ACI SOS I PE VREMURI de Ion PillatLa casa amintirii cu-obloane şi pridvor,Păienjeni zăbreliră şi poartă, şi zăvor.

Iar hornul nu mai trage alene din ciubucDe când luptară-n codru şi poteri, şi haiduc.

În drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii.Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.

Nerăbdător bunicul pândise de la scarăBerlina legănată prin lanuri de secară.

Pie-atunci nu erau trenuri ca azi, şi din berlinăSări, subţire,-o fată în largă crinolină.

Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac,Bunicul meu desigur i-a recitat Le lac.

Iar când deasupra casei ca umbre berze cad,Îi spuse Sburătorul de-un tânăr Eliad.

Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea...Şi totul ce romantic, ca-n basme, se urzea.

Şi cum şedeau... departe, un clopot a sunat,De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.

Dar ei, în clipa asta simţeau că-o să rămână...De mult e mort bunicul, bunica e bătrână...

Ce straniu lucru: vremea! Deodată pe pereteTe vezi aievea numai în ştersele portrete.

Te recunoşti în ele, dar nu şi-n faţa ta,Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poţi uita...

Ca ieri sosi bunica... şi vii acuma tu:Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.

Acelaşi drum te-aduse prin lanul de secară.Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară.

Subţire, calci nisipul pe care ea sări.Cu berzele într-ânsul amurgul se opri...

Şi m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eramCând ţi-am şoptit poeme de bunul Francis Jammes.

Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lunăŞi-am spus Balada lunei de Horia Furtună,

M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,Şi ţi-am părut romantic şi poate simbolist.

Şi cum şedeam... departe, un clopot a sunat.Acelaşi clopot poate . în turnul vechi din sat...

De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.

Ion Pillat (1891-1945) Ion Pillat s-a născut pe 31 martie 1891 la București și este nepotul cunoscutului om politic Ion C.

Brătianu. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe moşia bunicului, Florica și la Miorcani. Studiile primare și liceale le face particular, absolvă ultima clasă la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti și își ia bacalaureatul la Paris. Continuă studiile la Sorbona și obține, pe rând, licența Litere și Drept, după care se toarce țară.- a debutat editorial în anul 1912, cu proza (un poem în proza) „Povestea celui din urma sfânt”, scos la Paris, și cu volumul de versuri"Visări păgâne".- a scris volume de versuri: Pe Argeș sus, 1923 (volumul cel mai cunoscut), Satul meu, Biserica de altădată, toarcere, Limpezimi, Caietul verde, ediție definitivă, Scutul Minervei, Poeme dintr-un vers, piese de teatru, eseuri, antologii.

G. Călinescu îl consideră un cântăreț al castanelor coapte, al piersicilor mature, al strugurelui tămâios, al nucilor, al gutuilor, care sunt nu metafore, ci interpretări directe( peisajul natal şi mai ales roadele pământului sugerează bucuriile copilăriei).

Scriitorul a decedat pe 17 aprilie 1945, la București.

Aci sosi pe vremuri de Ion   Pillat „Aci sosi pe vremuri” face parte din volumul „Pe Argeș în sus”(1925) considerat de critica literară

reprezentativ pentru creația artistică a lui Ion Pillat.George Călinescu consideră această poezie capodopera lirică a lui Pillat, creație "grațioasă,

mișcătoare și indivizibilă paralelă între doua veacuri".SEMNIFICAȚA TITLULUI

Titlul marchează apropierea trecutului cu prezentul, două valori ale existenței umane plasate într-un spațiu și un timp neidentificat, prin asocierea adverbul în forma populară "aci", verbul "sosi" la perfectul simplu și locuțiunea "pe vremuri", sugerează ideea că existența umană se bazează pe experiențe repetabile, reluate și retrăite de fiecare generație în parte, care simte și trăiește viața asemenea predecesorilor.STRUCTURĂ ȘI COMPOZIȚIE

Poezia este structurată în 19 distihuri (strofe de câte două versuri) și un monovers în final, care se constituie într-o concluzie ce sugerează esența ideatica a discursului liric.

Poezia este alcătuită dintr-un prolog (primele trei strofe), o secvență lirică în care se descrie întâlnirea bunicilor, un pasaj meditativ despre timp, secvența în care eul își prezentă propria experiență de dragoste și un epilog. Incipitul operei constituie prologul și are rolul de a contura coordonatele spațiale și temporale, punându-se accent pe motivul amintirii. Prima secvență lirică descrie, întâlnirea bunicilor, proiectata pe fundalul unui peisaj rural idilic. Se utilizează motivul bibliotecii și alte trimiteri temporale pentru a plasa întâlnirea la jumătatea secolului XIX.Atmosfera descrisa este romantică, iar cei doi îndrăgostiți simt că iubirea lor va fi veșnică.Trecerea către secvența următoare întrerupe firul idilic al descrierii anterioare și atrage atenția asupra trecerii brutale a timpului.Cea de-a treia secvență realizează o paralelă între povestea din trecut și cea actuală. Deși timpul este ireversibil, iubirea va rămâne mereu aceeași.Epilogul poeziei cuprinde de fapt refrenul „un clopot a sunat – de nunta sau de moarte – în turnul vechi din sat”. Astfel, se reda ideea că iubirea și moartea sunt elementele esențiale ale condiției umane.ANALIZA PE NIVELURI DE INTERPRETARENivelul stilistic-dintre figurile de stil se remarcă metafora (casa amintirii, ochi de peruzea, ochi de ametist), comparația (ca ieri sosi bunica..și vii acum tu), epitetul (subțire fata, larga crinolînă, turnul vechi) şi personificarea (îmbătrâniră plopii).Nivelul lexical-pastelul se realizează printr-o suită de sintagme care fac parte din câmpul semantic al naturii: codru , plopii, lanuri de secară, luna, câmpia, nisipul, câmpia ca un lac etc -evocarea trecutului este sugestivă prin uzul unor cuvinte din registrul arhaic şi regional: poteri, haiduc, berlină, crinolină, aievea, pridvor.Nivelul morfologic-poetul utilizează timpurile vb cu rolul de a sugera alternanţa tr cu prezentul (perfect simplu-sosi, zăbreliră, îmbătrâniră, imp-auzea, se urzea, simţeau, pc-a recitat, ai găsit, am şoptit, prezent etc. Nivelul fonetic - Versificaţia: ritm iambic, rima imperecheată și masura de treisprezece silabe.