79
VOCABULARIO ESPAÑOL-RUMANO (ANEJO AL MANUAL DE ESPAÑOL) PRESCURTĂRI UTILÍZATE ÎN ACEST VOCABULAR aje. alguna cosa adj. adjectiv adv. adverb alg. alguien om. americanism cj. conjuncţie comp. comparativ- ii, verb care diftonghează /. de gen feminin ¡ig. figurat imp. impersonal inc. verb incoativ inj. infinitiv intr. verb intranzitiv loc. locuţiune m. de genul masculin n. neutru pas. pasiv pi. plural prp. prepoziţie s. singular sub. substantiv subj. subjonctiv sup. superlativ tr. verb tranzitiv v. verb INDICAŢII ~ Acest semn substituie, în cadrul explicaţiei, cuvîntul titlu. De exemplu: gana, poftă; de buena -~ de bunăvoie. * Indică verbele complet neregulate, a căror conjugare se află explicată în lecţiile manualului. NOTE Din cauza spaţiului restrîns, numeralele şi pronumele au fost omise din vocabular. La substantivele masculine care se termină în —o şi la cele feminine care se termină în —a nu s-a mai menţionat genul. Nu s-a trecut indicaţia „verb" în dreptul cuvintelor respective din vocabular, deoarece acestea se disting uşor după terminaţii şi traducere. Cuvintele aproape identice cu corespondentele lor romîneşti nu au fost trecute în vocabular; exemple: observar, academia. în general nu s-a trecut indicaţia „substantiv"; în schimb s-a menţionat „adjectiv" şi „adverb". In caz că dintr-o familie de cuvinte s-a dat verbul, nu s-au mai dat şi substantivul şi adjectivul format de la aceeaşi rădăcină.

Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

  • Upload
    ioanyy

  • View
    227

  • Download
    33

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

VOCABULARIO ESPAÑOL-RUMANO(ANEJO AL MANUAL DE ESPAÑOL)PRESCURTĂRI UTILÍZATE ÎN ACEST VOCABULARaje. alguna cosaadj. adjectivadv. adverbalg. alguienom. americanismcj. conjuncţiecomp. comparativ-ii, verb care diftonghează/. de gen feminin¡ig. figuratimp. impersonalinc. verb incoativinj. infinitivintr. verb intranzitivloc. locuţiunem. de genul masculinn. neutrupas. pasivpi. pluralprp. prepoziţies. singularsub. substantivsubj. subjonctivsup. superlativtr. verb tranzitivv. verb

INDICAŢII~ Acest semn substituie, în cadrul explicaţiei, cuvîntul titlu. De exemplu: gana, poftă; de buena -~ de bunăvoie.* Indică verbele complet neregulate, a căror conjugare se află explicată în lecţiile manualului.

NOTEDin cauza spaţiului restrîns, numeralele şi pronumele au fost omise din

vocabular.La substantivele masculine care se termină în —o şi la cele feminine care

se termină în —a nu s-a mai menţionat genul. Nu s-a trecut indicaţia „verb" în dreptul cuvintelor respective din vocabular, deoarece acestea se disting uşor după terminaţii şi traducere.

Cuvintele aproape identice cu corespondentele lor romîneşti nu au fost trecute în vocabular; exemple: observar, academia.

în general nu s-a trecut indicaţia „substantiv"; în schimb s-a menţionat „adjectiv" şi „adverb".

In caz că dintr-o familie de cuvinte s-a dat verbul, nu s-au mai dat şi substantivul şi adjectivul format de la aceeaşi rădăcină.

Page 2: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

Aa prp. la, spre, pînă, în, peabajo adv. jos, în jos ; rio~ perîuînjosabandonar a părăsi, a abandonaabanico evantaiabarcar a cuprinde; a conţineabedul m. mesteacănabeja albinăabeto bradabierto adj. deschisabismo abisablandar a înmuiaabofetear a pălmuiabogado avocataborrecer inc. a urî; a detestaabrazo îmbrăţişareabrigar a adăposti; a ţine cald, aacoperiabrigo adăpost; pardesiuabril aprilieabrir a deschideabrumador covîrşitor, copleşitorabsorto absorbitabstenerse a se abţineabsurdo adj. absurdabuelo bunicabundar a abunda, a fi din belşugabundante abundent, copiosaburrir a plictisiacá adv. aici, colea; comp. más ~mai încoace, mai aproapeacabar a termina; ~ de -j- v. inj.tocmai -f v.acacia salcîmacallar a reduce la Iacereacariciar a mîngîiaacarrear a cauzaacaso sub. întîmplare ; por ~ dinîntîmplare ; arii', poate (dubitativ),oare '(interogativ) ; loc. por si ~pentru orice eventualitate, cineştieacción /. acţiuneacechar a pîndiaceite m. ulei, untdelemnaceituna măslinăacequia şanţ, canalacera trotuaracerca de loc. adv. despreacercar(se) a (se) apropia

Page 3: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

acero oţel; jig. sabieacertado îndemînatic; iscusitacertar (/. a nimeriacierto reuşită ; ţig. dibăcie; prudenţăaclarar a lămuri, a explicaacoger a primiacogida primireacometer a asalta, a înfruntaacomodar a aranja; a potrivi;~ se a se împăca cuacompañar a însoţiacompasado cadenţataconsejar a sfătui •acontecer inc. a se întimplaacontecimiento evenimentacopio colectareacorazado cuirasatacordar(se) d. a (-şi) amintiacosar a grăbi; a fugăriacostumbrar(se) a (se) obişnuiacrimonia acrime; jig. severitateactitud /. atitudineactuar a acţiona, a activa, a faceacuático adj. acvaticacudir a veni; a recurgeacuerdo amintireadecuado adj. adecvat; favorabil484adelantar a înainta, a trece înainteadelante adv. înainteademán m. gest, atitudine, ţinutăademás adv. în afară (de), pe lingăaceastaadherencia aderenţăadición /. adunareadicto adj. ataşatadiestrar a dresa, a instruiadiós adioadivinanza ghicitoareadivinar a ghiciadjetivo adjectivadjudicar a acorda, a conferiadjunto adj. alăturat, adjunctadmirable admirabiladmitir a admiteadonde adv. unde, încotroadormir intr. a adormiadornar a împodobiadquirir a căpăta, a achiziţionaadrede adv. anume, expres

Page 4: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

aduana vamăadvertir a avertizaaéreo adj. aerianafable adj. drăguţ, amabilafán in. osteneală, strădanie; dorin-ţă arzătoareafeitar(se) a (se) rade, a (se) bărbieriaficionado amatorafilar a ascuţiafortunado adj. norocosafrancesado franţuzitafuera adv. (în) afară; /. pi. împre-jurimiagosto augustagotar a epuizaagradable plăcuiagradar a place.agradecer inc. a mulţumiagrado plăcere, poftăagravio insultăagregar a adăugaagreste adj. rustic; sălbaticagricola adj. agricolagua apăaguantar a suporta, a înduraaguardar a aşteptaaguardiente m. ţuică, rachiuagudo adj. ascuţit; pătrunzătoráguila acvilă, vulturaguja acahí adv. acoloahogar a sufocaahora adv. acum; ~ bien ori, însă;por ~ deocamdatăahornar a băga în cuptorahorrar a economisiahuyentar a goni, a alungaairado irita taire m. aeraireado adj. aerisitaislado adj. izolataislamiento izolareaislar a izolaajedrez in. şahajeno străinajo usturoiajustara angaja (funcţionar) : a ajustaala aripăalabanza laudăalabar a lăuda

Page 5: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

alacrán m. scorpionalameda a le ieálamo plopalarde m. paradăalarido strigăt, ţipătalbanii m. zidaralbaricoque m. caisăalbedrio arbitru; libre ~ voie, ca-priciualbo adj. alb (poetic)álbum m. albumalcalde m. primar; judecătoralcance m. indemînă; loc. al ~ dealg. la îndemîna cuivaalcanzar a ajunge, a atingealcornoque m. arbore de plută485aldea comună, satalegrar(se) a (se) bucuraalegre adj. vesel, vioialegría veselie, bucuriealejar(se) a (se) îndepărtaalemán germanalentar d. a încurajaalerta alarmăalfiler m. ac cu gămăliealfombra covoralforjas sub. pi. desagialgo ceva; adv. puţinalgodón m. bumbacalguacil m. poliţai, jandarmalguien cinevaalguno adj. vreun; pi. cîţivaalhelí m. micşuneaalistar a înrola, a angajaaliviar a uşuraaljibe m. cisternăalma sufletalmacén ni. magazin, magaziealmacenar a înmagazinaalmendro migdalalmíbar m. siropalmidón m. amidonalminar m. minaretalmirantazgo amiralitatealmirante ni. amiralalmohada pernăalondra ciocîrliealpargata opincă, sandaalquilar a închiria

Page 6: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

alrededor adv. împrejur; sub. pi.împrejurimialtercado gîlceavă, ceartăalto adj. înaltaltura înălţimealudir a lace aluzie -alumbrar a luminaalumno elev, cursantalzar a ridicaallá adv. acolo; comp. más ~ maiîncolo, mai departeallende adv. dincolo deallí adv. acolo;' jig. atunciama gospodinăamable amabil, drăguţamanecer inc. a se face dimineaţăamante adj. iubitoramapola macamar a iubiamargo adj. amaramarillo adj galbenambos adj. pi. amîndoi, ambiiamenaza ameninţareamericana haină, vestonametralladora mitralierăamigo amic, prietenamistad /. amiciţie, prietenieamo stăpînamonestación /. dojana, admonestareamor ni. amor, dragosteamparo adăpostampliar a măriamplio adj. amplu, vastamueblar a mobilaánade í/¡. răţoianálisis /. analizăanalizar a analizaanaquel m. raftancla ancorăancho adj. larganchura lărgimeandamio schelăandar* a umblaandén m. peronandino adj. din munţii Auziandrajo zdreanţăanecdota anecdotă, snoavăanejo, adj. anex, alăturaianexión /. anexareanguila tipar

Page 7: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ángulo unghi; colţangustia nelinişteanhelar a năzuianhelo năzuinţăanillo inelanimal m. animal486ánimo spirit; curajanoche adv. ieri seară, asearăanochecer a se inopiaanonadar a distruge, a nimiciansioso neliniştit; fig. avid, nerăbdătorantaño adv. odinioarăante prp. înainte, în iatăanteayer adv. alaltăieriantelación /. anticipaţieantemano adv. dinainteanteojo lunetă; pi. ochelariantepasado strămoşantes adv., prp. înainte; ~ de ¡tablar(mai) înainte de a vorbi; dosdías ~ cu două zile înainteanticario anticariatanticuado învechitantigüedad /. antichitate, vechimeantiguo adj. vechi, anticantojadizo adj. capriciosantorcha torţăantro grotăañadir a adăuga, a înnădiaño an; ~ nuevo anul nouañoranza regret, dorapagar a stingeaparador m. bufet, dulapaparecer inc. a apăreaapartado adj. îndepărtat; sub. sec-tor poştalapartar a îndepărta, a separaaparte adv. aparte, distinctapegado adj. ataşatapego ataşamentapellido nume (de familie)apenas adv. abiaapertura deschidereapesadumbrar a întristaapetito poftă de mineareapiadar a înduioşa, a se înduraápice m. culme, vîrf; fig. amănuntaplastar a striviaplazar a amina

Page 8: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

aplicado adj. silitorapoderar(se) a pune stăpînireapodo poreclăaportación /. aport, contribuţieaposento odaieapostar d. a pune prinsoareapoyar a sprijiniapreciara aprecia, a stima, a consideraaprender a învăţa; ~ de memoriaa învăţa pe dinafarăaprendiz m. ucenicapresar a capturaapresurar(se) a (se) grăbiapretar d. a strínge; me aprieta elzapato mă strînge pantoful; fig.a se înteţi: la lluvia aprietaaprisa adv. iuteapropiar a însuşiaprovechar a- folosi; ~ aje. a pro-fita de cevaaproximar(se) a (se) apropiaapuesta prinsoareapuntar a nota; a ţinti; fig. a sufla(la teatru)apunte m. notă, însemnareapurar a purifica; a termina; fig.a se supăra; am. a se grăbiaquel adj. acelaqui adv. aici, acum; he ~ iatăárabe adj. arabarado plugaraña păianjenarar a araarbitro arbitru ; stăpînárbol m. arbore, copacarca ladă; casă de baniarcilla argilăarcipreste /«.arhiepiscoparco arc; ~ iris curcubeuarchipiélago arhipelagarchivo arhivăarder a ardeardiente adj. arzătorardilla veveriţăárea arie, suprafaţă487arena nisiparenque m. scrumbieargelino algerianargüir a argumenta, a discuta

Page 9: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

argumento subiect, argumentarma armăarmada flotă ; escadrăarmario dulaparrabal m. mahalaarraigar a prinde rădăciniarrancar a smulge (din rădăcini)arrapiezo zdreanţăarrasar a distruge, a nimiciarrastrar a tîrîarrebatar a smulgearredrarse a se intimida, a da înapoiarreglar a aranjaarremeter a atacaarreo hamarrepentirse a se căiarriba adv. sus; río ~ pe rîu în susarriesgar a riscaarrollar a răsuci, a înfăşurăarrojar a aruncaarroyo pîrîuarroz in. orezarrugar a încreţiarte m. -pi. f. artă; malas ~ s vicle-şuguri; por ~ de birlibirloque închip magic, hocus-pocusartesano meşteşugarasado fripturăasalariado salariatasamblea adunare; la — Nacionalasar a frigeascender d. a se urcaasco greaţă, dezgust; dar ~~ a pro-voca greaţă, repulsie, scîrbăascua tăciune, jeraticasemejar a semăna, a păreaasesino asasinasestar a da (o lovitură)así adv. astfel, aşaasiento loc; tomar ~asignar a alocaasimismo adv. deasemeni, la felasno asinasociación /. asociaţieasolar d. a devasta, a pustiiasomar a apărea; ~ se a la ventanaa se ivi la fereastrăasombrar a uimi, a miraasombro uimireasombroso uimitor

Page 10: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

aspa aripă de moarăasqueroso dezgustătorastilla aşchie, frînturăastillero şantier navalastucia viclenieastuto vicleanasueto repaus, concediuasustar a speriaatar a legaatardecer imp. inc. a se înseraataúd ni. coşciugatención /. atenţieatender d. a îngrijiatento atentaterido ţeapăn de frigaterrar a îngroziatormentar a tortura, a chinuiatraer* a atrageatrás adv. înapoi, în urmăatraso înapoiereatravesar d. a traversaatreverse a îndrăzniatronador adj. asurzitoratropello încălcare, violare; ofensăatroz adj. atroce, cumplitaturdir a zăpăciaudacia îndrăznealăaudaz adv. îndrăzneţauge ni. avíntaugurio urareaullar a urlaaumentar a creşte, a spori, a măriaumento spor, creştereaún ad v. î ncă483aunque cj. deşiauricular in. receptor (telefon)ausencia absenţăausentarse a absenta, a lipsiausente adj. absentaustral adj. din emisfera sudicăauto decret judecătoresc; pi. proces;loc. — de fe pedeapsă publică apli-cată de tribunalul inchiziţiei; ~sacramental piesă dramatică cusubiect religiosautomóvil m. automobilauxiliar a ajutaavance m. înaintareavanzar a înainta, a avansa

Page 11: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

avaricia zgîrcenieave /'. pasăreavellana alunăavena ovăzavenida bulevardaventurero aventurierbable m. dialect asturianbabor in. babordbacalao morun, batogbáculo toiag, bastonbachiller ?/;.. bacalaureat, absolventbahía radă, golfbailar a dansabailarín m. dansator, balerinbaile in. dans, balbajar a coborîbajel m. corabie, vasbajo adj. scund; jos; prp. dedesubtul~ los árboles; adv. hablar ~ avorbi încetbala glontebalance in. bilanţbalanza balanţă, cîntarbalde adv. de ~ degeaba; en ~ învanavergonzar d. a se ruşinaavería avarieaveriguar a cerceta, a verificaavestruz m. struţavezar(se) a (se) obişnuiaviación /. aviaţieavivar a înteţi, a învioraayer adv. ieriayuda ajutorayunar a postiayuntamiento primărie, consiliu mu-nicipalazada sapă, hîrleţazar in. hazard; nenorocireazaroso adj. nefericitazogue m. argint viu, mercurazote in. biciazúcar in. zahărazucena crinazufre m. sulf, pucioasăazul albastruBbaldío viran (teren) ; zadarnicbaluarte in. bastionballena balenă

Page 12: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

bambolear a oscila, a se clătinabancal in. strat, răzorbanco bancăbandera drapelbañar(se) a (se) scăldabaño baie, cadăbarato ieftinbarba barbăbarbaridad /. enormitate, gogomăniebarbarie /. barbarie, sălbăticiebarca barcăbarco vas, vaporbarniz m. lac (pictură) ; smalţbarraca colibă ; baracăbarranco prăpastiebarrer a mătura489barriga pînteccbarrio cartierbarro noroibase /. bază, fundamentbastante adv. destul, îndeajunsbastar a fi suficient, a ajungebastidor m. culisăbasura gunoibata halat, capodbatalla bătăliebatir a batebatuta baghetăbaúl m. cufărbautismo botezbeber a beabebida băuturăbeca bursăbeldad /. frumuseţebelga belgianbelleza frumuseţebello frumosbellota ghindăbencina benzinăbendecir* a binecuvîntabergantín m. velier de tip bergantínbermejo roşcatberrear a bebăi; a rage, a răcnibesar a sărutabeso sărutbestia animalbetún m. păcură, asfalt; cremă deghetebien m. binele, pi. bunuri; adv.

Page 13: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

bine; ~ estar bunăstare ; — hechorbinefăcător; ~ venida bun venitbigote m. mustaţăbillete m. biletbiombo paravanbirlibirloque vezi: artebisabuelo străbunic, strămoşbisiesto adj. bisectbizco adj. saşiubizcocho biscuitblanco adj. alb; sub. ţintăblando adj. moale, suav, dulceblusa bluză; haină de marinarboca gură; loc. a ~ de noche înasfinţit; ~ abajo culcat pe burtă;— arriba culcat pe spateboceto schiţăbochorno arşiţă, zădufboda nuntăbodega beci, cramăbofetada (lovitură de) palmăbofetón m. (vezi: bofetada)boina bascăbola bulgăre; bilăbolsillo buzunarbomba bombă; pompăbombardeo bombardamentbombilla becbonaerense adj. din Buenos Airesbondad /. bunătatebonito drăguţ, simpaticbordado broderiebordón ni. fig. refrenborrachera beţieborracho adj. beat, beţivborrar a şterge; goma de ~ gumăborrasca furtunăborrico măgarbosque ni. pădurebota gheatăbote m. barcăbotella sticlăbotica farmaciebotón m. nasturebóveda boltăbramar a mugibrazo braţbrecha breşăbreve scurtbribón ni. şnapan, hoţoman

Page 14: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

broma glumăbromear a glumibrotar a se ivi, a ţîsnibrujo vrăjitorbrújula busolă490bruma ceaţăbruñido lustruit, bronatbueno adj. bunbuey m. boubufanda fularbuho bufniţăbuitre m. vulturbullir a clocoti; a forfotibuque m. vapor, vasburgués adj. burghezCcaballero domn; cavaler, călăreţ;loc. ~ andante cavaler rătăcitorcaballo cal; ~ de vapor cal puterecabana cabanăcabecear a clătina din cap; a moţăicaber* a încăpeacabeza capcable in. cablu, odgoncabo ţintă, capăt; caporal; loc.al ~ la capătul; al ¡in y al ~în cele din urmă; de ~ a~ saude ~ a rabo de la un capăt laaltul; llevar a~ a duce la bunsfîrşitcabra caprăcacerola cratiţăcachimba am. pipăcacho bucatăcada adj. fiecare; — cual, ~ uno fie-cinecadena lanţ; ~ perpetua osiridă peviaţăcadera şoldcafé ni. cafea, cafeneacafetal ni. plantaţie de cafeacaída căderecaja cutie; casă (de plăţi)cajón m. sertarcal /. var; ~ muerta var stinscalaña teapă, calitatecalavera hîrcăburla batjocură; loc. de ~ s înglumă; hacer ~ de alg. a-şi bate

Page 15: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

joc de cinevaburlador m. libertin; zeflemistburó birou; organizaţieburocracia birocraţieburro măgarbuscar a Căutabutaca fotoliubuzón ni. cutie poştalăcalcetín m. ciorap, şosetăcaldera cazancaldo supă (de carne)calefacción /. încălzirecalentar a încălzicalentura febrăcalidad /. calitatecálido adj. ca ldcaliente adj. cald, încălzitcalifa ni. califcaliza calcarcalor ni. căldurăcaluroso adj. călduroscalvo chelcalzar(se) a (se) încălţacalzón m. chilot; am. pantaloncallar a tăceacaile /. stradăcama patcámara cameră: ~ de Comercio, ~~de. diputados; aparat: ~ fotográficacamarada in. tovarăşcamaranchón ni. mansardăcamarero chelner, ospătarcamarilla camarilă, clicăcamarote in. cabinăcambio schimb; en ~ în schimbcamello cămilăcaminante ni. călător, drumeţcaminar a umbla, a merge, a călă-tori491camino drumcamorra disputacampana clopotcampeón ni. campioncampesino ţărancampo címpcan in. cîinecanario canarcanasta coşcanción /. cínico

Page 16: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

cancha am. teren de sportcandado lacătcandente adj. arzător: incandescentcandor in. candoare; nevinovăţiecanela scorţişoarăcangrejo raccanje ni. schimbcansado obositcansancio obosealăcantante s.m. cîntăreţcántaro urciorcantera carieră (de piatră, de nisip)cantidad /. cantitatecanto cîntcaña trestie; ~ de azúcar trestie dezahărcáñamo eînepăcaño tubcañón m. tuncaos m. liaoscapa mantie; strat; păturăcapataz m. şef de echipă, vătafcapaz adj. capabilcapital m. capital; /. capitalăcapricho capriciu, moftcapricha glugăcara faţă; toc. — a — faţă în faţă; echaren ~ a arunca în faţă, a reproşacaracol ni. melccarácter ni. (pi. caracteres) caracter¡caramba! la naiba!carbón in. cărbunecarcajada hohot de rîscárcel /. închisoarecardo ciulincarecer a fi lipsitcarestía lipsă, scumpetecarga încărcăturăcargar a încărcacargo funcţie, însărcinarecariño afecţiunecarne /. carnecarnero berbeccarnicería măcelăriecaro scumpcarpa crapcarpintero dulghercarrera cursă; ~ armamentista cursaînarmărilorcarretera şosea

Page 17: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

carro carcarta scrisoare; ~ credencial scri-soare de acreditarecartearse a corespondacartel ni. afişcartera servietăcasa casăcasar(se) a se căsătoricascabel m. clopoţel, zurgălăucascara coajăcasco cascăcasero adj. casniccasi adv. aproape...; cam...casilla căsuţă; ~ postai căsuţă poş-talăcaso caz; loc. hacer— a face cazcastellano castilian, spaniolcastigar a pedepsicastizo adj. neaoş, get-begetcasualidad /. întîmplarecauce in. albia rîuluicaución /. cauţiunecaucho cauciuccaudal in. debit, bogăţiecausa cauzăcautivar a captivacauto adj. prudentcavar a săpa492cavidad /. cavitatecavilar a reflecta, a se gíndicayado toiag, bîtă. eîrjăcaza vînăt.oare; ~ mayor vinal ma-re, ~~ menor vinal miccazador m. vînător; — furtivo bra-conier«azar a vina; fig. a prindecazurro nesociabil, încuiatcebada orzcebar a îngraşă (animale)cebolla ceapăcebra zebrăceder a cedacedro cedrucédula ţidulă, biletcegar (/. a orbiceja sprinceanăcelda celulă, chiliecelebrar a celebra, a aniversa, asărbători

Page 18: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

célebre adj. celebrucelo zel; pi. geloziecena cinăcenicero scrumierăcénit m. zenitceniza cenuşă, scrumcesno recensămîntcentavo centimă (monedă americană)centella scînteiecentinela ni. sentinelăcenturia secolceño încruntarecepillo periecera cearăcerca adt'. aproapecercanía apropiere; pi. împrejurimicercano adj. apropiat; ~ OrienteOrientul apropiatcerciorar(se) a asigura, a încredinţacerco cerc ; încercuirecerdo porccerebro creiercereza cireaşăcerilla chibritcerner d. a cernecero zerocerradura broască (de usă)cerrajero lăcătuşcerrar d. a închide. ~ eon llave aînchide cu cheia, a încuiacerro deal. înălţime, colinăcerrojo zăvor, ivărcertamen m. concurscerteza certitudine, siguranţăcertidumbre /. vezi: certezacervecería berăriecerveza berecesar a încetacese /)i. încetarecésped m. pajişte, gazoncesto coş, panercid in. domn (în vechime)ciego adj. orb; loc. a~ as orbeşte,pe dibuitecielo cerciencia ştiinţăcierto adj. oarecare ; Joc. por ~ desigurciervo cerbcigarra greiercigarrillo ţigară

Page 19: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

cigüeña barzăcima vîrf, culme: loc. dar ~ aterminacinta panglică; ~ magnetofónica ban-dă de magnetofonciprés m. chiparosciruela prunăcirujano chirurgcisne m. lebădăcita întîlnireciudad /. oraşciudadano cetăţeancizaña zîzanieclamar a chema, a strigaclarín m. trompetăclaro adj. clar, limpede; loc. poneren ~ a lămuri493clase /. clasă; felclausura închidereclavar a ţintui, a fixa, a bate încuieclavel m. garoafăclavo cuiclérigo clericclueca cloşcăcobarde laşcobertizo şoproncobijar a acoperi; ~ se a se aciuicobrar a încasa;— ánimo a căpătacurajcobre m. aramăcocina bucătăriecocinero bucătarcoco cocos, nucă de cocoscocodrilo crocodilcoche m. trăsură; maşină; vagoncodo cotcoger a apuca, a prinde, a luacohete m. rachetăcojear a şchiopătacojín m. pernă elegantăcojo şchiopcok m. coescola coadăcolada şarjă (metalurgie) ; hierrocolado fontăcolchón m. salteacólera miniecolgar d. a atírna

Page 20: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

coliflor ni. conopidăcolmena s tupcolmo culmecolocar a aşeza, a pune, a situacolor ni. culoarecolumpio leagăn, scrîneiobcoma virgulăcomadre /. cumătrăcomarca regiune, ţinutcomedor m. sufrageriecomenzar d. a începecomer a mincacometer a comitecómico actorcomida mineare, masacomienzo începutcomillas pi. ghilimelecomité m. comitetcomo adv. cumcompadecer inc. a compătimicompadre m. cumătrucompañero partener, tovarăşcompañía companiecompás m. compascomplejo complexcomprar a cumpăracomprender a înţelegecomprobar d. a dovedicompromiso angajamentcomunista m. comunistcon prp. cuconcebir a concepeconcejal m. consilier municipalconcertar d. a încheia (un acord)conciencia conştiinţăconcha cochilie, scoicăcondecoración /. decoraţiecondena condamnare, pedeapsaconejo iepureconfesar d. a mărturisiconfiar a încredinţaconfín m. margine, limităconfitería cofetărie, bomboneriecongojar a nelinişticongratular a felicitaconocer inc. a cunoaşteconocimiento cunoştinţăconque cj. aşadar, care va să zicăconquistar a cucericonsejero consilier

Page 21: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

conseguir a reuşi; a atinge (un ţel)consejo consiliu, sfatconsigna lozincăconstipar a răci, a avea guturaiconsuelo mîngîiere, consolarecontar d. a socoti; a povesti; —- cona se bizui pe494contener a reţine; a conţinecontenido conţinutcontento adj. mulţumitcontingencia împrejurarecontorno conturcontra prp. contra; sub. ~ bajo con-trabascontraer* a contractaconvencer inc. a convingeconversación /. conservaţie, discu-ţieconvocatoria convocarecopa cupăcopla cíntec, cupletcopo fulg (de zapada)coraje m. curaj; miniecorazón m. inimăcorbata cravatăcordero mielcordura înţelepciunecoronel ni. colonelcorral m. ogradăcorrea cureacorreo poştăcorrer a alerga; ~ la cortina a trageperdeauacorrida cursă; luptă cu tauricorriente /. curentcorromper a corupecortar a tăiacorte m. tăietură; croialăcortés adj. politicoscorteza scoarţă (de copac), coajăcortina perdeacorto adj. scurtcorzo căprior, cerbcosa lucru, ~ rara lucru uimitor;poca ~ puţincosecha recoltăcoser a coasecosta preţ, cost; coastăcostar d. a costa

Page 22: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

costumbre /. obicei, moravcosturera croitoreasăcrear a creacrecer inc. a creştecreer a credecrepitar .a trosnicrepúsculo asfinţitcrespo adj. creţ, sîrmoscreyente adj. credincioscría creştere; crescătorie: ~ de aves(ganado)criado servitorcriar a creştecriollo creolcrisis /. crizăcristal iii. geam; cristal;-»- azogadooglindăcruel adj. crud, asprucruento adj. crunt, sîngeroscruz /. crucecruzar a încrucişacuaderno caietcuadra grajd; 100 metricuadrado pătratcuadrilla trupă, echipăcuadro tabloucuajado nemişcat; adormit; plincual carecualquier oricarecuando cîndcuantioso considerabilcuanto cît; loc. ~ antes cît mai cu-rînd; en ~ a în ceea ce priveştecuarto cameră; adj. sfert, pătrimecuba putinăcubo găleatăcubrir a acopericucaracha gîndac, şvabcuclillo cuccuchara lingurăcuchillo cuţitcuello gît; guler -cuenca bazin; ~ del ríocuenta socoteală; loc. dar ~ de a dasocoteală de; en resumidas ~ s înconcluzie ; tener en— a ţine în seamă495cuento povestire, basm, poveste;dejarse de ~ s a se lăsa de po-veşti

Page 23: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

cuerda coardă; sloară; loc. dar ~al reloj a întoarce ceasorniculcuerdo adj. înţeleptcuerno corncuero piele (tăbăcită)cuerpo corp; loc. en ~ y alina cutrup şi sufletcuervo corbcuestión /. chestiune, problemăcueva pivniţă, groapă, hrubăcuidado grijă, îngrijirecuidar a îngrijiculebra năpîrcă, viperăculpa vinăcultivo cultură (agricolă)cunibre /. culmecumpleaños m. aniversarecumplir a împlini, a îndeplinicuna leagăncuñado cumnatcura ni. preot; /. cură, tratamentcurar a îngriji, a vindecacursar a studiacursado priceputcurvo adj. curbcúspide /. vîrfcuyo al căruiCHchabacano adj. grosolanchaleco vestăchambergo pălărie bărbătească cuborul marechamizo tăciunechanciller ni. cancelarchanza glumăchaqueta jachetă, haină -charanga fanfarăcharco baltă, băltoacăcharla pălăvrăgeală; discuţiecharlar a pălăvrăgicharlatán in. palavragiu, şarlatanchasquear a tachina; a pocnicheque in. cecchico adj. micuţ; sub. copilchiflar a fluierachile m. am. ardeichillar a ţipachimenea coş, hornchirriar a scîrţîichismear a bîrfi

Page 24: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

chispa seînteiechisporrotear a scapără, a seînteiachiste m. glumă, anecdotăchivo ţapchocaríse) a (se) lovichocolate in. ciocolatăchoque ni. lovitură, şocchorizo cîrnatchorro şuvoichoza colibăchubasco aversă, ploaie scurtăchulo adj. am. frumos; in. fantechupar a sugeI)dable adj. posibildado zar; adj. dat, dăruitdama doamnădanubiano adj. dunăreandanza dansdañar a dăuna, a strica«laño stricăciunedar* a da; loc. ~ salios (un paso,un paseo) a face salturi (un pas, oplimbare) ; ~ gusto a face plă-496cere; ~ las horas a suna orele;— con a găsi; — a conocer a facecunoscut; ~ se por a se socoti,a se da drept...dato informaţiede prp. de, din; cudeambular a hoinări<lebajo adv. dedesubt; prp. ~ de subdebate ni. dezbateredeber a trebui; sub. m. datoriedebidamente aşa cum trebuiedebido adj. datorat, cuvenit; ~ adatoritădecaer* a decădeadecir* a zice, a spune; es ~ vasă-zică, adicădecorado decordecrecer inc. a descreştedechado modeldedo degetdefender d. a apăradefensa apăraredegollar d. a tăia gîtul, a gîtuidejar a lăsa; loc. — de -\- v. inf.a înceta să

Page 25: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

delantal m. şorţdeiante adv. înainte; />/'/'. ~ de. înfaţa, înainteadelantero înainteadelatar a denunţadeleitar a desfătadelgado slab, subţiredelinquir a comite un delictdemás adj. rămas; Io ~ restul; pi.ceilalţi, los ~ hombres ceilalţi oa-meni; adv. por't~ inutil; prisos.demasiado ad\'. prea, prea multdemoler d. a dărîmademora întîrziere; loc. sin ~ ne-intîrziat, fără zăbavădentro adv. înăuntru; por ~ pe di-năuntru; prp. ~ de in, peste (timp)deponer* a depunedeporte m. sportdeportista m. sportivdeportivo adj. sportivderecha adj. dreapta; loc. a la ~la dreaptaderecho s. drept, Facultad de ~Facultate de dreptderramar a vărsaderretirse a se topiderribar a dărîmaderrocar a răsturna, a dărîma-derrota înfrîngerederrumbarţse) a (se) prăbuşidesabrochar a descheiadesacostumbrar(se) a (se) dezobişnuidesafiar a sfidadesafío sfidaredesagradable adj. neplăcutdesahogo uşuraredesalentar d. a descurajadesamparo părăsiredesaparecer inc. a dispăreadesarraigar a dezrădăcinadesarrollo dezvoltare, desfăşuraredesasosegar d. a neliniştidesatar a dezlegadesatinar tr. a tulbura, a ameţi, azăpăci; intr. a spune neroziidesayuno micul dejundesbaratar a strica; a risipidescalabrar a răni, a sparge capuldescalzo adj. desculţ

Page 26: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

descansar a se odihnidescarado adj. neobrăzatdescargar a descărcadescender d. a coborîdescompuesto descompusdesconfianza neîncrederedesconocido necunoscutdescuajar a smulge (plante)descubrimiento descoperiredescuidar a neglijadesde prp. de la, de, după; loc. ~luego bineînţeles;'~ hace de (timp)~ liace tres años de trei ani32497desdén m. dispreţdesdeñar a dispreţuldesdicha nenorociredesear a doridesechar a exclude; a respingedesembarco debarcaredesembocar a se vărsa (rîu)desempeñar a juca;~ un papel ajuca un roldesencadenar a dezlănţuidesenfadar (se) a (se) înveselidesengañar a deziluzionadesenlace m. dezlegare, sfîrşit, so-luţiedesenmascarar a demascadesenredar a descurca, a lămuridesentenderse d. a se dezinteresadesenvolver d. a desfăşura, a dez-voltadeseo dorinţădesesperar a disperadesfallecido leşinat, vlăguit. desfiladero defileu, chei, pasdesfile m. defilaredesganado lipsit de poftădesgarrar a sfîşia, a rupedesgracia nenorocire; dizgraţiedeshacer* a desfacedeshelar d. a dezgheţadeshonra necinste, dezonoaredeshora oră nepotrivitădesierto deşert, pustiudesignar a desemnadesigual neegaldesilusión d. deziluzie

Page 27: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

deslenguado insolent, neruşinatdesliar a dezlegadeslizar a aluneca; ~ se a fugi, ase strecuradeslumhrar a străluci; a orbidesmán m. excesdesmañado neîndemînaticdesmayar a leşinadesmontar a demontadesmoronar (se) a (se) năruidesnudar a dezbrăcadesnudez /. goliciunedesobedecer inc. a nu da ascultaredesocupado fără ocupaţie; şomerdesolar d. a distruge; ~ se a semîhnidesollar d. a jupuidesorden m. dezordinedespacio adv. încet, rar, lentdespachar a expediadespacho birou; prăvălie, desfaceredespaldar a déseladesparpajo uşurinţă (în vorbire)despectivo adj. peiorativdespecho ciudă; a ~ în ciudadespedir a arunca; a concedia; arăspîndi: ~ olor; — se a se des-părţi, a-şi lua la revederedespegar a decoladespejar a curăţa un locdespenar a consoladespensa cămarădesperdiciar a irosidespertar(se) a (se) trezi, a (se)deşteptadespiadado adj. nemilosdespilfarrar a cheltui fără socotealădesplazamiento deplasamentdesplegar a desfăşuradespolmarse a se prăbuşidespojar a jefui; a prădadespreciar a dispreţuldespropósito prostie, gogomăniedespués adv. după; prp. ~ de dupădesquite m. revanşădestacado adj. desprins, însemnatdestacamento detaşamentdestacar a desprinde; a se reliefadesterrar d. a exila; a dezgropadestreza îndemînare

Page 28: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

destrozar a distrugedesunir a dezbinadesusado adj. neutilizat; desuet498desvanecer ine. a leşinadesvarío delir, nebuniedesventaja dezavantajdesventura nenorociredesvergonzado neruşinatdesvergüenza neruşinaredesviar a devia, a abatedetalle m. amănuntdetener* a opri; a deţine; a arestadetentor m. deţinătordetrás adv. înapoi; prp. ~ de înurma, în spateledeuda datoriedeudor m. datornicdevanar a depănadevolver d. a înapoia, a restituidia m. zi; buenos -~ s bună ziua;hoy ~ astăzidiablo diavol, dracdiario adj. zilnic; sub. ziardibujar a desenadiciembre decembriedicha fericire, noroc; por~ din fericiredicho adj. zis, menţionat; acestdichoso fericitdiente m. dintediestro priceput,difamar a defăimadificil adj. greu, dificildificultad /. dificultate, greutatedigno demndije m. bijuteriediluvio potopdimitir a demisionadinero banidios zeu, Dumnezeudiptongo diftongdigue m. digdirección /. direcţie; adresădirigir(se) a (se) conduce; a ¡se)adresadisculpar a dezvinovăţi; a scuzadiseño desendisfrazar(se) a (se) deghizadisfrutar a se bucura de: ~ a/c.disgusto neplăcere, nemulţumire

Page 29: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

disipar a împrăştia, a risipidislate m. prostiedisminuir a micşoradisoluto dizolvatdisparar a trage (cu arma)disparate m. prostie, inepţiedisparo împuşcăturădistinguido adj. distinsdistinto adj. deosebitdistrito district, raiondisturbio tulburaredisuelto dizolvatdivertirjse) a (se) distra, a (se) amuzadividir a împărţidivorcio divorţdoblar a dubla: a îndoi; a întoarce~ las páginas; ~ la campana atrage clopotuldoble adj. dubludocena duzinădocil adj. ascultătordoler (/. a durea; a regretadolor fii. dureredomar a îmblînzidomingo duminicădon m. dar; domn; conudonaire m. graţie; eleganţădonde adv. unde; loc. en -~ în caredondequiera adv. oriundedondiego zoreadonoso frumos, graţiosdoña doamnădoquier adv. oriunde; por ~ pre-tutindenidorado aurit; sub. El Dorado ŢaraAuruluidormir a dormidote m. şi /. dotă, zestredril m. docducha duşducho adj. obişnuit eu, versatduda îndoială, sin ~ fără îndoială32*499dudar a se îndoidudoso adj. îndoielnicduelo duel; doliu; loc. — s y que-brantos ouă eu jumăriduende »). spiriduşébano alíanos

Page 30: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ebrio beateco ecouecuador m. ecuatorechar a arunca, a azvîrli; Ioc. ~ a aîncepe să ; — de menos a simţi lipsaedad /. vîrstă; — media ev mediueficaz adj. eficaceegipcio adj. egipteanegregio adj. ilustrueje m. ax, osieejecutar a executaejemplar m. exemplarejemplo exemplu; loc. por~ de exempluejercer a exersaejército armatăelenco listăelevador am. m. ascensorclevar(se) a (se) ridica, a (se) înălţaembajador m. ambasadorembarazar a încurca; a însărcinaembarcar!se) a (se) îmbarcaembargo sechestru; embargou; loc.sin — totuşiembaucador adj. seducător; înşelătorembelecar a seduce, a înşelaembelesar a îneînta, a răpi minţileembellecer inc. a înfrumuseţaembestir a asaltaembetunar a lustrui (face) pantofiiémbolo pistonemborrachar(se) a (se) îmbătaembriagar a îmbătaembrollo încurcăturăembrujar a vrăjiembudo pilnieembustero mincinosdueño a stăpîndulce adj. dulce; sub. dulceaţădurante adv. în timpuldurar a duraduro adj. tare. durembutido sub. cîrnat; adj. ambutizat.îmbucatemisora post de emisiuneempapar a muia; — se a se îmbibaemparedado sandvişempecinado adj. ani. încăpăţînatempellón m. brinci; loc. a~ es inbrînci, bruscempeăar(se) a (se) angaja; a (se)

Page 31: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

încăpăţînaempeoramiento înrăutăţireempero cj. dar, însăempezar d. a începecmp narse a se ridica pe vîrful pi-cioarelorempleado funcţionarempleo folosire, uz, întrebuinţareempobrecer inc. a sărăciempolvado adj. cu praf; prăfuitemporio centru comercialempresa întreprindereemprestar a împrumutaempréstito împrumutempujar a împingeen prp. în, laenamorado îndrăgostit,enano piticenarbolar a arboraencabezar a fi in fruntea, a conduceencadenar a înlănţuiencajar a pune în cutieencaje m. dantelăencaminar a porni la drumencantar a îneîntaencanto îneîntare, farmecencapotado acoperit (cer)encaramarse a se căţăra500encarcelar a închideencargar a însărcinaencarnizado adj. crîncen, sîngerosencender d. a aprindeencerrar d. a închideencima adv. deasupra; prp. ~ de ajepe ceva; loc. por ~ pe deasupraencina stejar, gorun, tufanencogerse (de hombros) a da (a ri-dica) din umeriencomendar d. a încredinţa (ceva) ;~ se a alguien a se încredinţac u ¡vaencomio laudăencontrar(se) d. a ¡se) intîlni, a (se)găsi, a (ge) aflaencrucijada răspîntieencrudecer inc. a exasperaencuadernar a lega (o carte)encubrir a ascundeencuentro întîlnire

Page 32: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

encumbrar a ridica, a înălţaenchufe m. priză (electrică)endeble adj. slabenderezar a îndrepta; a adresaendeudarse a se îndatoraenemigo duşmanenemistad /. duşmănieenero ianuarieenfadar a supăraenfermar a se îmbolnăvienfermedad /. boalăenflaquecer inc. a slăbienfocar a aborda (o problemă), apune la punctenfrascarse jig. a se cufunda: ~ enla lecturaenfrente adv. în Ţaţăenfriar a răcienfurecer inc. a înfuriaengalanar a împodobienganchar a agăţa; a înhăma; aangajaengañar a înşelaengendrar a da naştereengordar a îngraşăengrandecer inc. a creşte, a măriengullir a înghiţi; a înfulecaenhestar d. a ridica (drapel)enhorabuena urare de bineenjambre ;/¡. roienjundia grăsime, osîuzăenjuto adj. uscat, slabenlace m. legăturăenlazar a înlănţui; a legaenloquecer inc. a înnebunienmienda amendament; despăgu-bireenmudecer inc. a amuţienojar(se) a (se) supăraenorgullecerse inc. a se míndrienredar a încurcaenredo încurcătură, intrigă, compli-caţieenriquecer ¡se) inc. a (se) îmbogăţi .•ensalada salatăensanchar a lărgiensayar a încercaensayo încercare; eseu; repetiţieteatralăenseñar a arăta; a da lecţii

Page 33: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ensordecedor asurzitorensueño vis; incíntareentarimado parchet, duşumeaente m. fiinţă, entitateentender d. a înţelege, a pricepe;loc. a mi ~~ după părerea mea;— se a se înţelegeentendimiento înţelegereenterar (se) a (se) informaentero adj. întregenterrar d. a îngropaentonces adr. atuncientorpecer inc. a amorţi; a îngreunaentrada intrare; înmînareentrañas /. pi. măruntaieentrar a intraentre prp. între, printre501entrega livrare; luminareentregar a înmîna; a livraentrelazar a împletientremés m. scurtă piesă teatralăentretanto adv. între timpentretenerţse) a (se) întreţineentrevista întrevedereenvejecer inc. a îmbătrînienvenenar a otrăvienviar a trimiteenvilecimiento înticăloşireenvío trimitere, expediereenvoltura înveliş; înfăşurareenvolver d. a înfăşurăequipaje m. bagajequipo echipă; echipamentequitación /. călărieequivocarjse) a (greşi) ; a confundaera arie (agricol) ; erăerguirjse) a (se) ridica; a (se) înălţaerizo arieierrabundo rătăcitorerrar d. a greşi; a rătăci ¡drumul)error ni. greşeală, eroareesbelto adj. zveltesbozo schiţăe-'.calar a escalada ,escalera scară; ~ de caracol scarăîn spirală ; ~ de tijera scară dublăescalofrío frisonescapar a scăpaescaparate m. vitrina

Page 34: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

escaramujo măceşescasear a economisi; ~ a/c, a lip-si cevaescaso adj. rarescatimar a precupeţiescenario scenă; scenariuesclarecer inc. a lumina; a lămuriesclavitud /. sclavieescoba măturăescoger a alegeesconder a ascundeescondrijo ascunzătoareescopeta flintă, puşcă502escoria zgurăescribir a serie; — a máquina ascrie la maşinăescritor m. scriitorescritorio birou, masă de scrisescuchar a ascultaescudero scutierescudo scut, pavăză; monedă; stemăescudriñar a cerceta; a examinaescuela şcoalăesculpir a sculptaescupir a scuipaescurrir a luneca; a scurgeese adj. acest, acelesfinge /. sfinxesfuerzo efort, sforţareesfumino tentăesgrima scrimăeslabón m. verigăesmero grijăespacio spaţiuespalda spate, spinareespantar a înspăimîntaespanto spaimăespañol spaniolesparcir a răspîndiespecia mirodenieespejo oglindăespera aşteptareesperanza speranţăesperar a aştepta; a speraespeso adj. des; grosespía ni. spionespiga spicespina spinespinaca spanac

Page 35: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

espíritu ni. spiritesponja bureteesposo soţespuela pintenespuma spumăesquila talangăesquilar a tunde (animale)establecer inc. a stabiliestablecimiento uzină; fabricaestación /. sezon, anotimp; staţie,garăestadía am. şedereestadio stadionestado stat; stare; stadiuestafador m. escrocestallar a izbucniestampilla am. marcă poştalăestancia şedere; am. fermăestanco debit de tutunestanque m. iaz, bazinestante m. etajeră, raftestaño cositorestar a fi, a sta, a se afla (vezilecţia 13]estatua statuieeste m. est, răsărit, orient; adj. acestestilar a fi în uzestío varăestoque m. sabie; spadă subţireestorbar a tulbura, a deranjaestornino sticleteestornudar a strănutaestragar a corupeestrechar a strîngeestrella steaestrellar a sparge (în ţăndări)estremecer lile, a cutremurafábrica fabrică, uzinăfácil adj. uşorfacundo adj. vorbăreţ, limbul.fachada faţadăfaena muncă, treabăfaisán m. fazanfaja faşăfalda fustă; poalăfalso adj. falsfalta greşeală; lipsăfalia lipsă; scăpareestreno premierăestrépito gălăgie, larmă

Page 36: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

estribar a (se) sprijiniestribillo refrenestribor m. tribordestropear a stricaestruendo zgomot puternicestudiantil adj. studenţescestufa sobă, godinesturión m. nisetruevento eveniment; loc. a todo ~-în orice cazexcluir a excludeeximio adj. excelentéxito succes ; rezultatexpensas /. pi. speze, cheltuialăexplotar a exploataexpresar a exprimaexprimir a stoarce: ~ un limón astoarce o lăinîieexpuesto adj. expusexquisito adj. ales, distinsextender(se) rf. a (se) întindeextranjero străin; străinătateextrañar a surprinde, a mira; aîndepărta; a exilaextraño adj. straniuextraviar a rătăci (calea)extremar a exagerafallecer inc. a decedafanta faimă, renumefandango dans popular spaniolfango noroi, mocirlăfantasma m. fantomăfardo legătură (de lucruri)farol m. felinarfarsante m. farsorfastidiar a plictisi; a dezgustafatiga obosealăfatuo adj. prost; încrezut503fausto adj. fericit, norocosfavor ni. favoare; protecţie; bună-voinţă ; loc. a ~ de prin inter-mediul; en ~ de in beneficiul;por ~ vă rogfavorecer inc. a favoriza, a ajutafaz /. faţă, obrazfe /. credinţă; loc. buena ~ inten-ţie bunăfealdad /. urîţeniefebrero februarie

Page 37: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

fecha datăfechoría faptă reafelicidad /. fericirefeliz adj. fericitfelpa pluşfenecer inc. a termina ; a pierifeo adj. urîtféretro coşciug, sicriuferia tirgferoz adj. crud, feroceferrocarril m. cale ferată; trenfértil fertil, roditorfervor m. zelfestejar a sărbătorifestin m. banchet, cheffiado adj. garantat; pe credit; com-prar (al) ~ a cumpăra pe datoriefiar a asigura, a garanta; a încre-dinţaficción /. ficţiune, închipuirefidedigno adj. demn de • încrederefideicomiso tutelăfiebre /. febră, temperatură; ~ ama-rilla friguri galbenefiel adj. fidel, credincios; exact,sigurfieltro fetrufiera fiară, sălbăticiunefiero adj. crud, asprufiesta sărbătoarefigurarse a-'şi imaginafijar a fixa; ~ se a remarca, aobservafila rindfin ni. capăt, sfirşit, fine; scop;loc. poner. ~ a aje. a terminaun lucru; a — de cu scopul de;al ~ y al cabo la urma urmelor;cu ~ , por — în cele din urmăfinado adj. defunctfinea moşiefingir a se preface, a simulafirma semnăturăfirme adj. ferm, solidfiscal ni. procuror; adj. fiscalflaco adj. slab, subţirel, debilflamenco adj. flamand; ţigănesc;sub. flamingoflaqueza slăbiciune, debilitateflauta flaut, fluier

Page 38: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

flecha săgeatăflojo adj. moale, slab ¡legat, întins) ;fără putere; leneşfior /. floareflorecer inc. a înfloriflorido adj. înfloritflotador m. plutitorflotar a plutiflujo fluxfoco locarfogonero fochistfollaje ni. frunzişfolleto broşurăfomentar a încălzi; jig. a pune lacale, a urzifonda birtforastero adj. străin ¡de partealocului)forjar a făuriforraje ;». furaj, nutreţforrar a căptuşifortalecer inc. a întărifortuna noroc, soartă; avere; fericire;loc. por ~ din fericireforzoso obligatoriu, inevitabilfósforo fosfor; chibritfracasar a eşua504fracaso eşec, nereuşităfragor m. zgomotfragoso adj. accidentatfragua fierărieframbuesa zmeurăfrancachela chef, petrecerefranquear a intra (pe uşă)frasco flacon, sticluţăfray m. frate (călugăr)frecuentar a merge des la, a frec-ventafregar a freca; a curăţa, a spălafreír a frigefreiite in. front; /. frunte; loc. eu~ de înaintea; hacer — a face faţăfresa fragăfresco adj. proaspătfrijol m. am. fasolefrío frig; loc. hacer— a fi frig; adj. recegabán m. pardesiugaceta gazetăgafas sub. pi. ochelari

Page 39: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

gaita cimpoigalán m. cavaler; june primgalápago broască ţestoasă (de mare)galgo ogargalpón m. şoprongallardo adj. arătos; viteazgallego galiciangallina găinăgallo cocoşgana poftă; de buena (mala) ~ debună (fără) voie; tener — s de. a avea poftă deganadería creşterea vitelorganado vite; adj. cîştigatganancia cîştigganar a cîştigagancho cîrliggarbo eleganţă, graţiegarganta gîtlejfrito adj. friptfrondoso adj. stufosfrontera frontierăfrotar a frecafruta fructă, poamăfrutal adj. fructifer; árboles — espomi fructiferifruto rod, fructfuego focfuelle m. foalăfuente /. fîntînă, izvor; castronfuera adv. afarăfuerte adj. puternicfuerza forţăfulano cutare; ~ de tal un oare-carefundir a topifusil in. armă, puşcăfuturo viitorgarra ghearăgarza cocostîrcgastar a cheltui; a isprăvi; a folosigata pisicăgaucho călăreţ din pampa argen-tinianăgavilán m, uliu, erelegaviota pescăruşgemelo adj. geamăngemir a gemegénero gen, fel; pînză, ţesăturăgente /. lume, oameni; buena. —

Page 40: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

oameni bunigestión /. gestiune; demersgibado ghebosgigante m. uriaşgirar a (se) întoarcegirasol m. floarea-soareluigiro ocol, întorsătură ;~ postai mandatgitano ţiganglobo glob, sferă; balon; ~ cautivobalon captivG505gloriarse a se laudaglotón adj. lacomgobierno guverngolondrina rîndunicăgoloso pofticios, mîncăugolpe m. lovitură; loc. de ~ din-tr-o datăgordo grasgorrión m. vrabiegorro căciulă; şapcăgota picăturăgozar tr. a se bucura degrabado gravură, ilustraţiegracia favoare; iertare; loc. dar ~ sa mulţumi; muchas~ s mulţumescgrande adj. maregranja fermăgrano bob, boabăgrasa grăsimegrato plăcutgravar a apăsa, a împovăragremio breaslăgriego grecgrifo robinetgrillo greiergringo am. străin, anglo-saxongritar a strigahaber * a avea; sub. m. avere,bunurihábil adj. îndemînatichabitación /. locuinţăhabituar a obişnuihabla grai, limbăhablar a vorbihacendado bogat, înstărithacer a facehacia prp. sprehacienda fermă, gospodărie; finanţe;

Page 41: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ministerio de ~hacha securehada zînăgrosero adj. grosolangrúa macaragrueso grosgrumete m. matelotgruñir a grohăi, a mormăi, a mîrîigruta grotă, peşterăguadaña coasăguajolote am. curcanguante m. mănuşăguapo adj. frumos, drăguţguardar a păzi, a păstraguardia gardă ; m. paznicguarismo cifră, numărguerra războiguerrillero partizanguía m. călăuză, ghid ; indicatorguijarro pietricicăguinda vişinăguiñapo zdreanţăguión m. scenariu (de film) ; trăsurăde unire, liniuţăguisa fel, manierăguisar a găti, a preparagusano vierme: ~ de sedagustar a gusta; a plăceagusto gust, plăcere; tener ~~ en+ v. a-i face plăcere săhalagar a măgulihalagüeño adj. măgulitorhalcón m. şoimhálito sufluhallar a aflahallazgo descoperirehambre /. foameharapo zdreanţăharina făinăharto adj. sătulhasta adv. pînă la; ~ luego pecurînd; ~ la vista la revederehastío scîrbă, dezgusthatajo turmă506haya faghaz /. faţă; m. snophazaña faptă eroicăhazmerreír m. caraghios; persoanăridicolă, măscărici

Page 42: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

hechicero vrăjitor, magicianhecho fapt; adj. făcut; loc. de ~de fapthelar d. a îngheţahelero gheţarhembra femelăhenchir a umplehendidura crăpăturăheredar a moşteniherencia moştenireherida ranăherir a răni .hermana sorăhermandad /. frăţiehermano fratehermoso adj. frumoshéroe m. erouherramienta unealtă, instrumentherrería fierărieherrero fierarherrumbre /. ruginăhervir a fierbehez /. drojdiehidalgo boiernaşhiel m. fierehielo gheaţă; ger, îngheţhierba iarbă; ~ buena mentă, izmăhierro fierhígado ficathijo fiu, copilhilandera torcătoarehilera şirhilo fir; aţăhincapié m. efort; hacer ~ a depunesforţări; a stăruihinchar a umflahinojo mărarhocico bot; rîthogar m. căminhoguera rug; foc; vîlvătaehoja foaie; frunză; lamăhojalata tablă (de metal)hojear a răsfoiholgar d. a se odihni; a trindăviholgazán in. trîndavhollín m. funinginehombre in. om, bărbathombro umăr; loc. — con ~~ umărla umărhomenaje in. omagiu

Page 43: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

hondo adj. adînc, profundhonesto adj. cinstithongo ciupercăhonor in. onoare, cinstehonra onoare personalăhonradez /. onoare, cinstehonrar a onora, a cinstihora orăhoradar a găuri; a forahorea furcă; spînzurătoarehorda hoardăhormiga furnicăhorno cuptor; alto ~ furnalhorripilante oribil, îngrozitorhorror ni. groazăhortelano grădinarhospedar a găzduihosp'tal in. spitalhoy adv. astăzihoyo groapăhoz /. secerăhuelga grevăhuella urmăhuérfano orfanhuerta grădină de zarzavathueso oshuésped in. oaspetehueste /. oastehuevo ouhuida fugă507huir a fugihumanidades /. litere, studii uma-nisticehúmedo adj. umedhumilde adj. umilidear a imagina; a se gîndi laida dus; ~ y vuelta dus şi întorsidioma in. limbă, graiidiota m. idiotidóneo adj. propriu, anume făcutiglesia bisericăigual adj. egal, asemănător, tot,aşa; loc. por ~ tot astfel, la feligualdad /. egalitateilegible adj. ilizibil, neciteţileso adj. nevătămatilícito adj. nepermisimagen /. imagine; icoanăimán m. magnet

Page 44: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

impávido adj. neînfricatimpedir a împiedicaimpeler a împinge, a stimulaimpensado adj. nebănuitimperdonable adj. de neiertatimperecedero adj. nepieritorímpetu in. avînt, impetuozitateimpiedad /. nelegiuireimponer* a impuneimportación /. importimprenta tipografieimpreso adj. tipărit, imprimatimprevisto adj. neprevăzutímprobo adj. corupt, necinstitimproviso adj. neprevăzut; loc. de~ pe neaşteptateimpuesto impozit; adj. impusimpugnar a ataca, a combateinacabable adj. interminabil, nes-fîrşitinaudito adj. neauzitincansable adj. neobosit508huino fumhundir a cufunda; a ruinahuraño adj. sălbatic, nesociabilhurtadillas loc. a -~ pe furişhurtar a furaincapaz adj. incapabilincauto adj. imprudentincentivo stimulentinccrtidumbre /. nesiguranţăincluir a includeincomprensible adj. de neînţelesincomunicación /. izolare, secretinconcebible adj. de neeonceputincreíble adj. de necrezutincremento creştereincurrir (en) a comite; a-şi atrage(pedeapsă)indagar a cercetaindeleble adj. de neştersindigno adj. nedemnindio indian (din America)índole /. caracterindomable adj. neîmblinzitindudable adj. neîndoiosindultar a ierta, a graţiaindumentaria costuminefable adj. de nespus

Page 45: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ineficaz adj. fără efectinesperado neaşteptatinextricable adj. încîlcitinfalible adj. caro nu dă greşinfancia copilărieinfante m. infanterist; copil de regeinfatigable adj. neobositinfatuar a se mîndriinfausto adj. nefericitinfligir a aplica (o pedeapsă)influjo influenţăinforme m. raportinfortunio nenorocireinfringir a încălcainfundir a inspiraingerir a introduce, a anexainglés englezingreso admitere; intrareinhabitado adj. nelocuitinhestar d. a ridica, a înălţainicuo adj. injustinjuria injurieinmaculado adj. nepătatinmediación /. apropiere; pi. îm-prejurimiinmortal adj. nemuritorinmóvil adj. nemişcatinmueble ;/?,. imobilinmundo necuratinnovador m. inovatorinolvidable adj. de neuitatinquebrantable adj. nezdruncinat,nestrămutat, neclini itinquietar a neliniştiinquilino chiriaşinquirir a se informa, a cercetainquisición /. cercetare; inchiziţie,insaciable adj. nesătulinsano nebuninscribir a înscrieinsertar a insera (într-un ziar)insigne adj. celebruinsólito neobişnuitjabalí m. mistreţjabalina suliţă (sport)jabón in. săpunjactarse a se fălijadear a gîfîijaleo dans popular andaluzjamás adv. vreodată; niciodată

Page 46: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

jamón in. şuncăjaqueca migrenăjarabe in. siropjardín in. grădină (de flori)instante ni. clipăinstar a insista; a grăbiinsulso adj. fără gust; insipidinsuperable adj. de netrecutintachable ireproşabilintegrar a forma; a alcătuiintentar a intenta; a încercainterdecir * a interziceinterrogar a întreba, a interogainterrumpir a întrerupeinterviu /. interviuinterviuvar a lua un interviuintestino intestin; adj. internintricado adj. încilcitinútil adj. inutil, nefolositorinvasor in. invadator, năvălitorinvencible adj. neînvinsinversión /. inversiune; investiţieinvierno iarnăinyección /. injecţieir* a merge; loc. ~ por a mergedupă, in căutareaira minieirse* a se duce, a plecaisla insulăisleño adj. insularizar a ridica (drapelul)izquierdo adj. stîng; loc. a la iz-quierda la stíngajaula cuşcă; coliviejarro canăjazmín ni. iasomiejefe in. şefjerga argoujinete in. călăreţjira turneujirafa girafajocoso adj. glumeţ, nostim, amuzantjondo adj. ţigănescjornada călătorie de o zi; act(teatru) ; zi.1509jornal m. salariu pe o zijornalero salahor; zilierjoroba cocoaşă

Page 47: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

jota litera /; dans popular aragonezjoven tînărjoya bijuteriejubilar a pensiona; a se bucurajudia fasole; am. fasole albăjudio evreujuego joc; hacer ~ a se potrivijuerga chef, petrecerejueves m. joijuez m. judecătorjugar d. a se jucajugo suc (de fructe)juguete in. jucăriekilogramo m. kilogram, ocakilómetro kilometrulabio buzălabor /. lucrare; muncălabrar a munci (pămîntul)ladear a se înclina într-o partelado latură; loc. al ~ de alături de;dar de ~~ a da deoparteladrar a lătraladrillo cărămidaladrón ni. hoţlagar m. teasclagarto şopîrlălago laclágrima lacrimălamer a lingelamina planşălaminador m. laminorlámpara lampălana lînălancha barcă510juguetón adj. jucăuşjuicio judecată; loc. perder el —a-şi pierde raţiuneajulio iuliejumento măgarjunco stuf, păpurişjunio iuniejunta adunare, gruparejuntar a unijunto adj. alăturat; adv. împreunăloc. ~ a alături dejurado juriujurar a jurajusto adj. just, dreptjuventud /. tinereţe

Page 48: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

juzgar a judecaKkiosco chioşckoljós ni. colhoz.Llangosta lăcustă; langustălanza lancelanzar a lansalápiz m. creionlapso perioadă de timplargo adj. lung; loc. a lo ~ de-lungullargura lungimelástima milă; loc. ¡ Qué ~_ / Cpăcat!lastimoso adj. jalniclata cutielátigo bicilatir a bate (inima), a pulsalaurel nil. laurlavar (se) a (se) spălalazo laţ; legăturălección /. lecţielector ni. cititorleche /. laptelecho patlechuga lăptucălechuza cucuvaicleer a citilegua leghe; loc. cómico de la ~comediant ambulantlegumbre /. legumălejano adj. îndepărtatlejos adv. departe; loc. ~ de ser...departe de a fi...lema deviză, lozincălengua limbălente /. lentilă; pi. ochelarilento lent, încetleña lemne de focleón m. leulerdo greoiletra literă; loc. al pie de la ~ tex-tual ; ~ por ~ cuvînt cu cuvîntletrero inscripţie; firmălevantar(se) a (se) ridica; a (se)scula; a (se) răsculalevante m. orientleve adj. uşorlevita redingotă

Page 49: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ley /. legeleyenda legendălezna sulăliar a legalibertar a eliberalibre adj. liberlibro cartelícito adj. permis, îngăduitlidia luptăliebre /. iepure (de chiip)lienzo pînză; tablouligar a legaligero adj. uşorlila liliac (planta)lima pilălimite ni. marginelimón m. lămiielimosna pomanălimpiabotas in. lustragiulimpiar a curaţilimpieza curăţenielince in . linx, rîslinaje in. descendenţălindar a se mărgini culindo drăguţ, frumoslínea linielino inlío legătură; încurcăturălirio stinjenelliso adj. întins, netedlisonja linguşirelisonjero măgulitor; linguşitorlista dungă; listălisto adj. deştept; gataloa laudălobo luploco nebunlocomotora locomotivălocura nebunielodo noroilograr a obţine, a reuşilomo şalelona pînză groasă pentru velelongitud /. lungimelontananza depărtareloro papagallosa lespedeloza faianţălucero luceafărlucio ştiucă; adj. lucios

Page 50: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

lucir a luci; a îmbrăcalucro cîştig, profitlucha luptăluego adv. apoi; îndată; loc. desde~ bineînţeleslugar ni. loclujo luxlumbre /. foc; luminăluna lunălunes in. luniluto doliuluz /. lumină511LLllaga ranăllama flacără; lama (animal)llamamiento apoi, chemarellamar a chemallamativo ţipătorllana mistriellano adj. plan, întinsllanto plînsetllanura cîmpiemacaco am. maimuţă; adj. urîtmacanudo am. minunat, excelent.macizo masivmacular a pătamachacón adj. plictisitor, pisălog;odiosmacho mascul; bărbatmachuca măciucămadera lemnmadrastra mamă vitregămadre /. mamămadreselva caprifoimadrugada zorimadurar a se coace, a se maturizamaestro maestru, meşter; învăţătormagno adj. maremagro adj. slabmaíz //¡. porumbmal adv, rău; de ~ en peor din răuîn mai răumalabarista m. echilibristmalagueña dans din Malagamalaventura nenorociremaldad /. răutatemaldecir * a blestemamaldito blestematmaleta valiză

Page 51: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

malhechor in. răufăcătormalhumorado morocănosllave /. cheiellegar a sosi, a ajungellenar a umplelleno adj. plinllevar a purta, a ducellorar a plîngellover d. a plouallovizna burniţălluvia ploaieMmalo adj. răumalograr a pierde: — una ocasión;a eşuamalsano nesănătosmalvado adj. rău, răutăciosmampara paravanmanantial ÍÍ¡ . izvormanco ciungmancomunidad /. comunitate, uniunemancha patămanchego adj. din provincia l.a.Manchamandar a ordona, a poruncimando comandamentmanejar a manevramanera fel, chip, stil, manierămanga mînecă ; furtunmango mînermani m. arahidă, alună americanămaniobra manevrămano /. minămansión /. locaşmanso adj. blîndmanta cuvertură, velinţămanteca grăsime, untmantecoso adj. grasmantei ni. faţă de masămantener a menţinemanzana măr512mañana dimineaţă; adv. mîine;pasado ~ poimîinemapa m. hartămáquina maşină, mecanismmar m.f. maremaravilla minune, minunăţiemarco ramă, cadrumarcha marş, mişcare, mers

Page 52: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

marchar a merge; ~ se a plecamarchitar:'se) a (se) vestejimarearse a avea rău de maremarfil m. fildeşmargen m.f. marginemarido soţ, bărbatmariposa fluturemariscal m. mareşalmármol m. marmurămartes m. marţimartillo ciocanmarzo martiemas cj. însă, darmás adv. mai; mai mult;-«. quedecît; loc. por ~ que cu toatecă; sin ~ ni — deodată, nici unanici douămascar a mestecamáscara mascămástil m. catargmatadero abatormatador ucigătormatanza măcel, masacrumatar a ucidematiz m. nuanţămáximo sup. cel mai maremayo mai (lună)mayor comp. mai mare; major;loc. al por ~ cu ridicatamayoría majoritatemecer a legănamazmorra carceră subteranămedia ciorapmediante adv. prin, cu ajutoruimedida măsurămedio adj. jumătate, semi; sub.mijlocmediodía amiazămedir a măsuramedroso înfiorător, îngrozitormejilla obrazmejor comp. mai bun; mai bine;loc. tanto ~ cu atît mai binemejora îmbunătăţire, ameliora>-emelena coamă, chicămelocotón m. piersicămelón m. pepenemembrillo gutuiememo neghiob, netotmendaz adj. mincinos

Page 53: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

mendigo cerşetormendrugo coajă (de pîine)]menear a mişca, a agitamenester nevoie; loc. es ~ trebuie,e necesarmengano cutare (sinonim cu fulano)menguar a descreşte, a scădeamenor comp. mai mic; minor; loc.al por ~ cu de-amănuntulmenos comp. mai puţin; fără; loc.echar de — a simţi lipsa, a dorimenoscabo scădere, micşorare; loc.en ~ de în detrimentulmenospreciar a dispreţuimensaje m. mesajmensual adj. lunarmente /. minte, spiritmentir a minţimenudo mărunt, mic; o ~ aaeseameñique m. degetul micmeollo măduvămercader m. negustor, neguţătormercancía marfă.merced /. favoare; |j recompensă;titlu onorific; loc. a la ~ de ladiscreţia; ~ a alg. graţie, mulţu-mită cuivamerecer inc. a meritamerendar d. a lua o gustaremerienda gustare de după masămerluza batogmermar a scădea, a coborî33 — învăţaţi limba spaniolii513mero adj. simplu, purmes m. lunămesa masămesana artimonmesar a smulge (părul)meseta platou, podişmesón j/¡. hanmeşter m. meşteşug, artămestizo metismeta ţintă, scopmeter a pune; — se en a se amestecaîn; ~ con uno a se certametido pus; loc. ~ en a/c. absor-bit de un lucru; ~- con alg. intimcu cinevamezcla amestec

Page 54: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

mezquita moscheemiedo frică; loc. tener — a-i fifricămiel /. mieremientras adv. in timp cemiércoles m. miercurimies holdă, seceriş, recoltămiga miez, firimiturămil o miemilagro miracol, minunemimbre m. răchitămirada priviremirar a privi, a se uita; a se gîndi,a reflecta; a fi atentmirla mierlămisa liturghiemismo adj. însuşi; acelaşi; adv. chiarmitad /. jumătatemitigar a îndulci, a uşuramitin m. mitingmocedad /. tinereţemochila raniţă, rucsacmodo mod, manieră, fel; loc. de ~que astfel încît; de todos ~ soricum, fie ce-o fimofa derîdere; hacer ~~ a-şi rîde demohín m. strîmbătură, grimasămoho mucegai, muşchi, ruginămojar a înmuia, a udamolde m. formă, tiparmoler d. a măcinamolestar a supăra, a jena, a necăjimolino moarămondar a curăţamonja călugăriţămono maimuţă ; salopetă, halatmontana muntemontar a încăleca; a se sui, -a se urcamontón m. grămadă; a — es dinbelşugmoña panglicămora murămorada locuinţămorado adj. violet-închismoral /. moral; morală; m. dudmorder d. a muşcamoreno brunet, cafeniumorir a murimoro maurmosca muscă

Page 55: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

mostaza muştarmostrar d. a arătamote m. cuvînt, poreclămotín m. răscoală, răzvrătiremover d. a mişcamóvil adj. mobilmovimiento mişcaremozo tînărmucamo am. servitormuchacha fatămuchacho băiatmuchedumbre /. mulţime, gloatămucho mult; loc. ni <— menos cîtuşide puţinmudanza schimbaremudar a muta; a schimbamudo mutmueble m. mobilămuela măsea: ~ del juicio măseade mintemuelle m. chei, mol; rampămuerte /. moarte514muguete m. lăcrămioarămujer /. femeie, muieremulato mulatrumuleta cîrjă, bastonmulo catîrmulta amendămultitud /. mulţimemundanal adj. lumesc, mondenmundo lumemuñeca păpuşămurciélago liliac (animal)murmullo murmurmuro zidmusgo muşchi (plantă)muslo coapsămuy adj. foartenabo napnacer inc. a naştenacimiento naşterenación /. naţiunenada ad\>. nimicnadar a înotanadie nimeninaipe m. carte de jocnaranja portocalănaranjado portocaliunariz /. nas

Page 56: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

narrar a povestinata smintînănatación /. înotnatalicio zi de naşterenaturaleza naturănavaja cuţit, brieinavidad /. Crăciunneblina ceaţă uşoarănecedad /. prostienecio prostnegar a nega; ~ se a refuzanegativa refuznegocio afacere; am. magazinnegro adj. negrunene m. copil micnevar a ningeni cj. niciniebla ceaţănieto nepot de (bunic)nieve /. zăpadănimio încărcat; excesiv; prolixninguno nici unulniñez /. copilărieniño copilno adv. nu;, loc. — bien de îndatăce; ~ más nimic mai mult;como ~~ cum să nunocivo dăunătornoche /. noapte; loc. buenas ~ sbună seara, noapte bună; de ~în timpul nopţiinogal in. nucnombrar a numinombre m. nume; loc. en ~ de innumelenomeolvides m. nu-mă-uita, mio-zotisnotable adj. cunoscut, înseninatnotar a observa, a notanoticia ştirenovedad /. noutatenovela roman; ~ corţp. nuvelănovelista m. romanciernovia logodnică, mireasănoviembre m. noiembrienube /. nornuca ceafănudo nodnuera norănuestro nostru

Page 57: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

nuevo nou; loc. de ~ din nou,iarăşinuez /. nucă; ~ de Adán mărul luiAdamnúmero număr; loc. de ~ titularnunca adv. niciodatănutrir a hrăni, a nutri33*515Ññandú am. struţobedecer inc. a asculta, a se supuneobediente adj. ascultător, supusobispo episcopobjeto obiect; scopobra lucrare, operă; şantier; piesăde teatruobrar a acţiona, a lucra; a construiobrero muncitorobscuro întunecos; întunecatobsequio cadou, darobstar a împiedicaobvio adj. evidentocasionar a prilejui, a pricinuiocaso asfinţitocio răgazocioso adj. trîndav, inutilocultar a ascundeocurrir a se întîmplaodio urăoeste m. vest, apusofender a jignioficial m. ofiţer, slujbaşoficina birouoficio meserieofrecer inc. a oferioido auz; urecheoír a auzi¡ ojalá ! să dea Dumnezeu !ojeada privireojo ochiola valoler d. a mirosiolivo măslinpabellón m. pavilionpacer inc. a paştepaciencia răbdareñaño am. frateOolor m. miros

Page 58: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

olvidar a uitaolla oalăonda undăopinión /.părere, opinieopuesto opusoración /. discurs; propoziţie; pi.rugăciuniorden m. ordine, dispunere; ordin,clasă; /. poruncă, ordin, dispo-ziţieordenar a porunci, a ordonaordeñar a mulgeoreja urecheórgano orgă; organorgullo orgoliu, mîndrieorigen m. origineorilla mal, ţărmoriundo originar, de loc dinornar a împodobioro aurortiga urzicăoruga omidă; şenilăosadía îndrăznealăoscuro adj. întunecososo ursostentar a arăta, a expuneotoño toamnăotorgar a conferi, a acordaotro altuloveja oaieoyente m. auditor, ascultătorPpacífico adj. paşnicpadecer inc. a pătimi, a suferipadre m. tată; pi. părinţi516padrino naş, nunpagar a plătipago platăpaís m. ţarăpaisaje m. peisajpaja paipajar m. şură de paiepájaro pasărepalabra cuvínt; hacer uso de la ~a lua cuvîntulpalanca pîrghiepalco lojăpalmera palmierpalo par; catarg

Page 59: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

paloma porumbelpan m. píinepanadería brutăriepanocha ştiuletepantalla abajur; ecranpantano mlaştinăpantorilla pulpăpanza pinteepañuelo batistă; baticpapa am. cartofpapel m. hîrtie; rolpar m. pereche; adj. asemănător,egal; Inc. de ~ en ~ vraişte, largdeschis ; sin ~ fără seamănpara prp. pentru; către; la; loc.estar ~ (vezi lecţiile 13 şi 27)parabién m. compliment, felicitareparada oprire, staţieparadoja paradoxparaguas m. umbrelăparaíso paradis, raiparaje m. loc, tărîmpáramo platou pustiu; stepăparar(se) a (se) opri; a terminapardo cenuşiuparecer inc. a părea; a apărea;~ se a se asemăna; sub. părereparecido asemănător; asemănarepared /. peretepareja perecheparentesco rudeniepariente m. rudăparir a naşteparo încetarea lucrului; ~ forzosoşomajpárpado pleoapăparque m. parcparra viţă urcătoarepárrafo paragraf, aliniatparte /. parte; loc. por ~s pe

rînd, ordonat; formar ~ a facepartepartida plecare; actpartido partid; mecipartir a împărţi; a plecaparto naşterepasado trecutpasajero adj. trecătorpasar a trece; a petrecepascua Paşti

Page 60: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

pasear a se plimbapaseo plimbarepasillo culoar, coridorpasión /. patimăpaso pas; loc. apretar el ~ a iuţipasul; dar un ~ a face un pas;salir al — a ieşi în întîmpinareapastel m. prăjiturăpasto păşunepastor m. păstor, ciobanpata labă; raţăpatata cartofpatio curtepaulatino adj. încet, lentpauta regulă; obicei, datinăpavo curcan; ~ real păunpavor m. teamăpaz /. pacepecar a păcătuipeculiar adj. particularpecho pieptpedazo bucată; loc. a~s în bucăţi,sfărîmatpedido cerere, comandă517pedir a cere, a solicitapedregoso pietrospegar a lipipeinar(se) a (se) pieptănapeine m. pieptănpeldaño treaptăpelear a se luptapelícula filmpeligro pericolpelo păr; cortar el ~ a ¡se) tundepelota mingepena necaz, durere, tristeţe; pedeap-să; dificultate; adv. a~s abiapendenciero adj. certăreţpender a atîrnapensamiento gînd, gindire; cugetarepensar d. a gîndipeña stîncăpeón m. salahor; pionpeor comp. mai răupepino castravetepequeño micpera parăpercibir a primita percepepercha prăjină; cuier; urnăraş (de

Page 61: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

haine)perder d. a pierdeperdiz /. potîrnicheperdón m. iertareperecer inc. a pieriperejil m. pătrunjelperezoso adj. leneş, puturosperfil m. profilperfume in. parfumpericial adj. expert; informe ~ ex-pertizăperiódico ziar, publicaţie [periodicăperito expertperjuicio prejudiciu, pagubăpermanecer inc. a rămînepero cj. însă, darperplejo perplexperro cîineperseguir a urmări (pe cineva)persiana storpersuadir a convingepertenecer inc. a aparţinepértiga prăjinăpertinaz adj. încăpăţînatpesadez /. greutatepesadilla coşmarpesado adj. greu; greoipesadumbre /. necaz, mîhnirepésame m. condoleanţăpesar m. căinţă; loc. a ~ de înciuda, cu toate că; <>. a cîntăripesca pescuitpescado peşte (prins)peseta monedă spaniolăpésimo sup. foarte răupeso greutate; am. monedă unitarăpesquisa percheziţiepestaña geanăpeste /. ciumăpetición /. cerere, petiţiepetulante adj. neastîmpăratpez m. peşte; /. smoalăpicaporte m. clanţăpicar a înţepapicaro puşlama, ştrengar; pungaş;ticălospico tîrnăcop; cioc; vîrf; pisc; toc:3/ — şi cevapie m. picior; loc. a ~ pe jos; en~ în picioare; al ~ de la letra

Page 62: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

exact, textualpiedad /. milă, compasiunepiedra piatră.piei /. pielepierna piciorpieza piesă, bucată; camerăpila vas de piatră; am. bazin deînotpilar stîlppildora pilulăpilludo puşti; ţîncpimiento ardeipimpollo lăstar; copil frumos518pincel m. penelpingüe graspintar a picta, a vopsipío piospiojo păduchepisar a merge, a călca pepiso etajpisotear a călca în picioarepitillo ţigarăpito fluier; fluieratpizarra tablă neagră; ardezieplacer m. plăcere; v. inc. a plăceaplanchar a călca (rufe)planicie /. cîmpieplanta plantă; talpa piciorului;etaj; am. fabrică, uzinăplasmar a crea, a traduce în faptplata argintplátano paltin; banană; bananierplateresco adj. stil artistic dinRenaştereplática conversaţie, discuţieplatillo talgerplato fel de mineare; farfurieplaya plajăpiaza piaţă; ~ de toros amfiteatru(arenă) pentru luptele cu tauriplazo termen, scadenţăplegaria rugăciunepleito procespliego foaie de hîrtie (pentru scri-sori)plomo plumbpluma pană ; peniţă; tocpoblación /. populaţiepoblado aşezare

Page 63: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

pobre săracpoco puţinpoder d. a putea; sub. m. puterepoderoso puternicpodrir = pudrir a putrezipolvo praf; pulberepollo puiponencia raport, dare de seamăponer a pune;' ~ se a-şi pune; adevenipor prp. prin; de (către); (vezilecţia 24)porfiar a se încăpăţînapormenor m. detaliu, amănuntporque cj. pentru căporra măciucăportada copertaporteño adj. din Buenos Airesportero portarporvenir m. viitorpos adv. en ~ în urmaposada hanposar a se aşeza; a se odihniposeer a posedapostergar a aminapostre m. desertpostrero adj. ultimulpotencia puterepotro cîrlan, mînzpozo puţ, fîntînă ^prado pajişte, izlazprecario adj. nesigurprecio preţprecipitar a arunca, a prăvălipreguntar a întrebaprejuicio prejudecatăpremura grabăprenda chezăşie, zălog; obiect deîmbrăcăminte; pi. calităţiprender a prindeprensa presăpresa pradă; dig, stăvilarprescindir a face abstracţiepresenciar a asistapresidio puşcăriepresidium m. prezidiupreso prizonier, prinsprestado împrumut; dar (tomar) •— ada (a lua) cu împrumutpresto adj. gata; adv. îndată, re-

Page 64: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

pedepresumir a presupune, a bănui519presumido încrezutpresupuesto bugetpresuroso adj. grăbitpretensión /. pretenţiepretérito trecutprevalecer inc. a prevalaprevio adj. prealabilprimo vărprisa grabă ; loc. tener ~ a f i grăbit;darse ~ a se grăbi; a (de) ~ repedeprisión /. închisoareprivado particular, familiarprivar a lipsi depro profit; loc. en ~ de în bene»ficiul, în favoarea, pentruproa provaprobar d. a încercaproceder a procedaproceloso furtunosprocer personaj marcant (istorie)procurar a încerca; a procuraproemio prefaţă, prologproeza faptă vitejeascăprohibir a interziceprole /. urmaş, odraslăprolongar a prelungipromesa promisiune, făgăduialăpronto adj. rapid; gata; ad\'. iuteque ce, care; decît; căquebrada rîpăquebradizo fragilquebrantar a crăpa, a sfărîmaquebrar d. a sparge, a stricaquedar a rămînequeja plîngerequemar a ardequerer d. a voi; a"dori; a iubiquerido dragqueso brînzăquicio balama; loc. sacar descoate din ţîţînipropalar a divulgapropina bacşişpropuesta propunereproseguir a continuaprosista m. prozatorproteger a proteja

Page 65: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

provecho profit, beneficiu; buen ~poftă bunăproveer a furniza, a aprovizionaprovisional adj. provizoriuproximidad /. apropiereproyectar a proiectaprueba probă, încercare; experienţăpuerta uşă, intrare, poartăpuerto portpues cj. decipuesto post, loc; pus; adv. ~ quedat fiind căpulga puricepulgar m. degetul marepulmón m. plămînpulular a mişuna •punta vîrfpuntar a împungepuno pumnpurgar a curăţa, a purificapuro pur, curat, limpedepusilánime laş, mic la sufletQquiebra spărtură; falimentquien cinequienquiera oricinequieto liniştitquijada falcă ,química chimiequinqué m. lampă de gazquinta conacquitar a scoate, a luaquitasol m. umbrelă de soarequizá(s) poate, „ cine ştie520Rrábano ridicherabia turbarerabo coadăracimo ciorchineraciocinar a judeca, a raţionaracionar a raţionalizaráfago rafalăraíz /. rădăcină; echar ~ es a prinderădăciniraja crăpăturăralo rar, răritrama ramurărana broascărancio rînced

Page 66: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

rancho am. fermărapaz adj. rapace;'de pradărapto furt, răpireraro rar; ciudat, straniurascar a sgîriarascacielos m. zgîrie-norirasgo trăsăturărastrear a urmări; a tîrîrastrillo greblărata şobolanrato clipăratón in. şoarecerayo rază; trăsnetraza neam; rasărazón /. raţiune; minte; motivreal adj. real; regal; sub. monedărealce m. reliefarereanudar a reluarebaja scădere, cobor rrerebanada felierebaño turmărebasar a depăşirebelde in. rebel; revoluţionarrebosar a se (re)vărsa; a abundarecelo teamă, suspiciunerecibir a primirecibo chitanţăreciente adj. recent; proaspăt; nourecio tare, puternic; dur, asprurecluir a închiderecoger a strînge ; a culege ; a aduna ;~~ se a se retragereconciliar ¡se) a (se) împăcareconocer inc. a recunoaştereconquista recucerirerecordar (se) d. a(-ş') amintirecorrer a parcurgerecorte m. decupaj; tăieturărecoveco cotitură; zig-zagrecreo distracţierecrudecer inc. a se înăsprirecuerdo amintirerecurso recurs; sursărechazar a respingered /. plasă ; fileu ; reţearedimir a răscumpărarédito dobîndăredondo adj. rotundredundar a prisosi; a reieşireemplazar a înlocui

Page 67: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

referir a povesti; ~ se a se referireflejar a oglindi; a reflectareforzar d. a întări; fig. a încurajarefrán m. proverb; zicalărefrenar a înfrîna, a strunirefrescar a răcori; a împrospătaregalo cadovi, darregañar a mîrîi; a certaregatear a se tocmirégimen m. regim; orînduire, sis-temregir a conduceregla regulăregocijar a bucuraregresar a se întoarcerehacer* a refacerehusar a refuzareinar a domnireír a rîde; loc. ~ a carcajadasa rîde în hohote521reiterar a repelareja fierul plugului; grilajrejuvenecer inc. a întinerirelación /. relaţie, legăturărelámpago fulgerrelato povestirereloj ni. ceasornic; ~ de pulseraceas de mînăremar a vîsliremedio leacremendar d. a cîrpi, a repararemitir a remite; a amînaremolacha sfeclăremolcador ni. remorcherrencor in. picărendir(se) a (se) predarenombre ni. renumerenta venitreñir a se certarepente m. izbucnire; loc. de ~dintr-o dată, bruscreplegar(se) d. a (se) replia (retrage)repleto plin; burtosreponer* a repune; ~.se a se refacereprender a dojenirequiebro complimentres /. vităresbalar a aluneca; a lunecarescatar a răscumpăra

Page 68: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

resfriar a răci; ~se a avea guturairesguardar a apăra, a protejarespecto privinţăresplandecer inc. a strălucirespuesta răspunsrestablecer inc. a restabilirestañar a opri sîngeleresucito adj. decis, hotărîtresumen ni. rezumatretirar(se) a (se) retrageretoño mlădiţăretrasar ir. a amîna; ~se a întîrziaretrato portretretroceder a da înapoiretruécano joc de cuvinte, calam-bur522reunión /. adunarereventar d. a crăpa, a plesnirevés m. revers; loc. al — inversrevolver d. a agita; a răvăşi; a răs-turna ; ~se a se întoarcerey m. regereyerta ceartărezar a se rugariada inundaţieribera mal, ţărmrico bogat; deliciosriego irigaţieriel ni. şinăriesgo riscrimbombante adj. răsunătorrincón ni. colţ; ungherriña ceartăriñon ni. rinichirío rîuriqueza bogăţierisa rîset, rîs; loc. desternillarsede ~, reventar de ~ a se prăpădide rîsrisueño adj. surizătorrobar a fura, a răpirobie m. stejarrobustecer inc. a întăriroca stîncărocín m. niîrţoagărocío rouărodar d. a se rostogoli, a se roti;a turna un filmrodilla genunchi

Page 69: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

roer a roaderojo adj. roşurompeolas m. digromper a rupe, a spargeron m. romroncar a sforăironco răguşitronquido sforăitropa rufe; loc. ~ blanca lenjerieropero şifonierrosa trandafir; adj. trandafiriu, rozrostro faţăroto adj. ruptrubio adj. blondrudeza asprimerueda roatăruedo arenă pentru corridarugido răgetsábado sîmbătăsábana cearşafsaber a şti; loc. a ~ şi anumesabiduría înţelepciunesabio înţelept, savantsabie m. sabiesabor m. savoare, gustsabroso delicios, gustos, plăcutsacar a scoatesaciar a săturasaco sac; am. hainăsacudir a scuturasaeta săgeatăsagrado adj. sfînt, sacrusal /. saresalchichón m. cîrnatsalida ieşire, plecaresalir* a ieşi, a plecasalitre ¡n. salpetrusalpicar a stropisalsa sossaltar a sărisalto săritură, salt; Ioc. dar ~sa face salturi; a sărisalud /. sănătatesaludo salutaresalvaje adj., sub. m. sălbaticsalvo adj. teafăr; adv. exceptînd,în afară desandez /. neghiobiesandía pepene verde, harbuzsangre /. sînge

Page 70: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

sangriento sîngerossanguijuela lipitoaresanidad /.sănătate; ministerio de ~ruido zgomotruin adj. meschin, josnicruiseñor in. privighetoarerumano rom înrumbo direcţie, rutărumor m. zgomot, rumoare; zvonsantiamén m. clipăsaña furie, mîniesapo broascăsartén /. tigaiesastre m. croitorsatisfecho satisfăcutsauce m. salciesavia sevăsazón /. maturitate; coacere; loc.a la ~ atunci; en ~ la timpul po-trivitsebo seusecar a uscased /. seteseda mătasesede /. sediusedición /. răzvrătire, rebeliunesegar d. a seceraseguida urmare; loc. en ~ imediatseguir a urma; a continuasegún prp. după; după cumseguro sigur, desigurselva codrusello ştampilă; marcă, timbru; si-giliusemana săptămînăsembrar d. a semănasemejante asemănătorsemilla sămînţăsencillo simplusenda calesendero potecăsendos adj. fiecare cîte un (o) ; unul(una) pentru fiecareseno sîn523sensato chibzuit, înţeleptsentar d. a aşeza, a pune; a cădeabine sau rău (haină etc.)sentido sens; simţsentir a simţi; a regreta

Page 71: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

seña indiciu; pi. adresăseñal /. semnseñor domnseptiembre septembriesepultar a înmormîntasequía secetăséquito alaiser* a fi (vezi lecţia 12)sereno adj. senin; sub, paznicserio seriosserpiente /. şarpeservir a servi; —se a binevoi săservilleta şervetsesear a pronunţa pe z ca ssesión /. şedinţăseso creier; mintesi adv. dasiega secerişsiembra semănat, semănăturăsiempre adv. întotdeauna, mereusien /. tîmplăsierra ferăstrău; creastă (şir) demunţisiesta odihnăsigiloso tainic, tăcutsiglo secolsiguiente adj. următorsilbar a fluierasilencio tăceresilla scaun; şasillón m. jilţsima prăpastiesimilitud /. asemănaresin prp. fărăsingular adj. deosebitsino ursită, soartă; cj. cisiquiera cj. deşi; fie că; adv. măcar,doar, cel puţinsitio loc; asediusobaco subsuoarăsoberanía suveranitatesobornar a corupe, a mituisobrar a prisosisobre prp. pe, deasupra; sub. m. plicsobresaliente adj. distins, excelentsobresalto tresăriresobretodo sub. pardesiusobrino nepot (de unchi)socarrón adj. şiretsocavar a săpa pe dedesubt; a sub-

Page 72: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

minasocio asociatsocorrer a ajutorasoda sifonsoez adj. grosolan, vulgarsoga funie, frînghie; ştreangsojuzgar a subjugasol m. soaresolapa reversolaz m. odihnă; destindere; plăceresoldador m. sudorsoledad /. singurătatesoler d. a avea obiceiul să, a fi deobicei; a obişnui săsolo adj. singur; sub. solo; ~ deviolin solo de vioarăsólo adv. numai, doarsoltar d. a da drumulsoltero burlacsollozar a plînge în hohotesombra umbrăsombrero pălăriesometer(se) a (se) supunesonar d. a sunasonido sunetsonrisa surîssoñar d. a visasopa supăsoplar a suflasosa sodăsosegar d. a linişti, a calma, a odihnisoslayo oblic; piezişsospecha bănuială524sostén ni. sprijinsótano pivniţăsubasta licitaţiesubdito supussubir a urca; a se înălţa, a se ridicasublevación /. răscoalăsubrayar a subliniasuceder a urma; a moşteni; imp.a se întîmplasuceso întîmplaresucio murdarsuegro socrusuela talpă ; pingeasuelo sol, pămînt; loc. por el ~ pejossuelto desprins; desperecheat; izo-

Page 73: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

lat ; deslegat; liber; uşorsueño somn; vissuerte /. soartă; noroctabaco tutuntaberna crismatabique m. perete despărţitortabla scîndură, placătacaño puşlama, derbedeu; avartacón m. toc (la pantof)tal astfeltaladrar a găuri, a sfredelitallar a tăiataller m. ateliertamaño dimensiune; adj. atît demaretambién adv. de asemenea, sitambor m. tobătamiz m. sitătampoco adv. nicitan adv. atît detanteo măsură; scortanto atîttapar a acoperitapia zid, împrejmuire (de lut)tapiz m. covorsuicidio sinucideresujetar a supunesulfurar(se) a (se) irita, a se înfuriasumamente extraordinar de; extremsumo sup. cel mai înalt; supremsupeditar a aservi; a supunesuperar a depăşisuperficie /. suprafaţăsuplicar a ruga fierbinte, a implorasupuesto presupus; loc. pol ~ bine-înţelessur m. sudsurcar a brăzdasurgir a ţîşni, a se ivisurtido asortiment; soisustento hranăsusto spaimăsutil subtil; delicat; subţiretapón m. doptaquilla ghişeutardar a înlîrziatarde adv. tîrziu; sub. f. după-amia-ză, searătarea sarcină, misiunetartamudo bîlbîit

Page 74: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

tasa taxătaza ceaşcătecla clapătscho acoperiştedio dezgust, neplăcereteja ţiglătejado acoperiştejer a ţesetejido ţesut, ţesăturătela stofă, pînzătemblar a tremuratemer a se temetemeridad /. îndrăznealătemor m. frică, spaimătempestad /. furtunăT525templado temperattemporada stagiunetemprano arfe, devreme; adj. pre-cocetenaz adj. tenace, dîrztenaza cleşteten con ten loc. cu grijă; atenttender d. a tinde; a întindetenedor adj. posesor; purtător; m.furculiţătener* a avea, a poseda; a ţine;— que a trebuitentación /. ispită, tentaţieteñir a vopsiterciopelo catifeaterco încăpăţînatternero viţelternura duioşie, dragosteterquedad /. încăpăţînareterremoto cutremurterror m. teroare, groazătertulia taifas, sindrofietesoro camoară, tezaurtestarudo încăpăţînattestigo martortez /. tentía mătuşătibio călduţtiburón m. rechintiempo timptienda cort; prăvălietierra pămînt; loc. por ~ pe uscattijeras pl. f. foarfeci

Page 75: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

tilo teitimbre ro. clopoţel, sonerietimón ni. cîrmătinieblas pl. f. neguri, întunerictinta cerneală, vopseatio unchi; ~ vivo căluşeltirante m. breteatirar a trage, a aruncatítere m. marionetătiza cretătoalla prosop, şervettocar a atinge; a cînta (la un instru-ment) ; a reveni; a corespundetocino slănină ; şuncătodavía adv. încăţodo adj. tottomar a luatomate m. pătlăgea roşietonei m. butoitonelada tonătontería prostietorcer d. a toarce; a răsucitorear a se lupta cu tauriitorero toreadortornillo şurubtorno strung; menghinetoro taurtorpe adj, stîngaci, neîndemînatictorpedo torpilătorre /. turntortuga broască ţestoasătos /. tusetostar rf. a frigetrabajador m. om al muncii, mun-citortrabajar a muncitrabajo lucru, muncătrabar a lega; a angajatraducción /. traduceretraer* a aducetragar a înghiţitraición /. trădaretraidor trădătortraje m. costumtramar a urzitrampa capcanătrampolín m. trambulinătrance ni. clipă de cumpănătranquilo liniştittranscurso curs

Page 76: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

transeúnte ni. trecătortrapo cîipătras prp. după, în spatele, în urmatrascendencia importanţă, însemnă-tate526trasero adj. posteriortraslado transfer; deplasaretraspaso transport, treceretrastornar a răsturna; a răvăşi; aîncurcatratar a trata; a încercatravés m. înclinare; loc. a~ prin-tre, de-a curmezişul; de ~~ oblictravesía cursă, călătorietravieso poznaştraza plan, proiect; aspect, apa-renţătrébol f». trifoitrecho distanţă, intervaltregua răgaz ; armistiţiutremendo teribil, îngrozitortrenza coadă (de păr)trepar a se căţăratrigo grîuubicación /. poziţie, aşezareufanarse a se mîndri, a se lăudaultramarino de dincolo de mareulular a urlaumbral ni. praguncir a înjugaunir a uni; a adunauntar a ungevacación /. pi. vacanţă; concediuvacilar a oscila; a ezitavacio golvagar a hoinărivaledero valabilvalentía curaj, vitejievaier a valora; a costa; •— se ase servi devaliente viteazvalor m. valoare; preţ; curajvalla gardtrillar a treieratrineo sanietripa maţ; burtă, pîntecetripulación /. echipajtrojje) /. patul, hambartronar imp. d. a tuna

Page 77: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

tropezar d. a se ciocnitrozo bucatătrucha păstrăvtrueno tunettuerto sucit; chiortuétano măduvătugurio colibătulipán in. laleatumbar a cădeatupido des, stufosturbar a tulburaturbio tulburetutear(se) a (se) tutuiUuña unghieurdir a urziurogallo cocoş de munteusar a folosi, a întrebuinţa; a uzausted dumneatausurero cămătaruva strugureVvanagloria lăudăroşenievanguardia avangardăvanidad /. vanitate, deşertăciunevapor m. aburvara băţvario deosebit, diversvarón in. bărbatvastago mlădiţăvecino vecin; locuitorvedar a interzice; a oprivega luncăS>527vejez /. bătrîneţeTela luminare; pînză; vegheTelada seratăvelar a vegheavelón m. faclăvencer a învingevenda faşă, bandaj; moletierăvender a vindevendimia culesul vieiveneno otravă, veninvengar a răzbunavenir* a veniventaja avantajventana fereastrăventanilla ghişeu

Page 78: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

ventura fericire, norocver a vedea; loc. a~ să vedemveranear a petrece varaveras loc. de ~ într-adevărverdad /. adevăr; loc. de (en) ~într-adevărverdugo călăuverdura verdeaţă, zarzavat, legumăvereda potecăvergüenza ruşine; loc. dar ~ aruşinaverter d. a vărsavestido rochievez /. dată, oară; rînd; loc. aveces uneori; de ~ en cuando dincînd în cînd; tal ~ poatevia drum, caleviaje m. călătorievíbora viperăvid /. viţăvida viaţăvidrio geam, sticlăviejo bătrîn; adj. vechiviento vînty cj. şi; iarya adv. deja; acum; îndatăyacer inc. a zacevientre m. pîntecoviernes m. vineriviga bîrnăvigente adj. în vigoarevigilar a vegheavigilia veghe, ajunvileza răutatevillancico colindvillano ţăranvinagre m. oţetvinculo legăturăviña vieviolin m. vioarăviraje m. cotiturăvirgen /. fecioarăviruela vărsat, variolăviruta şpan, talaş; aşchievisión /. viziune; imaginevíspera ajun; en — s în ajunvista vedere; loc. hasta la ~ larevedereviudo văduvvíveres pl. m. hrană, alimente

Page 79: Invatati Spaniola Fara Profesor Vocabular

vivir a trăi; a locuivocablo cuvîntvocear a striga, a ţipavolar d. a zburavolcar d. a răsturnavoltear a întoarcevoluntad /. voinţăvolver d. a (se) întoarce; a se în-drepta ; a deveni; ~ a -f- v. arepeta o acţiunevoz /. voce ; strigăt; cuvîntvuelo zborvuelta înconjur, tur; rest (de bani);raităvulnerar a rănivulpeja vulpe(yacimiento zăcămîntyate m. iachtyegua iapă528fyema mugure; germene; gălbenuş yeso gipsde ouyermo deşert, gol, uscatyerno ginereyngo jugyunque m. nicovalăyunta pereche de vitezahori m. ghicitorzanahoria carota, morcovzanjar a canaliza; a rezolvazapato pantofzinc m. zinczorro vulpezozobrar a se scufunda; a se neli-niştizumbar a bîzîi; a-şi rîdc dezumo zeamă, suczurcir a cîrpizurdo stingacizutano careva, cutare