Embed Size (px)
Citation preview
ION LUCA CARAGIALE
MSMENTE fl SEfitrE,NUVEbE $r TEilTRU
Edituro,ASTRO
r.
Cuprins.
I. MOMENTE $I SCHITEJertfe patriotice ....... 3
Moftangii ..............;.i.,,.:............ 8
Un pedagog de gcoali nouf, 13 t
FiVO ddnFB tto,rrrrl'iillitir tr* rtlrr rrt r i r' r r r' " r " " " " " " " " " "' 52Bublg,0,ll .i,.1;,iii,:i,,,,,i,i,'iiitifiir,n,.,i'r..r',,r.,,r..'."'...'...." 58p'l $tr:r,J,rtiti*i&iir,.dl,ii&,ilil;iinrrr,,,,, "..,........." 65'
CfildUrl Inare,,.rir.,.r'i..,,*i, r r iir,r, r' r r r..
La hanul lui Mffnjbali ...................... ;............,....... I IDouii loturiin vreme de rizboi
ilI. TEATRUO scrisoare pierdpti .........,..167O noapte furtunoasn .............. ...........,...,269Conul Leonida fafl cu reacliunea ..,.,,.326
340
Tipografia SHIK & ^tfE&NSRLStr. N. Drigan nr.l0, sector 5, Bucureqti
*
I. MOMENTE $I SCHITE
Jertfe patriotice
in sfhrgit... Mai erau cAteva ceasuri pdn[ in diminealade 11 fevruarie, cdnd trebuia s[ se dea lovitura.In cazatrnalor din Dealul Spirii, tunarii imbrlcau tunurile in pai pentruca, despre ziul, sia poatl merge in dosul palatului spre a
proteja operafia conspiratorilor, fdrlt sll tultrurc linigteanopfii gi sd strice somnul pacinicilor mahnlugii. Militarii iqifEceau datolia... da; dar nici civilii nu rllmfincau mai prc.ios.
Era ultima intrunire a sccfiunilor conspirafici. Ca sd
injeleagl mai bine cititorul, trebuie sit spun ci vasta urzcaldse compunea din secfiuni cu un numlr restrdns de membri,delazece pdnd la optsprezece inqi. Unul din aceqtia, ftrd s[qtie ceilal{i, avea relafiuni cu un altul din o altd secfiune; aqa
c6,la un moment dat, chiar dac[ s-ar fi prins una din acestea
lucr8nd, nu s-ar fi putut descoperi nirnic mai mult decdt omdnl de oameni. Aceastd organizalie mazziniand filsesecombinat5 de rlposatul C.A. Rosetti, dupi reminiscen{ele-iclasice.
in seara aceea, intr-una din secliuni, compusd injumltate din cd{iva tineri entuziagti gi din vreo treinegustori, prezidenful, un liberal fanatic, care mdncase la 48jimblrr exilului in formd de tainuri turceqti, la Brussa, finu oscurtl cuvdntare, cam a;a:
Editor: George Huzum
'Editura ASTROStr. Iacob Negruzzi, nr.37 A,Sector l, BucuregtiTel.lFax: 021223 04 5l
Comenzi la:www.cartea-mea.rowww.cartescolara.rowww. denozit-de-carti.ro
rsBN 978-973 -85s 46-6-s
Nota editorului: Au fost operate modificari privind normele
ortografice aprobate de Academia RomAni, exceptdnd: nici o'
nici un, vre o, vre un, vre una, vre unul.
- Fra{ilor! Vremea vorbelor a trecut; acum are s[ sune la
sfhrgit ceasul faptelor. Trebuie sd avem curaj; momentul cel
-u." ," apropie-. Pdnd sE nu crape de ziu6, poate c6 vom fichema{i ri fur.* cea mai mare jertf6 pe care are dreptul
patria s-o ceard de la un om. Sd fim gata la tot! Si nu ne d6m
inapoi de la nimic pentru a ne implini datoria de patrioJi!
Cdnd prezidentul a terminat solemna lui cuvdntare, tinerii
carbonari, icragnind din dinli, au ridicat pumnii inclegta{i in
sus, in semn de aplauze qi de aclamaliuni, $iut fiindcd c[, intr-
o conspiraliune, zgomotul este interzis. in timpul insd cfind
vorbea-prezidentul, unul dintre negustori se cduta^cu multd
stdruinli in fundul buzunarului de la n[dragi. Indatd ce
cuvdntarea fu isprlvita, negustorul se sculd in picioare,
scopnd din buzunar m pungoci unsuros, destul de greu, plin
cu mdrunf;$. Apor, mergdnd hotfudt la masa prezidentului,
fidnti zgomotos, intre sfegnice, pungociul, qi zise:
- Dacb a venit vremea pe jertf6, apoi cdt m-ajunge
partea, nu md dau in l[turi!Zicdnd acestea, isnaful incepe sd dezlege baierile
pungociului. Prezidentul pi toli tinerii entuziaqti au un
moment de dezgust in fala acestui act. Unul din ei, cel mai
infl[cdrat, nu se poate opri a zice cu indignare: ,,Mitocanul,tot mitocan!" Dar cum sunt toli foarte liniqtili, infbligarea
ounsociului durdului le rdstoarni cu deslvfirqire miqcarea
intai"a. incruciqdndu-qi unii intre al{ii niqte privirifulgerStoare gi uitdnd cd se afl6 intr-o cavernl de
conspiralie, incep si pleoscdiasc[ din palme, strigdnd to]i:
- Ura! bravo patriot! s[ trliascd nenea NilA!
$i palmele tinichelelor se pornesc toate cu degetele
incovoiate cdtre pungociul mitocanului; dar mitocanul, inacelaqi timp, ridicd pungociul de pe masd gi-l vdrd inbuzunar, zicdnd:
*
- Bine, eu dau partea mea,.. Care, ce d6?
Prezidentttl, care se infelesese din ochi cu,tinerii, zice:
- NeicI i{i![, aici e pe fr61ie, dd fiecare ce poate gi curnpoate. Dumnealor, cd sunt mai tineri qi, vorba aia, ce-am
avut gi ce-am pierdut! dumneator o s5-gi puie, Doamnefereqte! viala in primejdie; c[ astn nu-i glumi ce facem noi!ia gdndeqte-te dumneata; gapte puteri garante! nene Ni15, qi
Convenlia de la Paris! Care va sll zicil, ntli ne pulrem contralui Napoleon III, neic[ Nil[,.. te .ioei! I)-aia spui c[dumnealor, ca tineri, pot s6 moargfi chinr p0n[ ln moarte...
- Sd fereasc[ Dumnezeul nise ncnel Nitil: ar fi plcat...
- Da, dar vorba e: sd poate'l lnsl clumncata, oare egti
altfel de om, om cu dare de mflnll, negustor, dc, dumneata
nu face pentru ca sfr te bagi unde se bng[ dumnealor. D'aiaa gi impirlit Dumnezeu trebile pc plmdnt: unul, adicd cualergdtur[, qi altul, vine vorba, cu capitalul; qi pe urmi, to]ila c6gtig, fiecare pe c6t a ptts, impart drept pentru
interesurile patriei, fiindcd tofi sunt patriofi!... nu-i aqa?
- ASa da- zice nenea Nitd - acuma te pricep.
- Ei v ezi?... d[-li partea.
Nenea Ni
- Fdrd fitan1ie, nu pot sd dau, fiindcd n-am temei la
catastif. Atunci, cel mai tinichea dintre carbonari, vdzdndprimejdia, se repede la mdna isnafului, pe care o apuclrtrant, gi zice:
- Stai, nene Ni!6!.,. Frafilor, are dreptate nenea Ni1[:dacd varsd negustorul parale, trebuie si aibd adeverire la
mdn[. Uite ce m-am gdndit eu: s[ d[m to]i isc[litura noastrd
cu girul prezidentului.Toatd asisten{a, cu ochii sclipitori, aprobi unanim
propunerea, iar tdndrul ia un condei qi hdrtie qi scrie, citindin gura mare:
,,Subtisc[lifii patrio{i, la un moment greu al nostru,
pentru interesele patriei,.am luat de la nenea Ni![ suma de
70 sfanli pe care i-o vom inapoia indati ce vom izbuti sIfacem toate bune, ca si nu mai fie tiranie..."
$i iscdlesc tofi... $edinfa se ridic[; isnaful mai num[r[o dat6'paralele; ia fidula, o indoaie 9i vrea s[ plece. Atunci,prezidentul il cheamd de la ug1, il trage la o parte $i, Pe
cdnd ceilal{i ies biniqor unul cdte unul, ii spune la ureche:
- Nene Ni1[, eu zic cd nu e bine sd por{i lidula asta inbuzunar. Dac[, Doamne fereqte! nu izbutim si ddm pe Cuzajos, qi te calcd polifia, qi gdseqte chitanfa la dumneata?'.. ce
te faci?Nenea Ni![ std un minut pe gdnduri 9i rispunde, fbcAnd
cu ochiul:
- Las' cd o pui eu bine; n-ai dumneata grije!Prezidentul stdnge lumdndrile, il conduce pe nenea Ni1[
pdnd la poartd qi, dup[ ce-l vede depdrtindu-se, se intoarce
in curte, o curte paragind de mahala, qi aprinde un chibrit.intr-o clip5, de pe lingd uluci, din fundul curfii, rdspund
alte chibrituri, aprirr;dndu-se ca nigte ecouri lurninoase: era
semnalul cle raliare al conspiratorilor. Toli igi dau intdlnire,
peste o jumdtate de ceas, la Raqca, unde trebuiau s[ bea
tanii isnafului, agteptdnd ceasul abdiclrii lui Cuza' -La
Ragca, intrd unul cdte unul foarte veseli 5i incep s6 comande
mdncare gi biutura. cdnd sfanfii isnafului erau pe sIhrgite,
tunurile, eur roatele lmbr[catc in paie, ajungeau in dosul
palatului, in vreme ce, prin fa1[, intrau conspiratorii sus,
salutali de garda vdndtorilor...A fost cuminte nenea Ni{d c8nd u luat lidula la mdnd"'
Pe cdnd, mult mai tdrziu, in fafa Grivifei, batalionul de
vdndtori sp[la in s6nge steagul mAnjit in noaptea de 11
fevruarie, $enea Nif[, fruntaq al_ comerfului romdn, ca
intreprinzltbr. de furajuri gi altele, incasa, in virtutea
chitanlei cu data de l0 fevruarie 66, partea-i cuvenit[ dupd
luptele sale pentru rdsturnarea tiraniei; in virtutea aceleiagi
chitanle, "n.trr* N4[ lua apoi parte printre fericifii
subscriitoii ai conversiei dn"rmurilor de fier 9i ai Blncei
Na{ionale.AstSzi vechiul patriot are un otel nobiliar in Bucureqti,
un echipaj blazonat gi cdteva milioane; ddnsul pdstteaz1"
incl cu scumpltate bltrana chitan!6, pe care o ara!6la toata-
lumea ca urr' pergament de noblef[, pentru a proba cdte
sacrificii a qtiut el sh- facd odinioatd, i4 vreinuri grele,
pentru patrie... $i inci tot mai face: de exemplu, a subscris
pentru inc,numentul lui Brltianu douizeci de lei gi pentru al
vdnatoriloricinci. Totdeauna entuziast qi generos ca 9i in
ajunul lui 11 fevruarie, nenea Ni{[, cu calit[]ile lui de
inima, trebuia s[ prospereze 9i meriti si fie stimat'
MoftangiiRrom6nul
Moftangiul este eminamente romdn; cu toate astea,inainte de a fi romdn, el este moftangiu.
Ndscut dintr-o familie sdraci dar onest6, el este fiuloperelor sale, gi, degi democrat prin naqtere, el face partedin aristocrafia inteligenfii, a meritului, gtiinfei, artei,culturii q.cl.
Dar... ndscut dintr-o veche familie de adevdrafi boieri,cari au gtiut totdeauna si pund interesul patriei mai presusde interesele de clasd renunldnd la privilegii, el, aristocratulget-beget, este adevdratul democrat...
Moftangiul este patriot hotdrdt, nalionalist exclusiv,romdn pdnd in mdduva oaselor! toatd lumea trebuie s-o gtie!
Guvernamental, sau, c6nd din nenorocire nu se poateasta, opozant, moftangiul felicitl Rromdnia in cazul intdi, odepldnge in cazul al doilea, in ambele cazui o iubegte pdndla nebunie. De aceea, el urdgte cu furie tot ce nu e romAn,tot ce nu e naJional.
El stimeazd agricultura, dar viseazd o industrie marena{ionald, care si ne scape de tributul ce-l d5m strdinilor:ceea ce-l inspiimdntd este o cucerire a Rrromdniei peterenul economic de cdtre infamii de strdini, ajutafi decopiii vitregi ai lSrigoarei lui!
E om de partid, cdtf, vreme nu-i vorba decAt de vederiasupra politicii interioare. indatd insd ce . e vorba de a neprezenta fa!6 cu str[inii, el crede c[ tofi romdnii trebuie s[uite de micile pasiuni $i, ddndu-gi mdna friJegte, sd
pdqeascd strAns unili f'at6 cu primejdia econornicd, politic[,sociali qi culturalS a Naliunii! Inamicul comun este
strdinul ! j os Striinismul ! ! sus Rnornfinismul ! ! !
Oricine gdndeqte altfel... c un tr[d6tor!Moftangiul se gisegte in toate clasele sociale; spefa lui
furnicd pe toate cdile de cor,nunicofie (afur[ de rare exceplii,cu bilet gratuit) 9i e incuibati din celc mni mAndre palaturipdn[ in cea mai modestd odaic do hotcl garni.
Moftangiul poate avca Bau nu profesiuns, poate fi s[racsau bogat, prost ori deqtept, nerod ori de spirit, tdndr,bdtrdn, de un sex sau de altul sau de amdndoud, el a fost,este gi va fi momdn adevfirat... S[ te plzeasci Dumnezeu sIataci Rrromdnia lui oricfit de pe departe, cdci moftangiulromdn e aci gata s[ te zdrobeasci.
Moftangiul romAn este:
Din clasele primare pdndla bacalaureat - anarhist;De la bacalaureat panA la primul examen de
universitate - socialist;De la primul examen pdnd la licenfd - progresist;
De la licenfd pAnd la slujbn - fiberal;De la slujbd pdnl la pensie - conservator.
De la pensie incolo, implrt[geqte principiile tinerimiiuniversitare... Fii sigur cd ai s5-1 girsegti oriunde e vreomanifestalie mai mult sau mai putin politicd orinepoliticoasd a studenfilor mai mult sau mai pufin m'omdni!
Rromffnca
Fiicd de arendag, de negustorag, de funcfion[rag, de
avoc6fel, de ofi1erag,'de popd - sd fi fost'papi bulg[roi,sdrbotei sau grecotei * moftangioaica este romdnd 9i prinurmare nobild, et par consdquent nupoate suferi mojicimea.
Ea este patronesd in comitetul unei sau mai multorsocietdfi romdne de binefacere sau de culturd nafionald.
.Moftangioaica romdni vorbegte ror'ndneqte nttmai avec
les domestiquest, incolo franfuzeqte - acu ia leclii de limbaenglezil.
in fiecare zi, moftangioaica rdstoam[ pr[vilii integi, de
la raftul de sus pdnd la cel de jos, cdutdnd eEantioane qi
negdsind, malheureusement, niciodatd ce-i trebuie. Bogat[ 9is6rao6, adeseori i se-ntdmpli din distracfie, cdnd se uitdnegustorul in alti parte, s6-i scape cbva in man;on sau sub
rotondS.'Moftangioaica ili opregte totdeauna cupeul d-a
curmezigul stradei.Pentru ddnsa sunt numai doud ora$e in care se poate
trdi cineva: Paris et Bukarest!Ddnsa ar'e unul sau mai mulli adoratori, nu de plScere
sau de pasiune, ci de datorie: o femeie de aga inaltlextracliune trebuie si aibd un suivez-moi.
BogatS, n-are plScere mai mare pe lume decdt s6-qi arate
unei amice sdrace toaletele qi sd-i spuie preful lor fabulos gi
apoi proiectele, planul qi devizul toaletelor viitoare.Moftangioaica sdracd este foarte discretd; de aceea, nu
desprefuieqte fondurile secrete, ba chiar din contrd. Pentrucine conspiri, e prudent sd evite pe moftangioaica romdnd.
l0
t Cu slugile (fr.).
Crud[, adic6 necoaptd, primegte cadouri de la rdscoplibogafi; rdscoapt5, face cadouri la sdraci necopfi, adic5 la cruzi:
- Ah! crudule!Cdnd e vorba de lista ,,victimelor" ei, moftangioaica
romdnd uit[ girul, numele gi datele; are insd in privintaaceasta despre amicele ei o mcmorie prodigioasd.
Cdnd vrei sd flirtezi cu moftangioaica, se r[]oieqte 9ifleo46iegte. ii vorbegti serios, rAde; glumeqti, e foarteserioas[; o saluli, d-abia motfiic; tl iubcqti. te spunc tdrgului.
Moftangioaica e amatourc de inlnormAntdri de lux.Trecdnd prin fafa cluburilor, .iolnicn .econte capul afard dincupeu. Dupd cimitir, un tour au hois', cu ochii pldnqi 9i cu
chipul incadrat in dantel[ ncngr[, cste obligntoriu.Moftangioaica e o romflnc[ trravil: ea gtie suferi, cu
hot[rdrea qi eroimul saracteristic romdnului, torturaconcertelor clasice, fort en uogur3 astdzi... Altfel, dac6-!iplace muzica, fereqte-te s[ mergi la acele concerte: de cAte
ori orchesta o avsa un pianisssimo, moftangioaicac omme nce ra d causer fort is s imo...
Moftangioaica suferd in genere de stomac; oricdnd are
sd iasi in lume seara, nu m[ndn cd toatd ziua in vederea
corsetului. Astfel, e prudent sd nu o prea ieie la vals:
suflarea ei te face sd-!i aduci aminte cu mult regret de
mirosul violetelor de Parma.Poftitd ori nepoftitl, ea trebuie s[ se afle la toate
balurile de rigoare ale curfii, ale societdfilor, ale lumii mari,la reprezentatiile prime, extraordinare Sau de gal6.
Ea e abonatd la L'Inddpendance roumaine qi trebuie sd
figureze neapdrat in Carnetul lui Claymoor-
2 O plimbare la gosea (fr.).3 Foarte la mod[ (fr.).
ll
Fiecare moftangioaici spune bucuros din fir in pdr toat6
conversalia care a avut-o cu prinlesa moqtenitoare "aproape
o
jumdtate de ceas" la balul din urmd de la Cotroceni. CAte
moftangioaice au fost la bal - cd nu lipseqte una! - vezi
dumneata cdte jumitdli de cqasuri a linut acel bal minunat'
O moftangioaica g1fiitb qi impopolonati de qapte ori mai
scump decdt s-ar putea explica prin mijloacele consoartelor d-
sale, dacd o intrebi ce pdrere are despre prinlesa:
- Fie, mon cher, nu zic! e tdndr6; frumuqic[, si vous
voulez; da... prea e luxoasS!Cdnd vorbegte de regina, zice la pauvre!La balul curlii mai ales, cum s-a ablinut toatd zirlra de
mdncare, abvzeazb de qampanie, de icre, de inghefat[, de
bomboane - nu de pldcere ori de l6comie, nu!... de datorie"'O datd supeazd cu un ,,amic", pe urm[ cu un curtezan, mai
despre ziu[, se-nlelege, vine qi rdndul lui dumnealui: ,,Aide,cocbqelule, la bufet!" A$u, dupi inghelatd, mdndncS iar icre
moi, gi dupd Pommery extra'sec .frappd, iar ciucalatd
fierbinte... A doua zi, doctorul hishlife se vede silit a-i
prescrie o cutie gi jumbtate de capsule de ricin.Dupi fiecare bal du monde, a doua zi, caii doftorilor
mondains aleargdpAnd le iese limba de un cot.
Culmea supdr[rii - sd o scape din vedere Claymoor.Culmea ambifiei - un minister pentru birbat qi un
secretariat pentru amic.A! sd nu uit...Cand vezi doul moftangioaice amestecdndu-9i alifia de
pe buze gi lociindu-se cu multd cdldur6, si qtii c[ nu se pot
suferi.
- Ah! ma chdre, ie ne puis la sentirta
a Ah! draga mea, n-o pot suferi! (fr.).
t2
Un pedagog de pcoalfl noufl
D. Mariu Chicog Rostogan, dietinsul nostru pedagog.absolut, qi-a inceput cariera printr-o mcmorabild conferinlddidacticS.
Vom da aci mai la vale conforenta in rezumat, apoi
c6teva note, luate dup[ natur[, dcsprc activitatea sain praxda eminentului pedagog.
Trebuie prealabil s[ spunem c[ d-sa, totdeauna inaintede e gi i, pronunf[ pe:
n ca gn franfuzesc,t cak,d ca gh,gcaj,cca{.Aceasta pentru u$urarea citirii citatelor din vorbirea d-
sale, pe cari voim sd le transcriem pe cdt se poate cu
pronunlarea lor originald. Cititorul va suplini plrfile din
cale afard original, pe cari ne-a fost prea greu si le
transcriem exact, ca de ex. gn qi g.
1. Conferinli,,Onorat aughitoriu,Vom ciuta sd ne roskim astdzi ghespre metoda ghe a
prdda gr[matika in jenire qi apoi numai doari ghespre
metocla intuikiv[ qi ghespre r[spunsurile neap[rake,
l3
