce eliminarea lor, pentru ca acestea sunt cele care afecteaza eel mai mult perceptia turistilor asupra unei anumite zone. Asa cum am observat ceva mai sus, regiunea centrala este potrivita pentru practicarea aproape a oricarei forme de turism. Noi ne-am oprit in cele din urma la turismul cultural in zona centrala.

De ce turism cultural în regiunea Centru?19

Turismul cultural se concretizeaza in vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane si rurale, parcuri si gradini), vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole de muzica, festivaluri de muzica, dans, film, folclorice, sarbatori traditionale, expozitii, targuri), turism

industrial si tehnic (vizitarea de obiective economice industriale, constructii, ansambluri arhitectonice -modeme sau traditionale). Prin natura sa, turismul cultural interfereaza cu alte forme de turism, se integreaza celui urban si celui de agrement si de afaceri. Printre avantaje numim independenta de un anumit sezon si de calitatea infrastructurii (intereseaza mai mult importanta culturala a obiectivului). Dezavantajele sunt legate de faptul ca se adreseaza unui public avizat, cu inalt nivel de instructie si cultura si este mai scump decat turismul de agrement. Turismul cultural reprezinta o forma moderna de a petrece vacanta, o forma in plina expansiune. Astfel de vacante, cunoscute sub denumirea generica de "circuite, orase si cultura" detin in tarile occidentale ponderi importante in structura destinatiilor de vacanta: 51% in Italia, 45% in Franta, 46% in Olanda, 31% in Germania, 23% in Anglia. Regiunea Centru beneficiaza de un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectura si arta, edificii religioase, muzee si case memoriale, arhitectura si creatie tehnica populara, manifestari populare traditionale, etnografie si traditie orala, importante institutii culturale si de stiinta, personalitati locale, traditii culturale ale minoritatilor. Compozitia etnica eterogena a Regiunii si-a pus amprenta asupra diversitatii culturale a acesteia. Un fapt cxiltural deosebit este legat de structura etnica eterogena (maghiari, germani, rromi) a populatiei, un punct tare al Regiunii, care o individualizeaza fata de celelalte regiuni. Dezvoltarea turismului cultural este favorizata de existenta unui numar mare de localitati care pastreaza inca trasaturi medievale: cetati medievale, biserici fortificate, castele renascentiste sau baroce ce alcatuiesc o retea densa de obiective turistice de prim rang. Conform listei monumentelor istorice, lista aprobata prin Legea nr. 5/2000, in Regiunea Centru se gasesc 14 cetati considerate de interes national (3 in judetul Alba-Cetatea Alba Carolina, Cetatea Calnic si Cetatea Greavilor, 6 in Brasov-Cetatea Bran, Cetatea Fagaras, Cetatea Rasnov, Cetatea Feldioara, Cetatea Rupea si Cetatea lui Negru Voda, una in Covasna-Cetatea Balvanyos, doua in judetul Mures-Cetatea Targu-Mures si Cetatea Saschiz 20

si doua in Sibiu-Cetatea Turnu Rosu si Cetatea Slimnicului). Toate bisericile fortificate-cetati (in total 22) se afla, pe teritoriul Regiunii Centru, din care 7 in judetul Brasov, una in Harghita, una in Mures si restul de 13 in Sibiu. In Regiune sunt doua filarmonici de stat in Targu Mures si in Brasov-Filarmonica George Dima. Concertele, festivalurile organizate de acestea sunt atractive pentru turistii interesati de cultura. Festivalurile de jazz, simfonice, de muzica usoara, de teatru, cele folclorice constituie motive

pentru deplasarea turistica. Aceasta forma de turism cultural, a evenimentelor si festivalurilor culturale reprezinta o forma moderna de turism, putin practicata la noi, insa cu un anumit potential. Pentru promovarea acesteia este necesara crearea unui baze de date cu informatii despre toate evenimentele si perioada de desfasurare. Activitatea teatrala are o indelungata traditie in Regiunea Centru, primul teatru cu o stagiune permanenta datand din secolul al XVIII-lea. In prezent in regiune isi desfasoara activitatea patru teatre, in orasele Sibiu, Targu Mures, Brasov si Sfantu Gheorghe, avand un repertoriu bogat. Filarmonicile din Targu Mures, Sibiu si Brasov sunt printre cele mai prestigioase institutii de acest gen ale tarii. Creatia populara este sustinuta de numeroase ansambluri folclorice, iar mestesugurile traditionale sunt perpetuate prin munca mesterilor populari ale caror produse pot fi admirate la targurile si expozitiile de arta traditionala. Bibliotecile documentare Bathyaneum din Alba Iulia, Teleki din Tg Mures si Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe plan european, unele manuscrise fund unicate pe plan mondial. Regiunea Centru dispune de o retea bogata si divesificata de muzee, dintre care le amintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Astra, Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, Muzeul Unirii din Alba Iulia In regiunea Centru festivalurile sunt foarte diverse, diversitate data si de eterogenitatea etnica: festivaluri de muzica, dans, targuri de arta populara, targuri specializate-ale olarilor la Sibiu sau Miercurea Ciuc, ale lemnarilor in com. Horea, jud. Alba, festival al minoritatilor-Sighisoara. Cele mai importante muzee etnografice in Regiunea Centru sunt Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale-mun. Sibiu, Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" mun. Sibiu, Complexul National Muzeal "ASTRA", Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil 21

Sigerus"-Sibiu, Muzeul "Badea Cartan"-Sibiu si numeroase colectii satesti (Gura Raului, Rasinari, Poiana Sibiului, Muzeul de Etnografie si Arta Bisericeasca "Dr. loan Stroia"-Fantanele, Saliste, Muzeul Parohial de Icoane pe Sticla Pr. Zosim Oancea-Sibielcom.Saliste, Saliste. Un interes aparte pentru turismul cultural il reprezinta satele din regiune, dintre care unele, datorita izolarii si in consecinta slabei infrastructuri, au pastrat inca vie cultura traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case, porti, edificii religioase), materialele folosite, instalatii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate in prelucrarea lemnului. In ceea ce priveste zona istorica, orasele medievale si bisericile fortificate sunt foarte bine

conservate iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul international Unesco. La fel ca si macrodestinatia Romania, si microdestinatia regiunea Centru prezinta atat elemente de identitate, cat si de unicitate. Avand in vedere caracteristicile regiunii Centru enumerate mai sus, putem numi drept elemente de identitate: -frumusetea peisajelor - munti, dealuri, paduri -istoria si spiritul medieval prezent prin arhitectura oraselor diversitatea etnica si culturala Ca elemente de unicitate propunem: 1. SIBIU Sibiu este Capitala Culturala Europeana a anului 2007, fapt ce este in sine de ajuns pentru a il transforma in element de unicitate atat pentru regiunea Centru, cat si pentru intreaga Romanie. Situat in partea sudica a Transilvaniei, are 170.000 de locuitori, dintre care 95% sunt romani, 2% maghiari, 1,6% germani si 1,4% de alte nationalitati. Sibiul a fost dintotdeauna un oras inovator al Romaniei. Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Harm, Jonann Martin Stock si Frans Neuhauser se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Jonann Strauss. In Sibiu exista in momentul de fata o putemica baza culturala formata din 2 teatre. o filarmonica, 1 cinematograf 5 biblioteci, S centre culturale, 6

22

institute culturale diverse precum si 10 muzee. Muzeul Bmckenthal, biserica evanghelica. Podul Minciunilor, strazile medievale sunt doar cateva dintre punctele de atractie ale orasului. 2. BIERTAN Cetatea din Biertan este una dintre cele mai vechi biserici fortificate din Romania, datand din anul 1486. Localitatea Biertan, care in momentul de fata numara 2774 locuitori, a fost atestata inca din 1283. Momentan face parte din lista patrimoniului mondial UNESCO si este unul dintre cele sapte situri sasesti cu biserici fortificate ale patrimoniului UNESCO: Calnic, Valea Viilor, Prejmer, Saschiz, Darjiu, Viscri. Printre obiectivele turistice din Biertan se afla: biserica cetate, farmacia, gradina de plante medicinale a SFR, cabana de vanatoare "Valea Lacului", cabana de vanatoare "Fofoneaua". 3. BRASOV Brasov este unul dintre cele mai importante orase din Romania, fiind datat inca din anul 1203. Are o populatie de 286.000 de locuitori si este situat la poalele varfului Tampa, in apropiere fiind Poiana Brasov, una dintre cele mai cunoscute statiuni montane din tara. Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, unde se gasesc o multime de case

si obiecte vechi, in special pe filon religios. Unele dintre cele mai importante puncte de atractie ale orasului sunt: -Biserica Neagra - catedrala evanghelica -Portile Brasovului -Piata Sfatului -Casa Sfatului -Bastioanele Brasovului -Biserica Sf. Nicolae - biserica ortodoxa 4. CASTELUL BRAN Cunoscut mai degraba drept resedinta lui Dracula decat bijuterie a arhitecturii medievale romanesti, castelul Bran poarta numele unui sat construit de-a lungul unui drum comercial ce lega Valahia de Transilvania. Cetatea a fost construita in anul 1382 de catre locuitorii Brasovului, fiind amplasata pe o stanca inalta, pentru a permite supravegherea intregii regiuni. 23

Citadela are patru turnuri amplasate in cele patru puncte cardinale. Ca si zidurile castelului, turnurile sunt construite din piatra masiva. Camerele si coridoarele din incinta Branului formeaza un labirint misterios, iar in curtea interioara se afla o fantana care face legatura cu ascunzatorile subterane. 5. ALBA IULIA Orasul Alba Iulia este unui dintre cele mai vechi din tara, fiind atestat inca din anii 106 - 107, ca cetate romana. In prezent, numara putin peste 66.000 de locuitori. In acest oras au avut loc evenimente majore din istoria Romaniei, fiind locul in care s-a infaptuit Marea Unire din 1918. De aceea, Alba Iulia este considerate capitala spirituala a tarii. Punctele de atractie ale orasului sunt: -Catedrala Reintregirii Neamului; -Cetatea Alba Carolina - cea mai importanta fortificatie bastionara de tip Vauban din tara ; -Biserica Romano – Catolica ; -Muzeul Unirii ; -Sala Unirii si multe alte cladiri si monumente istorice. 6. SIGHISOARA Din punct de vedere documentar, Sighisoara a fost mentionata prima oara in anul 1280. A fost ridicata pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Ca marturie a vietii economice agitate din cetate au ramas in ziua de astazi: Turnul Tabacarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Macelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Fierarilor. Cel mai cunoscut insa este Turnul cu Ceas. Sighisoara a fost declarata in 1999 monument protejat UNESCO si se afla pe lista patrimoniului mondial, fund una dintre putinele cetati medievale inca locuite. Elementele de unicitate descrise mai sus vor constitui in cele ce urmeaza locatii ale circuitului turistic pe care ne propunem sa il promovam. 24

SELECTAREA PIETEI TURISTICE EXTERNE Inainte de construirea unui circuit turistic care sa includa vizitarea elementelor de unicitate mentionate in capitolul 1 al prezentei lucrari, compania noastra a efectuat o analiza a

pietelor straine ce ar putea fi alese ca destinatare ale ofertei noastre de turism. In selectarea pietei straine care sa beneficieze de produsul turistic intern (denumit mai simplu, insa nu exhaustiv, circuitul turistic in orasele medievale din Romania), s-au mat in calcul urmatoarele criterii: 1. Nivelul de atractie al turistilor din tara X pentru Romania (aici am folosit datele cu privire la numarul de turisti proveniti din tara respectiva in anul 2005) 2. Nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor proveniti din tara X 3. Nivelul de cunoastere/ interes fata de orasele medievale din regiunea Centra din Romania 4. Existenta unei linii directe de transport aerian din tara X pana pe aeroportul din Sibiu 5. Importanta acordata de turistii din tara X unor elemente precum: - serviciile de cazare; - serviciile de transport (mentionam ca in ceea ce priveste serviciile de masa si agrement nu am gasit informatii care sa caracterizeze asteptarile consumatorilor din tarile alese pentru analiza) Mentionam ca aceste criterii au fost trecute intr-o ordine pur aleatoare, si nu in ordinea influentei pe care o au asupra deciziei noastre de alegere a unei piete straine pe care sa promovam produsul turistic. Am considerat aceste criterii ca fiind cele mai importante in alegerea tarii careia ii vom oferi produsul iar in cele ce urmeaza vom incerca sa explicam selectia facuta. 1.Piata pe care vom lansa produsul nostru este necesar sa fie una cu un grad de atractivitate destul de mare fata de Romania ca destinatie turistica. Un flux cat mai mare de turisti din tara X in Romania asigura un grad de notorietate mai ridicat, o vizibilitate mai buna a destinatiei Romania si o sansa sporita de a putea atrage turisti, care deja cunosc tara noastra, spre acest produs turistic. 2.Ne intereseaza desigur ca nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor din tara X sa fie unul ridicat. Turismul cultural este o forma foarte specifica de turism, cu un segment de consumatori bine diferentiat. Asadar, cu cat ponderea turismului cultural in 25

turismul total al tarii X este mai mare, cu atat posibilitatea de atragere a acestora creste. 3.Am considerat ca un rol important il joaca si gradul de notorietate pe care il au orasele medievale din tara noastra in randul turistilor din tara X, cuplat cu gradul de interes fata de acestea ca posibila destinatie turistica. 4.Existenta facilitate de transport aerian direct reprezinta un punct forte important, dupa parerea noastra. Aceasta deoarece, intrucat circuitul va dura 6 zile, este necesar ca timpul de transport pana la destinatia turistica sa fie unul cat mai scurt, iar conditiile de transport de calitate cat mai ridicata. 5.Practic, acest criteriu ne este folositor pentru a stabili acea tara X pentru care serviciile mai slabe oferite de noi (limitate de infrastructura si conditiile existente) nu au o pondere

semnificativa in asigurarea satisfactiei turistului. 6.In cele din urma, am luat in calcul si criteriul economic si anume suma de bani zilnica pe care un consumator este de acord sa o plateasca pentru un concediu de 6-10 zile intr-o tara straina. Mai departe, eliminand celelalte tari care nu ar fi putut constitui, in viziunea noastra, o piata straina valoroasa si interesata de produsul turistic oferit de noi, am ajuns la urmatoarea lista de tari care intra intr-un proces de selectie ceva mai riguros: Spania, Marea Britanie, Germania, Austria, Italia. Am analizat apoi fiecare tara din punct de vedere al criteriilor enumerate mai sus iar rezultatul acestei analiza a inclinat balanta in favoarea Italiei. PIATA ITALIANA DE TURISM 1. TARA Italia este situata in Sudul Europei, o peninsula ce se extinde in centrul Marii Mediterane, in nord-estul Tunisiei si cu suprafata de peste 301,230 km2. Italia se invecineaza cu Austria, Franta, Statul Vatican, San Marino, Slovenia si Elvetia. Relieful predominant este muntos dar exista si zone de campie si ses. Clima este predominant mediteraneana; In partea de Nord clima este caracteristica zonelor Alpine, iar in partea sudica predomina clima umeda . Italia a fost proclamata republica in iunie 1946. Italia a fost membru fondator al NATO si al (EEC) Comunitatii Economice Europene. A avut de asemenea un rol principal in procesul de unificare politica si economica europeana alaturandu –se astfel Uniunii Monetare 26

Europene in anul 1999. Problemele sociale persistente sunt emigrarea ilegala, crima organizata, coruptia, rata de somaj ridicata, cresterea lenta a economiei, salariile mici si standardele tehnice reduse ale sudului Italiei comparativ cu partea nordica prospera. Sursa: The World Factbook, CIA, 2005; Fischer Weltalmanach 2005. 2. POPULATIA Populatia Italiei este de aproape 58.1 milioane locuitori. Cresterea demografica este de 0.07% in timp ce densitatea populatiei atinge cota de 192 locuitori pe km2. Limba oficiala vorbita este italiana. De asemenea limba germana (in zona TrentinoAlto Adige predomina vorbitori de limba germana), franceza (o minoritate de vorbitori de limba franceza in regiunea Valle d'Aosta ) si limba slovena (o minoritate de vorbitori de limba slovena in regiunea Trieste-Gorizia ) sunt vorbite. Marea majoritate a cetatenilor italieni sunt de religie romano -catolica, dar intalnim de asemenea comunitati de protestanti si evrei si observam o comunitate musulmana de emigranti intr -o continua crestere. 3. ORASELE Cel mai mare oras al Italiei este chiar capitala – Roma (2.7 milioane de rezidenti). Urmeaza Milano pe pozitia a doua cu 1.3 milioane rezidenti, Napoli cu 1 milion rezidenti si Torino cu 900.000 rezidenti. 4. ECONOMIA Italia are o economie puternic industrializata si diversificata, cu aceeasi rata de productie pe cap de locuitor ca si Franta si

Marea Britanie. Acest sistem economic capitalist ramane insa divizat intr -un sistem industrial dezvoltat in partea de nord a It aliei dominat de companiile private si de un sistem industrial mai putin dezvoltat in partea de sud, dar cu o agricultura prospera si o rata de somaj de 20% . 5. INDUSTRIA Majoritatea materiei prime necesare pentru industrie si peste 75% din energie este importata. In ultimii zece ani,Italia a adoptat o politica fiscala unitara pentru a indeplini cerintele Uniunii Monetare Europene si a beneficiat de pe urma dobanzilor si ratei inflatiei reduse. Guvernul actual a legiferat numeroase reforme pe termen scurt menite sa imbunatateasca competitia si dezvoltarea pe termen lung. Italia s-a ”miscat” incet in implementarea reformelor structurale necesare, ca de exemplu prin micsorarea taxelor de impozit ridicate si prin revizuirea pietei rigide a fortelor 27

de munca si a sistemului de pensii generos, urmare a sistemului economic actual scazut si a opozitiei din partea uniunilor muncitoresti. Cota parte din produsul intern brut al sectorului de servicii se ridica la 69%; Industria la 29% si agricultura la 2%. Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost in anul 2004 de USD 27,700 (comparat cu Marea Britanie de USD 29,600 si Germania de USD 28,700), o descrestere cu 1.3% fata de anul trecut. In urma obtinerii statutului de membru a Uniunii Europene si a Comunitatii Monetare Europene, la 1 ianuarie 2002, euro a devenit unica moneda pentru tranzactiile zilnice in interiorul tarilor membre ale Comunitatii Europene. CALATORIILE IN EXTERIORUL ITALIEI SI POZITIA ROMANIEI PE PIATA DE TURISM ITALIANA 1. VOLUMUL TURISMULUI ITALIAN EXTERN In anul 2004, numarul calatoriilor externe intreprinse de turistii italieni a fost de 20.2 milioane. In timp ce majoritatea acestor calatorii au fost calatorii de vacanta, pe langa acestea au existat de asemenea calatorii de afaceri sau de natura privata avand ca si perioada de stat intr-o tara straina de cel putin o noapte. Dintre celelalte tari vest europene Italia este considerata o sursa de piata medie pentru calatoriile externe intreprinse de turistii acestei tari. Astfel in concordanta cu populatia tarii,Italia etaleaza o frecventa de calatorii externe medie. In general, Italia este insa o piata de turism considerabila in ceea ce priveste vacantele interne. Dar s-a observat o intensificare a volumului de calatorii externe si a calatoriilor de vacante externe in ultimii ani. Optiunile pentru tarile straine ca si destinatii de vacanta se extind in permanenta in randul claselor sociale . 2. DESTINATII EXTERNE SI POZITIA DETINUTA DE ROMANIA PE PIATA DE TURISM In 2004, cele mai importante destinatii externe

pentru turistii italieni au fost: Destinatii Franta Spania Numarul Calatoriilor 4.5 milioane 2.4 milioane Cota de piata 22% 12% 28

Germania Croatia Austria Marea Britanie Grecia Egipt Elvetia SUA Tunisia Portugalia Belgia Turcia Cehia ... Romania

1.6 milioane 1.4 milioane 1.2 milioane 1.2 milioane 0.9 milioane 0.7 milioane 0.6 milioane 0.5 milioane 0.4 milioane 0.4 milioane 0.4 milioane 0.3 milioane 0.3 milioane 250,000

8% 7% 6% 6% 5% 4% 3% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 1%

Pozitia Romaniei pe Piata Italiana de Turism • • Cu aproximativ 250,000 de calatorii in anul 2004, Romania ocupa pozitia 18 in topul dest inat iilor Astfel pe piata italiana de turism,externe preferate de turistii italieni. Romania are o pozitie mai scazuta decat Turcia de exemplu sau Cehia (cu aprox. 300,000 calatorii) o pozitie comparabila cu a Sloveniei de ex. , dar o pozitie mai buna ca a Ungariei, Danemarcei, Rusiei, Poloniei sau a Suedie Cele mai recente studii de piata au relevat ca turistul italian prefera sa-si petreaca vacantele in propria tara (peste 60% in populatie). Pornind de la aceasta premisa se poate realiza un profil al calatorului italian in strainatate. Potrivit statisticilor date publicitatii de Biroul Italian pentru Comert care face an de an o ampla analiza a pietii turistice italiene, in 2003 au fost cheltuiti 18.236 milioane de euro pentru calatorii in afara granitelor Italiei, o crestere cu 2,1% fata de 2002. Din acestia 7938 milioane de euro au fost cheltuiti pentru vacante in strainatate, 7287 milioane euro pentru calatorii de afaceri si 10948 milioane euro pentru calatorii din diverse motive (studii, vizite familie etc).

In ultimii ani, mult mai muti italieni cauta stiluri de viata concentrate pe calitatea vietii: cauta sa traiasca in localitati de mici dimensiuni, departe de haosul redescopera ariile rurale consumul alimentar se bazeaza din ce in ce mai mult pe produse este in crestere numarul celor care practica activitati fizice 29

Toate aceste tendinte influenteaza alegerea destinatiilor de vacanta: - destinatii care reprezinta atractii „unice” - vacante in contactul cu natura - experiente alternative - vacante care presupun cunoasterea aprofundata a regiunii Astfel, topul preferintelor italienilor in ceea ce priveste vacantele este urmatorul: vacante la mare; vacante culturale; vacante la munte; vacante in mijlocul naturii/agroturism; vacante pentru practicarea unor

sporturi; vacante etnogastronomice. Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru calatorii acesta este automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este ca majoritatea prefera vacantele pe distante scurte si medii. Din punctul de vedere al structurilor receptive preferate acestea sunt:1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. hotelul sau satele de vacanta Casele/apartamentele inchiriate Casele/apartamentele de vacanta proprietate casa rudelor, prietenilor Cortul sau rulota campingul/motocaravana navele (de croaziera)

In evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (in ordinea preferintelor)1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. calitatea structurii receptive politetea si amabilitatea lucratorilor din turism mediul inconjurator informatiile turistice si calitatea lor siguranta personala posibilitatea pentru shopping calitatea hranei Preturile Cultura

Romania pe piata turistica italiana a cunoscut o crestere graduala de la un numar de 151.300 de turisti in 1999 la 258.830 in 2003. 30

300.000 250.000 200.000 150.000 100.000 50.000 0 151.300 158.255 189.208 218.592 230.454 258.830

31

Punctele de interes ale italienilor in Romania sunt: orasele medievale; manastirile pictate/aspectele culturale si religioase; Maramuresul; Bucurestiul; Delta Dunarii; Litoralul.

Problemele de imagine pentru turistii italieni sunt: destinatie nesigura; probleme privind infrastructura; atitudinea neprofesionala a unor functionari; asistenta sanitara; tiganii.

Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor din tara noastra: calitatea hotelurilor 1*; amabilitatea lucratorilor 2*; mediul inconjurator 1*; calitatea informatiilor turistice 1*; siguranta 1*; shopping 1*; calitatea mancarii 3*; preturile 4*; grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1*.

1. Caracteristici legate de comportament si nivelul asteptarilor cu privire la produs Turistul italian are in general urmatoarele preferinte: -are nevoie de conditii de cazare cel putin decente (ordine, curatenie,...); -prefera sa

ajunga in tara noastra cu automobilul propriu sau cu avionul; -e interesat de componenta culinara a calatoriei; -e dornic sa viziteze orasele; -ii place sa vada peisaje; -are informatii legate de zona Transilvaniei; -are o imagine destul de buna vis-a-vis de destinatia Romania; -prefera sa viziteze tara noastra mai degraba primavara sau, cu precadere, vara; -prefera sejururi cu 5 nopti de cazare, in medie -apeleaza la agentii de turism pentru organizarea calatoriei 2. Caracteristici socio-demografice: -varsta: 40 ani - peste -sex: in aceeasi masura si femeile si barbatii ar putea interesati de produsul promovat de noi -educatie: consumatorul vizat de pachetul nostru turistic are cel putin studii medii -dimensiunea familiei: produsul se adreseaza in principal persoanelor singure sau familiilor compuse din 2 persoane, ce nu au copii in intretinere -mediu de viata: urban, localitati cu peste 50 000 locuitori. 3. Caracteristici economice: -venituri lunare la nivelul intregii familii: >1500 euro -disponibilitatea de a cheltui in jur de 600 euro de persoana pe un sejur de 5-6 zile cu tariful de zbor inclus in pret 4. Caracteristici psihografice (stil de viata, tipuri de personalitate....) -orientare spre noutate si diversitate -interes fata de turismul cultural, explorarea de zone necunoscute -curiozitate si respect fata de traditia altor popoare -orientat spre satisfactia intelectuala -are activitati de natura culturala: merge la teatru, la film, la expozitii

Delimitand astfel segmentul de consumatori caruia dorim sa ne adresam, am creat urmatorul pachet turistic al carui plan de marketing l-am realizat in aceasta lucrare.

STRATEGIA DE PRODUSProdusul oferit de catre agentie se numeste „Circuitul Transilvaniei culturale" si propune un circuit turistic cultural in Transilvania, atractiile principale fiind orasul Sibiu, capitala culturala europeana in anul 2007, si cetatile medievale din zona. Acest tur se va desfasura in perioada lunilor mai - septembrie ale fiecarui an. Circuitul oferit se intinde pe durata a sapte zile si sase nopti, pentru grupuri intre 16 si 20 de persoane. Fiecare grap de persoane va fi indrumat pe durata intregii calatorii de catre un ghid. Transportul din Italia pana in Romania este asigurat de catre agentie prin intermediul zborurilor Carpatair pe ruta Roma - Sibiu, Sibiu - Roma. Zborarile au o frecventa zilnica pe toata durata anului, orarul fiind de luni pana sambata inclusive urmatorul:PROGRAMUL CURSELOR CARPATAIR Plecari destinatie ziua decolare aterizare tip cursa

Sibiu

Roma-Fiumicino

1.2.3.4.5.6

7:00

10:20

SCH

In ceea ce priveste transportul pe toata perioada turului, acesta este asigurat tot de catre agentie. Se va inchiria un autocar cu o capacitate de minim 20 de locuri, care ii va transporta pe turisti de la aeroport la hotel si inapoi, precum si intre diferitele destinatii turistice ce urmeaza a fi vizitate. Pentru transportul intern va fi folosit un autocar de tipul BMC Tourquoise, 34 + 2 locuri, clasificat cu 3 stele, an de fabricatie 2006. Cazare Turistii vor fi cazati timp de 6 nopti in orasul Sibiu.

Dintre facilitatile de cazare existente in acest oras s-a ales hotelul Imparatul Romanilor Sibiu, clasificat cu 3 stele.

Harta centrului orasului Sibiu - amplasarea hotelului Imparatul Romanilor Hotelul a fost fondat in anul 1773, fiind unul dintre cele mai importante unitati de cazare din Sibiu. Actuala cladire a hotelului dateaza din 1895, fatada avand numeroase decoratiuni si ornamente provenind din stiluri diferite. Edificiul se afla pe strada Nicolae Balcescu nr.4, foarte aproape de centrul istoric al orasului.Hotelul ofera urmatoarele facilitati:

Agrementul oferit clientilor va consta in principal in vizitarea si prezentarea siturile turistice de maxim interes din zona Transilvaniei medievale. Pe toata durata calatoriei (de la aterizarea pe aeroportul din Sibiu pana la decolarea catre Roma) grupul de turisti va fi in permanenta asistat de un ghid vorbitor de limba italiana, care va avea urmatoarele atributii: - asistarea membrilor grupului la cazarea si plecarea din hotel - acomodarea membrilor grupului cu orasul Sibiu - asistarea grupului in circuitul turistic - prezentarea celor mai importante date legate de tara, regiune si fiecare obiectiv turistic ce urmeaza a fi vizitat in parte - obligatia de a raspunde fiecarei intrebari puse de un turist din grup - responsabilitate fata de integritatea corporala a fiecarui membru al grupului.

Programul turistic oferit cuprinde vizitarea urmatoarelor situri turistice: ►orasul Sibiu - Piata Mare, Piata Mica, Muzeul Bruckenthal, Catedrala Evanghelica, Podul Mincinosilor, plus alte edificii catre care turistii arata interes pe parcursul plimbarii in oras; ►orasul Brasov - Piata Sfatului, Casa Sfatului, Biserica Neagra, Biserica Schei, plimbare prin central vechi al orasului; ►castelul Bran; ►biserica - cetate Agnita; ►biserica - cetate Viscri; ►orasul Alba Iulia - Catedrala Reintregirii Neamului, Cetatea Alba Carolina, Biserica Romano – Catolica; ►biserica - cetate Cristian; ► biserica - cetate Miercurea Sibiului; ►biserica - cetate Biertan; ►biserica - cetate Bazna; ► orasul Sighisoara - Turnul cu Ceas, turnurile diverselor bresle, Biserica Evanghelica, Liceul German, plimbare prin cetate; ► orasul Medias - Piata Centrala, oprire la magazinul de desfacere al fabricii de sticlarie In ceea ce priveste costurile vizitarii acestor atractii turistice, acestea vor fi incluse in pretul pachetului turistic oferit, grupul de turisti avand practic trecere libera in toate punctele de interes. In cazul in care turistii vor dori sa intreprinda alte actiuni pe langa cele oferite de produsul turistic de baza, atunci vor trebui sa plateasca pretul respectiv. Vor beneficia intotdeauna de asistenta ghidului. De asemenea, membrii grapului vor putea folosi serviciile de sauna, fitness si masaj oferite de Hotelul Imparatul Romanilor.

In prima si in ultima seara petrecuta in Romania vor participa la o masa festiva organizata special pentra ei intr-unul din restaurantele din oras. Cinele vor avea specific romanesc sau sasesc si vor include, daca va fi posibil, si muzica live, karaoke, spectacole ce necesita implicarea turistilor (dans, dedicatii muzicale spre ex.)

Masa In privinta serviciilor de masa, grupul de turisti va beneficia de facilitatile hotelului si nu numai. Micul dejun va fi intotdeauna servit la hotel, fiind inclus in pret. In total vor fi sase mese de mic dejun. Micul dejun va fi sub forma de bufet suedez, pentru ca turistii sa aiba multiple posibilitati de alegere. Micul dejun trebuie sa fie foarte variat si satios In zilele in care grupul va fi plecat in circuitul turistic, pranzul va fi servit pe drum, sub forma unei gustari pregatite in prealabil. Aceasta va fi inclusa in pretul de baza al turului. In total vor fi patru gustari. In celelalte zile, masa de pranz va ramane la alegerea fiecarei persoane in parte. Turistii vor beneficia de asistenta si sfaturile ghidului. In privinta cinei, in afara celor doua cine festive, aceasta poate fi servita oriunde doreste clientul, nefiind inclusa in pret. Ghidul le va oferi sfaturi si indrumari membrilor grupului. Cinele festive din prima si penultima zi sunt incluse in pretul de baza. Actiuni in vederea

personalizarii produsului si fidelizarii clientilor Pentru a arata grija, respectul si aprecierea avute fata de turistii ce au apelat la circuitul turistic cultural in Transilvania medievala, se pot folosi urmatoarele mijloace: la sosirea in tara, fiecare turist va primi o mapa personalizata cu numele sau ce va contine programul circuitului, informatii generale despre zona/obiectivele turistice ce urmeaza a fi vizitate, o harta a zonei sau a Romaniei. fiecare turist va purta un semn distinctiv care sa ii arate apartenenta la grup - spre ex.: o bratara de o anumita culoare, o insigna fiecarui turist ii va fi comunicat un numar de telefon la care sa sune in cazul in care se rataceste sau intampina anumite probleme ;

- fiecarui turist ii va fi trimis, pe adresa de resedinta, un album foto pe suport CD/DVD ce va confine cele mai frumoase momente ale turului, imortalizate de catre ghid. Toate acestea vor intra in pretul de baza al pachetului oferit. O importanta critica in succesul circuitului o va avea ghidul turistic, care trebuie sa raspunda prompt, amabil si cu umor tuturor intrebarilor sau cerintelor clientilor.

Date de incepere a circuitului turistic cultural Dupa cum a fost mentionat, „Turul Transilvaniei Medievale" se desfasoara in perioada mai - septembrie a fiecarui an. Turistii vor ajunge in Sibiu intr-o zi de sambata si vor pleca inapoi catre Roma vinerea urmatoare. Datele intre care se vor desfasura aceste tururi in anul 2007 sunt urmatoarele: Mai 12 - 18 19 - 25 26-1 iun 2-8 9-15 16 - 22 23 - 29 30 iun - 6 7-13 14 - 20 21 - 27 August 28 iul - 3 410 11 -17 18 - 24 25 – 31

Iunie

Iulie

Septembrie

1-7 8-14

Programul produsului “Turul Transilvaniei medievale Circuitul turistic cultural se va desfasura pe perioada a sapte zile, incercand sa atinga cele mai importante puncte de atractie medievala din Transilvania.

In continuare va fi prezentat desfasuratorul pe zile si ore al turului. Se va incerca urmarirea programului si orarului impus, insa se va pastra o anumita flexibilitate, in cazul in care este ceruta de catre turisti.

Ziua 1

13:25 14:00 14:15 14:35 15:30

Aterizarea zborului OS 785 Intalnire in sala aeroportului cu ghidul turului - adunarea si formarea grupului Transport cu autocarul de la aeroport pana la Hotelul Imparatul Romanilor Cazare hotel - distribuirea camerelor, luarea lor in primire Intalnire cu ghidul in sala de receptie a hotelului - discurs de bun - venit, informare generala asupra activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse Plimbare in imprejurimile hotelului, pe strazile orasului, prezentare succinta a edificiilor iraportante - vizitare Casa cu Cariatide - Bastionul Soldisch - Teatrul Astra – acomodare Intoarcere la hotel Cina festiva la restaurantul "Crama Sibiul vechi" – produse specific romanesti, program de muzica romaneasca live Intoarcere la hotel Mic dejun Plecare vizita Sibiu - plimbare pe strazile din centrul vechi al Sibiului, vizitare Arsenalul - Turnul Pielarilor - Turnul Pulberariei - Piata Mica - Turnul Sfatului - Muzeul Farmaciei Pauza de pranz - membrii grupului vor putea servi masa de pranz intr-unul din restaurantele din zona - ghidul le va oferi asistenta Continuare vizita Sibiu - Piata Mare - Muzeul Bruckenthal - Muzeul de Istorie (primaria veche) - Catedrala Evanghelica -Turnul Scarilor - Podul Minciunilor Intoarcere hotel - program la alegerea fiecaruia

16:00

17:30 19:00 21:00 Ziua 2 8:00 - 10 10:00

13:00

14: 15

18:00 Ziua 3

7:00 - 08 8:05 10:30 12:00 12:40

Mic dejun Plecare cu autocarul catre Bran Sosire Bran - vizitare castel - asistenta ghidului – cumparare Suveniruri Plecare cu autocarul catre Brasov - servire gustare de pranz Sosire Brasov - vizitare Piata Sfatului - Casa Sfatului - Biserica Neagra - Biserica Schei - plimbare pe strazile centrului vechi Plecare catre Sibiu

16:00 Ziua 4 07:00 - 08:00 8:15 08;45 10:00 12:20 17:00 18:30

Mic dejun Plecare cu autocarul catre Alba Iulia Sosire Cristian - vizitare biserica-cetate Sosire Miercurea Sibiului - vizitare biserica-cetate Sosire Alba Iulia - vizitare cetatea Alba Carolina - Catedrala Reintregirii Neamului plimbare pe strazile orasului vechi - servire gustare de pranz Plecare catre Sibiu Sosire Sibm - program la alegerea tiecaruia

Ziua 5 7:00 - 8:00 8:00 9:15 10:30 13:30 17:00 20:00

Mic dejun Plecare cu autocarul Sosire Bazna - vizitare biserica-cetate Sosire Medias - vizitare centru vechi - biserica evanghelica - plimbare pe strazile orasului oprire magazin de desfacere al fabricii de sticlarie Sosire Biertan - servire gustare de pranz - vizitare biserica-cetate - plimbare prin Sat Sosire Viscri - vizitare biserica-cetate Sosire Sibiu - program la alegerea tiecaruia

Ziua 6 7:00 - 8:00 8:15 9:15 11:30

Mic dejun Plecare cu autocarul Sosire Agnita - vizitare biserica-cetate Sosire Sighisoara - vizitare cetate - Turnurile breslelor - biserica cetatii - Turnul cu Ceas -Liceul german - plimbare pe strazile centrului vechi - servire gustare de pranz Plecare catre Sibiu Sosire Sibiu Lina testiva cu specitic romanesc la restaurantul "Larciuma din batrani -program de muzica live romaneasca

16:30 18:30 20:00

Ziua 7 8:00-10:00 10:00- 12:00 12:00 Mic dejun Program la alegere Eliberarea camerelor de hotel

12:15 12:45 14:35

Discursul de ramas-bun al ghidului intr-una din salile de conferinte ale hotelului Transfer cu autocarul catre aeroportul Sibiu Plecarea grupului catre Roma

Analiza

SWOT

produsului

TURUL TRANSILVANIEI MEDIEVALE

Analiza SWOT a pachetului turistic oferit este menita sa evidentieze punctele forte si punctele slabe ale acestuia, precum si oportunitatile si amenintarile de pe piata.Puncte forte (S) ■ unicitatea produsului pe piata romaneasca ■ produs complex si complet - acopera toate cerintele publicului tinta vizat, in privinta calitatii serviciilor ■ includerea in circuit a unor objective turistice ce fac parte din patrimoniul UNESCO (Sibiu, Sighisoara, Viscri, Biertan) ■ acoperirea unui numar ridicat de objective turistice Oportunitati (0) ■ intrarea Romaniei in Uniunea Europeana –tara va fi privita cu mai multa incredere decatre ceilalti membri ■ deschiderea Romaniei catre turism -participarea la targuri internationale de turism ■ declararea orasului Sibiu drept Capitala Culturala Europeana in anul 2007 Puncte slabe (W) ■ notorietate inexistenta a produsului ■ concurenta indirecta creata de catre circuitele ce includ manastirile din nordul Moldovei - objective turistice intens promovate de ANT

Amenintari (T) ■ imaginea relativ nefavorabila pe care o are Romania in ochii celorlalte state ■ intentia de vizitare a Romaniei in urmatorii doi ani de doar 20% dintre publicul austriac

Se observa faptul ca pachetul turistic detine o serie de avantaje, fiind un produs unic si inovator pe piata. De asemenea, includerea in pachet a orasului Sibiu reprezinta fructificarea unei mari oportunitati aparute in mediul extern. Pe de alta parte, tocmai unicitatea si noutatea produsului pot atrage dupa sine dezavantaje, deoarece nu este cunoscut si nu beneficiaza de promo vare anterioara, cum se intampla spre exemplu in cazul altor obiective turistice din Romania. STRATEGIA DE PRET Avand in vedere faptul ca in Romania nu exista agentii care sa ofere produse similare, pretul acestui pachet nu poate fi stabilit in functie de concurenta. Fiind un produs nou, o evolutie a cererii nu poate fi inca studiata, astfel incat pretul nu poate fi stability nici in functie de cerere. Drept urmare, pretul circuitului va fi calculate in functie de

costuri. Pretul final al pachetului pe anul 2007 va fi exprimat in euro la un curs valutar de schimb stabilit la 3,3RON=1 EURO si va contine TVA 19%, fiind calculate pe o singura persoana. Calculatie: 1. Transport a. Bilet de avion Roma – Sibiu dus – intors ……………………………………160€ b. Transport autocar ……………………………………………………………..40€

2. Cazare a. Hotel Imparatul Romanilor 3*-6 nopti in camera dubla+mic dejun inclus…..150€ 3. Masa a. Dejun 4 ………………………………………………………………….……..20€ b. Cine festive 2 ……………………………………………………………….….35€

4. Obiective turistice a. intrare/vizitare obiective ……………………………………………………….15€ 5. Materiale pentru fidelizare a. mapa, album, element identificare……………………………………………...15€ 6. Comision agentie a. comision 10%....................................................................................................43,5€ TOTAL………………………………………………………………………….478,5€ Tariful contine TVA 19%. In pret nu este inclusa asigurarea medicala pentru calatorie. Aceasta va trebui incheiata separat, in momentul achizitionarii pachetului. De asemenea, nu sunt incluse alte activitati pe care turistii doresc sa le intreprinda, spre ex.: pranzul la restaurant intrarea la muzee, altele decat cele vizitate in circuit activitati de relaxare, precum discoteca, bar etc.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE LANSARE A PACHETULUI TURISTIC Dupa selectarea si segmentarea pietei externe, alegerea segmentului de consumatori caruia ne adresam si conceperea unui produs care sa le satisfaca cerintele si nevoile, urmeaza in mod firesc stabilirea obiectivelor programului de marketing. Obiectivele programului de lansare a „Turul Transilvaniei culturale" sunt de ordin cantitativ si calitativ si sunt enuntate pentru anul 2007: ► cantitativ: atragerea unui numar de minim 10 grupuri a cate 20 de persoane in circuitul turistic ► calitativ: promovarea si imbunatatirea imaginii Sibiului, capitala culturala europeana in anul 2007, si a cetatilor medievale sasesti din Transilvania Pentru indeplinirea acestor obiective este necesara o strategic de promovare bine pusa la punct, care sa prezinte produsul unei parti cat mai mari a grupului tinta. STRATEGIA DE PROMOVARE Pentru promovarea produsului turistic s-a ales folosirea unui mix de tehnici promotionale, ce au ca scop prezentarea circuitului turistic cultural publicului austriac. Avand in vedere caracteristicile deosebite ale acestui tip de produs si bugetul relativ limitat s-a ales urmatoarea varianta de comunicare: ►participarea la targuri internationale pentru lansarea produsului ►publicitate internet pe site-urile italiene cu cel mai mare trafic din domeniile: actualitati, calatorii, cultura, cat si pe site-uri romanesti de turism ►publicitate in presa, alegandu-se publicatiile cu cel mai mare tiraj si de profil din Italia. In privinta publicitatii pe internet, se vor

folosi bannere de diferite dimensiuni siteuri cu traffic ridicat. Pe langa afisarea acestor bannere se doreste si trimiterea de newslettere catre abonatii acestor site-uri, prin care sa li se aduca la cunostinta existenta si unicitatea acestui produs. Site-urile romanesti prin intermediul carora se va promova circuitul turistic cultural sunt:

www.sigma-tour.com; www.turism.ro www.romaniantourism.ro

STRATEGIA DE DISTRIBUTIE In turism distributia este cu atat mai eficace cu cat punctele de vanzare sunt mai apropiate de consumatori. Deoarece in cazul ofertei prezentate este vorba de o forma organizata de turism se va practica o distributie de tipul agentie de turism tur-operator care va plasa oferta pe piata din Italia. Strategia va fi intensiva alegandu-se varianta parteneriatului cu doua agentii de turism cunoscute din Italia, care sa includa acest produs turistic in oferta lor. De asemenea, se vor lipi numeroase afise cu imagini din Transilvania pe mijloacele de transport in comun STRATEGIA DE BUGET Bugetul de marketing al programului de lansare a produsului turistic “Turul Transilvaniei Medievale” trebuie sa ia in calcul anumite costuri ce apar pe parcursul intregii actiuni, cum ar fi: participarea la targurile internationale de turism in anul 2007 ce include: chirie spatiu, amenajare spatiu, tiparire de cataloage si materiale promotionale pentru a fi impartite, cheltuieli de protocol, etc; promovarea produsului turistic in presa si pe internet; tiparirea de materiale ce urmeaza a fi distribuite prin agentii. Bugetul de lansare provine din suma alocata de catre agentie pentru promovarea produselor sale. O parte din costuri vor fi acoperite ulterior din comisionul de agentie aplicat. Bugetul de marketing este compus asadar din: ►cheltuieli cu promovarea media Pentru evidentierea costurilor de publicitate media s-au luat in seama urmatoarele calcule: a. 4 publicatii de tip cotidian din Italia, cu un numar total de 11 aparitii intr-un format ¼ color pe pagina dreapta la un cost total de 24.871€

b.

Postarea in 6 site-uri interne si internationale a mai multor bannere precum si a unei pagini dedicate pe propriul site (cost 0€) cu un numar total de 36 aparitii la un cost total de 10.500€.

In concluzie, bugetul total de promovare media insumeaza 35.372€. ►cheltuieli cu participarea la tagurile internationale (Ferien Messe 2007) Participarea la acest targ este cruciala pentru succesul produsului turistic

prezentat. a. chirie spatiu 1000€; b. materiale pentru amenajarea standului 1000€; c. materiale promotionale (flyere si cataloage) 2700€; d. cheltuieli de protocol 700€; e. alte cheltuieli 600€. Cost total 6000€. Trebuie mentionat faptul ca aceste sume nu includ cheltuielile de transport sau pe cele cu personalul, cid oar cheltuielile materiale strict legate de standul Sigma Tour & Travel.

►cheltuieli cu tiparirea de materiale promotionale pentru distribuirea in agentii Pentru promovarea produsului in agentii s-a ales tiparirea unui anumit numar de flyere si cataloage, costurile fiind urmatoarele: a. 2000 flyere format A5, hartie lucioasa, 90grame, color - 1190€; b. 1000 cataloage format A4, hartie lucioasa, 120 grame, color - 1190€; Cost total 2.380€ In concluzie, bugetul de marketing necesar reprezinta suma de 43.752€.

PREVIZIONAREA REZULTATEL0R PROGRAMULUI DE MARKETING PE O PERIOADA DE 3 ANI

Pachetul turistic „Turul Transilvaniei medievale" lansat in anul 2007 cu ocazia Targului International de Turism de la Viena (Ferien Messe 2007) va fi inclus in oferta Sigma Tour & Travel si in urmatorii ani. Dupa incheierea primului an, se va evalua masura in care au fost atinse obiectivele cantitative si calitative stabilite initial. De asemenea, se va face o lista cu elementele produsului ce necesita imbunatatiri sau ce trebuie schimbate. Pentru a intampina cerintele clientilor, pachetul trebuie sa fie flexibil, astfel incat sa permita imbunatatiri ce sa satisfaca pe deplin nevoile consumatorilor. Modificari ce pot fi aduse, pe baza cercetarii satisfactiei clientilor, pot fi urmatoarele: -schimbarea unitatii de cazare -scoaterea unor obiective turistice din circuit si introducerea altora pentru care turistii au manifestat un interes deosebit -schimbarea mijlocului de transport - folosirea unui alt autocar -modificarea zilei de incepere a circuitului (spre ex.: in loc sa fie sambata, sa inceapa de luni) etc. Pretul va trebui corelat cu rata inflatiei si cu tendintele de practicare a tarifelor in turism. Produsul turistic va beneficia de o promovare mai putin agresiva, facuta in principal prin intermediul agentiilor de turism partenere si prin site-ul Sigma. In cazul in care Sigma decide sa participe din nou la Targul International de Turism de la Viena, pachetul ar putea fi promovat acolo. Potentialii clienti din baza de date formata odata cu Ferien Messe 2007 si cei care au participat deja la circuit nu trebuie nici ei uitati, trimitandu-li-se newslettere care sa prezinte noile produse ale companiei si sa reaminteasca si de „Turul

Transilvaniei medievale". Obiectivele cantitative ale produsului turistic pentru urmatorii doi ani (2008 si 2009) se vor modifica si ele: ► numarul de grupuri ce vor fi incluse in circuit va creste de la minim 10 in 2007 la minim 14 in 2008 si la minim 16 in 2009. Obiectivele calitative vor ramane aceleasi, si anume imbunatatirea imaginii orasului Sibiu si a cetatilor medievale din Transilvania.

Presupunand ca pachetul turistic nu va suferi modificari majore, care sa se reflecte cumva si prin modificarea pretului, si ca obiectivele mentionate mai sus vor fi indeplinite 100%, putem previziona urmatoarele incasari pentru viitorii doi ani. An Cifra de afaceri Modificare procentuala fata de anul anterior 108,900.00 € 152,460.00 € 174,240.00 € 435.600.00 € Comisionul de agentie, adica profitul firmei, va creste si el cu aceleasi procente, atingand urmatoarele valori: An Comisionul agentiei (10%) 0 140.00 114.29

2007 2008 2009 Total

2007 2008 2009 Total

9.900.00 € 13.860.00 € 15.840.00 € 39.600.00 €

Urmatorul grafic prezinta evolutia valorica a incasarilor si a profitului de pe urma produsului „Turul Transilvaniei Medievale".

Evolutia cifrei de afaceri si comisionului agentiei in perioada 2007 - 2009 200000

| 100000

Analiză economico-financiară pentru promovarea pe piata italiana a produsului turistic Turul Transilvaniei Medievale

Structura planului de finanţare - Mii Euro – An lAutofinanţare (A) 20 273,7

An 2280,7

An 3303,7

An 4307,7

RESURSECAF 24,7 189 80 20 38 _ 22 43 20 30 50 21 53 20

Capital socialA

Împrumuturi Alte resurse

Total resurse (B) CHELTUIELI Achiziţii imobilizări Rambursare împrumut Alte cheltuieli Total cheltuieli (C) Resurse-Cheltuieli (D) D+A

313,7 30 5 25 60 253,7 273,7

60 20 12 25 57 3 280,7

93 25 15 30 70 23 303,7

71 18 17 32 67 4 307,7

73 15 20,3 30 65,3 8,3 316

1. Aportul asociaţilorCapitalul social are valoarea totală de 189 000 € şi este constituit prin aportul a 2 asociaţi.

2. Capacitatea de autofinanţareCAF = Profit + rezerve (23,5 + 1,2 ) Autofinanţare = CAF - dividende ( 24,7 - 4,7 ) 3. împrumutul realizat la Banca Romaneasca pentru Dezvoltare este pentru crearea unei lichidităţi curente a capitalurilor în scopul producerii cât mai multor produse turistice.4.Leasing Operaţional - Achiziţionarea unei maşini în valoare de 30000 €.

5.Resurse temporare — plata furnizorilor prin sistemul de creditare ce precizeză

plata facturii după o perioadă de 30 de zile.

Contul de rezultat

-Mii EURO-

VENITURI DIN EXPLOATAREVenituri vânzare mărfuri Venituri servicii Cifra de afaceri

126 32 94 126

CHELTUIELI DIN EXPLOATAREMateriale consumabile Utilităţi (apă, energie electrică) Mărfuri achiziţionate Salariile personalului Asigurări sociale Amortizări Impozite şi taxe Prestaţii externe

98,3 7,2 6,518 11 423,1 9,5 19

Rezultat exploatare

27,7

VENITURI FINANCIAREDobânzi Diferenţe de curs valuatar Sconturi 2

3,81 0,8

CHELTUIELI FINANCIAREDobânzi Diferenţe de curs valutar Sconturile Rezultat financiar Rezultat curent

4 1 0,7 2,3

-0,2 27,5 4 129,8 106,3

Venituri excepţionaleCheltuieli excepţionale Impozit/Profit

Total venituriTotal cheltuieli Rezultat profit

23,5 2006 PASIVCapital propriu Capital social Rezerve Rezultat exerciţiu

BILANŢUL ACTIV

31 / 12 /

ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Total 1 ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe din exploatare Creanţe diverse Valori imobiliare Disponibilităţi Cheltuieli în avans Total 2 Total General

21,5 19110

23,12

21,5167,9

189 1,2 23,5 213,7

8 197,4 7 6,5 1,8 58 4

222,5 8 7,3 1,8 6,2 84

25,1 10,8 -

Provizion riscuri Provizion cheltuieli Datorii financiare Datorii excepţionale Datorii diverse Venituri în avans

3 2 5 2 4 3 2 11229,7

1,2 3 28,1

35,3 257,8

32,3229,7

Bugetul Venituri

Ianuarie9500 7000

Februarie11000 7500

Martie12500 9000

Cheltuieli pentru fabricarea produsului turistic ALTE CHELTUIELI > Salarii > Asigurări sociale > Servicii diverse

1000 570 710

1000 680 650

1200 680 580

TVA de plată Situaţia creanţelor şi datoriilor la începutul anului > Furnizori > Clienţi > Asigurări sociale

600

630

550 DATORII 7000

CREANŢE

8300 560

> TVA de plată

480

Conditii: - plata furnizorilor se realizeaza 30% la achizitionare si 70% dupa termenul scadent de 30 de zile; - salariile se platesc in data de 25 a lunii in curs, iar asigurarile sociale in data de 20 a lunii urmatoare; - plata serviciilor prestate este incasata 80% la achizitionare si 20% in termen de 30 de zile - TVA-ul se plateste in data de 25 a lunii urmatoare.

BIBLIOGRAFIE

Fabini, H. - Atlas der siebenburgisch - sachsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen; Editia a 6-a; Sibiu, 2004; Stancioiu, F. - Planificare de marketing in turism; Editura Economica; Bucuresti, 2005 www.insse.ro www.adrcentru.ro www.sibiu.ro www.alba.insse.ro www.mturism.ro www.tourismguide.ro www.biertan.ro www.sighisoara.com www.brasov.ro www.apulum.ro www.infotravelromania.ro www.travelstar.at www.bloombiz.to www.zf.ro www.jurnalulnational.ro www.adevarulonline.ro www.wall-street.rowww.ferien-messe.at

ANEXE 1. CADRUL LEGISLATIV GENERAL 2. CHESTIONAR FOLOSIT IN STUDIUL PENTRU ANALIZA PIETELOR EXTERNE 3. PROGRAM PROMOTIONAL DE MARKETING PENTRU LANSAREA PRODUSULUI TURISTIC TURUL TRANSILVANIEI MEDIEVALE

CADRUL LEGISLATIV GENERALAUTORITATEA FUNCTIONARE NATIONALA PENTRU TURISM CADRUL LEGAL DE

Hotararea Guvemului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si funcfionarea Autoritajii Nafionale pentru Turism CADRUL GENERAL AL DESFASURARII ACTIVITATII DE TURISM Ordonanfa Guvemului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitajii de turism in Romania Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonanjei Guvemului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania Ordonanfa Guvemului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanfa Guvemului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitajii de turism in Romania ACTIVITATEA DE AUTORIZARE LICENTE SI BREVETE DE TURISM Hotararea Guvemului nr. 238 / 2001 privind condijiile de acordare a licenjei si brevetului de turism Ordinul Ministmlui Turismului nr. 170 /2001 pentm aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism Ordinul Ministmlui Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentm eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministmlui turismului nr. 170/2001 Ordinul Ministmlui Turismului nr. 203 / 2002 privind preschimbarea certificatelor de clasificare si/sau a licentelor de turism CERTIFICATE DE CLASIFICARE Hotararea Guvemului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice Hotararea Guvemului nr.

1412 / 2002 pentm modificarea si completarea Hotararii Guvemului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice

Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea §i completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002 Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea §i completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice GHIZI DE TURISM Hotararea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism Hotararea Guvernului nr. 631/2003pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea §i utilizarea ghizilor de turism Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcjiilor §i Turismului nr. 637 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selecjionarea, scolarizarea, atestarea §i utilizarea ghizilor de turism PARTII §1 TRASEE DE SCHI Hotararea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, intre|inerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, intrejinerea si exploatarea partiilor §i traseelor de schi pentru agrement AGREMENT Hotararea Guvernului nr. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement in statiunile turistice Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfa§urarea activitatii de agrement nautic Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcjiilor si Turismului nr. 292 din 12 septembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfa§urarea activitajii de agrement nautic AUTOCARE Hotararea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international §i pentru transporturi publice de persoane in trafic international

Ordinul Ministrului Turismului nr. 85/ 1996 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international Ordinul Ministrului Turismului nr. 55 / 1997 Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 167/1997 pentru modificarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic

intern si international §i pentru transporturi publice de persoane in trafic international CONSTRUCTII IN DOMENIUL TURISMULUI Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone §i statiuni turistice §i a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului LITORAL . Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie sj autorizare a constructiilor in zona de coasta a Marii Negre Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor §i Turismului nr. 455 din 11 martie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea §i controlul activitatilor de turism in zona costiera Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor din statiunile turistice de pe litoral TURISM RURAL Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural TURISM BALNEAR Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr. 152 / 2002 privind organizarea si func|ionarea societaplor comerciale de turism balnear §i de recuperare Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonanjei de urgenta a Guvemului nr. 152/2002 privind organizarea si fiinctionarea societapTor comerciale de turism balnear si de recuperare PROTECTIA TURI§TILOR

SALVAMAR Hotarare a Guvemului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje §i in stranduri SALVAMONT Hotararea Guvemului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitapA de salvare in mun^i ALTE REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA TURI§TILOR Hotararea Guvemului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor alimentare si nealimentare in stapAinile turistice Hotararea Guvemului nr. 237 /2001 pentm aprobarea Normelor cu privire la accesul, eviden^a §i protec^ia turistilor in structuri de primire turistice Hotararea Guvemului nr. 306/ 2001 privind practicarea de c&tre agenpii economici din turism si de catre institupAle de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentm turistii si vizitatorii romani §i straini Hotararea Guvemului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentm serviciile de cazare in stmcturile de primire turistice cu runcjiuni de cazare turistica la turismul neorganizat Ordinul comun al Ministmlui Turismului nr. 354/2001, al Ministmlui Apelor §i Protectiei Mediului nr. 725/2001, al

Ministmlui SanatapA §i Familiei nr. 545/2001, al Ministmlui Administratiei Publice nr. 500/2001 Hotararea Guvemului nr. 1185 / 2001 privind majorarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute in unele acte normative din domeniul turismului COMERCIALIZAREA PACHETELOR DE SERVICIITURISTICE Ordonanta Guvemului nr. 107/ 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 69/ 2003 pentru aprobarea contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice Ordinul Ministrului Turismului nr. 235/2001 privind asigurarea turistilor in cazul insolvabilitatii sau falimentului agenjiei de turism

PROGRAME NATIONALE SUPERCHI IN CARPATI Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului montan "Superschi in Carpafi" PROGRAMUL BLUE FLAG Hotararea Guvemului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare in Romania a programului "Steagul Albastru - Blue Flag" MARCA Q Hotararea Guvemului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national de crestere a calitajii serviciilor hoteliere si de lansare a march "Q" STATIUNI TURISTICE Hotararea Guvemului nr. 1122/2002 pentru aprobarea condhiilor §i a procedurii de atestare a stajiunilor turistice, precum si pentm declararea unor localitaji ca stajiuni turistice de interes national, respectiv local Hotararea Guvemului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvemului nr. 1.122/2002 pentm aprobarea condijiilor si a procedurii de atestare a stajiunilor turistice, precum §i pentm declararea unor localitafi ca staphini turistice de interes national, respectiv local ALTE ACTE NORMATIVE Ordinul Ministrului Turismului nr. 1/ 2001 privind posibilitatea acordarii unor facilita^i pentm ziaristi §i reporteri de radio si televiziune Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenja in turism

CHESTIONAR FOLOSIT IN STUDIUL PENTRU ANALIZA PIETELOR EXTERNE Sondaj online n=200 - Screening prin E-Mail Grup tinta: Persoane de peste 15 ani care au fost in Romania in ultimii trei ani 1. Metoda de screening folosita: In acest sondaj s-au divizat sectiunile de calatorie: privat (timp liber), afaceri si vizita (incluzand toate calatoriile private) IN ROMANIA 1. Ati efectuat vreo calatorie cu sederea de eel pu^in o noapte in Romania in ultimii trei ani (2003,2004 or 2005)? Un singur raspuns posibil! Da l Nu 2 Starsitul Interviului! 2. Cate calatorii ati efectuat

in ultimii trei ani in Romania ? Un singur raspuns pentru fiecare sectiune de calatorie "privat", "afaceri" si "vizita"! Suma calatoriilor nu trebuie sa fie egala cu zero ! Numar calatorii private: 0 1 2 3 4+ ns Numar calatorii de vizita: 0 1 2 3 4+ ns Numar calatorii de afaceri: 0 1 2 3 4+ ns 3. Cum v-ati organizat excursia in Romania?Ultima calatorie Penultima calatorie Antepenultima calatorie

Drum si cazare rezervate prin agentie de turism Compania – biroul de turism a efectuat toate rezervarile rezervat prin agentia de turism Doar drum Doar cazare rezervata prin agentia de turism Am rezervat totul singur(a) Fara rezervare prealabila

4. Cate nopti ati stat in calatoriile dumneavoastra? Va rugam sa declarati numarul de nopti per calatorie. Un singur raspuns per calatorie! Ultima calatorie Penultima calatorie Antepenultima calatorie __________nopti nopti nopti

6.In ce anotimp ati vizitat Romania? Un singur raspuns per calatorie!

Ultima calatorie Primavara (martie – mai)

Penultima calatorie

Antepenultima calatorie

Vara (iunie – august)Toamna (septembrie - noiembrie) Iarna (decembrie - februarie)

6. Care a fost tipul de cazare folosit in timpul acestei calatorii in Romania? Un singur raspuns per calatorie. In cazul ca ati folosit diferite tipuri de cazare , va rog sa-l declarati pe cel pe care 1-ati folosit mai des!

Hotel categorie lux (4-5 stele) Hotel categorie medie (3 stele) Hotel categorie inferioara (1-2 stele) Vila/casa de vacanta/apartament Pensiune/agroturism La bordul unei mici nave de croazierea Camping, drumetie cu cortul, rulota Motel Particulari, gratisAltele

Last Trip before Last- buttrip the last one two- trip

7. Ce mijloace de transport ati folosit cu precadere pentru a ajunge in Romania? Un singur raspuns per calatorie!

Ultima calatorie Automobil Avion Tren Autocar Rulota VAS DE CROAZIERA Motocicleta Altele

Penultima calatorie

Antepenultima calatorie

8. Cum ati descrie tipul de calatorie pe care ati facut-o in Romania? Mai mult de un singur raspuns per calatorie!Ultima calatorie Sejur pe litoral/lac Calatorie prin club/servicii incluse Vacanta de navigatie pea pa cu barca Croaziera Excursie pentru cumparaturi TURISM CULTURAL Excursie in circuit Vacanta de drumetie si alpinism Vacanta pt sporturi de iarna Vacanta pt sporturi de vara Vacanta recreationala Cura balneara de intretinere, sanatate, frumusete Vacanta pt degustari de vinuri si bucatarie locala Vacanta de aventura Vizita familie si prieteni Calatorie de afaceri Penultima calatorie Antepenultima calatorie

9. Cheltuieli: Cand socotiti cheltuielile pentru insotitorii dvs (familie, copii), cat estimati ca ati cheltuit in total in Euro?Va rugam sa includeti toate cheltuielile de drum, cazare, masa, taxe de intrare, costuri pentru suveniruri, etc Ultima calatorie Penultima calatorie _________euro _________euro

Antepenultima calatorie _________euro

10. Pentru cate persoane ati platit suma deja declarata?

Ultima calatorie Numar de adulti (peste 15 ani) Numar de copii (sub 15 ani)

Penultima calatorie

Antepenultima calatorie

11. Doar pentru cei care au facut calatorii private sau vizite la familie si prieteni (in acord cu intrebarea 2): Ce va place mai ales sa faceti in timpul vacantei in Romania? Mai mult de un singur raspuns per calatorie!

Plaja si inot in mare Inot in piscina sau lac Relaxare, leneveala, citit Petrecerea timpului cu familia si copiii Petrecerea timpului cu rudele si prietenii Fructificarea ofertelor de cura balneara, intretinere, frumusete, sanatate Peceperea ambientului romanesc Excursii in frumusetile naturii Vizitarea locurilor de interes, castele, etc Vizitarea de muzee si expozitii Vzitarea oraselor vechi romantice si a targurilor pitoresti Mers la tara si intrarea in contact cu localnicii CUMPARATURI, VIZITAREA DE CENTRE COMERCIALE, HOINAREALA Participarea la concerte si evenimente culturale Plimbare in parc Seara petrecere in discoteca si bar Cina la restaurante cu specific Cunoasterea bucatariei locale si a bauturilor Drumetie, plimbare in natura Exercitarea de sporturi de vara Exercitarea de sporturi de iarna Exercitarea de sporturi extreme si de activitati de aventura

12. In ce regiune a Romaniei ati fost in calatoria dvs? Mai mult de un singur raspuns posibil! Banat Crisana Moldova/Bucovina Transilvania Delta Dunarii

Litoralul Marii Negre Maramures Carpati Bucuresti Tara Romaneasca Oltenia 11. Am sa va citesc cateva declaratii despre Romania ca destinatie turistica. Va rog sa imi spuneti in ce masura sunteti de acord cu ele, in care 1 reprezinta acordul total iar 5 repezinta dezacordul total. Va rog sa va spuneti parerea, chiar daca ati fost in Romania pentru calatorii de afaceri sau in vizita la prieteni si familie! Un raspuns pe fiecare rand ! a. Romania este cunoscuta pentru ofertele extraordinare de turism cultural 12 3 4 5; b)Romania este o destinatie atractiva pentru vacanta 12 3 4 5; c)Romania este interesanta pentru drumetie si sporturi de vacanta 12 3 4 5; d)Romania ofera o foarte buna valoare a banilor 12 3 4 5; e)Hotelurile si cazarea sunt de inalta clasa, curate si ordonate 12 3 4 5; f)Localnicii sunt ospitalieri si amabili 12 3 4 5; g)Romania este interesanta pentru sejururi pe litoral 12 3 4 5; h) Exista oferte diverse de distractie pentru turisti 12 3 4 5; i) As dori sa imi petrec acolo vacanta odata 12 3 4 5; h) In Romania ca destinatie turistica este usor si accesibil de ajuns 12 3 4 5; 12. In linii mari, cat de multumit(a) ati fost de sederea dvs in Romania pana acum? Foarte multumit(a) 1 Mai de graba multumit(a) 2 Mai de graba nemultumit(a) 3 Complet nemul|umit(a) 4 12. Proiectati sa faceti o excursie de vacanta in Romania in urmatorii doi ani?

Da, cu siguranta 1 Probabil da 2 Poate 3 Probabil nu 4 Categoric nu 5 La sfarsit, va rugam sa ne furnizati unele date personale: ST1. Sex 1Masculin 2Feminin ST2. Cati ani aveti? ST3. Din cate persoane este alcatuita familia

cu care locuiti (va rugam sa va includeti si pe dvs)? Numarul persoanelor care traiesc in aceeasi gospodarie. ST4. Cate persoane din gospodarie sunt copii intre zero si 14 ani? ST5. In ce regiune din Italia locuiti? Roma 1 Milano 2 Venetia 3 Napoli 4 Torino 5 Sicilia 6 Catania 7 ST6. Va rugam sa ne spuneti numarul locuitorilor din orasul/ satul dvs? Pana la 5.000 LOC 1 Intre 5.000 si 50.000 LOC 2 Intre 50.000 si 100.000 LOC 3 Intre 100.000 si 500.000 LOC 4 Intre 500.000 la 1 mil. LOC 5 Peste 1 mil LOC 6

ST7. Va rugam sa ne spuneji nivelul dvs de educate? Scoala primara 1 Liceu 2 A- nivel exam/ colegiu 3 Licenta universitara 4 ST8. Va rugam sa ne spuneti profesiunea dvs? Un singur raspuns ! 1Persoana fizica autorizata 2Inalt functionar/ conducere 3Intelectual 4Muncitor calificat 5Alte tipuri de muncitori 6Pensionar 7Caznica 8Elev, student, militar in termen 9Somer 10 Fermier ST9. Va rugam sa ne spuneti media venitului net al gospodariei dvs (care este valoarea neta totala a venitului tuturor persoanelor ce traiesc in gospodarie) 1. pana la 1.000 Euro 2.1.001 la 1.500 Euro 3.1.501 la 2.000 Euro 4.2.001 la 2.500 Euro 5.2.501 la 3.000 Euro 6.3.001 la 3.500 Euro 7.3.501 la 4.000 Euro 8.4.001 la 4.500 Euro 9. 4.501 Euro si peste 10. nu raspund Multumim foarte mult pentru interviu!

Scribd

About Press Jobs Contact Blog Scribd Store

Legal

Terms - General Terms - API Terms - Privacy Copyright

Help & Tools

Getting Started Community Guidelines Support & FAQ

Scribd Mobile

Partners

Partners / Publishers Branded Reader Developers / API

Subscribe to Us

On Scribd On Twitter On Facebook

What's New

Branded Reader Multi-file Uploader

Sign Up