INVESTIGATORUL TIR Magazin plus - iunie 2012

T I R M A G A Z I N | I U N I E 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1

SERGIU NEDELEAsomelier

1,1 l

ei

594

9992

7501

19

23

ANUL

VI , N

R. 6/

2012

(54)

IUNI

E 201

2

2 InveSTIgaTORul TIR Magazin plus | IunIe 2012 | www.investigatorul.ro

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

materialele publicate în această revistă reprezintă

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

intermediul reţelelor de distribuţie.

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, BucureştiDirector General: Emil POP

mobil: [email protected]

ISSN 1584-6202tiraj: 20.000 exemplareTel/fax 021-317.90.74INV

ESTIGA

TORU

L®

De unde şi vorba populară că cine ridică pliciul, de plici o să moară!

Aş dori să încep cu un îndemn adresat lui Silviu Prigoană, pentru că a pierdut alegerile:

"Plici de-aici!".

Emil Boboc le explică alegătorilor strategia prin care a reuşit să câştige un nou mandat de primar la Cluj-Napoca.

Cine-i harnic şi munceşte, ori e prost,

ori nu gândeşte, ori noapte voturi nu ciordeşte!

InveSTIgaTORul TIR Magazin plus | IunIe 2012 | www.investigatorul.ro 3

Lideri

Sergiu Nedelea susţine că nu el şi-a gă-sit vocaţia de somelier, ci invers. Îmbră-ţişarea acestei profesii a fost pentru el o provocare. Pregătirea a început cu mulţi ani în urmă, după 1989, când societatea s-a schimbat radical. În timp ce era stu-dent la Facultatea de Drept, a conchis că este cazul să câştige bani. S-a angajat pe funcţia de "ajutor de ajutor de ospă-tar". Totul a venit dintr-o tradiţie de fami-lie: tatăl muncise în Alimentaţie Publică. Astfel, a avut şansa de a lucra într-unul dintre restaurantele mari ale vremii, Cra-ma Seciu de lângă Ploieşti. În complexul turistic de acolo a avut posibilitatea de a observa via, dar şi cum se prelucrează vinul. "Acolo am urmărit vinul din vie până în paharul clientului. De aici începe poves-tea profesiei pe care am îmbrăţişat-o cu plăcere, aceea de somelier.", a explicat Sergiu Nedelea.

MarketingSuccesul vine la pachet cu o strategie de Marketing bună."Înţeleg vinul ca pe un produs agricol, apoi ca pe un aliment şi, în cele din urmă, ca element de cultură, care ne împriete-neşte. În spatele acestor ani de poziţio-nare în faţă, se ascunde multă muncă. Pentru a exista, trebuie să răspunzi con-tinuu provocărilor, în mod pozitiv. Am co-chetat cu ideea de a fi jurnalist de speci-alitate. Nu am refuzat să le împărtăşesc celor din jur din experienţa pe care am acumulat-o. Am comunicat produsul. Ast-fel, s-au născut anumite semnale care au început să se lege şi să se dezvolte. Am beneficiat şi de un avantaj al pionieratu-lui. Această profesie a apărut de aproxi-mativ 15 ani la noi în ţară, însă consider că se află, încă, la început de drum şi s-a dezvoltat odată cu vinurile. Am ieşit la rampă pas cu pas. S-au promovat vinuri-le şi, odată cu ele, am devenit cunoscut şi eu. Avantajul ar fi că suntem foarte pu-ţini dedicaţi acestui domeniu. Competiţia nu este acerbă. În urmă cu şase ani, încă nu era cunoscută profesia de somelier,

iar când îmi dădeam cartea de vizită, mulţi mă întrebau dacă aşa mă numesc. Am făcut primul site specializat pe acest domeniu din România, www.winetaste.ro, care are caracter educativ. Se poate găsi acolo povestea profesiei de some-lier, geneza ei. Am dezvăluit câţiva din paşii care se urmează pentru degustarea unui vin. Sunt articole semnate de mine sau care au fost scrise despre mine. Cine doreşte să afle amănunte despre activi-tatea pe care o am, găseşte acolo toate datele care sunt legate de cariera mea. Acesta a fost primul pas în promovarea a

ceea ce fac şi dă roade datorită nepăsării altora. Nimeni nu a mai făcut un alt site dedicat somelierilor. Au apărut, ulterior, cele ale asociaţiilor de profil. M-am sim-ţit, la un moment dat, precum "chiorul în ţara orbilor". Nu a fost ceva programat, dar totul a început să se lege. Dacă se mişcă lucrurile într-un anume sens, fără a se forţa direcţia, nu are cum să nu func-ţioneze ceea ce ne propunem.", a poves-tit somelierul. Nu a ratat întâlnirile în care s-a prezen-tat vinul. Experienţa de peste 20 de ani acumulată în restaurante, unde a fost o

un SOMelIeR de SuCCeSSergiu nedelea: "dacă îndepărtăm tabu-urile din obiceiurile de consum,

găsim calea către desfătare!"


Lideri

bună perioadă manager, a contribuit la

formarea lui ca somelier de succes. S-a

dezvoltat lent. S-a limitat numai la zona

pe care a stăpânit-o suficient de bine,

pentru a nu da greş în faţa publicului.

Punctualitatea este foarte importantă

în această ocupaţie. La orice prezenta-

re ajunge mult mai devreme ca ceilalţi,

pentru a avea timp să verifice tempera-tura vinului. La cele albe şi spumante, temperatura trebuie să oscileze între 6 şi 12 grade, iar cele tinere, roşii se beau la temperatura de 14-15 grade. Cele roşii, consacrate, pot ajunge la o temperatură de 18-20 de grade. Un somelier trebuie să fie sănătos, pen-tru a avea simţurile perfecte: acuitate vi-zuală, miros bun, gust exersat. Pentru a deveni expert în acest domeniu, se edu-că analizele senzoriale. Un profesionist trebuie să acumuleze cunoştinţe de isto-rie, geografie, la care să adauge atitudi-ne, bun simţ şi diplomaţie. "În orice profesie avem obiceiul, ome-nesc, să epatăm pentru a demonstra ce ştim. Când suntem în faţa unui public numeros, care aşteaptă să afle cât mai multe informaţii despre vin, putem fi ten-taţi să exagerăm în comportament, însă este necesar să se păstreze modestia în exprimare, să nu se folosească ter-meni tehnici sofisticaţi, care să nu fie pe înţelesul ascultătorilor. Aventurarea, în


Lideri

această zonă, e ca o capcană. Dacă se păstrează proporţiile, se prezintă corect produsul.", a adăugat Sergiu Nedelea.El şi-a însuşit arta de a vorbi despre vi-nuri după îndelungi perioade în care a studiat cărţi de specialitate. A învăţat să se comporte pe scenă, sub reflectoare. "Am avut o mare lansare, într-un club ce-lebru din Bucureşti. Totul a fost regizat cu mare minuţiozitate. Am repetat, însă nu mi s-a spus că se va aprinde un reflec-tor chiar în faţa mea. Când s-a întâmplat, cu publicul în sală, m-am blocat timp de câteva secunde. Până la urmă, am reu-şit să reiau contactul cu cei prezenţi şi a ieşit foarte bine. În acest domeniu, al comunicării, putem avea surprize nenu-mărate.", şi-a amintit somelierul.

Preparatele şi vinulO mâncare potrivită pentru un vin bun este determinată de simbioza gusturilor, după cum susţine Sergiu Nedelea. Stan-dardul este cunoscut de toată lumea: pentru vinul alb se alege o carne albă, iar pentru cel roşu, carnea trebuie să fie tot roşie. Alimentele mai colorate sunt mult mai gustoase. Condimentele sunt foarte importante. Gustul mâncării poate fi com-pletat de cel al vinului. Dar se poate valo-rifica şi un contrast: vinul dulce se poate asocia cu foie gras-ul. Secretul stă în aciditatea şi în persistenţa gustului celor două alimente. Acestea se estompează reciproc. O asociere supremă este con-

siderată aceea dintre un Cabernet Sau-vignon cu un muşchi de vită, într-un sos de piper verde. Este important să se ex-perimenteze gusturile proprii, ţinându-se seama de anumite standarde. Peşte se

poate consuma şi alături de vinul roşu, însă am simţi un gust amar. De aceea, un vin alb, sec, este mai potrivit lângă un peşte care să aibă alături sos de lămâie. Gustul va fi dulceag. Lângă o plachie din crap de Dunăre cu roşii, ardei gras, ardei iute, s-ar putea adăuga un rose sau un

vin roşu tânăr. "Dacă îndepărtăm tabu-urile din obiceiu-rile de consum, găsim calea către desfă-tare. Este bine să o facem cu puţină ştiin-ţă, însă, pentru a valorifica în mod corect

aromele. Eu am experimentat pentru că nu ştiam că o fac. Aşa m-am şlefuit şi am început să înţeleg de ce realizez anumite asocieri gastronomice cu vinul. Aici este bucuria vieţii. Nu mâncăm şi bem doar ca să existăm. Dacă tot o facem, putem să alegem ceea ce ne place. Astfel, ne simţim mai bine. Am trăit experienţe mi-nunate în Bordeaux, tocmai pentru că acolo totul a intrat în firesc. Atunci când m-am ridicat de la masă, am simţit că aş putea să mă aşez iar. Nu m-a împresu-rat acel preaplin, tocmai datorită asoci-erilor fericite dintre vinuri şi mâncare. În majoritate, românii consumă vinuri albe, demidulci sau dulci şi nu ştiu să le asoci-eze cu bucatele potrivite. Consumul este ghidat şi de nivelul de cultură al fiecărei persoane. Suntem înconjuraţi de globa-lizarea alimentelor, puţin nefirească şi încă nu există repere clare cu privire la consum. Este adevărat că produsele de calitate au un cost ridicat, dar aşteptările sunt maxime, în acest caz.", a specificat Nedelea.Dacă nu putem să ieşim din şabloanele consumului, aproape că nu are sens să


Lideri

beneficiem de informaţiile pe care ni le poate furniza un somelier. Însă, dacă do-rim să evoluăm pentru a avea experienţe unice, este importantă o persoană care este pregătită să descrie un vin. Lichidul bahic trebuie să se afle într-un echilibru perfect cu preparatele şi servici-ile oferite într-un restaurant. Vinul nu tre-buie să fie tratat de parcă s-ar afla acolo cu chirie, spune Nedelea. Face parte din întregul care îi este oferit consumatoru-lui. Acolo unde se găseşte o ofertă mai mare de bere, locul se poate numi be-rărie. Când gama de spirtoase este mai mare, discutăm despre un bar, însă când vinurile sunt ca la ele acasă, cu siguran-ţă este vorba despre un restaurant. Când se consumă preparate culinare, vinul trebuie să fie prezent alături, obligatoriu.

Ambianţa ideală pentru savurarea unui vin bun trebuie să fie liniştită, muzica să fie în surdină, lumina discretă, iar servici-ile de calitate. Cea mai importantă, însă, ar fi prezenţa unei persoane dragi, care să întregească atmosfera caldă."Doar cei care au ceva de ascuns beau singuri. Vinul e o băutură a bucuriei, care trebuie să fie împărtăşită. Nu discutăm despre cei care mai beau şi de necaz. Dacă ar fi să definim vinul, conform dicţi-onarului, acesta este o băutură obţinută prin fermentarea mustului din struguri. Vinul este diferit de la un an la altul şi conţine aproximativ 85% apă dată de fruct (strugure), între 11 şi 15% alcool şi aproximativ două procente constituie mi-racolul vinului, care formează culoarea şi aromele. Se spune că, dacă nu conţine

scânteia divină, vinul nu iese bun. Con-sider că vinul e cultură şi are puterea de a se comunica singur. Tot ce explic la o prezentare, se poate reduce la un gest. Dacă o înghiţitură nu e urmată de altele, înseamnă că produsul nu a plăcut. De multe ori, însă, poate fi prea subiectivă degustarea. De aceea e bine să fie acolo un somelier care să explice de ce nu a plăcut şi cum ar fi senzaţia, dacă vinul s-ar asocia cu un preparat culinar.", a dezvăluit somelierul.De-a lungul timpului, Sergiu Nedelea a făcut parte din numeroase jurii de speci-alitate la concursurile organizate în ţară, pentru desemnarea celui mai bun some-lier din România. A evaluat competenţele ospătarilor, ale şefilor de sală sau ale bu-cătarilor. A participat la Campionatul de Gătit în Aer Liber, unde a analizat asocie-rea preparatelor cu băuturile alese. A fost prezent şi în concursuri internaţionale de degustare. În urmă cu doi ani, a fost soli-citat în Italia, Ancona, la Concursul Inter-naţional "Vinul şi peştele". "După o săp-tămână de degustat câte 70 de vinuri pe zi, asociate cu alimentele marine, am fost surprinşi la gala de decernare a premiilor de un preparat din mistreţ, însoţit de un vin roşu. Cei prezenţi aproape că le uita-seră gustul!", îşi aminteşte Nedelea. Anul trecut a participat, în Verona, la Concursul Internaţional de Vinuri Vinitaly, unde s-au prezentat 4.700 de probe de vin. S-a numărat şi printre organizatorii concursurilor interne. "Vă recomand să beţi vin acasă, nu când sunteţi la volan şi să ţineţi seama de sezon. Pentru că a sosit vara, puteţi să gustaţi un rose ori un vin alb. Dacă vă bucuraţi de o cină sofisticată, puteţi să vă permiteţi un vin roşu, de calitate. Ţineţi seama de banii pe care îi daţi pe vin, de-oarece calitatea lui se reflectă într-un preţ care trebuie să fie mai mare de 20 de lei. Nu uitaţi să consumaţi această băutură moderat şi în timpul meselor. Dacă o veţi face cu înţelepciune, veţi fi sănătoşi şi fe-riciţi!", vă recomandă somelierul.

alina anTOn


5Coloana a cincea

Secretul lui Silaghi"Miniştrii Transporturilor fac şi ei, pasiuni nebune pentru femei!", aşa ar suna o re-lansare a unui cunoscut hit al formaţiei Taxi. Probabil că, în goana pentru voturi şi

pentru a fi pe placul duduilor, actualul mi-nistru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, îşi vopseşte părul. "Umblă cu cioara vop-sită!", îl ironizează subalternii pe coridoa-rele MTI.Nimeni nu ştie exact motivul pentru care

Silaghi îşi vopseşte părul. Am încercat să ne imaginăm cum ar arăta actualul minis-tru al transporturilor dacă nu şi-ar vopsi părul.în loc de concluzie: Iată ce a ieşit!


5Coloana a cincea

Feriţi-vă de măgăruşul Transchim!După ce l-au înlăturat de la conducerea companiei pe fostul preşedinte Constan-tin Isac, la cârma companiei de transport Transchim s-a aciuat o gaşcă de ţepari. Sub directa oblăduire a Mirelei Maxim, preşedinte al Consiliului de Administraţie, şi a directorului general Dinel Saizu, noii golănaşi de la Transchim au început să le tragă ţepe partenerilor de afaceri. Iată unul dintre cazurile de escrocherie crasă la care se pretează noii şmeche-raşi.Timp de mai bine de doi ani, reprezentan-ţii unui furnizor, au ţinut continuu legătura cu directorul general Dinelo Saizu, care i-a asigurat constant că facturile le vor fi plătite.Mai mult, printr-un document oficial, emis la data de 26 ianuarie 2011, Transchim re-cunoaşte că are faţă de furnizor o datorie de 19.609,04 lei. Din nou, verbal, Saizu se obligă să plătească o parte dintre facturi în cel mai scurt timp posibil. O minciună gogonată!În luna iunie 2012, când furnizorul cere din nou către Transchim să i se plătească datoria, nu mică îi este surpriza când, la adresa trimisă, primeşte un răspuns prin care golănaşii de la Transchim spun că, din cauza faptului că o parte dintre facturi au fost emise cu mai bine de 3 ani în urmă, ei şi le-au şters pur şi simplu din contabili-tate şi declară în mod mincinos că facturile pe care le-au plătit ar fi de fapt cele care sunt mai noi de trei ani.

Furnizorul ţepuit va acţiona în instanţă fir-ma Transchim pentru a-şi recupera preju-diciul. Semnalele noastre sunt că aceeaşi strategie şmecherească a fost aplicată şi în cazul altor furnizori.în loc de concluzie: Vă recomandăm să nu faceţi afaceri cu golănaşii de la Tran-schim!

Pinocchio de Pd-lDupă ce a fost scoasă pe uşa din dos a istoriei din Ministerul Transporturilor, fosta ministresă Anca Boagiu a devenit extrem de activă pe blogul personal. "Am făcut ce am promis"- titlul unei postări a Boa-

gioaicei: "Eu, Anca Boagiu, am făcut ce am promis. Şi în sectorul 2, şi în ţară, ca ministru. În ţară am construit 600 de km de autostradă şi 3.000 de km de drumuri naţionale. În Sectorul 2, sectorul nostru, va începe construcţia unui tronson nou de metrou: Universitate–C.A. Rosetti–Foişo-rul de Foc–Iancului–Pantelimon care va avea 10 staţii şi o lungime de 10 km."în loc de concluzie: Ai construit "600 de km de autostradă şi 3.000 de km de dru-muri naţionale"?! Măi, Pinocchio, marş de aici!

Susţinătorii "maşalului"Gurile rele spun că, pentru susţinerea lui Ionuţ Maşala pe poziţia interimară de şef al CNADNR, câţiva constructori au scos de la "teşcherea" o sumă impresionantă de bani pe care au dat-o şpagă. Micuţul Ionuţ este prietenul lor pentru că, de mulţi ani, le face plata facturilor peste rând. Şi acesta este singurul lucru care îi interesează pe golănaşii care fac afaceri cu CNADNR, să îşi tragă banii în viteză şi să presteze cât mai puţin pentru ei.Mai mult, şmecheraşii i-au creat şi un mit lui Maşala pentru a-l susţine. Ei au lansat zvonul potrivit căruia mama actualului in-terimar de la conducerea Companiei de Autostrăzi ar fi de fapt unul dintre oamenii de încredere ai guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Zvoniştii şi răspândacii susţin că "doamna Maşala" ar fi o mare specialistă în atragerea de fonduri externe.în loc de concluzie: Părinţii lui Ionuţ Ma-şala sunt nişte bieţi pensionari, fără niciun fel de activitate "extraşcolară"! Dar şi min-ciuna e o vorbă!

Schimbarea modificăriiLaszlo Sajtos nu a rămas prea mult timp la conducerea ISCTR. Pentru că postul a fost promis PSD-ului, penelistul a fost silit să se mulţumească cu un post de adjunct al şefului Registrului Auto Român, pese-delul George Dincă.În locul lui Sajtos, la conducerea Inspecto-ratului de Stat pentru Control în Transpor-tul Rutier a fost numit Gabriel Ştefănescu. Acesta din urmă este membru PSD, este fost şef al Agenţiei ARR Covasna şi, din noiembrie 2011, inspector la ISCTR.în loc de concluzie: Procentul obţinut de USL la alegerile locale este identic cu cel al debandadei din Ministerul Transporturi-lor şi Infrastructurii.

Probleme penaleProblemele create de idioţii Ancăi Boagiu care au redactat Ordonanţa de Guvern nr. 26/2011, privind înfiinţarea ISCTR, au im-plicaţii penale. Pentru că, în articolul 12 al acestei OG, se spune că CNADNR nu mai are atribuţii de control şi de sancţionare pe drumurile publice începând cu 4 decem-brie 2011, toate amenzile date pentru lipsa rovinietei sunt nule de drept.Mai mult, există semnale că o serie de fir-me şi persoane fizice intenţionează să de-pună plângeri penale pentru abuz în servi-ciu împotriva celor din CNADNR care au ordonat în mod ilegal întocmirea şi expe-

dierea proceselor verbale de contravenţie către cei care au circulat pe drumurile na-ţionale fără rovinietă. "Lotul OG 26" ar pu-tea astfel să fie alcătuit din fosta interimară de la conducerea CNADNR, Daniela Dră-ghia, directorul general adjunct economic, actual şef interimar, Ionuţ Maşala, directo-rul Direcţiei Comerciale Cosmin Popescu şi fostul şef al CESTRIN Ştefan Ioniţă. în loc de concluzie: După 4 decembrie 2011, dată la care intră în vigoare preve-derile OG 26, s-au printat şi s-au expediat câteva sute de mii de procese verbale de contravenţie. În măsura în care firma care se ocupă de printare şi expediţie încasea-ză un euro pentru fiecare proces verbal, printr-o matematică simplă aflăm sumele uriaşe plătite de CNADNR aiurea şi care ar trebui în mod normal recuperate de la "Lotul OG 26".

Chinurile lui SilaghiPentru că este doar un biet politician că-ruia PNL a decis să îi arunce o ciosvârtă, actualul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, nu are nicio legătură cu transportu-rile. El nu cunoaşte domeniul, nu cunoaşte oamenii şi nu are încredere în absolut ni-meni. Acest lucru a creat un mare blocaj în MTI. Toate eliberările şi numirile pe funcţii pe care alţi miniştri le făceau cât ai zice peşte, pentru Silaghi sunt nişte calvaruri.Cu greu a reuşit să promoveze la Secre-tariatul General al Guvernului decizia prin care Tiberiu Bărbuleţiu, omul în care are puţină încredere, să fie numit secretar ge-neral al Ministerul Transporturilor şi Infras-tructurii. Apoi, în cazul ISCTR, l-a numit mai întâi pe Laszlo Sajtos şi apoi a ezitat să îl în-locuiască cu pesedelul arădean Flavius Horţopan, care s-a prezentat cu tupeu să îşi ia în primire biroul. Apoi, la solicitarea PSD, l-a pus pe post pe covăsneanul Ga-briel Ştefănescu, dar l-a ţinut pe poziţie pe Sajtos, deşi acestuia din urmă îi dăduse numirea pe postul de director general ad-junct la RAR.Stilul ezitant al lui Silaghi îşi pune am-prenta şi pe CNADNR, unde Ionuţ Maşa-la pare să îşi fi cumpărat deja interimatul până după alegerile parlamentare. Slăbi-ciunea actualului ministru este speculată şi de şmecheroaica Daniela "Macaronela" Drăghia, fosta interimară de la conduce-rea Companiei de Autostrăzi. Cu tupeul şi nesimţirea care o caracterizează, femeia îi cere telefonic în continuare în fiecare seară raportul fostului ei subaltern Ionuţ Maşala, ajuns şef interimar.De asemenea, "chinurile facerii" l-au îm-piedicat pe Silaghi să numească noi şefi la Direcţiile Regionale de Drumuri şi Poduri ale CNADNR. Cu greu a reuşit să îl înlocu-iască de la conducerea DRDP Constanţa pe pedelistul Aidîn Ibram cu Marin Dima.în loc de concluzie: Ministrul Ovidiu Si-laghi îşi vopseşte părul, dar năravul ba!

Consilierul cel dubiosProfitând de stilul ezitant de conducere al ministrului Ovidiu Silaghi, un mare şme-cheroi s-a înfipt pe o poziţie de consilier


I

genUL PrograMULUi: PaMFLeTgenUL PrograMULUi: PaMFLeTgenUL PrograMULUi: PaMFLeT 5personal al lui. Tudor Gabriel Bohâlţeanu nu era membru PNL atunci când Silaghi a devenit ministru. Tudorică a apărut la puţin timp după Silaghi la etajul întâi al clădirii MTI şi a început să dea directive în locul ministrului. El a ordonat întrunirea mai multor consilii de administraţie ale unor companii din conducerea Ministeru-lui Transporturilor şi luarea unor decizii de numiri pe posturi. Ciudat este însă faptul că Bohâlţeanu făcea aceste mişcări în nu-mele şi în lipsa ministrului. Când Silaghi venea la Minister, se jura că nu ştie nimic de toate modificările ordonate de către Bo-hâlţeanu. Unii dintre cei cu care am stat de vorbă susţin că, deşi se comportă ca un consilier al ministrului, în realitate Tu-dorică nu a fost numit vreodată pe această funcţie. Site-ul Ministerului Transporturilor, altădată un model de transparenţă, nu pu-blică nici numele echipelor de consilieri ai ministrului sau ale secretarilor de stat şi nici declaraţiile de avere ale noilor veniţi. Tudor Gabriel Bohâlţeanu nu a fost unul dintre cei victimizaţi de guvernarea PD-L. Din contră. Astfel că, dacă la finalul anului 2008, Tudorică era preşedinte al băncii de stat Eximbank, în octombrie 2009, el a fost numit preşedinte-director general al Poştei Române. El a stat pe această funcţie până în iunie 2010, când a fost înlocuit din cau-za datoriilor exorbitante pe care le-a acu-mulat Poşta Română în mandatul lui dar şi ca urmare a unor dezvăluiri din presă. Tudor Gabriel Bohâlţeanu este nepotul lui Ioan Bohâlţeanu, membru fondator al Aso-ciaţiei Salariaţilor din Petrom (PAS), loco-tenent de nădejde al liderului sindical Liviu Luca şi membru al Consiliului de Adminis-traţie al fostei companii Petromservice, controlată din umbră de către controver-satul Sorin Ovidiu Vîntu. Ioan Bohâlţeanu a fost anchetat de către DNA într-un caz de returnare ilegală de TVA în valoare de 62 de milioane de euro.Tudorică a fost membru al Marii Loji Na-ţionale Unite din România, considerată "masonerie neregulară", nerecunoscută de cealaltă Mare Lojă din România şi ne-acceptată la nivel mondial. Din această masonerie, Bohâlţeanu a fost dat afară cu mare tam-tam în octombrie 2009.Pe vremea în care era şef la Poşta Româ-nă, în presă au apărut o serie de articole despre relaţia extraconjugală pe care Bo-hâlţeanu o avea cu o subalternă de-a sa: "Preşedintele Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Tudor Bohâlţeanu, are o viaţă amoroasă extrem de palpitantă. Oficial e căsătorit şi are doi copii. În pa-ralel, susţin sursele, el trăieşte o poveste de dragoste cu una dintre subalternele lui. Surse din interiorul Poştei ne-au dezvăluit că, la 35 de ani, Bohâlţeanu ar fi făcut o pasiune pentru o brunetă cu aproape 10 ani mai tânără decât el.Femeia după care i s-au aprins călcâiele şefului Poştei lucrează împreună cu el. Tânăra e studentă la Ştiinţe Politice, lo-cuieşte cu chirie în Bucureşti şi a lucrat, iniţial, pentru o companie care comerci-alizează maşini de lux. Între timp, însă, Bohâlţeanu a angajat-o la Poştă, iar acum

tânăra are biroul apropiat cu al lui. Potri-vit surselor noastre, statutul de amantă a şefului Poştei i-a dat aripi. Astfel, brune-ta a început uşor-uşor să facă ordine în companie. Se foloseşte de câte ori are nevoie de şoferul personal al preşedintelui CNPR şi, mai mult, se ocupă îndeaproa-pe de corespondenţa lui Bohâlţeanu. Este practic nelipsită din viaţa şefului Poştei. Contactată aseară de reporteri [...], Mag-dalena Bohâlţeanu ne-a declarat diplo-mată că o ştie pe amantă, dar că "relaţiile extraconjugale ale mele sau ale soţului meu prefer să le discutăm în familie, nu în presă!"Interesant este faptul că perioada în care a fost şef la Poşta Română l-a marcat pe Bohâlţeanu atât de mult încât, după ce a ajuns la MTI, a încercat, printr-o manevră de culise, să o pună şefă la CNADNR pe una dintre fostele sale subalterne, Bea-trice Constantin. Fără succes în lupta cu ismănarii şi purcelachiii!în loc de concluzie: Cu un asemenea pedigree, nu e de mirare că Tudor Bohâl-ţeanu îşi arată muşchii în faţa cabinetului ministrului Ovidiu Silaghi, chiar dacă nici măcar membru PNL nu este!

arerişti "fără portofoliu"Ordonanţa de Guvern 26/2011, cea prin care s-a înfiinţat ISCTR, a dat o lovitură le-tală Autorităţii Rutiere Române. În vechea organigramă, Autoritatea avea 653 de an-gajaţi, din care aproximativ 400 lucrau în inspecţie şi control. Dintre aceştia, 42 erau şefi de agenţie şi au rămas pe zona de li-cenţiere, singura activitate pe care o mai are ARR. Aproximativ 200 de oameni au luat examenele şi s-au transferat la ISC-TR. În acest moment, ARR are 440 de an-gajaţi, din care 253 se ocupă de licenţiere, plus şefii de agenţii. Vreo 40-50 se ocupă acum de examinările profesionale şi, cu mare largheţe, descoperim că Autoritatea Rutieră Română are acum un surplus de personal de cel puţin 100 de oameni, care vin zilnic la program dar nu au obiectul muncii.Din cauza OG 26, ARR este obligată să dea 60% din încasări către ISCTR şi ast-fel, în acest moment, se află într-o stare financiară dramatică. Deşi ne aflăm deja la jumătatea anului 2012, bugetul de venituri şi cheltuieli al ARR nu a fost aprobat. Prac-tic, nu se poate semna un buget pe deficit. Pentru a putea să funcţioneze, ARR are nevoie de un buget cel puţin dublu decât îl are în acest moment. Aceasta ar însemna să dea către ISCTR doar 20% din înca-sări, nu 60% ca acum.în loc de concluzie: Ar fi interesant de aflat cine sunt idioţii care au redactat infa-ma Ordonanţă de Guvern!

Jocuri de culiseFeţe "de masă" pe care speram să nu le mai vedem pe la MTI s-au întors acum triumfătoare să combine. Celebra Maria Magdalena Grigore, "blonda de la DRDP Bucureşti", o peneleoaică cu multe bube în cap şi dosare la diverse parchete, este acum mai tot timpul împreună cu infamul

pseudo-consilier Tudor Bohâlţeanu. Secretarul de stat Septimiu Buzaşu a în-ceput o serie de combinaţii cu Florea Di-aconu, patronul firmei de construcţii Delta ACM 93.Golănaşul asfaltului Dorinel "Ismănaru" UMBrărescu îl vizitează constant pe Ionuţ Maşala, şeful interimar al CNADNR. Şme-cheraşul şi-a lăsat o barbă atât de mare încât aproape că nu îl mai recunoşti. Părul de pe faţă nu l-a făcut însă pe UMBrăres-cu să renunţe la "bărbile" care l-au făcut bogat!Bogdan Bărboi, consilierul de suflet al fos-tului secretar de stat pedelist Eusebiu Pis-tru, s-a răspopit acum la liberalism şi şi-a luat o funcţie în ARR, ca şef la Serviciul Reglementări.Lucian Calmuş, noul director comercial adjunct, este vizitat constant de către şme-cheraşii de la firma Novensys, cei care au decartat pe vremuri la Adrian "Coropişniţa" Ionescu şi au încasat la greu de pe urma dubiosului sistem electronic de emitere şi monitorizare a rovinietei. Acum vor o extin-dere a contractului.Mai mult, simţind slăbiciunile din sis-tem, fostul lacheu al Ancăi Boagiu, Liviu Costache, pus pe criterii clientelare şef la CNADNR, apoi plasat şi demis de pe funcţia de director comercial, ameninţă să se întoarcă. El susţine că ar fi câştigat pro-cesul intentat "mămicii" lui, Boagiu, care a avut impertinenţa să îl dea jos din funcţia de director comercial, după ce a avut ne-simţirea să îl aducă în CNADNR.în loc de concluzie: Când ministrul nu e acasă, bohâlţenii sar pe masă!

O altă exclusivitateRevista TIR Magazin v-a obişnuit cu ex-clusivităţile. Prin serviciul nostru de news-letter, am fost primii care am dat ştirea noi-lor numiri pe funcţii de la CNADNR.Consiliul de Administraţie (CA) al Compa-niei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Na-ţionale din România (CNADNR) s-a reunit într-o săptămână pentru a doua oară pe 31 mai 2012. După ce în şedinţa de luni, 28 mai 2012, au fost scoase de pe ordi-nea de zi punctele legate de noi numiri pe funcţii, pe 31 mai s-au luat în final o serie de decizii.Cu mandat direct de la consilierul Bohâl-ţeanu al ministrului Transporturilor Ovi-diu Silaghi, CA al CNADNR l-a numit în funcţia de director al CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică al CNADNR) pe un oarecare ROLAND STO-ENESCU, o persoană necunoscută celor din sistem.Un alt "ilustru necunoscut" a fost numit pe funcţia de director general adjunct al CNADNR pentru Finanţări Externe: ŞTE-FAN SCORUŞ, despre care s-a aflat că este membru al PD-L Prahova.De asemenea, omul de care se leagă im-plementarea de către firma Novensys a Sistemului Informatic de Emitere, Gestiu-ne şi Control a Rovinietei, Lucian Calmuş, a fost numit din nou pe postul de director comercial al CNADNR.Şi, nu în cele din urmă, Radu Roman, şe-

1 0 InveSTIgaTORul TIR Magazin plus | IunIe 2012 | www.investigatorul.ro

5Coloana a cincea

ful de cabinet al ministrului Silaghi, a fost numit şi pe funcţia de consilier al directo-rului general. Cea mai aşteptată numire, cea de director general al CNADNR, nu a fost făcută, deşi a trecut mai mult de o lună de zile de la schimbarea puterii. După demiterea Dani-elei Drăghia, şefă interimară a Companiei de Autostrăzi pentru mai bine de un an, tot interimar (cu preluare de atribuţii) a fost numit pe funcţia de şef al CNADNR Ionuţ Maşala, directorul general adjunct econo-mic al companiei. Surse din MTI susţin că este posibil ca interimatul lui Maşala să fie prelungit pe termen nelimitat, datorită sus-ţinerii de care acesta se bucură din partea lui Ismănaru Umbrărescu, patronul UMB Spedition, probabil cel mai potent financiar "golănaş" al asfaltului.în loc de concluzie: Toate aceste mo-dificări s-au făcut într-o perioadă în care ministrul Ovidiu Silaghi a lipsit de la MTI. Toate sunt marca Tudor Bohâlţeanu!

ursul păcălit de vulpeBohâlţeanu este vulpea care a reuşit să schimbe conducerea pesedistă a CES-TRIN printr-o golăneală clasică. L-a che-mat la el pe Ştefan Ioniţă, din clanul lui Laurenţiu Stelea, şi l-a asigurat de apre-cierea sa. Scărpinat pe burtă, Ioniţă s-a lăsat pe spate şi, ca un urs prostănac, a acceptat ca, "în semn de loialitate" să îi dea bohâlceanului demisia sa în alb. Şi, cum a plecat ursul, vulpea a avut grijă ca demisia să îi fie aprobată.în loc de concluzie: În zadar s-a certat Ştefan Ioniţă la uşa ministrului ca la uşa cortului cu fostul şef al CESTRIN Vin-cenţiu Cuc. Bohâlţeanu şi-a pus omul pe funcţia de şef. Un "neica-nimeni": Roland Stoenescu.

Prostănacul sindicalistPozând în Gigi duru' sindicalistu', liderul de la DRDP Craiova al Sindicatului Drumari-lor Elie Radu, George Fetea, a depus la registratură, pe data 9 mai 2012, o solici-tare, în atenţia Directorului Regional Radu Mihai, în care scria:"Având în vedere că tot mai mulţi membri de sindicat susţin că au informaţii că, în perioada 23.01.2012-04.04.2012, când d-l

Radu Mihai a exercitat atribuţiunile Direc-torului Regional, au fost majorate salariile nejustificat anumitor persoane din DRDP Craiova, vă rog să ne comunicaţi dacă sunt adevărate aceste zvonuri, pentru a lămuri şi linişti de asemenea, membrii de sindicat care reproşează Sindicatului Elie Radu că nu ia atitudine în asemenea cazuri.".

Răspunsul a venit a doua zi:"Către Sindicatul Drumarilor Elie Radu-DRDP Craiova CentralÎn atenţia d-lui Fetea George

Urmare a adresei dumneavoastră nr. 11133/09.05.2012, vă comunicăm că, în perioada 23.01.2012-04.04.2012, perioa-da în care dl. Radu Mihai a îndeplinit atri-buţiile de Director Regional, nu s-au făcut majorări salariale pentru nicio persoană din cadrul DRDP Craiova.Menţionăm că singura majorare salarială în anul 2012 a fost făcută de dl. Stoica Ştefan, în data de 08.05.2012, pentru dl. Fetea George, de la salariul de 2271 la salariul de 3424.Director Regional,Radu Mihai Adrian"în loc de concluzie: Cu alte cuvinte: nu-mai ţie ţi-au mărit anul acesta pedeliştii sa-lariul, prostănacule sindicalist!

Mega-salariiPublicarea pe site-ul CNADNR a celor mai noi declaraţii de avere ale angajaţilor cu funcţii de conducere a provocat noi sur-prize.Cercetata penal Silvia Ciobanovschi este în topul salariilor din companie, deşi a fost retrogradată din funcţia de director pe cea de şef serviciu. Ea a câştigat anul trecut de la CNADNR 174.016 lei.Interimarul de la conducerea CNADNR şi nevasta lui, Ionuţ şi Dana Maşala, au refu-zat în mod ilegal să îşi publice declaraţiile de avere aşa cum prevede legea.Campionul absolut al salariilor, dintre cei care şi le-au declarat, este Petre Dumitru, fostul director de la Calitate din CNADNR, pensionat şi apoi angajat pe postul de consilier al Macaronelei Drăghia. El a avut anul trecut un venit brut de 303.423 lei.

în loc de concluzie: Macaronela "să tră-ieşte"!

ascensiunea lui lab"Revoluţie să fie, da' s-o ştim şi noi!", spu-nea nenea Iancu! Marele "revoluţionar de profesie" Augustin "Lab" Hagiu, preşedinte a nenumărate comiţii, conţilii, asociaţiuni şi federaţiuni, toate organizate cu aceeaşi mână de transportatori, a mai dat o palmă capitalismului de cumetrie. Începând cu data de 12 iunie 2012, prin grija secreta-rului de stat PNL- aripa PSD- din Ministe-rul Transporturilor, Septimiu "Whisky-arul" Buzaşu, hagiul a primit un post de consilier al directorului ARR. Ambiţiile politice ale lui "Lab" au fost şi sunt infinit mai mari, dar a fost obligat să se mulţumească cu o cios-vârtă mai mică de această dată. Principiul pe care a mers în acest caz a fost: Fă-te frate şi cu Supuran până cel ce te plăteşte, piticul mustăcios Tecesică Snagoveanu, trece cu camioanele puntea!Şi aşa a mai murit o "voce a poporului oropsit" şi s-a mai născut un sindicalisto-patronato-politruc!în loc de concluzie: Parcă îl şi vedem pe Lab cântând plin de abnegaţie celebrul hit ceauşist "Mulţumim din inimă partidului"!

adevăratul ministru al TransporturilorIepuraşul cu blana vopsită Ovidiu Silaghi se plimbă pe la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi gurile rele spun că ar fi ministru. În realitate, cel care ia toate de-ciziile în MTI, adică adevăratul ministru, este omul SOV-ului, Tudor Gabriel Bohâl-ţeanu. Cu acceptul lui Silaghi, pe 13 iunie 2012, ar fi trebuit să aibă loc o şedinţă a Con-siliului de Administraţie (CA) al CNADNR, care ar fi urmat să înlocuiască o parte din oamenii din conducerea companiei, după cum urmează:- postul pe care Bohâlţeanu l-a pus recent pe pedelistul prahovean Ştefan Scoruş, cel de director general adjunct Proiecte cu Finanţare Externă, ar fi urmat să fie ocu-pat de către controversatul Mircea Pop, cel care a mai făcut în trecut nenorociri de pe poziţia de adjunct al CNADNR, împins în faţă de PSD Cluj, în frunte cu actualul ministru de interne Ioan Rus;- Mircea Epure, director general adjunct Proiecte cu Finanţare de la Bugetul de Stat, urma să fie înlocuit cu Ilie Băruţă, susţinut de constructorul austriac de dru-muri Strabag;- Narcis Neaga, sprijinit de Mihai "Mişel" Stanciu de la firma de proiectare Search SRL, ar fi urmat să preia din nou postul Ni-coletei Davidescu, acela de director Direc-ţia Autostrăzi cu Finanţare de la Bugetul de Stat şi Concesiuni;- Adrian Florea, fost director Comercial în CNADNR, ar fi urmat să preia postul "în-tâiului locotenet" al Danielei "Macaronela" Drăghia, Marius Piştea, director Proiecte Autostrăzi Fonduri Externe;- Alin "Octavian" Goga ar fi urmat să îşi

InveSTIgaTORul TIR Magazin plus | IunIe 2012 | www.investigatorul.ro 1 1

I

genUL PrograMULUi: PaMFLeTgenUL PrograMULUi: PaMFLeTgenUL PrograMULUi: PaMFLeT 5reia funcţia de director Juridic chiar din mâinile celui căruia a fost silit să i-o cede-ze, Andrei Filipescu.Pripăşit de vreo trei săptămâni pe la ca-binetul veşnicului său protector Septimiu "Whisky-arul" Buzaşu, macabrul klingoni-an Mihai "Eprubetă" Grecu, catastrofa care a distrus CNADNR-ul, i-a făcut o vizită agi-tat adevăratului ministru al Transporturilor, Tudor Bohâlţeanu. Între timp "adevăratul ministru" a fost sunat şi de şmecheraşul interimar la conducerea CNADNR, Ionuţ Maşala. "Şeeeeefu! Ce facem că ăştia mă pun să îi demit eu pe colegii mei?!".Presat din două părţi, "ministrul" Bohâl-ţeanu a pus mâna pe telefon şi a anulat şedinţa Consiliului de Administraţie. în loc de concluzie: În timpul acesta, ie-puraşul vopsit ca un ou de Paşti, Ovidiu Silaghi, îşi lingea tacticos lăbuţele, fără să înţeleagă ce i se întâmplă.

Rise of "văduva neagră"În absenţa unui ministru puternic, la MTI apar tot felul de descreieraţi care încep să facă precum maimuţele. Cel mai elocvent caz al unui consilier care "a uitat să îşi ia medicamentele" este cel al Oliviei Vădu-va, poreclită "Văduva Neagră". Pentru că nu se pricepe la absolut nimic, femela s-a apucat să construiască un sistem de secu-ritate impenetrabil pentru zona de la etajul întâi a Ministerului Transporturilor unde îşi are biroul ministrul "de faţadă" al MTI, Ovi-diu Silaghi.Mai întâi, Văduva Neagră a pus doi moşu-lici să păzească cele două intrări de pe co-ridor. Pentru că tot mai reuşeau să treacă oameni care aveau de rezolvat probleme cu şefii lor cu birouri în acea zonă a clădi-rii, "salvata de Rudotel" le-a ordonat celor de la administraţia clădirii să dezactiveze toate cardurile de acces din MTI. Aşa se face că, la începutul celei de-a doua decade a lunii iunie 2012, a fost mai mare râsul să îl vezi pe secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării încercând fără succes să ajungă la biroul său.Măsura Văduvei Negre a fost temperată de un incident mai mult decât hilar: inclusiv ministrul "de complezenţă" al MTI Ovidiu Silaghi a fost silit să stea vreo cinci minute să urle şi să bată în geamuri pentru a reuşi să ajungă la birou.Prima victimă semnificativă a Văduvei Ne-gre este blonda Maria Magdalena Grigore, fostă director al DRDP Bucureşti pe vre-mea "intimului" ministru liberal Sică Orban. După o ceartă cu blonda, "Descreelivia" a declarat-o pe Maria Magdalena "persona non grata" pe "coridorul ei"!în loc de concluzie: Cei din MTI care au avut ocazia să o cunoască pe descreierată spun că, dacă a pus Văduva Neagră ochii pe tine, eşti mâncat. "De Elena Ceauşes-cu mai aveai şanse să scapi!", ne-a mărtu-risit, mai în glumă mai în serios, unul dintre angajaţii Ministerului Transporturilor.

Pepiniera de genii ISCTRNotele la examenul dat, la 12 iunie 2012, pentru ocuparea a 75 de posturi de in-spectori în cadrul ISCTR demonstrează

încă o dată că Inspectoratul de Stat pen-tru Control în Transporturile Rutiere este o instituţie mult mai coruptă decât toate fostele "hoarde" de control din ARR, RAR şi CNADNR.Felul în care se vindeau plicurile cu su-biectele examenului, în dimineaţa în care avea loc proba scrisă, i-a uimit şi pe cei mai "murdari" angajaţi ai MTI. În funcţie de "puterea de cumpărare", subiectele i-au costat pe unii 3-5.000 de euro iar pe alţii 10-15.000 de euro.Publicate la o zi după examen, rezultatele la proba scrisă i-a dat drept mari câştigători pe cei mai controversaţi candidaţi. Nota pentru cei care au cumpărat examenele a fost aproape invariabil aceeaşi: 97,5.Dintre şmecheraşii din pepiniera de genii care au obţinut această notă se numără pedelistul Florentin Iordache, din Praho-va, numit de Boagiu şef la Inspectoratul Teritorial nr.7. El a dat examen acum, în încercarea de a se fixa pe post, speriat că ar putea să fie schimbat în acelaşi mod în care a fost numit, adică prin decizia minis-trului. Iordache a intrat în sistem cu ajuto-rul naşului său, Doru Ştefan, numit recent şef la ISCTR Bucureşti, la solicitarea pe-nelistului Marian Petrache.

Bogdan Căpăţână, fost şef la EMCATR la CNADNR, numit de pedelişti şef la ISCTR Bucureşti, prieten la cataramă cu Doru Ştefan, a luat şi el nota 97,5 la examenul scris. Pepiniera de genii pedeliste care au luat aceeaşi notă la examenul de pe 12 iunie îi include şi pe locotenenţii lui Bogdan Căpă-ţână, Marius Dumitrache şi Rodica Dinu, zisă "Baştanca".Cu alte cuvinte, la ISCTR se reface Alianţa DA (PNL-PDL)!Fostul inspector şef al ARR de pe vremea ministrului Sică Orban, Vasile Olariu, prie-ten la cataramă cu Laszlo Sajtos, cel care a fost până de curând la şefia ISCTR, a luat şi el nota 97,5 la examen.

Nicolae Zarzăre, un alt candidat care a luat nota 97,5 la examenul scris face parte dintr-un grup infracţional alcătuit din foşti inspectori ARR şi CNADNR de la Constan-ţa, prinşi de procurori în flagrant în anul 2010. Potrivit anchetatorilor "începând din anul 2008, învinuiţii şi-au desfăşurat atri-buţiile de serviciu în mod necorespunză-tor, favorizând anumite firme de transport rutier, pe care le anunţau despre perioade-le şi locurile în care urmau să fie efectuate controalele rutiere, aşa încât aceste firme să nu fie depistate şi sancţionate pentru neregulile constatate şi să poată efectua transporturi mai ieftine în dauna celorlalte firme concurente". Din acelaşi grup infrac-ţional, Florin Marius Popescu a luat la exa-menul de pe 12 iunie nota 82,5, Ferodin Husein- 72,5, Ovidiu Popa- 77,5 şi Bog-dan Tănase 57,5. în loc de concluzie: Adică au fost admişi cu toţii!

Huţa cu HuţanuDeşi la ora închiderii ediţiei nu era încă numit oficial, funcţia de şef al Corpului de Control al ministrului Transporturilor a fost preluată de un alt personaj controversat: Gheorghe Huţanu.Potrivit informaţiilor apărute în presă, din 2000 până în 2002, Huţanu a fost comisar şef de secţie la Garda Financiară Mureş, apoi a lucrat şase luni la unitatea similară din Hunedoara. Pe 16 septembrie 2002, a fost suspendat din funcţie pentru că pro-curorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale împotriva sa. Un an mai târziu, pe 15 iulie 2003, a fost reîncadrat la Garda Finaciară Mureş, de unde, în sep-tembrie acelaşi an, a ajuns la secţia din Bucureşti. În 2005, după trei ani de anche-tă, Huţanu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu.Anchetatorii l-au acuzat pe fostul comi-sar că ar fi ajutat un om de afaceri italian, Riccardi Orlandino, "să evite" controalele financiare desfăşurate de Gardă. "Taxa de protecţie" pe care se pare că ar fi solici-tat-o Huţanu şi un complice de-al său, pre-tins general SIE, s-ar fi ridicat la 135.000 de euro. Demararea procesului a condus la o nouă suspendare din funcţie, dar, pe 15 iunie 2006, a fost angajat de Radu Stroe la guvern. Liderul penelist era atunci secretar general al Guvernului şi l-a luat pe Huţanu pe post de consilier. În martie 2008, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe Gheorghe Huţanu la 4 ani de închisoare pentru infracţiunile de trafic de influenţă în formă continuată, complicitate la trafic de influenţă şi pentru două infracţiuni de abuz în serviciu.în loc de concluzie: Huţanu e deja "fe-zandat", deci numai bun pentru funcţia de şef al Corpului de Control al MTI!

le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne-au sprijinit şi în

această lună cu informaţii de calitate premium pentru realizarea acestei

rubrici de pamflet.

[email protected]


Medicul primar în Medicină de Familie, Ma-ria Mihuţescu, şi-a dorit dintotdeauna să îmbrăţişeze această profesie, chiar înainte de a conştientiza ce presupune. Încă din pe-rioada copilăriei, când se juca „de-a doctori-ţa" şi până în momentul adolescenţei, când a trebuit să opteze cu privire la ocupaţia pe care şi-o va alege, nu şi-a pus niciodată pro-blema să urmeze altă cale. "În clasa a XII-a, atunci când am luat în cal-cul şi varianta unui posibil eşec la examenul pentru Medicină, am căutat o supapă. Am cochetat cu ideea de a deveni stewardesă. Se pare că alegerea nu a fost una inspira-tă şi am stârnit indignarea familiei, ceea ce m-a determinat să abandonez, repede, pla-nul B pentru viitoarea mea carieră. Acela a fost momentul care mi-a scos, definitiv, din cap varianta de rezervă.", ne-a povestit Ma-ria Mihuţescu.Ea şi-a dorit să devină pediatru, însă familia nu a aprobat-o, deoarece în acea perioadă erau mari probleme cu mortalitatea infantilă. Un alt moment de cotitură a fost atunci când unul dintre fraţi a înscris-o la Facultatea de Medicină Generală, în loc de Pediatrie, aşa cum se aştepta. Acesta nu i-a comunicat „amănuntul" important pentru viitorul său, decât mult prea târziu pentru a mai putea schimba ceva. Deşi a promovat proba scri-să, s-a răzvrătit şi nu s-a mai prezentat la proba orală. În al doilea an, s-a înscris direct la Medicină Generală, nu pentru că presi-unea familiei a fost covârşitoare, ci pentru că argumentele raţionale au fost convingă-toare. După absolvire, au urmat trei ani de stagiatură în Spitalul Brâncovenesc din Bu-cureşti. Până în 1989, a făcut Medicină Ge-nerală, deoarece promoţia 1981 în care a absolvit a fost de sacrificiu. Nu a putut par-ticipa la niciun examen de rezidenţiat până la intrarea României în democraţie, după 1989. A făcut naveta la Feteşti, ceea ce presupunea 11 ore pe zi de efort. În 1988, a identificat o oportunitate şi a dat examen pentru intrarea în cercetare la Institutul Naţi-onal Victor Babeş. "Activitatea de acolo a fost pentru mine o perioadă devastatoare din punct de vede-re profesional, deoarece nu aveam contact cu pacienţii, făceam cu totul altceva decât ştiam sau îmi doream să realizez. În plus, îmi desfăşuram activitatea într-un laborator de izotopi radioactivi. Pe de altă parte, nu pot să nu recunosc faptul că a fost o peri-oadă a existenţei mele extrem de creativă şi consistentă în plan spiritual. Am rezistat departe de pacienţi până în 1990. Când am acceptat postul, mi s-a promis că voi face cercetare, cu integrare într-un spital.

Aşteptările mele şi promisiunile lor nu au joncţionat niciodată, ceea ce a dus, în timp, la hotărârea de a pune capăt acestei aven-turi. Cu ce preţ? M-am întors la Feteşti, deoarece nu aveam, în acel moment, altă posibilitate de a relua contactul cu activita-tea medicală reală. Acolo mi-am desfăşurat activitatea până în 1992, când am susţinut un concurs pentru obţinerea unei angajări ca medic în Capitală. Am ocupat un post în Medicină Generală, la Spitalul Clinic Col-ţea din Bucureşti. Ulterior, am funcţionat ca medic specialist în Planning Familial, în acelaşi spital. Am valorificat perioada de pionierat în România a acestei specialităţi. Am satisfacţia că am pus şi eu umărul la im-plementarea şi promovarea programului de Planning, o specialitate care şi-a găsit greu drumul la noi în ţară. Medicina de Familie este specialitatea care m-a ales ea pe mine şi nu invers. M-am orientat spre aceasta, în urma unui şir de evenimente. Nu regret că am ales-o. Mă împlineşte activitatea pe care o desfăşor acum şi nu regret că nu am făcut ceea ce, poate, mi-aş fi dorit. Îmi place să-mi fac bine treaba şi cred că relaţia pe care am construit-o cu pacienţii mei, în timp, este o dovadă a faptului că nu am greşit.", spune medicul.Ea nu s-a rezumat la activitatea din cabinet, mai ales că Medicina de Familie este consi-derată "cenuşăreasa Medicinei", după cum susţine Maria Mihuţescu. A căutat posibili-tăţile care i-ar putea permite să se dezvol-te în alte planuri medicale, şi a mai obţinut

competenţe în Ecografie Generală şi Medi-cina de Întreprindere. A urmat cursurile de formator de Medicină Generală şi Planning Familial, în urma cărora susţine cursuri pen-tru medicii de familie. Şi-a prezentat lucrările la numeroase conferinţe naţionale şi inter-naţionale. Tematicile abordate sunt lansa-te de Centrul de Perfecţionare a Medicilor sau Asociaţia Medicilor de Familie. Cele mai mari neajunsuri pe care le-a semnalat, în teren, au fost legate de medicii care nu doresc să-şi upgradeze cunoştinţele. Sco-pul cursurilor este de a-i informa pe doctori despre noutăţile din domeniu. Medicina de Familie este o specialitate nouă, care îi obli-gă pe cei care o practică să fie în pas cu descoperirile din lumea medicală. Medicii care rămân în top nu pot să atingă aceste performanţe dacă practică profesia conform cunoştinţelor care erau valabile în anii `80. Cursurile de formare nu sunt obligatorii şi, uneori, sunt gratuite. Depinde de cei care le organizează. Fiecare medic participă la perfecţionări, în funcţie de sfera de interes. Într-o perioadă, multe firme producătoare sau distribuitoare de medicamete au spon-sorizat cursurile de acest gen. Aşa au putut beneficia de ele, gratuit, medicii de familie. S-a renunţat la varianta aceasta, deoarece s-a mers pe ideea că firmele care susţin fi-nanciar perfecţionările, obligă medicii parti-cipanţi, indirect, să le promoveze produsele. În momentul de faţă, indiferent de organiza-tor, medicii plătesc sume rezonabile pentru a participa la aceste cursuri.

Maria Mihuţescu, un profesionist avizat de pacienţi

un MedIC de FaMIlIe TReBuIe Să aIBă aBIlITăţIle unuI OM de aFaCeRI

Lideri


Lideri

"Problema este că nu există măsuri coerci-tive pentru doctori să îşi completeze cunoş-tinţele la intervale regulate. Numai pacienţii îi pot determina să participe la cursurile şi atelierele de formare care se organizează. Când o persoană care este înscrisă pe listele unui medic de familie sesizează că acesta nu e competitiv, renunţă la el, fără remuşcări. Pacientul are o percepţie foarte corectă cu privire la prestaţia medicului, de aceea există cel puţin o motivaţie pentru aceste perfecţionări. Fără a avea dorinţa de a ofensa pe cineva din breaslă, trebu-ie să susţin că există o categorie mică de medici care, sub diverse pretexte, nu mai consideră necesar să „piardă" timpul cu aceste cursuri. Asemenea situaţii se întâm-plă, în general, în mediul rural. Trebuie să acceptăm că medicina este într-o perpetuă schimbare, iar informaţiile explodează, pur şi simplu. Din acest motiv, nu putem ajunge la performanţă, fară să depunem un minim efort.", crede Maria Mihuţescu.Un medic de familie trebuie să aibă un nu-măr de minimum 1.000 de pacienţi pentru a putea face contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Dacă un medic are 3.000 de asiguraţi înscrişi şi ajunge la un număr de sub 1.000, acest aspect spune multe despre prestaţia lui ca medic de fa-milie. Pacienţii se află pe lista de capitaţie

a praxisului, în baza căreia se poate face un contract de furnizare de servicii medica-le cu acea Casă Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în raza căreia este înregistrat me-dicul de familie. Foarte mulţi pleacă din ţară şi nu îşi vând praxisul, ci îşi angajează me-dici pentru că nu au certitudini cu privire la ce îi aşteaptă în străinătate. Depinde şi cui îl vând, deoarece pacienţii pot pleca dacă sunt nemulţumiţi şi se pierde dreptul de a se deţine un cabinet de medicină de fami-

lie. Preţurile la care se pot vinde praxisurile diferă, în funcţie de spaţiul care este aferent cabinetului medical, de dotările acestuia şi de numărul de pacienţi care sunt pe lis-ta medicului de familie. Pentru a se vinde praxisul, se procedează ca la tranzacţiile obişnuite. Se dă un anunţ şi se negociază suma, în funcţie de cerere şi ofertă. Pot vin-de praxisul şi cei care se pensionează sau îşi schimbă traiectoria profesională. "În cabinetul din Policlinica Vitan Bucureşti, în care îmi desfăşor activitatea, sunt chiria-şă la Primăria Generală a Capitalei. Toţi am demarat acţiunea de cumpărare a spaţiilor în care activăm. Am întocmit dosarele, în-tabularea, dar Consiliul General al Munici-piului Bucureşti nu şi-a dat acordul pentru realizarea contractelor de vânzare-cumpă-rare. Par să fie şanse mari să se deschidă aceste oportunităţi pentru cine este intere-sat să achiziţioneze încăperile în care rea-lizează actul medical. Chiria a fost modică până anul trecut, de 300 de lei pe an, dar acum e fabuloasă. Plătesc pentru cabinetul meu aproape 2.000 de euro pe an. Consi-der că a fost o explozie nejustificată a pre-ţurilor. Încă sunt convinsă că acesta este un abuz. Dacă renunţăm la cabinet, însă, nu mai putem avea contractul cu Casa Naţi-onală de Asigurări de Sănătate. E un cerc vicios. Nu ştiu ce se va întâmpla dacă se vor

vinde spaţiile. Clădirea are bulină roşie, dar face parte din Patrimoniul Cultural Naţional, iar preţurile vor fi pe măsură.", ne-a declarat Maria Mihuţescu, medic primar în Medicină de Familie. A fi medic, în situaţia dată, înseamnă a fi om de afaceri. Activitatea presupune realizarea unui şir de demersuri necesare funcţionă-rii în bune condiţii a unui cabinet medical. Maria Mihuţescu s-a adaptat foarte greu la acest sistem de autogestionare. Asigurarea

managementului cabinetului presupune o muncă în plus pentru fiecare medic de fa-milie. Trebuie să se angajeze un contabil, o femeie de serviciu, o asistentă. Din sumele primite se plătesc utilităţile şi abonamentele pentru telefonie şi internet, reparaţiile, pro-gramul IT folosit pentru a relaţiona cu cei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănăta-te.Coplata a fost instituită pentru prestaţia me-dicilor specialişti, însă nu şi pentru cei de Fa-milie. În acest caz, s-ar încasa banii aferenţi, la care doctorii ar plăti impozite la stat. "Din punctul meu de vedere, coplata este o în-călcare a dreptului pacientului şi o împovă-rare, fără prea mari beneficii pentru medici. E neeficient să se taie o chitanţă pentru 5 lei. Pe de altă parte, nu ar fi normal ca aces-ta să plătească bani în plus, atâta timp cât contribuie la Asigurările de Sănătate şi este înscris pe listele mele. Pe mine nu mă aju-tă aceste sume modice, deoarece voi face eforturi să mă decontez care vor anihila câş-tigul. Timpul care se pierde cu scriptologia şi deplasările ar putea fi folosit în beneficiul pacienţilor. De multe ori, venim cu bani de acasă. Iarna, preţul utilităţilor sunt astrono-mice. Cei care au parteneri acasă care să finanţeze costurile se află într-o situaţie fe-ricită. Am colege care au copii în creştere şi nu au un soţ de la care să ceară bani pentru aceste plăţi. Situaţia lor e disperată. Noi ne zbatem să informăm decidenţii că lucrurile nu stau aşa cum se văd din biroul ministeri-al sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, dar încă nu ne ia nimeni în sea-mă. Am aflat, cu stupoare, că pe forumul Ministerului Sănătăţii e postată ştirea că, din august 2011, s-au mărit veniturile medicilor de familie cu 15%, ceea ce este fals. Noi suntem plătiţi la capitaţie, adică în funcţie de numărul de pacienţi. Aceste venituri sunt de 80%, iar restul sumei este reprezentată de servicii. Dar nu avem dreptul să acordăm foarte multe servicii plătite. Dacă iau tensi-unea sau fac o injecţie nu se decontează serviciile. Primesc bani dacă vaccinez, dacă am gravide sub observaţie, pentru efectua-rea examenelor de bilanţ realizate în luna în care e născut pacientul sau pentru activităţi pe care le fac o dată sau de două ori pe an. În general, sunt pesimistă şi nu cred că se mai poate schimba ceva în Sistemul de Să-nătate. Nu le acord şanse următorilor 20 de ani, în acest domeniu.", a adăugat medicul primar în Medicină de Familie.Cei care se pensionează primesc de la stat sume care se situează între 1.300 sau 1.400 de lei, după cum susţine Maria Mihu-ţescu. În cazurile fericite se ajunge la fabu-loasa pensie de 1.600 lei. De aici derivă, poate, şi migrarea medicilor în alte ţări. Nu avem de pierdut decât noi, pacienţii, care ajungem pe mâinile celor ce se zbat între săracie şi disperare şi se concentrează pe cea mai urâtă parte a ceea ce le oferă pro-fesia de medic.

alina anTOn


Ce gândeşte o puicuţă alergată de un cocoş mai trecut: - Nu cumva alerg prea repede ? Ce gândeşte cocoşul: - Dacă o prind m-am ars!

J J J J JUn urs şi un iepure merg prin pădure. La un moment dat se întâlnesc cu o broscuţă: - Stop! Sunt broscuţa magică şi pot să vă îndeplinesc trei dorinţe fiecăruia. Cine începe? Ursul: - Eu, că sunt cel mai mare! Vreau ca toţi urşii din pădure să fie femele, în afară de mine! - Nici o problemă! Şi tu, iepuraşule, ce îţi doreşti ? - Eu vreau o cască de motociclist. - Nici o problemă, uite-ţi casca. Şi tu, ursule, care e a doua dorinţă? - Vreau ca toţi urşii din pădurile vecine să fie femele!, spuse ursul mirat de prostia iepuraşului. - Eu vreau o motocicletă super puterni-că, aşa, de înălţimea mea!, a continuat iepuraşul. - Ultima mea dorinţă este că toţi urşii din univers să fie femele, spuse ursul şi mai mirat. Iepuraşul îşi pune casca, urcă pe motoci-cletă, demarează în trombă şi ţipă: - Ultima mea dorinţă: vreau ca ursul să fie homosexual!

J J J J JÎntr-o seară, lupul, ursul şi măgarul au intrat în cârciuma din pădure. Lupul: - O sticlă de votcă! Astă seară am întâlnire cu o lupoaică frumoasă şi vreau s-o dau gata! Veni rândul ursului: - Două sticle de votcă! Am întâlnire diseară cu o ursoaică şi vreau s-o fac praf! Măgarul: - 50 ml de votcă! Ceilalţi doi s-au uitat miraţi către măgar: - Bine, măi, măgarule, suntem noi mai puternici ca tine, dar ce faci tu cu doar 50 ml de vodcă? - Mă băieţi, eu sculă am, votca e doar ca să-mi sclipească puţin ochii!

J J J J JUn om vrea să îşi vândă calul la târg. - Cu cât dai calul bade? - Cu două mii. - Îi cam scump pentru un cal care mai şi pare că-i orb. - Nu cred. - Hai să-l probăm. Dau ei drumul calului, care o ia la fugă şi nimereşte cu capul drept într-un copac. - No, zisu-ţi-am că-i orb? - Drept îi, da' ai văzut ce curajos îi!?

J J J J JUn doctor s-a culcat cu una din pacientele sale şi se simţea foarte vinovat şi îşi tot spunea: - Lasă supărarea! Nu eşti primul doctor care s-a culcat cu o pacientă şi nu vei fi nici ultimul. Da, dar tu eşti doctor veterinar.

J J J J JDe un punker cu părul făcut spice, colorat verde, roşu şi albastru, hainele o ameste-cătură de cârpe şi piele, picioarele goale şi corpul plin de cercei, se apropie un bătrânel: - Eşti cumva din Singapore ? - Nu, de ce? - Când eram în marină, la Singapore, m-am îmbătat şi m-am combinat cu un papagal. Mă gândeam că eşti fiul meu...

J J J J JUn pacient intră în cabinetul psihiatrului şi pune pe masă o pungă. - E pentru dumneata, doctore. Psihiatrul se uită în pungă şi vede un homar de toată frumuseţea. - Mulţumesc. Îl voi lua acasă, pentru cină. - Tocmai a cinat. Mai bine duceţi-l la cinema.

J J J J JMama molie cu puiul molie. - Puişor, te rog frumos să papi ciorăpel... - Nu pap ciorăpel! - Ba, te rog frumos, îţi spun pentru ultima oară: papă ciorăpel! - NU pap ciorăpel!! - Bineee, să ştii că cine nu papă ciorapel nu papă nici mohair.

J J J J J- Un câine dădea târcoale unui stâlp. Brusc se opri. De ce? - Nu mai avea târcoale.

J J J J J- Ce îi trece unei muşte prin cap când se loveşte de parbrizul unei maşini? - Fundul.

J J J J J- Care e asemănarea între o cârtiţă şi un vultur?

umJr umJr umJr umJr


- Amândoi merg pe sub pământ, cu excep-ţia vulturului.

J J J J J- Care e diferenţa dintre o pisică şi un tren ? - Cu trenul poţi să treci prin tunel, da' cu pisica nu poţi să baţi cuie...

J J J J JUn cioban avea un cal. Şi calu' n-avea nimic împotrivă.

J J J J J- Ştiţi ce face iepurele când ajunge în vârful dealului ? - Coboară. - Dar când împlineşte 1 an ? - Merge pe-al doilea.

J J J J JSă faci sex e ca şi cum ai juca bridge. Dacă n-ai un partener bun, este bine să ai o mână bună.

J J J J JBisexualitatea dublează şansele de a avea o întâlnire sâmbătă seara.

J J J J JExistă câteva dispozitive care cresc dorinţa

sexuală, în special la femei. Cel mai impor-tant dintre acestea este un Mercedes.

J J J J JFemeile au nevoie de un motiv ca să facă sex. Bărbaţii au nevoie doar de un loc unde s-o facă.

J J J J J- Două bomboane stau pe acoperiş. Care sare prima ? - Aia de mentă.

J J J J JDoi pureci: - Ce facem, mă? Mergem pe jos sau luăm un căţel?

J J J J J- De ce pictaţi numai nuduri? - E mai ieftin.

J J J J J- De ce nu mai poate găsi o fată un băiat bun, care să o iubească? - Pentru că toţi au iubiţi.

J J J J J- Ce se întâmplă dacă tai sexul unui bărbat ? - Nimic deosebit, deoarece funcţiile gândirii se transferă automat creierului.

J J J J J- Câţi soţi ai avut? - Doar ai mei, sau în total?

J J J J J- Ce gândeşte un leu care vede trecând un cavaler în armură? - Iar conseve ?

J J J J J- Gaura unui covrig costă bani? - Sigur că nu. - Şi atunci de ce nu o fac mai mare?

J J J J J- De ce te plimbi prin benzinărie? - Vreau să mă las de fumat.

J J J J J- Chelner, în supă mea se află o muscă. - Nu vă faceţi probleme, nu mănâncă mult.

J J J J J- Cum se face laptele praf? - Se aruncă vaca din avion.

J J J J JBigamia înseamnă a avea o soţie în plus. Monogamia... e acelaşi lucru.

J J J J J- Felicitări! Am auzit că ţi-ai măritat toate fiicele. - S-a măritat doar fata cea mare, dar de mai multe ori.

J J J J J- Aş vrea să te prezint soţiei mele. - De ce? - Fiindcă ea crede că s-a măritat cu cel mai urât bărbat din lume!

J J J J J- Dumneata eşti noua dactilografă? - Da, domnule. - Ce maşină preferi? - Mercedes.

J J J J J- Ai un tablou extraordinar. E renascentist? - Da, dar nu-l atinge că vopseaua este încă proaspătă.

umJr umJr umJr umJr


Laurenţiu mâţă-tănase, General manager SoFa: "afacerile care funcţionează au un concept bine definit şi o echipă foarte pregă-tită în spate."

Restaurant şi Bistro-Café, Sofa este un brand nou pe piaţa de profil, care şi-a făcut intrarea în lumea de business cu succes. După trei luni în care s-a testat piaţa, reprezentanţii firmei au de-cis că este oportun să devină mai cunoscuţi. În 25 mai 2012, s-a organizat o conferinţă de presă, care a fost urmată de o petrecere. Cei prezenţi au putut gusta preparatele realizate de bucătarii din subordinea lui Marian Lupu. Laurenţiu Mâţă-Tănase a fost sufletul distracţiei, dar şi persoana cea mai atentă la toate detaliile chefului. Nu au lipsit nici vinurile de bună calitate alese de somelierul Sergiu Nedelea, cel care a oferit consultanţă pe această zonă. "Am coordonat dezvoltarea acestei afaceri, ală-turi de celălalt acţionar minoritar al firmei, Joseph Hadad, cel care este şi consultantul gastronomic

al restaurantului Sofa. În urmă cu un an şi jumă-tate, m-am implicat cu Joseph Hadad în crearea conceptului acestui proiect. Ne-am propus ca, în maximum 5 ani, să ne dezvoltăm brand-ul pe piaţa HORECA din România. Am o experienţă pe piaţă de foarte mulţi ani, am mai deschis două hoteluri în Bucureşti. Am avut know- how, ceea ce m-a ajutat. Piaţa ospitalităţii a avut de suferit din cauza crizei, dar, pe de altă parte, au apărut din ce în ce mai multe localuri de bună calitate. Afacerile care funcţionează au un concept bine definit şi o echipă foarte pregătită în spate. Aşa îşi păstrează şi îşi măresc piaţa, pentru că, în ziua de astăzi, clientul a evoluat. Am venit cu toate cu-noştinţele, astfel încât să targetăm sută la sută cli-entul. Ne-am axat pe principii bine stabilite. Locul ales e potrivit, conceptul clădirii este modern şi aerisit, confortul este maximizat, iar oferta gastro şi oenologică este de mare rafinament. Preţuri-le sunt foarte relaxate. Aceasta este una dintre strategiile de atragere a clienţilor. O cafea este 6 lei, iar o salată de vinete 10 lei. Produsele sunt premium. Oricine se poate bucura de ambianţă, confort, muzică live. Personalul a fost ales cu greutate. Restaurant- managerul, Mihai Sângăteanu, a propus oame-nii, pe care i-am supus la probe şi i-am acceptat numai dacă au fost cei mai buni. Aşa s-a întâm-plat şi cu personalul de la bucătărie sau de la bistro-bar. Eu i-am consiliat pe şefi. Oamenii cu experienţă îşi doresc, oricum, să îşi aleagă subal-ternii cei mai buni, pentru a alcătui o echipă bine definită şi stabilă. Astfel, serviciile vor fi de cea mai bună calitate. În general, se suferă din cau-za lipsei de personal educat în mod profesional. Salariile oferite sunt puţin peste nivelul pieţei, dar

nu acestea au fost motivaţiile care i-au determinat pe angajaţii noştri să ni se alăture. Cei care înţe-leg conceptul afacerii îi acordă credit. Am atras cei mai buni ospătari, barmani, bucătari. Deja, am înregistrat un succes mare până acum, da-torită serviciilor ireproşabile pe care le oferim şi a produselor de cea mai bună calitate. În acest moment, ne cunoaştem foarte bine clientul, ceea ce ne ajută mult, deoarece putem să venim în în-tâmpinarea dorinţelor sale.", a subliniat General Managerul SOFA, Laurenţiu Mâţă-Tănase.Designul interior a fost recomandat de Mariana Bercu. Restaurantul Sofa are o capacitate de 94 de locuri, la care se adaugă cele 24 de pe terasă. În Bistro-Café pot să se relaxeze 56 de persoane, iar pe terasa acestuia 75. În Cramă sunt dispo-nibile 25 de locuri pentru cei dornici să deguste vinuri de colecţie.

alina anTOn

ReSTauRanTul SOFa a FOSTlanSaT OFICIal în BuCuReşTI

Documents

INVESTIGATORUL TIR Magazin plus - iunie 2012