Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 1
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Newsletter Nr. 10 APRILIE 2011
CSFPM – Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecţia Mediului, promotor al proiectului „PRO COMPETENT! Calificări şi certificări de competenţe pentru o dezvoltare durabilă”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, în vederea susţinerii activităţii de elaborare a două noi standarde ocupaţionale în domeniul protecţiei mediului în sprijinul dezvoltării Cadrului Naţional al Calificărilor a organizat:
SUMAR:
Seminarul de transfer de bune practici şi experienţe cu participarea experţilor desemnaţi de partenerii transnaţionali ai proiectului PRO COMPETENT! / pag. 1
Contextul normativ de Reglementări naţionale şi Europene privind Standardele Ocupaţionale şi rolul acestora în Formarea profesională în sectorul Protecția Mediului - JOHN SALTER, expert SQA Scoția / pag. 4
Identificare de componente structurale ale Standardelor Ocupaţionale în profilul ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia - Eleni-Kalliopi Bimpiri, expert ANCE Grecia / pag. 12
Ministerul Mediului şi Pădurilor. Direcţia de comunicare. Crosul Iepuraşilor Verzi – campanie de conştientizare a importanţei colectării selective a deşeurilor din surse de lumină / pag. 15
Informaţii privind standardele ocupaţionale de protecţia mediului, autori: Maria Ţarălungă, Mihaela Iordache, INCD ECOIND Rm. Vâlcea / pag. 16
Efectele poluării antropice cu surfactanţi (cationici şi amafoterici) asupra organismelor acvatice, autori: Gheorghe Ştefania, Stoica Cătălina, INCD ECOIND / pag. 17
Evoluţia spaţio-temporală a ecosistemului acvatic de tip deltaic în campaniile toamnă 2009 - primăvară 2010, autori: Cătălina Stoica, Luoana Pascu, Ştefania Gheorghe, INCD ECOIND / pag. 19
POSDRU/79/1.4/S/53587 Dezvoltarea capacităţii Comitetului
Sectorial pentru Formare
Profesională în Domeniul Protecţiei
Mediului în sprijinul îmbunătăţirii
calităţii formării profesionale
continue din România
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 2
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Seminarul de transfer de bune practici şi experienţe, cu participarea unor specialişti din Scoţia şi Grecia, experţi desemnaţi de partenerii transnaţionali ai proiectului PRO COMPETENT!
Evenimentul s-a desfăşurat în data de 28 martie 2011, la Palatul UGIR 1903, Sala Oglinzilor, Str. George Enescu Nr.27-29, secor 1, Bucureşti, între orele 10:00 – 16:00.
Au fost invitaţi membri ai CSFPM, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale, profesionale şi sindicale, reprezentanţi ai ministerelor şi organismelor de reglementare din sectorul protecţia mediului, experţi şi specialişti din domeniul formării şi evaluării profesionale, mass-media precum şi alte categorii de persoane interesate.
Accesul presei a fost permis pe tot parcursul desfăşurării lucrărilor Seminarului.
Evenimentul s-a încadrat în acţiunile de realizare a obiectivul major al proiectului care vizează implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor în corelare cu Cadrul European al Calificărilor şi dezvoltarea şi consolidarea capacităţii instituţionale a Comitetului Sectorial CSFPM prin elaborarea şi validarea a două noi standarde ocupaţionale şi înfiinţarea a 8 Centre de evaluare şi certificare de competenţe profesionale în domeniul protecţia mediului.
Agenda Seminarului centrată pe transferul de experienţe şi bune practici între experţii partenerilor naţionali şi transnaţionali implicaţi în implementarea proiectului a inclus prezentări şi dezbateri, desfăşurate într-un context dinamic şi participativ de tip workshop în care fiecare invitat poate interveni, în jurul unor teme relevante legate de elaborarea standardelor ocupaţionale în domeniu, cum ar fi :
″Contextul normativ de Reglementări naţionale şi Europene privind Standardele Ocupaţionale şi rolul acestora în Formarea profesională în sectorul Protecția Mediului″ (temă susţinută de JOHN SALTER – expert SQA Scoția)
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 3
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
″Identificare de componente structurale ale Standardelor Ocupaţionale în profilul ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia″ (temă dezvoltată de expert ANCE Grecia).
“Importanţa componentei de Promovarea realizării de Standarde Ocupaționale, atât în etapele de elaborare şi dezvoltare, cât şi după validarea şi intrarea în vigoare a acestora” (temă dezvoltată de expert EURO LINK CONSULTANTS)
″Realizări şi dificultăţi în activitatea de iniţiere, elaborare şi dezvoltare a unor noi standarde ocupaţionale în domeniul protecţia mediului în România″ (temă dezvoltată Virgil Criste – expert INCD – ECOIND).
În cadrul lucrărilor seminarului, invitaţii au fost informaţi şi asupra stadiului curent de implementare a proiectului PRO COMPETENT! (temă dezvoltată de Manager Proiect – ELENA LASLU).
Partenerii beneficiarului CSFPM – Comitetul Sectorial pentru Formare Profesională în domeniul Protecţia Mediului – în cadrul proiectului PRO COMPETENT! sunt:
- Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industrială ECOIND - Asociaţia Auditorilor şi Evaluatorilor de Mediu din Industrie – ECOEVALIND - S.C. EUROLINK CONSULTANTS S.R.L. - Autoritatea Scoţiană pentru Calificări – SQA - Athens Network of Collaborating Experts – ANCE
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 4
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
1. Scopurile şi structura raportului
Acest raport a fost elaborat pentru a sprijini scopurile şi
obiectivele proiectului "ProCompetent!" prin:
• Asigurarea unei prezentări generale a
reglementărilor privind formarea şi instruirea în
sectorul de mediu în Scoţia;
• Identificarea şi semnalizarea principalelor
organisme implicate în reglementările de mediu în
Scoţia privind formarea profesională
• Exemplificarea de Standarde Ocupaţionale
Naţionale şi indicarea celor care se referă la
calificările profesionale în sectorul de mediu;
• Asigurarea unei imagini de ansamblu a procesului
de dezvoltare a calificărilor;
• Identificarea pregătirii profesionale specifice în
domeniul Protecţia mediului şi de Gestionare a
deşeurilor şi semnalizarea cadrelor de desfăşurare
a cursurilor, a modurilor de predare şi a
strategiilor de evaluare;
• Asigurarea unei scurte prezentări a procedurilor
externe de control a calităţii ale SQA.
2. Listă de acronime utilizate în acest Raport
SQA – Autoritatea Scoţiană a Calificărilor
CN – Calificări Naţional:
HNC – Certificat Naţional de pregătire/calificare
Superioară
HND – Diplomă Superioară Naţională
SVQ – Calificări Profesionale Scoţiene
IEMA – Institutul de Management şi evaluare de Mediu
CIWM – Institut Autorizat de Gestionare a Deşeurilor
SEPA – Agenţia Scoţiană de Protecţie a Mediului
SCQF – Cadrul Scoţian al Creditelor şi Calificărilor
SSC – Consiliul Sectorial al Calificărilor/Competenţelor
LMI – Sistem Informaţional despre piaţa muncii
UKCES – Comisia Regatului Unit pentru ocuparea forţei
de muncă şi calificări
SMM – Sistemul de Management de Mediu
SON – Standard Ocupaţional Naţional
NVQ – Calificare Profesională Naţională
ACG – Grupul de Coordonare al Acreditărilor
EQF – Cadrul European al Calificărilor
RWE – Mediu real de lucru
3. Generalităţi/contextul educaţiei şi formării în
sectorul protecţia mediului din Scoţia
Educaţia profesională/formarea profesională/
învăţământul profesional în sectorul terţiar în Scoţia
poate fi grupată în patru domenii principale:
• Certificatele Naţionale, Certificatele Superioare
Naţionale şi Diplomele Superioare Naţionale au în mod
normal la bază colegiul sau cursuri part-time şi cuprind
un număr de "unităţi". Un certificat este emis atunci când
un număr corespunzător de unităţi a fost atins. În
general, Calificarea Naţională se exprimă prin
Certificatele Naţionale, Certificatele Superioare
Naţionale şi Diplomele Superioare Naţionale. Deseori,
atunci când un candidat a obţinut un Certificat Superior
Naţional el va fi admis în al doilea an al programului de
acordare a titlului academic şi de asemenea o Diplomă
Superioară Naţională duce la admiterea în al treilea an.
Candidaţii pot, desigur, ocupa un loc de muncă la
încheierea oricăreia dintre aceste calificări;
• Gradele de bază, masteratele şi doctoratele obţinute în
mod normal prin cursuri cu normă întreagă şi deseori
prin cursuri de 3 sau 4 ani includ dobândirea pregătirii
formale la limita superioară a spectrului educaţional prin
învăţământ. Universităţile oferă din ce în ce mai des
pregătire de specialitate la toate nivelurile în Dezvoltarea
Durabilă, Gestionarea Deşeurilor, Management de Mediu
şi Protecţia Mediului.
• Calificările Profesionale Scoţiene se bazează exclusiv
pe activitatea de la locul de muncă şi pot fi asigurate/
furnizate de către angajator, de un furnizor de formare
profesională sau supravegheate de un colegiu la locul de
muncă al candidatului. Calificările SVQ acoperă un
spectru larg de competenţe de la nivelul 1 – operativ de
bază - până la nivelul 4 şi 5 – de conducere superioară.
Calificările SVQ de nivelul 4 au fost folosite de către
angajaţii cu un grad de bază sau echivalent pentru a
accede într-o funcţie specială la locul de muncă;
• Certificate de competenţă emise de către organismele
profesionale (IEMA, CIWM), sunt urmare a unor cursuri
în parteneriat cu o universitate. Având la bază
Standardele Ocupaţionale Nationale aceste cursuri sunt
oferite într-o gamă largă de moduri de predare centrate,
în mod normal, pe activitatea candidaţilor la locul de
muncă şi pregătesc candidaţii pentru responsabilităţi
speciale de la locurile de muncă particulare/concrete.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 5
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
4. Furnizarea calificării/oferta de calificare,
asimilarea şi căi de evoluţie (în formarea continuă şi
la locul de muncă) în sector
Sectorul terţiar scoţian oferă o gamă largă de pregătire
profesională concentrată pe formarea profesională care
atinge toate toate nivelurile de calificare SCQF
5. Rolul şi mandatul operatorilor principali în
domeniul formării profesionale, de exemplu SQA,
SSCs (Lantra, UE Skills & Cogent), SEPA, CIWM,
IEMA
SQA este organismul naţional de acreditare şi de
decernare în domeniul calificărilor din Scoţia. În rolul lui
de acreditare, SQA autorizează toate calificările
profesionale care sunt disponibile în Scoţia şi aprobă
organizaţiile care doresc să le furnizeze.
Ca organism de decernare, de acordare a calificărilor,
SQA lucrează cu şcoli, colegii, universităţi, industria şi
guvernul, pentru a asigura calificări de o înaltă calitate,
flexibile şi relevante pentru diversele sectoare de
activitate. SQA se străduieşte să asigure că aceste
calificări sunt inclusive şi accesibile tuturor, astfel încât
prin aceste calificări să le fie recunoscute realizările celor
care învaţă, şi că acestea (calificările) oferă căi clare
pentru învăţarea continuă pe mai departe sau pentru
ocuparea forţei de muncă.
Funcţiile SQA sunt stabilite prin Legea Educaţiei
(Scoţia) din 1996, modificat prin Legea scoţiană a
calificărilor din 2002.
Organizaţia are două roluri principale: de acreditare şi
acordarea calificărilor.
Acreditarea SQA:
• este un sprijin distinct, autonom al Autorităţii Scoţiene
a Calificărilor
• Are un rol statutar de a autoriza şi acredita toate tipurile
de calificări (altele decât grade, titluri academice), care
sunt oferite în Scoţia.
• reglementează şi aprobă organismele de acordare a
calificărilor să furnizeze aceste calificări prin centre de
pregătire/învăţare – acestea includ colegii, angajatorii şi
furnizorii privaţi de formare profesională.
Organismul de acordare a calificărilor SQA
• concepe şi dezvoltă calificările
• validează calificările (se asigură că acestea sunt bine
scrise şi satisfac nevoile celor care învaţă şi a
formatorilor)
• verifică calificările pentru a se asigura că acestea sunt
la zi (actualizate)
• organizează, asistă şi efectuează evaluarea persoanelor
care dobândesc calificări SQA
• asigură calitatea actului de instruire/educaţie şi formare
profesională în instituţiile care oferă calificări SQA
• emite certificate candidaţilor
În cadrul acestor roluri SQA oferă o gamă de servicii
pentru întreprinderi şi furnizori de formare, variind de la
cursuri şi aprobarea de centre (de formare/evaluare) prin
acordarea de „avizări”/aprobări personalizate, la servicii
de promovare şi recompensare, evaluarea creditelor şi de
acordare a licenţelor.
Obiectivele anuale cheie, dezvoltate împreună cu
Guvernul scoţian, sunt prevăzute în planurile de afaceri
ale corporaţiilor şi intreprinderilor care sunt aprobate de
către Ministere.
Consiliile Sectoriale de Calificări Profesionale (Lantra,
UE Skills & Cogent)
Consiliile Sectoriale de Calificări Profesionale (SSC)
sunt recunoscute de guvernele din Marea Britanie ca
organizaţii independente, conduse de angajatori
(patronate), care asigură că sistemul de calificări/
competenţe este orientat spre nevoile angajatorilor.
Scopul SSC este de a spori competenţele şi
productivitatea forţei de muncă din sectorul lor. Ele
adună informaţiile referitoare la piaţa muncii din
sectoare prin Sistemul de Informatizare al Pieţii Muncii
(LMI), baze de date vitale pentru dezvoltarea
calificărilor/competenţelor. Prin influenţarea dezvoltării
calificărilor şi a uceniciei la locul de muncă, SSC au un
impact major asupra furnizării unuin sistem de formare
finanţat public şi privat în întreaga Marea Britanie.
LANTRA este Consiliul Sectorial de Calificări/
Competenţe Profesionale din Marea pentru industrii
terestre şi managementul şi protecţia mediului.
Calificări/Competenţe în domeniul Energie şi Utilităţi
(EU Skills) este Consiliul Sectorial de Calificări/
Competenţe (SSC) pentru industriile de gaz, energie,
gestionarea deşeurilor şi a apei, licenţiat/autorizat de
către Guvern şi care lucrează sub îndrumarea Comisiei
pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Calificări din Marea
Britanie (UKCES). Organizaţii conduse de angajatori
(patronate), scopul lor este să se asigure că industriile lor
au la dispoziţie calificările/competenţele de care au
nevoie acum şi în viitor.
Cogent este un organism de Calificări/competenţe
industriale din Marea Britanie, pentru industria chimică,
pentru întreprinderile de produse chimice, produse
farmaceutice, nucleare, petrol şi gaze, benzină şi
polimeri, şi are, de asemenea, un rol-cheie în asigurarea
necesarului de calificări/competenţe pentru tehnologiile
emergente. Cogent este în curs de elaborare/dezvoltare a
Standardelor Ocupaţionale Naţionale generale pentru
Managementul afacerilor într-o Dezvoltare Durabilă.
Aceste standarde ţintesc să atingă Nivelele 9-12 SCQF şi
să acopere toate domeniile profesionale / industriale
tradiţionale. Acestea sunt Standardele Ocupaţionale
Naţionale (Scoţiene) cele mai în măsură să constituie un
model (o sursă comparativă de studiu) pentru Echipa
română de Dezvoltare a SO în cadrul proiectului PRO
COMPETENT. Există o legătură (adresă web) către
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 6
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
aceste proiecte de standarde în Anexa 1.
SEPA Agenţia Scoţiană pentru Protecţia Mediului este
organismul de reglementare pe probleme de mediu, din
Scoţia. Rolul ei principal este de a proteja şi îmbunătăţi
mediul. Ea realizează acest lucru fiind autoritatea de
reglementare de mediu, ajutând afacerile şi industria să
înţeleagă responsabilităţile lor de mediu, asigurând
clienţilor informaţii şi direcţionare normativă ca să
respecte legislaţia de mediu şi bunele practici de
protecţie a mediului. Toate acestea vin în sprijinul
intreprinderilor de a realiza cele mai multe beneficii
economice de pe urma bunelor practici de mediu. SEPA
protejează comunităţile prin reglementarea activităţilor
care pot cauza o poluare dăunătoare şi prin monitorizarea
calităţii aerului, solului şi a apei în Scoţia.
Reglementările pe care le pun în aplicare acoperă, de
asemenea, deţinerea şi utilizarea, precum şi acumularea
şi eliminarea substanţelor radioactive.
SEPA este un organism public non-departamental, ce
răspunde prin Ministerele Scoţiene în faţa Parlamentul
Scoţian. SEPA a acordă, de peste un deceniu, consiliere
miniştrilor scoţiani, organizaţiilor, întreprinderilor de stat
şi private, industriei şi publicului cu privire la cele mai
bune practici de mediu.
SEPA protejează mediul înconjurător şi sănătatea umană,
prin activitatea celor 1300 de angajaţi, care acoperă o
gamă largă de domenii de specialitate, inclusiv chimie,
ecologie, reglementarea de mediu, hidrologie, inginerie,
controlul calităţii, planificare, comunicare, sprijin pentru
întreprinderi şi tehnici de conducere.Cele 22 de birouri
ale SEPA îi permite să lucreze pe întreg teritoriul Scoţiei
din Highlands şi Islands până la Frontiere şi sediul
societăţii este în Stirling.
SEPA monitorizează şi raportează despre starea mediului
din Scoţia şi foloseşte conceptele ştiinţifice solide pentru
a informa despre activităţi independente de propriile
reglementări care pot afecta calitatea mediului. SEPA
editează şi difuzează, de asemenea, o gamă largă de
publicaţii şi rapoarte de mediu.
SEPA este, de asemenea, responsabilă pentru furnizarea
sistemului de avertizare în caz de inundaţii al Scoţiei,
contribuie la punerea în aplicare a Strategiei Naţionale a
Scoţiei cu privire la deşeuri şi controlează, împreună cu
Executivul din domeniul Sănătăţii şi Siguranţei, riscul de
accidente majore la amplasamentele industriale.
CIWM Instituţia Autorizată pentru Gestionarea
Deşeurilor este organismul profesional (Organizaţia
profesională), care reprezintă peste 7000 profesionişti în
deşeuri care lucrează predominant în Marea Britanie, dar
şi peste hotare, în sectoarele resurselor durabile şi de
gestionare a deşeurilor. CIWM stabileşte standardele
profesionale pentru persoanele care lucrează în industrie
şi are grade diferite de afiliere a membrilor determinate
de instruirea/educaţia, calificarea şi experienţa acestora.
Instituţia organizează conferinţe, expoziţii, cursuri de
instruire şi editează/difuzează publicaţii tehnice pentru
industrie prin intermediul filialelor sale comerciale, IWM
Business Services Ltd.
IEMA Institutul de management şi evaluare de mediu
este o organizaţie profesională a experţilor pentru
promovarea standardelor de cele mai bune practici în
managementul de mediu, pentru audit şi evaluare de
mediu pentru toate sectoarele industriei.
Institutul oferă sprijin permanent pentru specialiştii din
domeniul mediului şi are scopul de a promova
dezvoltarea durabilă prin practici îmbunătăţite şi
performante de mediu. Constituită ca o comunitate de
peste 15.000 de membri individuali şi corporaţii, cu sedii
în 83 de ţări, IEMA este acum cea mai importantă
organizaţie internaţională alcătuită din membri afiliaţi,
dedicată promovării dezvoltării durabile, precum şi
dezvoltării profesionale a persoanelor implicate în
profesii din domeniul protecţiei mediului, fie ele din
sectorul public, privat sau din sectoare non-
guvernamentale.
IEMA este organismul competent în Regatul Unit pentru
EMAS (Sistemul de ecomanagement şi de audit de
mediu al Uniunii Europene) şi oferă, de asemenea,
sistemul Acorn; acesta este un Standard EMS (Sistem de
Management de Mediu) oficial recunoscut şi recomandat
de Guvern. Acorn oferă recunoaştere acreditată
organizaţiilor, evaluând şi îmbunătăţind performanţelor
lor de mediu prin implementarea treptată a unui sistem
de management de mediu (EMS).
6. Standarde Ocupaţionale Naţionale - scurtă
prezentare de utilizări şi scopuri
Standardele Ocupaţionale Naţionale (SON) descriu
performanţa prin competenţă în termeni de rezultate.
Acestea permit o evaluare clară a competenţelor
comparativ cu standarde de performanţă convenite la
nivel naţional, într-o serie de situaţii diferite la locuri de
muncă diferite, pentru toate rolurile.
SON sunt instrumente indispensabil pentru gestionarea
unei forţe de muncă calificate. Ele sunt utilizate pe scară
largă pentru a sprijini dezvoltarea individuală şi
organizaţională şi pentru asigurarea calităţii la toate
nivelurile. Ele oferă repere de bune practici în întreaga
Mare Britanie şi constituie baza calificărilor, cu
precădere pentru Calificările Profesionale Naţionale
(NVQ) şi Calificările Profesionale Scoţiene (SVQ).
Consiliile Sectoriale de Calificări/Competenţe se
angajează în mod regulat pentru a elabora/dezvolta
proiecte de SON noi şi revizuirea celor existente pentru a
se asigura că acestea sunt la zi şi că rămân relevante.
Unităţile de competenţe din Standardele Ocupaţionale
Naţionale sunt, de obicei, prezentate cu un rezumat care
spune despre ce este vorba în unitate, care este scopul
unităţii, modul în care este legată unitatea respectivă de
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 7
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
competenţe de alte unităţi şi modul în care se încadrează
în Cadrul Calificărilor Profesionale Naţionale/Scoţiene.
Prin gruparea unităţilor de competenţe din standardele
ocupaţionale Naţionale se poate specifica întreaga gamă
de performanţe, cunoştinţe şi deprinderi/abilităţi/
competenţe necesare pentru un anumit post/ ocupaţie.
Unităţile sunt, de obicei, împărţite în două sau mai multe
elemente care descriu activităţile pe care persoana
trebuie să le efectueze în cadrul respectivului post /
ocupaţii. Fiecare element conţine un număr de criterii de
performanţă clare care descriu ceea ce lucrătorii fac
efectiv şi standardele de calitate pe care aceştia trebuie
să le atingă.
Standardele Ocupaţionale Naţionale specifică adesea
gama de circumstanţe sau situaţii care ar putea avea un
impact important asupra activităţii. Acestea pot ajuta
persoana interesată (de exemplu în evaluarea
competentelor sale) să se pregătească pentru diferite
contexte sau situaţii neprevăzute cu care s-ar putea
confrunta. Fiecare unitate de competenţe din standard
include, de obicei, un sumar de cerinţe privind necesarul
de dovezi pe care trebuie să le furnizeze candidatul la
evaluare – aceste dovezi trebuiesc furnizate pentru ca o
persoană să poată fi evaluată ca fiind competentă
conform N/SVQ (Calificărilor Profesionale
Naţionale/Scoţiene). Obţinerea unei Calificări
Profesionale Naţionale/Scoţiene arată că titularul poate
îndeplini o activitate la standardele cerute.
Candidaţii trebuie să furnizeze dovezi că îndeplinesc în
mod constant criteriile de performanţă şi că au
cunoştinţele necesare, înţelegerea şi abilităţile pentru a
lucra competent. Ei, de obicei, trebuie să furnizeze
dovezi de la locul lor de muncă, că au acoperit aspectele
specifice ale domeniului – în circumstanţe diferite sau
situaţii diferite în care sarcina respectivă ar putea fi
efectuată. Pentru toate celelalte aspecte ale domeniului
de activitate este suficient să se arate că ei ar putea să
facă faţă în mod competent oricărei situaţii diferite, dacă
situaţia ar apărea.
7. Privire de ansamblu asupra procesului de
dezvoltare a calificării, cu accent pe utilizarea de
SON - principalele etape şi cine este implicat
Consiliile Sectoriale de Calificări /Competenţe
Profesionale (SSC) dezvoltă Standardele Ocupaţionale
Naţionale explorând/analizând un loc de muncă pentru a
vedea ce activităţi sunt efectuate, inclusiv:
• funcţii tehnice specifice ocupaţiei.
• funcţii transferabile, cum ar fi de comunicare şi
gestionarea volumului de muncă al persoanelor
Aceaste informaţii sunt apoi puse într-un o Hartă
ocupaţională şi funcţională.
O hartă funcţională, sau analiză ocupaţională, este un
instrument folosit pentru a dezvolta Standarde
Ocupaţionale Naţionale (SON). SON descriu ceea ce
persoanele dintr-o anumită ocupaţie sau zonă de lucru ar
trebui să poată face, standardul pe care ar trebui să-l
îndeplinească, precum şi cunoştinţele şi priceperea de
care au nevoie. În scopul de a dezvolta Standardele
Ocupaţionale Naţionale în cadrul Consiliilor Sectoriale
de Calificări/Competenţe Profesionale (SSC) trebuie să
analizeze zona de lucru/aria de activităţi specifice şi să
identifice funcţiile pe care oamenii le indeplinesc efectiv/
le efectuează. Atunci când vorbim despre funcţii ne
referim la activităţile pe care o persoană este de aşteptat
să le facă, ca parte a muncii lor (sarcinilor postului).
Funcţiile nu sunt activităţi aleatoare. Funcţiile trebuie să
aibă un scop şi rezultate clare care sunt valoroase/utile
pentru un angajator. Acestea (observaţii, identificări)
sunt apoi puse împreună pentru a face un Standard
Ocupaţional Naţional complet. Pentru a se asigura că
SON sunt corecte, ele sunt revizuite o dată la fiecare
câţiva ani.
Procesul de aprobare a „produselor” de calificare
Biroul de acreditare SQA are mandatul de a aproba
structurile SVQ, strategiile de evaluare SVQ,
evidenţierea competenţelor de bază şi clasificarea
creditelor Cadrului de Credite şi Calificări Scoţiene
SCQF a Calificărilor Profesionale Scoţiene (SVQ). Acest
mandat include acum şi aprobarea Produselor de
Calificare Scoţiene care au fost finanţate prin intermediul
Comisiei pentru Calificări şi ocuparea forţei de muncă
din Marea Britanie (UKCES). Sistemul de informaţii
privind piaţa forţei de muncă (LMI) al Consiliilor
Sectoriale de Calificări/Competenţe Profesionale (SSC)
şi Strategia de Calificare Sectorială ar trebui să
determine ce „produse” de calificare sunt necesare pentru
Scoţia.
Aceste „produse” de calificare sunt prezentate Grupului
nostru de Acreditare şi Coordonare (ACG), care se
întruneşte o dată pe săptămână. Cererile sunt depuse şi
prezentate, în numele SSC (Comitetelor Sectoriale), prin
Managerul fiecărui Comitet Sectorial desemnat de
Biroul de Acreditare SQA.
Următoarele documente trebuie să fie prezentate de către
Consiliului Sectorial al Calificărilor Departamentului de
Acreditare SQA pentru aprobarea calificării:
• Structurile calificării, intitulate în aşa fel încât să arate
tipul de calificare
• Strategia de evaluare
• Specificarea şi sublinierea Competenţelor de bază
SSC (Comitetul Sectorial) trebuie să trimită următoarele
în sprijinul cererii depuse (pentru aprobarea unei noi
calificări):
• Standardul Ocupaţional naţional pe care se vor baza
(noile) calificări
• Acceptul/acordul (şi suportul) din partea organismului
originar (iniţial emitent) pentru utilizarea de unităţi de
competenţe importate sau adaptate
• Acordul şi sprijinul de la organismele de acordare/
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 8
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
decernare a calificărilor pentru strategia de evaluare.
Aceasta este necesară în cazul în care cererea include
structuri ale calificării noi sau modificate, chiar dacă
strategia de evaluare rămâne neschimbată sau este
folosită o strategie de evaluare generală
• Acordul şi sprijinul de la organismele de acordare/
decernare a calificărilor care confirmă structurile
calificării, inclusiv orice căi propuse şi aprobări oficiale,
ce pot fi puse în aplicare
• Raportul proiectului (pentru noua calificare) care arată
angajamentul de conlucrare şi consultare cu şi a tuturor
părţilor interesate scoţiene, inclusiv Organismele de
acordare a calificărilor aprobate de către SQA
• Planul de implementare pentru modificările calificărilor
• Documente de urmărirea care arată schimbările faţă de
versiunile aprobate anterior
SQA ca agenţie de acreditare în Scoţia va confirma
primirea (cererii pentru aprobarea unei noi calificări), dar
SSC (Comitetul Sectorial pentru Calificări) poate fi
obligat:
• să ia legătura cu Managerul de acreditare
• să prezinte informaţii suplimentare solicitate de
Managerul de acreditare
Rezultatele proiectului (de introducere/aprobare a unei
noi calificări) destinate utilizării în calificările scoţiene
vor fi supuse aprobării de către SQA (Departamentul de
Acreditare) prin intermediul Grupului său de Coordonare
a Acreditării (ACG). Acest grup ia în considerare, în
prezent, propunerile de acreditare a (noilor) calificării
care provin de la organismele de acordare/decernare (a
calificărilor), aceasta dându-i o bază solidă pentru judeca
(a lua în considerare) produsele de calificare dezvoltate
de SSC/B (Comitetele Sectoriale) care să susţină aceste
(noi) calificări.
Grupul de Coordonare a Acreditării (ACG) poate decide
să nu aprobe, sau să accepte doar în principiu, sau cu
unele condiţii propunerile Comitetelor Sectoriale (SSC)
pentru (noi) calificări; În aceste cazuri SSC (Comitetele
Sectoriale) vor trebui să discute decizia cu Managerul de
Acreditare şi:
• să prezinte informaţiile suplimentare solicitate de ACG
• să fie de acord cu acţiunile propuse / sugerate de ACG
pentru eliminarea condiţionărilor.
Dacă ACG aprobă propunerea (de introducere a unei noi
calificări) sau, de îndată ce condiţiile au fost definitivate
şi semnate, SQA (Departamentul de Acreditare) va
returna versiunile aprobate la (Comitetul Sectorial
(CSS), care va trebui:
• să distribuie versiunea aprobată de ACG părţilor
interesate, după cum este cazul
SQA (Departamentul de acreditare) va notifica UKCES
(Comisia Regatului Unit pentru ocuparea forţei de
muncă şi calificări) despre aprobare pentru a permite
plăţi contractuale, după caz.
După ce acest proces este terminat, calificarea (nou
aprobată) este inclsă în Ghidul de evaluare – aceasta
conţine toate informaţiile relevante de care are nevoie un
centru (de formare/evaluare) pentru ca acesta să poată
oferi formarea personalului pentru acea calificare
(implicit şi evaluarea). În acest moment centrele (de
formare/evaluare) se pot înscrie la SQA (Organismul de
acordare a calificărilor) pentru Aprobarea de a acorda/
decerna, la rândul lor, noua calificare.
8. „Cadrul Creditelor şi Calificărilor Scoţiene” şi
relaţia sa cu „Cadrul European al Calificărilor” SCQF este cadrul în care se derulează „învăţarea
continuă, pe toată durata vieţii”, în Scoţia. Acesta
(SCQF) oferă un limbaj comun pentru a descrie toate
programele relevante de învăţare şi dobândire a
calificărilor din Scoţia. Nivelul atribuit unei calificări în
interiorul acestui Cadru (SCQF) este de fapt un indicator
a cât de greu este să dobândeşti acea calificare, iar
numărul de puncte de credit (alocat calificării respective)
indică durata de timp de care este nevoie pentru a
îndeplini toate cerinţele şi a dobândi complet respectiva
calificare. În SCQF există 12 nivele, de la nivelul 1 –
pentru acces primar într-o calificare, până la nivelul 12 –
pentru doctorate. Un punct de credit SCQF reprezintă o
medie de 10 ore de timp de învăţare.
Notă: Creditele reprezintă o măsură a rezultatelor
învăţării, pe care, în medie, un elev ar fi de aşteptat,
în mod rezonabil, să le obţină/producă după 60 ore de
învăţare teoretică (noţională). Aceasta reprezintă
competenţele pe care în mod rezonabil un elev le
poate obţine în medieîn cadrul a 60 de ore de
învăţare. Dobândirea unei serii de credite, drept
urmare a satisfacerii cerinţelor de evaluare, duce la
acordarea unei
calificări. SCQF (Cadrul Scoţian de Credite şi Calificări) a fost
abordat având ca referenţiat EQF (Cadrul European al
Calificărilor). „Parteneriatul SCQF” (organizaţia
responsabilă de gestionarea SCQF) a publicat raportul de
referinţă, în august 2009 în care sunt evidenţiate
raportările dintre nivelele de calificări stabilite în cele
două sisteme.
Vă rugăm să consultaţi anexa pentru mai multe
informaţii.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 9
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
9. Consideraţii concentrate pe standardele/
calificările existente în Scoţia în domeniul
„gestionarea deşeurilor şi protecţia mediului” de
nivel SCQF 9, echivalent 10/EQF Calificări existente, tipul şi obiectivele acestora
Calificări Superioare Naţionale
Oferite de colegii, de unele universităţi şi de multe alte
centre de formare, Calificările Superioare Naţionale
(HNC) şi Diplomele Superioare Naţionale (HND) sunt
special concepute pentru a satisface nevoile angajatorilor
atât la nivel local cât şi naţional. Acestea se bazează pe
Standarde Ocupaţionale Nationale.
Exista cursuri pentru dobândirea de HNC şi HND într-o
gamă largă de subiecte/ocupaţii/calificări, de la
contabilitate la producţie video, care acoperă întreaga
gamă de ocupaţii din Marea Britanie. Cursurile superioare naţionale oferă cursanţilor
dobândirea atât de abilităţile practice cât şi cunoştinţe
teoretice pe care angajatorii se aşteaptă să le aibă
angajaţii din domeniu. Există o gamă largă de moduri de
predare/instruire/formare disponibile, incluzând metode
full-time/part-time/învăţare la distanţă şi nu există nici o
cerinţă pentru instruirea/formarea într-un mediu de lucru
real. Toate cursurile (modulele de formare/instruire) sunt
alcătuite din serii de credite de Unităţi de credit
Superioare Naţionale (un credit reprezintă aproximativ
40 de ore de învăţare). • Certificatele Superioare Naţionale sunt obţinute la
acumularea de 12 unităţi de credite şi, de obicei, durează
un an de instruire/formare pentru a le obţine • Diplomele Superioare Naţionale sunt obţinute la
acumularea 30 de credite şi, de obicei, durează doi ani de
instruire pentru a le completa Notă: Dobândirea unei serii de credite (12 sau 30
după cum s-a specificat mai sus) permite intrarea
candidatului într-un proces de evaluare,iar
rezultatele acestei acumulări pot fi probate urmare a
satisfacerii cerinţelor de evaluare şi duce la acordarea
unei calificări superioare.
Calificările Superioare Naţionale au fost dezvoltate de
către SQA (Autoritatea de Calificări Scoţiană) în
parteneriat cu colegiile, universităţile şi organizaţiile
(productive : furniziare de produse şi servicii) din
industrie. Calificările Superioare Naţionale nu doar califică
candidaţii pentru muncă (pentru a fi angajaţi în
organizaţiile active în diferitele sectoare economice).
Cele mai multe Certificate Superioare Naţionale (HNC)
permit intrarea directă a posesorului în al doilea an de
program de studii superioare (academice/universitare), şi
cele mai multe dintre Diplomele Superioare Naţionale
(HND) permit intrarea posesorului direct la al treilea an
de studii în invăţământul formal superior (studii
academice/universitare). Calificările Superioare
Naţionale pot oferi, de asemenea, candidaţilor nivelul de
cunoaştinţe şi de priceperi necesare pentru Calificările
Profesionale Scoţiene (SVQ). Acordarea de calificări superioare naţionale HN
(calificări superioare naţionale în Scoţia) se practică/ este
valabilă în domeniile: Ştiinţa Mediului, Tehnologia
Verde, Management de Mediu, Conservarea Mediului şi
Gestionarea Deşeurilor şi toate aceste acordări de
documente oficiale de recunoaştere a pregătirii şi
experinţei anterioare au stabilit rute de parcurs progresiv
către cursurile de studii superioare (pentru obţinerea unui
grad academic/universitar) SVQ – Calificările Profesionale Scoţiene sunt calificări
obţinute în principal prin formare la locul de muncă,
calificări care au stabilit nivelul de competenţă
profesională pentru fiecare sector al economiei.
Calificările au fost concepute de către organismele de
standardizare alcătuite din practicieni cu experienţă, care
reprezintă angajatorii (patronatele), organisme
profesionale, sindicate, institute de învăţământ/educaţie
şi organizaţiile bazate pe voluntariat. Fiecare organism de standardizare este responsabil
pentru elaborarea standardelor naţionale care definesc
ceea ce angajaţii (sau potenţialii angajaţi), trebuie să fie
capabili să facă, cât de bine trebuie să facă acea
activitate, şi în ce împrejurări trebuie să o facă, pentru a
arăta că sunt competenţi în activitatea lor. Fiecare Calificare Profesională Scoţienă SVQ pe care o
dezvoltă un organism de standardizare trebuie să se
potrivească într-un cadru mai larg de organizare/
structurare a calificărilor care să permită compararea
acesteia atât cu calificările din Marea Britanie şi cât şi cu
cele din întreaga Europă. Calificările Profesionale
Scoţiene sunt clasificate/specificate pe cinci niveluri care
reflectă care sunt cerinţele privind diferitele cunoştinţe
tehnice şi competenţele de supraveghere/conducere
precum şi experienţa, pe care angajaţii trebuie să le aibă
astfel încât ei să progreseze în domeniul lor industrial din
treaptă în treaptă (de la un nivel de calificare la cel
următor). Acordarea de calificări SVQ se practică şi este
disponibilă în următoarele domenii de activitate:
management de mediu, conservarea mediului şi
gestionarea deşeurilor la nivelele 1-4. Standardele
Ocupaţionale Naţionalee au fost dezvoltate pentru a
nivelul 10 SCQF şi peste. Instruirea/formarea bazată pe
aceste standarde ocupaţionale pentru specialişti de nivel
superior este adesea făcută într-un context de instruire
profesională/învăţământ profesional de către
organismele profesionale (CIWM, IEMA), în parteneriat
cu o universitate.
În prezent sunt în curs de dezvoltare la Cogent
(organism de Calificări/competenţe industriale din Marea
Britanie, pentru industria chimică, pentru întreprinderile
de produse chimice, produse farmaceutice etc.)
Standarde Ocupaţionale Naţionale în Managementul
Dezvoltării Durabile (nivele de calificare SCQF de la 9
la 12) - acestea au un conţinut larg intersectorial şi s-ar
putea să formeze un standard pentru managerii seniori de
afaceri într-o gamă variată de industrii pentru mulţi ani
de acum încolo. Încă nu a fost decis modul în care aceste
standarde vor fi prezentate şi livrate, dar ceea ce este
sigur este că acestea vor fi foarte potrivite pentru
formarea/instruirea/predarea la locul de muncă (corolar,
evaluarea îndeplinirii cerinţelor acestor standarde
ocupaţionale se va baza pe acumulările de la locul de
muncă/din activitatea practică)
Exemple de modalităţi de furnizare a pregătirii/
instruirii/formării pentru calificări şi strategii de
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 10
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
evaluare a acestora
În general, calificările superioare naţionale (de
asemenea, gradele universitare) sunt furnizate de
formatori/profesori şi dobândite de elevi/studenţi/
candidaţi (se învaţă) într-un anume context formal, adică
într-un sistem de învăţământ formal organizat în colegiu
sau universitate. Ele pot fi furnizate printr-o varietate de
moduri diferite de instruire/formare învăţare, incluzând:
cursuri full-time, part-time, sisteme de predare-învăţare
la distanţă; învăţarea pe module - trimiterea
participanţilor la cursuri pe o perioadă determinată, sau,
o combinaţie de moduri de formare/instruire, menţionată
uneori ca metoda de instruire/ învăţământ amestecat sau
combinat. Nu există nici o cerinţă specifică pentru
instruire/învăţare într-un mediu de lucru real (RWE) şi
unităţile de învăţare sunt evaluate prin proiecte,
examene, studii de caz şi alte metodologii de evaluare
convenţionale. Candidaţii sunt notaţi (cu A, B sau C) la
finalul unui curs de studii superioare naţionale HN
folosind o unitate de notare care reuneşte diferite
elemente ale învăţării a căror evaluare se face global/
holistic. Calificările profesionale scoţiene (SVQ) şi calificările
profesionale naţionale (NVQ) sunt exclusiv bazate pe
activitatea la locul de muncă şi mediul real de muncă
(RWE) este esenţial în acest context (formarea/instruirea
şi evaluarea se fac bazat pe activităţile concrete de la
locul de muncă). Aceste calificări pot fi furnizate de
către colegii, furnizorii de formare profesională,
organismele profesionale sau de către angajatorii înşişi
(învăţarea/formarea şi evaluarea se face de către şi în
cadrul acestora). Cursurile de formare/sesiunile de
instruire pentru respectivele calificări tind să fie full-time
şi evaluarea este complet integrată în mediul de lucru.
Evaluarea se bazează în întregime pe competenţă –
aceasta înseamnă că un candidat este considerat
competent atunci când acesta poate, după o perioadă de
practică, să demonstreze capacitatea de a efectua o
sarcină specială (particulară) la nivelul stabilit prin
Standardul Ocupaţional Naţional.
10. Asigurarea calităţii în furnizarea calificărilor
Superioare Nationale (HN) / Calificărilor
Profesionale Scoţiene (SVQ)
Verificarea modului de furnizare şi dobândire a
calificărilor Superioare Naţionale (HN) se realizează la
nivel de unitate de calificare. Centrele (de formare /
evaluare) selectate pentru verificarea Unităţilor care
asigură obţinerea gradelor de calificare vor primi o
înştiinţare cu cel puţin patru săptămâni înainte de
efectuarea verificării şi vor primi instrucţiuni complete
pentru pregătirea de materiale fie pentru vizitarea
centrului de către un Verificator (o echipă de
verificatori), fie pentru verificarea la nivel central. Verificatorul va inspecta / verifica de obicei activitatea în
curs de derulare (dovezile incomplete) în cursul oricărei
vizite de verificare la centrul respectiv (centru de
formare / evaluare), selectând (acolo unde este posibil)
un minim de trei unităţi de credit individuale.
Acest eşantion trebuie să cuprindă activitatea tuturor
Evaluatorilor şi Verificatorii Interni din Centrul (de
formare/evaluare) supus verificării.
Centrele (de formare/evaluare) pot dori să utilizeze
Exemplarele de evaluare ale SQA pentru evaluarea
candidaţilor. Acestea sunt disponibile în secţiunea
securizată a site-ului SQA şi au fost pe deplin verificate
înainte. Un centru (de formare/evaluare) poate prefera să producă
propriile sale instrumente de evaluare pentru Unităţile
HN. În astfel de cazuri, SQA recomandă ca orice
materiale de evaluare să fie transmise la echipa de
verificare (a SQA) pentru verificarea prealabilă înainte
de evaluarea efectivă a candidaţilor folosind acele
materiale (instrumente de evaluare) Centrele (de formare/evaluare) unde se predau şi
evaluează calificări SVQ (Calificări Profesionale
Scoţiene), vor primi cel puţin o vizită pe an din partea
Echipei de Verificare (SQA). Cu toate acestea, în unele
cazuri, centrele (de formare/evaluare) pot avea strategii
de evaluare ale calificărilor profesionale care necesită,
pentru verificarea corectitudinii şi eficacităţii lor, să se
facă mai mult de o vizită pe an. Cu candidaţi care se înscriu în programele de SVQ
(obţinere a calificărilor profesionale Scoţiene) în
momente diferite în cursul anului, verificatorul extern va
revizui iniţial lista curentă cu candidaţii şi datele de
începere a programulului (de formare/instruire/evaluare).
Aceste informaţii, de obicei, determină dacă şi când o
vizită la centrul respectiv (de formare/evaluare) va avea
loc. În cazul unei vizite, verificatorul extern va contacta
Coordonatorul SQA al Centrului respectiv pentru a
conveni o dată convenabilă pentru ambele părţi Ca parte a oricărei vizite, verificatorii externi vor urma
prevederile procedurilor de verificare prin sondaj
specifice verificărilor externe şi menţionate în strategia
de evaluare pentru acordarea de calificări ce urmează a fi
verificate extern. În cazul în care calificarea SVQ nu are
o strategie de verificare prin sondaj , verificatorii externi
vor alege cel puţin trei unităţi de credit individuale
pentru fiecare vizită de verificare şi va verifica prin
sondaj toţi evaluatorii şi verificatorii interni ai centrului.
Ghidul de Control al Calităţii (control făcut de SQA)
pentru centrele (de formare/evaluare) poate fi găsit la: http://www.sqa.org.uk/sqa/files_ccc/ExternalVerificationGuide
ForCentres.pdf
11. Concluzii
Acest raport este destinat să identifice zonele sistemului
scoţian de dezvoltare şi furnizare a calificărilor, care pot
să ofere informaţii pertinente ce pot fi utilizate pentru a
susţine proiectul în curs de desfăşurare PRO
COMPETENT! în România.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 11
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 12
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Privire de ansamblu asupra profilului ocupaţional specific unor noi calificări aprobate în sectorul de mediu, în Grecia MARTIE 2011 Eleni-Kalliopi Bimpiri
Elaborarea de standarde ocupaţionale Fundamentare • Procesul de elaborare şi de acreditare a
profilului ocupaţional pentru orice calificare în Grecia, este reglementat printr-o decizie
comună a miniştrilor Economiei, Educaţiei şi Muncii (decizia ministerială [110998/08.05.06
(Monitorul Oficial 566Β ")]) • În Grecia, dezvoltarea şi punerea în aplicare a
Sistemului Naţional de Acreditare pentru Formarea Profesională Continuă este în responsabilitatea Centrului Naţional de Acreditare pentru formarea profesională
continuă (EKEPIS). • Partenerii sociali, GSEVEE (Confederaţia
Elenă a profesioniştilor, meşteşugarilor şi comercianţilor), GSEE (Confederaţia Generală a Muncii), ESEE (Confederaţia Naţională a Comerţului Elen) şi SEV (Federaţia Elenă a
Întreprinderilor), în colaborare cu institutele
de cercetare şi centrele de formare proprii KEK GSEVEE, KEK INE/GSEE, KAELE şi IOVE, au preluat, prin EKEPIS, dezvoltarea a 202 profiluri ocupaţionale (până azi).
• Aceste asociaţii şi sindicate sunt cele care au co-semnat Acordul Comun Naţional General al Muncii. Cooperarea lor pentru dezvoltarea şi
acreditarea "Profilurilor ocupaţionale" este realizată în interiorul Cadrului Educaţiei şi Formării Profesionale pe tot parcursul vieţii.
• Această cooperare într-un cadru organizat constituie un pas esenţial pentru funcţionarea Sistemului Naţional prin conectarea sistemului
de Educaţie şi Formare Profesională cu
sistemul de ocupare a forţei de muncă (ESSEEKA) care vizează relaţionarea în mod activ a educaţiei şi formării profesionale cu nevoile angajaţilor şi a întreprinderilor şi, în general, cu nevoile economiei şi societăţii greceşti.
Au fost utilizate următoarele metode de selecţie de informaţii referitoare la ocupaţii:
• Cercetare bibliografică pentru studierea
bibliografiei relevante de specialitate la nivel naţional şi internaţional, pentru colectarea şi analiza datelor statistice ale Agenţiei Naţionale de Statistică şi a datelor deţinute de către sindicatele profesionale şi
ştiinţifice care activează în domeniul ocupaţiilor respective.
• O variantă a metodei Delphi bazată pe dezvoltarea unui chestionar elaborat de comitetul ştiinţific al partenerilor. Analizele
Ocupaţionale s-au efectuat pe 4 niveluri: 1. Funcţii cheie asociate ocupaţiei
2. Activităţile specifice ocupaţiei 3. Sarcini profesionale 4. Cunoştinţe, competenţe şi abilităţi/
deprinderi • Interviuri cu furnizorii tradiţionali de locuri
de muncă pe baza unui ghid de interviu cu
întrebări orientative pre-selectate, dezvoltat de către comitetul ştiinţific specializat.
• Procese de analiză a reacţiei de răspuns a factorilor implicaţi, realizate împreună cu organizaţiile patronale şi organizaţiile
angajaţilor, în cadrul proiectului de
elaborare a profilurilor ocupaţionale
Structura (Conţinutul) profilelor ocupaţionale de la locul de muncă Profilurile au fost dezvoltate în cadrul structurat de bibliografia europeană şi internaţională în ceea ce priveşte dezvoltarea profilului ocupaţional şi de descrierile internaţionale ocupaţionale, bazate pe
anumite reguli definite în Decizia Ministerială Comună în ceea ce priveşte acreditarea profilurile ocupaţionale. Aceste reguli definesc structura/conţinutul profilelor:
Secţiunea A: Titlu şi definirea ocupaţie/specializării
Secţiunea B: Analize ocupaţionale
Secţiunea C: Cunoştinţe, calificări şi competenţele necesare pentru practica la locul de muncă
Secţiunea D: Modalităţi recomandate pentru dobândirea calificărilor necesare
Secţiunea E: Modalităţi semnificative pentru accesarea cunoştinţelor necesare, calificărilor şi
competenţelor
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 13
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Profilul ocupaţional al ocupaţiei/calificării (postului) : "Tehnician pentru managementul şi controlul Sistemelor de Protecţie a Mediului" A. Titlul şi definirea ocupaţiei/specialităţi (specializării)
''Tehnician pentru managementul şi controlul Sistemelor de protecţie a mediului'‘ este considerat orice angajat din sectorul public sau privat care desfăşoară lucrări tehnice de operare, de întreţinere, de supraveghere şi control (pe căi legale, cu mijloace legale) a dispozitivelor,
instrumentelor şi instalaţiilor ce alcătuiesc
Sistemele de Protecţie a Mediului, ocupându-se cu controlul preventiv al poluării, reabilitarea zonelor supuse poluărilor intempestive sau permanente, precum şi cu minimizarea riscurilor, produse din orice sursă, care se ocupă cu sănătatea şi siguranţa umană, în domeniul operativ al sistemelor mai sus-menţionate.
• Specializarea 1: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru tratarea deşeurilor (gaz, lichid, solid)
• Specializarea 2: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru colectarea, transportul, depozitarea şi
eliminarea deşeurilor (lichid, solid, periculoase şi nepericuloase, speciale)
• Specializarea 3: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor alternative de gestionare a deşeurilor (şi reciclarea separată de sursa deşeurilor)
• Specializarea 4: Tehnician pentru
managementul şi controlul Unităţilor mobile de tratament şi reabilitare (de urgenţă) a zonei afectate în cazul poluărilor accidentale (aer, apă, sol)
• Sub-specializarea 1: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de
măsurare a parametriilor de mediu (aer, apă,
sol) B. Analiza ocupaţiei/specialităţii (specializării) Funcţii ocupaţionale şi sarcini de lucru Ocupaţia principală: Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de Protecţie
a Mediului FUNCŢIE CHEIE 1: supraveghează parametrii funcţionali ai dispozitivelor şi ai instrumentelor şi ai instalaţiilor sistemelor de protecţie a mediului pe baza procedurilor aprobate de companie (organizaţie). FUNCŢIE CHEIE 2: Primeste, citeşte, colectează,
arhivează, procesează şi evaluează mesajele şi afişajele / înregistrările de la toate elementele individuale ale sistemelor de protecţie a mediului, cu utilizarea de mijloace şi metode convenţionale şi electronice. FUNCŢIE CHEIE 3: Supraveghează şi monitorizează funcţionarea tehnică / operarea
tehnică a tuturor elementelor individuale ale sistemelor de protecţie a mediului în conformitate cu reglementările de mediu existente, cu manualele de instrucţiuni şi specificaţiile tehnice şi
efectuează acţiuni corective sau preventive pentru a asigura buna funcţionare/operare constantă şi eficientă a sistemelor. FUNCŢIE CHEIE 7: Supraveghează şi coordonează/conduce activităţile efective/lucrările care se execută în sectorul lor de responsabilitate
şi personalul angajat. Specializarea 1 - Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor pentru tratarea deşeurilor (gaz, lichid, solid)
FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. Specializarea 2 - Tehnician pentru managementul
şi controlul sistemelor pentru colectarea,
transportul, depozitarea şi eliminarea deşeurilor (lichid, solid, periculoase şi nepericuloase, speciale):
FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 4: Participă la activităţile de colectare şi eliminare finală a deşeurilor la terţi şi la supravegherea şi monitorizarea
activităţilor corespunzătoare, prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurilor tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale (politicii de mediu) companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate.
Specializarea 3: - Tehnician pentru
managementul şi controlul sistemelor alternative de gestionare a deşeurilor (şi reciclarea separată de sursa deşeurilor):
FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 5: Participă la activităţile de colectare şi prelucrare a deşeurilor în instalaţii specializate, de eliminare finală a
deşeurilor reciclate la terţi şi de urmărire şi monitorizare a activităţilor corespunzătoare, prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurilor tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale companiei (politica de mediu) şi prin utilizarea mijloacelor şi metodelor
adecvate.
Specializarea 4 - Tehnician pentru managementul şi controlul Unităţilor mobile de tratament şi reabilitare (de urgenţă) a zonei afectate în cazul poluărilor accidentale (aer, apă, sol):
FUNCŢII CHEIE: 1, 2 , 3 şi 7. + FUNCŢIA CHEIE 6: Participă la activităţile
de contracarare a poluării şi de reabilitare de urgenţă în urma poluării accidentale care vizează controlul complet al poluării şi remedierea / refacerea completă a mediului natural, prin aplicarea planurilor tehnice şi a liniilor directoare ale companiei (politica de mediu) şi folosind mijloace şi metode adecvate.
Sub-specializarea 1 - Tehnician pentru managementul şi controlul sistemelor de măsurare a parametriilor de mediu (aer, apă, sol)
FUNCŢII CHEIE: 1, 2 şi 7. C. Cunoştinţe, aptitudini, abilităţi şi competenţe Pentru ocupaţia principală sunt necesare
cunoştinţe generale de: Fizică, Chimie, Matematică, Tehnologia
Informaţiei, Biologie, Limba greacă
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 14
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Cunoştinţe necesare pentru ocupaţia principală • Principii de inginerie electrică şi electronică • Principii de mecanică
• Reguli de bază privind sănătatea şi securitatea ocupaţională
• Cunoştinţe de bază de acustică şi de măsurare a zgomotului
• Despre mirosuri, originea şi sursa lor • Principiile de operare / funcţionare a
instalaţiilor de anti-poluare şi asigurarea reciclării
• Poluarea şi proceduri de control a poluării (Fizica şi Chimia Mediului)
• Principii de bază de inginerie mecanică şi automatizării
• Procedura de calibrare: teorie şi practică. • Cunoştinţe de bază despre sursele de poluare
şi poluanţii corespunzători (asociaţi surselor) • Principii şi exploatarea instalaţiilor anti-
poluare • Tehnologii de gestionare a deşeurilor lichide • Tehnologii de gestionare a emisiilor de gaze • Tehnologii de gestionare a deşeurilor solide • Tehnologii de transport şi depozitare/stocare
deşeuri • Legislaţie şi specificaţii pentru calitatea
deşeurilor gazoase, lichide şi solide, în relaţie cu obligativitatea eliminării acestora, etc.
Profilul ocupaţional al postului : "Tehnician pentru managementul deşeurilor periculoase (cu excepţia deşeurilor radioactive)" A. Titlul şi definirea ocupaţiei/specialtăţii (specializării)
Titlul de "Tehnician pentru managementul deşeurilor periculoase (cu excepţia deşeurilor radioactive)" se aplică oricărui angajat din sectorul public sau privat care desfăşoară activităţi tehnice de operare/ exploatare/ funcţionare a echipamentelor mecanice, întreţinere, supraveghere şi control a instalaţiilor în care sunt
tratate deşeurile periculoase. Acesta include angajaţii responsabili pentru efectuarea/realizarea activităţilor tehnice de prevenire (livrare, transport, depozitare, depozitarea temporară, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase), precum şi pe cei care desfăşoară
activităţi care vizează corectarea urmărilor poluării cauzate de deşeurile periculoase, prin curăţarea şi reabilitarea mediului natural. Cadrul legislativ privind managementul deşeurilor este guvernat de Directiva Europeană 75/442/CEE, care a fost amendată pentru managementul deşeurilor specializat pe sectorul deşeurilor
periculoase, cu Directiva 91/689/CE, care se aplică
în Grecia prin Hotărârea de Guvern KYA 13588/725/2006. B. Analiza ocupaţiei/specialităţii (specializării) Funcţii ocupaţionale şi sarcini de lucru Ocupaţia principală
FUNCŢIE CHEIE 1: Execută, operează, supraveghează, monitorizează şi întreţine echipamentele mecanice (staţionare, mobile şi auxiliare), pentru gestionarea deşeurilor periculoase conform procedurilor aprobate de
companie (Operare/ Funcţionare/ Supraveghere Tehnică/Întreţinere).
FUNCŢIE CHEIE 2: Efectuează activităţi în legătură cu recepţia, transportul, depozitarea temporară, prelucrarea şi eliminarea finală a deşeurilor periculoase prin aplicarea legilor actuale de mediu şi a planurile tehnice corespunzătoare şi a liniilor directoare ale companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate (acţiuni preventive)
FUNCŢIE CHEIE 3: Efectuează activităţi care au de-a face cu poluarea şi reabilitarea de urgenţă în cazul poluării accidentale produse de deşeurile
periculoase, ţintind controlul total al poluării şi curăţarea completă a mediului natural, prin aplicarea planurilor tehnice şi a liniilor directoare
ale companiei şi folosind mijloace şi metode adecvate (acţiuni corective) C. Cunoştinţe, abilităţi, competenţe Pentru cupaţia principală sunt necesare cunoştinţe generale de:
Fizică, Chimie, Matematică, Tehnologia informaţiei, Biologie, Geologie, Limba
greacă, Limba engleză
Cunoştinţe necesare pentru ocupaţia principală • Principii de inginerie electrică şi electronică • Principii de bază ale ingineriei mecanice şi de
automatizare. • Regulile de bază privind sănătatea şi
securitatea ocupaţională • Principiile de bază ale operaţiunilor de
logistică pentru consumabile şi piese de schimb.
• Principiile de bază, legislaţia şi specificaţiile privind ambalarea corespunzătzoare a deşeurilor periculoase.
• Cunoştinţe de bază privind utilizarea mijloacelor de protecţie personală.
• Specificaţiile, reglementările şi procedurile de gestionare şi administrare a incidentelor şi accidentelor de mediu
• Cunoaşterea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale deşeurilor periculoase, care determină caracterul lor periculoas
• Cunoştinţe de bază privind materialele şi
metodele de curăţare a locurilor poluate de deşeuri periculoase
• Cunoaşterea modului de pregătire al Formularului de identificare a deşeurilor (cerinţă legală)
• Cunoaşterea modului de manipulare a paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul descărcării acestora
• Cunoaşterea modului de manipulare a paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul depozitării acestora
• Cunoaşterea modului de manipulare a
paleţilor şi a încărcăturilor în vrac a deşeurilor periculoase în timpul descărcării şi livrării din/la mijloace specifice de transport (camion, tren, ambarcaţiune pe apă)
• Cunoaşterea procedurilor de prelucrare fizică şi chimică a deşeurilor periculoase
• Principiile de bază de prelevare probe • Principiile de bază de măsurare a parametrilor
de poluare produsă de deşeuri periculoase, etc.
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 15
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Direcţia de Comunicare 14.04.2011 INVITAŢIE
Crosul Iepuraşilor Verzi – campanie de conştientizare a importanţei colectării selective a
deşeurilor din surse de lumină
FII VERDE!
LASĂ PREJUDECĂŢILE ŞI ALEARGĂ
PENTRU MEDIU!
Ministerul Mediului şi Pădurilor, în parteneriat cu Asociaţia
Recolamp, organizează duminică, 17 aprilie 2011, Crosul
Iepuraşilor Verzi. Evenimentul a fost conceput ca o modalitate de
promovare a unui comportament ecologic.
Astfel, în schimbul unei taxe de participare simbolice – un bec ars,
oricine doreşte să participeva primi o pereche de urechi de iepure.
Numai asa, cu urechile “la purtător”, paticipanţii vor putea să
parcurgă traseul de 1,5 km, iar cei care vor trece primii linia de
sosire vor fi premiaţi de Omuleţii Verzi şi de noul lor prieten,
iepuraşul Becănilă, mascota evenimentului.
Toţi iubitorii de mediu sunt aşteptaţi în parcul Herăstrău, pe aleea
Trandafirilor (intrarea din piaţa Charles de Gaulle), începând cu
ora 11:00.
Înscrierile se pot face online, la adresa http://www.omuletiiverzi.ro/inscriere.html, dar și în ziua
concursului.
DIRECŢIA DE COMUNICARE
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 16
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
Caracteristicile Standardelor ocupaţionale naţionale în Marea Britanie sunt descrise într-un Ghid Specific – Using National Occupational Standards în the development of SQA Group Awards (www.sqa.org.uk). Standardele naţionale ocupaţionale (NOS – National Occupational Standards) descriu standardele de performanţă pe care oamenii le aşteaptă în îndeplinirea unei sarcini precum şi cunoştinţele şi calificarea pe care trebuie să le aibă pentru a obţine performanţă. Ele trebuie să fie agreate de angajatori cât şi de reprezentanţii angajaţilor. Standardele sunt dezvoltate pe o serie de arii de specialitate, cum sunt: administraţie, management, tehnologia informaţiei, învăţământ şi dezvoltare.
1. Ce trebuie să conţină un Standard ocupaţional - Să identifice rolurile şi responsabilităţile dintr-o arie
ocupaţională definită; - Să reflecte practica cea mai bună a muncii – descriind
practica existentă cât şi pe cea necesară; - Descrie ce este esenţial pentru atingerea
performanţei; - Specifică cerinţele necesare de cunoaştere şi
înţelegere pentru o anumită ocupaţie; - Descrie cum se poate realiza individual lucrarea; - Include tehnici relevante, planuri şi abilitatea de a
rezolva problema şi de a lucra cu alte persoane şi de a utiliza tehnologia informaţiei;
- Include obligaţii statuare sau legale; - Include cerinţe de protecţie a sănătăţii şi de prevenire
a riscului; - Include aspecte de mediu relevante care sunt critice
pentru elementele de competenţă; - Cuprinde descrierea unor caracteristici ocupaţionale
etice, valorice şi de creativitate; - Să fie scrise într-un limbaj clar şi pe înţelesul celor
care îl vor utiliza; - Să excludă orice posibilitate de discriminare faţă de
oricare sector al comunităţii; - Să furnizeze o bază satisfăcătoare în scopul evaluării; - Să satisfacă toate nevoile şi să aibă un suport pentru
toate grupurile semnificative de angajaţi şi de potenţiali utilizatori;
- Să existe distincţie clară între standardele ocupaţionale şi calificări.
2. Structura standardelor naţionale ocupaţionale Standardele naţionale ocupaţionale sunt divizate în unităţi. Fiecare unitate descrie o parte cheie a fiecărei slujbe. Unităţile sunt impărţite în elemente, care conţin criterii de performanţă peste un domeniu de situaţii. Fiecare unitate va specifica cunoştinţele, înţelegerea şi calificarile pe care oamenii trebuie să le aibă la locul de muncă. Unităţile sunt de asemenea introduse cu un rezumat sau comentariu, explicând ce este unitatea, pentru cine este, cum se leagă de alte unităţi şi cum se încadrează în SVQ/NVQ lucrare cadru. Domeniul de performanţă, cunoştinţe şi îndemânare cerute pentru o slujbă particulară poate fi specificat prin gruparea impreună a unităţilor unui standard ocupaţional.
3. Rolul Standardelor naţionale ocupaţionale în dezvoltarea calificării Ca furnizori de educaţie şi formare profesională, Standardele naţionale ocupaţionale pot satisface doar nevoile de competenţe în cazul în care răspund la
cerinţele individuale sectoriale, dezvoltatorii de calificare trebuie să cerceteze şi să reflecte cerinţele stabilite de un sector. Dezvoltarea NOS se bazează pe grupurile de hotărâri şi pe unităţile care descriu necesităţile de cunoştinţe şi pricepere în îndeplinirea unei calificări necesare într-un domeniu de activitate. Persoanele implicate în dezvoltarea Standardelor ocupaţionale trebuie să aibă o calificare superioară în domeniul respectiv de activitate.
4. Etapele în dezvoltarea Standardelor naţionale ocupaţionale Este important ca Standardele naţionale ocupaţionale să fie luate în considerare la fiecare etapă a ciclului de calificare. Acestea includ: - Cercetarea: reprezintă un punct important în studiul pieţei, în relevanţa ariei de calificare. - Dezvoltarea: este stagiul care include alegerea NOS care trebuie luate în lucru şi informaţiile care există ca unitaţi care descriu calificările. - Validarea – documentul propus este analizat în funcţie de cercetarea de piaţă şi de necesarul din sectorul de slujbe. - Implementarea – documentul validat este considerat bun pentru NOS.
- Mentenanţa – un aspect important este păstrarea legăturii cu orice schimbări care pot să apară în calificările din orice sector de activitate. - Publicarea - NOS se face după toate schimbările şi verificările consiliilor de specialitate.
5. Standardele naţionale ocupaţionale în domeniul protecţiei mediului Calificările în domeniul protecţiei mediului continuă să se dezvolte şi să ia amploare în toata lumea, definind scopul activităţilor profesionale de mediu şi beneficiile competenţelor specifice nu numai în activităţile industriale şi ale resurselor dar şi în serviciile comunităţii academice de informare. ECO Canada are dezvoltată o metodologie de colectare materiale documentare care definesc National Occupational Standards for environmental employment (www.eco.ca/certification; www.eco.ca/public/services/research/national-occupational-standards-environmental). Cele mai căutate ocupaţii de protecţia mediului care sunt planificate pentru NOS sunt: evaluare de mediu şi remediere, managementul deşeurilor, protecţia mediului şi sănătăţii, calitatea apei, cercetare şi dezvoltare, conservarea/managementul faunei sălbatice şi a pescuitului, politica şi legislaţia de mediu, calitatea aerului, energie alternativă/regenerabilă, educaţie şi formare în domeniul protecţiei mediului, managementul resurselor naturale, atenuarea schimbării climatice şi a emisiilor de carbon, comunicare de mediu şi conştientizarea publicului. În sectoarele industriale, cele mai căutate ocupaţii de mediu sunt: ingineri de mediu, tehnicieni şi manageri de proiect. Pe viitor vor fi căutate următoarele ocupaţii de mediu: manageri de operaţii de protecţia mediului, manageri de proiect, tehnicieni pentru apă şi ape uzate, lucrători în managementul deşeurilor, ingineri tehnologi, tehnicieni pentru protecţia sănătăţii şi a mediului (http://cfr.vlex.com)
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 17
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
În cadrul industriei chimice, industria de detergenţi
a fost totdeauna o industrie competitivă, cu o mare
deschidere pentru inovaţie şi spre creşterea economică. În
ultimul secol a fost, şi va continua să fie, un factor cheie
pentru progresul societăţii. Aceasta este industria
responsabilă pentru creşterea nivelului de igienă al
oamenilor şi al spaţiilor locuite de oameni – locuinţe,
birouri, spaţii de producţie etc. şi în acelaşi timp pentru
reducerea timpului şi efortului necesar îndeplinirii acestui
scop. Consumul crescând de detergenţi a contribuit la
mărirea concentraţiilor acestora în reţeaua de canalizare a
oraşelor şi implicit, la impurificarea apelor de suprafaţă,
dar şi la crearea unor depozite de deşeuri solide atât în
faza de fabricare şi utilizare cât şi în faza de „sfârşit de
viaţă” al produselor.
Efectele negative pe care pot să le manifeste
concentraţiile crescute de detergenţi în apa uzată
orăşenească şi ulterior, prin intermediul reţelei de
canalizare în apa râurilor şi lacurilor, sunt în general
datorate proprietăţilor superficial-active ale detergenţilor
– caracteristică a agenţilor de suprafaţă (surfactanţii) din
compoziţia detergenţilor, indiferent de clasa din care fac
parte.
Cele mai importante substanţe chimice din
compoziţia detergenţilor – agenţii de suprafaţă
(surfactanţii) se încadrează în categoria chimicale HPV
(high-production-volume) şi sunt responsabili pentru
influenţa detergenţilor asupra factorilor de mediu. După
utilizare, detergenţii sunt eliminaţi în apele uzate fără să
sufere modificări structurale, ceea ce face ca agenţii de
suprafaţă să-şi păstreze proprietăţile superficiale şi deci
ecotoxicitatea. În sfera noţiunii de agenţi de suprafaţă sau
agenţi superficiali se înglobează o mare varietate de
compuşi chimici care, acumulându-se la suprafeţele de
separaţie, sunt capabili să modifice puternic, chiar în
concentraţii foarte mici, proprietăţile superficiale ale
lichidelor în care se dizolvă.
Datorită consumului din ce în ce mai mare de
produse de curăţare de uz casnic sau de îngrijire
personală, reţetele produselor sunt în continuă
îmbunătăţire a performanţele prin adăugarea de
surfactanţi cationici şi amfoterici, capabili să sporească
anumite calităţi (curăţare, spumare etc.). În acest context
se confirmă necesitatea de date experimentale în acest
domeniu, îndeosebi în ceea ce priveşte determinarea
efectelor ecotoxicologice a surfactanţilor cationici şi
amfoterici asupra organismelor acvatice, deoarece acestea
sunt cele mai afectate de poluarea antropică cu detergenţi.
În consecinţă, este absolut necesar
implementarea celei mai importante reglementări
legislative europene privind detergenţii şi produsele de
curăţare – Regulamentul european CE nr. 648/2004 şi
amendamentele sale ulterioare, prin care sunt stabilite
reguli stricte privind libera circulaţie a detergenţilor pe
piaţa U.E. Actualul Regulament impune producătorilor/
importatorilor/distribuitorilor de detergenţi şi produse de
curăţat, să furnizeze, prin intermediul fişelor cu date de
securitate, informaţii privind biodegradabilitatea agenţilor
de suprafaţă şi riscul datorat posibililor metaboliţi
recalcitranţi, evaluat pe baza datelor obţinute în urma
efectuării de teste de toxicitate acvatică acută şi cronică.
În conformitate cu normele Europene (OECD/
ISO/ASTM/EPA) privind testarea surfactanţilor şi
substanţelor chimice, Laboratorul Bioteste Cercetari
Ecotoxicologice din cadrul INCD ECOIND Bucureşti a
realizat evaluarea ecotoxicologică a două materii prime
surfactante utilizate în produsele de curăţare domestice
(cationic - dialchil hidroxietil amoniu metasulfat şi
amfoteric – cocoamidopropil betaine).
În ceea ce priveşte biodegradabilitatea
surfactanţilor Regulamentul CE nr. 648/2004 impune
evaluarea biodegradabilităţii aerobe ultime a acestora
(determinarea mineralizării – procent minim acceptat
60%), preferabil, în conformitate cu una dintre metodele
indicate în Anexa III.A a Regulamentului (metode OECD
indicate în Directiva 67/548/CEE şi/sau norme
internationale EN/ISO pe baza cărora se evaluează
biodegradabilitatea finală).
Testele de laborator au arătat că, în conformitate cu
criteriile de conformare ale testul de confirmare OECD
(biodegradabilitate primară) materiile prime de agenţi de
suprafaţă testaţi – surfactant cationic (dialchil hidroxietil
amoniu metasulfat 30%) şi surfactant amfoteric
(cocoamidopropil betaina 34,6%) – îndeplinesc condiţiile
impuse, procentul de biodegradabilitate obţinut fiind mai
mare de 90%.
Analizând rezultatele obţinute în urma testelor de
biodegradabilitate ultimă (SR EN ISO 10707:2008) s-a
constatat că materia primă cationică este ultim
biodegradabilă, înregistrându-se un procent de
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 18
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
biodegradabilitate >60%. În acest caz, după 28 de zile de
biodegradare a surfactantului cationic s-a obţinut un
procent de biodegradabilitate de 80-81% comparativ cu
95% obţinut pentru substanţa de referinţă (anilina). În
ceea ce priveşte materia primă amfoterică, rezultatele
testului de biodegradabilitate ultimă (SR EN ISO
7827:2001) au arătat că aceasta se biodegradează ultim
mai mult de 70% după 30 de zile.
Pentru evaluarea toxicităţii acute a surfactanţilor
menţionaţi mai sus s-a recurs la utilizarea unei baterii de
bioteste cu organisme acvatice din diferite nivele ale
lanţului trofic: peşti (crap – Cyprinus carpio sp.),
crustacee (Daphnia magna sp.), bacterii luminiscente
marine (Vibrio fischeri sp.), bacterii gram pozitive şi
negative (11 specii – testul MARA) şi alge (alge de apă
dulce verzi – Selenastrum capricornutum sp.).
Rezultatele testelor de toxicitate au arătat că
materia primă cationică a prezentat efect toxic asupra
tuturor organimelor, cu un efect mai pronunţat asupra
bacteriilor Vibrio fischeri.
În cazul peştilor, efectul determinat a fost încadrat
în clasa efectelor nocive pentru organismele acvatice, cu
posibilitatea de a provoca efecte adverse, pe termen lung
asupra mediului acvatic.
Materia primă amfoterică a prezentat efect toxic
asupra peştilor, crustaceelor şi algelor. În acest caz,
bacteriile luminiscente nu au fost afectate de intoxicaţia
cu această substanţă, înregistrându-se o valoare EC50
>100 mg/l – făra efect toxic asupra acestor organisme.
Efluenţii de biodegradare cu conţinut de surfactant
cationic au manifestat efecte toxice asupra organismelor
testate, gradul de toxicitate variind în funcţie de
organismul testat, astfel încât algele şi bacteriile au fost
organismele cele mai sensibile, aspect care poate fi
corelat cu efectul determinat de compuşii originali asupra
acestor specii. Din analiza datelor experimentale s-au
evidenţiat efecte toxice care ne conduce la ipoteza
existenţei unor metaboliţi de biodegradare cu potenţial
recalcitrant.
Studiul de evaluare a ecotoxicităţii surfactanţilor
cationici şi amforerici continuă prin evaluarea impactului
şi a mecanismelor biochimice de acţiune a agenţilor de
suprafaţă (în special al celor cationici şi amfoterici) la
nivelul formaţiunilor fiziologice a organismelor acvatice
şi stabilirea criteriilor de evaluare complementară a
riscului generat de detergenţii comerciali asupra
ecosistemelor acvatice.
Bibliografie selectivă:
1. Regulation (EC) no. 2004/648 of European Parliament and
European Council, Official Journal of European Union, L104/1,
April 2004;
2. Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 907/20.06.2006 – primul
Amendament al Regulamentului nr.648/2004;
3. Iuliana Ciurcanu, Irina Lucaciu, Elena Mihăilă, INCD ECOIND
Bucharest, Romania, „Experimental research to elaborate and
verify a spectrophotometer method for the determination of cationic
surfactants concentration în aqueous solution”, “Environment and
Industry” Symposium, organized by INCD-ECOIND Bucharest,
October 29 – 31, 2003, symposium volume -pag.102;
4. Luminiţa Bratucu, Iuliana Ciurcanu, Irina Lucaciu, Elena Mihăilă,
“Laboratory assimilation and implementation of analytical methods
used for cationic and amphoteric surfactants concentrations
assessment from aqueous solutions”, The XXIX National
Conference of Chemistry , Oltchim, Oct. 04-06, 2006, Calimaneşti-
Caciulata, Valcea;
5. Irina Lucaciu, Iuliana Ciurcanu, Elena Voinea, INCD ECOIND
Bucharest, Romania, „Techniques and methods of controlling and
evaluating the characteristics of biodegradation of anionic and non-
ionic surfactants”, poster, 1st International Conference on
Environmental Research and Assessment – ICERA 2003,
Bucharest, March 23 – 27, 2003;
6. Environmental Risk Assessment of Detergent Chemicals.
Proceedings of the AISE/CESIO Limelette III Workshop, 28–29
November 1995. AISE/CESIO, Brussels (1996);
7. Technical Guidance Document on Risk Assessment, European
Chemicals Institute for Health and Consumer Protection Bureau,
Part II, 2003;
8. M. Teresa Garcia, Encarna Campos, Agustí Marsal, Isabel Ribosa,
“Fate and effects of amphoteric surfactants în the aquatic
environment” Environment International 34 (2008) 1001–1005;
9. Madsen T. Environmental and health assessment of substances în
household detergents and cosmetic detergent products.
Environmental ProjectNo. 615.Miljøprojekt, CETOX; 2001;
10. Hildo Krop (IVAM) and Pim de Voogt (IBED, UvA),
Bioconcentration factors of surfactants în seawater, Amsterdam,
February 2007;
11. M.A. Lewis, Chronic toxicities of surfactants and detergent
builders to algae: A review and risk assessment, Ecotoxicology
and Environmentally Safety, Vol. 20, Issue 2, pp. 123-140, 2004
UNIUNEA EUROPEANĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pag. 19
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AM POSDRU
Fondul Social
European
POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale
2007-2013
OI POSDRU
Asociaţia Patronală a
Producătorilor şi Utilizatorilor
de echipamente Industriale
pentru Protecţia Mediului
În Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării ecosistemele acvatice reprezintă cea mai importantă resursă de mediu atât
din punct de vedere ştiinţific cât şi economic. De aceea, se pune un accent important pe calitatea apei, ca responsabil
principal pentru păstrarea biodiversităţii şi a sănătăţii oamenilor. Pentru investigaţiile ecologice s-a ales, ca areal de
referinţă, zona de sud-est a Deltei Dunării, componenta importantă a Deltei Dunării şi anume Braţul Sfântul Gheorghe.
În conformitate cu limitele impuse de Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii
stării ecologice a corpurilor de apă (ORDIN MMGA nr. 161/2006), s-a realizat evaluarea calităţii parametrilor biologici
ai ecosistemelor deltaice investigate. Probele analizate au fost prelevate lunar din diverse locaţii, cu excepţia lunilor
decembrie şi ianuarie când, datorită condiţiilor climatice (îngheţ si zăpadă), nu s-au putut preleva nici probele de apă,
nici probe de sediment.
Astfel, în apa de suprafaţă s-a analizat:
Comunitatea fitoplanctonică care reprezintă componenta esenţială care asigură intrarea de energie la nivelul
ecosistemelor, determină lanţurile trofice existente într-un ecosistem acvatic şi reprezintă baza structurii trofice din
multe ecosisteme acvatice.
Rezultatele analizelor biologice din apa de suprafaţă evidenţiaza prezenţa unor specii aparţinând grupurilor :
Bacillariophyta, Chlorophyta, Euglenophyta, pe tot traseul secţiunilor de control, sporadic apar specii din grupul
Chrysophyta si Cyanophyta, iar valorile indexului saprobic induce corpului de apă analizat o stare ecologică « foarte
bună » şi « bună » în perioada de investigare toamnă – primăvară, pentru toate secţiunile de control.
Comunitatea zooplanctonică care este utilizată ca bioindicator fiind deosebit de sensibilă la poluare, în acest caz,
s-a evidenţiat prezenţa zooplancterilor cu specii de ciliate, rotiferi, copepode, cladocere şi rhizopode,
În sediment s-a analizat:
Comunitatea bentonică care este reprezentată de populaţii integrate în biocenoze, care trăiesc pe fundul râurilor
sau fixate de pietre sau alte obiecte submerse. Astfel, s-a constatat o diversitate a macrozoobentosului destul de ridicată,
în locatţile cu activitate antropică scăzută reprezentată predominat prin gasteropode, lamellibranchiate, amphipode, iar
speciile de oligochete, chironomide, hirudinee şi nematode au fost predominante în locaţiile unde s-au identificat sursele
de poluare.
În concluzie, cursul de apă studiat se menţine din punct de vedere al componentelor fitoplanctonice, zooplanctonice
şi macronevertebratelor bentonice ca un sistem eutrof echilibrat, corespunzător clasei a II-a de calitate conform
Normativului nr. 161/2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a
corpurilor de apă. Încadrarea în clasa a II-a de calitate corespunde stării ecologica “bună” datorată valorilor indexului
saprobic şi predominantă speciilor oligobetamezosaprobe şi betamezosaprobe.
Bibliografie:
1. Elena Stănescu, Irina Lucaciu, Ştefania Ivan, Margareta Nicolau, F. Vosniakos, “Dynamics of the biotic components in the aquatic
ecosystems from Danube Delta biosphere”, JEPE (Journal of Environmental Protection and Ecology), vol.9, no.1, 111-118 (2008);
2. Anheluţă Vădineanu, Sergiu Cristofor – „Basic requirements for the assessment and management of large international water
systems: Danube River, Black Sea”. – In: Proceedings of the International Workshop: Monitoring Tailormade, 71-81. Beekbergen,
the Netherlands, 1994;
3. Sergiu Cristofor, Anheluţă Vădineanu, Gheorghe Ignat, Constantin Ciubuc – „Factors affecting light penetration in shallow
lakes”, Hydrobiologia, 275/276:493-498, 1994;
4. Ordinul Ministerului Mediului şi gospodăririi Apelor nr. 161/2006: Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197, 27.III.2003;
5. Cogălniceanu Dan, 1999 – Managementul capitalului natural, Editura Ars Docendi, Bucureşti.