Introduceri

8/12/2019 Introduceri

1/8

TUDOR ARGHEZI (1880 1967) (Testament a aparut in vol. Cuvinte potrivite, 1927:Curent literar: modernism. erioa!a: interbelica. "lte volume:Flori de mucigai, 19#1)

oet, pro$ator si pu%li&ist !e mar&a al literaturii romane inter%eli&e, "r'e$i repre$intain &ultura noastra o personalitate 'reu !eini%ila, &ontroversata, insa as&inanta prin

&omple*itatea ei. +'lin!a a unei vieti $%u&iumate, pline !e nepreva$ut (a ost !e !oua ori!etinut politi&, &alu'ar, !ia&on la itropolie, mun&itor in a%ri&a, &easorni&ar si %i-utier), operasa impresionea$a prin vastitate, prin multitu!inea spe&iilor a%or!ate, prin pro%lemati&a variata,

prin &ura-ul airmarii unor mo!alitati esteti&e noi, so&ante la vremea respe&tiva. Ca poet, a avuttan'ente &u toate &urentele vremii, insa ni&i unul nu si la putut reven!i&a pe !eplin, apartinan!,!eopotriva, romantismului, realismului, sim%olismului, &lasi&ismului, e*presionismului.

LUCIAN BLAGA (189/1961) (u nu strives& &orola !e minuni a lumii a aparut in vol.Poemele luminii, 1919: Curent literar: modernism. erioa!a: interbelica)

u&ian 3la'a se reven!i&a !e la mines&u, &u &are are in &omun vi%ratia la sentimentul&osmi&, iorul metai$i& si e*istenta unui plan ilo$oi& se&un!ar (sistemul !e 'an!ire alilo$oului isi pune amprenta asupra liri&ii sale, asa &um lim%a-ulmetaori& poate i re'asit inilo$oie).

4epre$entant al liri&ii mo!erne (!e&i) al &urentelor literare mo!erne, ale*presionismului, mai ales . ovines&u are o ormula e*&elenta: 5violent mo!ernist si &iare*presionist in !ramele sale, . 3la'a e un antisim%olist in poe$ie5. ituan!u1 pe 3la'a in&a!rul literaturii universale, &riti&ul !e la 5%uratorul5 (in &on!itiile in &are 3la'a a&ea parte!in 'rupul &ola%oratorilor !e a 5an!irea5, in primul ran!), vor%este !espre inluenta orientala'ermani$ata5.

GEORGE BACOIA (188119/7! (lum% a aparut in vol. Plumb, 1916. Curent literar:simbolism. erioa!a: interbelica)

*ponent al sim%olismului n literatura romn;, 3a&ovia &ultiv; re&vent sim%olul &amo!alitate !e surprin!ere a &orespon!en


2/8

romane &u literatura europeana (europeni$area literaturii romane), prin a!u&erea unor noiprin&ipii esteti&e &a autenti&itatea, su%stantialitatea, relativismul, si prin &rearea persona-uluiintele&tual lu&i! si analiti&, in opo$itie evi!enta &u i!eile samanatoriste ale vremii, &are

promovau o !u$ina !e eroi plan'areti. Camil etres&u opinea$a &a literatura tre%uie sailustre$e pro%leme !e &onstiinta, pentru &are este neaparata nevoie !e un me!iu so&ial in

&a!rul &aruia a&estea sa se poata maniesta.Camil etres&u propune o &reatie literara autenti&a, %a$ata pe e*perienta traita a

autorului si rele&tata in propria &onstiinta: a nu !es&riu !e&at &eea &e va!, &eea &e au!, &eea&e inre'istrea$a simturile mele, &eea &e 'an!es& eu. "&eastai sin'ura realitate pe &are o pot

povesti. Ain mine insumi, eu nu pot iesi. +ri&e as a&e eu nu pot !es&rie !e&at propriile melesen$atii, propriile mele ima'ini. u nu pot vor%i onest !e&at la persoana intai.

I.L. CARAGIALE (18/21912! (+ s&risoare pier!uta a ost s&risa in 188?. Curent literar:realism criticerioa!a: antebelica)

.. Cara'iale este &onsi!erat, pana asta$i, &el mai mare !ramatur' al literaturii romane.l oera, prin intrea'a sa opera, o ima'ine &omple*a asupra so&ietatii romanesti !in se&olul alBlBlea, &are &apata valoare eterna si este !e o a&tualitate vie prin surprin!erea !ateloresentiale pentru spiritul romanes&. Cara'iale este sin'urul s&riitor !in unimea5 &u o operarealista, &el mai an&orat in realitatile so&ialistori&e si politi&e ale vremii sale. +pera luiCara'iale se &ara&teri$ea$a in primul ran! prin &omi&, !ar a s&ris si o !rama Dapasta, &eea &einseamna &a tra'i&ul nu ii era strain. Ae asemenea nuvelele realiste, !ar &are au si elementenaturaliste, pre&um n vreme !e ra$%oi, + a&lie !e aste, a&at au o temati&a tra'i&a. e

poate &onsi!era pe %una !reptate &a a&ela &are are vo&atia &omi&ului nu poate sa nu o ai%a si pe

&ea a tra'i&ului."IRCEA ELIADE (19071986! (aitreEi a aparut in 19##, roman modern s%biecti&' ale)erientei. erioa!a: interbelica)

" ost una !in &ele mai autori$ate personalitati in istoria reli'iilor, a tinut &ursuri la &elemai importante universitati !in uropa si "meri&a. "&tivitatea !e s&riitor a lui ir&ea lia!eeste oarte %o'ata iin! al&atuita !in romane, povestiri, eseuri, -urnale. ulte !intre &ele maiimportante povestiri au un pronuntat &ara&ter antasti&: a ti'an&i5, e stra!a antuleasa,n &urte la Aionis, !e a&eea autorul a ost &onsi!erat &el mai repre$entativ s&riitor roman !e

pro$a antasti&a. Aintre romanele lui ir&ea lia!e remar&am: aitreEi, Dunta in &er,4omanul a!oles&entului miop.

"IHAI E"INE$CU (18/01889! (&risoarea a aparut in 1881 in Convor%iri literare,lossa a aparut in 188# in primul volum !e versuri al lui mines&u, +!; (n metru anti&) aaparut in 188# in primul volum !e versuri al lui mines&u, u&ea;rul a aparut in 188# in"lmanaul o&iet;tii "&a!emi&e 4omnia -un;. Curent literar: romantism. erioa!a:antebelica)

. mines&u, &a s&riitor, sa situat el insusi in &ate'oria romanti&ilor: 5u raman &eamost: romanti&5 (in poe$ia u nu &re! ni&i in eova). n &iu!a a&estei erme airmatii, in&reatia marelui s&riitor e*ista o a !oua &omponenta &lasi&a, relieata prin pretuirea artei


3/8

anti&e, prin promovarea i!ealurilor, prin aspiratia &atre pere&tiune si e&ili%ru. Ae apt, !a&a in&ontinut mines&u este romanti&, in orma el este proun! &lasi&. oetul avea o %un; e!u&aieilosoi&;, opera sa poeti&; iin! inluenat; !e marile sisteme ilosoi&e ale epo&ii sale, !eilosoia anti&;, !e la Fera&lit la laton, !e marile sisteme !e 'n!ire ale romantismului, !e

teoriile lui "rtur &openauer, mmanuel Gant.GEORGE CALINE$CU (1899196/! (ni'ma +tiliei a aparut in 19#8, roman realist deti) bal*acian. erioa!a: interbelica)

eor'e C;lines&u este o personalitate plurivalent;, !e orma


4/8

Ain&olo !e a&east; se'mentare a &rea


5/8

CO$TACHE NEGRUZZI (18081868! ("le*an!ru apusneanul a aparut in+acia literara,18?0. Curent literar: romantism. erioa!a literara: )aso)tism)

"&tivitatea literar; a lui Costa&e De'ru$$i poate i mp;r


6/8

ION CREANGA (,04/,00-! (ovestea lui Farap"l% a ost s&risa in 1977. Curent literar:realism. erioa!a: antebelica)

a 1 martie 18#7, !upa marturisirea proprie, se naste la Fumulesti in tinutul Deamtului,on Crean'a, primul !in &ei opt &opii ai amiliei si &are va !eveni una !in i'urile %oemei

iesene (Tu!or Iianu), un &lasi& al pro$ei romanesti. eriplul s&olilor si ima'inea primei varstesunt re!ate in &uprinsul3mintirilor din copilarie. +mul matur, preot ara vo&atie, institutor!aruit, prieten a!evarat, este un nostal'i& &are a&e a$ !e ne&a$. Crean'a s&rie o serie !emanuale s&olare prin &are &ontri%uie la reormarea invatamantului romanes& si isi &asti'areputatie in &er&urile proesorilor. Aupa &e il &unoaste pe . mines&u, in&epe sa s&rie

povestiri, iar Soacra cu trei nurorieste primul te*t &itat la &ena&lul unimea si apoi pu%li&at inrevista Convorbiri literare!Crean'a se stin'e !in viata in $iua !e #1 !e&em%rie 1889.

+pera sa literara &uprin!eun roman:3mintiri din copilarie0 povestiri: Mos &on #oata,Povestea unui om lenes, &nul si camasa0 %asme: Povestea lui *arap 3lb, Povestea porcului,Fat Frumos0 o nuvela:Mos )echi7or Cotcariul!

Cel mai &omple* !intre %asmele lui on Crean'a, Povestea lui *arap3lb, a aparut la 1au'ust 1877 in pa'inile revistei Convorbiri literaresi sa impus in &onstiinta 'eneratiilor !e&ititori &a verita%il bildungsroman antasti& al epi&ii noastre (. unteanu).

"ARIN #REDA (,-55/,-06! (orometii a aparut in 19//, 1967.Roman obiecti&.erioa!a:)ostbelica)

Talent nativ !e o or


7/8

iviu 4e%reanu este &onsi!erat &reatorul romanului romanes& mo!ern, intru&at 5on5este privit &a 5&ea mai puterni&a &reatie o%ie&tiva a literaturii romane.

"paritia lui 4e%reanu in literatura il situea$a intre tra!itie si inovatie. iviu 4e%reanuin&eie epo&a literaturii semanatoriste si poporaniste !ominata !e i!ilism si &ompasiune, si

!es&i!e un !rum nou, in &are s&riitorul a asimilat si sa inte'rat vi$iunii europene !ominante.

+pera sa &uprin!e nuvele (>ramantari, olanii, arturisire, 4auiala,Catastroa), romane (on, a!urea span$uratilor, "!am si va, Ciulean!ra, orila,"man!oi), piese !e teatru (Ca!rilul, li&ul, "postolii).

"parut in anul 1920, romanul on raspun!e &erintei mo!ernismului lovines&ian !esin&roni$are a literaturii romane &u &ea europeana. o!ernismul romanului re$i!a in&omple*itatea &onstru&tiei narative, in multitu!inea planurilor !e a&tiune si in numarul mare !e

persona-e (80).

"IHAIL $ADOEANU (,006/,-7,! (3alta'ul a aparut in 19#0, roman realist' obiecti&.erioa!a: interbelica!

iail a!oveanu nu este un roman&ier !e tip mo!ern, &i un mare povestitor &are 1aavut &a spirit tutelar pe on De&ul&eH s&rie o pro$a liri&a, este un s&riitor !es&riptiv. a!oveanunu !es&rie o epo&a in mo! realist, &i o evo&a in &ip romanti&, avan! &a prototip 5rapso!ul5, !arapelan! ne&ontenit la 5amanuntul5 realist, respe&tan! !oua mari prin&ipii ale realismului:veri!i&ul si verosimilul.

upratema operei sale este natura: ni&io opera sa!oveniana nu poate i &omentata ara reerinte!e su%stanta la mo!alitatea in &are natura isi a&e simtita pre$enta (in mo! o%isnuit, se spune&a, la a!oveanu, natura a&ompania$a starile !e spirit ale persona-elorH (5pi&tural5, 5mu$i&al5).

Teme ma-ore pre!ile&te: istoria evo&ata le'en!armitolo'i& (5Crean'a !e aur5, s.a.),epopei& (5>ratii !eri5, s.a.) (in numeroase romane)H natura (5Tara !e !in&olo !e ne'ura5,5Doptile !e an$iene5, s.a.)H ovines&u il apropie pe a!oveanu !e 5s&oala venetiana5 a

peisa-ului $u'ravit in tonuri &al!e si voluptoase: 5 "rta lui a!oveanu este sen$ationala si liri&aH!e ai&i a%u$ul a!-e&tivului5 (5Criti&e5, 1909)H viata so&iala (53alta'ul5, 5Fanu "n&utei5 s.a.):transumanta J viata satului, ai!u&ia, %oierimea, viata oraselor mi&i si altele (5>loare oilita5,

5o&ul un!e nu sa intamplat nimi&5, 5"pa mortilor5 s.a.).

IOAN $LAICI (,080/,-59! (oara &u noro& a aparut in 1881, n%&el1 realist1')si:olo;ic1. erioa!a: antebelica!

oan lavi&i sa nas&ut la 18 ianuarie 18?8 in &omuna iria !e lan'a "ra!. tu!enturmea$a Areptul &a stiinta la 3u!apesta si Iiena. rese!inte al o&ietatii tu!entilor 4omani4omania una!in Iiena il &unoaste pe iai mines&u, !e &are va ramane le'at pe viata

printro sin&era prietenie. ntre 18721881 este &ole' !e re!a&tie la $iarul Timpul &umines&u si Cara'iale. n anul 1882 aste ales mem%ru &orespon!ent al a&a!emiei e&tia

stori&a. e stin'e !in viata in $iua !e 17 au'ust 192/.


8/8

4omanul ara, aparut in 189? in revista Ia!ra (oileton) si in 1906 in volum. l!esemnea$a pe lavi&i !rept un !es&i$ator !e !rumuri in unor persona-e ample in me!iulrealist al $u'ravirii tar'ului transilvanean. Ae asemenea o%servan &a lavi&i a pus %a$ele prina&est roman, anali$ei psiolo'i&e.

n 1881 pu%li&a volumul Dovele !in popor. "&este nuvele sunt &ara&teri$ate printemati&; variat;: evo&area satului transilv;nean &u mentalitatea =i via

Documents

Introduceri