Investigatorul TIR Magazin Plus Mai 2012

T I R M A G A Z I N | M A I 2 0 1 2 | w w w . t i r m a g a z i n . r o 1

GhENADIE BOBEICăadministrator

WineRo

1,1 lei

5 9 4 9 9 9 2 7 5 0 1 1 9 23ANUL VI , NR. 5/2012(53)

MAI 2012

2 InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | MaI 2012 | www.investigatorul.ro

Investigatorul este o marcă înregistrată. Toate

materialele publicate în această revistă reprezintă

proprietatea grupului de presă Investigatorul şi sunt

protejate de legile dreptului de autor. Reproducerea

lor se face doar cu acordul scris al Investigatorul SRL.

Rubricile Playback, Departamentul Securităţii Presei,

Mens Sana, “...şi alte alea...”, "Coloana a cincea" şi "Let

the party begin" sunt pamflete şi vor fi tratate ca atare.

Pentru a vă abona la publicaţia INVESTIGATORUL,

vă puteţi adresa oricărui oficiu poştal din ţară. Preţul

de 1,1 lei se aplică doar pentru revistele vândute prin

intermediul reţelelor de distribuţie.

Investigatorul SRL , str. 11 iunie nr. 7, et.1, ap.2, sector 4, BucureştiDirector General: Emil POP

mobil: [email protected]

ISSN 1584-6202tiraj: 20.000 exemplareTel/fax 021-317.90.74INV

ESTIGA

TORU

L®

USL şi UNPR au încheiat un pact de susţinere parlamentară pentru supraimpozitarea marilor averi.

Vom începe cu supraimpozitarea averilor lui Adrian

Năstase, de la PSD, Dinu Patriciu, de la PNL, Dan Voiculescu, de la PC, şi Gabriel Oprea, de la UNPR!

Hai că am glumit! Ce sunteţi copii?!

Ascultaţi cuvintele lui MRU, care n-a prea făcut istorie prin Guvernul României.

În scurtul timp în

care m-am aflat la conducerea Executivului României, principiile pe care m-am bazat au fost responsabilitatea şi stabilitatea macroeconomică, precum şi

predictibilitatea. Cu alte cuvinte am fost varză!

InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | MaI 2012 | www.investigatorul.ro 3

Bessa Valley s-a înfiinţat în Bulgaria, în 2001, iar WineRo în România, în 2006, pen-tru a produce vinuri echilibrate, după tradiţia bodoleză. S-au implicat mai multe persoane în acest proiect, la iniţiativa a trei fondatori, cunoscători ai acestui domeniu: dr. Karl-He-inz-Hauptmann, contele Stephan von Neip-perg şi oenologul Marc Dworkin. Contele Stephan von Neipperg este pre-şedintele Asociaţiei Producătorilor din Bor-deaux. Deţine câteva podgorii în Bordeaux, printre care se numără: La Mondotte (cra-ma care se situează în topul primelor 30 din lume, care produc cele mai scumpe vinuri vândute vreodată) şi Chateau Peyreau sau AOC Saint- Emilion. Dr. Karl-Heinz-Haupt-mann este bancher, fost director al Merrill Lynch London şi co-fondatorul companiei ECM din Cehia, care este un fond privat de investiţii ce a înregistrat succes timp de 20 de ani. Acum se ocupă de investiţii directe

în proiectele care îi oferă o satisfacţie perso-nală, din industria farmaceutică sau aerona-utică. El este asociat în Franţa, pe anumite proiecte, cu Stephan von Neipperg. Marc Dworkin este consultantul celor doi, cel care supervizează investiţia din România şi Bulgaria, din punct de vedere al tehno-logiei producerii vinului. Calitatea este pusă pe primul loc de oenolog. El şi-a desăvârşit aptitudinile în Bordeaux, timp de 30 de ani, la Benjamin et Edmond de Rothschild, după care şi-a continuat activitatea la Vignobles Bessineau şi Chateau Larmande, dar şi în ţări care nu au tradiţie în producerea vinuri-lor, precum China, Israel sau Bulgaria.La noi în ţară, WineRo are sediul în Bucu-reşti, iar podgoria, care s-a realizat în 2007-2008, este situată în localitatea Aliman din judeţul Constanţa. În apropiere de Rasova, se construieşte o cramă pentru care s-au alocat 6,5 milioane de euro. Pe pământurile

aride de la Aliman, care se întind pe o su-prafaţă de 80 de hectare, se cultivă soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră. Prima recoltă s-a cules în septem-brie 2009, din care a rezultat vinul ALIRA Merlot 2009. Numele provine de la denumi-rea localităţilor Aliman şi Rasova .Iniţial, s-au făcut investiţii financiare, în Ro-mânia, prin Europa Capital Management, apoi au urmat cele imobiliare, cu proiectul Opera Center. Pentru această clădire s-a vizionat terenul în 1997, iar construcţia s-a finalizat în ianuarie 2001. În acelaşi an, s-au înfiinţat podgoria şi crama din Bulga-ria, lângă Plovdiv, în apropierea localităţii Pazardzhik, la 120 km sud-est de Sofia, în Bessa Valley. Acolo a fost mai simplu să se cumpere terenul necesar pentru investiţie. S-au făcut investigaţii câţiva ani pentru a se găsi terenul cel mai potrivit. S-a plantat o su-prafaţă de 140 de hectare cu soiurile Merlot,

alIRa, un vin de poveste

gHenadIe bobeIcă, adMInIsTRaToR WIneRo: «s-a doRIT RepeTaRea succesuluI vInuluI enIRa,

pRodus În bulgaRIa.»

Lideri


Lideri

Cabernet Sauvignon, Syrah şi Petit Verdot. S-a construit o cramă, iar afacerea este cea mai importantă din acea zonă. Acţionarul principal al firmei de acolo este dr. Karl-He-inz-Hauptmann. Anul trecut s-a serbat ani-versarea a 10 ani de activitate. S-a ajuns la performanţa de a se exporta aproximativ 80% din producţie, în peste 20 de ţări: Marea Britanie, Germania, Elveţia, Cehia, Franţa (mai mult către aceiaşi clienţi ai lui Stephan von Neipperg), dar şi în Japo-nia, SUA sau Coreea de Sud. Scopul aces-tei investiţii a fost de a produce un vin de calitate internaţională, într-un alt loc decât Franţa. Se spune că tracii cultivau viţa-de-vie. Vinul se numeşte ENIRA, după numele unei prinţese trace care a avut o poveste de dragoste în Valea Beşilor, unde este crama. Se pare că ea a ajuns acolo printr-un ma-riaj din interes. Motorul acestei idei a fost Karl-Heinz-Hauptmann, iar vinurile produse acolo sunt foarte bine cotate pe piaţa inter-naţională.“Cel mai scump vin nu este, neapărat, cel mai bun. Calitatea se percepe diferit, în funcţie de persoana care îl gustă. Preţul ridicat al unui vin este dat de licitaţiile care se organizează. Aşa se poate stabili cât de scump a fost cotat un vin. De regulă, lico-rile bahice sunt achiziţionate de colecţio-nari, care sunt buni cunoscători ai celor mai apreciate vinuri din lume. Vinurile bune sunt mai mult decât produse, au în spate câte o poveste şi multă experienţă, aşa cum este cotat vinul La Mondotte, care este produs în Bordeaux. Această tradiţie, împrumutată din Franţa, începe cu pregătirea riguroasă a investiţiei: analizarea terenurilor din Româ-nia şi Bulgaria prin evaluarea probelor. Tes-tele de laborator au confirmat presupunerea investitorilor cu privire la calitatea şi compo-ziţia chimică a pământului. S-a observat că se va putea produce stilul de vin dorit. Mark Dworkin povesteşte că, după 30 de ani în care a ştiut să facă vin, acum, simte cum să

producă unul special. El poate face să se întâmple aşa prin observarea unui teren şi pregătirea plantaţiei de viţă-de-vie. Porneş-te, întotdeauna, de la stilul de vin pe care doreşte să-l obţină, către plantaţie. Se ţine seama de calitatea pământului, umidita-tea din aer, viteza şi frecvenţa vântului, de pantă, de expunere. Cu toate că se impun anumite reguli, rezultatul poate fi doar es-timat. Se alege portaltoiul potrivit cu soiul respectiv şi cu solul. La toate acestea, se adaugă respectarea tehnologiei de plantare corespunzătoare, astfel încât să se obţină o anumită aromă a vinului. S-a dorit să se res-pecte caracteristicile vinurilor din Bordeaux prin faptul că s-au folosit soiuri internaţiona-le, tehnologia aplicată acolo, adică tancuri cu sortare manuală, o selecţie riguroasă a boabelor şi macerarea la rece, care permit obţinerea unei intensităţi a aromei ce este apreciată de cunoscători. Tancurile folosite în România sunt vase din inox. Este riscant să se folosească cele din beton, din cauza activităţii seismice ridicate din zonă. Cele din beton armat se acoperă cu un strat din beton alimentar care nu permite contactul chimic între lichidul din interior şi beton. Prin declanşarea unui cutremur, se pot produce crăpături şi se compromite vinul.”, a explicat Ghenadie Bobeică, administratorul WineRo. Ghenadie Bobeică este originar din Repu-blica Moldova, deşi are prenume grecesc. A ajuns să se ocupe de acest proiect după investiţiile imobiliare pe care le-a adminis-trat aici. A lucrat cu fondul de investiţii în ţara natală. A devenit Country Managerul proiectului de aici. După 10 ani de activitate în acest domeniu, s-a hotărât iniţierea pro-iectului WineRo, în care s-au implicat mai multe persoane fizice (acţionari minoritari), care reprezintă Europa Capital Manage-ment şi se ocupă cu proiecte imobiliare, în special în Cehia şi Marea Britanie. Acum se ocupă altcineva de proiectele imobiliare de aici. A fost o dorinţă generală de a se re-

peta succesul pe care l-a avut vinul Enira în Bulgaria şi în lume. Ghenadie Bobeică este unul dintre administratorii societăţii de aici, alături de Karl-Heinz-Hauptmann şi se ocupă de implementarea acestui proiect. Este şi acţionar în firmă, încă de la început. Îi place să deguste vinuri, mai ales pe cele ale concurenţei, deoarece consideră că această lume este fascinantă. Şi-a constru-it viaţa în România şi are dublă cetăţenie. Nu i s-a schimbat prea mult traiul. Şi-a adus famila aici şi nu au fost probleme de adap-tare. Consideră că aici i-a fost destinat să ajungă. Poate că ar fi făcut altceva, dacă apăreau alte oportunităţi. E de profesie in-giner şi, după facultate, a activat într-o firmă de audit financiar. Pentru WineRo a început demersurile încă din 2005, iar societatea a fost deschisă după un an. Birourile compa-niei din România sunt în clădirea restauran-tului Ginger din Bucureşti, unde se plăteşte chirie. Investiţia necesită răbdare, deorece este necesară influenţarea unei plantaţii de la zero. Tehnologia care este folosită nece-sită o durată de maturare a vinului mai mare ca în alte cazuri. Vinul nu poate ajunge pe piaţă decât după cel puţin un an de la recol-tare. După etapele de prelucrare primară a vinului, acesta se păstrează în bariculi, adi-că butoaie din stejar. Acestea au un anumit standard, în jur de 225 de litri, o dimensi-une optimă, pentru a avea o suprafaţă de contact maximă între vin şi stejar. Acolo se produc reacţii chimice şi microoxigenarea, ce permit schimbarea calităţilor vinului. To-tuşi, dacă se depăşeşte un anumit nivel, se preia prea mult din componenţa lemnului. Trebuie găsit acel echilibru care să-i confe-re vinului aroma căutată. De aceea, lichidul se evaluează, în permanenţă, prin degus-tare. Experienţa unui bun cunoscător deter-mină momentul în care vinul este scos de la maturare. Această tehnologie amplifică anumite calităţi ale vinului şi le adaugă pe cele ale stejarului. Dacă vinul este complex, are o valoare mai mare. E important cum se cupajează vinul. Astfel, se amestecă vinul pentru a se obţine anumite caracteristici pe care şi le doreşte producătorul. Prin sepaj se amestecă vinurile care provin din acelaşi soi, iar prin cupaj se combină două sau mai multe soiuri. Dacă se doreşte obţinerea unor caracteristici ale vinului şi în anii următori, cupajarea este soluţia optimă. Compoziţia poate fi diferită de la an la an, dar calităţile gustative trebuie să se păstreze pentru a se obţine acelaşi tip de vin. Nu poate fi obţinut acelaşi vin de la o recoltă la alta, deoarece sunt diferiţi şi strugurii anual. Nu se face rabat de la calitate. Recoltarea se face manual, în lădiţe, fără a se strivi boabele. Se pun la capătul rândului, se în-carcă pe o platformă pentru a nu se dete-riora boabele. Se face mai întâi o selecţie manuală, apoi desciorchinarea, care per-mite eliminarea resturilor. Se folosesc doar boabele optime, adică se elimină cele foar-te coapte sau foarte verzi. Boabele nu se strivesc. Se pun întregi în tancuri, unde se ţin la temperatură scăzută la 14-15 grade între 3 şi 8 zile, în funcţie de ce se doreş-

Dr. Karl-Heinz Hauptmann (stânga), împreună cu Contele Stephan von Neipperg


Lideri

te. Gravitaţional, boabele se vor sparge, ca rezultat al fermentării. Sucul preia din pieliţă şi se obţin calităţi gustative maxime. Mus-tul rezultat este gustat continuu de Pierre-Marie Renauld, cel care coordonează toate lucrările din cramă. El a lucrat, anterior, în Franţa şi învaţă de la Mark Dworkin cum să determine aroma dorită. Sâmburii sunt foar-te importanţi. Dacă recolta se face mai de-vreme decât momentul optim, sâmburii sunt verzi. De regulă, dau un gust neplăcut vinu-lui într-o asemenea situaţie. Sâmburii copţi, însă, pot adăuga la complexitatea unui vin. După macerarea la rece se face fermenta-rea alcoolică, realizată la o temperatură mai ridicată, de peste 25 de grade, până când zahărul din struguri se transformă în alco-ol. După aceea, se decantează, se scoate lichidul şi se pune într-un alt vas. Maturarea este făcută după fermentare. După cupajul final, se lasă vinul pentru omogenizare şi se îmbuteliază. Calitatea se obţine prin cheltuieli suplimen-tare pentru un plus de manoperă. În zilele în care se recoltează strugurii, se pot folosi şi 250 de persoane pe zi. Pe toată perioada anului se folosesc în jur de 50 de zilieri pe lună. Primăvara desmuşuroiază via, o taie, o leagă. S-au achiziţionat trei seturi de echi-pamente complete, printr-un proiect finanţat din fondurile europene. Tractoarele sunt Landini. Echipamentele sunt complete, de la cele pentru stropit, până la cele de tăiat corzile. Al patrulea set a fost cumpărat cu banii proprii. Un tractor deserveşte aproxi-

mativ 20 de hectare. Astfel, există posibi-litatea de a se reacţiona imediat, la orice pericol care ar putea afecta via. În cramă variază numărul de angajaţi. La procesarea primară, care are loc după recoltare, sunt mai mulţi. După fermentarea vinului, numă-rul angajaţilor din cramă scade la maximum 5 angajaţi permanenţi. Aceştia se ocupă de partea tehnologică. Strugurii obţinuţi la Aliman au destul de mult zahăr. S-ar dori să fie mai puţin pentru ca alcoolul să fie mai redus. În anii următori va fi posibil să se producă un vin cu un conţinut mai mic de alcool, când via va fi adultă şi va produce struguri de o calitate omogenă. Se va putea determina mai uşor momentul recoltării. Clima din Dobrogea a fost analizată rapid, însă pentru a se face analize de sol s-a apelat la un laborator din Franţa şi unul din România. Iniţial, s-au investigat mai multe zone din ţară, dar terenul de la Aliman a confirmat presupunrea că va fi o zonă cu un potenţial foarte mare pentru investiţie. Este unul dintre cele mai aride soluri din Româ-nia, ceea ce nu este un lucru simplu când se plantează o vie, deoarece irigaţia este esenţială, acolo. De aceea, plantaţia presu-pune o atenţie mărită şi costuri, substanţial, mai mari. Acolo sunt, însă, alte avantaje. În Franţa, se spune că viţa-de-vie trebuie să sufere pentru a produce struguri de calitate şi, respectiv, un vin bun. După primii ani în care s-a îngrijit suplimentar via, prima recol-tă a confirmat că s-a ales locul perfect pen-tru planurile care s-au făcut. Toate condiţiile extreme de climă, adică temperaturile foarte mari, lipsa precipitaţiilor până la mijlocul lu-nii octombrie, permit alegerea momentului cel mai bun pentru recoltări. Acestea se fac după o lună faţă de vecini, adică la începutul lunii octombrie. Primii struguri s-au obţinut în 2009. În primăvară, când a fost plantată viţa-de-vie din Aliman, aceasta avea un an. După doi ani, în al treilea an de viaţă, s-a obţinut prima recoltă. De obicei, primul vin nu este folosit pentru producţie şi se obţine un procent de 25-30% din cantitatea opti-

mă. Se spune că prin realizarea primului vin se învaţă via şi se adaptează tehnologia la zona respectivă. ALIRA Merlot 2009 a fost primul vin produs de WineRo la noi în ţară şi se găseşte, acum, pe piaţă. Acesta a depă-şit orice aşteptări.“Dacă nu sunt ani nefavorabili cu precipitaţii neprielnice pentru vie, în primii ei ani de viaţă creşte calitatea producţiei. Unele precipitaţii pot provoca boli ale plantei. Dacă acestea durează mult şi nu se poate stropi via, se poate pierde recolta. Îngheţul poate provoca şi el boli ale viei. O ploaie care cade cu o săptămână sau două înainte de momentul recoltării nu le mai permite strugurilor să se dezvolte. Aceştia pot fi atacaţi şi de insecte. Sunt multe cauzele care pot provoca pierderea unei recolte. O vie se poate pierde în câteva ore, dacă nu se intervine. Anul acesta au fost, în iarnă, temperaturi de -30 de grade. Temperaturile de peste -25 de grade sunt periculoase pentru vie, dar cea de la Aliman a avut foarte puţin de suferit în timpul iernii trecute. După astfel de evenimente neplăcute, via se taie, primăvara, într-un anume mod. Se lasă o anume perioadă pentru a se atenua efectele negative ale climei nefavorabile dintr-o iarnă. Prin anumite tehnologii se poate regla cantitatea de struguri care se doreşte. Când via se taie mai tare, cresc mai puţini struguri. Scopul este de a se obţine o cantitate optimă care să aibă cea mai bună calitate. Nu este necesar să se obţină vin mult, deoarece calitatea este scăzută în acest caz. O plantă are capacitatea de a susţine o anumită cantitate de struguri.”, a adăugat administratorul WineRo. Pe partea de vânzări lucrează cu Heinrig Distribution care colaborează, la rândul său, cu peste 50 de distribuitori din toată ţara. Abia în 2011 s-a scos pe piaţă producţia din 2009. Aceasta nu se oferă, încă, în străină-tate, deoarece s-a realizat o cantitate relativ mică de vin. Cu toate acestea, au fost solici-tări care s-au onorat. Au fost vândute 4.000 de sticle în Republica Cehă. S-a aflat de vin după ce acesta s-a vândut într-un magazin frecventat de expaţi. De asemenea, e listat la un lanţ de restaurante care este consi-derat cel mai bun din Praga, Kampa Park. Astfel a convins. «Avem producţia din 2010/2011 cu care sperăm să ieşim pe piaţă în septembrie, anul acesta. Primul vin din 2011 va fi mai prietenos, mai uşor de înţeles. Va avea mai puţin alcool. Nu va fi complicat, deşi va fi complex. Va place imediat. Se va numi ALI-RA Tribun, adică “reprezentantul/vocea po-porului”. El se va adresa nu numai cunoscă-torilor, ci şi persoanelor care apreciază cali-tatea, dar nu doresc să analizeze imediat un vin, ci să se bucure de el. Ca preţ, va fi mai atractiv, deoarece se va reduce perioada de maturare, ceea ce înseamnă că toate chel-tuielile se vor micşora, deşi nu se va face compromis la calitate. Promovarea se face, de regulă, prin degus-tările pe care le organizăm şi evenimentele la care participăm. Dacă vinul este degustat o singură dată, acesta cucereşte garantat

Contele Stephan von Neipperg

Podgoria de la Aliman


Lideri

consumatorul. În Bucureşti se fac degustări cel puţin o dată pe săptămână în restauran-tul Ginger, în magazinele de vinuri, în wine baruri, în restaurante. Când vorbim despre vin, discutăm despre senzaţii, mai ales în asocierea cu mâncarea. De aceste aspect se ocupă somelierii. S-au stabilit anumite reguli. La un peşte slab ar merge un vin alb, fără o mare aciditate. Dacă este un peşte gras, ar fi nevoie de aci-ditate mare. La un peşte slab cu sos, este nevoie de aciditate mai mare. Sunt mulţi factori care influenţează gusturile şi este ne-voie să experimentăm pentru a obţine cele mai bune variante, deoarece asocierile feri-cite sunt foarte personale. Vinul roşu se po-triveşte cu tonul, deoarece se ţine seama de structura peştelui. Gusturile sunt individua-le, felul în care pregătim mâncarea diferă şi e interesant să găsim acele asocieri care ne încântă. E bine să le şi promovăm. Este po-sibil să găsim membri ai familiei sau prieteni

care să fie încântaţi de aceleaşi asocieri.», povesteşte administratorul WineRo.Criza s-a simţit, deoarece piaţa vinului a su-ferit prin scăderea vânzărilor. Au rămas cele mai vândute băuturile ieftine şi cele scum-pe, cele care au un preţ mediu nu îşi mai găsesc locul în preferinţele cumpărătorilor. Mulţi au realizat că nu pot găsi în gama pro-duselor care costă până în 30 lei un vin de calitate. Cei care au migrat către gama de jos au facut-o pentru cantitate.

Vinul ALIRA va avea deschidere la aceleaşi pieţe pe care se distribuie, déjà, ENIRA. În viitor, se va exporta majoritatea producţiei. Acum se realizează vinul ALIRA 2009, care este un Merlot produs după 12 luni de barica-re. A apărut pe piaţă din noiembrie 2010, în cantităţi mici, experimentale. Din mai 2011, a apărut o cantitate mai mare. A avut o evo-luţie remarcabilă, în special în ultimele 5 luni. Nu se doreşte accelerarea vânzărilor acum, deoarece acest vin trebuie să fie disponibil pe piaţă până se va prezenta următorul vin. ALIRA 2010 va fi reprezentat printr-un Mer-lot (din al doilea an de producţie) şi un Ca-bernet (din primul an). În gama ALIRA 2011 vor fi un Merlot, un Cabernet Sauvignon şi o Fetească Neagră (prima producţie). ALIRA Tribun va fi un cupaj între Merlot (majoritar), Cabernet Sauvignon şi Fetească Neagră, iar în 2013 se vor putea scoate pe piaţă pri-mele vinuri din gama ALIRA Rezervă, adică o selecţie de vinuri produse în 2011, care vor avea o perioadă mai mare de maturare. Vor fi vinuri excepţionale. Acum se produc doar vinuri seci, roşii, care oferă o senzaţie de catifelare, la fel ca cea pe care o dau vi-nurile demiseci. Au tanini bine integraţi, care le fac plăcute. Vinurile din Bulgaria sunt: un Rose by ENIRA, un Easy by ENIRA (un Merlot), un Cabernet by ENIRA (un Caber-net Sauvignon), Duo by ENIRA (cupaj între Merlot şi Syrah), ENIRA (în 2007- un cupaj între Merlot, Cabernet Sauvignon şi Syrah) şi ENIRA Reserva (un cupaj între Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah şi Petit Verdot). Din 2007 s-au produs, în cantităţi limitate,

şi două vinuri excepţionale: BV de la Bessa Valley şi un Syrah care este considerat cel mai bun pe piaţa din România, după cum apreciază Ghenadie Bobeică.Etichetele folosite la vinurile ALIRA sunt sim-ple, pentru a nu induce în eroare consuma-torii. Designul curat e combinat cu imaginea centrală a unui centaur. Hotărârea lui ilus-trează ceea ce se doreşte să se realizeze la Aliman. Vinurile ALIRA sunt o punte între vinurile vechi şi cele noi.

În România se caută cel mai mult vinuri albe. Reprezentanţii WineRo au găsit un loc potrivit lângă crama din Dobrogea pentru o vie care să le permită, după câţiva ani, să scoată pe piaţă şi vinuri albe. În Marea Bri-tanie se caută mai mult rose-ul, în China şi Japonia se vând mult ENIRA şi ENIRA Re-zerva.Un vin bun este cel care ne place. Depinde ce experienţe avem în acest sens şi care ne este nivelul de educaţie. Ca şi în relaţiile

interumane, după ce am băut un vin bun, nu ne mai poate satisface unul necalitativ. Un potenţial client pentru vinurile ALIRA şi ENIRA este o persoană care se respectă, după părerea lui Ghenadie Bobeică. Vinul se bea când are o temperatură corec-tă. De aceea, este indicat ca paharul să se ţină de picior pentru a nu se încălzi conţinu-tul. Dacă se doreşte evaluarea vinului, se va ţine partea de sus între palme pentru a se observa evoluţia lui când creşte temperatu-ra. Vinul se pune într-un pahar corect. Se umple, astfel încât să se obţină o suprafaţă maximă de contact între vin şi aer. Se umple mai puţin, deoarece se agită la degustare şi ar putea fi vărsat. Se spune, în glumă, că vinul nu se combină cu apă, având în ve-dere că producătorul a “pus” apă suficientă pentru a găsi gustul perfect. În România, sunt foarte puţini producători de vinuri, de trei ori mai puţini ca în Bulgaria. Acolo persoanele care au reuşit, au cramă proprie. Investiţiile lor sunt cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro, similare cu cele făcute pentru WineRo. Proiectele cele mai importante ale reprezen-tanţilor WineRo sunt legate de finalizarea construcţiei cramei de la Rasova, la sfârşitul acestui an, şi scoaterea pe piaţă a produc-ţiei din 2011. Vor fi aproximativ 300.000 de sticle, dar în câţiva ani vor ajunge la 500.000 de sticle. Comparativ cu prima producţie, va fi de 10 ori mai mare. “Vinul este un liant între oameni. Un vin bun poate închega o prietenie sau o relaţie. Să nu faceţi compromisuri în privinţa calităţii vinurilor! Trebuie să vă respectaţi şi să cu-noaşteţi produsele făcute cu respect! Ob-ţineţi de la viaţă momentele de plăcere pe care vi le puteţi crea alături de un vin bun, o mâncare delicioasă şi o companie agreabi-lă!”, vă transmite administratorul WineRo.

alina anTon

Proiectul cramei de la Rasova

Rasova- locul în care va fi amplasată crama


5Coloana a cincea

fotografia domnului goeSuccesul de care s-a bucurat pamfletul Domnul Goe de MTI, apărut în rubrica Coloana a Cincea din ediţia trecută a “Investigatorul TIR Magazin plus”, ne-a determinat să publicăm şi o fotografie “recentă” cu Alexandru “Domnul Goe” Nazare.În loc de concluzie: La ce puţin timp a fost la conducerea MTI, Domnul Goe nu ar fi tre-buit să se certe cu mamiţa Anca Boagiu!

from bucharest with loveSpectrul schimbărilor de pe scena politică românească i-a făcut pe cei cu acces la mai multe informaţii decât muritorul de rând să ne scrie. Aparent, am primit de pe un cont de yahoo, un e-mail de la Alin Goga, fostul director juridic de la DRDP Craiova. Spu-nem “aparent”, pentru că “realul Goga” nu ne-a trimis niciun mesaj. Am verificat acest lucru!Pe de altă parte, multitudinea de informaţii pe care le conţin cele două mesaje ne face să credem că cel care ni le-a scris este un personaj cu antene întinse la mai multe mi-nistere, nu numai la Ministerul Transporturi-lor şi Infrastructurii. Dacă ceea ce intuim este adevărat, rezul-tă că serviciile secrete româneşti au trecut încă o dată de partea poporului! :) Ambele mesaje se referă la “cuplul fidel” alcătuit din Daniela “Macaronela” Drăghia, şefa interi-mară a CNADNR, şi Nelu “Purcelachis” Ior-dache, patronul firmei de construcţii de dru-muri Romstrade. Titlul primului mesaj este «130 milioane de lei i-a dat Drăghia»:«*ÎN VREMURI DE CRIZĂ, STATUL UM-PLE SACUL GOL AL COMPANIEI ROM-STRADECând cineva acolo sus te iubeşte, luminiţa de la capătul tunelului este la doar un pas. O demonstrează omul de afaceri Nelu Ior-dache, pe care nu-l sperie nici datele sca-dente ale ratelor la bănci, nici subcontractorii şi furnizorii care-i bat la uşă pentru a-şi cere banii... Cu toată lipsa de lichidităţi cu care se confruntă, asfaltatorul absolut estima, cu puţin timp în urmă, atingerea unei cifre de afaceri de 200.000.000 euro în 2012. Re-ţeta optimismului? Poate convingerea că, printre câteva văicăreli despre cât de greu

e în vremuri de criză, autorităţile române, cu sârguinţa care le-a caracterizat întotdeauna, reuşesc să se mobilizeze, să pună umărul la treabă pentru compania deţinută de omul de afaceri Nelu Iordache, că doar lucrurile nu sunt roz... COMBINAŢIA LETALĂ NELU IORDACHE & DANIELA DRĂGHIA –MOARTE GA-RANTATĂ PENTRU SPERANŢELE ŞO-FERILOR AUTOHTONICuplul Iordache–Drăghia are deja valoare istorică. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hârtiile de numire în funcţii de conducere la CNADNR, că bălaia doamnă Drăghia şi-a asumat serios rolul de înger păzitor al societăţii din Adunaţii Copăceni. Aşa se face că, în mod sistematic, către Nelu Ior-dache au fost direcţionate sume suficiente construirii de şosele interstelare, nu a unor amărâte de drumuri în faţa cărora şi şo-feri din lumea a treia ar strâmba din nas... Eventualele îndoieli cu privire la tratamentul special de care beneficiază Romstrade pot fi cu uşurinţă înlăturate, dacă discutăm doar situaţia drumului naţional 67C Bengeşti-Se-beş (Transalpina). Astfel, după semnarea a nu mai puţin de 4 acte adiţionale (fie de su-plimentare a valorii contractului, fie de pre-lungire a termenului de finalizare), la nivelul antreprenorului şi al directorului companiei se depun eforturi supraomeneşti pentru încheierea unui nou act adiţional, care să aducă încă 130.000.000 lei în buzunarele încăpătoare ale lui Nelu Iordache, bani ce ar trebui să reprezinte contravaloarea unor lucrări suplimentare executate de firmă şi nedecontate de DRDP Craiova (contează că nu au fost incluse în proiectul tehnic şi nici solicitate de beneficiar?!?)NELU IOR-DACHE - „STATUL SUNT EU!”Nimic nu pare să umbrească cutezătoarele planuri ale asfaltatorului suprem –mai ales când doamna de la CNADNR stârpeşte ori-ce tentativă de opoziţie a unuia sau altuia:1. Când decizionali din cadrul DRDP Cra-iova au îndrăznit să exprime un punct de vedere ce nu a fost pe placul cucoanei Dră-ghia sau al protejatului ei –aceştia au fost înlăturaţi.Este cazul fostului director regional al DRDP Craiova, Stoica Ştefan-Bucur, care, pentru că a refuzat categoric să soluţioneze favorabil solicitarea Romstrade, a fost înlo-cuit iniţial cu Şerban Constantin, ulterior cu Lumezeanu Adrian şi, pentru că şi aceştia au evitat să-şi asume singuri răspunderea, mai nou a fost înlocuit cu Radu Mihai-Adri-an, fan declarat al lui Nelu Iordache.2. Când ANRMAP a emis o normativă prin care s-a dorit eliminarea situaţiilor de supli-mentare a lucrărilor contractate haotic, mai ales de către CNADNR –aceasta a fost pur şi simplu ignorată (cum altfel, când pe masa DRDP se aflau deja documentele prin care Romstrade cerea nici mai mult, nici mai pu-ţin decât 130.000.000 lei?).Astfel, respectiva adresă a fost făcută pu-blică de conducerea CNADNR abia în ia-nuarie 2012, deşi documentul era emis de ANRMAP, încă din noiembrie anul trecut.

Cu toate acestea, însă, pentru a fi abso-lut sigură că nimeni şi nimic nu pot atinge Romstrade sub aripioara ei ocrotitoare, Da-niela Drăghia s-a gândit să excludă instituţia din subordine din ecuaţia ce trebuie să aibă ca rezultat suplimentarea contractului afe-rent DN67C. Astfel, la începutul lui februarie 2012, şefa CNADNR şi-a asumat sarcina de a determina adiţionarea contractului în direcţia dorită de Iordache, preluându-l în gestiunea entităţii centrale.Ne place sau nu -VA CONTINUA......cât timp cât mai există bani (româneşti sau europeni), cât timp interesele (de natu-ră diferită, poate, dar întotdeauna aceleaşi) primează, cât timp mai sunt buzunare de umplut...Aşa că, puţin probabil să putem pune capăt actualului cerc vicios... Şi cum Nelu Iorda-che pare să aibă contract de exclusivitate cu statul român, ne putem aştepta ca urma-şii urmaşilor urmaşilor noştri să se bucure de şosele făcute de Romstrade, cu aceeaşi seriozitate cu care ne-am obişnuit.În loc de final: Trebuie precizat că supli-mentarea contractului la „Transalpina” cu 130.000.000 lei presupune o gaură de tot atâţi bani în încasările CNADNR din rovi-nietă. Contractul este finanţat, exclusiv, din veniturile proprii ale companiei (în majorita-te constituite din taxa de utilizare a reţelei naţionale de transport rutier=rovinietă), ast-fel că să nu vă mai surprindă atunci când mai marii din transporturi se vor plânge că „nu au bani pentru astuparea gropilor de pe drumurile naţionale sau pentru deszăpezi-rea acestora”.Când respectivii vor „plânge”, în mod sigur, Iordache Nelu va râde... în hohote.»Cel de-al doilea mesaj al lui «Nu-ştim-ci-ne-e» Goga se ocupă de acelaşi «cuplu fidel», specializat în «raşchetarea» banului public:«DN 67C-„Transalpina” realizată de Ior-dache Nelu în proporţie de 85% FĂRĂ ACORD DE MEDIU (şi nici că-l interesea-ză–banu’ să iasă)ŞANSE DE FINALIZARE LUCRĂRI: deo-camdată ZERO pentru că:Lucrările la Transalpina au fost începute de firma lui Iordache Nelu (SC Romstrade SRL Adunaţii Copăceni) încă din toamna anului 2008, în baza autorizaţiilor de construc-ţie obţinute la nivelul fiecărui judeţ (Gorj/nr.62/12.09.2098, Vâlcea/nr.74/22.09.2008 şi Alba/nr.59/06.10.2008), fără ca pentru acest obiectiv să fie obţinut în prealabil acordul de mediu.După ce lucrările erau în toi, pe la sfârşitul anului 2009, când deja se decontaseră cam 20% din lucrări, băieţii de la DRDP Craiova s-au trezit că proiectul nu are acest acord de mediu (de fapt le-a amintit cineva „de bine”, interesat la rândul său să îi „jupoaie” de bani).Riscul pentru Iordache Nelu era destul de mareÎn atare situaţie, conform legii, beneficia-rul, DRDP Craiova, este obligat să sisteze lucrările până la reglementarea problemei

Domnul Goe, fost ministru al Transporturilor


5Coloana a cincea

(de mediu). Oprirea lucrărilor presupunea că Iordache nu mai putea face deconturi şi încasa bani de la CNADNR, mulţi, de altfel, având în vedere valoarea contractului.În faţa acestui risc, Iordache Nelu s-a an-gajat să obţină el acordul de mediu pentru proiect, sens în care a şi contractat, în fe-bruarie 2010, în nume propriu, SC House Construct Invest Environment SRL Bucu-reşti (firma unui anume Bulimar Laurenţiu, cu multe „intrări” pe la Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului). „Lipeala” cu firma din Bucureşti a fost făcută de Osz Strakator Lorant Florian (comisar la acea dată în cadrul Comisaria-tului General al Gărzii Naţionale de Mediu).Iniţierea demersurilor pentru obţinerea RE-TROACTIVĂ a acordului de mediu (de că-tre SC House Construct Invest Environment SRL) avea să releve că situaţia era cu mult mai gravă decât se aşteptase cineva. Pentru obţinerea acestuia trebuia efectuat un studiu de impact asupra mediului, deoa-rece DN 67C, traversează o serie de arii na-turale protejate, între acestea, situl ROSCI 0085 Frumoasa (aflat în administrarea Con-siliului Judeţean Alba) şi situl ROSCI 0188 Parâng (aflat în custodia Fundaţiei Guard Forest), ambele fiind părţi componente ale reţelei ecologice europene „Natura 2000”. În atari situaţii, pentru realizarea unui studiu privind impactul asupra mediu-lui, este necesară implicarea Directoratului General pentru Mediu (D.G. Environment) al Comisiei Europene –notificarea nu poate fi însă făcută decât pentru proiecte viitoare, nu şi pentru cele deja demarate.În acelaşi timp, Osz Strakator Lorant Flori-an avea să cadă în plasa DNA-ului pentru luare de mită de la mai mulţi agenţi econo-mici pe care îi identifica funcţionând fără autorizaţii de mediu (ulterior Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a şi condamnat la 3 ani închisoare).Cu toate acestea, în august 2010, Bulimar Laurenţiu a depus în numele CNADNR şi SC Romstrade SRL o solicitare de emitere a acordului de mediu pentru DN 67C... dar atât, pentru că Iordache, văzând situaţia deblocată, a uitat să achite avansul sta-bilit pentru respectiva activitate de con-sultanţă.După acest moment, nimeni nu şi-a mai amintit de problemele de mediu, respectiv de faptul că SC Romstrade SRL construia un drum ce tranzitează două arii naturale protejate, componente ale reţelei „Natura 2000” fără a avea nici un acord de mediu. Iordache a continuat să încaseze bani (mul-ţi bani) pentru lucrările la DN 67C, până în luna octombrie 2011, când Agenţia Naţio-nală pentru Protecţia Mediului a comunicat CNADNR-ului că „având în vedere volumul lucrărilor deja executate de antreprenor, peste 80%, nu se mai poate emite acord de mediu pentru această lucrare”.Paradoxal, şi după acest moment, cei de la DRDP Craiova au continuat să plătească lucrările la DN 67C, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

De la DRDP Craiova sau CNADNR niciun vinovat. Deoarece contractul prevedea, pe lângă execuţie lucrări, consultanţa de specialitate şi asistenţa tehnică (subcontractate către SC Irimat Cons SRL), a şi fost găsit ţapul ispăşitor pentru neobţinerea acordului de mediu, respectiv Goroneanu Florin-Gelu, patronul SC Irimat Cons SRL–astfel s-a apreciat că acordul de mediu nu a fost ob-ţinut întrucât Goroneanu nu a pus la dispo-ziţia DRDP Craiova documentaţia aferentă acestui demers, conform obligaţiilor sale contractuale –oare, când au decontat ser-viciile respective, nu şi-a amintit nimeni că Goroneanu trebuia să înainteze şi docu-mentaţia de mediu? Dacă da, atunci de ce l-au mai plătit?A ştiut el, Iordache, de ce l-a luat cu el la DN 67C -Goroneanu fiind fost director în CNADNR, doar nu era să-i scoată ochii toc-mai lui foştii săi colegi din companie.Situaţia nu a fost reglementată nici până astăzi, deşi la data de 10.01.2012, la sediul CNADNR, a avut loc un simulacru de şe-dinţă de analiză în vederea depăşirii „bloca-jului” proiectului Transalpina, încheiată cu o minută (nr.13/50/10.01.2012) prin care toţi s-au angajat că „vor face şi vor drege”, dar nimic concret.Cert este că, dacă, până la topirea zăpezii de pe DN 67C, nu se va găsi o soluţie, pen-tru obţinerea avizului de mediu, lucrările la Transalpina nu vor putea fi reluate.Interesant de altfel cum va putea fi regle-mentată situaţia -să obţii RETROACTIV un aviz de mediu pentru o construcţie re-alizată în două arii protejate de importanţă europeană, mai ales că un astfel de aviz presupune realizarea unor studii de impact asupra mediului a viitoarelor lucrări, studii de impact care, înainte de a fi demarate, trebuie notificate la Comisia Europeană).Mult mai interesant este de aflat astfel cine are interesul ca lucrările la acest obiectiv investiţional să fie oprite?- or fi cei de la DRDP Craiova-care s-au săturat să tot fie întrebaţi de DNA vis-a-vis de tâmpeniile făcute în cadrul contractului aferent DN 67C?- or fi cei de la Agenţia Naţională de Mediu –supăraţi că legislaţia pe linie de mediu nu se respectă în România?- or fi cei de la firma de consultanţă contrac-tată de Iordache pentru obţinerea avizelor de mediu necesare–supăraţi că acesta nu le-a dat în continuare sume importante de bani pentru „consultanţă”?- sau o fi chiar Iordache Nelu cel mai in-teresat ca acest proiect să nu-l mai conti-nue–deja a încasat peste 80% din sumele alocate, i-au mai rămas de executat lucrări de consolidare versanţi (în unele zone la înălţimi de peste 13 metri) destul de com-plexe şi costisitoare, la care profitul antre-prenorului este minim, iar dacă lucrările ar fi totuşi finalizate ar trebui efectuată recepţia de la terminarea lucrărilor, în cadrul căreia se trage linie şi se compară, ce lucrări s-au contractat, ce lucrări s-au executat şi ce lu-

crări s-au decontat (mai ales), şi, poate, cine ştie, ar scoate la iveală multe... multe lucrări decontate dar inexistente pe teren–DNA-ul ştie de ce.- mai mult, prin companie umblă vorba că, sprijinit intens de Drăghia Daniela, Iordache Nelu are toate „apele” aranjate pentru a mai încasa în cadrul acestui contract încă 130.000.000 de lei suplimentar, pentru nişte lucrări pe care pretinde că le-ar fi şi execu-tat. Unde?! Numai el ştie, căci pe teren sigur nu se regăsesc.Cine mai ştie?... Ce o mai fi?... Cu certitudi-ne, ‘om vedea.»În loc de concluzie: La scrierea acestui text, surse din CNADNR susţineau că, în-spăimântată de căderea guvernului Un-gureanu şi aflată în situaţia de a-şi pierde funcţia de şefă a CNADNR, Macaronela i-ar fi plătit ilegal lui Purcelachis 130 de milioane de lei, în plus, pentru contractul DN67C. În acest fel, Drăghia l-a scos, pe bani publici, pe Iordache din faliment şi i-a dat şi bani pentru chiftele în cazul în care ea ajunge “la răcoare”.

Reorganizare a la MacaronelaAm primit pe adresa de e-mail un mesaj care avea în attachment 17 documente din interiorul CNADNR. Mesajul conţinea urmă-torul text:“Vă trimit unele documente din care rezultă cum s-a făcut reorganizarea CNADNR de către Drăghia. Aşa cum reiese din petiţie, d-na Drăghia doreşte să-i ofere d-nei Pan-tazescu post de conducere, mai mare decât cel existent, chiar dacă nu are o facultate finalizată, dar, între timp, din cauza presiu-nilor, aceasta rămâne şef Serviciu Resurse Umane (RU) în acte (chiar dacă postul era arvunit d-rei Filip Gianina, iar aceasta din urmă conduce fără probleme, întrucât i s-a dat spor la salariu pentru că se consideră că lucrează cu fonduri europene (?!), iar Pantazescu stă delegată de peste 16 luni la DRDP Bucureşti şi încasează salariu de şef serviciu RU, adică în jur de 5.500 lei. Este normal, oare?! Din nou, banii publici se duc pe apa sâmbetei, din cauza paraşutelor care au ajuns să conducă această compa-nie. Un alt exemplu, Olaru Mihai, PDL sector 2, adus de Boagiu, din şofer şi manipulant, ajunge direct şef Serviciu IT, intră în posesia tuturor documentelor secrete ale CNADNR, cu toate că una din condiţiile de ocupare a postului de şef serviciu este aceea de a avea vechime în domeniu de minim 2 ani. Se pare că nu interesează pe nimeni, în ni-ciun caz pe Drăghia, sau pe ministru. Revin cu alte documente.”În loc de concluzie: O dată cu plecarea PD-L de la MTI, dacă noii veniţi sunt capa-bili să îşi facă datoria, fetele de la CNADNR s-ar umple de dosare penale.

cazul pantazescuLa 12 mai 2011, Dana Galben, şefa Direcţiei Generale Infrastructură Rutieră şi Concesi-uni din MTI, a trimis o adresă către CNAD-NR în care se cerea un punct de vedere în


I

genUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeT 5legătură cu un memoriu care a fost depus la cancelaria primului ministru.

Iată ce conţinea această petiţie:“Domnule Prim Ministru,Cu tot respectul pe care vi-l purtăm, încer-căm să vă aducem la cunoştinţă mai multe aspecte negative care se întâmplă în Com-pania Naţională de Autostrăzi din cadrul Mi-nisterului Transporturilor şi Infrastructurii.Aspectele pe care vi le relatăm se pot verifi-ca şi chiar vă rugăm dacă se poate să faceţi demersurile necesare pentru stoparea co-rupţiei din această instituţie.O să vă explic de ce folosesc cuvântul co-rupţie. În cursul anului 2010, Serviciul de presă al Companiei de Autostrăzi a înregis-trat o petiţie referitoare la studiile dubioase absolvite de către Şefa Serviciului Personal din CNANDR, doamna Pantazescu Cristi-na. Se părea că cineva dorea să-i facă rău şi să o alunge din cadrul companiei. De altfel, doamna la care facem referire nu a demon-strat niciodată că ar avea ceva în comun cu meseria pe care o practică, aceea de şef Serviciu Resurse Umane, ci dimpotrivă se consideră patroană, chiar ea argumentând că, la ce relaţii are şi de ce susţinere politică beneficiază, îi va da afară pe toţi cei care sunt împotriva ei. Şi să revenim la subiect.Directorul General al Companiei de la acea vreme, în urma petiţiei primite, a dispus să se facă o cercetare pe tema actelor de studii pe care le-a prezentat Pantazescu Cristina la angajare, respectiv adeverinţa de studii, întrucât diploma nu a prezentat-o nici până în prezent. În urma cercetării desfăşurate, s-a “verificat de către comisie” adeverinţa de studii superioare, la Universitatea care a eliberat acest document. Răspunsul aces-tora a fost că nu se poate elibera diploma, chiar dacă licenţa a fost susţinută în urmă cu 3-4 ani, întrucât dosarele licenţiaţilor sunt verificate de Serviciul Investigare Fraude de la IGPR şi de către DNA. Deci, stupoare, în mod normal, această angajată ar fi trebuit trecută pe studii medii, nicidecum menţinu-tă pe studii superioare, chiar în funcţie de conducere.Cum este posibil ca Şefa Serviciului Re-surse Umane din cadrul unei companii aşa

mari, cu mii de angajaţi, să nu poată face dovada studiilor şi să fie păstrată în top.Din adeverinţă rezultă că a urmat cursurile unei facultăţi din Timişoara, cursuri de zi, în anii 2000, perioadă în care lucra la Primăria Capitalei, şi se presupune că ar fi trebuit ca de undeva să lipsească aproximativ 4 ani. Dar, în anul când se presupune că a finalizat studiile, s-a desfiinţat facultatea şi a trebuit să aştepte aproximativ 5 ani ca să poată da licenţa în altă parte, respectiv în Bucureşti. Cu toate acestea, comisia de cercetare nu a ajuns la niciun rezultat, din contră, în ra-portul final nici nu aduce în discuţie de stu-diile faimoasei şefe. Ca să nu mai vorbim de vreo adresă către instituţiile care se presu-pune că ar cerceta acest caz, adică Servi-ciul Investigare Fraude de la IGPR şi DNA. Dar gurile rele spun că şi cei din comisia de cercetare ar fi fost ameninţaţi de doamna în cauză şi aceştia, de frică, au lăsat-o mai moale cu subiectul. Mai mult decât atât, ca un premiu pentru doamna Pantazescu Cris-tina, s-a emis o decizie prin care doamna în cauză coordonează activitatea resurselor umane de la una din regionalele companiei. Concluzia ar fi că, din experienţa vastă de care a dat dovadă, e normal să fie trimisă şi în teritoriu să-i înveţe şi pe cei de acolo să-şi facă meseria, chiar dacă aceştia sunt în companie de peste 10 ani. Nu ne miră nimic, chiar şi acum când se face reorganizarea, ar fi bine chiar să o pro-moveze pe această doamnă, care se pare că se pricepe la tot, la politică, la politicieni, nu la resurse umane, poate i se oferă un post de director, întrucât Pantazescu se la-udă că are o relaţie foarte bună cu directoa-rea Drăghia Daniela şi se pare că în ultimul timp o vizitează destul de des. Chiar dacă a adus-o de la Primăria Capitalei domnul Orban, se pare că acum se foloseşte de re-laţiile pe care le are cu actuala guvernare. Dacă consideraţi că ceea ce spunem sunt simple vorbe şi nu ar fi trebuit să ajungă la acest nivel discuţia despre o persoană in-signifiantă, vă rugăm să încercaţi cu mijloa-cele de control pe care le deţineţi să faceţi lumină în acest caz. În speranţa că veţi citi aceste rânduri şi se va rezolva ceva din această speţă, vă mul-ţumim mult. Un grup de salariaţi jigniţi din cadrul CNADNR”

Pe pagina a doua a documentului, fosta in-terimară de la conducerea CNADNR, Da-niela “Macaronela” Drăghia, a subliniat “în ultimul timp o vizitează destul de des”, a pus nişte semne de întrebare pe margine şi a scris “a fost o singură dată!!!”.În urma acestei petiţii, Macaronela a “sur-ghiunit-o” pe Pantazeascu la DRDP Bucu-reşti:

Spicuim din acest document:“Prin prezenta, CNADNR-SA, în calitate de angajator, aduce la cunoştinţa salaria-tului / salariatei PANTAZESCU CRISTINA GABRIELA oferirea unui post în cadrul CNADNR-SA Central, corespunzător pre-gătirii profesionale a salariatului/salariatei, conform noii structuri organizatorice şi sta-tului de funcţii aprobat în baza acesteia, fapt pentru care CNADNR-SA intenţionează să modifice următoarele elemente prevăzute în contractul individual de muncă, cu actele adiţionale ulterioare, începând cu data de 23.05.2011, după cum urmează:1.Funcţia ocupată în prezent: ŞEF SERVI-CIU2.LocuI de muncă actual: SERVICIUL RE-SURSE UMANE ŞI PERFECŢIONARE3.Funcţia oferită : ŞEF DEPARTAMENT (tă-iat cu pixul şi scris DRDP Buc.)4.Locul de muncă oferit: în subordinea DI-RECTOR GENERAL ADJUNCT ECONO-MIC - DEPARTAMENT ADMINISTRATIVFişa postului cu atribuţiile individuale ur-mează să fie întocmită şi înmânată de că-tre şeful ierarhic superior, după acceptarea prezentei oferte, prin semnarea actului adiţi-onal la contractul individual de muncă.5. Salariul va fi negociat în mod individu-al cu angajatorul, pe baza grilei de sala-

1 0 InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | MaI 2012 | www.investigatorul.ro

5Coloana a cincea

rizare anexa nr. 2 la Contractul colectiv la nivel de CNADNR-SA, înregistrat sub nr. 78/28.04.2011, cu încadrarea în fondul de salarii aprobat.Termenul pentru manifestarea consimţă-mântului cu privire la noul loc de muncă oferit este de 3 zile lucrătoare de la data comunicării prezentei. Consimţământul ur-mează să-I exprimaţi în scris, sub semnă-tură, în atenţia Serviciului Resurse Umane şi Perfecţionare.”Macaronela a tăiat şi aici cu pixul la funcţia oferită: “şef departament” şi a scris “DRDP Buc.!!”.Iniţial, Drăghia a vrut să o numească pe Cristina Pantazescu şefa Departamentului Administrativ din CNADNR, în locul contro-versatului Gheorghe Anghel.

Apoi s-a răzgândit şi a trimis-o pe angajată în exil la DRDP Bucureşti.

Iată ce îi răspunde şefa interimară de la Re-surse Umane, Gianina Filip, colegei ei, Mă-dălina Dârvaru, şefa Biroului Comunicare:

“Urmare adresei Dv. nr. 7/156/16.06.2011, referitoare la petiţia adresată de domnul Ştefan Bădineca Preşedintelui României şi direcţionată, în vederea verificării şi anali-zării aspectelor semnalate, către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, care a re-mis-o către CNADNR-SA în vederea formu-lării unui punct de vedere,Prin prezenta vă comunicăm răspunsul pe care îl propunem:“Concedierile colective care au avut loc la nivelul CNADNR-SA sunt urmare anga-jamentelor asumate de România în faţa organismelor internaţionale cu atribuţii de monitorizare.Prin Hotărârea Adunării Generale Extraor-dinare a Acţionarilor nr. 3116.03.2011, la ni-velul CNADNR-SA s-a aprobat noua struc-tură organizatorică, prin care s-au redus un număr de 662 posturi, ceea ce a implicat o reaşezare a structurilor organizatorice din cadrul companiei.În ceea ce priveşte calificarea profesională a persoanei ce deţine funcţia de şef servi-ciu în cadrul compartimentului de resurse umane, CNADNR-SA, în calitate de anga-jator, a verificat actele de studii ale acesteia, prin compartimentele sale abilitate (control intern), nereţinând niciun aspect de nere-gularitate. Adeverinţa de studii la care face referire petiţionarul a fost emisă cu menţiu-nea că îşi menţine valabilitatea până la data emiterii diplomei, în baza actelor normative în vigoare la acel moment.Alte aspecte care privesc verificări ale ace-loraşi documente, realizate de alte organe ale statului, se situează în afara sferei de competenţă a CNADR-SA, care nu are abi-litarea legală de a se pronunţa asupra aces-tor demersuri.Nu s-a reţinut în sarcina persoanei ce deţine funcţia de şef serviciu, în cadrul comparti-mentului de resurse umane din CNADNR-SA Central, niciuna din faptele menţionate de petiţionar (doar în cadrul unei cercetări disciplinare, bazate pe probe elocvente se poate reţine în sarcina unei persoane fapte de genul celor arătate în petiţie –divulgarea de date şi informaţii confidenţiale etc.), ca urmare simpla afirmare a aspectelor sem-nalate nu pot conduce la culpabilizarea per-soanei la care se face referire.Celelalte aspecte redate de autorul petiţiei sunt afirmaţii neverificabile şi asupra cărora, nu ne putem pronunţa, simplele afirmaţii ne-având valoare de probe veritabile.Conducerea companiei, asigurată prin Di-rectorul General este chemată să asigure un climat de legalitate şi de coerenţă a acti-vităţii în cadrul unităţii, ca urmare, apreciem că nu se poate da curs unor verificări perti-nente pornind de la afirmaţiile nesusţinute prin dovezi ale petentului, care, fără a-şi asuma cele proferate, a înţeles să îşi prote-jeze adevărata identitate prevalându-se de un nume ataşat unei adrese de e-mail (în cadrul CNADNR-SA nu există niciun salari-at cu numele Ştefan Bădineaca).”În loc de concluzie: O altă acţiune bifată în stil ceneadenerist!

necalificatul IT-istCazul lui Mihai Olaru, numit de către fostul şef al CNADNR, Liviu Costache, pe funcţia de şef Serviciu IT, este relevant pentru gaş-ca de angajaţi incompetenţi de la Compania Naţională de Autostrăzi.

În mod surprinzător, Olaru se ocupă de cal-culatoarele din CNADNR, deşi nu are nicio experienţă anterioară în acest sens şi nici studii de specialitate.Din cartea lui de muncă reiese că Mihăiţă a avut în trecut posturi de şofer, manipulant şi muncitor necalificat:

La categoria studii, Olaru a obţinut o diplo-mă de absolvent al Facultăţii de Manage-ment-Marketing al dubioasei universităţi

InvesTIgaToRul TIR Magazin plus | MaI 2012 | www.investigatorul.ro 1 1

I

genUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeT 5

“spiru-blănare” Artifex.

Deci omul chiar nu a studiat şi nu a lucrat în IT! Aceasta nu înseamnă însă că nu s-a ca-dorisit cu un frumos salariu de încadrare de 3.983 lei şi un spor de vechime de 12%.

În loc de concluzie: Olaru face şi el parte din marea gaşcă de incompetenţi şi proşti angajaţi de “duetul” Macaronela-Conserva-che. Cu toate acestea, Mihăiţă “Pedeliţă” e foarte plin de el. Într-o şedinţă a făcut un mare circ pretinzând că angajaţii CNADNR nu ştiu să lucreze cu calculatoarele.

concedieri a la MacaronelaIată cum arată un document “scrijit” de fosta şefă interimară a CNADNR, Daniela “Maca-ronela” Drăghia, în baza căruia mai multe persoane au fost date afară din companie:

Pentru a traduce mâzgăleala Macaronelei, pe primele poziţii sunt numele soţilor Cristi-na şi Gheorghe Anghel, pedepsiţi pentru că au fost foarte apropiaţi de Liviu “Conserva-che”, cel care a fost la conducerea CNAD-NR înaintea Drăghiei.

Petre Ene, şef proiect Autostrada Transilva-nia, şi-a dat demisia când a înţeles că Ma-caronela nu îl vrea.Un alt “antipatizat”, Iulian Lenţa, a venit de la DRDP Iaşi. Nevasta lui a fost şi ea adu-să la CNADNR central de către fosta şefă a companiei, Dorina “Chubaka” Tiron. Deşi era simplu inginer la Iaşi, madam Lenţa a venit “pe cai mari” la Bucureşti, pe un post de director.Şoferul Marian Tunăreanu a fost pus pe lista de “transferuri” deoarece, în trecut, a avut o relaţie mult prea apropiată cu fostul şef al CNADNR, penalul penelist Dorin De-bucean.Şoferul Nicuşor Cristea are un păcat de ne-iertat: este finul lui Florin Dascălu, fostul di-rector general adjunct al CNADNR, inamic de moarte al Macaronelei.Pe aceeaşi “fatidică” listă apar şi două nu-miri. “David” Chiuaru, care e de fapt Vasile, a fost numit, “cu delegare de atribuţiuni”, şef serviciu Autostrada Bucureşti-Ploieşti. La rândul său, Ostopovici a preluat şefia biroului care se ocupă de Autostrada Tran-silvania.În loc de concluzie: Aşa s-a făcut reorga-nizarea CNADNR, pe principii obiective din categoria “aşa vrea muşchii Macaronelei”.

pe piştea îl paşte... Cu câteva zile înainte de demisie, Maca-ronela a vrut să îl dea afară pe lacheul ei numărul unu din CNADNR, Marius Piştea, director general adjunct ISPA.În loc de concluzie: Miserupistul a plecat în concediu într-o croazieră şi a lăsat o gră-madă de lucruri neterminate.

stop cardiacFosta ministresă Anca Bou-Agiu şi Macaro-nela Drăghia au fost la un pas de un stop cardiac, atunci când şi-au dat seama că, pe toată perioada mandatului lor, au alimentat cu bani grei firma nevestei lui Corneliu Do-briţoiu, ministrul Apărării în guvernul Ponta.Viorica Dobriţoiu, prin TMS România, o reprezentanţă a unei firme belgiene care vinde piese de schimb pentru camioane şi utilaje folosite în construcţii, a beneficiat de 11 contracte cu CNADNR, în perioada 2008-2012. Suma totală câştigată de pe urma acestor contracte se ridică la peste 10 milioane de euro. În loc de concluzie: “În nemernicia mea, ca un câine turbat”, am hrănit mâna care era în opoziţie!

printre ultimele ilegalităţiFostul ministru “Domnul Goe” Nazare s-a descotorosit rapid de cele două consiliere-avocate care “locuiau” în biroul Macarone-lei. Rămase fără loc de muncă, ele au fost recuperate de către interimara de la condu-cerea CNADNR. Macaronela le-a luat pe cele două femei consiliere la ea. Pentru că posturile nu existau, Drăghia le-a creat “din vârful pixului”. Mai mult, ea le-a trimis mem-brilor Consiliului de Administraţie al CNAD-

NR să semneze, în acest sens, o hotărâre a unei şedinţe a CA care nu a avut loc.În loc de concluzie: Pe lângă celelalte ile-galităţi ale Macaronelei, aceasta este mizi-lic!

În timp realMacaronela şi-a dat demisia înainte ca cine-va să i-o ceară.Marţi, 8 mai 2012, am primit pe e-mail ur-mătorul mesaj:«Drăghia Daniela şi-a dat demisia. Ultima zi de lucru a fost 07.05.2012. Secretara ei Gheorghe Cristina alerga pe holuri cu ţoale-le să se mute la Cupananche, că ea vrea să lucreze. Se şi pricepe la exproprieri, întrucât toată viaţa ei a lucrat la o fabrică de carne şi făcea “salam”. Dintr-o dată au dispărut espressoarele de cafea, ceştile, mobilierul, care nici măcar nu erau cumpărate de ele, sau pe timpul lor. Vai de ele. Pe la colţuri, la ţigară, toată lumea vorbeşte că urmează să fie săltate toate persoanele corupte, adică şi Filipescu Andrei, directorul juridic, şi Ionuţ Maşala, director economic, sau Branici Cris-tina, director financiar (ea scapă că e “puţin” gravidă). Filip Gianina, cea care a falsificat toate actele de la Resurse Umane spune foarte zâmbitoare că totul va fi OK. Asta din urmă, care la 45 de ani are o vechime totală în muncă de aproximativ 8 ani, face acte pentru companie şi semnează în locul Directorului General tot ce este important. Nu şi-or da seama ce penibi sunt? Revin şi cu documente.”În loc de concluzie: Macaronela şi-a dat demisia şi nu a avut cine să o primească. Până pe 8 mai, noul ministru Ovidiu Silaghi nu a ajuns la sediul MTI pentru a-şi lua în primire funcţia.

debucean trimis în judecatăDorin Debucean, fost director general al CNADNR, şi Alina Istrate, fostă director ad-junct au fost trimişi în judecată.Potrivit unui comunicat, emis la 27 aprilie 2012, «procurorii din cadrul Direcţiei Naţio-nale Anticorupţie–Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată a inculpa-ţilor: DEBUCEAN DORIN GAVRIL, fost director general al Companiei Naţionale de Auto-străzi şi Drumuri Naţionale din România SA Bucureşti (CNADNR) în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni: - abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,- fals intelectual,- uz de fals,- conflict de interese, în formă continuată,ISTRATE NATALIA ALINA, fost director general adjunct al CNADNR, în sarcina că-reia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor pu-blice, în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.În rechizitoriul întocmit, procurorii au


5Coloana a cincea

reţinut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2008, inculpatul Debu-cean Dorin Gavril, în calitate de director general al CNADNR şi preşedinte al con-siliului de administraţie al companiei, a dispus vânzarea din patrimoniul compa-niei a unui teren în suprafaţă de 38.000 mp situat în Oradea şi a unor construcţii situate în localităţile Cluj-Napoca şi Fe-leac, jud. Cluj către o societate comerci-ală, în schimbul sumei de 4.146.918 lei (1.115.702 euro), în condiţiile în care va-loarea de piaţă reală a imobilelor era de aproximativ 2.335.306 euro, deci a cau-zat companiei un prejudiciu în valoare de 1.219.604 euro. Inculpatul a luat această decizie în mod nelegal întrucât nu exis-ta iniţiativa consiliului de administraţie al companiei, aprobarea adunării genera-le a acţionarilor şi mandatul special din partea Ministerului Transporturilor. Pen-tru a înlătura aceste lipsuri, inculpatul a falsificat hotărârea şedinţei consiliului de administraţie şi procesul verbal aferent acestei şedinţe din data de 29 iulie 2008, consemnând, în mod nereal, că membrii consiliului de administraţie au aprobat înstrăinarea imobilelor companiei. De asemenea, Debucean Dorin Gavril a pus această hotărâre astfel falsificată la dis-poziţia comisiei de licitaţie constituite în vederea vânzării imobilelor. În demersul său, Debucean Dorin Gavril a fost ajutat de inculpata Istrate Natalia Alina, direc-tor general adjunct al CNADNR, a dispus întocmirea unor note de fundamentare, a susţinut în şedinţa adunării generale a acţionarilor o notă de fundamentare şi a redactat caietul de sarcini, fără a avea atribuţii în acest sens şi în condi-ţii dezavantajoase pentru companie. De asemenea, în cursul anilor 2007 şi 2008, inculpatul Debucean Dorin Gavril, în calitate de director general adjunct al CNADNR şi director general, a participat la luarea unei decizii de efectuare de plăţi către Sucursala din Oradea a unei societăţi comerciale din Budapesta şi apoi a aprobat plăţile către această fir-mă în condiţiile în care, în ultimii 5 ani, a avut relaţii comerciale cu această socie-tate comercială care i-au adus beneficii. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA Bu-cureşti s-a constituit parte civilă în pro-cesul penal cu suma de 3.187.600 euro, reprezentând prejudiciul cauzat compa-niei prin înstrăinarea, fără respectarea dispoziţiilor legale, a imobilelor în cauză, respectiv cu suma de 544.388 lei, repre-zentând contravaloarea redevenţei achi-

tate în avans pentru terenurile situate în localitatea Cluj-Napoca, pe care au fost construite imobilele înstrăinate fraudulos. Pentru recuperarea prejudiciului, pro-curorii au instituit sechestru asigu-rător asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând ambilor inculpaţi. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Oradea.»În loc de concluzie: Şi, imediat după acest anunţ, debuceanul alerga sprin-ţar pe la PNL cu dorinţa declarată de a obţine un post de secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infras-tructurii sau chiar de director gene-ral al CNADNR. Să mai zică cineva că România duce lipsă de neruşinaţi!

fără echipăPe 10 mai, la mai multe zile de la numi-rea noului ministru al Transporturilor, ne-au sunat mai mulţi angajaţi din clădirea MTI. Potrivit lor, marele golănaş con-structor de drumuri Dorinel «Ismenaru» UMBrărescu făcea naveta între etajul în-tâi, unde e ministrul şi staful său, şi etajul opt, unde e sediul CNADNR.Ismenaru se lăuda că el îl va numi pe noul şef al CNADNR.Unii susţin că el ar fi scos «de la naftali-nă» 5 milioane de euro, pe care era gata să îi decarteze pentru a fi numit în funcţie omul dorit de el. În loc de concluzie: Lunga perioadă de după ungerea lui Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor, în care nu s-a numit şeful CNADNR, ne face să cre-dem un singur lucru: liberalii au venit fără echipă la conducerea MTI şi probabil că toate funcţiile au fost scoase la licitaţie. Cu alte cuvinte, cine dă mai mult, acela devine şef!

primele ironiiDespre noul ministru, Ovidiu Silaghi, an-gajaţii făceau glume în legătură cu faptul că omul este unul dintre puţinii bărbaţi din România care îşi vopseşte părul.În loc de concluzie: O fi având părul gri-zonat sau complet alb Silaghi de “umblă cu cioara vopsită”?

dispariţia lui virgiliuUna dintre primele victime ale schimbării puterii a fost la MTI Virgiliu Cucliciu. Pe 10 mai, el a fost schimbat din funcţia de inspector de stat şef al ISCTR şi funcţia lui a fost scoasă la mezat.Poziţia lui era oricum extrem de şubredă şi sub “domnia” lui Alexandru “Domnul Goe” Nazare. Şi acesta din urmă i-a tri-

mis pe cap corpul de control cu scopul de a-l executa.Problemele lui Cucliciu au început după ce tot mai mulţi oameni au început să se plângă de modul veros în care s-au făcut angajările la ISCTR. “Vârf de gamă” în acest sens a fost sesiunea de angajări din preajma Paştelor.În legătură cu acesta, o asociaţie a trans-portatorilor a făcut o sesizare către Di-recţia Generală De Control a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, din care spicuim:“Prin prezenta vă solicităm să dispuneţi în regim de urgenţă suspendarea şi respectiv reluarea concursului organizat de către ISCTR şi MTI pentru ocuparea a 80 de posturi de execuţie şi conducere având în vedere gravele nereguli şi abuzuri înregistrate încă de la publicarea anunţului privind organizarea concursului pentru ocuparea acestor posturi şi până la data prezentei.Astfel, în conformitate cu prevederile art. 37 din HG 286/2011 (1)”… În cazul în care se constată că nu au fost respecta-te prevederile legale sau când aspectele sesizate nu pot fi cercetate cu încadra-rea în termenele procedurale prevăzute de lege, desfăşurarea concursului va fi suspendată.(2)Suspendarea se dispune de către con-ducătorul autorităţii ori instituţiei publice, după o verificare prealabilă, în regim de urgenţă, a situaţiei în fapt sesizate, dacă se constată existenţa unor deficienţe în respectarea prevederilor legale.(3)Sesizarea poate fi făcută de către membrii comisiei de concurs ori ai comi-siei de soluţionare a contestaţiilor, de că-tre oricare dintre candidaţi sau de către orice persoană interesată.”Având în vedere gravele încălcări ale procedurii legale de desfăşurare a con-cursului sesizate către comisia de con-testaţii, fapt recunoscut şi însuşit de că-tre ISCTR urmare a publicării anunţului important postat pe site-ul oficial privind reluarea interviului pentru întreg con-cursul desfăşurat începând cu data de 16.03.2012.“ANUNŢ IMPORTANTProba a 3-a (interviul) privind ocupa-rea posturilor contractuale vacante din cadrul ISCTR scoase la concurs se va relua, după cum urmează:– Interviu – 19 Aprilie 2012, începând cu orele 9.00;– Afişarea rezultatului interviului – 20 Aprilie 2012;– Depunerea contestaţiilor la interviu –


I

genUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeTgenUL pROgRaMULUi: paMFLeT 523 Aprilie 2012;– Afişarea răspunsului la contestaţii inter-viu – 24 Aprilie 2012;– Afişarea rezultatului final – 25 Aprilie 2012;Vă mulţumim şi ne cerem scuze pentru disconfortul creat.”Solicităm suspendarea şi în ceea ce pri-veşte proba scrisă a concursului şi relu-area procedurii de concurs pentru toate cele 3 etape cu respectarea bibliografiei, tematicii specifice şi a procedurii legale de organizare şi derulare a concursului. Astfel solicităm respectarea:a.Termenului de publicare a anunţului cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de data concursului, care nu a fost respec-tat, fiind încălcate astfel prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, având în vedere că in-formaţiile privind specialitatea posturilor scoase la concurs, bibliografia aferentă şi criteriile specifice fiecărui post au fost postate după data de 16.03.2012, aşa cum se poate observa pe site-ul http//isctr.mt.ro.b. Constituirea legală a comisiilor de concurs. Comisiile de concurs nu au res-pectat prevederile art. 21 alin. 11 din Ho-tărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, care menţionează că: “înainte de începerea probei scrise se face ape-lul nominal al candidaţilor, în vederea îndeplinirii formalităţilor prealabile, respectiv verificarea identităţii”. Or, în cazul ISCTR mulţi din candidaţi sunt per-sonal detaşat în cadrul ISCTR.c. Anunţarea modalităţii de susţinere a concursului. Anunţul privind organizarea concursului nu a făcut precizarea moda-lităţii de susţinere a probei scrise astfel cum este definită la art. 21 alin. 1 din acelaşi act normativ, nefiind comunicat potenţialilor concurenţi tipul probei, test–grilă şi lucrare scrisă, de fapt, “studiu de caz”. În plus, în cadrul anunţului privind organizarea concursului nu a fost men-ţionată tematica pe baza cărora se vor susţine probele de concurs.De asemenea, bibliografia a fost con-cepută într-un mod neprofesionist cu omiterea unor acte normative deosebit de importante şi relevante (Legea nr. 554/2004, Legea nr. 486/2003, privind procedura aprobării tacite) pentru activi-tatea ISCTR şi în speţă a Direcţiei Juridi-ce şi Resurse Umane. Art. 21 alin. 3 din HG nr. 286/2011 prevede că “Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza tematicii de concurs (care nu există!!), astfel încât să reflecte capacitatea de

analiză şi sinteză a candidaţilor, în con-cordanţă cu nivelul şi specificul postului pentru care se organizează concursul.”d. Studiul de caz este o modalitate de testare specifică probei practice şi nu probei scrise, sens în care aceasta nu trebuia să facă parte din proba scrisă. De altfel, concursul nu a fost structurat şi anunţat cu includerea în cadrul probelor de concurs a probei practice. Conform definiţiei probei practice reglementată tot prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, aceasta constă în testarea abilităţilor şi aptitudinilor practice ale can-didatului, criteriile de evaluare fiind capa-citatea de adaptare, capacitatea de ges-tionare a situaţiilor dificile, îndemânare şi abilitate în realizarea cerinţelor practice, capacitatea de comunicare, capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfăşurarea probei practice.Reprezentantul legal al ISCTR, dl. Cu-cliciu Virgiliu Mihail a avut calitatea de Preşedinte al Comisiei nr. 1 de Concurs, încălcând prevederile art. 8 alin. 2 şi 10 alin. 2 din HG nr. 286/2011, respectiv persoana în cauză nu are pregătire şi ex-perienţă profesională în domeniul postu-lui pentru care se organizează concursul (nu este absolvent de studii superioare de lungă durată cu specialitatea ştiinţe juridice şi nu putea fi nominalizat în co-misia de concurs, Conform OMTI nr. 925/2010(act norma-tiv obligatoriu de aplicat pentru ISCTR) art.1 “În vederea participării la concursul sau examenul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ crite-riile specifice elaborate de şeful ierarhic sau de coordonatorul structurii în care există postul vacant ori temporar vacant, pe baza cerinţelor cuprinse în fişa postu-lui şi aprobate de conducătorul autorităţii sau instituţiei…” respectiv litera c) privind vechimea în muncă/vechime specialita-tea studiilor.În cadrul art.3 al OMTI nr.925/2010 se precizează condiţiile minime de vechime în specialitate, în muncă sau în vechi-mea studiilor obligatorii pentru ocuparea funcţiilor contractuale.Pe site-ul I.S.C.T.R. http://isctr.mt.ro (anexa nr. …) a apărut anunţul de par-ticipare la concurs la rubrica “informaţiile de interes public” respectiv „oportunităţi-le de angajare” în cadrul rubricii posturi-lor vacante scoase la concurs–personal de execuţie şi personal de conducere. În cadrul “criteriilor specifice ocupării posturilor” în cazul compartimentului

secretariat, a Serviciului achiziţii publice şi a Serviciului monitorizare şi control + CFI nu au fost prevăzute conform OMTI nr.925/2010 art.3 condiţiile minime de vechime în specialitate, în muncă sau în vechimea studiilor obligatorii pen-tru ocuparea funcţiilor contractuale. De asemenea, în cadrul Direcţiei financiare, Direcţiei transport logistică şi administra-tive, a Direcţiei juridice şi resurse umane precum şi a Direcţiei informare şi infor-matizare s-a precizat pentru posturile de Director ca fiind un criteriu specific b) “experienţă: minim 5 ani” ceea ce nu respectă OMTI nr.925/2010 art.3 (3) ali-neatul a) care precizează obligativitatea de a avea “…minimum 5 ani vechime în specialitatea studiilor“. Publicarea voită a unor criterii specifice mai puţin restrictive decât prevede legea induce constatarea că s-a dorit eludarea legii pentru acce-sul voit în cadrul participării la concurs al unor persoane care nu îndeplineau cri-teriile specifice aprobate de conducerea MTI necesare participării.Solicităm suspendarea concursului orga-nizat în data de 03.04.2012 şi reluarea procedurii de concurs pentru ocuparea celor 80 de posturi cu respectarea bibli-ografiei, tematicii specifice şi procedurii legale de organizare şi derulare a con-cursului. Cu atât mai mult cu cât ISCTR şi-a recunoscut eroarea în ceea ce pri-veşte desfăşurarea acestui concurs, lu-ând decizia cu de la sine putere pentru reluarea numai a unei etape a concursu-lui, deşi vicii au fost sesizate la toate cele 3 etape.Considerăm că este obligaţia noastră în calitate de reprezentanţi ai operatorilor de transport rutier să sesizăm aceste grave nereguli, întrucât angajarea unor persoa-ne fără minimul de cunoştinţe prevăzute de lege (şi nu solicitate de noi) afectează în mod grav activitatea din domeniul ruti-er, deja afectată de nepăsarea şi delăsa-rea ultimelor luni, de permanente concur-suri şi angajări de neprofesionişti.În loc de concluzie: Din ordinul noului ministru, întreaga procedură de exami-nare a fost suspendată. Examenele ur-mează să se reia pentru toate posturile, atât proba scrisă cât şi cea orală”.

le mulţumim tuturor prietenilor noştri care ne sprijină cu informaţii pentru realizarea acestei rubrici de

pamflet.

[email protected]


Un tip intră într-o farmacie. Multă lume, în-ghesuială.- Nu vă supăraţi, vă rog să mă lăsaţi să intru în faţă că am pe cineva la pat.Oamenii, cumsecade, îi fac loc să ajungă la ghişeu. Tipul se apleacă spre farmacist şi îi spune:- Vreau şi eu 3 prezervative.

JJJJJJÎnmormântarea unui cardiolog. Toate erau în formă de inimă: florile, coroanele, jerbe-le, groapa, sicriul. Când să bage mortul în groapă, un tip din mulţime începe să râdă în hohote. Preotul se opreşte din cântat şi îl întreabă:- Bine domnule, acum te-a găsit să râzi?- Nu vă supăraţi, dar mă gândeam la propria mea înmormântare... Eu sunt ginecolog!

JJJJJJOra de matematică. Profesorul spune:- Mâine dăm extemporal! Nu admit nici un absent, pentru niciun motiv!- Nici dacă suntem extenuaţi de sex?- Nu, că puteţi scrie cu mâna cealaltă!

JJJJJJSoţul îi reproşează soţiei:- Draga mea, te-ai îngrăşat şi te-ai făcut cât o batoză.Soţia nu spune nimic şi îşi vede de treburi. Seara, în pat, soţul începe să-şi mângâie soţia, să o sărute...- Hai! Hai! Că nu pornesc eu batoza pentru un pai.

JJJJJJÎn miezul nopţii sună telefonul:- Doctore! Doctore! Soţul meu a înghiţit un prezervativ!Doctorul ia adresa, se îmbracă repede, dar când să iasă pe uşă sună iar telefonul:- Doctore nu mai trebuie să veniţi! Soţul meu a găsit altul...

JJJJJJIon şi Gheorghe, pentru prima oară în SUA, se plimbau pe Wall Street şi se mirau de înălţimea clădirilor. La un moment dat, se

aude un ţipăt şi cade de la etaj o blondă de vreo 40 de ani.- Ia uite, mă, ce aruncă ăştia, noi o mai folo-seam vreo 20 de ani!

JJJJJJDacă eu aş muri, te-ai recăsători?- Nu! Draga mea, niciodată!- De ce, ai ceva contra căsătoriei?- Nu, nu am nimic împotrivă.- Şi atunci, de ce să nu te căsătoreşti?- Bine, m-aş căsători doar ca să-ţi fac plă-cere.- A, deci te-ai recăsători... Şi te-ai culca cu ea în patul nostru?- Păi unde ai vrea să mă culc?- Şi ai înlocui fotografia mea cu a ei?- Păi, e normal...- Şi ar conduce maşina mea?- Nu, că nu ştie să conducă...

JJJJJJ- Chelner, te-am strigat de zece ori.- Ştiu domnule.- Şi de ce n-ai venit?- De nouă ori n-am auzit.

JJJJJJÎn noaptea nunţii, Ion îi spune Măriei:- Iubito, de azi înainte te voi numi Eva.- De ce?- Pentru că eşti prima mea femeie.- Atunci eu te voi numi Peugeot.- De ce?

- Pentru că eşti 206.

JJJJJJ- Tu unde te-ai născut?- La spital.- Dar ce ai avut?

JJJJJJNevasta unui deţinut în audienţă la directo-rul penitenciarului:- Domnule director, vă rog să-i daţi soţului meu o muncă mai uşoară.- Dar, el mătură prin curte. Este destul de uşor.- Nenorocitul, mie mi-a zis că sapă un tu-nel...

JJJJJJCulmea tehnologiei:- În Argentina, dimineaţa intră cireada de vite pe poarta abatorului, seara, ies conser-vele.- În Japonia, dimineaţa intră pe poartă nisi-pul, iar la amiază, ies microprocesoarele.- La noi în sat, la 9 au început să toarne fun-daţia la fabrică de spirt şi la 10 toţi erau beţi morţi!

JJJJJJCulmea globalizării - Moartea prinţesei Di-ana:O prinţesă engleză cu un amant egiptean are un accident într-un tunel francez într-o

umJr umJr umJr umJr


maşină germană cu motor olandez, condu-să de un belgian, care a băut wiskey sco-ţian, urmărită fiind de paparazzi italieni, pe motociclete japoneze. Tu citeşti asta pe un monitor corean, la un calculator taivanez, cu tehnologie americană, asamblat de munci-tori din Bangladesh, într-o fabrică din Sin-gapore, transportat de indieni, descărcat de sicilieni şi vândut de români.

JJJJJJPatru prieteni jucau poker. La un moment dat sună un telefon. Unul dintre ei răspun-de:- Da... bine dragă, cu nişte prieteni... ce spui?... o blană?... 20.000?... Nu e cam mult?... A! E naturală... Bine, cumpăr-o.Închide telefonul, mai joacă ce mai joacă, sună din nou. Răspunde.- Da... nu ţi-am zis? Cu nişte prieteni... ţi-ai găsit maşina?... cât costă?... 200.000!? Nu e cam mult?... a e nouă... full-options... bine, cumpăr-o.Închide telefonul şi se apucă din nou de ju-cat. Peste o oră sună din nou. Răspunde.- Da... ţi-am mai zis, cu nişte prieteni... a ve-nit omul cu casa!?... ce casă?... cât costă?... 5 milioane!?... Nu e cam mult?... a are 20 de camere... bine, bine, cumpăr-o. Pa!Închide telefonul şi zice:- Al cui e telefonul ăsta, că a început să mă enerveze?

JJJJJJVine limuzina să-l ia pe Papa de la aero-port.- Ştii fiule, pe mine nu mă lasă niciodată să conduc... Lasă-mă de data asta, te rog.- Sfinţia Ta, mi-aş pierde jobu.- Te rog, şi să ştii că sunt extrem de gene-ros...Şoferul cedează, Papa se urcă la volan şi porneşte în trombă. Poliţia îi opreşte. Vine poliţistul, salută şi se întoarce la maşina de poliţie. Ia staţia.

- Şefu nu ştiu ce să fac. Am prins pe cineva cu 160 la oră.- Arde-l.- Nu cred că pot, e tare.- Cine e bă, primarul?- Nuu, mai important.- Un senator ceva?- Maaai tare- Cine e bă?- Cred că-i Dumenzeu că Papa îi conduce maşina.

JJJJJJ- De ce Adam şi Eva nu s-au certat nicio-dată?- Pentru că Eva nu-i povestea despre foştii iubiţi, iar Adam nu-i povestea despre cât de bine gătea mama lui.

JJJJJJMoare un gamer şi ajunge în iad. După un timp, Diavolul se plânge lui Dumnezeu:- Doamne, ce nebun mi-ai trimis, a distrus cazanele, a stins focurile, a speriat toţi dra-cii... Aleargă prin tot iadul şi strigă în gura mare "Unde-i ieşirea spre nivelul 52!?".

JJJJJJUn doctor moare, ajunge la poarta Raiului şi aude vocea Sfântului Petru:- Furnizorii intră prin uşa din spate.

JJJJJJLa poarta raiului ajung 10 femei. Sfântul Petru:- Toate femeile care şi-au înşelat soţii, un pas înainte.9 dintre cele 10 femei fac un pas înainte. Sfântul Petru se întoarce către Dumnezeu:- Şi cu surda ce facem?

JJJJJJCineva sună la uşă. Bărbatul deschide şi se trezeşte cu Moartea în faţa lui:- Am venit să-ţi iau viaţa!Bărbatul se întoarce şi-o strigă pe nevastă-sa:- Viaţa mea! Pe tine te caută!

JJJJJJUn negru ajunge în Ceruri, însă de teama că nu o să fie primit în Rai din motive ra-siale, se hotărăşte să denatureze un pic adevărul...- Numele? Întreabă Sfântul Petru.- Leonardo Di Caprio, răspunde negrul.Sfântul Petru îl priveşte neîncrezător, scoa-te celularul şi-l sună pe Dumnezeu:- Să trăieşti, Şefu'! Scoate-mă te rog dintr-o dilemă. Titanicul s-a scufundat sau a ars!?

JJJJJJAdam se plimba prin grădina Raiului şi era cam trist. Dumnezeu îl vede şi îl în-treabă:- Adam, ce zici, să îţi fac o femeie?- Ce-i aia, Doamne?- Ah! E o chestie grozavă! E frumoasă, deşteaptă, înţelegătoare, iubitoare, tem-peramentală... Dar am nevoie de la tine de un ochi, un rinichi, un plămân, un braţ, un picior, jumătate de colon, o emisferă cerebrală, 3 litri de sânge şi câţiva dinţi.- Auzi, Doamne? Da' dacă-ţi dau doar o coastă ce iese?

JJJJJJUn ascet îşi dedică toată viaţa lui Dumne-zeu, trăind în pustiu şi hrănindu-se cu rădă-cini. Vine şi ziua în care moare. Ajunge la poarta Raiului.- Sfinte Petre am venit să mă trimiţi în Rai. Eu am fost ascet.- Păi, hai să vedem ceaslovul. Nu eşti la secţiunea asceţi.- Cum se poate? Caută la sfinţi, la mucenici, la credincioşi cu merite deosebite...Sfântul Petru caută prin tot ceaslovul... Ni-mic.- Toată viaţa pierdută... Am postit, mi-am dedicat toată viaţa lui Dumnezeu... Pentru ce!?Sfântul Petru îl ia împăciuitor de după umeri şi îi zice.- Vezi norişorul de acolo? Ăla mic, alb şi pu-fos?- Da...- Zâmbeşte, eşti la Camera Ascunsă.

JJJJJJPacientul îşi recapătă cunoştinţa după ope-raţie:- Domnule doctor, deci operaţia a reuşit?- Nu fiule, eu sunt Sfântul Petru.

umJr umJr umJr umJr


Gaddafi, conducătorul "unei anumite părţi" a Libiei, a avut o întâlnire de lucru cu cei doi foşti preşedinţi francezi: Jac şi Rac.

Pe 14 martie 2011, înaintea unei moţiuni de cenzură, Traian Băsescu declara la TVR că Victor Ponta nu va fi premier în mandatul său. Un an mai târziu...

Scenă de la filmarea videoclipului piesei de mare succes "Gheneralii şi maiorii", varianta sub acoperire, acum descoperită.

Domnule Ponta, am decis să vă desemnez premier!

Trebuie să zâmbesc?! Sunt la camera

ascunsă?!

Adică, băi, Onţane, cum adică ne-am

lepădat noi cei de la UNPR ca de satană de PD-L?! Te-ai referit numai

la partid sau şi la Băse?

Documents

Investigatorul TIR Magazin Plus Mai 2012