ION ŞT. BASGAN UN INVENTATOR ROMÂN PENTRU …ionbasganfoundation.ro/books/Ion-St-Basgan-Un-inventator-roman... · Gabriel I. Năstase 10 bursier şi premiant. Înclinaţia sa spre

Conf. univ. dr. ing./ec. GABRIEL I. NĂSTASE

− doctor în inginerie mecanică − doctor în economie − doctorand în ştiinţe militare

ION ŞT. BASGAN

UN INVENTATOR

ROMÂN PENTRU ETERNITATE

Editura ION BASGAN Editura PERFORMANTICA Bucureşti - 2004 Iaşi - 2004

EDITURA "PERFORMANTICA", Iaşi, B-DUL CAROL I, nr. 3-5,

[email protected] tel./fax. 0232 214763

Editură acreditată de CNCSIS Bucureşti, 142/30.06.2003 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României: NĂSTASE, I. Gabriel Ion Şt. Basgan - un inventator român pentru eternitate/ Gabriel I. Năstase - Iaşi; Editura Performantica, 2004 394 p.; 24 cm. ISBN: 973 -730-024-6 - Bucureşti; Editura Ion Basgan, 2004

394 p; 24 cm ISBN: 973-86740-1-8 Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. Alex T. Bogdan Membru corespondent al Academiei Române

Consilier editorial: Prof. univ. dr. Traian D. Stănciulescu

Secretar de redacţie: Octav Păuneţ

Tehnoredactare computerizată: Dumitriana C. Bănica Claudiu O. Petrescu

Copyright © 2004 by Gabriel I. Năstase Toate drepturile aparţin autorului Gabriel I. Năstase. Reproducerea sau transmiterea, chiar şi fragmentarea sub orice formă sau prin orice mijloace cunoscute sau viitoare sunt permise numai cu acordul scris al editorului.

Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. Prima ediţie: Ion Basgan - Un inventator de geniu, Editura RAPANA, Bucureşti, 1997

Gl. bg. (r) dr. ing. Marian Rotaru

Monografia „Ion Şt. Basgan, un inventator român pentru eternitate”,

reprezintă a II-a ediţie revizuită şi adăugită a lucrării „Ion Basgan, un inventator de geniu” (Editura Rapana∗, Bucureşti 1997).

∗ Începând cu anul 2002 Editura Rapana şi-a schimbat denumirea în Editura Ion Basgan.

ION ŞT. BASGAN ( 1902 – 1980)

CUPRINS

Cuvânt înainte...................................................................................9 Prefaţa 1..........................................................................................15 Prefaţa 2 ..........................................................................................18 Prefaţa 3 ..........................................................................................24 Prefaţa 4 ..........................................................................................28 REPERE ÎN TIMP .......................................................................39

• Scurtă istorie a industriei petroliere din România.............39 • Personalităţi româneşti ale domeniului .............................43

ECONOMIA MONDIALĂ AMENINŢATĂ DE CREŞTEREA PRE ULUI PETROLULUI.....................................................54

• Istoria se repetă ................................................................54 • SUA sunt dependente de Orientul Mijlociu .....................55 • Risc maxim......................................................................56 • Previziuni sumbre ............................................................58 • Petrolul irakian, miza cea mare .......................................59 • „ Moştenirea” lui Saddam Hussein .................................60 • Piaţa europeană a petrolului, un nou concept...................61 • Piaţa est-europeană, la mâna „Petrom”............................67 • Scumpirea petrolului, „vânt din pupa” pentru industria biocombustibililor ....................................................70 • România, afectată de criza petrolului...............................71

VIAŢA ŞI OPERA ........................................................................75 ACTIVITATEA TEHNICĂ .......................................................186 BREVETE, STUDII ŞI PUBLICAŢII. ALTE ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE, TEHNICE ŞI DIDACTICE .............................210

• Brevete de invenţie, inovaţii.............................................210 • Studii şi publicaţii ............................................................218 • Conferinţe ţinute...............................................................239 • Lucrări premiate de ACADEMIA ROMÂNĂ...................... 245 • Comunicări prezentate la ACADEMIA ROMÂNĂ ........... 245 • Comunicări prezentate la ACADEMIA DE ŞTIINŢE ...... 245 • Comunicări prezentate la congresele din străinătate....................................................................245 • Comunicări şi rapoarte prezentate la congresele din ţară ............................................................246 • Monografii .......................................................................253 • Proiecte importante în cadrul I.P.A.C.H...........................253 • Premiul de stat al R.P.R. ..................................................254

Ţ

• Activitatea didactică .........................................................254 • Activitatea obştească ........................................................255 • Activitatea desfăşurată în străinătate ................................256

OPERA ECONOMICĂ ..............................................................258 INTERVIURI ..............................................................................291 ACTIVITATEA POLITICĂ......................................................310 EFECTUL BASGAN ŞI APLICAŢIILE SALE .......................340 POSTFAŢĂ .................................................................................365 ANEXĂ - DATE IMPORTANTE DIN VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LUI ION ŞT. BASGAN.....................................369 BIBLIOGRAFIE.........................................................................389

Dedic această carte celor care mi-au îndrumat paşii în viaţă, mi-au oferit un cămin liniştit şi o copilărie fericită învăluită în căldura sufletului lor. Prezenţa şi poveţele lor, m-au învăţat să apreciez şi să promovez, atunci când am avut ocazia, valorile autentice ale semenilor mei şi să visez la ceea ce viaţa ne poate oferi uneori cu generozitate: satisfacţia creaţiei.

De aceea, ţin să adaug în mod deosebit o dedicaţie mamei mele, Maria Năstase şi memoriei primilor mei dascăli: tatălui meu Ion Năstase; bunicului meu Ştefan Năstase şi unchilor mei Nicolae Năstase şi Alexandru Block.

Şi nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, măcar pentru o clipă, cu vorba, cu gândul sau cu sufletul, în momentele grele ale vieţii mele.

Mulţumesc totodată şi celui fără de care această carte nu ar fi apărut, prietenului meu dr. ing. Ion I. Basgan, Senator al României, om de o înaltă ţinută morală şi profesională.

Conf. univ. dr. ing./ec. Gabriel I. NĂSTASE

ION ŞT. BASGAN - Un inventator român pentru eternitate

9

CUVÂNT ÎNAINTE

Predestinat să ofere ştiinţei şi tehnicii româneşti o serie de realizări de răsunet în domeniul perfecţionării forajului, Ion Şt. Basgan a fost, este şi va rămâne unul dintre cei mai străluciţi inventatori români. Inspirat de ideile noi ale sonicităţii, Ion Şt. Basgan a fost autorul a peste 50 de lucrări tehnico-ştiinţifice apărute în publicaţii de specialitate din diferite ţări.

Discipol şi colaborator al părintelui sonicităţii, George (Gogu) Constantinescu, inginerul petrolist Ion Şt. Basgan s-a remarcat în planul creaţiei tehnico-ştiinţifice prin numeroase realizări de excepţie, în domeniul industriei petroliere, care, ulterior, au devenit priorităţi pe plan mondial.

Printre realizările sale deosebite, privind perfecţionarea tehnicii forajului, putem aminti: • Metoda pentru îmbunătăţirea randamentului şi perfecţionarea forajului rotativ, prin rotaţie percutantă şi prin amortizare a presiunilor hidromecanice (Brevet român nr.22.789/1934) şi • Un nou sistem de foraj, care ia în considerare presiunea hidrostatică şi transmiterea energiei sonice la distanţă prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale şi forajul sonic (Brevet SUA nr.2.103.137/1937).

Invenţiile sale, mai sus menţionate, au fost apreciate atât de părintele sonicităţii, George (Gogu) Constantinescu, cât şi de alţi specialişti din ţară şi din străinătate.

Ion Şt. Basgan a văzut lumina zilei la începutul acestui secol (24 iunie 1902), pe meleaguri vrâncene (Focşani). Ion Şt. Basgan provenea dintr-o familie a cărei existenţă pe aceste ţinuturi pitoreşti era de peste trei sute de ani, iar despre mama sa se cunoaşte că ar fi fost descendenta unei familii vechi de păstori ardeleni. De-a lungul existenţei acestei onorabile familii, se poate aprecia că genialitatea lor a fost o stare de spirit, simbol al existenţei şi perenităţii neamului românesc dotat cu autentice capacităţi intelectuale, dublate de o puternică forţă şi dorinţă de studiu. Ion Şt. Basgan a absolvit şcoala primară nr. 2 din Focşani şi a parcurs anii liceului „Internat" din Iaşi, ca

Gabriel I. Năstase

10

bursier şi premiant. Înclinaţia sa spre studiu i-a permis să obţină reale performanţe la învăţătură. A absolvit liceul la 5 iulie 1920, obţinând o bursă - de la celebra întreprindere, şcoală a noilor tehnologii extractive („Steaua Română") - pentru a urma cursurile şcolii Superioare de Mine şi Metalurgie (Montanistische Hochschule 5, Leoben - Austria) în perioada 1920-1925 şi, ulterior, în 1933, obţine titlul de doctor în ştiinţe tehnice. Ion Şt. Basgan devine celebru datorită metodei de foraj cu sapele Rotary, cea mai răspândită în toate ţările unde se exploata petrolul.

Având la bază principiul sonicităţii, noul sistem de foraj va revoluţiona industria petrolieră americană. În felul acesta, economia americană îşi va rotunji substanţial profitul, prin economii anuale de 1,8 miliarde dolari. Din păcate, Ion Şt. Basgan (decedat în 15 decembrie 1980) şi urmaşii săi nu au fost beneficiari ai dreptului de autor. Mai mult, Academia Română (care i-a acordat, în anul 1935, premiul dr. Cornel Nicoară), Institutul de Petrol şi Gaze şi Universitatea Politehnica din Bucureşti au omis, cu diverse prilejuri, să-l comemoreze pe marele om de ştiinţă Ion Şt. Basgan, care a trăit şi a muncit pentru ştiinţa românească şi nu numai, dovedind din plin că geniul este o caracteristică dominantă a neamului românesc şi nu un banal joc al întâmplării.

Multe din realizările inventatorului Ion Şt. Basgan au constituit tema unor ample dezbateri în numeroase publicaţii periodice şi tratate, fiind totodată surse de inspiraţie pentru alţi specialişti în perfecţionarea tehnicii forajului. În prefaţa uneia dintre lucrările inventatorului Ion Şt. Basgan, publicate în fosta URSS, în 1935, prof. K. Ţiscenko a consemnat rezultatele deosebite obţinute în activitatea practică în fosta URSS şi SUA, remarcând în acelaşi timp următoarele: „Obligând sapa să vibreze în cursul forajului rotativ şi dând prin aceasta o sarcină dinamică alternativă asupra tălpii, se poate obţine o mărire însemnată a avansării sapei. Acest lucru a fost dovedit de experienţele A.Z.N.I.I., care au arătat că sapa, care de fapt a terminat avansarea sa, începe din nou să lucreze sub acţiunea vibraţiei longitudinale". Cele afirmate mai sus au avut şansa să fie verificate în practică, în România, în anul 1938, la sonda nr. 471 de pe perimetrul 89 Ghirdoveni. În urma verificărilor privind aplicarea procedeului Basgan, s-au obţinut rezultate pozitive, care au confirmat viteza forajului, reducerea costului acestuia, precum şi îmbunătăţirea calităţii lui, prin obţinerea unei găuri perfect verticale.


11

În esenţă, procedeul Basgan se bazează pe două principii: forajul sonic şi tehnica utilizării prăjinilor grele proporţionale. În felul acesta, forajul rotativ simultan percutant - forajul sonic permite sapei să efectueze asupra tălpii lovituri de percuţie, în timp ce sapa continuă să se rotească. Loviturile de percuţie sunt rezultatul efectului sonic, fapt care conduce la un anumit nivel de vibraţii al sapei. Metoda de foraj sonic, aplicată şi în alte ţări, se bazează pe vibraţiile produse de pompele de noroi în garnitura de foraj şi transmiterea energiei la distanţă prin garnituri de foraj, fără aparat de vibraţie.

Pentru a evita săparea găurilor deviate şi a ruperii prăjinilor, Ion Şt. Basgan evidenţiază importanţa utilizării prăjinilor grele proporţionale în garniturile de foraj, a căror greutate este egală cu greutatea lăsată pe sapă. Prin procedeul amintit se obţine o săpare verticală, al cărui randament economic reprezintă 30-50% în raport cu metodele aplicate anterior.

În lucrările ştiinţifice ale savanţilor americani Murray Hawkins şi Norman Lamont de la Universitatea din Luisiana (California SUA), precum şi în cursurile universitare americane, franceze, germane şi ruseşti (prof. Moore, prof. Wolf, prof. Evescenko, prof. S.I. Siscenko ş.a.) s-au evidenţiat originea românească a ideii profesorului dr.ing. Ion Şt. Basgan, precum şi contribuţia ei la dezvoltarea ştiinţei româneşti.

După ample cercetări, studii şi calcule, Ion Şt. Basgan a demonstrat că în cazul metodei solei, punctul de aplicaţie al forţei lui Arhimede se află în capătul de jos al garniturii şi nu în centrul de greutate al garniturii de foraj introduse în noroiul de săpare.

În felul acesta, Ion Şt. Basgan, cu invenţiile sale (brevetate în România şi SUA), de mare importanţă prin efectele economice ale aplicării lor în practică: forajul cu prăjini grele proporţionale şi forajul sonic, se înscrie în panoplia marilor inventatori români. Astfel, ştiinţa şi tehnica românească contribuie, datorită inginerului Ion Şt. Basgan, cu una dintre cele mai valoroase invenţii la patrimoniul tehnico-ştiinţific universal.

Prin tot ceea ce a creat, Ion Şt. Basgan a fost şi va rămâne un inventator de geniu al poporului român, un „nemuritor" ale cărui creaţii aparţin deja întregii umanităţi. În plus, dimensiunea sa profesională poate fi completată cu aceea a unui fin observator al vieţii politice, cu toate că nu a preferat niciodată să intre în profunzimea acestui joc,

Gabriel I. Năstase

12

chiar dacă solicitările mai marilor zilei nu au lipsit. Existenţa sa a fost predestinată în mod deosebit pentru creativitatea tehnico-ştiinţifică şi mai puţin pentru incertitudinea politicii, cu toate că a avut contribuţii remarcabile, demonstrând iubirea faţă de ţară şi faţă de interesele naţionale.

Cu prilejul realizării acestei monografii, ţin să mulţumesc domnului dr. inginer Ion (Ginel) I. Basgan, fiul reputatului inventator dr. ing. Ion Şt. Basgan, pentru amabilitatea de a-mi permite să studiez documentele din arhiva familiei, atât de necesare pentru alcătuirea acestei monografii. În acelaşi timp, doresc să-i adresez domnului dr. inginer Ion I. Basgan recunoştinţa mea pentru frumoasele cuvinte care au venit în completarea lucrării şi a portretului moral al marelui om de ştiinţă şi tehnică român, dr. ing. Ion Şt. Basgan:

„A sosit în sfârşit timpul să aducem la zi toate datoriile de suflet faţă de tatăl meu. Este regretabil faptul că Academia Română, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti, Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida", Institutul de Petrol şi Gaze ş.a. au omis deseori, când era prilejul să o facă, comemorarea sau aniversarea memoriei tatălui meu, care a fost un inventator de geniu, un specialist care a revoluţionat tehnica forajului la mare adâncime. Singurii care şi-au adus aminte că dr. Ion Şt. Basgan a fost fiul acestei ţări, au fost cei din oraşul său natal, Focşani. Cu acest prilej ţin să le mulţumesc şi să salut Hotărârea Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Vrancea, care, prin Decizia nr. 63 din iunie 1995 a instituit numele unei străzi: prof. dr. ing. Ion Basgan.

Pentru că despre viaţa şi opera tatălui meu cititorul va găsi în această lucrare multe date, aş dori să le împărtăşesc celor care sunt interesaţi de personalitatea acestui om, câteva gânduri, care să întregească tabloul personalităţii inventatorului. Oricât de semeaţă şi încărcată de rod ar fi coroana unui copac, el nu poate fi apreciat cu adevărat, dacă nu i se cunosc rădăcinile şi cât de adânc sunt ele prinse în pământul care-l susţine şi-i asigură existenţa. Îmi amintesc cu pios respect de <<testamentul moral>> transmis generaţie de generaţie de către familia Basgan urmaşilor. Această zestre morală ne-a fost lăsată şi nouă prin preocupările permanente ale tatălui nostru de a-şi educa copiii prin instrucţie continuă şi respect pentru munca şi câştigul cinstit.


13

În aparenţă, părea un om dur, deoarece pentru el şi prezenţa la ora când se servea micul dejun, prânzul sau cina, făcea parte din educaţia de zi cu zi. Nu îi era indiferent modul cum învăţam, cum ne pregăteam lecţiile. Pe mine, de exemplu, mă remarcase ca pe un tânăr cu aptitudini practice în domeniul tehnicii. Şi în prezent activităţile de acest gen nu numai că mă pasionează, dar mă ajută să mă relaxez şi să mă detaşez de tumultul vieţii cotidiene. Când am ajuns la anii de liceu, tata a început să-mi împărtăşească o parte din preocupările şi frământările pe care le avea în realizarea invenţiilor sale.

Din păcate, viaţa nu s-a rezumat numai la atât, familia noastră a trebuit să înfrunte şi represiunile regimului comunist, generate de aberaţia acelui sistem politic. Evenimentele din Ungaria şi-au propagat unda de şoc şi asupra liniştii familiei noastre. Tatăl meu a trebuit să-şi găsească mereu noi locuri de muncă pentru a scăpa de prigoana organelor represive din ţară. În felul acesta noi, familia, îi simţeam neliniştea şi revolta. De obicei un om hărţuit nu poate munci şi crea în condiţii optime. Cu toate acestea, tatăl meu, prin eforturi deosebite, a reuşit să demonstreze că el a fost şi a rămas un om de ştiinţă şi de tehnică, care nu face politică dar se implică în actul politic atunci când i se cere părerea de specialist. Pentru că, dacă nu are suportul ştiinţific, tehnic şi economic, competent, atunci decizia politică poate deveni instrumentul extrem de periculos împotriva poporului şi a ţării. De aceea, funcţia de consilier pe care a ocupat-o adeseori, cu diverse prilejuri, a fost o funcţie de mare responsabilitate şi cu mare influenţă profesională pentru decizia politică.

Cu toate că a avut ocazia să rămână în alte ţări, unde i s-au oferit avantaje deosebite în plan material şi spiritual, tatăl meu a refuzat, pentru că el niciodată nu şi-a imaginat că ar putea trăi departe de ţară şi munci pentru prosperitatea altora. Cu această concepţie şi cu o putere morală ieşită din comun el a suportat, aproape jumătate de secol, umiliri şi înjosiri din partea străinilor dar şi din partea conaţionalilor săi. Ceea ce a reuşit să-l facă puternic şi să înfrunte viaţa au fost: familia, prietenii adevăraţi, munca şi gândul că realizările sale reprezintă încă o dovadă în plus că românul este un creator de excepţie şi că el, de cele mai multe ori de-a lungul istoriei, a deschis căi nebănuite spre progresul şi civilizaţia omenirii.

Din păcate, tatăl meu nu s-a putut bucura din plin de roadele muncii sale creatoare. După moartea sa au apărut semnale timide ale

Gabriel I. Năstase

14

recunoaşterii activităţii sale creatoare şi deosebit de originale în domeniul forajului. Iar beneficiile care s-au realizat şi care se realizează în prezent datorită aplicării invenţiilor sale au luat alte căi şi au intrat în alte bănci, mai puţin în cele ale României.

Pot spune, cu mâna pe inimă, că viaţa mea a fost marcată în bine de dimensiunea universală a personalităţii tatălui meu, de iubirea care a existat între toţi membrii familiei noastre şi de credinţa în Dumnezeu, atotputernicul.

În felul acesta atmosfera familială mi-a binecuvântat existenţa şi m-a făcut să înţeleg că pentru a reuşi cu adevărat în viaţă trebuie, în primul rând, să munceşti cinstit şi să iubeşti omul. Pentru că numai el, omul, poate fi capabil să creeze şi să-şi câştige un loc în memoria eternă a umanităţii. De aceea, pentru mine, apariţia acestei lucrări constituie un eveniment deosebit şi o încercare reuşită a omului om de ştiinţă şi de suflet dr. Gabriel I. Năstase”.

Ceea ce aş mai avea de menţionat este că această lucrare, din păcate, nu va putea să prezinte adevărata dimensiune a omului de ştiinţă Ion Şt. Basgan, întrucât, aşa cum mi-a relatat Ion (Ginel) Basgan fiul, multe dintre documentele familiei, inclusiv fotografii, s-au pierdut la cutremurul din 4 martie 1977 sau au fost confiscate de organele de securitate.

Conf. univ. dr. ing./ec. Gabriel I. Năstase PREŞEDINTE

COMISIA DE INOVARE SI DEZVOLTARE DURABILĂ (ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA)

VICEPREŞEDINTE COMISIA DE INVENTICĂ (FILIALA IASI)

ACADEMIA ROMÂNĂ

- PREŞEDINTE EXECUTIV - FUNDAŢIA” ION BASGAN”

Am auzit de mult timp vorbindu-se despre Ion ªªt. BBasgan ºidespre creaþia sa, dar o monografie în adevãratul sens al cuvântului,de abia acum i se dedicã. Este meritul familiei ºi al domnului Gabriel I.Nãstase cã ne bucurãm de privilegiul de a o citi.

Cartea aceasta nu m-a atras din prima clipã; imediat, însã,dupã ce am citit primele pagini, curiozitatea m-a împins sã parcurgatent întreaga lucrare ºi sã aflu lucruri deosebit de interesante în pla-nul creaþiei ºi deosebit de tragice în cel al relaþiilor interumane.

Ion ª ªt. B Basgan (24 iunie 1902, Focºani-15 decembrie 1980,Bucureºti) descinde dintr-un neam de sacerdoþi, la care exerciþiulideaþiei a fost prezent generaþii în ºir. El s-a dedicat însã, tehnicii ºiºtiinþei, reuºind sã-ºi scrie o incredibilã legendã a vieþii.

Despre evoluþia sa povestesc în detaliu paginile careurmeazã. Important, pentru cele ce dorim sã relevãm, este faptul cã la18 mai 1934 obþine brevetul românesc nr. 22.789, iar la 21 decembrie1937, brevetul SUA nr. 2 103 137, referitoare la forajul cu prãjini greleproporþionale ºi la forajul sonic, cum se spune “foraj roto-percutant”.

Invenþiile inginerului român Ion ª ªt. B Basgan au vizat progresulîn foraje de toate tipurile ºi l-au realizat efectiv.

La 27 decembrie 1941, guvernul SUA a blocat patentulromânului nostru. Curios este, însã, faptul cã, în industria petrolierãamericanã, ideile lui Ion ªªt. BBasgan se aplicã ºi aduc societãþilor deprofil câºtiguri fabuloase. El ar fi avut dreptul la 8,6 miliarde dolariSUA, drepturi de autor, conform unei expertize din 1965.

În anul 1961, Ion BBasgan deschide un proces de recuperare adrepturilor sale de inventator (plãtise 17 ani taxele pentru protecþiabrevetului depus în SUA), chemând în judecatã 118 societãþi petroliereamericane.

Acum, începe sã iasã în evidenþã „democraþia americanã“, casã-l fure de drepturile sale.

I se atrage atenþia cã brevetul de invenþie nr. 2 103 137 a fostºi este încã blocat; se luptã bietul om cu administraþia SUA ºi la 13

I

PREFATA 1


15

II

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu co-ººtiinþific îîn ffavoarea uunui ggrup ppetrolier AAmerican.

Românul Ion ªªt. BBasgan nu avea nici o ºansã. Orice tentativãa lui de a-ºi apãra invenþia a fost blocatã de mecanismele“democraþiei” americane, care permite furtul sub diferite lozinci ºi apoiîi dã ºi “girul” juridic, prin instituþiile specifice.

O mare putere furã, deci, în stil mare ºi-ºi “demonstreazã”chipurile, cã ceea ce a fãcut este „legal“.

Metoda a fost aplicatã ºi altor români. Îmi amintesc de celebrulcaz al lui Nicola Tesla (Nicolae Teslea), un extraordinar inginer român,ale cãrui invenþii au adus SUA venituri uriaºe, precum ºi statutul deþarã cu tehnologie avansatã. Bietul Tesla! A fost declarat nebun; labo-ratorului sãu i s-a dat foc ºi el a murit într-o camerã de hotel; nu reuºisea-ºi face mãcar o casã pentru el. Acum, tehnologiile Tesla revin înactualitate. SUA nu mai trebuie sã plãteascã folosirea celor peste 900brevete ale lui Nicola Tesla.

Marile puteri furã totul ºi tragedia lui Ion ªªt. BBasgan ne atrageatenþia încã o datã asupra bunelor intenþii cu care este pardosit iadulºi care sunt afiºate în faþa cortinei numite pompos “democraþie”.

** *

Numele BASGAN ridicã problema semnificaþiei sale ºi gãsim,în carte, rãspunsul: numele vine de la apa ºi localitatea BAZGA, dinjudeþul Bacãu, cod 5.531.

Am vizitat de mai multe ori satul Stroieºti, raionul Râbniþa dinTransnistria. Stroieºtenii de acolo ºtiu cã în satul lor, la sfârºitul seco-lului al XIX-lea, un oarecare MAZGAN a fãcut o moarã, dar nu ºtiu ceorigine are acest pionier. Vor ºi ei sã-ºi scrie monografia satului, dar numai au date, pentru cã ocupanþii ruºi le-au furat sau le-au distrus, sprea introduce altceva.

Nu ºtiu ca în þara noastrã, în special în Ardeal, sã fie un satsau o apã MAZGA, dar cuvintele: mâzgã, mâzgãliturã, mâzgãli,mâzgãlealã etc. pot fi o soluþie la problema noastrã.

De altfel, în cartea de telefon a Bucureºtilor se gãsescabonaþii: Mazga (2), Mâzgãneanu (8) ºi Mâzgãreanu (3), precum ºi:

octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei îi blocheazã breve-tul ºi operaþia a avut un efect simbolic. Rãzboiul se terminase dedouãzeci de ani, dar blocarea brevetului a dãinuit, pentru cã ea con-venea companiilor americane.

Acest gest tardiv a avut rostul lui “juridic”, pentru cã în anul1961 societãþile petroliere au prezentat în faþa justiþiei americane uncertificat de deces al medicului dr. Ion BBasgan (vãrul inventatorului),afirmând cã inventatorul a murit ºi cu asta procesul s-a închis.

O justiþie care nu verificã actul … nu meritã respectul nostru.Dr. ing. Ion ªªt. BBasgan a stat mult timp în strãinãtate în anii

1966, 1967, 1969, 1971, 1974 etc., spre a-ºi organiza apãrarea, a con-sumat multã energie ºi a sperat.

Totul a fost în zadar. Marile puteri furã în stil mare, cuneruºinare! Asta a înþeles, încet, încet ºi inventatorul român.

În anul 1967, un inginer anonim din Dallas îi spusese laLondra: “ne vvom jjudeca zzeci dde aani ººi aapoi ccu ffii ddumitale, ddar nnu pplã-tim!”.

Pe când se afla la Roma, în 1966, i ss-aa ppropus, dde ccãtre oorga-nizaþia eevreiascã SSaint, dde aa ddeveni ccetãþean aal IIsraelului, îîn sschimbulsumei dde 110 mmilioane dde ddolari ººi aasigurarea aaducerii ccelor 88,6 mmiliardedolari îîn IIsrael (Bild am Sonntag, 25-26 mai 1969).

La 2 ianuarie 1973, Ion ªªt. BBasgan declara la TV redactoruluiCornel Rusu: “În SUA am gãsit o întreprindere cu obiectiv special de aachiziþiona descoperirile ºi invenþiile din rãsãritul Europei. Aici, mi s-adeclarat cã este cunoscut cã cele mmai mmulte ººi iinteresante iinvenþþii ººiidei iinovatoare vvin ddin RRomânia”.

Ion ªªt. BBasgan insistã: la 11 iunie 1974 trimite guvernului SUAun memoriu cu 21 documente anexate, reclamându-ºi drepturile deinventator. Rãspunsul a fost negativ.

La propunerea de a înfiinþa în SUA, cu banii care i s-ar cuvenica drepturi de autor, o fundaþie cu 34 secþii (hidrotehnicã, sonicitate,petrol, alimentãri cu apã etc.), guvernul SUA n-a catadicsit sã-irãspundã.

Sã constatãm, împreunã, cã “Editorul BBalçar << ddin MMünchen >>,dupã cce aa iintrat îîn pposesia uunor llucrãri aale iinventatorului rromân, rridicãpretenþii ffinanciare eexagerate ppentru aa ii lle îînapoia! ÎÎn pplus, Ion BBasganconstatã ccã mmaterialele rrespective eerau ffolosite ppentru sspionajul ttehni-

III

Gabriel I. Năstase

16

II

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu co-ººtiinþific îîn ffavoarea uunui ggrup ppetrolier AAmerican.

Românul Ion ªªt. BBasgan nu avea nici o ºansã. Orice tentativãa lui de a-ºi apãra invenþia a fost blocatã de mecanismele“democraþiei” americane, care permite furtul sub diferite lozinci ºi apoiîi dã ºi “girul” juridic, prin instituþiile specifice.

O mare putere furã, deci, în stil mare ºi-ºi “demonstreazã”chipurile, cã ceea ce a fãcut este „legal“.

Metoda a fost aplicatã ºi altor români. Îmi amintesc de celebrulcaz al lui Nicola Tesla (Nicolae Teslea), un extraordinar inginer român,ale cãrui invenþii au adus SUA venituri uriaºe, precum ºi statutul deþarã cu tehnologie avansatã. Bietul Tesla! A fost declarat nebun; labo-ratorului sãu i s-a dat foc ºi el a murit într-o camerã de hotel; nu reuºisea-ºi face mãcar o casã pentru el. Acum, tehnologiile Tesla revin înactualitate. SUA nu mai trebuie sã plãteascã folosirea celor peste 900brevete ale lui Nicola Tesla.

Marile puteri furã totul ºi tragedia lui Ion ªªt. BBasgan ne atrageatenþia încã o datã asupra bunelor intenþii cu care este pardosit iadulºi care sunt afiºate în faþa cortinei numite pompos “democraþie”.

** *

Numele BASGAN ridicã problema semnificaþiei sale ºi gãsim,în carte, rãspunsul: numele vine de la apa ºi localitatea BAZGA, dinjudeþul Bacãu, cod 5.531.

Am vizitat de mai multe ori satul Stroieºti, raionul Râbniþa dinTransnistria. Stroieºtenii de acolo ºtiu cã în satul lor, la sfârºitul seco-lului al XIX-lea, un oarecare MAZGAN a fãcut o moarã, dar nu ºtiu ceorigine are acest pionier. Vor ºi ei sã-ºi scrie monografia satului, dar numai au date, pentru cã ocupanþii ruºi le-au furat sau le-au distrus, sprea introduce altceva.

Nu ºtiu ca în þara noastrã, în special în Ardeal, sã fie un satsau o apã MAZGA, dar cuvintele: mâzgã, mâzgãliturã, mâzgãli,mâzgãlealã etc. pot fi o soluþie la problema noastrã.

De altfel, în cartea de telefon a Bucureºtilor se gãsescabonaþii: Mazga (2), Mâzgãneanu (8) ºi Mâzgãreanu (3), precum ºi:

octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei îi blocheazã breve-tul ºi operaþia a avut un efect simbolic. Rãzboiul se terminase dedouãzeci de ani, dar blocarea brevetului a dãinuit, pentru cã ea con-venea companiilor americane.

Acest gest tardiv a avut rostul lui “juridic”, pentru cã în anul1961 societãþile petroliere au prezentat în faþa justiþiei americane uncertificat de deces al medicului dr. Ion BBasgan (vãrul inventatorului),afirmând cã inventatorul a murit ºi cu asta procesul s-a închis.

O justiþie care nu verificã actul … nu meritã respectul nostru.Dr. ing. Ion ªªt. BBasgan a stat mult timp în strãinãtate în anii

1966, 1967, 1969, 1971, 1974 etc., spre a-ºi organiza apãrarea, a con-sumat multã energie ºi a sperat.

Totul a fost în zadar. Marile puteri furã în stil mare, cuneruºinare! Asta a înþeles, încet, încet ºi inventatorul român.

În anul 1967, un inginer anonim din Dallas îi spusese laLondra: “ne vvom jjudeca zzeci dde aani ººi aapoi ccu ffii ddumitale, ddar nnu pplã-tim!”.

Pe când se afla la Roma, în 1966, i ss-aa ppropus, dde ccãtre oorga-nizaþia eevreiascã SSaint, dde aa ddeveni ccetãþean aal IIsraelului, îîn sschimbulsumei dde 110 mmilioane dde ddolari ººi aasigurarea aaducerii ccelor 88,6 mmiliardedolari îîn IIsrael (Bild am Sonntag, 25-26 mai 1969).

La 2 ianuarie 1973, Ion ªªt. BBasgan declara la TV redactoruluiCornel Rusu: “În SUA am gãsit o întreprindere cu obiectiv special de aachiziþiona descoperirile ºi invenþiile din rãsãritul Europei. Aici, mi s-adeclarat cã este cunoscut cã cele mmai mmulte ººi iinteresante iinvenþþii ººiidei iinovatoare vvin ddin RRomânia”.

Ion ªªt. BBasgan insistã: la 11 iunie 1974 trimite guvernului SUAun memoriu cu 21 documente anexate, reclamându-ºi drepturile deinventator. Rãspunsul a fost negativ.

La propunerea de a înfiinþa în SUA, cu banii care i s-ar cuvenica drepturi de autor, o fundaþie cu 34 secþii (hidrotehnicã, sonicitate,petrol, alimentãri cu apã etc.), guvernul SUA n-a catadicsit sã-irãspundã.

Sã constatãm, împreunã, cã “Editorul BBalçar << ddin MMünchen >>,dupã cce aa iintrat îîn pposesia uunor llucrãri aale iinventatorului rromân, rridicãpretenþii ffinanciare eexagerate ppentru aa ii lle îînapoia! ÎÎn pplus, Ion BBasganconstatã ccã mmaterialele rrespective eerau ffolosite ppentru sspionajul ttehni-

III


17

IV

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sonalitãþii, cã mult-amânata zi s-ar fi apropiat, în secret ºi de casa lui

ºi ar fi fost hotãrâtã sã-i sune ºi la uºã…Era spre sfârºitul lui iunie 1975, locuia pe atunci în blocul

Leonida – tocmai împlinise 73 de ani – ºi o mare casã de avocaturãdin SUA, cu nu puþine nume ilustre pe frontispiciul strãlucitei sale noto-rietãþi justiþiare gata sã declanºeze un proces de redobândire legalã acelor opt miliarde de dolari care i s-ar fi cuvenit românului Basgan pen-tru brevetele sale, stãruitor exploatate pânã prin ’45 ºi pe careAdministraþia le-ar fi blocat în bãnci, la intrarea în rãzboi a StatelorUnite ale Americii. (ªi cum mai miºunau, pe atunci în jurul lui Basgan,cei interesaþi – procentual – sã-l ajute!)

Ar fi împlinit acum, dacã ar fi trãit 95 de ani ºi ar fi fost pe maideparte dezamãgit de întortochiatele cãi ale justiþiei umane. ªi, uneori-de ce sã nu o spunem? – de oameni...

I-am mãrturisit lui Basgan, de la bun început, de la primanoastrã întâlnire, cã lucrez la o carte (ºi încã mai lucrez...) despre mariioameni de ºtiinþã ai þãrii pe care avusesem norocul sã-i aflu în plinãputere de creaþie – Onicescu, Macovschi, Moisil -, Ion Basganneputând lipsi dintre ei, îi spuneam, ºi nici din viitoarele rememorãri pecare le-aº fi încredinþat tiparului, odatã ºi odatã...

„ªi cce-aai ssã sscrii ddespre mmine?” – se interesase Basgan, nufãrã un surâs.

Pe cât de clarã îmi fusese intenþia, pe atât de confuzã trebuiesã fi fost încercarea mea de a anticipa viitoarea dezvãluire...

Voi scrie, i-am rãspuns – sau am încercat sã-i rãspund,Basgan mã copleºise -, despre sstrãvechea nnoastrã ttentaþie, aatât ddeomeneascã, aa ppãtrunderii sspre mmarile aadâncimi aale TTerrei... Desprenevoia (ºi nãzuinþa), apoi, de a ajunge sã exploatãm vreodatã marilezãcãminte petrolifere, dincolo de vremelnica barierã a celor 2 000 demetri, la care se oprise ºtiinþa ºi tehnica anilor ’30, înainte ca un tânãringiner, absolut temerar, care abia trecuse, în 1935, de vârsta marilorvizionari, 33 de ani, sã zguduie inerþiile timpului sãu, revoluþionând, înesenþã, forajul...

- Vizionar nnu aam ffost – a protestat Basgan. Eu aam ccalculatabsolut ttot, ccu mmaximã rrigoare...

Bazga (2), Bazgan (7), Bazgã (2), Bazgu (1), Bãzgã (1), Bâzgan (3) ºiBâzgã (3). Putem conchide cã au acelaºi mod de formare ºi provin dinspaþiul etnic românesc. Asta trebuie sã afle ºi stroieºtenii dinTransnistria!

ªi mai trebuie sã afle cã marile imperii furã în stil mare, dacãn-au aflat asta pânã acum! Ba mai mult, dupã ce au furat, falsificã prinoperaþii cosmetice ºi elaboreazã istorii false impuse prin forþã drept“adevãruri sacre!”. Tezaurul român din 1917 se aflã la Moscova pebaza unor acorduri între douã guverne aliate ºi-l mai aºteptãm ºi azi.

În faþa marilor puteri care ne furã, noi, cei mici, avem datoriasã ne apãrãm ºi sã consemnãm totul; nimic nu trebuie uitat.

Vine un timp când istoria se rescrie în coordonatele realitãþilorºi ea nu iartã. Se aflã în acest fel, cine a creat ºi cine a furat; cine amuncit ºi cine a prãdat; cine a fost vectorul rãului într-un timp dat, peun anume spaþiu.

Bucureºti, 6 martie 1997

Prof.univ.dr.ing. Nicolae P. LeonãchescuPreºedintele Societãþii Române

a Termotehnicienilor

Mi-l amintesc pe Basgan, deseori… Un orgolios…timid, untaciturn care ºtia sã vorbeascã printr-o ciudatã cadenþã a tãcerilor, unnedreptãþit, prea adesea, dar refuzând sã-i învinuiascã vreodatã pe ceicare-i împovãraserã anii cu nedreptãþile lor…

Mi-l amintesc, mai întâi vorbindu-mi despre sine, nu fãrã ezitãri(ºi numai dupã lungi insistenþe) ºi acceptând sã-mi vorbeascã, curenãscutã speranþã (ºi încredere parcã) în acele recunoaºteri, de re-gulã tardive, ale Timpului ºi ale Vieþii, înscrise într-un fel de ciclureparator al istoriei ºi care-i mai aflã, câteodatã, în viaþã, în modexcepþional, pe cei nedreptãþiþi ºi uitaþi. Îi plãcea sã creadã cã mult-amânata zi a reparãrii morale pe care i-ar fi datorat-o un anume timprefractar la “modalitatea Basgan” – ºi toate acele „timpuri“, la plural-,prea avide de numãr ºi colectivitate ºi prea zgârcite în aprecierea per-

V

Gabriel I. Năstase

18

PREFATA 2

IV

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sonalitãþii, cã mult-amânata zi s-ar fi apropiat, în secret ºi de casa lui

ºi ar fi fost hotãrâtã sã-i sune ºi la uºã…Era spre sfârºitul lui iunie 1975, locuia pe atunci în blocul

Leonida – tocmai împlinise 73 de ani – ºi o mare casã de avocaturãdin SUA, cu nu puþine nume ilustre pe frontispiciul strãlucitei sale noto-rietãþi justiþiare gata sã declanºeze un proces de redobândire legalã acelor opt miliarde de dolari care i s-ar fi cuvenit românului Basgan pen-tru brevetele sale, stãruitor exploatate pânã prin ’45 ºi pe careAdministraþia le-ar fi blocat în bãnci, la intrarea în rãzboi a StatelorUnite ale Americii. (ªi cum mai miºunau, pe atunci în jurul lui Basgan,cei interesaþi – procentual – sã-l ajute!)

Ar fi împlinit acum, dacã ar fi trãit 95 de ani ºi ar fi fost pe maideparte dezamãgit de întortochiatele cãi ale justiþiei umane. ªi, uneori-de ce sã nu o spunem? – de oameni...

I-am mãrturisit lui Basgan, de la bun început, de la primanoastrã întâlnire, cã lucrez la o carte (ºi încã mai lucrez...) despre mariioameni de ºtiinþã ai þãrii pe care avusesem norocul sã-i aflu în plinãputere de creaþie – Onicescu, Macovschi, Moisil -, Ion Basganneputând lipsi dintre ei, îi spuneam, ºi nici din viitoarele rememorãri pecare le-aº fi încredinþat tiparului, odatã ºi odatã...

„ªi cce-aai ssã sscrii ddespre mmine?” – se interesase Basgan, nufãrã un surâs.

Pe cât de clarã îmi fusese intenþia, pe atât de confuzã trebuiesã fi fost încercarea mea de a anticipa viitoarea dezvãluire...

Voi scrie, i-am rãspuns – sau am încercat sã-i rãspund,Basgan mã copleºise -, despre sstrãvechea nnoastrã ttentaþie, aatât ddeomeneascã, aa ppãtrunderii sspre mmarile aadâncimi aale TTerrei... Desprenevoia (ºi nãzuinþa), apoi, de a ajunge sã exploatãm vreodatã marilezãcãminte petrolifere, dincolo de vremelnica barierã a celor 2 000 demetri, la care se oprise ºtiinþa ºi tehnica anilor ’30, înainte ca un tânãringiner, absolut temerar, care abia trecuse, în 1935, de vârsta marilorvizionari, 33 de ani, sã zguduie inerþiile timpului sãu, revoluþionând, înesenþã, forajul...

- Vizionar nnu aam ffost – a protestat Basgan. Eu aam ccalculatabsolut ttot, ccu mmaximã rrigoare...

Bazga (2), Bazgan (7), Bazgã (2), Bazgu (1), Bãzgã (1), Bâzgan (3) ºiBâzgã (3). Putem conchide cã au acelaºi mod de formare ºi provin dinspaþiul etnic românesc. Asta trebuie sã afle ºi stroieºtenii dinTransnistria!

ªi mai trebuie sã afle cã marile imperii furã în stil mare, dacãn-au aflat asta pânã acum! Ba mai mult, dupã ce au furat, falsificã prinoperaþii cosmetice ºi elaboreazã istorii false impuse prin forþã drept“adevãruri sacre!”. Tezaurul român din 1917 se aflã la Moscova pebaza unor acorduri între douã guverne aliate ºi-l mai aºteptãm ºi azi.

În faþa marilor puteri care ne furã, noi, cei mici, avem datoriasã ne apãrãm ºi sã consemnãm totul; nimic nu trebuie uitat.

Vine un timp când istoria se rescrie în coordonatele realitãþilorºi ea nu iartã. Se aflã în acest fel, cine a creat ºi cine a furat; cine amuncit ºi cine a prãdat; cine a fost vectorul rãului într-un timp dat, peun anume spaþiu.

Bucureºti, 6 martie 1997

Prof.univ.dr.ing. Nicolae P. LeonãchescuPreºedintele Societãþii Române

a Termotehnicienilor

2

Mi-l amintesc pe Basgan, deseori… Un orgolios…timid, untaciturn care ºtia sã vorbeascã printr-o ciudatã cadenþã a tãcerilor, unnedreptãþit, prea adesea, dar refuzând sã-i învinuiascã vreodatã pe ceicare-i împovãraserã anii cu nedreptãþile lor…

Mi-l amintesc, mai întâi vorbindu-mi despre sine, nu fãrã ezitãri(ºi numai dupã lungi insistenþe) ºi acceptând sã-mi vorbeascã, curenãscutã speranþã (ºi încredere parcã) în acele recunoaºteri, de re-gulã tardive, ale Timpului ºi ale Vieþii, înscrise într-un fel de ciclureparator al istoriei ºi care-i mai aflã, câteodatã, în viaþã, în modexcepþional, pe cei nedreptãþiþi ºi uitaþi. Îi plãcea sã creadã cã mult-amânata zi a reparãrii morale pe care i-ar fi datorat-o un anume timprefractar la “modalitatea Basgan” – ºi toate acele „timpuri“, la plural-,prea avide de numãr ºi colectivitate ºi prea zgârcite în aprecierea per-

V


19

- Am îîncercat oo ppiesã sstructuratã ppe uun aastfel dde ccaz, ccu aacþi-unea îîn fforaj: „„De nn-aar ffi iiubirile...”. OObsedat dde îîntrebarea ((ºi ccântecul):„Ce s-ar face fetele / De n-ar fi iubirile / Ar muri ca frunzele / Toamna,când cad brumele”. Altfel sspus: CCe nne-aam fface nnoi, ooamenii, îîn aafaramarilor nnoastre ppasiuni...

- Ar mmuri sstriviþi dde iinerþii ssufocaþi dde oobtuzitãþi, pparalizaþi ddepropriile llor iindecizii – mi-a întregit gândul Basgan...

I-am reþinut atent ultimile cuvinte, reluându-le apoi înîncheierea acelui micro-eseu, despre un creator care ajunsese sã-ºiconfirme vocaþia, tocmai prin acest refuz ferm al decãderii în con-formism, în „deja ºtiut”, în „altfel nu se poate”. Singurul drum de altfel,în ºtiinþã ca ºi în viaþã – graþie unei fundamentãri ºi interpretãri ºtiinþi-fice de demonstratã originalitate -, spre o soluþie cu adevãrat novatoareºi – referitor la Basgan – la una dintre cele mai importante realizãri aleacestui secol.

„Reconsiderând îîntregul ffenomen ººi pproces – citez, din nou,din acel prim eseu -, interpretând pprincipiul llui AArhimede ddin uunghiulaplicativ aal mmarilor aadâncimi lla ccare sse eefectueazã fforajul, eenunþând ccuo ssimplitate eextremã cceea cce lliteratura dde sspecialitate cconsfinþeºte aazidrept <<<efectul BBasgan>> ººi ppunând pprin aaceasta ttemeiul fforajului ccuprãjini mmetalice ggrele, pproporþionale, ººtiinþa mmodernã iizbuteºte ssãpãtrundã ppânã lla 99 0000 dde mmetri aadâncime! CComunicatã îîn lliniile eeigenerale, îîncã lla pprimul ccongres mmondial aal ppetrolului ((în 11933), bbreve-tatã îîn þþarã îîn 11934, iiar îîn 11937 îîn SStatele UUnite aale AAmericii, llucrarease bbucurã aazi dde ccea mmai llargã rrecunoaºtere ººtiinþificã. DDar IIon BBasgannu aavea ssã sse oopreascã nnici lla nnoua bbarierã <<<a ccelor 99 0000 ddemetri>>. PPornind dde lla pprincipiul ttransmiterii ººi ccaptãrii lla ddistanþã aaenergiei ssonice ((fundamentat dde GGeorge CConstantinescu), BBasganreuºeºte ssã aadauge vvechiului ssistem dde fforaj RRotary aavantajele ppene-traþiei vverticale aa ssistemului dde fforaj ssonic. NNoul bbrevet, îînregistrat îîncãîn 11967, îîngãduia tteoretic ppãtrunderea sspectaculoasã sspre aadâncimi ––cine aar ffi bbãnuit aacum 660 dde aani? –– dde 115 0000 dde mmetri. CCe vva uurma?ªi ccând? DDincolo ººi mmai ppresus dde oorice aavantaj eeconomic, aaceastãpãtrundere lla ffoarte mmari aadâncimi aavea ssã îîntregeascã, îîn mmod ccert,printr-oo iinformaþie aadecvatã, ddescifrãrile ppe ccare lle ssugereazã aazicercetãrile ggeomagnetice ººi ggravimetrice, sstudiul eemisiilor dde oorigineradioactivã, sseismologia mmodernã ººi –– dde cce nnu? –– vvulcanologia. SSã

- Toþi vvizionarii îîºi vverificã rriguros, îîntr-oo mmatematicã sstranie,necunoscutã nnouã, mmarile llor ppreviziuni...

Am vorbit îndelung ºi în repetate rânduri, înainte de a încre-dinþa tiparului – la 12 iulie 1975 – un prim eseu despre Basgan ºivisãrile sale – îl intitulasem Spre aadâncul PPãmântului -, un eseu pe care,recitindu-l acum, peste mai bine de douã decenii, încã îl gãsesc bin-evenit ºi actual, ºi poate chiar mai puþin încifrat decât mi-ar fi impus-o,contrar voinþei mele, ideea „forajului sonic” ºi explicarea „efectuluiBasgan”. A fost un timp, scriam, când „hãrþile ggeologice mmai eerau îîncãtributare iimprovizaþiei ººi aaproximãrii, iiar fforajul ppropriu-zzis, ppãtrundereaspre zzone bbãnuit eextractive, nnu ddepãºise –– ccel ppuþin ppânã îîn ddeceniulal ppatrulea aal ssecolului nnostru –– 22 0000 dde mmetri aadâncime!”.

- Îmi ppermiteþi ssã oo nnumesc, l-am întrebat pe Basgan << bari-era nneputinþei >>?

- Bariera iinerþiei – a preferat Basgan. Bariera iincitãrii sspredepãºiri dde ssine..

ªi, revenind la acel micro-eseu din iulie 1975... Ceea ceagravase pe atunci, pe la jumãtatea deceniului trei, insatisfacþia celorce lucrau în foraj, nu era doar palierul necorespunzãtor al celor 2 000de metri, ci dificultãþile fãrã seamãn cu care se confruntau: „pãtrun-derea ggarniturilor dde fforaj, cchiar ººi sspre aaceste aadâncimi, rrecunoscutmediocre, nnu pputea ssã eevite ggravele ddevieri dde ddirecþie ((de 115-220 ggradefaþã dde vverticalã), ppermanentele fflambãri dde ccoloanã, ppericuloaselerupturi dde pprãjini, ddistrugerea rrapidã aa ssapelor eextractive. SSe aajunseseoare –– eexistau ººi aasemenea vvoci –– lla llimita pposibilitãþilor ººtiinþei? SSeopunea îînsuºi PPãmântul aacestei GGeo-iinvestigãri ººi ssmulgeri dde ttezaurdin zzestrea dde aadânc aa zzãcãmintelor ssale? AAparatura mmodernã ccareîngãduie aazi ggeofizicienilor ººi ggeochimiºtilor ssã ddezvãluie ttainelescoarþei tterestre, ppe bbaza mmãsurãrii ddiverselor pparticularitãþi aale ccâm-pului ggravitaþional, aal îînregistrãrii ssistematice aa uunor rradiaþii ººi rreflectãride vvibraþii, aa ddetectãrii uunor pparticule rrevelatoare...încã nnu eexista. ªªichiar ddacã aar ffi eexistat, ssã aadmitem, llumea mmodernã rreclama ttot mmaiacut ººi lla mmodul ccel mmai iimperios ccu pputinþã, iintrarea îîn eexploatare aaunor nnoi ººi nnoi zzãcãminte...”. Se ajunsese astfel – cum i-am ºi spus-o,la timpul respectiv, lui Basgan – la una din acele situaþii limitã care pre-figureazã în ºtiinþã – ca ºi în artã, de altfel – premizele unei drame.

- Scrii tteatru? – m-a întrebat.

VIIVI

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Gabriel I. Năstase

20

- Am îîncercat oo ppiesã sstructuratã ppe uun aastfel dde ccaz, ccu aacþi-unea îîn fforaj: „„De nn-aar ffi iiubirile...”. OObsedat dde îîntrebarea ((ºi ccântecul):„Ce s-ar face fetele / De n-ar fi iubirile / Ar muri ca frunzele / Toamna,când cad brumele”. Altfel sspus: CCe nne-aam fface nnoi, ooamenii, îîn aafaramarilor nnoastre ppasiuni...

- Ar mmuri sstriviþi dde iinerþii ssufocaþi dde oobtuzitãþi, pparalizaþi ddepropriile llor iindecizii – mi-a întregit gândul Basgan...

I-am reþinut atent ultimile cuvinte, reluându-le apoi înîncheierea acelui micro-eseu, despre un creator care ajunsese sã-ºiconfirme vocaþia, tocmai prin acest refuz ferm al decãderii în con-formism, în „deja ºtiut”, în „altfel nu se poate”. Singurul drum de altfel,în ºtiinþã ca ºi în viaþã – graþie unei fundamentãri ºi interpretãri ºtiinþi-fice de demonstratã originalitate -, spre o soluþie cu adevãrat novatoareºi – referitor la Basgan – la una dintre cele mai importante realizãri aleacestui secol.

„Reconsiderând îîntregul ffenomen ººi pproces – citez, din nou,din acel prim eseu -, interpretând pprincipiul llui AArhimede ddin uunghiulaplicativ aal mmarilor aadâncimi lla ccare sse eefectueazã fforajul, eenunþând ccuo ssimplitate eextremã cceea cce lliteratura dde sspecialitate cconsfinþeºte aazidrept <<<efectul BBasgan>> ººi ppunând pprin aaceasta ttemeiul fforajului ccuprãjini mmetalice ggrele, pproporþionale, ººtiinþa mmodernã iizbuteºte ssãpãtrundã ppânã lla 99 0000 dde mmetri aadâncime! CComunicatã îîn lliniile eeigenerale, îîncã lla pprimul ccongres mmondial aal ppetrolului ((în 11933), bbreve-tatã îîn þþarã îîn 11934, iiar îîn 11937 îîn SStatele UUnite aale AAmericii, llucrarease bbucurã aazi dde ccea mmai llargã rrecunoaºtere ººtiinþificã. DDar IIon BBasgannu aavea ssã sse oopreascã nnici lla nnoua bbarierã <<<a ccelor 99 0000 ddemetri>>. PPornind dde lla pprincipiul ttransmiterii ººi ccaptãrii lla ddistanþã aaenergiei ssonice ((fundamentat dde GGeorge CConstantinescu), BBasganreuºeºte ssã aadauge vvechiului ssistem dde fforaj RRotary aavantajele ppene-traþiei vverticale aa ssistemului dde fforaj ssonic. NNoul bbrevet, îînregistrat îîncãîn 11967, îîngãduia tteoretic ppãtrunderea sspectaculoasã sspre aadâncimi ––cine aar ffi bbãnuit aacum 660 dde aani? –– dde 115 0000 dde mmetri. CCe vva uurma?ªi ccând? DDincolo ººi mmai ppresus dde oorice aavantaj eeconomic, aaceastãpãtrundere lla ffoarte mmari aadâncimi aavea ssã îîntregeascã, îîn mmod ccert,printr-oo iinformaþie aadecvatã, ddescifrãrile ppe ccare lle ssugereazã aazicercetãrile ggeomagnetice ººi ggravimetrice, sstudiul eemisiilor dde oorigineradioactivã, sseismologia mmodernã ººi –– dde cce nnu? –– vvulcanologia. SSã

- Toþi vvizionarii îîºi vverificã rriguros, îîntr-oo mmatematicã sstranie,necunoscutã nnouã, mmarile llor ppreviziuni...

Am vorbit îndelung ºi în repetate rânduri, înainte de a încre-dinþa tiparului – la 12 iulie 1975 – un prim eseu despre Basgan ºivisãrile sale – îl intitulasem Spre aadâncul PPãmântului -, un eseu pe care,recitindu-l acum, peste mai bine de douã decenii, încã îl gãsesc bin-evenit ºi actual, ºi poate chiar mai puþin încifrat decât mi-ar fi impus-o,contrar voinþei mele, ideea „forajului sonic” ºi explicarea „efectuluiBasgan”. A fost un timp, scriam, când „hãrþile ggeologice mmai eerau îîncãtributare iimprovizaþiei ººi aaproximãrii, iiar fforajul ppropriu-zzis, ppãtrundereaspre zzone bbãnuit eextractive, nnu ddepãºise –– ccel ppuþin ppânã îîn ddeceniulal ppatrulea aal ssecolului nnostru –– 22 0000 dde mmetri aadâncime!”.

- Îmi ppermiteþi ssã oo nnumesc, l-am întrebat pe Basgan << bari-era nneputinþei >>?

- Bariera iinerþiei – a preferat Basgan. Bariera iincitãrii sspredepãºiri dde ssine..

ªi, revenind la acel micro-eseu din iulie 1975... Ceea ceagravase pe atunci, pe la jumãtatea deceniului trei, insatisfacþia celorce lucrau în foraj, nu era doar palierul necorespunzãtor al celor 2 000de metri, ci dificultãþile fãrã seamãn cu care se confruntau: „pãtrun-derea ggarniturilor dde fforaj, cchiar ººi sspre aaceste aadâncimi, rrecunoscutmediocre, nnu pputea ssã eevite ggravele ddevieri dde ddirecþie ((de 115-220 ggradefaþã dde vverticalã), ppermanentele fflambãri dde ccoloanã, ppericuloaselerupturi dde pprãjini, ddistrugerea rrapidã aa ssapelor eextractive. SSe aajunseseoare –– eexistau ººi aasemenea vvoci –– lla llimita pposibilitãþilor ººtiinþei? SSeopunea îînsuºi PPãmântul aacestei GGeo-iinvestigãri ººi ssmulgeri dde ttezaurdin zzestrea dde aadânc aa zzãcãmintelor ssale? AAparatura mmodernã ccareîngãduie aazi ggeofizicienilor ººi ggeochimiºtilor ssã ddezvãluie ttainelescoarþei tterestre, ppe bbaza mmãsurãrii ddiverselor pparticularitãþi aale ccâm-pului ggravitaþional, aal îînregistrãrii ssistematice aa uunor rradiaþii ººi rreflectãride vvibraþii, aa ddetectãrii uunor pparticule rrevelatoare...încã nnu eexista. ªªichiar ddacã aar ffi eexistat, ssã aadmitem, llumea mmodernã rreclama ttot mmaiacut ººi lla mmodul ccel mmai iimperios ccu pputinþã, iintrarea îîn eexploatare aaunor nnoi ººi nnoi zzãcãminte...”. Se ajunsese astfel – cum i-am ºi spus-o,la timpul respectiv, lui Basgan – la una din acele situaþii limitã care pre-figureazã în ºtiinþã – ca ºi în artã, de altfel – premizele unei drame.

- Scrii tteatru? – m-a întrebat.

VIIVI

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu


21

nai, ajunsese sã înfiinþeze, împreunã cu Gogu Constantinescu,„Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii...”. Tot atunci a ajunssã predea un curs universitar despre „Rentabilitatea întreprinderilor...”la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti...ªi câte nu s-ar mai cere spuse aici despre tehnologiile ºi utilajele noi,multe din ele de extremã originalitate, pe care avea sã le propunã ºisã le realizeze în anii ’50-’70, punând în valoare, cu ajutorul lor, noizãcãminte de petrol, experimentând diferite instalaþii extractive înrocile dificile ale Dobrogei. Întrerupem, însã, prea lungul nostru„remember”...

** *

Existã azi, în sfârºit, în Municipiul Focºani, oraºul în careBasgan s-a nãscut, la 24 iunie 1902, o stradã care-i poartã numele…O sã existe cândva, presupun ºi o placã memorialã, la Iaºi… O alta –în Bucureºti: “Aici a locuit între anii … ºi anii …”. Se va institui, sãsperãm, ºi un premiu “Basgan” al Academiei Române. Dar, toate aces-te recunoaºteri tardive vor consfinþi un nume, dar vor vorbi prea puþindespre unicitatea celui ce-a fost Basgan, despre temeritatea ideilorsale ºi despre acea nedreptate a lumii care priveazã câte un cercetã-tor, ani la rând, de înseºi meritele sale.

Salut aceastã carte – sfântã iniþiativã de rememorare a uneispiritualitãþi – ºi aceastã nobilã strãdanie a unui fiu – l-am numit peinginerul Ion Basgan – de a smulge tãcerii ºi uitãrii numele pãrinteluisãu.

Bucureºti, 24 iunie 1997

Dorel Dorian

meditãm ddeci –– iinvitãm ccititorii –– lla aacest nneîntrerupt pprogres aalcunoaºterii oomeneºti ººi lla aaceastã ffascinantã ppãtrundere sspre aadânculuimitor aal PPãmântului –– ccum ssugerase GGeorge CConstantinescu, rreferi-tor lla mmeritul llui BBasgan - <<<cu uun ssimþãmânt dde mmândrie>>.

Sã revenim, însã, la admirabilul meu interlocutor din vara lui1975, le cel ce a fost Ion Basgan..

Mi-a vorbit, mi-amintesc, despre anii de ºcoalã ºi despre aceaîndârjire spiritualã pe care avea s-o deprindã în rãstimpul de viaþã, deinocenþã ºi de excepþionale acumulãri formative timp fericit petrecut laLiceul Internat din Iaºi, ºcoalã a voinþei, a perseverenþei ºi a devoþiuniifaþã de un ideal... Pentru cã nimeni nu devenea absolvent al acesteiinstituþii ºcolare fãrã a avea un ideal.

Despre plecarea sa, în 1920, la ªcoala Superioarã de Mine ºiMetalurgie din Loeben (Austria), în care s-a remarcat din nou prinpotenþialul sãu creativ, despre doctoratul sãu, mai apoi, care prefigurarevoluþionarea vechiului sistem de foraj Rotary, despre premiul „Dr.Cornel Nicoarã” al Academiei Române, din 1936, despre care aflasemceva, ºi Basgan a fost nevoit sã admitã...cã i-a fost atribuit.

Am refãcut mental, în timpul discuþiilor noastre, cei ºapte anigrei 1925-1932, anii acumulãrii unei experienþe productive, absolutdecisivã, la celebra în epocã „Steaua Românã”, o întreprindere-ºcoalãa noilor tehnologii extractive.

- Þineþi ffoarte mmult, mmi sse ppare – am încercat sã ghicesc -, laaceºti ººapte aani, ddeosebit dde ggrei, ccare ii-aau pprefaþat ppe ccei ººapte ccareaveau, cconsecutiv, ssã rrevoluþioneze fforajul...

- Sã-ii îînnoiascã – m-a corectat Basgan. Sã-ii ttransforme, ssã-iiorienteze ppe aalte ccoordonate. ÎÎn rrest... PParabola „„celor ººapte aani ggrei”,în ººtiinþã, ccel ppuþin, nnu-ii îînsoþitã nneapãrat dde oo ssuitã dde ººapte aani fferi-ciþi... ÎÎn ººtiinþã –– ttoþi ssunt ggrei!

ªi apropiindu-mã de sfârºitul rememorãrii: altceva m-a sur-prins ºi mã surprinde încã...

Basgan a fost, indiscutabil, ºi un foarte bun economist. Cu ideistrãlucite, în epocã – fie ºi neacceptate la timpul respectiv – desprecare vorbea cu reticenþã, însã, ca despre un fapt oarecare, deinevitabilã procesualitate, în pofida convingerii sale profunde cã tocmaiacele idei, reformatoare în esenþã, ar fi fost capitalul necesar al unorschimbãri de proporþii în viaþa economicã a þãrii. La numai 30-31 de

IXVIII

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Gabriel I. Năstase

22

ani, ajunsese sã înfiinþeze, împreunã cu Gogu Constantinescu,„Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii...”. Tot atunci a ajunssã predea un curs universitar despre „Rentabilitatea întreprinderilor...”la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti...ªi câte nu s-ar mai cere spuse aici despre tehnologiile ºi utilajele noi,multe din ele de extremã originalitate, pe care avea sã le propunã ºisã le realizeze în anii ’50-’70, punând în valoare, cu ajutorul lor, noizãcãminte de petrol, experimentând diferite instalaþii extractive înrocile dificile ale Dobrogei. Întrerupem, însã, prea lungul nostru„remember”...

** *

Existã azi, în sfârºit, în Municipiul Focºani, oraºul în careBasgan s-a nãscut, la 24 iunie 1902, o stradã care-i poartã numele…O sã existe cândva, presupun ºi o placã memorialã, la Iaºi… O alta –în Bucureºti: “Aici a locuit între anii … ºi anii …”. Se va institui, sãsperãm, ºi un premiu “Basgan” al Academiei Române. Dar, toate aces-te recunoaºteri tardive vor consfinþi un nume, dar vor vorbi prea puþindespre unicitatea celui ce-a fost Basgan, despre temeritatea ideilorsale ºi despre acea nedreptate a lumii care priveazã câte un cercetã-tor, ani la rând, de înseºi meritele sale.

Salut aceastã carte – sfântã iniþiativã de rememorare a uneispiritualitãþi – ºi aceastã nobilã strãdanie a unui fiu – l-am numit peinginerul Ion Basgan – de a smulge tãcerii ºi uitãrii numele pãrinteluisãu.

Bucureºti, 24 iunie 1997

Dorel Dorian

meditãm ddeci –– iinvitãm ccititorii –– lla aacest nneîntrerupt pprogres aalcunoaºterii oomeneºti ººi lla aaceastã ffascinantã ppãtrundere sspre aadânculuimitor aal PPãmântului –– ccum ssugerase GGeorge CConstantinescu, rreferi-tor lla mmeritul llui BBasgan - <<<cu uun ssimþãmânt dde mmândrie>>.

Sã revenim, însã, la admirabilul meu interlocutor din vara lui1975, le cel ce a fost Ion Basgan..

Mi-a vorbit, mi-amintesc, despre anii de ºcoalã ºi despre aceaîndârjire spiritualã pe care avea s-o deprindã în rãstimpul de viaþã, deinocenþã ºi de excepþionale acumulãri formative timp fericit petrecut laLiceul Internat din Iaºi, ºcoalã a voinþei, a perseverenþei ºi a devoþiuniifaþã de un ideal... Pentru cã nimeni nu devenea absolvent al acesteiinstituþii ºcolare fãrã a avea un ideal.

Despre plecarea sa, în 1920, la ªcoala Superioarã de Mine ºiMetalurgie din Loeben (Austria), în care s-a remarcat din nou prinpotenþialul sãu creativ, despre doctoratul sãu, mai apoi, care prefigurarevoluþionarea vechiului sistem de foraj Rotary, despre premiul „Dr.Cornel Nicoarã” al Academiei Române, din 1936, despre care aflasemceva, ºi Basgan a fost nevoit sã admitã...cã i-a fost atribuit.

Am refãcut mental, în timpul discuþiilor noastre, cei ºapte anigrei 1925-1932, anii acumulãrii unei experienþe productive, absolutdecisivã, la celebra în epocã „Steaua Românã”, o întreprindere-ºcoalãa noilor tehnologii extractive.

- Þineþi ffoarte mmult, mmi sse ppare – am încercat sã ghicesc -, laaceºti ººapte aani, ddeosebit dde ggrei, ccare ii-aau pprefaþat ppe ccei ººapte ccareaveau, cconsecutiv, ssã rrevoluþioneze fforajul...

- Sã-ii îînnoiascã – m-a corectat Basgan. Sã-ii ttransforme, ssã-iiorienteze ppe aalte ccoordonate. ÎÎn rrest... PParabola „„celor ººapte aani ggrei”,în ººtiinþã, ccel ppuþin, nnu-ii îînsoþitã nneapãrat dde oo ssuitã dde ººapte aani fferi-ciþi... ÎÎn ººtiinþã –– ttoþi ssunt ggrei!

ªi apropiindu-mã de sfârºitul rememorãrii: altceva m-a sur-prins ºi mã surprinde încã...

Basgan a fost, indiscutabil, ºi un foarte bun economist. Cu ideistrãlucite, în epocã – fie ºi neacceptate la timpul respectiv – desprecare vorbea cu reticenþã, însã, ca despre un fapt oarecare, deinevitabilã procesualitate, în pofida convingerii sale profunde cã tocmaiacele idei, reformatoare în esenþã, ar fi fost capitalul necesar al unorschimbãri de proporþii în viaþa economicã a þãrii. La numai 30-31 de

IXVIII

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu


23

24

PREFAŢĂ 3

Documentul atât de bine documentat şi valoros dedicat de dr.

ing. Gabriel I. Năstase marelui om de ştiinţă, inginerului Ion Basgan, are darul de a-mi trezi amintirile.

Am avut onoarea de a fi prezentat inginerului specialist în industria petrolieră Ion Basgan, în ianuarie 1945, în timpul fondării Cercului de Studii al Partidului Naţional Liberal, în casa Sabinei Cantacuzino, din str. C. A. Rossetti nr. 37, sediu al clubului partidului menţionat, din 27 august 1944.

Printre sutele de membri ai Partidului Naţional Liberal şi ai Tineretului Naţional Liberal, conduşi de neuitatul Mihail Fărcăşanu, erau prezenţi cei trei mari membri ai familiei Brătianu: Dinu, preşedinte al partidului, Constantin (Bebe), secretar general şi marele istoric I. I. C. Brătianu, vicepreşedintele partidului, care a ţinut cuvântarea de deschidere.

Primit cu entuziasm la aproape fiecare dintre problemele expuse, profesorul Gheorghe Brătianu a formulat noua perspectivă a doctrinei liberale, în cadrul problemelor economice. După ce s-a referit pe larg la situaţia economică de după devastatorul război al doilea mondial, profesorul Brătianu a afirmat: „ În noua situaţie a politicii economice mondiale, părerea mea este că într-o Românie pustiită şi secătuită, formula tradiţională şi istorică a partidului nostru, referitor la probleme economice: «prin noi înşine...» când a rostit această formulă audienţa a început să aplaude furtunos. Dar, continuând ideea argumentaţiei sale, eu am ştiut ceea ce el urma să spună şi cu greu m-am abţinut să râd. Când aplauzele entuziaste s-au oprit, profesorul Brătianu şi-a continuat gândul, (mai mult decât jenant)... «trebuie uitată»”.

În calitatea mea de preşedinte al Cercului de Studii al Tineretului Naţional Liberal, obişnuiam să iau parte adeseori şi la sudiile de specialitate serioase. Aproape în acelaşi timp a fost creat şi

Gabriel I. Năstase


25

Cercul Inginerilor Liberali „Vintilă Brătianu”. Cercul a fost denumit în amintirea energicului şi incoruptibilului conducător al politicii ecnomice a partidului, Vintilă Brătianu. Atunci inginerul Basgan mi-a spus că avea numeroase posibilităţi de a-şi pune cunoştinţele tehnice în slujba Partidului Liberal şi că era foarte apreciat de Vintilă Brătianu. Acesată afirmaţie mi-a fost confirmată de către socrul meu, avocatul Gheorghe Lazăr, care era şi membru al cercului economiştilor, condus de preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Referindu-mă strict la documentul prezent, îmi amintesc că la misiunea menţionată la pagina 237* de autor, eu l-am întâlnit la profesorul Grigore Vasilescu (cu care obişnuiam să joc bridge), pe inginerul Basgan, totodată eu eram şi prieten apropiat cu inginerul de construcţii civile Georgel Veniamin, care trăieşte acum la Paris. L-am întâlnit şi pe avocatul C. Dinu Popescu-Galaţi, care era membru al Asociaţiei Barei din Bruxelles şi care a murit cu mai mulţi ani în urmă. La pagina 246* a biografiei, acolo unde vine vorba despre Dinu, autorul face o extraordinară sinteză despre inginerul Ion Basgan, privind programul economic al Partidului Naţional Liberal, care era concentrat pe comerţ, sprijinit de o agricultură sănătoasă, cu obiectivul de a stinula producţia, importurile, exporturile şi industria, în caz că erau condiţii materiale şi intelectuale.

Inversarea priorităţilor de către comunişti (de fapt, o inversare firească întrucât industria grea era asbolut necesară pentru Rusia în scopul de a depăşi decalajul tehnologic catrastofal de după cel de-al doilea război mondial) a distrus România, aşa cum a făcut-o şi selectarea personalului plecând de la originea sănătoasă şi nu de la valoare.

O altă problemă de remarcat în materialul biografic bine documentat al dr. ing. Gabriel I. Năstase o constituie sublinierea inteligenţei creative a românilor din statele europene.

* Nominalizarea paginilor de către D. A. Lăzărescu a fost făcută în prefaţa lucrării Ion Basgan a Romanian Inventor, variantă în limba engleză a primei ediţii, Ion Basgan, un inventator de geniu.

26

Pornind de la începutul secolului al 18-lea – Secolul Iluminismului – pentru Europa catolică şi protestantă şi obscurantismul fanariot pentru Europa ortodoxă, vegetativă şi coruptă – toţi observatorii străini ai realităţilor româneşti, începând cu Antonio Maria di Chiaro, au fost uimiţi, unul după altul, de isteţimea poporului român, îndeosebi de deşteptăciunea sa intelectuală, care îi permite să îşi însuşească cu uşurinţă, într-o perioadă foarte scurtă de timp, orice know-how de la străini, indiferent care ar fi domeniul sau gradul de complexitate.

Acest dar special nu se poate să nu fie compromis în zilele noastre în România de mediul obscur: ideologic, birocratic, ortodox şi corupt. Totuşi, în străinătate, într-un mediu propice pentru creativitate, românii pot face miracole, chiar şi astăzi.

Lecţia este limitată: avem datoria să punem la dispoziţia românilor, situaţi din punct de vedere intelectual peste medie, toate posibilităţile disponibile, de la şcoli speciale la universităţi şi materiale de stimulare necesare. Altminteri, ei vor emigra, la fel ca şi cei 700.000 români care au emigrat între 1990-2000, din care jumătate cel puţin erau peste medie.

În bine documentata lucrare a profesorilor Alexander Hellemans şi Bryan Bunch (recent tradusă în limba română de Diana Constantinescu şi publicată de editura Orizonturi) am găsit numai doi români ca oameni de ştiinţă ai lumii: Henri Coandă şi Gogu Constantinescu.

Economiile enorme realizate prin inovaţia tehnologică excepţională, experimentată pe scară uriaşă şi datorată inginerului Ion Basgan, nu a adus profit nici pentru el, nici pentru poporul român, ci sistemului economic mondial, fie el capitalist sau comunist. Cele două sisteme opuse au două elemente comune: unul permanent, care este birocraţia coruptă (care explodează în comunism, iar în capitalism este uneori limitată) şi un alt element, experimentat între 1940-1980, care este conceptul Keyness, sintetizat în formula profund ne-liberală: folosirea totală a forţei de muncă.

Gabriel I. Năstase


27

Marele belşug obţinut de SUA între 1983-2000 se datorează foarte mult iniţiativei marelui preşedinte Ronald Reagan, sub dubla influenţă a experienţei conservatorilor lui Lady Margaret Thatcher din Marea Britanie şi cea a preşedintelui din Chile, Augusto Pinochet, care contituie înlocuirea sistemului lui Keyness cu monetarismul managerial al lui James Burnham şi Milton Friedman.

O societate, fie ea capitalistă sau comunistă, care nu îşi respectă angajamentele şi care nu încurajează în mod corect activitatea creativă şi de inovaţie a indivizilor care s-au născut în acea societate este o societate obscurantistă şi descalificantă şi, pentru a exprima mai bine ideea, este o ţară subdezvoltată. Cu alte cuvinte, societatea este blocată, înapoiată, falimentară şi regresivă.

Acesta este modul în care a fost România vreme de o jumătate de veac şi cu greu am putut să vedem că există intenţia de a ieşi din întunericul şi mlaştina în care a ajuns în comunism.

Şi totuşi o societate americană, care nu înţelege să îşi îndeplinească angajamentele, pe cele mai elementare dintre ele, faţă de oameni creativi şi faţă de indivizi creativi, care lucrează pentru această societate, are aceeaşi umbră ciudată.

Senator D. A. Lăzărescu Bucureşti, 21 iulie 2000

Gabriel I. Năstase

28

PREFAŢĂ 4 Petrolul sau „aurul negru” cum este uneori evocat metaforic cu intenţia de a-i accentua valoarea şi culoarea, este în stare să zămislească o lume minunată dar şi una a patimilor, agresiunii şi a nedreptăţii. De peste o sută de ani asistăm sau suntem direct implicaţi într-un război cu petrolul care a cuprins şi a „mişcat” Planeta. Această resursă zămislită de adâncurile Planetei, a devenit în timp indispensabilă pentru umanitate un autentic „nervum rerum” al civilizaţiei contemporane. După 1901, politica lumii a început să aibă mirosul, culoarea şi valoarea „aurului negru”, întrucât toţi cei care au posedat sau posedă petrol – indivizi, societăţi, state şi naţiuni – au fost consideraţi sau sunt apreciaţi ca fiind interlocutori valabili în decizii politico-economice cu profunde consecinţe pentru viitorul dezvoltării economico-financiară, socială, militară şi culturală a celor care posedă această resursă. O asemenea îngemănare de idei, oricât ar fi de patetică nu este întru totul greşită. Într-adevăr petrolul este un „personaj” cu două feţe, una prietenoasă, cealaltă ameninţătoare. Şi etapa pe care o traversează omenirea în acest mileniu confirmă cele în faţa căruia s-au posternat atunci, adoratori ai fântânilor focului veşnic cel ridicat în slăvi de economişti care evaluează puterea, după numărul barililor extraşi, cumpăraţi sau vânduţi, transportaţi şi rafinaţi. Chipul mizeriei este acela pe care îl blestemă victimele focului grecesc, ale tancurilor şi avioanelor de bombardament, acela pe care îl denunţă sociologii, în numele luptei împotriva poluării fizice şi morale. Rămâne de necontestat că el este o marfă politică şi nu un produs comercial. Petrolul dormea în adâncul pământului iar importanţa lui era prea puţin cunoscută şi încă nu-l făcuse să fie considerat un factor dinamizator în declanşarea avalanşei de tratate coloniale. Se poate afirma astfel cu certitudine, că petrolul a contribuit la schimbarea desfăşurării războaielor, deschizând o nouă dimensiune a strategiei militare terestre şi aeriene, la suprafaţă şi în adâncul mărilor şi oceanelor. Concentrarea resurselor petroliere cunoscute în perioada antebelică doar în câteva zone, le plasa pe acestea pe lista de priorităţi militare şi politice a ţărilor industrializate care nu posedau pe teritoriile


29

lor asemenea resurse. Acest aspect era valabil în condiţiile de atunci doar pentru ţările din vestul Europei şi Japonia. Astfel aceste zone, respectiv emisferele occidentale (SUA, Mexic, Venezuela, Trinidad, Columbia şi Ecuador), Orientul Apropiat, URSS şi România (singura ţară exportatoare de petrol din Europa) au cunoscut o deosebită importanţă pentru întregul sistem ale relaţiilor internaţionale fiind subiect şi obiect al luptei marilor puteri pentru dominaţie şi împărţire a sferelor de influenţă. Începând cu anul 1857, specialişti români, conştientizând valoarea economică şi politică a acestei resurse, şi-au concentrat eforturile pentru identificarea zonelor unde s-ar putea afla noi terenuri petroliere în descoperirea şi ulterior prelucrarea petrolului. Astfel ca un prim rezultat al acestor eforturi, România realiza trei premiere mondiale:

- a fost prima ţară din lume cu o producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile internaţionale – 275 tone;

- a construit prima rafinărie din lume la Ploieşti, pusă în funcţiune la 1 aprilie 1857;

- Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant.

Aceste performanţe realizate într-un timp record au fost posibile datorită experienţei îndelungate în practica exploatării şi folosirii ţiţeiului şi a cărui început este datat încă din sec. I. IH.

Perioada interbelică aduce numeroase personalităţi ale ştiinţei şi tehnicii româneşti în prim planul preocupărilor privind activităţile din domeniile geologiei petroliere, a forajului şi al extracţiei ţiţeiului.

Astfel menţionez succint că în domeniul geologiei petroliere se remarcă în mod cu totul deosebit Ludovic Mrazec care a creat un grup de colaboratori apropiaţi ca: Sava Atanasiu, Ion Popescu-Voiteşti, Ion Atanasiu, George Macovei, Valeriu Patriciu, etc.

Iar în domeniul forajului sondelor (ţiţei şi gaze) s-a remarcat ca inventator şi specialist dr. ing. Ion Ştefan Basgan (1902 – 1980).

Eminent cercetător şi practician, autor a numeroase studii de specialitate din domeniul forajului sondelor, Ion Şt. Basgan a brevetat încă din 1934 atât în România cât şi în SUA, pornind de la teoria sonicităţii a savantului şi prietenului său românul George (Gogu) Constantinescu, o metodă pentru îmbunătăţirea forajului rotativ care a luat în calcul presiunea hidrostatică şi transmiterea energiei sonice la distanţă prin utilizarea prăjinilor grele în foraj prin rotaţie percutantă.

Gabriel I. Năstase

30

Metoda a devenit în timp de notorietate mondială şi a permis să se obţină sporirea cantităţilor de ţiţei extras.

Un alt domeniu de mare importanţă care l-a preocupat pe Ion Şt. Basgan a fost cel al forajului necesar alimentării cu apă. Contribuţiile sale în acest domeniu se regăsesc în studiile pe care le-a făcut precum şi în lucrările de foraj executate de acesta. Aspecte ale acestei importante activităţi şi multe alte preocupări ale inventatorului sunt descrise cu talent şi pasiune de Conf. univ. dr. ing./ec. Gabriel I. Năstase în lucrarea „Ion Basgan – Un inventator de geniu”, lucrare apărută în Editura „RAPANA” (devenită ulterior Editura Ion Basgan), Bucureşti 1997.

Presa, radioul, posturile de televiziune, toate mijloacele mass-media, au relatat în emisiunile lor, cu lux de amănunte, nedreptăţile pe care le-au înfruntat unii oameni de ştiinţă români, a căror contribuţii originale au permis rezolvarea problemelor majore cu care se confrunta umanitatea. Situaţiile cele mai revoltătoare sunt cele care, au vizat omisiunea acestora de la acordarea înaltelor distincţii, inclusiv Premiul Nobel.

Printre aceştia se numără şi dr. ing. Ion Şt. Basgan cel care a realizat pentru prima oară forajul de mare adâncime, şi care a permis în premieră mondială dezvoltarea actuală a extracţiei petrolului în lume.

Astfel, într-un articol intitulat „Un incident regretabil” apărut în anul 2003 se relatează pe larg despre nedreptatea făcută profesorului român Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, în anul 1921, căruia nu i s-a acordat Premiul Nobel. Acesta avea să fie atribuit farmacologilor canadieni F.G. Banting şi C.H. Best, care în realitate preluaseră în mod dubios rezultatele lucrărilor savantului român. Astfel, lui Nicolae Paulescu, care se străduise zeci de ani pentru a elucida mecanismele fiziologice care provocau diabetul, realizând şi modul de combatere a bolii, printr-o substanţă denumită de el «pancreanina», iar de cei doi canadieni, «insulina», avea să i se recunoască peste timp, post mortem, meritele sale profesionale. De fapt, nu este sigurul român căruia i s-a făcut această nedreptate. Lista este extrem de lungă, de aceea, în contextul acestei monografii despre Ion Şt. Basgan, voi cita doar o mică parte din conţinutul ei, încercând să evidenţiez uriaşa nedreptate care li s-a făcut acestor creatori români, prin omiterea lor de la acordarea Premiului Nobel.

Dumitru Pompeiu (1873 – 1954) este savantul care a pus bazele „teoriei funcţiilor” în matematică, fapt ce-i poartă de altfel


31

numele. El este reprezentantul de frunte al unei generaţii de matematicieni români ale căror lucrări au contribuit la dezvoltarea ştiinţei, inclusiv la elaborarea calculelor referitoare la zborurile cosmice. Contemporani cu ilustrul matematician au fost şi alte personalităţi din domeniu: Traian Lalescu, Simion Stoilov, Florin Vasilescu, Ernest Abason, Gr. C. Moisil, Octav Onicescu, Nicolae Teodorescu. În fizică se remarcă: profesorul C. Miculescu (1863 – 1937), cel care a determinat valoarea „Q” a caloriei, devenită constanta fundamentală a termodinamicii; Dragomir Hurmuzescu (1865 – 1954), descoperitorul proprietăţilor razelor Roentgen; N. Vasilescu – Karpen (1870 – 1964), autorul a numeroase teorii ale fenomenelor fizice, omologate de ştiinţă; Ştefan Procopiu (1890 – 1972), descoperitorul magnetoului şi a unui fenomen din fizica luminii care-i poartă numele; Al. Proca (1897 – 1955), ale cărui ecuaţii cu numele său, sunt utilizate azi în fizica relativistă, teoria particulelor elementare etc; Ştefania Mărăcineanu (1882 – 1944), descoperitoarea fenomenului de radioactivitate artificială în anul 1924; Horia Hulubei (1896 – 1972), creatorul unor tipuri de celule fotoelectrice; Eugen Bădărău (1887 – 1975), descoperitorul ionilor negativi din oxigen şi hidrogen. În chimie: dr. Lazăr Edeleanu (1861 – 1941) este inventatorul procedeului de rafinare a petrolului; C.V. Gheorghiu (1895 – 1956) a creat compuşi chimici cu acţiune antituberculoasă; Gh. Spacu (1883 – 1955) a pus bazele Şcolii de Chimie Analitică pe plan mondial; Dan Rădulescu (1884 – 1969) este autorul teoriei rezonatorilor electronici de ansamblu; Eugen Angelescu (1896 – 1968) a descoperit fenomenul chimic ce-i poartă numele; C. D. Neniţescu (1902 – 1970) a dat numele unor reacţii chimice şi a unor hidrocarburi. În biologie: Ion Athanasiu (1868 – 1926) este recunoscut ca pionier al fiziologiei experimentale şi electrofiziologiei; Dimitrie Călugăreanu (1868 – 1937) este apreciat ca precursor al cosmofiziologiei; E.N. Botezat (1871–1964) descoperă terminaţiile nervoase din corpusculii tactili; Gr. Antipa (1867–1944) este considerat precursorul limnologiei şi al oceanologiei; Emil Racoviţă (1868 – 1947) este creatorul speologiei; Haralambie Vasiliu (1880 – 1954) descoperă coloana spiralată a moleculelor substanţei vieţii; E. C. Teodorescu (1866 – 1949), cel care a explicat primul relaţia plantă – lumină şi plantă – temperatură. În medicină: Victor Babeş (1854 – 1926) este descoperitorul a peste 50 de germeni patogeni, realizatorul tratamentului pasteurian al turbării, pionier al seroterapiei şi antibioterapiei, promotor al multor concepţii ştiinţifice; Ioan Cantacuzino (1868 – 1934) a descoperit imunitatea de contact şi a creat

Gabriel I. Năstase

32

filmul ştiinţific; Toma Ionescu (1860 – 1926), creatorul rahianestezie Nicolae Hortolomei (1915 – 1961), promotorul chirurgiei cardiace; Constantin Levaditi (1874 – 1953), precursorul microbiologiei şi al preparării vaccinului antipoliomielitic; Daniel Danielopolu (1884 – 1955), cel care a preconizat tratamentul miocarditei; Ana Aslan (1897–1986) descoperitoarea vitaminei H şi creatoarea geriatriei; Al. D. Rădulescu (1886–1979), pionierul grefelor şi transplanturilor osoase. În cibernetică: Daniel Danielopolu propune încă din 1923 circuitele cibernetice; Ştefan Odobleja (1902 – 1978), realizează practic cibernetica, fiind considerat alături de Ampére din punct de vedere al valorii profesionale, ca şi creator al inteligenţei artificiale. În tehnică: Andrei Drăgulescu (1889 – 1964) inventează forajul rotativ al sondelor; Ion Şt. Basgan (1902 – 1980) realizează forajul de mare adâncime; Anghel Saligny (1854 – 1925) primul utilizator al betonului armat şi creator al prefabricatelor în construcţii; Traian Vuia (1872 – 1950), inventatorul avionului modern; Henri Coandă (1886 – 1972), creatorul avionului cu reacţie turbopropulsor, al aerodinei lenticulare (farfuria zburătoare), descoperitorul efectului aerodinamic, ce-i poartă numele; Gheorghe de Bothezat (1883 – 1940), creatorul elicopterului modern şi al teoriei generale a elicei propulsive a elicopterului; Filip Mihail (1896 – 1962), inventatorul „aripei zburătoare” şi al avionului cu decolare verticală; Anastase Dragomir (1896 – 1966), creatorul cabinei catapultabile; Hermann Oberth (1894 – 1974) inventatorul rachetei balistice şi descoperitorul efectului fizic, ce-i poartă numele; Elie Carafoli, creatorul aripei „delta” al avioanelor cu reacţie, etc.

x x x

Trece un timp foarte îndelungat până când reuşesc ca fiul

inventatorului de geniu Ion Şt. Basgan, să poată să-mi pună la dispoziţie „tezaurul” de date şi de documente rămase de la marele creator. În pod, prin diferite zone ale casei numai de el ştiute, găsea mereu noi şi noi documente care îmi ofereau o imagine a spectrului său de preocupări în domeniile ştiinţei, tehnicii, politicii şi economiei.

După instalarea la putere a regimului comunist, viaţa lui Ion Şt. Basgan a fost deseori perturbată de curiozitatea „organelor” de securitate şi nu numai.

Toţi îşi doreau un singur lucru: să intre în posesia documentelor aflate în proprietatea ilustrului inventator român, cu scopul de a le folosi în interesul lor sau a altor grupuri.


33

De fiecare dată, Ion Şt. Basgan a reuşit cu abilitate, inteligenţă şi diplomaţie să-şi protejeze propria-i persoană, familia, prietenii şi realizările sale.

Savantul Ion Şt. Basgan a moştenit inteligenţa, abilitatea şi patriotismul înaintaşilor săi vrânceni.

Vrâncenii au fost şi sunt o prezenţă activă în ştiinţă şi tehnică, dovadă că în prezent în cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură al României – Academia Română - îşi desfăşoară activitatea un număr important de membri de pe meleagurile mioritice ale Vrancei şi unde ar fi dorit să activeze şi Ion Şt. Basgan. În acest sens aş enumera numai câţiva academicieni vrânceni care îşi aduc o contribuţie însemnată la dezvoltarea continuă a ştiinţei şi culturii româneşti: Valeriu Cotea, Constantin C. Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, Tudorel Postolache, George Bărănescu, etc.

Lecturez cu mare atenţie o parte din însemnările cuprinse în „Jurnalul” lui Ion Şt. Basgan şi descopăr gama de preocupări cotidiene începând cu acele note referitoare la reuniunile de familie pe care le organiza şi unde erau invitate şi personalităţi de frunte din domeniile cultură şi ştiinţă. Prezenţa acestora îmbogăţeau viaţa spirituală a familiei, păstrând totodată esenţa unei atmosfere de suflet pe care învăţase s-o promoveze de la tatăl său, înţeleptul preot, care s-a bucurat întotdeauna de stima şi respectul enoriaşilor care îi frecventau lăcaşul de cult din Focşani.

Când am fost rugat de Preşedintele Fundaţiei ”Ion Şt. Basgan” să contactez conducerea Judeţeană din Vrancea pentru a sprijini Fundaţia în demersurile sale de a organiza diverse activităţi, şi unde de altfel am găsit un sprijin deosebit, am discutat şi cu foştii vecini ai tatălui inventatorului, preotul ortodox Ştefan Basgan, sfetnic de zi cu zi, al celor care veneau la biserică să-şi deschidă sufletele în faţa acestui om care le-a întins întotdeauna o mână de ajutor, şi le-a oferit cu sinceritate un sfat, o îndrumare. În prezent strada pe care a copilărit şi a locuit Ion Şt, Basgan, precum şi Şcoala Generală nr.2 din Focşani unde inventatorul român a urmat cursurile primare, desluşind tainele alfabetului, îi poartă numele. În faţa acestei monumentale şcoli, bustul lui Ion Ştefan Basgan, a reuşit să dea un plus de frumuseţe şi atracţie turistică. Deseori în jurul bustului se desfăşoară lecţii de istorie a căror tematică include şi aspecte privind locul şi rolul pe care l-a avut acest fiu al Vrancei, atât în extracţia de petrol cât şi în descoperirea unor izvoare de apă atât de necesară pentru dezvoltarea comunităţii.

Gabriel I. Năstase

34

Tot prin grija Fundaţiei „Ion Basgan” au fost lansate în premieră pe ţară lucrări ale academicienilor români (cu prilejul zilelor oraşului Focşani) din care subliniem monumentala lucrare, unicat în România, „Societatea Civilă” a cărui autor este academicianul Vasile Stănescu, directorul Fundaţiei Jaques Elias.

Cu prilejul documentării pe care am desfăşurat-o de-a lungul anilor cu intenţia de a cunoaşte cât mai multe despre personalitatea acestui om de ştiinţă român, am aflat şi părerile unor specialişti din diferite domenii, care l-au cunoscut personal pe Ion şt. Basgan. Iată de exemplu ce mi-a relatat prof. dr. ing. Dan Ionescu - Siseşti fiul fondatorului agriculturii româneşti, care era o prezenţă permanentă la reuniunile de familie: „din anul 1950 întâlnirile noastre la familia inginerului petrolist Ion Basgan din strada Cernica nr. 4, se constituiau în seri de neuitat, încărcate de voie bună, dans, poezie şi discuţii ştiinţifice despre tot ce-i nou la zi”.

„Eu – ne spune prof. univ. dr. ing. Alexandru Măruţă – consider un eveniment deosebit întâlnirea cu Ion Şt. Basgan. Aceasta se întâmpla într-o zi a anului 1959, când ne-am întâlnit la Ministerul Agriculturii .În acea seară, cu o răbdare îngerească el, Ion Şt. Basgan acorda consultaţii de specialitate celor care veneau din ţară, indiferent de ora la care aceştia puteau ajunge la el. Era tare târziu şi totuşi Ion Şt. Basgan a avut puterea să-mi prezinte cercetările cele mai noi pe care le-a întreprins şi le întreprindea în domeniul la care ştiam că lucrează de mult timp şi unde se confrunta cu numeroase greutăţi”.

„Într-o vizită pe care i-am făcut-o creatorului sonicităţii omul de ştiinţă, renumitul inventator român George (Gogu) Constantinescu, i-am cunoscut pe ministrul Hossu care era însoţit de dr. ing. Ion Şt. Basgan, acad. Matei Marinescu, profesorii Dimitrie Leonida, Dumitru Cioc şi împreună cu aceştia ne-am deplasat la I.S.C.H spre a verifica aplicarea sonicităţii în domeniul extracţiei de foraj. Concluzia savantului George Constantinescu, avea să ne uluiască pe toţi, citez din memorie <Nu mă aşteptam să găsesc în România asemenea cercetători de profunzime în domeniul sonicităţii>”.

Acad. Vasile Stănescu directorul cunoscutei Fundaţii Elias îşi reaminteşte de întâlnirile sale cu Ion Şt. Basgan, la Editura Ştiinţifică, unde era într-o permanentă documentare în legătură cu tot ce era nou în literatura ştiinţifică, dornic de a-şi completa mereu cunoştinţele pe care le aduce fiecare apariţie editorială. „M-am întâlnit apoi cu dânsul în numeroase locuri, dar cea mai puternică amintire pe care o păstrez este întâlnirea din anul 1967 la Milano, unde mă opreşte pe stradă şi-


35

mi spune următoarele: Am primit un telefon după masă de la primul ministru al Italiei prin care mă anunţă că ţine şi el să participe la o reuniune unde se discută problema brevetului meu de invenţie. Răspunsul a fost că <nu am cu ce să mă îmbrac>. M-a întrebat atunci ce număr port la pantofi şi ce cred eu despre această invitaţie. Am aflat apoi că după ce i-a spus primului ministru italian că nu are cu ce să se îmbrace, a primit acasă un smoching, cămaşă, ciorapi, etc. Ulterior, Ion Basgan a înţeles că această întâlnire a fost provocată de o încercare a unei companii italiene care dorea să intre în posesia brevetului.

Pentru mine dr. ing. Ion Şt. Basgan reprezintă un caracter dârz – rar mi-a fost dat să întâlnesc un asemenea om - cu o poziţie verticală în virtutea unor ameninţări care-l pândeau, întrucât interesele marilor trusturi de avocaţi din diferite zone ale lumii Germania, Italia, Israel, SUA, vizau eventualele comisioane de zeci de milioane de dolari, pe care visau să le încaseze”.

Exista o permanentă încercare, o presiune uriaşă din partea marilor companii de a intra în posesia documentaţiei pe care o deţinea Ion Şt. Basgan, însă toate tentativele în acest sens au eşuat. Totodată îmi vorbea despre meritele cu totul remarcabile a marelui inventator român Gogu Constantinescu, cel care îl acceptase pe Ion Şt. Basgan ca şi colaborator al său, afirmând: <Consider o datorie de onoare, o datorie morală reconsiderarea numelui acestui inventator român recunoscut în întreaga lume, prin: înfiinţarea unui muzeu, care să-i poarte numele, acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem a oraşului Bucureşti, unde şi-a petrecut o parte din viaţă şi nu în ultimul rând membru de onoare post-mortem al Academiei Române>”.

„În ultimii ani am purtat numeroase discuţii cu fiul său – Ion Şt. Basgan - privind modul cum trebuie să-şi desfăşoare activitatea o fundaţie, ţinând seama de experienţa pe care am acumulat-o de Fundaţia Jaques Elias. Cu acest prilej am constatat din partea lui un interes deosebit pentru ca testamentul moral lăsat de tatăl său, Ion Şt. Basgan să fie respectat întocmai. Ceea ce s-a realizat până în prezent, inclusiv acordarea titlului de membru de onoare post – mortem al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, confirmă faptul că Fundaţia „Ion. Basgan” reprezentată de dr. ing. Ion I. Basgan – Preşedinte, îşi onorează misiunea pe care şi-a asumat-o”.

Mă aflam la cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură a ţării noastre. Este vorba de Academia Română unde printre participanţi l-am întâlnit pe ing. Mihail Florescu, fost ministru al Chimiei şi membru al acestui

Gabriel I. Năstase

36

înalt for. Având o întrevedere la el acasă, dumnealui mi l-a descris pe ing. dr. Ion Basgan ca fiind un partener important de discuţie în legătură cu tema brevetului de invenţie care era aplicat atât în SUA cât şi în ţara noastră, fapt pentru care România era mândră cu acest inventator.

Fostul ministru aprecia în mod deosebit invenţia lui Ion Şt. Basgan întrucât acesta stârnise atâta interes marilor societăţi petroliere din străinătate care doreau pe orice cale să-şi însuşească această invenţie.

„Tot el îmi spunea vorbind în şoaptă că l-a înfruntat pe conducătorul statului de atunci, care de asemenea aprecia în mod deosebit valoarea lucrărilor sale oferindu-se să-i acorde sprijinul pentru valorificarea invenţiei. Începuse să circule tot soiul de vorbe cu privire la fosta apartenenţa politică a lui Ion Şt. Basgan şi astfel lucrurile au intrat într-un stadiu de aşteptare, recomandându-mi-se să iau eu toate măsurile astfel ca brevetul să fie folosit în interesul României. În acest scop m-am sprijinit şi de organele de stat abilitate pentru ca invenţia să fie bine protejată..

Continuând dialogul el m-a informat că în drumurile sale peste hotare, în contactele pe care le-a avut cu conducătorii marilor societăţi petroliere, printre subiectele discutate, cele mai interesate erau cele despre brevet, întrucât marile firme doreau să intre în posesia brevetului lui pentru a-l aplica cu scopul de a spori producţia de petrol”.

Înainte de a reintra sub cupola Academiei Române distinsul meu interlocutor (astăzi dispărut dintre noi) mi-a făcut un semn cu mâinile şi a rostit plin de jenă: „Dacă totul ar fi depins de mine, atunci totul ar fi fost în regulă. Ştiţi doar ca şi mine cine dictează, dar eu sunt optimist”. Politicul încă îşi spune cuvântul.

De asemenea numeroşi membrii ai Academiei Române pe care i-am cunoscut: Mircea Maliţa, Victor Sahini, Dorel Zugrăvescu – ginerele reputatului om de ştiinţă, unul dintre cei mai mari specialişti din domeniul geologiei, membru a numeroase academii din lume, Sabba Ştefănescu – când îşi reamintesc de inventatorul de geniu Ion Şt. Basgan aceştia afirmă că numele ilustrului savant trebuie să fie admis în panteonul ştiinţei româneşti şi universale.

De altfel la festivităţile de decernare a înaltelor distincţii acordate de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, academicianul Dorel Zugrăvescu, directorul Institutului de Geologie a Academiei Române (care l-a propus pe Ion Şt. Basgan ca membru de onoare al acestei prestigioase instituţii) a afirmat că această instituţie se


37

îmbogăţeşte cu o personalitate remarcabilă ce face cinste ştiinţei mondiale iar Fundaţia „Ion Basgan” înfiinţată de fiul său constituie un exemplu de respectare a testamentului moral al părintelui său.

Totodată distinsul profesor Dorel Zugrăvescu a subliniat în mod special participarea Fundaţiei „Ion Basgan” la Olimpiada de istorie din Focşani, la eforturile depuse pentru întocmirea documentaţiei înaintate la AOŞ – R pentru rezolvarea unei regretabile omisiuni privind savantul dr. Lazăr Edeleanu deschizător de drumuri în petrochimia românească şi mondială, care a realizat peste 200 brevete de invenţie aplicate pe plan mondial. De asemenea au fost scoase în relief acţiunile întreprinse pentru sprijinirea căminelor de bătrâni, a lăcaşurilor de cult, a unor manifestări cu profund caracter istoric, a sponsorizării unor lucrări valoroase realizate de scriitori români.

Fiind originar din Focşani, oraş care s-a aflat în vecinătatea frontului celui de-al doilea război mondial, unde s-au desfăşurat marile bătălii înscrise cu litere de aur în istoria poporului român (Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz) şi unde ostaşii români au dat dovadă de un eroism fără precedent reuşind să alunge armata de cotropitori nemţi, Ion Şt. Basgan a demonstrat că şi el este unul dintre eroii acestor meleaguri care au „luptat” cu hotărâre pe „frontul” cercetării şi inventicii româneşti.

Nu şi-a uitat nici o clipă obârşia, familia din care provenea iar educaţia patriotică pe care a primit-o în familie, l-au însoţit până la sfârşitul vieţii.

Continuu să răsfoiesc jurnalul de însemnări zilnice ale marelui inventator şi reiterez întâlnirile sale, puse în slujba cunoaşterii, prin contactele spirituale pe care le-a avut cu numeroase personalităţi care s-au remarcat, prin întreaga lor activitate şi care s-au dedicat culturii, tehnicii şi ştiinţei româneşti: N. Iorga, L. Mrazec, Vasilescu Carpen, Virgil Madgearu, Prof. Abeţeş, George Constantinescu, Tudor Drăgan, ing. Ion Iliescu, Nicolae Cajal, George Macovescu, Remus Răduleţ, Alex. Boabă, Gh. Gaston Marin, Emil Drăgănescu, M. Stănescu, Alex. Bârlădeanu, Costin Murgescu, etc.

Haralambie Lerea Bucureşti, 01 decembrie 2004

ION ŞT. BASGAN- Un inventator român pentru eternitate

39

REPERE ÎN TIMP

Scurtă istorie a industriei petroliere din România

Industria petrolieră din România, ca ramură dominantă în economia naţională, are o veche tradiţie în exploatarea şi prelucrarea petrolului încă din anul 1857. În acest domeniu, de-a lungul timpului România s-a aflat permanent în ierarhia ţărilor cu veche tradiţie. Încă din anul 1857, România realiza trei premiere petroliere mondiale care aveau să deschidă o nouă eră fără de care progresul omenirii nu ar fi fost posibil:

1. prima ţară din lume cu producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile internaţionale – 275 tone;

2. prima rafinărie din lume, construită la Ploieşti şi intrată în funcţiune în acelaşi an; 3. Bucureştiul, primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant, la 1 aprilie 1857. Aceste performanţe obţinute de petroliştii români erau rezultatul unei experienţe îndelungate în practica exploatării şi folosirii ţiţeiului, a cărui început este datat încă din sec. I d.H. Descoperirile din domeniul ştiinţei şi tehnicii din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea vor permite promovarea folosirii ţiţeiului cu principală substanţă energetică. Ca urmare, ţiţeiul va înlocui într-o proporţie semnificativă cărbunele, permiţând numeroase facilităţi în obţinerea de performanţe considerabile în maşinismul industrial, în producerea energiei, a transporturilor şi în perfecţionarea mijloacelor de purtare a războiului modern. Anul 1857 poate fi considerat, momentul în care specialiştii din domeniul petrolier acumulaseră o experienţă care o concura pe a celor cu tradiţie în domeniu dar şi cu o civilizaţie modernă. În acest context, trebuie să amintim faptul că anonimi români reuşiseră să sape manual puţuri de peste 2500 m adâncime iar ţiţeiul românesc sub formă de păcură pătrunsese de mult în ţările Europei. Totodată, încă de la începutul celei de-a doua jumătăţi a sec. al XIX-lea, alături de păcură,

40

petrolul lampant românesc era folosit pentru iluminat în unele ţări din Europa Centrală şi Occidentală. De asemenea, România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină încă din anul 1900. Aceste performanţe obţinute aveau ca origine perseverenţa şi inteligenţa pionierilor industriei petroliere româneşti. Astfel, în anul 1861, la doi ani de la inventare, a fost folosită prima sondă mecanică la Mosoarele, lângă Tg. Ocna. După această dată, sute de asemenea instalaţii perforau dealurile încărcate de istorie ale Buştenilor, Colibaşilor, Arbănaşilor, Băicoiului şi Morenilor. Această activitate intensă era şi rezultatul unei susţinute activităţi de cercetare geologică reprezentată iniţial de Cobălcescu – 1867, iar ulterior continuată de iluştrii geologi care s-au implicat în realizarea unui nou sistem organizat de exploatare – Biroul Geologic al României (1882), fondat de Gregoriu Ştefănescu şi Grigore Cobălcescu şi a Institutului Geologic al României (1907), în frunte cu Ludovic Mrazec. De menţionat faptul că în anturajul profesional al acestui savant s-au aflat o serie de eminenţi geologi români: Gh. Munteanu Murgoci, Ion Popescu – Voineşti, Ion Atanasiu, George Macovei etc. Studiile acestora au permis să se întocmească prima hartă a zăcămintelor petrolifere româneşti (1905) şi care conţinea şi terenuri petroliere din zona subcarpatică a Olteniei. Confruntat cu o acută criză de capital autohton, în anul 1985 prin Legea Minelor s-a permis intrarea capitalului străin în România. Ca urmare, apar primele mari societăţi petroliere reprezentante ale capitalului unor mari bănci sau trusturi transnaţionale germane, franceze, austriece, italiene, belgiene:

- Steaua Română – 1904; - Româno – Americană – 1904; - Vega – 1905; - Concordia – 1907; - Astra Română – 1910; În timp, datorită concurenţei dar şi a performanţelor pe care le

vor obţine în domeniul exploatării, prelucrării şi comercializării petrolului, se vor detaşa Societatea Româno – Americană a lui Standard Oil şi Astra Română a lui Royal Dutch Shell.

În anul 1914 aceste două trusturi transnaţionale erau reprezentate de 104 societăţi petroliere.

Gabriel I. Năstase


41

Prezenţa acestora avea să impulsioneze creşterea producţiei româneşti de petrol de la 275 tone în 1857 la 15.900 tone în 1880.

Ceea ce trebuie menţionat este faptul că în anul 1880, România şi SUA erau prezente în statisticile ţărilor producătoare de petrol.

În timp ca rezultat al intensificării activităţii de foraj şi al punerii în exploatare a sondelor forate, producţia de petrol avea să crească spectaculos. Astfel: în anul 1900 producţia de petrol va creşte la 250.000 tone; în 1909 la 1.297.257 tone iar în anul 1914 la 1.783.947 tone.

În anul 1914, s-au aflat în foraj 178 de sonde, 667 de sonde erau în producţie şi 467 fuseseră abandonate. Perimetrele după care s-au obţinut aceste rezultate au fost cele din Districtul Prahova (Cîmpina, Buştenari – Călineţ, Chiciura, Bordeni – Recea, Runcu, Scorţeni, Ţintea, Băicoi, Filipeşti de Pădure, Matiţa – Păcureşti etc, în total 121 localităţi);

- Districtul Buzău, (Sărata, Arbănaşi, Berca etc., în totalul de 9 localităţi);

- Districtul Dâmboviţa, într-un număr de 43 de localităţi, printre care cele mai importante erau: Moreni, Gura Ocniţei, Colibaşi, Glodeni, Doiceşti, Ochiuri - răzvad etc.

- Districtul Bacău, într-un număr de 14 localităţi, printre care Moineşti, Solonţi, Zemeş, Teţcani, Tazlău, Ariniş etc. (Monitorul Petrolului Românesc, 1915, p. 170 – 179) De menţionat că întreaga producţie de ţiţei a anului 1914 (1.783.947 tone) a fost prelucrată în ţară într-un număr de 68 rafinării mari, mijlocii şi mici, amplasate în judeţele Prahova, Bacău, Dâmboviţa, Constanţa, Putna, Ilfov, Covârlui, Buzău, Neamţ, Brăila, Giurgiu şi Râmnicu Sărat. Din cele 68 rafinării, doar 16 dintre ele (Steaua Română, Astra Română, Româno-Americană, Aquila, Franco-Română, Orion, Columbia, Frăţia, Băneasa, Predingher, Noris, Roum Cons şi Saturn) deţineau majoritatea în procesul prelucrării, respectiv 97%. Produsele cele mai solicitate de piaţă erau benzina, petrolul lampant şi uleiurile minerale (Monitorul Petrolului Românesc, 1915, p.132-133 şi p. 269). Totodată în această perioadă s-au rezolvat şi problemele legate de depozitarea şi transportul ţiţeiului. Evoluţia acestui domeniu pleacă iniţial de la primele rezervoare din lemn îngropate în pământ şi continuă cu construcţia rezervoarelor metalice şi a amenajărilor petroliere portuare la: Brăila, Giurgiu şi Constanţa. Din 1903 s-au elaborat

42

primele studii pentru construirea conductelor de petrol din districtul Prahova, la Dunăre şi Marea Neagră. Prima conductă a cărui traseu a fost fixat de ing. Anghel Saligny, Băicoi – Ploieşti – Buzău – Hagieni – Cernavodă – Constanţa, avea o lungime de 290,4 km. Lucrarea a rămas neterminată la începutul primului război mondial dar a continuat după terminarea acestuia şi a fost dată în funcţiune la 31 septembrie 1919. În octombrie 1919 avea să se realizeze primul transport de petrol lampant prin pomparea unei cantităţi de 1000 de vagoane solicitată de către Societatea Standard Oil &Co. Ulterior acestei conducte i s-au alăturat şi alte două conducte pentru petrol lampant şi motorină pe traseul Băicoi – Giurgiu. Aceste conducte au fost construite de către nemţi în timpul ocupaţiei prin dezafectarea conductelor de pe traseul Băicoi – Constanţa. Ca suport principal al mediatizării complexei activităţi de foraj, extracţie şi prelucrarea ţiţeiului printre numeroasele lucrări de specialitate şi articole de presă, cea mai reprezentativă apariţie publicistică care evidenţiază intenţia unică de organizare concretizată în rezultate economice, în reglementări privind legislaţia şi regulamente de poliţie minieră a fost „Moniteur du Pétrole Roumain”. Revista era bilunară şi bilingvă (română şi franceză) şi de-a lungul celor 48 de ani de apariţie, a publicat informaţii ştiinţifice, tehnice, de explicare la nivel mediu a tehnicii şi tehnologiei operaţiunilor specifice, a informaţiilor economice şi financiare, date statistice interne şi internaţionale etc. Această revistă a fost promotorul intereselor româneşti în industria petrolieră, pentru o legislaţie protecţionistă, pentru încurajarea şi susţinerea iniţiativei autohtone, pentru formarea specialiştilor cu studii medii şi superioare. În anul 1904, în perioada interbelică, la Cîmpina s-a înfiinţat prima Şcoală de Maiştrii Sondori din România şi din lume care va avea ca scop formarea specialiştilor cu o competenţă recunoscută pe plan internaţional. Pentru a înlătura dependenţa integrală faţă de furnizorii străini, (vechile ateliere de reparaţii utilaj ale societăţilor Steaua Română, Româno-Americană şi Astra Română) în anul 1907 la Ploieşti s-au pus bazele Uzinei Concordia pentru repararea şi confecţionarea de utilaj petrolier. În această perioadă cei care au coordonat activitatea industriei petroliere româneşti au susţinut şi schimbul de informaţii ştiinţifice şi

Gabriel I. Năstase


43

tehnice cu mediul intern şi extern. Ca urmare, România a participat la primele două Congrese internaţionale de petrol: Paris – 1900 şi Liége – 1905 şi a fost gazdă şi organizatoare a celui de al III-lea Congres Internaţional de Petrol – Bucureşti 26 august 1907. La acest congres au fost prezenţi delegaţi din germania, Bulgaria, Canada, USA, Guatemala, Olanda, Ungaria, Italia, Mexic, Portugalia, Rusia, Serbia, Suedia şi România. Preşedinţia congresului a fost asigurată de reputatul om de ştiinţă român Anghel Saligny. Congresul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: Geologie, Explorare, Exploatare, Chimia şi Tehnologia Ţiţeiului, Legislaţie şi Comerţ în cadrul cărora au fost prezentate 70 de comunicări ştiinţifice şi a reprezentat un mare succes fiind considerat un model de urmat pentru viitoarele congrese mondiale ale petrolului.

Personalităţi româneşti ale domeniului La dezvoltarea industriei petroliere din România şi la fundamentele şcolii acesteia au contribuit în mod substanţial personalităţi româneşti, specialişti ai domeniului: Lazăr Edeleanu, Ludovic Mrazec, C. Alimănişteanu, Vintilă I. Brătianu, C. Barbacioru, Gh. Gane, dr. C.I. Istrati, Vasile Iseu, V. Puşcariu, A. Saligny, Sabba Ştefănescu, Ioan Tănăsescu, V. Toroceanu, Virgiliu Tacit, etc. Inginer Virgiliu Tacit (1876 – 1935), ardelean din Braşov, refugiat în România din cauza persecuţiilor naţionale, a avut o carieră de excepţie în domeniul specialităţii sale. Absolvent al Academiei Tehnice din Freiberg – Germania va debuta în industria petrolieră în anul 1900. Având un spirit metodic şi un simţ al anticipaţiei dezvoltat s-a implicat în realizarea unei monografii de mare analiză a problemelor petroliere a perioadei. În anul 1901 a fost printre membrii fondatori ai Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor din Industria Minieră. Inginerul Virgiliu Tacit a fost printre cei care au înţeles importanţa organizării pe plan naţional a industriei extractive şi necesitatea încurajării specificului românesc şi a muncii de explicitare, la nivel mediu, a tehnicii şi tehnologiei forajului şi extracţiei. Totodată inginerul Virgiliu Tacit s-a dovedit a fi şi un talentat creator în domeniul tehnic, realizând în acest sens numeroase invenţii şi inovaţii.

44

Ca şi colaborator frecvent al revistei Monitorul Petrolului Românesc, s-a remarcat cu lucrarea de referinţă „Exploatarea petrolului în România” – 1907. În anul 1912 a brevetat prototipul prevenitorului de erupţie, un ventil cu piston acţionat hidraulic de la distanţă, care putea rezista la presiuni de max. 100 atm. Caracterizată ca fiind o invenţie deosebită pentru progres şi noutate, invenţia sa a fost aplicată şi în alte ţări printre care: Germania, Austria, Ungaria, Mexic etc. Totodată, inginerul Virgiliu Tacit a fost şi fondatorul primei societăţi de petrol cu capital exclusiv românesc şi specialişti români – Creditul Minier, 1919. Această societate o va conduce până la sfârşitul vieţii sale. Inginerul Virgiliu Tacit a constituit fondul cultural ce-i purta numele, oferind, în timp, burse de studii în străinătate celor mai talentaţi elevi români. Printre beneficiarii acestei burse a fost şi Ion Şt. Basgan, cel care avea să revoluţioneze forajul la mare adâncime. Inginer Lazăr Edeleanu (1861 – 1941), chimist, inventator, cercetător în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului, a urcat treaptă cu treaptă spre podiumul afirmării şi confirmării ştiinţifice. Activitatea sa a fost remarcată, atât în ţară, cât şi în străinătate, drept pentru care i s-au conferit numeroase titluri onorifice. Inventatorul Lazăr Edeleanu a studiat proprietăţile şi reactivitatea unor substanţe organice (acţiunea clorurii de sulf asupra anilinei, acţiunea clorului asupra oxiacizilor etc.) şi a iniţiat utilizarea vidului în tehnologia uleiurilor lubrifiante. Preocupările sale au vizat, printre altele, şi realizarea unor studii în domeniul chimiei organice privind derivaţii fenilmetacrilic şi fenilizobutric, acizii nesaturaţi din seria aromatică. Savantul Lazăr Edeleanu s-a implicat în domeniul cercetării fundamentale privind chimia, rafinarea şi chimizarea petrolului; studiul fizico-chimic al petrolului românesc, insistând asupra compoziţiei chimice a fracţiunilor uşoare aromatice, naftenice, parafinice şi asupra unor aspecte ale rafinării cu acid sulfuric. A fost primul cercetător străin căruia i s-a acordat medalia engleză Redwood (Londra, 1925), pentru merite deosebite. Ca urmare a uriaşei sale activităţi, a fost ales membru de onoare al „Societăţii de ştiinţe naturale”din Moscova, membru de onoare ales al „Institution of Petroleum Tehnologists” din India (1925) şi consilier onorific al României în Germania (1932).

Gabriel I. Năstase


45

Ca inventator şi reprezentant de frunte a ingeniozităţii româneşti (autor a peste 60 de brevete de invenţie în ţară şi 7 în străinătate privind proiectele de prelucrare a petrolului), Lazăr Edeleanu a revoluţionat domeniul industriei şi chimiei petrolului. Genialul creator recunoscut în lume datorită brevetului: „Procedeul distilării cu ajutorul bioxidului de sulf în stare lichidă”, realizează prin soluţiile tehnico-ştiinţifice originale procedeul (care îi poartă numele) de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol. Acest procedeu s-a încercat pentru prima oară în România pe scară semiindustrială în anul 1909. Prima instalaţie industrială, care foloseşte procedeul mai sus-amintit, a fost construită în Franţa (la Rouen), iar ulterior, procedeul a fost adoptat şi de alte ţări. Născut sub zodia muncii şi a succesului Lazăr Edeleanu şi-a obţinut doctoratul la Berlin (1887), cu o teză în domeniul chimiei organice. Specializarea a făcut-o în Anglia, în vestitul laborator de la Wolwich. Cu toate că i s-a propus să rămână în această ţară, Lazăr Edeleanu, nu a acceptat. A crezut în destinul său şi în legătura ancestrală dintre el şi ţara sa. Era conştient că prin creaţiile sale, va fi nu numai un român, ci şi un cetăţean al Planetei, un om care va crea pentru binele întregii umanităţi. Ulterior, a urmat cariera universitară, a publicat diverse studii despre derivaţii acidului cianic şi acţiunea clorurii de sulf asupra anilinei. A contribuit substanţial la determinarea proprietăţilor şi reactivităţii unor substanţe organice. Părăseşte zona teoretică, universitară, pentru zona practică, respectiv pentru Laboratorul de chimie al serviciului Minelor. Prin înfiinţarea Institutului Geologic al României, este numit coordonatorul secţiei de chimie, unde avea să elaboreze cercetări cu valoare teoretică şi practică de nivel mondial, cu privire la rafinarea şi chimizarea petrolului. Se implică în industria petrolieră, respectiv ca director la rafinăria „Vega”, unde a înfiinţat o secţie de fabricare a uleiurilor de uns prin distilare în vid, cu ajutorul unei instalaţii ingenios concepută. În felul acesta, Lazăr Edeleanu devine primul specialist român al tehnologiei vidului uleiurilor lubrifiante. Tehnologia şi chimia petrolului se dezvoltă datorită capacităţii sale de inovare. Totodată, Lazăr Edeleanu este precursorul cracării termice (disocierea termică a rezidurilor la temperaturi ridicate) şi al

46

aromatizării (obţinerea aromaticelor din petrol faţă de obţinerea lor din cărbune). Procedeul Edeleanu, considerat eficient şi economic, iniţial s-a aplicat cu succes pentru purificarea petrolului lampant şi pentru obţinerea benzinei de calitate. Ulterior, Procedeul Edeleanu a fost extins, obţinându-se numeroase produse derivate, inclusiv solvenţii selectivi care au contribuit la crearea industriei uleiurilor lubrifiante. Lazăr Edeleanu poate fi considerat unul dintre cei mai remarcabili creatori români, un pionier al petrochimiei. Primul război mondial a fost acela în care petrolul a jucat un rol determinant datorită tehnicii mecanizate, folosită în transportul trupelor, a tehnicii de luptă, a carelor blindate de luptă, a aviaţiei şi a flotilei de război. În perioada cât s-a desfăşurat conflagraţia prin excelenţă pe teritoriul Europei, petrolul românesc a fost resursa principală care a prezentat un interes maxim pentru părţile beligerante. La 19 noiembrie 1916, Emil Porumbaru adresa Primului Ministru I.C. Brătianu Un „Aide mémoire” a lui Sir Barclay, ministru de externe britanic, prin care solicita ca societăţile petroliere româneşti să procedeze „..... la distrugerea petrolului, sondelor şi rafinăriilor care le aparţin, ţările aliate angajându-se să despăgubească Guvernul Român ....... de pierderile care vor fi consecinţa acestor distrugeri.” Ca urmare, România a acceptat acest sacrificiu şi „Ea nu a ezitat o singură clipă”, conform celor precizate de Vintilă Brătianu în raportul său. Astfel, în judeţele Dâmboviţa, Prahova şi Buzău s-au distrus 1677 de sonde, din 1047 productive; rafinării de petrol; rezervoarele din schele şi rafinării cu toate instalaţiile aferente precum şi o cantitate de 827.000 tone derivate din petrol. Ca urmare a acestor distrugeri însemnate, ocupanţii germani au fost împiedicaţi să folosească potenţialul petrolier românesc. În octombrie 1922 pagubele au fost evaluate la suma de 10 milioane lire sterline, după cum urmează: distrugeri în schele – 4.420.827 lire sterline; rafinării – 2.109.584 lire sterline; ţiţei şi produse incendiate – 2.574.855; dobânzi în stocuri – 532.590; pagube anexe: 532.590 lire sterline. Cu toate că pagubele au fost stabilite sub supravegherea Comisiei Aliate, acestea nu au fost onorate pe motiv că România avea

Gabriel I. Năstase


47

datorii de război şi că, statul român are obligaţia să îi despăgubească pe învingători. Disputa pe tema despăgubirilor a trenat mulţi ani fără a fi rezolvată, astfel că pierderile suferite în domeniul petrolului de către România au afectat substanţial economia naţională. Ca urmare, refacerea acestei ramuri industriale se va realiza în următorii 7 ani postbelici, cu mari eforturi materiale de către statul român şi societăţile petroliere existente în ţară. Mai mult decât atât acest război i-a provocat României pe lângă pierderile amintite şi alte pagube ireparabile, respectiv pierderi de vieţi omeneşti şi suferinţe umane incomensurabile, poluarea şi distrugerea unor importante suprafeţe de terenuri petrolifere, agricole, cursuri de apă etc. Pentru istoria viitoare a României respectiv a orientării politicii externe româneşti în legătură cu petrolul care poate deveni şansă sau catastrofă în anumite împrejurări, Vintilă Brătianu a apreciat momentul prin care a trecut Ţara ca pe un avertisment politic de care trebuie ţinut seama. În consens cu aprecierile lui Vintilă Brătianu, Henry Berenger scria într-o notiţă diplomatică comunicată lui Clemenceau la 12 decembrie 1919, în ajunul conferinţei franco-britanice de la Londra, asupra viitorului Europei Orientale şi Asiei Mici că „cine va avea petrolul va avea stăpânirea” şi că „stăpânirea mărilor prin petrol, stăpânirea aerului prin benzină uşoară, a continentelor prin gazolină şi petrol lampant, stăpânirea lumii prin puterea financiară... poporul care va fi stăpânul acestui preţios combustibil va vedea miliardele...” Perioada interbelică, devenise o perioadă în care ţiţeiul cu derivatele sale (motorina pentru motorul Diesel, benzina pentru motoarele cu explozie internă, petrolul lampant pentru iluminat, uleiurile pentru motoare şi diferite tipuri de instalaţii industriale, păcura pentru încălzitul cazanelor, ceara, parafina şi vaselina pentru industrie) erau indispensabile unei economii marcată de uriaşele distrugeri suferite în timpul primului război mondial şi unei societăţi industriale în plină expansiune. În general Petrolul condiţionează viaţa economică şi politică a unei ţări, a unui popor. Fără petrol nu poate exista independenţă economică, iar graniţele unei ţări sunt în permanenţă periclitate. În perioada menţionată creşterea consumului mondial a evoluat astfel: 56.371.000 tone în 1914, 109.325.000 tone în 1921 şi 156.658.000 tone în 1926 şi 200.000 tone în 1930.

48

Perioada interbelică începea cu un bilanţ negativ datorat distrugerilor din primul război mondial. Conform unor statistici, din cele 104 societăţi petroliere existente în anul 1919, multe nu mai existau decât cu numele, fiind inactive atât în ţară cât şi în străinătate. Capitalul nominal şi cel real era substanţial diminuat, iar datele oferite de statistici nu pot fi luate ca sigure datorită lipsei posibilităţii de control asupra acestora. Din motivele expuse mai sus, producţia de ţiţei a anului 1919, a fost de 920.488 tone, echivalentul în lei a 143.590.000. Producţia a fost realizată din vechile sonde reparate şi repuse în funcţiune, întrucât în acel an nu a fost forată nici o sondă. Şantierele petroliere care au contribuit la acestă producţie au fost: Gura Ocniţei, Bucşani, Viforâta, Ochiuri, Răzvad, Teiş, Glodeni, Gorgota,Colibaşi, Doiceşti, Dragomireşti, Comişani, Boldeşti, Moreni-Piscuri, Ariceşti, Runcu-Scorţeni, Chiciura, Buştenari, Călineţi-Grâuşor, Bordeni, Ţintea, Câmpina, Filipeşti de Pădure, Copăceni-Opăriţi, Valea Călugărească-Chiţorani, Udreşti, Scăioşi, Călineşti, Mărgineni, Drăgăneasa, Matiţa, Păcureţi, Apostolache, Popeşti, Bălcăneşti, Podenii Noi, Policiori-Arbănaşi, Sărata Monteoru, Berca-Beciu, Tega, Moineşti, Solonţ, Tazlău, Teţcani. Repartiţia pe judeţe a producţiei de ţiţei a anului 1919 a fost următoarea: Dâmboviţa – 135.769 tone; Prahova – 690.162 tone; Buzău – 48.694 tone; Bacău – 45.812 tone. Din totalul cantităţii de ţiţei extrase în anul 1919, au fost prelucrate în rafinării 751.462 tone, din care s-au obţinut 155.072 tone – benzină; 157.958 tone – petrol lampant; 56.334 tone – uleiuri şi 364.702 tone – reziduuri. Aceste produse au fost obţinute în proporţie de peste 90% în vechile 16 rafinării, mari şi mijlocii, care prelucraseră petrolul şi în perioada de dinainte de război. De fapt, aceste 16 rafinării erau şi singurele care deţineau vagoane cisternă pentru transportul produselor petroliere şi care erau în număr de 5.400. Ele au contribuit la transportul pentru export a aproximativ 4.000 tone produse petroliere. În faţa acestei situaţii dezastruoase din sectorul petrolier, s-au mobilizat reprezentanţii guvernamentali pentru valorificarea specificului românesc. Constantin Osiceanu, preşedintele Asociaţiei Industriaşilor de Petrol din România, într-un discurs, ţinut la Câmpina, la 18 ianuarie 1920, afirma: „Ţin domnilor să vă spun, toate acestea – se referea la creşterea rolului elementului românesc – pentru că prea s-a abuzat şi s-a vorbit asupra noastră, a românilor că nu suntem muncitori şi că suntem prea îngăduitori cu cinstea...”, cu toate că şi în

Gabriel I. Năstase


49

străinătate se recunoştea capacitatea profesională şi gândirea economică a specialiştilor români. La începutul acestei perioade începe să se acorde o atenţie deosebită formării cadrelor de specialişti în şcolile de profil şi în universităţile din ţară. Concomitent, absolvenţii de liceu cu merite deosebite erau susţinuţi pentru obţinerea de burse în universităţile prestigioase din străinătate şi care, după absolvire erau angajaţi de marile societăţi petroliere din ţară, devenind ulterior personalităţi de prim rang în activitatea de explorare, pentru forajul şi exploatarea ţiţeiului. Şase ani i-au trebuit României postbelice, respectiv până în anul 1924, pentru a depăşi nivelul antebelic al producţiei de ţiţei. De fapt, anul 1924 va fi un an crucial important în evoluţia industriei petroliere româneşti. Adoptarea în acel an a noii legi a minelor a stimulat interesul autohton pentru petrol limitând accesul capitalului străin. Explorarea posibilelor zone petrolifere se intensifică şi este realizată cu mijloace şi metode noi. Din anul 1927 se iniţiază studii pentru obţinerea unor informaţii privind caracterul geologico-fizic al formaţiunilor productive, se generalizează introducerea ciupitoarelor şi carotierelor elementul de noutate constituindu-l experimentarea în zona petroliferă a Morenilor, a carotajului electric inventat de fraţii Schlumberger, care permitea o mai bună investigaţie geofizică la sondă. Geologii Gavăţ şi Socolescu folosesc în câmpurile petrolifere româneşti prospecţiunile gravimetrice urmate de prospecţiuni seismice efectuate în Prahova 1934 – 1935. Cu ajutorul acestor mijloace şi metode în anul 1926 se descoperă noi zone de zăcăminte printre care: Meoţianul de la Ceptura – Urlaţi, Moreni, Gura Ocniţei. Cunoaşterea aprofundată a zăcămintelor petrolifere româneşti a permis dezvoltarea activităţii pentru forajul sondelor de explorare şi exploatare. Această activitate a fost susţinută prin utilizarea generalizată a sistemului de foraj Rotary, care a facilitat creşterea vitezei de foraj şi a adâncimii puţurilor. Astfel, începând din anul 1925 producţia de ţiţei a României a crescut într-un ritm accelerat: 1925 – 2.316.504 tone; 1926 – 3.241.329 tone; 1927 – 3.661.358 tone; 1929 – 4.827.280 tone; 1930 – 5.744.000 tone; 1933 – 7.387.000 tone, atingând maximul producţiei de ţiţei în anul 1936 – 8.704.000 tone. Aceste creşteri spectaculoase a producţiei de ţiţei sunt o consecinţă a utilizării noilor mijloace tehnice precum şi a competenţei

50

profesionale a specialiştilor din domeniu, dar şi a intereselor economice conjuncturale pe piaţa Europei. În legătură cu acest ultim aspect, Gheorghe N. Leon într-un comentariu referitor la proiectul Legii Minelor din 1937, amintind de Legea minelor din 1924, care avusese meritul de a pune la dispoziţia statului activităţile de producţie, crearea de rezerve pentru interesul naţional şi controlul acestuia în exploatările şi industria petrolieră. Prin modificarea acestei legi în anul 1929, în contrast cu legislaţia minieră din numeroase ţări petroliere, s-a relansat accesul nelimitat al capitalului străin cu următoarele consecinţe: producţia forţată a ţiţeiului în România, urmată de, scăderea preţurilor. Preţurile mondiale fiind scăzute se preferă desfacerea petrolului românesc înaintea celui american, de exemplu. Îndesirea sondelor a generat o degazeificare a subsolului îngreunând recuperarea petrolului. În felul acesta s-au pierdut mari cantităţi de ţiţei şi totodată s-au deteriorat zăcămintele. Toate aceste argumente, spunea prof. Leon se constituie în motive reale pentru modificarea Legii din 1929, subliniind necesitatea susţinerii capitalului naţional pentru a beneficia de drepturi egale cu capitalul străin, care conform acestei legi beneficiau de credite nelimitate. Menţionăm că modificarea Legii minelor în anul 1937 şi 1940 nu au redus decât parţial efectele nocive asupra industriei extractive de petrol din ţară. Scăderea producţiei de ţiţei începând din anul 1938 de la 6.610.000 tone la 5.453.179 tone în 1941, a contribuit, la conservarea zăcămintelor petrolifere, fapt ce a asigurat în anii următori posibilitatea menţinerii unei producţii de ţiţei convenabile, suficiente consumului intern, şi, chiar pentru export. Dacă luăm anul 1939 (anul declanşării celui de al II-lea război mondial) ca an de bilanţ al perioadei inerbelice, vom constata că în cursul acesti an, prin exploatarea zăcămintelor Meoţian, Dacian, Oligocen, a rezultat o producţie de 6.240.000 tone ţiţei pentru care au fost foraţi pe perimetrele particulare – 170.000 ml. (metri liniari) pe perimetrele statului – 85.983 ml., deci cu un total de 256.000 ml. Ca urmare a acestor rezultate, România ocupă locul 6 în ierarhia ţărilor producătoare de ţiţei după, USA, Rusia, Venezuela, Iran şi Indiile Olandeze. Interesant este şi faptul că în anul 1937 într-un tabel privind rezervele mondiale probabile (inclusiv sigure) România ocupa locul 7 în lume după: URSS, USA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze, estimându-i-se o rezervă de 95.000.000 tone, rezultând 5,4% din rezervele mondiale. Desigur, pronosticurile au fost de mult infirmate, lumea contemporană asistând la schimbări spectaculoase în ierarhia

Gabriel I. Năstase


51

ţărilor producătoare de ţiţei. În anul 1939 rafinăriile româneşti au supus prelucrării 6.418.766 tone de ţiţei, cantitate prelucrată în marile rafinării: Concordia (Vega), Steaua Română, Unirea (Orion şi Speranţa), Colombia, Creditul Minier (Brazi, Doiceşti), Prahova (Petrolul Bucureşti), Xenia, Dacia Română şi Petrol Block (Standard). Produsele obţinute: benzine, white-spirit, lampante, combustibili speciali, uleiuri, parafine, asfalt, cocs, acizi nafteici, păcură, fiind destinate consumului intern şi exportului. Trebuie să precizăm faptul că produsele obţinute în rafinăriile româneşti erau de o bună calitate şi solicitate la export, începând din anul 1929 şi până în anul 1938. Ca urmare, pentru perioada 1929 - 1938 contribuţia României la export cu produse petroliere era de peste 50%. În perioada interbelică s-au afirmat importante personalităţi în domeniul geologiei petroliere, a forajului şi a extracţiei ţiţeiului. În domeniul geologiei petroliere, această perioadă este dominată de uriaşa personalitate a marelui Ludovic Mrazec, care va avea pentru mult timp colaboratori apropiaţi: Sava Atanasiu, Ion Popescu-Voiteşti, Ion Atanasiu, George Macovei, Valeriu Patriciu etc. Unul dintre numeroasele rezultate obţinute sub coordonarea lui Ludovic Mrazec şi responsabilitatea directă a lui Ion Popescu-Voiteşti în anul 1925 a fost prima hartă geologică completă a României reîntregite. Această hartă reprezintă şi în prezent un document de referinţă în activitatea de cercetare geologică generală, care în timp a avut o mare importanţă practică pentru specialiştii din domeniul geologiei petrolului. În domeniul forajului sondelor s-a afirmat Dr. ing. Ion Şt. Basgan (1902 – 1980), specialist şi inovator în forajul pentru ţiţei şi gaze. Eminent cercetător şi practician, autor al numeroase studii de specialitate în domeniul forajului sondelor, Ion Şt. Basgan a brevetat în 1934 atât în România cât şi în SUA pornind de la teoria sonicităţii a savantului român George (Gogu) Constantinescu, o metodă pentru îmbunătăţirea forajului rotativ, care a luat în calcul presiunea hidrostatică şi transmiterea energiei sonice la distanţă prin utilizarea prăjinilor grele proporţionale prin rotaţie percutantă. Metoda lui a fost de notorietate mondială şi o recalculare aproximativă a dreptului de autor numai prin aplicarea sistemului în USA, ar trebui să aducă României o recompensă de peste 8.000.000.000 USD.

52

Andrei Drăgulănescu (1889 – 1946), specialist în foraj, a imaginat şi introdus în anul 1930 metoda tubării sondelor prin coloană unică reducând preţul de cost pe metrul forat, cu cca 58%; a experimentat şi introdus metoda forării de găuri drepte prin folosirea prăjinilor grele; a experimentat pentru prima dată în România carotajul electric după metoda Schlumberger; a preconizat şi introdus metode de extracţie a ţiţeiului prin „recuperare secundară” folosind injecţia de apă şi gaze. Tot el este autorul unui brevet „Procedeul de foraj cu aliaje dure al găurilor în roci de orice duritate”. Ing. Victor Dumitrescu a fost preocupat de ideea de a reduce preţurile de cost ale activităţilor din schelele petroliere; a fost un promotor al noutăţilor tehnice, cu precădere după sosirea în ţară după o vizită de documentare efectuată în SUA; a scris peste 17 lucrări şi studii care au fost acceptate cu succes de comunitatea ştiinţifică şi care i-au adus ulterior titlul de membru onorific al unor reputate societăţi de specialitate din Europa şi America.

x x x

Acest capitol – scurtă istorie a industriei petroliere din România – a fost introdus în această nouă ediţie cu scopul de a înţelege contextul politic, economic, social şi militar al unei perioade de timp în care specialişti şi alţi lucrători din industria petrolieră românească, s-au implicat şi au creat PROGRESUL. Poate că, multe dintre personalităţile româneşti care au activat şi s-au remarcat în domeniul forajului, extracţiei şi prelucrării petrolului ar fi meritat un premiu Nobel. Din păcate, ca şi în alte domenii de activitate ştiinţifică şi alţi savanţi au fost privaţi de o bine meritată răsplată. După anul 1939, conjuctura internaţională devenea din ce în ce mai nesigură din punct de vedere politic, economic şi militar. Petrolul românesc a fost încă o dată obiect al atenţiei beligeranţilor, existând chiar propuneri de autodistrugeri a sondelor şi rafinăriilor ca în primul Război Mondial. România a reuşit cu abilitate să se opună acestor deziderate. Începând din anul 1939 producţia de petrol a României este într-o continuă descreştere, ajungâng în anul 1944 la 3.525.000 de tone. Intrată, fără a-şi dori acest lucru, sub influenţa Germaniei, România a încercat să se opună politicii germane faţă de petrolul românesc, dar la 4 decembrie 1940 a fost silită să semneze acordul economic cu această

Gabriel I. Năstase


53

ţară, prin care devenea principalul ei furnizor de produse agricole, materii prime şi în special petrol. Politicianul Winston Churchill aprecia oraşul Ploieşti ca fiind o adevărată „rădăcină pivot a puterii germane”, iar distrugerea rafinăriilor ploieştene a fost pentru beligeranţi o condiţie esenţială a slăbirii puterii de şoc a armatei României. De aici şi până la luarea deciziei de bombardare de către aliaţi a zonei strategice petrolifere româneşti (ianuarie 1942, Casa Blanca) a fost doar un pas. Începând din august 1943 şi până la 23 august 1944, rafinăriile ploieştene, schelele petroliere şi conductele au fost supuse unor bombardamente necruţătoare care au afectat zona petroliferă a Prahovei şi în special rafinăriile, distruse în proporţie de 70%. De-a lungul istoriei sale petrolul românesc a fost permanent luat în calculul logicii economice şi militare interne şi internaţionale. Ţiţeiul „Şansă sau catastrofă” a adus poporului român uneori optimism, alteori dezastre materiale şi umane. Din păcate, trebuie să constatăm că marile distrugeri datorate petrolului în cursul celui de al II-lea război mondial au fost catastrofale nu numai pentru această ramură industrială dar şi pentru economia naţională a României, în general, diminuând capacitatea acesteia într-un procent ce varia între 40 şi 50%. România a fost singurul stat din lume care, în cele două războaie mondiale a asistat neputincioasă la anihilarea completă a celei mai dezvoltate ramuri industriale de care dispunea – industria petrolieră. Este meritul poporului român, al petroliştilor acestei ţări că de fiecare dată au avut curajul şi tenacitatea de a o lua de la capăt crezând în steaua speranţei. Lor, acestor anonimi li se cuvine recunoştinţa întregului popor român şi eternizarea glorioaselor lor fapte de muncă şi inteligenţă.

Gabriel I. Năstase

54

ECONOMIA MONDIALĂ, AMENINŢATĂ DE CREŞTEREA PREŢULUI PETROLULUI

• Ca şi în 1973, marii producători de ţiţei forţează creşterea

preţului încercând să influenţeze deciziile politice din Orientul Mijlociu

• Actuala tendinţă a pieţei petrolului poate fi domolită, doar de câţiva factori: consumarea unui atac terorist major (fapt nedorit), revizuirea politicilor energetice, cu efecte pe termen mediu – lung, lansarea de investiţii pentru creşterea capacităţii de extracţie şi transport

• Dacă nici un eveniment major nu schimbă contextul economic şi politic actual, susţin experţii, preţul ţiţeiului va oscila, în perioada următorilor ani, în marja de 50 – 60 de dolari/ baril!

Istoria se repetă Dacă în lucrarea de faţă se arată cum a evoluat tehnica

extracţiei ţiţeiului, revoluţionată de invenţia genialului Ion Şt. Basgan, trebuie să ne oprim şi asupra uriaşelor transformări ce au avut şi au loc pe piaţa de profil, inclusiv cea din România. Or, la acest capitol, putem spune că evoluţia din ultimul timp a economiei mondiale ne arată, confirmând totodată previziunile făcute de analişti (politici şi economici), că piaţa producătorilor de ţiţei este gata să explodeze. Practic, un astfel de fenomen n-a mai fost înregistrat din anul 1973, atunci când criza combustibililor a afectat întreaga lume. Din nefericire, au fost „necesari” aproape 30 de ani pentru ca să se ajungă de unde s-a plecat.

Concret, totul a debutat în primăvara lui 2002, atunci când Irakul şi Venezuela au sistat temporar exporturile, Rusia a condiţionat exportul de anumite decizii politice, iar Norvegia s-a adaptat condiţiilor şi a trecut în barca grupului de protestatari. Firesc, embargoul venit din direcţii diverse a bulversat pentru câteva zile piaţa petrolului, preţul barilului de petrol ajungând la 27,30 USD la bursa londoneză şi la 27,43 USD pe piaţa americană. Ulterior, când Irakul a anunţat sistarea exporturilor, preţul petrolului a atins un nivel maxim de 28 de dolari! Din fericire, speculaţiile au durat numai trei zile, după care preţul barilului de petrol a revenit la normal, printr-o scădere de peste 18%. Cu toate acestea, chiar dacă impactul psihologic a fost depăşit, criza petrolului nu s-a încheiat atunci, iar ţările arabe membre OPEC au


55

rămas cu tendinţa de a folosi această pârghie, pentru a determina statele occidentale să adopte o decizie politică de forţă asupra Israelului. Un exemplu concret, armata izdraeliană a bombardat în mai multe rânduri unele teritorii aflate la graniţa cu Palestina şi cu Liban. În replică, Irakul de dinainte de noua ocupaţie a aliaţilor a anunţat suspendarea exporturilor de ţiţei pe o perioadă de 30 de zile, pentru a protesta la adresa Israelului. Cum petrolul irakian reprezenta 4% din totalul exporturilor mondiale de petrol, printr-o producţie zilnică de două milioane de barili, decizia de la Bagdad se dorea una devastatoare, dar nu a avut un impact atât de puternic pe cât ar fi dorit Sadam Hussein. Totuşi, la numai o zi de la sistarea exporturilor irakiene de petrol, o altă ţară din Asia, Iran, a anunţat că ar putea urma exemplul Irakului. Mai mult, al doilea exportator mondial, aşteaptă decizia altei ţări membre OPEC în acest sens. Anunţul făcut de oficialii Iranului a produs într-adevăr panică pe piaţa petrolului. Neliniştiţi, oficialii americani şi europeni s-au întrebat dacă nu cumva ţara de la care Iranul aşteaptă o decizie ar putea fi chiar Arabia Saudită, cel mai mare exportator de ţiţei pe plan mondial.

Pentru a linişti apele, zvonul a fost contrazis chiar de declaraţiile autorităţilor din Arabia Saudită. Ali al – Naimi, ministrul saudit al petrolului, a declarat, pe 9 aprilie 2002, că ţara sa va continua să reprezinte unul din principalii furnizori de pe piaţa internaţională a petrolului. În acest condiţii, singurul stat alături de care Iranul ar fi putut interveni asupra exporturilor de petrol rămânea Libia.

SUA sunt dependente de Orientul Mijlociu De partea cealaltă, tocmai când piaţa internaţională a petrolului

părea să revină la normal, Venezuela a intervenit prin sistarea exporturilor pe o perioadă nedeterminată. De reţinut, Venezuela ocupă locul trei în topul exporturilor de petrol în Statele Unite ale Americii şi locul patru pe plan mondial. Prinşi pe picior greşit, americanii au lansat informaţii privind stocurile interne de ţiţei, tocmai pentru a tempera creşterea preţului şi pentru a evita o criză mondială de resurse energetice. Astfel, s-a ajuns la concluzia că pe piaţă exista în acel moment (aprilie 2002 – n.a.) un excedent de 6,5 milioane de barili săptămânal, motiv pentru care statisticile făcute publice de Casa Albă au determinat o scădere a preţului petrolului. Pentru a o stopa, a fost necesară intervenţia Norvegiei şi a Rusiei, scopul celor două ţări fiind cel de menţinere la un nivel rezonabil a preţului petrolului.

Gabriel I. Năstase

56

Altfel, încercarea de atunci a americanilor de a se eschiva de la o implicare directă în Orientul Mijlociu a fost un eşec. Practic, prin atitudinea lor, atât statele arabe cât şi ceilalţi producători importanţi pe plan mondial au forţat implicarea Statelor Unite în soluţionarea rapidă a conflictului. În plus, conform unui studiu realizat de „Brookings Institution”, chiar dacă SUA ar fi folosit rezervele proprii, Orientul Mijlociu tot ar fi rămas cea mai importantă sursă de petrol a Statelor Unite. „O creştere puternică a producţiei americane ar putea duce, pe termen scurt şi mediu, la o creştere a concurenţei cu OPEC şi la o oarecare limitare a creşterii preţului. Dar producţia americană este prea costisitoare şi rezervele sunt prea limitate pentru a avea un efect asupra OPEC, pe termen lung”, apreciau autorii studiului. Interesant, în concluziile materialului realizat de „Brookings Institution” se susţinea că „nesoluţionarea crizei din Orientul Mijlociu ar putea conduce la retragerea de pe piaţă a şapte milioane de barili de perol pe zi, ceea ce ar putea conduce la o creştere a preţului unui baril de ţiţei până la 75 de dolari”! Îngrijorător, evoluţia ulterioară a evenimentelor a dat dreptate analiştilor ...

Risc maxim până în 2005 În prezent, experţii susţin că ţiţeiul nu va coborî sub 48 – 50 de

dolari în următorii ani, iar cei mai pesimişti îl văd urcând chiar peste 60 de dolari. Noutatea nu provine, totuşi, din faptul că preţul petrolului a sărit, în 2004, din nou în aer: peste 50 de dolari pentru barilul de ţiţei american şi 47 de dolari pentru ţiţeiul Brent extras din Marea Nordului. Dacă am judeca după istoria ultimilor 15 ani, n-am avea mai multe motive de nelinişte ca în alte rânduri: fie că a fost vorba de primul război din Golf, de crizele politice din Nigeria sau Venezuela, de atacurile din 11 septembrie 2001 ori de războiul din Irak, piaţa mondială a petrolului a explodat, de fiecare dată, şi s-a calmat apoi cu egală repeziciune, lăsând impresia aparentă că se află sub un control ferm şi eficient. În plus, chiar dacă astăzi preţul petrolului a atins niveluri record pentru ultimii 20 de ani, el nu reprezintă, în preţuri comparabile, decât jumătate din ce s-a consemnat la finele anilor ’70 şi începtul anilor ’80. În plus, oricât de rău ar părea că stau lucrurile, nu s-a ajuns niciodată, de atunci încoace, la o nouă penurie generalizată de produse petroliere.

În fine, analiştii susţin că, în ultimul sfert de veac, omenirea a consumat 767 miliarde de barili de ţiţei, cu 25% mai mult decât


57

cuprindeau zăcămintele cunoscute în 1971, şi încă dispune de rezerve certe estimate la peste 1.000 de miliarde de barili. De aici şi îngrijorarea că piaţa mondială a ţiţeiului nu mai este legată, ca în anii ’70, de epuizarea zăcămintelor, ci de iminenta lipsă a capacităţii de exploatare, lucru confirmat de faptul că ţările producătoare pompează foarte aproape de capacitatea maximă, iar marja de suplimentare a livrărilor nu poate acoperi creşterea prognozată a cererii globale, puternic stimulată de relansarea economiei mondiale. Asta în condiţiile în care capacitatea globală de producţie se află la limită, iar piaţa manifestă o sensibilitate extremă. Exemplificând, pentru ca preţul petrolului să explodeze din nou n-a mai fost nevoie, ca altădată, de un alt război în Golf, nici de un alt 11 septembrie 2001, ci de câteva săptămâni de semnale negative venind din focarele de criză, deloc puţine, ale lumii petrolului: dinamitarea oleoductelor în Irak, atacurile din Arabia Saudită, scandalul politic din Venezuela, posibila oprire a exporturilor companiei ruse Yukos, ameninţarea cu noi atacuri teroriste asupra instituţiilor politice şi financiare din SUA. Chiar şi aşa, actuala tendinţă a pieţei petrolului poate fi domolită, dar numai de câţiva factori: consumarea unui atac terorist major, ceea ce toată lumea se străduieşte să-l împiedice; revizuirea politicilor energetice, cu efecte pe termen mediu-lung; lansarea de ivestiţii pentru creşterea capacităţii de extracţie şi transport, cu rezultate vizibile pe piaţă în viitor. Dacă nici un eveniment major nu schimbă contextul economic şi politic actual, susţin experţii, preţul ţiţeiului va flota, în perioada următorilor ani, în marja de 50 – 60 de dolari per baril! Iată şi patru motive pentru un preţ de peste 50 USD/baril la petrol:

• Creşterea economică globală de 4,5% - 5%, având SUA şi China drept motoare principale, prevăzută pentru următoarea perioadă;

• Marja extrem de redusă, de numai 1,5 milioane de barili pe zi, cu care poate fi suplimentată producţia actuală de ţiţei. Ea este depăşită de creşterea estimată, cu 2,4 – 3 milioane de barili pe zi, a cererii globale de petrol în deceniul actual;

• Ameninţarea teroristă, care adaugă o „primă de risc” de 10 dolari la preţul unui baril. Pericolul vizează direct şi permanent punctele nevralgice de pe mapamond, începând cu infrastructurile din Irak şi Arabia Saudită şi încheind cu marile pieţe financiare;

• Celelalte focare de criză de pe harta producătorilor: orice incident mai serios care se produce în Rusia, Venezuela, sau Nigeria creează panică pe piaţa globală;

Gabriel I. Năstase

58

Previziuni sumbre Pe de altă parte, creşterea actuală a preţurilor ţiţeiului ar

putea amâna mult aşteptata perioadă de revenire a economiei mondiale. În timp ce oficialii FMI nu se arată prea îngrijoraţi de efectele creşterii preţurilor la petrol, analiştii arată cu degetul spre primele efecte ale preţurilor mari la combustibil asupra buzunarelor oamenilor de rând. Dar oficialii FMI nu sunt dispuşi să-şi revizuiască prognozele, pentru că „economia mondială pare să fi prins suficient de multă viteză pentru a face faţă creşterii preţurilor la petrol, cauzată de factori economici şi politici”, după cum declara Rodrigo Rato, directorul FMI. Cu toate acestea, el recunoaşte că, în elaborarea previziunilor privind creşterea economică mondială din acest an, experţii de la FMI nu s-au aşteptat la un nivel atât de ridicat al preţurilor la petrol. În schimb, analiştii se arată cu mult mai îngrijoraţi de turnura pe care o ia piaţa petrolului. În acest sens, un expert de la „RBC – Capital Markets” din Washington susţine că efectele creşterii preţurilor la petrol afectează deja pieţele altor produse. În opinia lui, scăderea drastică a vânzărilor către populaţia din SUA, în special în sectorul electrocasnicelor, se datorează în primul rând preţurilor mai mari la petrol. Totuşi, chiar dacă în SUA preţurile sunt ţinute în frâu din cauza campaniei electorale, nu la fel se întâmplă în Anglia sau Australia, unde benzina deja costă cu circa 5 la sută mai mult decât la începutul anului. Şi în alte ţări, şocul preţurilor de la bursă începe să se simtă şi în buzunarele persoanelor fizice. Cei cinci dolari plătiţi în plus la bursă de la începutul anului 2004 încep deja să se reflecte în creşteri de preţ la benzină. Mai mult, un analist al „Deutsche Bank” din Irlanda susţine că, până acum, preţurile mai mari la petrol au contribuit cu 0,1 la sută la creşterea preţurilor produselor vândute populaţiei, efecte care sunt încă modice sau întârziate faţă de creşterile preţurilor în sectorul productiv, de aproximativ 3,3 la sută. Şi acesta este doar începutul pentru că atât analiştii, cât şi oficialii principalelor companii producătoare de petrol nu întrevăd scăderi ale preţurilor în viitorul apropiat. „Într-o bună zi, preţurile la petrol vor scădea. Însă, mi-e teamă că această zi nu va fi cândva în viitorul apropiat”, a declarat lordul Browne, directorul "BP", cel mai mare producător european de petrol. Tot analistul irlandez de la Deutsche Bank” a identificat 4 probleme care ameninţă în prezent piaţa mondială a petrolului şi menţin preţurile ridicate. În primul rând, dezvoltarea economiilor asiatice – China, India, Japonia – este alimentată de consumurile tot mai mari de combustibili. Iar cererea creşte în timp ce


59

oferta are tendinţa de a rămâne în urmă. Cea de-a doua ameninţare asupra preţurilor la petrol este instabilitatea politică din Orientul Mijlociu – principala zonă de provenienţă a ofertei de petrol. Cel de-al treilea semn de întrebare pe piaţa petrolului este evoluţia din următoarele luni, în condiţiile în care va creşte cererea de combustibili odată cu apropierea sezonului rece. Nu în ultimul rând, rămâne deschisă problema producţiei gigantului rus „Yukos”, care trebuie să restituie statului 3,4 miliarde de dolari pentru a evita blocarea activităţilor.

Petrolul irakian, miza cea mare Despre planurile americane pentru un Irak post – conflict se

poate spune că acestea ţintesc repetarea proiectului de reconstrucţie a Japoniei după al doilea război mondial. Rezervele fabuloase de ţiţei, de foarte bună calitate şi exploatabile cu costuri incredibil de mici, precum şi şansa de a elimina dependenţa relativă a pieţei mondiale faţă de OPEC sunt cele mai consistente mize ale disputei din jurul Irakului. Cu investiţii de zece miliarde de dolari în modernizarea infrastructurii, pe termen mediu, Irakul ar putea, cu o producţie de cinci – şase milioane barili, să intre în topul primilor trei producători mondiali. Rezervele insuficient explorate din vestul Irakului ar putea răsturna raporturile de pe piaţa actuală a producătorilor de petrol, dominată de ţările din Golf. Nu în ultimul rând, Irakul este gata să absorbă, în condiţii de solvabilitate perfect acoperită de potenţialul său de export, toată tehnologia la care tânjeşte de aproape un sfert de veac toate acestea par să merite preţul pe care marile puteri economice ale lumii se arată dispuse să-l plătească: cheltuieli militare de până la 200 miliarde de dolari pe următorii cinci ani; pierderi de miliarde de dolari în relaţiile comerciale bilaterale (comenzile americane în Germania s-au redus cu 10% în ultima perioadă); crize pe care nimeni n-ar fi îndrăznit să şi le imagineze în sânul a două organizaţii esenţiale ale lumii de azi – NATO şi Uniunea Europeană. Evident, încordarea care s-a născut între statele occidentale trădează începutul unei lupte fratricide pentru redefinirea raportutilor de putere dintre o Americă prea puternică pentru a accepta toate responsabilităţile globale majore fără a-şi lua şi partea leului din beneficii pe de o parte, şi o Europă încă imatură pentru rolul pe care şi-l doreşte, pe de altă parte. Practic, pentru Statele Unite, campania din Irak este o chestiune de supravieţuire în condiţia ei de superputere, mai ales că prima zonă strategică în care pare să se tranşeze această luptă a coloşilor economiei globale este piaţa energetică. La prima vedere,

Gabriel I. Năstase

60

mizele economice nu sunt foarte mari. După pacificarea Irakului, un preţ constant de 22 USD al petrolului ar putea să relanseze, în sfârşit, economia mondială, dar efectul acesta ar putea fi atins şi fără o costisitoare şi riscantă campanie în Golf, după cum rezervele de petrol ale ţărilor arabe au putut fi exploatate în condiţii rezonabile şi până acum. Însă istoria dictaturii lui Saddam demonstrează că petrolul a devenit o armă cu mult mai periculoasă decât a fost în mâna OPEC în 1973, în condiţiile în care prima putere economică a lumii, am numit Statele Unite, este ameninţată să rămână în pană de benzină până în 2020. Dintre aproape 20 de zăcăminte, extrem de bogate, aflate în exploatare sau investigare, de care dispune Irakul, cele de la Majnoun, West Qurna şi Nahr bin Umar sunt veritabile „oceane” subterane, însumând doar ele peste 30 de miliarde barili, adică tot atâtea rezerve cât posedă SUA. America, în schimb, este un mare consumator de petrol, înghiţind 25% din producţia mondială, mai bine de jumătate din această cantitate procurând-o din import. Cererea internă de ţiţei a SUA era acoperită acum trei decenii din producţie proprie în proporţie de 70%, dar astăzi mai reprezintă doar 42%, iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare: rezervele din Texas sunt pe cale de epuizare, cele din Golful mexic sunt costisitoare, iar cele din Alaska sunt practic blocate în urma campaniilor ecologiste. O criză majoră în aprovizionarea cu petrol a unei ţări cu consumul Americii ar putea să dea peste cap toate echilibrele ei interne şi pe cele globale. Deci, în 2020, când rezervele de ţiţei din Golf vor reprezenta 75% din totalul mondial, faţă de 65% în prezent, şi dependenţa SUA, ca şi a tuturor celorlalţi consumatori faţă de această regiune, va deveni critică. Din această perspectivă, şansa de a face din Irak o breşă de proporţii în cartelul OPEC, un avanpost PENTRU CONTROLUL Golfului, şi de a instala acolo un cap de pod pentru a exporta petrol pare să merite toate sacrificiile şi, oricum, mai mult de 200 de miliarde de dolari. După cum toate celelalte ţări care vor avea de pierdut de pe urma succesului acestui proiect american (Franţa, Germania, Rusia, China, Arabia Saudită) au dreptul să se împotrivească din toate puterile.

„Moştenirea” lui Saddam Hussein Revenind, proiectul american post-conflict este inspirat din

planul de reconstrucţie a Japoniei din 1945: gurven provizoriu, constituţie democratică, alegeri libere, ocupaţie militară de trei – cinci ani, cu opţiuni de menţinere a unor baze ale SUA pentru securiate, la


61

cererea autorităţilor autohtone. Cel mai probabil, industria petrolieră va fi privatizată, managerilor irakieni li se va acorda un rol cheie, dar sub „leadership” american. Dacă autohtonii sunt luaţi în calcul, nu la fel de sigur este accesul la resurse al marilor jucători de pe piaţa mondială. Teoretic, şapte companii petroliere sunt suficient de puternice şi de bine plasate pentru a participa la reabilitarea şi extinderea capacităţilor de exploatare din Irak: „Exxon Mobil”, „Chevron Texaco”, „Conoco Phillips” din SUA, „Total FinaElf” din Franţa, grupul anglo-olandez „Royal Dutch/Shell”, „BP” din Marea Britanie şi compania rusă „LUKoil”. Lor li se adaugă companiile naţionale din India şi China, precum şi alte câteva companii ruseşti care, la fel ca „TotalFinalElf” şi „LUKoil”, au avantajul unor acorduri comerciale sau relaţii anterioare de afaceri cu guvernul de la Bagdad. Contractele lor însă fie că au fost suspendate din cauza sancţiunilor economice impuse Irakului, fie că n-au ajuns vreodată să fie puse în practică, fie că n-au valoare executorie. Astfel, vechilor parteneri ai lui Saddam le-ar rămâne, în cel mai bun caz, şansa renegocierii vechilor aranjamente comerciale cu noul regim irakian.

Dincolo de aspectele enunţate anterior, nu este la fel de sigur că o victorie rapidă în Irak ar restabili încrederea consumatorilor în economia americană, de care depinde în cea mai mare măsură relansarea economiei globale. Pesimiştii se tem că, dată fiind fragilitatea situaţiei economice actuale, relansarea va fi amânată pe un termen nedefinit, iar lucrurile vor lua o întorsătură proastă în orice variantă, mai ales după finalizarea reformelor ce au loc pe piaţa europeană.

Piaţa europeană a petrolului, un nou concept Trecând Atlanticul, observăm că pe piaţa petrolieră central –

europeană contează din ce în ce mai mult două companii: „Mol” – Ungaria şi „OMV” – Austria. Cu alte cuvinte, Europa de Est nu este ocolită de procesul de globalizare, ca urmare constituirea unei singure companii petroliere pentru această regiune, prin absorbţia celor naţionale, se poate dovedi cea mai rentabilă variantă. Compania petrolieră poloneză „Polski Koncern Naftowy Orlen S.A.” (PKN) şi grupul ungar „Mol” anunţau recent demararea unor negocieri pe baza unui acord de exclusivitate, împreună cu „Nafta Polska”, negocieri având ca scop realizarea unor „tranzacţii încrucişate”. Prin finalizarea acestor tranzacţii, „Mol” ar achiziţiona pachetul de 17,58 % din

Gabriel I. Năstase

62

acţiunile "PKN", deţinut în prezent de „Nafta Polska”, urmând ca viitorul apropiat "PKN" să cumpere la rândul său acţiuni la compania petrolieră maghiară.

Practic, această mişcare ar reprezenta pentru compania ungară al doilea pas făcut de ea pentru constituirea celui mai mare grup petrolier regional din Europa Centrală.

Pentru reîmprospătarea memoriei, primul pas a fost făcut pe 31 martie 2001, când „Mol” a achiziţionat 36% din compania petrolieră slovacă „Slovnaft”, contra sumei de 262 milioane de dolari. Achiziţia slovacă a firmei „Mol” a avut loc în scopul eliminării unui important competitor al firmei de pe pieţele Cehiei şi Slovaciei şi de pe cea a Ungariei, piaţa unde „Slovnaft” constituia principalul adversar, în termeni de vânzări, pentru „Mol”. Dar, compania petrolieră ungară a mai avut o serie de motive pentru a cumpăra „Slovnaft”. Dacă aceasta din urmă ar fi încăput pe mâna unora dintre rivalii săi direcţi, firma austriacă „OMV” sau cea poloneză „PKN”, acest fapt i-ar fi creat ulterior multe probleme. Cu „OMV” dominând piaţa slovacă şi cu o bună poziţie a acesteia de a intra pe piaţa poloneză (rafinăriile „Slovnaft” fiind mult mai apropiate de consumatorii din sudul Poloniei decât cele ale PKN) şi pe cea ungară, dezvoltarea „Mol” ar fi fost pur şi simplu sufocată şi însăşi supravieţuirea companiei pe termen mediu ar fi fost ameninţată, conform părerilor exprimate de analişti. De partea cealaltă a baricadei, „OMV”, cea mai mare companie străină din domeniul petrolier din regiune şi principalul concurent al „Mol” în zona Europei Centrale, este firma cu cea mai mare capitalizare bursieră de la Bursa de Valori din Viena (2,23 miliarde de euro), cu vânzări totale de 7,45 miliarde euro la un număr de 5.575 salariaţi. Jumătate din vânzările cu amănuntul ale companiei austriece provin în prezent din afara Austriei, mai precis din ţările Europei Centrale şi de Est, unde aceasta este prezentă. În multe privinţe însă „OMV” se aseamănă cu „Mol”. care a fost deţinută în totalitate, până de curând, de către stat (chiar şi acum se spune că acesta este proprietarul a 36% din acţiunile „OMV”, iar împreună cu un investitor strategic din Abu Dhabi deţine majoritatea), a fost supusă în ultimii ani unui program de restructurare şi modernizare a capacităţilor sale de producţie şi, bineînţeles, este la fel de „disperată” ca şi „Mol” de a-şi găsi parteneri în regiune, fiind mult prea mică pentru a-şi asigura supravieţuirea pe termen mediu, în condiţiile în care piaţa austriacă a produselor petroliere, spre deosebire de cele central şi est-europene, se află pe un trend descendent. Punctele forte ale austriecilor, în momentul de faţă, sunt deţinerea celei mai


63

întinse reţele de benzinării, comparativ cu orice alt jucător din regiune şi eficienţa mult mai mare a companiei (ea are doar trei sferturi din numărul de lucrători pe care îi are "Mol", care, la rândul ei, este una din cele mai eficiente companii din zona Europei Centrale şi de Est). În Europa "Petrom" a dovedit că este "esenţa mişcării" în exploatare şi explorare. Revenind la paşii făcuţi de "Mol" pentru a deveni un jucător important pe piaţa central şi est-europeană, putem afirma că, prin cumpărarea "Slovnaft", aceasta a urmărit concomitent şi reducerea cheltuielilor şi păstrarea unei cote cât mai mari din pieţele ungară şi slovacă, în condiţiile în care un raport realizat în anul 2000 estima că prin pierderea poziţiei monopoliste, ca urmare a condiţiilor impuse de aderarea la UE, cele două firme ar fi ajuns ca în zece ani să controleze doar aproximativ 30% din pieţele locale pe care acţionează acum. În prezent, ambele companii contabilizează aproximativ 70% din vânzările maghiare şi slovace de produse petroliere, iar rafinăriile lor se completează foarte bine atât prin punctul de vedere al gamei de produse fabricate, cât şi din punct de vedere geografic. Astfel, în Europa Centrală şi de Est, "Societatea Naţională de Petrol - Petrom S.A." poate fi considerată ca fiind una dintre cele mai mari, România dispunând de o tradiţie petrolieră incomparabil mai bogată decât a Ungariei sau a altor state central-europene. "Petrom" produce de cinci ori mai mult ţiţei decât "Mol", dispune de rezerve mult mai mari şi exploatează mai multe zăcăminte în exterior. Cu toate aceste avantaje, încercarea de privatizare parţială, a 35% din companie, desfăşurată în cursul anului trecut (2003) nu s-a bucurat iniţial de succes. Investitorii strategici nu s-au arătat interesaţi de "Petrom", după cum nu au licitat nici pentru "Mol". Singura mare companie petrolieră care a licitat atunci a fost cea a italienilor de la ENI, însă oferta de 50 milioane USD nu putea fi luată în considerare. Mai mult au licitat "OMV", "Mol" sau "Hellenic Petrom" pentru participarea la majorarea de capital social a "Petrom". În extinderea acitvităţii sale, SNP a mizat în primul rând pe experienţa de care dispune în explorarea, extracţia şi rafinarea ţiţeiului. În India, "Petrom" investeşte 100 milioane USD pentru construcţia unei rafinării şi a câştigat dreptul de a începe explorarea şi producţia în mai multe perimetre petroliere. În zona Mării Caspice, "Petrom" este implicată în mai multe proiecte de explorare şi exploatare situate pe teritoriul Kazahstanului. De asemenea, în Orientul Mijlociu, SNP colaborează cu mai multe ţări producătoare de ţiţei, iar de curând, împreună cu "Elf" (Franţa), a început lucrările de exploatare

Gabriel I. Năstase

64

pe noi perimetre din Marea Neagră. Totuşi, privatizarea companiilor petroliere în Europa Centrală nu a atras nici un jucător de pe piaţa internaţională a ţiţeiului. Singura companie de talie mare activă pe această piaţă este societatea rusească "Lukoil", care deţine o rafinărie în România şi o reţea de distribuţie. Pentru "Petrom", alternativa cea mai plauzibilă era integrarea sa într-o societate petrolieră central-europeană, în cazul în care nu ar fi fost preluat de o companie rusească. În cele din urmă a câştigat "OMV", dar în Europa de Est este încă departe momentul în care se va încheia împătţirea sferelor de influenţă pe piaţa petrolului, mai ales că majoritatea companiilor ruseşti vor să-şi extindă zona de afaceri. Austria, prin "OMV", nu poate renunţa la expansiune, iar "Mol"-ul unguresc are capacitate de export. Prin urmare, în curând, privatizarea marilor companii petroliere din regiunea central-este-europeană ar trebui să se încheie. Pe listă s-a aflat încă de la început "PKN Orlen" (Polonia), "Unipetrol" (Cehia) şi "Petrom" (România). Curios, deşi statul ungar deţine încă 25% din capitalul companiei "Mol" şi privilegiul "acţiunii de aur", aceasta se regăseşte pe listele de licitaţii nu în poziţie de obiect al vânzării, ci de foarte activ cumpărător! Surprinzător din multe puncte de vedere, privatizările în lanţ care au avut loc până acum într-un sector strategic ca acela al petrolului s-au desfăşurat practic "în familie", cu participare aproape exclusiv regională. mai tot ce a fost scos la vânzare s-a licitat şi s-a adjudecat de către cei trei mari jucători ai pieţei din zonă: "Mol", "OMV" şi "PKN", având valori de piaţă de 2,6; 3,2 şi respectiv 2 miliarde de dolari. Prin 1999, "Mol" a încercat asiduu, fără vreun rezultat, să găsească un investitor strategic, capabil să susţină dezvoltarea regională a companiei ungare, dar absolut toate companiile occidentale păreau decise să nu facă investiţii majore în regiune. Companiile ruseşti nu aveau forţă financiară, iar după ce au căpătat-o, s-a dovedit că nu sunt agreate pentru tranzacţii de un asemenea calibru. Într-o astfel de situaţie, strategia urmată de "Mol", ca şi de compania austriacă "OMV", a constat în a prelua treptat companii naţionale mai mici, având cote semnificative pe piaţă în ţările vecine. Recent, ele s-au aliniat şi la privatizarea "Petrom", dar într-o surprinzător de densă competiţie. Ceea ce este încă prea puţin pentru a vedea în aceasta semnalul unei schimbări de abordare din partea companiilor occidentale faţă de Europa de Est. Dar, să încercăm o radiografie a concurenţilor din Europa Centrală şi de Est.


65

CEHIA - a avut aproape tot timpul probleme cu cu compania "Unipetrol", care a traversat o privatizare ratată şi s-a dovedit ineficientă, inclusiv din pricina faptului că este un conglomerat de rafinării, staţii de distribuţie, uzine chimice etc. Capacitatea instalată de rafinare este folosită în proporţie de 2/3. "Ceska Rafinerska", principala rafinărie, este controlată de "IOC" ("Conoco", "Agip", "Shell"), care ar putea prelua şi "Unipetrol". Deşi consumul depăşeşte producţia internă, 30% din aceasta (1 milion tone) se exportă în Slovacia şi Polonia. SLOVACIA - "Slovacia Slovnaft", principala companie, a fost preluată în noiembrie 2002 de "Mol", care deţine 67,8% din acţiuni. Capacitatea instalată a rafinăriei de la Bratislava este de 5,5 milioane tone/an şi este utilizată în proporţie de 95%. Doar 24% din producţie se vinde pe piaţa internă, restul se exportă (Cehia: 31%, Polonia: 9%). BELARUS - în această ţară, se poate vorbi doar de două mari rafinării, ambele în estul ţării, cu capacitate totală de 24,5 milioane tone, utilizată în proporţie de 50%. Rafinăria "Mazyr" este controlată de "TNK" şi "Sibneft", care o retehnologizează pentru a deveni una dintre cele mai moderne din fosta URSS. Exporturile în perioada 1998-2000 au crescut cu 41% pe an, ajungând la un volum de 7 milioane tone în 2000. UCRAINA - Companiile ruseşti "Lukoil", "TNK" şi "Rosneft" sunt foarte active pe piaţă şi au pachete de acţiuni la rafinării. Dispune de 6 rafinării cu o capacitate instalată totală de 55 milioane tone, dar utilizată în proporţie de 33%. Cea mai vestică rafinărie, "Halychyna", în oraşul Drohobych, are o capacitate anuală de 4,1 milioane tone (utilizare: 33%) şi este deţinută de investitori locali privaţi. Rafinăria "Kremenchug" este scoasă la privatizare (42% din acţiuni, pentru circa 150 milioane USD), cel mai interesat de achiziţie fiind grupul "TNK - BP". Exportul de produse distilate variază între 2 şi 3 milioane tone pe an. POLONIA - are activităţi de exploatare şi extracţie în Marea Baltică, fără relevanţă în piaţă. Deţine 2 rafinării mari, cele de la Gdansk (4,5 milioane tone, scoasă la privatizare) şi Plock, lângă Varşovia (13,5 milioane tone pe an), alături de câteva altele mai mici în sudul ţării, care sunt obiect de dispută între companiile poloneze. Cererea internă este de 15 milioane tone pe an, cu creştere anuală de

Gabriel I. Năstase

66

3%. Este tot mai dependentă de importurile din Rusia, atât de ţiţei, cât şi de produse distilate. AUSTRIA - este unul dintre marii importatori din regiune, dar o mare parte a produselor importate provine din rafinăriile germane deţinute de "OMV". Rafinăria de la Schwechat este utiliazată în proporţie de 94%, iar producţia actuală (peste 9 milioane tone) creşte pe măsură ce se extinde reţeaua de distribuţie a "OMV" în zonă. Exportul este de 2 milioane tone/an. UNGARIA - deja tradiţional, compania naţională "Mol" se află în competiţie cu austriecii de la "OMV". Statul mai deţine 25% din capitalul "Mol", dar a decis să vândă acţiunile, o primă tranşă de peste 10% fiind oferită pe piaţă la finele lui 2003. Este singura ţară din zonă, exceptând România, care are producţie notabilă de ţiţei, dar relevantă în piaţă. Capacitatea instalată a rafinăriilor ("Duna", cu 8 milioane tone pe an şi "Tisza", 3 milioane tone) este folosită în proporţie de 65%-75%. Consumul intern tinde să scadă, ceea ce determină "Mol" să exporte 25%-30% din producţia petrolieră, iar vânzările la extern să cresacă cu 5%.

RUSIA - dispune de zăcăminte uriaşe de petrol şi gaze, multe neinvestigate, majoritatea neexploatate. De la mijlocul deceniului anterior, Rusia a trecut la o exploatare intensică a resurselor de hidrocarburi, pentru a-şi finanţa creşterea economică. Se apreciază că, în cel mult cinci ani, Rusia va deveni primul consumator mondial de utilaje de foraj. Deţine cele mai mari rezerve explorate din lume, aflate în afara OPEC. În 2003, producţia lunară a Rusiei a depăşit-o temporar pe aceea a Arabiei Saudite. Recent, Guvernul SUA a promis sprijin investiţional pentru dezvoltarea unor exploatări pe platoul arctic al Federaţiei Ruse. Grupul "Yukos-Sibneft", format în aprilie 2003, prin achiziţionarea celei din urmă companii, este cel mai puternic actor rus pe piaţa petrolului, cu o capitalizare pe piaţă de 36 miliarde dolari.

Rezervele de ţiţei ale "Yukos-Sibneft": 18,4 miliarde barili! Producţia: 2,03 milioane barili/zi. Deţine 10 rafinării, între

care "Mazeikiu Nafta" (13 milioane tone/an); acţiuni la "Mazyr", Belarus (12 milioane tone/an). Grupul "TNK-BP", format în februarie 2003 (participare 50%-50%) are o capitalizare de piaţă de 18 miliarde dolari. Rezervele de ţiţei ale "TNK-BP": 9,5 ,miliarde barili, producţia: 1,2 milioane barili/zi. Deţine 5 rafinării, între care "Ryazan", Rusia


67

(capacitate: 17 milioane tone/an) şi "Linos", Ucraina (16 milioane tone/an); acţiuni la "Mazyr", Belarus (12 milioane tone/an). A treia mare companie rusă, "Lukoil", are şi acţionari americani, deţine rezerve de ţiţei mai mari decât ale "BP" şi operează o reţea de benzinării în SUA (New England, Washington DC). Dar companiile ruseşti sunt tot mai prezente şi în Europa Centrală şi de Est:

• "Lukoil", în Lituania, România, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia;

• "Yukos-Sibneft", în Lituania, Slovacia, Croaţia, Polonia, Ungaria, Belarus;

• "TNK", în Ucraina, Belarus.

Piaţa est-europeană, la mâna "Petrom" Analiştii consideră că majoritatea companiilor aflate în cursa

pentru privatizare continuă să-şi dorească consolidarea poziţiei în zonă. Astfel, în decurs de un deceniu, companiile ruseşti s-au capitalizat rapid şi au ajuns să fie clasificate onorabil - "Yokos-Sibneft" (36 miliarde dolari), "TNK-BP" (18 miliarde USD), "Lukoil" (15 miliarde USD), chiar dacă la oarecare distanţă de topul celor mai selecte branduri mondiale, unde podiumul este deţinut de "ExxonMobile" (239 miliarde USD), "Royal Dutch/Shell" (192 miliarde USD), "BP" (191 miliarde USD), "TotalFinaElf" (104 miliarde USD), "ChevromTexaco" (71 miliarde USD), "ENI" (61 miliarde USD) şi aproape de echivalentul lui "ConocoPhillpis" (35 miliarde USD).

Totuşi, ruşii s-au consolidat bine în zonă, mai întâi în fostul spaţiu sovietic )unde deţin şi rafinării, şi benzinării), iar acum în Balcani )unde s-au limitat deocamdată să dezvolte reţele de distribuţie). Pentru ţările Grupului de la Visegrad, ei au ales o altă formulă: acorduri de livrare a ţiţeiului pentru rafinării ("Yukos" a încheiat recent asemenea contracte cu "Mol" - pentru 7 milioane de tone de ţiţei pe an - şi cu "PKN" - 3 milioane tone de ţiţei/an). Soluţia aleasă de companiile occidentale pentru a pătrunde pe aceste pieţe a fost asocierea cu comanii occindentale, după modelul recent creatului grup ruso-britanic "TNK-BP". Analiştii pieţei prevăd chiar o întărire a dependenţei ţărilor central-europene de companiile ruseşti şi, într-o următoare fază de expansiune, preluarea "Mol" sau a "PKN", ori chiar a amândurora. Sesizând această tendinţă, directorul executiv al PKN, Jacek Strzelecki, a început să caute cu disperare terenuri petroliere ieftine, pe care le-ar putea exploata împreună cu companii poloneze, fie cu "OMV" şi "Mol"

Gabriel I. Năstase

68

(un asemenea proiect ar putea apropia cei trei mari jucători regionali, într-un viitor nu prea îndepărtat, devenind posibilă chiar o fuziune, pentru a forma o companie puternică, în stare să concureze cu giganţii lunii petrolului).

Şi "Mol" şi "PKN" au fost în 2001 foarte aproape de a încheia un parteneriat strategic, într-o formulă de tip "Royal Dutch/Shell", dar s-au lovit de opoziţia agenţiei poloneze de privatizare, care a dorit să salveze mediul concurenţial. Poate şi pentru că alte grupuri de interese şi companii poloneze văd în asocierea cu o mare companie rusă, salvarea industriei poloneze de profil.

Realitatea este că, până la realizarea vreunei forme de integrare între "Mol", "PKN" şi "OMV", între cei trei se desfăşoară o luptă dură pentru ocuparea pieţelor mai mici din zonă. Rând pe rând, companiile "Slovnaft" (Slovacia) şi "INA" (Croaţia) au fost preluate de "Mol" (în detrimentul "OMV"). "Mol" a mai licitat pentru rafinăria de la Gdansk, a obţinut pentru scurtă vreme statut de investitor privilegiat în vederea negocierii unui pachet de acţiuni la "PKN", a înfruntat "Lukoil" la vânzarea grupului de distribuţie "Beopetrol" din Serbia şi s-a pregătit asiduu să repete gestul la licitarea rafinăriei de la "Bosanska Brod", după cum s-a decis să intre în competiţie şi pentru achiziţionarea companiei cehe "Unipetrol". Nu în ultimul rând, "Mol" a preluat două rafinării în Ungaria şi a dezvoltat o reţea regională de câteva sute de benzinării. Mai potent financiar, dar mai puţin abil, "OMV" a ratat cele câteva licitaţii pentru privatizare, dar a reuşit să achiziţioneze 25,1% din "rompetrol" şi 45% din "Bayernoil", dând marea lovitură în vara lui 2004, prin preluarea "Petrom"-ului românesc. În plus, a creat peste graniţe o distribuţie prin care deţine cote de 5%-25% pe pieţele vecine, ajungând să aibă în regiune o prezenţă mai consistentă decât în Austria. "PKN" Orlen este absorbit de trei probleme majore: concurenţa de pe piaţa internă, apropiata privatizare şi preluarea unui pachet de 496 de benzinării în nordul Germaniei, de la "BP-Aral".

În fine, cu o cifră medie de afaceri de peste 1,8-2 miliarde de dolari/an, Petrom este un jucător dintr-o categorie inferioară celor trei, atât prin anvergură, cât mai ales prin nevoia urgentă de restructurare şi de investiţii. Dacă în aceast privinţă "Petrom" are un handicap, faptul că dispune de o producţie proprie de ţiţei de peste şase milioane de tone pe an, face din compania românească un jucător de calibru în geografia pieţei est-europene, acolo unde, cu siguranţă, harta petrolului va fi redesenată. Mai ales că România furnizează 63% din producţia de ţiţei şi 35% din producţia de gaze naturale a Europei Centrale şi de Est. Este

ă


69

şi motivul pentru care "OMV", consorţiu care, după preluarea "Petrom", a anunţat că va investi în România în zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. În context zonal, rezervele noastre sunt cu adevărat o ofertă, dar nu suficinet de tentantă pe o piaţă globală, în care mizele mari vin în cascadă: Marea Caspică, Siberia, Sahalinul, Iranul, platforma continentală a Indiei şi, nu în ultimul rând, Irakul. Totuşi, "OMV" este conştient că, chiar dacă România deţine două treimi din producţia regională de ţiţei şi o treime din ceea de gaze naturale, speranţele de a descoperi noi resurse în Subcarpaţii noştri sunt mărunte. Pentru 2010, prognozele creditează România cu producţii de 7,7 milioane tone de ţiţei (faţă de 7 milioane tone, în 2002) şi cu 6,3 miliarde mc de gaze naturale (faţă de 6 miliarde mc, acum). Dacă însă oleoductul Constanţa-Trieste va fi contruit, poziţia României pe harta petrolieră va fi reevaluată sub toate aspectele.

Al doilea motiv de atracţie este capacitatea de prelucrare - considerabilă în volum, 34 milioane tone pe an, dar operaţională doar în proporţie de două treimi şi efectiv utilizată în proporţie de o trime. În plus, nivelul tehnologic mediu al celor 10 rafinării româneşti este încă modest, mult sub nivelul recent modernizatelor capacităţi din Slovacia, Austria, Polonia, lituania, Ucraina, Belarus. În fine, nici sistemele de distribuţie nu pot rivaliza cu cele din ţările Europei Centrale. Din sistemul de transport, probabil că terminalul de la Constanţa este cel mai valoros activ. În privinţa benzinăriilor, în număr de 2.438 la sfârşitul anului trecut, majoritatea (1.386) aparţin diverşilor mici întreprinzători privaţi şi sunt adesea de standardele cerute. Restul aparţin "Petrom-OMV" (695+42), "Rompetrol" (121), "Shell" (63), "Mol" (73), "Lukoil" (146), "Agip-Eni" (25). Paradoxal poate, tocmai această relativă subdezvoltare a distribuţiei en-detail stârneşte interesul, având în vedere potenţialul de dezvoltare a pieţei, evaluat în interesul, având în vedere potenţialul de dezvoltare a pieţei, evaluat în principal pe baza prognozelor privind dezvoltarea parcului auto.

Într-un moment în care pieţele din Slovacia şi Ungaria, de pildă, au trecut de punctul maxim şi încep să regreseze, "OMV" şi "Lukoil" anunţă planuri de extindere agresivă în România. Punctul de plecare al pieţei interne este un consum de combustubil auto de 130 litri/locuitori, iar linia posibilă de sosire - 300 litri, care este consumul mediu al Europei Centrale. Cererea internă înregistrează o creştere în medie cu 4% pe an, cea mai ridicată rată din regiune.

Gabriel I. Năstase

70

Scumpirea petrolului, "vânt din pupa" pentru industria biocombustibilior Evident, ca în orice domeniu de activitate, crizele petroliere au si ele o parte pozitivă, fiind de un real folos pentru producătorii de etanol şi biodiesel. Astfel, după fiecare explozie a preţului ţiţeiului, guvernele devin brusc interesate de sectorul biocombustibilior. Cu greu putem găsi o industrie mai fericită de creşterea preţului petrolului decât cea a biocombustibilior. Necazul tuturor promite afaceri spectaculoase pentru producătorii de etanol sau biodiesel, toate analizele specialiştilor indicând creşteri substanţiale pentru această industrie. Potrivit acestora, producţia de etanol se va dubla până în 2010, după ce a crescut de trei ori din 1980 şi până în 2004. Ritmul ar putea fi şi mai impetuos dacă preţul petrolului va rămâne ridicat pentru mult timp. Recent, 13 ţări produceau şi utilizau etanolul în amestec sau în loc de carburanţii obişnuiţi. Pentru neiniţiaţi, etanolul este utilizat în unele ţări ca aditiv pentru benzină şi înlocuieşte produsele similare din petrol. Din ce în ce mai des însă el este utilizat în amestecuri cu benzina sau simplu, în loc de benzină. Brazilia este liderul sectorului, fiind cel mai mare producător şi exportator de etanol. iubitorii de samba conduc maşini hibrid, care "ard" etanol şi benzină. Parcul auto hibrid din Brazilia va reprezenta în 2007 cam două treimi din total, faţă de cele 29 de procente din anul 2003. Producţia de etanol din ţara sud-americană aşteaptă investiţii de 6 miliarde de dolari până în 2007, iar "Asociaţia fermierilor brazilieni" estimează exporturi anuale la 700 de milioane de dolari în rumătorii doi-trei ani. Firesc, succesul brazilian a născut un potenţial conflict cu SUA, care încearcă să-şi apere propriul sector de producere a etanolului, al doilea din lume ca importanţă. Astfel, exporturile braziliene ameninţă producătorii americani, care obţin un etanol de trei ori mai scump decât concurenţii lor sud-americani, respectiv 1,8 USD/galin (cam 48 de cenţi pe litru). Guvernul american studiază posibilitatea de a ridica bariere vamale în calea etanolului venit din sud. De reţinut, etanolul chiar a devenit subiect politic peste Ocean, candidatul democrat la presedenţie, john Kerry, afirmând că va stimula dezvolatrea sectorului, pentru a reduce dependenţa Americii faţă de importuri. Cu sau fără un program strategic, guvernul SUA şi-a propus pentru anul 2010 o ţintă de producţie a etanolului de 5 miliarde de galoane (circa 19 milioane de tone), adică o creştere de 25% faţă de nivelul actual.


71

Din partea cealaltă, cum costul de producţie al etanolului este mai mare decât al benzinei sau motorinei, implicarea guvernelor este decisivă. În plus, etanolu are o "imagine" pozitivă, şi asta pentru că că arde într-o proporţie mai ridicată decât combustibilii obişnuiţi, degajând mult mai puţine noxe. Avantajul decisiv al etanolului pare însă a fi faptul că reduce importurile de petrol. Materia primă utilizată la producerea etanolului este determinată pentru costul final. Cea mai rentabilă cultură pentru etanol este trestia de zahăr. SUA utilizează în general porumbul, iar Franţa sfecla de zahăr. Fratele mai mic al etanolului este biodieselul, care prezintă marele avantaj că nu necesită înlocuirea actualelor motoare pe motorină. Biodieselul se obţine din rafinarea boabelor de rapiţă sau soia şi este utilizat mai ales pentru mecanica agricolă, care devine astfel independentă din punct de vedere energetic.

Uniunea Europeană sprijină eforturile statelor membre de a utiliza biocombustibilii, ţinta comunitară pentru acest tip de carburanţi fiind de 6% din consumul total, până la 2010. Deşi strâns legat de agricultură, viitorul biocombustibililor ar putea depinde de alte ramuri ale ştiinţei, precum genetica. Cercetătorii studiază alge şi microorganisme care, modificate genetic, ar putea produce etanolul la randamente doar imaginate astăzi. Până atunci însă, problemele din Orientul Mijlociu, Rusia sau Caucaz vor continua să influenţeze major mersul economiei mondiale. România, afectată de criza petrolului Dincolo de aspectele semnalate anterior, se poate spune că iminenţa cronicizării preţurilor ridicate ale petrolului tulbură tot mai mult apele pieţei interne. Mai mult, se înteţeşte circulaţia informaţiilor, parţial confirmate oficial, care readuc în prim plan scumpirea permanentă a carburanţilor în România. Cum s- ajuns aici? După atingerea unui maxim istoric de 51 dolari/baril, cotaţiile mondiale ale ţiţeiului au ajuns să se plaseze constant în jurul a 44-48 de dolari/baril (o tonă de ţiţei are aproximativ 7 barili). Lucas Papademos, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat recent că preţurile ridicate ale ţiţeiului vor afecta economia zonei euro, dar efectele nu vor fi la fel de grave precum cele produse de criza petrolieră din 1973. Totuşi, cum majoritatea exporturilor româneşti ţintesc zona euro, analiştii români tind să fie tot mai circumspecţi privind efectele europene asupra creşterii economiei româneşti. Potrivit şi estimărilor

Gabriel I. Năstase

72

BCE, rata inflaţiei în zona euro ar creşte cu 0,1% în fiecare din următorii trei ani, încetinind creşterea economică cu 0,05% în primii doi ani şi cu 0,1%, în al treilea an. Dacă preţurile de peste 50 de dolari/barilul de ţiţei menţin inflaţia în zona euro peste 2% şi în continuare, ţinta BCE devine inferioară acestui prag. În plus, chiar dacă preţurile ţiţeiului par să se fi stabilizat suficient de mult peste 50 dolari/baril, Iranul poate duce singur preţurile la 60-80 dolari/baril, doar prin simpla reducere a exporturilor, măsură probabilă în cazul accentuării divergenţelor cu puterile occidentale şi cu ONU privind programul său nuclear. Făcând referire la situaţia internă, Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei şi Comerţului, spunea că "necesarul de ţiţei al <Petrom> este acoperit doar în proporţie de 30% din import. De aceea, preţurile externe nu influenţează dramatic preţul intern. Încercăm să menţinem un echilibru care să nu ducă la creşteri mari ale preţurilor la combustibili şi care să susţină şi creşterea economică pe care ne-am popus-o". Nu mult după aceea, Gheorghe Constantinescu, directorul general al "Petrom", este creditat cu declaraţii conforma cărora va propune ministerului (încă acţionar majoritar) majorarea preţurilor la combustibili. Cert este că la ora actuală ceilalţi jucători din piaţa petrolului sunt cu ochii aţintiţi pe "Petrom" şi Ministerul Economiei şi Comerţului. Aceştia au declarat în nenumărate rânduri că îşi ajustează propriile politici de preţuri după cele ale "Petrom", care este liderul pieţei. Astfel, factura în sine a războiului din Irak care va reveni României nu este impresionantă, chiar şi în cazul în care conflictul va dura un an. Asta penru că sprijinul direct al României constă în trimiterea în Irak a 278 de militari români şi punerea la dispoziţia Coaliţiei a spaţiului aerian şi a infrastructurii necesare, totalul costurilor pentru ţara noastră fiind de patru milioane de dolari lunar, ceea ce nu reprezintă un efort prea mare. În schimb, există pericolul ca scumpirea pe plan internaţional a petrolului şi gazelor naturale, precum şi scăderea schimburilor comerciale ale României să anihileze bruma de creştere a economiei româneşti, afectând astfel nivelul de trai al cetăţeanului de rând. Ca în orice război, înainte de toate, a crescut preţul internaţional al petrolului şi, implicit, cel al carburanţilor. "Toate implicaţiile războiului asupra României sunt mijlocite de scumpirea carburanţilor", explica Ilie Şerbănescu, analist economic. "Pe lângă petrol, prin incidenţă, se vor scumpi şi gazele naturale - un combustibil


73

chiar mai bun decât petrolul, al cărui preţ nu poate rpmâne pe loc. Cum de preţul acestor două resurse depind de costul oricărui produs şi serviciu? (vom asista la o creştere a inflaţiei) Această creştere va depinde însă de durata războiului", adaugă Ilie Şerbănescu. Mai ales, se pare că războiul va fi de lungă durată, iar pieţele petroliere nu se vor linişti prea curând. Pe de altă parte, statul român are la îndemână pârghiile care îi permit ca, în cazul unui război de lungă durată, să controleze preţul carburanţilor: folosirea unui stoc-tampon de ţiţei de producţie internă, precum şi scăderea accizelor. Rămâne de văzut dacă statul va aplica efectiv aceste măsuri de urgenţă. În plus, pe lângă războiul în sine, pentru România, păguboase sunt şi neînţelegerile diplomatice dintre Statele Unite şi ţările europene, care reprezintă un risc în plus pentru perspectivele economiei mondiale, dar şi pentru ţări ca România, care încearcă să se integreze în Uniunea Europeană. Ca să nu amintim de schimburile comerciale ale României cu statele din zona Golfului, precum şi cu ţări îndepărtate, care sunt, de asemenea, afecate, în condiţiile în care unii trasportatori nu mai vor să treacă prin zona de conflict.

1716

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu VVIIAAÞÞAA ªªII OOPPEERRAA

Nãscut pe meleaguri vrâncene, la Focºani, în anul 1902, la 24iunie, sub steaua creativitãþii, a spiritului pentru adevãr ºi frumos, IonBasgan avea sã devinã una dintre cele mai proeminente figuri aleºtiinþei ºi tehnicii româneºti, precum ºi un neobosit luptãtor pentruapãrarea intereselor naþionale. Cum nimic nu este întâmplãtor peacest pãmânt românesc rãscolit de patimi, tot aºa avea sã fie ºiapariþia divinã pe meleaguri mioritice a acestui om. Istoria neamuluiBasgan îºi are rãdãcinile adânci înfipte în pãmântul României, iar totceea ce s-a acumulat din generaþie în generaþie s-a transmis nouluinãscut, Ion BBasgan.

Se presupune cã numele de „Basgan”11 Primii “Bazgani” seiscãleau cu “z”, nu cu “s”, cum au început a se iscãli cei 3 fii, preoþi aibunicului inventatorului, Pr. Ion “Bazgan” III.

vine, prin analogie cu alte nume, de la localitatea „Bazga”, pe apa cuacelaºi nume, din nordul judeþului Fãlciu, mai sus de Rãducãneni.

Se pare cã din punct de vedere etimologic, cu toate cãdicþionarele nu confirmã, cuvântul Bazga ori Bazgan ar însemnaBâzâit, zumzet, zgomot...

Din documentele vechi ale Sf. Episcopii a Huºilor (pãstrate laArhivele Statului în Bucureºti ºi Iaºi ºi în Albumul biografic ºi arborelegenealogic al familiei „Bazgan”22 Ludovic CCosma, Albumul biographicºi arboreal genealogic al familiei “Bazgan”, Tipografia Româneascã,Galaþi, 1944.

Se atestã prezenþa ancestralã a familiei Basgan în Româniaprin „popa Bazga”, care face danie o parte din moºia sa din Buneºti –Fãlciu lui Neariul, vornic de poartã, danie întãritã de domnitorul MoisãMoghilã la 17 ianuarie 1631 (7139 de la facerea lumii). Ulterior, pesteani, respectiv în 17 iulie 1654, Varvara, fata popei Bazga vinde luiDarie Spãtaru, partea lor din Bucureºti ºi Cobiceºti.

În 1780 se naºte preotul Ion BBazgan II, a cãrui prezenþã docu-mentarã este atestatã abia în 1826.

În anul 1800 se naºte Preotul Ioniþþã BBazgan III,, care se vacãsãtori în 1823 cu Simina din Davideºti, jud. Fãlciu. Existenþa pãmân-

niul forajului. Iar, beneficiile care s-au realizat ºi care se realizeazã înprezent datoritã aplicãrii invenþiilor sale au luat alte cãi ºi au intrat înalte bãnci, mai puþin în cele ale României.

Pot spune, cu mâna pe inimã, cã viaþa mea a fost marcatã înbine de dimensiunea universalã a personalitãþii tatãlui meu, de iubireacare a existat între toþi membrii familiei noastre ºi de credinþa înDumnezeu, atotputernicul.

În felul acesta atmosfera familialã mi-a binecuvântat existenþaºi m-a fãcut sã înþeleg cã pentru a reuºi cu adevãrat în viaþã trebuie,în primul rând, sã munceºti cinstit ºi sã iubeºti omul. Pentru cã numaiel, omul, poate fi capabil sã creeze ºi sã-ºi câºtige un loc în memoriaeternã a umanitãþii. De aceea, pentru mine, apariþia acestei lucrãriconstituie un eveniment deosebit ºi o încercare reuºitã a tânãrului omde ºtiinþã ºi de suflet dr. Gabriel II. NNãstase”.

Ceea ce aº mai avea de menþionat este cã aceastã lucrare,din pãcate, nu va putea sã prezinte adevãrata dimensiune a omului deºtiinþã Ion BBasgan,, întrucât, aº cum mi-a relatat Ion ((Ginel) BBasgan fiul,multe dintre documentele familiei, inclusiv fotografii, s-au pierdut lacutremurul din 4 martie 1977 sau au fost confiscate de organele desecuritate.

Dr. GGabriel II. NNãstasePREªEDINTE

COMISIA DE INVENTICÃ ªI TRANSFER TEHNOLOGIC(ACADEMIA OAMENILOR DE ªTIINÞÃ DIN ROMÂNIA)

VICEPREªEDINTECOMISIA DE INVENTICÃ (FILIALA BUCUREªTI)

ACADEMIA ROMÂNÃ


75

1918

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi Metalurgie din Leoben – Austria (Diploma 10, 17 iulie 1925).

Ca student avea sã fie preºedintele Societãþii române „Sonda”din Leoben, iar practica studenþeascã din 1924 o va efectua în minelede petrol din Pechelbronn (Alsacia – Franþa) unde va studia modul deexploatare a petrolului prin galeriile miniere. Nãscut sub o stea noro-coasã, Ion BBasgan va scãpa teafãr din douã dueluri (provocate în anulI ºi IV) ºi dintr-un accident de cale feratã (ca urmare a ciocnirii a douãtrenuri care a avut loc la sosirea în Pachelbronn).

Ion BBasgan, student la ªcoala Superioarã de Mine ºi Metalurgie din Leoben – Austria

teascã a acestui om avea sã se încheie în 1830 iar a soþiei sale Siminaîn 1863.

Preotul Ion BBazgan IIII, fiul lui Ioniþã ºi Simina Bazgan senaºte la 1824. rãmas orfan la 6 ani, acesta avea sã fie crescut demaica Simina. Anii care s-au scurs i-au structurat educaþia spiritualã ºii-au îndrumat paºii spre seminarul de la Socola – Iaºi. Apoi, se vacãsãtori cu Elinca, fiica lui Vasile Zugravu ºi va avea cu acesta 10copii. Ion BBazgan IIII, bunic dupã tatã al inventatorului de geniu IonBasgan,, va trãi pânã la sfârºitul vieþii sale (28 aprilie 1876) în satulArmãºani, comuna Avereºti, jud. Fãlciu.

Cel de-al zecelea fiu al Preotului Ion BBazgan IIII, ªtefanBasgan, s-a nãscut la 30 iunie 1874 în comuna Avereºti, cãtunulArmãºani, jud. Fãlciu. El a urmat cursul primar ºi seminarul inferior laHuºi, iar seminarul superior, ca bursier la Seminarul „VeniaminCostache” din Iaºi. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureºtiîntre anii 1896-1900, ca bursier la Internatul Teologic. La 5 septembrie1901 se va cãsãtori cu Maria (nãscutã în 1882), fiica preotului VasileBan din Gãgeºti – Vrancea, originar dintr-o familie de ciobani ardeleniveniþi de peste munþi ºi stabiliþi în Vrancea. Cu aceasta va avea cincicopii (trei bãieþi ºi douã fete). Primul nãscut avea sã fie Ion BBasgan.

ªtefan BBasgan IIV a trãit la Focºani ca preot, membru ºipreºedinte al Spiritualului Consistor al Eparhiei Romanului ºi membrual Adunãrii Eparhiale, pânã în ziua care avea sã-l despartã pentru tot-deauna de lumea pãmânteanã (15 februarie 1947).

***

Ion ªªt. BBasgan va absolvi ªcoala Primarã nr. 2 din Focºani capremiant în toþi aceºti ani. Între 1909 ºi 1913, Ion BBasgan va frecven-ta, ca bursier, cursurile Liceului Internat din Iaºi, pe care îl va absolvicu diplomã de bacalaureat (nr. 1.295). Liceanul Ion BBasgan a avut caprofesori pe Gheorghe Lascãr ºi Ion Roianu, profesori de matematicãºi pe profesorul Teodor Bãdãrãu la ºtiinþele naturale, directorul liceu-lui. Aceºtia, ca ºi ceilalþi profesori au fost pentru Ion BBasgan un simbolal muncii pentru adevãr, frumos, voinþã ºi creativitate.

Între anii 1920-1925, ca urmare a unei burse obþinute, cu con-tract, Ion BBasgan avea sã urmeze cursurile ªcolii Superioare de Mine

Gabriel I. Năstase

76

1918

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi Metalurgie din Leoben – Austria (Diploma 10, 17 iulie 1925).

Ca student avea sã fie preºedintele Societãþii române „Sonda”din Leoben, iar practica studenþeascã din 1924 o va efectua în minelede petrol din Pechelbronn (Alsacia – Franþa) unde va studia modul deexploatare a petrolului prin galeriile miniere. Nãscut sub o stea noro-coasã, Ion BBasgan va scãpa teafãr din douã dueluri (provocate în anulI ºi IV) ºi dintr-un accident de cale feratã (ca urmare a ciocnirii a douãtrenuri care a avut loc la sosirea în Pachelbronn).

Ion BBasgan, student la ªcoala Superioarã de Mine ºi Metalurgie din Leoben – Austria

teascã a acestui om avea sã se încheie în 1830 iar a soþiei sale Siminaîn 1863.

Preotul Ion BBazgan IIII, fiul lui Ioniþã ºi Simina Bazgan senaºte la 1824. rãmas orfan la 6 ani, acesta avea sã fie crescut demaica Simina. Anii care s-au scurs i-au structurat educaþia spiritualã ºii-au îndrumat paºii spre seminarul de la Socola – Iaºi. Apoi, se vacãsãtori cu Elinca, fiica lui Vasile Zugravu ºi va avea cu acesta 10copii. Ion BBazgan IIII, bunic dupã tatã al inventatorului de geniu IonBasgan,, va trãi pânã la sfârºitul vieþii sale (28 aprilie 1876) în satulArmãºani, comuna Avereºti, jud. Fãlciu.

Cel de-al zecelea fiu al Preotului Ion BBazgan IIII, ªtefanBasgan, s-a nãscut la 30 iunie 1874 în comuna Avereºti, cãtunulArmãºani, jud. Fãlciu. El a urmat cursul primar ºi seminarul inferior laHuºi, iar seminarul superior, ca bursier la Seminarul „VeniaminCostache” din Iaºi. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucureºtiîntre anii 1896-1900, ca bursier la Internatul Teologic. La 5 septembrie1901 se va cãsãtori cu Maria (nãscutã în 1882), fiica preotului VasileBan din Gãgeºti – Vrancea, originar dintr-o familie de ciobani ardeleniveniþi de peste munþi ºi stabiliþi în Vrancea. Cu aceasta va avea cincicopii (trei bãieþi ºi douã fete). Primul nãscut avea sã fie Ion BBasgan.

ªtefan BBasgan IIV a trãit la Focºani ca preot, membru ºipreºedinte al Spiritualului Consistor al Eparhiei Romanului ºi membrual Adunãrii Eparhiale, pânã în ziua care avea sã-l despartã pentru tot-deauna de lumea pãmânteanã (15 februarie 1947).

***

Ion ªªt. BBasgan va absolvi ªcoala Primarã nr. 2 din Focºani capremiant în toþi aceºti ani. Între 1909 ºi 1913, Ion BBasgan va frecven-ta, ca bursier, cursurile Liceului Internat din Iaºi, pe care îl va absolvicu diplomã de bacalaureat (nr. 1.295). Liceanul Ion BBasgan a avut caprofesori pe Gheorghe Lascãr ºi Ion Roianu, profesori de matematicãºi pe profesorul Teodor Bãdãrãu la ºtiinþele naturale, directorul liceu-lui. Aceºtia, ca ºi ceilalþi profesori au fost pentru Ion BBasgan un simbolal muncii pentru adevãr, frumos, voinþã ºi creativitate.

Între anii 1920-1925, ca urmare a unei burse obþinute, cu con-tract, Ion BBasgan avea sã urmeze cursurile ªcolii Superioare de Mine


77

2120

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Costicã ªt. Basgan ºi s-a înscris la Inginerie chimicã. Cu câteva zile

înainte de absolvirea facultãþii tânãrul Vasile Basgan avea sã moarãelectrocutat în baie, în ziua de Paºti a anului 1929.

În scurta sa existenþã, Vasile Basgan a constituit în epocã uncaz senzaþional ºi tragic în acelaºi timp.

Pentru acest om, un ilustru inginer chimist, steaua noroculuinu a strãlucit aºa cum a strãlucit steaua fratelui sãu. Pãcat! Ion BBasgana avut tãria sã plece în Franþa pentru a aduce în þarã rãmãºiþelescumpului sãu frate ºi pentru a le gãsi loc de odihnã pentru veºnicie înpãmântul þãrii, la Focºani

Dr. Ion BBasgan la cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri de artilerie în rezervã (Craiova, 1925)

Un moment al vieþii sale este marcat ºi de urmãtorul eveni-ment: în 1922, pe când prezida societatea studenþeascã „Sonda”,refuzã sã adere la miºcãrile studenþeºti de dreapta.

Gestul sãu va fi urmat ºi de alþi studenþi ai acestei societãþiimediat dupã acest eveniment, aparent fãrã importanþã marele istorical neamului românesc Nicolae Iorga le va aprecia aceastã atitudine,felicitându-i printr-o scrisoare trimisã personal tânãrului student IonBasgan. Ulterior, în iulie 1929, inginerul Ion BBasgan, care la acea datãconducea ºantierul de la Scãioºi, avea sã se întâlneascã cu acest titanal culturii româneºti ºi universale, Nicolae Iorga, care se afla în vizitãpe acest ºantier. Amintindu-ºi de Ion BBasgan, savantul român îl va invi-ta, în iulie 1929, la Universitatea sa din Vãlenii de Munte, pentru a con-ferenþia despre „Industria de Petrol”.

Întors în þarã în 1925, Ion BBasgan se va angaja ca inginer laºantierele Societãþii „Steaua Românã”, iar în decembrie 1925 va urmacursurile din Craiova ale ªcolii Militare de ofiþeri de artilerie în rezervã.Stagiul militar îl va efectua la Regimentul 4 Artilerie grea din Focºani.În iulie 1926 îºi va relua activitatea la ºantierul din Moreni, careaparþinea de Societatea „Steaua Românã” alãturi de inginerii: VictorDumitrescu, Cardaº I. ºi Marinescu C. În august 1926 îºi va susþineexamenul pentru funcþia de ºef d exploatare în industria petrolului ºigazelor naturale (Brevet nr. 39)

În aceastã perioadã steaua destinului lui Ion BBasgan îi va lumi-na calea ºi-l va îndruma spre aprofundarea lucrãrilor de cercetare dingeologie ºi hidrotehnicã în acest context favorabil destinului sãu pro-fesional, Ion BBasgan intuieºte cã activitãþile desfãºurate în foraj, pânãîn acel moment, se fãceau empiric. În august 1926 va publica înAnalele Minelor nr. 8/1926 prima sa lucrare despre „RegiuneaPetroliferã Moreni Gura Ocniþei”, în limba românã ºi francezã, în cola-borare cu inginerul I. Cardaº. ªi cum viaþa, câteodatã, alãturi de bucuriine oferã ºi necazuri, tot aºa ºi Ion BBasgan avea sã fie zguduitsufleteºte de moartea fratelui sãu Vasile Basgan, în urma unui tragicaccident, la Lyon, în Franþa.

Vasile ªt. Basgan s-a nãscut la Focºani la 1908. a urmat cur-sul primar la Focºani, iar pe cel liceal la Iaºi, la liceul „Internat”, pe carel-a absolvit la 16 ani (1924), susþinând examenele pentru doi ani destudiu într-un an. Apoi, a mers la Lyon, unde se afla unul din fraþii sãi,

Gabriel I. Năstase

78

2120

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Costicã ªt. Basgan ºi s-a înscris la Inginerie chimicã. Cu câteva zile

înainte de absolvirea facultãþii tânãrul Vasile Basgan avea sã moarãelectrocutat în baie, în ziua de Paºti a anului 1929.

În scurta sa existenþã, Vasile Basgan a constituit în epocã uncaz senzaþional ºi tragic în acelaºi timp.

Pentru acest om, un ilustru inginer chimist, steaua noroculuinu a strãlucit aºa cum a strãlucit steaua fratelui sãu. Pãcat! Ion BBasgana avut tãria sã plece în Franþa pentru a aduce în þarã rãmãºiþelescumpului sãu frate ºi pentru a le gãsi loc de odihnã pentru veºnicie înpãmântul þãrii, la Focºani

Dr. Ion BBasgan la cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri de artilerie în rezervã (Craiova, 1925)

Un moment al vieþii sale este marcat ºi de urmãtorul eveni-ment: în 1922, pe când prezida societatea studenþeascã „Sonda”,refuzã sã adere la miºcãrile studenþeºti de dreapta.

Gestul sãu va fi urmat ºi de alþi studenþi ai acestei societãþiimediat dupã acest eveniment, aparent fãrã importanþã marele istorical neamului românesc Nicolae Iorga le va aprecia aceastã atitudine,felicitându-i printr-o scrisoare trimisã personal tânãrului student IonBasgan. Ulterior, în iulie 1929, inginerul Ion BBasgan, care la acea datãconducea ºantierul de la Scãioºi, avea sã se întâlneascã cu acest titanal culturii româneºti ºi universale, Nicolae Iorga, care se afla în vizitãpe acest ºantier. Amintindu-ºi de Ion BBasgan, savantul român îl va invi-ta, în iulie 1929, la Universitatea sa din Vãlenii de Munte, pentru a con-ferenþia despre „Industria de Petrol”.

Întors în þarã în 1925, Ion BBasgan se va angaja ca inginer laºantierele Societãþii „Steaua Românã”, iar în decembrie 1925 va urmacursurile din Craiova ale ªcolii Militare de ofiþeri de artilerie în rezervã.Stagiul militar îl va efectua la Regimentul 4 Artilerie grea din Focºani.În iulie 1926 îºi va relua activitatea la ºantierul din Moreni, careaparþinea de Societatea „Steaua Românã” alãturi de inginerii: VictorDumitrescu, Cardaº I. ºi Marinescu C. În august 1926 îºi va susþineexamenul pentru funcþia de ºef d exploatare în industria petrolului ºigazelor naturale (Brevet nr. 39)

În aceastã perioadã steaua destinului lui Ion BBasgan îi va lumi-na calea ºi-l va îndruma spre aprofundarea lucrãrilor de cercetare dingeologie ºi hidrotehnicã în acest context favorabil destinului sãu pro-fesional, Ion BBasgan intuieºte cã activitãþile desfãºurate în foraj, pânãîn acel moment, se fãceau empiric. În august 1926 va publica înAnalele Minelor nr. 8/1926 prima sa lucrare despre „RegiuneaPetroliferã Moreni Gura Ocniþei”, în limba românã ºi francezã, în cola-borare cu inginerul I. Cardaº. ªi cum viaþa, câteodatã, alãturi de bucuriine oferã ºi necazuri, tot aºa ºi Ion BBasgan avea sã fie zguduitsufleteºte de moartea fratelui sãu Vasile Basgan, în urma unui tragicaccident, la Lyon, în Franþa.

Vasile ªt. Basgan s-a nãscut la Focºani la 1908. a urmat cur-sul primar la Focºani, iar pe cel liceal la Iaºi, la liceul „Internat”, pe carel-a absolvit la 16 ani (1924), susþinând examenele pentru doi ani destudiu într-un an. Apoi, a mers la Lyon, unde se afla unul din fraþii sãi,


79

2322

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Despre moartea fulgerãtoare ºi prematurã a lui Vasile Basgan,

G.G. Longinescu avea sã prezinte în revista pentru rãspândirea ºtiinþeiNATURA (An XVII, nr. 6, 15 iunie 1928) urmãtoarele cuvinte pline decompasiune pentru familia celui dispãrut: „Sã nu dea Dumnezeu omu-lui cât poate sã rabde ºi sã fereascã Dumnezeu pe toatã lumea de abea paharul pe care l-a bãut Pãrintele IIconom ªªtefan BBasgan dinFocººani. A pierdut pe fiul sãu scump Vasilicã, în ziua întâia de Paºti,fulgerat, într-o baie din Lyon de un circuit electric. Nu se poate închipuio durere mai cumplitã pentru un pãrinte. Nu se poate o durere maimare pentru þara noastrã. Cititorii Naturii cunosc valoarea tânãrului pecare-l plângem din scrisorile inimoase, pline de recunoºtinþã pentruprofesorul sãu eminent N. NNegru de la Liceul IInternat ddin IIaººi. Sunt înaceste scrisori sclipiri de o inteligenþã cu totul aleasã ºi semnele uneivoinþi de a munci aºa cum ne trebuie în ziua de azi. Parcã e un fãcutcã tocmai tineri atât de bine pregãtiþi sã ne fie rãpiþi de soartanemiloasã când avem mai mare nevoie de ei. Acum doi ani, am pier-dut pe Emanuel SSudan, biruitor la concursul de înot, dându-ºi sufletulîn Marea NNeagrã, la Balcic, când înota mai cu încredere acum un an,a cãzut de pe o schelã ºi a murit un inginer din cei mai tineri ºi mai binepregãtiþi ºi care ar fi ajuns fala ingineriei româneºti, Preda BBrãtãººanu,inginer electrician ºi licenþiat în matematici din Paris, la douãzeci deani. Acum patruzeci de zile am pierdut pe tânãrul distins care la ºapte-sprezece ani era bacalaureat ºi învãþa Chimia Industrialã la Lyon cuVictor GGrignard, chimist mare, laureat cu premiul Nobel ºi prieten bunal României. Dupã trei ani de studii strãlucite, luase licenþa înMatematici ºi ieºise inginer chimist. Moare la 20 de ani, când alþii abiaisprãvesc liceul. Un accident nãpraznic l-a ucis în mugur, fãrã sã fiînflorit ºi fãrã sã fi fãcut bucuria profesorilor care l-au format. I-a fostdat pãrintelui sãu sã bea amarul în loc sã guste plãcerea de a-ºi vedeafiul urcând treaptã cu treaptã pânã la cea mai înaltã situaþie pentrucare era menit. Gãseascã alinarea suferinþelor cumplite în durerea cucare scrim aceste rânduri ºi cu care ele vor fi citite în þara întreagã.Dumnezeu sã-l întãreascã pe tatãl cel atât de încercat ºi Dumnezeusã aºeze printre cei drepþi pe fiul atât de nevinovat”.

Depãºind momentul acesta greu al existenþei sale, Ion BBasgana preluat conducerea ªantierului Scãioºi din Valea Teleajenului aSocietãþii „Steaua Românã”, unde a desfãºurat o serie de activitãþi deexplorare a terenurilor din aceastã zonã.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu pãrinþii sãi ªtefan ºi Maria Basgan, în perioada când urma cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri

de artilerie în rezervã (Craiova, 1925)

Gabriel I. Năstase

80

2322

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Despre moartea fulgerãtoare ºi prematurã a lui Vasile Basgan,

G.G. Longinescu avea sã prezinte în revista pentru rãspândirea ºtiinþeiNATURA (An XVII, nr. 6, 15 iunie 1928) urmãtoarele cuvinte pline decompasiune pentru familia celui dispãrut: „Sã nu dea Dumnezeu omu-lui cât poate sã rabde ºi sã fereascã Dumnezeu pe toatã lumea de abea paharul pe care l-a bãut Pãrintele IIconom ªªtefan BBasgan dinFocººani. A pierdut pe fiul sãu scump Vasilicã, în ziua întâia de Paºti,fulgerat, într-o baie din Lyon de un circuit electric. Nu se poate închipuio durere mai cumplitã pentru un pãrinte. Nu se poate o durere maimare pentru þara noastrã. Cititorii Naturii cunosc valoarea tânãrului pecare-l plângem din scrisorile inimoase, pline de recunoºtinþã pentruprofesorul sãu eminent N. NNegru de la Liceul IInternat ddin IIaººi. Sunt înaceste scrisori sclipiri de o inteligenþã cu totul aleasã ºi semnele uneivoinþi de a munci aºa cum ne trebuie în ziua de azi. Parcã e un fãcutcã tocmai tineri atât de bine pregãtiþi sã ne fie rãpiþi de soartanemiloasã când avem mai mare nevoie de ei. Acum doi ani, am pier-dut pe Emanuel SSudan, biruitor la concursul de înot, dându-ºi sufletulîn Marea NNeagrã, la Balcic, când înota mai cu încredere acum un an,a cãzut de pe o schelã ºi a murit un inginer din cei mai tineri ºi mai binepregãtiþi ºi care ar fi ajuns fala ingineriei româneºti, Preda BBrãtãººanu,inginer electrician ºi licenþiat în matematici din Paris, la douãzeci deani. Acum patruzeci de zile am pierdut pe tânãrul distins care la ºapte-sprezece ani era bacalaureat ºi învãþa Chimia Industrialã la Lyon cuVictor GGrignard, chimist mare, laureat cu premiul Nobel ºi prieten bunal României. Dupã trei ani de studii strãlucite, luase licenþa înMatematici ºi ieºise inginer chimist. Moare la 20 de ani, când alþii abiaisprãvesc liceul. Un accident nãpraznic l-a ucis în mugur, fãrã sã fiînflorit ºi fãrã sã fi fãcut bucuria profesorilor care l-au format. I-a fostdat pãrintelui sãu sã bea amarul în loc sã guste plãcerea de a-ºi vedeafiul urcând treaptã cu treaptã pânã la cea mai înaltã situaþie pentrucare era menit. Gãseascã alinarea suferinþelor cumplite în durerea cucare scrim aceste rânduri ºi cu care ele vor fi citite în þara întreagã.Dumnezeu sã-l întãreascã pe tatãl cel atât de încercat ºi Dumnezeusã aºeze printre cei drepþi pe fiul atât de nevinovat”.

Depãºind momentul acesta greu al existenþei sale, Ion BBasgana preluat conducerea ªantierului Scãioºi din Valea Teleajenului aSocietãþii „Steaua Românã”, unde a desfãºurat o serie de activitãþi deexplorare a terenurilor din aceastã zonã.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu pãrinþii sãi ªtefan ºi Maria Basgan, în perioada când urma cursurile ªcolii Militare de Ofiþeri

de artilerie în rezervã (Craiova, 1925)


81

2524

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aceastã asociaþie urmãrea sã studieze raporturile între soci-

etãþile particulare ºi industria generalã a statului. Atitudinea lui IonBasgan faþã de politica statului în raport cu industria petroliferã îl vadetermina pe acesta sã publice o serie de materiale în care stabileacadrul de dezvoltare al industriei petrolifere ºi al industrializãrii þãrii înraport cu sursele materiale ºi de energie din subsol. În felul acesta, IonBasgan va recomanda naþionalizarea industriei petrolifere ºi industri-alizarea totalã a þãrii, accentuând rolul ºi importanþa faþã de iniþiativaprivatã. Evident cã spiritul neconformist al tânãrului Ion BBasgan aveasã-i deranjeze pe finanþatorii particulari ai Asociaþiei ºi, ca urmare,aceºtia îþi vor retrage sprijinul financiar. Totuºi, în toamna anului 1933,„balonul de oxigen” al activitãþii Asociaþiei avea sã fie asigurat pentruo perioadã de timp de cãtre Banca Naþionalã.

În acelaºi an, Academia Românã îi publicã „Acþiunea ºi FormaSapei Rotary în Rocile Formaþiunilor de Petrol din România”, cu o pre-faþã de prof. ing. Ficºinescu. Lucrarea a fost prezentatã Academiei depreºedintele ei, prof. L. Mrazec.

În anul 1933 Academia Românã îi publicã lucrarea„Fenomene Vibratorii ºi Efectul lor asupra Acþiunei Sapei în Sistemulde Foraj Rotary”, în urma unei prezentãri elogioase fãcute de prof.Nicolae Vasilescu-Karpen

În aprilie, în cadrul ciclului organizat de IRE la SocietateaPolitehnicã, Ion BBasgan va þine o conferinþã cu tema: „PoliticaPetrolului în Funcþie de Situaþia Explorãrilor ºi ProblemaCombustibilului”.

La cererea Asociaþiei Inginerilor de Mine, Ion BBasgan avea sãrepete aceastã conferinþã ºi la Moreni, în mijlocul unor specialiºti vãditinteresaþi de noutãþile din domeniul ºtiinþei ºi tehnicii româneºti.

În luna mai 1933 Ion BBasgan a þinut o conferinþã la SocietateaPolitehnicã în Calea Victoriei, cu tema: „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþi-ficã a Sistemului de Foraj Rotary”.

În data de 7 iulie 1933, Ion BBasgan avea sã-ºi susþinã docto-ratul la Montanistische Hochschule Leoben, Austria. La solemnitate aasistat ºi ministrul României la Viena, Caius Brediceanu. Ca urmare anumirii sale ca delegat oficial al României, prin rezoluþia ministerialã nr.34.555/1933, la 20 iulie 1933, Ion BBasgan va lua parte la primulCongres Mondial de Petrol de la Londra. În numele României, Ion

În iunie 1929 publicã în Analele Minelor din România nr. 6 ºinr. 11 prima experimentare în þarã a motoarelor cu explozie în foraje:„Motoare Waukesha în forajul rotativ”. Remarcat de profesorul NicolaeIorga, Ion BBasgan avea sã fie invitat de marele istoric ºi patriot român,în iulie 1929, sã þinã o conferinþã la Universitatea „Nicolae Iorga” laVãlenii de Munte, cu tema „Industria de Petrol”. În octombrie 1930, IonBasgan publicã în Analele Minelor lucrarea „Exploatãrile Petrolifere depe Valea Teleajenului”. În acelaºi an este numit director la ºantierele„Steaua Românã” din Moineºti. Profitând de poziþia pe care o are, îºiintensificã cercetãrile hidrotehnice ºi sonice cu aplicaþii în tehnica fora-jului. Peste un an, în 1931, a fost numit adjunct al inspectoratului fora-jelor din toate ºantierele Societãþii „Steaua Românã”, pe lângãinginerul Andrei Drãgulãnescu.

În acelaºi an, la 15 decembrie, în urma unui atentat care aavut loc la Spitalul Valea Rea din Bacãu, îi moare un alt frate, mediculConstantin Basgan, absolvent al Facultãþii de Medicinã din Lyon,Franþa. Constantin ªt. Basgan, s-a nãscut la Focºani, în 1904. A urmatcursul primar ºi parte din cel secundar aici, continuând apoi la liceul„Internat” din Iaºi. Dupã susþinerea bacalaureatului, ConstantinBasgan se va înscrie la Facultatea de Medicinã din Bucureºti. Dincauza miºcãrilor studenþeºti din 1922, va pleca în Germania, apoi înFranþa, intenþionând sã treacã oceanul în America. A fost însã reþinutla Lyon de profesorul Bonnet. Reîntors în þarã, va fi numit medic ºef alSpitalului Valea Rea, din judeþul Bacãu. Din nefericire, aºa cum ammai precizat, acesta avea sã fie împuºcat mortal de un diriginte depoºtã, bolnav mintal.

Restabilit din punct de vedere sufleteºte, la 31 decembrie IonBasgan decide sã se retragã de la Societatea „Steaua Românã” pen-tru a se dedica publicãrii rezultatelor cercetãrilor ºtiinþifice ºi tehnice ºipentru a-ºi susþine doctoratul.

În acest sens se stabileºte în 1932 în Bucureºti, lucrând laprimele noþiuni teoretice ale efectului Basgan, precum ºi la noile legi alePrincipiului Arhimede ºi ale forajului sonic. Împreunã cu maestrul sãu,George Constantinescu, cu Nicolae Malaxa, Alexandru Perieþeanu º.a.formeazã „Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii dinRomânia”, unde va conduce ca referent secþia petrolului ºi minelor,publicând cu aceastã ocazie cronici ºi sinteze economice.

Gabriel I. Năstase

82

2524

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aceastã asociaþie urmãrea sã studieze raporturile între soci-

etãþile particulare ºi industria generalã a statului. Atitudinea lui IonBasgan faþã de politica statului în raport cu industria petroliferã îl vadetermina pe acesta sã publice o serie de materiale în care stabileacadrul de dezvoltare al industriei petrolifere ºi al industrializãrii þãrii înraport cu sursele materiale ºi de energie din subsol. În felul acesta, IonBasgan va recomanda naþionalizarea industriei petrolifere ºi industri-alizarea totalã a þãrii, accentuând rolul ºi importanþa faþã de iniþiativaprivatã. Evident cã spiritul neconformist al tânãrului Ion BBasgan aveasã-i deranjeze pe finanþatorii particulari ai Asociaþiei ºi, ca urmare,aceºtia îþi vor retrage sprijinul financiar. Totuºi, în toamna anului 1933,„balonul de oxigen” al activitãþii Asociaþiei avea sã fie asigurat pentruo perioadã de timp de cãtre Banca Naþionalã.

În acelaºi an, Academia Românã îi publicã „Acþiunea ºi FormaSapei Rotary în Rocile Formaþiunilor de Petrol din România”, cu o pre-faþã de prof. ing. Ficºinescu. Lucrarea a fost prezentatã Academiei depreºedintele ei, prof. L. Mrazec.

În anul 1933 Academia Românã îi publicã lucrarea„Fenomene Vibratorii ºi Efectul lor asupra Acþiunei Sapei în Sistemulde Foraj Rotary”, în urma unei prezentãri elogioase fãcute de prof.Nicolae Vasilescu-Karpen

În aprilie, în cadrul ciclului organizat de IRE la SocietateaPolitehnicã, Ion BBasgan va þine o conferinþã cu tema: „PoliticaPetrolului în Funcþie de Situaþia Explorãrilor ºi ProblemaCombustibilului”.

La cererea Asociaþiei Inginerilor de Mine, Ion BBasgan avea sãrepete aceastã conferinþã ºi la Moreni, în mijlocul unor specialiºti vãditinteresaþi de noutãþile din domeniul ºtiinþei ºi tehnicii româneºti.

În luna mai 1933 Ion BBasgan a þinut o conferinþã la SocietateaPolitehnicã în Calea Victoriei, cu tema: „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþi-ficã a Sistemului de Foraj Rotary”.

În data de 7 iulie 1933, Ion BBasgan avea sã-ºi susþinã docto-ratul la Montanistische Hochschule Leoben, Austria. La solemnitate aasistat ºi ministrul României la Viena, Caius Brediceanu. Ca urmare anumirii sale ca delegat oficial al României, prin rezoluþia ministerialã nr.34.555/1933, la 20 iulie 1933, Ion BBasgan va lua parte la primulCongres Mondial de Petrol de la Londra. În numele României, Ion

În iunie 1929 publicã în Analele Minelor din România nr. 6 ºinr. 11 prima experimentare în þarã a motoarelor cu explozie în foraje:„Motoare Waukesha în forajul rotativ”. Remarcat de profesorul NicolaeIorga, Ion BBasgan avea sã fie invitat de marele istoric ºi patriot român,în iulie 1929, sã þinã o conferinþã la Universitatea „Nicolae Iorga” laVãlenii de Munte, cu tema „Industria de Petrol”. În octombrie 1930, IonBasgan publicã în Analele Minelor lucrarea „Exploatãrile Petrolifere depe Valea Teleajenului”. În acelaºi an este numit director la ºantierele„Steaua Românã” din Moineºti. Profitând de poziþia pe care o are, îºiintensificã cercetãrile hidrotehnice ºi sonice cu aplicaþii în tehnica fora-jului. Peste un an, în 1931, a fost numit adjunct al inspectoratului fora-jelor din toate ºantierele Societãþii „Steaua Românã”, pe lângãinginerul Andrei Drãgulãnescu.

În acelaºi an, la 15 decembrie, în urma unui atentat care aavut loc la Spitalul Valea Rea din Bacãu, îi moare un alt frate, mediculConstantin Basgan, absolvent al Facultãþii de Medicinã din Lyon,Franþa. Constantin ªt. Basgan, s-a nãscut la Focºani, în 1904. A urmatcursul primar ºi parte din cel secundar aici, continuând apoi la liceul„Internat” din Iaºi. Dupã susþinerea bacalaureatului, ConstantinBasgan se va înscrie la Facultatea de Medicinã din Bucureºti. Dincauza miºcãrilor studenþeºti din 1922, va pleca în Germania, apoi înFranþa, intenþionând sã treacã oceanul în America. A fost însã reþinutla Lyon de profesorul Bonnet. Reîntors în þarã, va fi numit medic ºef alSpitalului Valea Rea, din judeþul Bacãu. Din nefericire, aºa cum ammai precizat, acesta avea sã fie împuºcat mortal de un diriginte depoºtã, bolnav mintal.

Restabilit din punct de vedere sufleteºte, la 31 decembrie IonBasgan decide sã se retragã de la Societatea „Steaua Românã” pen-tru a se dedica publicãrii rezultatelor cercetãrilor ºtiinþifice ºi tehnice ºipentru a-ºi susþine doctoratul.

În acest sens se stabileºte în 1932 în Bucureºti, lucrând laprimele noþiuni teoretice ale efectului Basgan, precum ºi la noile legi alePrincipiului Arhimede ºi ale forajului sonic. Împreunã cu maestrul sãu,George Constantinescu, cu Nicolae Malaxa, Alexandru Perieþeanu º.a.formeazã „Asociaþia Economicã pentru Studiul Conjuncturii dinRomânia”, unde va conduce ca referent secþia petrolului ºi minelor,publicând cu aceastã ocazie cronici ºi sinteze economice.


83

2726

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Ion

BBaasg

aan a

latu

ri de

mem

brii

parti

ci-

pant

i la

prim

ul C

ongr

es M

ondi

al d

ePe

trol (

Lond

ra, 1

933)

Basgan va vorbi la deschiderea Congresului ºi va prezenta comuni-carea „Scientific Consideration of the Technic of Modern Drilling”.

În perioada august-septembrie 1933 va frecventa cursurile devarã de Economie Politicã ale Universitãþii din Londra.

În septembrie 1933 va fi numit profesor onorific la catedra„Studiul Petrolului” de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºiIndustriale. În noiembrie 1933, Buletinul AGIR ºi Analele Minelor îipublicã articolul „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþificã a Sistemului deForaj Rotary”. În aceeaºi lunã va vorbi la radio despre „Observaþiuni cuprilejul Congresului Mondial al Petrolului de la Londra”. Cuvântarea ise va publica ulterior în L’Independence Roumanie.

Gabriel I. Năstase

84

2726

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Ion

BBaasg

aan a

latu

ri de

mem

brii

parti

ci-

pant

i la

prim

ul C

ongr

es M

ondi

al d

ePe

trol (

Lond

ra, 1

933)

Basgan va vorbi la deschiderea Congresului ºi va prezenta comuni-carea „Scientific Consideration of the Technic of Modern Drilling”.

În perioada august-septembrie 1933 va frecventa cursurile devarã de Economie Politicã ale Universitãþii din Londra.

În septembrie 1933 va fi numit profesor onorific la catedra„Studiul Petrolului” de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºiIndustriale. În noiembrie 1933, Buletinul AGIR ºi Analele Minelor îipublicã articolul „Tehnica ºi Interpretarea ªtiinþificã a Sistemului deForaj Rotary”. În aceeaºi lunã va vorbi la radio despre „Observaþiuni cuprilejul Congresului Mondial al Petrolului de la Londra”. Cuvântarea ise va publica ulterior în L’Independence Roumanie.


85

2928

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu S-ar putea spune cã problema a fost astfel tratatã, încât

îndreptãþit ºi dinainte s-a admis cã fenomenele descrise reprezintãrezultatul unui fenomen vibrator armonic continuu, cu una sau douãfrecvenþe, în timp ce, în realitate, ar putea fi un fenomen schimbãtor,cu frecvenþe multiple sau chiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prinurmare, imposibil de a fi cercetate prin analiza matematicã.

Totuºi, la citirea acestui tratat, nu trebuie neglijat cã d-lBasgan, ca urmare a experienþei sale practice, pleacã de la observaþiarezultatelor obþinute, care i-au dovedit cã în realitate intervine unfenomen vibrator continuu, care corespunde ºi calculelor ce le-aufãcut, pe baza rezultatelor obþinute ale teoriei sonice. Acesta este unimportant pas înainte, cãci atunci când incluzi observaþiile scoase dinexperienþe într-o simplã teorie matematicã, se poate uºor calcula,ceea ce practica nu aratã niciodatã.

În cazul nostru, de exemplu, se poate stabili la ce frecvenþe, lace lungimi de prãjini ºi la ce sarcinã a sapei poate interveni rupereaprãjinilor. Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasã ºi bine cuge-tatã într-o direcþie care pânã astãzi a fost cu totul neglijatã”. În aceeaºilunã, la Asociaþia pentru Înaintarea ªtiinþelor în România,, va þine oconferinþã de presã cu tema „Forajul Rotativ ªtiinþific”.

În luna mai 1934 i se va înregistra în România brevetul deinvenþie nr. 22.789 „Forajul cu Prãjini Grele Proporþionale ºi ForajulSonic”, cu aplicarea efectului Basgan.

În august 1934, Ion BBasgan va conduce vizita profesorilor ºistudenþilor de la Leoben în România.

Va publica „Conjunctura în Petrol, Cãrbune, Gaze, Sare, Aur,Argint” la Editura Imprimeria Naþionalã ºi „Exploatarea Raþionalã aZãcãmintelor de Petrol” în Buletinul AGIR nr. 7/1937.

Ion BBasgan în timpul prelegerii sale la Primul Congres Mondial de Petrol (Londra, 1933)

În aprilie 1934 îi va apare la Viena, în Editura Hans Urban,lucrarea de doctorat „Die Abeitsweise und Form des RotaryMeissels”33 Dr. ing. Ion BBasgan, Die Die Abeitsweise und Form desRotary Meissels, Editura Hans Urban, Wien, 1934, cu o prefaþã de ing.George Constantinescu.

Despre aceste cercetãri publicate în lucrarea mai susmenþionatã, pãrintele sonicitãþii, ing. George (Gogu) Constantinescu,spunea, printre altele:

„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul Rotary ne reprezintã o problemãimportantã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima privire

Gabriel I. Năstase

86

2928

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu S-ar putea spune cã problema a fost astfel tratatã, încât

îndreptãþit ºi dinainte s-a admis cã fenomenele descrise reprezintãrezultatul unui fenomen vibrator armonic continuu, cu una sau douãfrecvenþe, în timp ce, în realitate, ar putea fi un fenomen schimbãtor,cu frecvenþe multiple sau chiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prinurmare, imposibil de a fi cercetate prin analiza matematicã.

Totuºi, la citirea acestui tratat, nu trebuie neglijat cã d-lBasgan, ca urmare a experienþei sale practice, pleacã de la observaþiarezultatelor obþinute, care i-au dovedit cã în realitate intervine unfenomen vibrator continuu, care corespunde ºi calculelor ce le-aufãcut, pe baza rezultatelor obþinute ale teoriei sonice. Acesta este unimportant pas înainte, cãci atunci când incluzi observaþiile scoase dinexperienþe într-o simplã teorie matematicã, se poate uºor calcula,ceea ce practica nu aratã niciodatã.

În cazul nostru, de exemplu, se poate stabili la ce frecvenþe, lace lungimi de prãjini ºi la ce sarcinã a sapei poate interveni rupereaprãjinilor. Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasã ºi bine cuge-tatã într-o direcþie care pânã astãzi a fost cu totul neglijatã”. În aceeaºilunã, la Asociaþia pentru Înaintarea ªtiinþelor în România,, va þine oconferinþã de presã cu tema „Forajul Rotativ ªtiinþific”.

În luna mai 1934 i se va înregistra în România brevetul deinvenþie nr. 22.789 „Forajul cu Prãjini Grele Proporþionale ºi ForajulSonic”, cu aplicarea efectului Basgan.

În august 1934, Ion BBasgan va conduce vizita profesorilor ºistudenþilor de la Leoben în România.

Va publica „Conjunctura în Petrol, Cãrbune, Gaze, Sare, Aur,Argint” la Editura Imprimeria Naþionalã ºi „Exploatarea Raþionalã aZãcãmintelor de Petrol” în Buletinul AGIR nr. 7/1937.

Ion BBasgan în timpul prelegerii sale la Primul Congres Mondial de Petrol (Londra, 1933)

În aprilie 1934 îi va apare la Viena, în Editura Hans Urban,lucrarea de doctorat „Die Abeitsweise und Form des RotaryMeissels”33 Dr. ing. Ion BBasgan, Die Die Abeitsweise und Form desRotary Meissels, Editura Hans Urban, Wien, 1934, cu o prefaþã de ing.George Constantinescu.

Despre aceste cercetãri publicate în lucrarea mai susmenþionatã, pãrintele sonicitãþii, ing. George (Gogu) Constantinescu,spunea, printre altele:

„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul Rotary ne reprezintã o problemãimportantã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima privire


87

3130

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În acelaºi an i se publicã la Moscova ºi Bacu în URSS, în

Editura Mejdunarodnaia Kniga, lucrarea „Bazele ªtiinþifice aleMetodelor Moderne de Foraj”. Cartea este prefaþatã de ilustrul S.I.Siscenko.

În anul 1936 Revista Industrie ºi Comerþ din 31 martie 1936 îipublicã articolul „Factori Importanþi în Realizarea unei Politici Naþionalea Petrolului”.

Academia Românã îi va acorda lui Ion BBasgan PremiulNicoarã la propunerea preºedintelui L. Mrazec pentru lucrarea„Politica Petrolului în Funcþie de Situaþia Exploatãrilor ºi ProblemaCombustibilului”.

În aceastã lucrare Ion BBasgan acuzã cu vehemenþã politicaeconomicã antipatrioticã dusã de guvernele vremii: „statul nu a între-prins lucrãri de exploatare, iar fondurile destinate prin lege pentruaceasta au fost deturnate altor scopuri”.

În contextul celor menþionate meritã sã subliniem poziþia luiIon BBasgan faþã de activitatea unor societãþi anonime miniere: „dacãse ajungea la naþionalizarea societãþilor anonime miniere, capitalulnaþional ºi statul ar fi avut preponderenþã în conducerea societãþilor,iar interesele economice naþionale în scopul unei mai bune valorificãria zãcãmintelor, ar fi gãsit aici o portiþã de salvare... Va trebui sã pãºimde urgenþã la industrializarea þãrii, care este o necesitate”.

Ilustrul profesor L. Mrazec va întocmi un raport asupra lucrãriimai sus menþionate, în care sunt precizate urmãtoarele aspecte:

„Am propus din eroare prezentarea acestei lucrãri la concursulde stat „Lazãr”, socotind cã locul ei este la premiul „Nicoarã”, divizibil.

Este o broºurã de 51 pagini, publicatã în Buletinul I.R.E.,Institutul Naþional Român pentru studiul amenajãrii ºi folosiriiizvoarelor de energie, anul III, nr. 4, sub numãrul de lucrare 97.

Lucrarea e de fapt o dezvoltare a unei conferinþe þinutã în 19aprilie 1935 în acest ciclu organizat de I.R.E. sub conducerea ingineru-lui Buºilã, în care se manifestã mai ales tineretul tehnic. În ansamblulei, este o schiþã a situaþiunii din þarã, punându-se în evidenþã mai aleslatura problemei din punct de vedere naþional. Autorul, fãcând partedin Institutul de conjuncturã, fiind aici chiar referent pentru petrol, aputut dispune de date numeroase ºi certe.

Brevetul înregistrat în România nr. 22.789 din mai 1934

În 15 decembrie 1934 va prelua conducerea SocietãþiiPetrolifere Române din grupul Mica Redevenþã.

Începând cu 1935, Ion BBasgan aplicã noile metode de forajBasgan pe ºantierele petrolifere ale Societãþii Petrolifere Române,obþinând rezultate excepþionale.

Gabriel I. Năstase

88

3130

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În acelaºi an i se publicã la Moscova ºi Bacu în URSS, în

Editura Mejdunarodnaia Kniga, lucrarea „Bazele ªtiinþifice aleMetodelor Moderne de Foraj”. Cartea este prefaþatã de ilustrul S.I.Siscenko.

În anul 1936 Revista Industrie ºi Comerþ din 31 martie 1936 îipublicã articolul „Factori Importanþi în Realizarea unei Politici Naþionalea Petrolului”.

Academia Românã îi va acorda lui Ion BBasgan PremiulNicoarã la propunerea preºedintelui L. Mrazec pentru lucrarea„Politica Petrolului în Funcþie de Situaþia Exploatãrilor ºi ProblemaCombustibilului”.

În aceastã lucrare Ion BBasgan acuzã cu vehemenþã politicaeconomicã antipatrioticã dusã de guvernele vremii: „statul nu a între-prins lucrãri de exploatare, iar fondurile destinate prin lege pentruaceasta au fost deturnate altor scopuri”.

În contextul celor menþionate meritã sã subliniem poziþia luiIon BBasgan faþã de activitatea unor societãþi anonime miniere: „dacãse ajungea la naþionalizarea societãþilor anonime miniere, capitalulnaþional ºi statul ar fi avut preponderenþã în conducerea societãþilor,iar interesele economice naþionale în scopul unei mai bune valorificãria zãcãmintelor, ar fi gãsit aici o portiþã de salvare... Va trebui sã pãºimde urgenþã la industrializarea þãrii, care este o necesitate”.

Ilustrul profesor L. Mrazec va întocmi un raport asupra lucrãriimai sus menþionate, în care sunt precizate urmãtoarele aspecte:

„Am propus din eroare prezentarea acestei lucrãri la concursulde stat „Lazãr”, socotind cã locul ei este la premiul „Nicoarã”, divizibil.

Este o broºurã de 51 pagini, publicatã în Buletinul I.R.E.,Institutul Naþional Român pentru studiul amenajãrii ºi folosiriiizvoarelor de energie, anul III, nr. 4, sub numãrul de lucrare 97.

Lucrarea e de fapt o dezvoltare a unei conferinþe þinutã în 19aprilie 1935 în acest ciclu organizat de I.R.E. sub conducerea ingineru-lui Buºilã, în care se manifestã mai ales tineretul tehnic. În ansamblulei, este o schiþã a situaþiunii din þarã, punându-se în evidenþã mai aleslatura problemei din punct de vedere naþional. Autorul, fãcând partedin Institutul de conjuncturã, fiind aici chiar referent pentru petrol, aputut dispune de date numeroase ºi certe.

Brevetul înregistrat în România nr. 22.789 din mai 1934

În 15 decembrie 1934 va prelua conducerea SocietãþiiPetrolifere Române din grupul Mica Redevenþã.

Începând cu 1935, Ion BBasgan aplicã noile metode de forajBasgan pe ºantierele petrolifere ale Societãþii Petrolifere Române,obþinând rezultate excepþionale.


89

3332

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pe data de 6 iunie 1937, Ion BBasgan se cãsãtoreºte cu

Aniºoara Frunzescu. Voiajul de nuntã îl fac în Austria, Germania ºiFranþa, pa Valea Rinului. Dupã acest voiaj de nuntã, Ion BBasgan par-ticipã la Paris la cel de-al II-lea Congres Mondial de Petrol, unde aprezentat lucrarea „Rolul ºi Greutatea Necesarã a Prãjinilor Grele înTimpul Forajului”, lucrare care va fi publicatã în lucrãrile Congresului.

În acelaºi an va prezenta la Congresul Minier din Leoben -Austria lucrarea „Noi ªantiere de Petrol în România”, care va fi publi-catã în Analele Minelor nr. 10/1937, la Congresul Minier din Leoben ºiîn Bohrtechnicker Zeitung – Viena ºi recenzatã în USA, RFG etc.

Pe 21 decembrie 1937 i se elibereazã de cãtre USA brevetulde invenþie Nr. 2.103.137 pentru forajul cu prãjini grele Basgan, forajulsonic aplicând efectul Basgan ºi transmiterea energiei sonice prin gar-nituri de foraj.

Dr. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan(nãscutã Frunzescu) la cununia religioasã (Sinaia, 1937)

Totul este împãrþit în mai multe capitole în care se disting îngenere uºor, diferitele chestiuni privind diferitele aspecte ale problemeipetrolului, atât din punct de vedere mondial, cât ºi naþional. Îndeosebiînsã se pun în luminã justã principiile legii minelor din 1924 careîndreptase politica de petrol pe calea unei naþionalizãri raþionale ºi aunei îmbogãþiri naþionale, pãrãsitã în 1929.

Autorul înºirã în concluziile sale lipsurile principale ale politiciide zãcãmânt în materie de petrol la noi, insistând ºi asupra con-curenþei între petrol ºi cãrbune în þarã, una din multele anomalii eco-nomice ale regimului nostru economic sub toate guvernele.

Expunerea este clarã. Lucrarea are bineînþeles unele lacuneinerente caracterului ei. Ea prezintã o documentare sumarã, dar sufi-cientã pentru cititorul strãin de chestiune. Tabele statistice ºi câtevadiagrame originale uºureazã înþelegerea textului.

În conferinþã se reflectã ce gãsim în corpul nostru inginerescmai mult dezvoltat decât la politicieni ºi la economiºti din þarã. E acelsimþãmânt naþional ºi acel patriotism sincer din care izvorãºte ºi osuflare de revoltã în contra indiferenþei generale faþã de problemapoliticii noastre de petrol. Acest aspect susþinut de un optimism poateexagerat, dã conferinþei un caracter particular.

Pentru acest motiv în special, pentru curajul pe care îl are uninginer în serviciul unei întreprinderi particulare de a spune adevãrul ºide a nu pierde încrederea în putinþa de a recupera mãcar o parte dinceea ce o politicã de 7 ani a dãrâmat, cred cã meritã sã fie încurajatãmiºcarea aceasta ºi sã fie distinsã lucrarea prin o parte, fie cât demicã, din premiul Nicoarã”.

Cu aceastã ocazie, a conferirii respectivului premiu,prof.univ.ing. C. Buºilã, preºedintele I.R.E., menþioneazã ºi aniver-sarea a 10 ani de activitate a I.R.E. („Annales des Mines deRoumanie”, nr. 3, martie 1936, pag. 143).

În octombrie 1936, Ion BBasgan va publica în Buletinul AGIR nr.10 lucrarea „Rolul Statului în Industrializare”, iar în numerele 9 ºi 11 aleBuletinului AGIR i se va publica raportul prezentat împreunã cu ing.Rusu Abrudeanu asupra industrializãrii þãrii.

Ca urmare a unei excursii organizate de AGIR în Polonia, IonBasgan va publica în Analele Minelor articolul „La Pologne Productiv”.

Gabriel I. Năstase

90

3332

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pe data de 6 iunie 1937, Ion BBasgan se cãsãtoreºte cu

Aniºoara Frunzescu. Voiajul de nuntã îl fac în Austria, Germania ºiFranþa, pa Valea Rinului. Dupã acest voiaj de nuntã, Ion BBasgan par-ticipã la Paris la cel de-al II-lea Congres Mondial de Petrol, unde aprezentat lucrarea „Rolul ºi Greutatea Necesarã a Prãjinilor Grele înTimpul Forajului”, lucrare care va fi publicatã în lucrãrile Congresului.

În acelaºi an va prezenta la Congresul Minier din Leoben -Austria lucrarea „Noi ªantiere de Petrol în România”, care va fi publi-catã în Analele Minelor nr. 10/1937, la Congresul Minier din Leoben ºiîn Bohrtechnicker Zeitung – Viena ºi recenzatã în USA, RFG etc.

Pe 21 decembrie 1937 i se elibereazã de cãtre USA brevetulde invenþie Nr. 2.103.137 pentru forajul cu prãjini grele Basgan, forajulsonic aplicând efectul Basgan ºi transmiterea energiei sonice prin gar-nituri de foraj.

Dr. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan(nãscutã Frunzescu) la cununia religioasã (Sinaia, 1937)

Totul este împãrþit în mai multe capitole în care se disting îngenere uºor, diferitele chestiuni privind diferitele aspecte ale problemeipetrolului, atât din punct de vedere mondial, cât ºi naþional. Îndeosebiînsã se pun în luminã justã principiile legii minelor din 1924 careîndreptase politica de petrol pe calea unei naþionalizãri raþionale ºi aunei îmbogãþiri naþionale, pãrãsitã în 1929.

Autorul înºirã în concluziile sale lipsurile principale ale politiciide zãcãmânt în materie de petrol la noi, insistând ºi asupra con-curenþei între petrol ºi cãrbune în þarã, una din multele anomalii eco-nomice ale regimului nostru economic sub toate guvernele.

Expunerea este clarã. Lucrarea are bineînþeles unele lacuneinerente caracterului ei. Ea prezintã o documentare sumarã, dar sufi-cientã pentru cititorul strãin de chestiune. Tabele statistice ºi câtevadiagrame originale uºureazã înþelegerea textului.

În conferinþã se reflectã ce gãsim în corpul nostru inginerescmai mult dezvoltat decât la politicieni ºi la economiºti din þarã. E acelsimþãmânt naþional ºi acel patriotism sincer din care izvorãºte ºi osuflare de revoltã în contra indiferenþei generale faþã de problemapoliticii noastre de petrol. Acest aspect susþinut de un optimism poateexagerat, dã conferinþei un caracter particular.

Pentru acest motiv în special, pentru curajul pe care îl are uninginer în serviciul unei întreprinderi particulare de a spune adevãrul ºide a nu pierde încrederea în putinþa de a recupera mãcar o parte dinceea ce o politicã de 7 ani a dãrâmat, cred cã meritã sã fie încurajatãmiºcarea aceasta ºi sã fie distinsã lucrarea prin o parte, fie cât demicã, din premiul Nicoarã”.

Cu aceastã ocazie, a conferirii respectivului premiu,prof.univ.ing. C. Buºilã, preºedintele I.R.E., menþioneazã ºi aniver-sarea a 10 ani de activitate a I.R.E. („Annales des Mines deRoumanie”, nr. 3, martie 1936, pag. 143).

În octombrie 1936, Ion BBasgan va publica în Buletinul AGIR nr.10 lucrarea „Rolul Statului în Industrializare”, iar în numerele 9 ºi 11 aleBuletinului AGIR i se va publica raportul prezentat împreunã cu ing.Rusu Abrudeanu asupra industrializãrii þãrii.

Ca urmare a unei excursii organizate de AGIR în Polonia, IonBasgan va publica în Analele Minelor articolul „La Pologne Productiv”.


91

3534

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan ºi Pache Protopopescu (Moreni, 1937)

Dr. ing. Ion BBasgan cu soþia sa Aniºoara Basgan

Gabriel I. Năstase

92

3534

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Aniºoara Basgan ºi Pache Protopopescu (Moreni, 1937)

Dr. ing. Ion BBasgan cu soþia sa Aniºoara Basgan


93

3736

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Brevetul american nr. 2.103.137din 1937

Dr. ing. Ion BBasgan ºi soþia sa Aniºoara Basgan la schela Moreni-Piscuri

Gabriel I. Năstase

94

3736

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Brevetul american nr. 2.103.137din 1937

Dr. ing. Ion BBasgan ºi soþia sa Aniºoara Basgan la schela Moreni-Piscuri


95

3938

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În 16 iunie 1938 în familia Basgan are loc un evenimet

deosebit: li se naºte primul fiu, Ion I. Basgan (Ginel). În acelaºi anîncepe sã întreprindã pe cont propriu primele cercetãri ºi explorãrigeologice în Vrancea ºi Bacãu pentru petrol aur, sulf.

Dr. ing. Ion BBasgan cu Aniºoara Basgan ºi cu fiul sãu, Ginel

Schema de principiu a soluþiei oferite în brevetul american nr. 2.103.137 din 1937

Gabriel I. Năstase

96

3938

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În 16 iunie 1938 în familia Basgan are loc un evenimet

deosebit: li se naºte primul fiu, Ion I. Basgan (Ginel). În acelaºi anîncepe sã întreprindã pe cont propriu primele cercetãri ºi explorãrigeologice în Vrancea ºi Bacãu pentru petrol aur, sulf.

Dr. ing. Ion BBasgan cu Aniºoara Basgan ºi cu fiul sãu, Ginel

Schema de principiu a soluþiei oferite în brevetul american nr. 2.103.137 din 1937


97

4140

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În februarie 1938, Ion BBasgan a încheiat contracte de aplicare

a invenþiei “Foraj cu prãjini grele proporþionale” la societãþile:Petrolifera Românã (contract nr. 17.833, februarie 1938), Redevenþa(contract nr. 29.546, 26 februarie 1938), Comitetul Geologic,Sovromcãrbune, Societatea Mica ºi Ministerul Metalurgiei.

CONTRACT DDE CCONCESIUNE DDE EEXPLOATARE

a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934si

a brevetului american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937

Între subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN, în calitate de propri-etar al brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetuluiamerican nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937, domiciliat înBucuresti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte si

„SOCIETATEA PETROLIFERA ROMÂNA", societatea anoni-ma miniera, cu domiciliul în Bucuresti, strada G. Clemenceau nr. 2,prin reprezentantii ei legali d-nii avocat N.N. MURGASIANU si Dr.HORIA GROZESCU, conform procesului verbal al consiliului deadministratie din 28.XII.1937, publicat în Monitorul Oficial nr.6 din8.I.1938, pe de alta parte, a intervenit prezentul contract de conce-siune de exploatare de brevete, în conditiile ce urmeaza:

1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN concesionez„SOCIETÃÞII PETROLIFERA ROMÂNÃ" dreptul de exploatare înRomânia a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetu-lui american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937.

2/. Termenul acestei concesiuni este de 3 (trei) ani, începândde la data facerii prezentului contract.

3/. „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ" se obliga prinprezentul de a întrebuinta obiectul brevetelor de mai sus numai pen-tru propriile sale exploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept decesiune sub nici o formã. De asemenea, societãþii concesionare îi esteinterzis a întrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pecare le are în asociaþie cu alþii.

Dr. ing. Ion BBasgan la botezul fiului sãu Ion (Ginel) Basgan ºi naºul acestuia, ing. Grozescu

Aniºoara Basgan, soþie ºi mamã iubitoare

Gabriel I. Năstase

98

4140

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În februarie 1938, Ion BBasgan a încheiat contracte de aplicare

a invenþiei “Foraj cu prãjini grele proporþionale” la societãþile:Petrolifera Românã (contract nr. 17.833, februarie 1938), Redevenþa(contract nr. 29.546, 26 februarie 1938), Comitetul Geologic,Sovromcãrbune, Societatea Mica ºi Ministerul Metalurgiei.

CONTRACT DDE CCONCESIUNE DDE EEXPLOATARE

a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934si


Între subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN, în calitate de propri-etar al brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetuluiamerican nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937, domiciliat înBucuresti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte si

„SOCIETATEA PETROLIFERA ROMÂNA", societatea anoni-ma miniera, cu domiciliul în Bucuresti, strada G. Clemenceau nr. 2,prin reprezentantii ei legali d-nii avocat N.N. MURGASIANU si Dr.HORIA GROZESCU, conform procesului verbal al consiliului deadministratie din 28.XII.1937, publicat în Monitorul Oficial nr.6 din8.I.1938, pe de alta parte, a intervenit prezentul contract de conce-siune de exploatare de brevete, în conditiile ce urmeaza:

1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN concesionez„SOCIETÃÞII PETROLIFERA ROMÂNÃ" dreptul de exploatare înRomânia a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetu-lui american nr. 2.103.137 din 21 decembrie 1937.


3/. „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ" se obliga prinprezentul de a întrebuinta obiectul brevetelor de mai sus numai pen-tru propriile sale exploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept decesiune sub nici o formã. De asemenea, societãþii concesionare îi esteinterzis a întrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pecare le are în asociaþie cu alþii.

Dr. ing. Ion BBasgan la botezul fiului sãu Ion (Ginel) Basgan ºi naºul acestuia, ing. Grozescu

Aniºoara Basgan, soþie ºi mamã iubitoare


99

4342

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu CONTRACT DE CONCESIUNE DE EXPLOATARE

a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934ºi


Între subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN, în calitate de propri-etar al, domiciliat în Bucureºti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte ºi

„REDEVENTA", societate anonimã pentru comerþul ºiexploatarea produselor subsolului, cu sediul în Bucureºti, strada G.Clemenceau nr. 2, prin reprezentanþii ei legali d-nii: MARTIN SAIN ºiing. D. GHEORGHIU, în baza împuternicirii publicatã în MonitorulOficial nr. 154/937, pe de altã parte, a intervenit prezentul contract deconcesiune de exploatare de brevete, în condiþiile ce urmeazã:

1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN concesionez societãþii„REDEVENTA" dreptul de exploatare în România a brevetului românnr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetului american nr. 2.103.137 din21 decembrie 1937.


3/. Societatea „REDEVENTA" se obligã prin prezentul de aîntrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus numai pentru propriile saleexploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept de cesiune sub nici oformã, decât cu consimþãmântul în scris al d-lui Dr. ing. IOAN BBAS-GAN. De asemenea, societãþii concesionare îi este interzis a între-buinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pe care le are înasociaþie cu alþii.

4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN îmi rezerv dreptul de aacorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei conventii,oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precumºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec-ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea societãþii „REDEVENTA".

5/. Pretul concesiunii de faþa este de Lei 100.000 (una sutãmii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Primarata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februar-ie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BBAS-GAN, declar cã am primit-o astãzi, prezenta convenþie þinând loc dechitanþã.

4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN î-mi rezerv dreptul de aacorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei convenþii,oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precumºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec-ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea „SOCIETÃÞII PETROLI-FERÃ ROMÂNÃ".

5/. Preþul concesiunii de faþã este de Lei 100.000 (una sutãmii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Primarata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februa-rie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BAS-GAN, declar ca am primit-o astazi, prezentã convenþie þinând loc dechitanþã.

6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain-tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vorputea cãdea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi-trilor sau a supra arbitrului va fi definitiva, fãrã a putea fi atacatã pe nicio cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare dinparti va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de laîncunostintarea celeilalte parti ca întelege sa supuie litigiul rezolvariicomisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sã judece diferen-dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile.

7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta convenþie, decãtre oricare din pãrti, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somaþie,punere în întârziere sau cerere de dare în judecatã, pe lângã ca da locºi la daune evaluate de pe acum la suma de Lei 500.000 (cinci sutemii).

Acest pact comisoriu se prevede pentru oricare din clauzelede mai sus.

Concesiunile fãcute de una din pãrti în legãturã cu executareaobligatiilor celeilalte pãrti contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri labeneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriuexpres, orice renuntare trebuind sã rezulte în mod expres ºi sã fi con-statata prin act scris.

8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei convenþiiprivesc pe „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ".

Facut în dublu exemplar, astãzi 1 februarie 1938.

CONCEDENT: CONCESIONAR:Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA PETROLIFERÃ

ROMÂNÃ

Gabriel I. Năstase

100

4342

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu CONTRACT DE CONCESIUNE DE EXPLOATARE

a brevetului român nr. 22.789 din 18 mai 1934ºi


Între subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN, în calitate de propri-etar al, domiciliat în Bucureºti, strada Cernica nr. 4, pe de o parte ºi

„REDEVENTA", societate anonimã pentru comerþul ºiexploatarea produselor subsolului, cu sediul în Bucureºti, strada G.Clemenceau nr. 2, prin reprezentanþii ei legali d-nii: MARTIN SAIN ºiing. D. GHEORGHIU, în baza împuternicirii publicatã în MonitorulOficial nr. 154/937, pe de altã parte, a intervenit prezentul contract deconcesiune de exploatare de brevete, în condiþiile ce urmeazã:

1/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN concesionez societãþii„REDEVENTA" dreptul de exploatare în România a brevetului românnr. 22.789 din 18 mai 1934 si a brevetului american nr. 2.103.137 din21 decembrie 1937.


3/. Societatea „REDEVENTA" se obligã prin prezentul de aîntrebuinþa obiectul brevetelor de mai sus numai pentru propriile saleexploatãri petrolifere, fãrã a avea vre-un drept de cesiune sub nici oformã, decât cu consimþãmântul în scris al d-lui Dr. ing. IOAN BBAS-GAN. De asemenea, societãþii concesionare îi este interzis a între-buinþa obiectul brevetelor de mai sus la exploatãri pe care le are înasociaþie cu alþii.

4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BBASGAN îmi rezerv dreptul de aacorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei conventii,oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precumºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec-ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea societãþii „REDEVENTA".

5/. Pretul concesiunii de faþa este de Lei 100.000 (una sutãmii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Primarata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februar-ie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BBAS-GAN, declar cã am primit-o astãzi, prezenta convenþie þinând loc dechitanþã.

4/. Subscrisul Dr. ing. IOAN BASGAN î-mi rezerv dreptul de aacorda concesiunea brevelor care fac obiectul prezentei convenþii,oricãrei persoane sau societãþi, în România sau în strãinãtate, precumºi de a-l întrebuinþa pe cont propriu, cu obligaþia expresã de a respec-ta drepturile prevãzute de art. 3 în favoarea „SOCIETÃÞII PETROLI-FERÃ ROMÂNÃ".

5/. Preþul concesiunii de faþã este de Lei 100.000 (una sutãmii) anual ºi se va plãti la începutul fiecãrui an de exploatare. Primarata în sumã de Lei 100.000 (una sutã mii), pe timpul de la 1 februa-rie 1938 pâna la 31 decembrie 1938, subscrisul Dr. ing. IOAN BAS-GAN, declar ca am primit-o astazi, prezentã convenþie þinând loc dechitanþã.

6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain-tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vorputea cãdea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi-trilor sau a supra arbitrului va fi definitiva, fãrã a putea fi atacatã pe nicio cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare dinparti va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de laîncunostintarea celeilalte parti ca întelege sa supuie litigiul rezolvariicomisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sã judece diferen-dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile.

7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta convenþie, decãtre oricare din pãrti, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somaþie,punere în întârziere sau cerere de dare în judecatã, pe lângã ca da locºi la daune evaluate de pe acum la suma de Lei 500.000 (cinci sutemii).


Concesiunile fãcute de una din pãrti în legãturã cu executareaobligatiilor celeilalte pãrti contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri labeneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriuexpres, orice renuntare trebuind sã rezulte în mod expres ºi sã fi con-statata prin act scris.

8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei convenþiiprivesc pe „SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃ".

Facut în dublu exemplar, astãzi 1 februarie 1938.

CONCEDENT: CONCESIONAR:Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA PETROLIFERÃ

ROMÂNÃ


101

4544

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 7 februarie 1939

CERTIFICATSe certificã prin prezentul ca subscrisa „SOCIETATEA

PETROLIFERÃ ROMÂNÃ", cu sediul în Bucuresti, str. G.Clemenceau nr. 2, prin reprezentantii sai legali, exploateaza brevetulDvs nr. 22.789 din 18 mai 1934 pe terenurile sale petrolifere dinregiunea Moreni-Piscuri si Ghirdoveni si anume:

Sonda nr. 3, foratã în intervalul 18.I.935 - 10.IX.935;Sonda nr. 4, foratã în intervalul 2.XI.935 - 8.II.936;Sonda nr. 5, foratã în intervalul 28.X.936 - 9.II.937;Sonda nr. 6, foratã în intervalul 31.V.937 - 25.VIII.937;Sonda nr. 2A, foratã în intervalul 25.X.937 - 16.XII.937.Acestea au fost lucrate în conformitate cu principiul brevetului

Dr.ing. I. BBasgan, pe baza cãror rezultate s-a încheiat contractul deconcesiune de exploatare a sus numitului brevet, vizat la AdministraþiaFinanciarã Sect. III Albastru sub nr. 17.833 din 22 februarie 1938.

În cadrul acestui contract, societatea noastrã a forat sonda nr.471 Ghirdoveni în intervalul 29 aprilie 1938 - 29 mai 1938, când a fixatcoloana de 7" la 1.915 metri si foreazã actualmente sonda nr. 473Ghirdoveni.

Acest certificat s-a eliberat Domnului Dr. ing. I. BBasgan pentrua-i servi la trebuinþã.

SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃSocietate Anonimã Miniera

8 februarie 1939CERTIFICAT

Se certificã prin prezentul ca subscrisa societate „REDEVEN-TA", cu sediul în Bucureºti, str. G. Clemenceau nr. 2, prin reprezen-tanþii sai legali, exploateaza brevetul Dr.ing. I BBasgan nr. 22.789 din 18mai 1934, pe terenurile sale petrolifere din regiunea Razvad ºiHaimanale ºi anume:

În 7 februarie, respectiv 8 februarie 1938 i se certificã lui IonBasgan de cãtre Societatea Petroliferã Românã, respectiv societatea„REDEVENÞA”, cã brevetul sãu (nr. 22.789 din 18 mai 1934) este uti-lizat de respectivele societãþi.

6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain-tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vorputea cadea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi-trilor sau a supra arbitrului va fi definitivã, fãrã a putea fi atacata pe nicio cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare dinpãrþi va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de laîncunostintarea celeilalte pãrþi ca întelege sa supuie litigiul rezolvariicomisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sa judece diferen-dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile.

7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta conventie, decatre oricare din pãrþi, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somatie,punere în întârziere sau cerere de dare în judecata.


Concesiunile facute de una din pãrþi în legatura cu executareaobligatiilor celeilalte pãrþi contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri labeneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriuexpres, orice renuntare trebuind sa rezulte în mod expres ºi sa fi con-statata prin act scris.

8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei conventiiprivesc pe societatea „REDEVENTA".

Facut în dublu exemplar, astazi 26 februarie 1938.

CONCEDENT: CONCESIONAR:Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA

„REDEVENTA

Gabriel I. Năstase

102

4544

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 7 februarie 1939

CERTIFICATSe certificã prin prezentul ca subscrisa „SOCIETATEA

PETROLIFERÃ ROMÂNÃ", cu sediul în Bucuresti, str. G.Clemenceau nr. 2, prin reprezentantii sai legali, exploateaza brevetulDvs nr. 22.789 din 18 mai 1934 pe terenurile sale petrolifere dinregiunea Moreni-Piscuri si Ghirdoveni si anume:

Sonda nr. 3, foratã în intervalul 18.I.935 - 10.IX.935;Sonda nr. 4, foratã în intervalul 2.XI.935 - 8.II.936;Sonda nr. 5, foratã în intervalul 28.X.936 - 9.II.937;Sonda nr. 6, foratã în intervalul 31.V.937 - 25.VIII.937;Sonda nr. 2A, foratã în intervalul 25.X.937 - 16.XII.937.Acestea au fost lucrate în conformitate cu principiul brevetului

Dr.ing. I. BBasgan, pe baza cãror rezultate s-a încheiat contractul deconcesiune de exploatare a sus numitului brevet, vizat la AdministraþiaFinanciarã Sect. III Albastru sub nr. 17.833 din 22 februarie 1938.

În cadrul acestui contract, societatea noastrã a forat sonda nr.471 Ghirdoveni în intervalul 29 aprilie 1938 - 29 mai 1938, când a fixatcoloana de 7" la 1.915 metri si foreazã actualmente sonda nr. 473Ghirdoveni.

Acest certificat s-a eliberat Domnului Dr. ing. I. BBasgan pentrua-i servi la trebuinþã.

SOCIETATEA PETROLIFERÃ ROMÂNÃSocietate Anonimã Miniera

8 februarie 1939CERTIFICAT

Se certificã prin prezentul ca subscrisa societate „REDEVEN-TA", cu sediul în Bucureºti, str. G. Clemenceau nr. 2, prin reprezen-tanþii sai legali, exploateaza brevetul Dr.ing. I BBasgan nr. 22.789 din 18mai 1934, pe terenurile sale petrolifere din regiunea Razvad ºiHaimanale ºi anume:

În 7 februarie, respectiv 8 februarie 1938 i se certificã lui IonBasgan de cãtre Societatea Petroliferã Românã, respectiv societatea„REDEVENÞA”, cã brevetul sãu (nr. 22.789 din 18 mai 1934) este uti-lizat de respectivele societãþi.

6/. Orice litigiu se va ivi între noi, se va dezbate ºi tranºa înain-tea a doi arbitri aleºi câte unul din fiecare din pãrþi; dacã arbitrii nu vorputea cadea de acord, ei vor alege un supra arbitru; hotarârea arbi-trilor sau a supra arbitrului va fi definitivã, fãrã a putea fi atacata pe nicio cale ordinara sau extraordinara. Numirea arbitrului de fiecare dinpãrþi va trebui sa fie facuta în termen de 15 (cincisprezece) zile de laîncunostintarea celeilalte pãrþi ca întelege sa supuie litigiul rezolvariicomisiei de arbitri, indicând arbitrul ales de ea, ca sa judece diferen-dul, în termen de 15 (cincisprezece) zile.

7/. Nerespectarea oricãrei clauze din prezenta conventie, decatre oricare din pãrþi, atrage rezilierea acestui contract, fãrã somatie,punere în întârziere sau cerere de dare în judecata.


Concesiunile facute de una din pãrþi în legatura cu executareaobligatiilor celeilalte pãrþi contractante, nu pot fi opuse ca renunþãri labeneficiile ce rezultã în favoarea sa, din stipularea pactului comisoriuexpres, orice renuntare trebuind sa rezulte în mod expres ºi sa fi con-statata prin act scris.

8/. Taxele de timbru ºi înregistrare ale prezentei conventiiprivesc pe societatea „REDEVENTA".

Facut în dublu exemplar, astazi 26 februarie 1938.

CONCEDENT: CONCESIONAR:Dr. ing. IOAN BASGAN SOCIETATEA

„REDEVENTA


103

4746

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu um, creând în acest scop Societatea Igenco, destinatã a face exportul

acestui produs.În iunie 1940 este concentrat la Direcþia Fortificaþiilor din

Ministerul de Rãzboi, la Mãrãºeºti ºi apoi la Direcþia Geniului pentruconducerea sondelor de explorare din Dobrogea, pentru cãutarea apeipotabile.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu cei dragi (Focºani, 1941)

Tot în mai 1939, Ion BBasgan va prezenta la CongresulAsociaþiei Inginerilor ºi Tehnicienilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.),Raportul Economic al secþiei petrolului. Acest raport va fi ulterior pub-licat în presã ºi citat de prof. Virgil Madgearu în lucrarea “EvoluþiaEconomiei Româneºti”.

În acelaºi an avea sã fie concentrat ca sublocotenent într-unregiment de artilerie la Tg. Mureº ºi în comuna Apa – Satu Mare.

Odatã cu izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial, la 1septembrie 1939 va sosi la Bucureºti americanul Mr. Rabe, cu intenþiade a cumpãra brevetul de invenþie USA.

Datoritã unor neînþelegeri privind neplata aplicãrii brevetului deinvenþie, Ion BBasgan intenteazã process societãþii Steaua Românã.Surprinzãtor este rezultatul expertizei profesorului D. Germani, care nusesizeazã progresul adus prin invenþia Basgan ºi apãrã interpretareaclasicã a Principiului Arhimede.

În 1940, intensificã acþiunile de valorificare a deºeurilor petro-lifere ºi obþinerea ozocheritei ºi cerei de petrol prin distilarea la vacu-

La Haimanale: sonda nr. 4 cu adâncimea de 1.870 m, s-a sãpat înintervalul 19.II.937 - 9.V.937;sonda nr. 3 cu adâncimea de 1.985 m, s-a sãpat în interval-

ul 2.IV.937 - 9.XI.937.Pe baza rezultatelor obþinute la forarea acestor sonde, s-a

încheiat contractul de concesiune de exploatare a sus numituluibrevet, vizat la Administraþia Financiara sect. III Albastru, sub nr.29.545 din 4 martie 1938.

Pe baza acestui contract societatea "REDEVENTA" a foratsonda nr. 4 Razvad, în cursul anului 1938, la adâncimea de 1.802 m.

Acest certificat s-a eliberat domnului Dr.ing. I. BBasgan sprea-i servi la trebuinþã.

"REDEVENTA"Societate anonima pentru exploatarea

ºi comertul produselor subsolului

ss/. Corneliu Dobrescu ss/. I. Sain

Gabriel I. Năstase

104

4746

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu um, creând în acest scop Societatea Igenco, destinatã a face exportul

acestui produs.În iunie 1940 este concentrat la Direcþia Fortificaþiilor din

Ministerul de Rãzboi, la Mãrãºeºti ºi apoi la Direcþia Geniului pentruconducerea sondelor de explorare din Dobrogea, pentru cãutarea apeipotabile.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu cei dragi (Focºani, 1941)

Tot în mai 1939, Ion BBasgan va prezenta la CongresulAsociaþiei Inginerilor ºi Tehnicienilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.),Raportul Economic al secþiei petrolului. Acest raport va fi ulterior pub-licat în presã ºi citat de prof. Virgil Madgearu în lucrarea “EvoluþiaEconomiei Româneºti”.

În acelaºi an avea sã fie concentrat ca sublocotenent într-unregiment de artilerie la Tg. Mureº ºi în comuna Apa – Satu Mare.

Odatã cu izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial, la 1septembrie 1939 va sosi la Bucureºti americanul Mr. Rabe, cu intenþiade a cumpãra brevetul de invenþie USA.

Datoritã unor neînþelegeri privind neplata aplicãrii brevetului deinvenþie, Ion BBasgan intenteazã process societãþii Steaua Românã.Surprinzãtor este rezultatul expertizei profesorului D. Germani, care nusesizeazã progresul adus prin invenþia Basgan ºi apãrã interpretareaclasicã a Principiului Arhimede.

În 1940, intensificã acþiunile de valorificare a deºeurilor petro-lifere ºi obþinerea ozocheritei ºi cerei de petrol prin distilarea la vacu-

La Haimanale: sonda nr. 4 cu adâncimea de 1.870 m, s-a sãpat înintervalul 19.II.937 - 9.V.937;sonda nr. 3 cu adâncimea de 1.985 m, s-a sãpat în interval-

ul 2.IV.937 - 9.XI.937.Pe baza rezultatelor obþinute la forarea acestor sonde, s-a

încheiat contractul de concesiune de exploatare a sus numituluibrevet, vizat la Administraþia Financiara sect. III Albastru, sub nr.29.545 din 4 martie 1938.

Pe baza acestui contract societatea "REDEVENTA" a foratsonda nr. 4 Razvad, în cursul anului 1938, la adâncimea de 1.802 m.

Acest certificat s-a eliberat domnului Dr.ing. I. BBasgan sprea-i servi la trebuinþã.

"REDEVENTA"Societate anonima pentru exploatarea

ºi comertul produselor subsolului

ss/. Corneliu Dobrescu ss/. I. Sain


105

4948

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Viaþa îºi va relua cursul, iar în 23 februarie 1941, Ion BBasgan

ºi familia sa va avea parte de o mare bucurie, naºterea celui de-aldoilea fiu, Constantin (Dinu) Basgan.

În 22 iunie 1941 România avea sã intre în rãzboi, iar familiaBasgan va fi nevoitã sã se refugieze la Sinaia ºi la Slãnic Prahova.

Mai mult ca oricând, datoritã condiþiilor impuse de rãzboi, îºiva intensifica activitatea de conducere a lucrãrilor SocietãþilorPetrolifera Românã Igenco ºi a forajelor Direcþiei Geniului în Dobrogeapentru cãutarea apei potabile.

În 1942 conduce acþiunea din cadrul UNIP (Uniunea Naþionalãa Industriei Petrolifere), care avea ca scop anularea ProtocoluluiFischer “România – Germania” ºi introducerea amendamentelor favor-abile Industriei Naþionale Petrolifere în noua Lege a Petrolului.

În felul acesta începe o serie de discuþii cu micii producãtori depetrol pentru crearea unei mari întreprinderi naþionale de petrol în spir-itul noului Decret-Lege al Petrolului ºi Capitalului Naþional.

Totdatã, terminã sãparea a zece sonde pentru apã aleDobrogei ºi astuparea acestor sonde pentru a servi armatei române înviitorul rãzboi. Aceste sonde, ulterior, dupã 1954, aveau sã fie repuseîn funcþiune de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Comitetul de Stat alApelor, servind în acelaºi timp ºi pentru lucrãrile de înverzire a litoralu-lui.

În continuare va intensifica explorãrile petrolifere prin sonde încadrul Societãþii Petrolifera Românã la Rãsvad, Dragomireºti –Târgoviºte ºi alte localitãþi. De asemenea, va întreprinde pe cont pro-priu explorãri pentru grafit în diverse perimeter din judeþele Gorj ºiHunedoara.

Sesizând importanþa activitãþii de explorare a petrolului decãtre marile întreprinderi petrolifere, Ion BBasgan va întreprinde o seriede acþiuni de cointeresare a acestor întreprinderi, plãtindu-se, toto-datã, subsolul þãranilor proprietary.

În anul 1943 va fi numit consilier ethnic al grupului industrial“Mica” pentru explorarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere la care par-ticipa acest grup.

În acelaºi an, în 20 octombrie, i se adduce la cunoºtinþãOrdinul de Blocare (Sechestrare) nr. 2.427, conform legii USA din 17decembrie 1941.

Dr. ing. Ion BBasgan cu tatãl sãu ªtefan Basganºi fiul sãu Ion (Ginel) Basgan (Focºani, 1941)

În 12 octombrie Revista Öl Und Kohle nr. 40 din Berlin îi pub-lica articolul “Charakteristic Des Rumänischen Erdöles”. La 27 noiem-brie 1940, la fel ca mulþi alþi români, Ion BBasgan va fi profund impre-sionat de asasinarea, de cãtre legionari, a savanþilor Nicolae Iorga ºiVirgil Madgearu.

Gabriel I. Năstase

106

4948

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Viaþa îºi va relua cursul, iar în 23 februarie 1941, Ion BBasgan

ºi familia sa va avea parte de o mare bucurie, naºterea celui de-aldoilea fiu, Constantin (Dinu) Basgan.

În 22 iunie 1941 România avea sã intre în rãzboi, iar familiaBasgan va fi nevoitã sã se refugieze la Sinaia ºi la Slãnic Prahova.

Mai mult ca oricând, datoritã condiþiilor impuse de rãzboi, îºiva intensifica activitatea de conducere a lucrãrilor SocietãþilorPetrolifera Românã Igenco ºi a forajelor Direcþiei Geniului în Dobrogeapentru cãutarea apei potabile.

În 1942 conduce acþiunea din cadrul UNIP (Uniunea Naþionalãa Industriei Petrolifere), care avea ca scop anularea ProtocoluluiFischer “România – Germania” ºi introducerea amendamentelor favor-abile Industriei Naþionale Petrolifere în noua Lege a Petrolului.

În felul acesta începe o serie de discuþii cu micii producãtori depetrol pentru crearea unei mari întreprinderi naþionale de petrol în spir-itul noului Decret-Lege al Petrolului ºi Capitalului Naþional.

Totdatã, terminã sãparea a zece sonde pentru apã aleDobrogei ºi astuparea acestor sonde pentru a servi armatei române înviitorul rãzboi. Aceste sonde, ulterior, dupã 1954, aveau sã fie repuseîn funcþiune de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Comitetul de Stat alApelor, servind în acelaºi timp ºi pentru lucrãrile de înverzire a litoralu-lui.

În continuare va intensifica explorãrile petrolifere prin sonde încadrul Societãþii Petrolifera Românã la Rãsvad, Dragomireºti –Târgoviºte ºi alte localitãþi. De asemenea, va întreprinde pe cont pro-priu explorãri pentru grafit în diverse perimeter din judeþele Gorj ºiHunedoara.

Sesizând importanþa activitãþii de explorare a petrolului decãtre marile întreprinderi petrolifere, Ion BBasgan va întreprinde o seriede acþiuni de cointeresare a acestor întreprinderi, plãtindu-se, toto-datã, subsolul þãranilor proprietar

În anul 1943 va fi numit consilier ethnic al grupului industrial“Mica” pentru explorarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere la care par-ticipa acest grup.

În acelaºi an, în 20 octombrie, i se adduce la cunoºtinþãOrdinul de Blocare (Sechestrare) nr. 2.427, conform legii USA din 17decembrie 1941.

Dr. ing. Ion BBasgan cu tatãl sãu ªtefan Basganºi fiul sãu Ion (Ginel) Basgan (Focºani, 1941)

În 12 octombrie Revista Öl Und Kohle nr. 40 din Berlin îi pub-lica articolul “Charakteristic Des Rumänischen Erdöles”. La 27 noiem-brie 1940, la fel ca mulþi alþi români, Ion BBasgan va fi profund impre-sionat de asasinarea, de cãtre legionari, a savanþilor Nicolae Iorga ºiVirgil Madgearu.


107

i.

5150

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 10 septembrie 1945, profesorul P. Moore din USA publicã înrevista „The Oil and Gas journal”, Efectul Presiunii Arhimedieneasupra garniturii de foraj. În felul acesta apare încã o recunoaºtereºtiinþificã a efectului Basgan din brevetele de invenþii din 1934.

În 18 octombrie 1945, Ion BBasgan primeºte din parteaAcademiei Române un certificat prin care i se atestã colaborarea cuaceastã instituþie de prestigiu.

Asemenea proprietate ºi orice venituri de pe urma ei vor trebui pãs-trate într-un cont sau conturi potrivite, pentru dispozitii ulterioare aleCustodelui Proprietãþilor Strãine. Acest Ordin nu trebuie interpretat calimitând dreptul Custodelui Proprietãþilor Strãine sã înapoieze aceastãproprietate sau venituri de pe urma ei, în totalitate sau în parte, nici sãfie interpretat ca indicând ca o compensare nu va fi plãtitã în schimbullor, dacã s-ar hotãrî sa fie întreprinse oricare sau toate aceste acþiuni.Orice persoanã, cu excepþia unui cetãþean al unei þãri desemnatedrept inamicã, ridicând orice pretenþie ce ar rezulta din acest Ordin,poate, în decurs de un an de la data acestuia sau într-un interval detimp ce va fi permis, sa depunã la Custodele Proprietãþilor Strãine, peun formular APC-1, o notificare a pretenþiei, împreunã cu o solicitarede audiere asupra acesteia. Nimic din continutul prezentei nu va fiinterpretat ca ar constitui o admitere a existenþei valabilitãþii sau a unuidrept privind aprobarea patenþiei.Termenele de „cetãþean" si „þara desemnatã drept inamicã", folositeîn prezenta, vor avea sensul arãtat în Sectiunea 10 din OrdinulExecutiv No 9.095, amendat.Întocmit la Washington DC, în 20 octombrie 1943.

ACADEMIA RROMÂNANr. 44.105

CERTIFICAT

Se adevereºte ca urmatoarele lucrãri ale d-lui ing. Ion BBasgan(domiciliat în Bucureºti, str. Cernica nr.4) au fost publicate deAcademia Românã:

1. Acþiunea ºi forma sapei Rotary în rocile formaþiunilor depetrol din România, publicatã în Memoriile secþiunii ºtiinþifice, Tom. IX,nr. 3, anul 1934;

Formularul APC-42STATELE UUNITE AALE AAMERICII

OFICIUL CCUSTODIEI PPROPRIETATILOR SSTRAINE

ORDINUL DDE BBLOCARE 22427

Ref.: patente ale unor cetãþeni ai României

În baza Legii Comertului cu Inamicul, amendata si a OrdinuluiExecutiv No. 9.095, amendat si în conformitate cu legislaþia, subsem-natul - urmare investigaþiilor - constatând:

1. Cã fiecare din persoanele la care se face referire înDocumentul A anexat ºi facând parte din prezenta, identificate dreptinventate si beneficiari de patente în numitul Document A, este ca indi-vid rezident sau - fiind o corporaþie sau alta organizatie de afaceri, îºiare locul principal de afaceri în România ºi este cetãþean al unei þãristrãine (România);

2. Ca patentele ºi alte proprietãþi aferente, identificate în sub-paragraful 3 din prezenta, sunt proprietatea persoanelor identificate înnumitul Document A drept inventatori ºi beneficiari ai acestora;

3. Ca proprietatea, identificata precum urmeazã:Orice drepturi, titluri sau interese, incluzând toate redeventele ºi toatepierderile ºi profiturile recuperabile prin lege sau înþelegere, de la oricepersoanã, firmã, corporaþie sau guvern, privind încalcarea lor în trecutîn ºi cu privire la patentele identificate în Documentul A anexat ºifacând parte din prezenta, este proprietatea unor cetãþeni ai unei þãristrãine (România);ªi fãcând toate constatarile ºi acþiunile cerute de lege, incluzând con-sultãri si certificari potrivite si considerând ca este în interesul natio-nal.

Prin prezenta, încredinþeaza Custodelui Proprietãþilor Strãineproprietatea descrisa mai sus, spre a fi pãstratã, folositã, administratã,lichidatã, vândutã sau tratatã în alt mod, în interesul ºi beneficiulStatelor Unite.

Gabriel I. Năstase

108

5150

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 10 septembrie 1945, profesorul P. Moore din USA publicã înrevista „The Oil and Gas journal”, Efectul Presiunii Arhimedieneasupra garniturii de foraj. În felul acesta apare încã o recunoaºtereºtiinþificã a efectului Basgan din brevetele de invenþii din 1934.

În 18 octombrie 1945, Ion BBasgan primeºte din parteaAcademiei Române un certificat prin care i se atestã colaborarea cuaceastã instituþie de prestigiu.

Asemenea proprietate ºi orice venituri de pe urma ei vor trebui pãs-trate într-un cont sau conturi potrivite, pentru dispozitii ulterioare aleCustodelui Proprietãþilor Strãine. Acest Ordin nu trebuie interpretat calimitând dreptul Custodelui Proprietãþilor Strãine sã înapoieze aceastãproprietate sau venituri de pe urma ei, în totalitate sau în parte, nici sãfie interpretat ca indicând ca o compensare nu va fi plãtitã în schimbullor, dacã s-ar hotãrî sa fie întreprinse oricare sau toate aceste acþiuni.Orice persoanã, cu excepþia unui cetãþean al unei þãri desemnatedrept inamicã, ridicând orice pretenþie ce ar rezulta din acest Ordin,poate, în decurs de un an de la data acestuia sau într-un interval detimp ce va fi permis, sa depunã la Custodele Proprietãþilor Strãine, peun formular APC-1, o notificare a pretenþiei, împreunã cu o solicitarede audiere asupra acesteia. Nimic din continutul prezentei nu va fiinterpretat ca ar constitui o admitere a existenþei valabilitãþii sau a unuidrept privind aprobarea patenþiei.Termenele de „cetãþean" si „þara desemnatã drept inamicã", folositeîn prezenta, vor avea sensul arãtat în Sectiunea 10 din OrdinulExecutiv No 9.095, amendat.Întocmit la Washington DC, în 20 octombrie 1943.

ACADEMIA RROMÂNANr. 44.105

CERTIFICAT

Se adevereºte ca urmatoarele lucrãri ale d-lui ing. Ion BBasgan(domiciliat în Bucureºti, str. Cernica nr.4) au fost publicate deAcademia Românã:

1. Acþiunea ºi forma sapei Rotary în rocile formaþiunilor depetrol din România, publicatã în Memoriile secþiunii ºtiinþifice, Tom. IX,nr. 3, anul 1934;

Formularul APC-42STATELE UUNITE AALE AAMERICII

OFICIUL CCUSTODIEI PPROPRIETATILOR SSTRAINE

ORDINUL DDE BBLOCARE 22427

Ref.: patente ale unor cetãþeni ai României

În baza Legii Comertului cu Inamicul, amendata si a OrdinuluiExecutiv No. 9.095, amendat si în conformitate cu legislaþia, subsem-natul - urmare investigaþiilor - constatând:

1. Cã fiecare din persoanele la care se face referire înDocumentul A anexat ºi facând parte din prezenta, identificate dreptinventate si beneficiari de patente în numitul Document A, este ca indi-vid rezident sau - fiind o corporaþie sau alta organizatie de afaceri, îºiare locul principal de afaceri în România ºi este cetãþean al unei þãristrãine (România);

2. Ca patentele ºi alte proprietãþi aferente, identificate în sub-paragraful 3 din prezenta, sunt proprietatea persoanelor identificate înnumitul Document A drept inventatori ºi beneficiari ai acestora;

3. Ca proprietatea, identificata precum urmeazã:Orice drepturi, titluri sau interese, incluzând toate redeventele ºi toatepierderile ºi profiturile recuperabile prin lege sau înþelegere, de la oricepersoanã, firmã, corporaþie sau guvern, privind încalcarea lor în trecutîn ºi cu privire la patentele identificate în Documentul A anexat ºifacând parte din prezenta, este proprietatea unor cetãþeni ai unei þãristrãine (România);ªi fãcând toate constatarile ºi acþiunile cerute de lege, incluzând con-sultãri si certificari potrivite si considerând ca este în interesul natio-nal.

Prin prezenta, încredinþeaza Custodelui Proprietãþilor Strãineproprietatea descrisa mai sus, spre a fi pãstratã, folositã, administratã,lichidatã, vândutã sau tratatã în alt mod, în interesul ºi beneficiulStatelor Unite.


109

5352

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu argintifere, este numit preºedintele Comisiei pentru Inventarierea

bunurilor miniere naþionalizate ale regiunii Brad, din care fac parteexploatãrile din Banat ºi Ardeal.

În 8 februarie 1949, profesorii Universitãþii din Luisiana SUA.Hawkins Murray ºi Lamont publicã în revista A.P.I. Drilling andProduction Practice, un document studiu, care de fapt confirma prinample experienþe de laborator efectul Basgan ºi importanþa brevetelorde invenþie.

În 1950, datoritã activitãþii pe care o desfãºoarã laSovromcãrbune, întreprinde o serie de deplasãri la exploatãrile de cãr-buni din Valea Jiului, unde deschide câteva mine ºi introduce inovaþi-ile sale, ca aplicaþie, la forajele executate.

În iunie 1951 este transferat la Industrial-Export, apoi, în mar-tie 1952, trece la Direcþia Generalã de Aprovizionare ºi Desfacere dinMinisterul Industriei Petrolifere, iar în octombrie 1952 este transferat laSovromutilajpetrolier, în calitate de specialist în foraj pentru îndru-marea ºi avizarea creaþiei utilajelor de foraj care au fãcut obiectulexportului. În acelaºi timp, Ion BBasgan este numit ºi ºeful controluluicalitãþii peste cele nouã mari uzine metalurgice din þarã.

În 1953 este scos din producþie ºi numit membru în colectivulMinisterului Industriei Metalurgice pentru organizarea „ExpoziþieiIndustriale Economia Planificatã a R.P.R. în plin Progres”.

În 1 noiembrie 1953, la consfãtuirea pe þarã a forajului de laPloieºti, Ion BBasgan a fãcut parte din prezidiu când consilierul sovieticGhevinian a demonstrat celor prezenþi cum se aplicã metodele de forajBasgan la Bacu, în URSS. Cu acest prilej i s-a înmânat de cãtre con-silierul sovietic cartea scrisã de Ion BBasgan ºi publicatã în URSS.

În 7 decembrie 1953, prin ordinul nr. 1.909 al MinisteruluiMetalurgiei, a fost numit preºedintele Comisiei de Aprobare aNormelor Interne pe minister la sectorul metalurgic.

Ziua de 18 decembrie 1953 avea sã fie pentru Ion BBasgan ºifamilia sa o zi nefastã. Moartea soþiei sale Aniºoara Basgan avea sã-icutremure pe toþi, îndoliindu-le sufletele.

În februarie 1946, ca urmare a unei corespondenþe purtatã cu prof. D.Germani, Ion BBasgan primeºte rãspuns favorabil din partea acestuia înlegãturã cu expertiza efectuatã în 1939 asupra brevetului din 1934.

Aceastã scrisoare îi va permite lui Ion BBasgan sã continueprocesul cu petroliºtii.

În acelaºi an, ing. Bernhard Paris publicã în BuletinulAsociaþiei Franceze a Tehnicienilor din Petrol (nr. 60/1946, p. 67,Paris) o lucrare amplã, în care este citat numele lui Ion BBasgan ºiimportanþa efectului Basgan.

În 30 ianuarie 1947 i s-a înregistrat brevetul de invenþie român„Foraj prin Ciocan Rotary” nr. 37.743, iar în iulie redeschide procesulcu Soc. Steaua Românã. În luna iulie experþii prof. A. Beleº, prof. G.Mardan ºi prof. C. Teodorescu recunosc prin expertiza depusã pro-gresul adus în ºtiinþa ºi tehnica forajului de brevetul lui Ion BBasgan din1934.

În 1948, Ion BBasgan este numit director general la SocietateaAur. În câteva luni, prin modificãri substanþiale aduse în organizareasocietãþii ºi prin închiderea exploatãrilor de aur nerentabile, mãreºteproducþia de mercur de cca. opt ori pe an.

În iulie 1948, ca urmare a naþionalizãrii exploatãrilor auro-

2. Scwingungsphänomene und deren Workung auf dieArbeitsweise des Meissels im Rotary Bohrsyistem, publicata înBulletin de la Section Scientifique, Tom. XV, nr. 9-10, anul 1933;

3. A New System of Drilling Wells for Oil and Gas UsingRotary and Percussion Movements Combiend, publicata în Bulletin dela Section Scientifique, Tom. XIX, nr. 8-10, anul 1938.

Se adevereºte de asemenea, cã lucrarea d-sale „Politicapetrolului în funcþie de situaþia explorarilor ºi problema combustibilu-lui" a fost premiatã de Academia Româna cu premiul Dr. CornelNicoara, de 12. 000 lei, în anul 1936.

SECRETARUL GENERALss/Indescifrabil

Gabriel I. Năstase

110

5352

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu argintifere, este numit preºedintele Comisiei pentru Inventarierea

bunurilor miniere naþionalizate ale regiunii Brad, din care fac parteexploatãrile din Banat ºi Ardeal.

În 8 februarie 1949, profesorii Universitãþii din Luisiana SUA.Hawkins Murray ºi Lamont publicã în revista A.P.I. Drilling andProduction Practice, un document studiu, care de fapt confirma prinample experienþe de laborator efectul Basgan ºi importanþa brevetelorde invenþie.

În 1950, datoritã activitãþii pe care o desfãºoarã laSovromcãrbune, întreprinde o serie de deplasãri la exploatãrile de cãr-buni din Valea Jiului, unde deschide câteva mine ºi introduce inovaþi-ile sale, ca aplicaþie, la forajele executate.

În iunie 1951 este transferat la Industrial-Export, apoi, în mar-tie 1952, trece la Direcþia Generalã de Aprovizionare ºi Desfacere dinMinisterul Industriei Petrolifere, iar în octombrie 1952 este transferat laSovromutilajpetrolier, în calitate de specialist în foraj pentru îndru-marea ºi avizarea creaþiei utilajelor de foraj care au fãcut obiectulexportului. În acelaºi timp, Ion BBasgan este numit ºi ºeful controluluicalitãþii peste cele nouã mari uzine metalurgice din þarã.

În 1953 este scos din producþie ºi numit membru în colectivulMinisterului Industriei Metalurgice pentru organizarea „ExpoziþieiIndustriale Economia Planificatã a R.P.R. în plin Progres”.

În 1 noiembrie 1953, la consfãtuirea pe þarã a forajului de laPloieºti, Ion BBasgan a fãcut parte din prezidiu când consilierul sovieticGhevinian a demonstrat celor prezenþi cum se aplicã metodele de forajBasgan la Bacu, în URSS. Cu acest prilej i s-a înmânat de cãtre con-silierul sovietic cartea scrisã de Ion BBasgan ºi publicatã în URSS.

În 7 decembrie 1953, prin ordinul nr. 1.909 al MinisteruluiMetalurgiei, a fost numit preºedintele Comisiei de Aprobare aNormelor Interne pe minister la sectorul metalurgic.

Ziua de 18 decembrie 1953 avea sã fie pentru Ion BBasgan ºifamilia sa o zi nefastã. Moartea soþiei sale Aniºoara Basgan avea sã-icutremure pe toþi, îndoliindu-le sufletele.

În februarie 1946, ca urmare a unei corespondenþe purtatã cu prof. D.Germani, Ion BBasgan primeºte rãspuns favorabil din partea acestuia înlegãturã cu expertiza efectuatã în 1939 asupra brevetului din 1934.

Aceastã scrisoare îi va permite lui Ion BBasgan sã continueprocesul cu petroliºtii.

În acelaºi an, ing. Bernhard Paris publicã în BuletinulAsociaþiei Franceze a Tehnicienilor din Petrol (nr. 60/1946, p. 67,Paris) o lucrare amplã, în care este citat numele lui Ion BBasgan ºiimportanþa efectului Basgan.

În 30 ianuarie 1947 i s-a înregistrat brevetul de invenþie român„Foraj prin Ciocan Rotary” nr. 37.743, iar în iulie redeschide procesulcu Soc. Steaua Românã. În luna iulie experþii prof. A. Beleº, prof. G.Mardan ºi prof. C. Teodorescu recunosc prin expertiza depusã pro-gresul adus în ºtiinþa ºi tehnica forajului de brevetul lui Ion BBasgan din1934.

În 1948, Ion BBasgan este numit director general la SocietateaAur. În câteva luni, prin modificãri substanþiale aduse în organizareasocietãþii ºi prin închiderea exploatãrilor de aur nerentabile, mãreºteproducþia de mercur de cca. opt ori pe an.

În iulie 1948, ca urmare a naþionalizãrii exploatãrilor auro-

2. Scwingungsphänomene und deren Workung auf dieArbeitsweise des Meissels im Rotary Bohrsyistem, publicata înBulletin de la Section Scientifique, Tom. XV, nr. 9-10, anul 1933;

3. A New System of Drilling Wells for Oil and Gas UsingRotary and Percussion Movements Combiend, publicata în Bulletin dela Section Scientifique, Tom. XIX, nr. 8-10, anul 1938.

Se adevereºte de asemenea, cã lucrarea d-sale „Politicapetrolului în funcþie de situaþia explorarilor ºi problema combustibilu-lui" a fost premiatã de Academia Româna cu premiul Dr. CornelNicoara, de 12. 000 lei, în anul 1936.

SECRETARUL GENERALss/Indescifrabil


111

5554

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu SOVROMUTILAJ PETROLIFER

CERTIFICAT

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este specialistul Direcþiei generale„S.R.U.P." pentru sãparea ºi exploatarea sondelor, fiind încadrat lasectorul tehnic din Dir. Generalã, ca inginer principal.

Tov. Basgan se afla în câmpul muncii de la 25 iulie 1925, spe-cializându-se în ºantiere petrolifere, în forajul si producþia sondelor.Din punct de vedere profesional tov. Basgan este doctor în ºtiinþeminiere ºi petrolifere, inovator în R.P.R. cu invenþii generalizate la maimulte ministere.

Activitatea profesionalã la S.R.U.P. consta în:- urmãrirea comportãrii ºi întrebuinþãrii utilajului petrolifer de

foraj ºi producþie în ºantiere;- rezolvarea reclamaþiilor asupra deficienþelor constatate în

exploatare ºi stabilirea cauzelor deficientelor la locul de muncã înºantiere;

- avizarea noilor utilaje ºi instalaþii petrolifere din punct devedere tehnic ºi asupra utilizãrii lor la sãparea sondelor ºi extragereaþiþeiului;

- îmbunãtãþirea calitãþii utilajului petrolifer ºi organizarea con-ferinþelor în acest scop între producator ºi consumator.

În cursul anilor 1952-1953 a organizat cu succes expoziþiiindustriale ale R.P.R. ca delegat oficial al Ministerului Metalurgiei ºitotodata al Dir. Generale S.R.U.P. montând între altele o sondã deforaj ºi una în producþie.

Din punct de vedere social tov. Basgan activeazã în mod re-gulat în organizaþiile de masã, cursurile de limbã rusã, fiind sindicalistºi arlusist. Þine cursuri de ridicarea nivelului profesional al colegilor deîntreprindere, despre sãparea sondelor ºi metodelor moderne de forajºi de exploatare, care au dovedit o temeinicã pregãtire de specialitate.

Tov. Basgan a publicat numeroase lucrãri tehnico-stiinþifice ºieconomico-politice, propunând încã din perioada 1933-1949 aplicareaºi la noi a unei politici similar celei sovietice faþa de trusturile mondialepetrolifere.

Dr. ing. Ion BBasgan cu soþia sa Aniºoara Basganºi copiii lor Ion (Ginel) ºi Constantin (Dinu)

În anul 1954, Ion BBasgan a fost desemnat de CC al PMR înComisia pentru anchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionareaindustriei petrolifere cu acestea. În acelaºi an avea sã publice înrevista Metalurgia a Ministerului articolul „Calitatea ProduselorSovromutilajpetrolifer”.

Ca urmare a spiritului sãu iscoditor, înclinat spre activitateacreatoare, Ion BBasgan se pregãteºte sã susþinã concursul de ocuparea unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze. În acest sens, la 10 fe-bruarie 1954 i se elibereazã de cãtre Sovromutilajpetrolifer un certifi-cat.

Gabriel I. Năstase

112

5554

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu SOVROMUTILAJ PETROLIFER

CERTIFICAT

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este specialistul Direcþiei generale„S.R.U.P." pentru sãparea ºi exploatarea sondelor, fiind încadrat lasectorul tehnic din Dir. Generalã, ca inginer principal.

Tov. Basgan se afla în câmpul muncii de la 25 iulie 1925, spe-cializându-se în ºantiere petrolifere, în forajul si producþia sondelor.Din punct de vedere profesional tov. Basgan este doctor în ºtiinþeminiere ºi petrolifere, inovator în R.P.R. cu invenþii generalizate la maimulte ministere.

Activitatea profesionalã la S.R.U.P. consta în:- urmãrirea comportãrii ºi întrebuinþãrii utilajului petrolifer de

foraj ºi producþie în ºantiere;- rezolvarea reclamaþiilor asupra deficienþelor constatate în

exploatare ºi stabilirea cauzelor deficientelor la locul de muncã înºantiere;

- avizarea noilor utilaje ºi instalaþii petrolifere din punct devedere tehnic ºi asupra utilizãrii lor la sãparea sondelor ºi extragereaþiþeiului;

- îmbunãtãþirea calitãþii utilajului petrolifer ºi organizarea con-ferinþelor în acest scop între producator ºi consumator.

În cursul anilor 1952-1953 a organizat cu succes expoziþiiindustriale ale R.P.R. ca delegat oficial al Ministerului Metalurgiei ºitotodata al Dir. Generale S.R.U.P. montând între altele o sondã deforaj ºi una în producþie.

Din punct de vedere social tov. Basgan activeazã în mod re-gulat în organizaþiile de masã, cursurile de limbã rusã, fiind sindicalistºi arlusist. Þine cursuri de ridicarea nivelului profesional al colegilor deîntreprindere, despre sãparea sondelor ºi metodelor moderne de forajºi de exploatare, care au dovedit o temeinicã pregãtire de specialitate.

Tov. Basgan a publicat numeroase lucrãri tehnico-stiinþifice ºieconomico-politice, propunând încã din perioada 1933-1949 aplicareaºi la noi a unei politici similar celei sovietice faþa de trusturile mondialepetrolifere.

Dr. ing. Ion BBasgan cu soþia sa Aniºoara Basganºi copiii lor Ion (Ginel) ºi Constantin (Dinu)

În anul 1954, Ion BBasgan a fost desemnat de CC al PMR înComisia pentru anchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionareaindustriei petrolifere cu acestea. În acelaºi an avea sã publice înrevista Metalurgia a Ministerului articolul „Calitatea ProduselorSovromutilajpetrolifer”.

Ca urmare a spiritului sãu iscoditor, înclinat spre activitateacreatoare, Ion BBasgan se pregãteºte sã susþinã concursul de ocuparea unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze. În acest sens, la 10 fe-bruarie 1954 i se elibereazã de cãtre Sovromutilajpetrolifer un certifi-cat.


113

5756

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Timp de 12 ani a activat în cadrul Ministerului Agriculturii ºi aComitetului de Stat al Apelor ca proiectant, executant de foraje ºi,înacelaºi timp, ca preºedinte al “Comisiei de Coordonare a Forajelor deApã” pe þarã.

A condus ºi coordonat forarea a cca. 1.000 de sonde de apãîn toatã þara, din care cca. 300 numai în Dobrogea. Cu aceastã ocaziea fãcut ºi o inventariere a straturilor ºi zãcãmintelor acvifere care vaservi dezvoltãrii acestui domeniu.

În 13 aprilie 1955 se va recãsãtori cu Angela Cazaciuc, iar pe16 martie 1956 va avea un al treilea fiu, Sorin Basgan.

Inovaþii a Oficiului de Stat pentru Standarde ºi Inovaþii în sedinþa din27.IV.1954 a hotarât urmãtoarele:

"Sã anuleze procesul verbal nr. 14 din 5 martie 1954 se sta-bileºte o recompensã de 5.000 lei prin apreciere pentru anul ºi planulde folosire stabilit de Minister".

"Recompensa astfel stabilitã urmeazã a fi inclusã în preþul decost al tuburilor grele pentru foraje la sondeuze de catre Uz."Republica" pentru cantitatea fabricatã în cursul anului de folosire ceurmeazã a fi stabilit de cãtre Dir. dvs. generalã".

În consecinþã, vã rugãm a lua mãsurile de rigoare pentru a sestabili anul de folosire a inovaþiei ºi a se include recompensa cuvenitãinventatorului în preþul de cost.

Totdatã, vã rugãm a lua mãsuri sã se achite de urgenþã ino-vatorului recompensa stabilitã mai sus conform Regulamentului ino-vaþiilor (HCM 2.267/1953).

DIRECTOR TEHNIC SEF SERVICIUss/ing. Adelstein H. ss/ing. Ghilezan

În noiembrie 1954, prin desfiinþarea lui Sovromutilajpetrolifereste transferat la Ministerul Agriculturii ca specialist în foraje de petrolºi de apã.

Demn de reþinut este faptul cã pentru inovaþia sa “Tuburi grelepentru foraje la sondeuze” Ion BBasgan avea sã primeascã o recom-pensã în bani, care avea pentru el mai mult o valoare moralã ºi maipuþin materialã.

Era recunoaºterea oficialã a unui efort deosebit în planulgândirii tehnico-ºtiinþifice pe care-l realiza pentru þarã.

Tov. Basgan este un specialist de înaltã calificare, atât din punct devedere profesional, cât ºi social, având un îndelungat stagiu în indus-tria productiei petrolifere.

S-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursul deocuparea unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze.

S.R.U.P.Director general adjunct

ss/Tudor C.

MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICEªI CONSTRUCÞIEI DE MAªINIDIRECÞIA GENERALÃ TEHNICÃServ. Invenþii ºi inovaþiiNr 132.171/17.V.1954

Ing. Oancea V.Dact. P. AchermanDos. 6.299S.R.U.F.Er. 16.444 din 19 mai 1954Dir. Generalã

DIRECÞIA GENERALÃ MATERIALE FEROASEÎN MINISTER

Spre stiinþa Sovromutilaj PetrolierLocoRef.: Inovatii

În legatura cu inovaþia „Tuburi grele pentru foraje la sondeuze"A tov. Ing. Ion BBasgan, va comunicãm cã Comisia de litigii pentru

Gabriel I. Năstase

114

5756

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Timp de 12 ani a activat în cadrul Ministerului Agriculturii ºi aComitetului de Stat al Apelor ca proiectant, executant de foraje ºi,înacelaºi timp, ca preºedinte al “Comisiei de Coordonare a Forajelor deApã” pe þarã.

A condus ºi coordonat forarea a cca. 1.000 de sonde de apãîn toatã þara, din care cca. 300 numai în Dobrogea. Cu aceastã ocaziea fãcut ºi o inventariere a straturilor ºi zãcãmintelor acvifere care vaservi dezvoltãrii acestui domeniu.

În 13 aprilie 1955 se va recãsãtori cu Angela Cazaciuc, iar pe16 martie 1956 va avea un al treilea fiu, Sorin Basgan.

Inovaþii a Oficiului de Stat pentru Standarde ºi Inovaþii în sedinþa din27.IV.1954 a hotarât urmãtoarele:

"Sã anuleze procesul verbal nr. 14 din 5 martie 1954 se sta-bileºte o recompensã de 5.000 lei prin apreciere pentru anul ºi planulde folosire stabilit de Minister".

"Recompensa astfel stabilitã urmeazã a fi inclusã în preþul decost al tuburilor grele pentru foraje la sondeuze de catre Uz."Republica" pentru cantitatea fabricatã în cursul anului de folosire ceurmeazã a fi stabilit de cãtre Dir. dvs. generalã".

În consecinþã, vã rugãm a lua mãsurile de rigoare pentru a sestabili anul de folosire a inovaþiei ºi a se include recompensa cuvenitãinventatorului în preþul de cost.

Totdatã, vã rugãm a lua mãsuri sã se achite de urgenþã ino-vatorului recompensa stabilitã mai sus conform Regulamentului ino-vaþiilor (HCM 2.267/1953).

DIRECTOR TEHNIC SEF SERVICIUss/ing. Adelstein H. ss/ing. Ghilezan

În noiembrie 1954, prin desfiinþarea lui Sovromutilajpetrolifereste transferat la Ministerul Agriculturii ca specialist în foraje de petrolºi de apã.

Demn de reþinut este faptul cã pentru inovaþia sa “Tuburi grelepentru foraje la sondeuze” Ion BBasgan avea sã primeascã o recom-pensã în bani, care avea pentru el mai mult o valoare moralã ºi maipuþin materialã.

Era recunoaºterea oficialã a unui effort deosebit în planulgândirii tehnico-ºtiinþifice pe care-l realiza pentru þarã.

Tov. Basgan este un specialist de înaltã calificare, atât din punct devedere profesional, cât ºi social, având un îndelungat stagiu în indus-tria productiei petrolifere.

S-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursul deocuparea unei catedre la Institutul de Petrol ºi Gaze.

S.R.U.P.Director general adjunct

ss/Tudor C.

MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICEªI CONSTRUCÞIEI DE MAªINIDIRECÞIA GENERALÃ TEHNICÃServ. Invenþii ºi inovaþiiNr 132.171/17.V.1954

Ing. Oancea V.Dact. P. AchermanDos. 6.299S.R.U.F.Er. 16.444 din 19 mai 1954Dir. Generalã

DIRECÞIA GENERALÃ MATERIALE FEROASEÎN MINISTER

Spre stiinþa Sovromutilaj PetrolierLocoRef.: Inovatii

În legatura cu inovaþia „Tuburi grele pentru foraje la sondeuze"A tov. Ing. Ion BBasgan, va comunicãm cã Comisia de litigii pentru


115

5958

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 15 iulie 1957 Ion BBasgan þine o conferinþã la „Cursurile deªtiinþã ºi Tehnicã ale Academiei R.P.R.”, cu tema Sonicitatea în„Exploatãrile Petrolifere ºi Alimentãrile cu Apã”.

În revista World Oil nr. 4 din SUA, apare un articol care confir-mã calculul greutãþii prãjinilor grele din brevetele Basgan din 1934 ºi1937.

În octombrie 1958 Ion BBasgan susþine o altã conferinþã încadrul ASIT la Ministerul Agriculturii, cu tema „Alimentarea cu ApãPotabilã în Mediul Rural”.

Un an mai târziu revista Hidrotehnica nr. 8/1959 îi va publicalucrarea „Alimentarea cu Apã Potabilã în Mediul Rural”. De asemenea,Ion BBasgan va elabora, ca ºef de proiect în cadrul Institutului de Studiiºi Proiectãri Agricole „Memoriul Tehnico-Economic. Alimentarea cuApã Potabilã în Bãrãgan”.

În baza unei adrese (nr. 3.439 din 15 septembrie 1959) SfatulPopular Constanþa se va adresa Ministerului Agriculturii pentru solic-itarea specialistului Ion BBasgan, ca asistent în executarea unor lucrãri

REPUBLICA POPULARA ROMÂNAMINISTERUL AFACERILOR INTERNENr. 053.537 din 21.VI1957

ADEVERINTA

Pe baza documentelor existente în evidenþele MinisteruluiAfacerilor Interne al Republicii Populare Române, se adevereºte prinprezenta cã Dr. ing. Ion BBasgan, nãscut la 24 iunie 1902 în oraºulFocºani, în perioada anilor 1941-1944 a fost victima unor persecuþiipolitice din partea guvernelor fasciste.

SEFUL DIRECTIEISs/Indescifrabil

SigiliuMinisterul Afacerilor Interne

Ion BBasgan cu familia: Ion (Ginel) Basgan, Constantin (Dinu) Basgan,Sorin Basgan, Angela Basgan (nãscutã la Cazaciuc)

a doua soþie a lui Ion Basgan (nãscutã Cazaciuc), Angelica NicolBasgan (nepoata lui Ion Basgan, fiica lui Ion (Ginel) Basgan)

ºi Florentina (Tita) Basgan, soþia lui Ion (Ginel) Basgan

În mai 1957 va susþine în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturiiconferinþa „Alimentarea cu apã Potabilã a Regiunii Dobrogea”.Aceastã conferinþã va fi ulterior publicatã în revista MinisteruluiAgriculturii ºi în revista ASIT, Hidrotehnica nr. 1/1958 ºi în BuletinulDocumentar al Institutului de Proiectãri pentru Amelioraþii.

În luna iunie, Ion BBasgan primeºte din partea Ministerului deExterne o adeverinþã prin care i se recunoaºte faptul cã a fost victimaunor persecuþii politice din partea guvernelor fasciste. Acest fapt fiindo consecinþã a politicii patriotice plinã de responsabilitate faþã deavuþia naþionalã pe care a dus-o Ion BBasgan în timpul celui de-al doilearãzboi mondial.

Gabriel I. Năstase

116

5958

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 15 iulie 1957 Ion BBasgan þine o conferinþã la „Cursurile deªtiinþã ºi Tehnicã ale Academiei R.P.R.”, cu tema Sonicitatea în„Exploatãrile Petrolifere ºi Alimentãrile cu Apã”.

În revista World Oil nr. 4 din SUA, apare un articol care confir-mã calculul greutãþii prãjinilor grele din brevetele Basgan din 1934 ºi1937.

În octombrie 1958 Ion BBasgan susþine o altã conferinþã încadrul ASIT la Ministerul Agriculturii, cu tema „Alimentarea cu ApãPotabilã în Mediul Rural”.

Un an mai târziu revista Hidrotehnica nr. 8/1959 îi va publicalucrarea „Alimentarea cu Apã Potabilã în Mediul Rural”. De asemenea,Ion BBasgan va elabora, ca ºef de proiect în cadrul Institutului de Studiiºi Proiectãri Agricole „Memoriul Tehnico-Economic. Alimentarea cuApã Potabilã în Bãrãgan”.

În baza unei adrese (nr. 3.439 din 15 septembrie 1959) SfatulPopular Constanþa se va adresa Ministerului Agriculturii pentru solic-itarea specialistului Ion BBasgan, ca asistent în executarea unor lucrãri

REPUBLICA POPULARA ROMÂNAMINISTERUL AFACERILOR INTERNENr. 053.537 din 21.VI1957

ADEVERINTA

Pe baza documentelor existente în evidenþele MinisteruluiAfacerilor Interne al Republicii Populare Române, se adevereºte prinprezenta cã Dr. ing. Ion BBasgan, nãscut la 24 iunie 1902 în oraºulFocºani, în perioada anilor 1941-1944 a fost victima unor persecuþiipolitice din partea guvernelor fasciste.

SEFUL DIRECTIEISs/Indescifrabil

SigiliuMinisterul Afacerilor Interne

Ion BBasgan cu familia: Ion (Ginel) Basgan, Constantin (Dinu) Basgan,Sorin Basgan, Angela Basgan (nãscutã la Cazaciuc)

a doua soþie a lui Ion Basgan (nãscutã Cazaciuc), Angelica NicolBasgan (nepoata lui Ion Basgan, fiica lui Ion (Ginel) Basgan)

ºi Florentina (Tita) Basgan, soþia lui Ion (Ginel) Basgan

În mai 1957 va susþine în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturiiconferinþa „Alimentarea cu apã Potabilã a Regiunii Dobrogea”.Aceastã conferinþã va fi ulterior publicatã în revista MinisteruluiAgriculturii ºi în revista ASIT, Hidrotehnica nr. 1/1958 ºi în BuletinulDocumentar al Institutului de Proiectãri pentru Amelioraþii.

În luna iunie, Ion BBasgan primeºte din partea Ministerului deExterne o adeverinþã prin care i se recunoaºte faptul cã a fost victimaunor persecuþii politice din partea guvernelor fasciste. Acest fapt fiindo consecinþã a politicii patriotice plinã de responsabilitate faþã deavuþia naþionalã pe care a dus-o Ion BBasgan în timpul celui de-al doilearãzboi mondial.


117

6160

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În ianuarie 1960 Ion BBasgan a sesizat guvernul român asupradrepturilor sale de autor cu ocazia începerii tratativelor româno-amer-icane pentru reglementarea conturilor, fãrã a se fi luat în calcul drep-turile Basgan. Ca urmare a acestui fapt, în 16 septembrie la MinisterulPetrolului are loc ºedinþa Consiliului ªtiinþific nr. 193, prezidatã de min-istrul Mihail Florescu.

Tov. Ion BBasgan coordoneaza începând din anul 1954 activitatea deforaje ºi alimentãri cu apã a Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii încalitate de preºedinte al comisiei de coordonarea forajelor.

Activeazã în mod regulat în organizaþiile de masã, fiind mem-bru la ASIT ºi în sindicat.

Este responsabilul colectivului hidrogeologic ºi foraje dincadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare ºi a tinut con-ferinþe pe liniile ASIT ºi sindicalã, atât cu caracter de specialitate pen-tru promovarea activitãþii tehnico-stiinþifice în disciplina sãpãrii sonde-lor, cât ºi pentru ridicarea nivelului profesional al tovarãºilor sãi demuncã, dovedind o temeinicã pregãtire de specialitate.

Tov. Ion BBasgan a iniþiat proiectarea ºi introducerea metodeide foraje hidraulice la sãparea sondelor pentru apã, determinând ºiparticipând la modificarea STAS-ului nr. 2.701/1952 care interziceforajul hidraulic la forajele hidrogeologice.

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este specialist în materie minierã ºipetroliferã.

I s-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursulde ocupare a unei catedre la Institutul de petrol si gaze Bucureºti.

DIRECTOR SEF SERVICIU CADREss/Ing. C. Nicolau ss/Lazar Nicolae

pentru ridicarea standardului de viaþã a Dobrogei ºi litoralului prin ali-mentarea cu apã potabilã.

Aceastã solicitare era fãcutã ca urmare a recunoaºteriimeritelor deosebite pe care le-a avut Ion BBasgan în 1941 îndescoperirea zãcãmintelor de apã din Dobrogea.

Încercãrile sale de a susþine concursul de ocupare a unei cat-edre la Institutul de petrol ºi gaze din Bucureºti continuã. În acest senseste elocvent certificatul eliberat de cãtre conducerea Trustului deÎmbunãtãþiri Funciare:MINISTERUL AGRICULTURII ªI SILVICULTURIITRUSTUL DE ÎMBUNÃTÃÞIRI FUNCIARENr. 1.512 din 6.II.1959

CERTIFICATde caracterizare a activitãþii profesionale ºi sociale

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este încadrat la TIF ca inginer princi-pal hidro ºi are functia de: ºef al secþiei de studii ºi proiectare ºi al ser-viciului de foraje din Centrala Trustului ºi îmbunãtãþiri funciare, fiindtotodatã ºeful biroului de avizare internã a proiectelor ºi preºedintelecomisiei de coordonare a forajelor de pe lângã Ministerul Agriculturiiºi Silviculturii.

Tov. Ion BBasgan are peste 30 de ani de activitate ºi experienþãîn câmpul muncii, specializându-se în ºantierele petrolifere, însaparea sondelor de mare adâncime ºi în ultimii 5 ani la sãparea son-delor pentru alimentarea cu apã potabilã a mediului rural.

Din punct de vedere profesional tov. Ion BBasgan este doctorîn ºtiinþele miniere ºi petrolifere.

Activitatea profesionalã în cadrul Trustului de îmbunãtãþiri fun-ciare - M.A.S. constã în:

- îndrumarea ºi conducerea execuþiei ºi avizarea studiilorhidrogeologice de studii;

- îndrumarea, conducerea ºi avizarea proiectelor de foraje ºialimentãri cu apã potabilã a unitãþilor socialiste ale agriculturii;

- conducerea ºi îndrumarea activitãþii grupurilor de forajeBucuresti, Galaþi si Timiºoara din cadrul T.I.F.

Gabriel I. Năstase

118

6160

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În ianuarie 1960 Ion BBasgan a sesizat guvernul român asupradrepturilor sale de autor cu ocazia începerii tratativelor româno-amer-icane pentru reglementarea conturilor, fãrã a se fi luat în calcul drep-turile Basgan. Ca urmare a acestui fapt, în 16 septembrie la MinisterulPetrolului are loc ºedinþa Consiliului ªtiinþific nr. 193, prezidatã de min-istrul Mihail Florescu.

Tov. Ion BBasgan coordoneaza începând din anul 1954 activitatea deforaje ºi alimentãri cu apã a Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii încalitate de preºedinte al comisiei de coordonarea forajelor.

Activeazã în mod regulat în organizaþiile de masã, fiind mem-bru la ASIT ºi în sindicat.

Este responsabilul colectivului hidrogeologic ºi foraje dincadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare ºi a tinut con-ferinþe pe liniile ASIT ºi sindicalã, atât cu caracter de specialitate pen-tru promovarea activitãþii tehnico-stiinþifice în disciplina sãpãrii sonde-lor, cât ºi pentru ridicarea nivelului profesional al tovarãºilor sãi demuncã, dovedind o temeinicã pregãtire de specialitate.

Tov. Ion BBasgan a iniþiat proiectarea ºi introducerea metodeide foraje hidraulice la sãparea sondelor pentru apã, determinând ºiparticipând la modificarea STAS-ului nr. 2.701/1952 care interziceforajul hidraulic la forajele hidrogeologice.

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este specialist în materie minierã ºipetroliferã.

I s-a eliberat prezentul certificat pentru a-i servi la concursulde ocupare a unei catedre la Institutul de petrol si gaze Bucureºti.

DIRECTOR SEF SERVICIU CADREss/Ing. C. Nicolau ss/Lazar Nicolae

pentru ridicarea standardului de viaþã a Dobrogei ºi litoralului prin ali-mentarea cu apã potabilã.

Aceastã solicitare era fãcutã ca urmare a recunoaºteriimeritelor deosebite pe care le-a avut Ion BBasgan în 1941 îndescoperirea zãcãmintelor de apã din Dobrogea.

Încercãrile sale de a susþine concursul de ocupare a unei cat-edre la Institutul de petrol ºi gaze din Bucureºti continuã. În acest senseste elocvent certificatul eliberat de cãtre conducerea Trustului deÎmbunãtãþiri Funciare:MINISTERUL AGRICULTURII ªI SILVICULTURIITRUSTUL DE ÎMBUNÃTÃÞIRI FUNCIARENr. 1.512 din 6.II.1959

CERTIFICATde caracterizare a activitãþii profesionale ºi sociale

Tov. Dr. ing. Ion BBasgan este încadrat la TIF ca inginer princi-pal hidro ºi are functia de: ºef al secþiei de studii ºi proiectare ºi al ser-viciului de foraje din Centrala Trustului ºi îmbunãtãþiri funciare, fiindtotodatã ºeful biroului de avizare internã a proiectelor ºi preºedintelecomisiei de coordonare a forajelor de pe lângã Ministerul Agriculturiiºi Silviculturii.

Tov. Ion BBasgan are peste 30 de ani de activitate ºi experienþãîn câmpul muncii, specializându-se în ºantierele petrolifere, însaparea sondelor de mare adâncime ºi în ultimii 5 ani la sãparea son-delor pentru alimentarea cu apã potabilã a mediului rural.

Din punct de vedere profesional tov. Ion BBasgan este doctorîn ºtiinþele miniere ºi petrolifere.

Activitatea profesionalã în cadrul Trustului de îmbunãtãþiri fun-ciare - M.A.S. constã în:

- îndrumarea ºi conducerea execuþiei ºi avizarea studiilorhidrogeologice de studii;

- îndrumarea, conducerea ºi avizarea proiectelor de foraje ºialimentãri cu apã potabilã a unitãþilor socialiste ale agriculturii;

- conducerea ºi îndrumarea activitãþii grupurilor de forajeBucuresti, Galaþi si Timiºoara din cadrul T.I.F.


119

6362

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu în ceea ce priveºte „forajul rotativ combinat cu oscilaþii percutante" prin

aplicarea vibratorilor în coloana de lichid ºi coloana de foraj (partea Ia brvetului), cât ºi „forajul cu prãjini grele proporþionale cu adâncimea"(partea a II-a a brevetului). La elaborarea planului de lucru se va þineseama ºi de „Raportul" Comisiei de expertiza la 07.07.1960 pentru calucrãrile ce se vor executa pe baza acestui plan de lucru salamureascã ºi toate problemele ridicate prin acest raport.

2. MIPC prin Direcþie tehnicã (serv. foraj extracþie) va solicitade urgenþã Camera de Comerþ:

a) sã procedeze de urgenþã la executarea investigaþiilor nece-sare pentru cunoaºterea situaþiei acestui brevet în strãinãtate ºi aposibilitãþilor lui de valorificare; în acest scop, autorul brevetului vapune la dispoziþia Camerei de Comerþ prin Direcþia tehnica MIPC, onotã informativã succintã ºi obiectivã, asupra situaþiei acestui brevetde la înregistrare ºi pâna în prezent;

b) sã organizeze un colectiv format din delegaþi ai Camerei deComerþ, CSI, Min. de Finanþe ºi MIPC (Direcþia tehnicã ºi DGAD) careîmpreunã cu autorul brevetului sã analizeze ºi sã lãmureascãaspectele juridice ºi financiare legate de posibilitãþile de valorificareale acestui brevet, întocmind un plan de lucru cu mãsuri concrete învederea atingerii acestui obiectiv; acest plan de mãsuri va fi adus lacunoºtinþã MIPC ºi Consiliului de Miniºtri.

3. În ceea ce priveºte publicitatea în jurul acestui brevet,aceasta se va limita pentru moment la un articol ce va fi publicat deautor în revista Petrol ºi gaze ASIT. O publicitate mai larga în jurulacestei probleme, va fi hotãrâtã dupã cunoaºterea lucrãrilor specifi-cate la pct. 1 si 2 ale prezentului aviz.

4. Direcþia tehnicã MIPC va remite Consiliului de Miniºtri unexemplar dupã prezentul aviz cãruia i se va anexa brevetul, memoriulde prezentare al autorului, raportul Comisiei de expertiza din07.07.1960 asupra acestui brevet, precum ºi rapoartele specialiºtilorconsultaþi de cãtre Comisia de expertizã.Membri CTS

ss/Ing. H. LandauIng. D. IonescuIng. N. Stoianov

Direcþia tehnica CTSIng. C. Dumitrescu

MINISTERUL INDUSTRIEIPETROLULUI SI CHIMIEI APROBATCONSILIUL TEHNICO- MINISTRUSTIINTIFIC Mihail FlorescuProces Verbal ºi Avizul Consiliului tehnico-ºtiinþific Nr. 193 al ºedinþeidin 16.09.1960Ordinea de zi: Examinarea brevetului Dr.ing. Ion BBasgan - privind

„INSTALAÞIA ROTARY PENTRU FORAT SONDE"Prezenti tov.:

Preºedinte ing. M. Florescu - ministruMembri CTS ing. H. Landau (Dir. Tehnic)

Ing. D. Ionescu (Dir. Tehnic)Ing. N Stoian (S.G.E.E.T.)

Prezentarea lucrãrii: ing. Dr. Ion BBasganIau parte la ºedinþa: ing. G. Tãnãsescu, ing. O Capon, P.Constantinescu, ing. O. Dumitrescu (Dir. Tehnic), ing. I. Lari (ICEF), ing.Dan Bodnãrescu (DGEM), Dr. D. Bogdan (SCCM), N. Cristescu (Min.Finantelor), ing. L Trandafirescu (CSI), B Holban (Camera de Comert),Conf. Ing. T. Oroveanu, prof. ing. M. Marinescu (Acad. R.P.R. - Inst. Deenergeticã), ing. I. Niculescu (ISPA).

Dupã prezentarea lucrãrii de cãtre autor, se dã citire raportuluiComisiei de expertiza din 07.07.1960 asupra acestui brevet.

În urma examinãrii documentaþiei ºi a discuþiilor purtateConsiliul tehnico-ºtiinþific MIPC constatã cã deºi problemele ridicate debrevet sunt de o importanþã deosebitã, totusi pâna în prezent nu s-afacut o verificare tehnicã ºi practicã în mod organizat care sãlãmureascã precis valabilitatea acestui brevet din punct de vederetehnico-ºtiinþific ºi economic ºi, implicit posibilitãþile de valorificare aleacestui brevet atât în þarã, cât ºi în strãinãtate.

De asemenea, Consiliul constatã cã nu se cunoaºte la oraactualã situaþia precisã a acestui brevet în strãinãtate.

În urma acestor constatãri Consiliul tehnico-ºtiinþific al MIPChotarãºte urmãtoarele:

1. Pânã cel târziu 15 octombrie 1960 Direcþia tehnicã din MIPC(secþia foraj extracþie) în colaborare cu autorul brevetului, DGEET,LOFE si Academia R.P.R., va supune spre aprobare conducerii minis-terului un plan defalcat pe sarcini, termene ºi responsabilitãþi, pentruverificarea tehnicã ºi practicã a brevetului în ºantierele MIPC, atât

Gabriel I. Năstase

120

6362

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu în ceea ce priveºte „forajul rotativ combinat cu oscilaþii percutante" prin

aplicarea vibratorilor în coloana de lichid ºi coloana de foraj (partea Ia brvetului), cât ºi „forajul cu prãjini grele proporþionale cu adâncimea"(partea a II-a a brevetului). La elaborarea planului de lucru se va þineseama ºi de „Raportul" Comisiei de expertiza la 07.07.1960 pentru calucrãrile ce se vor executa pe baza acestui plan de lucru salamureascã ºi toate problemele ridicate prin acest raport.

2. MIPC prin Direcþie tehnicã (serv. foraj extracþie) va solicitade urgenþã Camera de Comerþ:

a) sã procedeze de urgenþã la executarea investigaþiilor nece-sare pentru cunoaºterea situaþiei acestui brevet în strãinãtate ºi aposibilitãþilor lui de valorificare; în acest scop, autorul brevetului vapune la dispoziþia Camerei de Comerþ prin Direcþia tehnica MIPC, onotã informativã succintã ºi obiectivã, asupra situaþiei acestui brevetde la înregistrare ºi pâna în prezent;

b) sã organizeze un colectiv format din delegaþi ai Camerei deComerþ, CSI, Min. de Finanþe ºi MIPC (Direcþia tehnicã ºi DGAD) careîmpreunã cu autorul brevetului sã analizeze ºi sã lãmureascãaspectele juridice ºi financiare legate de posibilitãþile de valorificareale acestui brevet, întocmind un plan de lucru cu mãsuri concrete învederea atingerii acestui obiectiv; acest plan de mãsuri va fi adus lacunoºtinþã MIPC ºi Consiliului de Miniºtri.

3. În ceea ce priveºte publicitatea în jurul acestui brevet,aceasta se va limita pentru moment la un articol ce va fi publicat deautor în revista Petrol ºi gaze ASIT. O publicitate mai larga în jurulacestei probleme, va fi hotãrâtã dupã cunoaºterea lucrãrilor specifi-cate la pct. 1 si 2 ale prezentului aviz.

4. Direcþia tehnicã MIPC va remite Consiliului de Miniºtri unexemplar dupã prezentul aviz cãruia i se va anexa brevetul, memoriulde prezentare al autorului, raportul Comisiei de expertiza din07.07.1960 asupra acestui brevet, precum ºi rapoartele specialiºtilorconsultaþi de cãtre Comisia de expertizã.Membri CTS

ss/Ing. H. LandauIng. D. IonescuIng. N. Stoianov

Direcþia tehnica CTSIng. C. Dumitrescu

MINISTERUL INDUSTRIEIPETROLULUI SI CHIMIEI APROBATCONSILIUL TEHNICO- MINISTRUSTIINTIFIC Mihail FlorescuProces Verbal ºi Avizul Consiliului tehnico-ºtiinþific Nr. 193 al ºedinþeidin 16.09.1960Ordinea de zi: Examinarea brevetului Dr.ing. Ion BBasgan - privind

„INSTALAÞIA ROTARY PENTRU FORAT SONDE"Prezenti tov.:

Preºedinte ing. M. Florescu - ministruMembri CTS ing. H. Landau (Dir. Tehnic)

Ing. D. Ionescu (Dir. Tehnic)Ing. N Stoian (S.G.E.E.T.)

Prezentarea lucrãrii: ing. Dr. Ion BBasganIau parte la ºedinþa: ing. G. Tãnãsescu, ing. O Capon, P.Constantinescu, ing. O. Dumitrescu (Dir. Tehnic), ing. I. Lari (ICEF), ing.Dan Bodnãrescu (DGEM), Dr. D. Bogdan (SCCM), N. Cristescu (Min.Finantelor), ing. L Trandafirescu (CSI), B Holban (Camera de Comert),Conf. Ing. T. Oroveanu, prof. ing. M. Marinescu (Acad. R.P.R. - Inst. Deenergeticã), ing. I. Niculescu (ISPA).

Dupã prezentarea lucrãrii de cãtre autor, se dã citire raportuluiComisiei de expertiza din 07.07.1960 asupra acestui brevet.

În urma examinãrii documentaþiei ºi a discuþiilor purtateConsiliul tehnico-ºtiinþific MIPC constatã cã deºi problemele ridicate debrevet sunt de o importanþã deosebitã, totusi pâna în prezent nu s-afacut o verificare tehnicã ºi practicã în mod organizat care sãlãmureascã precis valabilitatea acestui brevet din punct de vederetehnico-ºtiinþific ºi economic ºi, implicit posibilitãþile de valorificare aleacestui brevet atât în þarã, cât ºi în strãinãtate.

De asemenea, Consiliul constatã cã nu se cunoaºte la oraactualã situaþia precisã a acestui brevet în strãinãtate.

În urma acestor constatãri Consiliul tehnico-ºtiinþific al MIPChotarãºte urmãtoarele:

1. Pânã cel târziu 15 octombrie 1960 Direcþia tehnicã din MIPC(secþia foraj extracþie) în colaborare cu autorul brevetului, DGEET,LOFE si Academia R.P.R., va supune spre aprobare conducerii minis-terului un plan defalcat pe sarcini, termene ºi responsabilitãþi, pentruverificarea tehnicã ºi practicã a brevetului în ºantierele MIPC, atât


121

6564

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Susþinerea lui Ion BBasgan în lupta pentru cucerirea drepturilor

de autor avea sã vinã ºi din partea unor confraþi de-ai sãi din MinisterulAgriculturii.MINISTERUL AGRICULTURIINr. 6.331Nr. 461 din 29 iulie 1961Copie - I.S.P.A.

TovaraºuluiMinistru al IndustrieiPetrolului ºi ChimieiMihail Florescu

Subsemnatul Prof. Ing. Matei Marinescu, membru corespon-dent al Academiei R.P.R., Prof. Ing. Cadere Radu de la Institutul depetrol ºi gaze ºi Ing. Dan Bodnarescu din Ministerul IndustrieiPetrolului ºi Chimiei, în calitatea noastrã de cercetãtori obiectivi aioperei tov. Dr. Basgan IIon ºi ca experþi la cercetãrile MinisteruluiIndustriei Petrolului din 1960/1961, vã rugãm sã propuneþi la Premiulde Stat al R.P.R. pe tov. Dr. Ing. Basgan IIon pentru lucrãri de mare va-loare atât în domeniul ºtiinþei, cât ºi al tehnicii.

Brevetele de invenþie româneºti, cât ºi cele obþinute în SUA,precum ºi documentarea lor ºtiintificã reprezintã o contribuþiedeosebitã la dezvoltarea ºtiintei ºi tehnicii, care, pe lângã cã ridicãprestigiul tehnicii ºi ºtiinþei române, au îndreptãþit Guvernul R.P.R. sãdeschidã în decembrie 1960, Trusturilor petrolifere din SUA, prinCamera de Comerþ R.P.R., 118 procese pentru revendicarea drep-turilor izvorâte din aplicarea brevetului Basgan, apreciate iniþial la125.000.000 dolari. Trustul Standard Oil a ºi fãcut o ofertã de câtevamii dolari pentru închiderea acþiunii.

Tov. Dr. Basgan a depus în noiembrie-decembrie 1960 atât laMinisterul Petrolului, cât ºi la Academia R.P.R. o sinteza a lucrãrilorsale care apoi s-a publicat în revista ASIT Petrol ºi Gaze Nr. 3 si 4 din1961, iar Ministerul Industriei Petrolului a experimentat modelele deforaj Basgan în 1961.

Din punct de vedere ºtiinþific, Dr. Ing. Basgan IIon a dat o nouainterpretare ºi enuntare Principiului Arhimede, care revoluþioneazãºtiinþa hidromecanicã ºi tehnica forajului ºi, prin lucrarile sale practiceconfirmã teoria sonicã prin transmiterea energiei sonice la distanþã ºiutilizarea ei

În 27 decembrie 1960 apare prima reacþie a presei din SUA,în persoana doamnei Virginia M. Mc. Cann.

DRILLING 27 decembrie 1960INTERNATIONAL

D-lui EDMUND H. SQUIRE50 Church StreetNew York

Stimate Domnule Squire,Am aflat la Tribunalul Districtual al SUA ca d-voastra

reprezentati pe Dl. Ion BBasgan în procesul Ion BBasgan contraStandard Oil Co. of New Jersey si altii.

Este putin a spune ca acest proces este cu totul iesit dincomun si date fiind împrejurarile, cazul D-voastra este fara îndoialafoarte greu. Fie-mi îngaduit sa-mi exprim speranta personala ca veticâstiga.

Date fiind aspectele cu totul deosebite ale procesului, precumsi faptul ca reclamatiunea D-lui Ion BBasgan se întemeiaza pe încal-carea patentului asupra unui aparat de foraj, credem ca întreaga seriede fapte care a dus la actiunea D-lui Ion BBasgan ar interesa în moddeosebit pe cititorii Drilling-ului.

Ati avea oare Dvs. Timp - în decursul urmatoarelor câtevasaptamâni - sa rezumati pentru noi faptele care stau în spatele aces-tui caz, sa ne indicati patentul sau patentele implicate, datele acestorpatente si motivele pentru care anumite societati petrolifere au fostdesemnate ca pârâte în acest caz, bineînteles daca - procedând ast-fel - nu ati divulga informatii utile clientului D-voastra?

Daca e posibil, am dori, de asemenea, o scurta schitabiografica a D-lui Ion BBasgan,, cuprinzând experienta sa în domeniulforarilor.

Am aprecia desigur orice ajutor pe care ni l-ati acorda caraspuns la aceasta cerere. Textul articolului nostru va va fi desigursupus spre aprobare anterior publicarii.

Drillingss/Virginia M. Mc. Cann

Gabriel I. Năstase

122

6564

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Susþinerea lui Ion BBasgan în lupta pentru cucerirea drepturilor

de autor avea sã vinã ºi din partea unor confraþi de-ai sãi din MinisterulAgriculturii.MINISTERUL AGRICULTURIINr. 6.331Nr. 461 din 29 iulie 1961Copie - I.S.P.A.

TovaraºuluiMinistru al IndustrieiPetrolului ºi ChimieiMihail Florescu

Subsemnatul Prof. Ing. Matei Marinescu, membru corespon-dent al Academiei R.P.R., Prof. Ing. Cadere Radu de la Institutul depetrol ºi gaze ºi Ing. Dan Bodnarescu din Ministerul IndustrieiPetrolului ºi Chimiei, în calitatea noastrã de cercetãtori obiectivi aioperei tov. Dr. Basgan IIon ºi ca experþi la cercetãrile MinisteruluiIndustriei Petrolului din 1960/1961, vã rugãm sã propuneþi la Premiulde Stat al R.P.R. pe tov. Dr. Ing. Basgan IIon pentru lucrãri de mare va-loare atât în domeniul ºtiinþei, cât ºi al tehnicii.

Brevetele de invenþie româneºti, cât ºi cele obþinute în SUA,precum ºi documentarea lor ºtiintificã reprezintã o contribuþiedeosebitã la dezvoltarea ºtiintei ºi tehnicii, care, pe lângã cã ridicãprestigiul tehnicii ºi ºtiinþei române, au îndreptãþit Guvernul R.P.R. sãdeschidã în decembrie 1960, Trusturilor petrolifere din SUA, prinCamera de Comerþ R.P.R., 118 procese pentru revendicarea drep-turilor izvorâte din aplicarea brevetului Basgan, apreciate iniþial la125.000.000 dolari. Trustul Standard Oil a ºi fãcut o ofertã de câtevamii dolari pentru închiderea acþiunii.

Tov. Dr. Basgan a depus în noiembrie-decembrie 1960 atât laMinisterul Petrolului, cât ºi la Academia R.P.R. o sinteza a lucrãrilorsale care apoi s-a publicat în revista ASIT Petrol ºi Gaze Nr. 3 si 4 din1961, iar Ministerul Industriei Petrolului a experimentat modelele deforaj Basgan în 1961.

Din punct de vedere ºtiinþific, Dr. Ing. Basgan IIon a dat o nouainterpretare ºi enuntare Principiului Arhimede, care revoluþioneazãºtiinþa hidromecanicã ºi tehnica forajului ºi, prin lucrarile sale practiceconfirmã teoria sonicã prin transmiterea energiei sonice la distanþã ºiutilizarea ei

În 27 decembrie 1960 apare prima reacþie a presei din SUA,în persoana doamnei Virginia M. Mc. Cann.

DRILLING 27 decembrie 1960INTERNATIONAL

D-lui EDMUND H. SQUIRE50 Church StreetNew York

Stimate Domnule Squire,Am aflat la Tribunalul Districtual al SUA ca d-voastra

reprezentati pe Dl. Ion BBasgan în procesul Ion BBasgan contraStandard Oil Co. of New Jersey si altii.

Este putin a spune ca acest proces este cu totul iesit dincomun si date fiind împrejurarile, cazul D-voastra este fara îndoialafoarte greu. Fie-mi îngaduit sa-mi exprim speranta personala ca veticâstiga.

Date fiind aspectele cu totul deosebite ale procesului, precumsi faptul ca reclamatiunea D-lui Ion BBasgan se întemeiaza pe încal-carea patentului asupra unui aparat de foraj, credem ca întreaga seriede fapte care a dus la actiunea D-lui Ion BBasgan ar interesa în moddeosebit pe cititorii Drilling-ului.

Ati avea oare Dvs. Timp - în decursul urmatoarelor câtevasaptamâni - sa rezumati pentru noi faptele care stau în spatele aces-tui caz, sa ne indicati patentul sau patentele implicate, datele acestorpatente si motivele pentru care anumite societati petrolifere au fostdesemnate ca pârâte în acest caz, bineînteles daca - procedând ast-fel - nu ati divulga informatii utile clientului D-voastra?

Daca e posibil, am dori, de asemenea, o scurta schitabiografica a D-lui Ion BBasgan,, cuprinzând experienta sa în domeniulforarilor.

Am aprecia desigur orice ajutor pe care ni l-ati acorda caraspuns la aceasta cerere. Textul articolului nostru va va fi desigursupus spre aprobare anterior publicarii.

Drillingss/Virginia M. Mc. Cann


123

6766

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Reclamantul Ion BBasgan,, chemând în judecatã pe toþi cei de mai sus,

respectuos aratã cã1. Aceastã acþiune este pentru încalcarea dreptului de patent,

iar jurisdicþia se întemeiazã pe Legea Patentelor SUA, Actul din 19iulie 1952, c. 950, 66 Stat. 799, Titlul 35 din Codul Statelor Unite, inclusivSecþiunile 281, 283, 284, 285 si 209 din acest titlu ºi Titlul 20 din CodulStatelor Unite, Secþiunea 1 400 (b). Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii(text: belief), actele de încãlcare de care ne plângem aici au fostcomise ºi continuã sã fie comise în cuprinsul .... ºi în alte pãrti dincuprinsul Statelor Unite.

2. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii (text: belief), toþi pârâþiimai sus numiþi îºi au un sediu regulat ºi stabil al afacerilor lor încuprinsul .... ºi/sau îºi au reºedinþa în cuprinsul ....

3. La data de 21 decembrie 1937 s-a eliberat reclamantului,cu îndeplinirea tuturor formelor legale, Brevetul Nr. 2.103.137 pentruaparatura de forare rotativã de sonde petrolifere ºi de la acea datãreclamantul a fost ºi este ºi în prezent proprietarul acestui Brevet.

4. Fiecare din pârâþii arãtaþi mai sus a încãlcat în trecut, vremeîndelungatã, acel brevet fabricând, punând în vânzare ºi folosindaparatura de forare rotativã a sondelor petrolifere, care face obiectulacelei invenþii brevetate.

5. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii, fiecare din pârâþii maisus numiþi a fost înºtiinþat în mod formal (text: duly notified) ca a încãl-cat brevetul Nr 2.103.137.

Drept pentru care, reclamantul cere ca fiecare din pârâþii demai sus sa fie obligat la plata unor despãgubiri de cinci sute mii dolari,cu excepþia celor din lista de mai jos, de la care pretindem daune maimari (aratate în dreptul fiecãruia), acordându-ni-se ºi cheltuielile dejudecatã:STANDARD OIL COMPANY(NEW JERSEY) Douazeci milioane dolariTHE TEXAS CO. Zece milioane dolariGULF OIL CORPORATION Cinci milioane dolariSTANDARD OIL COMPANY(INDIANA) Cinci milioane dolariSHELL OIL COMPANY Cinci milioane dolariSOCONY MOBIL OIL COMPANY Cinci milioane dolariSTANDARD OIL COMPANY OFCALIFORNIA Cinci milioane dolari

În 1961, când începe procesul, societãþile petrolifere auprezentat în faþa justiþiei americane un certificat de deces al mediculuidr Ion Basgan, vãrul inventatorului.

În acest sens, instanþa a suspendat procesele deschise,întrucât inventatorul nu mai era în viaþã. În plus, s-a constatat de cãtrejustiþia americanã cã brevetul de invenþie 2.103.137 SUA proprietateaBasgan este încã sechestrat de guvernul american din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial ºi, în consecinþã, autorul sãu nu avea dreptulde a solicita redevenþele respective. În felul acesta se încheie o etapãîn lupta pe care a dus-o Ion BBasgan în revendicarea drepturilor deautor.

În acelaºi an revista “Petrol ºi Gaze” nr. 3 îi publica lucrarea

în tehnica forajului. Noile principii ºtiinþifice, realizarea ºi aplicarea lorîn tehnicã au depãºit graniþele þãrii, gãsind o largã ºi cuprinzãtoareconfirmare prin lucrãrile oamenilor de ºtiinþã mai jos citaþi:Prof. Evascenko, Vosdvijenski, Kasianov ºi alþii din URSS, marelesavant George Constantinescu în Anglia, Lubinski, Hawkins Murray,Lamont, Handelman, Texter, Best în SUA, Bernard în Franþa, tehnicagermanã prin Politehnica de la Leoben Austria ºi alþii, dupa cum searatã ºi în bibliografia publicatã în revista Petrol ºi Gaze Nr. 3 ºi4/1961.

Pentru aceastã contribuþie exceptionalã în ºtiinþã ºi tehnicãsocotim îndreptãþit sã propuneþi la Premiul de Stat al R.P.R. pe tov.Ing. Dr. Basgan IIon.

Profesor Ing. Marinescu MateiProfesor Ing. Cadere RaduIng. Bodnarescu Dan

CURTEA DISTRICTUALÃ A STATELOR UNITEpentru Acþiunea civilã Dos. ... Nr. ...având drept obiect reclamaþiapentru încalcarea brevetului Nr. 2.103.137

Reclamant: Ion BBasgancontra

pârâþi: (urmeaza numele celor 118 societãþi pârâte)

Gabriel I. Năstase

124

6766

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Reclamantul Ion BBasgan,, chemând în judecatã pe toþi cei de mai sus,

respectuos aratã cã1. Aceastã acþiune este pentru încalcarea dreptului de patent,

iar jurisdicþia se întemeiazã pe Legea Patentelor SUA, Actul din 19iulie 1952, c. 950, 66 Stat. 799, Titlul 35 din Codul Statelor Unite, inclusivSecþiunile 281, 283, 284, 285 si 209 din acest titlu ºi Titlul 20 din CodulStatelor Unite, Secþiunea 1 400 (b). Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii(text: belief), actele de încãlcare de care ne plângem aici au fostcomise ºi continuã sã fie comise în cuprinsul .... ºi în alte pãrti dincuprinsul Statelor Unite.

2. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii (text: belief), toþi pârâþiimai sus numiþi îºi au un sediu regulat ºi stabil al afacerilor lor încuprinsul .... ºi/sau îºi au reºedinþa în cuprinsul ....

3. La data de 21 decembrie 1937 s-a eliberat reclamantului,cu îndeplinirea tuturor formelor legale, Brevetul Nr. 2.103.137 pentruaparatura de forare rotativã de sonde petrolifere ºi de la acea datãreclamantul a fost ºi este ºi în prezent proprietarul acestui Brevet.

4. Fiecare din pârâþii arãtaþi mai sus a încãlcat în trecut, vremeîndelungatã, acel brevet fabricând, punând în vânzare ºi folosindaparatura de forare rotativã a sondelor petrolifere, care face obiectulacelei invenþii brevetate.

5. Potrivit informaþiilor ºi încredinþãrii, fiecare din pârâþii maisus numiþi a fost înºtiinþat în mod formal (text: duly notified) ca a încãl-cat brevetul Nr 2.103.137.

Drept pentru care, reclamantul cere ca fiecare din pârâþii demai sus sa fie obligat la plata unor despãgubiri de cinci sute mii dolari,cu excepþia celor din lista de mai jos, de la care pretindem daune maimari (aratate în dreptul fiecãruia), acordându-ni-se ºi cheltuielile dejudecatã:STANDARD OIL COMPANY(NEW JERSEY) Douazeci milioane dolariTHE TEXAS CO. Zece milioane dolariGULF OIL CORPORATION Cinci milioane dolariSTANDARD OIL COMPANY(INDIANA) Cinci milioane dolariSHELL OIL COMPANY Cinci milioane dolariSOCONY MOBIL OIL COMPANY Cinci milioane dolariSTANDARD OIL COMPANY OFCALIFORNIA Cinci milioane dolari

În 1961, când începe procesul, societãþile petrolifere auprezentat în faþa justiþiei americane un certificat de deces al mediculuidr Ion Basgan, vãrul inventatorului.

În acest sens, instanþa a suspendat procesele deschise,întrucât inventatorul nu mai era în viaþã. În plus, s-a constatat de cãtrejustiþia americanã cã brevetul de invenþie 2.103.137 SUA proprietateaBasgan este încã sechestrat de guvernul american din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial ºi, în consecinþã, autorul sãu nu avea dreptulde a solicita redevenþele respective. În felul acesta se încheie o etapãîn lupta pe care a dus-o Ion BBasgan în revendicarea drepturilor deautor.

În acelaºi an revista “Petrol ºi Gaze” nr. 3 îi publica lucrarea

în tehnica forajului. Noile principii ºtiinþifice, realizarea ºi aplicarea lorîn tehnicã au depãºit graniþele þãrii, gãsind o largã ºi cuprinzãtoareconfirmare prin lucrãrile oamenilor de ºtiinþã mai jos citaþi:Prof. Evascenko, Vosdvijenski, Kasianov ºi alþii din URSS, marelesavant George Constantinescu în Anglia, Lubinski, Hawkins Murray,Lamont, Handelman, Texter, Best în SUA, Bernard în Franþa, tehnicagermanã prin Politehnica de la Leoben Austria ºi alþii, dupa cum searatã ºi în bibliografia publicatã în revista Petrol ºi Gaze Nr. 3 ºi4/1961.

Pentru aceastã contribuþie exceptionalã în ºtiinþã ºi tehnicãsocotim îndreptãþit sã propuneþi la Premiul de Stat al R.P.R. pe tov.Ing. Dr. Basgan IIon.

Profesor Ing. Marinescu MateiProfesor Ing. Cadere RaduIng. Bodnarescu Dan

CURTEA DISTRICTUALÃ A STATELOR UNITEpentru Acþiunea civilã Dos. ... Nr. ...având drept obiect reclamaþiapentru încalcarea brevetului Nr. 2.103.137

Reclamant: Ion BBasgancontra

pârâþi: (urmeaza numele celor 118 societãþi pârâte)


125

6968

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu „Dragã d-le Basgan,

Îmi pare rãu cã nu am putut sã scriu mai înainte, însã anul tre-cut am avut foarte mult de lucru ºi mi-a fost imposibil sã mã þin lacurent cu corespondenþa mea. Asta nu însemneazã cã nu m-am ocu-pat cu cele ce mi-ai scris în ultima scrisoare: din contra, o bunã partedin timpul ce aveam la dispoziþie, am folosit-o spre a întâmpina acþi-unea celor ce cautã sã micºoreze sau sã ignoreze rolul inginerilorromâni în creaþiunea ºi dezvoltarea teoriei ºi aplicaþiilor sonic. Mi-amprocurat cartea „Sonica” de Heuter ºi Bolt ºi am vãzut cum autorii auavut grijã sã nu pomeneascã nici o vorbã de lucrãrile noastre.Rãspunsul meu imediat a fost o serie de conferinþe pentru folosulinginerilor din Anglia ºi USA dintre care cea mai importantã am obþin-ut-o la „Society of Engineers” în aprilie. Din nefericire din cauza greveitipografilor, conferinþa mea despre „Sonica” nu a putut fi publicatãdecât la finele anului ºi abia de curând am putut obþine un numãr dereproduceri pe care le trimit la diferite societãþi, universitãþi etc., ce auinteres în tehnologia modernã.

În acelaºi scop m-am ocupat intensiv cu prepararea manu-scriselor pentru volumul II ºi III ca urmare la „Theory of Sonics” dejapublicatã, astfel ca lumea inginereascã sã cunoascã adevãrul completal dezvoltãrii ºtiinþei ºi aplicaþiunile sonice. Alãturat vã trimit un exem-plar al conferinþei mele din care veþi putea vedea cã am pus la punctrolul nostru de pionieri. La capitolul III (pct. 74) vei gãsi referinþe lalucrãrile mele ºi la încercarea americanilor de a schimba definiþiuneacuvântului „sonica” iar la capitolul VII ºi VIII (pag. 86-88) la lucrãrile d-tale.

Scrisorile propuse de d-ta cãtre editorii lui Heuter ºi Bolt nu le-am trimis încã, deoarece cred cã vor avea mai mult efect fiind întãritecu un exemplar dupã conferinþa mea „Sonica” în care scriu fapte îndomeniul sonic începând cu anul 1912 (fig. 4075 ºi fig. 9079) ºi în carese confirmã de cãtre preºedintele societãþii (pag. 97-99) importanþavolumului I despre „Theory of Sonics” încã din anul 1918. Conferinþa afost premiatã cu Medalia de aur a Societãþii, ceea ce îi dã o valoaredeosebitã în cercurile ºtiinþifice ºi tehnice internaþionale. Nu va fi uºorîn viitor ca sã se dea uitãrii ceea ce toatã lumea cunoaºte destul debine, îndatã ce conferinþa mea va pãtrunde în toate universitãþile ºiºcolile tehnice din lume.

“Forajul Rotativ Simultan Percutant – Forajul Sonic”, iar revista “Petrolºi Gaze” nr. 4 îi publica lucrarea “Forajul cu Prãjini GreleProporþionale”.

Ambele lucrãri au fost depuse ºi la Prezidiul AcademieiRomâne cu nr. 37.540 din 6 decembrie 1961, respective 1.666 din 19ianuarie 1961.

Între timp, Ministerul Petrolului a executat experimentareametodei Basgan la Roºiori – Râmnicu Sãrat, forând douã sonde simi-lare, din care una cu metodele de forare Basgan la adâncimea de2.300 metri. Sonda foratã cu metoda Basgan s-a sãpat în 56 zile fãrãnici un incident thnic care sã producã pagube materiale, în timp cesonda martorã s-a sãpat în 70 de zile cu ruperea garniturii d eforaj ºipierderea a 1.100 metri de foraj.

În urma schimbului de scisori pe care l-a avut Ion BBasgan cucelebrul inventator ing. Gogu Constantinescu, acesta din urmã accep-tã invitaþia Academiei Române pentru a susþine în Aula AcademieiRomâne, la 5 octombrie, conferinþa „Discuþii pe marginea sonicitãþii”.Cu acest prilej Gogu Constantinescu avea sã-i mãrturiseascã lui IonBasgan cât de fericit este în legãturã cu succesul forajului sonicBasgan în America.

Într-una din multele scrisori pe care cei doi aveau sã ºi le trim-itã de-a lungul vieþii, ing. Gogu Constantinescu fãcea urmãtoarele pre-cizãri:

CONTINENTAL OIL COMPANY Patru milioane dolariSINCLAIR OIL CORPORATION Doua milioane dolariSUN OIL COMPANY Doua milioane dolariUNITED STATES STEEL CORPORATION Un milion dolariXOUNGSTOWN SHEET & TUBE COMPANY Un milion dolariHUGHES TOOL COMPANY Un milion dolariFOSTER WHEELER CORPORATION Un milion dolariREED ROLLER BIT COMPANY Un milion dolariSUPERIOR OIL COMPANY Un milion dolari

AVOCAT AL RECLAMANTULUI,

Gabriel I. Năstase

126

t

e

hnic

tehnic

6968

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu „Dragã d-le Basgan,

Îmi pare rãu cã nu am putut sã scriu mai înainte, însã anul tre-cut am avut foarte mult de lucru ºi mi-a fost imposibil sã mã þin lacurent cu corespondenþa mea. Asta nu însemneazã cã nu m-am ocu-pat cu cele ce mi-ai scris în ultima scrisoare: din contra, o bunã partedin timpul ce aveam la dispoziþie, am folosit-o spre a întâmpina acþi-unea celor ce cautã sã micºoreze sau sã ignoreze rolul inginerilorromâni în creaþiunea ºi dezvoltarea teoriei ºi aplicaþiilor sonic. Mi-amprocurat cartea „Sonica” de Heuter ºi Bolt ºi am vãzut cum autorii auavut grijã sã nu pomeneascã nici o vorbã de lucrãrile noastre.Rãspunsul meu imediat a fost o serie de conferinþe pentru folosulinginerilor din Anglia ºi USA dintre care cea mai importantã am obþin-ut-o la „Society of Engineers” în aprilie. Din nefericire din cauza greveitipografilor, conferinþa mea despre „Sonica” nu a putut fi publicatãdecât la finele anului ºi abia de curând am putut obþine un numãr dereproduceri pe care le trimit la diferite societãþi, universitãþi etc., ce auinteres în tehnologia modernã.

În acelaºi scop m-am ocupat intensiv cu prepararea manu-scriselor pentru volumul II ºi III ca urmare la „Theory of Sonics” dejapublicatã, astfel ca lumea inginereascã sã cunoascã adevãrul completal dezvoltãrii ºtiinþei ºi aplicaþiunile sonice. Alãturat vã trimit un exem-plar al conferinþei mele din care veþi putea vedea cã am pus la punctrolul nostru de pionieri. La capitolul III (pct. 74) vei gãsi referinþe lalucrãrile mele ºi la încercarea americanilor de a schimba definiþiuneacuvântului „sonica” iar la capitolul VII ºi VIII (pag. 86-88) la lucrãrile d-tale.

Scrisorile propuse de d-ta cãtre editorii lui Heuter ºi Bolt nu le-am trimis încã, deoarece cred cã vor avea mai mult efect fiind întãritecu un exemplar dupã conferinþa mea „Sonica” în care scriu fapte îndomeniul sonic începând cu anul 1912 (fig. 4075 ºi fig. 9079) ºi în carese confirmã de cãtre preºedintele societãþii (pag. 97-99) importanþavolumului I despre „Theory of Sonics” încã din anul 1918. Conferinþa afost premiatã cu Medalia de aur a Societãþii, ceea ce îi dã o valoaredeosebitã în cercurile ºtiinþifice ºi tehnice internaþionale. Nu va fi uºorîn viitor ca sã se dea uitãrii ceea ce toatã lumea cunoaºte destul debine, îndatã ce conferinþa mea va pãtrunde în toate universitãþile ºiºcolile tehnice din lume.

“Forajul Rotativ Simultan Percutant – Forajul Sonic”, iar revista “Petrolºi Gaze” nr. 4 îi publica lucrarea “Forajul cu Prãjini GreleProporþionale”.

Ambele lucrãri au fost depuse ºi la Prezidiul AcademieiRomâne cu nr. 37.540 din 6 decembrie 1961, respective 1.666 din 19ianuarie 1961.

Între timp, Ministerul Petrolului a executat experimentareametodei Basgan la Roºiori – Râmnicu Sãrat, forând douã sonde simi-lare, din care una cu metodele de forare Basgan la adâncimea de2.300 metri. Sonda foratã cu metoda Basgan s-a sãpat în 56 zile fãrãnici un incident ethnic care sã producã pagube materiale, în timp cesonda martorã s-a sãpat în 70 de zile cu ruperea garniturii d eforaj ºipierderea a 1.100 metri de foraj.

În urma schimbului de scisori pe care l-a avut Ion BBasgan cucelebrul inventator ing. Gogu Constantinescu, acesta din urmã accep-tã invitaþia Academiei Române pentru a susþine în Aula AcademieiRomâne, la 5 octombrie, conferinþa „Discuþii pe marginea sonicitãþii”.Cu acest prilej Gogu Constantinescu avea sã-i mãrturiseascã lui IonBasgan cât de fericit este în legãturã cu succesul forajului sonicBasgan în America.

Într-una din multele scrisori pe care cei doi aveau sã ºi le trim-itã de-a lungul vieþii, ing. Gogu Constantinescu fãcea urmãtoarele pre-cizãri:

CONTINENTAL OIL COMPANY Patru milioane dolariSINCLAIR OIL CORPORATION Doua milioane dolariSUN OIL COMPANY Doua milioane dolariUNITED STATES STEEL CORPORATION Un milion dolariXOUNGSTOWN SHEET & TUBE COMPANY Un milion dolariHUGHES TOOL COMPANY Un milion dolariFOSTER WHEELER CORPORATION Un milion dolariREED ROLLER BIT COMPANY Un milion dolariSUPERIOR OIL COMPANY Un milion dolari

AVOCAT AL RECLAMANTULUI,


127

7170

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan asistând la explicaþiile pe care dr. ing. AlexandruMãruþã le dã savantului român George (Gogu) Constantinescu, la unstand de probe al I.S.C.H., cu privire la aplicaþiile sonicitãþii, în princi-pal pompe sonice cu pulsator, dupã idei date de Gheorghe Hossu,

preºedintele Comitetului de Stat al Apelor (Bucureºti, 1963)

La cap. VI (p. 84) am dat detalii despre invenþiunea mea ainjectorilor pentru motoare Diesel, adaptate în toatã lumea – iarãºi fãrãa menþiona pe inventator. Mulþi vor fi surprinºi sã afle cã asta a fost, deasemenea, o aplicaþie sonicã ºi abia azi au început inginerii sã-ºi deaseama cã aceastã aplicaþie a fãcut posibilã ridicarea tirajului lamotoarele Diesel de la 400 la 4.000 pe minut. Dar, despre acestea ºialtele vor fi detalii în viitoarele volume sonice.

Profit de ocazie sã vã urez la toþi la mulþi ani cu sãnãtate ºivoie bunã pentru noul an.

Al dumitale,s s / G .

Constantinescu23.01.1960”

Institutul de Studii ºi Cercetãri Hidrotehnice (I.S.C.H.). În prim planulfotografiei: inginer Ion Iacovache (O.S.I.M.), prof. Dimitrie Leonida,savantul George (Gogu) Constantinescu, dr. ing. Sorin Dumitrescu

(dir. I.S.C.H., ulterior (1960-1989) director în direcþia Apelor –UNESCO), academicianul Matei Marinescu, dr. ing. Ion BBasgan,

prof. dr. ing. Dumitru Cioc.În planul doi al fotografiei: tehnician ªtefan Popa, dr. ing. Alexandru

Mãruþã, inginer Dumitru Cristea ºi maestru Tudor Ardeleanu (Bucureºti, 1963)

Gabriel I. Năstase

128

7170

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan asistând la explicaþiile pe care dr. ing. AlexandruMãruþã le dã savantului român George (Gogu) Constantinescu, la unstand de probe al I.S.C.H., cu privire la aplicaþiile sonicitãþii, în princi-pal pompe sonice cu pulsator, dupã idei date de Gheorghe Hossu,

preºedintele Comitetului de Stat al Apelor (Bucureºti, 1963)

La cap. VI (p. 84) am dat detalii despre invenþiunea mea ainjectorilor pentru motoare Diesel, adaptate în toatã lumea – iarãºi fãrãa menþiona pe inventator. Mulþi vor fi surprinºi sã afle cã asta a fost, deasemenea, o aplicaþie sonicã ºi abia azi au început inginerii sã-ºi deaseama cã aceastã aplicaþie a fãcut posibilã ridicarea tirajului lamotoarele Diesel de la 400 la 4.000 pe minut. Dar, despre acestea ºialtele vor fi detalii în viitoarele volume sonice.

Profit de ocazie sã vã urez la toþi la mulþi ani cu sãnãtate ºivoie bunã pentru noul an.

Al dumitale,s s / G .

Constantinescu23.01.1960”

Institutul de Studii ºi Cercetãri Hidrotehnice (I.S.C.H.). În prim planulfotografiei: inginer Ion Iacovache (O.S.I.M.), prof. Dimitrie Leonida,savantul George (Gogu) Constantinescu, dr. ing. Sorin Dumitrescu

(dir. I.S.C.H., ulterior (1960-1989) director în direcþia Apelor –UNESCO), academicianul Matei Marinescu, dr. ing. Ion BBasgan,

prof. dr. ing. Dumitru Cioc.În planul doi al fotografiei: tehnician ªtefan Popa, dr. ing. Alexandru

Mãruþã, inginer Dumitru Cristea ºi maestru Tudor Ardeleanu (Bucureºti, 1963)


129

7372

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu DEPARTAMENTUL JUSTITIEI

BIROUL PT. PROPRIETATI STRAINEOrdin de Deblocare SSA - 838

Ref: Ion BBasgan

În baza Titlului II al Legii din 1949 pt. Rezolvarea PretentiilorInternationale, a amendamentului (69 Stat. 562), a OrdinuluiExecutivului 10.644 din 7 noiembrie 1955 (20 F.R. 8.363), a OrdinuluiDepartamentului Justitiei 271-62, Sec. 0.47 din 29 mai 1962 (27 F.R.5-161, 5.166) si în conformitate cu Legea, prin prezenta se stabilescurmatoarele:

1. Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion BBasgan urmareBrevetului No 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor revenite sitoate stricaciunile si profiturile recuperabile prin lege ca urmare aîncalcarii acestora, au fost blocate dupa 17 decembrie 1941, urmareOrdinului de Blocare No. 3.427 din 20 octombrie 1943, emis în bazaLegii privind Comertul cu Inamicul.

2. La data blocarii, proprietatea specificata mai sus - blocataprin Ordinul de Blocare No. 2.427 - era posedata direct de Ion Basgan,persoana fizica si cetatean al României.

3. Administrarea proprietatii specificate, blocate prin Ordinulde Blocare No. 2.427, a fost efectuata conform Legii privind Comertulcu Inamicul, incl. Amendament, incluzând adjudecarea oricaror pro-cese sau pretentii care ar fi putut fi intentate cu privire la o asemeneaproprietate conform Legii privind Comertul cu Inamicul, incl.Amendament.

Prin prezenta se deblocheaza toate drepturile, titlurile siinteresele lui Ion BBasgan urmare Brevetului No. 2.103.137, incluzândtoate drepturile de autor revenite si toate stricaciunile si profiturilerecuperabile prin Lege sau echitate ca urmare a încalcarii acestora întrecut, conform prevederilor Sectiei 202 (b) a Titlului II din Legea din1949, amendata, privind Rezolvarea Pretentiilor Internationale.

Întocmit la Washington DC, la 13 octombrie 1965.

Pt. Procurorul GeneralSemnat: Anthony L. Mondello

Director AdjunctBiroul Proprietatilor Straine

(Sigiliu Oficial)

În 22 decembrie 1961, Ion BBasgan, la Cursurile de ªtiinþã ºiTehnicã ale Academiei R.PR, a þinut o conferinþã cu titlul „Aplicaþiilesonicitãþii în tehnica forajului ºi în extracþie”.

În 17 septembrie 1962, Ion BBasgan a prezentat un raport cãtreministrul Petrolului (nr. 599), Mihail Florescu, cu rezultatele reale aleexperimentãrii metodelor de foraj Basgan la Roºiori. În raport suntmenþionate ºi interpretãrile eronate ale unor ingineri din MinisterulPetrolului cu privire la aceste experimentãri.

În 1964 specialistul american U. T. Okon îºi publicã teza dedoctorat condusã de prof. P. Moore. Cuprinsul tezei, care conþinea oserie de comentarii despre presiunea arhimedianã asupra garniturii deforaj, precum ºi importanþa drillcolarelor, avea sã confirme descoperir-ile ºi invenþiile Basgan, iar aplicarea lor avea sã punã capãt contro-versei ce s-a purtat în jurul acestei probleme.

În acelaºi an Ion BBasgan, ca director de studii ºi profesor, aveasã organizeze pentru specialiºtii din toatã þara, la Institutul Agronomic,cursurile pentru alimentãrile cu apã potabilã.

În cadrul Comitetului de Stat al Apelor, IPACH, Ion BBasgan aelaborat, în anul 1965, „Instrucþiuni tehnice privind proiectarea, exe-cuþia, exploatarea ºi întreþinerea reþelei de puþuri de observaþie hidro-geologice pentru hidroamelioraþii” (publicatã de C.S.A., I.D. 24-65).

În 13 octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei SUAemite Divesting Order SA 838, prin care i se restituie brevetul deinvenþie 2.103.137/1937 ºi este repus în drepturi, ca urmare a discuþi-ilor purtate de delegaþia românã condusã de Gheorghe Gheorghiu Dejcu preºedintele SUA, Lyndon Johnson. În decembrie primeºte adresanr. 20.530 a Ministerului de Justiþie SUA (din 30 noiembrie 1965), princare i se comunicã Divesting Order SA 838 ºi hotãrârile de repunereîn posesie.

Gabriel I. Năstase

130

7372

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu DEPARTAMENTUL JUSTITIEI

BIROUL PT. PROPRIETATI STRAINEOrdin de Deblocare SSA - 838

Ref: Ion BBasgan

În baza Titlului II al Legii din 1949 pt. Rezolvarea PretentiilorInternationale, a amendamentului (69 Stat. 562), a OrdinuluiExecutivului 10.644 din 7 noiembrie 1955 (20 F.R. 8.363), a OrdinuluiDepartamentului Justitiei 271-62, Sec. 0.47 din 29 mai 1962 (27 F.R.5-161, 5.166) si în conformitate cu Legea, prin prezenta se stabilescurmatoarele:

1. Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion BBasgan urmareBrevetului No 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor revenite sitoate stricaciunile si profiturile recuperabile prin lege ca urmare aîncalcarii acestora, au fost blocate dupa 17 decembrie 1941, urmareOrdinului de Blocare No. 3.427 din 20 octombrie 1943, emis în bazaLegii privind Comertul cu Inamicul.

2. La data blocarii, proprietatea specificata mai sus - blocataprin Ordinul de Blocare No. 2.427 - era posedata direct de Ion Basgan,persoana fizica si cetatean al României.

3. Administrarea proprietatii specificate, blocate prin Ordinulde Blocare No. 2.427, a fost efectuata conform Legii privind Comertulcu Inamicul, incl. Amendament, incluzând adjudecarea oricaror pro-cese sau pretentii care ar fi putut fi intentate cu privire la o asemeneaproprietate conform Legii privind Comertul cu Inamicul, incl.Amendament.

Prin prezenta se deblocheaza toate drepturile, titlurile siinteresele lui Ion BBasgan urmare Brevetului No. 2.103.137, incluzândtoate drepturile de autor revenite si toate stricaciunile si profiturilerecuperabile prin Lege sau echitate ca urmare a încalcarii acestora întrecut, conform prevederilor Sectiei 202 (b) a Titlului II din Legea din1949, amendata, privind Rezolvarea Pretentiilor Internationale.

Întocmit la Washington DC, la 13 octombrie 1965.

Pt. Procurorul GeneralSemnat: Anthony L. Mondello


(Sigiliu Oficial)

În 22 decembrie 1961, Ion BBasgan, la Cursurile de ªtiinþã ºiTehnicã ale Academiei R.PR, a þinut o conferinþã cu titlul „Aplicaþiilesonicitãþii în tehnica forajului ºi în extracþie”.

În 17 septembrie 1962, Ion BBasgan a prezentat un raport cãtreministrul Petrolului (nr. 599), Mihail Florescu, cu rezultatele reale aleexperimentãrii metodelor de foraj Basgan la Roºiori. În raport suntmenþionate ºi interpretãrile eronate ale unor ingineri din MinisterulPetrolului cu privire la aceste experimentãri.

În 1964 specialistul american U. T. Okon îºi publicã teza dedoctorat condusã de prof. P. Moore. Cuprinsul tezei, care conþinea oserie de comentarii despre presiunea arhimedianã asupra garniturii deforaj, precum ºi importanþa drillcolarelor, avea sã confirme descoperir-ile ºi invenþiile Basgan, iar aplicarea lor avea sã punã capãt contro-versei ce s-a purtat în jurul acestei probleme.

În acelaºi an Ion BBasgan, ca director de studii ºi profesor, aveasã organizeze pentru specialiºtii din toatã þara, la Institutul Agronomic,cursurile pentru alimentãrile cu apã potabilã.

În cadrul Comitetului de Stat al Apelor, IPACH, Ion BBasgan aelaborat, în anul 1965, „Instrucþiuni tehnice privind proiectarea, exe-cuþia, exploatarea ºi întreþinerea reþelei de puþuri de observaþie hidro-geologice pentru hidroamelioraþii” (publicatã de C.S.A., I.D. 24-65).

În 13 octombrie 1965, Departamentul de Stat al Justiþiei SUAemite Divesting Order SA 838, prin care i se restituie brevetul deinvenþie 2.103.137/1937 ºi este repus în drepturi, ca urmare a discuþi-ilor purtate de delegaþia românã condusã de Gheorghe Gheorghiu Dejcu preºedintele SUA, Lyndon Johnson. În decembrie primeºte adresanr. 20.530 a Ministerului de Justiþie SUA (din 30 noiembrie 1965), princare i se comunicã Divesting Order SA 838 ºi hotãrârile de repunereîn posesie.


131

7574

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Districtul COLUMBIA

Eu, Donna A. Cowden, notar public în si pentru DistrictulColumbia, în SUA, certific prin prezenta ca la data aceasta Anthony L.Mondello, Director Adjunct al Biroului pentru Proprietati Straine,Departamentul Justitiei, cunoscut mie personal a fi aceeasi persoanacare a întocmit documentul premergator în numele ProcuroruluiGeneral al SUA, a aparut în fata mea si dupa ce i-am facut cunoscutcontinutul acestuia a recunoscut ca potrivit delegarii sale de catrenumitul Procuror General prin Ordinul No. 175-59 al DepartamentuluiJustitiei (24 F.R. 2.452, 28 martie 1959), ordin amendat (26 F.R. 8.400,6 sept. 1961) si în aceasta calitate a întocmit documentul de mai susdrept act liber si voluntar al numitului Procuror General, pentru uti-lizarea si scopul expuse în el.

Depun marturie prin semnatura si sigiliu, azi 1 octombrie 1965.

(ss) Donna A. CowdenNotar Public

Mandatul meu expira la 30 septembrie 1966.

DEPARTAMENTUL JUSTITIEIBiroul Proprietatilor Straine

ATRIBUIRE

Întrucât subsemnatul, actionând pentru Procurorul General alStatelor Unite, prin Ordinul de Deblocare SA - 838, am deblocat pro-prietatea descrisa mai jos catre Ion BBasgan.

Ca urmare a numitului Ordin de Deblocare si urmare Sectiunii202 (b) din Legea Publica 285, al. 84lea Cong. (22 U.S.C. 1.631 - a),prin prezenta se atribuie numitului Ion BBasgan, str. Cernica 4, r. T.Vladimirescu, Bucuresti, România:Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion BBasgan din si urmareBrevetului No. 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor accumu-late si toate pagubele si profiturile recuperabile prin lege sau echitatepentru încalcarea acestora în trecut.

Aceasta atribuire nu trebuie considerata ca include drepturileale oricaror licente acoperite de acest brevet.

Întocmit la Washington DC, la 13 oct. 1965.Pentru Procurorul General(ss) Anthony L. Mondello


Gabriel I. Năstase

132

7574

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Districtul COLUMBIA

Eu, Donna A. Cowden, notar public în si pentru DistrictulColumbia, în SUA, certific prin prezenta ca la data aceasta Anthony L.Mondello, Director Adjunct al Biroului pentru Proprietati Straine,Departamentul Justitiei, cunoscut mie personal a fi aceeasi persoanacare a întocmit documentul premergator în numele ProcuroruluiGeneral al SUA, a aparut în fata mea si dupa ce i-am facut cunoscutcontinutul acestuia a recunoscut ca potrivit delegarii sale de catrenumitul Procuror General prin Ordinul No. 175-59 al DepartamentuluiJustitiei (24 F.R. 2.452, 28 martie 1959), ordin amendat (26 F.R. 8.400,6 sept. 1961) si în aceasta calitate a întocmit documentul de mai susdrept act liber si voluntar al numitului Procuror General, pentru uti-lizarea si scopul expuse în el.

Depun marturie prin semnatura si sigiliu, azi 1 octombrie 1965.

(ss) Donna A. CowdenNotar Public

Mandatul meu expira la 30 septembrie 1966.

DEPARTAMENTUL JUSTITIEIBiroul Proprietatilor Straine

ATRIBUIRE

Întrucât subsemnatul, actionând pentru Procurorul General alStatelor Unite, prin Ordinul de Deblocare SA - 838, am deblocat pro-prietatea descrisa mai jos catre Ion BBasgan.

Ca urmare a numitului Ordin de Deblocare si urmare Sectiunii202 (b) din Legea Publica 285, al. 84lea Cong. (22 U.S.C. 1.631 - a),prin prezenta se atribuie numitului Ion BBasgan, str. Cernica 4, r. T.Vladimirescu, Bucuresti, România:Toate drepturile, titlurile si interesele lui Ion BBasgan din si urmareBrevetului No. 2.103.137, inclusive toate drepturile de autor accumu-late si toate pagubele si profiturile recuperabile prin lege sau echitatepentru încalcarea acestora în trecut.

Aceasta atribuire nu trebuie considerata ca include drepturileale oricaror licente acoperite de acest brevet.

Întocmit la Washington DC, la 13 oct. 1965.Pentru Procurorul General(ss) Anthony L. Mondello



133

7776

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pe 4 mai 1966 se întâlneºte cu ing. Daniel Farcaº, delegat al

grupului german Lommen-Reiter-Dresner-Bank pentru încheierea uneiconvenþii de colaborare în vederea recuperãrii drepturilor din SUA. În21 mai, consulul D. Stancu din cadrul Ministerului de Externe solicitãsã se încheie convenþia cu ing. D. Farcaº din R.F.G. Pe data de 16iunie Consiliul de Miniºtri aprobã autentificarea convenþiei cu ing. D.Farcaº. Convenþia prevedea obligaþia de a i se acorda lui Ion BBasganun milion DM.

Din acest moment lucrurile încep sã se deruleze cu repezici-une, astfel: în 22 iunie are loc ºedinþa la Banca Naþionalã a României,cu avocatul american John Vintilã, în 23 iunie, conducerea ISPIF îiaprobã lui Ion BBasgan scoaterea din producþie pentru a se ocupa decauza sa din strãinãtate. Pe data de 8 iulie, ing. D. Farcaº îi comunicãlui Ion BBasgan expertiza efectuatã de grupul german în SUA evaluân-du-i drepturile de autor la 8,7 miliarde dolari.

Datoritã unor cauze de naturã birocraticã, pe 16 iulie expirãtermenul de platã a avansului de DM, fãrã a fi depus.

Începând cu 22 august, Iosif Constantin Drãgan, aflat în aceaperioadã în Spania, la Palma de Mallorca, îi telegrafia lui Ion BBasgan,comunicându-i cã acceptã sã intre în acest joc. În acest sens, IosifConstantin Drãgan îi cere un expozeu al situaþiei, disputatã cu atât demult interes. Din fericire pentru Ion BBasgan ºi pentru starea lui de spir-it, acesta nu era singurul care se oferea pentru a- ajuta. În 10 ianuar-ie 1967 familia Becker din R.F.G. îl viziteazã pe Ion BBasgan la Milanoºi îi oferã sprijin pentru cauza sa.

Pe data de 24 ianuarie soseºte la Conniston ºi împreunã cudoamna Eva Constantinescu, vãduva lui George Constantinescu, par-ticipã la o procesiune la mormântul marelui dispãrut. Aici, decepþiacelor prezenþi a fost de proporþii, întrucât mormântul marelui savantera fãrã placã sau cruce. Acest fapt a fost încã un exemplu de ingrat-itudine pe care cei în viaþã îl manifestã faþã de înaintaºii lor ºi mai alesfaþã de un ilustru savant de talia lui George (Gogu) Constantinescu.

În 13 martie trimite cãtre Institutul Francez de Petrol ºi laCongresul al VII-lea de Petrol din Mexic (aprilie 1967), comunicarea„Limitarea Efectului Presiunii Arhimediene ºi Energia Sonicã – CondiþiiEsenþiale pentru Viitorul Forajului Adânc”.

DEPARTAMENTUL JUSTITIEI AL SUAWashington DC, 20.530

30 noiembrie 1965

Adresati raspunsul catreDivizia indicata si cu referire la initiale si numarJWD, WED, cmb019 - 15579V.O. No. 2.427Claim No. 39.721

Domnului Ion BBasganstr. Cernica 4 - raionul

Tudor VladimirescuBucuresti, România

Ref: Ordin deblocare SA - 838

Stimate Dle Basgan,

Alaturat se transmite o copie a unui Document de Atribuirevalidat la 13 octombrie 1965, prin care Directorul General, actionândpentru si în numele Procurorului General al SUA, debloca proprietateadescrisa în Documentul de Atribuire catre Dvs. De asemenea, esteanexata o copie a Ordinului de Deblocare SA- 838.

Al Dvs.JOHN W. DOUGLAS

Procuror General AdjunctDivizia Civila

Prin: W. E. Downey (ss)Sef al Biroului Proprietatilor

Straine

Gabriel I. Năstase

134

7776

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pe 4 mai 1966 se întâlneºte cu ing. Daniel Farcaº, delegat al

grupului german Lommen-Reiter-Dresner-Bank pentru încheierea uneiconvenþii de colaborare în vederea recuperãrii drepturilor din SUA. În21 mai, consulul D. Stancu din cadrul Ministerului de Externe solicitãsã se încheie convenþia cu ing. D. Farcaº din R.F.G. Pe data de 16iunie Consiliul de Miniºtri aprobã autentificarea convenþiei cu ing. D.Farcaº. Convenþia prevedea obligaþia de a i se acorda lui Ion BBasganun milion DM.

Din acest moment lucrurile încep sã se deruleze cu repezici-une, astfel: în 22 iunie are loc ºedinþa la Banca Naþionalã a României,cu avocatul american John Vintilã, în 23 iunie, conducerea ISPIF îiaprobã lui Ion BBasgan scoaterea din producþie pentru a se ocupa decauza sa din strãinãtate. Pe data de 8 iulie, ing. D. Farcaº îi comunicãlui Ion BBasgan expertiza efectuatã de grupul german în SUA evaluân-du-i drepturile de autor la 8,7 miliarde dolari.

Datoritã unor cauze de naturã birocraticã, pe 16 iulie expirãtermenul de platã a avansului de DM, fãrã a fi depus.

Începând cu 22 august, Iosif Constantin Drãgan, aflat în aceaperioadã în Spania, la Palma de Mallorca, îi telegrafia lui Ion BBasgan,comunicându-i cã acceptã sã intre în acest joc. În acest sens, IosifConstantin Drãgan îi cere un expozeu al situaþiei, disputatã cu atât demult interes. Din fericire pentru Ion BBasgan ºi pentru starea lui de spir-it, acesta nu era singurul care se oferea pentru a- ajuta. În 10 ianuar-ie 1967 familia Becker din R.F.G. îl viziteazã pe Ion BBasgan la Milanoºi îi oferã sprijin pentru cauza sa.

Pe data de 24 ianuarie soseºte la Conniston ºi împreunã cudoamna Eva Constantinescu, vãduva lui George Constantinescu, par-ticipã la o procesiune la mormântul marelui dispãrut. Aici, decepþiacelor prezenþi a fost de proporþii, întrucât mormântul marelui savantera fãrã placã sau cruce. Acest fapt a fost încã un exemplu de ingrat-itudine pe care cei în viaþã îl manifestã faþã de înaintaºii lor ºi mai alesfaþã de un ilustru savant de talia lui George (Gogu) Constantinescu.

În 13 martie trimite cãtre Institutul Francez de Petrol ºi laCongresul al VII-lea de Petrol din Mexic (aprilie 1967), comunicarea„Limitarea Efectului Presiunii Arhimediene ºi Energia Sonicã – CondiþiiEsenþiale pentru Viitorul Forajului Adânc”.

DEPARTAMENTUL JUSTITIEI AL SUAWashington DC, 20.530

30 noiembrie 1965

Adresati raspunsul catreDivizia indicata si cu referire la initiale si numarJWD, WED, cmb019 - 15579V.O. No. 2.427Claim No. 39.721

Domnului Ion BBasganstr. Cernica 4 - raionul

Tudor VladimirescuBucuresti, România

Ref: Ordin deblocare SA - 838

Stimate Dle Basgan,

Alaturat se transmite o copie a unui Document de Atribuirevalidat la 13 octombrie 1965, prin care Directorul General, actionândpentru si în numele Procurorului General al SUA, debloca proprietateadescrisa în Documentul de Atribuire catre Dvs. De asemenea, esteanexata o copie a Ordinului de Deblocare SA- 838.

Al Dvs.JOHN W. DOUGLAS

Procuror General AdjunctDivizia Civila

Prin: W. E. Downey (ss)Sef al Biroului Proprietatilor

Straine


135

7978

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Peste câteva luni, pe 4 iulie, se va întâlni cu delegaþia românã

a Ministerului Agriculturii condusã de ing. Montz ºi ing. Lãzãrescu Ion.Cu aceastã ocazie va discuta asupra documentaþiei ºi proiectelor dehidroamelioraþii ºi irigaþii furnizate din Italia pentru România.

Pe 5 iulie, Ion BBasgan va susþine o conferinþã la Milano cu dr.Iosif C. Drãgan ºi avocat E. Minolli, asupra posibilitãþilor de deschiderea acþiunilor juridice în SUA pentru drepturile sale de autor.

Acþiunea va fi sortitã eºecului, întrucât dr. Iosif C. Drãgan vasolicita condiþii greu de acceptat pentru aceastã colaborare, obiectândasupra cheltuielilor mari de judecatã.

Pe 16 august va þine o conferinþã la Fundaþia GalustaGulbenchian despre invenþiile sale.

La Paris, pe 16 octombrie, Ion BBasgan se va întâlni cu AristideSain ºi va þine o conferinþã comunã cu ambasadorul V. Dimitriu, careva prezenta un memoriu în problema Basgan ministrului de finanþe alFranþei, cu scopul de a sprijini cauza în SUA.

Aceastã lucrare îi asigura pe specialiºtii prezenþi la Congrescã viitorul forajului la mari adâncimi avea sã fie reprezentat de forajulrotativ simultan percutant. Succesul comunicãrii îl va determina pe IonBasgan sã depunã un nou brevet de invenþie care îl perfecþiona pe celvechi cu privire la forajul la mare adâncime. Acest brevet va fi înregis-trat în România, Italia, Franþa, SUA ºi Portugalia. De fapt, aceastãnouã realizare în planul concepþiei tehnice avea sã creeze o nouã per-spectivã în domeniul forajelor adânci ºi sã ofere o ºansã omenirii sãviseze la realizarea unor noi procedee de strãpungere a litosferei ºi aexploatãrii interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþãMohorovici”, unde se presupune cã s-ar afla uriaºe zãcãminte depetrol.

La Bucureºti, Camera de Comerþ publicã în revista saRomanian Engineering articolul „Romanian Contribution to theDevelopment of Theory and Practice of Modern Drilling”, asuprainvenþiilor, operei ºi contribuþiei Basgan.

Pe 29 martie Ion BBasgan va participa la Congresul UniuniiInterparlamentare, unde va avea ocazia sã-l întâlneascã pe prof.Tudor Drãgan, ing. Ion Iliescu ºi Constantin Stãtescu.

Pe 5 aprilie Ion BBasgan va participa la Roma, împreunã cu dr.Iosif C. Drãgan ºi ing. Morariu, la ºedinþa generalã a „UniuniiPetrolifere”.

Pe 7 aprilie Ion BBasgan se va întoarce la Milano, unde s-aapucat sã-ºi redacteze noul brevet de invenþie, Forajul Sonic la 15 kmadâncime.

Mai târziu, pe 18 aprilie, Ion BBasgan avea sã constate cu sur-prindere cã ing. Ricã Georgescu, cel care îi fusese coleg, avea sã-ldezamãgeascã definitiv în legãturã cu iniþiativa de a-ºi edita traduc-erea volumului despre Principiul lui Arhimede. Se pare, dupã cum seprecizeazã în documentele familiei Basgan, cã „maºinaþiile ºi piedicile”ar fi fost puse de grupul american petrolist condus de ing. RicãGeorgescu. Pe 16 mai va depune la firma Dominicis noul brevet deinvenþie, Forajul Sonic la 15 km adâncime, pentru a fi înregistrat înItalia, Franþa, SUA ºi Portugalia.

Pe 21 mai, firma Dominicis îi va înmâna taxele brevetelor deinvenþie depuse în þãrile mai sus amintite.

Gabriel I. Năstase

136

7978

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Peste câteva luni, pe 4 iulie, se va întâlni cu delegaþia românã

a Ministerului Agriculturii condusã de ing. Montz ºi ing. Lãzãrescu Ion.Cu aceastã ocazie va discuta asupra documentaþiei ºi proiectelor dehidroamelioraþii ºi irigaþii furnizate din Italia pentru România.

Pe 5 iulie, Ion BBasgan va susþine o conferinþã la Milano cu dr.Iosif C. Drãgan ºi avocat E. Minolli, asupra posibilitãþilor de deschiderea acþiunilor juridice în SUA pentru drepturile sale de autor.

Acþiunea va fi sortitã eºecului, întrucât dr. Iosif C. Drãgan vasolicita condiþii greu de acceptat pentru aceastã colaborare, obiectândasupra cheltuielilor mari de judecatã.

Pe 16 august va þine o conferinþã la Fundaþia GalustaGulbenchian despre invenþiile sale.

La Paris, pe 16 octombrie, Ion BBasgan se va întâlni cu AristideSain ºi va þine o conferinþã comunã cu ambasadorul V. Dimitriu, careva prezenta un memoriu în problema Basgan ministrului de finanþe alFranþei, cu scopul de a sprijini cauza în SUA.

Aceastã lucrare îi asigura pe specialiºtii prezenþi la Congrescã viitorul forajului la mari adâncimi avea sã fie reprezentat de forajulrotativ simultan percutant. Succesul comunicãrii îl va determina pe IonBasgan sã depunã un nou brevet de invenþie care îl perfecþiona pe celvechi cu privire la forajul la mare adâncime. Acest brevet va fi înregis-trat în România, Italia, Franþa, SUA ºi Portugalia. De fapt, aceastãnouã realizare în planul concepþiei tehnice avea sã creeze o nouã per-spectivã în domeniul forajelor adânci ºi sã ofere o ºansã omenirii sãviseze la realizarea unor noi procedee de strãpungere a litosferei ºi aexploatãrii interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþãMohorovici”, unde se presupune cã s-ar afla uriaºe zãcãminte depetrol.

La Bucureºti, Camera de Comerþ publicã în revista saRomanian Engineering articolul „Romanian Contribution to theDevelopment of Theory and Practice of Modern Drilling”, asuprainvenþiilor, operei ºi contribuþiei Basgan.

Pe 29 martie Ion BBasgan va participa la Congresul UniuniiInterparlamentare, unde va avea ocazia sã-l întâlneascã pe prof.Tudor Drãgan, ing. Ion Iliescu ºi Constantin Stãtescu.

Pe 5 aprilie Ion BBasgan va participa la Roma, împreunã cu dr.Iosif C. Drãgan ºi ing. Morariu, la ºedinþa generalã a „UniuniiPetrolifere”.

Pe 7 aprilie Ion BBasgan se va întoarce la Milano, unde s-aapucat sã-ºi redacteze noul brevet de invenþie, Forajul Sonic la 15 kmadâncime.

Mai târziu, pe 18 aprilie, Ion BBasgan avea sã constate cu sur-prindere cã ing. Ricã Georgescu, cel care îi fusese coleg, avea sã-ldezamãgeascã definitiv în legãturã cu iniþiativa de a-ºi edita traduc-erea volumului despre Principiul lui Arhimede. Se pare, dupã cum seprecizeazã în documentele familiei Basgan, cã „maºinaþiile ºi piedicile”ar fi fost puse de grupul american petrolist condus de ing. RicãGeorgescu. Pe 16 mai va depune la firma Dominicis noul brevet deinvenþie, Forajul Sonic la 15 km adâncime, pentru a fi înregistrat înItalia, Franþa, SUA ºi Portugalia.

Pe 21 mai, firma Dominicis îi va înmâna taxele brevetelor deinvenþie depuse în þãrile mai sus amintite.


137

8180

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi modul sãu de a se manifesta faþã de personalitãþi. Era convins cã

generaþii întregi vor fi nevoite sã se ocupe de opera lui Ion BBasgan,pentru a conºtientiza opinia publicã naþionalã ºi internaþionalã faþã deaceastã personalitate ºi faþã de creaþiile sale uluitoare în domeniulforajului.

Odatã reîntors în þarã Ion BBasgan avea sã-ºi desfãºoare dinplin activitatea creatoare prin depunerea în data de 24 noiembrie la„invenþii” a noului brevet sonic cu nr. 50.615 iar în 29 noiembrie, în faþaunei asistenþe numeroase din cadrul Ministerului Agriculturii, avea sãþinã captivanta conferinþã „Spre Centrul Pãmântului”.

Academicianul Remus Rãduleþ, în 30 noiembrie îi comunicãlui Ion BBasgan cã descoperirile sale modificã textul enciclopediei ºitratatele de specialitate.

Ziua de 1 decembrie 1967 avea sã fie pentru Ion BBasgan o ziplinã de semnificaþii: îi apare în ziarul Informaþia articolul „Spre CentrulPãmântului”, iar în Italia i se elibereazã brevetul italian nr. 796.419 cuforajul sonic la 15 km adâncime. A doua zi va primi vizita unei delegaþiiportugheze în frunte cu ambasadorul Calveltt Magalhaies ºi dr.Saraga.

În 20 decembrie consulul D. Stancu de la Ministerul AfacerilorExterne îi va cere lui Ion BBasgan detalii asupra activitãþii sale dinstrãinãtate, iar presa va lua cu asalt ministerele ºi guvernul pentru spri-jinirea cauzei. Din pãcate, efectul nu este pe mãsura efortului depusde cãtre toþi cei care au înþeles cã lui Ion BBasgan ºi României li se faceo mare nedreptate.

În 26 decembrie soseºte în þarã, din SUA, avocatul JohnVintilã pentru a susþine cauza inventatorului român. În aceeaºi zi i seînregistreazã invenþia nr. 50.912 pentru exploatarea sãrii prin sondeverticale.

În 29 decembrie, dupã o perioadã de timp consacratã docu-mentãrii, Ion BBasgan terminã de corectat ºi dã la tipar la Editura ªtiinþi-ficã monografia prof. ing. D. Leonida.

În 1968, la 29 ianuarie, ing. D. Bodnãrescu þine o conferinþã laMinisterul Minelor, în faþa unui numeros public de specialitate, despre„efectul Basgan” ºi aplicaþiile sale. În timpul desfãºurãrii lucrãrilor,intervenþiile unor directori din conducerea ministerului au confirmatavantajele acestei descoperiri.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu Iosif Constantin Drãgan

Peste zece zile este primit la preºedintele grupului petroliferMAREP, François Emanuelli, împreunã cu Guy Henry, iar seara îl vavizita pe inginerul Wallance, specialist în brevetele americane. ªedinþade la MAREP, unde a predat documentaþia invenþiilor, avea drept scopo eventualã colaborare în ºantierele petrolifere ale Franþei.

Sosit la Bucureºti, este primit în audienþã la MinisterulAfacerilor Externe pe 8 noiembrie, de cãtre ministrul adj. GeorgeMacovescu. În urma unor discuþii purtate în 14 noiembrie cu ing. TuzuConstantin, director general al Invenþiilor, acesta îi mãrturiseºte lui IonBasgan, mai în glumã, mai în serios, regretul cã nu este decedat,întrucât, în aceste condiþii, statul român i-ar fi omagiat personalitateaprin înãlþarea unei statui în Bucureºti. Onorabilul inginer Tuzucunoºtea foarte bine psihologia românului, trãsãturile sale de caracter

Gabriel I. Năstase

138

8180

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi modul sãu de a se manifesta faþã de personalitãþi. Era convins cã

generaþii întregi vor fi nevoite sã se ocupe de opera lui Ion BBasgan,pentru a conºtientiza opinia publicã naþionalã ºi internaþionalã faþã deaceastã personalitate ºi faþã de creaþiile sale uluitoare în domeniulforajului.

Odatã reîntors în þarã Ion BBasgan avea sã-ºi desfãºoare dinplin activitatea creatoare prin depunerea în data de 24 noiembrie la„invenþii” a noului brevet sonic cu nr. 50.615 iar în 29 noiembrie, în faþaunei asistenþe numeroase din cadrul Ministerului Agriculturii, avea sãþinã captivanta conferinþã „Spre Centrul Pãmântului”.

Academicianul Remus Rãduleþ, în 30 noiembrie îi comunicãlui Ion BBasgan cã descoperirile sale modificã textul enciclopediei ºitratatele de specialitate.

Ziua de 1 decembrie 1967 avea sã fie pentru Ion BBasgan o ziplinã de semnificaþii: îi apare în ziarul Informaþia articolul „Spre CentrulPãmântului”, iar în Italia i se elibereazã brevetul italian nr. 796.419 cuforajul sonic la 15 km adâncime. A doua zi va primi vizita unei delegaþiiportugheze în frunte cu ambasadorul Calveltt Magalhaies ºi dr.Saraga.

În 20 decembrie consulul D. Stancu de la Ministerul AfacerilorExterne îi va cere lui Ion BBasgan detalii asupra activitãþii sale dinstrãinãtate, iar presa va lua cu asalt ministerele ºi guvernul pentru spri-jinirea cauzei. Din pãcate, efectul nu este pe mãsura efortului depusde cãtre toþi cei care au înþeles cã lui Ion BBasgan ºi României li se faceo mare nedreptate.

În 26 decembrie soseºte în þarã, din SUA, avocatul JohnVintilã pentru a susþine cauza inventatorului român. În aceeaºi zi i seînregistreazã invenþia nr. 50.912 pentru exploatarea sãrii prin sondeverticale.

În 29 decembrie, dupã o perioadã de timp consacratã docu-mentãrii, Ion BBasgan terminã de corectat ºi dã la tipar la Editura ªtiinþi-ficã monografia prof. ing. D. Leonida.

În 1968, la 29 ianuarie, ing. D. Bodnãrescu þine o conferinþã laMinisterul Minelor, în faþa unui numeros public de specialitate, despre„efectul Basgan” ºi aplicaþiile sale. În timpul desfãºurãrii lucrãrilor,intervenþiile unor directori din conducerea ministerului au confirmatavantajele acestei descoperiri.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu Iosif Constantin Drãgan

Peste zece zile este primit la preºedintele grupului petroliferMAREP, François Emanuelli, împreunã cu Guy Henry, iar seara îl vavizita pe inginerul Wallance, specialist în brevetele americane. ªedinþade la MAREP, unde a predat documentaþia invenþiilor, avea drept scopo eventualã colaborare în ºantierele petrolifere ale Franþei.

Sosit la Bucureºti, este primit în audienþã la MinisterulAfacerilor Externe pe 8 noiembrie, de cãtre ministrul adj. GeorgeMacovescu. În urma unor discuþii purtate în 14 noiembrie cu ing. TuzuConstantin, director general al Invenþiilor, acesta îi mãrturiseºte lui IonBasgan, mai în glumã, mai în serios, regretul cã nu este decedat,întrucât, în aceste condiþii, statul român i-ar fi omagiat personalitateaprin înãlþarea unei statui în Bucureºti. Onorabilul inginer Tuzucunoºtea foarte bine psihologia românului, trãsãturile sale de caracter


139

8382

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Brevetele de inventie sus indicate cuprind în text mentiunea ca orice

greutate în plus peste greutatea prajinilor grele utilizate în garnitura deforaj la data brevetarii „se integreaza în progresul ce aduce aceastainventie".Aceste brevete de inventii au fost aplicate industrial în santierelepetrolifere în tara de Societatea Petrolifera Româna în baza contrac-tului de exploatare vizat cu nr. 17.833 din 22.II.1938 si de SocietateaRedeventa în baza contractului de exploatare vizat cu nr. 29.545 din4.III.1938.Rezultatele aplicarii acestor metode de foraj în santierele acestor soci-etati au fost realizarea de gauri perfect verticale si o reducere a tim-pului si pretului de cost cu 30%, confirmat prin articolul publicat înrevista Analele Minelor nr. 7 din 1938.Ca urmare a acestor progrese realizate, brevetul de inventie a fostprezentat de Presedintele Academiei Române Prof. L. Mrazec în sed-inta Academiei din 11.II.1938 si publicat în Buletin de la SectionScientifique (Tom XIX nr. 9-10).Dupa 1934 societatile petroliere din România si din strainatate aumarit lungimea si greutatea prajinilor grele pentru coborârea zoneineutre în interiorul prajinilor grele în timpul forajului, în conformitate cucele aratate de brevetul Basgan, utilizând formula „de mentinere a25% sau 1/3 din lungimea (greutatea) prajinilor grele în rezerva si nupentru apasare pe sapa", conform tratatelor de foraj aparute dupa1934.Dupa 1954 Oficiul de Stat pentru Standarde si Inventii împreuna cuMinisterul Industriei Metalurgice si Constructii de Masini si MinisterulCarbunelui tinând seama si de raportul Comitetului Geologic înaintatcu adresa nr. 27.629 din 17.IV.1955 si înregistrata la Comitetul deInventii sub nr. 1739 din 18.IV.1951, achita prin uzina Republica inven-tatorului recompensa prin apreciere pentru introducerea prajinilorgrele proportionale la sondeuze (adresa Min. Ind. Metalurgice siConstructii Dir. Tehnica Serv. Inventii si Inovatii nr. 132.171 din17.V.1954).În 16 sep. 1960 s-a tinut Consiliul Tehnico-Stiintific al MinisteruluiPetrolului în care s-a prezentat raportul de expertiza întocmit subdirectivele Prof. Ing. Ghe. Pacoste, în care se rezuma:

„Ideea introducerii unor prajini grele proportionale cu adâncimeaformulata în brevet se traduce în mod practic la coborârea planului neu-tral (situat între zona comprimata si zona tensionata) cât mai

Cu toate acestea, la 7 februarie un grup de petroliºti de slabãfacturã profesionalã ºi moralã, depun „discret” o notã la Consiliul deMiniºtri împotriva invenþiilor lui Basgan, fapt pe care Ion BBasgan îl vaafla abia peste doi ani.

Deja, Ion BBasgan realizeazã cã aceastã luptã este inegalã ºicã interesele aflate în joc sunt uriaºe, dar ele nu se aflã, din pãcate, înþarã, ci în afara graniþelor ei. Fapt confirmat ºi în ºedinþa Consiliului deMiniºtri prezidatã de viceprim ministrul Gaston Marin, unde s-au luatunele mãsuri paleative pentru sprijinul cauzei Basgan.

În 29 februarie 1968, lui Ion BBasgan i se recunoaºte de cãtreOficiul de Stat pentru Invenþii – Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii,reprezentatã de ing. Boabã, ing. Bujor Almãjan ºi ing. TuzuConstantin, aplicarea în România ºi în SUA a metodelor din brevetelede invenþie nr. 22.789 din 1934 ºi, respectiv, 2.103.137 din 1937.

MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUIMINISTERUL MINELOROFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII

BUCURESTI - ROMÂNIA

CertificatAsupra aplicarii în România a metodelor de foraj

Dr. Ing. I. Basgan cu nr. 22.789 din 1934 si SUA cu nr. 2.103.137

Brevetele de inventie Dr. Ing. Ion Basgan cuprind:I. „Metodele de foraj cu prajini grele proportionale", adica cu

greutati egale cu volumul de lichid dislocuit de garnitura de foraj plusgreutatea necesara presiunii de sapare.

II. „Forajul Rotativ Simultan percutat (forajul sonic)".

Gabriel I. Năstase

140

8382

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Brevetele de inventie sus indicate cuprind în text mentiunea ca orice

greutate în plus peste greutatea prajinilor grele utilizate în garnitura deforaj la data brevetarii „se integreaza în progresul ce aduce aceastainventie".Aceste brevete de inventii au fost aplicate industrial în santierelepetrolifere în tara de Societatea Petrolifera Româna în baza contrac-tului de exploatare vizat cu nr. 17.833 din 22.II.1938 si de SocietateaRedeventa în baza contractului de exploatare vizat cu nr. 29.545 din4.III.1938.Rezultatele aplicarii acestor metode de foraj în santierele acestor soci-etati au fost realizarea de gauri perfect verticale si o reducere a tim-pului si pretului de cost cu 30%, confirmat prin articolul publicat înrevista Analele Minelor nr. 7 din 1938.Ca urmare a acestor progrese realizate, brevetul de inventie a fostprezentat de Presedintele Academiei Române Prof. L. Mrazec în sed-inta Academiei din 11.II.1938 si publicat în Buletin de la SectionScientifique (Tom XIX nr. 9-10).Dupa 1934 societatile petroliere din România si din strainatate aumarit lungimea si greutatea prajinilor grele pentru coborârea zoneineutre în interiorul prajinilor grele în timpul forajului, în conformitate cucele aratate de brevetul Basgan, utilizând formula „de mentinere a25% sau 1/3 din lungimea (greutatea) prajinilor grele în rezerva si nupentru apasare pe sapa", conform tratatelor de foraj aparute dupa1934.Dupa 1954 Oficiul de Stat pentru Standarde si Inventii împreuna cuMinisterul Industriei Metalurgice si Constructii de Masini si MinisterulCarbunelui tinând seama si de raportul Comitetului Geologic înaintatcu adresa nr. 27.629 din 17.IV.1955 si înregistrata la Comitetul deInventii sub nr. 1739 din 18.IV.1951, achita prin uzina Republica inven-tatorului recompensa prin apreciere pentru introducerea prajinilorgrele proportionale la sondeuze (adresa Min. Ind. Metalurgice siConstructii Dir. Tehnica Serv. Inventii si Inovatii nr. 132.171 din17.V.1954).În 16 sep. 1960 s-a tinut Consiliul Tehnico-Stiintific al MinisteruluiPetrolului în care s-a prezentat raportul de expertiza întocmit subdirectivele Prof. Ing. Ghe. Pacoste, în care se rezuma:

„Ideea introducerii unor prajini grele proportionale cu adâncimeaformulata în brevet se traduce în mod practic la coborârea planului neu-tral (situat între zona comprimata si zona tensionata) cât mai

Cu toate acestea, la 7 februarie un grup de petroliºti de slabãfacturã profesionalã ºi moralã, depun „discret” o notã la Consiliul deMiniºtri împotriva invenþiilor lui Basgan, fapt pe care Ion BBasgan îl vaafla abia peste doi ani.

Deja, Ion BBasgan realizeazã cã aceastã luptã este inegalã ºicã interesele aflate în joc sunt uriaºe, dar ele nu se aflã, din pãcate, înþarã, ci în afara graniþelor ei. Fapt confirmat ºi în ºedinþa Consiliului deMiniºtri prezidatã de viceprim ministrul Gaston Marin, unde s-au luatunele mãsuri paleative pentru sprijinul cauzei Basgan.

În 29 februarie 1968, lui Ion BBasgan i se recunoaºte de cãtreOficiul de Stat pentru Invenþii – Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii,reprezentatã de ing. Boabã, ing. Bujor Almãjan ºi ing. TuzuConstantin, aplicarea în România ºi în SUA a metodelor din brevetelede invenþie nr. 22.789 din 1934 ºi, respectiv, 2.103.137 din 1937.

MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUIMINISTERUL MINELOROFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII

BUCURESTI - ROMÂNIA

CertificatAsupra aplicarii în România a metodelor de foraj

Dr. Ing. I. Basgan cu nr. 22.789 din 1934 si SUA cu nr. 2.103.137

Brevetele de inventie Dr. Ing. Ion Basgan cuprind:I. „Metodele de foraj cu prajini grele proportionale", adica cu

greutati egale cu volumul de lichid dislocuit de garnitura de foraj plusgreutatea necesara presiunii de sapare.

II. „Forajul Rotativ Simultan percutat (forajul sonic)".


141

8584

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

La 1 martie 1968, Ion BBasgan solicitã pensionarea sa de laI.P.I.F., cu intenþia de a-ºi concentra forþele pentru recunoaºterea drep-turilor sale morale ºi materiale.

Cu toate cã se vorbea mult despre realizãrile obþinute în plantehnico-ºtiinþific de cãtre Ion BBasgan, precum ºi de rezultatele spec-taculoase ale aplicaþiilor invenþiilor sale, cazul Ion BBasgan nu a reuºitsã depãºeascã „graniþele” festiviste. În plan concret drepturile saleerau eludate în mod sistematic, iar Ion BBasgan tratat cu indiferenþã. Înplus, conducerea I.P.I.F. manifestã faþã de Ion BBasgan o atitudinemeschinã ºi-i solicitã pe 27 mai returnarea salariului pe timpul ºederiiîn Italia, pe motivul cã formele contabile nu au fost reglementar apro-bate.

talpa mica, adica 1,5 tone, ceea ce corespunde metodei de foraj son-ice Basgan, adica rotativ simultan percutant cu prajini grele propor-tionale, dar cu presiune de sapare redusa, obtinându-se pentru primaoara în România sonde perfect verticale în sare.

Metoda de lucru a sondelor este evidentiata atât înscrisoarea I.E.C.M., Într. Expl. si Constr. Miniere nr. 833 din16.I.1962, cât si în adresa sefului santierului, aflata la dosarul inven-tiei, la Ministerul Minelor.

Metoda de foraj Basgan satisface exigentele cerute deexploatarea sarii prin foraje verticale, astfel cum s-a constatat despecialistii Ministerului Minelor cu ocazia conferintei tinute la29.I.1968 cu titlul „Efectul Basgan si aplicatiile sale".

MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI ing. BoabaMINISTERUL MINELOR ing. Bujor AlmajanDirectia Generala STANDARDE

si INVENTII ing. Tuzu Constantin

Bucuresti 29.II.1968

apropiat de sapa, respectiv în portiunea prajinilor grele.Concluzia necesitatii utilizarii prajinilor grele proportionale cu

adâncimea sondelor este corecta, recunoscuta ca atare si publicata înliteratura tehnica din SUA, fara a se face mentiunea la brevetul Dr. Ing.Basgan.

În concluzie:Brevetul Basgan la data acordarii la noi în tara în 1934 si în

SUA în 1937 a adus pentru acel timp un element de noutate în sensulca a indicat principiul de corelare între adâncimea sondei si greutateaprajinilor grele care trebuiesc introduse în garnitura...

Existenta fenomenului de producere în partea inferioara a gar-niturii, a unei apasari de jos în sus, datorita fortelor hidraulice, avânddrept efect crearea unei zone comprimate deasupra sapei este justa sianihilarea acesteia prin adaugarea de prajini grele pe masura cresteriiadâncimii sondei este indicata".

Ca urmare a hotarârilor C.S.T. din 16.X.1960, s-au experi-mentat doua sonde la Rosiori - R. Sarat în 1961:- Sonda Basgan cu prajini grele în lungime de 153 m, respectiv, 16,5tone si cu presiune de sapare de 4 tone. Sonda s-a forat la 2.519 m în56 zile fara accidente de fond, perfect verticala.- Sonda martora cu prajini grele în lungime de 47 m, respectiv 6,5 tonesi cu presiuni de sapare tot de 4 tone. Sonda s-a forat în 70 zile la2.159 m cu accidente de fund si pierderea a 1.100 m prajini de forajde 65/8 si cu cca. 30% în plus uzuri de sape, cabluri, instalatie.Experienta de la Rosiori a dovedit ca metoda de foraj Basgan aduceun randament de cca. 30% superior economic, astfel cum reiese dinrapoartele zilnice si finale ale sondelor.Aceste rezultate au dus la aplicarea generala în România a metodeicu prajini grele proportionale cu volum de lichid dislocuit plus pre-siunea de sapare, ceea ce a dus la economii importante si la crestereavitezei, de foraj prin aplicarea „metodelor de lucru eficace" astfel cumse indica în articolul „Progrès réalisés dans le foraje de puits et l'ex-ploatation des gisments de pétrolé de la Roumanie", semnat de Dr.Ing. I. Adamache, Ing. N. Rosca si Ing. M. Popescu din brosuraîntocmita pentru Congresul Mondial al 7-lea de la Mexic 1967 fig. 2,pag. 23.Ministerul Minelor a sapat în 1961/1962 sondele în sare 112, 113, 114,115 la Ocna Mures la cca. 1.100 m adâncime cu prajini grele propor-tionale în lungime de 100 m, respectiv 16 tone si cu apasare pe

Gabriel I. Năstase

142

8584

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

La 1 martie 1968, Ion BBasgan solicitã pensionarea sa de laI.P.I.F., cu intenþia de a-ºi concentra forþele pentru recunoaºterea drep-turilor sale morale ºi materiale.

Cu toate cã se vorbea mult despre realizãrile obþinute în plantehnico-ºtiinþific de cãtre Ion BBasgan, precum ºi de rezultatele spec-taculoase ale aplicaþiilor invenþiilor sale, cazul Ion BBasgan nu a reuºitsã depãºeascã „graniþele” festiviste. În plan concret drepturile saleerau eludate în mod sistematic, iar Ion BBasgan tratat cu indiferenþã. Înplus, conducerea I.P.I.F. manifestã faþã de Ion BBasgan o atitudinemeschinã ºi-i solicitã pe 27 mai returnarea salariului pe timpul ºederiiîn Italia, pe motivul cã formele contabile nu au fost reglementar apro-bate.

talpa mica, adica 1,5 tone, ceea ce corespunde metodei de foraj son-ice Basgan, adica rotativ simultan percutant cu prajini grele propor-tionale, dar cu presiune de sapare redusa, obtinându-se pentru primaoara în România sonde perfect verticale în sare.

Metoda de lucru a sondelor este evidentiata atât înscrisoarea I.E.C.M., Într. Expl. si Constr. Miniere nr. 833 din16.I.1962, cât si în adresa sefului santierului, aflata la dosarul inven-tiei, la Ministerul Minelor.

Metoda de foraj Basgan satisface exigentele cerute deexploatarea sarii prin foraje verticale, astfel cum s-a constatat despecialistii Ministerului Minelor cu ocazia conferintei tinute la29.I.1968 cu titlul „Efectul Basgan si aplicatiile sale".

MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI ing. BoabaMINISTERUL MINELOR ing. Bujor AlmajanDirectia Generala STANDARDE

si INVENTII ing. Tuzu Constantin

Bucuresti 29.II.1968

apropiat de sapa, respectiv în portiunea prajinilor grele.Concluzia necesitatii utilizarii prajinilor grele proportionale cu

adâncimea sondelor este corecta, recunoscuta ca atare si publicata înliteratura tehnica din SUA, fara a se face mentiunea la brevetul Dr. Ing.Basgan.

În concluzie:Brevetul Basgan la data acordarii la noi în tara în 1934 si în

SUA în 1937 a adus pentru acel timp un element de noutate în sensulca a indicat principiul de corelare între adâncimea sondei si greutateaprajinilor grele care trebuiesc introduse în garnitura...

Existenta fenomenului de producere în partea inferioara a gar-niturii, a unei apasari de jos în sus, datorita fortelor hidraulice, avânddrept efect crearea unei zone comprimate deasupra sapei este justa sianihilarea acesteia prin adaugarea de prajini grele pe masura cresteriiadâncimii sondei este indicata".

Ca urmare a hotarârilor C.S.T. din 16.X.1960, s-au experi-mentat doua sonde la Rosiori - R. Sarat în 1961:- Sonda Basgan cu prajini grele în lungime de 153 m, respectiv, 16,5tone si cu presiune de sapare de 4 tone. Sonda s-a forat la 2.519 m în56 zile fara accidente de fond, perfect verticala.- Sonda martora cu prajini grele în lungime de 47 m, respectiv 6,5 tonesi cu presiuni de sapare tot de 4 tone. Sonda s-a forat în 70 zile la2.159 m cu accidente de fund si pierderea a 1.100 m prajini de forajde 65/8 si cu cca. 30% în plus uzuri de sape, cabluri, instalatie.Experienta de la Rosiori a dovedit ca metoda de foraj Basgan aduceun randament de cca. 30% superior economic, astfel cum reiese dinrapoartele zilnice si finale ale sondelor.Aceste rezultate au dus la aplicarea generala în România a metodeicu prajini grele proportionale cu volum de lichid dislocuit plus pre-siunea de sapare, ceea ce a dus la economii importante si la crestereavitezei, de foraj prin aplicarea „metodelor de lucru eficace" astfel cumse indica în articolul „Progrès réalisés dans le foraje de puits et l'ex-ploatation des gisments de pétrolé de la Roumanie", semnat de Dr.Ing. I. Adamache, Ing. N. Rosca si Ing. M. Popescu din brosuraîntocmita pentru Congresul Mondial al 7-lea de la Mexic 1967 fig. 2,pag. 23.Ministerul Minelor a sapat în 1961/1962 sondele în sare 112, 113, 114,115 la Ocna Mures la cca. 1.100 m adâncime cu prajini grele propor-tionale în lungime de 100 m, respectiv 16 tone si cu apasare pe


143

8786

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pentru Ion BBasgan, anul 1968 avea sã-i ofere satisfacþia de a

fi menþionat în paginile lucrãrii „Pasiunea ºtiinþei” realizatã de remar-cabilii noºtri istorici ai ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, Dinu Moroianu ºi I.M. ªtefan. În aceastã lucrare sunt prezentate momentele principale alerealizãrii invenþiilor sale, precum ºi o sintezã a modului în care s-adesfãºurat în timp acest travaliu, sintezã prezentatã de Ion BBasgan înstilul frumos, limpede ºi romantic ce-l caracteriza în tot ceea ce real-iza.

„Era în 1925, dupã primul rãzboi mondial, când se punea prob-lema dezvoltãrii industriei noastre petroliere – ºi-a început relatareainginerul Basgan. Forajele se executau la adâncimi ce atingeau 1.000– 1.500 m, în sistem uscat canadian sau în sistem cu percuþie ºi duraani de zile pânã se atingeau aceste adâncimi, consumându-se cantitãþimari de burlane pentru consolidarea pereþilor.

În acea vreme, începuse însã ºi introducerea noului sistem deforare rotary, mai avantajos ºi permiþând atingerea de mari adâncimi.

Ca tânãr tehnician, am primit însãrcinarea de a studia ºi cerc-eta modul în care se executau lucrãrile în sistemul rotary. În scurt timp,mi-am însuºit secretele noului sistem de forare, care permitea sã sesape la 1.000 m, în câteva luni. Am pus în formule matematice circu-laþia noroiului, avansarea sapei rotary în teren ºi am calculat eforturilece intervin în garnitura de foraj. Prin acest sistem de forare, gãurileerau însã deviate de la verticalã, se produceau multe accidente, iarforajele erau costisitoare. În toatã lumea, se studiau cauzele acestorneajunsuri ºi remedierea lor, fãrã sã se obþinã rezultate pozitive.

Mai târziu, în 1930, mi-am dat seama cã modul în care se exe-cutau forajele rotary hidraulice desconsidera principiul lui Arhimede.Pe de altã parte, acest principiu trebuia adaptat marilor adâncimi.

Iatã despre ce este vorba: în concordanþã cu enunþareacunoscutã a principiului lui Arhimede, la orice coloanã suspendatã ver-tical într-un lichid mai puþin dens decât materialul coloanei, se consid-erã cã presiunea arhimedianã se repartizeazã proporþional de-a lungulcoloanei; iar aceasta se comportã ca ºi cum ar avea o nouã greutatespecificã, mai micã ºi egalã cu diferenþa greutãþilor specifice, adicã amaterialului coloanei minus greutatea specificã a lichidului, ceea ce adat naºtere noþiunii de greutate aparentã. Acest procedeu permitea sãse calculeze just sarcina totalã în cârligul ce susþinea coloana intro-

În 15 octombrie Ion BBasgan primeºte vizita redactorului GianCarlo Bussolini din Suedia, împreunã cu un delegat al Ministerului deExterne. Redactorul îi comunicã lui Ion BBasgan cã este propus la pre-miul Nobel ºi, în aceastã calitate doreºte sã-i ia un interviu asuprainvenþiilor realizate. Interviul acordat avea sã fie difuzat pe postul„Voce del Mondo”, la Roma. Efectul comunicãrii pe post avea sãstârneascã, la acea vreme, mult interes în lume.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Angela ºi fiul lor, Sorin Basgan

Gabriel I. Năstase

144

8786

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pentru Ion BBasgan, anul 1968 avea sã-i ofere satisfacþia de a

fi menþionat în paginile lucrãrii „Pasiunea ºtiinþei” realizatã de remar-cabilii noºtri istorici ai ºtiinþei ºi tehnicii româneºti, Dinu Moroianu ºi I.M. ªtefan. În aceastã lucrare sunt prezentate momentele principale alerealizãrii invenþiilor sale, precum ºi o sintezã a modului în care s-adesfãºurat în timp acest travaliu, sintezã prezentatã de Ion BBasgan înstilul frumos, limpede ºi romantic ce-l caracteriza în tot ceea ce real-iza.

„Era în 1925, dupã primul rãzboi mondial, când se punea prob-lema dezvoltãrii industriei noastre petroliere – ºi-a început relatareainginerul Basgan. Forajele se executau la adâncimi ce atingeau 1.000– 1.500 m, în sistem uscat canadian sau în sistem cu percuþie ºi duraani de zile pânã se atingeau aceste adâncimi, consumându-se cantitãþimari de burlane pentru consolidarea pereþilor.

În acea vreme, începuse însã ºi introducerea noului sistem deforare rotary, mai avantajos ºi permiþând atingerea de mari adâncimi.

Ca tânãr tehnician, am primit însãrcinarea de a studia ºi cerc-eta modul în care se executau lucrãrile în sistemul rotary. În scurt timp,mi-am însuºit secretele noului sistem de forare, care permitea sã sesape la 1.000 m, în câteva luni. Am pus în formule matematice circu-laþia noroiului, avansarea sapei rotary în teren ºi am calculat eforturilece intervin în garnitura de foraj. Prin acest sistem de forare, gãurileerau însã deviate de la verticalã, se produceau multe accidente, iarforajele erau costisitoare. În toatã lumea, se studiau cauzele acestorneajunsuri ºi remedierea lor, fãrã sã se obþinã rezultate pozitive.

Mai târziu, în 1930, mi-am dat seama cã modul în care se exe-cutau forajele rotary hidraulice desconsidera principiul lui Arhimede.Pe de altã parte, acest principiu trebuia adaptat marilor adâncimi.

Iatã despre ce este vorba: în concordanþã cu enunþareacunoscutã a principiului lui Arhimede, la orice coloanã suspendatã ver-tical într-un lichid mai puþin dens decât materialul coloanei, se consid-erã cã presiunea arhimedianã se repartizeazã proporþional de-a lungulcoloanei; iar aceasta se comportã ca ºi cum ar avea o nouã greutatespecificã, mai micã ºi egalã cu diferenþa greutãþilor specifice, adicã amaterialului coloanei minus greutatea specificã a lichidului, ceea ce adat naºtere noþiunii de greutate aparentã. Acest procedeu permitea sãse calculeze just sarcina totalã în cârligul ce susþinea coloana intro-

În 15 octombrie Ion BBasgan primeºte vizita redactorului GianCarlo Bussolini din Suedia, împreunã cu un delegat al Ministerului deExterne. Redactorul îi comunicã lui Ion BBasgan cã este propus la pre-miul Nobel ºi, în aceastã calitate doreºte sã-i ia un interviu asuprainvenþiilor realizate. Interviul acordat avea sã fie difuzat pe postul„Voce del Mondo”, la Roma. Efectul comunicãrii pe post avea sãstârneascã, la acea vreme, mult interes în lume.

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu soþia sa Angela ºi fiul lor, Sorin Basgan


145

8988

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu gãurii. Experienþele de ºantier pe aceastã linie mi-au confirmat teo-

ria ºi am elaborat brevetele de invenþii înregistrate în România ºi înSUA. S-a ajuns astfel, în funcþie de adâncimea ºi presiunea desãpare, la lungimi totale ale prãjinilor grele proporþionale de 100-200m. Acestea se pot utiliza atât la forajul cu masã rotativã, la explorãriprin sondeuze, cât ºi la forajul cu turbina”.11 Dinu MMoroianu, II. MM.ªtefan, Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1968.

În 1969, la 29 ianuarie se întâlneºte cu ing. Zadic, reprezen-tantul unei firme din RFG, care se aratã interesat în vederea uneicolaborãri pentru cauza Basgan.

Toate aceste succese în planul relaþiilor sale profesionale îitonificã spiritul ºi-l fac pe ilustrul inventator mult mai încrezãtor în luptape care o duce împotriva imposturii ºi a nedreptãþii.

Totuºi, la fiecare pas întâlneºte mereu alte obstacole, care-lfac din nou sceptic în privinþa câºtigãrii drepturilor sale de autor.

În plus, multe din contactele pe care le are sunt deseori mar-cate de interese ascunse, egoiste ºi necinstite.

Inventatorul îºi iroseºte forþele în afara arenei creaþiei,înglodându-se în activitãþi ºi discuþii care nu fac decât sã-i macinesãnãtatea ºi timpul atât de preþios.

Dineurile oferite de diverse ambasade la care este invitat, nu-l ajutã decât sã i se contureze personalitatea ºi sã fie din ce în ce maiapreciat în lume în ceea ce priveºte realizãrile sale deosebite care aurevoluþionat ºtiinþa ºi tehnica forajului.

De fapt, Ion BBasgan va constata cã lumea în care se miºcãeste durã, nedreaptã ºi inospitalierã, pentru cã ea este guvernatã debani.

Indiferent de contactele pe care a reuºit sã le realizeze la celmai înalt nivel cu ajutorul relaþiilor sale, cauza Basgan a rãmas pentruinventatorul român un vis neîmplinit, o dorinþã pe care nu ºi-a putut-osatisface niciodatã. Cãlãtorind în sprijinul cauzei, Ion BBasgan a fost dince în ce mai conºtient cã totul este pierdut pentru el. Ceea ce acâºtigat cu adevãrat au fost relaþiile prieteneºti pe care ºi le-a consol-idat ºi care au fost pentru el un sprijin real în lupta sa cu nedreptatea.În plus, a reuºit sã înþeleagã cât de complicat este mecanismul

dusã în lichid, însã ducea la concluzii eronate când era utilizatã la cal-cule de detaliu ale forþelor ºi fenomenelor ce iau naºtere de-a lungulcoloanei.

Executând foraje multiple pe ºantierele Moreni, Gura Ocniþei,Scãioºi, Ceptura ºi Moineºti ºi cãutând sã gãseascã cauza devieriisondelor, am ajuns practic ºi apoi ºi teoretic la convingerea cã garni-tura de foraj este împinsã de jos în sus de forþa arhimedianã ºi cãpunctul de aplicaþie a acestei forþe nu este centrul de greutate al gar-niturii de foraj, ci este chiar pe suprafaþa de jos a garniturii de foraj, lasapã. Pe aceastã bazã, aducând corectivul necesar enunþãrii ºiaplicãrii, în cazul dat, a principiului lui Arhimede, am gãsit ºi calculatexistenþa zonei comprimate ºi a zonei neutre, care constituie „EfectulBasgan”.

La primul Congres mondial al petrolului din Londra, în 1933,am expus concepþia mea asupra modului de transmitere a forþeimotoare prin garnitura de foraj, de la suprafaþã la sapã, existenþavibraþiilor în garnitura de foraj, atrãgând atenþia asupra importanþeiforþei arhimediene în tehnica forajului. Cu acest prilej, am propusurmãtoarea enunþare specialã a principiului lui Arhimede: <<Un corp înformã de barã, introdus parþial ºi vertical într-un lichid, este împins dejos în sus de o forþã egalã cu greutatea lichidului dislocuit, având capunct de aplicaþie a forþei, suprafaþa inferioarã a corpului>>.

Garnitura de foraj introdusã vertical în puþ, la adâncimi mari,care ating 3-7 km, este împinsã de jos în sus de o forþã egalã cu greu-tatea lichidului dislocat, care atinge valori importante, de 10-30 tone.Aceastã forþã are ca loc de aplicaþie capãtul de jos al garniturii de forajºi pune în compresiune zona inferioarã a garniturii de foraj pe o anu-mitã lungime, pânã la zona neutrã. Zona neutrã desparte porþiunea întensiune þinutã în cârlig, de porþiunea în compresiune, sub efectul pre-siunilor hidrostatice ce acþioneazã în plan vertical ºi orizontal, însã cuo rezultantã ce acþioneazã în sens invers gravitaþiei, adicã în sensinvers avansãrii sapei.

Am înþeles deci, care era remediul devierii sondelor. Trebuiacoborâtã zona neutrã ºi desfiinþatã compresiunea din prãjinile deforaj. Pe aceastã bazã, am introdus prãjinile greu proporþionale,egale în greutate cu greutatea forþei ce acþiona de jos în sus, lacapãtul de jos al garniturii, plus greutatea necesarã apãsãrii pe talpa

Gabriel I. Năstase

146

8988

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu gãurii. Experienþele de ºantier pe aceastã linie mi-au confirmat teo-

ria ºi am elaborat brevetele de invenþii înregistrate în România ºi înSUA. S-a ajuns astfel, în funcþie de adâncimea ºi presiunea desãpare, la lungimi totale ale prãjinilor grele proporþionale de 100-200m. Acestea se pot utiliza atât la forajul cu masã rotativã, la explorãriprin sondeuze, cât ºi la forajul cu turbina”.11 Dinu MMoroianu, II. MM.ªtefan, Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1968.

În 1969, la 29 ianuarie se întâlneºte cu ing. Zadic, reprezen-tantul unei firme din RFG, care se aratã interesat în vederea uneicolaborãri pentru cauza Basgan.

Toate aceste succese în planul relaþiilor sale profesionale îitonificã spiritul ºi-l fac pe ilustrul inventator mult mai încrezãtor în luptape care o duce împotriva imposturii ºi a nedreptãþii.

Totuºi, la fiecare pas întâlneºte mereu alte obstacole, care-lfac din nou sceptic în privinþa câºtigãrii drepturilor sale de autor.

În plus, multe din contactele pe care le are sunt deseori mar-cate de interese ascunse, egoiste ºi necinstite.

Inventatorul îºi iroseºte forþele în afara arenei creaþiei,înglodându-se în activitãþi ºi discuþii care nu fac decât sã-i macinesãnãtatea ºi timpul atât de preþios.

Dineurile oferite de diverse ambasade la care este invitat, nu-l ajutã decât sã i se contureze personalitatea ºi sã fie din ce în ce maiapreciat în lume în ceea ce priveºte realizãrile sale deosebite care aurevoluþionat ºtiinþa ºi tehnica forajului.

De fapt, Ion BBasgan va constata cã lumea în care se miºcãeste durã, nedreaptã ºi inospitalierã, pentru cã ea este guvernatã debani.

Indiferent de contactele pe care a reuºit sã le realizeze la celmai înalt nivel cu ajutorul relaþiilor sale, cauza Basgan a rãmas pentruinventatorul român un vis neîmplinit, o dorinþã pe care nu ºi-a putut-osatisface niciodatã. Cãlãtorind în sprijinul cauzei, Ion BBasgan a fost dince în ce mai conºtient cã totul este pierdut pentru el. Ceea ce acâºtigat cu adevãrat au fost relaþiile prieteneºti pe care ºi le-a consol-idat ºi care au fost pentru el un sprijin real în lupta sa cu nedreptatea.În plus, a reuºit sã înþeleagã cât de complicat este mecanismul

dusã în lichid, însã ducea la concluzii eronate când era utilizatã la cal-cule de detaliu ale forþelor ºi fenomenelor ce iau naºtere de-a lungulcoloanei.

Executând foraje multiple pe ºantierele Moreni, Gura Ocniþei,Scãioºi, Ceptura ºi Moineºti ºi cãutând sã gãseascã cauza devieriisondelor, am ajuns practic ºi apoi ºi teoretic la convingerea cã garni-tura de foraj este împinsã de jos în sus de forþa arhimedianã ºi cãpunctul de aplicaþie a acestei forþe nu este centrul de greutate al gar-niturii de foraj, ci este chiar pe suprafaþa de jos a garniturii de foraj, lasapã. Pe aceastã bazã, aducând corectivul necesar enunþãrii ºiaplicãrii, în cazul dat, a principiului lui Arhimede, am gãsit ºi calculatexistenþa zonei comprimate ºi a zonei neutre, care constituie „EfectulBasgan”.

La primul Congres mondial al petrolului din Londra, în 1933,am expus concepþia mea asupra modului de transmitere a forþeimotoare prin garnitura de foraj, de la suprafaþã la sapã, existenþavibraþiilor în garnitura de foraj, atrãgând atenþia asupra importanþeiforþei arhimediene în tehnica forajului. Cu acest prilej, am propusurmãtoarea enunþare specialã a principiului lui Arhimede: <<Un corp înformã de barã, introdus parþial ºi vertical într-un lichid, este împins dejos în sus de o forþã egalã cu greutatea lichidului dislocuit, având capunct de aplicaþie a forþei, suprafaþa inferioarã a corpului>>.

Garnitura de foraj introdusã vertical în puþ, la adâncimi mari,care ating 3-7 km, este împinsã de jos în sus de o forþã egalã cu greu-tatea lichidului dislocat, care atinge valori importante, de 10-30 tone.Aceastã forþã are ca loc de aplicaþie capãtul de jos al garniturii de forajºi pune în compresiune zona inferioarã a garniturii de foraj pe o anu-mitã lungime, pânã la zona neutrã. Zona neutrã desparte porþiunea întensiune þinutã în cârlig, de porþiunea în compresiune, sub efectul pre-siunilor hidrostatice ce acþioneazã în plan vertical ºi orizontal, însã cuo rezultantã ce acþioneazã în sens invers gravitaþiei, adicã în sensinvers avansãrii sapei.

Am înþeles deci, care era remediul devierii sondelor. Trebuiacoborâtã zona neutrã ºi desfiinþatã compresiunea din prãjinile deforaj. Pe aceastã bazã, am introdus prãjinile greu proporþionale,egale în greutate cu greutatea forþei ce acþiona de jos în sus, lacapãtul de jos al garniturii, plus greutatea necesarã apãsãrii pe talpa


147

9190

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu în care îºi va regãsi un prieten adevãrat, care a ºtiut cã onoarea este

cea mai înaltã formã de manifestare a caracterului unui om. A primitvizita lui Jean Thibaudet Philbert, viceprimar al Lyonului – Franþa. Întimpul rãzboiului, Ion BBasgan trecuse pe numele acestuia patentul sãudin SUA, pe care apoi, francezul i l-a restituit înainte de 1965, pentrua facilita Divesting Order SA 838 din SUA, pentru a fi repus în drepturi.

Dupã aceste raze de soare apãrute pe cerul plumburiu al stãriide spirit al inventatorului român, în România campania pentrususþinerea cauzei Basgan capãtã dimensiuni din ce în ce mai mari.Sunt implicaþi în obþinerea drepturilor lui Ion BBasgan, de la NicolaeCeauºescu pânã la inginerii care conduc, în câmpul de sonde, proce-sul de extracþie al petrolului. Se va experimenta forajul sonic la 15 kmadâncime ºi se va hotãrî realizarea în þarã a instalaþiei de foraj Basgan.

Brevetele de invenþie SUA se elibereazã cu garanþia guver-nului ºi cu o valabilitate de 17 ani. Astfel, brevetul 2.103.137 a avutvalabilitate legalã din 1937 pânã în 1954, iar brevetul 3.507.341 aavut valabilitate din 1970 pânã în 1987. Pentru aceste brevetecauza a fost preluatã ºi continuatã de cei trei fii ai lui Ion BBasgan:Ion I. Basgan, Dinu I. Basgan ºi Sorin I. Basgan.

Anuitãþile au fost plãtite pe 17 ani pentru ambele brevete deinvenþie. Aºa cum am mai amintit, izbucnirea rãzboiului a condus lasechestrarea brevetului 2.103.137 de cãtre guvernul SUA, pânã în1975, când administraþia preºedintelui L. Johnson a desechestratbrevetul, punând în posesie pe Ion BBasgan prin Divesting Order SA838, cu urmãtoarea concluzie: „Toate drepturile, titlurile ºi interesele luiIon BBasgan pentru ºi izvorând din patentul nr. 2.103.137, inclusiv toatecele provenite din redevenþe ºi toate daunele ºi profiturile recuperabileconform legii sau echitabilitãþii prin încãlcãrile retroactive”. În bazaacordului economic încheiat de România cu SUA la 30 martie 1960 ºia avizului Ministerului Petrolului dat prin Consiliul ªtiinþific nr. 193 din16 septembrie 1960 ºi avocaþilor statului, s-a deschis în SUA, înnumele lui Ion BBasgan, prin Camera de Comerþ, 118 procese pentrurevendicarea a minimum 125 milioane dolari, procese sistate dejustiþia americanã pentru cã s-a obiectat cã brevetul era încã seches-trat la acea datã.

Ion BBasgan a tratat recuperarea drepturilor ºi finanþarea aces-

avocãþesc al democraþiei ºi cât de nedreaptã este deseori decizia unuitribunal, atunci când interesele altora sunt mult mai puternice.

În 28 iunie 1969 constatã, din nou, cât de departe mergjocurile intereselor oculte. Editorul Balçar, dupã ce intrat în posesiaunor lucrãri ale inventatorului român, ridicã pretenþii financiare exager-ate pentru a i le înapoia! În plus, Ion BBasgan constatã cã materialelerespective erau folosite pentru spionajul tehnico-ºtiinþific în favoareaunui grup petrolier american.

De fapt, Ion BBasgan a acceptat o luptã solitarã fãrã sã-i apre-cieze ºi riscurile. A neglijat faptul cã în democraþie competiþia îneconomia concurenþialã capãtã cele mai dure forme de manifestare.Convenþiile încheiate cu diverse firme de avocaþi nu se realizau, înfinal, datoritã pretenþiilor exagerate sau a tendinþei brigandiste pe careunii reprezentanþi ai acestora le manifestau în relaþiile lor cu IonBasgan.

În 22 iulie 1969, Ion BBasgan mai are puterea sã-ºi manifesteentuziasmul pentru remarcabila performanþã a SUA de a cuceri lunacu minunea tehnicii acelei epoci, APOLLO XI. În acest sens avea sãtrimitã un telex de felicitare în SUA, la Casa Albã.

În plus, va considera de cuviinþã sã expedieze un telex ºiguvernului român pentru a discuta revendicãrile sale din SUA cuocazia vizitei preºedintelui american în România, Richard Nixon.

Va constata, cu aceastã ocazie, cã ºi în România situaþia înceea ce priveºte recunoaºterea drepturilor de autor este similarã.

Tot ceea ce a scris ºi a discutat în apãrarea cauzei a fost uninutil „concert” al propriilor sale revendicãri.

Deja îºi pierduse speranþa unei recunoaºteri a propriilor saledrepturi, când, pe 21 februarie 1970, i se comunicã de cãtre SarchizHalajian din New York, cã anumite societãþi petrolifere din SUA audepus fonduri consistente într-un cont secret pentru eventuala platã autilizãrii brevetului Basgan.

În jurul acestei situaþii nou create se vor þese numeroase intri-gi ºi se vor „ridica” din nou alte baricade în care cei buni ºi cei rãi sevor înfrunta violent, folosind întregul arsenal: de la spionaj la artaelocinþei diplomatice. Cui folosesc toate acestea? Oricum, României ºilui Ion BBasgan, nu.

Ziua de 25 august avea sã fie pentru inventatorul român o zi

Gabriel I. Năstase

148

9190

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu în care îºi va regãsi un prieten adevãrat, care a ºtiut cã onoarea este

cea mai înaltã formã de manifestare a caracterului unui om. A primitvizita lui Jean Thibaudet Philbert, viceprimar al Lyonului – Franþa. Întimpul rãzboiului, Ion BBasgan trecuse pe numele acestuia patentul sãudin SUA, pe care apoi, francezul i l-a restituit înainte de 1965, pentrua facilita Divesting Order SA 838 din SUA, pentru a fi repus în drepturi.

Dupã aceste raze de soare apãrute pe cerul plumburiu al stãriide spirit al inventatorului român, în România campania pentrususþinerea cauzei Basgan capãtã dimensiuni din ce în ce mai mari.Sunt implicaþi în obþinerea drepturilor lui Ion BBasgan, de la NicolaeCeauºescu pânã la inginerii care conduc, în câmpul de sonde, proce-sul de extracþie al petrolului. Se va experimenta forajul sonic la 15 kmadâncime ºi se va hotãrî realizarea în þarã a instalaþiei de foraj Basgan.

Brevetele de invenþie SUA se elibereazã cu garanþia guver-nului ºi cu o valabilitate de 17 ani. Astfel, brevetul 2.103.137 a avutvalabilitate legalã din 1937 pânã în 1954, iar brevetul 3.507.341 aavut valabilitate din 1970 pânã în 1987. Pentru aceste brevetecauza a fost preluatã ºi continuatã de cei trei fii ai lui Ion BBasgan:Ion I. Basgan, Dinu I. Basgan ºi Sorin I. Basgan.

Anuitãþile au fost plãtite pe 17 ani pentru ambele brevete deinvenþie. Aºa cum am mai amintit, izbucnirea rãzboiului a condus lasechestrarea brevetului 2.103.137 de cãtre guvernul SUA, pânã în1975, când administraþia preºedintelui L. Johnson a desechestratbrevetul, punând în posesie pe Ion BBasgan prin Divesting Order SA838, cu urmãtoarea concluzie: „Toate drepturile, titlurile ºi interesele luiIon BBasgan pentru ºi izvorând din patentul nr. 2.103.137, inclusiv toatecele provenite din redevenþe ºi toate daunele ºi profiturile recuperabileconform legii sau echitabilitãþii prin încãlcãrile retroactive”. În bazaacordului economic încheiat de România cu SUA la 30 martie 1960 ºia avizului Ministerului Petrolului dat prin Consiliul ªtiinþific nr. 193 din16 septembrie 1960 ºi avocaþilor statului, s-a deschis în SUA, înnumele lui Ion BBasgan, prin Camera de Comerþ, 118 procese pentrurevendicarea a minimum 125 milioane dolari, procese sistate dejustiþia americanã pentru cã s-a obiectat cã brevetul era încã seches-trat la acea datã.

Ion BBasgan a tratat recuperarea drepturilor ºi finanþarea aces-

avocãþesc al democraþiei ºi cât de nedreaptã este deseori decizia unuitribunal, atunci când interesele altora sunt mult mai puternice.

În 28 iunie 1969 constatã, din nou, cât de departe mergjocurile intereselor oculte. Editorul Balçar, dupã ce intrat în posesiaunor lucrãri ale inventatorului român, ridicã pretenþii financiare exager-ate pentru a i le înapoia! În plus, Ion BBasgan constatã cã materialelerespective erau folosite pentru spionajul tehnico-ºtiinþific în favoareaunui grup petrolier american.

De fapt, Ion BBasgan a acceptat o luptã solitarã fãrã sã-i apre-cieze ºi riscurile. A neglijat faptul cã în democraþie competiþia îneconomia concurenþialã capãtã cele mai dure forme de manifestare.Convenþiile încheiate cu diverse firme de avocaþi nu se realizau, înfinal, datoritã pretenþiilor exagerate sau a tendinþei brigandiste pe careunii reprezentanþi ai acestora le manifestau în relaþiile lor cu IonBasgan.

În 22 iulie 1969, Ion BBasgan mai are puterea sã-ºi manifesteentuziasmul pentru remarcabila performanþã a SUA de a cuceri lunacu minunea tehnicii acelei epoci, APOLLO XI. În acest sens avea sãtrimitã un telex de felicitare în SUA, la Casa Albã.

În plus, va considera de cuviinþã sã expedieze un telex ºiguvernului român pentru a discuta revendicãrile sale din SUA cuocazia vizitei preºedintelui american în România, Richard Nixon.

Va constata, cu aceastã ocazie, cã ºi în România situaþia înceea ce priveºte recunoaºterea drepturilor de autor este similarã.

Tot ceea ce a scris ºi a discutat în apãrarea cauzei a fost uninutil „concert” al propriilor sale revendicãri.

Deja îºi pierduse speranþa unei recunoaºteri a propriilor saledrepturi, când, pe 21 februarie 1970, i se comunicã de cãtre SarchizHalajian din New York, cã anumite societãþi petrolifere din SUA audepus fonduri consistente într-un cont secret pentru eventuala platã autilizãrii brevetului Basgan.

În jurul acestei situaþii nou create se vor þese numeroase intri-gi ºi se vor „ridica” din nou alte baricade în care cei buni ºi cei rãi sevor înfrunta violent, folosind întregul arsenal: de la spionaj la artaelocinþei diplomatice. Cui folosesc toate acestea? Oricum, României ºilui Ion BBasgan, nu.

Ziua de 25 august avea sã fie pentru inventatorul român o zi


149

9392

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

NOTA DOCUMENTARERef: Proiectul 7/66, Brevet USA - 2.103.137

1 - Un cetatean Român are o inventie, pe care o foloseste întrea-ga industrie petroliera din lume de la 1934 pâna în ziua de astazi.1/1 - Aceasta inventie a înscris-o în anul 1934 la Biroul Americande Brevete.1/2 - Simultan cu înregistrarea, a platit toate taxele pentru cei 17ani de protectie a brevetului.1/3 - La 21.12.1937, inventatorul a primit de la Biroul de Brevete„City of Washington USA" o scrisoare de brevetare „Letters Patent2.103.137".1/4 - În aceasta „LETTERS PATENT" sau pe nemteste în aceasta„scrisoare de brevetare", Statul American ca Stat de Drept cuLegislatia sa garanteaza si îl protejeaza pe autorul si proprietarulbrevetului de orice utilizare abuziva a brevetului (vezi pag. 1 a breve-tului USA).1/5 - Toate Societatile, mari sau mici, care au efectuat foraje adân-ci pentru petrol, gaze naturale, minereuri si apa, au utilizat acestbrevet în mod nepermis si fara plata, într-un cuvânt ele au ignorat con-stient si au încalcat legile de brevetare.2 - Autorul si proprietarul brevetului a încercat în anul 1939/1940sa vânda în mod global acest brevet catre o Societate americana.Tratativele au fost însa întrerupte de evenimentele de razboi.2/1 - El a încercat din nou sa vânda acest brevet prin 2 anunturi înRevista de specialitate „OIL AND GAS" din 8.4 si 22.4.1948, dar farasucces.3 - La 20.10.1943, acest brevet - cu toate drepturile si obligatiilesale - a fost sechestrat, Ordinul de Blocare Nr. 2427, conf. Legii USAdin 17 decembrie 1941.

tei acþiuni cu avocaþii ºi inginerii vest germani din grupul DresdnerBank. Aceºtia au asimilat aceste drepturi cu acelea ale evreilor confis-cate de statul german în timpul rãzboiului ºi pe care statul german afost nevoit sã le achite integral dupã rãzboi. Inginerii vest germani,dupã ce au confirmat aportul economic de 30% adus de utilizareaprãjinilor grele proporþionale în tehnica forajului, au fãcut o expertizãtehnico-economicã bazatã pe numãrul metrilor foraþi în SUA, confir-mând cã aceastã metodã de foraj Basgan a fost 90% aplicatã de între-prinderile petroliere, miniere ºi alte industrii care au ca obiect foraje înSUA.

Expertiza vest germanã apreciazã dup statistica oficialã înSUA cã se foreazã circa 60 milioane metri anual cu metodele de forajBasgan, care aduc un randament de 30% (adicã la cel puþin 30 dolaripe metrul pãtrat) revenind pentru 17 ani o economie de circa 30 mil-iarde dolari adusã de brevetul Basgan economiei americane.

Expertiza vest germanã apreciazã la cel puþin 10% redevenþacuvenitã inventatorului din aceastã economie ºi adaugã conformDivesting Orderului SA 838 dobânzi, câºtig, daune, interese, pagubeefective ºi câºtigul zãdãrnicit, inclusiv dobânzile, onorarii ºi taxe ºiajunge astfel la concluzia cã drepturile lui Ion BBasgan se ridicã în SUAla circa 8,6 miliarde dolari.

Cea mai mare editurã de presã din Germania Federalã,Springer Verlag, sprijinã concluziile acestei expertize, publicând înziarul Bild am Sonntag din 25/26 mai 1969 o paginã întreagã pentrususþinerea acestei cauze socotite europeanã, precum ºi un interviu cuIon BBasgan.

Gabriel I. Năstase

150

9392

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

NOTA DOCUMENTARERef: Proiectul 7/66, Brevet USA - 2.103.137

1 - Un cetatean Român are o inventie, pe care o foloseste întrea-ga industrie petroliera din lume de la 1934 pâna în ziua de astazi.1/1 - Aceasta inventie a înscris-o în anul 1934 la Biroul Americande Brevete.1/2 - Simultan cu înregistrarea, a platit toate taxele pentru cei 17ani de protectie a brevetului.1/3 - La 21.12.1937, inventatorul a primit de la Biroul de Brevete„City of Washington USA" o scrisoare de brevetare „Letters Patent2.103.137".1/4 - În aceasta „LETTERS PATENT" sau pe nemteste în aceasta„scrisoare de brevetare", Statul American ca Stat de Drept cuLegislatia sa garanteaza si îl protejeaza pe autorul si proprietarulbrevetului de orice utilizare abuziva a brevetului (vezi pag. 1 a breve-tului USA).1/5 - Toate Societatile, mari sau mici, care au efectuat foraje adân-ci pentru petrol, gaze naturale, minereuri si apa, au utilizat acestbrevet în mod nepermis si fara plata, într-un cuvânt ele au ignorat con-stient si au încalcat legile de brevetare.2 - Autorul si proprietarul brevetului a încercat în anul 1939/1940sa vânda în mod global acest brevet catre o Societate americana.Tratativele au fost însa întrerupte de evenimentele de razboi.2/1 - El a încercat din nou sa vânda acest brevet prin 2 anunturi înRevista de specialitate „OIL AND GAS" din 8.4 si 22.4.1948, dar farasucces.3 - La 20.10.1943, acest brevet - cu toate drepturile si obligatiilesale - a fost sechestrat, Ordinul de Blocare Nr. 2427, conf. Legii USAdin 17 decembrie 1941.

tei acþiuni cu avocaþii ºi inginerii vest germani din grupul DresdnerBank. Aceºtia au asimilat aceste drepturi cu acelea ale evreilor confis-cate de statul german în timpul rãzboiului ºi pe care statul german afost nevoit sã le achite integral dupã rãzboi. Inginerii vest germani,dupã ce au confirmat aportul economic de 30% adus de utilizareaprãjinilor grele proporþionale în tehnica forajului, au fãcut o expertizãtehnico-economicã bazatã pe numãrul metrilor foraþi în SUA, confir-mând cã aceastã metodã de foraj Basgan a fost 90% aplicatã de între-prinderile petroliere, miniere ºi alte industrii care au ca obiect foraje înSUA.

Expertiza vest germanã apreciazã dup statistica oficialã înSUA cã se foreazã circa 60 milioane metri anual cu metodele de forajBasgan, care aduc un randament de 30% (adicã la cel puþin 30 dolaripe metrul pãtrat) revenind pentru 17 ani o economie de circa 30 mil-iarde dolari adusã de brevetul Basgan economiei americane.

Expertiza vest germanã apreciazã la cel puþin 10% redevenþacuvenitã inventatorului din aceastã economie ºi adaugã conformDivesting Orderului SA 838 dobânzi, câºtig, daune, interese, pagubeefective ºi câºtigul zãdãrnicit, inclusiv dobânzile, onorarii ºi taxe ºiajunge astfel la concluzia cã drepturile lui Ion BBasgan se ridicã în SUAla circa 8,6 miliarde dolari.

Cea mai mare editurã de presã din Germania Federalã,Springer Verlag, sprijinã concluziile acestei expertize, publicând înziarul Bild am Sonntag din 25/26 mai 1969 o paginã întreagã pentrususþinerea acestei cauze socotite europeanã, precum ºi un interviu cuIon BBasgan.


151

9594

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 7/4 - Stabilirea drepturilor de autor este de obicei o chestiune de

tratative. Dar în uzanta internationala si în toate instantele judeca-toresti din lume i s-au recunoscut si atribuit cel putin 10% din sumeleeconomisite autorului si proprietarului brevetului.7/5 - Recapitulatie:7/5/a - Metri forati efectivi x pretul mediu

1.182.770.480 m x 78,72 $/m ................. 93.107.692.185, - $7/5/b - 30% economie de costuri prin aplicarea brevetului USA -2.103.137

93.107.692.185, - x 30% ........................ 27.932.307.655, - $

Pretentii care îi revin proprietarului brevetului

7/5/c - 10% drepturi de autor din suma economisitade 27.932.307.655, - ..................................2.793.230.765, - $

7/5/d - 5% dobânda pe an x 22 1/2 ani = 112,5% 3.142.384.605, -$

5.935.615.370, - $7/5/e - 10% câstig predat .........................................593.561.537, - $

6.529.176.907, - $7/5/f - compensare pierderi 15% ........................... 979.376.555, - $

7.508.553.442, - $7/5/g - 15% cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d. ........1.126.283.016, - $7/5/h - Pretentia legala globala .............................8.634.836.458, - $

8 - Aceasta calculatie globala privind metri forati în Statele Unitese extinde asupra tuturor Societatilor Petroliere care au efectuat fora-jele direct sau indirect.9 - Aceasta pretentie legala globala în suma de 8.634.836.458, -$ se ridica fata de cele cca. 150-200 societati petroliere americane, înmod procentual, dupa metrajul efectiv forat de ele.10 - Ar fi imposibil si exclus, ca - dupa ce Statele Unite ale Americiisunt, de asemenea, si un Stat de Drept - legislatorii americani sapriveasca si sa rabde încalcarea acestui brevet de catre propriile lorsocietati petroliere, respectiv cum acestea folosesc si astazi acest pro-cedeu în mod nepermis si pe gratis.

4 - Urmare interventiei autorului si proprietarului pe lângaMinisterul Justitiei American, United States Department of Justice,Biroul Proprietatilor Straine, Ordinul de Blocare 2.427 din 20.10.1943a fost ridicat prin Ordinul de Deblocare SA 838 din 13 octombrie 1965si i s-au eliberat autorului brevetului toate drepturile sale, acceptabileîn mod legal; textual se enumera urmatoarele:a) drepturile de autor acumulate, 17 ani protectie brevet + 4 ani razboi+ 18 luni prelungire conf. Tratat de Pace din februarie 1947, adica 221/2 ani de protectie a brevetului - pâna în 1963;b) dobânzi;c) câstigul pierdut;d) compensare pagube;e) cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d.;5 - Prin contractul din 16 iunie 1966, autorul si proprietarulBrevetului USA - 2.103.137, în întelegere cu guvernul lui, în conformi-tate cu legile din tara lui, m-a însarcinat pe mine Ing. Daniel Farkaschsa pun în valoare drepturile ce-i revin, în mod irevocabil pe cale incas-so, întelegere, cedare sau vânzare.6 - Brevetul USA - 2.103.137 a fost folosit în mod nepermis si faraplata în principal, în proportie de 90%, de societatile petroliere ameri-cane si prin aceasta au fost încalcate în modul cel mai flagrant legileamericane pentru brevetari.7 - Marimea pretentiei se compune dupa cum urmeaza:7/1 - S-a stabilit ca societatile petroliere americane, din 1938-1963= 22 1/2 ani de protectie ai brevetului, au efectuat 1.011.130foraje = 1.182.770.480 m. 7/2 - Pretul mediu per metru de forare, pentru efectuarea de forajede adâncime în Louisiana Texas si California, se ridica în intervalul1938-1963 la 78,72 US $/m.7/3 - Brevetul USA - 2.103.137 are o economie de costuri recunos-cuta în cercurile de specialitate, de cel putin 30% per metru forat, încomparatie cu costurile per metru forat dupa metodele vechi aplicate.

Gabriel I. Năstase

152

9594

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 7/4 - Stabilirea drepturilor de autor este de obicei o chestiune de

tratative. Dar în uzanta internationala si în toate instantele judeca-toresti din lume i s-au recunoscut si atribuit cel putin 10% din sumeleeconomisite autorului si proprietarului brevetului.7/5 - Recapitulatie:7/5/a - Metri forati efectivi x pretul mediu

1.182.770.480 m x 78,72 $/m ................. 93.107.692.185, - $7/5/b - 30% economie de costuri prin aplicarea brevetului USA -2.103.137

93.107.692.185, - x 30% ........................ 27.932.307.655, - $

Pretentii care îi revin proprietarului brevetului

7/5/c - 10% drepturi de autor din suma economisitade 27.932.307.655, - ..................................2.793.230.765, - $

7/5/d - 5% dobânda pe an x 22 1/2 ani = 112,5% 3.142.384.605, -$

5.935.615.370, - $7/5/e - 10% câstig predat .........................................593.561.537, - $

6.529.176.907, - $7/5/f - compensare pierderi 15% ........................... 979.376.555, - $

7.508.553.442, - $7/5/g - 15% cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d. ........1.126.283.016, - $7/5/h - Pretentia legala globala .............................8.634.836.458, - $

8 - Aceasta calculatie globala privind metri forati în Statele Unitese extinde asupra tuturor Societatilor Petroliere care au efectuat fora-jele direct sau indirect.9 - Aceasta pretentie legala globala în suma de 8.634.836.458, -$ se ridica fata de cele cca. 150-200 societati petroliere americane, înmod procentual, dupa metrajul efectiv forat de ele.10 - Ar fi imposibil si exclus, ca - dupa ce Statele Unite ale Americiisunt, de asemenea, si un Stat de Drept - legislatorii americani sapriveasca si sa rabde încalcarea acestui brevet de catre propriile lorsocietati petroliere, respectiv cum acestea folosesc si astazi acest pro-cedeu în mod nepermis si pe gratis.

4 - Urmare interventiei autorului si proprietarului pe lângaMinisterul Justitiei American, United States Department of Justice,Biroul Proprietatilor Straine, Ordinul de Blocare 2.427 din 20.10.1943a fost ridicat prin Ordinul de Deblocare SA 838 din 13 octombrie 1965si i s-au eliberat autorului brevetului toate drepturile sale, acceptabileîn mod legal; textual se enumera urmatoarele:a) drepturile de autor acumulate, 17 ani protectie brevet + 4 ani razboi+ 18 luni prelungire conf. Tratat de Pace din februarie 1947, adica 221/2 ani de protectie a brevetului - pâna în 1963;b) dobânzi;c) câstigul pierdut;d) compensare pagube;e) cheltuieli, onorarii, taxe s.a.m.d.;5 - Prin contractul din 16 iunie 1966, autorul si proprietarulBrevetului USA - 2.103.137, în întelegere cu guvernul lui, în conformi-tate cu legile din tara lui, m-a însarcinat pe mine Ing. Daniel Farkaschsa pun în valoare drepturile ce-i revin, în mod irevocabil pe cale incas-so, întelegere, cedare sau vânzare.6 - Brevetul USA - 2.103.137 a fost folosit în mod nepermis si faraplata în principal, în proportie de 90%, de societatile petroliere ameri-cane si prin aceasta au fost încalcate în modul cel mai flagrant legileamericane pentru brevetari.7 - Marimea pretentiei se compune dupa cum urmeaza:7/1 - S-a stabilit ca societatile petroliere americane, din 1938-1963= 22 1/2 ani de protectie ai brevetului, au efectuat 1.011.130foraje = 1.182.770.480 m. 7/2 - Pretul mediu per metru de forare, pentru efectuarea de forajede adâncime în Louisiana Texas si California, se ridica în intervalul1938-1963 la 78,72 US $/m.7/3 - Brevetul USA - 2.103.137 are o economie de costuri recunos-cuta în cercurile de specialitate, de cel putin 30% per metru forat, încomparatie cu costurile per metru forat dupa metodele vechi aplicate.


153

9796

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Israel. Ion BBasgan a refuzat aceastã ofertã (citatã ºi de presa vest ger-

manã, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969), ducându-ºi singur povaraapãrãrii cauzei.

În ceea ce priveºte extinderea aplicaþiilor invenþiilor sale înRomânia, precum ºi recãpãtarea drepturilor sale de autor din SUA, IonBasgan era deja resemnat. În plus, îºi aducea în permanenþã amintede ceea ce-i spusese un adversar de-al sãu, un inginer anonim dinDallas, într-o conferinþã de la Londra în 1967: „ne vom judeca zeci deani ºi apoi cu fiii dumitale, dar nu plãtim!”.

În anii care au urmat, societãþile petroliere au încercat sã-iplãteascã lui Ion BBasgan drepturile de autor. Iatã ce a relatat, în acestsens, Ion BBasgan, cu prilejul unui interviu dat ziarului german dinMünchen, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969: „La scurtã vreme, unbancher mi-a oferit din partea unui <<grup de interese>>, un cec depeste 5 milioane dolari (20 miliarde mãrci). Eu trebuia sã cedez aces-tui grup de interese pretenþiile mele. În schimb, grupul se obliga sã-miapere interesele intentând proces împotriva societãþilor petroliere.Pentru aceasta, eu trebuia sã primesc 50% din câºtig. Pentru mine eraabsolut evident cã intenþia acestui <<grup de interese>> nu eraserioasã. Doreau sã mã înºele. Astfel, am fost nevoit sã refuz aºa-zisaofertã” (textul este tradus ºi adaptat).

Profesorul Ion BBasgan a mai respins, ulterior, ºi alte trei„oferte” similare, întrucât el nu dorea compromisuri, ci dorea sã intreintegral în posesia drepturilor sale legitime de autor al invenþiei.

În þarã, lucrurile se complicau din nou, parcã cineva dorea sãsincronizeze rãul de o parte ºi de alta a oceanului în ceea ce priveºtecauza Basgan. Audienþe ºi memorii peste memorii, fãrã ca în final sãse obþinã efectul dorit. Era un joc de rutinã, un joc al nervilor în carecel mai slab ºi mai neputincios avea sã cedeze în favoarea puterii,indiferent din ce direcþie aceasta se manifesta.

Promisiunile pe care i le vor face mai marii „epocii de aur”aveau sã rãmânã simple vorbe aruncate în pustiul deºertãciuniiumane.

Cu toate acestea, Ion BBasgan reuºeºte sã lupte pentru cauzãîn strãinãtate, în condiþii grele, fãrã finanþare internã, pãstrând întot-deauna drepturile juridice în mâinile sale în faþa propunerilor oneroaseale finanþatorilor externi ºi a marilor avocaþi.

În toamna lui 1966, Ion BBasgan, plecând în strãinãtate pentrua-ºi apãra cauza cu aprobarea C.C. al P.C.R. ºi a lui NicolaeCeauºescu, a ajuns la Roma, unde i s-a propus de cãtre organizaþiaevreiascã Saint de a deveni cetãþean al Israelului în schimbul sumei de10 milioane dolari ºi asigurarea aducerii celor 8,6 miliarde dolari în

11 - Este, în general, cunoscut faptul ca tocmai concernele ameri-cane sunt cei mai mari vânatori ai încalcarilor de brevete. Imediat ceaud doar ceva despre atingerea brevetelor lor, se si instaleaza cu pro-cese si pretentii imense.12 - Importanta si semnificatia acestui brevet rezulta deja dinaceea ca SUA au sechestrat sus-numitul brevet la începutul razboiu-lui, conform Legii SUA din 17.12.1941 drept o avere inamica, prinOrdinul de Blocare Nr. 2.427 din 20.10.1943. acesta este admisibil siconform Dreptului International.13 - Dupa ce pretentiile legale ale autorului si proprietarului aces-tui brevet 2.103.137 au fost confirmate în scris prin Ordinul deDeblocare din 13 octombrie 1965 (S.A. 838) de catre MinisterulJustitiei ca autoritate suprema a tribunalelor americane, - aceastadecizie poate fi deja privita ca un fel de hotarâre privind plata de catreîncalcatorii brevetului a pretentiilor legale.14 - Este cunoscut ca la actuala pozitie a Dolarului USA înAmerica, plata acestei pretentii legale ar produce eventual oscilatii val-utar-politice de o parte, - pe de alta parte, daca consideram spreexemplu ca TEXACO, al 2lea concern petrolier al Americii - conformbilantului publicat - a avut în 1964 o cifra de afaceri de 3,75 miliardeUS $, iar soldul pozitiv a fost de 557, - milioane US $, din careSocietatea a retinut în 1964 un câstig net de 281, - milioane US $,atunci în mod absolut nu exista nici un pericol ca aceasta pretentielegala pentru utilizarea abuziva a brevetului ar produce oscilatii val-utare.15 - Dupa notiunile noastre europene, aceasta pretentie brevetaraeste o suma gigantica de rotund 3,5 miliarde D.M., care sumaechivaleaza jumatate din Bugetul nostru Federal. De aceea, dupaaprecierea mea, nu ar trebui eliminata nici tratarea acestui proiect lanivel Guvernamental.

Gabriel I. Năstase

154

9796

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Israel. Ion BBasgan a refuzat aceastã ofertã (citatã ºi de presa vest ger-

manã, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969), ducându-ºi singur povaraapãrãrii cauzei.

În ceea ce priveºte extinderea aplicaþiilor invenþiilor sale înRomânia, precum ºi recãpãtarea drepturilor sale de autor din SUA, IonBasgan era deja resemnat. În plus, îºi aducea în permanenþã amintede ceea ce-i spusese un adversar de-al sãu, un inginer anonim dinDallas, într-o conferinþã de la Londra în 1967: „ne vom judeca zeci deani ºi apoi cu fiii dumitale, dar nu plãtim!”.

În anii care au urmat, societãþile petroliere au încercat sã-iplãteascã lui Ion BBasgan drepturile de autor. Iatã ce a relatat, în acestsens, Ion BBasgan, cu prilejul unui interviu dat ziarului german dinMünchen, Bild am Sonntag din 25-26 mai 1969: „La scurtã vreme, unbancher mi-a oferit din partea unui <<grup de interese>>, un cec depeste 5 milioane dolari (20 miliarde mãrci). Eu trebuia sã cedez aces-tui grup de interese pretenþiile mele. În schimb, grupul se obliga sã-miapere interesele intentând proces împotriva societãþilor petroliere.Pentru aceasta, eu trebuia sã primesc 50% din câºtig. Pentru mine eraabsolut evident cã intenþia acestui <<grup de interese>> nu eraserioasã. Doreau sã mã înºele. Astfel, am fost nevoit sã refuz aºa-zisaofertã” (textul este tradus ºi adaptat).

Profesorul Ion BBasgan a mai respins, ulterior, ºi alte trei„oferte” similare, întrucât el nu dorea compromisuri, ci dorea sã intreintegral în posesia drepturilor sale legitime de autor al invenþiei.

În þarã, lucrurile se complicau din nou, parcã cineva dorea sãsincronizeze rãul de o parte ºi de alta a oceanului în ceea ce priveºtecauza Basgan. Audienþe ºi memorii peste memorii, fãrã ca în final sãse obþinã efectul dorit. Era un joc de rutinã, un joc al nervilor în carecel mai slab ºi mai neputincios avea sã cedeze în favoarea puterii,indiferent din ce direcþie aceasta se manifesta.

Promisiunile pe care i le vor face mai marii „epocii de aur”aveau sã rãmânã simple vorbe aruncate în pustiul deºertãciuniiumane.

Cu toate acestea, Ion BBasgan reuºeºte sã lupte pentru cauzãîn strãinãtate, în condiþii grele, fãrã finanþare internã, pãstrând întot-deauna drepturile juridice în mâinile sale în faþa propunerilor oneroaseale finanþatorilor externi ºi a marilor avocaþi.

În toamna lui 1966, Ion BBasgan, plecând în strãinãtate pentrua-ºi apãra cauza cu aprobarea C.C. al P.C.R. ºi a lui NicolaeCeauºescu, a ajuns la Roma, unde i s-a propus de cãtre organizaþiaevreiascã Saint de a deveni cetãþean al Israelului în schimbul sumei de10 milioane dolari ºi asigurarea aducerii celor 8,6 miliarde dolari în

11 - Este, în general, cunoscut faptul ca tocmai concernele ameri-cane sunt cei mai mari vânatori ai încalcarilor de brevete. Imediat ceaud doar ceva despre atingerea brevetelor lor, se si instaleaza cu pro-cese si pretentii imense.12 - Importanta si semnificatia acestui brevet rezulta deja dinaceea ca SUA au sechestrat sus-numitul brevet la începutul razboiu-lui, conform Legii SUA din 17.12.1941 drept o avere inamica, prinOrdinul de Blocare Nr. 2.427 din 20.10.1943. acesta este admisibil siconform Dreptului International.13 - Dupa ce pretentiile legale ale autorului si proprietarului aces-tui brevet 2.103.137 au fost confirmate în scris prin Ordinul deDeblocare din 13 octombrie 1965 (S.A. 838) de catre MinisterulJustitiei ca autoritate suprema a tribunalelor americane, - aceastadecizie poate fi deja privita ca un fel de hotarâre privind plata de catreîncalcatorii brevetului a pretentiilor legale.14 - Este cunoscut ca la actuala pozitie a Dolarului USA înAmerica, plata acestei pretentii legale ar produce eventual oscilatii val-utar-politice de o parte, - pe de alta parte, daca consideram spreexemplu ca TEXACO, al 2lea concern petrolier al Americii - conformbilantului publicat - a avut în 1964 o cifra de afaceri de 3,75 miliardeUS $, iar soldul pozitiv a fost de 557, - milioane US $, din careSocietatea a retinut în 1964 un câstig net de 281, - milioane US $,atunci în mod absolut nu exista nici un pericol ca aceasta pretentielegala pentru utilizarea abuziva a brevetului ar produce oscilatii val-utare.15 - Dupa notiunile noastre europene, aceasta pretentie brevetaraeste o suma gigantica de rotund 3,5 miliarde D.M., care sumaechivaleaza jumatate din Bugetul nostru Federal. De aceea, dupaaprecierea mea, nu ar trebui eliminata nici tratarea acestui proiect lanivel Guvernamental.


155

9998

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu PREAMBUL

Partile contractante au drept scop impunerea pretentiilor Drlui Basganfata de întreprinderile industriei petroliere si de gaze naturale, firmelede echipament petrolier si societatile similare domiciliate în SUA, careau folosit inventia facuta de dr. Basgan (Brevet SUA 2.103.137) faracontract si fara prestarea unei despagubiri, precum si validarea pre-tentiilor Drlui Basgan în masura în care le a fost pagubit sau nu a pututîncheia acorduri de licenta, prin sechestrarea de catre autoritatileamericane a susnumitului brevet pe timpul sau dupa cel de-al 2learazboi mondial. Nu fac parte din prezenta întelegere actiuni împotrivaunor întreprinderi de natura celor amintite mai sus din afara StatelorUnite.1. - Dr. Basgan este proprietar si inventator al Brevetului USA Nr.2.103.137 din 21 decembrie 1937, Brevet sechestrat prin Ordinul deSechestrare Nr. 2.427 din 20 oct. 1943, Brevet scos de sub sechestruprin Ordinul de Desechestrare Nr. S.A. 838 din 13 oct. 1965, notificatcatre Dr. Basgan cu Nr. 20.530 din 30 nov. 1965 prin Departamentulde Justitie, Washington, USA. Obiectul acestui brevet îl constituiemetode moderne de forare si aparate moderne, care au fost utilizate înUSA si în toata lumea.

Dr. Basgan a efectuat calculatii (privind economiile realizatede întreprinderile americane ale industriei petroliere, prin folosireabrevetului sau) si conform acestor calculatii si al cercetarilor altor spe-cialisti, Dr. Basgan presupune ca au putut fi economisiti cel putin 30,-US $ per metru de foraj. Presupunând ca anual se foreaza cel putin 60milioane metri, rezulta o economisire de 1,8 miliarde US $. Plecând dela presupunerea ca de regula o brevetare de inventie se plateste lanivel de 10% din economisirearealizata, rezulta o suma a pretentiilor de cel putin 3 miliarde U.S. $. Înaceasta calculatie nu sunt incluse pretentii de brevet privind aplicareaacestuia la foraje de minerit, de alimentari cu apa sau aplicari specialesimilare. În afara de acestea nu sunt determinate dobânzile pentruprofit nerealizat, eventuale pretentii privind compensarea pierderilor -care urmau sa-i revina inventatorului, conform Ordinului deDesechestrare Nr. S.A. 838.

Începând cu anul 1971, Ion BBasgan îºi va relua din nou activ-itatea în sprijinul cauzei, întreprinzând în strãinãtate o serie de cãlã-torii.

Desele întâlniri pe care le avea cu vechii sãi prieteni îi vor redalui Ion BBasgan vigoarea ºi dorinþa de a nu ceda în faþa greutãþilor ivite.Savantul Ion BBasgan va fi marcat sufleteºte ºi de gestul incalificabil aleditorului Balçar din München, care îi va sista tipãrirea cãrþilor sale,Principiul lui Arhimede ºi Sonicitate, refuzându-i, în acelaºi timp ºirestituirea manuscriselor.

În 18 martie ambasadorul Constantin Flitan din Paris îirelateazã discuþiile purtate cu Nicolae Ceauºescu despre cauzaBasgan inventatorului român, acest moment îi va reda într-un felîncrederea cã totuºi cineva îl sprijinã în forþã. De fapt, este o nouãiluzie. ªi totuºi, lupta continuã.

În timpul unui dineu oferit de prof. Willi, consilierul C. Opriºan,întors recent din SUA, îi mãrturiseºte lui Ion BBasgan cã avocaþii amer-icani nu au curajul sã se lupte cu firmele care nu-ºi plãtiserã drepturilede autor cãtre inventatorul român.

Depãºind pragul psihologic impus de aceste afirmaþii ale con-silierului român, Ion BBasgan întreprinde o serie de acþiuni în care seimplicã o seamã de personalitãþi cu multiple relaþii în diverse medii,inclusiv în cel al avocaþilor ºi oamenilor de afaceri.

În 10 mai, Ion BBasgan încheie un contract de sprijin financiarcu un grup de finanþatori reprezentat de Josef Mandl.

CONTRACT

Între dr. Dr. ing. Ion Basgan, str. Cernica nr. 4, Bucuresti(numit "Dr. Basgan" în cele ce urmeaza)

sidl. Josef Mandl, str. Englischviertel nr. 8.032, Zürich, ca reprezentantal grupului de finantare

(numit "Finantator" în cele ce urmeaza)

Gabriel I. Năstase

156

9998

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu PREAMBUL

Partile contractante au drept scop impunerea pretentiilor Drlui Basganfata de întreprinderile industriei petroliere si de gaze naturale, firmelede echipament petrolier si societatile similare domiciliate în SUA, careau folosit inventia facuta de dr. Basgan (Brevet SUA 2.103.137) faracontract si fara prestarea unei despagubiri, precum si validarea pre-tentiilor Drlui Basgan în masura în care le a fost pagubit sau nu a pututîncheia acorduri de licenta, prin sechestrarea de catre autoritatileamericane a susnumitului brevet pe timpul sau dupa cel de-al 2learazboi mondial. Nu fac parte din prezenta întelegere actiuni împotrivaunor întreprinderi de natura celor amintite mai sus din afara StatelorUnite.1. - Dr. Basgan este proprietar si inventator al Brevetului USA Nr.2.103.137 din 21 decembrie 1937, Brevet sechestrat prin Ordinul deSechestrare Nr. 2.427 din 20 oct. 1943, Brevet scos de sub sechestruprin Ordinul de Desechestrare Nr. S.A. 838 din 13 oct. 1965, notificatcatre Dr. Basgan cu Nr. 20.530 din 30 nov. 1965 prin Departamentulde Justitie, Washington, USA. Obiectul acestui brevet îl constituiemetode moderne de forare si aparate moderne, care au fost utilizate înUSA si în toata lumea.

Dr. Basgan a efectuat calculatii (privind economiile realizatede întreprinderile americane ale industriei petroliere, prin folosireabrevetului sau) si conform acestor calculatii si al cercetarilor altor spe-cialisti, Dr. Basgan presupune ca au putut fi economisiti cel putin 30,-US $ per metru de foraj. Presupunând ca anual se foreaza cel putin 60milioane metri, rezulta o economisire de 1,8 miliarde US $. Plecând dela presupunerea ca de regula o brevetare de inventie se plateste lanivel de 10% din economisirearealizata, rezulta o suma a pretentiilor de cel putin 3 miliarde U.S. $. Înaceasta calculatie nu sunt incluse pretentii de brevet privind aplicareaacestuia la foraje de minerit, de alimentari cu apa sau aplicari specialesimilare. În afara de acestea nu sunt determinate dobânzile pentruprofit nerealizat, eventuale pretentii privind compensarea pierderilor -care urmau sa-i revina inventatorului, conform Ordinului deDesechestrare Nr. S.A. 838.

Începând cu anul 1971, Ion BBasgan îºi va relua din nou activ-itatea în sprijinul cauzei, întreprinzând în strãinãtate o serie de cãlã-torii.

Desele întâlniri pe care le avea cu vechii sãi prieteni îi vor redalui Ion BBasgan vigoarea ºi dorinþa de a nu ceda în faþa greutãþilor ivite.Savantul Ion BBasgan va fi marcat sufleteºte ºi de gestul incalificabil aleditorului Balçar din München, care îi va sista tipãrirea cãrþilor sale,Principiul lui Arhimede ºi Sonicitate, refuzându-i, în acelaºi timp ºirestituirea manuscriselor.

În 18 martie ambasadorul Constantin Flitan din Paris îirelateazã discuþiile purtate cu Nicolae Ceauºescu despre cauzaBasgan inventatorului român, acest moment îi va reda într-un felîncrederea cã totuºi cineva îl sprijinã în forþã. De fapt, este o nouãiluzie. ªi totuºi, lupta continuã.

În timpul unui dineu oferit de prof. Willi, consilierul C. Opriºan,întors recent din SUA, îi mãrturiseºte lui Ion BBasgan cã avocaþii amer-icani nu au curajul sã se lupte cu firmele care nu-ºi plãtiserã drepturilede autor cãtre inventatorul român.

Depãºind pragul psihologic impus de aceste afirmaþii ale con-silierului român, Ion BBasgan întreprinde o serie de acþiuni în care seimplicã o seamã de personalitãþi cu multiple relaþii în diverse medii,inclusiv în cel al avocaþilor ºi oamenilor de afaceri.

În 10 mai, Ion BBasgan încheie un contract de sprijin financiarcu un grup de finanþatori reprezentat de Josef Mandl.

CONTRACT

Între dr. Dr. ing. Ion Basgan, str. Cernica nr. 4, Bucuresti(numit "Dr. Basgan" în cele ce urmeaza)

sidl. Josef Mandl, str. Englischviertel nr. 8.032, Zürich, ca reprezentantal grupului de finantare

(numit "Finantator" în cele ce urmeaza)


157

101100

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 30 iunie primeºte consultaþii de la Jack Cooper la firma depatente Kenyon New York, care confirmã validarea patentului sãu2.103.137 USA. Avocatul Jack Cooper recunoaºte cã a lucrat în 1960de partea petroliºtilor în procesul pe care Ion BBasgan îl deschiseseîmpotriva acestora.

trebuiesc folosite conform indicatiilor speciale ale sale, întrucât si înacest caz Dr. Basgan îsi rezerva dreptul de a folosi aceste mijloacepentru una sau mai multe fundatii care sa serveasca unor scopuri sti-intifice.

b) 35% le stau la dispozitie avocatilor, drept onorariu de suc-ces, repartizarea interna între avocatii participanti urmând a fi stabilitadirect între ei. Cota de 35% în favoarea avocatilor serveste si pentrudespagubirea tuturor persoanelor fizice sau juridice care colaboreazala impunerea pretentiilor, fie ca experti, specialisti în brevete, special-isti în impozite sau contabilitate, politicieni sau oameni de legatura sauautoritatile.

c) 5% catre Constantin Basgan, comerciant, Uferstrasse,Hamburg 76, care reprezinta interesele Drlui Basgan în locul acestu-ia, când Dr. Basgan este împiedicat personal sa se ocupe cu aceasta.d) 9% le stau la dispozitie financiarilor.

5.- Acest contract intra în vigoare îndata ce seefectueaza primul acont de 60.000,- US $ la dispozitia Dr. Hauser,care la rândul sau îl înstiinteaza imediat pe Dr. Basgan. Contractuldevine caduc, daca urmatoarele plati nu se efectueaza la termenele

6.- Partile contractante sunt de acord ca autoritatileromâne pot da un ajutor important pentru impunerea pretentiilorcetateanului lor Dr. Basgan si Dr. Basgan va apela la momentul datpentru ajutor corespunzator.

7.- Acest contract este supus dreptului civil elvetian, locde judecata fiind Zürich. Daca cu privire la interpretarea sau aplicareaacestui contract se nasc diferente, acestea vor fi rezolvate de un tri-bunal de arbitraj, compus din câte un arbitru numit de parti si de unpresedinte stabilit de cei 2 arbitri ai partilor. Daca cei 2 arbitri ai partilornu se pot întelege asupra persoanei presedintelui, atunci acesta va finumit de Presedintele Tribunalului de Casatie al Cantonului Zürich.

2.- Pentru impunerea pretentiilor sale, Dr. Basgan a angajat avo-cati la New York si Zürich. Avocatii americani vor întrerupe la timp pre-scrierea pretentiilor, prin intentarea unor actiuni civile. Abstractiefacând de masurile legale, avocatii vor clarifica prin tratative, respons-abilitatea autoritatilor USA ca urmare a sechestrarii brevetului. Avocatiiîsi realizeaza mandatul fara aconto, pe baza de participare la succes.Dr. Basgan a instruit avocatii ca solicitarile pe baza procesuala sa fiede cel putin 1,- miliard US $, dar s-a declarat de acord si cu oîntelegere în afara instantei în valoare de 50% din suma reclamata.3,- Financiarii preiau obligatia de a pune la dispozitie mijloacelebanesti necesare pentru actiunile avocatilor, procurarea expertizelor,plata expertilor, plata taxelor judiciare sau a actiunilor, desfasurareaproceselor si cheltuielile de calatorie si sejur ale avocatilor, daca ei sedeplaseaza în afara statului lor de resedinta (Elvetia sau Statul NewYork).

În acest scop, financiarii vor pune la dispozitia Dr. Hauser,Zürich, pâna la 31 mai, un prim cuantum de 60,000,- US $. Aceastaprima plata în avans este destinata finantarii fazei de tratative sidepunerii plângerilor în vederea întreruperii prescrierii, precum si platiicostului expertilor, a taxelor judiciare si a cheltuielilor de calatorie sisejur ale avocatilor în afara statului lor de resedinta. Financiarii vorefectua urmatoarele prestari în continuare: la 30 sept. 1971 -60.000,- US $, la 31 dec. 1971 - 50.000,- US $, la 31 martie 1972 -60.000,- US $, iar la 30 iunie 1972 înca 50.000 US $.

Luând în considerare primul acont, obligatia financiarilor seridica asadar la 280.000 US $.4,- La încasarile rezultate din realizarea actiunilor prevazute înprezentul contract participa partenerii contractului în cote procentualedefinite. Participatia se determina pe baza încasarilor nete, adica dintotalul rezultat se scad toate cheltuielile efective pe durata proceselor,precum si prestatiile anterioare catre Dr. Basgan. Încasarea neta seîmparte dupa cum urmeaza:

a) 51% catre Dr. Basgan, din care 1/4 trebuie transmisa laBanca Nationala a României în favoarea Dr. Basgan, întrucât Dr.Basgan intentioneaza sa introduca aceste mijloace - când ele voratinge un anumit nivel - într-o fundatie pentru cercetari stiintifice, con-form întelegerii cu guvernul român. 3/4 din cota parte a Drlui Basgan

Gabriel I. Năstase

158

101100

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 30 iunie primeºte consultaþii de la Jack Cooper la firma depatente Kenyon New York, care confirmã validarea patentului sãu2.103.137 USA. Avocatul Jack Cooper recunoaºte cã a lucrat în 1960de partea petroliºtilor în procesul pe care Ion BBasgan îl deschiseseîmpotriva acestora.

trebuiesc folosite conform indicatiilor speciale ale sale, întrucât si înacest caz Dr. Basgan îsi rezerva dreptul de a folosi aceste mijloacepentru una sau mai multe fundatii care sa serveasca unor scopuri sti-intifice.

b) 35% le stau la dispozitie avocatilor, drept onorariu de suc-ces, repartizarea interna între avocatii participanti urmând a fi stabilitadirect între ei. Cota de 35% în favoarea avocatilor serveste si pentrudespagubirea tuturor persoanelor fizice sau juridice care colaboreazala impunerea pretentiilor, fie ca experti, specialisti în brevete, special-isti în impozite sau contabilitate, politicieni sau oameni de legatura sauautoritatile.

c) 5% catre Constantin Basgan, comerciant, Uferstrasse,Hamburg 76, care reprezinta interesele Drlui Basgan în locul acestu-ia, când Dr. Basgan este împiedicat personal sa se ocupe cu aceasta.d) 9% le stau la dispozitie financiarilor.

5.- Acest contract intra în vigoare îndata ce seefectueaza primul acont de 60.000,- US $ la dispozitia Dr. Hauser,care la rândul sau îl înstiinteaza imediat pe Dr. Basgan. Contractuldevine caduc, daca urmatoarele plati nu se efectueaza la termenele

6.- Partile contractante sunt de acord ca autoritatileromâne pot da un ajutor important pentru impunerea pretentiilorcetateanului lor Dr. Basgan si Dr. Basgan va apela la momentul datpentru ajutor corespunzator.

7.- Acest contract este supus dreptului civil elvetian, locde judecata fiind Zürich. Daca cu privire la interpretarea sau aplicareaacestui contract se nasc diferente, acestea vor fi rezolvate de un tri-bunal de arbitraj, compus din câte un arbitru numit de parti si de unpresedinte stabilit de cei 2 arbitri ai partilor. Daca cei 2 arbitri ai partilornu se pot întelege asupra persoanei presedintelui, atunci acesta va finumit de Presedintele Tribunalului de Casatie al Cantonului Zürich.

2.- Pentru impunerea pretentiilor sale, Dr. Basgan a angajat avo-cati la New York si Zürich. Avocatii americani vor întrerupe la timp pre-scrierea pretentiilor, prin intentarea unor actiuni civile. Abstractiefacând de masurile legale, avocatii vor clarifica prin tratative, respons-abilitatea autoritatilor USA ca urmare a sechestrarii brevetului. Avocatiiîsi realizeaza mandatul fara aconto, pe baza de participare la succes.Dr. Basgan a instruit avocatii ca solicitarile pe baza procesuala sa fiede cel putin 1,- miliard US $, dar s-a declarat de acord si cu oîntelegere în afara instantei în valoare de 50% din suma reclamata.3,- Financiarii preiau obligatia de a pune la dispozitie mijloacelebanesti necesare pentru actiunile avocatilor, procurarea expertizelor,plata expertilor, plata taxelor judiciare sau a actiunilor, desfasurareaproceselor si cheltuielile de calatorie si sejur ale avocatilor, daca ei sedeplaseaza în afara statului lor de resedinta (Elvetia sau Statul NewYork).

În acest scop, financiarii vor pune la dispozitia Dr. Hauser,Zürich, pâna la 31 mai, un prim cuantum de 60,000,- US $. Aceastaprima plata în avans este destinata finantarii fazei de tratative sidepunerii plângerilor în vederea întreruperii prescrierii, precum si platiicostului expertilor, a taxelor judiciare si a cheltuielilor de calatorie sisejur ale avocatilor în afara statului lor de resedinta. Financiarii vorefectua urmatoarele prestari în continuare: la 30 sept. 1971 -60.000,- US $, la 31 dec. 1971 - 50.000,- US $, la 31 martie 1972 -60.000,- US $, iar la 30 iunie 1972 înca 50.000 US $.

Luând în considerare primul acont, obligatia financiarilor seridica asadar la 280.000 US $.4,- La încasarile rezultate din realizarea actiunilor prevazute înprezentul contract participa partenerii contractului în cote procentualedefinite. Participatia se determina pe baza încasarilor nete, adica dintotalul rezultat se scad toate cheltuielile efective pe durata proceselor,precum si prestatiile anterioare catre Dr. Basgan. Încasarea neta seîmparte dupa cum urmeaza:

a) 51% catre Dr. Basgan, din care 1/4 trebuie transmisa laBanca Nationala a României în favoarea Dr. Basgan, întrucât Dr.Basgan intentioneaza sa introduca aceste mijloace - când ele voratinge un anumit nivel - într-o fundatie pentru cercetari stiintifice, con-form întelegerii cu guvernul român. 3/4 din cota parte a Drlui Basgan


159

103102

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuÎn particular, toatã lumea îi dã dreptate ºi uneori chiar îl com-

pãtimeºte, în schimb, oficial lucrurile rãmân neschimbate, mai mult,mecanismul declanºat de Ion BBasgan ºi susþinãtorii cauzeifuncþioneazã extrem de greoi ºi ineficient.

Avocatul H. Ellis Cox (cuscrul preºedintelui Richard Nixon)confirmã în scris, la 19 iulie preºedintelui Nicolae Ceauºescu, cã a pre-luat cauza Basgan în SUA, apreciind, totodatã, cã este o cauzã dreap-tã.

În tot acest timp serviciile secrete româneºti ºi americaneurmãresc din umbrã evoluþia acestui caz ºi, uneori, intervin discret însusþinerea sau blocarea lui, în funcþie de interesele existente de-oparte ºi de alta.

În 3-7 octombrie Ion BBasgan îºi va desfãºura activitatea pro-fesionalã la Centrul de Documentare al Petrolului, cu scopul de a elab-ora o cercetare bibliograficã pe plan internaþional, care sã confirmeefectul Basgan ºi invenþiile în care s-a aplicat.

În final, aceastã lucrare se va realiza ºi va constitui un succesîn domeniul exploatãrii petrolului.

În 19 octombrie 1971, consilierii juridici Hubbell, Cohen andStiefel îi trimit domnului H. E. Cox un studiu privind validarea brevetu-lui US No 3.507.341 al lui Ion BBasgan.

Gabriel I. Năstase

160

103102

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuÎn particular, toatã lumea îi dã dreptate ºi uneori chiar îl com-

pãtimeºte, în schimb, oficial lucrurile rãmân neschimbate, mai mult,mecanismul declanºat de Ion BBasgan ºi susþinãtorii cauzeifuncþioneazã extrem de greoi ºi ineficient.

Avocatul H. Ellis Cox (cuscrul preºedintelui Richard Nixon)confirmã în scris, la 19 iulie preºedintelui Nicolae Ceauºescu, cã a pre-luat cauza Basgan în SUA, apreciind, totodatã, cã este o cauzã dreap-tã.

În tot acest timp serviciile secrete româneºti ºi americaneurmãresc din umbrã evoluþia acestui caz ºi, uneori, intervin discret însusþinerea sau blocarea lui, în funcþie de interesele existente de-oparte ºi de alta.

În 3-7 octombrie Ion BBasgan îºi va desfãºura activitatea pro-fesionalã la Centrul de Documentare al Petrolului, cu scopul de a elab-ora o cercetare bibliograficã pe plan internaþional, care sã confirmeefectul Basgan ºi invenþiile în care s-a aplicat.

În final, aceastã lucrare se va realiza ºi va constitui un succesîn domeniul exploatãrii petrolului.

În 19 octombrie 1971, consilierii juridici Hubbell, Cohen andStiefel îi trimit domnului H. E. Cox un studiu privind validarea brevetu-lui US No 3.507.341 al lui Ion BBasgan.


161

105104

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Oricum, în baza acestei cercetari, suntem de parere ca raspânditul

concept al localizarii zonei neutrale ale coloanei de foraj sub capatulinelului de foraj era cunoscut considerabil anterior depunerii brevetuluiBasgan în cauza. În plus, brevetul anterior atribuit lui Basgan, breve-tul US No. 2.103.137, sustine conceptul larg al utilizarii fluidului deforare, adica a noroiului circulant, pentru a produce vibratii longitudi-nale în coloana de foraj simultan cu rotatia burghiului, prin care forajulrotativ - percutant este înzestrat cu un oscilator de frecventa sonica.Astfel, noi credem ca revendicarea 1, care este axata exclusiv pe rela-tia Gc = (Gv + P)X - unde X = 1,1 1,5 ar depasi în valabilitate situatiaanterioara doar daca s-ar putea dovedi ca aceasta relatie specificaeste critica si produce rezultate neasteptate fata de simpla constatareca zona neutra trebuie localizata sub capatul inelului de forare.Cu privire la revendicarile 2-6, care sunt axate pe limitarea suplimen-tara ca forta producatoare de vibratie K sa fie legata de greutateaasupra burghiului P prin formula K = Py, unde y = 1,1 1,3, noi credemca daca aceasta cerinta, împreuna cu cea mentionata anterior privindgreutatea inelului de forare (greutatea asupra burghiului fiind un factorcomun în ambele ecuatii), produce un rezultat neasteptat peste celeexpuse în brevetul US No. 2.103.137 (acordat anterior lui Basgan),împreuna cu situatia anterioara expusa într-un articol din „World Oil"de la 1 februarie 1950 si anume ca zona neutra trebuie localizata subcapatul inelului de forare, atunci aceste revendicari ar avea valabilitatepeste situatia anterioara prezentata. Nu a fost gasit nici un caz care salege între ele aceste 2 cerinte sau formule în maniera sugerata debrevetul US No. 3.507.341 si, ca urmare, suntem mai optimisti cuprivire la valabilitatea acestor revendicari decât cea a revendicarii 1.Urmatoarele referinte par sa fie de un interes special:

- „World Oil", 1 Februarie 1950, pag. 83-86- „Probleme de vibratie în prajina de foraj", de Kenneth N. Mills- Brevetul US No. 2.103.137, acordat lui Basgan, la 21 decem-

brie 1937Cele doua referinte de mai sus, conform celor mentionate anterior,sunt cele mai pertinente dupa opinia noastra. Articolul din „World Oil"dezvaluie localizarea zonei neutre sub capatul inelului de forare, pecând brevetul US No. 2.103.137 dezvaluie mecanismul de baza alroto-percutiei.

HUBELL, COHEN & STIEFELConsilieri juridici

551, Fifth AvenueNew York, N.Y. 10.017

19 octombrie 1971Domnului Howard CoxCox, Treanor & Shaughnessy12 East 41 StreetNew York, N.Y. 10.017

Ref.: Studiul validitatii brevetului US No.3.507.341

(Basgan) - Dosarul nostru: C 29-10Stimate domnule Cox,În conformitate cu solicitarea dvs. Am efectuat o cercetare privindvaliditatea brevetului US No. 3.507.341, atribuit la 21 aprilie 1970 luiIon Basgan. O atentie deosebita a fost acordata revendicarii 1 careproclama ca greutatea sectiunii inferioare a coloanei de foraj este între10 si 15% mai mare decât suma greutatii noroiului dislocuit în gauraforata de catre coloana de foraj si a greutatii asupra burghiului si prinaceasta greutatea sectiunii inferioare împiedica ca presiunea hidrauli-ca exercitata de noroi asupra capatului burghiului sa supuna la com-presiune sectiunea superioara si portiunea de capat a sectiunii infe-rioare. În plus, s-a acorda, de asemenea, o atentie deosebita validitatiirevendicarilor 2 si 5 care, pe lânga relatia amintita mai înainte, procla-ma totodata ca forta producatoare de vibratie - care este produsul sec-tiunii transversale interne ale capatului coloanei de foraj sau al sapeisi al presiunii diferentiale ale noroiului de foraj - este cu 10 pâna la30% mai mare decât greutatea asupra burghiului. În cele din urma, oatentie particulara a fost acordata si validitatii revendicarii 6 careproclama relatia amintita anterior dintre forta producatoare de vibratiesi greutatea asupra burghiului, împreuna cu o larga limitare suplimen-tara în sensul ca atât sectiunea superioara a coloanei de foraj, cât siportiunea de capat a sectiunii inferioare sunt supuse la tensiune.În cercetarea noastra de pâna acum nu am gasit vreo referinta în lit-eratura sau în domeniul brevetelor, anterior datei prioritare de 12 iunie1967 legata de brevetul Basgan, care da formula specifica - enuntataîn revendicari - de determinare a greutatii inelului de foraj, sub influ-enta relatiei dintre greutatea asupra burghiului si forta producatoare devibratii, în cazul unui foraj de tip rotativ - percutant.

Gabriel I. Năstase

162

105104

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Oricum, în baza acestei cercetari, suntem de parere ca raspânditul

concept al localizarii zonei neutrale ale coloanei de foraj sub capatulinelului de foraj era cunoscut considerabil anterior depunerii brevetuluiBasgan în cauza. În plus, brevetul anterior atribuit lui Basgan, breve-tul US No. 2.103.137, sustine conceptul larg al utilizarii fluidului deforare, adica a noroiului circulant, pentru a produce vibratii longitudi-nale în coloana de foraj simultan cu rotatia burghiului, prin care forajulrotativ - percutant este înzestrat cu un oscilator de frecventa sonica.Astfel, noi credem ca revendicarea 1, care este axata exclusiv pe rela-tia Gc = (Gv + P)X - unde X = 1,1 1,5 ar depasi în valabilitate situatiaanterioara doar daca s-ar putea dovedi ca aceasta relatie specificaeste critica si produce rezultate neasteptate fata de simpla constatareca zona neutra trebuie localizata sub capatul inelului de forare.Cu privire la revendicarile 2-6, care sunt axate pe limitarea suplimen-tara ca forta producatoare de vibratie K sa fie legata de greutateaasupra burghiului P prin formula K = Py, unde y = 1,1 1,3, noi credemca daca aceasta cerinta, împreuna cu cea mentionata anterior privindgreutatea inelului de forare (greutatea asupra burghiului fiind un factorcomun în ambele ecuatii), produce un rezultat neasteptat peste celeexpuse în brevetul US No. 2.103.137 (acordat anterior lui Basgan),împreuna cu situatia anterioara expusa într-un articol din „World Oil"de la 1 februarie 1950 si anume ca zona neutra trebuie localizata subcapatul inelului de forare, atunci aceste revendicari ar avea valabilitatepeste situatia anterioara prezentata. Nu a fost gasit nici un caz care salege între ele aceste 2 cerinte sau formule în maniera sugerata debrevetul US No. 3.507.341 si, ca urmare, suntem mai optimisti cuprivire la valabilitatea acestor revendicari decât cea a revendicarii 1.Urmatoarele referinte par sa fie de un interes special:

- „World Oil", 1 Februarie 1950, pag. 83-86- „Probleme de vibratie în prajina de foraj", de Kenneth N. Mills- Brevetul US No. 2.103.137, acordat lui Basgan, la 21 decem-

brie 1937Cele doua referinte de mai sus, conform celor mentionate anterior,sunt cele mai pertinente dupa opinia noastra. Articolul din „World Oil"dezvaluie localizarea zonei neutre sub capatul inelului de forare, pecând brevetul US No. 2.103.137 dezvaluie mecanismul de baza alroto-percutiei.

HUBELL, COHEN & STIEFELConsilieri juridici

551, Fifth AvenueNew York, N.Y. 10.017

19 octombrie 1971Domnului Howard CoxCox, Treanor & Shaughnessy12 East 41 StreetNew York, N.Y. 10.017

Ref.: Studiul validitatii brevetului US No.3.507.341

(Basgan) - Dosarul nostru: C 29-10Stimate domnule Cox,În conformitate cu solicitarea dvs. Am efectuat o cercetare privindvaliditatea brevetului US No. 3.507.341, atribuit la 21 aprilie 1970 luiIon Basgan. O atentie deosebita a fost acordata revendicarii 1 careproclama ca greutatea sectiunii inferioare a coloanei de foraj este între10 si 15% mai mare decât suma greutatii noroiului dislocuit în gauraforata de catre coloana de foraj si a greutatii asupra burghiului si prinaceasta greutatea sectiunii inferioare împiedica ca presiunea hidrauli-ca exercitata de noroi asupra capatului burghiului sa supuna la com-presiune sectiunea superioara si portiunea de capat a sectiunii infe-rioare. În plus, s-a acorda, de asemenea, o atentie deosebita validitatiirevendicarilor 2 si 5 care, pe lânga relatia amintita mai înainte, procla-ma totodata ca forta producatoare de vibratie - care este produsul sec-tiunii transversale interne ale capatului coloanei de foraj sau al sapeisi al presiunii diferentiale ale noroiului de foraj - este cu 10 pâna la30% mai mare decât greutatea asupra burghiului. În cele din urma, oatentie particulara a fost acordata si validitatii revendicarii 6 careproclama relatia amintita anterior dintre forta producatoare de vibratiesi greutatea asupra burghiului, împreuna cu o larga limitare suplimen-tara în sensul ca atât sectiunea superioara a coloanei de foraj, cât siportiunea de capat a sectiunii inferioare sunt supuse la tensiune.În cercetarea noastra de pâna acum nu am gasit vreo referinta în lit-eratura sau în domeniul brevetelor, anterior datei prioritare de 12 iunie1967 legata de brevetul Basgan, care da formula specifica - enuntataîn revendicari - de determinare a greutatii inelului de foraj, sub influ-enta relatiei dintre greutatea asupra burghiului si forta producatoare devibratii, în cazul unui foraj de tip rotativ - percutant.


163

107106

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Urmatoarele brevete care au fost descoperite prin cercetarea de vala-

bilitate, sunt considerate relevante, desi mult mai putin pertinentedecât referintele enumerate mai sus. Ca urmare, în vederea evitariiconfuziei prin prezentarea unui val de referinte, nu au fost anexatecopii ale acestor referinte. Oricum, daca doriti copii ale acestor refer-inte, ne va face placere sa vi le punem la dispozitie.

Brevet No. Inventator Data emiterii1.702.757 Zublin 19 febr. 1929 (conversia forajului

rotativ în cel percutant)1.935.105 Wollen 14 nov. 19332.594.617 Boice 29 apr. 19522.713.472 Bodine, jr 19 iulie 1955 (foraj sonic)2.966.221 Kinney 27 dec. 19603.021.910 Martin 20 febr. 19623.152.458 Simonin 13 oct. 19643.211.243 Bodine, jr. 12 oct. 1965 (foraj roto-per

cutant sonic)3.346.058 Bonyoncos 10 oct. 1967 (noroi de foraj

folosit la transmiterea vibratiilor)

3.405.770 Galle s.a. 15 oct. 1968 (noroi de foraj folosit pentru marirea vitezei forajului în cazul forajului roto-percutant)

3.416.613 Henderson 17 dec. 11968 (folosirea fluidului de forare la forarea

roto-percutanta)2.776.817 Gregory s.a. 8 ian. 1957

Cercetarea actuala a fost efectuata în urmatorul domeniu clasificat,domeniul si publicatiile straine marcate cu asterisc fiind cele cercetate:

Clasa 173, subclasele 67*, 85 si 151*Clasa 175, subclasele 56*, 85 si 151*

........................................................................................................

........................................................................................................pentru informarea dvs., brevetul No. 3.507.341 a fost emis în clasa175, subclasa 56.Verificând pretentiile privind brevetul US No. 3.507.341, am notat eroriinadvertente la pretentiile 2, 5 si 6. Aceste erori nu trebuie sa fie

Urmatoarele brevete sunt, de asemenea, de interes particular, desimai putin relevant decât referintele mentionate înainte:

Brevet No. Inventator Data emiterii3.142.345 Hawthorne s.a. 28 iulie 19643.150.728 Hawthorne 29 sept. 19643.235.014 Brooks 15 febr. 19663.532.174 Diamantides s.a. 6 oct. 1970

Cele 4 brevete de mai sus se refera toate la forajul rotativ-percutant.Brevetele No. 3.325.014 si 3.532.174 dezvaluie folosirea fluidului deforaj la producerea vibratiilor longitudinale pentru realizarea forajuluirotativ-percutant. Urmatoarele brevete US, care sunt, de asemenea,de interes particular, dezvaluie conceptul ca un inel greu de forareajuta ca gaura forata sa ramâna rectilinie si mentine prajina de foraresub tensiune, inelul de forare fiind sub compresiune:

Brevet No. Inventator Data emiterii3.105.561 Kellner 1. oct.1963Re 25.485 Humphrey 26 nov. 19633.461.978 Whittle 19 august 1969

Brevetul US No. 2.945.677, acordat lui Kammerer la 19 iulie 1960 estede interes deosebit pentru dezvaluirea relatiei K = P · S, unde K = fortade sustinere directionata în sus, iar P este greutatea coloanei de forajminus K. Oricum, nu se evidentiaza realizarea unei miscari oscilatoriiîn acest mod pentru un aparat de forare rotativ-percutant; nici nu sepomeneste ceva despre relatia specifica conform careia forta produ-catoare de vibratie trebuie sa fie cu 10 pâna la 30% mai mare decâtgreutatea asupra burghiului. Brevetul US No. 1.963.090, atribuit luiJakosky la 19 iunie 1934 este de interes deosebit prin dezvaluirea uti-lizarii unei pompe de noroi cu manometru pentru alimentarea cu noroide foraj a sapei de foraj. Oricum, nu se vorbeste despre utilizareaacestui noroi de foraj pentru producerea de vibratii longitudinale învederea unei forari rotativ-percutante. Copii ale tuturor referintelor enu-merate mai sus sunt anexate, întrucât aceste referinte sunt consider-ate cele mai pertinente pentru valabilitatea brevetului US no.3.507.341, dintre cele descoperite.

Gabriel I. Năstase

164

107106

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Urmatoarele brevete care au fost descoperite prin cercetarea de vala-

bilitate, sunt considerate relevante, desi mult mai putin pertinentedecât referintele enumerate mai sus. Ca urmare, în vederea evitariiconfuziei prin prezentarea unui val de referinte, nu au fost anexatecopii ale acestor referinte. Oricum, daca doriti copii ale acestor refer-inte, ne va face placere sa vi le punem la dispozitie.

Brevet No. Inventator Data emiterii1.702.757 Zublin 19 febr. 1929 (conversia forajului

rotativ în cel percutant)1.935.105 Wollen 14 nov. 19332.594.617 Boice 29 apr. 19522.713.472 Bodine, jr 19 iulie 1955 (foraj sonic)2.966.221 Kinney 27 dec. 19603.021.910 Martin 20 febr. 19623.152.458 Simonin 13 oct. 19643.211.243 Bodine, jr. 12 oct. 1965 (foraj roto-per

cutant sonic)3.346.058 Bonyoncos 10 oct. 1967 (noroi de foraj

folosit la transmiterea vibratiilor)

3.405.770 Galle s.a. 15 oct. 1968 (noroi de foraj folosit pentru marirea vitezei forajului în cazul forajului roto-percutant)

3.416.613 Henderson 17 dec. 11968 (folosirea fluidului de forare la forarea

roto-percutanta)2.776.817 Gregory s.a. 8 ian. 1957

Cercetarea actuala a fost efectuata în urmatorul domeniu clasificat,domeniul si publicatiile straine marcate cu asterisc fiind cele cercetate:

Clasa 173, subclasele 67*, 85 si 151*Clasa 175, subclasele 56*, 85 si 151*

........................................................................................................

........................................................................................................pentru informarea dvs., brevetul No. 3.507.341 a fost emis în clasa175, subclasa 56.Verificând pretentiile privind brevetul US No. 3.507.341, am notat eroriinadvertente la pretentiile 2, 5 si 6. Aceste erori nu trebuie sa fie

Urmatoarele brevete sunt, de asemenea, de interes particular, desimai putin relevant decât referintele mentionate înainte:

Brevet No. Inventator Data emiterii3.142.345 Hawthorne s.a. 28 iulie 19643.150.728 Hawthorne 29 sept. 19643.235.014 Brooks 15 febr. 19663.532.174 Diamantides s.a. 6 oct. 1970

Cele 4 brevete de mai sus se refera toate la forajul rotativ-percutant.Brevetele No. 3.325.014 si 3.532.174 dezvaluie folosirea fluidului deforaj la producerea vibratiilor longitudinale pentru realizarea forajuluirotativ-percutant. Urmatoarele brevete US, care sunt, de asemenea,de interes particular, dezvaluie conceptul ca un inel greu de forareajuta ca gaura forata sa ramâna rectilinie si mentine prajina de foraresub tensiune, inelul de forare fiind sub compresiune:

Brevet No. Inventator Data emiterii3.105.561 Kellner 1. oct.1963Re 25.485 Humphrey 26 nov. 19633.461.978 Whittle 19 august 1969

Brevetul US No. 2.945.677, acordat lui Kammerer la 19 iulie 1960 estede interes deosebit pentru dezvaluirea relatiei K = P · S, unde K = fortade sustinere directionata în sus, iar P este greutatea coloanei de forajminus K. Oricum, nu se evidentiaza realizarea unei miscari oscilatoriiîn acest mod pentru un aparat de forare rotativ-percutant; nici nu sepomeneste ceva despre relatia specifica conform careia forta produ-catoare de vibratie trebuie sa fie cu 10 pâna la 30% mai mare decâtgreutatea asupra burghiului. Brevetul US No. 1.963.090, atribuit luiJakosky la 19 iunie 1934 este de interes deosebit prin dezvaluirea uti-lizarii unei pompe de noroi cu manometru pentru alimentarea cu noroide foraj a sapei de foraj. Oricum, nu se vorbeste despre utilizareaacestui noroi de foraj pentru producerea de vibratii longitudinale învederea unei forari rotativ-percutante. Copii ale tuturor referintelor enu-merate mai sus sunt anexate, întrucât aceste referinte sunt consider-ate cele mai pertinente pentru valabilitatea brevetului US no.3.507.341, dintre cele descoperite.


165

109108

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 20 noiembrie 1971, într-o discuþie cu Horia Hulubei ºi HenriCoandã, Ion BBasgan îi spune lui H. Coandã cã efectul Coandã laexploatarea petrolului, utilizarea laserului în foraje ºi altele nu au reuºitsã conducã la rezultatele dorite, întrucât acestea au neglijat efectulBasgan. Marele savant H. Coandã este de acord, în sensul celorsusþinute de Ion BBasgan, sã organizeze o colaborare în cadrul institu-tului nou creat de el. Lucru care, din pãcate, nu avea sã se realizezeniciodatã.

Mai târziu, în 1973, scandalul Watergate din SUA avea sã dis-trugã tot ceea ce se realizase în domeniul relaþiei SUA – ROMÂNIA, însprijinul cauzei Basgan, cu toate cã în 7 aprilie Institutul de CercetãriJuridice din cadrul Academiei de ªtiinþe Social-Politice a R.S. Româniaîi transmite avocatului H. E. Cox din New York un document prin careIon BBasgan urma sã intre în drepturile sale.

Oricum, în baza verificarii starii de fapt anterioare, putem, cel putindeclara, ca noi credem ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 suntvalabile în lumina faptelor descoperite de noi.

Daca aveti unele întrebari, nu ezitati sa ne contactati.

Ai Dvs.,HUBBELL, COHEN & STIEFEL

(ss) William D. Denson

WDD: anexele mentionate

corectate acum; oricum, ele ar trebui si pot fi corectate introducând uncertificat de corectie la Oficiul SUA de Brevete. Erorile sunt dupa cumurmeaza. În pretentia 2, rândul 10, „1.5" trebuie sa fie „1.1" în concor-danta cu descrierea. Aceeasi eroare apare în pretentia 6, rândul 19. înpretentia 5, rândul 12, „G" trebuie sa fie „Gc".În cele din urma, este de notat ca brevetul US No. 3.507.341 este ocontinuare - în parte cerere - a unei cereri anterioare introdusa la 12iunie 1967. verificând istoria documentara a brevetului US No.3.507.341, m notat ca acest brevet a fost admis fara nici o obiectiunede catre Oficiul Brevetelor din prima actiune a acestuia. Oricum, nu amfost în masura sa aflam istoria documentara a cererii înrudite (nr.înscriere 645.227), pe care se bazeaza brevetul US No. 3.507.341.înainte de a începe orice litigiu privind brevetul US No. 3.507.341,recomandam sa se revada istoria documentara a acestei cereri înru-dite pentru a se determina daca exista vreun „document de interdictieasupra dosarului", privind limitarile continute în pretentiile brevetuluiUS No. 3.507.341 („Documentul de interdictie asupra dosarului", dupacum va puteti da seama, este o doctrina din domeniul legislatieibrevetelor care este formulata dupa cum urmeaza: daca un posesor alunui brevet, pe timpul anchetarii cererii sale de brevetare de catreOficiul Brevetelor, restrânge sau îngusteaza limbajul unei pretentiipentru a depasi o referinta adusa împotriva acestei pretentii, atunci eltrebuie sa se restrânga la aceasta limitare specifica fara a avea drep-tul la orice echivalente functionale ale acesteia). Oricum, noi nu reco-mandam contractarea cheltuielilor suplimentare legate de coman-darea si cercetarea istoriei documentare pentru No. Înseriat 645.227,în acest moment, întrucât întelegem ca în prezent nu se are în vedereun litigiu specific. Astfel, pe baza examinarii facute de noi asupradomeniului de fapte descoperit prin cercetarea noastra de validitate,suntem de parere ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 sunt val-abile, admitând ca poate fi admis un criticism fata de formulele speci-fice la care se refera pretentiile. Desigur, trebuie sa va prevenim catestul validitatii este contestabil si anumiti judecatori sau anumite tri-bunale ar putea fi în dezacord cu noi sau între ei. În plus, pe timpulunui litigiu reciproc agresiv, ar putea aparea noi fapte care nu eraudisponibile sau nu au fost descoperite pe durata cercetarii noastre,precum un articol în vreo publicatie tiparita si neclasificata de catreOficiul Brevetelor. Astfel, exista, dupa cum suntem siguri ca va datiseama, un anumit element de risc în orice litigiu.

Gabriel I. Năstase

166

109108

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 20 noiembrie 1971, într-o discuþie cu Horia Hulubei ºi HenriCoandã, Ion BBasgan îi spune lui H. Coandã cã efectul Coandã laexploatarea petrolului, utilizarea laserului în foraje ºi altele nu au reuºitsã conducã la rezultatele dorite, întrucât acestea au neglijat efectulBasgan. Marele savant H. Coandã este de acord, în sensul celorsusþinute de Ion BBasgan, sã organizeze o colaborare în cadrul institu-tului nou creat de el. Lucru care, din pãcate, nu avea sã se realizezeniciodatã.

Mai târziu, în 1973, scandalul Watergate din SUA avea sã dis-trugã tot ceea ce se realizase în domeniul relaþiei SUA – ROMÂNIA, însprijinul cauzei Basgan, cu toate cã în 7 aprilie Institutul de CercetãriJuridice din cadrul Academiei de ªtiinþe Social-Politice a R.S. Româniaîi transmite avocatului H. E. Cox din New York un document prin careIon BBasgan urma sã intre în drepturile sale.

Oricum, în baza verificarii starii de fapt anterioare, putem, cel putindeclara, ca noi credem ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 suntvalabile în lumina faptelor descoperite de noi.

Daca aveti unele întrebari, nu ezitati sa ne contactati.

Ai Dvs.,HUBBELL, COHEN & STIEFEL

(ss) William D. Denson

WDD: anexele mentionate

corectate acum; oricum, ele ar trebui si pot fi corectate introducând uncertificat de corectie la Oficiul SUA de Brevete. Erorile sunt dupa cumurmeaza. În pretentia 2, rândul 10, „1.5" trebuie sa fie „1.1" în concor-danta cu descrierea. Aceeasi eroare apare în pretentia 6, rândul 19. înpretentia 5, rândul 12, „G" trebuie sa fie „Gc".În cele din urma, este de notat ca brevetul US No. 3.507.341 este ocontinuare - în parte cerere - a unei cereri anterioare introdusa la 12iunie 1967. verificând istoria documentara a brevetului US No.3.507.341, m notat ca acest brevet a fost admis fara nici o obiectiunede catre Oficiul Brevetelor din prima actiune a acestuia. Oricum, nu amfost în masura sa aflam istoria documentara a cererii înrudite (nr.înscriere 645.227), pe care se bazeaza brevetul US No. 3.507.341.înainte de a începe orice litigiu privind brevetul US No. 3.507.341,recomandam sa se revada istoria documentara a acestei cereri înru-dite pentru a se determina daca exista vreun „document de interdictieasupra dosarului", privind limitarile continute în pretentiile brevetuluiUS No. 3.507.341 („Documentul de interdictie asupra dosarului", dupacum va puteti da seama, este o doctrina din domeniul legislatieibrevetelor care este formulata dupa cum urmeaza: daca un posesor alunui brevet, pe timpul anchetarii cererii sale de brevetare de catreOficiul Brevetelor, restrânge sau îngusteaza limbajul unei pretentiipentru a depasi o referinta adusa împotriva acestei pretentii, atunci eltrebuie sa se restrânga la aceasta limitare specifica fara a avea drep-tul la orice echivalente functionale ale acesteia). Oricum, noi nu reco-mandam contractarea cheltuielilor suplimentare legate de coman-darea si cercetarea istoriei documentare pentru No. Înseriat 645.227,în acest moment, întrucât întelegem ca în prezent nu se are în vedereun litigiu specific. Astfel, pe baza examinarii facute de noi asupradomeniului de fapte descoperit prin cercetarea noastra de validitate,suntem de parere ca pretentiile brevetului US No. 3.507.341 sunt val-abile, admitând ca poate fi admis un criticism fata de formulele speci-fice la care se refera pretentiile. Desigur, trebuie sa va prevenim catestul validitatii este contestabil si anumiti judecatori sau anumite tri-bunale ar putea fi în dezacord cu noi sau între ei. În plus, pe timpulunui litigiu reciproc agresiv, ar putea aparea noi fapte care nu eraudisponibile sau nu au fost descoperite pe durata cercetarii noastre,precum un articol în vreo publicatie tiparita si neclasificata de catreOficiul Brevetelor. Astfel, exista, dupa cum suntem siguri ca va datiseama, un anumit element de risc în orice litigiu.


167

111110

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Republica Socialista România

MINISTERUL JUSTITIEINotariatul de Stat al Orasului Bucuresti

Si Sectorul IlfovServiciul de Traduceri11 aprilie 1973

ACADEMIA DE STIINTE SOCIAL-POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

INSTITUTUL DE CERCETARI JURIDICE

Bucuresti, 7 aprilie 1973No. 117/C 56

ATESTARE

La cererea avocatului Howard E. Cox din New York, 12 East41 st. Street, transmisa prin petitia ing. Basgan Ion, domiciliat înBucuresti, str. Cernica 4 si înregistrata la No. Pentruatestarea situatiei juridice privind drepturile acordate cetatenilor SUAîn R.S. România si drepturile ce sunt recunoscute cetatenilor româniîn SUA, legate de anumite pretentii ale cetateanului român ing. IonBasgan în domeniul reevaluarii drepturilor sale derivând din brevetulsau înregistrat în SUA sub No. 2.103.137/1937 sub garantia StatuluiAmerican, brevet care a fost eliberat de sub sechestrare prin Ordin deDeblocare No. S.A. 838 emis de Departamentul Justitiei, ProprietatiStraine, noi atestam precum urmeaza:

Chiar în baza Tratatului de Pace semnat la Paris la 10 febru-arie 1974 între România si Fortele Aliate si Asociate, România si-aluat angajamentul sa restabileasca fara nici o discriminare toate drep-turile legale si interesele în România ale Natiunilor Unite si cetatenilorlor si sa abroge orice prevedere legala care a stabilit discriminari deza-vantajoase pentru astfel de cetateni (art. 27 si urmatoarele).

Pe baza aceluiasi tratat, Puterile Aliate si Asociate au avutdreptul - pe lânga alte drepturi - de a lua orice masura limitativa, inclu-siv cea a sechestrarii a oricaror drepturi de proprietate industrialaapartinând cetatenilor români, într-o asemenea situatie a fost siBrevetul ing. Basgan mentionat mai sus (art. 27, punctele 4 si .........).

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu fiii sãi, Ion (Ginel) ºi Sorin Basgan ºi nepoatele sale (fiicele lui Ginel), (Predeal, ianuarie 1973)

Gabriel I. Năstase

168

111110

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Republica Socialista România

MINISTERUL JUSTITIEINotariatul de Stat al Orasului Bucuresti

Si Sectorul IlfovServiciul de Traduceri11 aprilie 1973

ACADEMIA DE STIINTE SOCIAL-POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

INSTITUTUL DE CERCETARI JURIDICE

Bucuresti, 7 aprilie 1973No. 117/C 56

ATESTARE

La cererea avocatului Howard E. Cox din New York, 12 East41 st. Street, transmisa prin petitia ing. Basgan Ion, domiciliat înBucuresti, str. Cernica 4 si înregistrata la No. Pentruatestarea situatiei juridice privind drepturile acordate cetatenilor SUAîn R.S. România si drepturile ce sunt recunoscute cetatenilor româniîn SUA, legate de anumite pretentii ale cetateanului român ing. IonBasgan în domeniul reevaluarii drepturilor sale derivând din brevetulsau înregistrat în SUA sub No. 2.103.137/1937 sub garantia StatuluiAmerican, brevet care a fost eliberat de sub sechestrare prin Ordin deDeblocare No. S.A. 838 emis de Departamentul Justitiei, ProprietatiStraine, noi atestam precum urmeaza:

Chiar în baza Tratatului de Pace semnat la Paris la 10 febru-arie 1974 între România si Fortele Aliate si Asociate, România si-aluat angajamentul sa restabileasca fara nici o discriminare toate drep-turile legale si interesele în România ale Natiunilor Unite si cetatenilorlor si sa abroge orice prevedere legala care a stabilit discriminari deza-vantajoase pentru astfel de cetateni (art. 27 si urmatoarele).

Pe baza aceluiasi tratat, Puterile Aliate si Asociate au avutdreptul - pe lânga alte drepturi - de a lua orice masura limitativa, inclu-siv cea a sechestrarii a oricaror drepturi de proprietate industrialaapartinând cetatenilor români, într-o asemenea situatie a fost siBrevetul ing. Basgan mentionat mai sus (art. 27, punctele 4 si .........).

Dr. ing. Ion BBasgan împreunã cu fiii sãi, Ion (Ginel) ºi Sorin Basgan ºi nepoatele sale (fiicele lui Ginel), (Predeal, ianuarie 1973)


169

113112

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 22 iunie 1973 Ion BBasgan îi trimite consilierului Preºedin-telui României, Gheorghe Oprea, un memoriu, la care anexeazã urmã-toarele documente: • referatul juridic Cox-Hauser- Rosenzweig (din 24mai ºi 1 iunie 1973); • memoriul cãtre Consiliul de Stat nr. 12.162 din11 mai 1973; • atestarea fãcutã de Institutul de Cercetãri Juridice din 7aprilie 1973; • revista ªtiinþã ºi Tehnicã nr. 5/1973:

6 November 1997 (certificarea traducerii în engleza a textului româ-nesc)

(legalizarea Notariatului de Stat)

„Mult Stimate Tovarase Consilier Oprea,

Întors din strainatate de la sedintele cu avocatii, care au apre-ciat favorabil „Atestarea" întocmita de Institutul de Cercetari Juridicedin 7 aprilie 1973, aici anexata, am depus alaturat memoriu înregistratla Consiliul de Stat al R.S.R. nr. 12.162 din 11.05.1973, cu masurileurgente necesare si propuse de avocati de a fi îndeplinite de Româniaîn sprijinul realizarii drepturilor mele în SUA.

Cu scopul de a întari propunerile facute, contenciosul Cox-Hauser-Rosenzweig au mai trimis referatele din 24 mai si 1 iunie1973, pe care le anexez în traducere si cu rugamintea de a sprijinirezolvarea favorabila a memoriului depus la Consiliul de Stat.

Contenciosul meu este optimist si insista în rezolvarea urgen-ta a masurilor propuse pentru a putea folosi conjunctura favorabila prinsprijinul ce-l avem azi în administratia Nixon, dispusa de a ajutaRomânia si aceasta cauza.

Orice întârziere în prezentarea mea în SUA si în trimitereaNotei diplomatice cerute, dauneaza câstigarii acestor importante siechitabile drepturi românesti în SUA.

Revista Stiinta si Tehnica nr. 5/1973, anexata, prezinta noidovezi incontestabile asupra importantei nationale si mondiale adescoperirilor mele stiintifice si a aplicarii lor în SUA si în lume.

Astazi sunt suficiente dovezi asupra dezinformarii facute laConsiliul de Ministri de unii ministri adjuncti pâna în 1970, refractariprogresului stiintific si tehnic. Dar ce este mai grav este ca au adoptat

Pentru rezolvarea problemelor nerezolvate între GuvernulRomân si cel al SUA si pentru a preveni consecintele art. 27 aleTratatului de Pace, între aceste state a fost încheiat la WashingtonAcordul din 30 martie 1960, în care - conf. art. VI - într-un spirit deechitate si cu expresa recunoastere a drepturilor persoanelor fizice decetatenie Româna în SUA, s-a prevazut ca: „Guvernul Statelor Uniteale Americii va aboli în decurs de treizeci de zile, începând cu dataacestui Acord, masurile sale de sechestrare împotriva oricaror propri-etati Românesti în SUA". Conform textului citat, Ordinul de DeblocareNo. S.A. 838 privind Brevetul ing. Basgan a fost si el emis.

Pentru îndeplinirea Acordului, cu scrisoarea din 30 martie1960, o anexa a Acordului, Presedintele delegatiei Americane, Foy D.Kohler a confirmat scrisoarea Partii Române în sensul ca: „GuvernulRepublicii Populare Române nu ridica nici un fel de obstacol pentru cabeneficiarii din România care au diferite pretentii fata de autoritatiremitente ale SUA (precum Administratia Bunastarii Sociale,Administratia Veteranilor si orice alte autoritati interesate) sa prezinteunor asemenea autoritati informatii si documente ce ar putea fi nece-sare ca urmare a legilor americane privind asemenea pretentii si sacomunice direct sau indirect cu respectivele autoritati americane înlegatura cu asemenea chestiuni.

Noi consideram ca abolirea sechestrarii pe baza docu-mentelor mentionate mai sus a avut drept scop sa acorde titularilordrepturilor afectate posibilitatea sa dispuna efectiv de ele. Abolireasechestrarii ar ramâne o actiune formala si gratuita daca prin ea nu s-ar întelege ca titularii unor asemenea drepturi ar putea dispune deele".

În contextul faptelor indicate mai sus, realizarea în SUA adrepturilor cetatenilor Români pare a fi protejata legal si noi invocamnecesitatea asigurarii reevaluarii lor efective. În acest sens ca un argu-ment de reciprocitate, poate fi mentionat art. 1 al Legii No. 25 din 17decembrie 1969 cu privire la conditia cetatenilor straini în R.S.România (republicata în 18 mai 1972), conform caruia:

„În România, strainii au - în conditiile legii - drepturile funda-mentale ale cetatenilor Români, cu exceptia celor politice, drepturilecivile ale acestora, precum si orice drepturi acordate prin Lege sauprin Acorduri Internationale la care România este parte".

Director, Director Adjunct StiintificL.S. (ss) Adrian Dimitriu (ss) Yolanda Eminesca

Gabriel I. Năstase

170

113112

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

În 22 iunie 1973 Ion BBasgan îi trimite consilierului Preºedin-telui României, Gheorghe Oprea, un memoriu, la care anexeazã urmã-toarele documente: • referatul juridic Cox-Hauser- Rosenzweig (din 24mai ºi 1 iunie 1973); • memoriul cãtre Consiliul de Stat nr. 12.162 din11 mai 1973; • atestarea fãcutã de Institutul de Cercetãri Juridice din 7aprilie 1973; • revista ªtiinþã ºi Tehnicã nr. 5/1973:

6 November 1997 (certificarea traducerii în engleza a textului româ-nesc)

(legalizarea Notariatului de Stat)

„Mult Stimate Tovarase Consilier Oprea,

Întors din strainatate de la sedintele cu avocatii, care au apre-ciat favorabil „Atestarea" întocmita de Institutul de Cercetari Juridicedin 7 aprilie 1973, aici anexata, am depus alaturat memoriu înregistratla Consiliul de Stat al R.S.R. nr. 12.162 din 11.05.1973, cu masurileurgente necesare si propuse de avocati de a fi îndeplinite de Româniaîn sprijinul realizarii drepturilor mele în SUA.

Cu scopul de a întari propunerile facute, contenciosul Cox-Hauser-Rosenzweig au mai trimis referatele din 24 mai si 1 iunie1973, pe care le anexez în traducere si cu rugamintea de a sprijinirezolvarea favorabila a memoriului depus la Consiliul de Stat.

Contenciosul meu este optimist si insista în rezolvarea urgen-ta a masurilor propuse pentru a putea folosi conjunctura favorabila prinsprijinul ce-l avem azi în administratia Nixon, dispusa de a ajutaRomânia si aceasta cauza.

Orice întârziere în prezentarea mea în SUA si în trimitereaNotei diplomatice cerute, dauneaza câstigarii acestor importante siechitabile drepturi românesti în SUA.

Revista Stiinta si Tehnica nr. 5/1973, anexata, prezinta noidovezi incontestabile asupra importantei nationale si mondiale adescoperirilor mele stiintifice si a aplicarii lor în SUA si în lume.

Astazi sunt suficiente dovezi asupra dezinformarii facute laConsiliul de Ministri de unii ministri adjuncti pâna în 1970, refractariprogresului stiintific si tehnic. Dar ce este mai grav este ca au adoptat

Pentru rezolvarea problemelor nerezolvate între GuvernulRomân si cel al SUA si pentru a preveni consecintele art. 27 aleTratatului de Pace, între aceste state a fost încheiat la WashingtonAcordul din 30 martie 1960, în care - conf. art. VI - într-un spirit deechitate si cu expresa recunoastere a drepturilor persoanelor fizice decetatenie Româna în SUA, s-a prevazut ca: „Guvernul Statelor Uniteale Americii va aboli în decurs de treizeci de zile, începând cu dataacestui Acord, masurile sale de sechestrare împotriva oricaror propri-etati Românesti în SUA". Conform textului citat, Ordinul de DeblocareNo. S.A. 838 privind Brevetul ing. Basgan a fost si el emis.

Pentru îndeplinirea Acordului, cu scrisoarea din 30 martie1960, o anexa a Acordului, Presedintele delegatiei Americane, Foy D.Kohler a confirmat scrisoarea Partii Române în sensul ca: „GuvernulRepublicii Populare Române nu ridica nici un fel de obstacol pentru cabeneficiarii din România care au diferite pretentii fata de autoritatiremitente ale SUA (precum Administratia Bunastarii Sociale,Administratia Veteranilor si orice alte autoritati interesate) sa prezinteunor asemenea autoritati informatii si documente ce ar putea fi nece-sare ca urmare a legilor americane privind asemenea pretentii si sacomunice direct sau indirect cu respectivele autoritati americane înlegatura cu asemenea chestiuni.

Noi consideram ca abolirea sechestrarii pe baza docu-mentelor mentionate mai sus a avut drept scop sa acorde titularilordrepturilor afectate posibilitatea sa dispuna efectiv de ele. Abolireasechestrarii ar ramâne o actiune formala si gratuita daca prin ea nu s-ar întelege ca titularii unor asemenea drepturi ar putea dispune deele".

În contextul faptelor indicate mai sus, realizarea în SUA adrepturilor cetatenilor Români pare a fi protejata legal si noi invocamnecesitatea asigurarii reevaluarii lor efective. În acest sens ca un argu-ment de reciprocitate, poate fi mentionat art. 1 al Legii No. 25 din 17decembrie 1969 cu privire la conditia cetatenilor straini în R.S.România (republicata în 18 mai 1972), conform caruia:

„În România, strainii au - în conditiile legii - drepturile funda-mentale ale cetatenilor Români, cu exceptia celor politice, drepturilecivile ale acestora, precum si orice drepturi acordate prin Lege sauprin Acorduri Internationale la care România este parte".

Director, Director Adjunct StiintificL.S. (ss) Adrian Dimitriu (ss) Yolanda Eminesca


171

115114

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În 24 septembrie 1973 i se comunicã lui Ion BBasgan de cãtre

consilierul Gheorghe Oprea cã nu i se aprobã nici o finanþare a cauzeisale, ca urmare a propunerii fãcute, în acest sens, de Banca deComerþ Exterior.

În 10 octombrie ºa întrevederea cu Hayorth-World PatentDevelopment ºi Cox Baudler, aceºtia îi spun inventatorului român cãnu sunt pregãtiþi pentru discuþii, iar Milicã Marinescu îºi înceteazã spri-jinul oferit.

În 16 octombrie, la întrevederea cu avocatul Densan, special-ist în brevete, acesta îi predã raportul prin care i se confirmã cã douãîntreprinderi: Hughes Tool Company ºi Humble Oil Rifining Companyîntrebuinþeazã patentul 3.507.431 USA/1970 ºi îi aratã un referat de laUniversitatea Columbia. Legea americanã „Laches” obligã de a seacþiona pentru revendicãri ºi a deschide imediat acþiunile juridice pen-tru a nu cãdea sub sancþiunea dezinteresãrii.

În 17 octombrie, avocatul H. E. Cox îi înmâneazã lui IonBasgan o fotocopie a scrisorii ambasadorului C. Bogdan, în care searatã cã România sprijinã cauza Basgan.

În 9 noiembrie ilustrul inventator român îi acordã interviuri luiAndrei Brânduº la Vocea Americii ºi Europa Liberã, asupra aplicãriiinvenþiilor sale în SUA ºi în lume.

În 17 noiembrie viziteazã expoziþia „interocean 1973” de laDusseldorf, care avea ca tematicã forajele din Marea Nordului.

În 18-19 noiembrie se întâlneºte cu Kutka ºi ing. Martin Lichtpentru a cerceta posibilitãþile de extindere de noi înregistrãri a paten-tului 3.507.341(SUA.

La începutul anului, în 12 ianuarie 1974, Ion BBasgan poartãdiscuþii pe teme de colaborare în domeniul forajului, cu Ali MohamedMasmudi El Schurmani din Tripoly – Libia.

În 28 ianuarie 1974 ing. Cristescu, specialist în foraje dincadrul Ministerului Petrolului, îi confirmã lui Ion BBasgan viabilitateaaplicãrii drillcolarelor Basgan la foraje, atât în þarã, cât ºi în SUA, undefusese în documentare, trimis de Minister.

La 3 martie inventatorul român trimite un memoriu consiliuluieconomic mixt româno-american în problema revendicãrilor din SUA,pe adresa lui Manea Mãnescu.

În 15 aprilie primeºte din partea inginerului Valentin Turcan o

atitudinea reactionara a cercurilor imperialiste, care au exploatat taraîn trecut si în contra carora m-am ridicat prin conferinte si publicatii, caPolitica petrolului, Industrializarea tarii etc., între anii 1933-1936,lucrari premiate de Academia Româna în 1936 si apreciate elogios detov. ministru Maxim Bergheanu în 1967. Aceasta actiune patriotica acauzat si mobilul pentru care imperialistii nu mi-au onorat toate drep-turile pentru inventiile aplicate în tara pâna la 1944 si apoi de ceiamintiti mai sus dupa 1944.

În anul 1967 tov. Boaba, ministrul Petrolului, m-a invitat atun-ci sa-mi achite importante drepturi, dar a fost imediat oprit de aceleasicercuri. Este usor de înteles ca numai pentru a nu slabi pozitia proce-selor din SUA am evitat a ma adresa Justitiei în tara.

Am amintit acestea numai pentru a va arata ca am adus ser-vicii Patriei în trecut si astazi, atât pe linie politico-economica, cât si sti-intifico-tehnica si ca daca ar exista bunavointa pentru restabilirea ade-varului si dreptatii, s-ar putea gasi importante fonduri ce mi se cuvin sipe care le-as destina finantarii actiunii mele din SUA, caci dintr-o sim-pla pensie este foarte greu de a face fata spezelor ce mi se cer!

Tov. ministru Almasan ar putea ancheta obiectiv si redeschidedosarele inventiilor mele din 1962-1967, atât de la Petrol, cât si delaforajele în sare, de unde ar constata ca mi se cuvin importante sumeîn baza legii, drepturi dovedite chiar cu publicatia ministerului, revistaPetrol si Gaze nr. 7/1968. În baza acestor drepturi Statul mi-ar puteaavansa sumele necesare pentru a putea adduce importane fonduri îndevize în tara.

Astazi, prin activitatea desfasurata în strainatate, prin confer-intele tinute în Europa si în SUA, la Biblioteca Româna din New York,numeroasele publicatii aparute si dovezile prezentate de contenciosulCox-Hauser-Rosenzweig si Institutul de Cercetari Juridice din tara,aceasta cauza româneasca trebuie sprijinita cu masurile concretecerute în memoriul prezentat mai sus.

Rog prezentati de urgenta cazul Tovarasului PresedinteNicolae Ceausescu, a carui înalte sentimente patriotice nu vor ramâneinsensibile acestei cause si daca este neceasar sa fiu chemat în audi-enta.

Convins ca nu veti aprecia gresit insistenta mea, asteptândîmpreuna cu contenciosul meu raspunsul dvs., primiti va rog asigu-rarea deosebitei mele consideratiuni".

Dr. Ing. Ion Basgan

Gabriel I. Năstase

172

115114

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În 24 septembrie 1973 i se comunicã lui Ion BBasgan de cãtre

consilierul Gheorghe Oprea cã nu i se aprobã nici o finanþare a cauzeisale, ca urmare a propunerii fãcute, în acest sens, de Banca deComerþ Exterior.

În 10 octombrie a întrevederea cu Hayorth-World PatentDevelopment ºi Cox Baudler, aceºtia îi spun inventatorului român cãnu sunt pregãtiþi pentru discuþii, iar Milicã Marinescu îºi înceteazã spri-jinul oferit.

În 16 octombrie, la întrevederea cu avocatul Densan, special-ist în brevete, acesta îi predã raportul prin care i se confirmã cã douãîntreprinderi: Hughes Tool Company ºi Humble Oil Rifining Companyîntrebuinþeazã patentul 3.507.431 USA/1970 ºi îi aratã un referat de laUniversitatea Columbia. Legea americanã „Laches” obligã de a seacþiona pentru revendicãri ºi a deschide imediat acþiunile juridice pen-tru a nu cãdea sub sancþiunea dezinteresãrii.

În 17 octombrie, avocatul H. E. Cox îi înmâneazã lui IonBasgan o fotocopie a scrisorii ambasadorului C. Bogdan, în care searatã cã România sprijinã cauza Basgan.

În 9 noiembrie ilustrul inventator român îi acordã interviuri luiAndrei Brânduº la Vocea Americii ºi Europa Liberã, asupra aplicãriiinvenþiilor sale în SUA ºi în lume.

În 17 noiembrie viziteazã expoziþia „interocean 1973” de laDusseldorf, care avea ca tematicã forajele din Marea Nordului.

În 18-19 noiembrie se întâlneºte cu Kutka ºi ing. Martin Lichtpentru a cerceta posibilitãþile de extindere de noi înregistrãri a paten-tului 3.507.341(SUA.

La începutul anului, în 12 ianuarie 1974, Ion BBasgan poartãdiscuþii pe teme de colaborare în domeniul forajului, cu Ali MohamedMasmudi El Schurmani din Tripoly – Libia.

În 28 ianuarie 1974 ing. Cristescu, specialist în foraje dincadrul Ministerului Petrolului, îi confirmã lui Ion BBasgan viabilitateaaplicãrii drillcolarelor Basgan la foraje, atât în þarã, cât ºi în SUA, undefusese în documentare, trimis de Minister.

La 3 martie inventatorul român trimite un memoriu consiliuluieconomic mixt româno-american în problema revendicãrilor din SUA,pe adresa lui Manea Mãnescu.

În 15 aprilie primeºte din partea inginerului Valentin Turcan o

atitudinea reactionara a cercurilor imperialiste, care au exploatat taraîn trecut si în contra carora m-am ridicat prin conferinte si publicatii, caPolitica petrolului, Industrializarea tarii etc., între anii 1933-1936,lucrari premiate de Academia Româna în 1936 si apreciate elogios detov. ministru Maxim Bergheanu în 1967. Aceasta actiune patriotica acauzat si mobilul pentru care imperialistii nu mi-au onorat toate drep-turile pentru inventiile aplicate în tara pâna la 1944 si apoi de ceiamintiti mai sus dupa 1944.

În anul 1967 tov. Boaba, ministrul Petrolului, m-a invitat atun-ci sa-mi achite importante drepturi, dar a fost imediat oprit de aceleasicercuri. Este usor de înteles ca numai pentru a nu slabi pozitia proce-selor din SUA am evitat a ma adresa Justitiei în tara.

Am amintit acestea numai pentru a va arata ca am adus ser-vicii Patriei în trecut si astazi, atât pe linie politico-economica, cât si sti-intifico-tehnica si ca daca ar exista bunavointa pentru restabilirea ade-varului si dreptatii, s-ar putea gasi importante fonduri ce mi se cuvin sipe care le-as destina finantarii actiunii mele din SUA, caci dintr-o sim-pla pensie este foarte greu de a face fata spezelor ce mi se cer!

Tov. ministru Almasan ar putea ancheta obiectiv si redeschidedosarele inventiilor mele din 1962-1967, atât de la Petrol, cât si delaforajele în sare, de unde ar constata ca mi se cuvin importante sumeîn baza legii, drepturi dovedite chiar cu publicatia ministerului, revistaPetrol si Gaze nr. 7/1968. În baza acestor drepturi Statul mi-ar puteaavansa sumele necesare pentru a putea adduce importane fonduri îndevize în tara.

Astazi, prin activitatea desfasurata în strainatate, prin confer-intele tinute în Europa si în SUA, la Biblioteca Româna din New York,numeroasele publicatii aparute si dovezile prezentate de contenciosulCox-Hauser-Rosenzweig si Institutul de Cercetari Juridice din tara,aceasta cauza româneasca trebuie sprijinita cu masurile concretecerute în memoriul prezentat mai sus.

Rog prezentati de urgenta cazul Tovarasului PresedinteNicolae Ceausescu, a carui înalte sentimente patriotice nu vor ramâneinsensibile acestei cause si daca este neceasar sa fiu chemat în audi-enta.

Convins ca nu veti aprecia gresit insistenta mea, asteptândîmpreuna cu contenciosul meu raspunsul dvs., primiti va rog asigu-rarea deosebitei mele consideratiuni".

Dr. Ing. Ion Basgan


173

l

117116

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sale. În cadrul acestei fundaþii, inventatorul ºi-ar fi dorit sã lucreze cei

trei fii ai sãi ºi sã-ºi desfãºoare activitatea un institut cu 34 secþii, inclu-siv specialitãþile în care a lucrat (hidrotehnicã, sonicitate, petrol, ali-mentãri cu apã). De asemenea, în aceastã fundaþie ar fi trebuit sãfuncþioneze un muzeu care sã evidenþieze aportul românilor de-a lun-gul existenþei lor pe aceste meleaguri româneºti, la crearea culturii ºitehnicii mondiale.

Înainte de a pleca, la 14 iunie, încheie convenþia de colaborareºi finanþare cu avocatul William Griffin.

În 18 iunie, cum de fapt era de aºteptat, directorul MinisteruluiComerþului al SUA, Scherman Abrahamson îi rãspunde în scris lui IonBasgan, cã nu poate da curs legal sprijinirii cauzei, iar avocaþii gãsescsoluþia pentru ratificarea Divesting Order-ului care acordã drepturile deautor retroactiv prin ratificarea acestui document în CongresulAmerican.

În 1975, la 22 aprilie a trimis rapoarte legate de cauza Basgancãtre ministrul Bujor Almãºan, ministrul Ion Avram, viceprim ministruGh. Oprea ºi lui I. Ursu.

În 20 mai va primi vizita juristului Florea, cãruia îi va predapatentele pentru Japonia.

În 10 iunie prof. C. C. Giurescu va þine în Germania laMünchen, Frankfurt ºi în alte oraºe, un ciclu de conferinþe despre apor-tul românilor în ºtiinþa ºi tehnica mondialã, prezentând opera lui IonBasgan, G. Constantinescu, Elie Carafoli º.a.

În 11 iunie arh. Vogel, consilierul ministrului Agriculturii îl con-sultã pe ilustrul inventator român Ion BBasgan în vederea înfiinþãrii uneisocietãþi mixte de alimentãri cu apã ºi irigaþii în Libia ºi Maroc.

În 12 iunie, în urma primirii lucrãrii de la I. Mocanu, „Însemnãridespre spionajul tehnico-economic”, Ion BBasgan va avea satisfacþia sãconstate cã, în ceea ce-l priveºte, problema este mult mai complicatãºi cu multe fire nevãzute care duc spre zone tenebroase ºi pline deneprevãzut. Acest punct de vedere prezentat de autorul lucrãrii îi vademonstra lui Ion BBasgan, cã jocurile sunt fãcute ºi cã lupta esteinegalã ºi imposibil de câºtigat, în ceea ce priveºte intrarea în posesiadrepturilor de autor. Adversarul este mult mai puternic decât el, unvisãtor ºi un creator de progres, cu alte cuvinte pentru un inventatornaiv, aºa cum singur afirmase cândva cã este.

serie de propuneri de colaborare, pe care sã le aibã cu firma Norse dinNorvegia.

Pe lângã toate aceste oferte ºi întâlniri de lucru pe care le are,Ion BBasgan mai gãseºte puterea sã lucreze în perioada 23-25 mai laun memoriu pentru Congresul SUA, în care prezintã lista dovezilor ºia martorilor implicaþi în procesul câºtigãrii drepturilor de autor.

Corespondenþa cu Simon Wiesental, unul dintre prietenii ºi susþinãtorii cauzei lui Ion BBasgan

În 26 mai, invitat în Staten Island la familia Griffin, defineºteultimele detalii ale memoriului pentru Guvernul SUA. În 11 iuniedepune respectivul memoriu însoþit de 21 de documente. Cu toate cãi se recunoaºte aportul adus, i se impune, ca soluþie legalã de platã adrepturilor de autor, schimbarea cetãþeniei române în cetãþenie amer-icanã.

Evident, rãspunsul este negativ ºi, în plus, Ion BBasgan le prop-une americanilor crearea fundaþiei Basgan. O provocare care i-a lãsatpe americani fãrã rãspuns.

De fapt, înfiinþarea unei fundaþii cu banii pe care Ion BBasgan i-ar fi primit ca drepturi de autor, era unul dintre cele mai vechi visuri ale

Gabriel I. Năstase

174

117116

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sale. În cadrul acestei fundaþii, inventatorul ºi-ar fi dorit sã lucreze cei

trei fii ai sãi ºi sã-ºi desfãºoare activitatea un institut cu 34 secþii, inclu-siv specialitãþile în care a lucrat (hidrotehnicã, sonicitate, petrol, ali-mentãri cu apã). De asemenea, în aceastã fundaþie ar fi trebuit sãfuncþioneze un muzeu care sã evidenþieze aportul românilor de-a lun-gul existenþei lor pe aceste meleaguri româneºti, la crearea culturii ºitehnicii mondiale.

Înainte de a pleca, la 14 iunie, încheie convenþia de colaborareºi finanþare cu avocatul William Griffin.

În 18 iunie, cum de fapt era de aºteptat, directorul MinisteruluiComerþului al SUA, Scherman Abrahamson îi rãspunde în scris lui IonBasgan, cã nu poate da curs legal sprijinirii cauzei, iar avocaþii gãsescsoluþia pentru ratificarea Divesting Order-ului care acordã drepturile deautor retroactiv prin ratificarea acestui document în CongresulAmerican.

În 1975, la 22 aprilie a trimis rapoarte legate de cauza Basgancãtre ministrul Bujor Almãºan, ministrul Ion Avram, viceprim ministruGh. Oprea ºi lui I. Ursu.

În 20 mai va primi vizita juristului Florea, cãruia îi va predapatentele pentru Japonia.

În 10 iunie prof. C. C. Giurescu va þine în Germania laMünchen, Frankfurt ºi în alte oraºe, un ciclu de conferinþe despre apor-tul românilor în ºtiinþa ºi tehnica mondialã, prezentând opera lui IonBasgan, G. Constantinescu, Elie Carafoli º.a.

În 11 iunie arh. Vogel, consilierul ministrului Agriculturii îl con-sultã pe ilustrul inventator român Ion BBasgan în vederea înfiinþãrii uneisocietãþi mixte de alimentãri cu apã ºi irigaþii în Libia ºi Maroc.

În 12 iunie, în urma primirii lucrãrii de la I. Mocanu, „Însemnãridespre spionajul tehnico-economic”, Ion BBasgan va avea satisfacþia sãconstate cã, în ceea ce-l priveºte, problema este mult mai complicatãºi cu multe fire nevãzute care duc spre zone tenebroase ºi pline deneprevãzut. Acest punct de vedere prezentat de autorul lucrãrii îi vademonstra lui Ion BBasgan, cã jocurile sunt fãcute ºi cã lupta esteinegalã ºi imposibil de câºtigat, în ceea ce priveºte intrarea în posesiadrepturilor de autor. Adversarul este mult mai puternic decât el, unvisãtor ºi un creator de progres, cu alte cuvinte pentru un inventatornaiv, aºa cum singur afirmase cândva cã este.

serie de propuneri de colaborare, pe care sã le aibã cu firma Norse dinNorvegia.

Pe lângã toate aceste oferte ºi întâlniri de lucru pe care le are,Ion BBasgan mai gãseºte puterea sã lucreze în perioada 23-25 mai laun memoriu pentru Congresul SUA, în care prezintã lista dovezilor ºia martorilor implicaþi în procesul câºtigãrii drepturilor de autor.

Corespondenþa cu Simon Wiesental, unul dintre prietenii ºi susþinãtorii cauzei lui Ion BBasgan

În 26 mai, invitat în Staten Island la familia Griffin, defineºteultimele detalii ale memoriului pentru Guvernul SUA. În 11 iuniedepune respectivul memoriu însoþit de 21 de documente. Cu toate cãi se recunoaºte aportul adus, i se impune, ca soluþie legalã de platã adrepturilor de autor, schimbarea cetãþeniei române în cetãþenie amer-icanã.

Evident, rãspunsul este negativ ºi, în plus, Ion BBasgan le prop-une americanilor crearea fundaþiei Basgan. O provocare care i-a lãsatpe americani fãrã rãspuns.

De fapt, înfiinþarea unei fundaþii cu banii pe care Ion BBasgan i-ar fi primit ca drepturi de autor, era unul dintre cele mai vechi visuri ale


175

119118

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Din pãcate jurnalul acestui mare om de tehnicã ºi de ºtiinþã se

încheie cu data de 27 septembrie 1975, când consemneazã cu nos-talgie cã fiul sãu Sorin Basgan pleacã în armatã la Medgidia sã-ºi sat-isfacã stagiul militar, cu termen redus pentru nouã luni.

ªi totuºi, în arhiva familiei Basgan a mai rãmas o corespon-denþã între Ion BBasgan, senatorul Eduard M. Kennedy ºi Comisarulpentru Patente ºi Mãrci Înregistrate, C. Marshall Dann, pe care aceºtiaau avut-o în anul 1977.

Dr. Ion BBasgan cu familia: Angela Basgan, Constantin (Dinu)Basgan,

Sorin Basgan, Ion (Ginel) Basgan ºi Florentina (Tita) Basgan

„Spre deosebire de cazul lui Gh. Constantinescu sau al luiHenri Coandã, au existat ºi mai multe situaþii în care <<furtul deinteligenþã>> a luat o formã tipicã de însuºire ilicitã a proprietãþii int-electuale a inventatorilor români. În aceastã privinþã, ni se pareelocvent exemplul inventatorului român Ion BBasgan, adept entuziast alsonicitãþii ºi discipol al lui Gh. Constantinescu.

Principalele brevete de invenþie ale inginerului Basgan sunt:brevetul român nr. 22.789/1934 intitulat: <<Metodã pentruîmbunãtãþirea randamentului ºi perfecþionarea forajului rotativ prinrotaþie percutantã ºi prin amortizarea presiunii hidromecanice>> ºibrevetul SUA nr. 2.103.137/1937 intitulat: <<Un nou sistem de forajcare ia în considerare presiunea hidrostaticã ºi transmiterea energieisonice la distanþã prin utilizarea prãjinilor grele proporþionale ºi forajulsonic>>.

Instituirea stãrii de beligeranþã intervenitã între România ºiSUA la sfârºitul anului 1941 a avut drept efect ºi sechestrareabunurilor cetãþenilor români aflate pe teritoriul nord-american, iar print-re aceste bunuri se numãrã ºi brevetul inginerului Basgan, pentrufolosirea cãruia marile trusturi petroliere ar fi trebuit sã plãteascãinventatorului român redevenþele prevãzute de reglementãrile inter-naþionale. Tocmai continuarea neîntreruptã a valorificãrii acestorbunuri a fost motivul pentru care capitalurile ºi brevetele cetãþenilorstatelor aflate în rãzboi cu SUA au fost date în rãspunderea unui cus-tode chemat sã le administreze ºi sã dea socotealã de veniturile rapor-tate de ele la sfârºitul ostilitãþilor. Dar brevetul inginerului Basgan a fost „uitat” de cãtre cei chemaþi sãia aceastã mãsurã, ceea ce a permis marilor companii petroliereamericane sã-ºi însuºeascã nestingherite rodul muncii ºi descoperir-ilor inventatorului român ani ºi ani la rând, pãgubindu-l atât pe el, câtºi România de sume însemnate în devize. Pânã în prezent, nu s-augãsit modalitãþile practice sau juridice de reparare a acestor daunecauzate de „omisiunea” pusã probabil la cale de cei direct intere-saþi”.55 I. MMocanu, Însemnãri despre spionajul tehnico-economic,Editura Militarã, Bucureºti, 1975.

Gabriel I. Năstase

176

119118

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Din pãcate jurnalul acestui mare om de tehnicã ºi de ºtiinþã se

încheie cu data de 27 septembrie 1975, când consemneazã cu nos-talgie cã fiul sãu Sorin Basgan pleacã în armatã la Medgidia sã-ºi sat-isfacã stagiul militar, cu termen redus pentru nouã luni.

ªi totuºi, în arhiva familiei Basgan a mai rãmas o corespon-denþã între Ion BBasgan, senatorul Eduard M. Kennedy ºi Comisarulpentru Patente ºi Mãrci Înregistrate, C. Marshall Dann, pe care aceºtiaau avut-o în anul 1977.

Dr. Ion BBasgan cu familia: Angela Basgan, Constantin (Dinu)Basgan,

Sorin Basgan, Ion (Ginel) Basgan ºi Florentina (Tita) Basgan

„Spre deosebire de cazul lui Gh. Constantinescu sau al luiHenri Coandã, au existat ºi mai multe situaþii în care <<furtul deinteligenþã>> a luat o formã tipicã de însuºire ilicitã a proprietãþii int-electuale a inventatorilor români. În aceastã privinþã, ni se pareelocvent exemplul inventatorului român Ion BBasgan, adept entuziast alsonicitãþii ºi discipol al lui Gh. Constantinescu.

Principalele brevete de invenþie ale inginerului Basgan sunt:brevetul român nr. 22.789/1934 intitulat: <<Metodã pentruîmbunãtãþirea randamentului ºi perfecþionarea forajului rotativ prinrotaþie percutantã ºi prin amortizarea presiunii hidromecanice>> ºibrevetul SUA nr. 2.103.137/1937 intitulat: <<Un nou sistem de forajcare ia în considerare presiunea hidrostaticã ºi transmiterea energieisonice la distanþã prin utilizarea prãjinilor grele proporþionale ºi forajulsonic>>.

Instituirea stãrii de beligeranþã intervenitã între România ºiSUA la sfârºitul anului 1941 a avut drept efect ºi sechestrareabunurilor cetãþenilor români aflate pe teritoriul nord-american, iar print-re aceste bunuri se numãrã ºi brevetul inginerului Basgan, pentrufolosirea cãruia marile trusturi petroliere ar fi trebuit sã plãteascãinventatorului român redevenþele prevãzute de reglementãrile inter-naþionale. Tocmai continuarea neîntreruptã a valorificãrii acestorbunuri a fost motivul pentru care capitalurile ºi brevetele cetãþenilorstatelor aflate în rãzboi cu SUA au fost date în rãspunderea unui cus-tode chemat sã le administreze ºi sã dea socotealã de veniturile rapor-tate de ele la sfârºitul ostilitãþilor. Dar brevetul inginerului Basgan a fost „uitat” de cãtre cei chemaþi sãia aceastã mãsurã, ceea ce a permis marilor companii petroliereamericane sã-ºi însuºeascã nestingherite rodul muncii ºi descoperir-ilor inventatorului român ani ºi ani la rând, pãgubindu-l atât pe el, câtºi România de sume însemnate în devize. Pânã în prezent, nu s-augãsit modalitãþile practice sau juridice de reparare a acestor daunecauzate de „omisiunea” pusã probabil la cale de cei direct intere-saþi”.55 I. MMocanu, Însemnãri despre spionajul tehnico-economic,Editura Militarã, Bucureºti, 1975.


177

121120

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu SENATUL STATELOR UNITE

Stimate Domnule Basgan,

Sunt bucuros ca m-ati contactat si sper ca va voi putea fi de ajutor.

O solicitare privind acordarea unei atentii si consideratii speciale pen-tru meritele acestei probleme a fost trimisa agentiei (potrivite/respons-abile în domeniu).

Dupa cum stiti, astfel de solicitari pentru a fi solutionate temeinic sicomplet, necesita timp. Va asigur ca va voi contacta din nou imediatce voi primi raspunsul agentiei.

Gabriel I. Năstase

178

121120

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu SENATUL STATELOR UNITE

Stimate Domnule Basgan,

Sunt bucuros ca m-ati contactat si sper ca va voi putea fi de ajutor.

O solicitare privind acordarea unei atentii si consideratii speciale pen-tru meritele acestei probleme a fost trimisa agentiei (potrivite/respons-abile în domeniu).

Dupa cum stiti, astfel de solicitari pentru a fi solutionate temeinic sicomplet, necesita timp. Va asigur ca va voi contacta din nou imediatce voi primi raspunsul agentiei.


179

123122

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuDepartamentul Statelor Unite pentru Comert

Oficiul de Brevete si Marci ÎnregistrateAdresa: Comisarul pentru Patente si Marci

Înregistrate, Washington, D.C. 20.23116 iunie 1977Onorabilului Edward M KannedySenator al Statelor UniteCladirea Federala John F. KennedyCentrul GuvernamentalBoston, Massachusetts 02.203

Stimate dle senator Kennedy,Acesta este raspunsul la comunicarea dvs. din 11 mai 1977,incluzând corespondenta de la Dr. Ion Basgan cu privire la brevetulsau.Oficiul de Brevete si Marci Înregistrate, din pacate, nu are jurisdictie închestiuni legate de încalcarea unui brevet si nu poate da sfaturi cuprivire la o posibila încalcare. Daca un patent este încalcat, cel breve-tat se poate adresa pentru ajutor Tribunalului Federal adecvat. Elpoate cere tribunalului un ordin de amânare care sa împiedice contin-uarea încalcarii si el poate, de asemenea, sa ceara tribunalului saacorde despagubiri pentru încalcare.Guvernul Statelor Unite poate fi dat în judecata pentru o încalcare adrepturilor de brevet. Tribunalul pentru reclamatii are jurisdictia, înbaza prevederilor titlului 28 al Codului Statelor Unite, sectiunea 1.498(a), asupra cazurilor unor brevete în care Statele Unite sunt date înjudecata pentru încalcare. Anumite agentii guvernamentale au, deasemenea, autoritatea sa negocieze si sa rezolve plângeri privindîncalcarea de brevete, înainte ca actiunea sa fie intentata la Tribunalulpentru Reclamatii.Se pare ca drepturile de brevet ale Dr. Basgan au fost suprimate întimpul celui de al II-lea Razboi Mondial, în baza Legii privind CustodiaProprietatii Straine. Conform parerii Dr. Basgan, un Ordin alDepartamentului Justitiei din 1965 a restabilit drepturile sale. Sugerezca Dr. Basgan sa consulte un avocat pentru determinarea scopuluiordinului din 1965 si cum afecteaza el, daca este cazul, statutul de lim-itari pe 6 ani al încalcarilor de brevete.Sper ca aceasta informatie este folositoare.

Cu sinceritate,C. Marshall Dann

Comisar pentru Paetnte si Marci Înregistrate

Gabriel I. Năstase

180

123122

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuDepartamentul Statelor Unite pentru Comert

Oficiul de Brevete si Marci ÎnregistrateAdresa: Comisarul pentru Patente si Marci

Înregistrate, Washington, D.C. 20.23116 iunie 1977Onorabilului Edward M KannedySenator al Statelor UniteCladirea Federala John F. KennedyCentrul GuvernamentalBoston, Massachusetts 02.203

Stimate dle senator Kennedy,Acesta este raspunsul la comunicarea dvs. din 11 mai 1977,incluzând corespondenta de la Dr. Ion Basgan cu privire la brevetulsau.Oficiul de Brevete si Marci Înregistrate, din pacate, nu are jurisdictie închestiuni legate de încalcarea unui brevet si nu poate da sfaturi cuprivire la o posibila încalcare. Daca un patent este încalcat, cel breve-tat se poate adresa pentru ajutor Tribunalului Federal adecvat. Elpoate cere tribunalului un ordin de amânare care sa împiedice contin-uarea încalcarii si el poate, de asemenea, sa ceara tribunalului saacorde despagubiri pentru încalcare.Guvernul Statelor Unite poate fi dat în judecata pentru o încalcare adrepturilor de brevet. Tribunalul pentru reclamatii are jurisdictia, înbaza prevederilor titlului 28 al Codului Statelor Unite, sectiunea 1.498(a), asupra cazurilor unor brevete în care Statele Unite sunt date înjudecata pentru încalcare. Anumite agentii guvernamentale au, deasemenea, autoritatea sa negocieze si sa rezolve plângeri privindîncalcarea de brevete, înainte ca actiunea sa fie intentata la Tribunalulpentru Reclamatii.Se pare ca drepturile de brevet ale Dr. Basgan au fost suprimate întimpul celui de al II-lea Razboi Mondial, în baza Legii privind CustodiaProprietatii Straine. Conform parerii Dr. Basgan, un Ordin alDepartamentului Justitiei din 1965 a restabilit drepturile sale. Sugerezca Dr. Basgan sa consulte un avocat pentru determinarea scopuluiordinului din 1965 si cum afecteaza el, daca este cazul, statutul de lim-itari pe 6 ani al încalcarilor de brevete.Sper ca aceasta informatie este folositoare.

Cu sinceritate,C. Marshall Dann

Comisar pentru Paetnte si Marci Înregistrate


181

125124

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan alãturi de prof. ing. Emil Prager ºi academician Matei Marinescu, la simpozionul

de la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” (1980)

Dr. ing. Ion BBasgan la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” (4 decembrie 1980)

Stimate Domnule Senator Kennedy,

Am placerea sa va confirm primirea scrisorii din 19 mai, cu o oarecareîntârziere datorita serviciilor postale. Totodata, va informez ca si C.Marshall Dann, reprezentantul Oficiului de Inventii si Marci, mi-a trim-is o scrisoare pe 16 iunie 1977Va multumesc pentru intentia Dvs. de a ma ajuta si va trimit lucrareaEfectul Basgan si aplicatiile sale în tehnologia forajelor pentruexploatarea surselor de energie subterane, spre consultare, publicaresi promovare în cercurile stiintifico-tehnice americane.Din investigatiile mele am aflat ca o (Hotarâre) a Congresului SUApoate stabili si completa valabilitatea drepturilor mele, în concordantacu the Divesting Order S.A. 838 of 1965 for the Patent 2.103.137privind toate drepturile de autor, daunele si profiturile recuperabiledupa cel de-al doilea razboi mondial.Hotarârea poate ordona compensarea totala, în concordanta cueconomiile de peste 30 miliarde dolari aduse economiei SUA doar în17 ani de folosire legala a patentului sus-amintit.V-as ramâne îndatorat daca mi-ati arata ce pot sa fac sau mi-ati indi-ca persoana careia ma pot adresa pentru a rezolva problema mea.Sunt încredintat ca toate costurile deduse vor fi acoperite din fructifi-carea drepturilor recuperate si, desigur, sunt de parere ca întelegereanoastra se bazeaza pe profit reciproc.Sunt nevoit sa calatoresc în România pentru o luna de zile ca sarezolv câteva probleme privind apartamentul meu din Bucuresti, avari-at de recentul cutremur de pamânt si de aceea va rog sa-mi trimiteti ocopie a raspunsului Dvs. la cea de-a doua adresa, pentru a evita oriceîntârziere în receptionarea lui.De asemenea, v-as fi îndatorat daca m-ati invita în SUA, în scopuldeclarat de a discuta toate aspectele problemei sus-amintite, de a neinforma reciproc si eventual, de a semna agrementul necesar realizariiacestui proiect. Aceasta invitatie îmi va facilita formalitatile de obtinerea vizei necesare calatoriei.

(Salutari si multumiri, ... semnatura)

Gabriel I. Năstase

182

125124

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Dr. ing. Ion BBasgan alãturi de prof. ing. Emil Prager ºi academician Matei Marinescu, la simpozionul

de la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” (1980)

Dr. ing. Ion BBasgan la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” (4 decembrie 1980)

Stimate Domnule Senator Kennedy,

Am placerea sa va confirm primirea scrisorii din 19 mai, cu o oarecareîntârziere datorita serviciilor postale. Totodata, va informez ca si C.Marshall Dann, reprezentantul Oficiului de Inventii si Marci, mi-a trim-is o scrisoare pe 16 iunie 1977Va multumesc pentru intentia Dvs. de a ma ajuta si va trimit lucrareaEfectul Basgan si aplicatiile sale în tehnologia forajelor pentruexploatarea surselor de energie subterane, spre consultare, publicaresi promovare în cercurile stiintifico-tehnice americane.Din investigatiile mele am aflat ca o (Hotarâre) a Congresului SUApoate stabili si completa valabilitatea drepturilor mele, în concordantacu the Divesting Order S.A. 838 of 1965 for the Patent 2.103.137privind toate drepturile de autor, daunele si profiturile recuperabiledupa cel de-al doilea razboi mondial.Hotarârea poate ordona compensarea totala, în concordanta cueconomiile de peste 30 miliarde dolari aduse economiei SUA doar în17 ani de folosire legala a patentului sus-amintit.V-as ramâne îndatorat daca mi-ati arata ce pot sa fac sau mi-ati indi-ca persoana careia ma pot adresa pentru a rezolva problema mea.Sunt încredintat ca toate costurile deduse vor fi acoperite din fructifi-carea drepturilor recuperate si, desigur, sunt de parere ca întelegereanoastra se bazeaza pe profit reciproc.Sunt nevoit sa calatoresc în România pentru o luna de zile ca sarezolv câteva probleme privind apartamentul meu din Bucuresti, avari-at de recentul cutremur de pamânt si de aceea va rog sa-mi trimiteti ocopie a raspunsului Dvs. la cea de-a doua adresa, pentru a evita oriceîntârziere în receptionarea lui.De asemenea, v-as fi îndatorat daca m-ati invita în SUA, în scopuldeclarat de a discuta toate aspectele problemei sus-amintite, de a neinforma reciproc si eventual, de a semna agrementul necesar realizariiacestui proiect. Aceasta invitatie îmi va facilita formalitatile de obtinerea vizei necesare calatoriei.

(Salutari si multumiri, ... semnatura)


183

127126

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi pentru evitarea efectelor de rezonanþã a vibraþiunilor în prãjinile de

foraj”.Lucrarea reprezintã o foarte preþioasã contribuþie asupra

bazelor tehnico-ºtiinþifice ale sistemului de foraj „Rotary”.Concluzia celor doi specialiºti, cu privire la valoarea teoreticã

ºi practicã a lucrãrii de doctorat, a fost extrem de favorabilã autorului,iar decernarea diplomei de Doctor s-a fãcut în cadrul unei ceremoniisolemne, în prezenþa Ministrului României la Viena, dr. CaiusBredniceanu, invitat special din partea rectoratului ºcolii. Cu aceastãocazie a fost arborat drapelul român, iar discursurile þinute au fostreproduse în ziarele austriece ºi române (ObsersteirischeVolkszeitung, 8.VII.1933 ºi Universul, 16.VII.1933). Dupã obþinereatitlului de doctor, Ion BBasgan a lucrat onorific, ca ajutor de curs, la cat-edra de studiul petrolului, fiind numit de Consiliul profesoral alAcademiei de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti la 26ianuarie 1934 (Certificatul nr. 4.203 din 24 martie 1944). În felul aces-ta Ion BBasgan ºi-a croit drumul fãrã întoarcere, greu, dar glorios, alactivitãþii tehnice. Practica minierã ºi-a început-o în minele de cãrbunide la Seegraben – Leoben (Austria) ºi la minele de fier Eisenerz –Steiermark (Austria).

Pentru a înþelege ºi a aprofunda problematica acestui dome-niu de activitate, Ion BBasgan a vizitat exploatarea lignitului de lângãViena, exploatarea minelor de magneziu de la Veitsch (Austria),exploatarea sãrii de la Hallstadt – Salzkammergut (Austria), precum ºidiferite exploatãri miniere din Austria, Germania, Polonia ºi România.În vara anului 1924 a efectuat un stagiu de câteva luni în minele depetrol din Pechelbron (Alsacia), studiind exploatarea petrolului pringalerii. În iulie 1925, Ion BBasgan s-a angajat ca inginer practicant lasocietatea „Steaua Românã”. Pânã în anul 1932, Ion BBasgan a „bãtutcu piciorul” toate ºantierele petrolifere din þarã: Moreni, Mislea,Ceptura, Moineºti, Gura Ocniþei, Câmpina, Scãioºi, Podenii Noi,Boldeºti, Miglea ºi altele. Remarcându-se în activitatea pe care odesfãºura cu pasiune ºi profesionalism, a urcat treaptã cu treaptãscara ierarhiei profesionale: inginer ºef de secþie, inginer ºef de schelãºi director regional. Din certificatul de practicã pentru primul an, eliber-at de societatea „Steaua Românã” ºi certificatul eliberat de InspecteleMiniere Ploieºti ºi Moreni, pentru ºefia de exploatare în petrol ºi gaze

Inventatorul român Ion BBasgan avea sã pãrãseascã aceastãlume, pentru care a muncit ºi a creat enorm, în 15 decembrie 1980.

ACTIVITATEA TTEHNICÃ

Absolvent al ªcolii Superioare de Mine ºi Metalurgie(Montanistiche Hochschule 5, Leoben – Austria, Diploma nr. 10, 17iulie 1925, echivalatã prin Proces-verbal nr. 44 din 22 aprilie 1926 deMinisterul Lucrãrilor Publice ºi Proces-verbal nr. 1.902 din 13 februar-ie 1961 de Comisia Superioarã de Diplome), Ion BBasgan a fost ºef deexploatare în industria petrolului ºi gazelor naturale începând cu 7 mai1927 (Brevet nr. 39), ca urmare a practicii efectuate ºi a examenuluidat în august 1926 la Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Ulterior, acumulând o serie de cunoºtinþe teoretice ºi practice,ºi-a susþinut cu brio examenul de doctorat în 7 iulie 1933 la„Montanistiche Hochschule”, Leoben, Austria, cu lucrarea „DieArbeitsweise und Form des Rotary Meissels in Erdölgesteine”. Caurmare, a obþinut titlul de doctor în ºtiinþele miniere (titlu echivalat deComisia Superioarã de Diplome din Ministerul Învãþãmântului cu nr.1.279 din 30 decembrie 1965 ca „doctor inginer”) – DOKTOR DERMONTANISTICHEN WISSEN-SCHAFFEN.

Lucrarea de absolvire a lui Ion BBasgan a trezit un real interesprintre specialiºti, fiind reþinutã de comisie cu intenþia de a fi publicatãîn anuarul ºcolii ºi în Editura Hans Urban Viena. În acest sens, prof. dr.ing. Pirkl ºi prof. ing. Fulglewicz, în raportul depus la rectoratul ºcolii,menþionau urmãtoarele:

„Inginerul Basgan a avut ocaziunea sã observe în numeroase-le sondagii Rotary executate în ºantierele petrolifere din Româniamodul de lucru al sapei Rotary ºi sã atragã atenþiunea asupra vibraþi-ilor ritmice ce survin în prãjinile de foraj. În aprecierea justã a acestorimportante fenomene, stabileºte legile acestora, mai întâi pe cale prac-ticã ºi apoi pe cale matematicã. Prin deducþiunile ºi concluziile sale,inginer Basgan prezintã fororului tehnician reguli ºi formule pentrujusta dimensionare a sculelor de foraj, pentru presiunea de sãpare, cât

Gabriel I. Năstase

184

129128

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Experienþa ºi procedeul de lucru adoptat au fost ulterior utilizate în

Galiþia – Polonia.În anul 1931 Ion BBasgan a fost transferat la Câmpina, ca aju-

tor al inspectorului secþiei de foraj, conducând în felul acesta toatelucrãrile de foraj ale tuturor ºantierelor societãþii.

Datoritã recunoaºterii responsabilitãþii ºi profesionalismuluisãu a obþinut din partea conducerii societãþii o serie de misiuni cu gradmare de dificultate. În acest sens, se poate aminti instrumentaþia son-dei nr. 11 Boldeºti, ce fusese foratã cu erupþie violentã în aer ºi sondanr. 471 Scorþeni – Mislea, cu dificultãþi la forajul „Rotary” de adâncime.

Activitatea depusã de specialistul Ion BBasgan la societatea„Steaua Românã” a constat în executarea a numeroase foraje: deexploatare sau pentru sonde cu mari producþii. Aceastã activitate prac-ticã a constituit pentru Ion BBasgan un vast câmp de cercetãri ºi expe-rienþe din punct de vedere geologic ºi tehnico-economic, soldate înfinal cu elaborarea de importante lucrãri de specialitate în acest dome-niu.

În perioada 1932-1933 Ion BBasgan, ca referent al secþieipetrolului ºi minelor ºi ca membru fondator al „Asociaþiei Economicepentru Studiul Conjuncturei din România” a luat parte la conducereasecþiei petrolului ºi minelor, publicând o serie de cronici ºi sinteze eco-nomice asupra întregii industrii petrolifere ºi ale industriei extractive,stabilind cadrul statistic pentru urmãrirea diferitelor ramuri ºi fenomeneale acestor activitãþi industriale ºi economice. Aºa cum am precizatanterior, în calitatea sa de referent la secþia petrolului ºi minelor, IonBasgan a excelat prin prezentarea deficienþelor politicii petrolifere aRomâniei faþã de trusturile mondiale. Cu acest prilej, Ion BBasgan aelaborat cadrul general pentru o politicã economicã independentã prinnaþionalizarea industriei petrolifere ºi industrializarea þãrii.Concomitent cu activitatea depusã, mai sus evidenþiatã, a stabilit con-tacte cu institutele de conjuncturã similare din strãinãtate, vizitândinstitutele de la Viena, Paris ºi Londra. În anul 1933 a fost numit deMinisterul Industriei ºi Comerþului delegat oficial al României la primulCongres mondial al petrolului de la Londra. Cu ocazia acestei numiri,Ion BBasgan a luat cuvântul în numele României la deschidereaCongresului ºi a participat la dezbateri, prezentând rezultatulcercetãrilor ºtiinþifice asupra completãrilor principiului lui Arhimede ºi a

naturale, se poate aprecia evoluþia profesionalã a tânãrului IonBasgan.

Astfel, de la 25 iulie la 15 septembrie 1925, Ion BBasgan alucrat la sondele nr. 18 ºi 22, sistem „Alianþa” din Pâscov – Moreni. Dela 15 septembrie la 15 octombrie 1925, ca lucrãtor sondor la sonda nr.39, sistem „Alianþa”, în perimetrul de sud, Moreni. De la 15 octombriela 1 decembrie 1925, Ion BBasgan îºi desfãºoarã activitatea ca inginerajutor al ºefului secþiunii din perimetrul de sud Moreni, având în lucrusondele nr. 4, 6, 38, 39 ºi 44, toate sistem „Alianþa”. De la 1 decembrie1925 la 1 ianuarie 1926, Ion BBasgan este lucrãtor sondor la sonda nr.208, sistem „Rotary”, din perimetrul nord nr. 2 C Moreni. Între 1 ian-uarie ºi 1 aprilie 1926 este inginer ajutor al ºefului secþiunii de nordMoreni, având în lucru sondele nr. 206, 208 ºi 210, toate funcþionândcu sisteme tip „Rotary”. De la 1 aprilie la 15 aprilie 1926 Ion BBasgan îºidesfãºoarã activitatea în calitate de lucrãtor la confecþionarea instru-mentelor de sondaje în ateliere centrale, iar de la 15 aprilie la 1 iulie1926 ocupã funcþia de inginer ajutor al ºefului secþiunii din perimetrulde sud Moreni, la sondele nr. 3, 4, 6, 38, 39 ºi 44 în sapã ºi sondelenr. 8, 41 ºi 46 în montaj. De la 1 iulie la 25 iulie 1926, Ion BBasganlucreazã în ºantierul Ceptura (Prahova) ca inginer ºef al secþiuniiªoimescu, având în lucru sondele nr. 1, 2, 3 ºi 5 sistem „Indian” ºisonda nr. 10, sistem „Rotary”, iar în montaj sondele nr. 9 ºi 13, sistem„Rotary”.

Ca inginer ºef de exploatare, în urma susþinerii examenului dinaugust 1926 ºi-a continuat activitatea ca inginer ºef de secþie, special-izându-se în forajele „Rotary”, pe diferite ºantiere din þarã: Ceptura(Prahova), Ochiuri (Dâmboviþa) ºi Moreni. În calitatea sa de inginer ºefal echipei de foraj pentru explorãri, Ion BBasgan a condus ºantierelePodenii Noi (Prahova) ºi Scãioºi (Prahova), unde a sãpat (la Podeni)câteva sonde „Rotary”, iar la Scãioºi patru sonde „Calix” de exploatareºi câteva sonde „Rotary”, ce au intrat în producþie.

În 1930 a fost numit director al exploatãrilor societãþii „SteauaRomânã” din judeþul Bacãu, cu schelele: Moineºti, Zemeº ºi Solon,unde fiecare ºantier se compunea din mai multe zeci de sonde în pro-ducþie ºi un numãr mai mic în foraj. În aceastã situaþie s-a aflat, print-re altele ºi sonda nr. 29 Moineºti, care a constituit ºi prima încercarepentru introducerea forajului „Rotary” în rocile tari din Moldova.


185

127126

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi pentru evitarea efectelor de rezonanþã a vibraþiunilor în prãjinile de

foraj”.Lucrarea reprezintã o foarte preþioasã contribuþie asupra

bazelor tehnico-ºtiinþifice ale sistemului de foraj „Rotary”.Concluzia celor doi specialiºti, cu privire la valoarea teoreticã

ºi practicã a lucrãrii de doctorat, a fost extrem de favorabilã autorului,iar decernarea diplomei de Doctor s-a fãcut în cadrul unei ceremoniisolemne, în prezenþa Ministrului României la Viena, dr. CaiusBredniceanu, invitat special din partea rectoratului ºcolii. Cu aceastãocazie a fost arborat drapelul român, iar discursurile þinute au fostreproduse în ziarele austriece ºi române (ObsersteirischeVolkszeitung, 8.VII.1933 ºi Universul, 16.VII.1933). Dupã obþinereatitlului de doctor, Ion BBasgan a lucrat onorific, ca ajutor de curs, la cat-edra de studiul petrolului, fiind numit de Consiliul profesoral alAcademiei de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale din Bucureºti la 26ianuarie 1934 (Certificatul nr. 4.203 din 24 martie 1944). În felul aces-ta Ion BBasgan ºi-a croit drumul fãrã întoarcere, greu, dar glorios, alactivitãþii tehnice. Practica minierã ºi-a început-o în minele de cãrbunide la Seegraben – Leoben (Austria) ºi la minele de fier Eisenerz –Steiermark (Austria).

Pentru a înþelege ºi a aprofunda problematica acestui dome-niu de activitate, Ion BBasgan a vizitat exploatarea lignitului de lângãViena, exploatarea minelor de magneziu de la Veitsch (Austria),exploatarea sãrii de la Hallstadt – Salzkammergut (Austria), precum ºidiferite exploatãri miniere din Austria, Germania, Polonia ºi România.În vara anului 1924 a efectuat un stagiu de câteva luni în minele depetrol din Pechelbron (Alsacia), studiind exploatarea petrolului pringalerii. În iulie 1925, Ion BBasgan s-a angajat ca inginer practicant lasocietatea „Steaua Românã”. Pânã în anul 1932, Ion BBasgan a „bãtutcu piciorul” toate ºantierele petrolifere din þarã: Moreni, Mislea,Ceptura, Moineºti, Gura Ocniþei, Câmpina, Scãioºi, Podenii Noi,Boldeºti, Miglea ºi altele. Remarcându-se în activitatea pe care odesfãºura cu pasiune ºi profesionalism, a urcat treaptã cu treaptãscara ierarhiei profesionale: inginer ºef de secþie, inginer ºef de schelãºi director regional. Din certificatul de practicã pentru primul an, eliber-at de societatea „Steaua Românã” ºi certificatul eliberat de InspecteleMiniere Ploieºti ºi Moreni, pentru ºefia de exploatare în petrol ºi gaze

Inventatorul român Ion BBasgan avea sã pãrãseascã aceastãlume, pentru care a muncit ºi a creat enorm, în 15 decembrie 1980.

ACTIVITATEA TTEHNICÃ

Absolvent al ªcolii Superioare de Mine ºi Metalurgie(Montanistiche Hochschule 5, Leoben – Austria, Diploma nr. 10, 17iulie 1925, echivalatã prin Proces-verbal nr. 44 din 22 aprilie 1926 deMinisterul Lucrãrilor Publice ºi Proces-verbal nr. 1.902 din 13 februar-ie 1961 de Comisia Superioarã de Diplome), Ion BBasgan a fost ºef deexploatare în industria petrolului ºi gazelor naturale începând cu 7 mai1927 (Brevet nr. 39), ca urmare a practicii efectuate ºi a examenuluidat în august 1926 la Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Ulterior, acumulând o serie de cunoºtinþe teoretice ºi practice,ºi-a susþinut cu brio examenul de doctorat în 7 iulie 1933 la„Montanistiche Hochschule”, Leoben, Austria, cu lucrarea „DieArbeitsweise und Form des Rotary Meissels in Erdölgesteine”. Caurmare, a obþinut titlul de doctor în ºtiinþele miniere (titlu echivalat deComisia Superioarã de Diplome din Ministerul Învãþãmântului cu nr.1.279 din 30 decembrie 1965 ca „doctor inginer”) – DOKTOR DERMONTANISTICHEN WISSEN-SCHAFFEN.

Lucrarea de absolvire a lui Ion BBasgan a trezit un real interesprintre specialiºti, fiind reþinutã de comisie cu intenþia de a fi publicatãîn anuarul ºcolii ºi în Editura Hans Urban Viena. În acest sens, prof. dr.ing. Pirkl ºi prof. ing. Fulglewicz, în raportul depus la rectoratul ºcolii,menþionau urmãtoarele:

„Inginerul Basgan a avut ocaziunea sã observe în numeroase-le sondagii Rotary executate în ºantierele petrolifere din Româniamodul de lucru al sapei Rotary ºi sã atragã atenþiunea asupra vibraþi-ilor ritmice ce survin în prãjinile de foraj. În aprecierea justã a acestorimportante fenomene, stabileºte legile acestora, mai întâi pe cale prac-ticã ºi apoi pe cale matematicã. Prin deducþiunile ºi concluziile sale,inginer Basgan prezintã fororului tehnician reguli ºi formule pentrujusta dimensionare a sculelor de foraj, pentru presiunea de sãpare, cât

Gabriel I. Năstase

186

129128

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Experienþa ºi procedeul de lucru adoptat au fost ulterior utilizate în

Galiþia – Polonia.În anul 1931 Ion BBasgan a fost transferat la Câmpina, ca aju-

tor al inspectorului secþiei de foraj, conducând în felul acesta toatelucrãrile de foraj ale tuturor ºantierelor societãþii.

Datoritã recunoaºterii responsabilitãþii ºi profesionalismuluisãu a obþinut din partea conducerii societãþii o serie de misiuni cu gradmare de dificultate. În acest sens, se poate aminti instrumentaþia son-dei nr. 11 Boldeºti, ce fusese foratã cu erupþie violentã în aer ºi sondanr. 471 Scorþeni – Mislea, cu dificultãþi la forajul „Rotary” de adâncime.

Activitatea depusã de specialistul Ion BBasgan la societatea„Steaua Românã” a constat în executarea a numeroase foraje: deexploatare sau pentru sonde cu mari producþii. Aceastã activitate prac-ticã a constituit pentru Ion BBasgan un vast câmp de cercetãri ºi expe-rienþe din punct de vedere geologic ºi tehnico-economic, soldate înfinal cu elaborarea de importante lucrãri de specialitate în acest dome-niu.

În perioada 1932-1933 Ion BBasgan, ca referent al secþieipetrolului ºi minelor ºi ca membru fondator al „Asociaþiei Economicepentru Studiul Conjuncturei din România” a luat parte la conducereasecþiei petrolului ºi minelor, publicând o serie de cronici ºi sinteze eco-nomice asupra întregii industrii petrolifere ºi ale industriei extractive,stabilind cadrul statistic pentru urmãrirea diferitelor ramuri ºi fenomeneale acestor activitãþi industriale ºi economice. Aºa cum am precizatanterior, în calitatea sa de referent la secþia petrolului ºi minelor, IonBasgan a excelat prin prezentarea deficienþelor politicii petrolifere aRomâniei faþã de trusturile mondiale. Cu acest prilej, Ion BBasgan aelaborat cadrul general pentru o politicã economicã independentã prinnaþionalizarea industriei petrolifere ºi industrializarea þãrii.Concomitent cu activitatea depusã, mai sus evidenþiatã, a stabilit con-tacte cu institutele de conjuncturã similare din strãinãtate, vizitândinstitutele de la Viena, Paris ºi Londra. În anul 1933 a fost numit deMinisterul Industriei ºi Comerþului delegat oficial al României la primulCongres mondial al petrolului de la Londra. Cu ocazia acestei numiri,Ion BBasgan a luat cuvântul în numele României la deschidereaCongresului ºi a participat la dezbateri, prezentând rezultatulcercetãrilor ºtiinþifice asupra completãrilor principiului lui Arhimede ºi a

naturale, se poate aprecia evoluþia profesionalã a tânãrului IonBasgan.

Astfel, de la 25 iulie la 15 septembrie 1925, Ion BBasgan alucrat la sondele nr. 18 ºi 22, sistem „Alianþa” din Pâscov – Moreni. Dela 15 septembrie la 15 octombrie 1925, ca lucrãtor sondor la sonda nr.39, sistem „Alianþa”, în perimetrul de sud, Moreni. De la 15 octombriela 1 decembrie 1925, Ion BBasgan îºi desfãºoarã activitatea ca inginerajutor al ºefului secþiunii din perimetrul de sud Moreni, având în lucrusondele nr. 4, 6, 38, 39 ºi 44, toate sistem „Alianþa”. De la 1 decembrie1925 la 1 ianuarie 1926, Ion BBasgan este lucrãtor sondor la sonda nr.208, sistem „Rotary”, din perimetrul nord nr. 2 C Moreni. Între 1 ian-uarie ºi 1 aprilie 1926 este inginer ajutor al ºefului secþiunii de nordMoreni, având în lucru sondele nr. 206, 208 ºi 210, toate funcþionândcu sisteme tip „Rotary”. De la 1 aprilie la 15 aprilie 1926 Ion BBasgan îºidesfãºoarã activitatea în calitate de lucrãtor la confecþionarea instru-mentelor de sondaje în ateliere centrale, iar de la 15 aprilie la 1 iulie1926 ocupã funcþia de inginer ajutor al ºefului secþiunii din perimetrulde sud Moreni, la sondele nr. 3, 4, 6, 38, 39 ºi 44 în sapã ºi sondelenr. 8, 41 ºi 46 în montaj. De la 1 iulie la 25 iulie 1926, Ion BBasganlucreazã în ºantierul Ceptura (Prahova) ca inginer ºef al secþiuniiªoimescu, având în lucru sondele nr. 1, 2, 3 ºi 5 sistem „Indian” ºisonda nr. 10, sistem „Rotary”, iar în montaj sondele nr. 9 ºi 13, sistem„Rotary”.

Ca inginer ºef de exploatare, în urma susþinerii examenului dinaugust 1926 ºi-a continuat activitatea ca inginer ºef de secþie, special-izându-se în forajele „Rotary”, pe diferite ºantiere din þarã: Ceptura(Prahova), Ochiuri (Dâmboviþa) ºi Moreni. În calitatea sa de inginer ºefal echipei de foraj pentru explorãri, Ion BBasgan a condus ºantierelePodenii Noi (Prahova) ºi Scãioºi (Prahova), unde a sãpat (la Podeni)câteva sonde „Rotary”, iar la Scãioºi patru sonde „Calix” de exploatareºi câteva sonde „Rotary”, ce au intrat în producþie.

În 1930 a fost numit director al exploatãrilor societãþii „SteauaRomânã” din judeþul Bacãu, cu schelele: Moineºti, Zemeº ºi Solon,unde fiecare ºantier se compunea din mai multe zeci de sonde în pro-ducþie ºi un numãr mai mic în foraj. În aceastã situaþie s-a aflat, print-re altele ºi sonda nr. 29 Moineºti, care a constituit ºi prima încercarepentru introducerea forajului „Rotary” în rocile tari din Moldova.


187

131130

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu prezentate o serie de date tehnice ale recordurilor realizate, cu scopul

de a promova experienþa acumulatã în acest domeniu. Tot prin„Societatea Petroliferã Românã” s-au executat, pentru serviciilearmatei, zece sonde de exploatare pentru apã, în rocile dificile aleDobrogei. ªi în acest domeniu Ion BBasgan a punctat o serie deaspecte în cadrul Congresului A.G.I.R. din 1943, prin intermediul temei„Problema apei în Dobrogea” ºi la „Academia de ªtiinþe” din Româniacu tema „Alimentarea cu apã a Dobrogei”. De asemenea, ca adminis-trator – delegat unic al societãþii „Igienco” – a exportat cearã de petrolºi a acoperit cu acest produs, nevoile armatei în perioada 1941-1943.

Concomitent cu activitãþile mai sus prezentate, Ion BBasgan afost numit în 1940 de Ministerul Economiei Naþionale (decizia nr.142.583/1940) consilier tehnic pe lângã Comisariatul Petrolului, recentînfiinþat, ca specialist în problemele forajului ºi exploatarea ºantierelor.Totodatã, Ministerul Propagandei l-a invitat (prin adresa nr.1.454/1940) sã întocmeascã lucrarea „Petrolul ºi Gazele Naturale aleRomâniei”. În acelaºi an, 1940, în luna iulie, Ion BBasgan a primit dinpartea profesorului Dr. A. Benz din Berlin invitaþia de a colabora la unnumãr festiv al revistei „Oel und Kohle” pentru petrolul din sud-estulEuropei. Invitaþia a fost onoratã prin publicarea a douã articole încadrul revistei mai sus amintitã, în care au fost evidenþiate progreselerealizate de inginerii români în industria petroliferã.

Activitatea lui Ion BBasgan se caracterizeazã prin aceea cã s-adesfãºurat de cele mai multe ori în domenii noi ºi a dat întotdeaunarezultate economice bune. Lucrãrile cu caracter tehnic, economic ºipolitic publicate în perioada 1933-1949, prin care Ion BBasgan a com-bãtut politica trusturilor mondiale petrolifere în România, cât ºi proce-sul ce a existat între Ion BBasgan ºi trusturi pentru invenþiile realizate,nu i-au permis acestui patriot român sã lucreze în cadrul marilor între-prinderi petrolifere.

Cu ocazia elaborãrii legii petrolului din 1942, a fost solicitat caspecialist, de Uniunea Naþionalã a întreprinderilor petrolifere pentru aapãra interesele economiei naþionale faþã de tendinþele acaparatoareale grupurilor germano-fasciste, prin analizarea proiectelor ºi formula-rea amendamentelor necesare, care au fost introduse în decretul-legeapãrut la 17 iulie 1942.

Lupta dusã pentru apãrarea intereselor patriotice a fãcut din

transmiterii energiei sonice prin garnitura de forare. Revista „ThePetroleum Times” din 22 iulie 1933 a publicat o dare de seamã aprimului Congres mondial al Petrolului de la Londra ºi o fotografie aparticipanþilor oficiali, delegaþi ai diferitelor þãri ale globului, precum ºiun rezumat al comunicãrii lui Ion BBasgan. Aflat la Londra, Ion BBasgana urmat simultan cursurile de varã pentru strãini ale Universitãþii ºi acercetat viaþa tehnicã ºi economicã petroliferã mondialã, în raport cucea a României.

Cronicile publicate prin „Institutul de conjuncturã, precum ºiconferinþele ºi lucrãrile publicate la înapoierea sa în þarã cu privire lapolitica petrolierã a României au fost relevante ºi au servit drept instru-ment de lucru pentru conducãtorii economiei româneºti.

În cursul anilor 1933-1944, Ion BBasgan, în calitatea sa de aju-tor de curs pe lângã Catedra de studiul petrolului a prof. univ. Dr. ing.V. Iscu de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale dinBucureºti, a predat un curs despre „Rentabilitatea întreprinderilorpetroliere”.

În anul 1934 a preluat conducerea tehnicã (15 decembrie1934 – 13 mai 1941) ºi, ulterior, pe cea administrativã (13 mai 1941 –31 decembrie 1943) a unei societãþi petroliere, „Societatea PetroliferãRomânã”, atunci constituitã, cu un capital mic, intern. Timp de nouãani, respectiv pânã în 1944, folosindu-se de mijloace financiare ºitehnice reduse, dar dublate de o activitate intensã atât în conducerealucrãrilor de ºantier, cât ºi a conducerii societãþii, Ion BBasgan a reuºitsã creeze o întreprindere petroliferã prosperã, cu o producþie zilnicã de10-14 vagoane ºi cu un important inventar de foraj ºi producþie. Încadrul societãþii mai sus amintite s-au deschis trei ºantiere de pro-ducþie: schela Piscuri – Moreni, cu sondele nr. 2A, 3, 4, 5 ºi 6, cu unmetraj total de 9.481 m ºi o producþie de 186.444 tone; schelaGhirdoveni – Prahova, cu sondele nr. 471, 412 ºi 473, cu un metrajtotal de 5.799 m ºi o producþie de 76,991 tone; schela Rãzvad –Dâmboviþa, cu sonda nr. 1, cu un metraj de 1,794 m ºi o producþie de2.782 tone. În anul 1937, Ion BBasgan avea sã participe la cel de-aldoilea Congres Mondial al Petrolului, la Paris, prezentând o serie deaplicaþii ale brevetelor de invenþie referitoare la noile metode modernede foraj. În articolul publicat în „Analele Minelor” nr. 7 din 1938, intitu-lat „Noi progrese în tehnica forajului prin procedeul Dr. Basgan” sunt

Gabriel I. Năstase

188

131130

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu prezentate o serie de date tehnice ale recordurilor realizate, cu scopul

de a promova experienþa acumulatã în acest domeniu. Tot prin„Societatea Petroliferã Românã” s-au executat, pentru serviciilearmatei, zece sonde de exploatare pentru apã, în rocile dificile aleDobrogei. ªi în acest domeniu Ion BBasgan a punctat o serie deaspecte în cadrul Congresului A.G.I.R. din 1943, prin intermediul temei„Problema apei în Dobrogea” ºi la „Academia de ªtiinþe” din Româniacu tema „Alimentarea cu apã a Dobrogei”. De asemenea, ca adminis-trator – delegat unic al societãþii „Igienco” – a exportat cearã de petrolºi a acoperit cu acest produs, nevoile armatei în perioada 1941-1943.

Concomitent cu activitãþile mai sus prezentate, Ion BBasgan afost numit în 1940 de Ministerul Economiei Naþionale (decizia nr.142.583/1940) consilier tehnic pe lângã Comisariatul Petrolului, recentînfiinþat, ca specialist în problemele forajului ºi exploatarea ºantierelor.Totodatã, Ministerul Propagandei l-a invitat (prin adresa nr.1.454/1940) sã întocmeascã lucrarea „Petrolul ºi Gazele Naturale aleRomâniei”. În acelaºi an, 1940, în luna iulie, Ion BBasgan a primit dinpartea profesorului Dr. A. Benz din Berlin invitaþia de a colabora la unnumãr festiv al revistei „Oel und Kohle” pentru petrolul din sud-estulEuropei. Invitaþia a fost onoratã prin publicarea a douã articole încadrul revistei mai sus amintitã, în care au fost evidenþiate progreselerealizate de inginerii români în industria petroliferã.

Activitatea lui Ion BBasgan se caracterizeazã prin aceea cã s-adesfãºurat de cele mai multe ori în domenii noi ºi a dat întotdeaunarezultate economice bune. Lucrãrile cu caracter tehnic, economic ºipolitic publicate în perioada 1933-1949, prin care Ion BBasgan a com-bãtut politica trusturilor mondiale petrolifere în România, cât ºi proce-sul ce a existat între Ion BBasgan ºi trusturi pentru invenþiile realizate,nu i-au permis acestui patriot român sã lucreze în cadrul marilor între-prinderi petrolifere.

Cu ocazia elaborãrii legii petrolului din 1942, a fost solicitat caspecialist, de Uniunea Naþionalã a întreprinderilor petrolifere pentru aapãra interesele economiei naþionale faþã de tendinþele acaparatoareale grupurilor germano-fasciste, prin analizarea proiectelor ºi formula-rea amendamentelor necesare, care au fost introduse în decretul-legeapãrut la 17 iulie 1942.

Lupta dusã pentru apãrarea intereselor patriotice a fãcut din

transmiterii energiei sonice prin garnitura de forare. Revista „ThePetroleum Times” din 22 iulie 1933 a publicat o dare de seamã aprimului Congres mondial al Petrolului de la Londra ºi o fotografie aparticipanþilor oficiali, delegaþi ai diferitelor þãri ale globului, precum ºiun rezumat al comunicãrii lui Ion BBasgan. Aflat la Londra, Ion BBasgana urmat simultan cursurile de varã pentru strãini ale Universitãþii ºi acercetat viaþa tehnicã ºi economicã petroliferã mondialã, în raport cucea a României.

Cronicile publicate prin „Institutul de conjuncturã, precum ºiconferinþele ºi lucrãrile publicate la înapoierea sa în þarã cu privire lapolitica petrolierã a României au fost relevante ºi au servit drept instru-ment de lucru pentru conducãtorii economiei româneºti.

În cursul anilor 1933-1944, Ion BBasgan, în calitatea sa de aju-tor de curs pe lângã Catedra de studiul petrolului a prof. univ. Dr. ing.V. Iscu de la Academia de Înalte Studii Comerciale ºi Industriale dinBucureºti, a predat un curs despre „Rentabilitatea întreprinderilorpetroliere”.

În anul 1934 a preluat conducerea tehnicã (15 decembrie1934 – 13 mai 1941) ºi, ulterior, pe cea administrativã (13 mai 1941 –31 decembrie 1943) a unei societãþi petroliere, „Societatea PetroliferãRomânã”, atunci constituitã, cu un capital mic, intern. Timp de nouãani, respectiv pânã în 1944, folosindu-se de mijloace financiare ºitehnice reduse, dar dublate de o activitate intensã atât în conducerealucrãrilor de ºantier, cât ºi a conducerii societãþii, Ion BBasgan a reuºitsã creeze o întreprindere petroliferã prosperã, cu o producþie zilnicã de10-14 vagoane ºi cu un important inventar de foraj ºi producþie. Încadrul societãþii mai sus amintite s-au deschis trei ºantiere de pro-ducþie: schela Piscuri – Moreni, cu sondele nr. 2A, 3, 4, 5 ºi 6, cu unmetraj total de 9.481 m ºi o producþie de 186.444 tone; schelaGhirdoveni – Prahova, cu sondele nr. 471, 412 ºi 473, cu un metrajtotal de 5.799 m ºi o producþie de 76,991 tone; schela Rãzvad –Dâmboviþa, cu sonda nr. 1, cu un metraj de 1,794 m ºi o producþie de2.782 tone. În anul 1937, Ion BBasgan avea sã participe la cel de-aldoilea Congres Mondial al Petrolului, la Paris, prezentând o serie deaplicaþii ale brevetelor de invenþie referitoare la noile metode modernede foraj. În articolul publicat în „Analele Minelor” nr. 7 din 1938, intitu-lat „Noi progrese în tehnica forajului prin procedeul Dr. Basgan” sunt


189

133132

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sunt foarte numeroase. În urma acestor constatãri ºi pentru reme-

dierea lor s-a propus utilizarea ºi experimentarea noilor metodeBasgan de sãpare a sondelor.

Prin desfiinþarea Sovromutilaj petrolifer, în noiembrie 1954, IonBasgan se transferã la Ministerul Agriculturii, având ca obiect de activ-itate organizarea activitãþii de proiectare ºi execuþie a forajelor hidro-logice ºi alimentãrilor cu apã a unitãþilor economice din subordineaMinisterului Agriculturii.

Ca inginer proiectant principal în cadrul Institutului de proiec-tãri ºi construcþii agricole (I.P.C.A., ulterior I.S.P.A.), ºef al serviciului deforaje al comisiei de coordonare a forajelor din Ministerul Agriculturii ºiapoi ca inginer specialist în cadrul Comitetului de Stat al Apelor(C.S.A., ulterior I.P.A.C.H.) Ion BBasgan a dus timp de 12 ani o muncãtitanicã de pionierat pentru alimentarea cu apã a unitãþilor economiceale agriculturii ºi mediului rural, realizând în acest sens peste 1.000uzine de apã.

De asemenea, a elaborat principiile ºi instrucþiunile deproiectare ºi execuþie a forajelor hidrologice pentru unitãþi economicedin agriculturã ºi mediul rural, iar ca preºedinte al comisiei de coor-donare a forajelor ºi membru în consiliul tehnico-ºtiinþific al I.S.C.H. dinConsiliul de Stat al Apelor, a avizat ºi adaptat la realitatea terenului,studiile ºi proiectele hidrologice.

A condus ºi coordonat studiul ºi alimentarea cu apã a întregiiregiuni Constanþa, Bãrãganul ºi nordul Moldovei.

Pe parcursul anului 1965 a întocmit ca ºef de proiect complex,„Studiul eficienþei captãrilor de apã subteranã”, coordonând activitateacelor trei institute: I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H., care au colaborat laîntocmirea acestui studiu.

Ca urmare a rezultatelor obþinute prin lucrãrile realizate decãtre Ion BBasgan, Preºedintele Sfatului popular regional Constanþa, înadresa nr. 3.439 din 15 septembrie 1959, cãtre ministrul agriculturiiCosma, recunoaºte meritele lui Ion BBasgan în ceea ce priveºte ridi-carea standardului de viaþã al Dobrogei ºi al Litoralului, solicitând încontinuare asistenþã din partea specialistului Ion BBasgan. De fapt, înrevista Hidrotehnica nr. 1 ºi nr. 8 din 1958, se menþioneazã urmã-toarele: „Este primul specialist în lucrãri de foraje care a executat oserie de lucrãri ce au condus la identificarea pânzelor de apã de

Ion BBasgan „victima unor persecuþii politice din partea guvernelor fas-ciste” (conform adeverinþei anexate 053537/21.VI.1957, eliberatã deMinisterul Afacerilor Interne).

În anul 1943 a fost numit consilier tehnic la societatea „Mica”pentru exploatarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere. Efectueazã laaceastã societate sondajele de explorare la cãrbuni, descoperind,totodatã, zãcãminte importante de apã în subsolul Dobrogei.

De aceea, în perioada 1944-1949, pe Ion BBasgan îl regãsim ladiverse întreprinderi, ulterior încadrate la Ministerul Metalurgiei (con-silier tehnic la Societatea „Mica”; la Societatea „Aur”, unde în 1948 acontribuit substanþial la creºterea producþiei de mercur cu 300 la sutã;ºef de serviciu la Centrala Auro-argintifierã).

Între anii 1949-1951, Ion BBasgan a lucrat la Sovromcãrbune,unde a colaborat la exploatarea cãrbunilor din Valea Jiului prin sonda-je. Aici a avut o contribuþie importantã în activitatea de producþie, prinintroducerea tuburilor grele pentru asigurarea verticalitãþii sondelor ºireducerea instrumentaþiilor, inovaþie acceptatã de Direcþia Investiþiilorºi Inovaþiilor (Proces-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953). Ulterior, apli-carea inovaþiei a fost generalizatã ºi la alte sonde de foraj din þarã(Proces-verbal nr. 99 din 20 noiembrie 1953). Din expertizele efectu-ate ºi, ulterior, depuse la Direcþia Investiþiilor ºi Inovaþiilor a rezultat, caurmare a aplicãrii în producþie a inovaþiei mai sus amintite, o economiede 10-15% la explorãri, respectiv peste 30 milioane lei anual. În plus,pentru Uzina Republica inovaþia a reprezentat un produs nou.

Pentru acest efort considerabil, Ion BBasgan a fost recompen-sat cu suma de 5.000 lei (în 1954). În anul 1951 Ion BBasgan a lucratca ºef de serviciu la Industrialexport pentru utilaje petroliere, iar în1952 s-a transferat la Sovrompetrol. La înfiinþarea Sovromutilaj petro-lifer în anul 1952, Ion BBasgan este angajat ca inginer principal laServiciul tehnic din Direcþia generalã ºi exploatarea sondelor. Ca del-egat din partea Sovromutilaj petrolifer, Ion BBasgan participã în 31octombrie 1953 la Ploieºti, în cadrul ASIT (Asociaþia Inginerilor ºiTehnicienilor) la consfãtuirea pe þarã a inginerilor, tehnicienilor ºi sta-hanoviºtilor din industria petroliferã. Cu aceastã ocazie s-a constatatcã la sondele româneºti existã în mod obiºnuit devieri cuprinse între11-33 grade. În plus, nu se þine seama de presiunea arhimedianã, nuse combat vibraþiile din garnitura de forare, iar accidentele de fund

Gabriel I. Năstase

190

133132

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sunt foarte numeroase. În urma acestor constatãri ºi pentru reme-

dierea lor s-a propus utilizarea ºi experimentarea noilor metodeBasgan de sãpare a sondelor.

Prin desfiinþarea Sovromutilaj petrolifer, în noiembrie 1954, IonBasgan se transferã la Ministerul Agriculturii, având ca obiect de activ-itate organizarea activitãþii de proiectare ºi execuþie a forajelor hidro-logice ºi alimentãrilor cu apã a unitãþilor economice din subordineaMinisterului Agriculturii.

Ca inginer proiectant principal în cadrul Institutului de proiec-tãri ºi construcþii agricole (I.P.C.A., ulterior I.S.P.A.), ºef al serviciului deforaje al comisiei de coordonare a forajelor din Ministerul Agriculturii ºiapoi ca inginer specialist în cadrul Comitetului de Stat al Apelor(C.S.A., ulterior I.P.A.C.H.) Ion BBasgan a dus timp de 12 ani o muncãtitanicã de pionierat pentru alimentarea cu apã a unitãþilor economiceale agriculturii ºi mediului rural, realizând în acest sens peste 1.000uzine de apã.

De asemenea, a elaborat principiile ºi instrucþiunile deproiectare ºi execuþie a forajelor hidrologice pentru unitãþi economicedin agriculturã ºi mediul rural, iar ca preºedinte al comisiei de coor-donare a forajelor ºi membru în consiliul tehnico-ºtiinþific al I.S.C.H. dinConsiliul de Stat al Apelor, a avizat ºi adaptat la realitatea terenului,studiile ºi proiectele hidrologice.

A condus ºi coordonat studiul ºi alimentarea cu apã a întregiiregiuni Constanþa, Bãrãganul ºi nordul Moldovei.

Pe parcursul anului 1965 a întocmit ca ºef de proiect complex,„Studiul eficienþei captãrilor de apã subteranã”, coordonând activitateacelor trei institute: I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H., care au colaborat laîntocmirea acestui studiu.

Ca urmare a rezultatelor obþinute prin lucrãrile realizate decãtre Ion BBasgan, Preºedintele Sfatului popular regional Constanþa, înadresa nr. 3.439 din 15 septembrie 1959, cãtre ministrul agriculturiiCosma, recunoaºte meritele lui Ion BBasgan în ceea ce priveºte ridi-carea standardului de viaþã al Dobrogei ºi al Litoralului, solicitând încontinuare asistenþã din partea specialistului Ion BBasgan. De fapt, înrevista Hidrotehnica nr. 1 ºi nr. 8 din 1958, se menþioneazã urmã-toarele: „Este primul specialist în lucrãri de foraje care a executat oserie de lucrãri ce au condus la identificarea pânzelor de apã de

Ion BBasgan „victima unor persecuþii politice din partea guvernelor fas-ciste” (conform adeverinþei anexate 053537/21.VI.1957, eliberatã deMinisterul Afacerilor Interne).

În anul 1943 a fost numit consilier tehnic la societatea „Mica”pentru exploatarea structurilor ºi þinuturilor petrolifere. Efectueazã laaceastã societate sondajele de explorare la cãrbuni, descoperind,totodatã, zãcãminte importante de apã în subsolul Dobrogei.

De aceea, în perioada 1944-1949, pe Ion BBasgan îl regãsim ladiverse întreprinderi, ulterior încadrate la Ministerul Metalurgiei (con-silier tehnic la Societatea „Mica”; la Societatea „Aur”, unde în 1948 acontribuit substanþial la creºterea producþiei de mercur cu 300 la sutã;ºef de serviciu la Centrala Auro-argintifierã).

Între anii 1949-1951, Ion BBasgan a lucrat la Sovromcãrbune,unde a colaborat la exploatarea cãrbunilor din Valea Jiului prin sonda-je. Aici a avut o contribuþie importantã în activitatea de producþie, prinintroducerea tuburilor grele pentru asigurarea verticalitãþii sondelor ºireducerea instrumentaþiilor, inovaþie acceptatã de Direcþia Investiþiilorºi Inovaþiilor (Proces-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953). Ulterior, apli-carea inovaþiei a fost generalizatã ºi la alte sonde de foraj din þarã(Proces-verbal nr. 99 din 20 noiembrie 1953). Din expertizele efectu-ate ºi, ulterior, depuse la Direcþia Investiþiilor ºi Inovaþiilor a rezultat, caurmare a aplicãrii în producþie a inovaþiei mai sus amintite, o economiede 10-15% la explorãri, respectiv peste 30 milioane lei anual. În plus,pentru Uzina Republica inovaþia a reprezentat un produs nou.

Pentru acest efort considerabil, Ion BBasgan a fost recompen-sat cu suma de 5.000 lei (în 1954). În anul 1951 Ion BBasgan a lucratca ºef de serviciu la Industrialexport pentru utilaje petroliere, iar în1952 s-a transferat la Sovrompetrol. La înfiinþarea Sovromutilaj petro-lifer în anul 1952, Ion BBasgan este angajat ca inginer principal laServiciul tehnic din Direcþia generalã ºi exploatarea sondelor. Ca del-egat din partea Sovromutilaj petrolifer, Ion BBasgan participã în 31octombrie 1953 la Ploieºti, în cadrul ASIT (Asociaþia Inginerilor ºiTehnicienilor) la consfãtuirea pe þarã a inginerilor, tehnicienilor ºi sta-hanoviºtilor din industria petroliferã. Cu aceastã ocazie s-a constatatcã la sondele româneºti existã în mod obiºnuit devieri cuprinse între11-33 grade. În plus, nu se þine seama de presiunea arhimedianã, nuse combat vibraþiile din garnitura de forare, iar accidentele de fund


191

135134

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cronica tehnicã, pag. 279, recenzii asupra lucrãrii: „Exploatãrile petro-

lifere de pe Valea Teleajenului”); • „ANNALES DES MINES DEROUMANIE” (Nr. 3 din 1 februarie 1932, „Tehnica în Industria Românãde petrol”, pag. 99); • ING. ST. PREDESCU („Buletin A.G.I.R.”, Vol. 14,1932, Nr. 12, pag. 182); • „BULETINUL A.G.I.R.” (Aprilie 1933, pag.228-229, Ing. C. Rãuþ, recenzii despre: „Acþiunea ºi forma SapeiRotary în rocile formaþiunilor de petrol din România”); •THE PETRO-LEUM TIMES” (Special Congress Issue, 27 iulie 1933, pag. 133,London, despre: „Scientifique Considerations Of The Technique OfModern Drilling”); • PROFESOR ING. T. FICªINESCU (prefaþã lalucrarea: „Acþiunea ºi forma Sapei Rotary în rocile formaþiunilor depetrol din România”); • „WORLD PETROLEUM” (New York – London,Suplimentary Issue, Iuly 1933, pag. 43); • „L’INDEPENDANCEROUMAINE” (21 Septembrie 1933); • ING. GEORGE CONSTANTI-NESCU (prefaþã la lucrarea: „Die Arbeitsweise und Form des RotaryMeissels in Erdoelgesteine”, Viena, 1934):

„Tratatul pe care domnul Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul rotary reprezintã o problemã importan-tã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S-ar puteaspune cã problema a fost astfel tratatã încât îndreptãþit ºi dinainte s-aadmis cã fenomenele descrise reprezintã rezultatul unui fenomenvibrator armonic continuu, cu una sau douã frecvenþe, în timp ce real-itatea ar putea fi un fenomen schimbãtor cu frecvenþe multiple sauchiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prin urmare, imposibil de a fi cerc-etate prin analiza matematicã. Totuºi, la citirea acestui tratat nu trebuieneglijat cã domnul Basgan, ca urmare a experienþelor sale practice,pleacã de la observaþia rezultatelor obþinute care i-au dovedit cã înrealitate intervine un fenomen vibrator continuu care corespunde ºicalculelor ce au fost fãcute pe baza rezultatelor obþinute ale teorieisonice. Acesta este un important pas înainte, cãci atunci când incluziobservaþiile scoase din experienþe într-o simplã teorie matematicã sepot uºor calcula, ceea ce practica nu aratã niciodatã”.• „THE PETROLEUM TIMES” (London, 19 Ianuarie 1935.Developments in Oilfield Equipment During, 1934, William J. Wigney– Directorul pentru Europa, The National Supply Corporation); • PROF.WILIAM HARVEY EMMONS (USA, „Geology of Petroleum”, pag. 94,reproduce din lucrarea „Regiunea petroliferã Moreni – Gura Ocniþei”);

adâncime din Dobrogea.Este referentul care a susþinut la guvern studiul preliminar

întocmit de I.P.C.A. în anul 1965 pentru alimentarea regionalã aDobrogei. Este preºedintele Comisiei de coordonare a forajelor dincadrul Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii ºi ne poate fi de cel maimare folos în executarea lucrãrilor noastre”.

În afarã de activitatea tehnicã ºi administrativã pe care odesfãºura în ritm alert, impus de necesitãþile economiei naþionale, darºi de interesele societãþilor pe care le-a condus, Ion BBasgan a mai avutforþa spiritualã sã fie colaborator la diferite reviste: • Bulletin de laSection Scientifique – Academie Roumaine; • Buletinul SocietãþiiPolitehnice; • Natura; • Öel und Kohle, Berlin; • Buletinul InstitutuluiRomân de Energie (I.R.E.); • Buletinul Institutului de Conjuncturã(I.R.C.); • Buletinul A.G.I.R.; • Indusrie ºi Comerþ (Industrie undHandelszeitschrift); • Internationale Zeitschrift für Bohrtechnik – Erdöl,Bergban und Geologie, Wien; • The Petroleum London – New York; •Libertatea º.a.

Se poate concluziona cã activitatea depusã de Ion BBasgan afost caracterizatã de un mare dinamism dar ºi de vigoare în abordareanemijlocitã a unor domenii noi. Evident, rezultatele nu au întârziat sãaparã, iar efectele economice au contribuit la prosperitatea între-prinderilor pentru care a lucrat, a Economiei ºi Apãrãrii Naþionale, apropriilor sale interese, dar ºi a ºtiinþei. În plus, prin publicaþiile editate,personalitatea lui Ion BBasgan a cãpãtat noi dimensiuni prin apreciereade cãtre prestigioase foruri de culturã din þarã ºi strãinãtate a fonduluide idei enunþate de ilustrul savant.

Recunoaºterea sa ca om ºi specialist a fost fãcutã prinnumeroase premii, recenzii ºi reproduceri ale unor articole în diferitepublicaþii strãine ºi româneºti. De remarcat cã lucrãrile sale tehnice,geologice ºi economice sunt citate sau introduse ºi la cursurile univer-sitare, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, de profesori renumiþi caFuglewicz – Austria (Leoben); L. Mrazec, I. Simionescu, V. Madgearu– România; Wiliam Harvey Emmons – SUA º.a.

În acest sens meritã sã prezentãm câteva din lucrãrile unorautori români ºi strãini, care au cuprins elemente de referinþã dinlucrãrile profesorului Ion BBasgan:

• „MONITEUR DU PETROLE ROUMAIN” (Nr. 228 din 1930,

Gabriel I. Năstase

192

135134

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cronica tehnicã, pag. 279, recenzii asupra lucrãrii: „Exploatãrile petro-

lifere de pe Valea Teleajenului”); • „ANNALES DES MINES DEROUMANIE” (Nr. 3 din 1 februarie 1932, „Tehnica în Industria Românãde petrol”, pag. 99); • ING. ST. PREDESCU („Buletin A.G.I.R.”, Vol. 14,1932, Nr. 12, pag. 182); • „BULETINUL A.G.I.R.” (Aprilie 1933, pag.228-229, Ing. C. Rãuþ, recenzii despre: „Acþiunea ºi forma SapeiRotary în rocile formaþiunilor de petrol din România”); •THE PETRO-LEUM TIMES” (Special Congress Issue, 27 iulie 1933, pag. 133,London, despre: „Scientifique Considerations Of The Technique OfModern Drilling”); • PROFESOR ING. T. FICªINESCU (prefaþã lalucrarea: „Acþiunea ºi forma Sapei Rotary în rocile formaþiunilor depetrol din România”); • „WORLD PETROLEUM” (New York – London,Suplimentary Issue, Iuly 1933, pag. 43); • „L’INDEPENDANCEROUMAINE” (21 Septembrie 1933); • ING. GEORGE CONSTANTI-NESCU (prefaþã la lucrarea: „Die Arbeitsweise und Form des RotaryMeissels in Erdoelgesteine”, Viena, 1934):

„Tratatul pe care domnul Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul rotary reprezintã o problemã importan-tã a cãrei soluþie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S-ar puteaspune cã problema a fost astfel tratatã încât îndreptãþit ºi dinainte s-aadmis cã fenomenele descrise reprezintã rezultatul unui fenomenvibrator armonic continuu, cu una sau douã frecvenþe, în timp ce real-itatea ar putea fi un fenomen schimbãtor cu frecvenþe multiple sauchiar cu frecvenþe schimbãtoare ºi, prin urmare, imposibil de a fi cerc-etate prin analiza matematicã. Totuºi, la citirea acestui tratat nu trebuieneglijat cã domnul Basgan, ca urmare a experienþelor sale practice,pleacã de la observaþia rezultatelor obþinute care i-au dovedit cã înrealitate intervine un fenomen vibrator continuu care corespunde ºicalculelor ce au fost fãcute pe baza rezultatelor obþinute ale teorieisonice. Acesta este un important pas înainte, cãci atunci când incluziobservaþiile scoase din experienþe într-o simplã teorie matematicã sepot uºor calcula, ceea ce practica nu aratã niciodatã”.• „THE PETROLEUM TIMES” (London, 19 Ianuarie 1935.Developments in Oilfield Equipment During, 1934, William J. Wigney– Directorul pentru Europa, The National Supply Corporation); • PROF.WILIAM HARVEY EMMONS (USA, „Geology of Petroleum”, pag. 94,reproduce din lucrarea „Regiunea petroliferã Moreni – Gura Ocniþei”);

adâncime din Dobrogea.Este referentul care a susþinut la guvern studiul preliminar

întocmit de I.P.C.A. în anul 1965 pentru alimentarea regionalã aDobrogei. Este preºedintele Comisiei de coordonare a forajelor dincadrul Ministerului Agriculturii ºi Silviculturii ºi ne poate fi de cel maimare folos în executarea lucrãrilor noastre”.

În afarã de activitatea tehnicã ºi administrativã pe care odesfãºura în ritm alert, impus de necesitãþile economiei naþionale, darºi de interesele societãþilor pe care le-a condus, Ion BBasgan a mai avutforþa spiritualã sã fie colaborator la diferite reviste: • Bulletin de laSection Scientifique – Academie Roumaine; • Buletinul SocietãþiiPolitehnice; • Natura; • Öel und Kohle, Berlin; • Buletinul InstitutuluiRomân de Energie (I.R.E.); • Buletinul Institutului de Conjuncturã(I.R.C.); • Buletinul A.G.I.R.; • Indusrie ºi Comerþ (Industrie undHandelszeitschrift); • Internationale Zeitschrift für Bohrtechnik – Erdöl,Bergban und Geologie, Wien; • The Petroleum London – New York; •Libertatea º.a.

Se poate concluziona cã activitatea depusã de Ion BBasgan afost caracterizatã de un mare dinamism dar ºi de vigoare în abordareanemijlocitã a unor domenii noi. Evident, rezultatele nu au întârziat sãaparã, iar efectele economice au contribuit la prosperitatea între-prinderilor pentru care a lucrat, a Economiei ºi Apãrãrii Naþionale, apropriilor sale interese, dar ºi a ºtiinþei. În plus, prin publicaþiile editate,personalitatea lui Ion BBasgan a cãpãtat noi dimensiuni prin apreciereade cãtre prestigioase foruri de culturã din þarã ºi strãinãtate a fonduluide idei enunþate de ilustrul savant.

Recunoaºterea sa ca om ºi specialist a fost fãcutã prinnumeroase premii, recenzii ºi reproduceri ale unor articole în diferitepublicaþii strãine ºi româneºti. De remarcat cã lucrãrile sale tehnice,geologice ºi economice sunt citate sau introduse ºi la cursurile univer-sitare, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, de profesori renumiþi caFuglewicz – Austria (Leoben); L. Mrazec, I. Simionescu, V. Madgearu– România; Wiliam Harvey Emmons – SUA º.a.

În acest sens meritã sã prezentãm câteva din lucrãrile unorautori români ºi strãini, care au cuprins elemente de referinþã dinlucrãrile profesorului Ion BBasgan:

• „MONITEUR DU PETROLE ROUMAIN” (Nr. 228 din 1930,


193

137136

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu date, adesea fiind excesiv de elementare ºi, dacã se poate exprima

aºa, vulgarizeazã fenomenul ºi imaginea acestuia (de exemplu, negli-jarea influenþei masei garniturii de prãjini etc.)”. În continuare, autorularticolului menþioneazã cã fiind una din primele încercãri de a gãsirezolvarea (fondarea) matematicã a problemelor dinamice ale foraju-lui, expunerea lui Ion BBasgan este valoroasã prin faptul cã atrageatenþia specialiºtilor noºtri din foraj ºi cercetare ºi o îndreaptã asupracercetãrii mai serioase a fenomenului de vibraþii a prãjinilor de foraj.• „DIMINEAÞA” (1 Octombrie 1935); • „ANNALES DES MINES DEROUMANIE” (Nr. 3, Martie 1936, pag. 143); • PROF I. SIMIONESCU(„Þara noastrã” pag. 354 ºi 362); • PROF. DR. L. MRAZEC (Raportuldepus la „Academia Românã” pentru premierea lucrãrii „Politicapetrolului în funcþie de situaþia exploatãrilor ºi problema combustibilu-lui” în sesiunea 1936); • „UNIVERSUL” (24 Noiembrie 1937); •„BULETIN A.G.I.R.” (Mai 1938, Cronica tehnicã, despre: „Tehnica ºiInterpretarea ªtiinþificã a sistemului de Foraj Rotary”); • „PETROLEUMTECHNOLOGIST LONDON” („New Fields in Romania”, 1938); •PROF. DR. M. HENGELEIN – Karlsruhe („Neues Jahrbuch fürMinerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang, 1938, pag. 254-255); • PROF. DR. V. PHILIPSBORN Freiberg-Bergakademie („NeuesJahrbuch für Minerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang,1938, pag. 255); • Ing. V. PETRESCU-LIVADEA (în „Analele minelordin România”, Nr. 7, 1938, „Noi progrese în tehnica forajului prin pro-cedeul Dr. Basgan”)

Autorul relateazã rezultatul aplicãrii invenþiilor lui Ion BBasganla sãparea sondei nr. 471 petroliere (în 1938), aparþinând SocietãþiiCreditul Minier. Sãparea a fost efectuatã de Societatea PetrolierãRomânã care a obþinut un record în ceea ce priveºte viteza deînaintare a sapei.

Cu ajutorul pompei de noroi (fiind utilizate 15 x 7 3/4 x 20 þoliºi masã de 25 1/2) cu un debit mare s-au realizat variaþii mari de pre-siune în circuitul fluidului de foraj, acul manometrului deplasându-se,indicând la fiecare cursã de piston a pompei în domeniul 10-30 at.,respectiv 10-50 at. în gaura sondei cu prãjini de 4 1/2 þoli.

Astfel, s-au obþinut pulsaþiile vibratoare percutante transmisesapei în timpul rotirii concomitente acesteia.

De asemenea, au fost utilizate drillcolare proporþionale, calcu-

• PROF. KREJCI GRAF (Freiberg – Bergakademie, „Neues Jahrbuchfür Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang, 1934, p. 771);13 PROF. ING. C. BUªILÃ („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþiiasupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilorºi problema combustibilului”); • PROF. ING. T. FICªINESCU („BuletinI.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politica petrolului înfuncþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilului”); • DR. ING.ARCADIAN („Organizarea Economiei Naþionale”, RapoarteleGenerale A.G.I.R., Congres 1934 – Galaþi); • PROF. SP. IACOBESCU(„Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politicapetrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilu-lui”); • ING. T. P. GHIÞULESCU („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþiiasupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilorºi problema combustibilului”); • PROF. ING. C. BUªILÃ (Cuvântare cuocazia aniversãrii a 10 ani de existenþã a Institutului Român deEnergie, „Buletin I.R.E.”); • ING. C. CRISTEA („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 6din 1934, p. 271); • „CURENTUL” (25 aprilie 1935); • S.I. SISCENKO(1935, Baku-Moscova, despre „Bazele ºtiinþifice ale metodelor mod-erne de foraj”)

Cu acest prilej, autorul menþionat prezintã lucrarea lui IonBasgan ca pe o lucrare care traseazã calea abordãrii raþionale afenomenelor dinamice ce se produc în prãjinile de foraj în procesulforãrii sondelor petroliere. Vibraþiile care se produc la pomparea flu-idului de foraj se transmit garniturii de foraj ºi, în anumite condiþii, afec-tând rezistenþa prãjinilor, pot constitui cauza avariilor. Ion BBasgan,susþine S.I. Siscenko, a studiat aceste fenomene, pânã atunci foartepuþin cercetate ºi a ajuns la concluzia cã vibraþiile, prin reglarea pre-siunii de apãsare sau cursei pompelor, pot fi stãpânite, dirijate ºireglate în aºa fel, încât sã fie utilizate la mãrirea vitezei de avansare asapei. S.I Siscenko subliniazã cã experienþele efectuate în U.R.S.S. laAz.N.I.I. (Institutul de Cercetãri ªtiinþifice din Azerbaidjan) au confirmatfaptul cã sapa care a încetat avansarea, sub acþiunea vibraþiilor longi-tudinale, a început din nou sã avanseze. Autorul prefaþei precizeazãcã practica forajului din America aratã, de asemenea, cã prin reglareapresiunii ºi cursei pompelor forerul poate varia viteza forajului.„Prezenta lucrare oferã o imagine primitivã a fenomenului de vibraþii înprãjini. Concluziile autorului, în mare parte, suferã de afirmaþii nefon-

Gabriel I. Năstase

194

137136

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu date, adesea fiind excesiv de elementare ºi, dacã se poate exprima

aºa, vulgarizeazã fenomenul ºi imaginea acestuia (de exemplu, negli-jarea influenþei masei garniturii de prãjini etc.)”. În continuare, autorularticolului menþioneazã cã fiind una din primele încercãri de a gãsirezolvarea (fondarea) matematicã a problemelor dinamice ale foraju-lui, expunerea lui Ion BBasgan este valoroasã prin faptul cã atrageatenþia specialiºtilor noºtri din foraj ºi cercetare ºi o îndreaptã asupracercetãrii mai serioase a fenomenului de vibraþii a prãjinilor de foraj.• „DIMINEAÞA” (1 Octombrie 1935); • „ANNALES DES MINES DEROUMANIE” (Nr. 3, Martie 1936, pag. 143); • PROF I. SIMIONESCU(„Þara noastrã” pag. 354 ºi 362); • PROF. DR. L. MRAZEC (Raportuldepus la „Academia Românã” pentru premierea lucrãrii „Politicapetrolului în funcþie de situaþia exploatãrilor ºi problema combustibilu-lui” în sesiunea 1936); • „UNIVERSUL” (24 Noiembrie 1937); •„BULETIN A.G.I.R.” (Mai 1938, Cronica tehnicã, despre: „Tehnica ºiInterpretarea ªtiinþificã a sistemului de Foraj Rotary”); • „PETROLEUMTECHNOLOGIST LONDON” („New Fields in Romania”, 1938); •PROF. DR. M. HENGELEIN – Karlsruhe („Neues Jahrbuch fürMinerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang, 1938, pag. 254-255); • PROF. DR. V. PHILIPSBORN Freiberg-Bergakademie („NeuesJahrbuch für Minerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang,1938, pag. 255); • Ing. V. PETRESCU-LIVADEA (în „Analele minelordin România”, Nr. 7, 1938, „Noi progrese în tehnica forajului prin pro-cedeul Dr. Basgan”)

Autorul relateazã rezultatul aplicãrii invenþiilor lui Ion BBasganla sãparea sondei nr. 471 petroliere (în 1938), aparþinând SocietãþiiCreditul Minier. Sãparea a fost efectuatã de Societatea PetrolierãRomânã care a obþinut un record în ceea ce priveºte viteza deînaintare a sapei.

Cu ajutorul pompei de noroi (fiind utilizate 15 x 7 3/4 x 20 þoliºi masã de 25 1/2) cu un debit mare s-au realizat variaþii mari de pre-siune în circuitul fluidului de foraj, acul manometrului deplasându-se,indicând la fiecare cursã de piston a pompei în domeniul 10-30 at.,respectiv 10-50 at. în gaura sondei cu prãjini de 4 1/2 þoli.

Astfel, s-au obþinut pulsaþiile vibratoare percutante transmisesapei în timpul rotirii concomitente acesteia.

De asemenea, au fost utilizate drillcolare proporþionale, calcu-

• PROF. KREJCI GRAF (Freiberg – Bergakademie, „Neues Jahrbuchfür Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang, 1934, p. 771);13 PROF. ING. C. BUªILÃ („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþiiasupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilorºi problema combustibilului”); • PROF. ING. T. FICªINESCU („BuletinI.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politica petrolului înfuncþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilului”); • DR. ING.ARCADIAN („Organizarea Economiei Naþionale”, RapoarteleGenerale A.G.I.R., Congres 1934 – Galaþi); • PROF. SP. IACOBESCU(„Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþii asupra Conferinþei „Politicapetrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problema combustibilu-lui”); • ING. T. P. GHIÞULESCU („Buletin I.R.E.”, anul III, Nr. 4, discuþiiasupra Conferinþei „Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilorºi problema combustibilului”); • PROF. ING. C. BUªILÃ (Cuvântare cuocazia aniversãrii a 10 ani de existenþã a Institutului Român deEnergie, „Buletin I.R.E.”); • ING. C. CRISTEA („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 6din 1934, p. 271); • „CURENTUL” (25 aprilie 1935); • S.I. SISCENKO(1935, Baku-Moscova, despre „Bazele ºtiinþifice ale metodelor mod-erne de foraj”)

Cu acest prilej, autorul menþionat prezintã lucrarea lui IonBasgan ca pe o lucrare care traseazã calea abordãrii raþionale afenomenelor dinamice ce se produc în prãjinile de foraj în procesulforãrii sondelor petroliere. Vibraþiile care se produc la pomparea flu-idului de foraj se transmit garniturii de foraj ºi, în anumite condiþii, afec-tând rezistenþa prãjinilor, pot constitui cauza avariilor. Ion BBasgan,susþine S.I. Siscenko, a studiat aceste fenomene, pânã atunci foartepuþin cercetate ºi a ajuns la concluzia cã vibraþiile, prin reglarea pre-siunii de apãsare sau cursei pompelor, pot fi stãpânite, dirijate ºireglate în aºa fel, încât sã fie utilizate la mãrirea vitezei de avansare asapei. S.I Siscenko subliniazã cã experienþele efectuate în U.R.S.S. laAz.N.I.I. (Institutul de Cercetãri ªtiinþifice din Azerbaidjan) au confirmatfaptul cã sapa care a încetat avansarea, sub acþiunea vibraþiilor longi-tudinale, a început din nou sã avanseze. Autorul prefaþei precizeazãcã practica forajului din America aratã, de asemenea, cã prin reglareapresiunii ºi cursei pompelor forerul poate varia viteza forajului.„Prezenta lucrare oferã o imagine primitivã a fenomenului de vibraþii înprãjini. Concluziile autorului, în mare parte, suferã de afirmaþii nefon-


195

139138

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • Ing. P. J BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française des

Techniciens du Pétrole, nr. 60, 1946; „Elasticité et resistence deslongues colonnes creuses utilisées dans le foragge des ouits pro-fonds”)

Autorul prezintã anumite aspecte despre elasticitatea ºi rezis-tenþa coloanelor lungi întrebuinþate în forajul sondelor adânci. Elmenþioneazã cã aceastã problemã, precum ºi fenomenele care se pro-duc în gaura sondei au fost prezentate de Ion BBasgan în comunicareasa la Congresul Mondial al Petrolului, în 1937. din lucrarea lui P. J.Bernhardt rezultã aprecierea procedeului de foraj cu utilizareaprãjinilor grele proporþionale necesare combaterii efectului arhimedianºi reducerii zonei comprimate ca urmare a coborârii zonei neutre pringreutatea suplimentarã a prãjinilor grele în partea inferioarã a garnituriide foraj.• I. L. STOUP (în The Oil and Gas Journal, SUA, 22 ianuarie 1948,pag. 62-63, despre „Drillcolars, their use and manufacture”

Autorul deduce cã un flambaj prematur al prãjinilor de foraj ºidevierea sondelor poate fi prevenit prin adãugarea unor greutãþiadiþionale care acþioneazã asupra sapei utilizând drillcolare mai grele.La calcularea greutãþii necesare menþinerii prãjinilor de foraj în tensi-une se ia în considerare greutatea specificã a noroiului de foraj înnoroaiele mai grele, greutatea drillcolarelor fiind mai mare, proporþion-al cu îngreunarea acestora. Prin urmare, pentru asigurarea funcþionãriiprãjinilor de foraj în domeniul zonei tensionate, autorul recomandã uti-lizarea drillcolarelor de 50% mai grele faþã de greutatea c se aplicã deobicei pe sapã.• MURRAY F. HAWKINS ºi NORMAN LAMONT (în Drilling andProduction Practice, SUA, Vol. 10, nr. 6, 1949, pag. 358-369; „TheAnalysis of Axial Strosses in Drill Stems”)

Autorii prezintã un studiu amplu privind rezistenþa prãjinilor deforaj, inclusiv interpretarea matematicã a eforturilor ºi tensiunilorexercitate de garnitura de prãjini suspendatã în fluidul de foraj.Bazându-se pe experienþele de laborator ºi mãsurãtorile efectuate cuaparate de precizie, autorii ajung la concluzia cã partea inferioarã aprãjinilor de foraj este supusã eforturilor de compresiune rezultate dinfenomenul de plutire ºi trecând printr-o secþiune neutrã, eforturile îºischimbã semnul, crescând de la zero la maximum în direcþia ascen-

late conform procedeului Basgan, a cãror greutate era luatã de aprox-imativ 0,15% din greutatea garniturii prãjinilor de foraj. Din compara-rea rezultatelor obþinute prin utilizarea brevetelor Basgan la forareasondei 471 cu rezultatele obþinute la o sondã foratã în apropiere (deciîn condiþii identice în privinþa formaþiunilor geologice) prin mijloaceobiºnuite, a rezultat cã viteza de avansare la forarea sondei 471 a fostmai mare de 33,8% faþã de cealaltã. În primul caz media de metri foraþia constituit 64 m/zi, iar în al doilea – 36 m/zi.

Luând în considerare faptul cã diametrul sapei în primul caz afost mai mare (310-290 mm, faþã de 216 mm) avantajul realizat semãreºte proporþional cu diferenþa dintre sape.

Analiza rezultatelor practice la aplicarea invenþiilor lui IonBasgan, în afarã de viteza mãritã de foraj, a permis constatarea uneibune gãuri de sondã, cu verticalitate perfectã (o înclinaþie de 0,5 gr. la1.786 m adâncime).

Datoritã întrebuinþãrii prãjinilor grele proporþionale cudiametrul ºi lungimea mãritã faþã de cele întrebuinþate pânã la efectu-area experienþei s-a obþinut o gaurã perfect verticalã, la care aproapecã nu s-a simþit nevoia de corectare la tubarea acesteia.

Autorul subliniazã progresul realizat în tehnica forajului prinaplicarea brevetelor Basgan.• „ROMÂNIA” (2 mai 1939); • „ARGUS” (19 mai 1939); • PROF. V.MADGEARU („Evoluþia Economiei Româneºti”, pag. 104 ºi 105); •PROF. DR. L. MRAZEC (prefaþã la lucrarea „Petrol ºi Gaze Naturale”);• PROF. DR. L MRAZEC („Curs general de minerale ºi roci”, partea aII-a, pag. 411); • „BULETIN A.G.I.R.” (9 octombrie 1940, pag. 193, Ing.C. Cristea, despre „Industria de petrol ºi spiritul vremurilor noi”); •ITALO ZINGARELLI- „LA STAMPA” – ROMA (6 noiembrie 1940,„Cisterne Tricolori Sul Danubio”); • PROF. GH. LEON („AnaleleEconomice ºi Statistice”, Vol. 24, Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112); • „THEJORNAL OF THE PETROLEUM TECHNOLOGIST” (Iuly 1943, pag.279-280, Nr. 127); • PROF. DR. ING. M. STAMATIU (în „BuletinA.G.I.R.”, octombrie 19434, despre „Problema apei în Dobrogea” ºi„Principiile politicei economice în legislaþia petrolierã din România”); •Ing. P. J. BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française desTechniciens du Pétrole, Paris 1946, nr. 60, despre „Rolul ºi greutateaprãjinii grele în timpul forajului”);

Gabriel I. Năstase

196

139138

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • Ing. P. J BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française des

Techniciens du Pétrole, nr. 60, 1946; „Elasticité et resistence deslongues colonnes creuses utilisées dans le foragge des ouits pro-fonds”)

Autorul prezintã anumite aspecte despre elasticitatea ºi rezis-tenþa coloanelor lungi întrebuinþate în forajul sondelor adânci. Elmenþioneazã cã aceastã problemã, precum ºi fenomenele care se pro-duc în gaura sondei au fost prezentate de Ion BBasgan în comunicareasa la Congresul Mondial al Petrolului, în 1937. din lucrarea lui P. J.Bernhardt rezultã aprecierea procedeului de foraj cu utilizareaprãjinilor grele proporþionale necesare combaterii efectului arhimedianºi reducerii zonei comprimate ca urmare a coborârii zonei neutre pringreutatea suplimentarã a prãjinilor grele în partea inferioarã a garnituriide foraj.• I. L. STOUP (în The Oil and Gas Journal, SUA, 22 ianuarie 1948,pag. 62-63, despre „Drillcolars, their use and manufacture”

Autorul deduce cã un flambaj prematur al prãjinilor de foraj ºidevierea sondelor poate fi prevenit prin adãugarea unor greutãþiadiþionale care acþioneazã asupra sapei utilizând drillcolare mai grele.La calcularea greutãþii necesare menþinerii prãjinilor de foraj în tensi-une se ia în considerare greutatea specificã a noroiului de foraj înnoroaiele mai grele, greutatea drillcolarelor fiind mai mare, proporþion-al cu îngreunarea acestora. Prin urmare, pentru asigurarea funcþionãriiprãjinilor de foraj în domeniul zonei tensionate, autorul recomandã uti-lizarea drillcolarelor de 50% mai grele faþã de greutatea c se aplicã deobicei pe sapã.• MURRAY F. HAWKINS ºi NORMAN LAMONT (în Drilling andProduction Practice, SUA, Vol. 10, nr. 6, 1949, pag. 358-369; „TheAnalysis of Axial Strosses in Drill Stems”)

Autorii prezintã un studiu amplu privind rezistenþa prãjinilor deforaj, inclusiv interpretarea matematicã a eforturilor ºi tensiunilorexercitate de garnitura de prãjini suspendatã în fluidul de foraj.Bazându-se pe experienþele de laborator ºi mãsurãtorile efectuate cuaparate de precizie, autorii ajung la concluzia cã partea inferioarã aprãjinilor de foraj este supusã eforturilor de compresiune rezultate dinfenomenul de plutire ºi trecând printr-o secþiune neutrã, eforturile îºischimbã semnul, crescând de la zero la maximum în direcþia ascen-

late conform procedeului Basgan, a cãror greutate era luatã de aprox-imativ 0,15% din greutatea garniturii prãjinilor de foraj. Din compara-rea rezultatelor obþinute prin utilizarea brevetelor Basgan la forareasondei 471 cu rezultatele obþinute la o sondã foratã în apropiere (deciîn condiþii identice în privinþa formaþiunilor geologice) prin mijloaceobiºnuite, a rezultat cã viteza de avansare la forarea sondei 471 a fostmai mare de 33,8% faþã de cealaltã. În primul caz media de metri foraþia constituit 64 m/zi, iar în al doilea – 36 m/zi.

Luând în considerare faptul cã diametrul sapei în primul caz afost mai mare (310-290 mm, faþã de 216 mm) avantajul realizat semãreºte proporþional cu diferenþa dintre sape.

Analiza rezultatelor practice la aplicarea invenþiilor lui IonBasgan, în afarã de viteza mãritã de foraj, a permis constatarea uneibune gãuri de sondã, cu verticalitate perfectã (o înclinaþie de 0,5 gr. la1.786 m adâncime).

Datoritã întrebuinþãrii prãjinilor grele proporþionale cudiametrul ºi lungimea mãritã faþã de cele întrebuinþate pânã la efectu-area experienþei s-a obþinut o gaurã perfect verticalã, la care aproapecã nu s-a simþit nevoia de corectare la tubarea acesteia.

Autorul subliniazã progresul realizat în tehnica forajului prinaplicarea brevetelor Basgan.• „ROMÂNIA” (2 mai 1939); • „ARGUS” (19 mai 1939); • PROF. V.MADGEARU („Evoluþia Economiei Româneºti”, pag. 104 ºi 105); •PROF. DR. L. MRAZEC (prefaþã la lucrarea „Petrol ºi Gaze Naturale”);• PROF. DR. L MRAZEC („Curs general de minerale ºi roci”, partea aII-a, pag. 411); • „BULETIN A.G.I.R.” (9 octombrie 1940, pag. 193, Ing.C. Cristea, despre „Industria de petrol ºi spiritul vremurilor noi”); •ITALO ZINGARELLI- „LA STAMPA” – ROMA (6 noiembrie 1940,„Cisterne Tricolori Sul Danubio”); • PROF. GH. LEON („AnaleleEconomice ºi Statistice”, Vol. 24, Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112); • „THEJORNAL OF THE PETROLEUM TECHNOLOGIST” (Iuly 1943, pag.279-280, Nr. 127); • PROF. DR. ING. M. STAMATIU (în „BuletinA.G.I.R.”, octombrie 19434, despre „Problema apei în Dobrogea” ºi„Principiile politicei economice în legislaþia petrolierã din România”); •Ing. P. J. BERNHARDT (în Bulletin de l’Association Française desTechniciens du Pétrole, Paris 1946, nr. 60, despre „Rolul ºi greutateaprãjinii grele în timpul forajului”);


197

141140

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ultima variantã a dispozitivului reprezintã o barã – ciocan,

care se deplaseazã în direcþiile ascendentã-descendentã sub acþiuneafluxului în jos ºi acþiunea unui arc – în sus, la coborârea barei real-izându-se o loviturã pe sapã printr-o piesã intermediarã legatã deaceasta. Frecvenþa de deplasare a barei-ciocan a fost de 300-1800 mpe minut.

Dispozitivul a fost încercat ºi s-a dovedit eficient mai ales laforarea în formaþiunile de roci dure ºi friabile, în care viteza de forajfolosind metode uzuale este foarte micã. Autorul menþioneazã firmeleºi persoanele care s-au ocupat de aceastã problemã contribuind laexperimentarea dispozitivului: Shell Oil Co.; Stanolid Oil & Gas Co.;Humble Oil & Refining Co.; Atlantic Oil & Reining Co.; Slick-Urschel OilCo,; Magnolia Petroleum Co,; Bassinger Tool Co,; Hewgley DrillingCo,; Mountain States Drilling Co,; Reed Roller Bit: Co.; Ingersoll-RandCo,; Cicago Pneumatic Tool Co,; Sothwest Roserch Institute; Instituteof Inventive Research; Robinson Brown; J. M. Hewglei; Sr. And TomSlick.• D.M. Best (in Selecting Drillcolar Lenght by Pressure Method, SUA,Huston, martie 1957.

Lucrarea se referã la efectul plutirii ºi greutatea fluidului deforaj dislocuit luate ca bazã la determinarea lungimii prãjinilor grele.

Autorul, specialist din cadrul Gul Tool Company Inc. Huston,prezintã formule ºi calcule cu exemplificãri concrete.

„Orice þeavã suspendatã în fluid exercitã o tensiune maximã înpartea superioarã care scade pânã la zero într-un punct intermediar încare începe compresiunea ce creºte pânã la maximum la partea infe-rioarã”.

Din lucrare rezultã cã autorul ajunge la concluzii similare cucele discutate de Ion Basgan în lucrãrile sale.• BULETINUL INFORMATIV al Academiei R.P.R. trim. III 1958, pag.36, asupra conferinþei þinute la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei, privitor la promovarea sonicitãþii în exploatãrile petrolifereºi alimentãrile cu apã: 50 Conferinþa „SONICS” a lui GeorgeConstantinescu þinutã la Londra ºi New York în 1959 despre aplicareacu succes în U.R.S.S. a brevetelor de invenþie Basgan, publicatã laLondra ºi tradusã de Academia R.P.R. în 1961; • PROCES VERBALªI AVIZ nr. 193 din 16 septembrie 1960 al Consiliului tehnico-ºtiinþific

dentã.Pentru a elibera prãjinile de foraj de zona compresionatã este

necesarã doar coborârea secþiunii neutre ºi aducerea acesteia înpartea superioarã a prãjinilor grele. Autorii concluzioneazã: „Dinlucrãrile teoretice ºi experimentale efectuate ºi în lumina lucrãrii luiHandelman, rezultã cã în garnitura de prãjini de foraj suspendate înfluidul de foraj, în cazul în care garnitura este insuficient îngreuiatã cudrilcolare, existã secþiune neutrã (zona neutrã) deasupra cãreiaprãjinile se aflã în tensiune ºi sub aceasta prãjinile sunt sub compre-siune. Aceastã compresiune este efectiv prezentã ºi contribuie la pro-ducerea avariilor (în prezent cele mai frecvente sunt avariile datoritãoboselii) în acelaºi mod ca ºi greutatea excesivã aplicatã pe sapã.Aceasta trebuie corectatã prin utilizarea unui numãr suficient de drilco-lare (prãjini grele) ca acestea sã cuprindã sarcinile de compresiunerezultate din forþele hidrostatice de plutire ºi greutatea transmisãsapei”.• RAPORTUL DIRECÞIEI D INVENÞII ªI INOVAÞII de pe lângãConsiliul de Miniºtri, cãtre Ministerul de Externe pentru recuperareasumelor rezultate din aplicarea brevetului SUA, Nr. 12.809/28octombrie 1953.• ROSS BASSINGER (în The Oil and Gas Journal, SUA, 12 octombrie1956)

Autorul se referã la tehnica utilizãrii percuþiilor cu o tehnicãcunoscutã, în domeniul cãreia au lucrat cei mai buni specialiºti ai fora-jului (fãrã sã citeze vreun nume). Se menþioneazã necesitatea cãutãriimetodelor noi ca sã þinã preþul de cost în limite acceptabile, în vedereapãtrunderii în zãcãminte de þiþei mai adânci.

Practica doveditã în trecut a percuþiilor atât în industriaminierã, cât ºi în industria petrolierã a fãcut ca mai mulþi specialiºti sã-ºi îndrepte atenþia spre utilizarea percuþiilor la „atacul frontal” (talpasondei) în obþinerea economiilor la forarea sondelor. Concret, acestlucru s-a realizat prin combinarea forajului rotativ ºi a celui percutant(„... reþinând avantajele inerente ale forajului rotary ºi adãugând avan-tajele cunoscute ale percuþiilor”).

Autorul a elaborat în câteva variante un dispozitiv de realizarea percuþiilor ce se transmiteau pe sapã folosind ca sursã de acþionarea acestuia fluidul de foraj.

Gabriel I. Năstase

198

141140

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ultima variantã a dispozitivului reprezintã o barã – ciocan,

care se deplaseazã în direcþiile ascendentã-descendentã sub acþiuneafluxului în jos ºi acþiunea unui arc – în sus, la coborârea barei real-izându-se o loviturã pe sapã printr-o piesã intermediarã legatã deaceasta. Frecvenþa de deplasare a barei-ciocan a fost de 300-1800 mpe minut.

Dispozitivul a fost încercat ºi s-a dovedit eficient mai ales laforarea în formaþiunile de roci dure ºi friabile, în care viteza de forajfolosind metode uzuale este foarte micã. Autorul menþioneazã firmeleºi persoanele care s-au ocupat de aceastã problemã contribuind laexperimentarea dispozitivului: Shell Oil Co.; Stanolid Oil & Gas Co.;Humble Oil & Refining Co.; Atlantic Oil & Reining Co.; Slick-Urschel OilCo,; Magnolia Petroleum Co,; Bassinger Tool Co,; Hewgley DrillingCo,; Mountain States Drilling Co,; Reed Roller Bit: Co.; Ingersoll-RandCo,; Cicago Pneumatic Tool Co,; Sothwest Roserch Institute; Instituteof Inventive Research; Robinson Brown; J. M. Hewglei; Sr. And TomSlick.• D.M. Best (in Selecting Drillcolar Lenght by Pressure Method, SUA,Huston, martie 1957.

Lucrarea se referã la efectul plutirii ºi greutatea fluidului deforaj dislocuit luate ca bazã la determinarea lungimii prãjinilor grele.

Autorul, specialist din cadrul Gul Tool Company Inc. Huston,prezintã formule ºi calcule cu exemplificãri concrete.

„Orice þeavã suspendatã în fluid exercitã o tensiune maximã înpartea superioarã care scade pânã la zero într-un punct intermediar încare începe compresiunea ce creºte pânã la maximum la partea infe-rioarã”.

Din lucrare rezultã cã autorul ajunge la concluzii similare cucele discutate de Ion Basgan în lucrãrile sale.• BULETINUL INFORMATIV al Academiei R.P.R. trim. III 1958, pag.36, asupra conferinþei þinute la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei, privitor la promovarea sonicitãþii în exploatãrile petrolifereºi alimentãrile cu apã: 50 Conferinþa „SONICS” a lui GeorgeConstantinescu þinutã la Londra ºi New York în 1959 despre aplicareacu succes în U.R.S.S. a brevetelor de invenþie Basgan, publicatã laLondra ºi tradusã de Academia R.P.R. în 1961; • PROCES VERBALªI AVIZ nr. 193 din 16 septembrie 1960 al Consiliului tehnico-ºtiinþific

dentã.Pentru a elibera prãjinile de foraj de zona compresionatã este

necesarã doar coborârea secþiunii neutre ºi aducerea acesteia înpartea superioarã a prãjinilor grele. Autorii concluzioneazã: „Dinlucrãrile teoretice ºi experimentale efectuate ºi în lumina lucrãrii luiHandelman, rezultã cã în garnitura de prãjini de foraj suspendate înfluidul de foraj, în cazul în care garnitura este insuficient îngreuiatã cudrilcolare, existã secþiune neutrã (zona neutrã) deasupra cãreiaprãjinile se aflã în tensiune ºi sub aceasta prãjinile sunt sub compre-siune. Aceastã compresiune este efectiv prezentã ºi contribuie la pro-ducerea avariilor (în prezent cele mai frecvente sunt avariile datoritãoboselii) în acelaºi mod ca ºi greutatea excesivã aplicatã pe sapã.Aceasta trebuie corectatã prin utilizarea unui numãr suficient de drilco-lare (prãjini grele) ca acestea sã cuprindã sarcinile de compresiunerezultate din forþele hidrostatice de plutire ºi greutatea transmisãsapei”.• RAPORTUL DIRECÞIEI D INVENÞII ªI INOVAÞII de pe lângãConsiliul de Miniºtri, cãtre Ministerul de Externe pentru recuperareasumelor rezultate din aplicarea brevetului SUA, Nr. 12.809/28octombrie 1953.• ROSS BASSINGER (în The Oil and Gas Journal, SUA, 12 octombrie1956)

Autorul se referã la tehnica utilizãrii percuþiilor cu o tehnicãcunoscutã, în domeniul cãreia au lucrat cei mai buni specialiºti ai fora-jului (fãrã sã citeze vreun nume). Se menþioneazã necesitatea cãutãriimetodelor noi ca sã þinã preþul de cost în limite acceptabile, în vedereapãtrunderii în zãcãminte de þiþei mai adânci.

Practica doveditã în trecut a percuþiilor atât în industriaminierã, cât ºi în industria petrolierã a fãcut ca mai mulþi specialiºti sã-ºi îndrepte atenþia spre utilizarea percuþiilor la „atacul frontal” (talpasondei) în obþinerea economiilor la forarea sondelor. Concret, acestlucru s-a realizat prin combinarea forajului rotativ ºi a celui percutant(„... reþinând avantajele inerente ale forajului rotary ºi adãugând avan-tajele cunoscute ale percuþiilor”).

Autorul a elaborat în câteva variante un dispozitiv de realizarea percuþiilor ce se transmiteau pe sapã folosind ca sursã de acþionarea acestuia fluidul de foraj.


199

143142

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu binate sau simple, se ia în considerare ºi influenþa forþei arhimediene

asupra prãjinilor de pompaj.• CARL GATLING. Petroleum Engineering Drilling and WellCompletion (SUA, 1960)

La capitolul 5 autorul afirmã cã funcþia drilcolarelor, carereprezintã tuburi de oþel cu grosimea ºi cu diametrul exterior mai marieste de a produce apãsare asupra sapei, permiþând prãjinilor de foraj,care sunt mai uºoare, sã rãmânã în tensiune. Prin utilizarea drillco-larelor specialiºtii din foraj au reuºit sã mãreascã viteza de avansare asapei ºi sã foreze gãuri de sondã mai drepte, micºorând totodatãavariile din cauza ruperii prãjinilor de foraj.• „DRILLING INTERNATIONAL” (Revistã din SUA care prin adresa din27 decembrie 1960, aflatã în original la Camera de Comerþ aRomâniei, îi solicitã lui Ion BBasgan spre publicare, un articol tehnic ºiautobiografic); • RAPORTUL CONSILIULUI ªTIINÞIFIC AL INSTITUTULUIPOLITEHNIC BUCUREªTI pentru decernarea titlului de DoctorHonoris Causa inginerului George Constantinescu din 2 octombrie1961, prin care se citeazã invenþiile Basgan ºi succesul lor, ca odovadã a realizãrilor practice ale sonicitãþii. Referatul privitor la activi-tatea inginerului George Constantinescu, în vederea acordãrii titluluiºtiinþific de Doctor Honoris Causa, în ºtiinþele tehnice, întocmit de Prof.Dr. Ing. Remus Rãduleþ vicepreºedinte al Academiei R.S. România,prezentat de Institutul Politehnic ºi citit în ziua de 3 octombrie 1961,cuprinde:

„Maºinile sonice de lucru sunt folosite ca ciocane ºi ca perfo-ratoare, inventate odatã cu tehnica sonicitãþii – sau la instalaþiile deforaj Rotary sonic, ultimele fiind dezvoltate de inginerul Ion BBasganîncepând cu anii 1933 ºi aplicate în special în Statele Unite ºi parþialîn þara noastrã”.• DINU MOROIANU ºi I. M. ªTEFAN, „Focul Viu – Pagini din istoriainvenþiilor ºi descoperirilor româneºti”, Editura ºtiinþificã, 1963, pag.173-176, evidenþiazã aportul adus de Ion BBasgan în tehnica ºi ºtiinþamondialã; • MAGAZINUL din 1 august 1964 prezintã pe George Constantinescuca pãrinte al sonicitãþii ºi pe Ion BBasgan continuatorul acestuia; • DIRECTORUL TEHNIC DE LA OFICIUL DE STAT PENTRU

al Ministerului Industriei ºi Petrolului prezidat de ministrul MihaiFlorescu cu participarea delegaþilor Consiliului de miniºtri, Ministeruluide Finanþe, Academiei R.P.R., Oficiului de standarde ºi invenþii etc., •G. WOODS ºi A. LUBINSKII (Gostoptehizdat, 1960; „DeviereaSondelor în procesul forãrii acestora”)

Cartea reprezintã o culegere de articole scrise de specialiºtiamericani tradusã în limba rusã ºi editatã la Moscova în 1960. Eacuprinde numeroase referinþe bibliografice din perioada 1947-1956.

Lubinskii A., referindu-se la influenþa presiunii hidrostaticeasupra încovoierii axiale a prãjinilor de foraj foloseºte termenul desecþiune neutrã care împarte garnitura în douã: partea tensionatã ºipartea compresionatã; greutatea în fluidul de foraj a pãrþii superioarea garniturii de prãjini este egalã cu sarcina la cârlig, iar partea infe-rioarã corespunde cu sarcina pe sapã.

Autorul afirmã: „La forarea cu sarcina axialã mai micã de ceacriticã (limitã) nu s-a reuºit sã se obþinã o vitezã eficientã de foraj. Înaceste cazuri se recomandã crearea sarcinilor axiale superioare celorcritice ºi totodatã sã se ia mãsuri pentru prevenirea încovoieriiprãjinilor care cauzeazã devierea sondelor”.

„Pentru prevenirea devierilor sondelor se utilizeazã prãjinigrele cu diametrul mare”.

În capitolul 4 al articolului: „Forarea sondelor verticale încondiþii geologice favorabile devierii acestora” autorii Mac Donald ºiLubinskii, referindu-se la forajul percutant, afirmã cã transmiþându-lesapei concomitent cu miºcarea de rotaþie, miºcarea percutantã, sepoate micºora sarcina axialã pe sapã ceea ce contribuie la obþinereagãurilor drepte, având în acelaºi timp viteza de avansare mai mare.Sarcinile axiale mai scãzute în afara faptului cã produc gãuri de sondedrepte, contribuie la prelungirea vieþii sapei.• V. M. KASIMOV (Nefteanae hazeaistvo, U.R.S.S., nr. 3, 1960;„Privind calculul garniturilor de prãjini a instalaþiilor de pompare deadâncime”

Autorul prezintã un studiu privind calculele la obosealã aprãjinilor de pompaj ale pompelor de adâncime, subliniind importanþavariaþiei sarcinilor de-a lungul garniturii începând din punctul sus-pendãrii acesteia pânã la punctul inferior.

La analizarea sarcinilor ce au loc în garniturile de pompaj com-

Gabriel I. Năstase

200

143142

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu binate sau simple, se ia în considerare ºi influenþa forþei arhimediene

asupra prãjinilor de pompaj.• CARL GATLING. Petroleum Engineering Drilling and WellCompletion (SUA, 1960)

La capitolul 5 autorul afirmã cã funcþia drilcolarelor, carereprezintã tuburi de oþel cu grosimea ºi cu diametrul exterior mai marieste de a produce apãsare asupra sapei, permiþând prãjinilor de foraj,care sunt mai uºoare, sã rãmânã în tensiune. Prin utilizarea drillco-larelor specialiºtii din foraj au reuºit sã mãreascã viteza de avansare asapei ºi sã foreze gãuri de sondã mai drepte, micºorând totodatãavariile din cauza ruperii prãjinilor de foraj.• „DRILLING INTERNATIONAL” (Revistã din SUA care prin adresa din27 decembrie 1960, aflatã în original la Camera de Comerþ aRomâniei, îi solicitã lui Ion BBasgan spre publicare, un articol tehnic ºiautobiografic); • RAPORTUL CONSILIULUI ªTIINÞIFIC AL INSTITUTULUIPOLITEHNIC BUCUREªTI pentru decernarea titlului de DoctorHonoris Causa inginerului George Constantinescu din 2 octombrie1961, prin care se citeazã invenþiile Basgan ºi succesul lor, ca odovadã a realizãrilor practice ale sonicitãþii. Referatul privitor la activi-tatea inginerului George Constantinescu, în vederea acordãrii titluluiºtiinþific de Doctor Honoris Causa, în ºtiinþele tehnice, întocmit de Prof.Dr. Ing. Remus Rãduleþ vicepreºedinte al Academiei R.S. România,prezentat de Institutul Politehnic ºi citit în ziua de 3 octombrie 1961,cuprinde:

„Maºinile sonice de lucru sunt folosite ca ciocane ºi ca perfo-ratoare, inventate odatã cu tehnica sonicitãþii – sau la instalaþiile deforaj Rotary sonic, ultimele fiind dezvoltate de inginerul Ion BBasganîncepând cu anii 1933 ºi aplicate în special în Statele Unite ºi parþialîn þara noastrã”.• DINU MOROIANU ºi I. M. ªTEFAN, „Focul Viu – Pagini din istoriainvenþiilor ºi descoperirilor româneºti”, Editura ºtiinþificã, 1963, pag.173-176, evidenþiazã aportul adus de Ion BBasgan în tehnica ºi ºtiinþamondialã; • MAGAZINUL din 1 august 1964 prezintã pe George Constantinescuca pãrinte al sonicitãþii ºi pe Ion BBasgan continuatorul acestuia; • DIRECTORUL TEHNIC DE LA OFICIUL DE STAT PENTRU

al Ministerului Industriei ºi Petrolului prezidat de ministrul MihaiFlorescu cu participarea delegaþilor Consiliului de miniºtri, Ministeruluide Finanþe, Academiei R.P.R., Oficiului de standarde ºi invenþii etc., •G. WOODS ºi A. LUBINSKII (Gostoptehizdat, 1960; „DeviereaSondelor în procesul forãrii acestora”)

Cartea reprezintã o culegere de articole scrise de specialiºtiamericani tradusã în limba rusã ºi editatã la Moscova în 1960. Eacuprinde numeroase referinþe bibliografice din perioada 1947-1956.

Lubinskii A., referindu-se la influenþa presiunii hidrostaticeasupra încovoierii axiale a prãjinilor de foraj foloseºte termenul desecþiune neutrã care împarte garnitura în douã: partea tensionatã ºipartea compresionatã; greutatea în fluidul de foraj a pãrþii superioarea garniturii de prãjini este egalã cu sarcina la cârlig, iar partea infe-rioarã corespunde cu sarcina pe sapã.

Autorul afirmã: „La forarea cu sarcina axialã mai micã de ceacriticã (limitã) nu s-a reuºit sã se obþinã o vitezã eficientã de foraj. Înaceste cazuri se recomandã crearea sarcinilor axiale superioare celorcritice ºi totodatã sã se ia mãsuri pentru prevenirea încovoieriiprãjinilor care cauzeazã devierea sondelor”.

„Pentru prevenirea devierilor sondelor se utilizeazã prãjinigrele cu diametrul mare”.

În capitolul 4 al articolului: „Forarea sondelor verticale încondiþii geologice favorabile devierii acestora” autorii Mac Donald ºiLubinskii, referindu-se la forajul percutant, afirmã cã transmiþându-lesapei concomitent cu miºcarea de rotaþie, miºcarea percutantã, sepoate micºora sarcina axialã pe sapã ceea ce contribuie la obþinereagãurilor drepte, având în acelaºi timp viteza de avansare mai mare.Sarcinile axiale mai scãzute în afara faptului cã produc gãuri de sondedrepte, contribuie la prelungirea vieþii sapei.• V. M. KASIMOV (Nefteanae hazeaistvo, U.R.S.S., nr. 3, 1960;„Privind calculul garniturilor de prãjini a instalaþiilor de pompare deadâncime”

Autorul prezintã un studiu privind calculele la obosealã aprãjinilor de pompaj ale pompelor de adâncime, subliniind importanþavariaþiei sarcinilor de-a lungul garniturii începând din punctul sus-pendãrii acesteia pânã la punctul inferior.

La analizarea sarcinilor ce au loc în garniturile de pompaj com-


201

145144

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu instalaþiei (72%).

• „MACHINES ET EQUIPMENTS ROUMAINS”, publicaþie tehnicã ºicomercialã a României pentru strãinãtate, publicã în nr. 1 din 1967, unarticol oficial intitulat ”Contributions Roumaines au Développement dela Théorie et de la Practique du Forage Moderne”, în ediþia francezã,englezã ºi germanã, în care se prezintã în strãinãtate brevetele deinvenþie Basgan, precum ºi importanþa lor ºtiinþificã ºi tehnicã; • „LAREVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” din aprilie 1967 publicã un arti-col de fond, un altul despre „Efectul presiunii lui Arhimede ºi energiasonicã, condiþii esenþiale pentru viitorul forajelor”, precum ºi un altreilea articol cu titlul: „Aplicaþiile metodelor de foraj Basgan în Italia”,în care se citeazã forajele la care se aplicã aceste metode ºi se pre-cizeazã în concluzie cã „metodele de foraj aplicate în Italia confirmãimportanþa metodelor de foraj cu prãjini grele proporþionale Basgan ºidemonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin forajecu mari devieri”.

În aceeaºi revistã se publicã rezultatele obþinute în Italia decãtre AGIP:

„Sonda de la Valle di Comancchio (Ravenna) a forat pânã laadâncimea de 3500 m cu prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºicu o apãsare pe sapã de 5 t. Diferenþa de 11 t serveºte la scoborâreazonei neutre ºi, ca atare, de a reduce zona comprimatã. Cu aceastãmetodã aplicatã la ºantierul de la Valle di Comancchio (Ravenna) s-auobþinut sonde cu devieri sub un grad. Costul pe metrul forat a fost decirca 80 dolari.

La instalaþia de foraj marin de la Ravenna la adâncimea de3400 m, s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t ºi cu o apãsarepe sapã de 9 t. În aceste condiþii, sondele au o deviere de 3-4º. Costulpe metrul forat este de cinci ori mai mare decât la forajul terestru.

În Sicilia, în terenurile slabe de la Gela se aplicã metoda deforaj ca aceea din ºantierul terestru de la Valle di Comacchio. Se folos-esc cinci bucãþi de prãjini grele, 16 t, cu o apãsare de 5 t pe sapã. Seobþin sonde cu o deviere sub un grad.

În terenurile dure din Sicilia: Gagliano, Troina, Pizzo eBellafontana, se foreazã cu prãjini grele de 30 t (circa 300 m lungime)cu o apãsarea de 20-25 t pe sapã. În aceste condiþii, sondele au odeviere de 12-16 o, iar costul pe metrul forat este de circa 160 dolari.

INVENÞII, ca urmare a consfãtuirii din 18 noiembrie 1965, publicã în„Viaþa economicã” din 10 decembrie 1965 articolul „Precursorii”, încare evidenþiazã metodele de foraj Basgan, care stau la baza forajelordin lume: „Invenþiile inginerului Ion BBasgan constituie azi piatra detemelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate dinpunct de vedere industrial”; • ROLLIINS H. M. The Oil and Gas Journal(18 aprilie 1966, p. 98-106). În articolul „Dill – pipe fatique failure”autorul, specialist la Drilco Oil Tools Inc., prezintã un amplu studiuasupra ruperilor prãjinilor de foraj datoritã oboselii în special la forareasondelor deviate.

În concluzie, autorul afirmã cã avariile ºi ruperile prãjinilor deforaj din cauza oboselii reprezintã o problemã complexã ºi în maremãsurã nerezolvatã. Totuºi, unii din factorii implicaþi fiind dejacunoscuþi, autorul propune luarea mãsurilor îndreptate la reducerearuperilor de prãjini. Printre aceste mãsuri, ºapte la numãr, autorulmenþioneazã: „sã se menþinã la nivelul minim sarcinile ciclice.Niciodatã sã nu se foreze cu prãjinile aflate în compresiune, nici mãcaro duratã de câteva ore. Sã se utilizeze greutatea adecvatã a drilco-larului. Sã se evite ruperile (avariile) datoritã vibraþiilor prin utilizarea îngaura sondei a amortizoarelor de ºoc...”.• J. R. EICKMEIER „Diagnostic Analysis of Dynamometer Cards” inJournal of Petroleum Technology (ianuarie 1967, p. 97-106). Autorulprezintã utilizarea procedeului de diagnosticare, implicând analize cuajutorul calculatorului a înregistrãrilor dinamometrice (pe cartele) pen-tru determinarea condiþiilor de încãrcare a pistonului pompei ºi aprãjinilor de pompaj în punctul intermediar, obþinând astfel imagineacondiþiilor de pompare a instalaþiei.

Determinarea sarcinilor maxime care acþioneazã asupraprãjinilor de pompaj ºi limitele de variaþie ale acestora poate fi efectu-atã prin analizarea eforturilor la partea superioarã a fiecãrei secþiuni agarniturii telescopice de prãjini.

Modificând alcãtuirea garniturii de prãjini se poate obþineîncãrcarea echilibratã a acesteia în cazurile în care analiza depisteazãdeficienþele respective.

În articol se menþioneazã influenþa negativã a forþei de plutirecare acþioneazã asupra sistemului de pompaj, rezultând în final înscurtarea cursei pistonului ºi obþinerea eficienþei reduse de pompare a

Gabriel I. Năstase

202

145144

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu instalaþiei (72%).

• „MACHINES ET EQUIPMENTS ROUMAINS”, publicaþie tehnicã ºicomercialã a României pentru strãinãtate, publicã în nr. 1 din 1967, unarticol oficial intitulat ”Contributions Roumaines au Développement dela Théorie et de la Practique du Forage Moderne”, în ediþia francezã,englezã ºi germanã, în care se prezintã în strãinãtate brevetele deinvenþie Basgan, precum ºi importanþa lor ºtiinþificã ºi tehnicã; • „LAREVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” din aprilie 1967 publicã un arti-col de fond, un altul despre „Efectul presiunii lui Arhimede ºi energiasonicã, condiþii esenþiale pentru viitorul forajelor”, precum ºi un altreilea articol cu titlul: „Aplicaþiile metodelor de foraj Basgan în Italia”,în care se citeazã forajele la care se aplicã aceste metode ºi se pre-cizeazã în concluzie cã „metodele de foraj aplicate în Italia confirmãimportanþa metodelor de foraj cu prãjini grele proporþionale Basgan ºidemonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin forajecu mari devieri”.

În aceeaºi revistã se publicã rezultatele obþinute în Italia decãtre AGIP:

„Sonda de la Valle di Comancchio (Ravenna) a forat pânã laadâncimea de 3500 m cu prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºicu o apãsare pe sapã de 5 t. Diferenþa de 11 t serveºte la scoborâreazonei neutre ºi, ca atare, de a reduce zona comprimatã. Cu aceastãmetodã aplicatã la ºantierul de la Valle di Comancchio (Ravenna) s-auobþinut sonde cu devieri sub un grad. Costul pe metrul forat a fost decirca 80 dolari.

La instalaþia de foraj marin de la Ravenna la adâncimea de3400 m, s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t ºi cu o apãsarepe sapã de 9 t. În aceste condiþii, sondele au o deviere de 3-4º. Costulpe metrul forat este de cinci ori mai mare decât la forajul terestru.

În Sicilia, în terenurile slabe de la Gela se aplicã metoda deforaj ca aceea din ºantierul terestru de la Valle di Comacchio. Se folos-esc cinci bucãþi de prãjini grele, 16 t, cu o apãsare de 5 t pe sapã. Seobþin sonde cu o deviere sub un grad.

În terenurile dure din Sicilia: Gagliano, Troina, Pizzo eBellafontana, se foreazã cu prãjini grele de 30 t (circa 300 m lungime)cu o apãsarea de 20-25 t pe sapã. În aceste condiþii, sondele au odeviere de 12-16 o, iar costul pe metrul forat este de circa 160 dolari.

INVENÞII, ca urmare a consfãtuirii din 18 noiembrie 1965, publicã în„Viaþa economicã” din 10 decembrie 1965 articolul „Precursorii”, încare evidenþiazã metodele de foraj Basgan, care stau la baza forajelordin lume: „Invenþiile inginerului Ion BBasgan constituie azi piatra detemelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate dinpunct de vedere industrial”; • ROLLIINS H. M. The Oil and Gas Journal(18 aprilie 1966, p. 98-106). În articolul „Dill – pipe fatique failure”autorul, specialist la Drilco Oil Tools Inc., prezintã un amplu studiuasupra ruperilor prãjinilor de foraj datoritã oboselii în special la forareasondelor deviate.

În concluzie, autorul afirmã cã avariile ºi ruperile prãjinilor deforaj din cauza oboselii reprezintã o problemã complexã ºi în maremãsurã nerezolvatã. Totuºi, unii din factorii implicaþi fiind dejacunoscuþi, autorul propune luarea mãsurilor îndreptate la reducerearuperilor de prãjini. Printre aceste mãsuri, ºapte la numãr, autorulmenþioneazã: „sã se menþinã la nivelul minim sarcinile ciclice.Niciodatã sã nu se foreze cu prãjinile aflate în compresiune, nici mãcaro duratã de câteva ore. Sã se utilizeze greutatea adecvatã a drilco-larului. Sã se evite ruperile (avariile) datoritã vibraþiilor prin utilizarea îngaura sondei a amortizoarelor de ºoc...”.• J. R. EICKMEIER „Diagnostic Analysis of Dynamometer Cards” inJournal of Petroleum Technology (ianuarie 1967, p. 97-106). Autorulprezintã utilizarea procedeului de diagnosticare, implicând analize cuajutorul calculatorului a înregistrãrilor dinamometrice (pe cartele) pen-tru determinarea condiþiilor de încãrcare a pistonului pompei ºi aprãjinilor de pompaj în punctul intermediar, obþinând astfel imagineacondiþiilor de pompare a instalaþiei.

Determinarea sarcinilor maxime care acþioneazã asupraprãjinilor de pompaj ºi limitele de variaþie ale acestora poate fi efectu-atã prin analizarea eforturilor la partea superioarã a fiecãrei secþiuni agarniturii telescopice de prãjini.

Modificând alcãtuirea garniturii de prãjini se poate obþineîncãrcarea echilibratã a acesteia în cazurile în care analiza depisteazãdeficienþele respective.

În articol se menþioneazã influenþa negativã a forþei de plutirecare acþioneazã asupra sistemului de pompaj, rezultând în final înscurtarea cursei pistonului ºi obþinerea eficienþei reduse de pompare a


203

147146

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu fabricarea prãjinilor de foraj, Ion BBasgan în lucrarea sa a arãtat dupã

cum urmeazã:„Garniturile de foraj alcãtuite din prãjini de aliaje din aluminiu

ºi titan sunt aproape de douã ori mai uºoare faþã de prãjinile de oþel,însã presiunea arhimedianã este aceeaºi pentru ambele metale. Zonade compresiune a garniturii din prãjini de aluminiu este de douã ori mailungã, iar zona neutrã se aflã mult mai sus. Aceasta impune utilizareadrilcolarelor de oþel proporþionale cu adâncimea chiar ºi în cazulfolosirii prãjinilor din aluminiu. În concluzie se poate afirma cã pro-cedeul de foraj rotativ-percutant (sonic) combinat cu drilcolare pro-porþionale cu presiuni variabile dar limitate, constituie tehnica forajuluila adâncimi foarte mari”

Procedeul se caracterizeazã prin simplicitatea utilajelor, flexi-bilitatea ºi potrivirea procesului tehnologic la formaþiuni de rocã tare,formaþii înclinate etc.

Verticalitatea forãrii atât iniþialã, cât ºi în cursul forajuluireprezintã una din condiþiile esenþiale în forajul de adâncime – condiþiecare pe deplin este respectatã prin utilizarea acestui procedeu. Autorulciteazã în lucrarea sa ºi un extras din „Viaþa Economicã” din decem-brie 10, 1965:

„Invenþiile Inginerului I. Basgan constituie temelia forajuluimodern ºi sunt în unanimitate recunoscute de toate þãrile industrialedezvoltate”.• „LE PETROLE LUBRI EUROPE” nr. 127 din 20 octombrie 1967 con-sacrã un articol de fond ºi câteva pagini aportului ºtiinþific ºi tehnic,unui interviu ºi portretului autorului, scriind, printre altele: „EfectulBasgan este o creaþie a ºtiinþei româneºti ºi apare ca foarte importantpentru viitorul forajului petrolifer de adâncime...

Raportul d-lui Ion BBasgan prezentat Congresului mondial alpetrolului constituie astãzi subiectul unor studii foarte serioase în toateinstitutele specializate...

Dl. Basgan a dat dovada unui mare curaj ºtiinþific. Fãcândaceastã afirmaþie ne gândim la Einstein, De Broglie, figuri contempo-rane care au pus în discuþie teoria lui Newton. Pãstrând proporþia, uncuraj de aceeaºi naturã a trebuit sã anime pe prietenul nostru de astãzipentru a ataca principiul lui Arhimede de o popularitate egalã cu aceeaa teoriei lui Newton...”; • Prof. RENATO CALAPSO de la Universitatea

Metodele de foraj aplicate în Italia confirmã importanþa foraju-lui cu prãjini grele proporþionale Basgan ºi demonstreazã cã fãrã apli-carea unei astfel de metode se obþin deviaþii mari.

S-au analizat aceste douã exemple, dar trebuie sã semenþioneze o serie de brevete noi din SUA ºi anume prãjinile greletelescopice al cãror centru de greutate se gãseºte la o treime de labaza lor ºi care sunt larg folosite. De asemenea, trebuie citate lucrãrilelui G.M. Best, care aratã cã în SUA se folosesc la foraj garnituri deprãjini grele, lungi între 200-400 m, care permit coborârea masivã acentrului de greutate a garniturii de foraj.

Trebuie subliniat cã la forajul cu turbinã nu s-au putut obþinegãuri drepte pânã când nu s-au folosit turbinele cuplate cu prãjinigrele, ceea ce a permis scoborârea zonei neutre în afara prãjinilor deforaj.

Se menþioneazã cã aplicarea corectã a acestei teorii duce ºila revizuirea calculelor coeficienþilor de siguranþã de la tubaj, aºa cumrezultã clar din cursul prof. C. Gatlin „Forajul ºi punerea în producþie asondelor” ºi din expunerea lui Stillebroer de la Congresul mondial alPetrolului d la Mexico City”.•”LE PETROLE LUBRI EUROPE”, Paris, în nr. 6, aprilie 1967 recen-zeazã comunicarea prezentatã la al 7-lea Congres mondial al petrolu-lui, Mexic, 2-8 aprilie 1967; • Revista PETROLE INFORMATIONS,Paris din 20 iunie 1967 scrie un articol intitulat „Les nouvelles méth-odes de forage scientifique” în care recenzeazã comunicãrile fãcute laCongresele mondiale ale petrolului, precum ºi ultimele lucrãri ºi activ-itatea inginerului Ion BBasgan; • DON E. LEMBERT. („Western nationdominate exchange of information” in World Oil, Vol. 164, nr. 6, 1967,p. 31-32). Aceastã lucrare s-a referit la cel de-al 7-lea CongresMondial al Petrolului din Mexico City, 1967. referindu-se la „Rotary –percussion drilling”, autorul prezintã citate scurte din lucrarea Dr. IonBasgan:

„În forajul sondelor foarte adânci este important ca presiuneaarhimedianã sã fie limitatã. Pe de altã parte transmiterea energiei son-ice prin garnitura de prãjini permite obþinerea unei forþe suplimentarela sapã, procedeul prezentând un esenþial avantaj faþã de sistemulobiºnuit rotary”.

Vorbind despre utilizarea aliajelor de titan ºi aluminiu pentru

Gabriel I. Năstase

204

147146

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu fabricarea prãjinilor de foraj, Ion BBasgan în lucrarea sa a arãtat dupã

cum urmeazã:„Garniturile de foraj alcãtuite din prãjini de aliaje din aluminiu

ºi titan sunt aproape de douã ori mai uºoare faþã de prãjinile de oþel,însã presiunea arhimedianã este aceeaºi pentru ambele metale. Zonade compresiune a garniturii din prãjini de aluminiu este de douã ori mailungã, iar zona neutrã se aflã mult mai sus. Aceasta impune utilizareadrilcolarelor de oþel proporþionale cu adâncimea chiar ºi în cazulfolosirii prãjinilor din aluminiu. În concluzie se poate afirma cã pro-cedeul de foraj rotativ-percutant (sonic) combinat cu drilcolare pro-porþionale cu presiuni variabile dar limitate, constituie tehnica forajuluila adâncimi foarte mari”

Procedeul se caracterizeazã prin simplicitatea utilajelor, flexi-bilitatea ºi potrivirea procesului tehnologic la formaþiuni de rocã tare,formaþii înclinate etc.

Verticalitatea forãrii atât iniþialã, cât ºi în cursul forajuluireprezintã una din condiþiile esenþiale în forajul de adâncime – condiþiecare pe deplin este respectatã prin utilizarea acestui procedeu. Autorulciteazã în lucrarea sa ºi un extras din „Viaþa Economicã” din decem-brie 10, 1965:

„Invenþiile Inginerului I. Basgan constituie temelia forajuluimodern ºi sunt în unanimitate recunoscute de toate þãrile industrialedezvoltate”.• „LE PETROLE LUBRI EUROPE” nr. 127 din 20 octombrie 1967 con-sacrã un articol de fond ºi câteva pagini aportului ºtiinþific ºi tehnic,unui interviu ºi portretului autorului, scriind, printre altele: „EfectulBasgan este o creaþie a ºtiinþei româneºti ºi apare ca foarte importantpentru viitorul forajului petrolifer de adâncime...

Raportul d-lui Ion BBasgan prezentat Congresului mondial alpetrolului constituie astãzi subiectul unor studii foarte serioase în toateinstitutele specializate...

Dl. Basgan a dat dovada unui mare curaj ºtiinþific. Fãcândaceastã afirmaþie ne gândim la Einstein, De Broglie, figuri contempo-rane care au pus în discuþie teoria lui Newton. Pãstrând proporþia, uncuraj de aceeaºi naturã a trebuit sã anime pe prietenul nostru de astãzipentru a ataca principiul lui Arhimede de o popularitate egalã cu aceeaa teoriei lui Newton...”; • Prof. RENATO CALAPSO de la Universitatea

Metodele de foraj aplicate în Italia confirmã importanþa foraju-lui cu prãjini grele proporþionale Basgan ºi demonstreazã cã fãrã apli-carea unei astfel de metode se obþin deviaþii mari.

S-au analizat aceste douã exemple, dar trebuie sã semenþioneze o serie de brevete noi din SUA ºi anume prãjinile greletelescopice al cãror centru de greutate se gãseºte la o treime de labaza lor ºi care sunt larg folosite. De asemenea, trebuie citate lucrãrilelui G.M. Best, care aratã cã în SUA se folosesc la foraj garnituri deprãjini grele, lungi între 200-400 m, care permit coborârea masivã acentrului de greutate a garniturii de foraj.

Trebuie subliniat cã la forajul cu turbinã nu s-au putut obþinegãuri drepte pânã când nu s-au folosit turbinele cuplate cu prãjinigrele, ceea ce a permis scoborârea zonei neutre în afara prãjinilor deforaj.

Se menþioneazã cã aplicarea corectã a acestei teorii duce ºila revizuirea calculelor coeficienþilor de siguranþã de la tubaj, aºa cumrezultã clar din cursul prof. C. Gatlin „Forajul ºi punerea în producþie asondelor” ºi din expunerea lui Stillebroer de la Congresul mondial alPetrolului d la Mexico City”.•”LE PETROLE LUBRI EUROPE”, Paris, în nr. 6, aprilie 1967 recen-zeazã comunicarea prezentatã la al 7-lea Congres mondial al petrolu-lui, Mexic, 2-8 aprilie 1967; • Revista PETROLE INFORMATIONS,Paris din 20 iunie 1967 scrie un articol intitulat „Les nouvelles méth-odes de forage scientifique” în care recenzeazã comunicãrile fãcute laCongresele mondiale ale petrolului, precum ºi ultimele lucrãri ºi activ-itatea inginerului Ion BBasgan; • DON E. LEMBERT. („Western nationdominate exchange of information” in World Oil, Vol. 164, nr. 6, 1967,p. 31-32). Aceastã lucrare s-a referit la cel de-al 7-lea CongresMondial al Petrolului din Mexico City, 1967. referindu-se la „Rotary –percussion drilling”, autorul prezintã citate scurte din lucrarea Dr. IonBasgan:

„În forajul sondelor foarte adânci este important ca presiuneaarhimedianã sã fie limitatã. Pe de altã parte transmiterea energiei son-ice prin garnitura de prãjini permite obþinerea unei forþe suplimentarela sapã, procedeul prezentând un esenþial avantaj faþã de sistemulobiºnuit rotary”.

Vorbind despre utilizarea aliajelor de titan ºi aluminiu pentru


205

149148

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aplicarea invenþiilor Basgan în SUA, timp de 22 ani la forarea

de 1.001.130 sonde, care totalizeazã 1.182.770.440 m a adus un ben-eficiu de ordinul a 30 miliarde de dolari. Însã inventatorului nu i-a fostacordatã recompensa cuvenitã pentru folosirea procedeelor lui aºacum prevãd normele de drept internaþionale.(De menþionat cã în articolul respectiv nu se specificã surse de infor-mare privind aplicarea invenþiilor Basgan în SUA rezultate din para-graful anterior).• DAN BODNÃRESCU (în Petrol ºi Gaze, nr. 7, 1968, p. 409-413).Autorul subliniazã importanþa faptului cã Ion BBasgan a observat efec-tul negativ care apare în procesul de foraj care se referã la forþa arhi-medianã aplicatã la partea inferioarã a garniturii – „efectul Basgan”.

Pentru combaterea acestui efect „prãjinile grele vor trebui sãaibã pe lângã greutatea necesarã apãsãrii pe talpã, o greutate în plusechivalentã cu forþa arhimedianã”, iar zona neutrã trebuie pãstratã îninteriorul garniturii de prãjini grele.

Autorul aratã cã existenþa acestui efect a fost confirmatãexperimental de cãtre M. Hawkins ºi N. Lemont de la Universitatea dinCalifornia, care în 1949 au mãsurat utilizând o aparaturã electricã spe-cialã de precizie, sarcina negativã ºi amplasarea zonei neutre la oþeavã din lucitã de 2”, scufundatã în apã.

Autorul afirmã cã „efectul Basgan a fost luat în considerare ºiîn cursurile universitare americane, sovietice (prof. Gatlin, prof. Moore,prof. I. Evscenko, prof. S.I. Siscenko, prof. E. Wolf etc.) unde suntincluse, însã numele I. Basgan nu este menþionat”.

Totodatã din articol rezultã cã aceastã teorie a avut o serie decontroverse din partea unor specialiºti ºi oameni de ºtiinþã pe planmondial.

Autorul prezintã în continuare rezultatele practice obþinute laforajul sondelor petroliere ºi la exploatarea sãrii în urma aplicãriiinvenþiei Basgan.

În România:La Ocniþa, la sondele de 400 m adâncime, devierile variau

între 4 ºi 70o, iar la 1000 m adâncime, într-un alt ºantier, acesteaajungeau pânã la 12o. Aplicând procedeul Basgan s-au forat sonic cuo deviere mai micã decât jumãtate de grad.

În Italia

din Messina ºi organizatorul comemorãrii lui Arhimede, în prefaþa la„Principiul Arhimede” scrie: „Ing. Basgan este cu adevãrat un demnadept al lui Arhimede, pentru cã urmãreºte ideea fundamentalã aacestuia de a pune în interesul umanitãþii ºi pentru binele ei ceea ceºtie sã realizeze ºi sã conceapã geniul unui savant. Nu se trateazãdeci speculaþii abstracte, aride ºi fãrã scop, ci cercetãri ºi concepþiicare au în realitate verificarea lor...”;• „VIAÞA ECONOMICÃ” (Nr. 51 din 22 decembrie 1967), scrie câtevaarticole cu titlurile: „Efectul Basgan”; „O invenþie româneascã rev-oluþioneazã tehnica forajului în întreaga lume”; „Sonicitatea la mariadâncimi”; „Perspectiva apropiatã – foraj la 15.000 m” ºi reproducetexte din revistele strãine occidentale, precum ºi din conferinþele mar-ilor savanþi ai omenirii asupra problemelor Basgan ridicate în lume; •VIAÞA STUDENÞEASCÃ (Nr. 6 din 7 februarie 1968), îi publicã lui IonBasgan un interviu sub titlul „Convorbiri: Profesia – ateu al ºtiinþei” încare se scoate în evidenþã limitarea efectului presiunii arhimediene ºienergia sonicã – condiþie esenþialã pentru viitorul forajelor adânci, con-tribuþie la elucidarea strãpungerii litosferei pânã la aºa-zisa scoarþãMohorovitz. Se evidenþiazã importanþa problemei; • A. I. TRETIENI, (în„La Roumanie d’aujourd’hui”, nr. 4, aprilie 1968), publicã articolul„Efectul Basgan”, ocazie cu care autorul prezintã invenþiile specialistu-lui român. Lãmurirea cauzelor de deviere a sapelor de foraj de la ver-ticalitate a implicat reconsiderarea de cãtre specialistul român a uneiaxiome de fizicã – principiul arhimedian.

Soluþia elaboratã ºi brevetatã atât în România, cât ºi în alteþãri se referã la înlocuirea prãjinilor grele convenþionale de foraj îngreutate de 1 pânã la 4 ton ºi lungime aproximativ 6 metri, cu prãjinigrele de 100-300 m având greutate 20-30 t, calculate proporþional cugreutatea lichidului dislocuit ºi greutatea necesarã de apãsare pesapã.

Prin combinarea procedeului rotativ ºi simultan percutant cuun alt procedeu inventat de Ion BBasgan cu utilizarea prãjinilor greleproporþionale s-a obþinut o avansare mai rapidã a sapei, ceea ce aînsemnat mãrirea vitezei de foraj.

Specialiºtii din SUA ºi R.F. a Germaniei apreciazã cã prin apli-carea invenþiilor se obþine un randament de 30% faþã de metodeleobiºnuite.

Gabriel I. Năstase

206

149148

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aplicarea invenþiilor Basgan în SUA, timp de 22 ani la forarea

de 1.001.130 sonde, care totalizeazã 1.182.770.440 m a adus un ben-eficiu de ordinul a 30 miliarde de dolari. Însã inventatorului nu i-a fostacordatã recompensa cuvenitã pentru folosirea procedeelor lui aºacum prevãd normele de drept internaþionale.(De menþionat cã în articolul respectiv nu se specificã surse de infor-mare privind aplicarea invenþiilor Basgan în SUA rezultate din para-graful anterior).• DAN BODNÃRESCU (în Petrol ºi Gaze, nr. 7, 1968, p. 409-413).Autorul subliniazã importanþa faptului cã Ion BBasgan a observat efec-tul negativ care apare în procesul de foraj care se referã la forþa arhi-medianã aplicatã la partea inferioarã a garniturii – „efectul Basgan”.

Pentru combaterea acestui efect „prãjinile grele vor trebui sãaibã pe lângã greutatea necesarã apãsãrii pe talpã, o greutate în plusechivalentã cu forþa arhimedianã”, iar zona neutrã trebuie pãstratã îninteriorul garniturii de prãjini grele.

Autorul aratã cã existenþa acestui efect a fost confirmatãexperimental de cãtre M. Hawkins ºi N. Lemont de la Universitatea dinCalifornia, care în 1949 au mãsurat utilizând o aparaturã electricã spe-cialã de precizie, sarcina negativã ºi amplasarea zonei neutre la oþeavã din lucitã de 2”, scufundatã în apã.

Autorul afirmã cã „efectul Basgan a fost luat în considerare ºiîn cursurile universitare americane, sovietice (prof. Gatlin, prof. Moore,prof. I. Evscenko, prof. S.I. Siscenko, prof. E. Wolf etc.) unde suntincluse, însã numele I. Basgan nu este menþionat”.

Totodatã din articol rezultã cã aceastã teorie a avut o serie decontroverse din partea unor specialiºti ºi oameni de ºtiinþã pe planmondial.

Autorul prezintã în continuare rezultatele practice obþinute laforajul sondelor petroliere ºi la exploatarea sãrii în urma aplicãriiinvenþiei Basgan.

În România:La Ocniþa, la sondele de 400 m adâncime, devierile variau

între 4 ºi 70o, iar la 1000 m adâncime, într-un alt ºantier, acesteaajungeau pânã la 12o. Aplicând procedeul Basgan s-au forat sonic cuo deviere mai micã decât jumãtate de grad.

În Italia

din Messina ºi organizatorul comemorãrii lui Arhimede, în prefaþa la„Principiul Arhimede” scrie: „Ing. Basgan este cu adevãrat un demnadept al lui Arhimede, pentru cã urmãreºte ideea fundamentalã aacestuia de a pune în interesul umanitãþii ºi pentru binele ei ceea ceºtie sã realizeze ºi sã conceapã geniul unui savant. Nu se trateazãdeci speculaþii abstracte, aride ºi fãrã scop, ci cercetãri ºi concepþiicare au în realitate verificarea lor...”;• „VIAÞA ECONOMICÃ” (Nr. 51 din 22 decembrie 1967), scrie câtevaarticole cu titlurile: „Efectul Basgan”; „O invenþie româneascã rev-oluþioneazã tehnica forajului în întreaga lume”; „Sonicitatea la mariadâncimi”; „Perspectiva apropiatã – foraj la 15.000 m” ºi reproducetexte din revistele strãine occidentale, precum ºi din conferinþele mar-ilor savanþi ai omenirii asupra problemelor Basgan ridicate în lume; •VIAÞA STUDENÞEASCÃ (Nr. 6 din 7 februarie 1968), îi publicã lui IonBasgan un interviu sub titlul „Convorbiri: Profesia – ateu al ºtiinþei” încare se scoate în evidenþã limitarea efectului presiunii arhimediene ºienergia sonicã – condiþie esenþialã pentru viitorul forajelor adânci, con-tribuþie la elucidarea strãpungerii litosferei pânã la aºa-zisa scoarþãMohorovitz. Se evidenþiazã importanþa problemei; • A. I. TRETIENI, (în„La Roumanie d’aujourd’hui”, nr. 4, aprilie 1968), publicã articolul„Efectul Basgan”, ocazie cu care autorul prezintã invenþiile specialistu-lui român. Lãmurirea cauzelor de deviere a sapelor de foraj de la ver-ticalitate a implicat reconsiderarea de cãtre specialistul român a uneiaxiome de fizicã – principiul arhimedian.

Soluþia elaboratã ºi brevetatã atât în România, cât ºi în alteþãri se referã la înlocuirea prãjinilor grele convenþionale de foraj îngreutate de 1 pânã la 4 ton ºi lungime aproximativ 6 metri, cu prãjinigrele de 100-300 m având greutate 20-30 t, calculate proporþional cugreutatea lichidului dislocuit ºi greutatea necesarã de apãsare pesapã.

Prin combinarea procedeului rotativ ºi simultan percutant cuun alt procedeu inventat de Ion BBasgan cu utilizarea prãjinilor greleproporþionale s-a obþinut o avansare mai rapidã a sapei, ceea ce aînsemnat mãrirea vitezei de foraj.

Specialiºtii din SUA ºi R.F. a Germaniei apreciazã cã prin apli-carea invenþiilor se obþine un randament de 30% faþã de metodeleobiºnuite.


207

151150

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 2.103.137 din 1937 SUA ºi 22.789/1934 România, subliniind impor-

tanþa descoperirii efectului Basgan care se referã la existenþa zonei decompresiune ºi zonei neutre în garnitura prãjinilor de foraj suspendateîntr-un fluid dens.

Ca rezultat a acþionãrii acestei forþe aplicate în partea infe-rioarã a garniturii de foraj, Dr. Basgan a descoperit existenþa zoneicomprimate ºi a zonei neutre care constituie „efectul Basgan”.

Aplicaþia practicã a acestui efect apare în brevetul 2.103.137din 1937 (SUA) sub forma utilizãri prãjinilor grele proporþionale carecoboarã zona neutrã ºi scurteazã zona comprimatã în care se pro-duceau flambãri ºi avarii a garniturilor de foraj.

În afarã de acestea, subiectul brevetului îl constituie trans-miterea unor vibraþii de la suprafaþã prin garnitura de prãjini la sapaaflatã în rotaþie, realizându-se astfel la talpa sondei, deplasarea con-comitentã de rotaþie percutantã a sapei. Astfel, energia sonicã fiindtransmisã sapei a fost pusã la dispoziþia specialiºtilor din foraj, per-miþând obþinerea avansãrii mai rapide a sapei ºi deci mãrirea vitezeide foraj a sondelor, îmbunãtãþirea indicilor de foraj ºi alte avantaje.Aceastã metodã a fost experimentatã în România în 1936.• „LA REVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” (30 aprilie 1970). Serevine asupra avantajelor obþinute, prin aplicarea efectului Basgan lasondele petroliere aparþinând firmei ENEI-AGIP. Ca urmare a acestoraplicãri, gãurile de sondã au fost perfect verticale în comparaþie cu altesonde forate prin metode obiºnuite, care prezintã devieri de la verti-calã de 15-20o.

La forarea sondei de 3500 m din Valle di Comancchio(Ravenna): utilizând prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºi cu oapãsare pe sapã de 5 t, s-a folosit greutatea de 11 t pentru coborâreazonei neutre ºi reducerea zonei comprimate. A rezultat o deviere asondelor mai micã decât un grad, iar costul pe metrul forat a fost deaproximativ 80 dolari.

„La instalaþia de foraj marin de la Ravenna cu adâncimea son-delor de 3400 m s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t cuapãsare pe sapã de 9 t. Devierea sondelor în aceste condiþii a fost de3-4o...”.

rezultate bune au fost obþinute ºi la forarea sondelor în Sicilia.De exemplu, în formaþiile dure din Galiano, Troina, Pizzo e

Bellafontana s-a forat cu prãjini grele de 30 t (aproximativ 300 mlungime) cu o apãsare de 20-25 t pe sapã. Devierea sondelor în aces-te condiþii a mãsurat 12-16o, iar costul pe metrul forat a fost de 160dolari. Autorul concluzioneazã: „Metodele de foraj aplicate în Italiaconfirmã importanþa forajului cu prãjini grele proporþionale Basgan ºidemonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin deviaþiimari”.

În continuare autorul relateazã importanþa aplicãrii efectuluiBasgan în domeniul extracþiei þiþeiului prin pompaj utilizându-l pentrucalculul de rezistenþã la obosealã a prãjinilor de pompaj.

În concluzie, autorul menþioneazã dupã cum urmeazã:„Dupã cum reiese din prezentarea succintã a problemei, efec-

tul Basgan este o realitate, iar autorul are meritul de a fi avut aceastãintuiþie pornind de la studierea principiului lui Arhimede pentru cazulcorpurilor elastice drepte lungi ºi svelte suspendate ºi scufundate înlichide, ceea ce reprezintã cazurile forajului sondelor ºi pompajuluisondelor de þiþei”.• „LA ROUMANIE D’AUJOURD’HUI” (din 4 aprilie 1968 publicã unarticol asupra „efectului Basgan” în care scrie: „Oamenii de ºtiinþã curenume mondial ºi numeroase publicaþii de specialitate din întreagalume au comentat în termeni elogioºi realizãrile inventatorului IonBasgan”. Revista reproduce câteva din aceste aprecieri); • DINUMOROIANU, I. M. ªTEFAN. (Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºiPedagogicã, Bucureºti, 1968, p. 419-427).

Autorii prezintã pe scurt esenþa brevetului Basgan nr.

Gabriel I. Năstase

208

151150

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 2.103.137 din 1937 SUA ºi 22.789/1934 România, subliniind impor-

tanþa descoperirii efectului Basgan care se referã la existenþa zonei decompresiune ºi zonei neutre în garnitura prãjinilor de foraj suspendateîntr-un fluid dens.

Ca rezultat a acþionãrii acestei forþe aplicate în partea infe-rioarã a garniturii de foraj, Dr. Basgan a descoperit existenþa zoneicomprimate ºi a zonei neutre care constituie „efectul Basgan”.

Aplicaþia practicã a acestui efect apare în brevetul 2.103.137din 1937 (SUA) sub forma utilizãri prãjinilor grele proporþionale carecoboarã zona neutrã ºi scurteazã zona comprimatã în care se pro-duceau flambãri ºi avarii a garniturilor de foraj.

În afarã de acestea, subiectul brevetului îl constituie trans-miterea unor vibraþii de la suprafaþã prin garnitura de prãjini la sapaaflatã în rotaþie, realizându-se astfel la talpa sondei, deplasarea con-comitentã de rotaþie percutantã a sapei. Astfel, energia sonicã fiindtransmisã sapei a fost pusã la dispoziþia specialiºtilor din foraj, per-miþând obþinerea avansãrii mai rapide a sapei ºi deci mãrirea vitezeide foraj a sondelor, îmbunãtãþirea indicilor de foraj ºi alte avantaje.Aceastã metodã a fost experimentatã în România în 1936.• „LA REVISTA ITALIANA DEL PETROLIO” (30 aprilie 1970). Serevine asupra avantajelor obþinute, prin aplicarea efectului Basgan lasondele petroliere aparþinând firmei ENEI-AGIP. Ca urmare a acestoraplicãri, gãurile de sondã au fost perfect verticale în comparaþie cu altesonde forate prin metode obiºnuite, care prezintã devieri de la verti-calã de 15-20o.

La forarea sondei de 3500 m din Valle di Comancchio(Ravenna): utilizând prãjini grele proporþionale de 16 t (108 m) ºi cu oapãsare pe sapã de 5 t, s-a folosit greutatea de 11 t pentru coborâreazonei neutre ºi reducerea zonei comprimate. A rezultat o deviere asondelor mai micã decât un grad, iar costul pe metrul forat a fost deaproximativ 80 dolari.

„La instalaþia de foraj marin de la Ravenna cu adâncimea son-delor de 3400 m s-a forat cu prãjini grele proporþionale de 15 t cuapãsare pe sapã de 9 t. Devierea sondelor în aceste condiþii a fost de3-4o...”.

rezultate bune au fost obþinute ºi la forarea sondelor în Sicilia.De exemplu, în formaþiile dure din Galiano, Troina, Pizzo e

Bellafontana s-a forat cu prãjini grele de 30 t (aproximativ 300 mlungime) cu o apãsare de 20-25 t pe sapã. Devierea sondelor în aces-te condiþii a mãsurat 12-16o, iar costul pe metrul forat a fost de 160dolari. Autorul concluzioneazã: „Metodele de foraj aplicate în Italiaconfirmã importanþa forajului cu prãjini grele proporþionale Basgan ºidemonstreazã cã fãrã aplicarea unei astfel de metode se obþin deviaþiimari”.

În continuare autorul relateazã importanþa aplicãrii efectuluiBasgan în domeniul extracþiei þiþeiului prin pompaj utilizându-l pentrucalculul de rezistenþã la obosealã a prãjinilor de pompaj.

În concluzie, autorul menþioneazã dupã cum urmeazã:„Dupã cum reiese din prezentarea succintã a problemei, efec-

tul Basgan este o realitate, iar autorul are meritul de a fi avut aceastãintuiþie pornind de la studierea principiului lui Arhimede pentru cazulcorpurilor elastice drepte lungi ºi svelte suspendate ºi scufundate înlichide, ceea ce reprezintã cazurile forajului sondelor ºi pompajuluisondelor de þiþei”.• „LA ROUMANIE D’AUJOURD’HUI” (din 4 aprilie 1968 publicã unarticol asupra „efectului Basgan” în care scrie: „Oamenii de ºtiinþã curenume mondial ºi numeroase publicaþii de specialitate din întreagalume au comentat în termeni elogioºi realizãrile inventatorului IonBasgan”. Revista reproduce câteva din aceste aprecieri); • DINUMOROIANU, I. M. ªTEFAN. (Pasiunea ºtiinþei, Editura Didacticã ºiPedagogicã, Bucureºti, 1968, p. 419-427).

Autorii prezintã pe scurt esenþa brevetului Basgan nr.


209

153152

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile grele constituie invenþia

adusã de autor în 1934-1937 prin brevetele de invenþie române ºiamericane pentru introducerea prãjinilor grele proporþionale. Acesteprãjini grele proporþionale au o greutate egalã cu greutatea volumuluide lichid dislocuit de garnitura de foraj, plus greutatea lãsatã pe sapã(presiunea de sãpare) ºi variazã în consecinþã cu adâncimea gãurii.

Greutãþile intermediare faþã de greutatea prãjinilor grele din1934 ºi aceea indicatã de invenþie se integreazã în programul adus deaceastã metodã.

Forajul rotativ percutant, cunoscut ºi sub denumirea de forajsonic sau vibrator, a fost brevetat de autor în România ºi în SUA, înperioada 1934-1937. aceastã metodã de foraj se realizeazã prin uti-lizarea ºi reglarea vibraþiilor existente în garnitura de foraj a sistemuluiRotary sau prin imprimarea unui regim vibrator nou, garniturii desãpare în timpul rotaþiei, fie de la suprafaþã, fie în subteran, pe cât posi-bil numai sapei, dupã principiul ciocanului pneumatic sau hidraulic,bazat în special pe rezonanþã, magnetostricþie etc.

• Rotary Drilling Apparatus – Brevet SUA, nr. 2.103.137 din 21decembrie 1937. Brevetul este garantat de guvernul SUA pentru orig-inalitate.

Aceste brevete de invenþie conþin metodele moderne de foraj– forajul cu prãjini grele proporþionale ºi forajul sonic (ºi au fost per-fecþionate prin brevetul de invenþii nr. 37.743 din ianuarie 1945, intitu-lat „Forajul prin ciocan Rotary”).

Forajul cu prãjini grele proporþionale are ca fundament forþaarhimedianã ºi efectul ei: compresiunea de la partea inferioarã a gar-niturii de foraje ºi zona neutrã, ce constituie descoperiri originale cuefecte necunoscute, care aveau ca rezultat deviere sondelor (EfectulBasgan). Pentru desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile de foraj s-au introdus prãjinile grele proporþionale în greutate egalã cu greutateavolumului de lichid dislocuit plus presiunea de sãpare, obþinând astfelgãuri verticale cu un randament îmbunãtãþit cu 30% la fiecare metruforat.

Forajul Rotary simultan percutant – forajul sonic, este funda-mentat pe realizarea, pentru prima oarã în lume, a transmiterii energieisonice prin garnitura de forare la sapã, executând lovituri de percuþie

BREVETE, SSTUDII ªªI PPUBLICAÞII

Brevete dde IInvenþie; IInovaþii

• Metodã pentru îmbunãtãþirea randamentului ºi per-fecþionarea forajului rotativ, prin rotaþie percutantã ºi prin amortizareapresiunilor hidromecanice (Brevet Regal Român Nr. 22.789 din 1934).

• A new process of drilling wells for oil and gas, using rotaryand percussion movements combined whereby efficiency of drillindoperation is increased by means of controlling hydromechanical pres-sures (Brevet din USA Nr. 739.632 din 1934).

Despre acest brevet, Mr. William J. Wigney, directorul pentruEuropa al The National Supply Corporation, în articolul sãu intitulat“Developments in Oilfield Equipment During 1934”, publicat în ThePetroleum Times London – din 19 ianuarie 1935, menþiona urmã-toarele:

“Ing. Basgan, of Romania has just envolved a drilling systemcombining rotary and percusive movments by means of pressure pul-sations. This is being watched with great interest but is much too early,to draw any Conclusions as to its succesfful use”.

Profesorul Dr. L. Mrazec, fost preºedinte al AcademieiRomâne, în „Cursul General de Minerale ºi Roci”, partea a II-a,„Substanþele constitutive ale scoarþei pãmântului”, (pag. 411), precizaurmãtoarele:

„În genere sondajele adânci deviazã de la verticalã cu zeci ºichiar sute de metri. Principiul sistemului românesc Ion BBasgan a per-mis „Societãþii Petrolifere Române” sãpând pentru societatea „CreditulMinier”, sã atingã în 1935, în Pliocen, cu sonda Nr. 470 „CreditulMinier” la Ghirdoveni, Þuicani, 1915 m în 30 zile, toate operaþiunilecuprinse, adicã o înaintare medie de 64 m pe zi, media de înaintare asãpatului propriu-zis fiind de 125 m pe zi, cu sonda îndreptatã rigurosvertical”.

În cazul forajului cu prãjini proporþionale, autorul aratã, în bazacercetãrilor sale, cã presiunea hidrostaticã a lichidului din gaura foratãnu era luatã în considerare înainte de anul 1934 ºi ajunge sãdescopere zona comprimatã ºi zona neutrã din garnitura de foraj.

Gabriel I. Năstase

210

153152

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile grele constituie invenþia

adusã de autor în 1934-1937 prin brevetele de invenþie române ºiamericane pentru introducerea prãjinilor grele proporþionale. Acesteprãjini grele proporþionale au o greutate egalã cu greutatea volumuluide lichid dislocuit de garnitura de foraj, plus greutatea lãsatã pe sapã(presiunea de sãpare) ºi variazã în consecinþã cu adâncimea gãurii.

Greutãþile intermediare faþã de greutatea prãjinilor grele din1934 ºi aceea indicatã de invenþie se integreazã în programul adus deaceastã metodã.

Forajul rotativ percutant, cunoscut ºi sub denumirea de forajsonic sau vibrator, a fost brevetat de autor în România ºi în SUA, înperioada 1934-1937. aceastã metodã de foraj se realizeazã prin uti-lizarea ºi reglarea vibraþiilor existente în garnitura de foraj a sistemuluiRotary sau prin imprimarea unui regim vibrator nou, garniturii desãpare în timpul rotaþiei, fie de la suprafaþã, fie în subteran, pe cât posi-bil numai sapei, dupã principiul ciocanului pneumatic sau hidraulic,bazat în special pe rezonanþã, magnetostricþie etc.

• Rotary Drilling Apparatus – Brevet SUA, nr. 2.103.137 din 21decembrie 1937. Brevetul este garantat de guvernul SUA pentru orig-inalitate.

Aceste brevete de invenþie conþin metodele moderne de foraj– forajul cu prãjini grele proporþionale ºi forajul sonic (ºi au fost per-fecþionate prin brevetul de invenþii nr. 37.743 din ianuarie 1945, intitu-lat „Forajul prin ciocan Rotary”).

Forajul cu prãjini grele proporþionale are ca fundament forþaarhimedianã ºi efectul ei: compresiunea de la partea inferioarã a gar-niturii de foraje ºi zona neutrã, ce constituie descoperiri originale cuefecte necunoscute, care aveau ca rezultat deviere sondelor (EfectulBasgan). Pentru desfiinþarea zonei comprimate din prãjinile de foraj s-au introdus prãjinile grele proporþionale în greutate egalã cu greutateavolumului de lichid dislocuit plus presiunea de sãpare, obþinând astfelgãuri verticale cu un randament îmbunãtãþit cu 30% la fiecare metruforat.

Forajul Rotary simultan percutant – forajul sonic, este funda-mentat pe realizarea, pentru prima oarã în lume, a transmiterii energieisonice prin garnitura de forare la sapã, executând lovituri de percuþie

BREVETE, SSTUDII ªªI PPUBLICAÞII

Brevete dde IInvenþie; IInovaþii

• Metodã pentru îmbunãtãþirea randamentului ºi per-fecþionarea forajului rotativ, prin rotaþie percutantã ºi prin amortizareapresiunilor hidromecanice (Brevet Regal Român Nr. 22.789 din 1934).

• A new process of drilling wells for oil and gas, using rotaryand percussion movements combined whereby efficiency of drillindoperation is increased by means of controlling hydromechanical pres-sures (Brevet din USA Nr. 739.632 din 1934).

Despre acest brevet, Mr. William J. Wigney, directorul pentruEuropa al The National Supply Corporation, în articolul sãu intitulat“Developments in Oilfield Equipment During 1934”, publicat în ThePetroleum Times London – din 19 ianuarie 1935, menþiona urmã-toarele:

“Ing. Basgan, of Romania has just envolved a drilling systemcombining rotary and percusive movments by means of pressure pul-sations. This is being watched with great interest but is much too early,to draw any Conclusions as to its succesfful use”.

Profesorul Dr. L. Mrazec, fost preºedinte al AcademieiRomâne, în „Cursul General de Minerale ºi Roci”, partea a II-a,„Substanþele constitutive ale scoarþei pãmântului”, (pag. 411), precizaurmãtoarele:

„În genere sondajele adânci deviazã de la verticalã cu zeci ºichiar sute de metri. Principiul sistemului românesc Ion BBasgan a per-mis „Societãþii Petrolifere Române” sãpând pentru societatea „CreditulMinier”, sã atingã în 1935, în Pliocen, cu sonda Nr. 470 „CreditulMinier” la Ghirdoveni, Þuicani, 1915 m în 30 zile, toate operaþiunilecuprinse, adicã o înaintare medie de 64 m pe zi, media de înaintare asãpatului propriu-zis fiind de 125 m pe zi, cu sonda îndreptatã rigurosvertical”.

În cazul forajului cu prãjini proporþionale, autorul aratã, în bazacercetãrilor sale, cã presiunea hidrostaticã a lichidului din gaura foratãnu era luatã în considerare înainte de anul 1934 ºi ajunge sãdescopere zona comprimatã ºi zona neutrã din garnitura de foraj.


211

155154

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Þinând seama de cele menþionate, ca rezultat la aceste patru

sonde s-au obþinut devieri mai mici decât jumãtate de grad. În contin-uare se redau datele obþinute la sondele Câmpului 3 Ocna-Mureº:

În comparaþie cu Câmpul 2 sondele (circa 1100 m adâncime)s-a putut obþine o reducere a cheltuielilor forajului sondelor în sare decirca 33%.

La Câmpul 3 Ocna-Mureº, s-au sãpat patru sonde începute deMinisterul Petrolului ºi terminate de Ministerul Minelor în 1962, dupãmetoda forajului cu prãjini grele proporþionale ºi forajul rotativ simultanpercutant. La aceste sonde s-au introdus prãjini grele proporþionale(lungi de 200-400 m) care permit coborârea masivã a centrului degreutate a garniturii de foraj în funcþie de sarcina axialã pe sapã ºivolumul de lichide dislocuit, realizând totodatã prin reducerea apãsãriipe sapã (sarcina axialã) oscilaþii verticale ale sapei în timpul lucrului,astfel ca energia sonicã creatã la capãtul garniturii la suprafaþã sãpoatã fi transmisã la sapã. Pentru prima datã în þarã s-au realizatsonde perfect verticale în sare utilizând metoda de forare combinatã ºipresiunea de sãpare redusã. Rezultatele obþinute au fost publicate deMinisterul Petrolului în Revista Petrol ºi Gaze (Nr. 7, 1968).

În sensul celor amintite, Ing. Dan Bodnãrescu, fost dispecer încadrul Ministerului Minelor, a þinut sã evidenþieze în cadrul unei con-

simultan cu rotaþia, ceea ce a dus la realizarea de gãuri verticale, deasemenea, cu un randament superior.

Aceste brevete au fost aplicate în întreaga lume. Forajul cuprãjini grele proporþionale a fost aplicat imediat dupã brevetare.

În industria americanã, precum ºi în toate þãrile cu industriepetroliferã dezvoltatã, s-au mãrit imediat prãjinile grele, de la câþivametri la 200 m lungime. Forajul rotativ percutant a gãsit, de asemenea,aplicare pe scarã industrialã ºi mondialã.

Brevetul SUA a fost sechestrat de guvernul american în timpulrãzboiului pânã în 1965, când a fost desechestrat cu ordinul S.A. 838comunicat de Ministerul de Justiþie al SUA cu nr. 20.530 din30.XI.1965.

În România, metoda de foraj cu prãjini grele proporþionale afost aplicatã în trecut cu succes de unele societãþi petrolifere româneºti(vezi Analele Minelor nr. 7/1938, cap. VI, 25), de Uzinele Republica în1954. prin aplicarea acestei invenþii s-a obþinut o reducere cu 30% apreþului de cost al forajului.

Ministerul Petrolului a experimentat ºi organizat aceastãmetodã în 1961 la ºantierul Roºiori – R. Sãrat, ca urmare a reco-mandãrilor Consiliului tehnico-ºtiinþific din 16 septembrie 1960 prezidatde ministrul Mihail Florescu ºi a obþinut un randament mãrit cu 30%,iar în 1964 Ministerul Petrolului a introdus prãjinile grele în lungime de70-150 m, care intrã în prevederile brevetelor Basgan (Vezi Petrol ºiGaze nr. 8 din 1964, articolul semnat de ministrul adjunct Ion Pacoste).Ministrul Minelor a aplicat forajul sonic la Câmpul 3 Ocna Mureº pen-tru exploatarea sãrii prin sonde, obþinând pentru prima oarã sonde per-fect verticale.

La exploatarea sãrii prin sonde, pentru exploatarea raþionalã,un deziderat este acela ca sondele sã fie cât se poate de verticale.Dar, în urma experienþei câºtigate la introducerea acestei metode deexploatare a sãrii, se poate spune cã se crease legenda cã în saresondele capãtã o deviere naturalã. La Ocniþa la sondele de 400 madâncime devierile variau între 4-7

o, iar la cele de la Ocna Mureº de

1.000 m adâncime, devierile ajungeau pânã la circa 12o. Încã de la

proiectare ºi prin comanda geologico-tehnicã din 1960 s-a preconizatobþinerea unei devieri mai mici decât 1

opentru sondele de la Câmpul

3 Ocna Mureº.

Gabriel I. Năstase

212

155154

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Þinând seama de cele menþionate, ca rezultat la aceste patru

sonde s-au obþinut devieri mai mici decât jumãtate de grad. În contin-uare se redau datele obþinute la sondele Câmpului 3 Ocna-Mureº:

În comparaþie cu Câmpul 2 sondele (circa 1100 m adâncime)s-a putut obþine o reducere a cheltuielilor forajului sondelor în sare decirca 33%.

La Câmpul 3 Ocna-Mureº, s-au sãpat patru sonde începute deMinisterul Petrolului ºi terminate de Ministerul Minelor în 1962, dupãmetoda forajului cu prãjini grele proporþionale ºi forajul rotativ simultanpercutant. La aceste sonde s-au introdus prãjini grele proporþionale(lungi de 200-400 m) care permit coborârea masivã a centrului degreutate a garniturii de foraj în funcþie de sarcina axialã pe sapã ºivolumul de lichide dislocuit, realizând totodatã prin reducerea apãsãriipe sapã (sarcina axialã) oscilaþii verticale ale sapei în timpul lucrului,astfel ca energia sonicã creatã la capãtul garniturii la suprafaþã sãpoatã fi transmisã la sapã. Pentru prima datã în þarã s-au realizatsonde perfect verticale în sare utilizând metoda de forare combinatã ºipresiunea de sãpare redusã. Rezultatele obþinute au fost publicate deMinisterul Petrolului în Revista Petrol ºi Gaze (Nr. 7, 1968).

În sensul celor amintite, Ing. Dan Bodnãrescu, fost dispecer încadrul Ministerului Minelor, a þinut sã evidenþieze în cadrul unei con-

simultan cu rotaþia, ceea ce a dus la realizarea de gãuri verticale, deasemenea, cu un randament superior.

Aceste brevete au fost aplicate în întreaga lume. Forajul cuprãjini grele proporþionale a fost aplicat imediat dupã brevetare.

În industria americanã, precum ºi în toate þãrile cu industriepetroliferã dezvoltatã, s-au mãrit imediat prãjinile grele, de la câþivametri la 200 m lungime. Forajul rotativ percutant a gãsit, de asemenea,aplicare pe scarã industrialã ºi mondialã.

Brevetul SUA a fost sechestrat de guvernul american în timpulrãzboiului pânã în 1965, când a fost desechestrat cu ordinul S.A. 838comunicat de Ministerul de Justiþie al SUA cu nr. 20.530 din30.XI.1965.

În România, metoda de foraj cu prãjini grele proporþionale afost aplicatã în trecut cu succes de unele societãþi petrolifere româneºti(vezi Analele Minelor nr. 7/1938, cap. VI, 25), de Uzinele Republica în1954. prin aplicarea acestei invenþii s-a obþinut o reducere cu 30% apreþului de cost al forajului.

Ministerul Petrolului a experimentat ºi organizat aceastãmetodã în 1961 la ºantierul Roºiori – R. Sãrat, ca urmare a reco-mandãrilor Consiliului tehnico-ºtiinþific din 16 septembrie 1960 prezidatde ministrul Mihail Florescu ºi a obþinut un randament mãrit cu 30%,iar în 1964 Ministerul Petrolului a introdus prãjinile grele în lungime de70-150 m, care intrã în prevederile brevetelor Basgan (Vezi Petrol ºiGaze nr. 8 din 1964, articolul semnat de ministrul adjunct Ion Pacoste).Ministrul Minelor a aplicat forajul sonic la Câmpul 3 Ocna Mureº pen-tru exploatarea sãrii prin sonde, obþinând pentru prima oarã sonde per-fect verticale.

La exploatarea sãrii prin sonde, pentru exploatarea raþionalã,un deziderat este acela ca sondele sã fie cât se poate de verticale.Dar, în urma experienþei câºtigate la introducerea acestei metode deexploatare a sãrii, se poate spune cã se crease legenda cã în saresondele capãtã o deviere naturalã. La Ocniþa la sondele de 400 madâncime devierile variau între 4-7

o, iar la cele de la Ocna Mureº de

1.000 m adâncime, devierile ajungeau pânã la circa 12o. Încã de la

proiectare ºi prin comanda geologico-tehnicã din 1960 s-a preconizatobþinerea unei devieri mai mici decât 1

opentru sondele de la Câmpul

3 Ocna Mureº.


213

Prăjini grele 6 5/8 ţoli Sonda Talpa m

lungime greutate

Apăsare medie pe

sapă

Deviere maximă Observaţii

112 1100 80 m 16 t până la 2 t sub 30 min



115 1100 85 m 17 t 1,5 - 1,8 t sub 30 min

Turaţia mesei 80-

100 rot/min şi

debitul pompei

10-15 l/s la toate sondele

157156

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu tre ºi a unei regiuni comprimate într-o coloanã suspendatã liber într-un

lichid.În SUA, prof. Hawkins ºi Lamont de la Universitatea din

Luisiana, prof. Karl Gatlin de la Universitatea din Texas, prof. Moor,U.I. Okon (în teza sa de doctorat) de la Universitatea din Oklahoma,Handelman, Holmquist, D.M. Best ºi alþi mari cercetãtori au confirmatteoretic ºi experimental, precum ºi ocazia unor mitinguri organizate deA.P.I., cercetãrile româneºti.

Profesorul Ion BBasgan a considerat cã principiul lui Arhimede,timp de 2.000 de ani, a reprezentat pentru omenire un viciu de inter-pretare ºtiinþificã, o prejudecatã.

A trebuit sã aparã acest genial creator ºi observator alfenomenului ºtiinþific, Ion BBasgan, care în baza unor experienþe prac-tice fãcute în câmpurile petroliere a ajuns la concluzia cã acest prin-cipiu, aºa cum era el enunþat, nu se putea aplica la garniturile de foraj.Dupã cum a observat Ion BBasgan, presiunea hidrostaticã nu seexercitã numai asupra centrului de greutate al coloanei de foraj ºi nuse repartizeazã în mod egal de-a lungul ei, ci acþioneazã asupraextremitãþii de jos a garniturii, la sapã. În felul acesta se creeazã laextremitatea de jos o zonã de comprimare, urmatã în sus, pe verticalã,de o zonã neutrã, dupã care urmeazã coloana în tensiune pânã lasuprafaþã. Astfel, aceastã zonã a fost pusã în evidenþã în urma unorcalcule matematice ºi a ecuaþiei stabilite de Ion BBasgan.

Efortul negativ, zona comprimatã ºi zona zero din partea infe-rioarã a garniturii de foraj a fost botezatã efectul Basgan.

La Congresul Mondial al Petrolului þinut la Londra în anul1933, Ion BBasgan ºi-a prezentat descoperirea, iar, ulterior, în anul1937, invenþia care a urmat descoperirea a fost brevetatã ºi în StateleUnite ale Americii, sub titlul american nr. 2.103.137 c/255/24.

O altã invenþie pionier a lui Ion BBasgan, care a marcat pentruomenire un uriaº pas în progresul sãu a avut ca suport ºtiinþific teoriasonicitãþii marelui nostru compatriot George Constantinescu. GenialulIon BBasgan, prin aceastã nouã aplicaþie, avea sã revoluþioneze forajulla mari adâncimi.

Dupã îndelungi observaþii, Ion BBasgan a constatat prezenþacurenþilor sonici în coloana de metal ºi în lichidul care circulã în garni-turile folosite la operaþiunile de foraj, fapt care l-a condus pe Ion

ferinþe la Ministerul Minelor, rezultatele obþinute la Câmpul 3 Ocna-Mureº, ca urmare a utilizãrii metodei de foraj Basgan. În timpul dis-cuþiilor, specialiºtii din Ministerul Minelor (Ing. V. Dima), din Oficiul deStat pentru Invenþii (Ing. Bedivan Elena, Ing. Rusu Abrudeanu) au con-firmat aceste rezultate. În calitatea sa de director tehnic în cadrulMinisterului Minelor, Ing. Opriºor ºi de preºedinte al prezidiului confer-inþei, a precizat la finalul discuþiilor cã este absolut necesar sã i seacorde inventatorului român Ion BBasgan, drepturile bãneºti ºi moralece i se cuvin. La 9 mai 1968, Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii,i-a eliberat lui Ion BBasgan brevetul de invenþie nr. 50912, cu titlul„Exploatarea sãrii prin sonde cu ajutorul forajelor realizate vertical prinsistem de foraj rotopercutant cu limitarea presiunii arhimediene, pre-cum ºi instalaþia ºi operaþia respectivã”.

Fundamentarea ºtiinþificã a acestor brevete a dat naºtere la viicontroverse la cel mai înalt nivel, atât în România, cât ºi în U.R.S.S.,SUA, Germania ºi alte state. Abia dupã 10-15 ani de la brevetare auapãrut primele lucrãri importante care apoi s-au generalizat în toateþãrile, în care se atestã efectul Basgan în problema arhimedianã ºi seconfirmã rezultatele din punct de vedere economic aduse pe planmondial de aceste brevete (Petrol ºi Gaze nr. 3 ºi 4/1961).

În Manualul pentru forarea sondelor de þiþei (Editura tehnicã1953, pag. 60) în capitolul „Influenþa presiunii hidrostatice a lichidului”,M.A. Evscenko confirmã principiul lui Ion BBasgan.

În „Mecanica Forajului”, Moscova 1949, Vozdvijenski B.I. aratãcã presiunea hidrostaticã a lichidului contractã de jos în sus garniturade foraj ºi prin aceasta provoacã în partea inferioarã a coloanei con-tracþia (compresiunea).

În acest sens autorul precizeazã cã: „... pentru a reduce tensi-unea de flambaj se recomandã alcãtuirea pãrþii inferioare a coloaneidin drilcolare grele...”.

În Franþa, ing. Bernard, în lucrarea publicatã în Bulletin del’Association Française des Techniciens du Pétrole, Paris, 1946, nr.60, citeazã comunicarea Dr. Ion BBasgan cu ocazia Congresului mon-dial al petrolului (Paris, 1937) ºi aratã importanþa ei. În acelaºi context,ing. Bernard aratã eroarea pe care o fãcea hidromecanica, care nupermitea sã se þinã seama de efectul presiunii lichidului asupraprãjinilor de foraj ºi sã se scoatã în evidenþã existenþa unei zone neu-

Gabriel I. Năstase

214

157156

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu tre ºi a unei regiuni comprimate într-o coloanã suspendatã liber într-un

lichid.În SUA, prof. Hawkins ºi Lamont de la Universitatea din

Luisiana, prof. Karl Gatlin de la Universitatea din Texas, prof. Moor,U.I. Okon (în teza sa de doctorat) de la Universitatea din Oklahoma,Handelman, Holmquist, D.M. Best ºi alþi mari cercetãtori au confirmatteoretic ºi experimental, precum ºi ocazia unor mitinguri organizate deA.P.I., cercetãrile româneºti.

Profesorul Ion BBasgan a considerat cã principiul lui Arhimede,timp de 2.000 de ani, a reprezentat pentru omenire un viciu de inter-pretare ºtiinþificã, o prejudecatã.

A trebuit sã aparã acest genial creator ºi observator alfenomenului ºtiinþific, Ion BBasgan, care în baza unor experienþe prac-tice fãcute în câmpurile petroliere a ajuns la concluzia cã acest prin-cipiu, aºa cum era el enunþat, nu se putea aplica la garniturile de foraj.Dupã cum a observat Ion BBasgan, presiunea hidrostaticã nu seexercitã numai asupra centrului de greutate al coloanei de foraj ºi nuse repartizeazã în mod egal de-a lungul ei, ci acþioneazã asupraextremitãþii de jos a garniturii, la sapã. În felul acesta se creeazã laextremitatea de jos o zonã de comprimare, urmatã în sus, pe verticalã,de o zonã neutrã, dupã care urmeazã coloana în tensiune pânã lasuprafaþã. Astfel, aceastã zonã a fost pusã în evidenþã în urma unorcalcule matematice ºi a ecuaþiei stabilite de Ion BBasgan.

Efortul negativ, zona comprimatã ºi zona zero din partea infe-rioarã a garniturii de foraj a fost botezatã efectul Basgan.

La Congresul Mondial al Petrolului þinut la Londra în anul1933, Ion BBasgan ºi-a prezentat descoperirea, iar, ulterior, în anul1937, invenþia care a urmat descoperirea a fost brevetatã ºi în StateleUnite ale Americii, sub titlul american nr. 2.103.137 c/255/24.

O altã invenþie pionier a lui Ion BBasgan, care a marcat pentruomenire un uriaº pas în progresul sãu a avut ca suport ºtiinþific teoriasonicitãþii marelui nostru compatriot George Constantinescu. GenialulIon BBasgan, prin aceastã nouã aplicaþie, avea sã revoluþioneze forajulla mari adâncimi.

Dupã îndelungi observaþii, Ion BBasgan a constatat prezenþacurenþilor sonici în coloana de metal ºi în lichidul care circulã în garni-turile folosite la operaþiunile de foraj, fapt care l-a condus pe Ion

ferinþe la Ministerul Minelor, rezultatele obþinute la Câmpul 3 Ocna-Mureº, ca urmare a utilizãrii metodei de foraj Basgan. În timpul dis-cuþiilor, specialiºtii din Ministerul Minelor (Ing. V. Dima), din Oficiul deStat pentru Invenþii (Ing. Bedivan Elena, Ing. Rusu Abrudeanu) au con-firmat aceste rezultate. În calitatea sa de director tehnic în cadrulMinisterului Minelor, Ing. Opriºor ºi de preºedinte al prezidiului confer-inþei, a precizat la finalul discuþiilor cã este absolut necesar sã i seacorde inventatorului român Ion BBasgan, drepturile bãneºti ºi moralece i se cuvin. La 9 mai 1968, Direcþia Generalã Standarde ºi Invenþii,i-a eliberat lui Ion BBasgan brevetul de invenþie nr. 50912, cu titlul„Exploatarea sãrii prin sonde cu ajutorul forajelor realizate vertical prinsistem de foraj rotopercutant cu limitarea presiunii arhimediene, pre-cum ºi instalaþia ºi operaþia respectivã”.

Fundamentarea ºtiinþificã a acestor brevete a dat naºtere la viicontroverse la cel mai înalt nivel, atât în România, cât ºi în U.R.S.S.,SUA, Germania ºi alte state. Abia dupã 10-15 ani de la brevetare auapãrut primele lucrãri importante care apoi s-au generalizat în toateþãrile, în care se atestã efectul Basgan în problema arhimedianã ºi seconfirmã rezultatele din punct de vedere economic aduse pe planmondial de aceste brevete (Petrol ºi Gaze nr. 3 ºi 4/1961).

În Manualul pentru forarea sondelor de þiþei (Editura tehnicã1953, pag. 60) în capitolul „Influenþa presiunii hidrostatice a lichidului”,M.A. Evscenko confirmã principiul lui Ion BBasgan.

În „Mecanica Forajului”, Moscova 1949, Vozdvijenski B.I. aratãcã presiunea hidrostaticã a lichidului contractã de jos în sus garniturade foraj ºi prin aceasta provoacã în partea inferioarã a coloanei con-tracþia (compresiunea).

În acest sens autorul precizeazã cã: „... pentru a reduce tensi-unea de flambaj se recomandã alcãtuirea pãrþii inferioare a coloaneidin drilcolare grele...”.

În Franþa, ing. Bernard, în lucrarea publicatã în Bulletin del’Association Française des Techniciens du Pétrole, Paris, 1946, nr.60, citeazã comunicarea Dr. Ion BBasgan cu ocazia Congresului mon-dial al petrolului (Paris, 1937) ºi aratã importanþa ei. În acelaºi context,ing. Bernard aratã eroarea pe care o fãcea hidromecanica, care nupermitea sã se þinã seama de efectul presiunii lichidului asupraprãjinilor de foraj ºi sã se scoatã în evidenþã existenþa unei zone neu-


215

159158

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu metri foraþi. În felul acesta, companiile în cauzã au obþinut un profit de

sute de miliarde de dolari. Dacã la aceste sume se adaugã ºi profiturileobþinute ºi de alte firme din alte þãri, care au aplicat metoda, atuncivom obþine cifre astronomice în ceea ce priveºte profitul total realizatde aceste þãri.

Drepturile lui Ion BBasgan în SUA, ce decurgeau din brevetulsãu nr. 2.103.137 SUA ºi actul de desechestrare Divesting Order S.A.838 comunicat cu adresa Ministerului de Justiþie al SUA nr. 20.530 din30 noiembrie 1965, au fost confirmate prin cercetãrile fãcute în SUAde renumiþi juriºti internaþionali (prof. Minoli, Dr. C. Drãgan º.a.) cã „nusunt prescrise” ºi cã-i garanteazã 85% câºtigul cauzei, iar expertizeleîntocmite de specialiºti din R.F.G., depuse la Banca Naþionalã Românã(B.N.R.), apreciau cã brevetele sale de invenþii au adus o economie decirca 30 de miliarde de dolari industriei din SUA, iar drepturile sale secifrau la miliarde de dolari.

Pentru aceste motive, acþiunea domniei sale în strãinãtate în1967 a fost finanþatã cu circa 30.000 de dolari de grupurile italiene,franceze, germane ºi portugheze.

În Anglia, în 1959, marele savant G. Constantinescu a þinutconferinþe la radio, scoþând în evidenþã aportul adus de aceastãinvenþie româneascã în lume.

În Germania Federalã, prof. Wolf Erich de la catedra de stati-ca vapoarelor, publicã în revista Erdöl und Kohle din iunie 1964 undocument studiu care confirmã noile principii ºtiinþifice ºi prãjinile greleDr. Basgan.

În plus, directorul tehnic al O.S.I. aprecia într-un articol dinViaþa economicã din 10 decembrie 1965 importanþa mondialã ºtiinþificãºi tehnicã a acestor brevete, încheind astfel:

„Invenþiile inginerului Ion BBasgan constituie azi piatra detemelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate dinpunct de vedere industrial”.• Sistem de foraj rotativ ºi rotopercutant cu frecvenþe sonice, limitareaefectului presiunii arhimediene, precum ºi instalaþia ºi aparaturarespectivã.

Acest brevet de invenþie, realizat în occident în 1967, a fosteliberat în Italia ºi depus în Franþa, SUA, Portugalia ºi þãrile arabe ºi apermis omenirii sã depãºeascã adâncimea criticã (cca. 8.000 m), atin-

Basgan la elaborarea unui procedeu de utilizare practicã a acesteienergii. În felul acesta spiritul iscoditor al românului Ion BBasgan a creato nouã metodã de înaintare spre adâncurile scoarþei terestre: forajulsimultan penetrant, numit ºi forajul sonic.

Ideea are la bazã un procedeu extrem de simplu: crearea unuiregim vibrator permanent, în timpul operaþiunii de foraj, care sã setransmitã la sapã prin lovituri penetrante. În felul acesta, forþa de ºoc apenetraþiei slãbeºte roca, iar miºcarea de rotaþie a sapei o dislocã maiuºor ºi mai rapid. Se poate spune fãrã rezerve cã „revoluþionareatehnicii forajului în lume” s-a datorat efectului Basgan, efect care poatefi înþeles ca o combinaþie între metoda propriu-zisã de foraj (pe prin-cipiul sonicitãþii) ºi anumite aspecte tehnice cu privire la revizuirea uti-lajelor de foraj, cu creºterea greutãþii ºi a dimensiunii prãjinilor grele,pentru a se anula efectul negativ al presiunii arhimediene.

Aplicaþiile efectului Basgan au depãºit de mult graniþele þãrii,regãsindu-se în construcþia a numeroase sape de foraj. În acest sensmeritã sã reþinem aprecierea fãcutã de savantul român GeorgeConstantinescu în „Revista italiana dei petrolio” (30 aprilie 1959) înlegãturã cu aplicarea metodei de foraj în SUA: „Într-o vizitã fãcutã înAmerica, am fost informat cã în exploatãrile petroliere din aceastã þarãse aplicã cu un deosebit succes metoda de foraj inventatã ºi experi-mentatã de compatriotul nostru dr. ing. Ion BBasgan. Un sentiment demândrie te cuprinde când afli cã oamenii de pe meleagurile þãrii noas-tre au contribuit ºi contribuie la progresul ºtiinþei ºi tehnicii mondiale.Principiile enunþate de el (n.n. - Ion BBasgan) constituie jaloane precisepentru noi ºi servesc progresului în direcþia forajului la mari adâncimi.Mã bucur cã teoria sonicitãþii a gãsit aplicare în studiile, cercetãrile ºiexperimentãrile unui compatriot”.

Ceea ce este de-a dreptul fulminant pentru cei care nu au real-izat valoarea acestei invenþii, este efectul economic al aplicãrii ei,respectiv preþul mondial al ideii. În acest sens, stau mãrturie calculeleefectuate de experþi juridici ºi tehnici de înaltã calificare din SUA ºiGermania (fosta R.F.G.) care au stabilit, pe baza unor calcule foarteexacte, cã patentul Basgan aplicat în forajul petrolier asigurã o reduc-ere cu 30% a preþului de cost pe metru forat. Numai în SUA, folosireaacestui patent de cãtre sute de companii petrolifere dotate cu milioanede sonde au condus, pânã la acea datã, la realizarea de miliarde de

Gabriel I. Năstase

216

159158

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu metri foraþi. În felul acesta, companiile în cauzã au obþinut un profit de

sute de miliarde de dolari. Dacã la aceste sume se adaugã ºi profiturileobþinute ºi de alte firme din alte þãri, care au aplicat metoda, atuncivom obþine cifre astronomice în ceea ce priveºte profitul total realizatde aceste þãri.

Drepturile lui Ion BBasgan în SUA, ce decurgeau din brevetulsãu nr. 2.103.137 SUA ºi actul de desechestrare Divesting Order S.A.838 comunicat cu adresa Ministerului de Justiþie al SUA nr. 20.530 din30 noiembrie 1965, au fost confirmate prin cercetãrile fãcute în SUAde renumiþi juriºti internaþionali (prof. Minoli, Dr. C. Drãgan º.a.) cã „nusunt prescrise” ºi cã-i garanteazã 85% câºtigul cauzei, iar expertizeleîntocmite de specialiºti din R.F.G., depuse la Banca Naþionalã Românã(B.N.R.), apreciau cã brevetele sale de invenþii au adus o economie decirca 30 de miliarde de dolari industriei din SUA, iar drepturile sale secifrau la miliarde de dolari.

Pentru aceste motive, acþiunea domniei sale în strãinãtate în1967 a fost finanþatã cu circa 30.000 de dolari de grupurile italiene,franceze, germane ºi portugheze.

În Anglia, în 1959, marele savant G. Constantinescu a þinutconferinþe la radio, scoþând în evidenþã aportul adus de aceastãinvenþie româneascã în lume.

În Germania Federalã, prof. Wolf Erich de la catedra de stati-ca vapoarelor, publicã în revista Erdöl und Kohle din iunie 1964 undocument studiu care confirmã noile principii ºtiinþifice ºi prãjinile greleDr. Basgan.

În plus, directorul tehnic al O.S.I. aprecia într-un articol dinViaþa economicã din 10 decembrie 1965 importanþa mondialã ºtiinþificãºi tehnicã a acestor brevete, încheind astfel:

„Invenþiile inginerului Ion BBasgan constituie azi piatra detemelie a forajului modern, recunoscute în toate þãrile dezvoltate dinpunct de vedere industrial”.• Sistem de foraj rotativ ºi rotopercutant cu frecvenþe sonice, limitareaefectului presiunii arhimediene, precum ºi instalaþia ºi aparaturarespectivã.

Acest brevet de invenþie, realizat în occident în 1967, a fosteliberat în Italia ºi depus în Franþa, SUA, Portugalia ºi þãrile arabe ºi apermis omenirii sã depãºeascã adâncimea criticã (cca. 8.000 m), atin-

Basgan la elaborarea unui procedeu de utilizare practicã a acesteienergii. În felul acesta spiritul iscoditor al românului Ion BBasgan a creato nouã metodã de înaintare spre adâncurile scoarþei terestre: forajulsimultan penetrant, numit ºi forajul sonic.

Ideea are la bazã un procedeu extrem de simplu: crearea unuiregim vibrator permanent, în timpul operaþiunii de foraj, care sã setransmitã la sapã prin lovituri penetrante. În felul acesta, forþa de ºoc apenetraþiei slãbeºte roca, iar miºcarea de rotaþie a sapei o dislocã maiuºor ºi mai rapid. Se poate spune fãrã rezerve cã „revoluþionareatehnicii forajului în lume” s-a datorat efectului Basgan, efect care poatefi înþeles ca o combinaþie între metoda propriu-zisã de foraj (pe prin-cipiul sonicitãþii) ºi anumite aspecte tehnice cu privire la revizuirea uti-lajelor de foraj, cu creºterea greutãþii ºi a dimensiunii prãjinilor grele,pentru a se anula efectul negativ al presiunii arhimediene.

Aplicaþiile efectului Basgan au depãºit de mult graniþele þãrii,regãsindu-se în construcþia a numeroase sape de foraj. În acest sensmeritã sã reþinem aprecierea fãcutã de savantul român GeorgeConstantinescu în „Revista italiana dei petrolio” (30 aprilie 1959) înlegãturã cu aplicarea metodei de foraj în SUA: „Într-o vizitã fãcutã înAmerica, am fost informat cã în exploatãrile petroliere din aceastã þarãse aplicã cu un deosebit succes metoda de foraj inventatã ºi experi-mentatã de compatriotul nostru dr. ing. Ion BBasgan. Un sentiment demândrie te cuprinde când afli cã oamenii de pe meleagurile þãrii noas-tre au contribuit ºi contribuie la progresul ºtiinþei ºi tehnicii mondiale.Principiile enunþate de el (n.n. - Ion BBasgan) constituie jaloane precisepentru noi ºi servesc progresului în direcþia forajului la mari adâncimi.Mã bucur cã teoria sonicitãþii a gãsit aplicare în studiile, cercetãrile ºiexperimentãrile unui compatriot”.

Ceea ce este de-a dreptul fulminant pentru cei care nu au real-izat valoarea acestei invenþii, este efectul economic al aplicãrii ei,respectiv preþul mondial al ideii. În acest sens, stau mãrturie calculeleefectuate de experþi juridici ºi tehnici de înaltã calificare din SUA ºiGermania (fosta R.F.G.) care au stabilit, pe baza unor calcule foarteexacte, cã patentul Basgan aplicat în forajul petrolier asigurã o reduc-ere cu 30% a preþului de cost pe metru forat. Numai în SUA, folosireaacestui patent de cãtre sute de companii petrolifere dotate cu milioanede sonde au condus, pânã la acea datã, la realizarea de miliarde de


217

161160

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu dele erupeau în aer liber ºi tehnica forajului nu era pusã la punct, prin

necunoaºterea exactã a regiunii, se pierdeau mii de vagoane de þiþei ºimiliarde de metri cubi de gaze.

Lucrarea face o legãturã între diferitele ºantiere în exploatare.Ea prezintã o hartã cu izobatele stratului Moreni din Dacian pe flanculsudic ºi izobatele stratului Meotic pe flancul nordic, pentru toatãregiunea ºi trage concluziile care au servit la ulterioara dezvoltare a ei.Profilul transversal întocmit la scarã pe baza sondelor forate, din careunele au traversat sarea, defineºte limitele sãrii. Acest profil tip alregiunii a fost reprodus ori de câte ori s-a vorbit de regiunea Moreni(vezi Geology of Petroleum, pag. 94 by William Harves Emmons, pro-fesor and Head of Departament of Geology and Mineralogy, Universityof Minnesota, Director Minnesota Geological Survey Formerly, Sectionof Satelliferous Deposits United States Geological Survey).• „MOTOARELE WAUKESHA ÎN FORAJUL ROTATIV” (publicata înlimba româna si franceza, în „Analele Minelor din România”, Bucuresti,anul XII, nr. 11, noiembrie 1929, p. 537-539).

Lucrarea prezinta interes pentru scoaterea în evidenta aprimei experiente în tara, facuta de autor cu motoarele americaneWaukesha, care ulterior, au capatat o larga utilizare în industria petro-lifera româna, cât si pentru evidentierea economiei pe care o obtineforajul cu motoare tehnice. Mai târziu, acest procedeu va capata omare dezvoltare.• „INDUSTRIA DE PETROL” (1929)• „EXPLOATARILE PETROLIFERE DE PE VALEA TELEAJENULUI”,publicata în limba româna si franceza, „Anales des Mines deRoumanie”, 1930, nr. 10).

Aceasta lucrare este recenzata în „Moniteur du PetroleRoumain”, Cronica tehnica, nr. 22, din 1930, pag. 1.279 si contineurmatoarele aprecieri:

„Dl. Ion BBasgan, în studiul sau intitulat „Exploatarile petroliferede pe Valea Teleajenului releva importanta si rezultatul exploatarilordin regiunile aci situate, regiuni consacrate ca o rezerva de mare val-oare pentru industria noastra petrolifera. În cadrul acestei note nuputem insista asupra interesantelor indicatiuni pe cari D-sa le da pen-tru fiecare din regiunile Copaceni, Scaiosi si Boldesti, în ce privestecaracteristicile geologice, vom insista însa asupra relatiunilor cu privirela forajul sondelor etc. Studiul se caracterizeaza prin faptul ca

sã pânã în acele timpuri, prin transmiterea energiei sonice cu 5.000m/s la sapã ºi prin reducerea zonei comprimate din garnitura de forare,mai accentuat decât în brevetele de invenþie anterioare.

Inovaþii

• Utilizarea tuburilor grele la sondeuza Crelius KAM ºi orice sistem desondeuze ºi foraje de acest gen (ianuarie 1951).

Inovaþia a fost acceptatã ºi de Direcþia invenþiilor ºi inovaþiilorprin procesul-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953 ºi generalizatã înRomânia la mai multe ministere prin procesul-verbal nr. 99 din 20noiembrie 1955. Totodatã, pe baza acestei inovaþii, MinisterulMetalurgiei a înregistrat în fabricaþie la Uzina Republica un produs noupentru care Ion BBasgan a fost recompensat în 1954.

Din expertizele depuse la dosar reiese o majorare a vitezeide lucru de circa 30% ºi o economie la costul exploatãrii de circa 10-15%, de unde s-a calculat o economie anualã în România de peste 30milioane lei.• Forajul rotativ simultan percutant (înregistrat la I.S.P.A. ºi M.I.P.C. în1960/1961).• Prãjini grele proporþionale la forajul cu mase Rotary (înregistrat laI.S.P.A. ºi M.I.P.C. în 1960/1961).• Alimentarea cu apã la S.M.T. Topraisar (pentru care a fost recom-pensat în 1956 din fondurile Ministerului Agriculturii).• Forajul cu garnitura de forare similarã firului de plumb (introdusã înproiectare de Comitetul de Stat al Apelor prin I.P.A.C.H. în 1964).

Studii ººi PPublicaþii

• ”REGIUNEA PETROLIFERÃ MORENI – GURA OCNIÞEI (publicatãîn colaborare cu Ing. I. Cardaº, în limba românã ºi francezã „Annalesde Mines de Roumanie”,1926, Nr. 8).

Aceastã lucrare apare în momentul când activitatea ºantieru-lui Moreni era în plinã dezvoltare. Stratul III Meotic nu era încã cunos-cut pe flancul sudic, iar flancul nordic prezenta anomalii ºi greutãþi laînchiderea apelor pentru punerea în producþie a acestuia. Cum son-

Gabriel I. Năstase

218

161160

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu dele erupeau în aer liber ºi tehnica forajului nu era pusã la punct, prin

necunoaºterea exactã a regiunii, se pierdeau mii de vagoane de þiþei ºimiliarde de metri cubi de gaze.

Lucrarea face o legãturã între diferitele ºantiere în exploatare.Ea prezintã o hartã cu izobatele stratului Moreni din Dacian pe flanculsudic ºi izobatele stratului Meotic pe flancul nordic, pentru toatãregiunea ºi trage concluziile care au servit la ulterioara dezvoltare a ei.Profilul transversal întocmit la scarã pe baza sondelor forate, din careunele au traversat sarea, defineºte limitele sãrii. Acest profil tip alregiunii a fost reprodus ori de câte ori s-a vorbit de regiunea Moreni(vezi Geology of Petroleum, pag. 94 by William Harves Emmons, pro-fesor and Head of Departament of Geology and Mineralogy, Universityof Minnesota, Director Minnesota Geological Survey Formerly, Sectionof Satelliferous Deposits United States Geological Survey).• „MOTOARELE WAUKESHA ÎN FORAJUL ROTATIV” (publicata înlimba româna si franceza, în „Analele Minelor din România”, Bucuresti,anul XII, nr. 11, noiembrie 1929, p. 537-539).

Lucrarea prezinta interes pentru scoaterea în evidenta aprimei experiente în tara, facuta de autor cu motoarele americaneWaukesha, care ulterior, au capatat o larga utilizare în industria petro-lifera româna, cât si pentru evidentierea economiei pe care o obtineforajul cu motoare tehnice. Mai târziu, acest procedeu va capata omare dezvoltare.• „INDUSTRIA DE PETROL” (1929)• „EXPLOATARILE PETROLIFERE DE PE VALEA TELEAJENULUI”,publicata în limba româna si franceza, „Anales des Mines deRoumanie”, 1930, nr. 10).

Aceasta lucrare este recenzata în „Moniteur du PetroleRoumain”, Cronica tehnica, nr. 22, din 1930, pag. 1.279 si contineurmatoarele aprecieri:

„Dl. Ion BBasgan, în studiul sau intitulat „Exploatarile petroliferede pe Valea Teleajenului releva importanta si rezultatul exploatarilordin regiunile aci situate, regiuni consacrate ca o rezerva de mare val-oare pentru industria noastra petrolifera. În cadrul acestei note nuputem insista asupra interesantelor indicatiuni pe cari D-sa le da pen-tru fiecare din regiunile Copaceni, Scaiosi si Boldesti, în ce privestecaracteristicile geologice, vom insista însa asupra relatiunilor cu privirela forajul sondelor etc. Studiul se caracterizeaza prin faptul ca

sã pânã în acele timpuri, prin transmiterea energiei sonice cu 5.000m/s la sapã ºi prin reducerea zonei comprimate din garnitura de forare,mai accentuat decât în brevetele de invenþie anterioare.

Inovaþii

• Utilizarea tuburilor grele la sondeuza Crelius KAM ºi orice sistem desondeuze ºi foraje de acest gen (ianuarie 1951).

Inovaþia a fost acceptatã ºi de Direcþia invenþiilor ºi inovaþiilorprin procesul-verbal nr. 44 din 22 iunie 1953 ºi generalizatã înRomânia la mai multe ministere prin procesul-verbal nr. 99 din 20noiembrie 1955. Totodatã, pe baza acestei inovaþii, MinisterulMetalurgiei a înregistrat în fabricaþie la Uzina Republica un produs noupentru care Ion BBasgan a fost recompensat în 1954.

Din expertizelºe depuse la dosar reiese o majorare a vitezeide lucru de circa 30% ºi o economie la costul exploatãrii de circa 10-15%, de unde s-a calculat o economie anualã în România de peste 30milioane lei.• Forajul rotativ simultan percutant (înregistrat la I.S.P.A. ºi M.I.P.C. în1960/1961).• Prãjini grele proporþionale la forajul cu mase Rotary (înregistrat laI.S.P.A. ºi M.I.P.C. în 1960/1961).• Alimentarea cu apã la S.M.T. Topraisar (pentru care a fost recom-pensat în 1956 din fondurile Ministerului Agriculturii).• Forajul cu garnitura de forare similarã firului de plumb (introdusã înproiectare de Comitetul de Stat al Apelor prin I.P.A.C.H. în 1964).

Studii ººi PPublicaþii

• ”REGIUNEA PETROLIFERÃ MORENI – GURA OCNIÞEI (publicatãîn colaborare cu Ing. I. Cardaº, în limba românã ºi francezã „Annalesde Mines de Roumanie”,1926, Nr. 8).

Aceastã lucrare apare în momentul când activitatea ºantieru-lui Moreni era în plinã dezvoltare. Stratul III Meotic nu era încã cunos-cut pe flancul sudic, iar flancul nordic prezenta anomalii ºi greutãþi laînchiderea apelor pentru punerea în producþie a acestuia. Cum son-


219

163162

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „SCHWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF

DIE ARBEITSWEISE DES MEISSELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”(FENOMENE VIBRATORII SI EFECTUL LOR ASUPRA ACTIUNEISAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).

Comunicarea este prezentata „Academiei Române” de prof.dr. ing. N. Vasilescu-Karpen, fost rector al „Scoalei Politehnice” dinBucuresti. În aceasta lucrare se scoate în evidenta modul de formareal diferitelor vibratii din circuitul lichid si în prajinile de foraj si prezintapunerea în formule matematice si practice a acestor fenomene.Traducerea în limba româna a lucrarii a fost facuta de prof. ing. N.Vasilescu-Karpen.• „DIE ARBEITSWEISE UND FORM DES ROTARY MEISSELS IMERDOELGESTEINE” (Editura Hans Urban, Gersthoferstrasse 70,Viena, 1934).

Lucrarea reprezinta teza de doctorat a lui Ion BBasgan sicuprinde o prefata de Gogu Constantinescu si trei capitole, dezvoltateîn 90 de pagini cu 50 de planse clisee si 3 tablouri.

În capitolul I sunt cuprinse principiile de avansare a sapei, ecu-atia de stabilitate a garniturii de foraj, comentarii asupra cazurilor cesurvin în timpul forajului, stabilind importanta presiunii de sapare si aprajinii grele în raport cu rezistenta si modul de comportare al prajinilorde foraj.

În felul acesta se scot în evidenta vibratiile ce survin atât înprajini, cât si în circuitul de noroi, stabilind diferite categorii de vibratiica: vibratiile proprii ale sistemului de prajini, vibratiile ce le provoacavariatiile de presiune din circuitul lichid asupra coloanei de noroi siasupra peretilor prajinilor, precum si vibratiile de torsiune.

Astfel, se calculeaza viteza de propagare a acestor vibratii,precum si efectul lor asupra prajinilor si actiunii sapei. Cu ajutorul for-mulelor teoriei sonice se calculeaza travaliul acestor vibratii înactiunea de foraj si se preconizeaza posibilitatea utilizarii lor într-unnou sistem de foraj. Se stabileste rolul vibratiilor în obtinerea verticali-tatii gaurilor forate, precum si conditiile generale ale obtinerii unor gauriverticale.

În capitolele II si III autorul se ocupa de viteza de sapare, deforma si constructia diferitelor sape si de modul ascutirii si întretineriilor în timpul lucrului.

expunerile autorului se bazeaza pe date certe, pe observatiuni propriiadunate si sistematizate în perioada cât a condus lucrarile deexploatare, foraj si extractiune în regiunile respective”.• „ACTIUNEA SI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMATIU-NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA” (publicata de „AcademiaRomâna”).

Forajul Rotary introdus din America, capata o utilizare gener-ala dupa anul 1925 în tara, fara însa a avea atât la noi, cât si în SUAo literatura tehnica stiintifica adecvata. El este produsul practicii, iarforajul continua sa ramâna mai mult în domeniul artei decât al tehniciisi al stiintei.

Aceasta lucrare anlizeaza si stabileste pentru prima data prin-cipiile stiintifice si legile ce intra în compunerea forajului, ca: principiulavansarii sapei; diametrul sapei si al gaurilor; penetratia si factorii carecontribuie la avansare; presiunea de sapare; legile circulatiei noroiului;functiile noroiului si proprietatile sale în procesul de foraj; viteza derotatie, precum si forma si adaptarea sapei la diferite duritati de teren.

Lucrarea, care contine o prefata de Ing. Teodor Ficsinescu,profesor de foraje la Scoala Politehnica din Bucuresti, a fost prezenta-ta „Academiei Române” de profesor L. Mrazec, în sedinta din 11 mar-tie 1932 si este publicata în „Memoriile Sectiunei Stiintifice aleAcademiei Române”.

În sensul celor precizate, profesor Ing. T. Ficsinescu apreci-aza aceasta lucrare dupa cum urmeaza:

„Analiza actiunii si forma sapei Rotary în rocile petrolifere,facuta de un tehnician ca d-l Inginer Basgan, cu o perfecta pregatirestiintifica si tehnica si care si-a cules si verificat observatiile într-o activ-itate efectiva de santiere de aproape 8 ani, reprezinta o serioasa con-tributie la stiinta în formatiune a forajelor de petrol”.

Recenzii asupra acestei lucrari se gasesc în diverse reviste despecialitate, ca: „Annales des Mines de Roumanie”; „Moniteur duPetrole Roumain”, Nr. 3 din 1 februarie 1933; „Tehnica în industriaromâna de petrol”, pag. 99: „Buletin A.G.I.R.”, vol. 14, 1932, Nr. 12,pag. 692; „Buletin A.G.I.R.”, aprilie 1933, pag. 228-229 si altele.

În recenzia „Buletinului A.G.I.R.” se specifica, între altele:„Aceasta lucrare completeaza un gol în literatura tehnica a

forajelor pentru petrol, cautând a îndrepta practica forajului pe bazestiintifice”.

Gabriel I. Năstase

220

163162

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „SCHWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF

DIE ARBEITSWEISE DES MEISSELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”(FENOMENE VIBRATORII SI EFECTUL LOR ASUPRA ACTIUNEISAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).

Comunicarea este prezentata „Academiei Române” de prof.dr. ing. N. Vasilescu-Karpen, fost rector al „Scoalei Politehnice” dinBucuresti. În aceasta lucrare se scoate în evidenta modul de formareal diferitelor vibratii din circuitul lichid si în prajinile de foraj si prezintapunerea în formule matematice si practice a acestor fenomene.Traducerea în limba româna a lucrarii a fost facuta de prof. ing. N.Vasilescu-Karpen.• „DIE ARBEITSWEISE UND FORM DES ROTARY MEISSELS IMERDOELGESTEINE” (Editura Hans Urban, Gersthoferstrasse 70,Viena, 1934).

Lucrarea reprezinta teza de doctorat a lui Ion BBasgan sicuprinde o prefata de Gogu Constantinescu si trei capitole, dezvoltateîn 90 de pagini cu 50 de planse clisee si 3 tablouri.

În capitolul I sunt cuprinse principiile de avansare a sapei, ecu-atia de stabilitate a garniturii de foraj, comentarii asupra cazurilor cesurvin în timpul forajului, stabilind importanta presiunii de sapare si aprajinii grele în raport cu rezistenta si modul de comportare al prajinilorde foraj.

În felul acesta se scot în evidenta vibratiile ce survin atât înprajini, cât si în circuitul de noroi, stabilind diferite categorii de vibratiica: vibratiile proprii ale sistemului de prajini, vibratiile ce le provoacavariatiile de presiune din circuitul lichid asupra coloanei de noroi siasupra peretilor prajinilor, precum si vibratiile de torsiune.

Astfel, se calculeaza viteza de propagare a acestor vibratii,precum si efectul lor asupra prajinilor si actiunii sapei. Cu ajutorul for-mulelor teoriei sonice se calculeaza travaliul acestor vibratii înactiunea de foraj si se preconizeaza posibilitatea utilizarii lor într-unnou sistem de foraj. Se stabileste rolul vibratiilor în obtinerea verticali-tatii gaurilor forate, precum si conditiile generale ale obtinerii unor gauriverticale.

În capitolele II si III autorul se ocupa de viteza de sapare, deforma si constructia diferitelor sape si de modul ascutirii si întretineriilor în timpul lucrului.

expunerile autorului se bazeaza pe date certe, pe observatiuni propriiadunate si sistematizate în perioada cât a condus lucrarile deexploatare, foraj si extractiune în regiunile respective”.• „ACTIUNEA SI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMATIU-NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA” (publicata de „AcademiaRomâna”).

Forajul Rotary introdus din America, capata o utilizare gener-ala dupa anul 1925 în tara, fara însa a avea atât la noi, cât si în SUAo literatura tehnica stiintifica adecvata. El este produsul practicii, iarforajul continua sa ramâna mai mult în domeniul artei decât al tehniciisi al stiintei.

Aceasta lucrare anlizeaza si stabileste pentru prima data prin-cipiile stiintifice si legile ce intra în compunerea forajului, ca: principiulavansarii sapei; diametrul sapei si al gaurilor; penetratia si factorii carecontribuie la avansare; presiunea de sapare; legile circulatiei noroiului;functiile noroiului si proprietatile sale în procesul de foraj; viteza derotatie, precum si forma si adaptarea sapei la diferite duritati de teren.

Lucrarea, care contine o prefata de Ing. Teodor Ficsinescu,profesor de foraje la Scoala Politehnica din Bucuresti, a fost prezenta-ta „Academiei Române” de profesor L. Mrazec, în sedinta din 11 mar-tie 1932 si este publicata în „Memoriile Sectiunei Stiintifice aleAcademiei Române”.

În sensul celor precizate, profesor Ing. T. Ficsinescu apreci-aza aceasta lucrare dupa cum urmeaza:

„Analiza actiunii si forma sapei Rotary în rocile petrolifere,facuta de un tehnician ca d-l Inginer Basgan, cu o perfecta pregatirestiintifica si tehnica si care si-a cules si verificat observatiile într-o activ-itate efectiva de santiere de aproape 8 ani, reprezinta o serioasa con-tributie la stiinta în formatiune a forajelor de petrol”.

Recenzii asupra acestei lucrari se gasesc în diverse reviste despecialitate, ca: „Annales des Mines de Roumanie”; „Moniteur duPetrole Roumain”, Nr. 3 din 1 februarie 1933; „Tehnica în industriaromâna de petrol”, pag. 99: „Buletin A.G.I.R.”, vol. 14, 1932, Nr. 12,pag. 692; „Buletin A.G.I.R.”, aprilie 1933, pag. 228-229 si altele.

În recenzia „Buletinului A.G.I.R.” se specifica, între altele:„Aceasta lucrare completeaza un gol în literatura tehnica a

forajelor pentru petrol, cautând a îndrepta practica forajului pe bazestiintifice”.


221

165164

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „COMPARTIMENTAREA EUROPEI SI CONTINGENTAREA

IMPORTULUI” („Miscarea”, 15 ianuarie 1933).Cu acest prilej Ion BBasgan va evidentia urmatoarele aspecte:„Se parea într-un moment dat ca batrâna Europa este stra-

batuta de un curent de înfratirea natiunilor ce o locuiesc, ca o îndrep-tatita actiune de solidaritate continentala în fata lumii noi, care înascensiunea ei tehnica si economica tinde la cucerirea tuturorramurilor de dezvoltare economica a lumii vechi.

Atunci când se vorbea mai cu însufleþire de Paneuropenism,înregistrãm introducerea celui mai protecþionist regim vamal ce a exi-stat vreodatã în Marea Britanie ºi o compartimentare a Stateloreuropene care reaminteºte renumitele ziduri chinezeºti de altã datã.

Consecvent acestui curent protecþionist, guvernul nostru arecurs la controlul ddevizelor ºi apoi la sistemul ccontingentãrii, urmãrindo coordonare a politicii de import cu posibilitãþile de platã în strãinãtatea mãrfurilor importate ºi nu din nevoia de a reduce importul care înultimii ani a scãzut fãrã intervenþia acestui protecþionism economic ceaduce mari inconveniente activitãþii noastre comerciale ºi industriale.Importul nostru a scãzut de la 29 miliarde lei, cât era în 1929, 23 mil-iarde în 1930, la 15 miliarde în 1931 ºi la circa 11 miliarde lei în 1932.

Sistemul contingentãrii va permite sã acoperim prin exportulnostru, în primul rând importul, cuponul externe ºi în limita sumelor ari-eratele numai în acele state în care am exportat. Statul care nu vafavoriza exportul nostru riscã de a nu încasa sumele ce avem sã efec-tuãm. De asemenea, sumele de care dispunem într-un stat cu greu sepot transforma pentru acoperirea datoriilor noastre în alt stat.

Astfel, politica contingentãrii urmãreºte canalizarea importuluiºi exportului nostru la anumite state, ceea ce permite intervenþia stat-ului în conducerea unei politici vamale ºi comerciale.

Cu toate aceste înlesniri obþinute prin sacrificii ºi îngrãdiriaduse liberului sschimb, oportunitatea principiului contingentãrii în sineeste discutabilã ºi dificultãþile au ºi început sã aparã atât ca rezultateeconomice, cât ºi prin modalitatea aplicãrii acestui sistem.

Fixarea cotelor în actualele dispoziþiuni prezintã o încurajare atrusturilor ºi sindicatelor, inclusiv posibilitatea noilor iniþiative, cauzândmari dificultãþi întreprinderilor industriale ºi caselor de comerþ ce aulegãturi într-o anumitã þarã ºi nu acolo unde le impune politica contin-

Comisia de doctorat formata din profesori renumiti ai tehniciigermane: Prof. Dr. Ing. Josef Pirkl, Prof. ing. Figlewicz, Prof. Ing. Peteretc. au apreciat cu elogii lucrarea prezentata, iar decernarea titlului de„doctor în stiinte” s-a facut cu aceeasi solemnitate festiva cu care seacorda cu câteva luni înainte titlul de „doctor honoris causa” ingineru-lui de mine Hoover, de catre presedintele Statelor Unite ale Americii.

În prefata acestei lucrari ing. Gogu Constantinescu precizaurmatoarele:

„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul Rotary, ne reprezinta o problemaimportanta, a carei solutie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S-ar putea spune ca problema a fost astfel tratata încât îndreptatit sidinainte s-a admis ca fenomenele descrise reprezinta rezultatul unuifenomen vibrator armonic continuu, cu una sau doua frecvente, în timpce în realitate ar putea fi un fenomen schimbator, cu frecvente multi-ple sau chiar cu frecvente schimbatoare si, prin urmare, imposibil de afi cercetate prin analiza matematica. Totusi, la cetirea acestui tratat, nutrebuie neglijat ca dl Basgan, ca urmare a experientei sale practice,pleaca de la observatia rezultatelor obtinute, care i-au dovedit ca înrealitate intervine un fenomen vibrator continuu, care corespunde sicalculelor ce au fost facute, pe baza rezultatelor obtinute ale teoriesonice. Acesta este un important pas înainte, caci atunci când incluziobservatiile scoase din experiente într-o simpla teorie matematica, sepot usor calcula multe, ceea ce practica nu ne poate arata niciodata.

În cazul nostru, de exemplu, se pot stabili la ce frecvente, lace lungimi de prajini si la ce sarcina a sapei poate interveni rupereaprajinilor.

Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasa si bine cugeta-ta într-o directiune care pâna astazi a fost cu totul neglijata”.

Lucrarea respectiva a fost recenzata de prof. Krejci-Graf, dinFreiberg-Bergakademie si a aparut în „Neues Jahrbuch fürMinerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang 1934, pag. 771.

Presa româna ca si presa germana scriau în acea vreme:„Ministrul României la Viena, prezent la solemnitate, a ramas profundimpresionat de succesul pe care l-a repurtat tehnica româna, prinrecunoasterea valorii lucrarii sarbatoritului de catre scoala si tehnicagermana”.

Gabriel I. Năstase

222

165164

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „COMPARTIMENTAREA EUROPEI SI CONTINGENTAREA

IMPORTULUI” („Miscarea”, 15 ianuarie 1933).Cu acest prilej Ion BBasgan va evidentia urmatoarele aspecte:„Se parea într-un moment dat ca batrâna Europa este stra-

batuta de un curent de înfratirea natiunilor ce o locuiesc, ca o îndrep-tatita actiune de solidaritate continentala în fata lumii noi, care înascensiunea ei tehnica si economica tinde la cucerirea tuturorramurilor de dezvoltare economica a lumii vechi.

Atunci când se vorbea mai cu însufleþire de Paneuropenism,înregistrãm introducerea celui mai protecþionist regim vamal ce a exi-stat vreodatã în Marea Britanie ºi o compartimentare a Stateloreuropene care reaminteºte renumitele ziduri chinezeºti de altã datã.

Consecvent acestui curent protecþionist, guvernul nostru arecurs la controlul ddevizelor ºi apoi la sistemul ccontingentãrii, urmãrindo coordonare a politicii de import cu posibilitãþile de platã în strãinãtatea mãrfurilor importate ºi nu din nevoia de a reduce importul care înultimii ani a scãzut fãrã intervenþia acestui protecþionism economic ceaduce mari inconveniente activitãþii noastre comerciale ºi industriale.Importul nostru a scãzut de la 29 miliarde lei, cât era în 1929, 23 mil-iarde în 1930, la 15 miliarde în 1931 ºi la circa 11 miliarde lei în 1932.

Sistemul contingentãrii va permite sã acoperim prin exportulnostru, în primul rând importul, cuponul externe ºi în limita sumelor ari-eratele numai în acele state în care am exportat. Statul care nu vafavoriza exportul nostru riscã de a nu încasa sumele ce avem sã efec-tuãm. De asemenea, sumele de care dispunem într-un stat cu greu sepot transforma pentru acoperirea datoriilor noastre în alt stat.

Astfel, politica contingentãrii urmãreºte canalizarea importuluiºi exportului nostru la anumite state, ceea ce permite intervenþia stat-ului în conducerea unei politici vamale ºi comerciale.

Cu toate aceste înlesniri obþinute prin sacrificii ºi îngrãdiriaduse liberului sschimb, oportunitatea principiului contingentãrii în sineeste discutabilã ºi dificultãþile au ºi început sã aparã atât ca rezultateeconomice, cât ºi prin modalitatea aplicãrii acestui sistem.

Fixarea cotelor în actualele dispoziþiuni prezintã o încurajare atrusturilor ºi sindicatelor, inclusiv posibilitatea noilor iniþiative, cauzândmari dificultãþi întreprinderilor industriale ºi caselor de comerþ ce aulegãturi într-o anumitã þarã ºi nu acolo unde le impune politica contin-

Comisia de doctorat formata din profesori renumiti ai tehniciigermane: Prof. Dr. Ing. Josef Pirkl, Prof. ing. Figlewicz, Prof. Ing. Peteretc. au apreciat cu elogii lucrarea prezentata, iar decernarea titlului de„doctor în stiinte” s-a facut cu aceeasi solemnitate festiva cu care seacorda cu câteva luni înainte titlul de „doctor honoris causa” ingineru-lui de mine Hoover, de catre presedintele Statelor Unite ale Americii.

În prefata acestei lucrari ing. Gogu Constantinescu precizaurmatoarele:

„Tratatul pe care d-l Basgan ni l-a prezentat asuprafenomenelor vibratorii la forajul Rotary, ne reprezinta o problemaimportanta, a carei solutie ne apare de nerezolvat la prima vedere. S-ar putea spune ca problema a fost astfel tratata încât îndreptatit sidinainte s-a admis ca fenomenele descrise reprezinta rezultatul unuifenomen vibrator armonic continuu, cu una sau doua frecvente, în timpce în realitate ar putea fi un fenomen schimbator, cu frecvente multi-ple sau chiar cu frecvente schimbatoare si, prin urmare, imposibil de afi cercetate prin analiza matematica. Totusi, la cetirea acestui tratat, nutrebuie neglijat ca dl Basgan, ca urmare a experientei sale practice,pleaca de la observatia rezultatelor obtinute, care i-au dovedit ca înrealitate intervine un fenomen vibrator continuu, care corespunde sicalculelor ce au fost facute, pe baza rezultatelor obtinute ale teoriesonice. Acesta este un important pas înainte, caci atunci când incluziobservatiile scoase din experiente într-o simpla teorie matematica, sepot usor calcula multe, ceea ce practica nu ne poate arata niciodata.

În cazul nostru, de exemplu, se pot stabili la ce frecvente, lace lungimi de prajini si la ce sarcina a sapei poate interveni rupereaprajinilor.

Acesta este un pas înainte, o lucrare serioasa si bine cugeta-ta într-o directiune care pâna astazi a fost cu totul neglijata”.

Lucrarea respectiva a fost recenzata de prof. Krejci-Graf, dinFreiberg-Bergakademie si a aparut în „Neues Jahrbuch fürMinerologie, Geologie und Paläntologie”, Jahrgang 1934, pag. 771.

Presa româna ca si presa germana scriau în acea vreme:„Ministrul României la Viena, prezent la solemnitate, a ramas profundimpresionat de succesul pe care l-a repurtat tehnica româna, prinrecunoasterea valorii lucrarii sarbatoritului de catre scoala si tehnicagermana”.


223

167166

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu modificând regimul de sãpare – numãrul cursei pompei, presiunea pe

talpã – poate regla intensitatea vibraþiilor, utilizându-le chiar pentruscopul mãririi avansãrii.

Astfel, obligã sapa sã oscileze în cazul forajului rotativ ºi,creând prin aceasta o sarcinã dinamicã alternativã asupra tãlpii, sepoate obþine o mãrire însemnatã a avansãrii. Acestea au fost doveditede experienþele Az.B.I.I., care au arãtat cã sapa care de fapt a termi-nat avansarea sa, sub acþiunea vibraþiilor longitudinale începe din nousã lucreze. Practica americanã aratã, de asemenea, cã modificândnumãrul curselor pompei ºi a presiunii, fororul poate modifica intensi-tatea avansãrii”.

În aceastã prefaþã Siscenko confirmã eficacitatea metodelornoi de foraj propuse prin inovaþiile mai sus citate.• „POLITICA COMBUSTIBILULUI ÎN LUMINA PROGRESULUI”(„Universul” din 24 iulie 1933).• „DIE ERDOELPRODUCTION RUMAENIENS” („AllgemeineOesterreichische Chemicher – und technicher – Zeitung”, pag. 79,Viena, 14 iulie 1933).• „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL ALPETROLULUI”, (Conferinþã þinutã la radio în ziua de 7 septembrie1933 ºi publicatã în „Miºcarea”, 12 septembrie 1933 ºi înL’Indépendance Roumaine, 21 septembrie 1933).

Conferenþiarul aratã participarea României la primul Congresmondial al petrolului din Londra, 1933. Cu acest prilej, Ion BBasganprezintã asistenþei puncte de vedere asupra viitoare dezvoltãri, struc-turi ºi organizãri a industriei petroliere mondiale ºi modul de încadrareîn noua evoluþie a industriei petrolifere din þarã.

Importanþa acestei manifestãri, precum ºi implicaþiile ei înacest domeniu, implicaþii deosebit de importante ºi pentru aceastãperioadã a României, presupune o prezentare integralã a acestei con-ferinþe.

„În ultimile decenii s-au înregistrat mari progrese tehnice, careau avut drept consecinþã dezvoltarea grandioasã a industriei de petrol,mãrind producþia la un aºa grad, încât o nouã epocã de progrese ºidescoperiri tehnice au apãrut, pentru ca industria petroliferã sã sepoatã menþine în cadrul rentabilitãþii economice.

Acestei dezvoltãri tehnico-ºtiinþifice ce se constata în diferiteleregiuni petrolifere ale lumii: în America, în România, în Rusia, în Persia

gentãrii, împiedicarea selecþionãrii în calitate etc.Contingentarea face parte din metodele de intervenþie politicã

în viaþa economicã, care conchid la economia ddirijatã atât de mult dis-cutatã astãzi. Aceastã constrângere a libertãþii economice pare cã nueste posibilã decât în cadrul Autarhiei de care noi suntem încãdeparte.

Aceastã constrângere a libertãþii prezintã avantaje care pot fitrecãtoare faþã de perturbaþiile ce le implicã, având în primul rând oconsecinþã directã reducerea exportului nostru.

În cadrul acestei politici solidaritatea economicã a Stateloreuropene este departe de a se realiza; iar cele douã Europe: industri-alã ºi agricolã rânjesc una la alta în faþa pericolului comun ce laameninþã.• „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DEFORAJ ROTARY” (publicat în rezumat în Buletin A.G.I.R., 1933, p.279-280, precum ºi în Analele Minelor, nr. 10, 1933).• „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-ERN DRILLING” (publicatã separat ºi în volumul „Congresului Mondialal Petrolului” din iulie 1933, pag. 354-444, la Londra ºi recenzatã în„The Petroleum Times”, Special Congress Issue, 22 iuly 1933, pag.133; „World Petroleum”, New Zork – London, Suplimentary Issue July1933, pag. 431 ºi „The Journal of The Petroleum Technologist”, Vol.20, 1934, pag. 279-280.

Lucrarea este tradusã ºi publicatã la Baku ºi Moscova în 1934,sub titlul „Bazele ºtiinþifice ale metodelor moderne de foraj” ºi este pre-faþatã de S.I. Siscenko astfel:

„Raportul prezentat de Ion BBasgan la Congresul internaþionalal petroliºtilor, Londra 1933, trateazã cãile unei apropieri raþionale defenomenele dinamice care au loc în garnitura de foraj în timpul proce-sului de sãpare. Multiplele cazuri de avarii ale prãjinilor de foraj, carese produc adesea fãrã cauze determinate, au obligat, atât la noi, cât ºiîn strãinãtate sã se acorde dinamicii procesului de foraj cea maiserioasã atenþie.

Teoria aratã cã în timpul sãpãrii se pot crea condiþii în careþevile sunt supuse unor oscilaþii însemnate care pot sã influenþezeasupra rezistenþei acestora ºi sã provoace chiar o avarie imediatã.Factorul care înþelege problemele de vibraþii ale garniturii de foraj,

Gabriel I. Năstase

224

167166

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu modificând regimul de sãpare – numãrul cursei pompei, presiunea pe

talpã – poate regla intensitatea vibraþiilor, utilizându-le chiar pentruscopul mãririi avansãrii.

Astfel, obligã sapa sã oscileze în cazul forajului rotativ ºi,creând prin aceasta o sarcinã dinamicã alternativã asupra tãlpii, sepoate obþine o mãrire însemnatã a avansãrii. Acestea au fost doveditede experienþele Az.B.I.I., care au arãtat cã sapa care de fapt a termi-nat avansarea sa, sub acþiunea vibraþiilor longitudinale începe din nousã lucreze. Practica americanã aratã, de asemenea, cã modificândnumãrul curselor pompei ºi a presiunii, fororul poate modifica intensi-tatea avansãrii”.

În aceastã prefaþã Siscenko confirmã eficacitatea metodelornoi de foraj propuse prin inovaþiile mai sus citate.• „POLITICA COMBUSTIBILULUI ÎN LUMINA PROGRESULUI”(„Universul” din 24 iulie 1933).• „DIE ERDOELPRODUCTION RUMAENIENS” („AllgemeineOesterreichische Chemicher – und technicher – Zeitung”, pag. 79,Viena, 14 iulie 1933).• „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL ALPETROLULUI”, (Conferinþã þinutã la radio în ziua de 7 septembrie1933 ºi publicatã în „Miºcarea”, 12 septembrie 1933 ºi înL’Indépendance Roumaine, 21 septembrie 1933).

Conferenþiarul aratã participarea României la primul Congresmondial al petrolului din Londra, 1933. Cu acest prilej, Ion BBasganprezintã asistenþei puncte de vedere asupra viitoare dezvoltãri, struc-turi ºi organizãri a industriei petroliere mondiale ºi modul de încadrareîn noua evoluþie a industriei petrolifere din þarã.

Importanþa acestei manifestãri, precum ºi implicaþiile ei înacest domeniu, implicaþii deosebit de importante ºi pentru aceastãperioadã a României, presupune o prezentare integralã a acestei con-ferinþe.

„În ultimile decenii s-au înregistrat mari progrese tehnice, careau avut drept consecinþã dezvoltarea grandioasã a industriei de petrol,mãrind producþia la un aºa grad, încât o nouã epocã de progrese ºidescoperiri tehnice au apãrut, pentru ca industria petroliferã sã sepoatã menþine în cadrul rentabilitãþii economice.

Acestei dezvoltãri tehnico-ºtiinþifice ce se constata în diferiteleregiuni petrolifere ale lumii: în America, în România, în Rusia, în Persia

gentãrii, împiedicarea selecþionãrii în calitate etc.Contingentarea face parte din metodele de intervenþie politicã

în viaþa economicã, care conchid la economia ddirijatã atât de mult dis-cutatã astãzi. Aceastã constrângere a libertãþii economice pare cã nueste posibilã decât în cadrul Autarhiei de care noi suntem încãdeparte.

Aceastã constrângere a libertãþii prezintã avantaje care pot fitrecãtoare faþã de perturbaþiile ce le implicã, având în primul rând oconsecinþã directã reducerea exportului nostru.

În cadrul acestei politici solidaritatea economicã a Stateloreuropene este departe de a se realiza; iar cele douã Europe: industri-alã ºi agricolã rânjesc una la alta în faþa pericolului comun ce laameninþã.• „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DEFORAJ ROTARY” (publicat în rezumat în Buletin A.G.I.R., 1933, p.279-280, precum ºi în Analele Minelor, nr. 10, 1933).• „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-ERN DRILLING” (publicatã separat ºi în volumul „Congresului Mondialal Petrolului” din iulie 1933, pag. 354-444, la Londra ºi recenzatã în„The Petroleum Times”, Special Congress Issue, 22 iuly 1933, pag.133; „World Petroleum”, New Zork – London, Suplimentary Issue July1933, pag. 431 ºi „The Journal of The Petroleum Technologist”, Vol.20, 1934, pag. 279-280.

Lucrarea este tradusã ºi publicatã la Baku ºi Moscova în 1934,sub titlul „Bazele ºtiinþifice ale metodelor moderne de foraj” ºi este pre-faþatã de S.I. Siscenko astfel:

„Raportul prezentat de Ion BBasgan la Congresul internaþionalal petroliºtilor, Londra 1933, trateazã cãile unei apropieri raþionale defenomenele dinamice care au loc în garnitura de foraj în timpul proce-sului de sãpare. Multiplele cazuri de avarii ale prãjinilor de foraj, carese produc adesea fãrã cauze determinate, au obligat, atât la noi, cât ºiîn strãinãtate sã se acorde dinamicii procesului de foraj cea maiserioasã atenþie.

Teoria aratã cã în timpul sãpãrii se pot crea condiþii în careþevile sunt supuse unor oscilaþii însemnate care pot sã influenþezeasupra rezistenþei acestora ºi sã provoace chiar o avarie imediatã.Factorul care înþelege problemele de vibraþii ale garniturii de foraj,


225

169168

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ªtiinþa a luat locul empirismului în toate domeniile de activitate

ale industriei petrolifere, iar raþionalizarea ei, de la explorãri geologice,foraj, producþie ºi pânã la rafinare, transport ºi vânzare, constituie pre-ocuparea de cãpetenie a conducãtorilor acestei industrii.

Sir John Cadman, Profesor ºi Director general al societãþii„nglo-Persian”, eminentul conducãtor al politicii petrolifere a MariiBritanii, a scos în evidenþã importanþa ºtiinþei în cadrul activitãþii indus-triei de petrol, iar domnul Kessler, secundul lui Sir Delerding, a tratatcu o deosebitã competenþã problema raþionalizãrii industriei de petrol.

Prin mãrirea randamentului rafinãrii ºi cracãrii, prinîmbunãtãþirea produselor pe categorii, se poate – menþionându-seconstantã producþia de þiþei brut – sã obþinem produsele derivate încantitate din ce în ce mai mare, care sã acopere astfel cerinþelecrescânde ale consumului. Prin aceasta s-ar realiza, pe de o parte,protejarea zãcãmintelor de petrol în vederea conservãrii energieinecesare omenirii în viitor, iar pe de altã parte, se dã posibilitate ºicombustibilului solid – lovit ºi de presiunea generalã economicã ºi deconcurenþa neegalã a pãcurii – de a se menþine pe piaþã.

Industria petroliferã din România a fãcut mari progrese îndomeniul extracþiei ºi al producþiei, dar are acum de parcurs un largproces de organizare ºi raþionalizare în domeniul rafinãrii ºi cracãrii,pentru a corespunde principiilor moderne de lucru, pe care ºtiinþa le-aînlesnit. La o capacitate de distilare a rafinãriilor noastre, de 9.078.647tone pe an, ele posedã o capacitate de cracare abia de 833.600 tone.Pe când, în America, peste 40 la sutã din totalul benzinei se obþine princracare, în România abia 10 la sutã din total se obþin prin acest pro-cedeu. Acesta eeste aastãzi ppunctul vvulnerabil aal iindustriei ppetrolifere ddinRomânia,, îîn cconflict ccu eeconomia nnaþþionalã ººi aa ccãrui aameliorare nnupoate vveni ddecât pprintr-oo ppoliticã iintervenþþionistã cconººtientã.

Investiþþiile dde ccapital nnecesare rrafinãriilor mmoderne nnu vvor ffifãcute îîn RRomânia,, aatâta ttimp ccât ccei iinteresaþþi ppot,, ccu uuººurinþþã,, pprintr-o eexploatare nneraþþionalã,, ssã-ººi ffurnizeze ccantitãþþile dde pproduse rrafinatenecesare.

Statele capitaliste din Vestul Europei au o politicã bine stabil-itã ºi ºtiu ce vor în aceastã privinþã. Ele stau pe principiul de a intro-duce monopolul importului de petrol ºi construiesc rafinãrii moderne peteritoriul lor. În Anglia, Franþa, Germania ºi Italia se fac sforþãri maripentru crearea acestor rafinãrii moderne.

ºi altele, simþeau pe baza interdependenþei de astãzi nevoia uneicooperãri internaþionale pe acest tãrâm. Iatã cã revine Institutului dePetrol Tehnologis din Londra meritul de a fi organizat acest mãreþ ºientuziast Congres Mondial al Petrolului.

Delegaþi oficiali, profesori, savanþi, industriaºi ºi capitaliºti,reuniþi în Congresul ce a atins numãrul de 1.300 participanþi din toateunghiurile lumii, s-au întâlnit la Londra pentru a dezbate problemeleindustriei de petrol. Problemele geologice în legãturã cu distribuirea,explorarea, exploatarea ºi dezvoltarea câmpurilor petrolifere, forajul ºiproducþia, înmagazinarea ºi transportul petrolului, problemele chimiceale rafnãrii, cracãrii ºi studiului amãnunþit l specificãrii tuturor pro-duselor industriei chimice, cooperarea internaþionalã, raþionalizarea ºistandardizarea au fãcut obiectul a circa 300 studii ºi comunicãriprezentate de autori personal, în cadrul ultimelor invenþii ºi descopeririºi în lumina ultimului cuvânt al ºtiinþei.

Toate aceste studii au fost tipãrite înaintea Congresului, astfelcã cei interesaþi urmãreau pe conferenþiari în cunoºtinþã de cauzã ºi îiputeau chestiona în discuþiile ce aveau loc dupã fiecare conferinþã.Dezbaterile ºi concluziile Congresului, ce se vor publica complet pânãla finele anului curent, vor alcãtui temelia comunã ºi solidã pe care seva dezvolta în viitor, industria de petrol în diferitele þãri ale globului.

De asemenea, s-a organizat ºi s-au filmat într-o bunã ºi com-pletã executare, instalaþii, rafinãrii ºi operaþiuni tehnice executate dupãultimele perfecþiuni.

Concomitent cu aceastã laturã ºtiinþificã a congresului, a avutloc o luare de contact ºi o apropiere între diferitele persoane ceacþioneazã în sfera petrolului, legându-se relaþii prieteneºti ce se vortraduce prin noi întreprinderi ºi manifestãri economice în cadrul coop-erãrii internaþionale.

Delegaþia românã care a contribuit cu succes la reuºitaCongresului atât prin comunicãri, cât ºi prin crearea de noi relaþii eco-nomice cu þara noastrã, a fost obiectul unei deosebite atenþii, pentrucare exprim cãlduroase mulþumiri guvernului ºi poporului britanic pen-tru ospitalitatea acordatã ºi, în special, Domnilor: Preºedinte DewhurstKewley, Dunstan, Carter, Gooday ºi tuturor organizatorilor congresu-lui.

Din atmosfera Congresului se desprind importante constatãri,ce ne permit a întrevedea viitoarea dezvoltare, structurã ºi organizarecãtre care se îndreaptã industria de petrol.

Gabriel I. Năstase

226

169168

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ªtiinþa a luat locul empirismului în toate domeniile de activitate

ale industriei petrolifere, iar raþionalizarea ei, de la explorãri geologice,foraj, producþie ºi pânã la rafinare, transport ºi vânzare, constituie pre-ocuparea de cãpetenie a conducãtorilor acestei industrii.

Sir John Cadman, Profesor ºi Director general al societãþii„nglo-Persian”, eminentul conducãtor al politicii petrolifere a MariiBritanii, a scos în evidenþã importanþa ºtiinþei în cadrul activitãþii indus-triei de petrol, iar domnul Kessler, secundul lui Sir Delerding, a tratatcu o deosebitã competenþã problema raþionalizãrii industriei de petrol.

Prin mãrirea randamentului rafinãrii ºi cracãrii, prinîmbunãtãþirea produselor pe categorii, se poate – menþionându-seconstantã producþia de þiþei brut – sã obþinem produsele derivate încantitate din ce în ce mai mare, care sã acopere astfel cerinþelecrescânde ale consumului. Prin aceasta s-ar realiza, pe de o parte,protejarea zãcãmintelor de petrol în vederea conservãrii energieinecesare omenirii în viitor, iar pe de altã parte, se dã posibilitate ºicombustibilului solid – lovit ºi de presiunea generalã economicã ºi deconcurenþa neegalã a pãcurii – de a se menþine pe piaþã.

Industria petroliferã din România a fãcut mari progrese îndomeniul extracþiei ºi al producþiei, dar are acum de parcurs un largproces de organizare ºi raþionalizare în domeniul rafinãrii ºi cracãrii,pentru a corespunde principiilor moderne de lucru, pe care ºtiinþa le-aînlesnit. La o capacitate de distilare a rafinãriilor noastre, de 9.078.647tone pe an, ele posedã o capacitate de cracare abia de 833.600 tone.Pe când, în America, peste 40 la sutã din totalul benzinei se obþine princracare, în România abia 10 la sutã din total se obþin prin acest pro-cedeu. Acesta eeste aastãzi ppunctul vvulnerabil aal iindustriei ppetrolifere ddinRomânia,, îîn cconflict ccu eeconomia nnaþþionalã ººi aa ccãrui aameliorare nnupoate vveni ddecât pprintr-oo ppoliticã iintervenþþionistã cconººtientã.

Investiþþiile dde ccapital nnecesare rrafinãriilor mmoderne nnu vvor ffifãcute îîn RRomânia,, aatâta ttimp ccât ccei iinteresaþþi ppot,, ccu uuººurinþþã,, pprintr-o eexploatare nneraþþionalã,, ssã-ººi ffurnizeze ccantitãþþile dde pproduse rrafinatenecesare.

Statele capitaliste din Vestul Europei au o politicã bine stabil-itã ºi ºtiu ce vor în aceastã privinþã. Ele stau pe principiul de a intro-duce monopolul importului de petrol ºi construiesc rafinãrii moderne peteritoriul lor. În Anglia, Franþa, Germania ºi Italia se fac sforþãri maripentru crearea acestor rafinãrii moderne.

ºi altele, simþeau pe baza interdependenþei de astãzi nevoia uneicooperãri internaþionale pe acest tãrâm. Iatã cã revine Institutului dePetrol Tehnologis din Londra meritul de a fi organizat acest mãreþ ºientuziast Congres Mondial al Petrolului.

Delegaþi oficiali, profesori, savanþi, industriaºi ºi capitaliºti,reuniþi în Congresul ce a atins numãrul de 1.300 participanþi din toateunghiurile lumii, s-au întâlnit la Londra pentru a dezbate problemeleindustriei de petrol. Problemele geologice în legãturã cu distribuirea,explorarea, exploatarea ºi dezvoltarea câmpurilor petrolifere, forajul ºiproducþia, înmagazinarea ºi transportul petrolului, problemele chimiceale rafnãrii, cracãrii ºi studiului amãnunþit l specificãrii tuturor pro-duselor industriei chimice, cooperarea internaþionalã, raþionalizarea ºistandardizarea au fãcut obiectul a circa 300 studii ºi comunicãriprezentate de autori personal, în cadrul ultimelor invenþii ºi descopeririºi în lumina ultimului cuvânt al ºtiinþei.

Toate aceste studii au fost tipãrite înaintea Congresului, astfelcã cei interesaþi urmãreau pe conferenþiari în cunoºtinþã de cauzã ºi îiputeau chestiona în discuþiile ce aveau loc dupã fiecare conferinþã.Dezbaterile ºi concluziile Congresului, ce se vor publica complet pânãla finele anului curent, vor alcãtui temelia comunã ºi solidã pe care seva dezvolta în viitor, industria de petrol în diferitele þãri ale globului.

De asemenea, s-a organizat ºi s-au filmat într-o bunã ºi com-pletã executare, instalaþii, rafinãrii ºi operaþiuni tehnice executate dupãultimele perfecþiuni.

Concomitent cu aceastã laturã ºtiinþificã a congresului, a avutloc o luare de contact ºi o apropiere între diferitele persoane ceacþioneazã în sfera petrolului, legându-se relaþii prieteneºti ce se vortraduce prin noi întreprinderi ºi manifestãri economice în cadrul coop-erãrii internaþionale.

Delegaþia românã care a contribuit cu succes la reuºitaCongresului atât prin comunicãri, cât ºi prin crearea de noi relaþii eco-nomice cu þara noastrã, a fost obiectul unei deosebite atenþii, pentrucare exprim cãlduroase mulþumiri guvernului ºi poporului britanic pen-tru ospitalitatea acordatã ºi, în special, Domnilor: Preºedinte DewhurstKewley, Dunstan, Carter, Gooday ºi tuturor organizatorilor congresu-lui.

Din atmosfera Congresului se desprind importante constatãri,ce ne permit a întrevedea viitoarea dezvoltare, structurã ºi organizarecãtre care se îndreaptã industria de petrol.


227

171170

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu motorizarea transporturilor continuã sã se dezvolte, iar asigurãrile

febrile de rãzboi din presa strãinã au provocat, desigur, o mãrire astocurilor destinate alimentãrii rãzboiului, ceea ce a cauzat, într-o bunãmãsurã urcarea vertiginoasã, recentã a preþului fob Constanþa.

Petrolul românesc continuã a fi un rezervor principal ºi preþiosal Europei, iar tranzacþia lui în favoarea politicii noastre externe, unitãcu lipsa unei politici unitare pentru servirea intereselor naþionale, prej-udiciazã viitorul naþiunii, pentru care vom fi rãspunzãtori faþã de gen-eraþiile viitoare”.• „PIAÞA PETROLULUI ÎN ANGLIA” (1933).• „CONJUNCTURA ÎN PETROL, CÃRBUNI, GAZE, SARE, AUR,ARGINT” (Imprimeria Naþionalã, 1934).

Un extras din „Buletinul Institutului de Conjuncturã” Nr. 1,1934,alcãtuit de autor în calitate de referent al secþiei minelor, cuprindeo privire de sintezã conjuncturalã, însoþitã de statistica necesarãasupra petrolului, cãrbunilor, gaze, sare, aur, argint, pentru perioada1929-1934.• „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (prezentat la cel de-al VIII-leaCongres al Asociaþiei Române pentru Înaintarea ªtiinþelor (A.R.P.I.S.),Bucureºti, 29 aprilie 1934).• „NORME PENTRU MATERIALE SPECIFICE INDUSTRIEI PETRO-LIFERE” (în colaborare cu ing. A.I. Vellan, 1934).

Aceastã lucrare s-a fãcut pentru societãþile „Reºiþa” ºi„Malaxa” pentru fabricarea în þarã a materialelor ºi burlanelor necesareindustriilor petrolifere.• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIAEXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (publicatã înianuarie 1936 în „Buletinul I.R.E., Anul III, Nr. 4. Lucrarea a fost pre-miatã de „Academia Românã”, în sesiunea 1936, pe baza raportului L.Mrazec).

Lucrarea cuprinde: principiile generale ale politicii petrolului,importanþa petrolului ca factor al civilizaþiei, al Apãrãrii Naþionale ºi cafactor economic; situaþia zãcãmintelor mondiale ºi trusturile ce le deþin;capitalul naþional din industria petroliferã ºi posibilitatea majorãrii lui;situaþia zãcãmintelor interne, concesiuni, explorãri; posibilitãþile deexplorare a noilor regiuni din punct de vedere geologic; condiþii gen-erale asupra industriei de petrol analizând diverse ramuri ca: industria

În aasemenea ccondiþþii,, ccu ccât îîntârziem,, ccu aatât vva ffi mmai ggreude aa ggãsi ccapitalurile nnecesare nnoilor iinvestiþþii ppentru mmodernizarearafinãriilor nnoastre,, llucru cce sse iimpune iimperios ººi ccu aatât mmai mmult ccucât pproducþþia RRomâniei,, ccrescândã îîn ccursul uultimilor nnai,, nnefiind aasig-uratã îîn vviitor,, vva ttrebui ssã vvalorificãm lla mmaximum pproducþþia bbrutã.

Marele rezervor Moreni – Gura Ocniþei intrã în declin, fãrã caun nou ºantier de aceastã talie sã fi fost explorat, iar pe de altã parteobligaþþiunile dde fforaj îîn eexplorare îîn rregiunile ppresupuse ppetrolifere,,conform pprescripþþiunii LLegii MMinelor,, aau ffost eeludate ccu ssucces.

Problema petrolului sintetic, care, de asemenea, a formatobiectul multor discuþii în acest Congres, se prezintã ca un punct lumi-nos în viitorul industriei de petrol; astãzi însã, el nu are posibilitãþi eco-nomice de concurenþã.

Þãrile capitaliste lipsite de zãcãminte petrolifere au investitsume considerabile în cercetãri ce au dus la un rezultat ºtiinþific pozi-tiv pentru extragerea petrolului din cãrbune.

În preziua Congresului, Anglia dezbate în Parlament proble-ma petrolului sintetic ºi hotãrãºte sã creeze prin intermediul lui,Imperiul Chemical Industries, o mare rafinãrie pentru extragereaderivatelor petrolului din cãrbuni. Este cunoscutã abundenþa cãr-bunelui în Marea Britanie ºi stagnarea în care se aflã industriilerespective. Produsele ce se vor extrage vor alimenta aviaþia, armata ºiflota. Prin aceasta se dã de lucru ºomerilor din industria carboniferã,dar se asigurã ºi consumul pentru caz de rãzboi ºi a unei eventualeblocade care ar împiedica alimentarea metropolei cu produse deaceastã naturã, pe care politica Angliei, bine definitã, a ºtiut totuºi sãºi le asigure din abundenþã.

Deºi acest procedeu este foarte costisitor ºi pentru momentconstituie o mare investiþie de capital nerentabil ºi un lux exagerat ceºi-l pot permite numai statele capitaliste, totuºi asigurãrile date înCongres de reprezentanþii Guvernului Britanic, cã noile hotãrâri luatenu trebuie sã neliniºteascã pe producãtorii de petrol natural, vin maimult sã confirme importanþa problemei în viitor ºi, desigur, cã s-a trasatun drum în aceastã direcþie.

Deocamdatã u apãrut zorii unei noi conjuncturi favorabile pen-tru industria de petrol. Criza industriei petrolifere nu este suprapusãîntocmai crizei mondiale, consumul de petrol continuã sã creascã,

Gabriel I. Năstase

228

ani

171170

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu motorizarea transporturilor continuã sã se dezvolte, iar asigurãrile

febrile de rãzboi din presa strãinã au provocat, desigur, o mãrire astocurilor destinate alimentãrii rãzboiului, ceea ce a cauzat, într-o bunãmãsurã urcarea vertiginoasã, recentã a preþului fob Constanþa.

Petrolul românesc continuã a fi un rezervor principal ºi preþiosal Europei, iar tranzacþia lui în favoarea politicii noastre externe, unitãcu lipsa unei politici unitare pentru servirea intereselor naþionale, prej-udiciazã viitorul naþiunii, pentru care vom fi rãspunzãtori faþã de gen-eraþiile viitoare”.• „PIAÞA PETROLULUI ÎN ANGLIA” (1933).• „CONJUNCTURA ÎN PETROL, CÃRBUNI, GAZE, SARE, AUR,ARGINT” (Imprimeria Naþionalã, 1934).

Un extras din „Buletinul Institutului de Conjuncturã” Nr. 1,1934,alcãtuit de autor în calitate de referent al secþiei minelor, cuprindeo privire de sintezã conjuncturalã, însoþitã de statistica necesarãasupra petrolului, cãrbunilor, gaze, sare, aur, argint, pentru perioada1929-1934.• „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (prezentat la cel de-al VIII-leaCongres al Asociaþiei Române pentru Înaintarea ªtiinþelor (A.R.P.I.S.),Bucureºti, 29 aprilie 1934).• „NORME PENTRU MATERIALE SPECIFICE INDUSTRIEI PETRO-LIFERE” (în colaborare cu ing. A.I. Vellan, 1934).

Aceastã lucrare s-a fãcut pentru societãþile „Reºiþa” ºi„Malaxa” pentru fabricarea în þarã a materialelor ºi burlanelor necesareindustriilor petrolifere.• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIAEXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (publicatã înianuarie 1936 în „Buletinul I.R.E., Anul III, Nr. 4. Lucrarea a fost pre-miatã de „Academia Românã”, în sesiunea 1936, pe baza raportului L.Mrazec).

Lucrarea cuprinde: principiile generale ale politicii petrolului,importanþa petrolului ca factor al civilizaþiei, al Apãrãrii Naþionale ºi cafactor economic; situaþia zãcãmintelor mondiale ºi trusturile ce le deþin;capitalul naþional din industria petroliferã ºi posibilitatea majorãrii lui;situaþia zãcãmintelor interne, concesiuni, explorãri; posibilitãþile deexplorare a noilor regiuni din punct de vedere geologic; condiþii gen-erale asupra industriei de petrol analizând diverse ramuri ca: industria

În aasemenea ccondiþþii,, ccu ccât îîntârziem,, ccu aatât vva ffi mmai ggreude aa ggãsi ccapitalurile nnecesare nnoilor iinvestiþþii ppentru mmodernizarearafinãriilor nnoastre,, llucru cce sse iimpune iimperios ººi ccu aatât mmai mmult ccucât pproducþþia RRomâniei,, ccrescândã îîn ccursul uultimilor nnai,, nnefiind aasig-uratã îîn vviitor,, vva ttrebui ssã vvalorificãm lla mmaximum pproducþþia bbrutã.

Marele rezervor Moreni – Gura Ocniþei intrã în declin, fãrã caun nou ºantier de aceastã talie sã fi fost explorat, iar pe de altã parteobligaþþiunile dde fforaj îîn eexplorare îîn rregiunile ppresupuse ppetrolifere,,conform pprescripþþiunii LLegii MMinelor,, aau ffost eeludate ccu ssucces.

Problema petrolului sintetic, care, de asemenea, a formatobiectul multor discuþii în acest Congres, se prezintã ca un punct lumi-nos în viitorul industriei de petrol; astãzi însã, el nu are posibilitãþi eco-nomice de concurenþã.

Þãrile capitaliste lipsite de zãcãminte petrolifere au investitsume considerabile în cercetãri ce au dus la un rezultat ºtiinþific pozi-tiv pentru extragerea petrolului din cãrbune.

În preziua Congresului, Anglia dezbate în Parlament proble-ma petrolului sintetic ºi hotãrãºte sã creeze prin intermediul lui,Imperiul Chemical Industries, o mare rafinãrie pentru extragereaderivatelor petrolului din cãrbuni. Este cunoscutã abundenþa cãr-bunelui în Marea Britanie ºi stagnarea în care se aflã industriilerespective. Produsele ce se vor extrage vor alimenta aviaþia, armata ºiflota. Prin aceasta se dã de lucru ºomerilor din industria carboniferã,dar se asigurã ºi consumul pentru caz de rãzboi ºi a unei eventualeblocade care ar împiedica alimentarea metropolei cu produse deaceastã naturã, pe care politica Angliei, bine definitã, a ºtiut totuºi sãºi le asigure din abundenþã.

Deºi acest procedeu este foarte costisitor ºi pentru momentconstituie o mare investiþie de capital nerentabil ºi un lux exagerat ceºi-l pot permite numai statele capitaliste, totuºi asigurãrile date înCongres de reprezentanþii Guvernului Britanic, cã noile hotãrâri luatenu trebuie sã neliniºteascã pe producãtorii de petrol natural, vin maimult sã confirme importanþa problemei în viitor ºi, desigur, cã s-a trasatun drum în aceastã direcþie.

Deocamdatã u apãrut zorii unei noi conjuncturi favorabile pen-tru industria de petrol. Criza industriei petrolifere nu este suprapusãîntocmai crizei mondiale, consumul de petrol continuã sã creascã,


229

173172

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În lucrare sunt analizate diferitele anticlinale petrolifere din

þarã ºi descrisã activitatea ºantierelor noi: Bucºani, Mãrgineni, precumºi lucrãrile din zona câmpiei.

Lucrarea a fost recenzatã de prof. dr. M. Hengelein în „neuesJahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang1938, pag. 254-255 ºi prof. dr. V. Philipsborn Freiberg Bergakademie,în „Neues Jahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”,Jahrgang 1938, pag. 255.• „NOI ªNTIERE DE PETROL ÎN ROMÂNIA” (Nouveau chantier depetrol en Roumanie, publicatã în limba „Annales des Mines deRoumanie”, 1937, traducere în limba românã ºi francezã a lucrãriianterioare).

În recenzia lucrãrii: „Petroleum Technologist”, Londra 1938,Ion BBasgan aminteºte, printre altele, ºi de New Fields in Romania.• „RAPORTUL ECONOMIC AL SECÞIEI PETROLULUI LA CONGRE-SUL A.I.T.I.M.”, (prezentat în mai 1939, publicat în „Analele Minelor”,„Argus” din 19 mai 1939, „Evoluþia Economiei Româneºti” de prof.Virgil Madgearu, pag. 104 ºi 105).• „CAMPANIA DE MÃRIRE A PRODUCÞIEI PETROLIFERE PRINEXPLOATARE ªI CÃUTARE DE NOI ZÃCÃMINTE” („România petro-liferã” 26 martie 1940).

Cu acest prilej, în calitatea sa de consilier tehnic al FrontuluiRenaºteii Naþionale, Ion BBasgan va preciza urmãtoarele:

„Petrolul a constituit axa în jurul cãreia s-au învârtit intereseleeconomice ºi politice de prim ordin ale României moderne.

Exploatarea petrolului în România este o activitate rentabilãpentru capitalurile întreprinderilor exploatatoare ºi o sursã importantãde venituri pentru stat.

Întreprinderile petrolifere au exploatat terenurile cunoscuteavând ca principiu rentabilitatea capitalului, iar statul mulþumit princreºterea veniturilor, nu s-a amestecat nici în ordinea în care s-auexploatat terenurile sale sau cele particulare ºi nici în modul în care eles-au valorificat pentru economia naþionalã.

Analizând modul de executare al exploatãrii, cât ºi ceea ce s-a realizat prin valorificare, ajungem la concluzia cã la baza politiciipetrolului din ultimii 20 de ani nu a existat un program ºi o directivãcare sã cuprindã principiile prevederii.

extractivã, prelucrarea petrolului, desfacerea produselor petrolifere,comerþul intern ºi extern de produse petrolifere împreunã cu statisticanecesarã a ultimei decade 1923-1934. În lucrare se propune trecereaîn posesia statului a zãcãmintelor petrolifere ºi adoptarea unei politicinaþionale faþã de trusturile petrolifere, similarã celei din U.R.S.S.

Prof. I. Simionescu reproduce în parte ºi citeazã lucrarea încartea „Þara Noastrã”, pag. 354-362.• „FACTORII IMPORTANÞI ÎN REALIZAREA UNEI POLITICINAÞIONALE A PETROLULUI” (Wichtige Faktoren behufsVerwirklichung einer Nationaler Petroleumpolitik. Revista „Industrie ºiComerþ”, Industrie und Handelszeitschrift, martie 1936).• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (publicatã ºi în„Buletinul A.G.I.R.”, nr. 10, 1936, pag. 550-600).

Lucrarea prezintã importanþa dezvoltãrii mijloacelor de pro-ducþie în raport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã aRomâniei. Analizeazã structura industriei româneºti, structura com-erþului exterior ºi materiile prime ale solului ºi subsolului, arãtând cumpoate interveni Statul, prin politica vamalã, legislaþia industrialã ºifinanþarea industriei pentru realizarea industrializãrii reclamate de cer-inþele României. Concluziile acestei lucrãri au constituit, în parte, dru-murile parcurse în politica industrialã a României, în perioada ce aurmat.• „RAPORTUL ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în calitate deraportor al Congresului A.G.I.R., Iaºi 1936, în colaborare cu InginerRusu Abrudeanu, „Buletin A.G.I.R.”, nr. 11, 1936).• „LA POLOGNE PRODUCTIVE” („Annales des Mines de Roumanie”,Nr. 11/1936 ºi Buletin A.G.I.R., Nr. 11/1936, pag. 33).

În lucrare este prezentatã o scurtã dare de seamã asupra pro-ducþiei miniere a Polonei ºi a celor vãzute în excursia de studii aA.G.I.R.-ului în Octombrie 1936.• „ROLUL ªI GREUTATEA NECESARÃ A PRÃJINII GRELE ÎN TIM-PUL FORAJULUI” (Comunicare fãcutã la Congresul mondial alpetrolului, Paris 1937, publicatã în lucrãrile Congresului, citatã ºi dez-voltatã de ing. Bernard în lucrarea apãrutã în 1946 ºi citatã mai sus).• „BOHRUNGEN IM VORLANDE DES OELGEBIETES VONRUMANIEI” (publicatã în: „Leobener Bergmannstag”, 1937, editura„Julius Springer”, Viena ºi în „Bohrtechniker-Zeitung”, 55(1937), 309-313 mit 7 Abb).

Gabriel I. Năstase

230

173172

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În lucrare sunt analizate diferitele anticlinale petrolifere din

þarã ºi descrisã activitatea ºantierelor noi: Bucºani, Mãrgineni, precumºi lucrãrile din zona câmpiei.

Lucrarea a fost recenzatã de prof. dr. M. Hengelein în „neuesJahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”, Jahrgang1938, pag. 254-255 ºi prof. dr. V. Philipsborn Freiberg Bergakademie,în „Neues Jahrbuch für Mineralogie, Geologie und Paläontologie”,Jahrgang 1938, pag. 255.• „NOI DE PETROL ÎN ROMÂNIA” (Nouveau chantier depetrol en Roumanie, publicatã în limba „Annales des Mines deRoumanie”, 1937, traducere în limba românã ºi francezã a lucrãriianterioare).

În recenzia lucrãrii: „Petroleum Technologist”, Londra 1938,Ion BBasgan aminteºte, printre altele, ºi de New Fields in Romania.• „RAPORTUL ECONOMIC AL SECÞIEI PETROLULUI LA CONGRE-SUL A.I.T.I.M.”, (prezentat în mai 1939, publicat în „Analele Minelor”,„Argus” din 19 mai 1939, „Evoluþia Economiei Româneºti” de prof.Virgil Madgearu, pag. 104 ºi 105).• „CAMPANIA DE MÃRIRE A PRODUCÞIEI PETROLIFERE PRINEXPLOATARE ªI CÃUTARE DE NOI ZÃCÃMINTE” („România petro-liferã” 26 martie 1940).

Cu acest prilej, în calitatea sa de consilier tehnic al FrontuluiRenaºteii Naþionale, Ion BBasgan va preciza urmãtoarele:

„Petrolul a constituit axa în jurul cãreia s-au învârtit intereseleeconomice ºi politice de prim ordin ale României moderne.

Exploatarea petrolului în România este o activitate rentabilãpentru capitalurile întreprinderilor exploatatoare ºi o sursã importantãde venituri pentru stat.

Întreprinderile petrolifere au exploatat terenurile cunoscuteavând ca principiu rentabilitatea capitalului, iar statul mulþumit princreºterea veniturilor, nu s-a amestecat nici în ordinea în care s-auexploatat terenurile sale sau cele particulare ºi nici în modul în care eles-au valorificat pentru economia naþionalã.

Analizând modul de executare al exploatãrii, cât ºi ceea ce s-a realizat prin valorificare, ajungem la concluzia cã la baza politiciipetrolului din ultimii 20 de ani nu a existat un program ºi o directivãcare sã cuprindã principiile prevederii.

extractivã, prelucrarea petrolului, desfacerea produselor petrolifere,comerþul intern ºi extern de produse petrolifere împreunã cu statisticanecesarã a ultimei decade 1923-1934. În lucrare se propune trecereaîn posesia statului a zãcãmintelor petrolifere ºi adoptarea unei politicinaþionale faþã de trusturile petrolifere, similarã celei din U.R.S.S.

Prof. I. Simionescu reproduce în parte ºi citeazã lucrarea încartea „Þara Noastrã”, pag. 354-362.• „FACTORII IMPORTANÞI ÎN REALIZAREA UNEI POLITICINAÞIONALE A PETROLULUI” (Wichtige Faktoren behufsVerwirklichung einer Nationaler Petroleumpolitik. Revista „Industrie ºiComerþ”, Industrie und Handelszeitschrift, martie 1936).• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (publicatã ºi în„Buletinul A.G.I.R.”, nr. 10, 1936, pag. 550-600).

Lucrarea prezintã importanþa dezvoltãrii mijloacelor de pro-ducþie în raport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã aRomâniei. Analizeazã structura industriei româneºti, structura com-erþului exterior ºi materiile prime ale solului ºi subsolului, arãtând cumpoate interveni Statul, prin politica vamalã, legislaþia industrialã ºifinanþarea industriei pentru realizarea industrializãrii reclamate de cer-inþele României. Concluziile acestei lucrãri au constituit, în parte, dru-murile parcurse în politica industrialã a României, în perioada ce aurmat.• „RAPORTUL ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în calitate deraportor al Congresului A.G.I.R., Iaºi 1936, în colaborare cu InginerRusu Abrudeanu, „Buletin A.G.I.R.”, nr. 11, 1936).• „LA POLOGNE PRODUCTIVE” („Annales des Mines de Roumanie”,Nr. 11/1936 ºi Buletin A.G.I.R., Nr. 11/1936, pag. 33).

În lucrare este prezentatã o scurtã dare de seamã asupra pro-ducþiei miniere a Polonei ºi a celor vãzute în excursia de studii aA.G.I.R.-ului în Octombrie 1936.• „ROLUL ªI GREUTATEA NECESARÃ A PRÃJINII GRELE ÎN TIM-PUL FORAJULUI” (Comunicare fãcutã la Congresul mondial alpetrolului, Paris 1937, publicatã în lucrãrile Congresului, citatã ºi dez-voltatã de ing. Bernard în lucrarea apãrutã în 1946 ºi citatã mai sus).• „BOHRUNGEN IM VORLANDE DES OELGEBIETES VONRUMANIEI” (publicatã în: „Leobener Bergmannstag”, 1937, editura„Julius Springer”, Viena ºi în „Bohrtechniker-Zeitung”, 55(1937), 309-313 mit 7 Abb).


231

"NOI SANTIERE DE PETROL DIN ROMÂNIA"

175174

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu zãcãminte. Fãcutu-sa sforþãri pentru a se deschide aceste terenuri din

toate regiunile þãrii? Ne sunt cunoscute lipsurile din trecutul rãzboiuluimondial ºi totuºi nu s-au cercetat cu de-amãnuntul aceste regiuni.

În decursul anilor1936 ºi 1937, când producþia a început sãscadã ºi ameninþa cu declinul marile întreprinderi, ºi-au însuºit alarmadatã de alþii ºi de noi, dar ele au reclamat þinuturi de 50.000-100.000hectare ºi obþinerea unor importante suprafeþe în jurul punctelor favor-abile explorate.

Astãzi, sub imperiul necesitãþilor rãzboiului, grefat pe progre-sul tehnic, în goana dupã sângele maºinilor, sunt capitaluri dispuse dea explora regiunile noi în condiþii mult mai favorabile pentru Stat. Întimp de rãzboi, pe baza principiului apãrãrilor, se fac cu uºurinþãinvestiþii riscante, fãrã a se mai þine seama de rentabilitatea econom-icã. Sunt state în Peninsula Balcanicã cu ºanse mult mai inferioareposibilitãþilor din România de a gãsi petrol ºi totuºi s-au gãsit capitaluridispuse a executa foarte numeroase explorãri în condiþii de ºanse ºide rentabilitate cu mult inferioare celor din România.

Iatã dde cce nnoi cconsiderãm mmomentul dde aastãzi cca ffoarte iindi-cat ººi ppropice eexplorãrilor cce ttrebuiesc ffãcute îîn nnoile rregiuni pposibilepetrolifere aale RRomâniei.

Domnul ing. l. GG. DDumitrescu, în articolul publicat în MonitorulPetrolului din 15 martie 1940, face o dare de seamã bine documentatãa explorãrilor de petrol pe terenurile statului, indicând ºi rezultateleobþinute. Din totalizarea metrilor foraþi pentru aceste explorãri, con-statãm ccã aactivitatea dde eexplorare eeste îîn ccontinuã sscãdere îîn uultimiiani. Astfel, pe terenurile statului s-au forat pentru explorãri 54.533 m în1935, -33.017 m în 1936, 30.071 m în 1937, -23.341 m în 1938 ºi14.080 m în 1939!

Va veni epoca de dupã rãzboi, când capitalurile vor fi chematesã reclãdeascã distrugerile rãzboiului ºi mai cu greu va putea fi reþinutîn asemenea operaþiuni riscante.

Domnul Consilier Regal ºi Prim Ministru Gheorghe Tãtãrescu,în cuvântarea þinutã recent la radio, ne-a arãtat cât de necesarã esteastãzi pentru politica statului obþinerea unor producþii petroliferemaxime posibile. D-sa spunea: „în rregiunile ppetrolifere pproducþþia ttre-buie îîmpinsã lla mmaximul pposibilitãþþilor dde eexplorare ººi îîntr-uun rritm ffãrãprecedent”.

Întreprinderile petrolifere cu capital strãin sau naþional auexploatat ºi explorat regiuni bogate cu terenuri care erau evidente ºiindicate ca petrolifere, atât de geologia de suprafaþã, cât ºi de aceeaa prospecþiunilor geofizice. Explorãri noi în regiuni îndepãrtate deexploatãrile cunoscute nu s-au fãcut, iar cele câteva obligaþiuni deexplorare obþinute de la Stat, nu s-au respectat ºi au fost transferate,chiar cu autorizaþia statului, tot în regiunile cunoscute.

Prin urmare, din punct de vedere al extracþiei, ne-a lipsit unplan de epuizare ºi de explorare a terenurilor petrolifere, iar din punctde vedere al valorificãrii defavorabile a preþurilor, în epoca 1932-1936.

Am arãtat în raportul nostru economic, prezentat CongresuluiMinier din Bucureºti, 1939, cã putem evalua rezerva României la circa35 milioane tone de þiþei, în terenurile cunoscute, sigure ºi probabilepetrolifere.

Aceastã evaluare raportatã la producþia de cca. 6,3 milioanetone anual, reprezintã o cifrã care inspirã îngrijorare pentru balanþacomercialã ºi eventualele goluri bugetare ale statului, iar pentru capi-talurile întreprinderilor, o problemã pentru asigurarea viitoarei activitãþi.

Cu toate acestea, situaþia terenurilor posibile petrolifere dinCarpaþii României prezintã, din punct de vedere geologic, foartepromiþãtoare ºanse ºi cu regret, trebuie sã constatãm, cã prea puþin s-a activat în aceastã direcþie.

Astãzi, când necesitãþile politice de stat reclamã imperios oproducþie mãritã, astãzi când aceastã producþie poate gãsi o mai bunãºi justã valorificare, România se aflã cu producþia sa petroliferã înscãdere ºi se vede nevoitã sã înfiinþeze Comisariatul General alPetrolului, pentru a-ºi putea asigura menþinerea acestei producþii atâtde necesarã vremurilor critice de astãzi.

Acest petrol, materia cea mai cãutatã astãzi din lume, reprez-intã devize forte ce suntem nevoiþi sã le transformãm în brâuri puter-nice de forturi, fier ºi beton de jur împrejurul graniþelor þãrii, în arma-ment ºi materii prime necesare celorlalte industrii.

Cu totul alta ar fi fost astãzi situaþia, dacã statul român ar fi dis-pus de terenuri explorate în toate regiunile þãrii ºi ce uºor ar fi fost sãse fi deschis robinetul acestor rezervoare subterane ºi inaccesibilebombardamentelor! Atât în Oltenia, Muntenia, Moldova ºi Bucovina,cât ºi în Transilvania, dispunem de posibilitatea unor importante

Gabriel I. Năstase

232

175174

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu zãcãminte. Fãcutu-sa sforþãri pentru a se deschide aceste terenuri din

toate regiunile þãrii? Ne sunt cunoscute lipsurile din trecutul rãzboiuluimondial ºi totuºi nu s-au cercetat cu de-amãnuntul aceste regiuni.

În decursul anilor1936 ºi 1937, când producþia a început sãscadã ºi ameninþa cu declinul marile întreprinderi, ºi-au însuºit alarmadatã de alþii ºi de noi, dar ele au reclamat þinuturi de 50.000-100.000hectare ºi obþinerea unor importante suprafeþe în jurul punctelor favor-abile explorate.

Astãzi, sub imperiul necesitãþilor rãzboiului, grefat pe progre-sul tehnic, în goana dupã sângele maºinilor, sunt capitaluri dispuse dea explora regiunile noi în condiþii mult mai favorabile pentru Stat. Întimp de rãzboi, pe baza principiului apãrãrilor, se fac cu uºurinþãinvestiþii riscante, fãrã a se mai þine seama de rentabilitatea econom-icã. Sunt state în Peninsula Balcanicã cu ºanse mult mai inferioareposibilitãþilor din România de a gãsi petrol ºi totuºi s-au gãsit capitaluridispuse a executa foarte numeroase explorãri în condiþii de ºanse ºide rentabilitate cu mult inferioare celor din România.

Iatã dde cce nnoi cconsiderãm mmomentul dde aastãzi cca ffoarte iindi-cat ººi ppropice eexplorãrilor cce ttrebuiesc ffãcute îîn nnoile rregiuni pposibilepetrolifere aale RRomâniei.

Domnul ing. l. GG. DDumitrescu, în articolul publicat în MonitorulPetrolului din 15 martie 1940, face o dare de seamã bine documentatãa explorãrilor de petrol pe terenurile statului, indicând ºi rezultateleobþinute. Din totalizarea metrilor foraþi pentru aceste explorãri, con-statãm ccã aactivitatea dde eexplorare eeste îîn ccontinuã sscãdere îîn uultimiiani. Astfel, pe terenurile statului s-au forat pentru explorãri 54.533 m în1935, -33.017 m în 1936, 30.071 m în 1937, -23.341 m în 1938 ºi14.080 m în 1939!

Va veni epoca de dupã rãzboi, când capitalurile vor fi chematesã reclãdeascã distrugerile rãzboiului ºi mai cu greu va putea fi reþinutîn asemenea operaþiuni riscante.

Domnul Consilier Regal ºi Prim Ministru Gheorghe Tãtãrescu,în cuvântarea þinutã recent la radio, ne-a arãtat cât de necesarã esteastãzi pentru politica statului obþinerea unor producþii petroliferemaxime posibile. D-sa spunea: „în rregiunile ppetrolifere pproducþþia ttre-buie îîmpinsã lla mmaximul pposibilitãþþilor dde eexplorare ººi îîntr-uun rritm ffãrãprecedent”.

Întreprinderile petrolifere cu capital strãin sau naþional auexploatat ºi explorat regiuni bogate cu terenuri care erau evidente ºiindicate ca petrolifere, atât de geologia de suprafaþã, cât ºi de aceeaa prospecþiunilor geofizice. Explorãri noi în regiuni îndepãrtate deexploatãrile cunoscute nu s-au fãcut, iar cele câteva obligaþiuni deexplorare obþinute de la Stat, nu s-au respectat ºi au fost transferate,chiar cu autorizaþia statului, tot în regiunile cunoscute.

Prin urmare, din punct de vedere al extracþiei, ne-a lipsit unplan de epuizare ºi de explorare a terenurilor petrolifere, iar din punctde vedere al valorificãrii defavorabile a preþurilor, în epoca 1932-1936.

Am arãtat în raportul nostru economic, prezentat CongresuluiMinier din Bucureºti, 1939, cã putem evalua rezerva României la circa35 milioane tone de þiþei, în terenurile cunoscute, sigure ºi probabilepetrolifere.

Aceastã evaluare raportatã la producþia de cca. 6,3 milioanetone anual, reprezintã o cifrã care inspirã îngrijorare pentru balanþacomercialã ºi eventualele goluri bugetare ale statului, iar pentru capi-talurile întreprinderilor, o problemã pentru asigurarea viitoarei activitãþi.

Cu toate acestea, situaþia terenurilor posibile petrolifere dinCarpaþii României prezintã, din punct de vedere geologic, foartepromiþãtoare ºanse ºi cu regret, trebuie sã constatãm, cã prea puþin s-a activat în aceastã direcþie.

Astãzi, când necesitãþile politice de stat reclamã imperios oproducþie mãritã, astãzi când aceastã producþie poate gãsi o mai bunãºi justã valorificare, România se aflã cu producþia sa petroliferã înscãdere ºi se vede nevoitã sã înfiinþeze Comisariatul General alPetrolului, pentru a-ºi putea asigura menþinerea acestei producþii atâtde necesarã vremurilor critice de astãzi.

Acest petrol, materia cea mai cãutatã astãzi din lume, reprez-intã devize forte ce suntem nevoiþi sã le transformãm în brâuri puter-nice de forturi, fier ºi beton de jur împrejurul graniþelor þãrii, în arma-ment ºi materii prime necesare celorlalte industrii.

Cu totul alta ar fi fost astãzi situaþia, dacã statul român ar fi dis-pus de terenuri explorate în toate regiunile þãrii ºi ce uºor ar fi fost sãse fi deschis robinetul acestor rezervoare subterane ºi inaccesibilebombardamentelor! Atât în Oltenia, Muntenia, Moldova ºi Bucovina,cât ºi în Transilvania, dispunem de posibilitatea unor importante


233

177176

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În treacãt relevez cele scrise despre tehnica în mineritul

petrolului, care constituie o paginã de onoare pentru România ºi pen-tru tehnicienii români.

Prin progresele realizate în ramura aceasta a industriei depetrol, România s-a pus în fruntea þãrilor exploatatoare. Lucrarea d-luiBasgan era destinatã sã facã parte dintr-o monografie oficialã, privindrostul ºi valoarea economicã a þãrii în general. Publicând-o acum,datoritã interesului ce poarte „Institutul Român de Energie” tuturorchestiunilor ce ating probleme mari naþionale, se aduce în literaturaeconomicã ºi minierã un element nou de documentare, de mareinteres obºtesc actual, prin privirea generalã, scurtã ºi larg rezumativã,scrisã de un tehnician cunoscãtor a mineritului petrolului, ce reprezin-tã Petrolul ºi Gazele Naturale în România”.

În recenzia lucrãrii „Analele Economice ºi Statistice”, (vol. 24,Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112), fãcutã de prof. Gh. Leon, se menþionauurmãtoarele:

„Este o lucrare ºtiinþificã întemeiatã pe documentãri ºi pe ocunoaºtere necontestatã a problemei Petrolului”.• „ERDOELGEWINNUNG IN RUMAENIEN BOHREN UND FOERDENDES ERDOELS UND DESSEN VERARBEITUNG” (Sonderndruck aus„Oel und Kohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).• „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL”(„Buletin A.G.I.R.”, Nr. 7 din 1934; recenzie „Annales des Mines deRoumaine”, Nr. 11, noiembrie 1940).

Cu ocazia moþiunii Congresului A.G.I.R. desfãºurat la filialaA.G.I.R. – Galaþi (1934), dr. ing. N. Arcadian, în raportul secþiunii”Organizarea Economiei Naþionale” A.G.I.R., spunea, între altele:

„Cunoscãtor profund al laturei tehnice ºi comerciale a petrolu-lui românesc, autorul expune urmãtoarele chestiuni: condiþiunea geo-logicã a zãcãmintelor noastre cu privire specialã la explorãri, evaluãri,inventarierea zãcãmintelor ºi cercetarea amãnunþitã a problemelor fiz-ice ale zãcãmintelor, raþionalizarea exploatãrilor ºi a prelucrãrii þiþeiuluiºi politica de valorificare a produselor petrolifere, în interior ºi exterior,propunând soluþiuni”.•”CHARAKTERISTIC DES RUMAENISCHEN ERDOLES” („Oel undKohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).• „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA - INDUSTRIA

Acesta este imperativul orei de faþã, care stã la baza creãriiComisariatului petrolului ºi nu ne îndoim cã mãsurile dictate de împre-jurãri vor fi luate la timpul oportun.

Aceste mmãsuri ppot aanvizaja ddouã ddirecþþiuni: eexploatarea ººiexplorarea. SSocotim ccã aaceste ddouã ddrumuri cce ttrebuiesc uurmate ppotasigura rreuººita mmenþþinerii ººi mmãririi pproducþþiei. AAceste ddrumuri ssuntanevoioase,, ttrebuiesc aarmonios ccombinate ººi rreclamã ccompetenþþã,,curaj ººi vvoinþþã,, cãci posibilitãþile de realizare sunt. Lipsa materiilorprime necesare industriei petrolifere ca burlane, tuburi, unelte specialeva putea fi uºor combãtutã prin condiþionarea livrãrilor la export apetrolului în schimbul acestor materiale.

Ministerul Economiei Naþionale a prevãzut ºi creat pentrucampania de explorãri „Acex”-ul, întreprindere astãzi în organizare ºicãreia statul trebuie sã-i asigure mijloacele necesare pentru reuºitã, iarcelelalte întreprinderi petrolifere ar trebui sã colaboreze financiar ºitehnic la reuºita acestei iniþiative.

Când ne gândim cã de reuºita acestei campanii de exploatareºi explorare depind: înarmarea, apãrarea ºi siguranþa statului, nu neîndoim cã, întreprinderile petrolifere, pe de o parte, împreunã cu tehni-cienii români de acord cu conducãtorii politicii economice petrolifere,vor pãºi la o activitate sporitã pentru a satisface lozinca guvernului”.• „PETROLUL ªI GAZELE NATURALE ÎN ROMÂNIA” (lucrare solici-tatã oficial de Ministerul Propagandei Naþionale ºi publicatã de„Institutul Român de Energie”, nr. 224 ºi „Buletin I.R.E.”, anul VIII, nr.3, septembrie 1940).

Lucrarea conþine 103 pagini, 14 cliºee ºi numeroase tabelestatistice. Lucrarea este prefaþatã de prof. L. Mrazec, care printrealtele spunea:

„Lipsea însã o lucrare larg cuprinzãtoare ºi rezumativã cumeste lucrarea ce o prezintã dl. Dr. ing. Basgan, în care se oglindeºteimaginea trecutului mai apropiat ºi a prezentului.

Momentele evolutive din diferitele capitole, susþinute printr-odocumentare statisticã corespunzãtoare, introduc pe cititor în cadrulsituaþiunei actuale, înlesnind mult înþelegerea realitãþilor de astãzi.

Aºa de pildã, ele lãmuresc rãtãcirile în legiferarea celui mainobil dintre combustibilele minerale, prin lipsa unor concepþii unitare ºimai ales de continuitate, ce au dus în mod fatal la situaþiuni inextrica-bile în mineritul petrolului, ce aºteaptã sã fie soluþionate.

Gabriel I. Năstase

234

177176

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În treacãt relevez cele scrise despre tehnica în mineritul

petrolului, care constituie o paginã de onoare pentru România ºi pen-tru tehnicienii români.

Prin progresele realizate în ramura aceasta a industriei depetrol, România s-a pus în fruntea þãrilor exploatatoare. Lucrarea d-luiBasgan era destinatã sã facã parte dintr-o monografie oficialã, privindrostul ºi valoarea economicã a þãrii în general. Publicând-o acum,datoritã interesului ce poarte „Institutul Român de Energie” tuturorchestiunilor ce ating probleme mari naþionale, se aduce în literaturaeconomicã ºi minierã un element nou de documentare, de mareinteres obºtesc actual, prin privirea generalã, scurtã ºi larg rezumativã,scrisã de un tehnician cunoscãtor a mineritului petrolului, ce reprezin-tã Petrolul ºi Gazele Naturale în România”.

În recenzia lucrãrii „Analele Economice ºi Statistice”, (vol. 24,Anul 1941, Nr. 1-3, pag. 112), fãcutã de prof. Gh. Leon, se menþionauurmãtoarele:

„Este o lucrare ºtiinþificã întemeiatã pe documentãri ºi pe ocunoaºtere necontestatã a problemei Petrolului”.• „ERDOELGEWINNUNG IN RUMAENIEN BOHREN UND FOERDENDES ERDOELS UND DESSEN VERARBEITUNG” (Sonderndruck aus„Oel und Kohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).• „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL”(„Buletin A.G.I.R.”, Nr. 7 din 1934; recenzie „Annales des Mines deRoumaine”, Nr. 11, noiembrie 1940).

Cu ocazia moþiunii Congresului A.G.I.R. desfãºurat la filialaA.G.I.R. – Galaþi (1934), dr. ing. N. Arcadian, în raportul secþiunii”Organizarea Economiei Naþionale” A.G.I.R., spunea, între altele:

„Cunoscãtor profund al laturei tehnice ºi comerciale a petrolu-lui românesc, autorul expune urmãtoarele chestiuni: condiþiunea geo-logicã a zãcãmintelor noastre cu privire specialã la explorãri, evaluãri,inventarierea zãcãmintelor ºi cercetarea amãnunþitã a problemelor fiz-ice ale zãcãmintelor, raþionalizarea exploatãrilor ºi a prelucrãrii þiþeiuluiºi politica de valorificare a produselor petrolifere, în interior ºi exterior,propunând soluþiuni”.•”CHARAKTERISTIC DES RUMAENISCHEN ERDOLES” („Oel undKohle”, Nr. 40, Berlin, 22 octombrie 1940).• „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA - INDUSTRIA

Acesta este imperativul orei de faþã, care stã la baza creãriiComisariatului petrolului ºi nu ne îndoim cã mãsurile dictate de împre-jurãri vor fi luate la timpul oportun.

Aceste mmãsuri ppot aanvizaja ddouã ddirecþþiuni: eexploatarea ººiexplorarea. SSocotim ccã aaceste ddouã ddrumuri cce ttrebuiesc uurmate ppotasigura rreuººita mmenþþinerii ººi mmãririi pproducþþiei. AAceste ddrumuri ssuntanevoioase,, ttrebuiesc aarmonios ccombinate ººi rreclamã ccompetenþþã,,curaj ººi vvoinþþã,, cãci posibilitãþile de realizare sunt. Lipsa materiilorprime necesare industriei petrolifere ca burlane, tuburi, unelte specialeva putea fi uºor combãtutã prin condiþionarea livrãrilor la export apetrolului în schimbul acestor materiale.

Ministerul Economiei Naþionale a prevãzut ºi creat pentrucampania de explorãri „Acex”-ul, întreprindere astãzi în organizare ºicãreia statul trebuie sã-i asigure mijloacele necesare pentru reuºitã, iarcelelalte întreprinderi petrolifere ar trebui sã colaboreze financiar ºitehnic la reuºita acestei iniþiative.

Când ne gândim cã de reuºita acestei campanii de exploatareºi explorare depind: înarmarea, apãrarea ºi siguranþa statului, nu neîndoim cã, întreprinderile petrolifere, pe de o parte, împreunã cu tehni-cienii români de acord cu conducãtorii politicii economice petrolifere,vor pãºi la o activitate sporitã pentru a satisface lozinca guvernului”.• „PETROLUL ªI GAZELE NATURALE ÎN ROMÂNIA” (lucrare solici-tatã oficial de Ministerul Propagandei Naþionale ºi publicatã de„Institutul Român de Energie”, nr. 224 ºi „Buletin I.R.E.”, anul VIII, nr.3, septembrie 1940).

Lucrarea conþine 103 pagini, 14 cliºee ºi numeroase tabelestatistice. Lucrarea este prefaþatã de prof. L. Mrazec, care printrealtele spunea:

„Lipsea însã o lucrare larg cuprinzãtoare ºi rezumativã cumeste lucrarea ce o prezintã dl. Dr. ing. Basgan, în care se oglindeºteimaginea trecutului mai apropiat ºi a prezentului.

Momentele evolutive din diferitele capitole, susþinute printr-odocumentare statisticã corespunzãtoare, introduc pe cititor în cadrulsituaþiunei actuale, înlesnind mult înþelegerea realitãþilor de astãzi.

Aºa de pildã, ele lãmuresc rãtãcirile în legiferarea celui mainobil dintre combustibilele minerale, prin lipsa unor concepþii unitare ºimai ales de continuitate, ce au dus în mod fatal la situaþiuni inextrica-bile în mineritul petrolului, ce aºteaptã sã fie soluþionate.


235

179178

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „MÃRIREA PRODUCÞIEI PETROLIFERE” (ziarul „România”, 14

octombrie 1940 ºi „La Stampa”, Roma, 6 noiembrie 1940).• „PRINCIPIILE POLITICEI NAÞIONALE PETROLIFERE” („Universul”,7 noiembrie 1940 ºi „Libertatea” din 20 noiembrie 1940).• „INDUSTRIA DE PETROL ROMÂNÃ ªI SPIRITUL VREMURILORNOI” („România Petroliferã”, 13 iulie 1940 ºi recenziile din „BuletinA.G.I.R., Nr. 9/10 septembrie-octombrie 1940, pag. 193).• „CONJUNCTURA PETROLULUI ªI INTERESELE NAÞIONALE”(„România Petroliferã”, 22 august 1940).

Ion BBasgan analizeazã situaþia în care se gãseºte industriapetroliferã, precizând urmãtoarele:

„Prosperitatea industriei petrolifere este ºi ea în funcþie decicluri, cu preþuri bune intercalate de perioade cu preþuri slabe. Amvãzut cum chiar în perioadele de cele mai slabe preþuri, 2.000 ºi 3.000lei vagonul de þiþei brut, marea industrie petroliferã din þarã a pututrezista prin mãrirea quantumului afacerilor, respectiv a producþiei ºicantitãþilor manipulate.

Rentabilitatea economicã a fost atunci însã în detrimentulrentabilitãþii economiei româneºti. S-au sleit mari bogãþii, producþia acrescut vertiginos ºi s-au exportat mari cantitãþi cu preþuri derizorii.

Ultimii 2-3 ani ºi pânã la intrarea în rãzboi a Italiei, am avut opiaþã de desfacere cu preþuri bune a produselor noastre petrolifere.Perioada de aproape un an de zile de la izbucnirea rãzboiului polono-german ºi pânã la intrarea Italiei în rãzboi, am exportat la preþuri mari,superioare preþului golf Mexic ºi a fost o perioadã în care producþia ºiexportul trebuiau stimulate la maximum posibil.

Cu sistarea exportului maritim la Constanþa s-au redus posi-bilitãþile noastre de export. Dunãrea ºi calea feratã nu pot scurgeîntreaga cantitate disponibilã exportului. Rãmân câteva mii devagoane libere pe piaþã ce nu pot fi vândute. Acestea au redus imedi-at preþul þiþeiului brut ºi ameninþã din zi în zi cu scãderi catastrofale.

Statul ºi-a luat asigurãri sau poate sã-ºi ia încã pentrumenþinerea unui preþ rezonabil la export, pe cale de mãsuri con-venþionale, dar scãderea la intern a preþului brutului perturbeazã bunulmers al industriei petrolifere ºi duce la dispariþia micilor întreprinderi ºimicilor producãtori, care mai toþi reprezintã capital curat românesc.

Iatã de ce statul este chemat sã intervinã prin mãsuri core-spunzãtoare situaþiilor excepþionale de astãzi.

EXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” („Annalele Minelordin România”, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941).• „SFRUTTAMENTO DEL PETROLIO IN ROMANIA” („La RevistaItaliana Del Petrolio”, Roma, Febbraio 1941 – XIX).• „CARATTERISTICHE DEGLI OLII GREGGI ROMENI” („La RevistaItaliana Del Petrolio”, Roma, Gennaio 1941 – XIX).• „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (PUBLICATÃ ÎN „BuletinulA.G.I.R.”, Nr. 10 din octombrie 1943 ºi în extrase).

Prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportor general la CongresulA.G.I.R. din 1943, între altele spune:

„Autorul readuce în discuþie problema de o deosebitã impor-tanþã privind alimentarea cu apã a Dobrogei ºi anume problema de aºti dacã subsolul Dobrogean conþine sau nu strate necesare de apãpentru alimentarea populaþiei ºi industriilor din aceastã provincie...

Cu ocazia executãrii în ultimul timp a 10 sondajii de explorare,situate în partea de sud a Dobrogei, autorul a ajuns la convingerea cãaceastã provincie nu mai trebuie consideratã ca un þinut lipsit de apã,deoarece existã în subsolul sãu, la adâncimi cuprinse între 120-150 m,o formaþie alcãtuitã din calcare baremiene, care conþine apã în cantitãþiinepuizabile...

Autorul completeazã expunerea sa cu profile geologice aleterenurilor strãbãtute de cele 10 sondajii, indicând totodatã debitul ºicompoziþia chimicã a apei obþinutã din probele luate ºi arãtând înpartea finalã a comunicãrii ºi modul în care s-ar putea face extracþiaapei pentru alimentarea diferitelor localitãþi din Dobrogea”.• „PRINCIPIILE POLITICE ªI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIAPETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 10 dinoctombrie 1943 ºi în extrase).

Despre aceastã lucrare prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportorgeneral la Congresul A.G.I.R. din 1943, spune între altele:

„Comunicarea d-lui dr. ing. Ion Basgan este deosebit deinteresantã atât pentru colegii cari activeazã în industria petroliferã, câtºi pentru nespecialiºti, deoarece în ea se gãsesc expuse, într-o formãcât se poate de clarã, diferitele aspecte ale legiuirilor cari au dirijatpolitica economicã a Statului Român din ultima sutã de ani în materiede explorare ºi exploatare a zãcãmintelor de petrol”.• „MINELE” (capitol trimestrial din „Buletinul Institutului Român deConjuncturã”).

Gabriel I. Năstase

236

179178

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu • „MÃRIREA PRODUCÞIEI PETROLIFERE” (ziarul „România”, 14

octombrie 1940 ºi „La Stampa”, Roma, 6 noiembrie 1940).• „PRINCIPIILE POLITICEI NAÞIONALE PETROLIFERE” („Universul”,7 noiembrie 1940 ºi „Libertatea” din 20 noiembrie 1940).• „INDUSTRIA DE PETROL ROMÂNÃ ªI SPIRITUL VREMURILORNOI” („România Petroliferã”, 13 iulie 1940 ºi recenziile din „BuletinA.G.I.R., Nr. 9/10 septembrie-octombrie 1940, pag. 193).• „CONJUNCTURA PETROLULUI ªI INTERESELE NAÞIONALE”(„România Petroliferã”, 22 august 1940).

Ion BBasgan analizeazã situaþia în care se gãseºte industriapetroliferã, precizând urmãtoarele:

„Prosperitatea industriei petrolifere este ºi ea în funcþie decicluri, cu preþuri bune intercalate de perioade cu preþuri slabe. Amvãzut cum chiar în perioadele de cele mai slabe preþuri, 2.000 ºi 3.000lei vagonul de þiþei brut, marea industrie petroliferã din þarã a pututrezista prin mãrirea quantumului afacerilor, respectiv a producþiei ºicantitãþilor manipulate.

Rentabilitatea economicã a fost atunci însã în detrimentulrentabilitãþii economiei româneºti. S-au sleit mari bogãþii, producþia acrescut vertiginos ºi s-au exportat mari cantitãþi cu preþuri derizorii.

Ultimii 2-3 ani ºi pânã la intrarea în rãzboi a Italiei, am avut opiaþã de desfacere cu preþuri bune a produselor noastre petrolifere.Perioada de aproape un an de zile de la izbucnirea rãzboiului polono-german ºi pânã la intrarea Italiei în rãzboi, am exportat la preþuri mari,superioare preþului golf Mexic ºi a fost o perioadã în care producþia ºiexportul trebuiau stimulate la maximum posibil.

Cu sistarea exportului maritim la Constanþa s-au redus posi-bilitãþile noastre de export. Dunãrea ºi calea feratã nu pot scurgeîntreaga cantitate disponibilã exportului. Rãmân câteva mii devagoane libere pe piaþã ce nu pot fi vândute. Acestea au redus imedi-at preþul þiþeiului brut ºi ameninþã din zi în zi cu scãderi catastrofale.

Statul ºi-a luat asigurãri sau poate sã-ºi ia încã pentrumenþinerea unui preþ rezonabil la export, pe cale de mãsuri con-venþionale, dar scãderea la intern a preþului brut perturbeazã bunulmers al industriei petrolifere ºi duce la dispariþia micilor întreprinderi ºimicilor producãtori, care mai toþi reprezintã capital curat românesc.

Iatã de ce statul este chemat sã intervinã prin mãsuri core-spunzãtoare situaþiilor excepþionale de astãzi.

EXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” („Annalele Minelordin România”, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941).• „SFRUTTAMENTO DEL PETROLIO IN ROMANIA” („La RevistaItaliana Del Petrolio”, Roma, Febbraio 1941 – XIX).• „CARATTERISTICHE DEGLI OLII GREGGI ROMENI” („La RevistaItaliana Del Petrolio”, Roma, Gennaio 1941 – XIX).• „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (PUBLICATÃ ÎN „BuletinulA.G.I.R.”, Nr. 10 din octombrie 1943 ºi în extrase).

Prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportor general la CongresulA.G.I.R. din 1943, între altele spune:

„Autorul readuce în discuþie problema de o deosebitã impor-tanþã privind alimentarea cu apã a Dobrogei ºi anume problema de aºti dacã subsolul Dobrogean conþine sau nu strate necesare de apãpentru alimentarea populaþiei ºi industriilor din aceastã provincie...

Cu ocazia executãrii în ultimul timp a 10 sondajii de explorare,situate în partea de sud a Dobrogei, autorul a ajuns la convingerea cãaceastã provincie nu mai trebuie consideratã ca un þinut lipsit de apã,deoarece existã în subsolul sãu, la adâncimi cuprinse între 120-150 m,o formaþie alcãtuitã din calcare baremiene, care conþine apã în cantitãþiinepuizabile...

Autorul completeazã expunerea sa cu profile geologice aleterenurilor strãbãtute de cele 10 sondajii, indicând totodatã debitul ºicompoziþia chimicã a apei obþinutã din probele luate ºi arãtând înpartea finalã a comunicãrii ºi modul în care s-ar putea face extracþiaapei pentru alimentarea diferitelor localitãþi din Dobrogea”.• „PRINCIPIILE POLITICE ªI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIAPETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” („Buletin A.G.I.R.”, Nr. 10 dinoctombrie 1943 ºi în extrase).

Despre aceastã lucrare prof. dr. ing. M. Stamatiu, raportorgeneral la Congresul A.G.I.R. din 1943, spune între altele:

„Comunicarea d-lui dr. ing. Ion Basgan este deosebit deinteresantã atât pentru colegii cari activeazã în industria petroliferã, câtºi pentru nespecialiºti, deoarece în ea se gãsesc expuse, într-o formãcât se poate de clarã, diferitele aspecte ale legiuirilor cari au dirijatpolitica economicã a Statului Român din ultima sutã de ani în materiede explorare ºi exploatare a zãcãmintelor de petrol”.• „MINELE” (capitol trimestrial din „Buletinul Institutului Român deConjuncturã”).


237

181180

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu cipiile ºtiinþifice ºi tehnice ce stau la baza acestei perfecþionãri în tehni-

ca forajului).• „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎN MEDIUL RURAL” (publicatãîn revista Hidrotehnica, nr. 8/1959).• „CALITATEA PRODUSELOR SOVROMUTILAJPETROLIFER”,(Bucureºti, ianuarie 1954). Lucrarea cuprinde urmãtoarele capitole:?Cum s-a creat în þara noastrã industria de utilaj petrolifer; ?Mãsuritehnico-ºtiinþifice în scopul îmbunãtãþirii calitãþii utilajelor petrolifere;?Mãsuri tehnico-organizatorice pentru îmbunãtãþirea calitãþii utilajuluipetrolifer; ?Îmbunãtãþirea calitãþii prin utilaje noi de înaltã tehnicitate;?Îmbunãtãþirea calitãþii la reparaþiile utilajului petrolifer; ?Observaþiunicritice asupra modului de folosire ºi întreþinere a utilajului petrolifer înschele; ?Propuneri pentru remedierea lipsurilor în folosirea ºiîntreþinerea utilajului petrolifer.

Lucrarea a fost solicitatã de Ministerul Metalurgiei.• „O ªTIINÞÃ NOUÃ ªI IMPORTANTE APLICAÞII” (Viaþa Economicã,Anul IV, nr. 21(145), 27 mai 1966, pag. 11).• LUDOVIC MRAZEC (Viaþa Economicã, Anul IV, nr. 34(158), 26august 1966, pag. 10).

Conferinþe þþinute

• „INDUSTRIA DE PETROL” (la Universitatea „Prof. N. Iorga”, Vãleniide Munte, iulie 1929).• „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DEFORAJ ROTARY” (la „Societatea Politehnica”, 3 mai 1933, subpreºedinþia d-lui prof. Buºilã).

Cronica tehnicã a „Buletinului A.G.I.R., mai 1933, publicã odare de seamã a acestei conferinþe ºi încheie:

„Dupã cum se vede din rezumatul precedent, d-l. Ing. IonBasgan a expus calculele analitice originale ale unor fenomene carese cunoºteau superficial ºi a cãror cunoaºtere poate provoca încurând o modificare a sistemului de foraj la adâncimi mari”.• „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL ALPETROLULUI”, („Radio Bucureºti”, 7 noiembrie 1933).• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIA

Producþia petroliferã trebuie, prin urmare, sã fie menþinutã lanivelul posibilitãþilor consumului intern ºi exportului.

Sã nu fim însã greºit înþeleºi. Explorãrile trebuiesc intensifi-cate la maximum posibil. Atunci când condiþiile de zãcãmânt permit aavea sonde eruptive ce pot fi reduse sau închise, aceste zãcãminteexplorate vor fi conservate în rezervoriile lor naturale pentru a fi redatevieþii comerciale în funcþie de conjuncturi favorabile în interesulStatului.

Conjuncturi ca cele de astãzi în industria petroliferã sunt ocaziirare pentru modificãri structurale.

Trebuie sã fim conºtienþi de importanþa momentelor.O perioadã de acalmie suprapusã unei perioade de nesigu-

ranþã poate fi folositã în primul rând de stat ºi dacã el nu-ºi exercitãacest drept vor apãrea alþii care vor beneficia de aceastã situaþie.

În trecutul industriei noastre petrolifere marile trusturi au ben-eficiat de asemenea conjuncturi care au provocat nimicirea autseider-ilor, respectiv, a iniþiativelor individuale sau grupate naþionale.

Am arãtat în articolul nostru precedent ce rol înflorito au jucatenergiile româneºti pânã la sosirea marilor întreprinderi ale trusturilor.Printr-o acþiune de perspectivã ºi de duratã a politicii lor comercialepetrolifere, ele au profitat de pe urma prãbuºirii întreprinderilor ce seînjghebaserã ºi care nu au avut posibilitatea de a rezista în faþa con-juncturilor de preþuri slabe.

Credem cã a sosit momentul ca Statul sã ia apãrarea industri-ilor minore”.• „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA, INDUSTRIAEXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” (Analele Minelordin România, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941).• „NOUL DECRET-LEGE AL PETROLULUI ªI CAPITALUL NAÞION-AL” (vezi „România Petroliferã”, 1 august 1942).• „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (comunicare la „Academiade ªtiinþe”, Bucureºti, decembrie 1942).• „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Aceastãlucrare depusã la Comitetul Central ASIT reprezintã textul conferinþeiþinute la sediul central ASIT în 11 aprilie 1951 ºi cuprinde o expuneretehnico-ºtiinþificã a inovaþiei introduse în ianuarie 1951 la exploatãrileprin sondeuze. Totodatã, se citeazã autori strãini care confirmã prin-

Gabriel I. Năstase

238

înfloritor

181180

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu cipiile ºtiinþifice ºi tehnice ce stau la baza acestei perfecþionãri în tehni-

ca forajului).• „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎN MEDIUL RURAL” (publicatãîn revista Hidrotehnica, nr. 8/1959).• „CALITATEA PRODUSELOR SOVROMUTILAJPETROLIFER”,(Bucureºti, ianuarie 1954). Lucrarea cuprinde urmãtoarele capitole:?Cum s-a creat în þara noastrã industria de utilaj petrolifer; ?Mãsuritehnico-ºtiinþifice în scopul îmbunãtãþirii calitãþii utilajelor petrolifere;?Mãsuri tehnico-organizatorice pentru îmbunãtãþirea calitãþii utilajuluipetrolifer; ?Îmbunãtãþirea calitãþii prin utilaje noi de înaltã tehnicitate;?Îmbunãtãþirea calitãþii la reparaþiile utilajului petrolifer; ?Observaþiunicritice asupra modului de folosire ºi întreþinere a utilajului petrolifer înschele; ?Propuneri pentru remedierea lipsurilor în folosirea ºiîntreþinerea utilajului petrolifer.

Lucrarea a fost solicitatã de Ministerul Metalurgiei.• „O ªTIINÞÃ NOUÃ ªI IMPORTANTE APLICAÞII” (Viaþa Economicã,Anul IV, nr. 21(145), 27 mai 1966, pag. 11).• LUDOVIC MRAZEC (Viaþa Economicã, Anul IV, nr. 34(158), 26august 1966, pag. 10).

Conferinþe þþinute

• „INDUSTRIA DE PETROL” (la Universitatea „Prof. N. Iorga”, Vãleniide Munte, iulie 1929).• „TEHNICA ªI INTERPRETAREA ªTIINÞIFICÃ A SISTEMULUI DEFORAJ ROTARY” (la „Societatea Politehnica”, 3 mai 1933, subpreºedinþia d-lui prof. Buºilã).

Cronica tehnicã a „Buletinului A.G.I.R., mai 1933, publicã odare de seamã a acestei conferinþe ºi încheie:

„Dupã cum se vede din rezumatul precedent, d-l. Ing. IonBasgan a expus calculele analitice originale ale unor fenomene carese cunoºteau superficial ºi a cãror cunoaºtere poate provoca încurând o modificare a sistemului de foraj la adâncimi mari”.• „OBSERVAÞIUNI CU PRILEJUL CONGRESULUI MONDIAL ALPETROLULUI”, („Radio Bucureºti”, 7 noiembrie 1933).• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIA

Producþia petroliferã trebuie, prin urmare, sã fie menþinutã lanivelul posibilitãþilor consumului intern ºi exportului.

Sã nu fim însã greºit înþeleºi. Explorãrile trebuiesc intensifi-cate la maximum posibil. Atunci când condiþiile de zãcãmânt permit aavea sonde eruptive ce pot fi reduse sau închise, aceste zãcãminteexplorate vor fi conservate în rezervoriile lor naturale pentru a fi redatevieþii comerciale în funcþie de conjuncturi favorabile în interesulStatului.

Conjuncturi ca cele de astãzi în industria petroliferã sunt ocaziirare pentru modificãri structurale.

Trebuie sã fim conºtienþi de importanþa momentelor.O perioadã de acalmie suprapusã unei perioade de nesigu-

ranþã poate fi folositã în primul rând de stat ºi dacã el nu-ºi exercitãacest drept vor apãrea alþii care vor beneficia de aceastã situaþie.

În trecutul industriei noastre petrolifere marile trusturi au ben-eficiat de asemenea conjuncturi care au provocat nimicirea autseider-ilor, respectiv, a iniþiativelor individuale sau grupate naþionale.

Am arãtat în articolul nostru precedent ce rol înflorito au jucatenergiile româneºti pânã la sosirea marilor întreprinderi ale trusturilor.Printr-o acþiune de perspectivã ºi de duratã a politicii lor comercialepetrolifere, ele au profitat de pe urma prãbuºirii întreprinderilor ce seînjghebaserã ºi care nu au avut posibilitatea de a rezista în faþa con-juncturilor de preþuri slabe.

Credem cã a sosit momentul ca Statul sã ia apãrarea industri-ilor minore”.• „EXPLOATAREA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA, INDUSTRIAEXTRACTIVÃ ªI A PRELUCRÃRII PETROLULUI” (Analele Minelordin România, Nr. 1 din 20 ianuarie 1941).• „NOUL DECRET-LEGE AL PETROLULUI ªI CAPITALUL NAÞION-AL” (vezi „România Petroliferã”, 1 august 1942).• „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (comunicare la „Academiade ªtiinþe”, Bucureºti, decembrie 1942).• „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Aceastãlucrare depusã la Comitetul Central ASIT reprezintã textul conferinþeiþinute la sediul central ASIT în 11 aprilie 1951 ºi cuprinde o expuneretehnico-ºtiinþificã a inovaþiei introduse în ianuarie 1951 la exploatãrileprin sondeuze. Totodatã, se citeazã autori strãini care confirmã prin-


239

183182

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Trusturile mondiale, interesate în România, sunt: Standard Oil

din America, Royal Dutch di Olanda ºi Anglia, Anglo-Persian, Azneftdin Rusia ca trust concurator pe piaþa mondialã, apoi capitalurifranceze, belgiene, italiene ºi germane.

Conferenþiarul analizeazã pe rând politica Statelor producã-toare de produse petrolifere ºi lipsite de aceste produse, precum ºiinfluenþa trusturilor în politica petrolului din România.

Societatea Româno-Americanã ºi Societatea Sospiro sunt fil-iale ale lui Standard Oil, Astra Românã a lui Royal Dutch, SteauaRomânã a lui Anglo-Persian în colaborare cu Banque de Paris et dePays Bas etc.

Evidenþiazã structura capitalului din industria petroliferã ºiaratã câtã producþie controleazã fiecare din ele în România.

85 la sutã din producþia României este controlatã de capitalulstrãin.

Capitalul investit în industria petroliferã se recapituleazã ast-fel:

Capital deplin vãrsat ..............................................Lei 11.195.778.000Conturi creditoare ..................................................Lei 10.622.620.000Rezerve ordinare ºi extraordinare .........................Lei 4.492.741.000Amortizãri totale ...................................................Lei 20.598.789.000

Total Lei 46.909.937.000D-sa ajunge la concluzia cã s-ar putea mãri influenþa capitalu-

lui naþional în industria petroliferã, dat fiind condiþiile avantajoase deastãzi în aceastã direcþie.

Producþia României timp de 12 ani de la 1 ianuarie 1923-1 ian-uarie 1935 în cantitate de 57 milioane tone s-a valorificat la exportdeclarat ºi la consum intern cu cca. 100 milioane lei. D-sa se întreabã:unde au intrat aceºti bani? Apoi, zãcãmintele petrolifere neexploatateîncã nu reprezintã un imens capital moºtenit care se iroseºte fãrã a seînlocui. Acesta nu ar putea constitui aport al unei întreprinderi în careelementele naþionale sã aibã preponderenþa?

Se aflã astãzi concesionate 5.077 ha de la Stat ºi 61.525 hade la particulari, care, în general, sunt epuizate.

Perimetrii de explorare sunt acordate 46.790 ha; dar, nu s-auefectuat explorãri noi.

EXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (Conferinþãþinutã în ziua de 19 aprilie 1935 la „Societatea Politehnica” în ciclulorganizat de „I.R.E.” ºi repetatã la cererea colegilor la „AsociaþiaInginerilor de Mine” din Moreni. Publicatã în „Curentul”, 24 aprilie 1935ºi în „Miºcarea”, 27 aprilie 1935).

Cu acest prilej, prof. ing. C. Buºilã spune despre aceasta:„D-l Basgan ne-a fãcut o conferinþã frumoasã. A fost o

expunere care, în primul rând, este caracterizatã prin curajul de a-ºiexpune constatãrile D-sale în chestiunea politicei petrolului”.

De asemenea, prof. T. Ficºinescu a apreciat aceastãexpunere, afirmând urmãtoarele:

„Nu mã pot opri sã nu pun în relief contribuþiunea foarte intere-santã a d-lui Basgan, din punct de vedere documentar. D-sa a adunato serie de fapte, care sunt extraordinar de interesante, le-a îmbrãcatîntr-o formã atrãgãtoare ºi a fãcut o conferinþã frumoasã ºi bunã”.

Iar, Sp. Iacobescu, prof. la Academia de Înalte StudiiComerciale ºi Industriale Bucureºti afirma:

„Mã raliez în totul conferinþei d-lui Basgan, care a vrut sã neexpunã, în condiþiuni atât de cuprinzãtoare politica petrolului”.

Lucrarea a fost premiatã de Academia Românã. Discuþiile pur-tate asupra acestei conferinþe s-au publicat în Buletin I.R.E., anul III,Nr. 4, decembrie 1935, p. 1,035. textul raportului prezentat AcademieiRomâne de cãtre prof. L.Mrazec a fost publicat în Buletin I.R.E., anulIV, Nr. 4, decembrie 1936, p. 1.035 ºi 1.036.

Iatã rezumatul acestei lucrãri:„O politicã raþionalã a petrolului va fi aceia care va þine seama

de interesele prezente ºi viitoare ale naþiunii, în funcþie de situaþia rez-ervelor petrolifere ºi de dezvoltarea tehnicã ºi ºtiinþificã a omenirii.

Politica petrolului la noi va fi înþeleasã atunci când vom þinecont de interesele ce acþioneazã în aceastã activitate. De o parte, cap-italurile strãine, reprezentante ale trusturilor mondiale, de altã parte,capitalurile naþionale ºi peste ambele vin interesele financiare aleStatului. Va trebui, de asemenea, sã avem în vedere influenþa pro-ducþiei României în cadrul mondial al problemei ºi în raport cu situaþiacelorlalte zãcãminte mondiale petrolifere. Acestea sunt rãspândite înordinea importanþei: Statelor Unite ale Americii, Rusia, Venezuela,România, Persia, Mexic, Indiile Olandeze, Columbia, Trinidad, Poloniaºi altele.

Gabriel I. Năstase

240

183182

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Trusturile mondiale, interesate în România, sunt: Standard Oil

din America, Royal Dutch di Olanda ºi Anglia, Anglo-Persian, Azneftdin Rusia ca trust concurator pe piaþa mondialã, apoi capitalurifranceze, belgiene, italiene ºi germane.

Conferenþiarul analizeazã pe rând politica Statelor producã-toare de produse petrolifere ºi lipsite de aceste produse, precum ºiinfluenþa trusturilor în politica petrolului din România.

Societatea Româno-Americanã ºi Societatea Sospiro sunt fil-iale ale lui Standard Oil, Astra Românã a lui Royal Dutch, SteauaRomânã a lui Anglo-Persian în colaborare cu Banque de Paris et dePays Bas etc.

Evidenþiazã structura capitalului din industria petroliferã ºiaratã câtã producþie controleazã fiecare din ele în România.

85 la sutã din producþia României este controlatã de capitalulstrãin.

Capitalul investit în industria petroliferã se recapituleazã ast-fel:

Capital deplin vãrsat ..............................................Lei 11.195.778.000Conturi creditoare ..................................................Lei 10.622.620.000Rezerve ordinare ºi extraordinare .........................Lei 4.492.741.000Amortizãri totale ...................................................Lei 20.598.789.000

Total Lei 46.909.937.000D-sa ajunge la concluzia cã s-ar putea mãri influenþa capitalu-

lui naþional în industria petroliferã, dat fiind condiþiile avantajoase deastãzi în aceastã direcþie.

Producþia României timp de 12 ani de la 1 ianuarie 1923-1 ian-uarie 1935 în cantitate de 57 milioane tone s-a valorificat la exportdeclarat ºi la consum intern cu cca. 100 milioane lei. D-sa se întreabã:unde au intrat aceºti bani? Apoi, zãcãmintele petrolifere neexploatateîncã nu reprezintã un imens capital moºtenit care se iroseºte fãrã a seînlocui. Acesta nu ar putea constitui aport al unei întreprinderi în careelementele naþionale sã aibã preponderenþa?

Se aflã astãzi concesionate 5.077 ha de la Stat ºi 61.525 hade la particulari, care, în general, sunt epuizate.

Perimetrii de explorare sunt acordate 46.790 ha; dar, nu s-auefectuat explorãri noi.

EXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI” (Conferinþãþinutã în ziua de 19 aprilie 1935 la „Societatea Politehnica” în ciclulorganizat de „I.R.E.” ºi repetatã la cererea colegilor la „AsociaþiaInginerilor de Mine” din Moreni. Publicatã în „Curentul”, 24 aprilie 1935ºi în „Miºcarea”, 27 aprilie 1935).

Cu acest prilej, prof. ing. C. Buºilã spune despre aceasta:„D-l Basgan ne-a fãcut o conferinþã frumoasã. A fost o

expunere care, în primul rând, este caracterizatã prin curajul de a-ºiexpune constatãrile D-sale în chestiunea politicei petrolului”.

De asemenea, prof. T. Ficºinescu a apreciat aceastãexpunere, afirmând urmãtoarele:

„Nu mã pot opri sã nu pun în relief contribuþiunea foarte intere-santã a d-lui Basgan, din punct de vedere documentar. D-sa a adunato serie de fapte, care sunt extraordinar de interesante, le-a îmbrãcatîntr-o formã atrãgãtoare ºi a fãcut o conferinþã frumoasã ºi bunã”.

Iar, Sp. Iacobescu, prof. la Academia de Înalte StudiiComerciale ºi Industriale Bucureºti afirma:

„Mã raliez în totul conferinþei d-lui Basgan, care a vrut sã neexpunã, în condiþiuni atât de cuprinzãtoare politica petrolului”.

Lucrarea a fost premiatã de Academia Românã. Discuþiile pur-tate asupra acestei conferinþe s-au publicat în Buletin I.R.E., anul III,Nr. 4, decembrie 1935, p. 1,035. textul raportului prezentat AcademieiRomâne de cãtre prof. L.Mrazec a fost publicat în Buletin I.R.E., anulIV, Nr. 4, decembrie 1936, p. 1.035 ºi 1.036.

Iatã rezumatul acestei lucrãri:„O politicã raþionalã a petrolului va fi aceia care va þine seama

de interesele prezente ºi viitoare ale naþiunii, în funcþie de situaþia rez-ervelor petrolifere ºi de dezvoltarea tehnicã ºi ºtiinþificã a omenirii.

Politica petrolului la noi va fi înþeleasã atunci când vom þinecont de interesele ce acþioneazã în aceastã activitate. De o parte, cap-italurile strãine, reprezentante ale trusturilor mondiale, de altã parte,capitalurile naþionale ºi peste ambele vin interesele financiare aleStatului. Va trebui, de asemenea, sã avem în vedere influenþa pro-ducþiei României în cadrul mondial al problemei ºi în raport cu situaþiacelorlalte zãcãminte mondiale petrolifere. Acestea sunt rãspândite înordinea importanþei: Statelor Unite ale Americii, Rusia, Venezuela,România, Persia, Mexic, Indiile Olandeze, Columbia, Trinidad, Poloniaºi altele.


241

185184

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 3) Statul sã renunþe la o parte din veniturile industriei petrolif-

ere în scopul explorãrilor, sã aplice legea, , sã returneze fondulexplorãrilor. Prin exportul petrolifer va strânge devize pentru creareamarii industrii.

4) Sã se mãreascã instalaþiile de cracare spre a obþine ace-leaºi produse derivate cu o secãtuire la jumãtate a zãcãmintelor petro-lifere.

Mãrirea randamentului rafinãriilor.5) Sã se mãreascã consumul intern de produse petrolifere prin

industrializarea þãrii pentru a da mai multe produse industriale finite ces-ar putea desface pe piaþa balcanicã în Bazinul Mãrii Negre ºi în AsiaMicã.

Venitul economic naþional ar fi astfel considerabil mãrit ºi bal-anþa comercialã a statului nu s-ar mai baza pe un singur produs, ci s-ar putea epuiza rapid. Acþiunea Sovietelor în acest scop ne poate servica exemplu. În plus, ar dispare concurenþa între pãcurã ºi cãrbuni.

6) Industrializarea agriculturii ce ar permite, pe de o parte,mãrirea consumului intern în produse petrolifere, iar, pe de altã parte,randamentul agriculturii române s-ar mãri considerabil, apropiindu-sede randamentul de astãzi al þãrilor agricole din strãinãtate.

7) Conservarea gazelor în zãcãmânt sau utilizarea lor înindustrii anexe, create în acest scop. Conducerea gazelor desbenzi-nate în centrul de mare consum.

8) Ridicarea preþului brut la preþul mondial, fie prin creareaBursei interne a petrolului, fie prin mãsuri de Stat asemãnãtoare dis-poziþiunilor luate de Roosevelt în Statele Unite ale Americii.

9) Controlul preþurilor la export ºi, la nevoie, stagnând expor-tul în perioadele de proastã conjuncturã.

Îndrumarea capitalurilor strãine din industria petroliferã lacrearea de noi industrii anexe industriilor petrolifere.

10) Se vor da posibilitãþile de menþinere a industriei car-bonifere ca o necesitate socialã astãzi, dar mai ales ca o garanþie pen-tru viitorul apropiat când acestea vor fi chemate sã înlocuiascãpetrolul.

11) Se vor face toate înlesnirile pentru organizarea unui exportde cãrbuni înnobilaþi în þãrile vecine.• CURS PROFESIONAL LA ÎNTREPRINDREA INDUSTRIAL-

În afarã de regiunea Bucºani, nici o altã regiune de mareanvergurã nu se cunoaºte.

Societãþi ce nu au îndeplinit nici obligaþiunile de explorare cedatorau pe baza perimetrilor de explorare acordate ºi astãzi înepuizare.

D-sa prezintã situaþia trenurilor terenurilor petrolifere deþinutede întreprinderi:Standard Oil prin Româno-Americanã ºi Sospiro

deþine 19.631 ha concesionateRoyal Dutch prin Astra Românã deþine 8.930 ha concesionateCapital englez, Unirea Dacia etc. deþine 4.459 ha concesionateCapital francez în Columbia deþine 2.393 ha concesionateCapital belgian în Concordia deþine 2.444 ha concesionateCapital belgian în Sondrum ºi Româno-Belgianã

deþine 859 ha concesionateCapital italian în Prahova deþine 472 ha concesionateCapital francez-englez-român în Steaua Românã

deþine 10.518 ha concesionateCapital român în Creditul Minier deþine 372 ha concesionateCapital român în I.R.D.P. deþine 375 ha concesionateDiferite capitaluri deþine 16.135 ha concesionateTotalul concesiunilor în România 66.602 ha

Analizeazã apoi situaþia industriei extractive ºi a prelucrãriiþiþeiului. Randamentul Rafinãriilor este abia 24 la sutã faþã de 50 lasutã a industriei americane în ceea ce priveºte extragerea benzinei.Prin cracare s-ar dubla produsele albe la un consum egal de produsebrute. Aceasta implicã necesitatea urgentã a introducerii cracãrii, ce arputea permite epuizarea zãcãmintelor la jumãtate cât astãzi ºi, înacelaºi timp, ar scoate pãcura dupã piaþa internã care concureazã pro-ducþia carboniferã.

1) Trebuiesc fãcute de urgenþã explorãri în regiunile decâmpie, la mare adâncime ºi în bazinul Transilvaniei.

2) Aducerea la îndeplinire a obligaþiunilor de explorare pebaza perimetrilor de exploatare concesionate societãþilor. Acesteexplorãri se vor executa astfel cum s-a hotãrât în punctele îndepãrtatede exploatãrile de astãzi.

Gabriel I. Năstase

242

185184

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 3) Statul sã renunþe la o parte din veniturile industriei petrolif-

ere în scopul explorãrilor, sã aplice legea, , sã returneze fondulexplorãrilor. Prin exportul petrolifer va strânge devize pentru creareamarii industrii.

4) Sã se mãreascã instalaþiile de cracare spre a obþine ace-leaºi produse derivate cu o secãtuire la jumãtate a zãcãmintelor petro-lifere.

Mãrirea randamentului rafinãriilor.5) Sã se mãreascã consumul intern de produse petrolifere prin

industrializarea þãrii pentru a da mai multe produse industriale finite ces-ar putea desface pe piaþa balcanicã în Bazinul Mãrii Negre ºi în AsiaMicã.

Venitul economic naþional ar fi astfel considerabil mãrit ºi bal-anþa comercialã a statului nu s-ar mai baza pe un singur produs, ci s-ar putea epuiza rapid. Acþiunea Sovietelor în acest scop ne poate servica exemplu. În plus, ar dispare concurenþa între pãcurã ºi cãrbuni.

6) Industrializarea agriculturii ce ar permite, pe de o parte,mãrirea consumului intern în produse petrolifere, iar, pe de altã parte,randamentul agriculturii române s-ar mãri considerabil, apropiindu-sede randamentul de astãzi al þãrilor agricole din strãinãtate.

7) Conservarea gazelor în zãcãmânt sau utilizarea lor înindustrii anexe, create în acest scop. Conducerea gazelor desbenzi-nate în centrul de mare consum.

8) Ridicarea preþului brut la preþul mondial, fie prin creareaBursei interne a petrolului, fie prin mãsuri de Stat asemãnãtoare dis-poziþiunilor luate de Roosevelt în Statele Unite ale Americii.

9) Controlul preþurilor la export ºi, la nevoie, stagnând expor-tul în perioadele de proastã conjuncturã.

Îndrumarea capitalurilor strãine din industria petroliferã lacrearea de noi industrii anexe industriilor petrolifere.

10) Se vor da posibilitãþile de menþinere a industriei car-bonifere ca o necesitate socialã astãzi, dar mai ales ca o garanþie pen-tru viitorul apropiat când acestea vor fi chemate sã înlocuiascãpetrolul.

11) Se vor face toate înlesnirile pentru organizarea unui exportde cãrbuni înnobilaþi în þãrile vecine.• CURS PROFESIONAL LA ÎNTREPRINDREA INDUSTRIAL-

În afarã de regiunea Bucºani, nici o altã regiune de mareanvergurã nu se cunoaºte.

Societãþi ce nu au îndeplinit nici obligaþiunile de explorare cedatorau pe baza perimetrilor de explorare acordate ºi astãzi înepuizare.

D-sa prezintã situaþia trenurilor terenurilor petrolifere deþinutede întreprinderi:Standard Oil prin Româno-Americanã ºi Sospiro

deþine 19.631 ha concesionateRoyal Dutch prin Astra Românã deþine 8.930 ha concesionateCapital englez, Unirea Dacia etc. deþine 4.459 ha concesionateCapital francez în Columbia deþine 2.393 ha concesionateCapital belgian în Concordia deþine 2.444 ha concesionateCapital belgian în Sondrum ºi Româno-Belgianã

deþine 859 ha concesionateCapital italian în Prahova deþine 472 ha concesionateCapital francez-englez-român în Steaua Românã

deþine 10.518 ha concesionateCapital român în Creditul Minier deþine 372 ha concesionateCapital român în I.R.D.P. deþine 375 ha concesionateDiferite capitaluri deþine 16.135 ha concesionateTotalul concesiunilor în România 66.602 ha

Analizeazã apoi situaþia industriei extractive ºi a prelucrãriiþiþeiului. Randamentul Rafinãriilor este abia 24 la sutã faþã de 50 lasutã a industriei americane în ceea ce priveºte extragerea benzinei.Prin cracare s-ar dubla produsele albe la un consum egal de produsebrute. Aceasta implicã necesitatea urgentã a introducerii cracãrii, ce arputea permite epuizarea zãcãmintelor la jumãtate cât astãzi ºi, înacelaºi timp, ar scoate pãcura dupã piaþa internã care concureazã pro-ducþia carboniferã.

1) Trebuiesc fãcute de urgenþã explorãri în regiunile decâmpie, la mare adâncime ºi în bazinul Transilvaniei.

2) Aducerea la îndeplinire a obligaþiunilor de explorare pebaza perimetrilor de exploatare concesionate societãþilor. Acesteexplorãri se vor executa astfel cum s-a hotãrât în punctele îndepãrtatede exploatãrile de astãzi.


243

187186

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Lucrãri ppremiate dde „„ACADEMIA RROMÂNÃ”

• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIAEXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI”.

Comunicãri pprezentate lla „„ACADEMIA RROMÂNÃ”

• „ACÞIUNEA ªI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMAÞIU-NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA”.• „SCWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF DIEARBEITSWEISE DES MEISELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”(FENOMENE VIBRATORII ªI EFECTUL LOR ASUPRA ACÞIUNIISAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).• „A NEW SYSTEM OF DRILLING WELS, FOR OIL AND GAS USINGROTARY AND PERCUSSION MOVMENTS COMBINED”.

Comunicãri pprezentate lla „„ACADEMIA DDE ªªTIINÞE”

• „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (prin prof. ªtefanCantuniari, la 18 decembrie 1943).

Comunicãri pprezentate lla ccongresele ddin sstrãinãtate

• „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-ERN DRILLING”, (Congresul mondial al petrolului, Paris, iunie 1937,cu discuþii la care au participat specialiºti din toatã lumea, publicatã înlucrãrile Congresului ºi tradusã în limba rusã).• „ROLUL ªI GREUTATEANECESARÃ A PRÃJINEI GRELE ÎN TIM-PUL FORAJULUI” („ROLE ET POIDS NECESSAIRES DU DRILL-COLLAR PENDANT LE FORAGE”), (Congresul Mondial al Petrolului,Paris, iunie 1937).• „NOI ªANTIERE DE PETROL ÎN ROMÂNIA” („BOHRUNGEN IMVORLANDE DES OELGEBIETES VON RUMAENIEN”), (LeobenenBergmannstag 1937, Austria).• „LIMITAREA EFECTULUI PRESIUNII ARHIMEDIENE ªI ENERGIA

IMPORT (Un ciclu de patru conferinþe despre motoarele de com-bustiune internã, clasificarea, caracteristicile tehnice, piese de rezervãºi documentaþia tehnicã ºi comercialã, în anul 1951).• CURS PROFESIONAL DESPRE SÃPAREA SONDELOR (LaSovromutilajpetrolifer ºi Ministerul Agriculturii pentru ridicarea niveluluiangajaþilor Direcþiunii generale, în 1952 ºi 1953).• ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ A REGIUNII DOBROGEA,(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturii în mai 1957).• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFERE ÞIALIMENTÃRILE CU APÃ” (Conferinþã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicãale Academiei R.P.R., Scânteia, 15 iulie 1957 ºi Buletinul Informativ alAcademiei R.P.R., 1 martie 1950).• „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎNMEDIUL RURAL”(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT – TIF la Ministerul Agriculturii, înoctombrie 1958).• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFEREªIALIMENTÃRILE CU APÃ” (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºitehnicã ale Academiei R.P.R., în 7 noiembrie 1958 ºi cuprinde: forajulsonic, forajul ultrasonic, pompajul sonic ºi deparafinarea sonicã).• „DISCUÞI PE MARGINEA SONICITÃÞII” (Conferinþã þinutã în aulaAcademiei R.P.R., la 5 octombrie 1961, în cadrul ºedinþei de lucru aAcademiei. ªedinþa a fost prezidatã de I.S. Gheorghiu, vicepreºedinteal Academiei ºi de marele savant George Constantinescu).• „APLICAÞIILE SONICITÃÞII ÎN TEHNICA FORAJULUI ªI AEXTRACÞIEI” (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei R.P.R., la 22 decembrie 1961).• „CONTRIBUÞII ROMÂNEªTI ªI PRIORITATEA DESCOPERIRILORªI INVENÞIILOR ÎN ªTIINÞA ªI TEHNOLOGIA FORAJULUI”(Conferinþã þinutã la Biblioteca Românã din New York, 1 octombrie1972).

Gabriel I. Năstase

244

ÎN

187186

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Lucrãri ppremiate dde „„ACADEMIA RROMÂNÃ”

• „POLITICA PETROLULUI ÎN FUNCÞIE DE SITUAÞIAEXPLORÃRILOR ªI PROBLEMA COMBUSTIBILULUI”.

Comunicãri pprezentate lla „„ACADEMIA RROMÂNÃ”

• „ACÞIUNEA ªI FORMA SAPEI ROTARY ÎN ROCILE FORMAÞIU-NILOR DE PETROL DIN ROMÂNIA”.• „SCWINGUNGSPHAENOMENE UND DEREN WIRKUNG AUF DIEARBEITSWEISE DES MEISELS IM ROTARY BOHRSYSTEM”(FENOMENE VIBRATORII ªI EFECTUL LOR ASUPRA ACÞIUNIISAPEI ÎN SISTEMUL DE FORAJ ROTARY).• „A NEW SYSTEM OF DRILLING WELS, FOR OIL AND GAS USINGROTARY AND PERCUSSION MOVMENTS COMBINED”.

Comunicãri pprezentate lla „„ACADEMIA DDE ªªTIINÞE”

• „ALIMENTAREA CU APÃ A DOBROGEI” (prin prof. ªtefanCantuniari, la 18 decembrie 1943).

Comunicãri pprezentate lla ccongresele ddin sstrãinãtate

• „SCIENTIFIC CONSIDERATIONS OF THE TECHNIQUE OF MOD-ERN DRILLING”, (Congresul mondial al petrolului, Paris, iunie 1937,cu discuþii la care au participat specialiºti din toatã lumea, publicatã înlucrãrile Congresului ºi tradusã în limba rusã).• „ROLUL ªI GREUTATEANECESARÃ A PRÃJINEI GRELE ÎN TIM-PUL FORAJULUI” („ROLE ET POIDS NECESSAIRES DU DRILL-COLLAR PENDANT LE FORAGE”), (Congresul Mondial al Petrolului,Paris, iunie 1937).• „NOI ªANTIERE DE PETROL ÎN ROMÂNIA” („BOHRUNGEN IMVORLANDE DES OELGEBIETES VON RUMAENIEN”), (LeobenenBergmannstag 1937, Austria).• „LIMITAREA EFECTULUI PRESIUNII ARHIMEDIENE ªI ENERGIA

IMPORT (Un ciclu de patru conferinþe despre motoarele de com-bustiune internã, clasificarea, caracteristicile tehnice, piese de rezervãºi documentaþia tehnicã ºi comercialã, în anul 1951).• CURS PROFESIONAL DESPRE SÃPAREA SONDELOR (LaSovromutilajpetrolifer ºi Ministerul Agriculturii pentru ridicarea niveluluiangajaþilor Direcþiunii generale, în 1952 ºi 1953).• ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ A REGIUNII DOBROGEA,(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT la Ministerul Agriculturii în mai 1957).• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFERE ÞIALIMENTÃRILE CU APÃ” (Conferinþã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicãale Academiei R.P.R., Scânteia, 15 iulie 1957 ºi Buletinul Informativ alAcademiei R.P.R., 1 martie 1950).• „ALIMENTAREA CU APÃ POTABILÃ ÎNMEDIUL RURAL”(Conferinþã þinutã în cadrul ASIT – TIF la Ministerul Agriculturii, înoctombrie 1958).• „SONICITATEA ÎN EXPLOATÃRILE PETROLIFEREªIALIMENTÃRILE CU APÃ” (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºitehnicã ale Academiei R.P.R., în 7 noiembrie 1958 ºi cuprinde: forajulsonic, forajul ultrasonic, pompajul sonic ºi deparafinarea sonicã).• „DISCUÞI PE MARGINEA SONICITÃÞII” (Conferinþã þinutã în aulaAcademiei R.P.R., la 5 octombrie 1961, în cadrul ºedinþei de lucru aAcademiei. ªedinþa a fost prezidatã de I.S. Gheorghiu, vicepreºedinteal Academiei ºi de marele savant George Constantinescu).• „APLICAÞIILE SONICITÃÞII ÎN TEHNICA FORAJULUI ªI AEXTRACÞIEI” (Conferinþã þinutã la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei R.P.R., la 22 decembrie 1961).• „CONTRIBUÞII ROMÂNEªTI ªI PRIORITATEA DESCOPERIRILORªI INVENÞIILOR ÎN ªTIINÞA ªI TEHNOLOGIA FORAJULUI”(Conferinþã þinutã la Biblioteca Românã din New York, 1 octombrie1972).


245

NGREUTATEA

189188

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu toare ºi creatoare de produse ºi venituri pentru a permite crearea unei

structuri economice mai complete ºi mai armonioase. Dar, nu numaicã s-a neglijat aceastã transformare a capitalului, dar el s-a fãrâmiþitfãrã a-l fi utilizat, mãcar în parte, la exploatarea ºi inventarierea aces-tei bogãþii, pentru a ne putea da seama cât timp vom mai putea bene-ficia de acest dar al naturii.

Profitorii de moment ai acestei bogãþii se apãrã ºi rãspund cuevoluþia ºtiinþei ºi posibilitatea de a rãmâne neutilizatã, în cazul cândepoca petrolului se va sfârºi. O nouã sursã de energie: petrolul sintet-ic, cãldura solarã, descompunerea materiei, electroliza apei ºi altele,vor putea constitui sfârºitul epocii petrolului în istoria omenirii.

O exploatare înþeleaptã a petrolului va fi aceea care va ºti sãarmonizeze interesele de moment ale Statului cu progresul omenirii.Pânã în prezent, putem însã sã afirmãm, cã petrolul este ºi va rãmâneîncã destul timp materia primã cea mai cãutatã a civilizaþiei.

O exploatare economicã a petrolului este aceea care va per-mite o exploatare rapidã a acestei bogãþii, numai în cazurile în care eapoate fi transformatã în alte industrii producãtoare. Aceastã exploatareva trebui sã fie redusã atunci când nu avem posibilitatea transformãriiei sau când valorificarea devine derizorie.

Exploatarea ppetrolului îîn RRomânia

Cu regret trebuie sã constatãm cã exploatarea petrolului la noiîn þarã, nu a fost deloc economicã în epoca postbelicã ºi, în special, înepoca crizei mondiale di anii 1929-1933. Zãcãmintele petrolifere aleRomâniei au fost exploatate la maximum, secãtuind tot ce s-a cunos-cut, dându-se exportului cantitãþi mari de produse petrolifere, la preþuriextrem de scãzute. Marile întreprinderi petrolifere îºi asigurau ben-eficiile capitalului prin mãrirea cantitãþilor manipulate. În schimb,terenurile cunoscute s-au epuizat ºi din 1936 asistãm fãrã voia noas-trã la scãderea producþiei României. Zãcãmintele petrolifere cunos-cute au intrat în faza epuizãrii, înainte ca noi sã fi executat campaniade explorare în terenurile posibil petrolifere, cum ºi înainte de a fi creatacea industrializare ºi dezvoltare a mijloacelor de producþie care ne-arfi putut asigura o structurã economicã bazatã pe mai mulþi factori deproducþie.

SONICÃ – CONDIÞII ESENÞIALE PENTRU VIITORUL FORAJULUIADÂNC”, (Comunicare prezentatã la al 7-lea Congres mondial alpetrolului, Mexic, 2-8 aprilie 1967).

Revista Le Pétrole, Paris, din 6 aprilie 1967 recenzeazãaceastã comunicare, scriind: „Comunicarea a fost apreciatã nu numaiîn cercurile petrolifere, dar ºi în cele ºtiinþifice”. Ea este recenzatã ºi derevistele americane ºi I.D.T. Bucureºti.

Comunicãri ººi rrapoarte pprezentate lla ccongresele ddin þþarã

• „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL”(Congres A.G.I.R., 1934).• „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (Congresul „Asociaþiei pentruînaintarea ºtiinþelor în România”, bucureºti, 1934, la secþiunea tehnicã,prezidatã de prof. dr. ing. N. Vasilescu-Karpen).• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (Congresul A.G.I.R.,Iaºi, 1936, cu discuþii la care au participat: prof. M. Manoliescu, ing.ªtefan Mihãiescu, ing. D. Pastia ºi alþii. Propunerile fãcute au fostadoptate în moþiunea generalã a Congresului).• „RAPORT ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în colaborare cuing. Rusu Abrudeanu, la Congresul A.G.I.R., Iaºi, octombrie 1936).• „SITUAÞIA ECONOMICÃ ÎN INDUSTRIA PETROLULUI” (prezentatãca raport economic al Secþiei Petrolului în Congresul AsociaþieiInginerilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.), Bucureºti, 19 mai 1939).Raportul a fost publicat în „Argus”, nr. 7.830, 19 mai 1939 ºi reprodusîn parte de prof. Virgil N. Madgearu în „Evoluþia Economiei Române ºidupã rãzboiul mondial”, pag. 104-105).

„În „Orientãrile generale pentru alcãtuirea unui plan economical Consiliului Superior Economic” din 1938, capitolul subsolului începecu petrolul ºi se menþioneazã:

„În uultimii aani,, ppetrolul – se poate zice – a ssalvat SStatul RRomândin ggreutãþþile îîn ccare ss-aa ggãsit,, pproducându-ii ccel mmai ssigur iizvor ddedevize îîn sstrãinãtate”.

Aceastã salvare a Statului Român producându-i devize ºi ven-ituri bugetului, corespunde cu irosirea unui capital ce ni l-a pus naturala dispoziþie. Ar fi fost de dorit ca generaþia noastrã sã fi procedat latransformarea acestui capital, prin investirea lui în noi surse fructifica-

Gabriel I. Năstase

246

189188

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu toare ºi creatoare de produse ºi venituri pentru a permite crearea unei

structuri economice mai complete ºi mai armonioase. Dar, nu numaicã s-a neglijat aceastã transformare a capitalului, dar el s-a fãrâmiþitfãrã a-l fi utilizat, mãcar în parte, la exploatarea ºi inventarierea aces-tei bogãþii, pentru a ne putea da seama cât timp vom mai putea bene-ficia de acest dar al naturii.

Profitorii de moment ai acestei bogãþii se apãrã ºi rãspund cuevoluþia ºtiinþei ºi posibilitatea de a rãmâne neutilizatã, în cazul cândepoca petrolului se va sfârºi. O nouã sursã de energie: petrolul sintet-ic, cãldura solarã, descompunerea materiei, electroliza apei ºi altele,vor putea constitui sfârºitul epocii petrolului în istoria omenirii.

O exploatare înþeleaptã a petrolului va fi aceea care va ºti sãarmonizeze interesele de moment ale Statului cu progresul omenirii.Pânã în prezent, putem însã sã afirmãm, cã petrolul este ºi va rãmâneîncã destul timp materia primã cea mai cãutatã a civilizaþiei.

O exploatare economicã a petrolului este aceea care va per-mite o exploatare rapidã a acestei bogãþii, numai în cazurile în care eapoate fi transformatã în alte industrii producãtoare. Aceastã exploatareva trebui sã fie redusã atunci când nu avem posibilitatea transformãriiei sau când valorificarea devine derizorie.

Exploatarea ppetrolului îîn RRomânia

Cu regret trebuie sã constatãm cã exploatarea petrolului la noiîn þarã, nu a fost deloc economicã în epoca postbelicã ºi, în special, înepoca crizei mondiale di anii 1929-1933. Zãcãmintele petrolifere aleRomâniei au fost exploatate la maximum, secãtuind tot ce s-a cunos-cut, dându-se exportului cantitãþi mari de produse petrolifere, la preþuriextrem de scãzute. Marile întreprinderi petrolifere îºi asigurau ben-eficiile capitalului prin mãrirea cantitãþilor manipulate. În schimb,terenurile cunoscute s-au epuizat ºi din 1936 asistãm fãrã voia noas-trã la scãderea producþiei României. Zãcãmintele petrolifere cunos-cute au intrat în faza epuizãrii, înainte ca noi sã fi executat campaniade explorare în terenurile posibil petrolifere, cum ºi înainte de a fi creatacea industrializare ºi dezvoltare a mijloacelor de producþie care ne-arfi putut asigura o structurã economicã bazatã pe mai mulþi factori deproducþie.

SONICÃ – CONDIÞII ESENÞIALE PENTRU VIITORUL FORAJULUIADÂNC”, (Comunicare prezentatã la al 7-lea Congres mondial alpetrolului, Mexic, 2-8 aprilie 1967).

Revista Le Pétrole, Paris, din 6 aprilie 1967 recenzeazãaceastã comunicare, scriind: „Comunicarea a fost apreciatã nu numaiîn cercurile petrolifere, dar ºi în cele ºtiinþifice”. Ea este recenzatã ºi derevistele americane ºi I.D.T. Bucureºti.

Comunicãri ººi rrapoarte pprezentate lla ccongresele ddin þþarã

• „EXPLOATAREA RAÞIONALÃ A ZÃCÃMINTELOR DE PETROL”(Congres A.G.I.R., 1934).• „FORAJUL ROTATIV ªTIINÞIFIC” (Congresul „Asociaþiei pentruînaintarea ºtiinþelor în România”, bucureºti, 1934, la secþiunea tehnicã,prezidatã de prof. dr. ing. N. Vasilescu-Karpen).• „ROLUL STATULUI ÎN INDUSTRIALIZARE” (Congresul A.G.I.R.,Iaºi, 1936, cu discuþii la care au participat: prof. M. Manoliescu, ing.ªtefan Mihãiescu, ing. D. Pastia ºi alþii. Propunerile fãcute au fostadoptate în moþiunea generalã a Congresului).• „RAPORT ASUPRA INDUSTRIALIZÃRII ÞÃRII” (în colaborare cuing. Rusu Abrudeanu, la Congresul A.G.I.R., Iaºi, octombrie 1936).• „SITUAÞIA ECONOMICÃ ÎN INDUSTRIA PETROLULUI” (prezentatãca raport economic al Secþiei Petrolului în Congresul AsociaþieiInginerilor din Industria Minierã (A.I.T.I.M.), Bucureºti, 19 mai 1939).Raportul a fost publicat în „Argus”, nr. 7.830, 19 mai 1939 ºi reprodusîn parte de prof. Virgil N. Madgearu în „Evoluþia Economiei Române ºidupã rãzboiul mondial”, pag. 104-105).

„În „Orientãrile generale pentru alcãtuirea unui plan economical Consiliului Superior Economic” din 1938, capitolul subsolului începecu petrolul ºi se menþioneazã:

„În uultimii aani,, ppetrolul – se poate zice – a ssalvat SStatul RRomândin ggreutãþþile îîn ccare ss-aa ggãsit,, pproducându-ii ccel mmai ssigur iizvor ddedevize îîn sstrãinãtate”.

Aceastã salvare a Statului Român producându-i devize ºi ven-ituri bugetului, corespunde cu irosirea unui capital ce ni l-a pus naturala dispoziþie. Ar fi fost de dorit ca generaþia noastrã sã fi procedat latransformarea acestui capital, prin investirea lui în noi surse fructifica-


247

191190

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu nouã lege a petrolului ºi aminelor. D-sa a prezidat adunarea noastrã

generalã extraordinarã din 10 iulie 1938, unde noi am cercetat ºi arã-tat punctul nostru de vedere asupra problemelor actuale economiceale industriei petrolifere miniere ºi pe care ne permitem sã le reamintimîn rezumat mai jos. Aºteptãm de la d-sa aducerea la îndeplinire adezideratelor noastre, ele izvorând numai din dragostea de neam ºiinteresul ce-l purtãm economiei naþionale, indisolubil legatã de intere-sul corpului ingineresc.

Situaþia tterenurilor îîn eexploatare ººi rrezerve

Terenurile cunoscute astãzi în exploatare produc în medie1.800 vagoane zilnic, iar producþia României de 6,6, milioane toneeste în scãdere pe anul 1938, cu 24,2 la sutã faþã de anul 1937, cândproducþia a atins maximum de 8,7 milioane tone.

Dupã calculele de ordin tehnic, aceste terenuri astãzi înexploatare pot produce pânã la epuizarea lor circa 20 mil. tone îndecurs de 10-15 ani.

Producþia anualã a acestor terenuri merge într-o scarã accen-tuatã de descreºtere pânã la epuizarea completã în timp de 15 ani.

Studiile geologice ºi previziunea fãcutã asupra terenurilor sig-ure ºi probabile petrolifere, ne permit sã le evaluãm astfel: circa 3.000ha terenuri sigur petrolifere în judeþele: Dâmboviþa, Prahova, Buzãu ºiBacãu, în imediata apropiere a terenurilor astãzi în exploatare ºi, circa2.000 ha terenuri probabile petrolifere. Aceste 5.000 ha sigure ºi prob-abile petrolifere pot fi socotite ca producþie medie de 300 vagoane lahectar. Aceasta ar indica o evaluare de 15 mil. tone.

Deci, putem conta pe un total de 35 milioane tone din terenuricunoscute, sigure ºi probabile petrolifere.

Evaluarea noastrã ne alimenteazã industria de petrol pentrumaximum 7 ani, dacã scontãm în viitor pe o producþie anualã de 5 mil-ioane tone din aceste terenuri, unde nu sunt incluse rezultatele proba-bile ale terenurilor de exploatare.

Cum însã producþia de 20 mil. tone din terenurile cunoscute seobþine în circa 10-15 ani ºi în timp de 7 ani nu s-ar putea extrage maimult de 15 mil. tone, presupunem cã nici producþia de 5 mil. tone anualnu va putea fi menþinutã în urmãtorii 7 ani, dacã exploatarea nu ne dãrezultate imediate.

În aceste epoci, Statul a fost pãrtaº cu întreprinderile petrolif-ere la beneficiile lor.

Noi am arãtat cu ocazia congresului A.G.I.R. de la Iaºi 1936,care este „Rolul Statului în Industrializare”.

Spuneam atunci:„Cu ccât îîntârziem ssã rrealizãm oo iindustrializare ssistematicã ººi

raþþionalã aa nnevoilor sspecifice rromâneººti,, rriscãm iindependenþþa nnoastrãeconomicã ººi eexpunem iindependenþþa nnoastrã ppoliticã,, ccreând îîn ccen-trul EEuropei uun tteritoriu dde mminimã rrezistenþþã.

Atunci ccând mmarile ddictaturi aale EEuropei ttrãiesc îîn ttimp dde ppacesub rregimul nnaþþiunilor mmobilizate,, nnoi nnu pputem ttrãi îîntr-uun „„dolcefarniente”,, ffãrã aa ffi ccriminali ffaþþã dde nnoi îînººine.

Iatã dde cce SStatul eeste iindirect iinteresat îîn iindustrializare ººi,, îînconsecinþþã,, eeste îîndrituit ssã iintervinã îîn pprimul rrând îîn lluarea mmãsurilorpentru aaceastã îînfãptuire.

Lãsa-vva SStatul aaceastã ggrea pproblemã ppe sseama iiniþþiativei ppri-vate ppânã cce eea sse vva nnaººte ssau îînsãººi ffaptul ccã nnoi ssuntem cchemaþþiººi fforþþaþþi ssã pparcurgem eetapa dde iindustrializare îîntr-uun ttimp ccu mmult mmaiscurt ddecât ll-aau pparcurs SStatele ddin OOccidentul EEuropei,, nne iimpune ssãrecurgem lla mmodalitãþþi mmai rrapide dde îînfãptuire.

Oare pputem nneglija eexperienþþa cce sse ddezvoltã lla ggraniþþelenoastre,, uunde iindustrializarea sse ddesfãººoarã ccu ppaººi ggigantici?

Nu ssimþþim ooare ffoarfecele îînfãptuirilor ccolective lla ddreapta ººi llastânga SStatului nnostru,, ffie eele cchiar bbazate ppe mmizeria ssau eelanul pplinde aabnegaþþie aal mmulþþimii ddelirante ccare nne aameninþþã ssã nne sstriveascã==

Ne ssunt sscumpe iiniþþiativa,, llibertatea ººi pprosperitatea iindividu-alã,, ddar nne eeste ººi mmai sscump vviitorul aacestui nneam! IIubim llibertãþþiledemocratice,, ddar îîn ccadrul uunui SStat pputernic ººi iindependent.

România aa ttrecut ttotdeauna ppaººnic lla rreforme ssociale rradi-cale,, aatunci ccând aacestea aau bbãtut lla ggraniþþele þþãrii”.

Astãzi constatãm cã graþie înþelepciunii Majestãþii SaleRegelui Carol II, România a trecut ºi de data aceasta examenul deevoluþie paºnicã politicã, pentru a putea lua mãsurile economice dic-tate de realitatea vieþii.

Avem în fruntea Ministerului Economiei Naþionale un inginerde mine, membru activ al asociaþiei noastre, un adânc cunoscãtor aleconomiei româneºti. Aºteptãm de la d-sa un nou regim industrial ºi o

Gabriel I. Năstase

248

191190

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu nouã lege a petrolului ºi aminelor. D-sa a prezidat adunarea noastrã

generalã extraordinarã din 10 iulie 1938, unde noi am cercetat ºi arã-tat punctul nostru de vedere asupra problemelor actuale economiceale industriei petrolifere miniere ºi pe care ne permitem sã le reamintimîn rezumat mai jos. Aºteptãm de la d-sa aducerea la îndeplinire adezideratelor noastre, ele izvorând numai din dragostea de neam ºiinteresul ce-l purtãm economiei naþionale, indisolubil legatã de intere-sul corpului ingineresc.

Situaþia tterenurilor îîn eexploatare ººi rrezerve

Terenurile cunoscute astãzi în exploatare produc în medie1.800 vagoane zilnic, iar producþia României de 6,6, milioane toneeste în scãdere pe anul 1938, cu 24,2 la sutã faþã de anul 1937, cândproducþia a atins maximum de 8,7 milioane tone.

Dupã calculele de ordin tehnic, aceste terenuri astãzi înexploatare pot produce pânã la epuizarea lor circa 20 mil. tone îndecurs de 10-15 ani.

Producþia anualã a acestor terenuri merge într-o scarã accen-tuatã de descreºtere pânã la epuizarea completã în timp de 15 ani.

Studiile geologice ºi previziunea fãcutã asupra terenurilor sig-ure ºi probabile petrolifere, ne permit sã le evaluãm astfel: circa 3.000ha terenuri sigur petrolifere în judeþele: Dâmboviþa, Prahova, Buzãu ºiBacãu, în imediata apropiere a terenurilor astãzi în exploatare ºi, circa2.000 ha terenuri probabile petrolifere. Aceste 5.000 ha sigure ºi prob-abile petrolifere pot fi socotite ca producþie medie de 300 vagoane lahectar. Aceasta ar indica o evaluare de 15 mil. tone.

Deci, putem conta pe un total de 35 milioane tone din terenuricunoscute, sigure ºi probabile petrolifere.

Evaluarea noastrã ne alimenteazã industria de petrol pentrumaximum 7 ani, dacã scontãm în viitor pe o producþie anualã de 5 mil-ioane tone din aceste terenuri, unde nu sunt incluse rezultatele proba-bile ale terenurilor de exploatare.

Cum însã producþia de 20 mil. tone din terenurile cunoscute seobþine în circa 10-15 ani ºi în timp de 7 ani nu s-ar putea extrage maimult de 15 mil. tone, presupunem cã nici producþia de 5 mil. tone anualnu va putea fi menþinutã în urmãtorii 7 ani, dacã exploatarea nu ne dãrezultate imediate.

În aceste epoci, Statul a fost pãrtaº cu întreprinderile petrolif-ere la beneficiile lor.

Noi am arãtat cu ocazia congresului A.G.I.R. de la Iaºi 1936,care este „Rolul Statului în Industrializare”.

Spuneam atunci:„Cu ccât îîntârziem ssã rrealizãm oo iindustrializare ssistematicã ººi

raþþionalã aa nnevoilor sspecifice rromâneººti,, rriscãm iindependenþþa nnoastrãeconomicã ººi eexpunem iindependenþþa nnoastrã ppoliticã,, ccreând îîn ccen-trul EEuropei uun tteritoriu dde mminimã rrezistenþþã.

Atunci ccând mmarile ddictaturi aale EEuropei ttrãiesc îîn ttimp dde ppacesub rregimul nnaþþiunilor mmobilizate,, nnoi nnu pputem ttrãi îîntr-uun „„dolcefarniente”,, ffãrã aa ffi ccriminali ffaþþã dde nnoi îînººine.

Iatã dde cce SStatul eeste iindirect iinteresat îîn iindustrializare ººi,, îînconsecinþþã,, eeste îîndrituit ssã iintervinã îîn pprimul rrând îîn lluarea mmãsurilorpentru aaceastã îînfãptuire.

Lãsa-vva SStatul aaceastã ggrea pproblemã ppe sseama iiniþþiativei ppri-vate ppânã cce eea sse vva nnaººte ssau îînsãººi ffaptul ccã nnoi ssuntem cchemaþþiººi fforþþaþþi ssã pparcurgem eetapa dde iindustrializare îîntr-uun ttimp ccu mmult mmaiscurt ddecât ll-aau pparcurs SStatele ddin OOccidentul EEuropei,, nne iimpune ssãrecurgem lla mmodalitãþþi mmai rrapide dde îînfãptuire.

Oare pputem nneglija eexperienþþa cce sse ddezvoltã lla ggraniþþelenoastre,, uunde iindustrializarea sse ddesfãººoarã ccu ppaººi ggigantici?

Nu ssimþþim ooare ffoarfecele îînfãptuirilor ccolective lla ddreapta ººi llastânga SStatului nnostru,, ffie eele cchiar bbazate ppe mmizeria ssau eelanul pplinde aabnegaþþie aal mmulþþimii ddelirante ccare nne aameninþþã ssã nne sstriveascã==

Ne ssunt sscumpe iiniþþiativa,, llibertatea ººi pprosperitatea iindividu-alã,, ddar nne eeste ººi mmai sscump vviitorul aacestui nneam! IIubim llibertãþþiledemocratice,, ddar îîn ccadrul uunui SStat pputernic ººi iindependent.

România aa ttrecut ttotdeauna ppaººnic lla rreforme ssociale rradi-cale,, aatunci ccând aacestea aau bbãtut lla ggraniþþele þþãrii”.

Astãzi constatãm cã graþie înþelepciunii Majestãþii SaleRegelui Carol II, România a trecut ºi de data aceasta examenul deevoluþie paºnicã politicã, pentru a putea lua mãsurile economice dic-tate de realitatea vieþii.

Avem în fruntea Ministerului Economiei Naþionale un inginerde mine, membru activ al asociaþiei noastre, un adânc cunoscãtor aleconomiei româneºti. Aºteptãm de la d-sa un nou regim industrial ºi o


249

193192

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În RRomânia eexistã pposibilitatea ppentru oorice ccapital, ffie eel gger-

man ssau dde aaltã oorigine, dde aa llucra lla ppunerea îîn vvaloare aa bbogãþiilorsubsolului nnostru, ccu oo ccondiþie îînsã, dde aa ccalcula ppe uun bbeneficiuonest ººi oo eexploatare rraþionalã, iiar nnu pprãdalnicã ººi dde aa rrespecta ppri-matul mmuncii nnaþionale.

Explorarea terenurilor posibile petrolifere în Carpaþi în generalºi în România în special, prezintã geologiceºte mai multe ºanse decâtexplorãrile intense ce se executã astãzi în Germania de Nord sauAnglia, de pildã.

Statul are datoria de a lua mãsuri urgente în aceastã privinþã.Dl. dr. ing. I. Basgan analizeazã în documentul d-sale raport,

fiecare ramurã de activitate a industriei petrolifere: exploatarea, prelu-crarea þiþeiului, consumul intern, comerþul exterior, transportul, gazele,petrolul ºi apãrarea naþionalã, arãtând nevoile fiecãrei ramuri în parteºi propune soluþii ce trebuiesc luate în considerare la elaborarea noiilegi a minelor. D-sa trage urmãtoarele concluzii demne de relevat,socotindu-le adevãrate imperative economice ale politicii de azi apetrolului.

CONCLUZII

Evaluarea rrezervelor

1. Terenurile cunoscute, sigure ºi probabile petrolifere, consti-tuiesc astãzi o rezervã de circa 35 milioane tone. Aceaastã constataretrebuie sã fie un punct de plecare în alcãtuirea planului economic deviitor al României.

Explorarea

II. România dispune ºi de terenuri de explorare abundente ºicu mari ºanse de a gãsi zãcãminte petrolifere.

III. Explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte reclamã înmare parte investiþii de duratã cu posibilitãþi de amortizare într-un timpmai lung decât acela cu care erau deprinse capitalurile în exploatareazãcãmintelor bogate, astãzi în faza epuizãrii.

IV. Regimul viitor legal al minelor, pe cale de elaborare, tre-

În faþa acestei situaþii, trebuie sã ne punem întrebarea: careeste la sfârºitul celor 7 ani situaþia industriei petrolifere, a balanþeinoastre comerciale ºi a bugetului Statului?

Iatã de ce previziunile noastre sunt necesare, iatã de ce plan-ul economic pe cale de realizare trebuie sã þinã seama de aceastãconstatare.

O soluþie fericitã a problemei s-ar prezenta prin reuºita cam-paniei de explorãri în regiunile necunoscute, dar posibile petrolifere.

Explorarea

România dispune de foarte multe terenuri posibile petrolifere.Avem o zonã ce se întinde din Oltenia, peste Muntenia, Moldova ºipânã în Bucovina, în afara arcului munþilor Carpaþi, unde se pot con-stata multe structuri similare cu aceea a terenurilor cunoscute petrolif-ere, iar unele cuprind straturi de petrol ce afleureazã.

De asemenea, bazinul Transilvaniei prezintã indicii serioase,pe baza cãrora putem prevedea ºi aici zãcãminte petrolifere.

Explorarea acestor structuri posibile petrolifere, cât ºi exe-cutarea de foraje la adâncimi mai mari în vechile ºantiere, ne va pre-ciza posibilitãþile viitoare de dezvoltare a industriei petrolifere.

Putem prevedea cã terenurile ce urmeazã a fi exploatate nuvor mai prezenta acumulãri egale formaþiunilor pliocene exploatate înjudeþele Prahova ºi Dâmboviþa, iar producþia zilnicã a unei sonde va fimult inferioarã celor cunoscute. În schimb, dupã cele ce se ºtie pânãastãzi în terenurile terþiare mai vechi, dacã sunt petrolifere, producþiasondelor de pe aceste terenuri va fi regulatã ºi de lungã duratã, putân-du-se ajunge în cele din urmã la o producþie totalã de sondã asemãnã-toare celor cunoscute.

Aceastã nouã fazã a industriei noastre petrolifere va reclamainvestirea de mari capitaluri pe o duratã mai lungã, amortizarea lornemaifiind posibilã într-un timp scurt, cum era deprinsã industria depetrol cu zãcãmintele din Dâmboviþa ºi Prahova.

În asemenea condiþii, convenþiile încheiate cu alte state carear dori sã participe, prin întreprinderi mixte, la lucrãri importante deexploatare, apar bine venite.

Gabriel I. Năstase

250

193192

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În RRomânia eexistã pposibilitatea ppentru oorice ccapital, ffie eel gger-

man ssau dde aaltã oorigine, dde aa llucra lla ppunerea îîn vvaloare aa bbogãþiilorsubsolului nnostru, ccu oo ccondiþie îînsã, dde aa ccalcula ppe uun bbeneficiuonest ººi oo eexploatare rraþionalã, iiar nnu pprãdalnicã ººi dde aa rrespecta ppri-matul mmuncii nnaþionale.

Explorarea terenurilor posibile petrolifere în Carpaþi în generalºi în România în special, prezintã geologiceºte mai multe ºanse decâtexplorãrile intense ce se executã astãzi în Germania de Nord sauAnglia, de pildã.

Statul are datoria de a lua mãsuri urgente în aceastã privinþã.Dl. dr. ing. I. Basgan analizeazã în documentul d-sale raport,

fiecare ramurã de activitate a industriei petrolifere: exploatarea, prelu-crarea þiþeiului, consumul intern, comerþul exterior, transportul, gazele,petrolul ºi apãrarea naþionalã, arãtând nevoile fiecãrei ramuri în parteºi propune soluþii ce trebuiesc luate în considerare la elaborarea noiilegi a minelor. D-sa trage urmãtoarele concluzii demne de relevat,socotindu-le adevãrate imperative economice ale politicii de azi apetrolului.

CONCLUZII

Evaluarea rrezervelor

1. Terenurile cunoscute, sigure ºi probabile petrolifere, consti-tuiesc astãzi o rezervã de circa 35 milioane tone. Aceaastã constataretrebuie sã fie un punct de plecare în alcãtuirea planului economic deviitor al României.

Explorarea

II. România dispune ºi de terenuri de explorare abundente ºicu mari ºanse de a gãsi zãcãminte petrolifere.

III. Explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte reclamã înmare parte investiþii de duratã cu posibilitãþi de amortizare într-un timpmai lung decât acela cu care erau deprinse capitalurile în exploatareazãcãmintelor bogate, astãzi în faza epuizãrii.

IV. Regimul viitor legal al minelor, pe cale de elaborare, tre-

În faþa acestei situaþii, trebuie sã ne punem întrebarea: careeste la sfârºitul celor 7 ani situaþia industriei petrolifere, a balanþeinoastre comerciale ºi a bugetului Statului?

Iatã de ce previziunile noastre sunt necesare, iatã de ce plan-ul economic pe cale de realizare trebuie sã þinã seama de aceastãconstatare.

O soluþie fericitã a problemei s-ar prezenta prin reuºita cam-paniei de explorãri în regiunile necunoscute, dar posibile petrolifere.

Explorarea

România dispune de foarte multe terenuri posibile petrolifere.Avem o zonã ce se întinde din Oltenia, peste Muntenia, Moldova ºipânã în Bucovina, în afara arcului munþilor Carpaþi, unde se pot con-stata multe structuri similare cu aceea a terenurilor cunoscute petrolif-ere, iar unele cuprind straturi de petrol ce afleureazã.

De asemenea, bazinul Transilvaniei prezintã indicii serioase,pe baza cãrora putem prevedea ºi aici zãcãminte petrolifere.

Explorarea acestor structuri posibile petrolifere, cât ºi exe-cutarea de foraje la adâncimi mai mari în vechile ºantiere, ne va pre-ciza posibilitãþile viitoare de dezvoltare a industriei petrolifere.

Putem prevedea cã terenurile ce urmeazã a fi exploatate nuvor mai prezenta acumulãri egale formaþiunilor pliocene exploatate înjudeþele Prahova ºi Dâmboviþa, iar producþia zilnicã a unei sonde va fimult inferioarã celor cunoscute. În schimb, dupã cele ce se ºtie pânãastãzi în terenurile terþiare mai vechi, dacã sunt petrolifere, producþiasondelor de pe aceste terenuri va fi regulatã ºi de lungã duratã, putân-du-se ajunge în cele din urmã la o producþie totalã de sondã asemãnã-toare celor cunoscute.

Aceastã nouã fazã a industriei noastre petrolifere va reclamainvestirea de mari capitaluri pe o duratã mai lungã, amortizarea lornemaifiind posibilã într-un timp scurt, cum era deprinsã industria depetrol cu zãcãmintele din Dâmboviþa ºi Prahova.

În asemenea condiþii, convenþiile încheiate cu alte state carear dori sã participe, prin întreprinderi mixte, la lucrãri importante deexploatare, apar bine venite.


251

195194

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Apãrarea nnaþionalã

X. Crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rezervelorde zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produse finite întoate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea industriilorproducãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produseextrase din derivatele petrolului ºi gazelor.• „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (Congres A.G.I.R., 1943).• „PRINCIPIILE POLITICEI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIAPETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” )Congres A.G.I.R., 1943, Bucureºti).• „NOI METODE DE FORAJ” (Propuneri fãcute la consfãtuirea pe þarãa inginerilor, tehnicienilor ºi stahanoviºtilor þinutã în cadrul ASIT, laPloieºti între 31 octombrie ºi 1 noiembrie 1953).• „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Comunicaredepusã la Prezidiul Academiei cu nr. 1.666/19 ianuarie 1961, aprobatãde ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C. pentru publicare ºi apãrutã înrevista „Petrol ºi gaze”, nr. 4/1961).• „FORAJUL ROTATIV SIMULTAN PERCUTANT. FORAJUL SONIC”(Comunicare depusã la Prezidiul Academiei cu nr. 37.540 din 6decembrie 1961 ºi aprobatã de ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C.pentru publicare, apãrutã în revista „Petrol ºi gaze”, nr. 3/1961).

Monografii

• VIAÞA ªI OPERA LUI George Constantinescu. Editura ºtiinþificã,Bucureºti, 1967 (în colaborare).• VIAÞA ªI OPERA PROF. D. LEONIDA. Editura ºtiinþificã, Bucureºti,1968.

Proiecte iimportante îîn ccadrul II.P.A.C.H.

• „INSTRUCÞIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUÞIA,EXPLOATAREA ªI ÎNTREÞINEREA REÞELEI DE PUÞURI DEOBSERVAÞII HIDROGEOLOGICE PENTRU HIDROAMELIORAÞII”(Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex în cadrul I.P.A.C.H.,1964).

buie sã aducã norme clare, simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãrifiscale, încurajãri, posibilitãþi de explorare pentru toþi cei care doresc ºipot, recompense pentru cei ce executã explorãrile în mod conºtiincios,precum ºi sancþiuni severe pentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiileluate.

Exploatarea

V. Exploatarea va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfelexecutatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neataca-bilã. Statul va trebui sã ducã o politicã de formarea, crearea ºi încura-jarea capitalului naþional, concomitent cu susþinerea muncii naþionale,prin acordarea în exploatare a celor mai bune terenuri ale Statului încondiþii ce le poate suporta în faza lui embrionarã de astãzi. Deasemenea, Statul va îngriji ca exploatarea petrolului sã ajungã laindustrializarea þãrii ºi crearea de noi ramuri de activitate industrialã,producãtoare de venituri ºi devize necesare vieþii noastre economice.

Prelucrarea þþiþeiului

VI. Conservarea ºi economisirea zãcãmintelor petrolifere prinmodernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºi mãrirea procentuluide benzinã obþinutã din materia brutã. Este necesarã încurajareaStatului pentru facerea investiþiilor respective.

Consumul iintern

VII. Mãrirea consumului intern prin crearea industriilor viabileºi legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþa noas-trã economicã ºi ridicarea standardului de civilizaþie.

VIII. Crearea bursei interne a petrolului.

Comerþul eexterior

IX. Reducerea cantitãþilor exportate în favoarea consumuluiintern; exportul, pe cât posibil, numai a produselor finite ºi îndreptarealui cãtre pieþele ce nu pot permite o mai bunã ºi justã valorificare.

Gabriel I. Năstase

252

195194

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Apãrarea nnaþionalã

X. Crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rezervelorde zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produse finite întoate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea industriilorproducãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produseextrase din derivatele petrolului ºi gazelor.• „PROBLEMA APEI ÎN DOBROGEA” (Congres A.G.I.R., 1943).• „PRINCIPIILE POLITICEI ECONOMICE ÎN LEGISLAÞIAPETROLIFERÃ DIN ROMÂNIA” )Congres A.G.I.R., 1943, Bucureºti).• „NOI METODE DE FORAJ” (Propuneri fãcute la consfãtuirea pe þarãa inginerilor, tehnicienilor ºi stahanoviºtilor þinutã în cadrul ASIT, laPloieºti între 31 octombrie ºi 1 noiembrie 1953).• „FORAJUL CU PRÃJINI GRELE PROPORÞIONALE” (Comunicaredepusã la Prezidiul Academiei cu nr. 1.666/19 ianuarie 1961, aprobatãde ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C. pentru publicare ºi apãrutã înrevista „Petrol ºi gaze”, nr. 4/1961).• „FORAJUL ROTATIV SIMULTAN PERCUTANT. FORAJUL SONIC”(Comunicare depusã la Prezidiul Academiei cu nr. 37.540 din 6decembrie 1961 ºi aprobatã de ministrul Mihail Florescu al M.I.P.C.pentru publicare, apãrutã în revista „Petrol ºi gaze”, nr. 3/1961).

Monografii

• VIAÞA ªI OPERA LUI George Constantinescu. Editura ºtiinþificã,Bucureºti, 1967 (în colaborare).• VIAÞA ªI OPERA PROF. D. LEONIDA. Editura ºtiinþificã, Bucureºti,1968.

Proiecte iimportante îîn ccadrul II.P.A.C.H.

• „INSTRUCÞIUNI TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, EXECUÞIA,EXPLOATAREA ªI ÎNTREÞINEREA REÞELEI DE PUÞURI DEOBSERVAÞII HIDROGEOLOGICE PENTRU HIDROAMELIORAÞII”(Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex în cadrul I.P.A.C.H.,1964).

buie sã aducã norme clare, simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãrifiscale, încurajãri, posibilitãþi de explorare pentru toþi cei care doresc ºipot, recompense pentru cei ce executã explorãrile în mod conºtiincios,precum ºi sancþiuni severe pentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiileluate.

Exploatarea

V. Exploatarea va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfelexecutatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neataca-bilã. Statul va trebui sã ducã o politicã de formarea, crearea ºi încura-jarea capitalului naþional, concomitent cu susþinerea muncii naþionale,prin acordarea în exploatare a celor mai bune terenuri ale Statului încondiþii ce le poate suporta în faza lui embrionarã de astãzi. Deasemenea, Statul va îngriji ca exploatarea petrolului sã ajungã laindustrializarea þãrii ºi crearea de noi ramuri de activitate industrialã,producãtoare de venituri ºi devize necesare vieþii noastre economice.

Prelucrarea þþiþeiului

VI. Conservarea ºi economisirea zãcãmintelor petrolifere prinmodernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºi mãrirea procentuluide benzinã obþinutã din materia brutã. Este necesarã încurajareaStatului pentru facerea investiþiilor respective.

Consumul iintern

VII. Mãrirea consumului intern prin crearea industriilor viabileºi legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþa noas-trã economicã ºi ridicarea standardului de civilizaþie.

VIII. Crearea bursei interne a petrolului.

Comerþul eexterior

IX. Reducerea cantitãþilor exportate în favoarea consumuluiintern; exportul, pe cât posibil, numai a produselor finite ºi îndreptarealui cãtre pieþele ce nu pot permite o mai bunã ºi justã valorificare.


253

197196

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu De asemenea, a þinut numeroase conferinþe la congrese inter-

naþionale, congrese interne, organizaþii ºtiinþifice, precum ºi cursuri decalificare ºi ridicarea nivelului profesional în cadrul întreprinderilor.

A þinut conferinþe la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei Române (vezi Buletinul Informativ al Academiei R.P.R.,trim. III, 1958, pag. 36 ºi programul cursurilor din semestrul I, 1961).

În 1946 a dat concurs la Politehnica Bucureºti pentru ocu-parea catedrei de foraje ºi exploatarea petrolului, prin susþinerea uneiconferinþe în faþa comisiei ºi a studenþilor. Expunerea sa a fost apreci-atã cu bune rezultate, totuºi, nu a ocupat catedra.

Activitatea oobºteascã

Activitatea obºteascã a lui Ion BBasgan s-a manifestat în primulrând în domeniul politico-economic.

Astfel, între anii 1935-1940 a publicat o serie de lucrãri, multedintre ele premiate de Academia Românã pentru adevãrul ºi curajulexpunerii, prin care a cerut naþionalizarea industriei petrolifere.

Din aceste lucrãri se desprind o mulþime de idei legate de efor-turile ce trebuie depuse pentru realizarea independenþei ºi neutralitãþiidin punct de vedere politic ºi economic a României.

Datoritã caracterului sãu ferm, dar ºi a concepþiilor sale legatede naþionalizarea acestui important sector de activitate, Ion BBasgan afost numit, prin Decizia Ministerului Minelor ºi Petrolului ºi a adresei nr.177 din 20 iulie 1948,membru în comisia pentru inventarierea bunurilorminiere naþionalizate ale Centralei Auro-argintifiere ºi preºedinte alcomisiei pentru inventarierea bunurilor miniere din regiunea Brad.

Prin Ordinul nr. 146.575 din 26 octombrie 1952 a fost scos dinproducþie ºi numit în colectivul Ministerului Industriei Metalurgiei pen-tru organizarea expoziþiei industriale „Economia planificatã a R.P.R. înplin progres” (deschisã în decembrie 1952), ca specialist în utilaje pen-tru forajul ºi exploatarea petrolului.

De asemenea, în iunie 1953 prin Ordinul nr. 777/1953 alMinisterului Metalurgiei a fost numit membru în colectivul expoziþieiM.I.M., care a organizat „Expoziþia industrialã” din iunie-noiembrie1953.

• „SINTEZA ªI STUDIUL DEINITIV PRIVIND EFICIENÞACAPTÃRILOR DE APÃ SUBTERANÃ PROIECTATE LA I.PA.C.H.”(Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex cu colaborarea insti-tutelor I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H. din Comitetul de Stat al Apelor,1966).• „SONICITATEA ªI APLICAÞIILE EI” (Lucrare scrisã în urmacercetãrii arhivei lui George Constantinescu la Coniston în Anglia ºicare scoate în evidenþã aplicaþiile realizate de autor prin forajul sonicîn lume ºi mai ales de savanþii francezi, sovietici, americani, în ultra-sunete, dovedind cã acestea au la bazã sonicitatea, care este o creaþieromâneascã).• „PRINCIPIUL ARHIMEDE” (O nouã enunþare, interpretare ºi aplicaþi-ile realizate în tehnica modernã, scrisã în limba românã ºi englezã.Lucrarea conþine 370 pagini ºi are o prefaþã a prof. Renato Calapso,preºedintele ºi organizatorul Congresului mondial pentru omagierealui Arhimede în secolul XX).• „SPRE CENTRUL PÃMÂNTULUI” (Conferinþã þinutã în cercurileindustriale ºi ºtiinþifice din Italia, Franþa, Portugalia, Spania, R.F.G. ºiRomânia în cadrul Universitãþii Populare ºi în alte cercuri).

Premiul dde SStat aal RR.P.R.

În anul 1962 Ion BBasgan a primit pentru activitatea sa tehnico-ºtiinþificã ºi pentru rezultatele industriale ale aplicãrii invenþiilor,Premiul de Stat al R.P.R.

La acea datã Ion BBasgan era specialist în I.S.P.A. (Institutul deStudii ºi Proiectãri Agricole), preºedintele Comisiei de Coordonare aForajului pentru alimentãrile cu apã ºi membru al C.T.S. din Comitetulde Stat al Apelor.

Activitatea ddidacticã

În cursul anului ºcolar 1933/1934 a funcþionat în calitate deajutor de curs onorific la catedra de „Studiul petrolului” la Academia deÎnalte Studii Comerciale ºi Industriale (certificatul nr. 04203 din 24 mar-tie 1994).

Gabriel I. Năstase

254

197196

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu De asemenea, a þinut numeroase conferinþe la congrese inter-

naþionale, congrese interne, organizaþii ºtiinþifice, precum ºi cursuri decalificare ºi ridicarea nivelului profesional în cadrul întreprinderilor.

A þinut conferinþe la cursurile de ºtiinþã ºi tehnicã aleAcademiei Române (vezi Buletinul Informativ al Academiei R.P.R.,trim. III, 1958, pag. 36 ºi programul cursurilor din semestrul I, 1961).

În 1946 a dat concurs la Politehnica Bucureºti pentru ocu-parea catedrei de foraje ºi exploatarea petrolului, prin susþinerea uneiconferinþe în faþa comisiei ºi a studenþilor. Expunerea sa a fost apreci-atã cu bune rezultate, totuºi, nu a ocupat catedra.

Activitatea oobºteascã

Activitatea obºteascã a lui Ion BBasgan s-a manifestat în primulrând în domeniul politico-economic.

Astfel, între anii 1935-1940 a publicat o serie de lucrãri, multedintre ele premiate de Academia Românã pentru adevãrul ºi curajulexpunerii, prin care a cerut naþionalizarea industriei petrolifere.

Din aceste lucrãri se desprind o mulþime de idei legate de efor-turile ce trebuie depuse pentru realizarea independenþei ºi neutralitãþiidin punct de vedere politic ºi economic a României.

Datoritã caracterului sãu ferm, dar ºi a concepþiilor sale legatede naþionalizarea acestui important sector de activitate, Ion BBasgan afost numit, prin Decizia Ministerului Minelor ºi Petrolului ºi a adresei nr.177 din 20 iulie 1948,membru în comisia pentru inventarierea bunurilorminiere naþionalizate ale Centralei Auro-argintifere ºi preºedinte alcomisiei pentru inventarierea bunurilor miniere din regiunea Brad.

Prin Ordinul nr. 146.575 din 26 octombrie 1952 a fost scos dinproducþie ºi numit în colectivul Ministerului Industriei Metalurgiei pen-tru organizarea expoziþiei industriale „Economia planificatã a R.P.R. înplin progres” (deschisã în decembrie 1952), ca specialist în utilaje pen-tru forajul ºi exploatarea petrolului.

De asemenea, în iunie 1953 prin Ordinul nr. 777/1953 alMinisterului Metalurgiei a fost numit membru în colectivul expoziþieiM.I.M., care a organizat „Expoziþia industrialã” din iunie-noiembrie1953.

• „SINTEZA ªI STUDIUL DEINITIV PRIVIND EFICIENÞACAPTÃRILOR DE APÃ SUBTERANÃ PROIECTATE LA I.PA.C.H.”(Lucrare întocmitã ca ºef de proiect complex cu colaborarea insti-tutelor I.P.A.C.H., I.S.P. ºi I.S.C.H. din Comitetul de Stat al Apelor,1966).• „SONICITATEA ªI APLICAÞIILE EI” (Lucrare scrisã în urmacercetãrii arhivei lui George Constantinescu la Coniston în Anglia ºicare scoate în evidenþã aplicaþiile realizate de autor prin forajul sonicîn lume ºi mai ales de savanþii francezi, sovietici, americani, în ultra-sunete, dovedind cã acestea au la bazã sonicitatea, care este o creaþieromâneascã).• „PRINCIPIUL ARHIMEDE” (O nouã enunþare, interpretare ºi aplicaþi-ile realizate în tehnica modernã, scrisã în limba românã ºi englezã.Lucrarea conþine 370 pagini ºi are o prefaþã a prof. Renato Calapso,preºedintele ºi organizatorul Congresului mondial pentru omagierealui Arhimede în secolul XX).• „SPRE CENTRUL PÃMÂNTULUI” (Conferinþã þinutã în cercurileindustriale ºi ºtiinþifice din Italia, Franþa, Portugalia, Spania, R.F.G. ºiRomânia în cadrul Universitãþii Populare ºi în alte cercuri).

Premiul dde SStat aal RR.P.R.

În anul 1962 Ion BBasgan a primit pentru activitatea sa tehnico-ºtiinþificã ºi pentru rezultatele industriale ale aplicãrii invenþiilor,Premiul de Stat al R.P.R.

La acea datã Ion BBasgan era specialist în I.S.P.A. (Institutul deStudii ºi Proiectãri Agricole), preºedintele Comisiei de Coordonare aForajului pentru alimentãrile cu apã ºi membru al C.T.S. din Comitetulde Stat al Apelor.

Activitatea ddidacticã

În cursul anului ºcolar 1933/1934 a funcþionat în calitate deajutor de curs onorific la catedra de „Studiul petrolului” la Academia deÎnalte Studii Comerciale ºi Industriale (certificatul nr. 04203 din 24 mar-tie 1994).


255

199198

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu principiul Arhimede, în care a actualizat prezenþa operei marelui sir-

acuzian în ºtiinþa modernã ºi în special în tehnica forajului. ProfesorulRenato Calapso a scris apoi prefaþa acestei lucrãri.

În ianuarie 1967 a fãcut un pelerinaj la mormântul lui GeorgeConstantinescu, pãrintele sonicitãþii, în regiunea lacurilor din Anglia,unde a cercetat ºi fotografiat arhiva rãmasã de la fostul sãu prieten.Urmare a celor constatate, a fãcut propuneri Academiei R.S. Românede a dona o piatrã funerarã la mormântul acestui membru de onoareal Academiei ºi de a aduce în þarã aceastã arhivã.

În cursul activitãþii sale de un an în strãinãtate a luat contactcu reprezentanþi ai ºtiinþei ºi industriei din institute, universitãþi, soci-etãþi etc.

În Italia a fost oaspetele Fundaþiei Europene Drãgan,Butangaz, ENI-AGIP, Uniunea Petroliferã Roma, Idrill º.a., vizitândºantierele ºi fãcând expuneri asupra metodelor sale de foraj cu ocaziaconstatãrii aplicãrii lor la Rovenna, Sicilia etc.

În R.F. Germanã ºi Spania a fost ca invitat al concernelorindustriale care sprijinã acþiunea sa de revendicãri din SUA; a avutcontacte ºtiinþifice ºi tehnice ºi a participat la Conferinþa economicã dela Bonn din ianuarie 1967 ºi la Congresul Uniunii Interparlamentare dela Palma Mallorca din martie 1967.

În Portugalia a fost oaspetele concernului Sacor, fiind primit deconducãtorii industriei petrolifere ºi ai statului, precum ºi de FundaþiaGulbenkian, expunând creaþiile româneºti ºtiinþifice, tehnice ºi industri-ale, care au favorizat dezvoltarea relaþiilor între Portugalia ºi România.

În Franþa a fost oaspetele Soc. Essence et Carburants deFrance ºi al altor întreprinderi ºi instituþii, unde a susþinut numeroaseconvorbiri ºtiinþifice ºi tehnice.

Problemele ridicate în Franþa au fãcut obiectul unor amplearticole ale presei de specialitate, în revistele Le Pétrole Lubri Europedin 6 aprilie 1967 ºi 20 octombrie 1967, Pétrole Informations din 20iunie 1967, iar prin ambasadorul României la Paris, a primit comuni-carea cã guvernul francez sprijinã acþiunea sa privitor la revendicareadin SUA.

Prin Ordinul nr. 1.909 al Ministerului Metalurgiei comunicat cuadresa nr. 146.794 din 7 decembrie 1953, a fost numit preºedintelecomisiei de aprobare a normelor interne pe minister la sectorul met-alurgic.

În ianuarie 1954 a fãcut parte, împreunã cu Dr. Geller de laICCS – Câmpina, din comisia desemnatã de C.C. AL P.M.R. pentruanchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionarea industriei petro-lifere cu acestea, la uzinele SRUP Reºiþa ºi S.R.M. Reºiþa.

Doisprezece ani a activat în plan social ºi economic pentruridicarea standardului de viaþã al muncitorilor agricoli ºi locuitorilorsatelor, prin forajele hidrogeologice executate pentru alimentarea cuapã a mediului rural (vezi Hidrotehnica, nr. 1.a.8/1958).

A fost membru în ASIT, sindicat ºi ARLUS. În sindicat a fostdin 1947, iar în ASIT ºi ARLUS de la înfiinþare, activând continuu înaceste organizaþii de masã ºi în special prin organizarea de cursuri deperfecþionare profesionalã a colegilor din întreprinderi. Certificateleprofesionale ºi caracterizarea activitãþii profesionale ºi sociale eliber-ate de Sovromutilajpetrolifer ºi Trustul de îmbunãtãþiri funciare confir-mã aceastã activitate.

În 1959 a fost responsabilul colectivului hidrogeologic ºi fora-je din cadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare, dez-voltând activitatea cerutã de aceastã rãspundere obºteascã.

Activitatea ddesfãºuratã îîn sstrãinãtate

De la 20 noiembrie 1966 pânã la 20 decembrie 1967, IonBasgan ºi-a desfãºurat activitatea profesionalã în Occident: Italia,Franþa, Anglia, Spania, Portugalia, R.F. Germanã º.a., fãcând cercetãrijuridice ºi ducând tratative necesare realizãrii drepturilor sale de inven-tator din SUA. Concomitent a realizat lucrãri, conferinþe ºi contacteºtiinþifice, tehnice ºi industriale pentru afirmarea aportului românesc înºtiinþa ºi tehnica mondialã.

În decembrie 1966 a cercetat locurile unde a trãit Arhimede laSiracuza, a luat contact cu atmosfera în care a creat opera sa în anti-chitate ºi cu lucrãrile ce s-au întocmit cu ocazia comemorãrii luiArhimede în secolul XX, prezentând ulterior profesorului RenatoCalapso, organizatorul acestui congres mondial, lucrarea sa despre

Gabriel I. Năstase

256

199198

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu principiul Arhimede, în care a actualizat prezenþa operei marelui sir-

acuzian în ºtiinþa modernã ºi în special în tehnica forajului. ProfesorulRenato Calapso a scris apoi prefaþa acestei lucrãri.

În ianuarie 1967 a fãcut un pelerinaj la mormântul lui GeorgeConstantinescu, pãrintele sonicitãþii, în regiunea lacurilor din Anglia,unde a cercetat ºi fotografiat arhiva rãmasã de la fostul sãu prieten.Urmare a celor constatate, a fãcut propuneri Academiei R.S. Românede a dona o piatrã funerarã la mormântul acestui membru de onoareal Academiei ºi de a aduce în þarã aceastã arhivã.

În cursul activitãþii sale de un an în strãinãtate a luat contactcu reprezentanþi ai ºtiinþei ºi industriei din institute, universitãþi, soci-etãþi etc.

În Italia a fost oaspetele Fundaþiei Europene Drãgan,Butangaz, ENI-AGIP, Uniunea Petroliferã Roma, Idrill º.a., vizitândºantierele ºi fãcând expuneri asupra metodelor sale de foraj cu ocaziaconstatãrii aplicãrii lor la Rovenna, Sicilia etc.

În R.F. Germanã ºi Spania a fost ca invitat al concernelorindustriale care sprijinã acþiunea sa de revendicãri din SUA; a avutcontacte ºtiinþifice ºi tehnice ºi a participat la Conferinþa economicã dela Bonn din ianuarie 1967 ºi la Congresul Uniunii Interparlamentare dela Palma Mallorca din martie 1967.

În Portugalia a fost oaspetele concernului Sacor, fiind primit deconducãtorii industriei petrolifere ºi ai statului, precum ºi de FundaþiaGulbenkian, expunând creaþiile româneºti ºtiinþifice, tehnice ºi industri-ale, care au favorizat dezvoltarea relaþiilor între Portugalia ºi România.

În Franþa a fost oaspetele Soc. Essence et Carburants deFrance ºi al altor întreprinderi ºi instituþii, unde a susþinut numeroaseconvorbiri ºtiinþifice ºi tehnice.

Problemele ridicate în Franþa au fãcut obiectul unor amplearticole ale presei de specialitate, în revistele Le Pétrole Lubri Europedin 6 aprilie 1967 ºi 20 octombrie 1967, Pétrole Informations din 20iunie 1967, iar prin ambasadorul României la Paris, a primit comuni-carea cã guvernul francez sprijinã acþiunea sa privitor la revendicareadin SUA.

Prin Ordinul nr. 1.909 al Ministerului Metalurgiei comunicat cuadresa nr. 146.794 din 7 decembrie 1953, a fost numit preºedintelecomisiei de aprobare a normelor interne pe minister la sectorul met-alurgic.

În ianuarie 1954 a fãcut parte, împreunã cu Dr. Geller de laICCS – Câmpina, din comisia desemnatã de C.C. AL P.M.R. pentruanchetarea problemei prãjinilor grele ºi aprovizionarea industriei petro-lifere cu acestea, la uzinele SRUP Reºiþa ºi S.R.M. Reºiþa.

Doisprezece ani a activat în plan social ºi economic pentruridicarea standardului de viaþã al muncitorilor agricoli ºi locuitorilorsatelor, prin forajele hidrogeologice executate pentru alimentarea cuapã a mediului rural (vezi Hidrotehnica, nr. 1.a.8/1958).

A fost membru în ASIT, sindicat ºi ARLUS. În sindicat a fostdin 1947, iar în ASIT ºi ARLUS de la înfiinþare, activând continuu înaceste organizaþii de masã ºi în special prin organizarea de cursuri deperfecþionare profesionalã a colegilor din întreprinderi. Certificateleprofesionale ºi caracterizarea activitãþii profesionale ºi sociale eliber-ate de Sovromutilajpetrolifer ºi Trustul de îmbunãtãþiri funciare confir-mã aceastã activitate.

În 1959 a fost responsabilul colectivului hidrogeologic ºi fora-je din cadrul grupei ASIT din Trustul de îmbunãtãþiri funciare, dez-voltând activitatea cerutã de aceastã rãspundere obºteascã.

Activitatea ddesfãºuratã îîn sstrãinãtate

De la 20 noiembrie 1966 pânã la 20 decembrie 1967, IonBasgan ºi-a desfãºurat activitatea profesionalã în Occident: Italia,Franþa, Anglia, Spania, Portugalia, R.F. Germanã º.a., fãcând cercetãrijuridice ºi ducând tratative necesare realizãrii drepturilor sale de inven-tator din SUA. Concomitent a realizat lucrãri, conferinþe ºi contacteºtiinþifice, tehnice ºi industriale pentru afirmarea aportului românesc înºtiinþa ºi tehnica mondialã.

În decembrie 1966 a cercetat locurile unde a trãit Arhimede laSiracuza, a luat contact cu atmosfera în care a creat opera sa în anti-chitate ºi cu lucrãrile ce s-au întocmit cu ocazia comemorãrii luiArhimede în secolul XX, prezentând ulterior profesorului RenatoCalapso, organizatorul acestui congres mondial, lucrarea sa despre


257

201200

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu pentru industria de petrol. Cu toate cã în vestul Europei, cât ºi în Rusia

consumul era deja în creºtere, conjunctura favorabilã pentru industriade petrol depindea în principal de modul în care SUA îºi menþineaordinea în producþia ºi desfacerea produselor petrolifere, înlãturânddumpingul din exportul sãu. Acestui factor i se suprapunea ºi cel alrealizãrii Planului producþiei petrolifere de cãtre U.R.S.S. în proporþiede 40 la sutã faþã de anul precedent (1933), precum ºi de modul cumvor ºti cei interesaþi în petrolul din Irak sã-l introducã pe piaþa mondi-alã. Aceste prognoze au fost fãcute cu luciditate de Ion BBasgan, într-un moment în care preþurile produselor petrolifere erau în scãderesimþitoare, atât la intern, cât mai ales la export. În ceea ce priveºteconsumul de gaze naturale, Ion BBasgan apreciazã o creºtere atât în1932, cât ºi în 1933, creºtere datoratã în principal consumului gazelordin regiunea petroliferã.

Totodatã, s-a observat cã în acea perioadã, consumul gazuluimetan din Ardeal era în descreºtere, în condiþiile în care gazele dinregiunea petroliferã erau consumate numai dupã extracþia gazolineiprin dezbenzinare. Ion BBasgan aprecia cã în acea perioadã, cantitãþiimportante de gaze rãmâneau neîntrebuinþate.

Între anii 1929-1933, Ion BBasgan a constatat cã industria car-boniferã din România lucra numai pentru consumul intern, consumulde cãrbuni fiind în scãdere din cauza concurenþei pãcurii. Aceastãscãdere a consumului de cãrbuni a atras dupã sine ºi o scãdere a pro-ducþiei. Astfel, indicele producþiei carbonifere a fost de 78 în 1930, 63în 1931, 54 în 1932 ºi 47 în 1933. Principalul consumator era C.F.R.-ul care folosea 22 la sutã pãcurã ºi 78 la sutã cãrbuni. În plus, preþulcãrbunilor din Valea Jiului, calculat comparativ cu anul 1929, variind dela an la an, a condus la o serie de perturbaþii în domeniul economic, înspecial în cel al consumatorului de cãrbuni. Investiþiile importantefãcute în acest sector de activitate au condus la realizarea unei vizibileameliorãri a calitãþii cãrbunilor din Valea Jiului. Acest fapt a condus lareducerea simþitoare a costului tonei de apã vaporizatã ºi deci a reduc-erii bugetului C.F.R. prin economisirea unei importante cantitãþi decombustibil, în condiþiile unei proporþii constante între consumul depãcurã ºi cãrbuni. Faþã de anul precedent, Ion BBasgan remarcã ouºoarã creºtere pentru anul 1933. Valoarea totalã a cãrbunilor extraºieste, totuºi, în continuã scãdere pe parcursul ultimilor cinci ani. De

OPERA EECONOMICÃ

Activitatea ºtiinþificã a lui Ion BBasgan a fost cuplatã în perma-nenþã cu cea economicã. Deseori, aflat în situaþia de a lua decizii, IonBasgan trebuia sã cunoascã mecanismele economice ale activitãþii pecare o conducea. În acest fel, Ion BBasgan s-a remarcat prinnumeroase studii care au constituit la acea vreme un veritabil instru-ment de lucru. În lucrarea Conjunctura în petrol, cãrbuni, gaze natu-rale, sare, aur, argint autorul evidenþiazã importanþa activitãþilor deexploatare a petrolului, cãrbunelui, gazelor, sãrii, aurului ºi argintuluiîntr-o perioadã extrem de complicatã din punct de vedere economic,social ºi politic, atât pentru România, cât ºi pentru întreaga lume.

Dr. Ion BBasgan apreciazã cã în perioada 1929-1933,exploatarea petrolului în România s-a fãcut neeconomic, prin exporturiexcesive care au condus la secãtuirea unor rezerve. În plus, preþurileextrem de scãzute practicate, au permis marilor întreprinderi petrolif-ere sã-ºi asigure beneficiile prin mãrirea cantitãþii manipulate. Deja din1936 apãruse o scãdere alarmantã a producþiei petrolifere a României,fãrã ca sã se fi creat între timp acea industrializare ºi dezvoltare amijloacelor de producþie care ar fi putut asigura o structurã economicãbazatã pe mai mulþi factori de producþie.

Pentru perioada analizatã de Ion BBasgan, 1929-1933, pro-ducþia de þiþei a României tindea sã se menþinã la un maxim atins, înraport cu cerinþele dezvoltãrii perioadei respective, cu zãcãminteleexplorate ºi cu posibilitãþile de plasare pe piaþa mondialã. Între anii1929-1933 exportul de produse petrolifere al României s-a dublat, încondiþiile în care consumul european de produse petrolifere crescuseîn 1933, deºi a existat tendinþa de micºorare a importului, datoritã spir-itului autarhic ce a dominat politica anului 1933.

Faptul cã la acea datã, economia europeanã se afla într-oconjuncturã ascendentã, este ilustrat de importul de produse petrolif-ere oferit Angliei, Franþei ºi Germaniei. Aceste elemente, precum ºicele care ilustrau deja o dezvoltare tehnicã ºi o creºtere a consumuluimondial, ca urmare a ieºirii din criza economicã a multor þãri, i-au per-mis lui Ion BBasgan sã prognozeze conjunctura favorabilã a anului 1934

Gabriel I. Năstase

258

201200

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu pentru industria de petrol. Cu toate cã în vestul Europei, cât ºi în Rusia

consumul era deja în creºtere, conjunctura favorabilã pentru industriade petrol depindea în principal de modul în care SUA îºi menþineaordinea în producþia ºi desfacerea produselor petrolifere, înlãturânddumpingul din exportul sãu. Acestui factor i se suprapunea ºi cel alrealizãrii Planului producþiei petrolifere de cãtre U.R.S.S. în proporþiede 40 la sutã faþã de anul precedent (1933), precum ºi de modul cumvor ºti cei interesaþi în petrolul din Irak sã-l introducã pe piaþa mondi-alã. Aceste prognoze au fost fãcute cu luciditate de Ion BBasgan, într-un moment în care preþurile produselor petrolifere erau în scãderesimþitoare, atât la intern, cât mai ales la export. În ceea ce priveºteconsumul de gaze naturale, Ion BBasgan apreciazã o creºtere atât în1932, cât ºi în 1933, creºtere datoratã în principal consumului gazelordin regiunea petroliferã.

Totodatã, s-a observat cã în acea perioadã, consumul gazuluimetan din Ardeal era în descreºtere, în condiþiile în care gazele dinregiunea petroliferã erau consumate numai dupã extracþia gazolineiprin dezbenzinare. Ion BBasgan aprecia cã în acea perioadã, cantitãþiimportante de gaze rãmâneau neîntrebuinþate.

Între anii 1929-1933, Ion BBasgan a constatat cã industria car-boniferã din România lucra numai pentru consumul intern, consumulde cãrbuni fiind în scãdere din cauza concurenþei pãcurii. Aceastãscãdere a consumului de cãrbuni a atras dupã sine ºi o scãdere a pro-ducþiei. Astfel, indicele producþiei carbonifere a fost de 78 în 1930, 63în 1931, 54 în 1932 ºi 47 în 1933. Principalul consumator era C.F.R.-ul care folosea 22 la sutã pãcurã ºi 78 la sutã cãrbuni. În plus, preþulcãrbunilor din Valea Jiului, calculat comparativ cu anul 1929, variind dela an la an, a condus la o serie de perturbaþii în domeniul economic, înspecial în cel al consumatorului de cãrbuni. Investiþiile importantefãcute în acest sector de activitate au condus la realizarea unei vizibileameliorãri a calitãþii cãrbunilor din Valea Jiului. Acest fapt a condus lareducerea simþitoare a costului tonei de apã vaporizatã ºi deci a reduc-erii bugetului C.F.R. prin economisirea unei importante cantitãþi decombustibil, în condiþiile unei proporþii constante între consumul depãcurã ºi cãrbuni. Faþã de anul precedent, Ion BBasgan remarcã ouºoarã creºtere pentru anul 1933. Valoarea totalã a cãrbunilor extraºieste, totuºi, în continuã scãdere pe parcursul ultimilor cinci ani. De

OPERA EECONOMICÃ

Activitatea ºtiinþificã a lui Ion BBasgan a fost cuplatã în perma-nenþã cu cea economicã. Deseori, aflat în situaþia de a lua decizii, IonBasgan trebuia sã cunoascã mecanismele economice ale activitãþii pecare o conducea. În acest fel, Ion BBasgan s-a remarcat prinnumeroase studii care au constituit la acea vreme un veritabil instru-ment de lucru. În lucrarea Conjunctura în petrol, cãrbuni, gaze natu-rale, sare, aur, argint autorul evidenþiazã importanþa activitãþilor deexploatare a petrolului, cãrbunelui, gazelor, sãrii, aurului ºi argintuluiîntr-o perioadã extrem de complicatã din punct de vedere economic,social ºi politic, atât pentru România, cât ºi pentru întreaga lume.

Dr. Ion BBasgan apreciazã cã în perioada 1929-1933,exploatarea petrolului în România s-a fãcut neeconomic, prin exporturiexcesive care au condus la secãtuirea unor rezerve. În plus, preþurileextrem de scãzute practicate, au permis marilor întreprinderi petrolif-ere sã-ºi asigure beneficiile prin mãrirea cantitãþii manipulate. Deja din1936 apãruse o scãdere alarmantã a producþiei petrolifere a României,fãrã ca sã se fi creat între timp acea industrializare ºi dezvoltare amijloacelor de producþie care ar fi putut asigura o structurã economicãbazatã pe mai mulþi factori de producþie.

Pentru perioada analizatã de Ion BBasgan, 1929-1933, pro-ducþia de þiþei a României tindea sã se menþinã la un maxim atins, înraport cu cerinþele dezvoltãrii perioadei respective, cu zãcãminteleexplorate ºi cu posibilitãþile de plasare pe piaþa mondialã. Între anii1929-1933 exportul de produse petrolifere al României s-a dublat, încondiþiile în care consumul european de produse petrolifere crescuseîn 1933, deºi a existat tendinþa de micºorare a importului, datoritã spir-itului autarhic ce a dominat politica anului 1933.

Faptul cã la acea datã, economia europeanã se afla într-oconjuncturã ascendentã, este ilustrat de importul de produse petrolif-ere oferit Angliei, Franþei ºi Germaniei. Aceste elemente, precum ºicele care ilustrau deja o dezvoltare tehnicã ºi o creºtere a consumuluimondial, ca urmare a ieºirii din criza economicã a multor þãri, i-au per-mis lui Ion BBasgan sã prognozeze conjunctura favorabilã a anului 1934


259

203202

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu triale, producãtoare de venituri ºi devize necesare relansãrii

economiei.În ceea ce priveºte prelucrarea þiþeiului, punctul de vedere al

lui Ion BBasgan susþinea cã aceastã activitate sã se facã raþional, con-comitent cu activitãþile de conservare ºi economisire a zãcãmintelorpetrolifere ºi prin modernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºimãrirea procentului de benzinã obþinutã din materia brutã. Pentrurealizarea acestei politici de prelucrare a þiþeiului, Ion BBasgan consid-era cã este necesar ca statul sã se implice cu fermitate în încurajareaefectuãrii de investiþii corespunzãtoare în acest sens. Ca urmare aacestei politici , Ion BBasgan susþinea cã se va obþine o creºtere a con-sumului intern, datoritã în primul rând creãrii unei industrii viabile,legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþaeconomiei româneºti ºi ridicarea standardului de civilizaþie. În acestsens un consum intern eficient ºi raþional nu poate fi gândit decât princrearea bursei interne a petrolului.

În ceea ce priveºte politica pe care trebuie s-o aplice statulromân în legãturã cu exportul de þiþei, Ion BBasgan era de pãrere cã tre-buie reduse cantitãþile exportate în favoarea consumului intern ºi sãcreascã pe cât posibil numai produsele finite. Pentru cã Ion BBasganera un mare patriot, întreaga sa viaþã ºi activitate a legat-o de intere-sele þãrii, de capacitatea de apãrare naþionalã. În acest sens, politicasa economicã viza crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rez-ervelor de zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produsefinite, în toate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea indus-triilor producãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produseextrase din derivatele petrolului ºi gazelor.

În lucrarea Principiile politicii economice în legislaþia petrolif-erã din România, Ion BBasgan considera cã legislaþia petroliferã joacãun rol important în economia naþionalã ºi ea constituie totdeauna unobiect de discuþie, atât în interiorul þãrii, cât ºi în afarã. Pentru activ-itãþile privind exploatarea petrolului este foarte important sã se real-izeze armonizarea intereselor de moment ale statului cu progresulomenirii. În plus, Ion BBasgan considera cã statul român nu trebuie sãmai repete greºeala de la sfârºitul secolului trecut în ceea ce priveºteindiferenþa asupra importanþei legislaþiei petrolului ci, dimpotrivã, sãfacã abstracþie de interesele de moment ºi sã urmãreascã mai mult

asemenea, în acest sector de activitate, se constatã ºi o descreºterea numãrului personalului întrebuinþat în exploatarea cãrbunilor.

Analiza datelor din domeniul exploatãrii sãrii îl face pe IonBasgan sã constate cã producþia de sare între anii 1930-1931 a mar-cat o descreºtere, iar începând cu anul 1932 aceasta înregistreazã ouºoarã creºtere.

Pentru producþia de aur ºi argint, Ion BBasgan considerã cãexistã deja progrese notabile datoritã atenþiei deosebite acordate înexploatarea regiunilor aurifere din regiunile Munþilor Apuseni ºi BaiaMare. În aceastã situaþie, preþul aurului a fost staþionar, iar cel al argin-tului în scãdere.

În Raportul economic al secþiunii petrolului întocmit de IonBasgan sunt evidenþiate o serie de aspecte cu imperative economiceale politicii petrolului. În acest sens, Ion BBasgan considerã cã evalu-area rezervelor de petrol ale þãrii constituie un punct de plecare înalcãtuirea planului economic de viitor al României. Totodatã, Româniadispunea la acea datã (1938) de terenuri „cunoscute, sigure ºi proba-bil petrolifere”, cu o rezervã ce se cifra la cca. 35 milioane tone. Înacest sens, Ion BBasgan propunea ca pentru explorarea ºi exploatareaacestor zãcãminte sã se facã investiþii pe termen lung, cu posibilitãþi deamortizare într-un timp mai lung decât acela „cu care erau deprinsecapitalurile în exploatarea zãcãmintelor bogate, aflate astãzi în fazaepuizãrii”. În schimb, susþinea în continuare Ion BBasgan, „regimul viitoral minelor ce este în curs de elaborare, trebuie sã aducã norme clare,simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãri fiscale, încurajãri, posibilitãþide explorare pentru toþi cei care doresc ºi pot, recompense pentru ceice executã explorãrile în mod conºtiincios, precum ºi sancþiuni severepentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiile luate”.

În ceea ce priveºte exploatarea, Ion BBasgan considera cãaceastã activitate „va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfel exe-cutatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neatacabilã”.În acest sens, statul trebuie sã ducã o politicã de formare, creare ºistimulare a capitalului naþional, concomitent cu susþinerea unor activ-itãþi de dimensiuni naþionale, prin acordarea în exploatare a celor maibune terenuri ale statului, în condiþiile pe care le putea suporta la vre-mea aceea. În felul acesta se spera ca procesul de industrializare alþãrii sã capete dimensiuni favorabile prin crearea de noi ramuri indus-

Gabriel I. Năstase

260

203202

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu triale, producãtoare de venituri ºi devize necesare relansãrii

economiei.În ceea ce priveºte prelucrarea þiþeiului, punctul de vedere al

lui Ion BBasgan susþinea cã aceastã activitate sã se facã raþional, con-comitent cu activitãþile de conservare ºi economisire a zãcãmintelorpetrolifere ºi prin modernizarea metodelor de prelucrare a þiþeiului ºimãrirea procentului de benzinã obþinutã din materia brutã. Pentrurealizarea acestei politici de prelucrare a þiþeiului, Ion BBasgan consid-era cã este necesar ca statul sã se implice cu fermitate în încurajareaefectuãrii de investiþii corespunzãtoare în acest sens. Ca urmare aacestei politici , Ion BBasgan susþinea cã se va obþine o creºtere a con-sumului intern, datoritã în primul rând creãrii unei industrii viabile,legate de structura þãrii, prin care sã se asigure independenþaeconomiei româneºti ºi ridicarea standardului de civilizaþie. În acestsens un consum intern eficient ºi raþional nu poate fi gândit decât princrearea bursei interne a petrolului.

În ceea ce priveºte politica pe care trebuie s-o aplice statulromân în legãturã cu exportul de þiþei, Ion BBasgan era de pãrere cã tre-buie reduse cantitãþile exportate în favoarea consumului intern ºi sãcreascã pe cât posibil numai produsele finite. Pentru cã Ion BBasganera un mare patriot, întreaga sa viaþã ºi activitate a legat-o de intere-sele þãrii, de capacitatea de apãrare naþionalã. În acest sens, politicasa economicã viza crearea, în funcþie de posibilitãþile terenurilor, a rez-ervelor de zãcãminte descoperite ºi apoi a depozitelor de produsefinite, în toate centrele strategice ale þãrii, precum ºi dezvoltarea indus-triilor producãtoare de muniþii ºi material de rãzboi, bazate pe produseextrase din derivatele petrolului ºi gazelor.

În lucrarea Principiile politicii economice în legislaþia petrolif-erã din România, Ion BBasgan considera cã legislaþia petroliferã joacãun rol important în economia naþionalã ºi ea constituie totdeauna unobiect de discuþie, atât în interiorul þãrii, cât ºi în afarã. Pentru activ-itãþile privind exploatarea petrolului este foarte important sã se real-izeze armonizarea intereselor de moment ale statului cu progresulomenirii. În plus, Ion BBasgan considera cã statul român nu trebuie sãmai repete greºeala de la sfârºitul secolului trecut în ceea ce priveºteindiferenþa asupra importanþei legislaþiei petrolului ci, dimpotrivã, sãfacã abstracþie de interesele de moment ºi sã urmãreascã mai mult

asemenea, în acest sector de activitate, se constatã ºi o descreºterea numãrului personalului întrebuinþat în exploatarea cãrbunilor.

Analiza datelor din domeniul exploatãrii sãrii îl face pe IonBasgan sã constate cã producþia de sare între anii 1930-1931 a mar-cat o descreºtere, iar începând cu anul 1932 aceasta înregistreazã ouºoarã creºtere.

Pentru producþia de aur ºi argint, Ion BBasgan considerã cãexistã deja progrese notabile datoritã atenþiei deosebite acordate înexploatarea regiunilor aurifere din regiunile Munþilor Apuseni ºi BaiaMare. În aceastã situaþie, preþul aurului a fost staþionar, iar cel al argin-tului în scãdere.

În Raportul economic al secþiunii petrolului întocmit de IonBasgan sunt evidenþiate o serie de aspecte cu imperative economiceale politicii petrolului. În acest sens, Ion BBasgan considerã cã evalu-area rezervelor de petrol ale þãrii constituie un punct de plecare înalcãtuirea planului economic de viitor al României. Totodatã, Româniadispunea la acea datã (1938) de terenuri „cunoscute, sigure ºi proba-bil petrolifere”, cu o rezervã ce se cifra la cca. 35 milioane tone. Înacest sens, Ion BBasgan propunea ca pentru explorarea ºi exploatareaacestor zãcãminte sã se facã investiþii pe termen lung, cu posibilitãþi deamortizare într-un timp mai lung decât acela „cu care erau deprinsecapitalurile în exploatarea zãcãmintelor bogate, aflate astãzi în fazaepuizãrii”. În schimb, susþinea în continuare Ion BBasgan, „regimul viitoral minelor ce este în curs de elaborare, trebuie sã aducã norme clare,simplificãri de formalitãþi inutile, degrevãri fiscale, încurajãri, posibilitãþide explorare pentru toþi cei care doresc ºi pot, recompense pentru ceice executã explorãrile în mod conºtiincios, precum ºi sancþiuni severepentru cei ce nu-ºi respectã obligaþiile luate”.

În ceea ce priveºte exploatarea, Ion BBasgan considera cãaceastã activitate „va trebui sã fie raþionalã, economicã ºi astfel exe-cutatã ca sã poatã asigura Statului o rezervã de duratã neatacabilã”.În acest sens, statul trebuie sã ducã o politicã de formare, creare ºistimulare a capitalului naþional, concomitent cu susþinerea unor activ-itãþi de dimensiuni naþionale, prin acordarea în exploatare a celor maibune terenuri ale statului, în condiþiile pe care le putea suporta la vre-mea aceea. În felul acesta se spera ca procesul de industrializare alþãrii sã capete dimensiuni favorabile prin crearea de noi ramuri indus-


261

205204

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Statului ºi petrolul din subsolul celorlalte proprietãþi. Atunci când el

lucreazã în subsolul Statului, capitalul este apãrat; pe când atuncicând lucreazã pe proprietãþile þãrãneºti el este supus pericolului de afi scos juridic din drepturile sale ºi poate fi chiar ameninþat în existenþalui. Din cauza lipsei unui cadastru în acea vreme în România, drep-turile de proprietate nefiind clare, concesionarul legal nu gãseºteapãrarea legalã, iar proprietarul nu poate sã dea garanþia cuvenitã.

Faþã de aceastã situaþie nesigurã ºi în urma agitaþiilor surven-ite, a apãrut în 1904 „Legea pentru consolidarea dreptului de a exploa-ta petrolul din proprietãþile particulare”. Aceastã lege face o inovaþie înmaterie de proprietate minierã. Concesiunea este consideratã ca undrept mobil ce se pãstreazã prin transcriere în registre speciale detranscripþiuni. Aceasta, chiar în cazul când se descoperã cã dreptul deconcesiune nu a fost acordat de proprietarul adevãrat. Astfel, secreeazã proprietatea aparentã. Proprietarul adevãrat nu are dreptul dedespãgubire decât în contra proprietarului aparent ºi, prin justiþie, pro-prietarul adevãrat poate sã-ºi valorifice dreptul stabilit prin actul deconcesiune asupra redevenþelor ºi altor drepturi ce se cuvin propri-etarului aparent. Prin aceastã lege s-a asigurat liniºtea exploatatoruluiºi siguranþa capitalului.

În baza legii din 1895, perimetrele ce le concesiona Statul nuputeau fi mai mari de 40 ha. Durata concesiunii era de maximum 30ani ºi redevenþa era fixatã la 4% din venitul net al exploatãrii. Statulmai primea o arendã de 20 lei pro hectar concesionat, precum ºiimpozitele care se percepeau atât la terenurile particulare, cât ºi lacele ale Statului.

Prin regulamentele de la 1899 ºi 1900, se mãreºte redevenþacare se percepe acum din brutto, la 10-15%; suprafaþa perimetrelor deconcesiune se mãreºte pânã la 100 ha, iar durata concesiunii pânã la50 ani. Pe baza legii din 1895 Statul a concesionat 225 ha, iar pe bazaregulamentelor de la 1900 a mai concesionat 1.810 ha.

În urma experienþelor fãcute pânã la 1900 se observã înRomânia o orientare a politicii Statului mai precisã ºi se stabilescurmãtoarele principii ce trebuiesc urmãrite:

1. Crearea unei rezerve de viitor în terenurile petrolifere aleStatului.

2. Mijloacele de transport trebuiesc sã fie în mâinile Statului.

problemele prin prisma intereselor de duratã ale neamului, pentru aconferi industriei petrolifere o altã structurã care sã permitã statuluiromân sã-ºi impunã interesele politice cu mai multã uºurinþã în com-plexul intereselor economice europene. Profesorul Ion BBasgan consid-era cã pânã la sfârºitul secolului XIX legislaþia petroliferã nu a fostclarã, mai mult, ea fiind cuprinsã în legislaþia minierã. Pentru a-ºi argu-menta afirmaþiile fãcute, Ion BBasgan face o scurtã trecere în revistã aprincipiilor legislaþiei începând cu secolul trecut, de la Codul Calimachi(publicat în 1817), care prevedea la art. 183 cã materiile gãsite în sub-sol sunt proprietatea principalilor domnitori.

În acest sens, meritã sã aducem la cunoºtinþa cititorului modulde abordare ºi tratare de cãtre Ion BBasgan a principiilor politicii eco-nomice prezente în legislaþia petroliferã din România. Astfel:

„...Regulamentul Organic al Principatelor Române din 1832,recunoaºte prin art. 178 proprietarului, pe terenul cãruia se descoperãmine, dreptul de exploatare direct sau indirect, pe baza unei redevenþede 10% din beneficiu. Articolul urmãtor mai specificã cã Domnitorulpoate concesiona dreptul de exploatare asupra bogãþiei subsolului,atunci când proprietarul suprafeþei nu este dispus a-l exploata ºi înacest caz i se acordã proprietarului suprafeþei, o redevenþã pentrudespãgubirea suprafeþei ocupate.

Codul civil român din 1865 cuprinde, la art. 489-491, ideea cãproprietarul pãmântului dispune de proprietatea suprafeþei ºi a sub-solului, el putând face toate sãpãturile ce gãseºte de cuviinþã, trãgândfoloasele ce reies din acestea, respectând însã cele prescrise de legileºi regulamentele privitoare la mine.

Legea Minelor din 1895 stabileºte un regim legal de cãutare azãcãmintelor ºi de exploatarea lor. Aceastã lege a lui Petre Carp, lasã,ca ºi înainte, proprietarului suprafeþei libertatea de a dispune desuprafaþã ºi subsol, cu excepþiile prevãzute de servituþi. El trebuie însãsã obþinã de la Stat un permis de explorare sau drept de concesiune.Dacã proprietarul nu poate sau nu vrea sã exploreze sau sãexploateze zãcãmântul din subsolul proprietãþii sale, atunci Statul, careprezentant al interesului general hotãrãºte exploatarea zãcãmântu-lui prin mijloacele fixate în lege.

Dupã Legea Minelor din 1895, capitalurile investite în petrolsunt supuse la douã regimuri, în funcþie de petrolul din subsolul

Gabriel I. Năstase

262

205204

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Statului ºi petrolul din subsolul celorlalte proprietãþi. Atunci când el

lucreazã în subsolul Statului, capitalul este apãrat; pe când atuncicând lucreazã pe proprietãþile þãrãneºti el este supus pericolului de afi scos juridic din drepturile sale ºi poate fi chiar ameninþat în existenþalui. Din cauza lipsei unui cadastru în acea vreme în România, drep-turile de proprietate nefiind clare, concesionarul legal nu gãseºteapãrarea legalã, iar proprietarul nu poate sã dea garanþia cuvenitã.

Faþã de aceastã situaþie nesigurã ºi în urma agitaþiilor surven-ite, a apãrut în 1904 „Legea pentru consolidarea dreptului de a exploa-ta petrolul din proprietãþile particulare”. Aceastã lege face o inovaþie înmaterie de proprietate minierã. Concesiunea este consideratã ca undrept mobil ce se pãstreazã prin transcriere în registre speciale detranscripþiuni. Aceasta, chiar în cazul când se descoperã cã dreptul deconcesiune nu a fost acordat de proprietarul adevãrat. Astfel, secreeazã proprietatea aparentã. Proprietarul adevãrat nu are dreptul dedespãgubire decât în contra proprietarului aparent ºi, prin justiþie, pro-prietarul adevãrat poate sã-ºi valorifice dreptul stabilit prin actul deconcesiune asupra redevenþelor ºi altor drepturi ce se cuvin propri-etarului aparent. Prin aceastã lege s-a asigurat liniºtea exploatatoruluiºi siguranþa capitalului.

În baza legii din 1895, perimetrele ce le concesiona Statul nuputeau fi mai mari de 40 ha. Durata concesiunii era de maximum 30ani ºi redevenþa era fixatã la 4% din venitul net al exploatãrii. Statulmai primea o arendã de 20 lei pro hectar concesionat, precum ºiimpozitele care se percepeau atât la terenurile particulare, cât ºi lacele ale Statului.

Prin regulamentele de la 1899 ºi 1900, se mãreºte redevenþacare se percepe acum din brutto, la 10-15%; suprafaþa perimetrelor deconcesiune se mãreºte pânã la 100 ha, iar durata concesiunii pânã la50 ani. Pe baza legii din 1895 Statul a concesionat 225 ha, iar pe bazaregulamentelor de la 1900 a mai concesionat 1.810 ha.

În urma experienþelor fãcute pânã la 1900 se observã înRomânia o orientare a politicii Statului mai precisã ºi se stabilescurmãtoarele principii ce trebuiesc urmãrite:

1. Crearea unei rezerve de viitor în terenurile petrolifere aleStatului.

2. Mijloacele de transport trebuiesc sã fie în mâinile Statului.

problemele prin prisma intereselor de duratã ale neamului, pentru aconferi industriei petrolifere o altã structurã care sã permitã statuluiromân sã-ºi impunã interesele politice cu mai multã uºurinþã în com-plexul intereselor economice europene. Profesorul Ion BBasgan consid-era cã pânã la sfârºitul secolului XIX legislaþia petroliferã nu a fostclarã, mai mult, ea fiind cuprinsã în legislaþia minierã. Pentru a-ºi argu-menta afirmaþiile fãcute, Ion BBasgan face o scurtã trecere în revistã aprincipiilor legislaþiei începând cu secolul trecut, de la Codul Calimachi(publicat în 1817), care prevedea la art. 183 cã materiile gãsite în sub-sol sunt proprietatea principalilor domnitori.

În acest sens, meritã sã aducem la cunoºtinþa cititorului modulde abordare ºi tratare de cãtre Ion BBasgan a principiilor politicii eco-nomice prezente în legislaþia petroliferã din România. Astfel:

„...Regulamentul Organic al Principatelor Române din 1832,recunoaºte prin art. 178 proprietarului, pe terenul cãruia se descoperãmine, dreptul de exploatare direct sau indirect, pe baza unei redevenþede 10% din beneficiu. Articolul urmãtor mai specificã cã Domnitorulpoate concesiona dreptul de exploatare asupra bogãþiei subsolului,atunci când proprietarul suprafeþei nu este dispus a-l exploata ºi înacest caz i se acordã proprietarului suprafeþei, o redevenþã pentrudespãgubirea suprafeþei ocupate.

Codul civil român din 1865 cuprinde, la art. 489-491, ideea cãproprietarul pãmântului dispune de proprietatea suprafeþei ºi a sub-solului, el putând face toate sãpãturile ce gãseºte de cuviinþã, trãgândfoloasele ce reies din acestea, respectând însã cele prescrise de legileºi regulamentele privitoare la mine.

Legea Minelor din 1895 stabileºte un regim legal de cãutare azãcãmintelor ºi de exploatarea lor. Aceastã lege a lui Petre Carp, lasã,ca ºi înainte, proprietarului suprafeþei libertatea de a dispune desuprafaþã ºi subsol, cu excepþiile prevãzute de servituþi. El trebuie însãsã obþinã de la Stat un permis de explorare sau drept de concesiune.Dacã proprietarul nu poate sau nu vrea sã exploreze sau sãexploateze zãcãmântul din subsolul proprietãþii sale, atunci Statul, careprezentant al interesului general hotãrãºte exploatarea zãcãmântu-lui prin mijloacele fixate în lege.

Dupã Legea Minelor din 1895, capitalurile investite în petrolsunt supuse la douã regimuri, în funcþie de petrolul din subsolul


263

207206

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Dupã rãzboi s-a pus imediat problema unificãrii regimului

minier. Încã de la reforma Legii Minelor din 1895 ºi prin legea deexpropriere se introduce principiul cã subsolul terenurilor expropriatesã devinã proprietatea Statului. În interesul unei cât mai raþionaleexploatãri a bogãþiei noastre petrolifere se cere ca aceastã idee sã fielãrgitã pentru ca întregul subsol, oricui ar aparþine, sã devinã propri-etatea Statului.

Prin Constituþia din 1923 ºi Legea Minelor din 1924, Statuldevine unicul proprietar al zãcãmintelor petrolifere, cu respectareadrepturilor câºtigate ºi a obligaþiunilor contractate atât de Stat, cât ºi departiculari.

Pânã acum Statul a jucat mai mult un rol de arbitru în dez-voltarea industriei petrolifere, fãrã a afirma o politicã activã. A împied-icat ca terenurile sale sã poatã intra într-o singurã mânã capitalistã ºia cãutat sã favorizeze orice iniþiativã venitã din þarã sau de pestegraniþã, cu scopul dezvoltãrii industriei petrolifere. Ba, putem afirma,cã Statul nu a avut pânã acum o politicã de susþinere a intereselor ºiiniþiativelor interne, manifestate atât de bogat în epoca ce a precedat,în dezvoltarea industriei petrolifere, intrarea în joc a marilor capitaluriinternaþionale. Dacã Statul român, prin politica sa de legiferare, ar filuat la timp mãsurile pentru încurajarea iniþiativelor particularenaþionale ce se dezvoltaserã în epocã pânã la 1900, aceste între-prinderi s-ar fi putut dezvolta în mod normal, aºa cum s-a întâmplat înorice altã þarã în care Statul ar fi avut grija, în primul rând, a iniþiativelorinterne.

România, ca Stat producãtor de petrol, având cele mai pro-ductive terenuri din Europa centralã ºi occidentalã, trebuia sã aibã olegislaþie minierã petroliferã care sã-i permitã apãrarea intereseloreconomiei sale proprii ºi ale apãrãrii naþionale, în faþa unei politici inter-naþionale ce devenea din ce în ce mai ofensivã ºi care îºi arãta intenþiade a transforma þara noastrã într-un câmp de luptã pentru stãpânireapetrolului.

România încearcã sã afirme, de data aceasta, o politicã deapãrare a intereselor pentru stãpânirea bogãþiilor de care dispune pen-tru interesele economiei ºi apãrãrii naþionale în faþa noii politici mondi-ale a petrolului. În acelaºi timp, ea a cãutat sã încadreze totdeaunainteresele ei în cele generale ale omenirii civilizate.

3. Sã se evite o acaparare a terenurilor concesionabile.Din cauza acestor principii, încercãrile fãcute de marile grupuri

capitaliste internaþionale de a concesiona în bloc terenurile petrolifereale Statului, la începutul secolului al XX-lea, deºi a creat vii discuþiipolitice interne, nu a reuºit.

Legea 1.Lahovary din 1906 a fost elaboratã pe baza principi-ilor de mai sus ºi la 18.4.1909 apare Legea A. Djuvara care are cascop stimularea ºi îndrumarea Capitalului naþional în industriaexploatãrii petrolului.

Legea prevede diviziunea în loturi a regiunilor declarate petro-lifere ºi exploatabile, reþinându-se 1/4 pentru rezerva Statului. Loturileerau scoase în licitaþie pe categorii de întreprinderi ºi suprafaþa lor nuputea depãºi 30 ha. Durata concesiunii se reducea din nou la 30 ani ºise introduce redevenþa progresivã de la 9-20%, în raport cu producþiazilnicã a sondei.

La 1913 se acordã prin Legea consolidãrilor elaboratã de N.Xenopol ºi Take Ionescu un supliment de garanþie întreprinderilor careactiveazã în industria extractivã a petrolului.

La terminarea rãzboiului s-au alipit la România, provincii careveneau cu principii de legislaþie minierã provenite din alte state.

Principiile legilor miniere austriece ºi ungare erau condusedupã sistemul regalian. Substanþele miniere sunt considerate la orig-ine cã nu aparþin nimãnui; ele sunt „res nullius”. Dreptul de a le exploa-ta este acordat de Stat în virtutea puterii sale regaliene.

Regimul minier al petrolului ºi gazelor naturale din þinuturileCriºana, Maramureº ºi pãrþile ungureºti era fixat prin legea ungarã din17 ianuarie 1911. explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte consti-tuie un drept exclusiv al statului.

În Transilvania, Banat ºi Bucovina se aplicã regimul fixat prinlegea minierã generalã austriacã din 1854.

În Bucovina regimul pentru petrol, ozocheritã ºi substanþe bitu-minoase era fixat ºi prin decretul din 12.9.1886, care statua cã acestesubstanþe, dacã ele sunt utilizate pentru obþinerea de uleiuri lampante,nu cad sub dreptul regalian, ci rãmân la dispoziþia proprietaruluisuprafeþei.

În Basarabia dreptul proprietarului suprafeþei se întindea ºiasupra subsolului.

Gabriel I. Năstase

264

207206

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Dupã rãzboi s-a pus imediat problema unificãrii regimului

minier. Încã de la reforma Legii Minelor din 1895 ºi prin legea deexpropriere se introduce principiul cã subsolul terenurilor expropriatesã devinã proprietatea Statului. În interesul unei cât mai raþionaleexploatãri a bogãþiei noastre petrolifere se cere ca aceastã idee sã fielãrgitã pentru ca întregul subsol, oricui ar aparþine, sã devinã propri-etatea Statului.

Prin Constituþia din 1923 ºi Legea Minelor din 1924, Statuldevine unicul proprietar al zãcãmintelor petrolifere, cu respectareadrepturilor câºtigate ºi a obligaþiunilor contractate atât de Stat, cât ºi departiculari.

Pânã acum Statul a jucat mai mult un rol de arbitru în dez-voltarea industriei petrolifere, fãrã a afirma o politicã activã. A împied-icat ca terenurile sale sã poatã intra într-o singurã mânã capitalistã ºia cãutat sã favorizeze orice iniþiativã venitã din þarã sau de pestegraniþã, cu scopul dezvoltãrii industriei petrolifere. Ba, putem afirma,cã Statul nu a avut pânã acum o politicã de susþinere a intereselor ºiiniþiativelor interne, manifestate atât de bogat în epoca ce a precedat,în dezvoltarea industriei petrolifere, intrarea în joc a marilor capitaluriinternaþionale. Dacã Statul român, prin politica sa de legiferare, ar filuat la timp mãsurile pentru încurajarea iniþiativelor particularenaþionale ce se dezvoltaserã în epocã pânã la 1900, aceste între-prinderi s-ar fi putut dezvolta în mod normal, aºa cum s-a întâmplat înorice altã þarã în care Statul ar fi avut grija, în primul rând, a iniþiativelorinterne.

România, ca Stat producãtor de petrol, având cele mai pro-ductive terenuri din Europa centralã ºi occidentalã, trebuia sã aibã olegislaþie minierã petroliferã care sã-i permitã apãrarea intereseloreconomiei sale proprii ºi ale apãrãrii naþionale, în faþa unei politici inter-naþionale ce devenea din ce în ce mai ofensivã ºi care îºi arãta intenþiade a transforma þara noastrã într-un câmp de luptã pentru stãpânireapetrolului.

România încearcã sã afirme, de data aceasta, o politicã deapãrare a intereselor pentru stãpânirea bogãþiilor de care dispune pen-tru interesele economiei ºi apãrãrii naþionale în faþa noii politici mondi-ale a petrolului. În acelaºi timp, ea a cãutat sã încadreze totdeaunainteresele ei în cele generale ale omenirii civilizate.

3. Sã se evite o acaparare a terenurilor concesionabile.Din cauza acestor principii, încercãrile fãcute de marile grupuri

capitaliste internaþionale de a concesiona în bloc terenurile petrolifereale Statului, la începutul secolului al XX-lea, deºi a creat vii discuþiipolitice interne, nu a reuºit.

Legea 1.Lahovary din 1906 a fost elaboratã pe baza principi-ilor de mai sus ºi la 18.4.1909 apare Legea A. Djuvara care are cascop stimularea ºi îndrumarea Capitalului naþional în industriaexploatãrii petrolului.

Legea prevede diviziunea în loturi a regiunilor declarate petro-lifere ºi exploatabile, reþinându-se 1/4 pentru rezerva Statului. Loturileerau scoase în licitaþie pe categorii de întreprinderi ºi suprafaþa lor nuputea depãºi 30 ha. Durata concesiunii se reducea din nou la 30 ani ºise introduce redevenþa progresivã de la 9-20%, în raport cu producþiazilnicã a sondei.

La 1913 se acordã prin Legea consolidãrilor elaboratã de N.Xenopol ºi Take Ionescu un supliment de garanþie întreprinderilor careactiveazã în industria extractivã a petrolului.

La terminarea rãzboiului s-au alipit la România, provincii careveneau cu principii de legislaþie minierã provenite din alte state.

Principiile legilor miniere austriece ºi ungare erau condusedupã sistemul regalian. Substanþele miniere sunt considerate la orig-ine cã nu aparþin nimãnui; ele sunt „res nullius”. Dreptul de a le exploa-ta este acordat de Stat în virtutea puterii sale regaliene.

Regimul minier al petrolului ºi gazelor naturale din þinuturileCriºana, Maramureº ºi pãrþile ungureºti era fixat prin legea ungarã din17 ianuarie 1911. explorarea ºi exploatarea acestor zãcãminte consti-tuie un drept exclusiv al statului.

În Transilvania, Banat ºi Bucovina se aplicã regimul fixat prinlegea minierã generalã austriacã din 1854.

În Bucovina regimul pentru petrol, ozocheritã ºi substanþe bitu-minoase era fixat ºi prin decretul din 12.9.1886, care statua cã acestesubstanþe, dacã ele sunt utilizate pentru obþinerea de uleiuri lampante,nu cad sub dreptul regalian, ci rãmân la dispoziþia proprietaruluisuprafeþei.

În Basarabia dreptul proprietarului suprafeþei se întindea ºiasupra subsolului.


265

209208

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu respectate de lege. Toate întreprinderile ºi-au luat obligaþia de naþion-

alizare, în afarã de „Româno-Americanã”, filiala lui Standard Oil ºi„Astra Românã”, filiala lui Dutch-Shell.

Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare ºi chiar deexploatare definitiv pentru societãþile care nu se naþionalizeazã, cãcilasã o posibilitate de lucru ºi pentru ele, sã poatã achiziþiona în modnormal terenuri ale Statului, fãrã a le pune nici o restricþie pentru cazulcând ele au ajuns la petrol (art. 34 ºi 180).

Se prevãd la art. 181 condiþii speciale de a putea obþineperimetre în exploatare de la Stat ºi pentru societãþile care nu vor sãpunã în minoritate pe capitaliºtii strãini ºi au acþionari români pentru celpuþin 25% din capital.

Aceastã lege din 1924, care a dat posibilitatea de conlucrareîntre capitalul strãin ºi capitalul naþional, a stârnit totuºi o puternicã agi-taþie ºi o adevãratã campanie condusã de anumite interese ale mariifinanþe internaþionale în contra guvernului român. Se respecta capitalulstrãin ºi i se dãdea posibilitatea de conlucrare fãrã a ajunge la reformerevoluþionare de interzicere sau confiscare ca în alte State (Rusia,Mexic etc.). ªi totuºi, România nu a putut sã-ºi menþinã prin legeaminelor acest principiu, cãci în 28 martie 1929 s-a promulgat o nouãlege aminelor prin care nu se mai fac distincþii între capitalul strãin ºicapitalul român la acordarea perimetrelor de exploatare ale Statului,ele fiind puse pe picior de completã egalitate, lãsându-se liberã ºi cir-culaþia acþiunilor. De asemenea, s-a lãsat completa libertate îndesemnarea persoanelor consiliului de administraþie ºi direcþiunii între-prinderilor, cerându-se numai pentru personalul tehnic superior ºi infe-rior o proporþie de 75% pentru cetãþeni români.

Legea Minelor din 1929 prevede numai douã forme de conce-siuni, ºi anume: concesiuni pe bazã de redevenþe ºi asociaþiuni întreStat ºi întreprinderea concesionarã. Suprafaþa perimetrului de explo-rare prin permis exclusiv era 100-400 ha în legea din 1924 ºi semãreºte la 400-1.000 ha. Suprafaþa perimetrului de explorare, dupãlegea din 1924, avea o întindere de 50 ha, pentru primul perimetru dinjurul punctului explorat cu rezultat favorabil; 30-50 ha pentru cel de-aldoilea perimetru ce revenea de drept unor societãþi ce îndeplineauanumite condiþii, celelalte având 10-40 ha. Prin legea din 1929perimetrele de exploatare au o suprafaþã proporþionalã cu întinderea

Prin legislaþia din 1923 ºi 1924 s-a lãsat toatã libertatea deactivitate capitalurilor strãine, dar s-a cãutat sã se ajungã la o naþion-alizare a marilor întreprinderi cu ajutorul bogãþiilor de care dispunea,prin trecerea în patrimoniul sãu a subsolului, bogãþie care constituia uncapital acumulat important ºi real, demn de a sta alãturi cu cele inter-naþionale ale marilor întreprinderi existente.

Pe baza acestor idei, legea minelor din 1941 cuprinde urmã-toarele principii:

1. Statul în calitatea sa de unic proprietar al zãcãmintelorpetrolifere are dreptul exclusiv de a reglementa transmiterea propri-etãþilor exploatabile;

2. Aceste terenuri vor deveni concesionabile numai dupã celucrãrile de exploatare au dovedit existenþa unui zãcãmânt productivrentabil;

3. Acordarea concesiunilor de exploatare se face numai pebazã de capacitate tehnicã ºi financiarã;

4. Se asigurã pe baza permisului exclusiv, exploatatorului dedrept de preferinþã în limitele perimetrului acordat;

5. Acordarea concesiunii se face pe bazã de redevenþã, fiesub forma unei asociaþii între Stat ºi societate, fie prin combinareaambelor sisteme;

6. Participarea proprietarilor terenurilor la capitalul între-prinderii cu atribuirea unei redevenþe din producþia brutã;

7. Participarea personalului la beneficiile întreprinderii ºi, înfine;

8. Principiul de naþionalizare a industriei petrolifere rãmâne cao necesitate a economiei ºi apãrãrii naþionale, cãutând a o face inde-pendentã de activitãþile politice ale intereselor strãine.

Prin acestea, Statul, care este liber de a-ºi exploata terenurilesale prin cine va stabili el, acordã concesiunile sale numai între-prinderilor constituite ca societate anonimã minierã românã, în carecetãþenii români trebuie sã deþinã cel puþin 60% din capitalul social.

De asemeni, Statul acordã terenurile sale întreprinderilor exis-tente la acea datã, care se obligã a se naþionaliza, în sensul de a trececel puþin 55% din capitalul lor în mâini româneºti, în decurs de 10 ani.Aceasta nu împiedicã însã nici o întreprindere de a-ºi continualucrãrile de exploatare pe terenuri particulare cu drepturi câºtigate ºi

Gabriel I. Năstase

266

209208

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu respectate de lege. Toate întreprinderile ºi-au luat obligaþia de naþion-

alizare, în afarã de „Româno-Americanã”, filiala lui Standard Oil ºi„Astra Românã”, filiala lui Dutch-Shell.

Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare ºi chiar deexploatare definitiv pentru societãþile care nu se naþionalizeazã, cãcilasã o posibilitate de lucru ºi pentru ele, sã poatã achiziþiona în modnormal terenuri ale Statului, fãrã a le pune nici o restricþie pentru cazulcând ele au ajuns la petrol (art. 34 ºi 180).

Se prevãd la art. 181 condiþii speciale de a putea obþineperimetre în exploatare de la Stat ºi pentru societãþile care nu vor sãpunã în minoritate pe capitaliºtii strãini ºi au acþionari români pentru celpuþin 25% din capital.

Aceastã lege din 1924, care a dat posibilitatea de conlucrareîntre capitalul strãin ºi capitalul naþional, a stârnit totuºi o puternicã agi-taþie ºi o adevãratã campanie condusã de anumite interese ale mariifinanþe internaþionale în contra guvernului român. Se respecta capitalulstrãin ºi i se dãdea posibilitatea de conlucrare fãrã a ajunge la reformerevoluþionare de interzicere sau confiscare ca în alte State (Rusia,Mexic etc.). ªi totuºi, România nu a putut sã-ºi menþinã prin legeaminelor acest principiu, cãci în 28 martie 1929 s-a promulgat o nouãlege aminelor prin care nu se mai fac distincþii între capitalul strãin ºicapitalul român la acordarea perimetrelor de exploatare ale Statului,ele fiind puse pe picior de completã egalitate, lãsându-se liberã ºi cir-culaþia acþiunilor. De asemenea, s-a lãsat completa libertate îndesemnarea persoanelor consiliului de administraþie ºi direcþiunii între-prinderilor, cerându-se numai pentru personalul tehnic superior ºi infe-rior o proporþie de 75% pentru cetãþeni români.

Legea Minelor din 1929 prevede numai douã forme de conce-siuni, ºi anume: concesiuni pe bazã de redevenþe ºi asociaþiuni întreStat ºi întreprinderea concesionarã. Suprafaþa perimetrului de explo-rare prin permis exclusiv era 100-400 ha în legea din 1924 ºi semãreºte la 400-1.000 ha. Suprafaþa perimetrului de explorare, dupãlegea din 1924, avea o întindere de 50 ha, pentru primul perimetru dinjurul punctului explorat cu rezultat favorabil; 30-50 ha pentru cel de-aldoilea perimetru ce revenea de drept unor societãþi ce îndeplineauanumite condiþii, celelalte având 10-40 ha. Prin legea din 1929perimetrele de exploatare au o suprafaþã proporþionalã cu întinderea

Prin legislaþia din 1923 ºi 1924 s-a lãsat toatã libertatea deactivitate capitalurilor strãine, dar s-a cãutat sã se ajungã la o naþion-alizare a marilor întreprinderi cu ajutorul bogãþiilor de care dispunea,prin trecerea în patrimoniul sãu a subsolului, bogãþie care constituia uncapital acumulat important ºi real, demn de a sta alãturi cu cele inter-naþionale ale marilor întreprinderi existente.

Pe baza acestor idei, legea minelor din 1941 cuprinde urmã-toarele principii:

1. Statul în calitatea sa de unic proprietar al zãcãmintelorpetrolifere are dreptul exclusiv de a reglementa transmiterea propri-etãþilor exploatabile;

2. Aceste terenuri vor deveni concesionabile numai dupã celucrãrile de exploatare au dovedit existenþa unui zãcãmânt productivrentabil;

3. Acordarea concesiunilor de exploatare se face numai pebazã de capacitate tehnicã ºi financiarã;

4. Se asigurã pe baza permisului exclusiv, exploatatorului dedrept de preferinþã în limitele perimetrului acordat;

5. Acordarea concesiunii se face pe bazã de redevenþã, fiesub forma unei asociaþii între Stat ºi societate, fie prin combinareaambelor sisteme;

6. Participarea proprietarilor terenurilor la capitalul între-prinderii cu atribuirea unei redevenþe din producþia brutã;

7. Participarea personalului la beneficiile întreprinderii ºi, înfine;

8. Principiul de naþionalizare a industriei petrolifere rãmâne cao necesitate a economiei ºi apãrãrii naþionale, cãutând a o face inde-pendentã de activitãþile politice ale intereselor strãine.

Prin acestea, Statul, care este liber de a-ºi exploata terenurilesale prin cine va stabili el, acordã concesiunile sale numai între-prinderilor constituite ca societate anonimã minierã românã, în carecetãþenii români trebuie sã deþinã cel puþin 60% din capitalul social.

De asemeni, Statul acordã terenurile sale întreprinderilor exis-tente la acea datã, care se obligã a se naþionaliza, în sensul de a trececel puþin 55% din capitalul lor în mâini româneºti, în decurs de 10 ani.Aceasta nu împiedicã însã nici o întreprindere de a-ºi continualucrãrile de exploatare pe terenuri particulare cu drepturi câºtigate ºi


267

211210

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu poate fi constatat prin observaþii geologice la suprafaþã.

Categoria a doua cuprinde terenurile situate între 2-20 km, înjurul exploatãrilor existente ºi unde presupusele accidente tectoniceexistente nu pot fi constatate prin observaþii la suprafaþã.

Categoria a treia cuprinde terenurile din regiuni necunoscute,unde nu existã exploatãri petrolifere.

Pentru categoria a întâia se acordã terenuri de explorare prinsonde în anumite puncte indicate de Ministerul Economiei Naþionale.

Pentru categoria a doua se instituiesc perimetre de explorareprin permise exclusive în suprafaþã de 400-1.000 ha, iar pentru cate-goria a treia se instituiesc þinuturi miniere ce pot merge pânã la 30.000ha.

Drepturile câºtigate. În privinþa drepturilor câºtigate la bitu-mine, aceastã lege prevede în art. 277-282 normele speciale de vali-dare a drepturilor câºtigate prevãzute la art. 246.

Concesiunile care au fost în exploatare normalã în intervalulde la 1 august 1914 – 4 iulie 1924 sunt recunoscute ºi se valideazã pedurata contractului, fãrã a putea depãºi 50 ani de la promulgareaConstituþiei. Acele concesiuni care nu sunt puse în exploatare, darcare sunt situate într-o comunã pe terenul cãreia la 1 august 1914 sauîn urma acestei date pânã la 4 iulie 1924 au fost exploatãri normale,vor fi de asemenea recunoscute ºi validate.

Concesiunile privitoare la terenurile situate în terenuri unde nuau existat exploatãri normale în intervalul 1 august 1914 – 4 iulie 1924,vor fi validate pentru toate bituminele cuprinse în actele de conce-siune, dacã validarea lor a fost cerutã în termenul prevãzut de legeaminelor din 1924, cu prelungirile acordate ºi dacã au existat lucrãrilenecesare pentru punerea în exploatare normalã a subsolului în termende 10 ani de la publicarea legii minelor din 4 iulie 1924. executarealucrãrilor pentru una din concesiuni dã drept concesionarului sã-ºivalideze definitiv toate concesiunile aflate în aceeaºi comunã ºi pentrucare a fãcut cerere de validare în termen legal.

Legea precizeazã în art. 279-281 respectarea drepturilor pro-prietarilor de terenuri care aveau exploatãri proprii de petrol pânã la 4iulie 1924 sau aveau terenuri concesionate ºi în vigoare la acea datã.

Modificãrile aduse legii minelor din 1924 prin legea din 1929 ºi1937 nu au satisfãcut nici aºteptãrile economiei naþionale ºi nici intere-

terenului declarat proprietate concesionabilã pe baza unui punctexplorat ºi aceastã suprafaþã nu poate fi mai micã de 50 ha. Cândsuprafaþa concesionabilã este de 100 ha, exploatatorul obþine 75% ºidacã suprafaþa concesionabilã este între 100 ºi 200 ha, el obþine 75%din prima sutã de hectare ºi 30% din a doua. Când suprafaþa conce-sionabilã este de 300 ha sau mai mare, atunci exploatatorul are dreptla 75% din prima sutã de hectare, 50% din a doua ºi 25% din suteleurmãtoare, ceea ce revine la 150 ha pentru 300 ha explorate favorabilsau 175 ha pentru 400 ha explorate favorabil ºi aºa mai departe.

S-a prevãzut ºi o posibilitate de încurajare a explorãrilor însensul cã atunci când se acordã permisiunea de exploatare la alþiidecât cei care au executat explorarea, aceºtia sã execute o serie deexplorãri într-o regiune indicatã de Stat, pentru fiecare perimetru deexploatare acordat mai mare de 40 ha.

Redevenþele sunt urmãtoarele:Pentru prima mie de vagoane 12%.Pentru cantitatea cuprinsã între 1.000-2.000 vag. 15%.Pentru cantitatea cuprinsã între 2.000-3.000 vag. 17%Pentru cantitatea cuprinsã între 3.000-4.000 vag. 19%Pentru cantitatea cuprinsã între 4.000-5.000 vag. 21%Pentru cantitatea cuprinsã între 5.000-6.000 vag. 23%Pentru cantitatea cuprinsã între 6.000-7.000 vag. 25%,

crescând astfel pânã la 50%Se împart terenurile petrolifere ale Statului în 3 categorii: viz-

ibile, probabile ºi posibile.Prima categorie constituie rezerva de duratã ºi nu poate fi datã

în concesiune decât pe baza unei legi speciale; a doua categorie estedestinatã exploatãrii, iar a treia explorãrii.

Legea Minelor din 1929 suferã modificãri la unele articole, prinlegea minelor din 28 martie 1937. Cele trei categorii de terenuri suntmenþinute ºi se fixeazã condiþiile în care ele pot fi date în exploatare.

În partea a doua a legii se fixeazã pentru bitumine lichide unregim de explorare pe baza împãrþirii terenurilor în trei categorii:

Categoria întâia cuprinde terenurile care înconjoarã terenurilecu exploatãri existente de minimum 2 km ºi maximum 20 km, pentruaccidentele bãnuite tectonice.

Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare, care

Gabriel I. Năstase

268

211210

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu poate fi constatat prin observaþii geologice la suprafaþã.

Categoria a doua cuprinde terenurile situate între 2-20 km, înjurul exploatãrilor existente ºi unde presupusele accidente tectoniceexistente nu pot fi constatate prin observaþii la suprafaþã.

Categoria a treia cuprinde terenurile din regiuni necunoscute,unde nu existã exploatãri petrolifere.

Pentru categoria a întâia se acordã terenuri de explorare prinsonde în anumite puncte indicate de Ministerul Economiei Naþionale.

Pentru categoria a doua se instituiesc perimetre de explorareprin permise exclusive în suprafaþã de 400-1.000 ha, iar pentru cate-goria a treia se instituiesc þinuturi miniere ce pot merge pânã la 30.000ha.

Drepturile câºtigate. În privinþa drepturilor câºtigate la bitu-mine, aceastã lege prevede în art. 277-282 normele speciale de vali-dare a drepturilor câºtigate prevãzute la art. 246.

Concesiunile care au fost în exploatare normalã în intervalulde la 1 august 1914 – 4 iulie 1924 sunt recunoscute ºi se valideazã pedurata contractului, fãrã a putea depãºi 50 ani de la promulgareaConstituþiei. Acele concesiuni care nu sunt puse în exploatare, darcare sunt situate într-o comunã pe terenul cãreia la 1 august 1914 sauîn urma acestei date pânã la 4 iulie 1924 au fost exploatãri normale,vor fi de asemenea recunoscute ºi validate.

Concesiunile privitoare la terenurile situate în terenuri unde nuau existat exploatãri normale în intervalul 1 august 1914 – 4 iulie 1924,vor fi validate pentru toate bituminele cuprinse în actele de conce-siune, dacã validarea lor a fost cerutã în termenul prevãzut de legeaminelor din 1924, cu prelungirile acordate ºi dacã au existat lucrãrilenecesare pentru punerea în exploatare normalã a subsolului în termende 10 ani de la publicarea legii minelor din 4 iulie 1924. executarealucrãrilor pentru una din concesiuni dã drept concesionarului sã-ºivalideze definitiv toate concesiunile aflate în aceeaºi comunã ºi pentrucare a fãcut cerere de validare în termen legal.

Legea precizeazã în art. 279-281 respectarea drepturilor pro-prietarilor de terenuri care aveau exploatãri proprii de petrol pânã la 4iulie 1924 sau aveau terenuri concesionate ºi în vigoare la acea datã.

Modificãrile aduse legii minelor din 1924 prin legea din 1929 ºi1937 nu au satisfãcut nici aºteptãrile economiei naþionale ºi nici intere-

terenului declarat proprietate concesionabilã pe baza unui punctexplorat ºi aceastã suprafaþã nu poate fi mai micã de 50 ha. Cândsuprafaþa concesionabilã este de 100 ha, exploatatorul obþine 75% ºidacã suprafaþa concesionabilã este între 100 ºi 200 ha, el obþine 75%din prima sutã de hectare ºi 30% din a doua. Când suprafaþa conce-sionabilã este de 300 ha sau mai mare, atunci exploatatorul are dreptla 75% din prima sutã de hectare, 50% din a doua ºi 25% din suteleurmãtoare, ceea ce revine la 150 ha pentru 300 ha explorate favorabilsau 175 ha pentru 400 ha explorate favorabil ºi aºa mai departe.

S-a prevãzut ºi o posibilitate de încurajare a explorãrilor însensul cã atunci când se acordã permisiunea de exploatare la alþiidecât cei care au executat explorarea, aceºtia sã execute o serie deexplorãri într-o regiune indicatã de Stat, pentru fiecare perimetru deexploatare acordat mai mare de 40 ha.

Redevenþele sunt urmãtoarele:Pentru prima mie de vagoane 12%.Pentru cantitatea cuprinsã între 1.000-2.000 vag. 15%.Pentru cantitatea cuprinsã între 2.000-3.000 vag. 17%Pentru cantitatea cuprinsã între 3.000-4.000 vag. 19%Pentru cantitatea cuprinsã între 4.000-5.000 vag. 21%Pentru cantitatea cuprinsã între 5.000-6.000 vag. 23%Pentru cantitatea cuprinsã între 6.000-7.000 vag. 25%,

crescând astfel pânã la 50%Se împart terenurile petrolifere ale Statului în 3 categorii: viz-

ibile, probabile ºi posibile.Prima categorie constituie rezerva de duratã ºi nu poate fi datã

în concesiune decât pe baza unei legi speciale; a doua categorie estedestinatã exploatãrii, iar a treia explorãrii.

Legea Minelor din 1929 suferã modificãri la unele articole, prinlegea minelor din 28 martie 1937. Cele trei categorii de terenuri suntmenþinute ºi se fixeazã condiþiile în care ele pot fi date în exploatare.

În partea a doua a legii se fixeazã pentru bitumine lichide unregim de explorare pe baza împãrþirii terenurilor în trei categorii:

Categoria întâia cuprinde terenurile care înconjoarã terenurilecu exploatãri existente de minimum 2 km ºi maximum 20 km, pentruaccidentele bãnuite tectonice.

Dar, legea minelor nu interzice dreptul de explorare, care


269

213212

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu exploatarea simultanã ºi unitarã, pe unitãþi tectonice, aºa numitele

structuri geologice.Explorarea ºi exploatarea primesc o încurajare esenþialã prin

degrevãri de redevenþe importante pentru sondele cu producþie medie,zilnic redusã.

Exploratorului i se acordã premii de încurajare sub formã deredevenþã pe toatã unitatea geologicã descoperitã.

Drepturile câºtigate asupra subsolului sunt recunoscute ºi înaceastã lege, cu deosebire cã ele pot fi puse în exploatare în modforþat, când se gãsesc pe o structurã geologicã pusã în exploatare, dari se recunosc drepturi de redevenþã egale cu cele ale Statului”.

Totodatã s-a constatat cã noul proiect de lege a petroluluicuprinde ºi o serie de mãsuri determinate de starea excepþionalã derãzboi existentã în acel moment. În acest sens, argumentul factorilorde putere era cã România, prin aceste mãsuri, nu s-ar încadra preabine într-o lege cu caracter general ºi de continuitate aplicabilã ºi pen-tru vremea normalã de dupã rãzboi.

În afarã de aceasta, proiectul de lege a petrolului prezentadorinþa de a înlesni promovarea capitalurilor naþionale prin distribuireaperimetrelor, însã aceastã dorinþã devenea inoperantã prin modul încare se dispunea distribuirea terenurilor petrolifere.

Specialiºti ai timpului respectiv, în frunte cu Dr. Ion BBasgan auarãtat în lucrarea mai sus amintitã ºi în memoriul U.N.I.P., cã între-prinderile româneºti de petrol care s-au înjghebat atât în epocaprimelor activitãþi de petrol din þarã înainte de 1900, cât ºi cele ce auluat fiinþã pe baza principiilor naþionaliste din legea minelor din 1924,nu s-au putut dezvolta, fie din lipsa unei politici de prevedere în activ-itatea politicã petroliferã a Statului, fie prin modul în care s-a fãcut apli-carea principiilor naþionale din legiuirile anterioare.

Mareºalul Ion Antonescu, Conducãtor al Statului în acelmoment, a acceptat principiile ridicate de U.N.I.P. Iatã câteva frag-mente din rezoluþia sa, pusã pe acel memoriu:

„Dl. Marinescu va studia ºi va þine seama de interesele supe-rioare româneºti ºi particulare ºi de Stat, în stabilirea noului regim alexploatãrilor ºi explorãrilor.

Necesitatea câºtigãrii rãzboiului ne impune sã dezvoltãm lamaximum producþia. Aceasta însã nu trebuie sã o facem cu compro-

sele strãine ce activau în industria petroliferã. Pentru principiile pro-movãrii capitalurilor interne din industria petroliferã, legile din 1929 ºi1937 constituie un vãdit regres ºi în acelaºi timp ele nu satisfãceau niciinteresele strãine ce activau în industria petroliferã.

Legea minelor venea încontinuu în discuþia forurilor compe-tente, fãrã a se putea gãsi o soluþie. În 1940 noi am arãtat în lucrareanoastrã „Petrolul ºi Gazele Naturale în România”, din care am extrasprincipiile legilor de mai sus, expuse cu aceastã ocazie, cã legeaminelor va trebui sã ia în considerare aspectul nou al problemeipetrolului, caracterizat prin progresul tehnic ºi ºtiinþific care a schimbatraporturile dintre capital, muncã, competenþã ºi teren”.

Ministerul Economiei Naþionale a studiat în acest timp o seriede ante-proiecte pentru legea minelor propuse de diferiþi factori intere-saþi, fãrã a putea lua o soluþie pânã la venirea în fruntea acestui min-ister a lui C. Marinescu, cãruia i-a revenit sarcina de a împãca diverse-le interese cu acelea ale economiei naþionale ºi ale necesitãþilor recla-mate de timpurile excepþionale de astãzi.

Ministrul C. Marinescu a scos problema din cadrul general alminelor, tratând-o în cadrul special al petrolului.

Ministerul Economiei Naþionale a elaborat în acest sens unprim ante-proiect de lege a petrolului, care a fost supus discuþiilor celorinteresaþi.

Uniunea Naþionalã a Întreprinderilor de Petrol (U.N.I.P.) a fostinvitatã sã-ºi spunã cuvântul asupra acestei legi a petrolului, iar prin-cipiile ridicate de aceasta pentru susþinerea intereselor capitalurilornaþionale au gãsit o deosebitã înþelegere la forurile conducãtoare aleStatului.

României i-a revenit sarcina de raportor atât al ante-proiectu-lui legii petrolului în cadrul U.N.I.P.-ului, cât ºi al memoriilor ce s-auprezentat de cãtre U.N.I.P., pentru susþinerea intereselor ce lereprezenta.

Cu aceastã ocazie s-a remarcat cã noul proiect de legeaducea principii noi de legiferare petroliferã de un vãdit progres eco-nomic.

„Pentru prima oarã se þie seama cã petrolul ºi gazele suntminerale fluide, influenþate de jocul forþelor ce-ºi fa echilibrul înzãcãmânt. Pe acest considerent se organizeazã explorarea ºi

Gabriel I. Năstase

270

213212

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu exploatarea simultanã ºi unitarã, pe unitãþi tectonice, aºa numitele

structuri geologice.Explorarea ºi exploatarea primesc o încurajare esenþialã prin

degrevãri de redevenþe importante pentru sondele cu producþie medie,zilnic redusã.

Exploratorului i se acordã premii de încurajare sub formã deredevenþã pe toatã unitatea geologicã descoperitã.

Drepturile câºtigate asupra subsolului sunt recunoscute ºi înaceastã lege, cu deosebire cã ele pot fi puse în exploatare în modforþat, când se gãsesc pe o structurã geologicã pusã în exploatare, dari se recunosc drepturi de redevenþã egale cu cele ale Statului”.

Totodatã s-a constatat cã noul proiect de lege a petroluluicuprinde ºi o serie de mãsuri determinate de starea excepþionalã derãzboi existentã în acel moment. În acest sens, argumentul factorilorde putere era cã România, prin aceste mãsuri, nu s-ar încadra preabine într-o lege cu caracter general ºi de continuitate aplicabilã ºi pen-tru vremea normalã de dupã rãzboi.

În afarã de aceasta, proiectul de lege a petrolului prezentadorinþa de a înlesni promovarea capitalurilor naþionale prin distribuireaperimetrelor, însã aceastã dorinþã devenea inoperantã prin modul încare se dispunea distribuirea terenurilor petrolifere.

Specialiºti ai timpului respectiv, în frunte cu Dr. Ion BBasgan auarãtat în lucrarea mai sus amintitã ºi în memoriul U.N.I.P., cã între-prinderile româneºti de petrol care s-au înjghebat atât în epocaprimelor activitãþi de petrol din þarã înainte de 1900, cât ºi cele ce auluat fiinþã pe baza principiilor naþionaliste din legea minelor din 1924,nu s-au putut dezvolta, fie din lipsa unei politici de prevedere în activ-itatea politicã petroliferã a Statului, fie prin modul în care s-a fãcut apli-carea principiilor naþionale din legiuirile anterioare.

Mareºalul Ion Antonescu, Conducãtor al Statului în acelmoment, a acceptat principiile ridicate de U.N.I.P. Iatã câteva frag-mente din rezoluþia sa, pusã pe acel memoriu:

„Dl. Marinescu va studia ºi va þine seama de interesele supe-rioare româneºti ºi particulare ºi de Stat, în stabilirea noului regim alexploatãrilor ºi explorãrilor.

Necesitatea câºtigãrii rãzboiului ne impune sã dezvoltãm lamaximum producþia. Aceasta însã nu trebuie sã o facem cu compro-

sele strãine ce activau în industria petroliferã. Pentru principiile pro-movãrii capitalurilor interne din industria petroliferã, legile din 1929 ºi1937 constituie un vãdit regres ºi în acelaºi timp ele nu satisfãceau niciinteresele strãine ce activau în industria petroliferã.

Legea minelor venea încontinuu în discuþia forurilor compe-tente, fãrã a se putea gãsi o soluþie. În 1940 noi am arãtat în lucrareanoastrã „Petrolul ºi Gazele Naturale în România”, din care am extrasprincipiile legilor de mai sus, expuse cu aceastã ocazie, cã legeaminelor va trebui sã ia în considerare aspectul nou al problemeipetrolului, caracterizat prin progresul tehnic ºi ºtiinþific care a schimbatraporturile dintre capital, muncã, competenþã ºi teren”.

Ministerul Economiei Naþionale a studiat în acest timp o seriede ante-proiecte pentru legea minelor propuse de diferiþi factori intere-saþi, fãrã a putea lua o soluþie pânã la venirea în fruntea acestui min-ister a lui C. Marinescu, cãruia i-a revenit sarcina de a împãca diverse-le interese cu acelea ale economiei naþionale ºi ale necesitãþilor recla-mate de timpurile excepþionale de astãzi.

Ministrul C. Marinescu a scos problema din cadrul general alminelor, tratând-o în cadrul special al petrolului.

Ministerul Economiei Naþionale a elaborat în acest sens unprim ante-proiect de lege a petrolului, care a fost supus discuþiilor celorinteresaþi.

Uniunea Naþionalã a Întreprinderilor de Petrol (U.N.I.P.) a fostinvitatã sã-ºi spunã cuvântul asupra acestei legi a petrolului, iar prin-cipiile ridicate de aceasta pentru susþinerea intereselor capitalurilornaþionale au gãsit o deosebitã înþelegere la forurile conducãtoare aleStatului.

României i-a revenit sarcina de raportor atât al ante-proiectu-lui legii petrolului în cadrul U.N.I.P.-ului, cât ºi al memoriilor ce s-auprezentat de cãtre U.N.I.P., pentru susþinerea intereselor ce lereprezenta.

Cu aceastã ocazie s-a remarcat cã noul proiect de legeaducea principii noi de legiferare petroliferã de un vãdit progres eco-nomic.

„Pentru prima oarã se þie seama cã petrolul ºi gazele suntminerale fluide, influenþate de jocul forþelor ce-ºi fa echilibrul înzãcãmânt. Pe acest considerent se organizeazã explorarea ºi


271

215214

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Experienþa acumulatã pânã la acel moment a demonstrat cã

societãþile petrolifere cu capital intern nu au reuºit sã se grupeze, cutoatã iniþiativa luatã de Ministerul Economiei Naþionale de a încurajaaceste regrupãri prin credite speciale ºi rezerve de terenuri pentruexploatare. Petrolistul român s-a dovedit din totdeauna a fi un individ-ualist prin excelenþã, care cu greu poate accepta unirea în grupuri maimari.

Timpul a fost prea scurt pentru a putea sã ofere cuiva posibil-itatea sã analizeze rezultatele practice ale acestui decret-lege în ceeace priveºte promovarea capitalului naþional din industria petroliferã.

Totodatã experienþa în domeniul petrolifer avea sã arate cãplafonul instituit pentru cei ce nu pot beneficia de avantajele naþionaleale legii, cu va trebui coborât pentru a permite ºi societãþilor româneºtimai mici, care au dat dovadã de capacitate tehnicã ºi economicã, dea beneficia de încurajarea legii.

În afarã de acestea, decretul-lege menþionat a subordonatprincipiile juridice principiilor tehnice, cu scopul de a obþine rezultatepractice reclamate urgent de timpurile excepþionale de astãzi.

În comunicarea „Exploatarea raþionalã a zãcãmintelor depetrol”, prezentatã la al XII-lea Congres al A.G.I.R. (Galaþi, octombrie1934), Ion BBasgan prezintã o serie de aspecte ale activitãþii deexploatare a zãcãmintelor de petrol din România. Cu aceastã ocazieeste prezentatã politica statului care ar trebui aplicatã în exploatareazãcãmintelor petrolifere, bazatã pe principii stabile, de duratã, înfuncþie de situaþia zãcãmintelor ºi care sã permitã totodatã luareamãsurilor de apãrare în faþa evenimentelor de conjuncturã. De aseme-nea, Ion BBasgan semnaleazã necesitatea urgentãrii campaniei deinventariere a zãcãmintelor petrolifere, precum ºi explorãriizãcãmintelor din regiunile noi, presupuse a fi petrolifere.

Creºterea consumului intern de produse petrolifere ºi de gazmetan se poate obþine, în primul rând, prin mãrirea randamentuluiindustrializãrii producþiei petrolifere. În felul acesta se încurajeazã ºiindustriile bazate pe acest consum. De asemenea, autorul propuneînfiinþarea unei Burse interne a petrolului ºi instituirea unor reglemen-tãri privind exportul, pe baza unei politici de exploatare raþionalã azãcãmintelor, pentru a opri exportul de petrol brut ºi pentru a încurajaexportul produselor industrializate. Pentru aceasta, autorul considerã

miterea industriilor româneºti. Din contrã, directivele date de mine,continuu prevãd în cadrul necesitãþii de rãzboi, nu numai asigurareadrepturilor noastre actuale, dar ºi îmbunãtãþirea unei situaþii moºtenitecare este destul de rea ºi grea din cauzele cunoscute.

Marii vinovaþi de ieri de politica nenorocitã care s-a fãcut cuaceastã imensã avuþie naþionalã ºi nepreþuitã armã de luptã, suntaceia care pretind sã fac eu, în timp de rãzboi, ceea ce nu au fãcut saustricat Domniile lor în 40 de nai.

Totuºi, am datoria sã îndrept o situaþie fãrã sã compromit vic-toria.

Domnul Marinescu, de acord cu toþi factorii, va gãsi soluþiacare sã armonizeze toate interesele, fãrã sã compromitã nici ali-mentarea rãzboiului la maximum posibil, nici interesele Statului”.

În urma acestei înþelegeri deosebite, gãsitã la conducereaStatului, celelalte intervenþii ºi „protocoale” încheiate de reprezentanþiidiferitelor grupe de interes interne ºi externe au cãzut ºi noul decret-lege a petrolului a apãrut la 17 iulie 1942.

Aceastã lege a încurajat în primul rând întreprinderile maripetrolifere, indiferent de naþionalitatea capitalurilor lor, punându-le ladispoziþie cca. 500.000 ha grupate în 12 þinuturi petrolifere ºi maimulte structuri geologice pentru explorarea ºi exploatarea subsoluluipetrolifer.

Exploratorului i se acordã o structurã întreagã, iar Statului i serezervã drepturi pe structura a doua ºi a treia. Legea dã dreptulStatului de a invita la acestea explorãri capitalul naþional, rezervându-i cote speciale di suprafeþele petrolifere ale Statului ºi acordându-isimþitoare avantaje sub formã de degrevãri fiscale, reduceri de rede-venþe ºi impozite, credite ºi altele.

Legiuitorul decretului-lege din 17 iulie 1942 vede posibilitateapromovãrii capitalului naþional în industria petroliferã numai prin gru-parea lui în mari unitãþi industriale, singurele apte de a satisface oblig-aþiunile explorãrilor ºi de a corespunde realizãrilor reclamate de tehni-ca ºi economia petrolului. În consecinþã, pentru a putea beneficia deavantajele acordate de aceastã lege, capitalul naþional trebuie sã segrupeze neapãrat în societãþi de cel puþin 400.000.000 lei capital,acordând în acest scop un termen limitat pânã la 31 decembrie 1942,prelungit ulterior tot pe termen limitat.

Gabriel I. Năstase

272

215214

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Experienþa acumulatã pânã la acel moment a demonstrat cã

societãþile petrolifere cu capital intern nu au reuºit sã se grupeze, cutoatã iniþiativa luatã de Ministerul Economiei Naþionale de a încurajaaceste regrupãri prin credite speciale ºi rezerve de terenuri pentruexploatare. Petrolistul român s-a dovedit din totdeauna a fi un individ-ualist prin excelenþã, care cu greu poate accepta unirea în grupuri maimari.

Timpul a fost prea scurt pentru a putea sã ofere cuiva posibil-itatea sã analizeze rezultatele practice ale acestui decret-lege în ceeace priveºte promovarea capitalului naþional din industria petroliferã.

Totodatã experienþa în domeniul petrolifer avea sã arate cãplafonul instituit pentru cei ce nu pot beneficia de avantajele naþionaleale legii, cu va trebui coborât pentru a permite ºi societãþilor româneºtimai mici, care au dat dovadã de capacitate tehnicã ºi economicã, dea beneficia de încurajarea legii.

În afarã de acestea, decretul-lege menþionat a subordonatprincipiile juridice principiilor tehnice, cu scopul de a obþine rezultatepractice reclamate urgent de timpurile excepþionale de astãzi.

În comunicarea „Exploatarea raþionalã a zãcãmintelor depetrol”, prezentatã la al XII-lea Congres al A.G.I.R. (Galaþi, octombrie1934), Ion BBasgan prezintã o serie de aspecte ale activitãþii deexploatare a zãcãmintelor de petrol din România. Cu aceastã ocazieeste prezentatã politica statului care ar trebui aplicatã în exploatareazãcãmintelor petrolifere, bazatã pe principii stabile, de duratã, înfuncþie de situaþia zãcãmintelor ºi care sã permitã totodatã luareamãsurilor de apãrare în faþa evenimentelor de conjuncturã. De aseme-nea, Ion BBasgan semnaleazã necesitatea urgentãrii campaniei deinventariere a zãcãmintelor petrolifere, precum ºi explorãriizãcãmintelor din regiunile noi, presupuse a fi petrolifere.

Creºterea consumului intern de produse petrolifere ºi de gazmetan se poate obþine, în primul rând, prin mãrirea randamentuluiindustrializãrii producþiei petrolifere. În felul acesta se încurajeazã ºiindustriile bazate pe acest consum. De asemenea, autorul propuneînfiinþarea unei Burse interne a petrolului ºi instituirea unor reglemen-tãri privind exportul, pe baza unei politici de exploatare raþionalã azãcãmintelor, pentru a opri exportul de petrol brut ºi pentru a încurajaexportul produselor industrializate. Pentru aceasta, autorul considerã

miterea industriilor româneºti. Din contrã, directivele date de mine,continuu prevãd în cadrul necesitãþii de rãzboi, nu numai asigurareadrepturilor noastre actuale, dar ºi îmbunãtãþirea unei situaþii moºtenitecare este destul de rea ºi grea din cauzele cunoscute.

Marii vinovaþi de ieri de politica nenorocitã care s-a fãcut cuaceastã imensã avuþie naþionalã ºi nepreþuitã armã de luptã, suntaceia care pretind sã fac eu, în timp de rãzboi, ceea ce nu au fãcut saustricat Domniile lor în 40 de nai.

Totuºi, am datoria sã îndrept o situaþie fãrã sã compromit vic-toria.

Domnul Marinescu, de acord cu toþi factorii, va gãsi soluþiacare sã armonizeze toate interesele, fãrã sã compromitã nici ali-mentarea rãzboiului la maximum posibil, nici interesele Statului”.

În urma acestei înþelegeri deosebite, gãsitã la conducereaStatului, celelalte intervenþii ºi „protocoale” încheiate de reprezentanþiidiferitelor grupe de interes interne ºi externe au cãzut ºi noul decret-lege a petrolului a apãrut la 17 iulie 1942.

Aceastã lege a încurajat în primul rând întreprinderile maripetrolifere, indiferent de naþionalitatea capitalurilor lor, punându-le ladispoziþie cca. 500.000 ha grupate în 12 þinuturi petrolifere ºi maimulte structuri geologice pentru explorarea ºi exploatarea subsoluluipetrolifer.

Exploratorului i se acordã o structurã întreagã, iar Statului i serezervã drepturi pe structura a doua ºi a treia. Legea dã dreptulStatului de a invita la acestea explorãri capitalul naþional, rezervându-i cote speciale di suprafeþele petrolifere ale Statului ºi acordându-isimþitoare avantaje sub formã de degrevãri fiscale, reduceri de rede-venþe ºi impozite, credite ºi altele.

Legiuitorul decretului-lege din 17 iulie 1942 vede posibilitateapromovãrii capitalului naþional în industria petroliferã numai prin gru-parea lui în mari unitãþi industriale, singurele apte de a satisface oblig-aþiunile explorãrilor ºi de a corespunde realizãrilor reclamate de tehni-ca ºi economia petrolului. În consecinþã, pentru a putea beneficia deavantajele acordate de aceastã lege, capitalul naþional trebuie sã segrupeze neapãrat în societãþi de cel puþin 400.000.000 lei capital,acordând în acest scop un termen limitat pânã la 31 decembrie 1942,prelungit ulterior tot pe termen limitat.


273

217216

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu tipuri de trolii, americane, germane ºi româneºti, care permit sãparea

sondelor la 2.000 metri în 2-3 luni.Preocupãrile lui Ion BBasgan în domeniul forajului necesar ali-

mentãrii cu apã a unor zone vitrege de acest fluid, se regãsesc înstudiile fãcute ºi în lucrãrile executate de cãtre acesta.

„În acest sens, este ºi cazul Dobrogei, consideratã o regiunelipsitã de apã ºi în special de apã potabilã. Cu toate cã þãrmurile eisunt scãldate de apele mãrii ºi ale Dunãrii, alimentarea populaþiei cuapã se face prin puþuri din Loess sau din pânza de calcare sarmaþiene.Aceastã apã nu corespunde calitãþii apei potabile ºi este insuficientãpentru necesitãþile regiunii. De aceea, trebuie întreprinse o serie decercetãri pentru a studia problema hidrologicã a Dobrogei ºi pentru aacþiona, în consecinþã, prin foraj”.

Pânã la data la care Ion BBasgan fãcea aceste consideraþiidespre problemele generate de lipsa alimentãrii cu apã a Dobrogei, seexecutase un prim lot de zece sonde pentru cãutarea apei în subsol ºise constatase cã utilizarea acestei ape din subsolul Dobrogei estelegatã de posibilitatea de a fora sonde în rocile stâncoase aleDobrogei. În concluzie, alimentarea Dobrogei u apã subteranã era oproblemã de ordin tehnic ºi economic, problema tehnicã avândrezolvarea prin experienþa amintitã mai sus. Extracþia apei se puteaface cu ajutorul pompelor cu piston acþionate prin motoare cu explozie.

În acelaºi mod, Ion BBasgan considerã cã poate fi rezolvatãproblema alimentãrii cu apã a staþiunilor balneare ºi climaterice ce segãsesc pe malurile Mãrii Negre ºi care duc o lipsã acutã de apã pota-bilã.

În ceea ce priveºte preocupãrile lui Ion BBasgan în domeniulmacroeconomiei, este mai mult decât relevant sã prezentãm cititorilor,integral, lucrarea „Rolul statului în industrializare”.

Din cele expuse veþi observa prezenþa unor idei favorabileunei industrializãri care sã satisfacã cerinþele Românei pentru a fi unstat puternic organizat pe principiul economiei complexe. În sensul cã,România trebuie sã dispunã de cãi de comunicaþie, de materii primenecesare într-o mãsurã aproape suficientã ºi de posibilitãþi definanþare pentru o industrializare puternicã ºi sistematicã.

Realizarea acestei industrializãri, dupã pãrerea lui IonBasgan, trebuie sã se înfãptuiascã într-un tempo accelerat. Fapt care

cã trebuie înfiinþat de urgenþã „un organ de stat cu caracter de investi-gaþii, cercetãri, gândire ºi creare, pentru studierea problemelor ºifixarea mãsurilor impuse, fie în cadrul restrâns al zãcãmintelor depetrol, fie într-un cadru mai general al combustibilului sau al problemeiminiere”.

Aceastã propunere era argumentatã prin lipsa de coordonarecare exista la acel moment, între Ministerul Minelor, Ministerul deFinanþe ºi Ministerul de Comunicaþii, respectiv, Cãile Ferate.

Mai mult, crearea acestui organ de stat ar fi oferit o anumitãstabilitate, coerenþã ºi independenþã decizionalã, atât de necesarepentru asigurarea unei „politici în raport cu interesele superioare, curealitãþile naturei ºi progresul tehnic al civilizaþiei”.

În lucrarea „Noi ºantiere de petrol în România” (prezentatã laCongresul Minier din Leoben, 2 septembrie 1937), Ion BBasgan con-sidera cã pentru a menþine actuala producþie petroliferã a României ºi,în perspectivã, pentru a o dezvolta, este absolut necesar sã se contin-ue activitãþile de descoperire de noi terenuri petrolifere prin explorãricu sonde la mari adâncimi între 2.000-3.500 metri.

Afirmaþiile fãcute de ilustrul savant sunt fundamentate denivelul progresului în tehnica forajului ºi a exploatãrii. Ion BBasgan eraferm convins cã România are multe posibilitãþi de terenuri petrolifere.În sensul celor afirmate, Ion BBasgan considera cã la baza cuveteiTransilvaniei, sub zãcãmintele de gaze, este posibil sã existezãcãminte petrolifere. De asemenea, considera cã regiuni posibilepetrolifere trebuie socotite regiunea Maramureº, în nordul þãrii, PlatoulMoldovei în prelungirea regiunii Moineºti ºi regiunea CarpaþilorMeridionali în Oltenia, la vest de râul Olt.

Cele mai indicate zãcãminte petrolifere ale României, IonBasgan le considera ca fiind cele din zona Flyschului, iar cele maibogate zãcãminte în zona Neogenului.

În zona marginalã a Flyschului, Ecogenul ºi Oligocenul erauconsiderate de profesorul Ion BBasgan staturile purtãtoare dezãcãminte petrolifere, iar zona Neogenului sunt Mecþianul ºi Dacianul(situate în partea sudicã a Carpaþilor Meridionali), care conþinzãcãmintele bogate ale României.

În finalul comunicãrii, Ion BBasgan aminteºte despre posibil-itãþile tehnice oferite prin forajul cu sistemul „Rotary”, dotate u ultimele

Gabriel I. Năstase

274

217216

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu tipuri de trolii, americane, germane ºi româneºti, care permit sãparea

sondelor la 2.000 metri în 2-3 luni.Preocupãrile lui Ion BBasgan în domeniul forajului necesar ali-

mentãrii cu apã a unor zone vitrege de acest fluid, se regãsesc înstudiile fãcute ºi în lucrãrile executate de cãtre acesta.

„În acest sens, este ºi cazul Dobrogei, consideratã o regiunelipsitã de apã ºi în special de apã potabilã. Cu toate cã þãrmurile eisunt scãldate de apele mãrii ºi ale Dunãrii, alimentarea populaþiei cuapã se face prin puþuri din Loess sau din pânza de calcare sarmaþiene.Aceastã apã nu corespunde calitãþii apei potabile ºi este insuficientãpentru necesitãþile regiunii. De aceea, trebuie întreprinse o serie decercetãri pentru a studia problema hidrologicã a Dobrogei ºi pentru aacþiona, în consecinþã, prin foraj”.

Pânã la data la care Ion BBasgan fãcea aceste consideraþiidespre problemele generate de lipsa alimentãrii cu apã a Dobrogei, seexecutase un prim lot de zece sonde pentru cãutarea apei în subsol ºise constatase cã utilizarea acestei ape din subsolul Dobrogei estelegatã de posibilitatea de a fora sonde în rocile stâncoase aleDobrogei. În concluzie, alimentarea Dobrogei u apã subteranã era oproblemã de ordin tehnic ºi economic, problema tehnicã avândrezolvarea prin experienþa amintitã mai sus. Extracþia apei se puteaface cu ajutorul pompelor cu piston acþionate prin motoare cu explozie.

În acelaºi mod, Ion BBasgan considerã cã poate fi rezolvatãproblema alimentãrii cu apã a staþiunilor balneare ºi climaterice ce segãsesc pe malurile Mãrii Negre ºi care duc o lipsã acutã de apã pota-bilã.

În ceea ce priveºte preocupãrile lui Ion BBasgan în domeniulmacroeconomiei, este mai mult decât relevant sã prezentãm cititorilor,integral, lucrarea „Rolul statului în industrializare”.

Din cele expuse veþi observa prezenþa unor idei favorabileunei industrializãri care sã satisfacã cerinþele Românei pentru a fi unstat puternic organizat pe principiul economiei complexe. În sensul cã,România trebuie sã dispunã de cãi de comunicaþie, de materii primenecesare într-o mãsurã aproape suficientã ºi de posibilitãþi definanþare pentru o industrializare puternicã ºi sistematicã.

Realizarea acestei industrializãri, dupã pãrerea lui IonBasgan, trebuie sã se înfãptuiascã într-un tempo accelerat. Fapt care

cã trebuie înfiinþat de urgenþã „un organ de stat cu caracter de investi-gaþii, cercetãri, gândire ºi creare, pentru studierea problemelor ºifixarea mãsurilor impuse, fie în cadrul restrâns al zãcãmintelor depetrol, fie într-un cadru mai general al combustibilului sau al problemeiminiere”.

Aceastã propunere era argumentatã prin lipsa de coordonarecare exista la acel moment, între Ministerul Minelor, Ministerul deFinanþe ºi Ministerul de Comunicaþii, respectiv, Cãile Ferate.

Mai mult, crearea acestui organ de stat ar fi oferit o anumitãstabilitate, coerenþã ºi independenþã decizionalã, atât de necesarepentru asigurarea unei „politici în raport cu interesele superioare, curealitãþile naturei ºi progresul tehnic al civilizaþiei”.

În lucrarea „Noi ºantiere de petrol în România” (prezentatã laCongresul Minier din Leoben, 2 septembrie 1937), Ion BBasgan con-sidera cã pentru a menþine actuala producþie petroliferã a României ºi,în perspectivã, pentru a o dezvolta, este absolut necesar sã se contin-ue activitãþile de descoperire de noi terenuri petrolifere prin explorãricu sonde la mari adâncimi între 2.000-3.500 metri.

Afirmaþiile fãcute de ilustrul savant sunt fundamentate denivelul progresului în tehnica forajului ºi a exploatãrii. Ion BBasgan eraferm convins cã România are multe posibilitãþi de terenuri petrolifere.În sensul celor afirmate, Ion BBasgan considera cã la baza cuveteiTransilvaniei, sub zãcãmintele de gaze, este posibil sã existezãcãminte petrolifere. De asemenea, considera cã regiuni posibilepetrolifere trebuie socotite regiunea Maramureº, în nordul þãrii, PlatoulMoldovei în prelungirea regiunii Moineºti ºi regiunea CarpaþilorMeridionali în Oltenia, la vest de râul Olt.

Cele mai indicate zãcãminte petrolifere ale României, IonBasgan le considera ca fiind cele din zona Flyschului, iar cele maibogate zãcãminte în zona Neogenului.

În zona marginalã a Flyschului, Ecogenul ºi Oligocenul erauconsiderate de profesorul Ion BBasgan staturile purtãtoare dezãcãminte petrolifere, iar zona Neogenului sunt Mecþianul ºi Dacianul(situate în partea sudicã a Carpaþilor Meridionali), care conþinzãcãmintele bogate ale României.

În finalul comunicãrii, Ion BBasgan aminteºte despre posibil-itãþile tehnice oferite prin forajul cu sistemul „Rotary”, dotate u ultimele


275

cucu

219218

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cu cât întârziem sã realizãm o industrializare sistematicã ºi

raþionalã nevoilor specifice româneºti, riscãm independenþa noastrãeconomicã ºi expunem independenþa noastrã politicã, creând înCentrul Europei un teritoriu de minimã rezistenþã.

Atunci când marile dictaturi ale Europei trãiesc în timp de pacesub regimul naþiunilor mobilizate, noi nu putem trãi într-un „dolcefraniente”, fãrã a fi criminali faþã de noi înºine.

Iatã de ce Statul este direct interesat în industrializare ºi, înconsecinþã, este îndreptãþit sã intervinã în primul rând în luareamãsurilor pentru aceastã înfãptuire.

Lãsa-va Statul aceastã grea problemã pe seama iniþiativei pri-vate pânã ce ea se va naºte sau însãºi faptul cã noi suntem chemaþiºi forþaþi sã parcurgem etapa de industrializare într-un timp cu mult maiscurt decât l-au parcurs Statele din Occidentul Europei, ne impune sãrecurgem la modalitãþi mai rapide de înfãptuire.

Oare putem neglija experienþa ce se dezvoltã la graniþelenoastre, unde industrializarea se desfãºoarã cu paºi gigantici?

Nu simþim oare foarfecele înfãptuirilor colective la dreapta ºi lastânga Statului nostru, fie ele chiar bazate pe mizeria sau elanul plinde abnegaþie al mulþimii delirante care ne ameninþã sã ne striveascã=

Ne sunt scumpe iniþiativa, libertatea ºi prosperitatea individu-alã, dar ne este ºi mai scump viitorul acestui neam! Iubim libertãþiledemocratice, dar în cadrul unui Stat puternic ºi independent.

România a trecut totdeauna paºnic la reforme sociale radi-cale, atunci când acestea au bãtut la graniþele þãrii.

Astãzi trebuie sã gãsim posibilitatea de adapta avantajeleînfãptuirilor colective ale naþiunilor mobilizate în timp de pace, în cadrullibertãþilor democratice.

În consecinþã, atât iniþiativa, cât ºi luarea mãsurilor de înfãp-tuire a industrializãrii necesare, revin Statului ºi de aici deducem ºirolul preponderent ce-l are în industrializare.

Pentru a înfãptui industrializarea necesarã României trebuiesã fim conºtienþi de ceea ce dorim sã facem ºi în acest scop sã fie con-vinsã întreaga naþiune ºi fiecare dintre partidele politice ºi forurile con-stituþionale de conducere.

Aceastã unanimitate de vedere nu se poate realiza decât pebaza unui program bine studiat ºi adânc difuzat în mijlocul Naþiunii,

nu poate fi conceput decât prin impulsul ce trebuie sã-l imprime Statulvieþii economice. În acest sens, Statul trebuie sã aibã o organizarespecialã a corpului sãu tehnic pentru a schimba complet mentalitateafuncþionarului sãu. De asemenea, Statul trebuie sã stabileascã precisindustriile ce trebuie create, cât ºi capacitatea lor în cadrul unui pro-gram naþional, aprobat de forurile constituþionale ºi încetãþenit în men-talitatea opiniei publice.

În acea perioadã extrem de grea pentru þarã, Ion BBasgansusþinea cã „potenþialul de guvernare a partidelor se va aprecia dupãposibilitãþile de finanþare ºi înfãptuirile programului naþional, constatatîn indici calculaþi de institute sau birouri economice neutre”. În acestsens, statul, prin pârghiile sale de comandã, tarif vamal, contingentare,controlul devizelor, legislaþia industrialã etc., va mijloci dezvoltareaindustriei metalurgice grele, a mijloacelor de fabricaþie, în scopulcreãrii industriilor mecanice, maºinilor textile, agricole, cât ºi a indus-triilor de apãrare naþionalã.

De aceea, susþinea Ion BBasgan, „o nouã legislaþie industrialãeste imperios reclamatã de necesitatea unificãrii legislaþiei pentrutoate þinuturile þãrii, pe principiul sindicalizãrii industriilor pe ramuri deproducþie ºi reglementãrii cartelurilor, precum ºi de o absolutã necesi-tate a controlului investiþiilor”.

În continuare vom vedea cât de actuale sunt aceste concepþiiîn viziunea marelui patriot român Ion BBasgan:

„Rolul industriei, în general, în cadrul unei economii naþionaleeste bine cunoscut, industria garantând de siguranþa, independenþa ºiprosperitatea economicã.

Crearea industriei ºi dezvoltarea mijloacelor de producþie înraport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã a României,este o necesitate imperioasã a timpurilor noastre.

Proporþionarea acestei industrii trebuie sã corespundã pieþiiinterne ºi cu oarecari speranþe pentru piaþa balcanicã; cu excepþiaunor industrii bazate pe prelucrarea materiilor prime indigene, caresunt capabile de un export industrial de razã îndepãrtatã.

O dezvoltare mai mare a acestei industrii nu poate fi con-ceputã datã fiind tempo ºi capacitatea de dezvoltare a industriilorstatelor vecine, majoritatea lor fiind cu mult mai înainte în gradul deindustrializare dupã voinþi ºi necesitãþi bine precizate.

Gabriel I. Năstase

276

219218

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cu cât întârziem sã realizãm o industrializare sistematicã ºi

raþionalã nevoilor specifice româneºti, riscãm independenþa noastrãeconomicã ºi expunem independenþa noastrã politicã, creând înCentrul Europei un teritoriu de minimã rezistenþã.

Atunci când marile dictaturi ale Europei trãiesc în timp de pacesub regimul naþiunilor mobilizate, noi nu putem trãi într-un „dolcefraniente”, fãrã a fi criminali faþã de noi înºine.

Iatã de ce Statul este direct interesat în industrializare ºi, înconsecinþã, este îndreptãþit sã intervinã în primul rând în luareamãsurilor pentru aceastã înfãptuire.

Lãsa-va Statul aceastã grea problemã pe seama iniþiativei pri-vate pânã ce ea se va naºte sau însãºi faptul cã noi suntem chemaþiºi forþaþi sã parcurgem etapa de industrializare într-un timp cu mult maiscurt decât l-au parcurs Statele din Occidentul Europei, ne impune sãrecurgem la modalitãþi mai rapide de înfãptuire.

Oare putem neglija experienþa ce se dezvoltã la graniþelenoastre, unde industrializarea se desfãºoarã cu paºi gigantici?

Nu simþim oare foarfecele înfãptuirilor colective la dreapta ºi lastânga Statului nostru, fie ele chiar bazate pe mizeria sau elanul plinde abnegaþie al mulþimii delirante care ne ameninþã sã ne striveascã=

Ne sunt scumpe iniþiativa, libertatea ºi prosperitatea individu-alã, dar ne este ºi mai scump viitorul acestui neam! Iubim libertãþiledemocratice, dar în cadrul unui Stat puternic ºi independent.

România a trecut totdeauna paºnic la reforme sociale radi-cale, atunci când acestea au bãtut la graniþele þãrii.

Astãzi trebuie sã gãsim posibilitatea de adapta avantajeleînfãptuirilor colective ale naþiunilor mobilizate în timp de pace, în cadrullibertãþilor democratice.

În consecinþã, atât iniþiativa, cât ºi luarea mãsurilor de înfãp-tuire a industrializãrii necesare, revin Statului ºi de aici deducem ºirolul preponderent ce-l are în industrializare.

Pentru a înfãptui industrializarea necesarã României trebuiesã fim conºtienþi de ceea ce dorim sã facem ºi în acest scop sã fie con-vinsã întreaga naþiune ºi fiecare dintre partidele politice ºi forurile con-stituþionale de conducere.

Aceastã unanimitate de vedere nu se poate realiza decât pebaza unui program bine studiat ºi adânc difuzat în mijlocul Naþiunii,

nu poate fi conceput decât prin impulsul ce trebuie sã-l imprime Statulvieþii economice. În acest sens, Statul trebuie sã aibã o organizarespecialã a corpului sãu tehnic pentru a schimba complet mentalitateafuncþionarului sãu. De asemenea, Statul trebuie sã stabileascã precisindustriile ce trebuie create, cât ºi capacitatea lor în cadrul unui pro-gram naþional, aprobat de forurile constituþionale ºi încetãþenit în men-talitatea opiniei publice.

În acea perioadã extrem de grea pentru þarã, Ion BBasgansusþinea cã „potenþialul de guvernare a partidelor se va aprecia dupãposibilitãþile de finanþare ºi înfãptuirile programului naþional, constatatîn indici calculaþi de institute sau birouri economice neutre”. În acestsens, statul, prin pârghiile sale de comandã, tarif vamal, contingentare,controlul devizelor, legislaþia industrialã etc., va mijloci dezvoltareaindustriei metalurgice grele, a mijloacelor de fabricaþie, în scopulcreãrii industriilor mecanice, maºinilor textile, agricole, cât ºi a indus-triilor de apãrare naþionalã.

De aceea, susþinea Ion BBasgan, „o nouã legislaþie industrialãeste imperios reclamatã de necesitatea unificãrii legislaþiei pentrutoate þinuturile þãrii, pe principiul sindicalizãrii industriilor pe ramuri deproducþie ºi reglementãrii cartelurilor, precum ºi de o absolutã necesi-tate a controlului investiþiilor”.

În continuare vom vedea cât de actuale sunt aceste concepþiiîn viziunea marelui patriot român Ion BBasgan:

„Rolul industriei, în general, în cadrul unei economii naþionaleeste bine cunoscut, industria garantând de siguranþa, independenþa ºiprosperitatea economicã.

Crearea industriei ºi dezvoltarea mijloacelor de producþie înraport cu nevoile interne, bazate pe structura economicã a României,este o necesitate imperioasã a timpurilor noastre.

Proporþionarea acestei industrii trebuie sã corespundã pieþiiinterne ºi cu oarecari speranþe pentru piaþa balcanicã; cu excepþiaunor industrii bazate pe prelucrarea materiilor prime indigene, caresunt capabile de un export industrial de razã îndepãrtatã.

O dezvoltare mai mare a acestei industrii nu poate fi con-ceputã datã fiind tempo ºi capacitatea de dezvoltare a industriilorstatelor vecine, majoritatea lor fiind cu mult mai înainte în gradul deindustrializare dupã voinþi ºi necesitãþi bine precizate.


277

221220

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu itãþile de transformare în raport cu nevoile apãrãrii naþionale. Structura

comerþului nostru interior ne indicã compartimentele cãtre care trebuiesã se dezvolte industria, pentru ca sã satisfacã, pe de-o parte con-sumul intern, iar pe de altã parte sã evitãm plãþi peste graniþã,înlesnind astfel mãrirea soldului activ al balanþei noastre comerciale,care trebuie sã acopere anuitãþile datoriei noastre externe ºi totodatãsã permitã importul materiilor prime ºi minereurilor necesare industrieigrele.

INDICII PRODUCÞIEI CANTITATIVEINDUSTRIEI ROMÂNEªTI

1927 = 100

Tabelul indicilor producþiei cantitative a industriei româneºtidupã buletinul nr.I, anul III, 1935 al I.R.C. pune în evidenþã gradul dez-voltãrii industriei, constatând cã în decada 1925-1935 producþia indus-trialã s-a mãrit ºi a depãºit dublul în industria manufacturierã, aenergiei electrice, a bunurilor de consumaþie ºi a mijloacelor de pro-ducþie.

Principiul autarhiei care dominã astãzi comerþul mondial ca oconsecinþã a tendinþelor de emancipare a Statelor agricole, de subinfluenþa ºi dominarea economicã a Statelor cu puternice industrii, prin

Tabelul 1

pentru ca atât iniþiativele private, cât ºi cele de Stat sã se integreze înacel program care sã reprezinte viitorul cãtre care se îndreaptãNaþiunea.

Se pare cã astãzi omul poate întrucâtva prevedea viitorul cãtrecare se îndreaptã o naþiune într-un sens voit sau studiat, astfel cãastãzi, cuvintele cronicarului „nu sunt vremurile sub om, ci bietul omsub vremi” nu mai corespund realitãþii timpurilor, când omul în luptã cunatura, a câºtigat din ce în ce tren prin intermediul ºtiinþei ºi al indus-triei.

Nu vedem România un Stat puternic ºi independent cubogãþia ºi economia asiguratã decât atunci când vom avea o þarã pre-vãzutã cu: drumuri moderne, ºosele, cãi ferate, cât ºi mijloace detransport terestre, aeriene ºi fluviale; o electrificare puternicã în lungulºi latul þãrii; o industrie grea capabilã sã întreþinã industria de arma-ment, sã alimenteze industria pentru crearea mijloacelor de producþie,maºini agricole, motoare, tractoare, maºini textile, manufacturiere,precum ºi pentru industriile alimentare.

Iatã ce trebuie sã voim cu toþii, iatã un ideal, obligatoriu deatins pentru generaþia care a urmat generaþiei ce a creat realizareaidealului milenar teritorial al României.

Dacã nu vom ºti sã realizãm aceasta, vom fi mai prejos deînãlþimea generaþiei trecute ºi vom fi responsabili de inacþiunea noas-trã faþã de generaþiile viitoare.

Dacã aceasta este ceea ce dorim, sã vedem acum ce putemrealiza din acestea în raportul cu necesitãþile prevãzute ºi posibilitãþilece ni le prezintã materiile prime ale þãrii, industria existentã în þarã ºistructura economicã.

Din studierea acestor probleme în raport cu scopul ce-lurmãrim va reieºi de la sine ceea ce Statul trebuie sã întreprindã,respectiv care este rolul Statului în industrializare.

STRUCTURA IINDUSTRIEI RROMÂNEªTI

Capacitatea industriei noastre trebuie sã corespundã în primulrând acoperirii actuale a pieþei interne, având posibilitãþi de mãrire pemãsurã ce piaþa internã se dezvoltã ºi, totodatã, sã prezinte posibil-

Gabriel I. Năstase

278

221220

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu itãþile de transformare în raport cu nevoile apãrãrii naþionale. Structura

comerþului nostru interior ne indicã compartimentele cãtre care trebuiesã se dezvolte industria, pentru ca sã satisfacã, pe de-o parte con-sumul intern, iar pe de altã parte sã evitãm plãþi peste graniþã,înlesnind astfel mãrirea soldului activ al balanþei noastre comerciale,care trebuie sã acopere anuitãþile datoriei noastre externe ºi totodatãsã permitã importul materiilor prime ºi minereurilor necesare industrieigrele.

INDICII PRODUCÞIEI CANTITATIVEINDUSTRIEI ROMÂNEªTI

1927 = 100

Tabelul indicilor producþiei cantitative a industriei româneºtidupã buletinul nr.I, anul III, 1935 al I.R.C. pune în evidenþã gradul dez-voltãrii industriei, constatând cã în decada 1925-1935 producþia indus-trialã s-a mãrit ºi a depãºit dublul în industria manufacturierã, aenergiei electrice, a bunurilor de consumaþie ºi a mijloacelor de pro-ducþie.

Principiul autarhiei care dominã astãzi comerþul mondial ca oconsecinþã a tendinþelor de emancipare a Statelor agricole, de subinfluenþa ºi dominarea economicã a Statelor cu puternice industrii, prin

Tabelul 1

pentru ca atât iniþiativele private, cât ºi cele de Stat sã se integreze înacel program care sã reprezinte viitorul cãtre care se îndreaptãNaþiunea.

Se pare cã astãzi omul poate întrucâtva prevedea viitorul cãtrecare se îndreaptã o naþiune într-un sens voit sau studiat, astfel cãastãzi, cuvintele cronicarului „nu sunt vremurile sub om, ci bietul omsub vremi” nu mai corespund realitãþii timpurilor, când omul în luptã cunatura, a câºtigat din ce în ce tren prin intermediul ºtiinþei ºi al indus-triei.

Nu vedem România un Stat puternic ºi independent cubogãþia ºi economia asiguratã decât atunci când vom avea o þarã pre-vãzutã cu: drumuri moderne, ºosele, cãi ferate, cât ºi mijloace detransport terestre, aeriene ºi fluviale; o electrificare puternicã în lungulºi latul þãrii; o industrie grea capabilã sã întreþinã industria de arma-ment, sã alimenteze industria pentru crearea mijloacelor de producþie,maºini agricole, motoare, tractoare, maºini textile, manufacturiere,precum ºi pentru industriile alimentare.

Iatã ce trebuie sã voim cu toþii, iatã un ideal, obligatoriu deatins pentru generaþia care a urmat generaþiei ce a creat realizareaidealului milenar teritorial al României.

Dacã nu vom ºti sã realizãm aceasta, vom fi mai prejos deînãlþimea generaþiei trecute ºi vom fi responsabili de inacþiunea noas-trã faþã de generaþiile viitoare.

Dacã aceasta este ceea ce dorim, sã vedem acum ce putemrealiza din acestea în raportul cu necesitãþile prevãzute ºi posibilitãþilece ni le prezintã materiile prime ale þãrii, industria existentã în þarã ºistructura economicã.

Din studierea acestor probleme în raport cu scopul ce-lurmãrim va reieºi de la sine ceea ce Statul trebuie sã întreprindã,respectiv care este rolul Statului în industrializare.

STRUCTURA IINDUSTRIEI RROMÂNEªTI

Capacitatea industriei noastre trebuie sã corespundã în primulrând acoperirii actuale a pieþei interne, având posibilitãþi de mãrire pemãsurã ce piaþa internã se dezvoltã ºi, totodatã, sã prezinte posibil-


279

Medii lunare

Industria manufactură

Industria extractivă

şi minieră

Indicele monopolurilor

Energie electrică

Indicele total

industrial

Bunuri de consumaţie

Mijloace de

producţie

1924 72,6 58,2 96,9 37,4 70,8 83,6 62,2 1925 75,5 71,3 99,4 56,9 75,9 81,0 72,2 1926 85,7 89,5 103,3 91,8 87,9 90,6 88,3 1927 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 1928 11,3 109,8 106,5 102,1 110,2 111,2 108,0 1929 117,3 139,7 93,1 108,3 117,9 107,8 119,1 1930 114,2 139,3 86,5 94,6 114,3 106,9 114,8 1931 122,7 155,1 69,6 75,9 120,4 106,7 115,1 1932 96,0 166,3 70,2 115,8 104,4 87,7 120,2 1933 118,4 167,1 70,7 118,5 121,0 120,4 124,0 1934 147,2 184,5 70,8 137,7 146,1 141,3 144,7 1935 145,3 182,6 70,9 146,1 144 113,7 142

223222

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuindustrializare, la care acestea au rãspuns prin agrarizare, a avut o

influenþã vãditã în dezvoltarea industriei româneºti, puternic accentu-atã în ultimii ani.

Dacã gradul de dezvoltare a industriei româneºti nu se poateasemui industrializãrii cu mijloace colective din U.R.S.S., prezintãtotuºi un caracter vãdit al unui Stat ce merge spre industrializare.

Indicele industriei extractive depãºeºte cu mult cadrul dez-voltãrii restului industriei ºi aceasta se datoreºte în întregime industrieiextractive petrolifere. Aceasta a luat o dezvoltare cu caracter de secã-tuire necorespunzãtoare a zãcãmintelor cunoscute, sub directa încu-rajare a Statului, care gãseºte aici posibilitatea echilibrãrii bugetului ºia reamplasãrii golului lãsat de diminuarea exportului de cereale în bal-anþa comercialã, neglijând interesele prezente ºi mai ales viitoare aleeconomiei naþionale, dup cum am arãtat documentat ºi în altã ocazi-une11 Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problemacombustibilului, I.R.E. de Dr. Inginer Ion BBasgan).

STRUCTURA CCOMERÞULUI EEXTERIOR

COMERÞUL EXTERIOR.IMPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane leiTabelul 2

Gabriel I. Năstase

280

223222

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niuindustrializare, la care acestea au rãspuns prin agrarizare, a avut o

influenþã vãditã în dezvoltarea industriei româneºti, puternic accentu-atã în ultimii ani.

Dacã gradul de dezvoltare a industriei româneºti nu se poateasemui industrializãrii cu mijloace colective din U.R.S.S., prezintãtotuºi un caracter vãdit al unui Stat ce merge spre industrializare.

Indicele industriei extractive depãºeºte cu mult cadrul dez-voltãrii restului industriei ºi aceasta se datoreºte în întregime industrieiextractive petrolifere. Aceasta a luat o dezvoltare cu caracter de secã-tuire necorespunzãtoare a zãcãmintelor cunoscute, sub directa încu-rajare a Statului, care gãseºte aici posibilitatea echilibrãrii bugetului ºia reamplasãrii golului lãsat de diminuarea exportului de cereale în bal-anþa comercialã, neglijând interesele prezente ºi mai ales viitoare aleeconomiei naþionale, dup cum am arãtat documentat ºi în altã ocazi-une11 Politica petrolului în funcþie de situaþia explorãrilor ºi problemacombustibilului, I.R.E. de Dr. Inginer Ion BBasgan).

STRUCTURA CCOMERÞULUI EEXTERIOR

COMERÞUL EXTERIOR.IMPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane leiTabelul 2


281

225224

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Tabloul 3COMERÞUL EXTERIOR.

EXPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane lei

Gabriel I. Năstase

282

225224

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Tabloul 3COMERÞUL EXTERIOR.

EXPORTUL PRINCIPALELOR CATEGORII DE PRODUSE

Cantitãþi = mii chintale; Valori = milioane lei


283

227226

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Industria grea se menþine ºi se dezvoltã în State cu suprafeþe

ºi populaþie mai micã decât în România, ca Cehoslovacia, Austria etc.ºi în State lipsite de minereuri de fier ºi chiar de combustibil, ca Italia.

Impedimentele ce stau în faþa noastrã sunt aºa de sur-montabile ºi stã în putinþa noastrã de a voi sã le înlãturãm ºi aceastaeste posibil numai printr-o politicã de Stat conºtientã.

Pãrerile exprimate de a instala aceste industrii în porturiledunãrene cu acces la mare, utilizând ºi combustibilul din regiuneapetroliferã, apar ca foarte judicioase.

MATERIILE PPRIME

Prosperitatea Statelor din Occidentul Europei s-a bazat ºi evi-denþiat în decursul veacurilor trecute, pe mãsurã ce acestea auexploatat bogãþiile coloniale ºi au înfiinþat pe teritoriul metropolelor, înimediata apropiere a zãcãmintelor carbonifere, industria grea ºi indus-triile de prelucrare a materiilor prime importante, fãcând apoi export dematerii fabricate în þãrile agricole neindustrializate în detrimentuleconomiei naþionale a acestora din urmã.

Astãzi, când economia complexã este imperativul emancipãriiStatelor înapoiate, când State lipsite de combustibil ºi de materii primeau dovedit cã ºtiu sã întreþinã o puternicã industrie naþionalã, Româniatrebuie sã-ºi gãseascã imperiul sãu colonial în propriul sãu subsol, cucondiþia ca aceastã exploatare sã se facã raþional ºi cu grijã pentrugeneraþiile viitoare, mai ales în ceea ce priveºte materiile prime ce nuse pot reface.

SOLUL

Solul României se prezintã fertil ºi cu o gamã bogatã de vari-etãþi. Se gãsesc cereale de tot felul, fructe, vinuri, fâneþe, animale, totce poate asigura hrana populaþiei cu mari posibilitãþi de mãrire a pro-ducþiei ºi de valorificare printr-o chibzuitã industrializare ºi competen-tã organizare a desfacerii exportului produselor finite de o valoaresuperioarã celor de azi.

Avem o bogatã producþie forestierã ce s-a exploatat abuziv,capabilã de o mai bunã valorificare.

Tabloul comerþului nostru exterior ne aratã în primul rând cãexportãm 88.540.000 chintale, cantitate în valoare de 13.666.800.000lei ºi importãm 6.658.800 chintale, cantitate în valoare de lei13.208.400.000 în 1934, exportãm marfã ieftinã ºi importãm marfãscumpã.

Industriei îi revine meritul de a mãri valoarea la Kg a mãrfiiexportate, adicã valorificarea mai bunã a muncii româneºti prinindustrializarea agriculturii, ceea ce d-l M. Manoilescu a arãtat atâtde precis22 Politica Economicã a României faþã de deprecierea mon-dialã, I.S.R., 1932, de M. MManoilescu. Se impune deci încurajarea creãrii industriilor bazate pe prelucrareaproduselor agricole, petrolifere ºi forestiere, a principalelor produse aleexportului românesc, adicã prelucrarea mãrfurilor destinate exportuluipentru mãrirea valorii.

La import posturile principale sunt textilele vegetale (lânurile ºipãruri) cu industriile derivate, fierul, aparate, maºini ºi motoare,vehicule.

Reducerea acestor preþuri la import este posibilã prin mãrireamijloacelor de producþie, crearea industriilor metalice ºi dezvoltareaindustriei metalurgice.

Indicele mijloacelor de producþie este în creºtere, dupã cum sevede din tabloul de mai sus ºi deci în ultimul an s-au creat puterniceindustrii textile în þarã, care au tendinþa de a reduce considerabilimportul României, totuºi aceastã problemã se prezintã cu dificultãþi,ce se lasã greu de înlãturat, prin faptul cã România nu posedãminereuri de fier suficiente cunoscute care sã prezinte în condiþiileactuale politice ºi sociale o conjuncturã favorabilã investirii capitaluluiîn aceastã direcþie.

Agricultura este complet neutilizatã atât ca motoare, tractoare,cât ºi ca maºini agricole, automobilele vehiculelor motorizate, precumºi aparate ºi maºini de tot felul. Toate acestea, astãzi se importã, ast-fel cã piaþa internã este susceptibilã de a permite viabilitatea unei ast-fel de industrii.

Dacã la aceasta adãugãm nevoile de armament ale apãrãriinaþionale, ale aviaþiei, care se reazemã tot pe industria grea, vomînþelege imediat ºi cât de urgentã este aceastã problemã ºi gradul dedezvoltare ce trebuie sã-l imprimãm în soluþionarea ei.

Gabriel I. Năstase

284

227226

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Industria grea se menþine ºi se dezvoltã în State cu suprafeþe

ºi populaþie mai micã decât în România, ca Cehoslovacia, Austria etc.ºi în State lipsite de minereuri de fier ºi chiar de combustibil, ca Italia.

Impedimentele ce stau în faþa noastrã sunt aºa de sur-montabile ºi stã în putinþa noastrã de a voi sã le înlãturãm ºi aceastaeste posibil numai printr-o politicã de Stat conºtientã.

Pãrerile exprimate de a instala aceste industrii în porturiledunãrene cu acces la mare, utilizând ºi combustibilul din regiuneapetroliferã, apar ca foarte judicioase.

MATERIILE PPRIME

Prosperitatea Statelor din Occidentul Europei s-a bazat ºi evi-denþiat în decursul veacurilor trecute, pe mãsurã ce acestea auexploatat bogãþiile coloniale ºi au înfiinþat pe teritoriul metropolelor, înimediata apropiere a zãcãmintelor carbonifere, industria grea ºi indus-triile de prelucrare a materiilor prime importante, fãcând apoi export dematerii fabricate în þãrile agricole neindustrializate în detrimentuleconomiei naþionale a acestora din urmã.

Astãzi, când economia complexã este imperativul emancipãriiStatelor înapoiate, când State lipsite de combustibil ºi de materii primeau dovedit cã ºtiu sã întreþinã o puternicã industrie naþionalã, Româniatrebuie sã-ºi gãseascã imperiul sãu colonial în propriul sãu subsol, cucondiþia ca aceastã exploatare sã se facã raþional ºi cu grijã pentrugeneraþiile viitoare, mai ales în ceea ce priveºte materiile prime ce nuse pot reface.

SOLUL

Solul României se prezintã fertil ºi cu o gamã bogatã de vari-etãþi. Se gãsesc cereale de tot felul, fructe, vinuri, fâneþe, animale, totce poate asigura hrana populaþiei cu mari posibilitãþi de mãrire a pro-ducþiei ºi de valorificare printr-o chibzuitã industrializare ºi competen-tã organizare a desfacerii exportului produselor finite de o valoaresuperioarã celor de azi.

Avem o bogatã producþie forestierã ce s-a exploatat abuziv,capabilã de o mai bunã valorificare.

Tabloul comerþului nostru exterior ne aratã în primul rând cãexportãm 88.540.000 chintale, cantitate în valoare de 13.666.800.000lei ºi importãm 6.658.800 chintale, cantitate în valoare de lei13.208.400.000 în 1934, exportãm marfã ieftinã ºi importãm marfãscumpã.

Industriei îi revine meritul de a mãri valoarea la Kg a mãrfiiexportate, adicã valorificarea mai bunã a muncii româneºti prinindustrializarea agriculturii, ceea ce d-l M. Manoilescu a arãtat atâtde precis22 Politica Economicã a României faþã de deprecierea mon-dialã, I.S.R., 1932, de M. MManoilescu. Se impune deci încurajarea creãrii industriilor bazate pe prelucrareaproduselor agricole, petrolifere ºi forestiere, a principalelor produse aleexportului românesc, adicã prelucrarea mãrfurilor destinate exportuluipentru mãrirea valorii.

La import posturile principale sunt textilele vegetale (lânurile ºipãruri) cu industriile derivate, fierul, aparate, maºini ºi motoare,vehicule.

Reducerea acestor preþuri la import este posibilã prin mãrireamijloacelor de producþie, crearea industriilor metalice ºi dezvoltareaindustriei metalurgice.

Indicele mijloacelor de producþie este în creºtere, dupã cum sevede din tabloul de mai sus ºi deci în ultimul an s-au creat puterniceindustrii textile în þarã, care au tendinþa de a reduce considerabilimportul României, totuºi aceastã problemã se prezintã cu dificultãþi,ce se lasã greu de înlãturat, prin faptul cã România nu posedãminereuri de fier suficiente cunoscute care sã prezinte în condiþiileactuale politice ºi sociale o conjuncturã favorabilã investirii capitaluluiîn aceastã direcþie.

Agricultura este complet neutilizatã atât ca motoare, tractoare,cât ºi ca maºini agricole, automobilele vehiculelor motorizate, precumºi aparate ºi maºini de tot felul. Toate acestea, astãzi se importã, ast-fel cã piaþa internã este susceptibilã de a permite viabilitatea unei ast-fel de industrii.

Dacã la aceasta adãugãm nevoile de armament ale apãrãriinaþionale, ale aviaþiei, care se reazemã tot pe industria grea, vomînþelege imediat ºi cât de urgentã este aceastã problemã ºi gradul dedezvoltare ce trebuie sã-l imprimãm în soluþionarea ei.


285

229228

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Statul va facilita pe toate cãile interne, tarif vamal, C.F.R., cât

ºi prin convenþii comerciale importul minereului.Problema cocsului metalurgic poate fi rezolvatã prin schim-

barea procedeului chimic, utilizând energia electricã sau gazele dinArdeal ºi regiunea petroliferã33 Contribuþiuni la studiul combustibilu-lui mineral în cadrul problemei energiei, I.R.E., nr. 35 ºi 39, p. 406, de ing. G. DDamaschin.

O perspectivã sinteticã asupra materiilor prime ne deschideorizonturile viitoarei dezvoltãri a industriei ºi ne indicã politica eco-nomicã ce trebuie urmatã, þinând totodatã seamã ºi de excedentuldemografic, care se cifreazã la un sfert de milion anual.

CUM PPOATE IINTERVENI SSTATUL

Principiul autarhiei ºi lipsa minereului de fier, a bumbacului, acocsului metalurgic, materii prime absolut necesare vieþii economicemoderne, lipsa capitalurilor mobile necesare, precum ºi ofensivaindustriilor vechi la adãpostul puterii politice a Statului ce stau laspatele lor, constituiesc probleme ce depãºesc cadrul iniþiativelor par-ticulare ºi nu se pot rezolva decât cu ajutorul ºi în cadrul problemelorde Stat.

Iniþiativa particularã ºi intervenþia Statului trebuie sã conlu-creze una cu alta ºi sã se sprijine reciproc.

Iniþiativa particularã sã se dezvolte în toatã amploarea ºi cutoatã vitalitatea, iar în momentul când ea devine neputincioasã sã sedeclanºeze organismul respectiv de Stat pentru desãvârºirea opereiîncepute.

Sunt cunoscute pârghiile de intervenþie ale Statului: tarifulvamal, completat astãzi cu contingentarea ºi politica de devize, legis-laþia industrialã, furniturile de Stat, politica de credit, politica socialã,regiile comerciale de Stat, societãþile anonime cu cointeresareaStatului, monopolurile de Stat, impozitele etc.

Iatã câteva posibilitãþi de acþiune a Statului pentru a realiza înindustrializare armonizarea avantajelor înfãptuirilor colective, curespectarea iniþiativei particulare ºi în cadrul constituþiei actuale.

România este lipsitã însã de bumbac ºi cauciuc pentru carevom rãmâne încã tributari strãinãtãþii pânã la încetãþenirea bumbacu-lui ºi pânã la fabricarea sinteticã a cauciucului în þarã.

SUBSOLUL

Dispunem de importante zãcãminte petrolifere, combustibil,lichid ºi gazos, exploatate abuziv de cãtre grupurile financiare mondi-ale ºi din a cãror producþie peste 80% se exportã, constituind cca. 70%în cantitate din exportul României, în timp ce alte State ca SUA ºi înultimii ani URSS au redus considerabil exportul acestui produs, con-sumându-l în industriile interioare, obþinând astfel o mai bunã valorifi-care în avantajul economiei ºi muncii naþionale.

Dispunem de imense zãcãminte de cãrbuni evaluate la cca.1.000 ani dupã consumul de astãzi, nepuse în valoare ºi industria lorextractivã lucreazã mult sub posibilitatea capacitãþilor, luptând pe piaþainternã cu concurenþa pãcurii ºi la export neputând pãtrunde decâtdupã ce se vor face investiþiile necesare de înnobilare ºi prelucrare.

Producþia de sare a României este susceptibilã a fi multmãritã, nenumãrate straturi de sare stând neexploatate. Producþia desare poate fi utilizatã în diverse fabrici chimice ºi mai ales la export.

Avem zãcãminte de aur ce produc cca. 5.000 kg anual, cuposibilitãþi de dublare, argint, cupru, minereuri de plumb (bauxit) atâtde cãutat astãzi în industrie ºi aviaþie; mercur, micã ºi alte metale.

Toate aceste minereuri ale subsolului þãrii noastre prezintã oprea neînsemnatã producþie, deºi sunt în bunã parte în cantitãþi remar-cabile, constituind fiecare în parte importante materii prime pentrudiverse industrii.

O campanie de explorare minierã a subsolului trebuie execu-tatã cu scopul stabilirii rezervelor, pe baza cãrora s-ar putea calculainvestiþiile proporþionale ce se pot face.

Astãzi asistãm la o exploatare minierã unilateralã, secãtuindþara de cea mai cãutatã materie primã a civilizaþiei moderne, în timp cecãrbunii, aurul, argintul, cuprul, bauxita, mica, mercurul ºi altele nu potfi puse în valoare. Minereurile de fier ºi problema fierului este cea maidificilã. Minereurile cunoscute pânã astãzi sunt suficiente pentruaprovizionarea industrie siderurgice existente.

Gabriel I. Năstase

286

229228

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Statul va facilita pe toate cãile interne, tarif vamal, C.F.R., cât

ºi prin convenþii comerciale importul minereului.Problema cocsului metalurgic poate fi rezolvatã prin schim-

barea procedeului chimic, utilizând energia electricã sau gazele dinArdeal ºi regiunea petroliferã33 Contribuþiuni la studiul combustibilu-lui mineral în cadrul problemei energiei, I.R.E., nr. 35 ºi 39, p. 406, de ing. G. DDamaschin.

O perspectivã sinteticã asupra materiilor prime ne deschideorizonturile viitoarei dezvoltãri a industriei ºi ne indicã politica eco-nomicã ce trebuie urmatã, þinând totodatã seamã ºi de excedentuldemografic, care se cifreazã la un sfert de milion anual.

CUM PPOATE IINTERVENI SSTATUL

Principiul autarhiei ºi lipsa minereului de fier, a bumbacului, acocsului metalurgic, materii prime absolut necesare vieþii economicemoderne, lipsa capitalurilor mobile necesare, precum ºi ofensivaindustriilor vechi la adãpostul puterii politice a Statului ce stau laspatele lor, constituiesc probleme ce depãºesc cadrul iniþiativelor par-ticulare ºi nu se pot rezolva decât cu ajutorul ºi în cadrul problemelorde Stat.

Iniþiativa particularã ºi intervenþia Statului trebuie sã conlu-creze una cu alta ºi sã se sprijine reciproc.

Iniþiativa particularã sã se dezvolte în toatã amploarea ºi cutoatã vitalitatea, iar în momentul când ea devine neputincioasã sã sedeclanºeze organismul respectiv de Stat pentru desãvârºirea opereiîncepute.

Sunt cunoscute pârghiile de intervenþie ale Statului: tarifulvamal, completat astãzi cu contingentarea ºi politica de devize, legis-laþia industrialã, furniturile de Stat, politica de credit, politica socialã,regiile comerciale de Stat, societãþile anonime cu cointeresareaStatului, monopolurile de Stat, impozitele etc.

Iatã câteva posibilitãþi de acþiune a Statului pentru a realiza înindustrializare armonizarea avantajelor înfãptuirilor colective, curespectarea iniþiativei particulare ºi în cadrul constituþiei actuale.

România este lipsitã însã de bumbac ºi cauciuc pentru carevom rãmâne încã tributari strãinãtãþii pânã la încetãþenirea bumbacu-lui ºi pânã la fabricarea sinteticã a cauciucului în þarã.

SUBSOLUL

Dispunem de importante zãcãminte petrolifere, combustibil,lichid ºi gazos, exploatate abuziv de cãtre grupurile financiare mondi-ale ºi din a cãror producþie peste 80% se exportã, constituind cca. 70%în cantitate din exportul României, în timp ce alte State ca SUA ºi înultimii ani URSS au redus considerabil exportul acestui produs, con-sumându-l în industriile interioare, obþinând astfel o mai bunã valorifi-care în avantajul economiei ºi muncii naþionale.

Dispunem de imense zãcãminte de cãrbuni evaluate la cca.1.000 ani dupã consumul de astãzi, nepuse în valoare ºi industria lorextractivã lucreazã mult sub posibilitatea capacitãþilor, luptând pe piaþainternã cu concurenþa pãcurii ºi la export neputând pãtrunde decâtdupã ce se vor face investiþiile necesare de înnobilare ºi prelucrare.

Producþia de sare a României este susceptibilã a fi multmãritã, nenumãrate straturi de sare stând neexploatate. Producþia desare poate fi utilizatã în diverse fabrici chimice ºi mai ales la export.

Avem zãcãminte de aur ce produc cca. 5.000 kg anual, cuposibilitãþi de dublare, argint, cupru, minereuri de plumb (bauxit) atâtde cãutat astãzi în industrie ºi aviaþie; mercur, micã ºi alte metale.

Toate aceste minereuri ale subsolului þãrii noastre prezintã oprea neînsemnatã producþie, deºi sunt în bunã parte în cantitãþi remar-cabile, constituind fiecare în parte importante materii prime pentrudiverse industrii.

O campanie de explorare minierã a subsolului trebuie execu-tatã cu scopul stabilirii rezervelor, pe baza cãrora s-ar putea calculainvestiþiile proporþionale ce se pot face.

Astãzi asistãm la o exploatare minierã unilateralã, secãtuindþara de cea mai cãutatã materie primã a civilizaþiei moderne, în timp cecãrbunii, aurul, argintul, cuprul, bauxita, mica, mercurul ºi altele nu potfi puse în valoare. Minereurile de fier ºi problema fierului este cea maidificilã. Minereurile cunoscute pânã astãzi sunt suficiente pentruaprovizionarea industrie siderurgice existente.


287

231230

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Tot legile industriale vor prevedea obligativitatea ºi procedura

procurãrii furniturilor de Stat de la industria internã. Sumele ce au tre-cut graniþa pentru furniturile de Stat reprezintã capitaluri mari care ar fiputut aduce mari venituri economiei naþionale, dacã ele ar fi fost uti-lizate la crearea industriilor respective în þarã.

Statul trebuie sã creeze de urgenþã în þarã, singur sau în com-binaþie, industria pentru: maºinile agricole de tot felul, motoare pentruaviaþie, automobile ºi tractoare, precum ºi industria grea pentruapãrarea naþionalã.

În fine, legislaþia industrialã va trebui sã fie categoricã pentruutilizarea integralã a muncii româneºti prevãzând sancþiuni aspre aba-terilor.

Aportul specialiºtilor strãini, mai ales în problemele de organi-zare ºi instalare a noilor ramuri de producþie va fi solicitat temporar ºiva servi tocmai ca o excepþie ce va confirma regula generalã. Statul vatrebui sã întreþinã ºi sã susþinã diplomatic elementele autohtone înstrãinãtate pentru formarea specialiºtilor necesari.

O asemenea legislaþie industrialã care va permite Statuluicontractarea obligaþiunilor economice va trebui sã fie completatã con-comitent cu o nouã lege a corpului tehnic, pe specialiºti.

În situaþia de azi trebuie sã recunoaºtem cã Statul se gãseºteîn imposibilitatea de a-ºi asuma asemenea rãspunderi; sau fãcând-o,constituie un element de intervenþie negativã, dupã cum a dat dovadãde cele mai multe ori pânã în prezent.

Întreprinderile de Stat în regie comercialã, societãþi anonimecu aportul Statului etc. vor putea fi conduse sau controlate de spe-cialiºtii respectivi din corpul tehnic reformat, provocând o stimulare princonstatarea rezultatelor întreprinderilor.

Rezultatele tehnice ºi economice ale acestor întreprinderi deStat vor trebui sã constituie în opinia publicã ºi forurile constituþionaleun stimulent pentru partidele politice ce guverneazã, pentru ca aces-tea sã fie interesate ºi sã le acorde tot sprijinul necesar.

POLITICA VVAMALÃ

Prin tariful vamal, contingentare ºi politica devizelor, Statulpoate prohibi importul produselor industriale finite, favorizând fabri-carea lor în þarã. Aceastã mãsurã trebuie sã fie categoricã pentruindustriile care gãsesc materii prime necesare ºi solul ºi subsolul þãriiºi cu caracter îngãduitor pentru industriile ce trebuiesc sã-ºi importe oparte din materiile prime.

Materiile prime brute de orice fel trebuiesc lãsate libere fãrãnici un fel de restricþie la import ºi pe mãsura industrializãrii interne sãse interzicã exportul materiilor prime din þarã, ºi anume: sã aibã car-acter complet prohibit exportul materiilor prime brute ale subsolului, cuexcepþia sãrii ºi produselor carierelor de piatrã de construcþie; încura-jarea exportului produselor subsolului, în raport cu producþia ºi înmãsura satisfacerii comerþului intern.

LEGISLAÞIA IINDUSTRIALÃ

Industria existentã din þarã s-a dezvoltat pe baza legilor:„Mãsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naþionale” din 1887ºi „Legea pentru încurajarea industriei naþionale” din 1912.

D-l ing. C. Budeanu, în raportul prezentat Congresului UniuniiGenerale a Industriaºilor din România, februarie 1936, evidenþiazãavantajele ce se acordau industriei prin aceste legi, arãtând necesi-tatea unei noi legislaþii ºi enumerã apoi proiectele de legi industriale ces-au dezbãtut în ultimii ani fãrã a fi realizate.

Proiectele d-lor N. Vasilescu-Karpen, 1932, I. Lugojianu 1933ºi G. Leon 1935, insistau asupra încurajãrii industriei, controlândinvestiþiile industriale ºi cartelurile. Proiectul d-lui M. Manoilescu din1930 urmãreºte în special sindicalizarea legalã a industriei pe ramuride producþie.

Vom reþine aºadar necesitatea unei noi legislaþii industriale,care sã satisfacã proiectele ce s-au prezentat, izvorâte din necesitateavieþii economice precum ºi din tendinþele prezente care sã permitãStatului de a contracta obligaþiuni de idustrializare acolo unde iniþiativaparticularã nu s-a produs sau s-a arãtat insuficientã. De asemenea,adaptarea industriei de tot felul la nevoile apãrãrii naþionale în cazuride forþã majorã.

Gabriel I. Năstase

288

231230

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Tot legile industriale vor prevedea obligativitatea ºi procedura

procurãrii furniturilor de Stat de la industria internã. Sumele ce au tre-cut graniþa pentru furniturile de Stat reprezintã capitaluri mari care ar fiputut aduce mari venituri economiei naþionale, dacã ele ar fi fost uti-lizate la crearea industriilor respective în þarã.

Statul trebuie sã creeze de urgenþã în þarã, singur sau în com-binaþie, industria pentru: maºinile agricole de tot felul, motoare pentruaviaþie, automobile ºi tractoare, precum ºi industria grea pentruapãrarea naþionalã.

În fine, legislaþia industrialã va trebui sã fie categoricã pentruutilizarea integralã a muncii româneºti prevãzând sancþiuni aspre aba-terilor.

Aportul specialiºtilor strãini, mai ales în problemele de organi-zare ºi instalare a noilor ramuri de producþie va fi solicitat temporar ºiva servi tocmai ca o excepþie ce va confirma regula generalã. Statul vatrebui sã întreþinã ºi sã susþinã diplomatic elementele autohtone înstrãinãtate pentru formarea specialiºtilor necesari.

O asemenea legislaþie industrialã care va permite Statuluicontractarea obligaþiunilor economice va trebui sã fie completatã con-comitent cu o nouã lege a corpului tehnic, pe specialiºti.

În situaþia de azi trebuie sã recunoaºtem cã Statul se gãseºteîn imposibilitatea de a-ºi asuma asemenea rãspunderi; sau fãcând-o,constituie un element de intervenþie negativã, dupã cum a dat dovadãde cele mai multe ori pânã în prezent.

Întreprinderile de Stat în regie comercialã, societãþi anonimecu aportul Statului etc. vor putea fi conduse sau controlate de spe-cialiºtii respectivi din corpul tehnic reformat, provocând o stimulare princonstatarea rezultatelor întreprinderilor.

Rezultatele tehnice ºi economice ale acestor întreprinderi deStat vor trebui sã constituie în opinia publicã ºi forurile constituþionaleun stimulent pentru partidele politice ce guverneazã, pentru ca aces-tea sã fie interesate ºi sã le acorde tot sprijinul necesar.

POLITICA VVAMALÃ

Prin tariful vamal, contingentare ºi politica devizelor, Statulpoate prohibi importul produselor industriale finite, favorizând fabri-carea lor în þarã. Aceastã mãsurã trebuie sã fie categoricã pentruindustriile care gãsesc materii prime necesare ºi solul ºi subsolul þãriiºi cu caracter îngãduitor pentru industriile ce trebuiesc sã-ºi importe oparte din materiile prime.

Materiile prime brute de orice fel trebuiesc lãsate libere fãrãnici un fel de restricþie la import ºi pe mãsura industrializãrii interne sãse interzicã exportul materiilor prime din þarã, ºi anume: sã aibã car-acter complet prohibit exportul materiilor prime brute ale subsolului, cuexcepþia sãrii ºi produselor carierelor de piatrã de construcþie; încura-jarea exportului produselor subsolului, în raport cu producþia ºi înmãsura satisfacerii comerþului intern.

LEGISLAÞIA IINDUSTRIALÃ

Industria existentã din þarã s-a dezvoltat pe baza legilor:„Mãsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naþionale” din 1887ºi „Legea pentru încurajarea industriei naþionale” din 1912.

D-l ing. C. Budeanu, în raportul prezentat Congresului UniuniiGenerale a Industriaºilor din România, februarie 1936, evidenþiazãavantajele ce se acordau industriei prin aceste legi, arãtând necesi-tatea unei noi legislaþii ºi enumerã apoi proiectele de legi industriale ces-au dezbãtut în ultimii ani fãrã a fi realizate.

Proiectele d-lor N. Vasilescu-Karpen, 1932, I. Lugojianu 1933ºi G. Leon 1935, insistau asupra încurajãrii industriei, controlândinvestiþiile industriale ºi cartelurile. Proiectul d-lui M. Manoilescu din1930 urmãreºte în special sindicalizarea legalã a industriei pe ramuride producþie.

Vom reþine aºadar necesitatea unei noi legislaþii industriale,care sã satisfacã proiectele ce s-au prezentat, izvorâte din necesitateavieþii economice precum ºi din tendinþele prezente care sã permitãStatului de a contracta obligaþiuni de idustrializare acolo unde iniþiativaparticularã nu s-a produs sau s-a arãtat insuficientã. De asemenea,adaptarea industriei de tot felul la nevoile apãrãrii naþionale în cazuride forþã majorã.


289

233232

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu mulþimii ºi suspendarea datoriilor externe mãcar pentru un numãr lim-

itat de ani ceea ce au fãcut sovietele, suspendând pentru totdeaunadatoriile externe”.

INTERVIURI

La acest capitol al vieþii lui Ion BBasgan, nu ne-am propus sãreproducem toate interviurile pe care savantul român le-a dat de-a lun-gul existenþei sale, ci numai pe acelea care au avut o deosebitã sem-nificaþie pentru conºtiinþa tuturor inventatorilor din România, cât ºi unimpact semnificativ asupra cetãþeanului român, nu neapãrat inventa-tor, cu privire la fenomenul complex al creativitãþii ºi valorificãrii înindustrie a brevetelor de invenþie. În plus, Ion BBasgan a þinut sã sub-linieze, de fiecare datã când a avut ocazia, despre pericolul nere-cunoaºterii dreptului de autor care îl aºteaptã uneori pe inventator. Defapt, acest lucru poate fi considerat, în lumea creatorilor ºi nu numai,ca o ironie a soartei, în care laurii recunoaºterii societãþii se transfor-mã uneori în coroanã de spini.

În 1968, în „Viaþa Studenþeascã”, lui Ion BBasgan îi apare uninterviu, consemnat de Romulus Rusan. Cu acest prilej, redactorul sur-prinde, cu talent, importantele momente din viaþa ºi preocupãrile pro-fesionale ale lui Ion BBasgan.

„Pe oo sstradã ccentralã,, ddar nnu pprea aarãtoasã ddin BBucureººtiulvechi,, llocuieººte dde ttreizeci dde aani uunul ddin ooamenii ppe ccare iistoria vvor-bitã ººi sscrisã aa ttehnicii nnoastre aa aavut oocazia ssã-ll ppomeneascã ddenumeroase ddãþþi. UUneori,, ccu eentuziasm iimediat,, aalteori ccu oorgolioasãnostalgie,, nnumele ddoctorului iing. IIon BBasgan aa ffost ssubiect ppentrudese ccomentarii,, mmai aales îîn llegãturã ccu oo iinvenþþie ccare,, oomologatã îînurmã ccu ttrei ddecenii îîn SS.U.A. ººi RRomânia,, aa ffundamentat lla vvremea ssatehnica mmodernã aa fforajului ppetrolier. RRãzboiul ººi aalte ccircumstanþþe,,apoi ddificultatea dde aa pprezenta mmarelui ppublic,, îîntr-oo mmanierã aaccesi-bilã,, eesenþþa ddescoperirii,, aau sstagnat ppentru mmultã vvreme rrãsunetulevenimentului lla uun nnivel ppur cconstatativ. PPânã ccând aazi,, pperspectivaunei nnoi ccontribuþþii ooriginale aaflate ppe mmasa ooficiilor dde iinvenþþii ddindouã ccontinente,, pprecum ººi ddeschiderea uunei aacþþiuni dde rrepunere îîn

FINANÞAREA IINDUSTRIEI

S-a afirmat foarte des lipsa capitalului indigen necesarfinanþãrii unei industrii, nesocotind posibilitãþile metodelor colective definanþare ºi mai ales posibilitatea investirii în industrializare a capi-talurilor cu care plãtim importul atâtor produse textile, maºini ºi chiararmament. Miliarde ºi miliarde pleacã din þarã pentru importul acestorproduse fabricate cu materii prime ce se gãsesc ºi în þara noastrã.Vãzurãm mai sus cã numai furniturile de Stat pe câþiva ani au atinscifra de 14 miliarde. Politica vamalã ºi controlul devizelor constituieconjunctura favorabilã pentru atragerea capitalurilor strãine blocate înþarã la finanþarea noilor industrii.

Controlul preþurilor la export a produselor petrolifere, precumºi înfiinþarea bursei petrolului vor putea acumula în þarã beneficiileindustriei petrolifere care în trecut ºi astãzi se îngrãmãdesc în cen-tralele din strãinãtate a grupurilor financiare interesate.

Oferind acestor capitaluri blocate cât ºi celor din strãinãtate oposibilitate sigurã de remunerare onestã, la adãpostul autarhiei, sun-tem siguri cã Statul Român va determina fiinþarea industriilor absolutnecesare dezvoltãrii noastre economice.

Bugetul Statului încaseazã cca 6 miliarde anual dupã urmaindustriei petrolifere, sub diferite forme.

Zãcãmintele petrolifere constituiesc o bogãþie naþionalã ce seiroseºte astãzi fãrã a fi înlocuite în patrimoniul avuþiei naþionale. Ar fiechitabil dacã mãcar jumãtate din acest venit al bugetului ar fi între-buinþat investiþiilor de industrializare.

Acestea se impun cu atât mai mult cu cât într-un numãr oare-care de ani zãcãmintele petrolifere se vor epuiza ºi în consecinþã atâtStatul, cât ºi balanþa comercialã se vor afla dezechilibrate dacã o nouãindustrie nu le vor înlocui.

Dar, în afarã de veniturile Statului din industria petroliferã, rez-ervele din zãcãmintele petrolifere disponibile, rezervele de aur dinMunþii Apuseni, capitalurile destinate importului de maºini ºi arma-ment, capitalurile strãine blocate în þarã sau cele externe disponibile,mai dispunem la rigoare ºi de posibilitãþile ce au constituit armele prin-cipale uzitate de URSS în marea industrializare realizatã: apelarea lao parte din venitul naþional cu concursul populaþiei, sprijinit pe elanul

Gabriel I. Năstase

290

233232

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu mulþimii ºi suspendarea datoriilor externe mãcar pentru un numãr lim-

itat de ani ceea ce au fãcut sovietele, suspendând pentru totdeaunadatoriile externe”.

INTERVIURI

La acest capitol al vieþii lui Ion BBasgan, nu ne-am propus sãreproducem toate interviurile pe care savantul român le-a dat de-a lun-gul existenþei sale, ci numai pe acelea care au avut o deosebitã sem-nificaþie pentru conºtiinþa tuturor inventatorilor din România, cât ºi unimpact semnificativ asupra cetãþeanului român, nu neapãrat inventa-tor, cu privire la fenomenul complex al creativitãþii ºi valorificãrii înindustrie a brevetelor de invenþie. În plus, Ion BBasgan a þinut sã sub-linieze, de fiecare datã când a avut ocazia, despre pericolul nere-cunoaºterii dreptului de autor care îl aºteaptã uneori pe inventator. Defapt, acest lucru poate fi considerat, în lumea creatorilor ºi nu numai,ca o ironie a soartei, în care laurii recunoaºterii societãþii se transfor-mã uneori în coroanã de spini.

În 1968, în „Viaþa Studenþeascã”, lui Ion BBasgan îi apare uninterviu, consemnat de Romulus Rusan. Cu acest prilej, redactorul sur-prinde, cu talent, importantele momente din viaþa ºi preocupãrile pro-fesionale ale lui Ion BBasgan.

„Pe oo sstradã ccentralã,, ddar nnu pprea aarãtoasã ddin BBucureººtiulvechi,, llocuieººte dde ttreizeci dde aani uunul ddin ooamenii ppe ccare iistoria vvor-bitã ººi sscrisã aa ttehnicii nnoastre aa aavut oocazia ssã-ll ppomeneascã ddenumeroase ddãþþi. UUneori,, ccu eentuziasm iimediat,, aalteori ccu oorgolioasãnostalgie,, nnumele ddoctorului iing. IIon BBasgan aa ffost ssubiect ppentrudese ccomentarii,, mmai aales îîn llegãturã ccu oo iinvenþþie ccare,, oomologatã îînurmã ccu ttrei ddecenii îîn SS.U.A. ººi RRomânia,, aa ffundamentat lla vvremea ssatehnica mmodernã aa fforajului ppetrolier. RRãzboiul ººi aalte ccircumstanþþe,,apoi ddificultatea dde aa pprezenta mmarelui ppublic,, îîntr-oo mmanierã aaccesi-bilã,, eesenþþa ddescoperirii,, aau sstagnat ppentru mmultã vvreme rrãsunetulevenimentului lla uun nnivel ppur cconstatativ. PPânã ccând aazi,, pperspectivaunei nnoi ccontribuþþii ooriginale aaflate ppe mmasa ooficiilor dde iinvenþþii ddindouã ccontinente,, pprecum ººi ddeschiderea uunei aacþþiuni dde rrepunere îîn

FINANÞAREA IINDUSTRIEI

S-a afirmat foarte des lipsa capitalului indigen necesarfinanþãrii unei industrii, nesocotind posibilitãþile metodelor colective definanþare ºi mai ales posibilitatea investirii în industrializare a capi-talurilor cu care plãtim importul atâtor produse textile, maºini ºi chiararmament. Miliarde ºi miliarde pleacã din þarã pentru importul acestorproduse fabricate cu materii prime ce se gãsesc ºi în þara noastrã.Vãzurãm mai sus cã numai furniturile de Stat pe câþiva ani au atinscifra de 14 miliarde. Politica vamalã ºi controlul devizelor constituieconjunctura favorabilã pentru atragerea capitalurilor strãine blocate înþarã la finanþarea noilor industrii.

Controlul preþurilor la export a produselor petrolifere, precumºi înfiinþarea bursei petrolului vor putea acumula în þarã beneficiileindustriei petrolifere care în trecut ºi astãzi se îngrãmãdesc în cen-tralele din strãinãtate a grupurilor financiare interesate.

Oferind acestor capitaluri blocate cât ºi celor din strãinãtate oposibilitate sigurã de remunerare onestã, la adãpostul autarhiei, sun-tem siguri cã Statul Român va determina fiinþarea industriilor absolutnecesare dezvoltãrii noastre economice.

Bugetul Statului încaseazã cca 6 miliarde anual dupã urmaindustriei petrolifere, sub diferite forme.

Zãcãmintele petrolifere constituiesc o bogãþie naþionalã ce seiroseºte astãzi fãrã a fi înlocuite în patrimoniul avuþiei naþionale. Ar fiechitabil dacã mãcar jumãtate din acest venit al bugetului ar fi între-buinþat investiþiilor de industrializare.

Acestea se impun cu atât mai mult cu cât într-un numãr oare-care de ani zãcãmintele petrolifere se vor epuiza ºi în consecinþã atâtStatul, cât ºi balanþa comercialã se vor afla dezechilibrate dacã o nouãindustrie nu le vor înlocui.

Dar, în afarã de veniturile Statului din industria petroliferã, rez-ervele din zãcãmintele petrolifere disponibile, rezervele de aur dinMunþii Apuseni, capitalurile destinate importului de maºini ºi arma-ment, capitalurile strãine blocate în þarã sau cele externe disponibile,mai dispunem la rigoare ºi de posibilitãþile ce au constituit armele prin-cipale uzitate de URSS în marea industrializare realizatã: apelarea lao parte din venitul naþional cu concursul populaþiei, sprijinit pe elanul


291

235234

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cu aceleaºi brevete am propus, lucru ºi mai important, un nou

sistem de foraj care (foarte schematic, exprimându-mã acum) constaîn (cer scuze cititorilor dv. Pentru limbajul de astã datã cam esoteric)aplicarea la capãtul de jos al garniturii de foraj a unei greutãþi egale cugreutatea lichidului dislocuit PLUS presiunea de sãpare. În acelaºitimp, folosind geniala contribuþie a compatriotului nostru GeorgeConstantinescu, fondatorul sonicitãþii, preconizam utilizarea transmi-terii energiei sonice de la suprafaþã la sapã, creând astfel un nou sis-tem de foraj din lume, forajul rotativ simultan percutant, mai pe scurtforajul sonic. Aplicarea celor douã invenþii nu numai cã a asigurat dintr-o datã o verticalitate perfectã a forajelor, dar ºi un randament superiorcu 30 la sutã în costul operaþiei, fapt recunoscut imediat nu numai prinomologarea brevetelor mele, dar ºi prin ecourile din presa mondialã despecialitate. Câmpurile de la Ochiuri, Gura Ocniþei, Ceptura, Moineºti(unde am observat fenomenul ca inginer la „Steaua Românã”), peurmã de la Piscuri, Rãzvad, Mãrgineni, Moreni-Ghirdoveni (unde mi-am aplicat invenþia ca director tehnic la Societatea „Petrolifera”) auintrat astfel în analele istoriei mondiale a petrolului.

- Departe de a fi o întâmplare, faptul confirmã, credem. Undrept al pãmântului românesc – vatrã strãveche a extracþiei þiþeiului. Aþiavut tradiþii de branºã în familie?

- În mod direct, nu.- Atunci, poate, tradiþii cãrturãreºti...- Dacã ar fi sã comunic amãnunte poate puþin prea intime, da.

Familia mea, la poalele Vrancei, îºi cunoaºte arborele genealogic –preoþi de þarã – pe o duratã ce depãºeºte trei secole. Pe de altã parte,mama mea ºtiu cã provine dintr-o spiþã de vechi pãstori ardeleni.Cutreierãri mioritice, curiozitatea cunoaºterii sãditã într-o celulãromâneascã veche ºi totuºi atât de proaspãtã, atât de neexersatã înspeculaþii de culturã? Apoi, fratele meu Vasile a constituit în epocã uncaz aº zice senzaþional. Absolvent, la 16 ani, al Liceului Internat dinIaºi primeºte o bursã instituitã de primarul Lyonului, în acea vremeHerriot, viitorul preºedinte al Republicii. La 20 de ani, absolvent a douãfacultãþi de chimie, una teoreticã ºi alta tehnicã, moare într-un acci-dent, iar ministrul instrucþiunii din Franþa trimite omologului sãu româno scrisoare de condoleanþe în care deplânge moartea unui geniu. Eraîn 1928. Odaia defunctului rãmâne plinã de sus pânã jos cu lucrãri

posesia vvechilor ddrepturi dde aautor,, nneglijate îîn rrãstimp dde uunele ffirmebeneficiare ddin sstrãinãtate,, ll-aau aadus ddin nnou ppe ddoctorul BBasgan îîncentrul aatenþþiei ppublice. ÎÎnconjurat dde ccolaboratori –– ddintre ccare iing.Dan BBodnãrescu îîi fface ccunoscute pprin cconferinþþe,, llucrãrile –– iinventa-torul ssexagenar eeste,, îîn 11968,, uuna ddin ffigurile ccele mmai pprestigioase aaletehnicii rromâneººti.

Cazul rrezumã ccât sse ppoate dde ccomplet ddrama ººi bbucuriilevocaþþiei dde iinventator. OOmul aaflat ccu uun ppicior ppe ppãmânt,, ccu ccelãlalt îînneant,, aare mmereu pprilejul –– mmai aales aatunci ccând,, ttehnician,, vvorbeººte oolimbã iincomunicabilã ssensibilitãþþii ccurente –– ssã ccunoascã eeclipse mmailungi ddecât zziua,, rrãsãrituri mmai vvii ddecât ssoarele.

- Inventatorul e cel care a trecut primul printr-un punct. El aredeci o calitate axiomaticã. Dacã v-am ruga, totuºi, sã rezumaþi istoriculinvenþiilor dumneavoastrã din anii ’30, cum a-þi face-o?

- În 1925, când îmi începeam eu cariera în petrol, venind depe bãncile unui institut austriac în câmpurile de sonde din ValeaPrahovei, la noi se trãia încã în preistoria forajului modern. Dacã înAmerica începuserã forajele rotative, ºantierele noastre utilizau încãsistemele canadiene, cu percuþie, prin care se realiza abia într-un ance se fãcea peste ocean într-o lunã. Revoluþia sistemului Rotary amãrit uluitor adâncimea sondelor ºi producþia lor. Câtã vreme ea arãmas în domeniul artei ºi nu a intrat în acela al tehnicii ºtiinþei, totul amers bine. Dar cu timpul sondele Rotary au început sã manifestefenomene îngrijorãtoare: devieri de 15-25o de la verticalã, fãrã sã maivorbim de multe ºi dezastruoase ruperi de material. Am avut noroculsã particip nemijlocit tocmai la introducerea acestei noi tehnici. Opt anide muncã pe ºantier, scutiþi aprioric de posibilitatea rutinei, s-au soldatcu urmãtoarea observaþie: principiul vechi de peste douã milenii al luiArhimede lua, în domeniul marilor adâncimi cu care aveam de-a face,un aspect inedit, evident altul decât cel cu care ne obiºnuiserã tratateleºi enciclopediile. Garnitura de foraj, la o anumitã profunditate, nu maireacþiona cu acel clasic „corp scufundat într-un lichid”. Întâi practic, peurmã verificându-mã teoretic, apoi fndamentând aceastã descoperirepe o demonstraþie riguroasã, am imaginat un nou enunþ al teorieipãrintelui hidrodinamicii, amendament care a fost brevetat la 18 mai1934 în România, la 21 decembrie 1937 în S.U.A., sub denumirea de„Efectul Basgan”.

Gabriel I. Năstase

292

235234

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cu aceleaºi brevete am propus, lucru ºi mai important, un nou

sistem de foraj care (foarte schematic, exprimându-mã acum) constaîn (cer scuze cititorilor dv. Pentru limbajul de astã datã cam esoteric)aplicarea la capãtul de jos al garniturii de foraj a unei greutãþi egale cugreutatea lichidului dislocuit PLUS presiunea de sãpare. În acelaºitimp, folosind geniala contribuþie a compatriotului nostru GeorgeConstantinescu, fondatorul sonicitãþii, preconizam utilizarea transmi-terii energiei sonice de la suprafaþã la sapã, creând astfel un nou sis-tem de foraj din lume, forajul rotativ simultan percutant, mai pe scurtforajul sonic. Aplicarea celor douã invenþii nu numai cã a asigurat dintr-o datã o verticalitate perfectã a forajelor, dar ºi un randament superiorcu 30 la sutã în costul operaþiei, fapt recunoscut imediat nu numai prinomologarea brevetelor mele, dar ºi prin ecourile din presa mondialã despecialitate. Câmpurile de la Ochiuri, Gura Ocniþei, Ceptura, Moineºti(unde am observat fenomenul ca inginer la „Steaua Românã”), peurmã de la Piscuri, Rãzvad, Mãrgineni, Moreni-Ghirdoveni (unde mi-am aplicat invenþia ca director tehnic la Societatea „Petrolifera”) auintrat astfel în analele istoriei mondiale a petrolului.

- Departe de a fi o întâmplare, faptul confirmã, credem. Undrept al pãmântului românesc – vatrã strãveche a extracþiei þiþeiului. Aþiavut tradiþii de branºã în familie?

- În mod direct, nu.- Atunci, poate, tradiþii cãrturãreºti...- Dacã ar fi sã comunic amãnunte poate puþin prea intime, da.

Familia mea, la poalele Vrancei, îºi cunoaºte arborele genealogic –preoþi de þarã – pe o duratã ce depãºeºte trei secole. Pe de altã parte,mama mea ºtiu cã provine dintr-o spiþã de vechi pãstori ardeleni.Cutreierãri mioritice, curiozitatea cunoaºterii sãditã într-o celulãromâneascã veche ºi totuºi atât de proaspãtã, atât de neexersatã înspeculaþii de culturã? Apoi, fratele meu Vasile a constituit în epocã uncaz aº zice senzaþional. Absolvent, la 16 ani, al Liceului Internat dinIaºi primeºte o bursã instituitã de primarul Lyonului, în acea vremeHerriot, viitorul preºedinte al Republicii. La 20 de ani, absolvent a douãfacultãþi de chimie, una teoreticã ºi alta tehnicã, moare într-un acci-dent, iar ministrul instrucþiunii din Franþa trimite omologului sãu româno scrisoare de condoleanþe în care deplânge moartea unui geniu. Eraîn 1928. Odaia defunctului rãmâne plinã de sus pânã jos cu lucrãri

posesia vvechilor ddrepturi dde aautor,, nneglijate îîn rrãstimp dde uunele ffirmebeneficiare ddin sstrãinãtate,, ll-aau aadus ddin nnou ppe ddoctorul BBasgan îîncentrul aatenþþiei ppublice. ÎÎnconjurat dde ccolaboratori –– ddintre ccare iing.Dan BBodnãrescu îîi fface ccunoscute pprin cconferinþþe,, llucrãrile –– iinventa-torul ssexagenar eeste,, îîn 11968,, uuna ddin ffigurile ccele mmai pprestigioase aaletehnicii rromâneººti.

Cazul rrezumã ccât sse ppoate dde ccomplet ddrama ººi bbucuriilevocaþþiei dde iinventator. OOmul aaflat ccu uun ppicior ppe ppãmânt,, ccu ccelãlalt îînneant,, aare mmereu pprilejul –– mmai aales aatunci ccând,, ttehnician,, vvorbeººte oolimbã iincomunicabilã ssensibilitãþþii ccurente –– ssã ccunoascã eeclipse mmailungi ddecât zziua,, rrãsãrituri mmai vvii ddecât ssoarele.

- Inventatorul e cel care a trecut primul printr-un punct. El aredeci o calitate axiomaticã. Dacã v-am ruga, totuºi, sã rezumaþi istoriculinvenþiilor dumneavoastrã din anii ’30, cum a-þi face-o?

- În 1925, când îmi începeam eu cariera în petrol, venind depe bãncile unui institut austriac în câmpurile de sonde din ValeaPrahovei, la noi se trãia încã în preistoria forajului modern. Dacã înAmerica începuserã forajele rotative, ºantierele noastre utilizau încãsistemele canadiene, cu percuþie, prin care se realiza abia într-un ance se fãcea peste ocean într-o lunã. Revoluþia sistemului Rotary amãrit uluitor adâncimea sondelor ºi producþia lor. Câtã vreme ea arãmas în domeniul artei ºi nu a intrat în acela al tehnicii ºtiinþei, totul amers bine. Dar cu timpul sondele Rotary au început sã manifestefenomene îngrijorãtoare: devieri de 15-25o de la verticalã, fãrã sã maivorbim de multe ºi dezastruoase ruperi de material. Am avut noroculsã particip nemijlocit tocmai la introducerea acestei noi tehnici. Opt anide muncã pe ºantier, scutiþi aprioric de posibilitatea rutinei, s-au soldatcu urmãtoarea observaþie: principiul vechi de peste douã milenii al luiArhimede lua, în domeniul marilor adâncimi cu care aveam de-a face,un aspect inedit, evident altul decât cel cu care ne obiºnuiserã tratateleºi enciclopediile. Garnitura de foraj, la o anumitã profunditate, nu maireacþiona cu acel clasic „corp scufundat într-un lichid”. Întâi practic, peurmã verificându-mã teoretic, apoi fndamentând aceastã descoperirepe o demonstraþie riguroasã, am imaginat un nou enunþ al teorieipãrintelui hidrodinamicii, amendament care a fost brevetat la 18 mai1934 în România, la 21 decembrie 1937 în S.U.A., sub denumirea de„Efectul Basgan”.


293

237236

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu - Un om care, ºtiind totul pânã la el, trebuie sã facã abstracþie

de stima pe care o poartã acestor idei de pânã la el.- Deci un iconoclast cult...- Da, un om cult care fuge mereu de scleroza meseriei, accep-

tând prin asta riscuri incomensurabile. Inventatorul merge mereu pemuchia de cuþit dintre sublim ºi ridicol. El se dezbracã de rutinã ºi seexpune gol în vãzul lumii. Condiþia esenþialã este sã nu se lase subju-gat de teorie. Nuanþând anticul principiu al lui Arhimede, interpretân-du-l ºi emiþându-l din nou, adaptându-l condiþiilor specifice profesieimele moderne, am adus, cred, un omagiu, la infimele mele proporþii,moºtenirii titanului syracuzian, la mormântul cãruia am fãcut anul tre-cut un pios pelerinaj.

- Câteva cuvinte despre stilul dv. de muncã...- Dezghioc întotdeauna esenþialul, mã concentrez asupra lui ºi

îmi creez în timpul liber momente de destindere. Fac sport (înot),vizitez cu orice ocazie muzeele lumii, cãlãtoresc mult. În elaborarealucrãrilor sunt partizanul unui stil frumos, limpede ºi „romantic” înacelaºi timp. Detest stilul arid-ºtiinþific.

- Cum apreciaþi aportul ºcolii în formaþia dv.?- Am avut norocul, la ªcoala superioarã de montanisticã din

Leoben (Austria), care mi-a dat diploma ºi titlul de doctor, în 1925 ºirespectiv 1933, cu o pleiadã de profesori (în frunte cu Bauer, maestrulde Rezistenþa materialelor) orientatã dupã principii pe cât de severe,pe atât de inginereºti. Ca în întreaga ºcoalã tehnicã germanã, nu sepunea un accent abuziv pe matematicile superioare, ci pe spiritul justde interpretare a fenomenelor. Orientarea mi-a folosit enorm în cei optani de experimentãri, imediat urmãtori absolvirii. Apoi, unde sã maiadaug atmosfera de autentic Heldelberg ce ne însufleþea tinereþile?Societãþile studenþeºti, cu obiceiurile lor de provenienþã medievalã; cu„mensuri” obligatorii, þinând de onoare (aceastã cicatrice de la ochi oport amintire dintr-un astfel de duel), cu ceremoniile tradiþionale alesfârºitului de an etc... Îmi amintesc cã, în 1922, societatea pe care oprezidam – „Sonda” – a fost singura care nu a aderat la miºcãrile stu-denþeºti de dreapta ºi port ºi acum emoþia primirii unei scrisori dinpartea lui Nicolae Iorga, felicitându-mã pentru înþelepciunea noastrã.(De altfel, cu marele istoric am avut norocul sã mã întâlnesc direct,ºapte ani mai târziu, când, vizitând ºantierul de la Scãioºi, pe care-l

neterminate ºi cu imense vrafuri de corespondenþã cu toþi mariichimiºti ai lumii. Printre alþii ºi cu Longinescu, compatriot ce va scrie decâteva ori despre fostul sãu discipol în revista „Natura”.

- Suntem, ca toþii latini, un neam de nãscocitori. Latinul esteprin excelenþã un cercetãtor analitic. Socotiþi cã acest lucru dã con-tribuþiilor noastre la tezaurul ºtiinþific al lumii un coeficient de pasivi-tate? Cu alte cuvinte, suntem sortiþi, cel puþin în ºtiinþã, dar poate chiarîn artã, sã rãmânem o seminþie de precursori?

- Eu cred ºi în puterea de sintezã a românului. Am avut (în totrãul, un bine!) norocul sã ne gãsim în raza unor confluenþe istorice,geografice, care ne-au fortificat isteþimea, ne-au lungit privirea în viitor.În activitatea mea practicã, 43 de ani, am constatat atât la inginerii, câtºi la muncitorii noºtri un spirit de inventabilitate foarte pronunþat. Euînsumi mã consider în egalã mãsurã o structurã analiticã ºi sinteticã înacelaºi timp. Din pãcate, condiþiile de promovare a acestor idei n-aufost totdeauna cele mai fericite – aºteptãm uneori prea mult confir-mãrile strãinãtãþii. Multora din noi li se pare incompatibilã noþiunea deinventator român (în viaþã), deºi istoria ºtiinþelor a verificat-o de atâteaori. Experienþa defunctului Comitet de Stat pentru Tehnica Nouã, carese caracteriza prin aceea cã nu lua în considerare tocmai pe inventa-tori, este elocventã.

Sunt, în schimb, unul din cei care îºi pun nãdejdea în activi-tatea Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice, for ce-ºi va face, suntconvins, o sarcinã de onoare din a include în activul sãu în primul rândpe inventatori ºipe creatorii drumurilor noi. Într-o epocã saturatã deteorie ºtiinþificã, având probleme vitale încã nerezolvate (sã mã referdoar la vindecarea cancerului sau, în profesia mea, al stãpânirii litos-ferei – cercetãri mai aproape de noi ºi totuºi întrecute de explorareacosmosului), orice scânteie, oricât de hazardatã, meritã captatã ºiînteþitã. E linia cea mai modernã, de altfel (ºi voi cita doar cazulFranþei), ca naþiunile sã se bazeze, atâta cât este posibil, pedetectarea, încurajarea ºi exploatarea ideilor proprii pânã în fazaindustrialã. La noi ar fi coapte condiþiile în acest sens – ºi exprim aicidorinþa multor entuziaºti care m-au vizitat în ultima vreme, a elaborãriiunui Club al inventatorilor români... Un club al inteligenþei, al „neb-uniei”, dacã vreþi.

-Cum aþi formula definiþia inventatorului?

Gabriel I. Năstase

294

237236

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu - Un om care, ºtiind totul pânã la el, trebuie sã facã abstracþie

de stima pe care o poartã acestor idei de pânã la el.- Deci un iconoclast cult...- Da, un om cult care fuge mereu de scleroza meseriei, accep-

tând prin asta riscuri incomensurabile. Inventatorul merge mereu pemuchia de cuþit dintre sublim ºi ridicol. El se dezbracã de rutinã ºi seexpune gol în vãzul lumii. Condiþia esenþialã este sã nu se lase subju-gat de teorie. Nuanþând anticul principiu al lui Arhimede, interpretân-du-l ºi emiþându-l din nou, adaptându-l condiþiilor specifice profesieimele moderne, am adus, cred, un omagiu, la infimele mele proporþii,moºtenirii titanului syracuzian, la mormântul cãruia am fãcut anul tre-cut un pios pelerinaj.

- Câteva cuvinte despre stilul dv. de muncã...- Dezghioc întotdeauna esenþialul, mã concentrez asupra lui ºi

îmi creez în timpul liber momente de destindere. Fac sport (înot),vizitez cu orice ocazie muzeele lumii, cãlãtoresc mult. În elaborarealucrãrilor sunt partizanul unui stil frumos, limpede ºi „romantic” înacelaºi timp. Detest stilul arid-ºtiinþific.

- Cum apreciaþi aportul ºcolii în formaþia dv.?- Am avut norocul, la ªcoala superioarã de montanisticã din

Leoben (Austria), care mi-a dat diploma ºi titlul de doctor, în 1925 ºirespectiv 1933, cu o pleiadã de profesori (în frunte cu Bauer, maestrulde Rezistenþa materialelor) orientatã dupã principii pe cât de severe,pe atât de inginereºti. Ca în întreaga ºcoalã tehnicã germanã, nu sepunea un accent abuziv pe matematicile superioare, ci pe spiritul justde interpretare a fenomenelor. Orientarea mi-a folosit enorm în cei optani de experimentãri, imediat urmãtori absolvirii. Apoi, unde sã maiadaug atmosfera de autentic Heldelberg ce ne însufleþea tinereþile?Societãþile studenþeºti, cu obiceiurile lor de provenienþã medievalã; cu„mensuri” obligatorii, þinând de onoare (aceastã cicatrice de la ochi oport amintire dintr-un astfel de duel), cu ceremoniile tradiþionale alesfârºitului de an etc... Îmi amintesc cã, în 1922, societatea pe care oprezidam – „Sonda” – a fost singura care nu a aderat la miºcãrile stu-denþeºti de dreapta ºi port ºi acum emoþia primirii unei scrisori dinpartea lui Nicolae Iorga, felicitându-mã pentru înþelepciunea noastrã.(De altfel, cu marele istoric am avut norocul sã mã întâlnesc direct,ºapte ani mai târziu, când, vizitând ºantierul de la Scãioºi, pe care-l

neterminate ºi cu imense vrafuri de corespondenþã cu toþi mariichimiºti ai lumii. Printre alþii ºi cu Longinescu, compatriot ce va scrie decâteva ori despre fostul sãu discipol în revista „Natura”.

- Suntem, ca toþii latini, un neam de nãscocitori. Latinul esteprin excelenþã un cercetãtor analitic. Socotiþi cã acest lucru dã con-tribuþiilor noastre la tezaurul ºtiinþific al lumii un coeficient de pasivi-tate? Cu alte cuvinte, suntem sortiþi, cel puþin în ºtiinþã, dar poate chiarîn artã, sã rãmânem o seminþie de precursori?

- Eu cred ºi în puterea de sintezã a românului. Am avut (în totrãul, un bine!) norocul sã ne gãsim în raza unor confluenþe istorice,geografice, care ne-au fortificat isteþimea, ne-au lungit privirea în viitor.În activitatea mea practicã, 43 de ani, am constatat atât la inginerii, câtºi la muncitorii noºtri un spirit de inventabilitate foarte pronunþat. Euînsumi mã consider în egalã mãsurã o structurã analiticã ºi sinteticã înacelaºi timp. Din pãcate, condiþiile de promovare a acestor idei n-aufost totdeauna cele mai fericite – aºteptãm uneori prea mult confir-mãrile strãinãtãþii. Multora din noi li se pare incompatibilã noþiunea deinventator român (în viaþã), deºi istoria ºtiinþelor a verificat-o de atâteaori. Experienþa defunctului Comitet de Stat pentru Tehnica Nouã, carese caracteriza prin aceea cã nu lua în considerare tocmai pe inventa-tori, este elocventã.

Sunt, în schimb, unul din cei care îºi pun nãdejdea în activi-tatea Consiliului Naþional al Cercetãrii ªtiinþifice, for ce-ºi va face, suntconvins, o sarcinã de onoare din a include în activul sãu în primul rândpe inventatori ºipe creatorii drumurilor noi. Într-o epocã saturatã deteorie ºtiinþificã, având probleme vitale încã nerezolvate (sã mã referdoar la vindecarea cancerului sau, în profesia mea, al stãpânirii litos-ferei – cercetãri mai aproape de noi ºi totuºi întrecute de explorareacosmosului), orice scânteie, oricât de hazardatã, meritã captatã ºiînteþitã. E linia cea mai modernã, de altfel (ºi voi cita doar cazulFranþei), ca naþiunile sã se bazeze, atâta cât este posibil, pedetectarea, încurajarea ºi exploatarea ideilor proprii pânã în fazaindustrialã. La noi ar fi coapte condiþiile în acest sens – ºi exprim aicidorinþa multor entuziaºti care m-au vizitat în ultima vreme, a elaborãriiunui Club al inventatorilor români... Un club al inteligenþei, al „neb-uniei”, dacã vreþi.

-Cum aþi formula definiþia inventatorului?


295

239238

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cornel Rusu: Vã mai amintiþi de pedeapsa pe care i-au dat-o Zeii lui

Prometeu numai fiindcã a îndrãznit. Dar, omul a ieºit din temniþaneºtiinþei. ªi-a construit alte aripi. Îndrãzneala sa n-a fost zadarnicã. ªiiatã-l azi, zburând mai repede ºi mai sus decât în cele mai îndrãzneþevise. Luna pentru omul zilelor noastre este un obiectiv atins. El segândeºte acum la zborul spre Marte, spre Venus, spre Jupiter ºi cineºtie... Îndrãzneala nu are limite. Tot ce e cer e frumos. ªi pãmântul...Da e nespus de frumos. Iatã pãmântul; iatã pãmânt.

Pãmânt înseamnã hranã ºi diamante, petrol ºi arbori, înseam-nã munþi ºi deºerturi, înseamnã oceane ºi vulcan. Trãim pe pãmânt demulte milioane de ani ºi aproape cã nu mai existã un colþiºor al lui fãrãsã fie cercetat.

Cum aºa? Pentru cã ºtim zbura. În fond cum e pãmântul?Agricultorul: aºa. Minierul: aºa. Sondorul: aºa. Savantul: aºa. Acesta epãmântul nostru. Aceasta e planeta pe care o locuim. Putem spuneoare cã o cunoaºtem totuºi? Rãspunsul este ferm: nu. Tocmai acestae un paradox al prezentului, cãci nu cunoaºtem încã propria planetãpe care o locuim. Poate cã niciodatã un echipaj uman, nu va puteaajunge în mãruntaiele pãmântului, spre centrul lui, cum visa JulesVerne, la 6371 km, acolo unde temperatura e egalã cu cea a soarelui,iar presiunea atinge 3.000 tone pe cm2. ªi totuºi, îndrãznim.

Soluþia de a gãsi calea spre adâncul pãmântului aparþine uneicercetãri fundamentale româneºti.

Încã înaintea erei noastre chinezii sãpau sonde, în cãutare deapã pânã la 1.200 metri adâncime. Era un pas important. Apoi, timp de2000 de ani tehnica forajului n-a mai progresat.

Primele sisteme de foraj, sistemele canadiene, forau 1.200-1.500 metri în decurs de 2-3 ani prin percuþie. Exploatarea se fãceaprin aºa-numitele hegne cu cai sau bivoli. La începutul secolului nos-tru industria extractivã cunoaºte o revoluþie prin introducerea sistemu-lui rotativ, care sãpa gãuri la 2-3.000 metri în decurs de câteva luni.Totul pãrea sã fi rezolvat. Dar, surprizã. La o anumitã adâncimegãurile forate aveau o deviaþie de 15o-30º þi chiar deviate în spirala.Aceste foraje n-au putut depãºi 4.000 metri. Era oare limita la care seputea ajunge? Se cãutau înfrigurat soluþii. În acest timp cu ajutorulderivatelor din petrol omul cucerea spaþiul atmosferic. În pãmânt activ-itatea omeneascã avea de luptat cu greutatea specificã a rocilor ºi cupresiunea hidrostaticã arhimedianã.

conduceam la acea datã, m-a invitat sã conferenþiez în iulie 1929 laUniversitatea din Vãlenii vecini, despre „Industria de Petrol”). Cu pri-etenii români absolvenþi la Leoben ne întâlnim chiar azi o datã pe an(mai suntem vreo 25) ºi chiar pentru 24 februarie am onoarea sã con-voc la unul din restaurantele bucureºtene întâlnirea anului 1968.

- Succesul ultimei dv. lucrãri („Limitarea efectului presiuniiarhimediene ºi a energiei sonice – condiþii esenþiale pentru viitorulforajelor adânci”) ar avea ºansa sã contribuie la elucidarea unei prob-leme comparabile cu cucerirea cosmosului – strãpungerea litosferei ºiexplorarea interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþãMohorovici”, depozitarã de zãcãminte pe cât de ipotetice, pe atât defabuloase. În ce constã spiritul acestei lucrãri?

- Congresul al 7-le al Petrolului, þinut în Mexic nul trecut,trãgea concluzia cã viitorul forajului la mari adâncimi stã în forajul rota-tiv simultan percutant (patentat de mine în 1934 la noi, în 1937 înS.U.A.). încurajat de succesul comunicãrii mele, pe care aþi citat-o ºidupã consultãri cu Institutul Francez de Petrol, m-am hotãrât sã depunun nou brevet de invenþie, care sã fie o perfecþionare pentru marileadâncimi a vechii mele idei, cu atât mai mult cu cât americanii (carevor efectua în nordul insulelor Hawai, urmând începutul sovieticilor dinPeninsula Cola, senzaþionale încercãri în cadrul planului Mohole) auaplicat greºit, consider eu, formula transmiterii energiei sonore pringarnituri, pe care o preconizasem acum 3 decenii. Acest nou brevet,pe care l-am înregistrat anul trecut în Italia, Franþa, S.U.A., Portugalia,România ºi alte þãri, precizeazã printre altele aºezarea generatoarelorsonice la suprafaþã ºi NU jos, lângã sapã. Aflat în studiu în þãrilemenþionate, proiectul meu ar permite forajul la 10-15 kilometriadâncime. E o limitã incredibilã pentru un profan, dar pe care activi-tatea noastrã de inventatori o acceptã cu temeritate!

- Fãrã aceastã sfântã naivitate, omenirea ar fi rãmas înpeºteri. Sã ne amintim cuvintele dv.: inventatorul este dator sã uite totceea ce pãrea cândva definitiv stabilit.

- Este veºnicul risc al ateilor ºtiinþei.În 1973, în zilele de 2 ºi 3 ianuarie, în cadrul emisiunii

Panoramic ªtiinþific la Televiziunea Românã, redactorul Cornel Rusu i-a luat un interviu lui Ion BBasgan în legãturã cu realizãrile sale în dome-niul forajului de mare adâncime.

Gabriel I. Năstase

296

239238

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Cornel Rusu: Vã mai amintiþi de pedeapsa pe care i-au dat-o Zeii lui

Prometeu numai fiindcã a îndrãznit. Dar, omul a ieºit din temniþaneºtiinþei. ªi-a construit alte aripi. Îndrãzneala sa n-a fost zadarnicã. ªiiatã-l azi, zburând mai repede ºi mai sus decât în cele mai îndrãzneþevise. Luna pentru omul zilelor noastre este un obiectiv atins. El segândeºte acum la zborul spre Marte, spre Venus, spre Jupiter ºi cineºtie... Îndrãzneala nu are limite. Tot ce e cer e frumos. ªi pãmântul...Da e nespus de frumos. Iatã pãmântul; iatã pãmânt.

Pãmânt înseamnã hranã ºi diamante, petrol ºi arbori, înseam-nã munþi ºi deºerturi, înseamnã oceane ºi vulcan. Trãim pe pãmânt demulte milioane de ani ºi aproape cã nu mai existã un colþiºor al lui fãrãsã fie cercetat.

Cum aºa? Pentru cã ºtim zbura. În fond cum e pãmântul?Agricultorul: aºa. Minierul: aºa. Sondorul: aºa. Savantul: aºa. Acesta epãmântul nostru. Aceasta e planeta pe care o locuim. Putem spuneoare cã o cunoaºtem totuºi? Rãspunsul este ferm: nu. Tocmai acestae un paradox al prezentului, cãci nu cunoaºtem încã propria planetãpe care o locuim. Poate cã niciodatã un echipaj uman, nu va puteaajunge în mãruntaiele pãmântului, spre centrul lui, cum visa JulesVerne, la 6371 km, acolo unde temperatura e egalã cu cea a soarelui,iar presiunea atinge 3.000 tone pe cm2. ªi totuºi, îndrãznim.

Soluþia de a gãsi calea spre adâncul pãmântului aparþine uneicercetãri fundamentale româneºti.

Încã înaintea erei noastre chinezii sãpau sonde, în cãutare deapã pânã la 1.200 metri adâncime. Era un pas important. Apoi, timp de2000 de ani tehnica forajului n-a mai progresat.

Primele sisteme de foraj, sistemele canadiene, forau 1.200-1.500 metri în decurs de 2-3 ani prin percuþie. Exploatarea se fãceaprin aºa-numitele hegne cu cai sau bivoli. La începutul secolului nos-tru industria extractivã cunoaºte o revoluþie prin introducerea sistemu-lui rotativ, care sãpa gãuri la 2-3.000 metri în decurs de câteva luni.Totul pãrea sã fi rezolvat. Dar, surprizã. La o anumitã adâncimegãurile forate aveau o deviaþie de 15o-30º þi chiar deviate în spirala.Aceste foraje n-au putut depãºi 4.000 metri. Era oare limita la care seputea ajunge? Se cãutau înfrigurat soluþii. În acest timp cu ajutorulderivatelor din petrol omul cucerea spaþiul atmosferic. În pãmânt activ-itatea omeneascã avea de luptat cu greutatea specificã a rocilor ºi cupresiunea hidrostaticã arhimedianã.

conduceam la acea datã, m-a invitat sã conferenþiez în iulie 1929 laUniversitatea din Vãlenii vecini, despre „Industria de Petrol”). Cu pri-etenii români absolvenþi la Leoben ne întâlnim chiar azi o datã pe an(mai suntem vreo 25) ºi chiar pentru 24 februarie am onoarea sã con-voc la unul din restaurantele bucureºtene întâlnirea anului 1968.

- Succesul ultimei dv. lucrãri („Limitarea efectului presiuniiarhimediene ºi a energiei sonice – condiþii esenþiale pentru viitorulforajelor adânci”) ar avea ºansa sã contribuie la elucidarea unei prob-leme comparabile cu cucerirea cosmosului – strãpungerea litosferei ºiexplorarea interiorului pãmântului pânã la aºa-zisa „scoarþãMohorovici”, depozitarã de zãcãminte pe cât de ipotetice, pe atât defabuloase. În ce constã spiritul acestei lucrãri?

- Congresul al 7-le al Petrolului, þinut în Mexic nul trecut,trãgea concluzia cã viitorul forajului la mari adâncimi stã în forajul rota-tiv simultan percutant (patentat de mine în 1934 la noi, în 1937 înS.U.A.). încurajat de succesul comunicãrii mele, pe care aþi citat-o ºidupã consultãri cu Institutul Francez de Petrol, m-am hotãrât sã depunun nou brevet de invenþie, care sã fie o perfecþionare pentru marileadâncimi a vechii mele idei, cu atât mai mult cu cât americanii (carevor efectua în nordul insulelor Hawai, urmând începutul sovieticilor dinPeninsula Cola, senzaþionale încercãri în cadrul planului Mohole) auaplicat greºit, consider eu, formula transmiterii energiei sonore pringarnituri, pe care o preconizasem acum 3 decenii. Acest nou brevet,pe care l-am înregistrat anul trecut în Italia, Franþa, S.U.A., Portugalia,România ºi alte þãri, precizeazã printre altele aºezarea generatoarelorsonice la suprafaþã ºi NU jos, lângã sapã. Aflat în studiu în þãrilemenþionate, proiectul meu ar permite forajul la 10-15 kilometriadâncime. E o limitã incredibilã pentru un profan, dar pe care activi-tatea noastrã de inventatori o acceptã cu temeritate!

- Fãrã aceastã sfântã naivitate, omenirea ar fi rãmas înpeºteri. Sã ne amintim cuvintele dv.: inventatorul este dator sã uite totceea ce pãrea cândva definitiv stabilit.

- Este veºnicul risc al ateilor ºtiinþei.În 1973, în zilele de 2 ºi 3 ianuarie, în cadrul emisiunii

Panoramic ªtiinþific la Televiziunea Românã, redactorul Cornel Rusu i-a luat un interviu lui Ion BBasgan în legãturã cu realizãrile sale în dome-niul forajului de mare adâncime.


297

241240

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu probleme; dacã cercetarea mea sau rezultatul acestei cercetãri este

just sau nu. Realitatea este cã eu m-am convins cã aceastã zonãcomprimatã supusã la rotaþii de 200 pânã la 300 ture pe minutprovoacã îndoirea ºi ruperea garniturii de foraj. ªi atunci am cãutatremediul acestei devieri a sondelor: sã reduc lungimea zonei compri-mate. Sondele mergeau perfect verticale. Mi-am zis cã am descoperitatât efectul presiunii arhimediene în zona comprimatã ºi am gãsit ºiaplicaþia în invenþia pe care am realizat-o, pentru ca sondele sãmeargã perfect verticale: prin introducerea unor prãjini grele în greu-tate egalã cu greutatea volumului de lichid dislocuit plus presiunea desãpare necesarã dislocãrii rocilor. Aceste prãjini grele sunt pro-porþionale cu adâncimea. Pe mãsurã ce adâncimea creºte, ele suntmai mari.

Descoperirea e o descoperire fundamentalã în ºtiinþã, iar apli-caþia este o invenþie care a revoluþionat tehnica forajului ºi a permisomenirii sã meargã în scoarþa pãmântului, la adâncimi care depãºescde câteva ori adâncimea la care a gãsit-o în anul 1930.Cornel Rusu: Viitorul cosmonauticii este spectaculos, îl urmãrim cupasiune, dar la fel de importantã, poate mai importantã, e cursa spreadâncurile pãmântului, de care depinde în bunã mãsurã bunã-stareapopulaþiei planetei în deceniile urmãtoare.

Am ajuns deocamdatã cu mijloacele tehnici mondiale actualela adâncimea de 5-10.000 metri. Ne vom opri aici?

Iatã care este pãrerea descoperitorului Efectului Basgan:Ion Basgan: În 1967, cu ocazia Congresului Mondial de Petrol de laMexic ºi în urma consultãrii ce am avut cu Institutul Francez de Petrolde la Paris, am constatat cã omenirea intrase în al doilea punct mort,adicã de la 8.000 metri nu se mai putea avansa. Transmiterea uneienergii mai puternice de la suprafaþã prin garnitura de foraj la sapã.

ªi aºa am creat a doua invenþie în 1967, conceputã ºi înregis-tratã, dar obþinutã în SUA dupã trei nai de discuþii la Oficiul de Patentecând mi s-a eliberat acest nou brevet de invenþie în 21 apr. 1970.

Prin acest nou brevet de invenþie omenirea va avea posibili-tatea de a depãºi adâncimile atinse pânã azi ºi de a merge pânã la 15-20 km adâncime. Adicã va putea sã descopere noi bogãþii, noi energii,care sunt incluse în scoarþa pãmântului ºi civilizaþia va putea lua unmai mare avânt.

În 1933 un tânãr inginer de pe meleaguri moldoveneºti îºi luadiploma de doctor în ºtiinþe la Leoben în Austtria. În acelaºi an, laLondra, la Congresul Mondial al Petrolului el prezenta o lucrare, careconstituia o nouã concepþie ºtiinþificã, izvorâtã dintr-o nouã enunþare ºiinterpretare a Principiului lui Arhimede.

Ion Basgan, acesta e numele tânãrului savant despre carerevista francezã „Le Petrole” scria: „Domnul ion Basgan a fãcut dova-da unui mare curaj ºtiinþific. Fãcând aceastã afirmaþie ne gândim laEinstein, De Broglie, figuri contemporane, care au pus în discuþie teo-ria lui Newton. Pãstrând proporþiile cu un curaj de aceeaºi naturã atrebuit sã anime ºi pe inventatorul român ca sã se atingã de Principiullui Arhimede, de o popularitate egalã cu aceea a teoriei lui Newton.Efectul Basgan – precizeazã revista – este o creaþie a ºtiinþeiromâneºti ºi îl socotim extrem de important pentru viitorul forajuluipetrolifer la mari adâncimi”.

Descoperirea acestui efect a fost punctul de plecare a uneiinvenþii de o mare importanþã, care a revoluþionat tehnica forajului.

Azi nu se mai concepe nicãieri în lume sã se foreze o sondãla mari adâncimi fãrã sã se þinã seamã de Efectul Basgan ºi de invenþi-ile sale.

Încã în plinã putere creatoare Dr. Ing. Ion Basgan, larugãmintea noastrã, ne-a vorbit despre descoperirile sale.Ion Basgan: Toatã lumea cãuta sã gãseascã cauzele devierii sonde-lor. M-a preocupat foarte mult aceastã idee ºi am ajuns la concluzia cãnu era luat în considerare Principiul lui Arhimede. Se lucra în lichid,garnitura de foraj era supusã la presiunea lichidului ºi atunci amînceput o cercetare documentarã ºi o cercetare ºtiinþificã pentru avedea modul în care se comportã Principiul lui Arhimede în cadrul gar-niturii de foraj ºi am ajuns la concluzia cã aci era cauza. Am venitrepede la o concluzie, cã presiunea arhimedianã nu se aplicã în cen-trul garniturii de foraj ºi cã punctul de aplicaþie se aflã la capãtul de jos,la sapã ºi atunci am descoperit efectul presiunii arhimediene într-ozonã comprimatã ºi o zonã neutralã, care desparte zona comprimatãde zona neutralã.Cornel Rusu: Acest efect vã poartã numele astãzi, este EfectulBasgan. Am vrut sã fac aceastã micã parantezã.Ion Basgan: Este just cã s-au fãcut foarte mari discuþii în jurul acestei

Gabriel I. Năstase

298

241240

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu probleme; dacã cercetarea mea sau rezultatul acestei cercetãri este

just sau nu. Realitatea este cã eu m-am convins cã aceastã zonãcomprimatã supusã la rotaþii de 200 pânã la 300 ture pe minutprovoacã îndoirea ºi ruperea garniturii de foraj. ªi atunci am cãutatremediul acestei devieri a sondelor: sã reduc lungimea zonei compri-mate. Sondele mergeau perfect verticale. Mi-am zis cã am descoperitatât efectul presiunii arhimediene în zona comprimatã ºi am gãsit ºiaplicaþia în invenþia pe care am realizat-o, pentru ca sondele sãmeargã perfect verticale: prin introducerea unor prãjini grele în greu-tate egalã cu greutatea volumului de lichid dislocuit plus presiunea desãpare necesarã dislocãrii rocilor. Aceste prãjini grele sunt pro-porþionale cu adâncimea. Pe mãsurã ce adâncimea creºte, ele suntmai mari.

Descoperirea e o descoperire fundamentalã în ºtiinþã, iar apli-caþia este o invenþie care a revoluþionat tehnica forajului ºi a permisomenirii sã meargã în scoarþa pãmântului, la adâncimi care depãºescde câteva ori adâncimea la care a gãsit-o în anul 1930.Cornel Rusu: Viitorul cosmonauticii este spectaculos, îl urmãrim cupasiune, dar la fel de importantã, poate mai importantã, e cursa spreadâncurile pãmântului, de care depinde în bunã mãsurã bunã-stareapopulaþiei planetei în deceniile urmãtoare.

Am ajuns deocamdatã cu mijloacele tehnici mondiale actualela adâncimea de 5-10.000 metri. Ne vom opri aici?

Iatã care este pãrerea descoperitorului Efectului Basgan:Ion Basgan: În 1967, cu ocazia Congresului Mondial de Petrol de laMexic ºi în urma consultãrii ce am avut cu Institutul Francez de Petrolde la Paris, am constatat cã omenirea intrase în al doilea punct mort,adicã de la 8.000 metri nu se mai putea avansa. Transmiterea uneienergii mai puternice de la suprafaþã prin garnitura de foraj la sapã.

ªi aºa am creat a doua invenþie în 1967, conceputã ºi înregis-tratã, dar obþinutã în SUA dupã trei nai de discuþii la Oficiul de Patentecând mi s-a eliberat acest nou brevet de invenþie în 21 apr. 1970.

Prin acest nou brevet de invenþie omenirea va avea posibili-tatea de a depãºi adâncimile atinse pânã azi ºi de a merge pânã la 15-20 km adâncime. Adicã va putea sã descopere noi bogãþii, noi energii,care sunt incluse în scoarþa pãmântului ºi civilizaþia va putea lua unmai mare avânt.

În 1933 un tânãr inginer de pe meleaguri moldoveneºti îºi luadiploma de doctor în ºtiinþe la Leoben în Austtria. În acelaºi an, laLondra, la Congresul Mondial al Petrolului el prezenta o lucrare, careconstituia o nouã concepþie ºtiinþificã, izvorâtã dintr-o nouã enunþare ºiinterpretare a Principiului lui Arhimede.

Ion Basgan, acesta e numele tânãrului savant despre carerevista francezã „Le Petrole” scria: „Domnul ion Basgan a fãcut dova-da unui mare curaj ºtiinþific. Fãcând aceastã afirmaþie ne gândim laEinstein, De Broglie, figuri contemporane, care au pus în discuþie teo-ria lui Newton. Pãstrând proporþiile cu un curaj de aceeaºi naturã atrebuit sã anime ºi pe inventatorul român ca sã se atingã de Principiullui Arhimede, de o popularitate egalã cu aceea a teoriei lui Newton.Efectul Basgan – precizeazã revista – este o creaþie a ºtiinþeiromâneºti ºi îl socotim extrem de important pentru viitorul forajuluipetrolifer la mari adâncimi”.

Descoperirea acestui efect a fost punctul de plecare a uneiinvenþii de o mare importanþã, care a revoluþionat tehnica forajului.

Azi nu se mai concepe nicãieri în lume sã se foreze o sondãla mari adâncimi fãrã sã se þinã seamã de Efectul Basgan ºi de invenþi-ile sale.

Încã în plinã putere creatoare Dr. Ing. Ion Basgan, larugãmintea noastrã, ne-a vorbit despre descoperirile sale.Ion Basgan: Toatã lumea cãuta sã gãseascã cauzele devierii sonde-lor. M-a preocupat foarte mult aceastã idee ºi am ajuns la concluzia cãnu era luat în considerare Principiul lui Arhimede. Se lucra în lichid,garnitura de foraj era supusã la presiunea lichidului ºi atunci amînceput o cercetare documentarã ºi o cercetare ºtiinþificã pentru avedea modul în care se comportã Principiul lui Arhimede în cadrul gar-niturii de foraj ºi am ajuns la concluzia cã aci era cauza. Am venitrepede la o concluzie, cã presiunea arhimedianã nu se aplicã în cen-trul garniturii de foraj ºi cã punctul de aplicaþie se aflã la capãtul de jos,la sapã ºi atunci am descoperit efectul presiunii arhimediene într-ozonã comprimatã ºi o zonã neutralã, care desparte zona comprimatãde zona neutralã.Cornel Rusu: Acest efect vã poartã numele astãzi, este EfectulBasgan. Am vrut sã fac aceastã micã parantezã.Ion Basgan: Este just cã s-au fãcut foarte mari discuþii în jurul acestei


299

243242

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În ultimele decenii omul a cucerit cosmosul, însã în interiorul

pãmântului în câteva milenii nu a putut pãtrunde mai adânc de 9.000metri.

De la 9 km adâncime pânã la 6371 km cât este raza pãmân-tului, avem numai ipoteze.

Cu ajutorul undelor sonore s-au stabilit suprafeþe de disconti-nuitãþi în interiorul pãmântului, unde viteza sunetului variazã brusc.

S-au putut preciza douã discontinuitãþi, una la adâncimi cevariazã între 10-70 km unde se aflã aºa-numita scoarþã Mohorovici ºia doua în jurul adâncimii de 2.900 km.

Tehnica a reuºit sã învingã atracþia pãmântului ºi viteza sune-tului, dar nu a învins duritatea rocilor ºi presiunea hidrostaticã laadâncimi mai mari.

Încã în deceniul al treilea al secolului nostru se forau sonde cusistemul canadian prin percuþie, reuºind a atinge 1.500 metri adâncimeîn câþiva ani, când apãrând sistemul american rotativ s-a putut atingeaceastã adâncime în câteva luni, însã gãurile sondelor erau mult devi-ate ºi costisitoare.

Prin cercetãrile mele pentru a descoperi cauza devierii sonde-lor am ajuns la o nouã interpretare a Principiului Arhimede,descoperind efectul presiunei hidrostatice asupra garniturii de foraj,adicã compresiunea ºi zona neutralã de la capãtul de jos al garnituriide foraj, necunoscutã pânã atunci ºi care constituie astãzi efectulBasgan.

Redactor: V-a fost uºor sã-l revizuiþi pe Arhimede?Ion Basgan: Dupã cca. ºapte ani de cercetãri ºi rezultate con-

crete de ºantier noua enunþare ºi interpretare a Principiului Arhimede,precum ºi efectul Basgan erau probleme definitiv lãmurite pentru mine.Dar, a te atinge de un principiu pe care omenirea l-a acceptat timp de2.000 de ani, a stârnit o aprigã controversã ºtiinþificã. Colegi, profesoriºi academicieni au luat parte la discuþii, expertize ºi conferinþe pânã laConsiliul de Miniºtri, complicând inutil demonstraþiile matematice sim-ple ce le-am dat explicãrii fenomenelor constatate ºi demonstrate înpractica ºantierului. Neputându-ne convinge reciproc cu numeroºii meiadversari ai noilor mele descoperiri am terminat adesea multe confer-inþe ºi consfãtuiri cu cuvintele lui Galileo Galilei „E pur si mouve”.

Cornel Rusu: Contribuþia ºtiinþificã a savantului român, care a gãsit osoluþie originalã pentru efectuarea la un preþ de cost redus a forajelorîn adâncime a fost din nou verificatã teoretic de lucrãrile ºtiinþifice alesavanþilor americani Murray F. Hawkins ºi Norman Lamont de laUniversitatea din Luisiana SUA ºi sunt menþionate, de asemenea, încursurile americane, franceze ºi sovietice: profesorii Moore, Wolf,Evscenco, Siscenco ºi alþii. Unii dintre cercetãtorii ºi savanþii amintiþiau þinut cu diferite prilejuri sã sublinieze originea româneascã a ideii,precum ºi faptul cã aceastã contribuþie e intim legatã de dezvoltareaºtiinþei româneºti, de locul României pe harta mondialã a tehniciiexplorãrilor petrolifere.

Alãturi de Efectul Coandã, alãturi de Efectul Procopiu, alãturide alte prestigioase contribuþii româneºti aduse ºtiinþei mondiale,Efectul Basgan se anunþã, aºadar, în noi ºi multiple efecte pe toateplanurile.

În 24 aprilie 1974, „Sahia Film” a realizat un film despre operaºtiinþificã a lui Ion BBasgan, în care savantul român face urmãtoareleprecizãri, în urma unor întrebãri puse de respectivul redactor.

Redactor: Dvs. veþi rãmâne în istorie prin creaþiile dvs. întehnica de foraj petrolifer, prin descoperirea efectului ce vã poartãnumele, care obligã le o reformulare a Principiului Arhimede, consid-erat pânã la dvs. tabu.

În etapa crizei de energie pe care o traverseazã azi omenirea,invenþiile dvs. constituie cheia de aur ce va deschide drumul spreipoteticele promisiuni energetice ale Terrei.

În ce constau de fapt descoperirile ºi invenþiile dvs.?Ion Basgan: Descoperirile mele ºtiinþifice s-au axat pe

cercetãri fundamentale în legãturã cu Principiul Arhimede, ajungând laefectul Basgan ºi apoi la posibilitatea transmiterii energiei pe cale son-icã prin garnitura de foraj la sapã.

Invenþiile ce le-am realizat: forajul cu prãjini grele pro-porþionale ºi forajul rotativ simultan percutant – forajul sonic – sunt oconsecinþã a acestor descoperiri.

Aceste invenþii mijlocesc pãtrunderea ºi extragerea materiilorprime ºi a energiei din adâncimi mai mari a subsolului planetei celocuim, ajutând la rezolvarea crizei energetice mai curând decât prinevadarea în cosmos.

Gabriel I. Năstase

300

243242

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În ultimele decenii omul a cucerit cosmosul, însã în interiorul

pãmântului în câteva milenii nu a putut pãtrunde mai adânc de 9.000metri.

De la 9 km adâncime pânã la 6371 km cât este raza pãmân-tului, avem numai ipoteze.

Cu ajutorul undelor sonore s-au stabilit suprafeþe de disconti-nuitãþi în interiorul pãmântului, unde viteza sunetului variazã brusc.

S-au putut preciza douã discontinuitãþi, una la adâncimi cevariazã între 10-70 km unde se aflã aºa-numita scoarþã Mohorovici ºia doua în jurul adâncimii de 2.900 km.

Tehnica a reuºit sã învingã atracþia pãmântului ºi viteza sune-tului, dar nu a învins duritatea rocilor ºi presiunea hidrostaticã laadâncimi mai mari.

Încã în deceniul al treilea al secolului nostru se forau sonde cusistemul canadian prin percuþie, reuºind a atinge 1.500 metri adâncimeîn câþiva ani, când apãrând sistemul american rotativ s-a putut atingeaceastã adâncime în câteva luni, însã gãurile sondelor erau mult devi-ate ºi costisitoare.

Prin cercetãrile mele pentru a descoperi cauza devierii sonde-lor am ajuns la o nouã interpretare a Principiului Arhimede,descoperind efectul presiunei hidrostatice asupra garniturii de foraj,adicã compresiunea ºi zona neutralã de la capãtul de jos al garnituriide foraj, necunoscutã pânã atunci ºi care constituie astãzi efectulBasgan.

Redactor: V-a fost uºor sã-l revizuiþi pe Arhimede?Ion Basgan: Dupã cca. ºapte ani de cercetãri ºi rezultate con-

crete de ºantier noua enunþare ºi interpretare a Principiului Arhimede,precum ºi efectul Basgan erau probleme definitiv lãmurite pentru mine.Dar, a te atinge de un principiu pe care omenirea l-a acceptat timp de2.000 de ani, a stârnit o aprigã controversã ºtiinþificã. Colegi, profesoriºi academicieni au luat parte la discuþii, expertize ºi conferinþe pânã laConsiliul de Miniºtri, complicând inutil demonstraþiile matematice sim-ple ce le-am dat explicãrii fenomenelor constatate ºi demonstrate înpractica ºantierului. Neputându-ne convinge reciproc cu numeroºii meiadversari ai noilor mele descoperiri am terminat adesea multe confer-inþe ºi consfãtuiri cu cuvintele lui Galileo Galilei „E pur si mouve”.

Cornel Rusu: Contribuþia ºtiinþificã a savantului român, care a gãsit osoluþie originalã pentru efectuarea la un preþ de cost redus a forajelorîn adâncime a fost din nou verificatã teoretic de lucrãrile ºtiinþifice alesavanþilor americani Murray F. Hawkins ºi Norman Lamont de laUniversitatea din Luisiana SUA ºi sunt menþionate, de asemenea, încursurile americane, franceze ºi sovietice: profesorii Moore, Wolf,Evscenco, Siscenco ºi alþii. Unii dintre cercetãtorii ºi savanþii amintiþiau þinut cu diferite prilejuri sã sublinieze originea româneascã a ideii,precum ºi faptul cã aceastã contribuþie e intim legatã de dezvoltareaºtiinþei româneºti, de locul României pe harta mondialã a tehniciiexplorãrilor petrolifere.

Alãturi de Efectul Coandã, alãturi de Efectul Procopiu, alãturide alte prestigioase contribuþii româneºti aduse ºtiinþei mondiale,Efectul Basgan se anunþã, aºadar, în noi ºi multiple efecte pe toateplanurile.

În 24 aprilie 1974, „Sahia Film” a realizat un film despre operaºtiinþificã a lui Ion BBasgan, în care savantul român face urmãtoareleprecizãri, în urma unor întrebãri puse de respectivul redactor.

Redactor: Dvs. veþi rãmâne în istorie prin creaþiile dvs. întehnica de foraj petrolifer, prin descoperirea efectului ce vã poartãnumele, care obligã le o reformulare a Principiului Arhimede, consid-erat pânã la dvs. tabu.

În etapa crizei de energie pe care o traverseazã azi omenirea,invenþiile dvs. constituie cheia de aur ce va deschide drumul spreipoteticele promisiuni energetice ale Terrei.

În ce constau de fapt descoperirile ºi invenþiile dvs.?Ion Basgan: Descoperirile mele ºtiinþifice s-au axat pe

cercetãri fundamentale în legãturã cu Principiul Arhimede, ajungând laefectul Basgan ºi apoi la posibilitatea transmiterii energiei pe cale son-icã prin garnitura de foraj la sapã.

Invenþiile ce le-am realizat: forajul cu prãjini grele pro-porþionale ºi forajul rotativ simultan percutant – forajul sonic – sunt oconsecinþã a acestor descoperiri.

Aceste invenþii mijlocesc pãtrunderea ºi extragerea materiilorprime ºi a energiei din adâncimi mai mari a subsolului planetei celocuim, ajutând la rezolvarea crizei energetice mai curând decât prinevadarea în cosmos.


301

245244

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Astfel, am obþinut un randament superior de 30% ºi am primit

brevetele de invenþii în România în 1934 ºi în America în 1937.Cu aceste brevete de invenþii omenirea a înaintat în scoarþa

pãmântului pânã la adâncimile de astãzi de cca. 9.000 de metri.În ultimii ani, în urma cercetãrilor documentare întreprinse în

Europa ºi în America ºi a concluziilor Congresului al 7-lea de petrol dinMexic am realizat perfecþionãri ale metodelor mele de foraj care vorpermite omenirii atingerea adâncimilor de 15 km în scoarþa pãmântu-lui obþinând noi brevete de invenþii în România, þãrile europene ºi SUA,în anul 1970.

Redactor: Cum aþi defini dvs. inventatorul?

Ion Basgan: Inventatorul este un om care, deºi cunoaºte prin-cipiile ºi legile ºtiinþei ºi tehnicii, face abstracþie de ele când este vorbade a crea.

El este un adversar al rutinei ºi dacã vreþi, de profesie un ateual ºtiinþei, cum m-a caracterizat un talentat scriitor, Romulus Rusan, înConvorbiri subiective.

Un inventator este un bun cercetãtor al analizei ºi un just autoral sintezei.

Analiza aratã efectul prezentului, iar sinteza concluzia trecutu-lui ºi prognoza viitorului.

Inventatorul posedã ambele însuºiri atât pentru analizã, cât ºipentru sintezã.

Redactor: Încã din 1935, v-aþi afirmat ca exponent al politiciide etapizare a petrolului ºi al politicii de industrializare a þãrii. V-amruga sã ne vorbiþi despre aceasta.

Ion Basgan: Dupã o activitate de câþiva ani în explorarea ºiexploatarea materiilor prime ale subsolului þãrii, am avut ocazia de aînfiinþa în þarã Institutul Român de Conjuncturã, unde am lucrat ºi caºef de secþie activ. Totodatã, eram ºi profesor onorific la AcademiaComercial.

În acest timp m-am documentat ºi orientat asupra jafului eco-nomic ce se fãcea în materiile prime ºi energiile þãrii.

Aºa am scris în deceniul al patrulea al secolului nostru o seriede lucrãri ºi conferinþe despre politica economicã greºitã a þãrii ºi am

Abia dupã 15-20 ani mai târziu, când au apãrut lucrãrile publi-cate de savanþii americani, sovietici, francezi ºi alþii care au ajuns laaceleaºi concluzii cu ale mele, controversa a luat sfârºit. Aceasta esteistoria ºi tragedia marilor descoperiri ºi invenþii. Când Mouillard a arã-tat cã omul poate sã zboare ca pasãrea, oamenii de ºtiinþã au demon-strat contrariu.

Când oamenii de ºtiinþã precizaserã cã curbura pãmântuluieste un obstacol în calea telegrafiei fãrã fir la mari distanþe, Marconi arealizat-o.

Efectuarea unei asemenea descoperiri ºtiinþifice ºi aplicarea eiîn tehnica forajului necesitã cunoºtinþe profunde ºi experienþã în maimulte discipline ca: hidraulica, hidrotehnica, rezistenþa materialelor,tehnica forajului ºi sonicitatea care sunt greu de sintetizat în aceeaºipersoanã.

Atunci începe îndoiala, neîncrederea ºi controversa vehemen-tã.

Economicul însã nu aºteaptã rezultatul explicaþiilor ºtiinþifice,dacã rezultatul este bun, se aplicã imediat invenþia, cum a fost cazulinvenþiei mele când s-a realizat economii considerabile, mai ales înSUA unde drepturile inventatorului român erau apãrate juridic.

Este ºtiut cã cel ce nu poate sã construiascã o locomotivã opoate face uºor sã deraieze, iar oamenii care sunt incapabili de aînþelege o descoperire ºtiinþificã sau o invenþie pot uºor crea îndoiala.

Am insistat asupra acestei probleme întrucât România a pier-dut multe economii ºi ca prestigiu ºtiinþific, întârziindu-se aceastãrecunoaºtere a aportului adus în ºtiinþa ºi tehnica mondialã.

Se credea eronat cã garnitura de foraj introdusã în lichid esteîn tensiune pe toatã lungimea ei.

Zona comprimatã din garnitura de foraj, lungã de câteva sutede metri, proporþional cu adâncimea, cauza, datoritã rotaþiilor de 100-300 ture pe minut, devierea gãurilor. Remedierea acestui inconvenientobþinând gãuri verticale, am realizat-o reducând lungimea zonei com-primate prin introducerea lângã sapã a unor prãjini grele egale în greu-tate cu volumul de lichid dislocuit plus presiunea de sãpare.

Totodatã, am reuºit sã transmit un supliment de energie pringarnituri de foraj pe cale sonicã, creând pentru prima datã în lumeforajul rotativ simultan-percutant – forajul sonic.

Gabriel I. Năstase

302

245244

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Astfel, am obþinut un randament superior de 30% ºi am primit

brevetele de invenþii în România în 1934 ºi în America în 1937.Cu aceste brevete de invenþii omenirea a înaintat în scoarþa

pãmântului pânã la adâncimile de astãzi de cca. 9.000 de metri.În ultimii ani, în urma cercetãrilor documentare întreprinse în

Europa ºi în America ºi a concluziilor Congresului al 7-lea de petrol dinMexic am realizat perfecþionãri ale metodelor mele de foraj care vorpermite omenirii atingerea adâncimilor de 15 km în scoarþa pãmântu-lui obþinând noi brevete de invenþii în România, þãrile europene ºi SUA,în anul 1970.

Redactor: Cum aþi defini dvs. inventatorul?

Ion Basgan: Inventatorul este un om care, deºi cunoaºte prin-cipiile ºi legile ºtiinþei ºi tehnicii, face abstracþie de ele când este vorbade a crea.

El este un adversar al rutinei ºi dacã vreþi, de profesie un ateual ºtiinþei, cum m-a caracterizat un talentat scriitor, Romulus Rusan, înConvorbiri subiective.

Un inventator este un bun cercetãtor al analizei ºi un just autoral sintezei.

Analiza aratã efectul prezentului, iar sinteza concluzia trecutu-lui ºi prognoza viitorului.

Inventatorul posedã ambele însuºiri atât pentru analizã, cât ºipentru sintezã.

Redactor: Încã din 1935, v-aþi afirmat ca exponent al politiciide etapizare a petrolului ºi al politicii de industrializare a þãrii. V-amruga sã ne vorbiþi despre aceasta.

Ion Basgan: Dupã o activitate de câþiva ani în explorarea ºiexploatarea materiilor prime ale subsolului þãrii, am avut ocazia de aînfiinþa în þarã Institutul Român de Conjuncturã, unde am lucrat ºi caºef de secþie activ. Totodatã, eram ºi profesor onorific la AcademiaComercial.

În acest timp m-am documentat ºi orientat asupra jafului eco-nomic ce se fãcea în materiile prime ºi energiile þãrii.

Aºa am scris în deceniul al patrulea al secolului nostru o seriede lucrãri ºi conferinþe despre politica economicã greºitã a þãrii ºi am

Abia dupã 15-20 ani mai târziu, când au apãrut lucrãrile publi-cate de savanþii americani, sovietici, francezi ºi alþii care au ajuns laaceleaºi concluzii cu ale mele, controversa a luat sfârºit. Aceasta esteistoria ºi tragedia marilor descoperiri ºi invenþii. Când Mouillard a arã-tat cã omul poate sã zboare ca pasãrea, oamenii de ºtiinþã au demon-strat contrariu.

Când oamenii de ºtiinþã precizaserã cã curbura pãmântuluieste un obstacol în calea telegrafiei fãrã fir la mari distanþe, Marconi arealizat-o.

Efectuarea unei asemenea descoperiri ºtiinþifice ºi aplicarea eiîn tehnica forajului necesitã cunoºtinþe profunde ºi experienþã în maimulte discipline ca: hidraulica, hidrotehnica, rezistenþa materialelor,tehnica forajului ºi sonicitatea care sunt greu de sintetizat în aceeaºipersoanã.

Atunci începe îndoiala, neîncrederea ºi controversa vehemen-tã.

Economicul însã nu aºteaptã rezultatul explicaþiilor ºtiinþifice,dacã rezultatul este bun, se aplicã imediat invenþia, cum a fost cazulinvenþiei mele când s-a realizat economii considerabile, mai ales înSUA unde drepturile inventatorului român erau apãrate juridic.

Este ºtiut cã cel ce nu poate sã construiascã o locomotivã opoate face uºor sã deraieze, iar oamenii care sunt incapabili de aînþelege o descoperire ºtiinþificã sau o invenþie pot uºor crea îndoiala.

Am insistat asupra acestei probleme întrucât România a pier-dut multe economii ºi ca prestigiu ºtiinþific, întârziindu-se aceastãrecunoaºtere a aportului adus în ºtiinþa ºi tehnica mondialã.

Se credea eronat cã garnitura de foraj introdusã în lichid esteîn tensiune pe toatã lungimea ei.

Zona comprimatã din garnitura de foraj, lungã de câteva sutede metri, proporþional cu adâncimea, cauza, datoritã rotaþiilor de 100-300 ture pe minut, devierea gãurilor. Remedierea acestui inconvenientobþinând gãuri verticale, am realizat-o reducând lungimea zonei com-primate prin introducerea lângã sapã a unor prãjini grele egale în greu-tate cu volumul de lichid dislocuit plus presiunea de sãpare.

Totodatã, am reuºit sã transmit un supliment de energie pringarnituri de foraj pe cale sonicã, creând pentru prima datã în lumeforajul rotativ simultan-percutant – forajul sonic.


303

247246

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 1938 cã s-a realizat prin metodele mele de foraj un randament eco-

nomic de peste 30%, superior faþã de vechile metode de foraj.O expertizã Vest Germanã evalueazã în 1966 economia

adusã de brevetul meu de invenþie numai în SUA pe perioada legalãde 15 ani a brevetului la 30 miliarde dolari.

Acest randament economic se referã numai la economiaadusã forajului faþã de metodele anterioare.

La aceasta se adaugã accesul la materii prime ºi energii ce nuputea fi atinse fãrã aceste invenþii.

Redactor: Ce destinaþie vã gândiþi sã daþi considerabilelorvenituri ce vi se cuvin de pe urma aplicãrii invenþiilor dvs.?

Ion Basgan: printr-un act notarial cu Ministerul de Finanþe amdestinat aceste venituri pentru crearea unei fundaþii, în care sãacþioneze cei trei fii ai mei ºi care sã se ocupe de continuareacercetãrilor mele în hidrotehnicã, petrol, sonicitate, alimentarea cu apãºi economia politicã.

Totodatã, aceastã fundaþie ar urma sã sprijine iniþiativa inven-tatorilor preþioºi pentru a le furniza mediul ºi finanþele de care duc ade-sea lipsã inventatorii în valorificarea ideilor ce-i pasioneazã.

Redactor: Ce rol a avut ºcoala în formaþia dvs.?Ion Basgan: Liceul Internat pe care l-am absolvit la Iaºi m-a

educat pentru o muncã ordonatã, necesarã studiului ºi creaþiei în viaþã,iar ªcoala Superioarã Minierã din Leoben-Austria, unde mi-am luat ºidoctoratul a pus accentul pe justa interpretare inginereascã afenomenelor în cadrul disciplinei de Rezistenþa Materialelor predatã deprofesor doctor Bauer ºi asupra cercetãrii ºi exploatãrii materiilor primeºi energiei subsolului planetei noastre în cadrul catedrei de Geologiecondusã de prof. Petraschek.

Cunoºtinþele juridice ºi economico-politice însuºite în paralelde diverse cursuri mi-au desãvârºit educaþia pentru realizãrile de carevorbim.

Redactor: Au mai existat în familia dvs. asemenea pasiunipentru ºtiinþele pozitive sau pentru tehnicã?

Ion Basgan: Desigur, familia mea de intelectuali de câtevasute de ani, cum o dovedeºte arborele genealogic scris de unul dinverii mei, a dovedit ereditatea celulei instruite de veacuri.

Un frate mai tânãr, Vasile, care absolvise Liceul Internat Iaºi

cerut ca statul sã intervinã pentru naþionalizarea industriei petrolifere ºiindustrializarea þãrii în raport cu abundenþa materiilor prime din sub-solul patriei.

Aceste lucrãri ºi campanii ce am deschis prin conferinþeleþinute au determinat unele mãsuri economico-politice insuficiente ºimi-au adus un premiu al Academiei Române.

Propunerile mele ºi-au gãsit însã o realizare integralã în zilelede astãzi, ceea ce a determinat pe ministrul Planificãrii, tov. MaximBergheanu sã-mi aducã în 1957, în faþa mai multor miniºtri, felicitãripentru aceastã patrioticã ºi justã acþiune.

În anii 1952 ºi 1953 am fãcut parte din colectivul de organizarea expoziþiilor industriale ale þãrii.

Redactor: Ce ne puteþi spune despre forajul hidrologic realizatde dvs. în þara noastrã?

Ion Basgan: La începerea rãzboiului mondial în 1939, am fostsolicitat de Ministerul Apãrãrii Naþionale sã caut zãcãminte de apã înDobrogea, în eventualitatea unui viitor front,, pentru a evita dezastrulmilitar din primul rãzboi mondial de la Turtucaia, cauzat d elipsa apeipotabile.

Dobrogea era cunoscutã ca o provincie fãrã apã. Am sãpatatunci 10 sonde de apã gãsind zãcãminte importante de apã potabilãpânã la 500 metri adâncime.

Când în 1954 s-a pus problema alimentãrii cu apã potabilã amediului rural am fost detaºat în conducerea acestei acþiuni în cadrulMinisterului Agriculturii, ca proiectant, executant ºi totodatã preºedinteal Comisiei de Coordonare a Forajelor pentru alimentarea cu apã pota-bilã.

Am descoperit cele 10 sonde de apã ce fuseserã acoperitepunându-le în producþie, am mai sãpat încã foarte multe sonde înDobrogea, transformând-o într-o grãdinã verde ºi am extins aceastãacþiune asupra întregii þãri pentru alimentarea cu apã potabilã a medi-ului rural, inventariind ºi punând în valoare zãcãmintele de apã pota-bilã subteranã a þãrii.

Redactor: Se spune cã valoarea unei invenþii se socoteºtedupã randamentul ei economic. Care este randamentul economic alinvenþiilor dvs. în domeniul forajului ºi unde se aplicã ele?

Ion Basgan: Revistele de specialitate au publicat încã din

Gabriel I. Năstase

304

de

247246

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 1938 cã s-a realizat prin metodele mele de foraj un randament eco-

nomic de peste 30%, superior faþã de vechile metode de foraj.O expertizã Vest Germanã evalueazã în 1966 economia

adusã de brevetul meu de invenþie numai în SUA pe perioada legalãde 15 ani a brevetului la 30 miliarde dolari.

Acest randament economic se referã numai la economiaadusã forajului faþã de metodele anterioare.

La aceasta se adaugã accesul la materii prime ºi energii ce nuputea fi atinse fãrã aceste invenþii.

Redactor: Ce destinaþie vã gândiþi sã daþi considerabilelorvenituri ce vi se cuvin de pe urma aplicãrii invenþiilor dvs.?

Ion Basgan: printr-un act notarial cu Ministerul de Finanþe amdestinat aceste venituri pentru crearea unei fundaþii, în care sãacþioneze cei trei fii ai mei ºi care sã se ocupe de continuareacercetãrilor mele în hidrotehnicã, petrol, sonicitate, alimentarea cu apãºi economia politicã.

Totodatã, aceastã fundaþie ar urma sã sprijine iniþiativa inven-tatorilor preþioºi pentru a le furniza mediul ºi finanþele de care duc ade-sea lipsã inventatorii în valorificarea ideilor ce-i pasioneazã.

Redactor: Ce rol a avut ºcoala în formaþia dvs.?Ion Basgan: Liceul Internat pe care l-am absolvit la Iaºi m-a

educat pentru o muncã ordonatã, necesarã studiului ºi creaþiei în viaþã,iar ªcoala Superioarã Minierã din Leoben-Austria, unde mi-am luat ºidoctoratul a pus accentul pe justa interpretare inginereascã afenomenelor în cadrul disciplinei de Rezistenþa Materialelor predatã deprofesor doctor Bauer ºi asupra cercetãrii ºi exploatãrii materiilor primeºi energiei subsolului planetei noastre în cadrul catedrei de Geologiecondusã de prof. Petraschek.

Cunoºtinþele juridice ºi economico-politice însuºite în paralelde diverse cursuri mi-au desãvârºit educaþia pentru realizãrile de carevorbim.

Redactor: Au mai existat în familia dvs. asemenea pasiunipentru ºtiinþele pozitive sau pentru tehnicã?

Ion Basgan: Desigur, familia mea de intelectuali de câtevasute de ani, cum o dovedeºte arborele genealogic scris de unul dinverii mei, a dovedit ereditatea celulei instruite de veacuri.

Un frate mai tânãr, Vasile, care absolvise Liceul Internat Iaºi

cerut ca statul sã intervinã pentru naþionalizarea industriei petrolifere ºiindustrializarea þãrii în raport cu abundenþa materiilor prime din sub-solul patriei.

Aceste lucrãri ºi campanii ce am deschis prin conferinþeleþinute au determinat unele mãsuri economico-politice insuficiente ºimi-au adus un premiu al Academiei Române.

Propunerile mele ºi-au gãsit însã o realizare integralã în zilelede astãzi, ceea ce a determinat pe ministrul Planificãrii, tov. MaximBergheanu sã-mi aducã în 1957, în faþa mai multor miniºtri, felicitãripentru aceastã patrioticã ºi justã acþiune.

În anii 1952 ºi 1953 am fãcut parte din colectivul de organizarea expoziþiilor industriale ale þãrii.

Redactor: Ce ne puteþi spune despre forajul hidrologic realizatde dvs. în þara noastrã?

Ion Basgan: La începerea rãzboiului mondial în 1939, am fostsolicitat de Ministerul Apãrãrii Naþionale sã caut zãcãminte de apã înDobrogea, în eventualitatea unui viitor front,, pentru a evita dezastrulmilitar din primul rãzboi mondial de la Turtucaia, cauzat d elipsa apeipotabile.

Dobrogea era cunoscutã ca o provincie fãrã apã. Am sãpatatunci 10 sonde de apã gãsind zãcãminte importante de apã potabilãpânã la 500 metri adâncime.

Când în 1954 s-a pus problema alimentãrii cu apã potabilã amediului rural am fost detaºat în conducerea acestei acþiuni în cadrulMinisterului Agriculturii, ca proiectant, executant ºi totodatã preºedinteal Comisiei de Coordonare a Forajelor pentru alimentarea cu apã pota-bilã.

Am descoperit cele 10 sonde de apã ce fuseserã acoperitepunându-le în producþie, am mai sãpat încã foarte multe sonde înDobrogea, transformând-o într-o grãdinã verde ºi am extins aceastãacþiune asupra întregii þãri pentru alimentarea cu apã potabilã a medi-ului rural, inventariind ºi punând în valoare zãcãmintele de apã pota-bilã subteranã a þãrii.

Redactor: Se spune cã valoarea unei invenþii se socoteºtedupã randamentul ei economic. Care este randamentul economic alinvenþiilor dvs. în domeniul forajului ºi unde se aplicã ele?

Ion Basgan: Revistele de specialitate au publicat încã din


305

249248

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ion Basgan: Economia politicã, istoria ºtiinþelor ºi organizarea

întreprinderilor productive.Admir frumosul, arta, pictura (David , Velasquez, Goia,

Grigorescu), muzica (Verdi, Puccini), literatura ºi în special romanulistoric (Alexei Tolstoi – Petru cel Mare, Solovoh – Pe Donul liniºtit,Filimon – Ciocoii vechi ºi noi, Drew Pearson – Senatorul etc.) ºibiografiile oamenilor de ºtiinþã ºi a marilor inventatori.

Sunt optimist, iubesc adevãrul ºi urãsc minciuna ºi ºantajul.Fac sport: alpinism, înot gimnasticã, scrimã. Iubesc viaþa de familie,soþia ºi copiii.

Redactor: Unde v-ar plãcea sã trãiþi, în care loc de pe glob ºide ce?

Ion Basgan: Ca om de ºtiinþã ºi tehnicã, care nu au graniþe,am îndrãgit voiajurile ºi viaþa internaþionalã, am voiajat mult, mai alesîn Europa ºi America, dar nicãieri nu m-am simþit mai bine ca în patriaîn care m-am nãscut, în care au trãit strãbunii mei ºi familia mea. Aºacã mi-ar plãcea sã trãiesc în Patrie ºi sã voiajez în toatã lumea, pen-tru a admira natura, creaþiile omeneºti ºi frumosul.

Redactor: Pe care din oamenii de ºtiinþã îi preþuiþi cel mai multºi de ce?

Ion Basgan: Din antichitate am apreciat pe Arhimede ºi în con-temporaneitate pe George Constantinescu ºi prof. Ludovic Mrazec.

Arhimede, ca pe un precursor al ºtiinþei moderne ºi un ingineriscusit al maºinãriilor realizate în slujba apãrãrii patriei.

Am cãlãtorit în 1966 la Siracuza pentru a cerceta mediul încare a trãit Arhimede ºi documentele rãmase.

George Constantinescu ca omul de ºtiinþã ºi inginerul care aconstituit cea mai prodigioasã manifestaþie ºi creaþie ºtiinþificã ºiinginereascã româneascã, sonicitatea ºi ultrasunetele.

De asemenea, în 1967, am fost la Coniston în Anglia pentru acerceta locul unde a trãit, a creat ºi a murit George Constantinescu.

Profesorul Ludovic Mrazec ca unul care a pus bazele geolo-giei în România, a descoperit formele de anticlinale în care se gãseºteenergia secolului nostru – petrolul ºi a ridicat steagul independenþei înpolitica noastrã economicã a petrolului, aºa cum am arãtat-o înlucrãrile publicate.

Redactor: Þara noastrã este cunoscutã în lume prin

la 16 ani ºi obþine o bursã de la primarul Lyonului Heriot în Franþa, s-a prãpãdit acolo accidentat în 1928, la vârsta de 20 ani, dupã ceabsolvise douã universitãþi de chimie ºi se afirmase prin relaþii cu pro-fesorii de specialitate din întreaga lume.

Ministrul Învãþãmântului din Franþa ºi profesorul Longinescu înrevista Natura din Bucureºti au scos în evidenþã pierderea unui geniual omenirii.

Redactor: Care este dupã pãrerea dvs. cea mai importantãcalitate umanã?

Ion Basgan: Creaþia pentru a smulge secretele naturii în folo-sul progresului ºi propãºirii omenirii.

Redactor: Dacã ar fi sã-l numiþi pe cel mai bun prieten al dvs.care ar fi acela?

Ion Basgan: Munca ordonatã ºi optimistã prin care renãºteamdin înfrângerile inerente fiecãrui om care creeazã ºi produce.

Redactor: ªtiu cã aþi cãlãtorit mult. Care a fost scopul cãlãtori-ilor dvs. ºi pe unde aþi fost?

Ion Basgan: m studiat în Austria de unde am cãlãtorit ca stu-dent în aproape toate þãrile Europei Occidentale. Ca inginer am lucratla început în minele de petrol din Pechelbron Alsacia ºi revenind înþarã pânã la al doilea rãzboi mondial am voiajat adesea fie în interesde serviciu, fie în concediu.

Am reînceput dupã rãzboi cãlãtoriile, în 1966, de data aceas-ta pentru a organiza recuperarea drepturilor mele de autor în Europaºi în America. Din cauza rãzboiului lumea uitase de autorul acesteiinvenþii ºi am fost nevoit sã þin conferinþe ºi sã voiajez în scopuri dedocumentare ºtiinþificã ºi tehnicã în Italia, Franþa, Germania, Austria,Elveþia, Portugalia ºi apoi în Statele Unite ale Americii. Am dat intervi-uri în presã ºi radio ºi am þinut conferinþe de lucru publicate în acesteþãri în revistele de specialitate þi în presã, fiind adesea invitat al marilorîntreprinderi petrolifere ca ENI în Italia la Institutul Francez de Petroldin Paris, la Fundaþia Gulbenchian din Lisabona ºi altele.

Menþionez în special conferinþa ce am þinut-o la BibliotecaRomânã din New York la 11 oct. 1927 în faþa unei numeroase asis-tenþe cu titlul: Contribuþii Româneºti ºi Prioritatea Descoperirilor ºiInvenþiilor în ªtiinþa ºi tehnologia Forajului, în limba englezã.

Redactor: Ce altceva vã pasioneazã, în afarã de tehnicã ºiºtiinþã?

Gabriel I. Năstase

306

si'

am

249248

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ion Basgan: Economia politicã, istoria ºtiinþelor ºi organizarea

întreprinderilor productive.Admir frumosul, arta, pictura (David , Velasquez, Goia,

Grigorescu), muzica (Verdi, Puccini), literatura ºi în special romanulistoric (Alexei Tolstoi – Petru cel Mare, Solovoh – Pe Donul liniºtit,Filimon – Ciocoii vechi ºi noi, Drew Pearson – Senatorul etc.) ºibiografiile oamenilor de ºtiinþã ºi a marilor inventatori.

Sunt optimist, iubesc adevãrul ºi urãsc minciuna ºi ºantajul.Fac sport: alpinism, înot gimnasticã, scrimã. Iubesc viaþa de familie,soþia ºi copiii.

Redactor: Unde v-ar plãcea sã trãiþi, în care loc de pe glob ºide ce?

Ion Basgan: Ca om de ºtiinþã ºi tehnicã, care nu au graniþe,am îndrãgit voiajurile ºi viaþa internaþionalã, am voiajat mult, mai alesîn Europa ºi America, dar nicãieri nu m-am simþit mai bine ca în patriaîn care m-am nãscut, în care au trãit strãbunii mei ºi familia mea. Aºacã mi-ar plãcea sã trãiesc în Patrie ºi sã voiajez în toatã lumea, pen-tru a admira natura, creaþiile omeneºti ºi frumosul.

Redactor: Pe care din oamenii de ºtiinþã îi preþuiþi cel mai multºi de ce?

Ion Basgan: Din antichitate am apreciat pe Arhimede ºi în con-temporaneitate pe George Constantinescu ºi prof. Ludovic Mrazec.

Arhimede, ca pe un precursor al ºtiinþei moderne ºi un ingineriscusit al maºinãriilor realizate în slujba apãrãrii patriei.

Am cãlãtorit în 1966 la Siracuza pentru a cerceta mediul încare a trãit Arhimede ºi documentele rãmase.

George Constantinescu ca omul de ºtiinþã ºi inginerul care aconstituit cea mai prodigioasã manifestaþie ºi creaþie ºtiinþificã ºiinginereascã româneascã, sonicitatea ºi ultrasunetele.

De asemenea, în 1967, am fost la Coniston în Anglia pentru acerceta locul unde a trãit, a creat ºi a murit George Constantinescu.

Profesorul Ludovic Mrazec ca unul care a pus bazele geolo-giei în România, a descoperit formele de anticlinale în care se gãseºteenergia secolului nostru – petrolul ºi a ridicat steagul independenþei înpolitica noastrã economicã a petrolului, aºa cum am arãtat-o înlucrãrile publicate.

Redactor: Þara noastrã este cunoscutã în lume prin

la 16 ani ºi obþine o bursã de la primarul Lyonului Heriot în Franþa, s-a prãpãdit acolo accidentat în 1928, la vârsta de 20 ani, dupã ceabsolvise douã universitãþi de chimie ºi se afirmase prin relaþii cu pro-fesorii de specialitate din întreaga lume.

Ministrul Învãþãmântului din Franþa ºi profesorul Longinescu înrevista Natura din Bucureºti au scos în evidenþã pierderea unui geniual omenirii.

Redactor: Care este dupã pãrerea dvs. cea mai importantãcalitate umanã?

Ion Basgan: Creaþia pentru a smulge secretele naturii în folo-sul progresului ºi propãºirii omenirii.

Redactor: Dacã ar fi sã-l numiþi pe cel mai bun prieten al dvs.care ar fi acela?

Ion Basgan: Munca ordonatã ºi optimistã prin care renãºteamdin înfrângerile inerente fiecãrui om care creeazã ºi produce.

Redactor: ªtiu cã aþi cãlãtorit mult. Care a fost scopul cãlãtori-ilor dvs. ºi pe unde aþi fost?

Ion Basgan: m studiat în Austria de unde am cãlãtorit ca stu-dent în aproape toate þãrile Europei Occidentale. Ca inginer am lucratla început în minele de petrol din Pechelbron Alsacia ºi revenind înþarã pânã la al doilea rãzboi mondial am voiajat adesea fie în interesde serviciu, fie în concediu.

Am reînceput dupã rãzboi cãlãtoriile, în 1966, de data aceas-ta pentru a organiza recuperarea drepturilor mele de autor în Europaºi în America. Din cauza rãzboiului lumea uitase de autorul acesteiinvenþii ºi am fost nevoit sã þin conferinþe ºi sã voiajez în scopuri dedocumentare ºtiinþificã ºi tehnicã în Italia, Franþa, Germania, Austria,Elveþia, Portugalia ºi apoi în Statele Unite ale Americii. Am dat intervi-uri în presã ºi radio ºi am þinut conferinþe de lucru publicate în acesteþãri în revistele de specialitate þi în presã, fiind adesea invitat al marilorîntreprinderi petrolifere ca ENI în Italia la Institutul Francez de Petroldin Paris, la Fundaþia Gulbenchian din Lisabona ºi altele.

Menþionez în special conferinþa ce am þinut-o la BibliotecaRomânã din New York la 11 oct. 1927 în faþa unei numeroase asis-tenþe cu titlul: Contribuþii Româneºti ºi Prioritatea Descoperirilor ºiInvenþiilor în ªtiinþa ºi tehnologia Forajului, în limba englezã.

Redactor: Ce altceva vã pasioneazã, în afarã de tehnicã ºiºtiinþã?


307

251250

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ACTVITATEA PPOLITICÃ

Om cu credinþa lui Dumnezeu, român, patriot ºi inginer defrunte, Ion BBasgan a slujit cu abnegaþie de sacerdot intereseleeconomiei româneºti, într-o perioadã istoricã extrem de grea.

Implicarea sa în activitatea politicã a fost o consecinþã a dor-inþei lui de a fi util þãrii. De fapt, a fost îndemnul sufletului sãu de aacþiona la „strigãtul” disperat al raþiunii.

În tot ceea ce a întreprins, Ion BBasgan a trãit ardent, cu sin-ceritate ºi a creat imens pentru poporul ºi þara sa.

Oricât ar fi omul de bicisnic, credinþa îl face puternic ºi capabilsã treacã biruitor prin toate încercãrile vieþii, cu atât mai mult pentru unom ca Ion BBasgan, care a reuºit pentru cã a crezut în ceea ce face.

Prin tot ceea ce a scris ºi a realizat practic Ion BBasgan ademonstrat cã eternitatea se aflã în actul creaþiei ºi în dragostea faþãde Dumnezeu ºi þarã.

În acest sens, pot fi amintite remarcabilele sale iniþiative îndomeniul politicii economice pe care le-a întreprins în cadrul PartiduluiNaþional Liberal.

În 1945, prin înfiinþarea Cercului Inginerilor Liberali, „VintilãBrãtianu”, de cãtre Ion BBasgan ºi alþi ingineri de frunte ai þãrii, aceºtiademonstreazã prin elanul ºi profesionalismul lor, dorinþa de implicareîn rezolvarea problemelor economice ale þãrii.

În sensul celor afirmate stã mãrturie procesul verbal din 19ianuarie 1945, de înfiinþare a structurii profesionale mai sus amintite.

PROCES VVERBALSubsemnatii Ingineri membri ai Partidului National Liberal în

conformitate cu dorinta exprimata de Domnul Dinu Bratianu,Presedintele Partidului si însarcinarile primite din partea Domnului Gh.Bratianu, Presedintele Cercurilor de Studii, ne-am întrunit astazi 19ianuarie 1945 si am hotarât înfiintarea Cercului Inginerilor Liberali.

Acest cerc în spiritul traditiei Partidului National Liberal, tradi-tie la care au colaborat atât de glorios mari ingineri din trecut ca fratiiBratianu, Duca, Anghel Saligny, Mrazec si altii, va încerca sa studiezeîntr-o lumina realista si obiectiva, problemele generale tehnice ce sepun Tarii noastre si asupra carora Partidul National Liberal va avea sa-si spuie cuvântul sau hotarâtor.

numeroase personalitãþi, care au deschis drumuri noi în cele maidiverse domenii: Babeº, Vlaicu, Coandã, George Constantinescu, dvs.ºi alþii. Care este pãrerea dvs. despre aceastã calitate inventivã aromânilor?

Ion Basgan: În cãlãtoriile mele în strãinãtate am dat pesteîntreprinderi special organizate pentru culegerea ºi promovarea ideilornoi ºi a invenþiilor înregistrate oficial sau însuºite pe cale nelegalã.

În SUA am gãsit o întreprindere cu obiectiv special de a achiz-iþiona descoperirile ºi invenþiile din rãsãritul Europei. Aci mi s-adeclarat cã este cunoscut cã cele mai multe ºi interesante invenþii ºiidei inovatoare vin din România. Românul este inventiv. Din pãcate,inventatorii noºtri nu sunt suficient de sprijiniþi ºi nici legislaþia nu îi pro-tejeazã ºi încurajeazã.

Numeroºi inventatori mi-au cerut sã pornim o acþiune în acestscop, dar sper cã Statul îºi va îndrepta atenþia ºi în aceastã direcþiepentru a rezolva aceastã problemã vitalã pentru promovarea ideilor ºiinvenþiilor ce pot fi foarte productive ºi de mare progres.

Gabriel I. Năstase

308

253252

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Preºedinte al Cercului Inginerilor Liberali “Vintilã Brãtianu” a

fost numit Ion BBasgan, iar secretar Ing. A. Munteanu. În cadrul secþieide Politicã Industrialã a Cercului Inginerilor Liberali, sub coordonareapreºedintelui acestuia s-au elaborat o serie de materiale menite sãofere Partidului Naþional Liberal (P.N.L.) ºi þãriii, în general, soluþii deredresare economicã ºi în special de redresare industrialã.

Mãrturia, în sensul celor afirmate, o reprezintã urmãtorul docu-ment:

CERCUL IINGINERILOR LLIBERALI „„VINTILA BBRATIANU"Sectia de Politica Industriala

I. Disparitia puternicei industrii germane din Europa va deter-mina creare de noi centre industriale pentru acoperirea consumuluieuropean - si în special în estul si sud-estul Europei.

O buna parte din acest consum va fi acoperit de industriacehoslovaca si cea poloneza în formatie. Noi credem ca Româniaprezinta prin situatia ei geografica, prin bogatia solului si subsolului simai ales prin sursele de combustibil si energie disponibile, teritoriul aptinstalarii de noi industrii, precum si pentru amplificarea celor existente.

Obligatiunile Conventiei de Armistitiu, furnizeaza deja indus-triei românesti un larg câmp de activitate pentru consumul extern, atâtîn produse petrolifere, cât si în mijloace de comunicatii feroviare, înproduse metalurgice de tot felul, produse fabricate textile si altele.

P.N.L. creator al industriei românesti si constient de aceastaocazie care pune România în situatia de a deveni o tara exportatoarede produse industriale în sud-estul Europei, va lua toate masurile dic-tate de împrejurari pentru crearea cadrului legal si primatului necesarde stabilitate economica si politica pentru dezvoltarea unei asemeneaindustrii.

Industria asigura independenta, siguranta si prosperitateaeconomica a tarii. Industria mareste randamentul muncitorului român,utilizând muncitorii disponibili din agricultura. Industria sporeste val-oarea produselor solului si subsolului românesc.

II. Trecerea treptata de la situatia exceptionala de astazi la lib-ertatea economica initiativa individuala, proprietatea privata, liberaconcurenta, bazate pe ordine, armonie si progress constituiesc prin-cipiile de baza ale programului economic al P.N.L.

Proces verbal prin care se solicitã de cãtre Ion BBasgan ºi alþi ingineri de frunte ai României, înfiinþarea Cercului Inginerilor Liberali

“Vintilã Brãtianu”

Prin Cercul Tehnic de Studii, prin comunicari si conferinte,Cercul Inginerilor Liberali va cauta sa aduca contributia sa în cadrulactiunei generale a Partidului.

În acest scop se constituie o delegatie formata din domniiProf. Ing. Gr. Vasilescu, Ing. Basgan, Ing. Braniski Al. si Ing. Gh.Veniamin, în vederea convocarii Adunarii Generale, stabilirea progra-mului de activitate, precum si al mijloacelor de actiuni.


309

251250

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ACTVITATEA PPOLITICÃ

Om cu credinþa lui Dumnezeu, român, patriot ºi inginer defrunte, Ion BBasgan a slujit cu abnegaþie de sacerdot intereseleeconomiei româneºti, într-o perioadã istoricã extrem de grea.

Implicarea sa în activitatea politicã a fost o consecinþã a dor-inþei lui de a fi util þãrii. De fapt, a fost îndemnul sufletului sãu de aacþiona la „strigãtul” disperat al raþiunii.

În tot ceea ce a întreprins, Ion BBasgan a trãit ardent, cu sin-ceritate ºi a creat imens pentru poporul ºi þara sa.

Oricât ar fi omul de bicisnic, credinþa îl face puternic ºi capabilsã treacã biruitor prin toate încercãrile vieþii, cu atât mai mult pentru unom ca Ion BBasgan, care a reuºit pentru cã a crezut în ceea ce face.

Prin tot ceea ce a scris ºi a realizat practic Ion BBasgan ademonstrat cã eternitatea se aflã în actul creaþiei ºi în dragostea faþãde Dumnezeu ºi þarã.

În acest sens, pot fi amintite remarcabilele sale iniþiative îndomeniul politicii economice pe care le-a întreprins în cadrul PartiduluiNaþional Liberal.

În 1945, prin înfiinþarea Cercului Inginerilor Liberali, „VintilãBrãtianu”, de cãtre Ion BBasgan ºi alþi ingineri de frunte ai þãrii, aceºtiademonstreazã prin elanul ºi profesionalismul lor, dorinþa de implicareîn rezolvarea problemelor economice ale þãrii.

În sensul celor afirmate stã mãrturie procesul verbal din 19ianuarie 1945, de înfiinþare a structurii profesionale mai sus amintite.

PROCES VVERBALSubsemnatii Ingineri membri ai Partidului National Liberal în

conformitate cu dorinta exprimata de Domnul Dinu Bratianu,Presedintele Partidului si însarcinarile primite din partea Domnului Gh.Bratianu, Presedintele Cercurilor de Studii, ne-am întrunit astazi 19ianuarie 1945 si am hotarât înfiintarea Cercului Inginerilor Liberali.

Acest cerc în spiritul traditiei Partidului National Liberal, tradi-tie la care au colaborat atât de glorios mari ingineri din trecut ca fratiiBratianu, Duca, Anghel Saligny, Mrazec si altii, va încerca sa studiezeîntr-o lumina realista si obiectiva, problemele generale tehnice ce sepun Tarii noastre si asupra carora Partidul National Liberal va avea sa-si spuie cuvântul sau hotarâtor.

numeroase personalitãþi, care au deschis drumuri noi în cele maidiverse domenii: Babeº, Vlaicu, Coandã, George Constantinescu, dvs.ºi alþii. Care este pãrerea dvs. despre aceastã calitate inventivã aromânilor?

Ion Basgan: În cãlãtoriile mele în strãinãtate am dat pesteîntreprinderi special organizate pentru culegerea ºi promovarea ideilornoi ºi a invenþiilor înregistrate oficial sau însuºite pe cale nelegalã.

În SUA am gãsit o întreprindere cu obiectiv special de a achiz-iþiona descoperirile ºi invenþiile din rãsãritul Europei. Aci mi s-adeclarat cã este cunoscut cã cele mai multe ºi interesante invenþii ºiidei inovatoare vin din România. Românul este inventiv. Din pãcate,inventatorii noºtri nu sunt suficient de sprijiniþi ºi nici legislaþia nu îi pro-tejeazã ºi încurajeazã.

Numeroºi inventatori mi-au cerut sã pornim o acþiune în acestscop, dar sper cã Statul îºi va îndrepta atenþia ºi în aceastã direcþiepentru a rezolva aceastã problemã vitalã pentru promovarea ideilor ºiinvenþiilor ce pot fi foarte productive ºi de mare progres.

Gabriel I. Năstase

310

253252

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Preºedinte al Cercului Inginerilor Liberali “Vintilã Brãtianu” a

fost numit Ion BBasgan, iar secretar Ing. A. Munteanu. În cadrul secþieide Politicã Industrialã a Cercului Inginerilor Liberali, sub coordonareapreºedintelui acestuia s-au elaborat o serie de materiale menite sãofere Partidului Naþional Liberal (P.N.L.) ºi þãriii, în general, soluþii deredresare economicã ºi în special de redresare industrialã.

Mãrturia, în sensul celor afirmate, o reprezintã urmãtorul docu-ment:

CERCUL IINGINERILOR LLIBERALI „„VINTILA BBRATIANU"Sectia de Politica Industriala

I. Disparitia puternicei industrii germane din Europa va deter-mina creare de noi centre industriale pentru acoperirea consumuluieuropean - si în special în estul si sud-estul Europei.

O buna parte din acest consum va fi acoperit de industriacehoslovaca si cea poloneza în formatie. Noi credem ca Româniaprezinta prin situatia ei geografica, prin bogatia solului si subsolului simai ales prin sursele de combustibil si energie disponibile, teritoriul aptinstalarii de noi industrii, precum si pentru amplificarea celor existente.

Obligatiunile Conventiei de Armistitiu, furnizeaza deja indus-triei românesti un larg câmp de activitate pentru consumul extern, atâtîn produse petrolifere, cât si în mijloace de comunicatii feroviare, înproduse metalurgice de tot felul, produse fabricate textile si altele.

P.N.L. creator al industriei românesti si constient de aceastaocazie care pune România în situatia de a deveni o tara exportatoarede produse industriale în sud-estul Europei, va lua toate masurile dic-tate de împrejurari pentru crearea cadrului legal si primatului necesarde stabilitate economica si politica pentru dezvoltarea unei asemeneaindustrii.

Industria asigura independenta, siguranta si prosperitateaeconomica a tarii. Industria mareste randamentul muncitorului român,utilizând muncitorii disponibili din agricultura. Industria sporeste val-oarea produselor solului si subsolului românesc.

II. Trecerea treptata de la situatia exceptionala de astazi la lib-ertatea economica initiativa individuala, proprietatea privata, liberaconcurenta, bazate pe ordine, armonie si progress constituiesc prin-cipiile de baza ale programului economic al P.N.L.

Proces verbal prin care se solicitã de cãtre Ion BBasgan ºi alþi ingineri de frunte ai României, înfiinþarea Cercului Inginerilor Liberali

“Vintilã Brãtianu”

Prin Cercul Tehnic de Studii, prin comunicari si conferinte,Cercul Inginerilor Liberali va cauta sa aduca contributia sa în cadrulactiunei generale a Partidului.

În acest scop se constituie o delegatie formata din domniiProf. Ing. Gr. Vasilescu, Ing. Basgan, Ing. Braniski Al. si Ing. Gh.Veniamin, în vederea convocarii Adunarii Generale, stabilirea progra-mului de activitate, precum si al mijloacelor de actiuni.


311

255254

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

De asemenea, în cadrul cercului de studii al PartiduluiNaþional Liberal, secþia comerþ, un colectiv de specialiºti, printre careºi Ion BBasgan, a elaborat un raport “relativ la câteva mãsuri urgente,de ordin practice, în vederea unei mai bune dezvoltãri a activitãþii com-erciale în România” pentru Comisia de Armistiþiu.

Raportorul acestui document a fost C. Dinu Popescu.

Industria materialelor de constructii, precum si industria chim-ica si farmaceutica, va capata, de asemenea, o dezvoltare corespun-zatoare nevoilor acute de astazi ale consumului intern.

IV. Politica industriala preconizata de noi, va înlesniîncadrarea industriei în economia europeana si mondiala în raport cuposibilitatile solului si subsolului românesc si cu interesele economieiromânesti. O noua legislatie industriala va determina cadrul legalîn care se va dezvolta industria româneasca, tinând seama de prin-cipiile consacrate ale P.N.L., pentru respectarea intereselor nationalesi utilizarea integrala a muncii românesti.

Suntem pentru colaborarea corecta si remuneratorie cu capi-tal strain necesar refacerii si dezvoltarii vietii economice a tarii, respec-tând însa principiul economic al muncii si al avutiei Românilor în tararomâneasca.

Politica vamala, a devizelor, politica tarifara de transport, decredit si sociala, legile comerciale de Stat, societatile anonime cu par-ticiparea Statului, politica fiscala si altele, constituiesc pârghiile deinterventie ale Statului pentru declansarea si armonizarea initiativeiparticulare cu aceea a Statului în vederea satisfacerii principiilor cestau la baza industriei nationale, pentru obtinerea unui trai mai bunpentru toti locuitorii tarii.

P.N.L. este sustinatorul unei juste si echitabile repartitii a ben-eficiilor industriei, între capital, munca si inteligenta, dupa cum asustinut întotdeauna libertatea sindicatelor, dar fara amestecul aces-tora în conducerea întreprinderilor.

PRESEDINTE, SECRETAR,Dr. ing. I. Basgan ing. A. Munteanu

De asemenea, P.N.L. va lua masuri sa imprime Statului atribu-tii de organizare acolo unde initiativa privata lipseste si aceasta numaipâna la declansarea ei.

III. Industriile existente se vor dezvolta în raport cu cerinteleconsumatorului de dupa razboi si se vor crea industrii noi, bazate peutilizarea tuturor materiilor prime si a surselor de energie disponibile.

Exportul materiilor prime va fi interzis. Se vor exporta numaiproduse finite.

În politica combustibilului si a energiei, vom utiliza sursele nat-urale si indicate de abundenta lor pe pamântul tarii.

Dupa consumul de astazi posedam carbuni pentru mii de ani,gaze naturale pentru sute de ani si petrol pentru zeci de ani. În con-secinta vom întrebuinta lemnul si petrolul pentru a fi prelucrate în pro-duse destinate industrializarii interne si un export limitat, pentru calemnul sa regenereze, iar petrolul sa fie economisit ca o rezerva pre-tioasa. Vom mari productia de carbuni si de gaze naturale pentru a fiîntrebuintate drept combustibil si producator de energie.

Imediat ce posibilitatile o vor permite, se va proceda lacaptarea energiilor din caderile de apa, concomitent cu lucrarile deregulare a cursurilor de apa si a irigatiilor.

Politica petrolului trebuie adusa pe linia intereselor nationale,prin intensificarea explorarilor, o rationala exploatare, o cât mai înain-tata prelucrare si mai ales o mai buna valorificare a acestor produsela export.

Disponibilul de produse petrolifere, agricole si forestiere, des-tinate exportului, dupa acoperirea obligatiunilor ce decurg dinConventia de Armistitiu, trebuiesc utilizate cu mult discernamânt pen-tru achitarea importului strict necesar economiei românesti.

Comertul exterior va trebui astfel organizat, încât sa ne per-mita, sa ne asigure importul minereurilor necesare vietii noastre eco-nomice.

Industria metalurgica va lucra în primul rând pentru refacereatarii, a mijloacelor de comunicatii si de transport, materiale de con-structie, inventar agricol si apoi se va organiza si dezvolta în vedereaexportului.

Industrializarea produselor agricole va permite o mai bunavalorificare a acestor produse, atât la intern, cât si la export.

Se va încuraja productia materiilor prime necesare industrieiîmbracamintei - textile, pielarie, care va putea acoperi consumul internsi va putea deveni în parte industrie exportatoare.

Gabriel I. Năstase

312

255254

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

De asemenea, în cadrul cercului de studii al PartiduluiNaþional Liberal, secþia comerþ, un colectiv de specialiºti, printre careºi Ion BBasgan, a elaborat un raport “relativ la câteva mãsuri urgente,de ordin practice, în vederea unei mai bune dezvoltãri a activitãþii com-erciale în România” pentru Comisia de Armistiþiu.

Raportorul acestui document a fost C. Dinu Popescu.

Industria materialelor de constructii, precum si industria chim-ica si farmaceutica, va capata, de asemenea, o dezvoltare corespun-zatoare nevoilor acute de astazi ale consumului intern.

IV. Politica industriala preconizata de noi, va înlesniîncadrarea industriei în economia europeana si mondiala în raport cuposibilitatile solului si subsolului românesc si cu interesele economieiromânesti. O noua legislatie industriala va determina cadrul legalîn care se va dezvolta industria româneasca, tinând seama de prin-cipiile consacrate ale P.N.L., pentru respectarea intereselor nationalesi utilizarea integrala a muncii românesti.

Suntem pentru colaborarea corecta si remuneratorie cu capi-tal strain necesar refacerii si dezvoltarii vietii economice a tarii, respec-tând însa principiul economic al muncii si al avutiei Românilor în tararomâneasca.

Politica vamala, a devizelor, politica tarifara de transport, decredit si sociala, legile comerciale de Stat, societatile anonime cu par-ticiparea Statului, politica fiscala si altele, constituiesc pârghiile deinterventie ale Statului pentru declansarea si armonizarea initiativeiparticulare cu aceea a Statului în vederea satisfacerii principiilor cestau la baza industriei nationale, pentru obtinerea unui trai mai bunpentru toti locuitorii tarii.

P.N.L. este sustinatorul unei juste si echitabile repartitii a ben-eficiilor industriei, între capital, munca si inteligenta, dupa cum asustinut întotdeauna libertatea sindicatelor, dar fara amestecul aces-tora în conducerea întreprinderilor.

PRESEDINTE, SECRETAR,Dr. ing. I. Basgan ing. A. Munteanu

De asemenea, P.N.L. va lua masuri sa imprime Statului atribu-tii de organizare acolo unde initiativa privata lipseste si aceasta numaipâna la declansarea ei.

III. Industriile existente se vor dezvolta în raport cu cerinteleconsumatorului de dupa razboi si se vor crea industrii noi, bazate peutilizarea tuturor materiilor prime si a surselor de energie disponibile.

Exportul materiilor prime va fi interzis. Se vor exporta numaiproduse finite.

În politica combustibilului si a energiei, vom utiliza sursele nat-urale si indicate de abundenta lor pe pamântul tarii.

Dupa consumul de astazi posedam carbuni pentru mii de ani,gaze naturale pentru sute de ani si petrol pentru zeci de ani. În con-secinta vom întrebuinta lemnul si petrolul pentru a fi prelucrate în pro-duse destinate industrializarii interne si un export limitat, pentru calemnul sa regenereze, iar petrolul sa fie economisit ca o rezerva pre-tioasa. Vom mari productia de carbuni si de gaze naturale pentru a fiîntrebuintate drept combustibil si producator de energie.

Imediat ce posibilitatile o vor permite, se va proceda lacaptarea energiilor din caderile de apa, concomitent cu lucrarile deregulare a cursurilor de apa si a irigatiilor.

Politica petrolului trebuie adusa pe linia intereselor nationale,prin intensificarea explorarilor, o rationala exploatare, o cât mai înain-tata prelucrare si mai ales o mai buna valorificare a acestor produsela export.

Disponibilul de produse petrolifere, agricole si forestiere, des-tinate exportului, dupa acoperirea obligatiunilor ce decurg dinConventia de Armistitiu, trebuiesc utilizate cu mult discernamânt pen-tru achitarea importului strict necesar economiei românesti.

Comertul exterior va trebui astfel organizat, încât sa ne per-mita, sa ne asigure importul minereurilor necesare vietii noastre eco-nomice.

Industria metalurgica va lucra în primul rând pentru refacereatarii, a mijloacelor de comunicatii si de transport, materiale de con-structie, inventar agricol si apoi se va organiza si dezvolta în vedereaexportului.

Industrializarea produselor agricole va permite o mai bunavalorificare a acestor produse, atât la intern, cât si la export.

Se va încuraja productia materiilor prime necesare industrieiîmbracamintei - textile, pielarie, care va putea acoperi consumul internsi va putea deveni în parte industrie exportatoare.


313

257256

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Se simte, din ce în ce mai mult, lipsa de marfuri, în special din

cele care trebuiau importate.În noua pozitie politica a României, aceste lipsuri ar putea fi

mult mai usor remediate, printr-o serie de masuri coordonate, decomun acord cu marii nostri aliati si în special cu Rusia Sovietica.

Chiar daca unele din aceste masuri nu vor putea fi aduse laîndeplinire de îndata, în orice caz purcederea la o actiune, cu un ceasmai devreme, în acest domeniu, nu poate fi considerata decât salu-tara. Principalele masuri ar fi:

A. RReluarea llegaturilor ccomerciale ccu ttarile aaliate ssi nneutre,, îînmasura pposibilitatilor

Chiar daca sub raportul politic, statutul actual, derivând dintextul armistitiului ca si din pozitia noastra dupa semnarea acestuiarmistitiu, nu îngaduie - principial - relatii cu fostele state inamice, nueste mai putin adevarat ca putem relua unele legaturi cu statele neu-tre sau cu acelea cu care nu am fost în razboi.

O suma de tari din Orientul apropiat: Turcia, Siria, Libanul,Egiptul, Palestina etc. cu care România n-a fost niciodata în razboi, arputea importa, uneori la preturi inferioare preturilor interne neoficiale,o serie de materii prime si produse, de care piata interna duce o marelipsa si care ar putea fi aduse - deocamdata - tranzit prin Turcia.

În acelasi timp, în masura posibilitatilor si în masura în careRusia ar fi dispusa, la ora actuala, sa ne vânda din prisosul produselorsale, comertul românesc si pietele de desfacere interne nu pot fi decâtbucuroase de a pune în vânzare o marfa de o buna reputatie în priv-inta calitatii, unanim recunoscuta.

Nu mai putin interesant ar fi propunerile pe care le-ar facepiata engleza si americana cu privire la marfurile de care dispun pen-tru export.

Fara îndoiala ca astfel de restabiliri ale legaturilor comerciale,înglobeaza o serie de alte probleme de ordin politic monetar, fiscaletc., care urmeaza sa-si primeasca o urgenta rezolvare.

Totodata, însa, pentru punerea în practica a unor asemeneadeziderate, necesita realizarea altor masuri prealabile de ordin secun-dar si anume:

1. Restabilirea, în deplin acord cu Înaltul Comandament aliat(sovietic), a legaturilor postale normale cu tarile ce intereseaza înaceasta problema;

CERCUL DE STUDII Pentru Comisia de ArmistitiuAL

PARTIDULUI NATIONAL LIBERALSectia COMERT

RAPORTPe plan international, odata cu semnarea armistitiului,

România intra într-o noua faza a relatiilor sale externe, încadrându-seîn mod provizoriu, pâna la încheierea pacii, într-un Statut juridic sui-generis, care îi stabileste anumite drepturi si - paralel - anumite oblig-atii.

Sub raportul politico-economic, evident, primele obligatii suntcontinuarea razboiului alaturi de aliati si executarea scrupuloasa aconditiilor de armistitiu. Sunt obligatii de covârsitoare importanta, cetrebuie îndeplinite în întregime, fara reticente.

Nu este mai putin adevarat însa, ca în cadrul acestui noustatut, cu obligatiile amintite, viata economica, atât sub raport intern,cât si sub raport extern, trebuie si este bine sa-si continue mersul, faraa fi stingherita în limitele în care aceasta este posibil.

Sub aspectul necesitatilor si preocuparilor comertului, îngenere, pentru o continuare a vietii economice în România se pun oserie de probleme, de a caror rezolvare depinde însasi buna func-tionare a comertului românesc.

I. TransporturileÎn primul rând se situeaza problema normalizarii transpor-

turilor. Fara a mai starui asupra datelor si argumentelor de ordintehnic, despre care s-au ocupat la vreme - atât sectiunile respectiveale Cercului de Studii al Partidului National Liberal, cât si forurile com-petente ale negustorimii, ne unim si noi la cererea unanima de a sepasi, în cel mai scurt timp posibil, la o efectiva normalizare a transpor-turilor.

II. Pregatirea pentru reluarea legaturilor comerciale în tarilealiate

Comertul se bazeaza între altele si pe posibilitatea deaprovizionare normala, necongestionata si fara hiatusuri, cu marfurilenecesare pietei respective.

În momentul de fata, datorita unor serii de împrejurari de ordinpolitic, economic, militar si chiar datorita pozitiei noastre geografice, înraport cu linia fronturilor de lupta, posibilitatile de aprovizionare alecomertului sunt departe e a fi normale.

Gabriel I. Năstase

314

259258

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu masuri corespondente de ordin intern si pe plan international pentru o

mai buna punere de acord a diferitelor puncte de vedere si pentru omai efectiva coordonare a masurilor ce se vor lua în acest domeniu deGuvernul Român cu masurile ce se iau - în acelasi timp - în tarile par-ticipante la diferite conferinte economice interaliate.

C. PParticiparea eefectiva aa RRomâniei lla vviitoarele cconferinteeconomice iinteraliate

În masura în care chestiunile ce se vor discuta privesc - directsau indirect - si România.

Este un fapt ca actualele conferinte economice interaliate,pregatesc, prin rezolutiile ce s-au elaborat si se vor elabora, numaibaze de discutii pentru viitoarele conferinte plenare internationale, cese vor întruni la încheierea pacii.

Nu este mai putin adevarat însa, ca, în acest domeniu, o par-ticipare cu un ceas mai devreme nu poate fi decât profitabila tuturor.

De toate acestea comertul românesc este în orice caz intere-sat sa fie informat din vreme, prin presa.

III. Deblocarea marfurilor din vamiO ultima masura utila în momentul de fata comertului si - indi-

rect - publicului românesc, ar fi si deblocarea marfurilor aflate azi învami.

Este vorba de partizi întregi de marfa, comandata, achitata sifacturata, în parte, înainte de 4 aprilie 1944, care asteapta sa fie dis-tribuita publicului.

Este adevarat, ca majoritatea acestor marfuri provine exclusivdin Germania sau din tarile ocupate, dar este tot atât de adevarat, cadaca se vor stabili modalitati - oricare - de achitare a lor StatuluiRomân, se vor putea debloca si pune în comert, spre folosul tuturor.

Indiferent de motivele care au determinat în primul momentblocarea lor si indiferent de modalitatile care se vor adopta, pentru ojusta achitare a contravalorii lor, ele trebuie redate pietii, în masura încare nu sunt necesare achitarii obligatiunilor Statului Român derivânddin aplicarea conditiilor de Armistitiu sau din necesitatile continuariirazboiului alaturi de aliati.

2. Trimiterea, de urgenta, a atasatilor comerciali, în tarilerespective, pentru a culege informatiile necesare comertului româ-nesc.

În acelasi timp, ar fi necesar ca întregul corp al acestor func-tionari de elita sa fie din nou încadrati organizarii MinisteruluiEconomiei Nationale, unde sunt cu urechea mai aproape de nevoileinterne, urmând a fi scosi din cadrele Ministerului de Externe.

Din inovatia realizata în acest domeniu, de regimul dictatorialdefunct, ar fi necesar sa se pastreze doar unele prerogative de ordindiplomatic, acordate atasatilor comerciali.

3. Stabilirea unui contact permanent între misiunile economicealiate si organele reprezentative ale comertului românesc.

4. Eventual ar putea fi utila si crearea unui oficiu de coor-donare a Relatiilor Comerciale Interaliate, caruia importatorii sa sepoata adresa, prin care sa se poata relua contactul cu firmele mari dinstrainatate.

Si eventual sa stabileasca noi legaturi cu tarile care vor doriîntr-un viitor apropiat sa trateze cumparari si vânzari de marfuri pepiata româneasca.

5. Restabilirea unei activitati efective a Camerelor de Comertmixte.

a) Asemenea organisme, precum camera de comert româno-americana, româno-egipteana, româno-siro-libaneza etc. pot aducefoloase nebanuite în aprovizionarea pietii interne cu marfuri atât denecesare în momentul de fata.

6. Ar fi util - de semeni - sa se acorde acestor camere, posi-bilitatea de a trimite în numele lor anumite persoane, cu o reputatiebine stabilita în lumea comerciala, care sa ia contact direct, în pietelede desfacere din tarile apropiate, cu întreprinderile si formele exporta-toare respective.

7. Ar fi, în fine, de o mare utilitate, înfiintarea unei camere decomert mixte româno-ruso, care sa studieze în deplin acord cu ÎnaltulComandament Aliat (Sovietic) posibilitatile - actuale si viitoare - deimport si export între tarile aliate respective si care - în acelasi timp safaca toate propunerile utile în legatura cu aceste posibilitati.

B. IInformarea pprecisa ssi ccompleta aa RRomâniei ccu pprivire llarezolutiile aadoptate îîn ddiferite cconferinte iinternationale ccu ccaracter eeco-nomic,, pprivind aasa nnumita oorganizare eeconomica -aa ppacii

Este drept si util ca România sa cunoasca din vreme si cu pre-cizie aceste rezolutii pentru ca sa poata lua - în limitele admise si posi-


315

257256

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Se simte, din ce în ce mai mult, lipsa de marfuri, în special din

cele care trebuiau importate.În noua pozitie politica a României, aceste lipsuri ar putea fi

mult mai usor remediate, printr-o serie de masuri coordonate, decomun acord cu marii nostri aliati si în special cu Rusia Sovietica.

Chiar daca unele din aceste masuri nu vor putea fi aduse laîndeplinire de îndata, în orice caz purcederea la o actiune, cu un ceasmai devreme, în acest domeniu, nu poate fi considerata decât salu-tara. Principalele masuri ar fi:

A. RReluarea llegaturilor ccomerciale ccu ttarile aaliate ssi nneutre,, îînmasura pposibilitatilor

Chiar daca sub raportul politic, statutul actual, derivând dintextul armistitiului ca si din pozitia noastra dupa semnarea acestuiarmistitiu, nu îngaduie - principial - relatii cu fostele state inamice, nueste mai putin adevarat ca putem relua unele legaturi cu statele neu-tre sau cu acelea cu care nu am fost în razboi.

O suma de tari din Orientul apropiat: Turcia, Siria, Libanul,Egiptul, Palestina etc. cu care România n-a fost niciodata în razboi, arputea importa, uneori la preturi inferioare preturilor interne neoficiale,o serie de materii prime si produse, de care piata interna duce o marelipsa si care ar putea fi aduse - deocamdata - tranzit prin Turcia.

În acelasi timp, în masura posibilitatilor si în masura în careRusia ar fi dispusa, la ora actuala, sa ne vânda din prisosul produselorsale, comertul românesc si pietele de desfacere interne nu pot fi decâtbucuroase de a pune în vânzare o marfa de o buna reputatie în priv-inta calitatii, unanim recunoscuta.

Nu mai putin interesant ar fi propunerile pe care le-ar facepiata engleza si americana cu privire la marfurile de care dispun pen-tru export.

Fara îndoiala ca astfel de restabiliri ale legaturilor comerciale,înglobeaza o serie de alte probleme de ordin politic monetar, fiscaletc., care urmeaza sa-si primeasca o urgenta rezolvare.

Totodata, însa, pentru punerea în practica a unor asemeneadeziderate, necesita realizarea altor masuri prealabile de ordin secun-dar si anume:

1. Restabilirea, în deplin acord cu Înaltul Comandament aliat(sovietic), a legaturilor postale normale cu tarile ce intereseaza înaceasta problema;

CERCUL DE STUDII Pentru Comisia de ArmistitiuAL

PARTIDULUI NATIONAL LIBERALSectia COMERT

RAPORTPe plan international, odata cu semnarea armistitiului,

România intra într-o noua faza a relatiilor sale externe, încadrându-seîn mod provizoriu, pâna la încheierea pacii, într-un Statut juridic sui-generis, care îi stabileste anumite drepturi si - paralel - anumite oblig-atii.

Sub raportul politico-economic, evident, primele obligatii suntcontinuarea razboiului alaturi de aliati si executarea scrupuloasa aconditiilor de armistitiu. Sunt obligatii de covârsitoare importanta, cetrebuie îndeplinite în întregime, fara reticente.

Nu este mai putin adevarat însa, ca în cadrul acestui noustatut, cu obligatiile amintite, viata economica, atât sub raport intern,cât si sub raport extern, trebuie si este bine sa-si continue mersul, faraa fi stingherita în limitele în care aceasta este posibil.

Sub aspectul necesitatilor si preocuparilor comertului, îngenere, pentru o continuare a vietii economice în România se pun oserie de probleme, de a caror rezolvare depinde însasi buna func-tionare a comertului românesc.

I. TransporturileÎn primul rând se situeaza problema normalizarii transpor-

turilor. Fara a mai starui asupra datelor si argumentelor de ordintehnic, despre care s-au ocupat la vreme - atât sectiunile respectiveale Cercului de Studii al Partidului National Liberal, cât si forurile com-petente ale negustorimii, ne unim si noi la cererea unanima de a sepasi, în cel mai scurt timp posibil, la o efectiva normalizare a transpor-turilor.

II. Pregatirea pentru reluarea legaturilor comerciale în tarilealiate

Comertul se bazeaza între altele si pe posibilitatea deaprovizionare normala, necongestionata si fara hiatusuri, cu marfurilenecesare pietei respective.

În momentul de fata, datorita unor serii de împrejurari de ordinpolitic, economic, militar si chiar datorita pozitiei noastre geografice, înraport cu linia fronturilor de lupta, posibilitatile de aprovizionare alecomertului sunt departe e a fi normale.

Gabriel I. Năstase

316

259258

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu masuri corespondente de ordin intern si pe plan international pentru o

mai buna punere de acord a diferitelor puncte de vedere si pentru omai efectiva coordonare a masurilor ce se vor lua în acest domeniu deGuvernul Român cu masurile ce se iau - în acelasi timp - în tarile par-ticipante la diferite conferinte economice interaliate.

C. PParticiparea eefectiva aa RRomâniei lla vviitoarele cconferinteeconomice iinteraliate

În masura în care chestiunile ce se vor discuta privesc - directsau indirect - si România.

Este un fapt ca actualele conferinte economice interaliate,pregatesc, prin rezolutiile ce s-au elaborat si se vor elabora, numaibaze de discutii pentru viitoarele conferinte plenare internationale, cese vor întruni la încheierea pacii.

Nu este mai putin adevarat însa, ca, în acest domeniu, o par-ticipare cu un ceas mai devreme nu poate fi decât profitabila tuturor.

De toate acestea comertul românesc este în orice caz intere-sat sa fie informat din vreme, prin presa.

III. Deblocarea marfurilor din vamiO ultima masura utila în momentul de fata comertului si - indi-

rect - publicului românesc, ar fi si deblocarea marfurilor aflate azi învami.

Este vorba de partizi întregi de marfa, comandata, achitata sifacturata, în parte, înainte de 4 aprilie 1944, care asteapta sa fie dis-tribuita publicului.

Este adevarat, ca majoritatea acestor marfuri provine exclusivdin Germania sau din tarile ocupate, dar este tot atât de adevarat, cadaca se vor stabili modalitati - oricare - de achitare a lor StatuluiRomân, se vor putea debloca si pune în comert, spre folosul tuturor.

Indiferent de motivele care au determinat în primul momentblocarea lor si indiferent de modalitatile care se vor adopta, pentru ojusta achitare a contravalorii lor, ele trebuie redate pietii, în masura încare nu sunt necesare achitarii obligatiunilor Statului Român derivânddin aplicarea conditiilor de Armistitiu sau din necesitatile continuariirazboiului alaturi de aliati.

2. Trimiterea, de urgenta, a atasatilor comerciali, în tarilerespective, pentru a culege informatiile necesare comertului româ-nesc.

În acelasi timp, ar fi necesar ca întregul corp al acestor func-tionari de elita sa fie din nou încadrati organizarii MinisteruluiEconomiei Nationale, unde sunt cu urechea mai aproape de nevoileinterne, urmând a fi scosi din cadrele Ministerului de Externe.

Din inovatia realizata în acest domeniu, de regimul dictatorialdefunct, ar fi necesar sa se pastreze doar unele prerogative de ordindiplomatic, acordate atasatilor comerciali.

3. Stabilirea unui contact permanent între misiunile economicealiate si organele reprezentative ale comertului românesc.

4. Eventual ar putea fi utila si crearea unui oficiu de coor-donare a Relatiilor Comerciale Interaliate, caruia importatorii sa sepoata adresa, prin care sa se poata relua contactul cu firmele mari dinstrainatate.

Si eventual sa stabileasca noi legaturi cu tarile care vor doriîntr-un viitor apropiat sa trateze cumparari si vânzari de marfuri pepiata româneasca.

5. Restabilirea unei activitati efective a Camerelor de Comertmixte.

a) Asemenea organisme, precum camera de comert româno-americana, româno-egipteana, româno-siro-libaneza etc. pot aducefoloase nebanuite în aprovizionarea pietii interne cu marfuri atât denecesare în momentul de fata.

6. Ar fi util - de semeni - sa se acorde acestor camere, posi-bilitatea de a trimite în numele lor anumite persoane, cu o reputatiebine stabilita în lumea comerciala, care sa ia contact direct, în pietelede desfacere din tarile apropiate, cu întreprinderile si formele exporta-toare respective.

7. Ar fi, în fine, de o mare utilitate, înfiintarea unei camere decomert mixte româno-ruso, care sa studieze în deplin acord cu ÎnaltulComandament Aliat (Sovietic) posibilitatile - actuale si viitoare - deimport si export între tarile aliate respective si care - în acelasi timp safaca toate propunerile utile în legatura cu aceste posibilitati.

B. IInformarea pprecisa ssi ccompleta aa RRomâniei ccu pprivire llarezolutiile aadoptate îîn ddiferite cconferinte iinternationale ccu ccaracter eeco-nomic,, pprivind aasa nnumita oorganizare eeconomica -aa ppacii

Este drept si util ca România sa cunoasca din vreme si cu pre-cizie aceste rezolutii pentru ca sa poata lua - în limitele admise si posi-


317

261260

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu chemat, pe de o parte, a stimula producþia, iar pe de altã parte de a

aproviziona cu bunuri masa consumatorilor naþionali, joacã un rol din-tre cele mai însemnate în viaþa þãrii ºi asigurã tezaurului public sursacea mai importantã a veniturilor sale.

Partidul Naþional Liberal pune de aceia cel mai mare preþ pecontribuþia comercianþilor de toate categoriile în consolidarea vieþiinoastre economice ºi nu va pregeta de a aduce la îndeplinire îndrep-tãþitele lor deziderate.

În primul rând va proceda la o simplificare a noianului deimpozite ºi de taxe, care îngreuneazã pânã la paralizare ºi axfisierecomerþul cinstit, spre pagubã a tezaurului public. O procedurã maipuþin greoaie la stabilirea impozitelor comerciale, va uºura sarcinilecomerþului onest, înlesnind încasãrile cuvenite Statului.

O reglementare a comerþului ambulant ca ºi a diverselor oficiide aprovizionare, a cãror menire este sã ajute îndestularea unoranume categorii restrânse de consumatori, iar nu sã devinã niºte con-curente oculte, care la adãpostul privilegiului fiscal, lovesc ºi dezorga-nizeazã viaþa comerþului profesional va face obiectul unei viitoarelegiferãri.

Partidul Naþional Liberal socoteºte cã normalizarea vieþii eco-nomice implicã o serioasã examinare a regimului de maximalizare apreþurilor, care s-a dovedit atât de puþin eficace în combaterea scum-petei excesive a tuturor bunurilor, scoþând de sub imperiul acestuiregim, mãcar acele mãrfuri care nu sunt de necesitate.

Înlãturarea clandestinismului, atât de pãgubitor nu numai com-ercianþilor profesioniºti, dar în aceeaºi mãsurã ºi Statului ºi moraleipublice, printr-o mai severã ºi mai raþionalã organizare a profesiunii, vafi printre primele reforme ce urmeazã a fi realizate în acest domeniu”.

Prin prezentarea în cadrul Cercului de Studii al PartiduluiNaþional Liberal a unui raport care cuprindea condiþiile necesare pen-tru evitarea apariþiei politicii autarhice, Ion BBasgan, a demonstrat încão datã capacitatea sa de sintezã ºi de înþelegere a fenomenelor cucare se confrunta în acea perioadã economia româneascã.

În acest sens, el aprecia cã renunþarea la politica autarhicãeste posibilã numai în cadrul unei înþelegeri între majoritatea guver-nelor sau a tuturor statelor pentru asigurarea urmãtoarelor condiþii:

• guvernele statelor sã se punã în prealabil de acord asupra

Filã din manuscrisul lui Ion BBasgan ce conþine propuneri de dezvoltare economicã a României

În spiritul celor prezentate în raportul amintit, Ion BBasgan vaîntãri propunerile colegului sãu de partid Constantin Dinu Popescu prinurmãtoarele precizãri:

„O viaþã economicã organizatã presupune în primul rând, o câtmai intensã ºi mai liberã circulaþie a bunurilor destinate sã împlineascãnevoile de consum ale populaþiei de toate categoriile. Comerþul fiind

Gabriel I. Năstase

318

261260

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu chemat, pe de o parte, a stimula producþia, iar pe de altã parte de a

aproviziona cu bunuri masa consumatorilor naþionali, joacã un rol din-tre cele mai însemnate în viaþa þãrii ºi asigurã tezaurului public sursacea mai importantã a veniturilor sale.

Partidul Naþional Liberal pune de aceia cel mai mare preþ pecontribuþia comercianþilor de toate categoriile în consolidarea vieþiinoastre economice ºi nu va pregeta de a aduce la îndeplinire îndrep-tãþitele lor deziderate.

În primul rând va proceda la o simplificare a noianului deimpozite ºi de taxe, care îngreuneazã pânã la paralizare ºi axfisierecomerþul cinstit, spre pagubã a tezaurului public. O procedurã maipuþin greoaie la stabilirea impozitelor comerciale, va uºura sarcinilecomerþului onest, înlesnind încasãrile cuvenite Statului.

O reglementare a comerþului ambulant ca ºi a diverselor oficiide aprovizionare, a cãror menire este sã ajute îndestularea unoranume categorii restrânse de consumatori, iar nu sã devinã niºte con-curente oculte, care la adãpostul privilegiului fiscal, lovesc ºi dezorga-nizeazã viaþa comerþului profesional va face obiectul unei viitoarelegiferãri.

Partidul Naþional Liberal socoteºte cã normalizarea vieþii eco-nomice implicã o serioasã examinare a regimului de maximalizare apreþurilor, care s-a dovedit atât de puþin eficace în combaterea scum-petei excesive a tuturor bunurilor, scoþând de sub imperiul acestuiregim, mãcar acele mãrfuri care nu sunt de necesitate.

Înlãturarea clandestinismului, atât de pãgubitor nu numai com-ercianþilor profesioniºti, dar în aceeaºi mãsurã ºi Statului ºi moraleipublice, printr-o mai severã ºi mai raþionalã organizare a profesiunii, vafi printre primele reforme ce urmeazã a fi realizate în acest domeniu”.

Prin prezentarea în cadrul Cercului de Studii al PartiduluiNaþional Liberal a unui raport care cuprindea condiþiile necesare pen-tru evitarea apariþiei politicii autarhice, Ion BBasgan, a demonstrat încão datã capacitatea sa de sintezã ºi de înþelegere a fenomenelor cucare se confrunta în acea perioadã economia româneascã.

În acest sens, el aprecia cã renunþarea la politica autarhicãeste posibilã numai în cadrul unei înþelegeri între majoritatea guver-nelor sau a tuturor statelor pentru asigurarea urmãtoarelor condiþii:

• guvernele statelor sã se punã în prealabil de acord asupra

Filã din manuscrisul lui Ion BBasgan ce conþine propuneri de dezvoltare economicã a României

În spiritul celor prezentate în raportul amintit, Ion BBasgan vaîntãri propunerile colegului sãu de partid Constantin Dinu Popescu prinurmãtoarele precizãri:

„O viaþã economicã organizatã presupune în primul rând, o câtmai intensã ºi mai liberã circulaþie a bunurilor destinate sã împlineascãnevoile de consum ale populaþiei de toate categoriile. Comerþul fiind


319

263262

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ion BBasgan considerã cã monedele naþionale rãmân în contin-

uare mijloace de platã atât pentru relaþii interne, cât ºi pentru achitareaobligaþiilor externe. Etalonul aur rãmâne baza sistemului monetar cuoarecare îngrãdire. De aceea, stabilitatea monetarã a României tre-buie asiguratã prin coordonare ºi aliniere monetarã.

În acest sens, statele semnatare trebuie sã întreprindã mãsuride genul:

• sã nu se serveascã de deprecierea monetarã ca mijloc deconcurenþã pe pieþele internaþionale, aºa cum s-a întâmplat în perioa-da 1930-1939, cu lira ºi dolarul; sã nu se execute alinierea monetarãfixând în aur s-au în dolari paritãþile monedelor. Dupã propunerea luiIon BBasgan, viabilitatea acestor mãsuri poate fi asiguratã de FondulMonetar Internaþional ºi Banca pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

În lumina acestor idei, Ion BBasgan considera: „va trebui sãpornim la studierea structurilor cantitative ºi evolutive a sectoarelorindustriale ºi comerciale pentru a stabili în linii mari principiile ºi apoiprogramul Naþional Economic, care va trebui lansat între partide ºi înopinia publicã.

Planul va cuprinde: mãsurile necesare de moment pentruepoca de tranziþie ºi pentru epoca de stabilitate economicã de care amvorbit. Acest plan va trebui sã plece de la Partidul Liberal, el fiind ani-matorul ºi stegarul economiei naþionale între partidele din þarã. Trebuiesã contãm pe opoziþia conºtientã ºi pregãtitã a partidelor de stânga,influenþele de precizia statisticã ºi a obiceiurilor din Uniunea Sovieticã.Dacã nu vom înþelege imperativele economice ale momentului de faþãvom fi depãºiþi de evenimente”.

Ion BBasgan va cãuta sã-ºi punã în valoare toatã priceperea saîn domeniul ºtiinþelor tehnice ºi economice pentru a oferi PartiduluiNaþional Liberal (pe care-l considera printre principalii responsabili înrealizarea unei politici economice naþionale, stabile ºi prospere) o seriede propuneri cu privire la modul cum trebuie abordatã dezvoltareapoliticii iindustriale ºi cum trebuie fãcutã reforma aaparatului dde ccredit.Astfel:

unei metode de reducere a controlului cantitativ al comerþului exteriorºi asupra unui sistem financiar ºi economic viabil în vederea reluãriivieþii economice;

• asigurarea stabilitãþii politice;• renunþarea la controlul cantitativ al comerþului exterior prin

Uniuni Preferenþiale între state;• evitarea depresiunii economice ºi asigurarea utilizãrii inte-

grale a mâinii de lucru în mod continuu, printr-o înþelegere între state;• realizarea unui program pentru reluarea activitãþii coordonate

în cadrul unui plan economic între state, care sã utilizeze completmâna de lucru ºi sã asigure securitatea economicã în mod unitar;

• realizarea unor acþiuni cu caracter internaþional care sã aibãca scop atât menþinerea stabilitãþii schimburilor cât ºi restabilirea cred-itului producþiei ºi comerþului în þãrile care au suferit distrugerilerãzboiului;

• realizarea unui sistem economic care sã ofere un câmp vastde acþiune a spiritului de cooperare a generaþiei sale pentru creareaunei lumi mai bune ºi mai prospere din punct de vedere economic.

În contextul celor precizate, sunt de remarcat ºi condiþiile pecare Ion BBasgan le considera necesare pentru evitarea întoarcerii lacontrolul cantitativ al comerþului exterior. În acelaºi timp, Ion BBasgansusþine cã aceste condiþii trebuie promovate în cadrul politicii econom-ice a Partidului Naþional Liberal:

• Instabilitatea monetarã a provocat controlul cantitativ al com-erþului exterior pentru a lupta contra dumpingului. O acþiune inter-naþionalã care sã aibã drept scop simultan menþinerea stabilitãþiischimburilor ºi restabilirea creditului producþiei ºi comerþului în þãrilecare au suferit efectele distrugãtoare ale rãzboiului:

• Inflaþia are ca efect ºomajul ºi restrângerea comerþului. Înacest sens, pentru a realiza stabilitatea monetarã va trebui creat unmecanism special care sã permitã furnizarea de credite pentru a facefaþã schimburilor survenite în balanþa de conturi ºi de a proceda lamodificãri metodice în paritatea diverselor monede; de a coordona ºialinia politicile naþionale monetare ºi de a facilita comerþul ºi clearingulmultilateral (în sprijinul celor afirmate Ion BBasgan, recomandã sã serevadã concluziile cu privire la viitoarea stabilitate monetarã a lumiiexpuse de la Bretton Woods de Victor Bãdulescu).

Gabriel I. Năstase

320

263262

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Ion BBasgan considerã cã monedele naþionale rãmân în contin-

uare mijloace de platã atât pentru relaþii interne, cât ºi pentru achitareaobligaþiilor externe. Etalonul aur rãmâne baza sistemului monetar cuoarecare îngrãdire. De aceea, stabilitatea monetarã a României tre-buie asiguratã prin coordonare ºi aliniere monetarã.

În acest sens, statele semnatare trebuie sã întreprindã mãsuride genul:

• sã nu se serveascã de deprecierea monetarã ca mijloc deconcurenþã pe pieþele internaþionale, aºa cum s-a întâmplat în perioa-da 1930-1939, cu lira ºi dolarul; sã nu se execute alinierea monetarãfixând în aur s-au în dolari paritãþile monedelor. Dupã propunerea luiIon BBasgan, viabilitatea acestor mãsuri poate fi asiguratã de FondulMonetar Internaþional ºi Banca pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

În lumina acestor idei, Ion BBasgan considera: „va trebui sãpornim la studierea structurilor cantitative ºi evolutive a sectoarelorindustriale ºi comerciale pentru a stabili în linii mari principiile ºi apoiprogramul Naþional Economic, care va trebui lansat între partide ºi înopinia publicã.

Planul va cuprinde: mãsurile necesare de moment pentruepoca de tranziþie ºi pentru epoca de stabilitate economicã de care amvorbit. Acest plan va trebui sã plece de la Partidul Liberal, el fiind ani-matorul ºi stegarul economiei naþionale între partidele din þarã. Trebuiesã contãm pe opoziþia conºtientã ºi pregãtitã a partidelor de stânga,influenþele de precizia statisticã ºi a obiceiurilor din Uniunea Sovieticã.Dacã nu vom înþelege imperativele economice ale momentului de faþãvom fi depãºiþi de evenimente”.

Ion BBasgan va cãuta sã-ºi punã în valoare toatã priceperea saîn domeniul ºtiinþelor tehnice ºi economice pentru a oferi PartiduluiNaþional Liberal (pe care-l considera printre principalii responsabili înrealizarea unei politici economice naþionale, stabile ºi prospere) o seriede propuneri cu privire la modul cum trebuie abordatã dezvoltareapoliticii iindustriale ºi cum trebuie fãcutã reforma aaparatului dde ccredit.Astfel:

unei metode de reducere a controlului cantitativ al comerþului exteriorºi asupra unui sistem financiar ºi economic viabil în vederea reluãriivieþii economice;

• asigurarea stabilitãþii politice;• renunþarea la controlul cantitativ al comerþului exterior prin

Uniuni Preferenþiale între state;• evitarea depresiunii economice ºi asigurarea utilizãrii inte-

grale a mâinii de lucru în mod continuu, printr-o înþelegere între state;• realizarea unui program pentru reluarea activitãþii coordonate

în cadrul unui plan economic între state, care sã utilizeze completmâna de lucru ºi sã asigure securitatea economicã în mod unitar;

• realizarea unor acþiuni cu caracter internaþional care sã aibãca scop atât menþinerea stabilitãþii schimburilor cât ºi restabilirea cred-itului producþiei ºi comerþului în þãrile care au suferit distrugerilerãzboiului;

• realizarea unui sistem economic care sã ofere un câmp vastde acþiune a spiritului de cooperare a generaþiei sale pentru creareaunei lumi mai bune ºi mai prospere din punct de vedere economic.

În contextul celor precizate, sunt de remarcat ºi condiþiile pecare Ion BBasgan le considera necesare pentru evitarea întoarcerii lacontrolul cantitativ al comerþului exterior. În acelaºi timp, Ion BBasgansusþine cã aceste condiþii trebuie promovate în cadrul politicii econom-ice a Partidului Naþional Liberal:

• Instabilitatea monetarã a provocat controlul cantitativ al com-erþului exterior pentru a lupta contra dumpingului. O acþiune inter-naþionalã care sã aibã drept scop simultan menþinerea stabilitãþiischimburilor ºi restabilirea creditului producþiei ºi comerþului în þãrilecare au suferit efectele distrugãtoare ale rãzboiului:

• Inflaþia are ca efect ºomajul ºi restrângerea comerþului. Înacest sens, pentru a realiza stabilitatea monetarã va trebui creat unmecanism special care sã permitã furnizarea de credite pentru a facefaþã schimburilor survenite în balanþa de conturi ºi de a proceda lamodificãri metodice în paritatea diverselor monede; de a coordona ºialinia politicile naþionale monetare ºi de a facilita comerþul ºi clearingulmultilateral (în sprijinul celor afirmate Ion BBasgan, recomandã sã serevadã concluziile cu privire la viitoarea stabilitate monetarã a lumiiexpuse de la Bretton Woods de Victor Bãdulescu).


321

265264

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Trecerea ttreptatã dde lla ssituaþþia eexcepþþionalã dde aastãzi,, lla llib-

ertatea eeconomicã,, iiniþþiativã iindividualã,, pproprietatea pprivatã,, lliberaconcurenþþã bbazate ppe oordine,, aarmonie ººi pprogres,, cconstituiesc pprincipi-ile dde bbazã aale pprogramului nnostru eeconomic.

De asemenea, vom lua mãsuri sã se imprime statului atribuþi-uni de organizare acolo unde iniþiativa privatã lipseºte ºi aceastanumai pânã la declanºarea ei.

Industriile existente se vor dezvolta în raport cu cerinþele con-sumatorului de dupã rãzboi ºi se vor crea industrii noi, bazate pe uti-lizarea tuturor materiilor prime ºi a surselor de energie disponibile.

Exportul mmateriilor pprime vva ffi iinterzis. SSe vvor eexporta nnumaiproduse ffinite.

În politica combustibilului ºi a energiei, vom utiliza sursele nat-urale ºi indicate de abundenþa lor pe pãmântul þãrii.

Dupã consumul de astãzi posedãm cãrbuni pentru mii de ani,gaze naturale pentru sute de ani ºi petrol pentru zeci de ani. În ccon-secinþþã vvom îîntrebuinþþa llemnul ººi ppetrolul ppentru aa ffi pprelucrate îîn ppro-duse ddestinate iindustrializãrii iinterne ººi uun eexport llimitat,, ppentru ccalemnul ssã rregenereze,, iiar ppetrolul ssã ffie eeconomisit cca oo rrezervãpreþþioasã. Vom mãri producþia de cãrbuni ºi de gaze naturale pentru afi întrebuinþate drept combustibil ºi producãtor de energie.

Imediat ce posibilitãþile o vor permite, se va proceda lacaptarea energiilor din cãderile de apã, concomitent cu lucrãrile deregulare a cursurilor de apã ºi a irigaþiilor.

Politica ppetrolului ttrebuie aadusã ppe llinia iintereselor nnaþþionale,,prin iintensificarea eexplorãrilor,, oo rraþþionalã eexploatare,, oo ccât mmai îînain-tatã pprelucrare ººi mmai aales oo mmai bbunã vvalorificare aa aacestor pproduse llaexport.

Disponibilul de produse petrolifere, agricole ºi forestiere, des-tinate exportului, dupã acoperirea obligaþiunilor ce decurg dinConvenþia de Armistiþiu, trebuiesc utilizate cu mult discernãmânt pen-tru achitarea importului strict necesar economiei româneºti.

Comerþul exterior va trebui astfel organizat, încât sã ne per-mitã, sã ne asigure importul minereurilor necesare vieþii noastre eco-nomice.

Industria metalurgicã va lucra în primul rând pentru refacereaþãrii, a mijloacelor de comunicaþii ºi de transport, materiale de con-

A. PPOLITICA IINDUSTRIALÃ

„Principiile dde bbazã aale ppoliticei iindustriale ttrebuiesc ssã iizvo-rascã ddin pposibilitãþþile ssolului ººi ssubsolului rromânesc,, ddin pputerea ddeindustrializare aa eeconomiei nnaþþionale ººi ddin aaptitudinile llocuitorilor þþãrii.

Dispariþia puternicei industrii germane din Europa vadetermina creare de noi centre industriale pentru acoperirea con-sumului european ºi în special în estul ºi sud-estul Europei.

O bunã parte din acest consum va fi acoperit de industriacehoslovacã ºi cea polonezã în formare. Industria cehoslovacã fãrã adispune de suficiente materii prime alimenteazã piaþa nord-americanãcu produse în care intrã în primul rând mâna de lucru, ca: automobile,motociclete etc., piaþa englezeascã cu mobilã ºi altele ºi piaþa sud-est-europeanã.

Noi ccredem ccã RRomânia pprezintã pprin ssituaþþia eei ggeograficã,,prin bbogãþþia ssolului ººi ssubsolului ººi mmai aales pprin ssursele dde ccombustibilººi eenergie ddisponibile,, tteritoriul aapt iinstalãrii dde nnoi iindustrii,, pprecum ººipentru aamplificarea ccelor eexistente.

Obligaþiile Convenþiei de Armistiþiu ºi tratatului de pacefurnizeazã deja industriei româneºti un lung câmp de activitate pentruconsumul extern, atât în produse petrolifere, cât ºi în mijloace decomunicaþii feroviare, în produse metalurgice de tot felul, produse fab-ricate textile, carton asfaltat, sticle, cherestea ºi altele.

Economia româneascã se va adapta acestei situaþii, iar în ziuacând obligaþiile vor înceta, acestea vor deveni posibilitãþi industrialepentru export.

Trebuie sã fim conºtienþi de aceastã ocazie care puneRomânia în situaþie de a deveni o þarã exportatoare de produse indus-triale în sud-estul Europei ºi noi vom lua toate mãsurile dictate deîmprejurãri pentru crearea cadrului legal ºi primatului necesar de sta-bilitate economicã ºi politicã pentru dezvoltarea unei asemenea indus-trii, în teritoriul Carpato-Dunãrean de la gurile Dunãrii.

Industria asigurã independenþa, siguranþa ºi prosperitateaeconomicã a þãrii.

Industria mãreºte randamentul muncitorului român, utilizândmuncitorii disponibili din agriculturã.

Industria sporeºte valoarea produselor solului ºi subsoluluiromânesc.

Gabriel I. Năstase

322

265264

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Trecerea ttreptatã dde lla ssituaþþia eexcepþþionalã dde aastãzi,, lla llib-

ertatea eeconomicã,, iiniþþiativã iindividualã,, pproprietatea pprivatã,, lliberaconcurenþþã bbazate ppe oordine,, aarmonie ººi pprogres,, cconstituiesc pprincipi-ile dde bbazã aale pprogramului nnostru eeconomic.

De asemenea, vom lua mãsuri sã se imprime statului atribuþi-uni de organizare acolo unde iniþiativa privatã lipseºte ºi aceastanumai pânã la declanºarea ei.

Industriile existente se vor dezvolta în raport cu cerinþele con-sumatorului de dupã rãzboi ºi se vor crea industrii noi, bazate pe uti-lizarea tuturor materiilor prime ºi a surselor de energie disponibile.

Exportul mmateriilor pprime vva ffi iinterzis. SSe vvor eexporta nnumaiproduse ffinite.

În politica combustibilului ºi a energiei, vom utiliza sursele nat-urale ºi indicate de abundenþa lor pe pãmântul þãrii.

Dupã consumul de astãzi posedãm cãrbuni pentru mii de ani,gaze naturale pentru sute de ani ºi petrol pentru zeci de ani. În ccon-secinþþã vvom îîntrebuinþþa llemnul ººi ppetrolul ppentru aa ffi pprelucrate îîn ppro-duse ddestinate iindustrializãrii iinterne ººi uun eexport llimitat,, ppentru ccalemnul ssã rregenereze,, iiar ppetrolul ssã ffie eeconomisit cca oo rrezervãpreþþioasã. Vom mãri producþia de cãrbuni ºi de gaze naturale pentru afi întrebuinþate drept combustibil ºi producãtor de energie.

Imediat ce posibilitãþile o vor permite, se va proceda lacaptarea energiilor din cãderile de apã, concomitent cu lucrãrile deregulare a cursurilor de apã ºi a irigaþiilor.

Politica ppetrolului ttrebuie aadusã ppe llinia iintereselor nnaþþionale,,prin iintensificarea eexplorãrilor,, oo rraþþionalã eexploatare,, oo ccât mmai îînain-tatã pprelucrare ººi mmai aales oo mmai bbunã vvalorificare aa aacestor pproduse llaexport.

Disponibilul de produse petrolifere, agricole ºi forestiere, des-tinate exportului, dupã acoperirea obligaþiunilor ce decurg dinConvenþia de Armistiþiu, trebuiesc utilizate cu mult discernãmânt pen-tru achitarea importului strict necesar economiei româneºti.

Comerþul exterior va trebui astfel organizat, încât sã ne per-mitã, sã ne asigure importul minereurilor necesare vieþii noastre eco-nomice.

Industria metalurgicã va lucra în primul rând pentru refacereaþãrii, a mijloacelor de comunicaþii ºi de transport, materiale de con-

A. PPOLITICA IINDUSTRIALÃ

„Principiile dde bbazã aale ppoliticei iindustriale ttrebuiesc ssã iizvo-rascã ddin pposibilitãþþile ssolului ººi ssubsolului rromânesc,, ddin pputerea ddeindustrializare aa eeconomiei nnaþþionale ººi ddin aaptitudinile llocuitorilor þþãrii.

Dispariþia puternicei industrii germane din Europa vadetermina creare de noi centre industriale pentru acoperirea con-sumului european ºi în special în estul ºi sud-estul Europei.

O bunã parte din acest consum va fi acoperit de industriacehoslovacã ºi cea polonezã în formare. Industria cehoslovacã fãrã adispune de suficiente materii prime alimenteazã piaþa nord-americanãcu produse în care intrã în primul rând mâna de lucru, ca: automobile,motociclete etc., piaþa englezeascã cu mobilã ºi altele ºi piaþa sud-est-europeanã.

Noi ccredem ccã RRomânia pprezintã pprin ssituaþþia eei ggeograficã,,prin bbogãþþia ssolului ººi ssubsolului ººi mmai aales pprin ssursele dde ccombustibilººi eenergie ddisponibile,, tteritoriul aapt iinstalãrii dde nnoi iindustrii,, pprecum ººipentru aamplificarea ccelor eexistente.

Obligaþiile Convenþiei de Armistiþiu ºi tratatului de pacefurnizeazã deja industriei româneºti un lung câmp de activitate pentruconsumul extern, atât în produse petrolifere, cât ºi în mijloace decomunicaþii feroviare, în produse metalurgice de tot felul, produse fab-ricate textile, carton asfaltat, sticle, cherestea ºi altele.

Economia româneascã se va adapta acestei situaþii, iar în ziuacând obligaþiile vor înceta, acestea vor deveni posibilitãþi industrialepentru export.

Trebuie sã fim conºtienþi de aceastã ocazie care puneRomânia în situaþie de a deveni o þarã exportatoare de produse indus-triale în sud-estul Europei ºi noi vom lua toate mãsurile dictate deîmprejurãri pentru crearea cadrului legal ºi primatului necesar de sta-bilitate economicã ºi politicã pentru dezvoltarea unei asemenea indus-trii, în teritoriul Carpato-Dunãrean de la gurile Dunãrii.

Industria asigurã independenþa, siguranþa ºi prosperitateaeconomicã a þãrii.

Industria mãreºte randamentul muncitorului român, utilizândmuncitorii disponibili din agriculturã.

Industria sporeºte valoarea produselor solului ºi subsoluluiromânesc.


323

267266

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu La sfârºitul anului 1944, fondurile proprii ºi strãine erau dis-

tribuite aproximativ în chipul urmãtor :milioane lei

1. Totalul depunerilor ºi a creditorilor era de aproximativ 150miliarde lei când, dupã experienþa þãrilor strãine, acestea trebuiau sãdepãºeascã 1000 miliarde lei.

2. Din totalul depunerilor ºi creditorilor, 33% sunt în bãncileparticulare ºi 66% în întreprinderile publice sau finanþare de B.N.R. ºiîn primul rând la CEC ºi Casa de Depuneri. De la sfârºitul anului tre-cut, participarea bãncilor comerciale la totalul depunerilor a scãzut.

Aºadar, întreg sistemul nostru de credit nu a fost în stare sã-ºi împlineascã misiunea de a absorbi de pe piaþã nici mãcar disponi-bilitãþile monetare. Pe de altã parte, faþã de un capital propriu care nureprezintã decât 10% din totalul fondurilor, angajamentele de reescontse ridicã la aproximativ 25% din aceiaºi sumã.

Mai cu seamã în perioada rãzboiului ºi dupã armistiþiu, sis-temul de absorbþie nu a funcþionat de fel. În loc sã sterilizeze excesulcapacitãþii de cumpãrare creat prin rãzboi ºi armistiþiu, aparatul decredit l-a alimentat prin politica gajului de mãrfuri.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte activul întreprinderilorbancare, tot la sfârºitul anului trecut situaþia se prezenta aproximativ închipul urmãtor:

strucþie, inventar agricol ºi apoi se va organiza ºi dezvolta în vedereaconfortului.

Industrializarea produselor agricole va permite o mai bunã val-orificare a acestor produse, atât la intern, cât ºi la export.

Se va încuraja producþia materiilor prime necesare industrieiîmbrãcãmintei – textile, pielãrie, care va putea acoperi consumul internºi va putea deveni în parte industrie exportatoare.

Industria materialelor de construcþii, precum ºi industria chim-icã ºi farmaceuticã, va cãpãta, de asemenea, o dezvoltare corespun-zãtoare nevoilor acute de astãzi ale consumului intern.

Politica industrialã preconizatã de noi, va înlesni încadrareaindustriei în economia europeanã ºi mondialã în raport cu posibilitãþilesolului ºi subsolului românesc ºi cu interesele economiei româneºti.O nnouã llegislaþþie iindustrialã vva ddetermina ccadrul llegal îîn ccare sse vvadezvolta iindustria rromâneascã,, þþinând sseama dde pprincipiile cconsacrateale eeconomiei lliberale ppentru rrespectarea iintereselor nnaþþionale ººi uuti-lizarea iintegralã aa mmuncii rromâneººti.

Suntem pentru colaborarea corectã ºi remuneratorie cu capi-tal strãin necesar refacerii ºi dezvoltãrii vieþii economice a þãrii, respec-tând însã principiul economic al muncii ºi al avuþiei Românilor în þararomâneascã.

Politica vamalã, a devizelor, politica tarifarã de transport, decredit ºi socialã, legile comerciale de Stat, societãþile anonime cu par-ticiparea Statului, politica fiscalã ºi altele, constituiesc pârghiile deintervenþie ale Statului pentru declanºarea ºi armonizarea iniþiativeiparticulare cu aceea a Statului în vederea satisfacerii principiilor cestau la baza industriei naþionale, pentru obþinerea unui trai mai bunpentru populaþia acestei þãri.

B. PPROPUNERI PPENTRU RREFORMA AAPARATULUI DDECREDIT

În momentul de faþã, aparatul nostru de credit se compune din241 bãnci comerciale, institutele de credit specializate (CreditulIndustrial. Creditul Agricol, Creditul funciar urban), Casa Naþionalã deEconomie ºi Cecuri Poºtale, Casa de Depuneri, institute de credit pub-lic (CAFA), bãncile populare ºi creditele funcþionãreºti.

Gabriel I. Năstase

324

267

266

IONBASGAN

La sfârºitul anului 1944, fondurile proprii ºi strãine erau dis-tribuite aproximativ în chipul urmãtor :

milioane lei

1. Totalul depunerilor ºi a creditorilor era de aproximativ 150miliarde lei când, dupã experienþa þãrilor strãine, acestea trebuiau sãdepãºeascã 1000 miliarde lei.

2. Din totalul depunerilor ºi creditorilor, 33% sunt în bãncileparticulare ºi 66% în întreprinderile publice sau finanþare de B.N.R. ºiîn primul rând la CEC ºi Casa de Depuneri. De la sfârºitul anului tre-cut, participarea bãncilor comerciale la totalul depunerilor a scãzut.

Aºadar, întreg sistemul nostru de credit nu a fost în stare sã-ºi împlineascã misiunea de a absorbi de pe piaþã nici mãcar disponi-bilitãþile monetare. Pe de altã parte, faþã de un capital propriu care nureprezintã decât 10% din totalul fondurilor, angajamentele de reescontse ridicã la aproximativ 25% din aceiaºi sumã.

Mai cu seamã în perioada rãzboiului ºi dupã armistiþiu, sis-temul de absorbþie nu a funcþionat de fel. În loc sã sterilizeze excesulcapacitãþii de cumpãrare creat prin rãzboi ºi armistiþiu, aparatul decredit l-a alimentat prin politica gajului de mãrfuri.

Pe de altã parte, în ceea ce priveºte activul întreprinderilorbancare, tot la sfârºitul anului trecut situaþia se prezenta aproximativ închipul urmãtor:


325

Bănci comerciale

Case de Economii

Credit specializat

Instit. de

credit public

Bănci populare

Credit funcţionăresc Total

Capital social 5510 - 2550 - 1953 346 10359

Rezerve şi alte fonduri 3521 782 1955 3430 708 1884 12359

Angajamente la reescont 5658 - 26947 18359 - - 50964

Depuneri şi credit termen

scurt 43833 38037 1604 16871 1596 3912 102853

Creditori termen lung 6933 4240 2436 30438 1409 1694 47150

Total 64455 40059 35542 99098 5756 7836 223685

269268

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu precarã, deºi dobânzile plus comisioanele variazã între 16% ºi 60-

80%.În rezumat, aparatul bancar este disproporþionat de costisitor

faþã de serviciile care le aduce economiei naþionale. Numãrul bãncilortrebuie redus la câteva întreprinderi mari, care sã poatã rezista inflaþieiºi mai cu seamã perioadei de stabilizare ºi scãdere a preþurilor, fãrã cadobânzile sã depãºeascã 6-7%.

La aceleaºi concluzii ajungem considerând nevoile viitoare aleeconomiei naþionale. Refacerea þãrii ºi noile investiþii necesitã mijloacede finanþare de care nu dispune aparatul nostru de credit în general ºibãncile comerciale în particular. În acest scop, trebuiesc resorbite ºiconcentrate toate disponibilitãþile pieþei, ceea ce bine înþeles nu sepoate face fãrã controlul producþiei ºi consumului. De altã parte trebuiepregãtit aparatul necesar în vederea operaþiunilor de prefinanþare aeconomiei naþionale. Creditul ttrebuie ssã ddevinã sserviciu ppublic.

Pornind de la aceste consideraþii, fac urmãtoarele propuneri:1) prin fuzionarea CEC-ului cu Casa de Depuneri ºi CAFA se

creeazã tot sub denumirea de CEC o întreprindere bancarã caredevine pivotul întregului sistem de credit.

2) CEC capãtã dreptul de a face orice fel de operaþiuni ban-care, cu excepþia celor riscante.

3) CEC-ul va încheia o convenþie de colaborare cu B.N.R. ºise va extinde prin sucursale ºi agenþii pânã la sate.

Aceastã primã etapã va dura probabil pânã în 1946. în acesttimp, cheltuielile vor spori simþitor însã ºi depunerile vor creºte foarterepede, aºa încât riscurile expansiunii vor fi reduse. Prin poziþia ocu-patã astfel de CEC, situaþia bãncilor comerciale va fi repede periclitatã,aºa încât acestea trebuiesc sfãtuite ºi încurajate sã fuzioneze într-osingurã bancã comercialã, care ar putea face faþã situaþiei. Insistasupra faptului cã nu ne putem lipsi de un puternic instrument de cred-it aparþinând particularilor. Pentru a ajunge la acest rezultat fãrã aprovoca o panicã inutilã în piaþa capitalurilor, operaþia trebuie sã fievoluntarã. În ce priveºte instituþiile de credit specializat, propun urmã-toarele:

1. Creditul Naþional Industrial ºi Creditul Meºteºugãresc devinbãnci de Stat, care se alimenteazã prin emisiunea de obligaþiuni fãrãa pierde pentru moment dreptul de reescont la B.N.R.

Ele sunt principale ºi cu vremea singurele instituþii de finanþare

milioane lei

Din totalul fondurilor proprii ºi strãine aproape 25% erau încasã. Este adevãrat însã, cã o bunã parte din cele 49.598 milioane leisunt în realitate „Bonuri de Casã”. Totuºi, mai bine de jumãtate dinaceastã sumã era numerar efectiv.

În ce priveºte plasamentele pe termen scurt ºi mijlociu, numai28% din 142.966 milioane lei aparþineau bãncilor comerciale. Restulaparþine bãncilor publice sau cele finanþate de stat, adicã CEC-ul,CAFA, Creditul Industrial ºi Casa de Depuneri. Deºi, economia naþion-alã este finanþatã direct sau indirect de Stat, de CEC, B.N.R. ºi prinevaziune fiscalã, aparatul de credit nu absoarbe disponibilitãþile pieþii,iar fondurile de care dispune sunt folosite pentru a facilita operaþiunileTezaurului ºi afaceri de comision. În perioada Septembrie 1944 –Aprilie 1945, Bãncile Comerciale servesc într-o largã mãsurã la acestdin urmã gen de operaþiuni.

În fine, deºi operaþiile Bãncii Comerciale sunt reduse faþã decelelalte instituþii de credit, cheltuielile lor de administraþie se ridicã la2822 milioane lei, faþã de circa 1800 milioane lei al tuturor celorlalteinstituþii de credit. În schimb, dobânzile ºi comisioanele încasate seridicã la primele la 3500 milioane lei faþã de aproximativ 5800 milioanelei la celelalte.

În ultimele luni, restrângerea activitãþii bancare paralel cusupra abundenþa de funcþionari, au creat bãncilor comerciale o situaþie

Gabriel I. Năstase

326

Bănci comerciale CEC Credit

specializat Credit public

Bănci populare

Credit funcţionăresc Total

Casa şi disponibil 22572 15944 1659 7927 791 505 49.598

Portofoliu Titluri 3237 2064 2890 6310 76 1115 13.692

Plasamente pe termen (scurt şi mijlociu)

40834 23985 23923 46017 3358 4849 142.966

Plasamente pe termen

lung 111 - 13868 - - 916 14.865

Participaţii 960 - 433 8787 191 - 10.370 Investiţii 2010 177 593 343 360 741 4.224

269268

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu precarã, deºi dobânzile plus comisioanele variazã între 16% ºi 60-

80%.În rezumat, aparatul bancar este disproporþionat de costisitor

faþã de serviciile care le aduce economiei naþionale. Numãrul bãncilortrebuie redus la câteva întreprinderi mari, care sã poatã rezista inflaþieiºi mai cu seamã perioadei de stabilizare ºi scãdere a preþurilor, fãrã cadobânzile sã depãºeascã 6-7%.

La aceleaºi concluzii ajungem considerând nevoile viitoare aleeconomiei naþionale. Refacerea þãrii ºi noile investiþii necesitã mijloacede finanþare de care nu dispune aparatul nostru de credit în general ºibãncile comerciale în particular. În acest scop, trebuiesc resorbite ºiconcentrate toate disponibilitãþile pieþei, ceea ce bine înþeles nu sepoate face fãrã controlul producþiei ºi consumului. De altã parte trebuiepregãtit aparatul necesar în vederea operaþiunilor de prefinanþare aeconomiei naþionale. Creditul ttrebuie ssã ddevinã sserviciu ppublic.

Pornind de la aceste consideraþii, fac urmãtoarele propuneri:1) prin fuzionarea CEC-ului cu Casa de Depuneri ºi CAFA se

creeazã tot sub denumirea de CEC o întreprindere bancarã caredevine pivotul întregului sistem de credit.

2) CEC capãtã dreptul de a face orice fel de operaþiuni ban-care, cu excepþia celor riscante.

3) CEC-ul va încheia o convenþie de colaborare cu B.N.R. ºise va extinde prin sucursale ºi agenþii pânã la sate.

Aceastã primã etapã va dura probabil pânã în 1946. în acesttimp, cheltuielile vor spori simþitor însã ºi depunerile vor creºte foarterepede, aºa încât riscurile expansiunii vor fi reduse. Prin poziþia ocu-patã astfel de CEC, situaþia bãncilor comerciale va fi repede periclitatã,aºa încât acestea trebuiesc sfãtuite ºi încurajate sã fuzioneze într-osingurã bancã comercialã, care ar putea face faþã situaþiei. Insistasupra faptului cã nu ne putem lipsi de un puternic instrument de cred-it aparþinând particularilor. Pentru a ajunge la acest rezultat fãrã aprovoca o panicã inutilã în piaþa capitalurilor, operaþia trebuie sã fievoluntarã. În ce priveºte instituþiile de credit specializat, propun urmã-toarele:

1. Creditul Naþional Industrial ºi Creditul Meºteºugãresc devinbãnci de Stat, care se alimenteazã prin emisiunea de obligaþiuni fãrãa pierde pentru moment dreptul de reescont la B.N.R.

Ele sunt principale ºi cu vremea singurele instituþii de finanþare

milioane lei

Din totalul fondurilor proprii ºi strãine aproape 25% erau încasã. Este adevãrat însã, cã o bunã parte din cele 49.598 milioane leisunt în realitate „Bonuri de Casã”. Totuºi, mai bine de jumãtate dinaceastã sumã era numerar efectiv.

În ce priveºte plasamentele pe termen scurt ºi mijlociu, numai28% din 142.966 milioane lei aparþineau bãncilor comerciale. Restulaparþine bãncilor publice sau cele finanþate de stat, adicã CEC-ul,CAFA, Creditul Industrial ºi Casa de Depuneri. Deºi, economia naþion-alã este finanþatã direct sau indirect de Stat, de CEC, B.N.R. ºi prinevaziune fiscalã, aparatul de credit nu absoarbe disponibilitãþile pieþii,iar fondurile de care dispune sunt folosite pentru a facilita operaþiunileTezaurului ºi afaceri de comision. În perioada Septembrie 1944 –Aprilie 1945, Bãncile Comerciale servesc într-o largã mãsurã la acestdin urmã gen de operaþiuni.

În fine, deºi operaþiile Bãncii Comerciale sunt reduse faþã decelelalte instituþii de credit, cheltuielile lor de administraþie se ridicã la2822 milioane lei, faþã de circa 1800 milioane lei al tuturor celorlalteinstituþii de credit. În schimb, dobânzile ºi comisioanele încasate seridicã la primele la 3500 milioane lei faþã de aproximativ 5800 milioanelei la celelalte.

În ultimele luni, restrângerea activitãþii bancare paralel cusupra abundenþa de funcþionari, au creat bãncilor comerciale o situaþie


327

271270

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu PROIECT

PROGRAMUL PPARTIDULUI NNATIONAL LLIBERALECONOMIA NNATIONALA

Libertatea EEconomicaPrincipiul fundamental care a stat si va sta si în viitor la temelia politi-cei economice a P.N.L. este libertatea economica.Libertatea economica are la baza initiativa individuala, proprietateaprivata si libera concurenta. Prin recunoasterea si valorificarea acestor trei elemente de baza alelibertatii economice, tara noastra s-a putut dezvolta si va continua saprogreseze facând sa sporeasca prosperitatea economiilor particularesi totodata sa se asigure statului puterea si independenta lui econom-ica.Libertatile economice particulare, promovate si întotdeauna încurajatede P.N.L., s-au manifestat si se vor dezvolta, de asemenea, în viitor încadrul politic si economic al statului liberal întemeiat pe ordine,armonie si progres.Prin ordine întelegem organizarea economieinationale de catre puterea constituita a statului dupa principii simple sicuprinzatoare în functiune de izvoarele de bogatii ale tarii, de geniulcreator al neamului si de puterea de munca a tuturor locuitorilor, faraca statul sa-si asume totusi alt rol decât acela de îndrumare sisupraveghere.Prin armonie în economia nationala întelegem stabilirea de raporturi siechilibru între toate categoriile economice productive de asa fel încâtdin cooperarea lor sa rezulte cel mai mare folos pentru patrie.Prin progres întelegem sprijinirea si aplicarea în economia tarii a tutur-or perfectiunilor tehnice în toate domeniile, industrie, transporturi,agricultura etc., perfectiuni gratie încurajarii si dezvoltarii carora îsi vorputea gasi întrebuintare toate elementele muncitoare ale natiunii si sevor putea astfel realiza mari îmbunatatiri în nivelul de viata sociala atuturor locuitorilor tarii.În vederea restabilirii libertatilor economice în cadrul lor firesc P.N.L.va îngriji ca numeroasele din atributiile preluate de stat privind viata siorganizarea comertului si industriei sa fie redate organizatiilor profe-sionale competente, degrevându-se astfel statul de sarcini si imixtiunicare fara a-i aduce vreun folos sunt din potriva daunatoare ordinei,armoniei si progresului ce trebuie sa dainuiasca în acest domeniu.

a industriei.2. Institutele destinate sã alimenteze agricultura vor fi toate

concentrate într-o singurã bancã. Cum însã acestea nu se vor puteaalimenta din piaþa ruralã din cauza neîncrederii þãranilor, pentrumoment, CEC-ul va îndeplini aceastã funcþie, iar noul institut va emiteobligaþii prin care îºi va procura fonduri.

3. Institutul de asigurare a funcþionarilor publici, ar urma sãjoace ºi rolul de Bancã a salariaþilor, alimentatã prin depuneri obliga-torii. Scopul ei ar fi nu numai sã finanþeze cheltuielile curente, dar sãfacã investiþii în construcþia de locuinþe. Aceastã problemã va fi greude rezolvat, din cauza Casei Asigurãrilor Sociale.

4. Pentru comerþul exterior ar urma sã se înfiinþeze o bancãdestinatã comerþului cu Uniunea Sovieticã ºi alte pentru restul þãrilor.Prima ar putea fi constituitã de una din bãncile comerciale actuale, iara doua prin fuzionarea bãncilor comerciale cu capital strãin. Nici unanu va avea un monopol al operaþiunilor, amândouã fiind însã contro-late de un organism constituit „ad-hoc”.

5. În cadrul principiilor de mai sus, rãmâne de examinat prob-lema bãncilor populare. Pânã acum un an au dat roadele scontate ºisunt în parte vinovate de lipsa de încredere a þãranilor în instituþia decredit.

Aceasta este bineînþeles numai o schemã de principiu, care înaplicare poate suferi modificãri de detaliu”.

Toate aceste idei, apreciate pozitiv de membrii PartiduluiNaþional Liberal, împreunã cu alte idei cumulate de la alþi specialiºti aipartidului, mulþi dintre ei membri ai Cercului Inginerilor Liberali, vor ficuprinse în final, într-un proiect program al Partidului Naþional Liberal,care, la vremea respectivã, avea urmãtoarea structurã:

Gabriel I. Năstase

328

271270

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu PROIECT

PROGRAMUL PPARTIDULUI NNATIONAL LLIBERALECONOMIA NNATIONALA

Libertatea EEconomicaPrincipiul fundamental care a stat si va sta si în viitor la temelia politi-cei economice a P.N.L. este libertatea economica.Libertatea economica are la baza initiativa individuala, proprietateaprivata si libera concurenta. Prin recunoasterea si valorificarea acestor trei elemente de baza alelibertatii economice, tara noastra s-a putut dezvolta si va continua saprogreseze facând sa sporeasca prosperitatea economiilor particularesi totodata sa se asigure statului puterea si independenta lui econom-ica.Libertatile economice particulare, promovate si întotdeauna încurajatede P.N.L., s-au manifestat si se vor dezvolta, de asemenea, în viitor încadrul politic si economic al statului liberal întemeiat pe ordine,armonie si progres.Prin ordine întelegem organizarea economieinationale de catre puterea constituita a statului dupa principii simple sicuprinzatoare în functiune de izvoarele de bogatii ale tarii, de geniulcreator al neamului si de puterea de munca a tuturor locuitorilor, faraca statul sa-si asume totusi alt rol decât acela de îndrumare sisupraveghere.Prin armonie în economia nationala întelegem stabilirea de raporturi siechilibru între toate categoriile economice productive de asa fel încâtdin cooperarea lor sa rezulte cel mai mare folos pentru patrie.Prin progres întelegem sprijinirea si aplicarea în economia tarii a tutur-or perfectiunilor tehnice în toate domeniile, industrie, transporturi,agricultura etc., perfectiuni gratie încurajarii si dezvoltarii carora îsi vorputea gasi întrebuintare toate elementele muncitoare ale natiunii si sevor putea astfel realiza mari îmbunatatiri în nivelul de viata sociala atuturor locuitorilor tarii.În vederea restabilirii libertatilor economice în cadrul lor firesc P.N.L.va îngriji ca numeroasele din atributiile preluate de stat privind viata siorganizarea comertului si industriei sa fie redate organizatiilor profe-sionale competente, degrevându-se astfel statul de sarcini si imixtiunicare fara a-i aduce vreun folos sunt din potriva daunatoare ordinei,armoniei si progresului ce trebuie sa dainuiasca în acest domeniu.

a industriei.2. Institutele destinate sã alimenteze agricultura vor fi toate

concentrate într-o singurã bancã. Cum însã acestea nu se vor puteaalimenta din piaþa ruralã din cauza neîncrederii þãranilor, pentrumoment, CEC-ul va îndeplini aceastã funcþie, iar noul institut va emiteobligaþii prin care îºi va procura fonduri.

3. Institutul de asigurare a funcþionarilor publici, ar urma sãjoace ºi rolul de Bancã a salariaþilor, alimentatã prin depuneri obliga-torii. Scopul ei ar fi nu numai sã finanþeze cheltuielile curente, dar sãfacã investiþii în construcþia de locuinþe. Aceastã problemã va fi greude rezolvat, din cauza Casei Asigurãrilor Sociale.

4. Pentru comerþul exterior ar urma sã se înfiinþeze o bancãdestinatã comerþului cu Uniunea Sovieticã ºi alte pentru restul þãrilor.Prima ar putea fi constituitã de una din bãncile comerciale actuale, iara doua prin fuzionarea bãncilor comerciale cu capital strãin. Nici unanu va avea un monopol al operaþiunilor, amândouã fiind însã contro-late de un organism constituit „ad-hoc”.

5. În cadrul principiilor de mai sus, rãmâne de examinat prob-lema bãncilor populare. Pânã acum un an au dat roadele scontate ºisunt în parte vinovate de lipsa de încredere a þãranilor în instituþia decredit.

Aceasta este bineînþeles numai o schemã de principiu, care înaplicare poate suferi modificãri de detaliu”.

Toate aceste idei, apreciate pozitiv de membrii PartiduluiNaþional Liberal, împreunã cu alte idei cumulate de la alþi specialiºti aipartidului, mulþi dintre ei membri ai Cercului Inginerilor Liberali, vor ficuprinse în final, într-un proiect program al Partidului Naþional Liberal,care, la vremea respectivã, avea urmãtoarea structurã:


329

273272

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Drepturile câstigate asupra subsolului vor fi respectate.

Industria metalurgica, dezvoltata în ultimii ani pentru produc-tia de razboi, se va cauta sa fie adaptata pentru productia de pace siîn deosebi pentru producerea de masini si unelte agricole dematerialrulant si de materiale pentru constructii, în vederea refacerii tarii,cautând ca prin protectia ce se va acorda acestui gen de industrie sanu se constituie o sarcina apasatoare pentru economia generala aNatiunii. Se va dezvolta productia de minereuri nobile (man-galul, cromul, molibdenul, aluminiul), de care tara noastra are însem-nate zacaminte, cautând ca în schimb sa se importe minereurile de fierce ne lipsesc pentru productia metalurgica nationala.

În tara sunt, înafara de petrol, importante alte izvoare deenergie, precum: carbuni, gaz metan, caderi de apa (carbune alb),electricitate etc., izvoare a caror valorificare va fi sustinuta de P.N.L.pentru o cât mai larga si rationala întrebuintare a lor în diferitele activ-itati industriale si pentru realizarea unui nivel de viata mai ridicat siieftin, la îndemâna întregii populatii a tarii.

P.N.L. considera ca se impune o cât mai accentuata industri-alizare a productiei agricole, animale si a lemnului pentru a se ajungeca peste acoperirea nevoilor interne sa se poata exporta un contingentcât mai mare de asemenea produse transformate care sa înlocuiascaexportul de cereale, animale si lemn ca materii prime.

În ce priveste industria textila, bazata pe produsele soluluinational: lâna, plante textile, fibre textile artificiale etc., se va cauta sase dezvolte productia de asemenea materii prime si semi-fabricate întara în asa fel încât consumul intern sa poata fi acoperit de industriaromâneasca de acest fel si sa se reduca pe cât mai mult posibil impor-tul de materii prime si alte fabricate textile.

P.N.L. va sprijini, de asemenea, toate celelalte activitati indus-triale, inclusive industria casnica si la domiciliu si meseriile de tpotfelul, carora le va înlesni procurarea de credite si unelte si materiileprime ori semi-fabricate necesare, tinând seama ca prin dezvoltareaacestor activitati productive, pe lânga faptul ca îsi gasesc întrebuintaresi rentabilitate toate elementele muncitoare disponibile, dar se real-izeaza în acelasi timp si un însemnat progress economic si social înviata oraselor si mai ales a satelor.

IndustriaMasura progresului unei tari, în scara civilizatiei moderne, este

data, printer alte realizari, de gradul de industrializare la care acea tara aajuns prin raport cu celelalte state civilizate.

P.N.L. patruns chiar de la începuturile sale de valoarea acestui ade-var, a facut sa ia fiinta si sa se dezvolte în tara, timp de mai bine de trei sfer-turi de veac, tot felul de întreprinderi industriale, cautând pe toate caile sacreeze în favoarea industriei nationale conditii economice prielnice si cadrullegal necesar pentru o cât mai libera propasire a acestei ramuri de activitate.

Credincios aceluiasi principiu si tinând seama de progreseletehnice si de tendintele de organizare ale lumii de mâine, P.N.L. întelege sivoieste ca, în aceasta parte a Europei, punct de întâlnire a atâtor interesesa realizeze, spre binele patriei si pentru satisfacerea tuturor trebuintelormateriale si spirituale ale locuitorilor ei, înfaptuirile cele mai înaintate si celemai potrivite cu elementele economice si caracterele specifice ale tarii. Înacest sens, va stimula reorganizarea si adaptarea industriilor existente lanoile conditii economice si sociale de dupa razboi si va cauta sa se înfiin-teze industriile de baza firesti, precum si toate industriile de transformareposibile, atât pentru acoperirea nevoilor consumului intern, cât si pentruexport, spre a putea ajunge cât mai curând din nou la o balanta comercialaactiva.

Prin dezvoltarea industriilor de transformare a materiilor prime sisemi-fabricate în produse finite se vor pute împiedica exporturile de materiiprime si se vor putea împlini astfel golurile lasate în economia tarii de acelematerii prime care formau pâna la razboiul actual baza exportului Românieidar, pe care astazi nu s-ar mai putea conta în aceasi masura.

În ceea ce priveste bogatiile miniere si în special al petrolului P.N.L.va cauta sa determine o politica de stat unitara si continua si sa sprijineintensificarea explorarilor, o rationala exploatare a zacamintelor si o cât maidezvoltata prelucrare industriala a produselor subsolului în vederea valorifi-carii lor la maximum pentru tara.

Va cauta sa încurajeze si sa dezvolte exploatarile miniere si indus-trializarea pâna la ultima faza a produselor miniere si în special a celor petro-lifere pentru ca în acest fel, încurajat de productivitatea asigurata ggratieprogreselor tehnice, capitalul românesc sa fie determinat sa participe si eldin ce în ce mai mult la asemenea exploatari si întreprinderi productive.

Bogatia subsolului national, valorificate cu prevedere în colaboraresincera cu capitalul strain, ar putea servi de baza pentru a se putea procu-ra mijloacele financiare necesare pentru o cât mai grabnica refacere a tarii.

Gabriel I. Năstase

330

273272

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Drepturile câstigate asupra subsolului vor fi respectate.

Industria metalurgica, dezvoltata în ultimii ani pentru produc-tia de razboi, se va cauta sa fie adaptata pentru productia de pace siîn deosebi pentru producerea de masini si unelte agricole dematerialrulant si de materiale pentru constructii, în vederea refacerii tarii,cautând ca prin protectia ce se va acorda acestui gen de industrie sanu se constituie o sarcina apasatoare pentru economia generala aNatiunii. Se va dezvolta productia de minereuri nobile (man-galul, cromul, molibdenul, aluminiul), de care tara noastra are însem-nate zacaminte, cautând ca în schimb sa se importe minereurile de fierce ne lipsesc pentru productia metalurgica nationala.

În tara sunt, înafara de petrol, importante alte izvoare deenergie, precum: carbuni, gaz metan, caderi de apa (carbune alb),electricitate etc., izvoare a caror valorificare va fi sustinuta de P.N.L.pentru o cât mai larga si rationala întrebuintare a lor în diferitele activ-itati industriale si pentru realizarea unui nivel de viata mai ridicat siieftin, la îndemâna întregii populatii a tarii.

P.N.L. considera ca se impune o cât mai accentuata industri-alizare a productiei agricole, animale si a lemnului pentru a se ajungeca peste acoperirea nevoilor interne sa se poata exporta un contingentcât mai mare de asemenea produse transformate care sa înlocuiascaexportul de cereale, animale si lemn ca materii prime.

În ce priveste industria textila, bazata pe produsele soluluinational: lâna, plante textile, fibre textile artificiale etc., se va cauta sase dezvolte productia de asemenea materii prime si semi-fabricate întara în asa fel încât consumul intern sa poata fi acoperit de industriaromâneasca de acest fel si sa se reduca pe cât mai mult posibil impor-tul de materii prime si alte fabricate textile.

P.N.L. va sprijini, de asemenea, toate celelalte activitati indus-triale, inclusive industria casnica si la domiciliu si meseriile de tpotfelul, carora le va înlesni procurarea de credite si unelte si materiileprime ori semi-fabricate necesare, tinând seama ca prin dezvoltareaacestor activitati productive, pe lânga faptul ca îsi gasesc întrebuintaresi rentabilitate toate elementele muncitoare disponibile, dar se real-izeaza în acelasi timp si un însemnat progress economic si social înviata oraselor si mai ales a satelor.

IndustriaMasura progresului unei tari, în scara civilizatiei moderne, este

data, printer alte realizari, de gradul de industrializare la care acea tara aajuns prin raport cu celelalte state civilizate.

P.N.L. patruns chiar de la începuturile sale de valoarea acestui ade-var, a facut sa ia fiinta si sa se dezvolte în tara, timp de mai bine de trei sfer-turi de veac, tot felul de întreprinderi industriale, cautând pe toate caile sacreeze în favoarea industriei nationale conditii economice prielnice si cadrullegal necesar pentru o cât mai libera propasire a acestei ramuri de activitate.

Credincios aceluiasi principiu si tinând seama de progreseletehnice si de tendintele de organizare ale lumii de mâine, P.N.L. întelege sivoieste ca, în aceasta parte a Europei, punct de întâlnire a atâtor interesesa realizeze, spre binele patriei si pentru satisfacerea tuturor trebuintelormateriale si spirituale ale locuitorilor ei, înfaptuirile cele mai înaintate si celemai potrivite cu elementele economice si caracterele specifice ale tarii. Înacest sens, va stimula reorganizarea si adaptarea industriilor existente lanoile conditii economice si sociale de dupa razboi si va cauta sa se înfiin-teze industriile de baza firesti, precum si toate industriile de transformareposibile, atât pentru acoperirea nevoilor consumului intern, cât si pentruexport, spre a putea ajunge cât mai curând din nou la o balanta comercialaactiva.

Prin dezvoltarea industriilor de transformare a materiilor prime sisemi-fabricate în produse finite se vor pute împiedica exporturile de materiiprime si se vor putea împlini astfel golurile lasate în economia tarii de acelematerii prime care formau pâna la razboiul actual baza exportului Românieidar, pe care astazi nu s-ar mai putea conta în aceasi masura.

În ceea ce priveste bogatiile miniere si în special al petrolului P.N.L.va cauta sa determine o politica de stat unitara si continua si sa sprijineintensificarea explorarilor, o rationala exploatare a zacamintelor si o cât maidezvoltata prelucrare industriala a produselor subsolului în vederea valorifi-carii lor la maximum pentru tara.

Va cauta sa încurajeze si sa dezvolte exploatarile miniere si indus-trializarea pâna la ultima faza a produselor miniere si în special a celor petro-lifere pentru ca în acest fel, încurajat de productivitatea asigurata ggratieprogreselor tehnice, capitalul românesc sa fie determinat sa participe si eldin ce în ce mai mult la asemenea exploatari si întreprinderi productive.

Bogatia subsolului national, valorificate cu prevedere în colaboraresincera cu capitalul strain, ar putea servi de baza pentru a se putea procu-ra mijloacele financiare necesare pentru o cât mai grabnica refacere a tarii.


331

275274

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În ce priveste comertul exterior se va starui sa se ajunga la o

libertate a schimburilor restabilindu-se legaturile ce au existat custrainatatea prin mijlocirea agentiilor comerciale ce vor fi organizate cuelementele capabile si prin mijlocirea si creditul întreprinderilor particu-lare. De asemenea, va urmari încheierea de conventii comerciale inter-nationale care sa ne asigure piete de aprovizionare cu materiile prime simarfurile necesare la import si pietele de desfacere a produselorromânesti la preturi juste.

Cai dde ccomunicatie ssi mmijloace dde ttransportFactorul principal pentru realizarea progresului economic si

spiritual al oricarui popor îl formeaza caile lui de comunicatie interioaresi legatura cu cele internationale, precum si mijloacele de orice fel pen-tru transportul bunurilor si al persoanelor. Cu cât acestea sunt mai dez-voltate si mai raspândite în toate unghiurile tarii cu atât schimbul debunuri si valori spirituale devine mai intens si întregul popor poate astfelsa se bucure si sa contribuie la toate binefacerile civilizatiei.

P.N.L., patruns ca si în trecut de importanta si rolul sau în viatasi independenta statului, va continua sa sprijine actiunea statului si ini-tiativa privata pentru refacerea, înmultirea si dezvoltarea retelei de caiferate, a cailor de navigatie fluviala si maritima si a celor aeriene, cum sia soselelor construite dupa datele tehnice cele mai noi. De asemenea,va sustine dezvoltarea mijloacelor moderne de transmisie, precumtelegraful, telefonul si radio-comunicatiile. Pentru aducerea la îndeplinirea acestui program de mari lucrari si investitii se va stradui sa se puna învaloare toate posibilitatile de conceptie, de munca si de capital, facân-du-se totodata apel si la cooperarea internationala.

Capital ssi ccrediteEconomiile particulare si publice reprezinta alaturi de bogatiile

naturale ale tarii capitalului natiunii, care îi asigura independenta eco-nomic si mijloacele de dezvoltare pe linia progresului tehnic si spiritual.

P.N.L. chiar de la începuturile sale, a tinut sa promoveze si safaca sa se dezvolte cât mai mult în straturile societatii românesti spiritulde economie si sa mobilizeze capitalurile acumulate în toate domeniilede activitate economica ale tarii.

În acest scop P.N.L. a sprijinit înfiintarea si organizarea anumeroase întreprinderi de banca si de credit nationale, organizatii careau ajuns sa se bucure în tara de o solida reputatie, iar în srtainatate,gratie reputatiei si seriozitatii lor, sa asigure o larga dezvoltare a schim-burilor si promovarea relatiilor noastre economice cu strainatatea.

Dezvoltarea industriei nationale în sensul aratat mai sus pre-supune însa un climat economic si legal favorabil unor asemeneaactivitati si totodata o rationalizare a productiei si circulatiei bunurilorindustriale, fara de care nu s-ar putea avea ordinea, armonia si pro-gresul în acest domeniu.

P.N.L. se va stradui sa realizeze si în viitor acest climat si vasprijini încheerea de acorduri sau întelegeri industriale pentru a sereduce cât mai mult posibil pretul de cost si a se asigura desfacereaproduselor industriale la preturi juste, combatând monopolul de fapt sisanctionând specula ilicita.Va tine în acelasi timp seama ca prosperi-tatea întreprinderilor industriale înseamna si prosperitatea lucratorilordupa cum buna stare materiala si spirituala a acestora asigura dez-voltarea celor dintâi si prin aceasta progresul general.

ComertulLibertatea schimbului înlesneste si intensifica circulatia

bunurilor de la locul de productie la locurile de consumatie, de la pro-ducatori la consumatori. Plecând de la acest principiu, P.N.L. va cauta,ca si în trecut, sa asigure si sa dezvolte în viitor conditiile si climatuleconomic necesar pentru propasirea comertului românesc atât în inte-rior cât si în afara de granitele tarii. În ce priveste comertul interior, se va cauta ca prin promovarea si spri-jinirea organizatiilor comerciale competente sa se rationalizezeaprovizionarile cu marfurile necesare consumului intern la orase si lasate si desfacerea acestora fara intermediari, stimulându-se crearea simijloacele suficiente pentru acest scop precum: credite pentruachizitionarea de marfuri, antrepozite si magazine generale, între-prinderi de expeditie si de transport, reprezentante active, dezvoltareacooperarii în comertul local etc.

Odata cu libertatea tranzactiilor se va restabili principiul sta-bilitatii conventiilor si al respectului cuvântului dat venind cu o simplifi-care a dispozitiilor legale si întiparirea puterii lor executorii. Pe de altaparte, tot în vederea stabilirii unui climat favorabil comertului, se vaveni cu simplificari si înlesniri fiscale pentru a se înlatura clandestinis-mul si a se evita evaziunile fiscale.

P.N.L. va îngriji ca preturile de comert sa fie libere, dar în ace-lasi timp juste cautând sa fie înlaturate câstigurile ilicite.

Gabriel I. Năstase

332

275274

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În ce priveste comertul exterior se va starui sa se ajunga la o

libertate a schimburilor restabilindu-se legaturile ce au existat custrainatatea prin mijlocirea agentiilor comerciale ce vor fi organizate cuelementele capabile si prin mijlocirea si creditul întreprinderilor particu-lare. De asemenea, va urmari încheierea de conventii comerciale inter-nationale care sa ne asigure piete de aprovizionare cu materiile prime simarfurile necesare la import si pietele de desfacere a produselorromânesti la preturi juste.

Cai dde ccomunicatie ssi mmijloace dde ttransportFactorul principal pentru realizarea progresului economic si

spiritual al oricarui popor îl formeaza caile lui de comunicatie interioaresi legatura cu cele internationale, precum si mijloacele de orice fel pen-tru transportul bunurilor si al persoanelor. Cu cât acestea sunt mai dez-voltate si mai raspândite în toate unghiurile tarii cu atât schimbul debunuri si valori spirituale devine mai intens si întregul popor poate astfelsa se bucure si sa contribuie la toate binefacerile civilizatiei.

P.N.L., patruns ca si în trecut de importanta si rolul sau în viatasi independenta statului, va continua sa sprijine actiunea statului si ini-tiativa privata pentru refacerea, înmultirea si dezvoltarea retelei de caiferate, a cailor de navigatie fluviala si maritima si a celor aeriene, cum sia soselelor construite dupa datele tehnice cele mai noi. De asemenea,va sustine dezvoltarea mijloacelor moderne de transmisie, precumtelegraful, telefonul si radio-comunicatiile. Pentru aducerea la îndeplinirea acestui program de mari lucrari si investitii se va stradui sa se puna învaloare toate posibilitatile de conceptie, de munca si de capital, facân-du-se totodata apel si la cooperarea internationala.

Capital ssi ccrediteEconomiile particulare si publice reprezinta alaturi de bogatiile

naturale ale tarii capitalului natiunii, care îi asigura independenta eco-nomic si mijloacele de dezvoltare pe linia progresului tehnic si spiritual.

P.N.L. chiar de la începuturile sale, a tinut sa promoveze si safaca sa se dezvolte cât mai mult în straturile societatii românesti spiritulde economie si sa mobilizeze capitalurile acumulate în toate domeniilede activitate economica ale tarii.

În acest scop P.N.L. a sprijinit înfiintarea si organizarea anumeroase întreprinderi de banca si de credit nationale, organizatii careau ajuns sa se bucure în tara de o solida reputatie, iar în srtainatate,gratie reputatiei si seriozitatii lor, sa asigure o larga dezvoltare a schim-burilor si promovarea relatiilor noastre economice cu strainatatea.

Dezvoltarea industriei nationale în sensul aratat mai sus pre-supune însa un climat economic si legal favorabil unor asemeneaactivitati si totodata o rationalizare a productiei si circulatiei bunurilorindustriale, fara de care nu s-ar putea avea ordinea, armonia si pro-gresul în acest domeniu.

P.N.L. se va stradui sa realizeze si în viitor acest climat si vasprijini încheerea de acorduri sau întelegeri industriale pentru a sereduce cât mai mult posibil pretul de cost si a se asigura desfacereaproduselor industriale la preturi juste, combatând monopolul de fapt sisanctionând specula ilicita.Va tine în acelasi timp seama ca prosperi-tatea întreprinderilor industriale înseamna si prosperitatea lucratorilordupa cum buna stare materiala si spirituala a acestora asigura dez-voltarea celor dintâi si prin aceasta progresul general.

ComertulLibertatea schimbului înlesneste si intensifica circulatia

bunurilor de la locul de productie la locurile de consumatie, de la pro-ducatori la consumatori. Plecând de la acest principiu, P.N.L. va cauta,ca si în trecut, sa asigure si sa dezvolte în viitor conditiile si climatuleconomic necesar pentru propasirea comertului românesc atât în inte-rior cât si în afara de granitele tarii. În ce priveste comertul interior, se va cauta ca prin promovarea si spri-jinirea organizatiilor comerciale competente sa se rationalizezeaprovizionarile cu marfurile necesare consumului intern la orase si lasate si desfacerea acestora fara intermediari, stimulându-se crearea simijloacele suficiente pentru acest scop precum: credite pentruachizitionarea de marfuri, antrepozite si magazine generale, între-prinderi de expeditie si de transport, reprezentante active, dezvoltareacooperarii în comertul local etc.

Odata cu libertatea tranzactiilor se va restabili principiul sta-bilitatii conventiilor si al respectului cuvântului dat venind cu o simplifi-care a dispozitiilor legale si întiparirea puterii lor executorii. Pe de altaparte, tot în vederea stabilirii unui climat favorabil comertului, se vaveni cu simplificari si înlesniri fiscale pentru a se înlatura clandestinis-mul si a se evita evaziunile fiscale.

P.N.L. va îngriji ca preturile de comert sa fie libere, dar în ace-lasi timp juste cautând sa fie înlaturate câstigurile ilicite.


333

277276

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Totodata va restabili principiul respectarii angajamentelor con-

tractate de stat fata de particulari, principiu fara de care nu s epoate con-cepe o dezvoltare normala a economiei nationale si nici ordine în rapor-turile obligatorii de drept privat.

De asemenea, pe plan intrnational, va cauta sa redea valoareanormei traditionale, a respectarii conventiilor liber consimtite si sa leaplice cu reciproca sinceritate. Economia actuala se dezvolta într-oatmosfera de riscuri mult mai diferite si complicate. De aceea, P.N.L.,preocupat de necesitatea stabilirii securitatii în acest domeniu, va îngrijitotodata sa promoveze si sa sustina toate acele institutii menite sa asig-ure riscurile de orice fel rezultând din executarea tranzactiilor econom-ice.

Refacerea eeconomicaÎn timpul si din cauza razboiului România a avut de suferit mari

distrugeri în asezamintele ei economice si însemnate pierderi de inven-tar. Toate acestea trebuiesc refacute si totodata repuse în valoare înconcordanta cu cerintele impuse de progresul tehnic si cu nevoile si rolulpoporului român în sud-estul Europei.

Pentru realizarea acestui scop P.N.L. va sprijini reconstructia simodernizarea tuturor asezamintelor economice si culturale a cailor decomunicatii si a mijloacelor de transport, a instalatiilor de alimentare sisalubritate publica dupa un plan de ansamblu si cu asigurarea tuturormijloacelor necesare.

P.N.L. va proceda la modernizarea satelor si oraselor si va stim-ula construirea de locuinte igienice si asezaminte pentru cultura sisanatate la îndemâna tuturor si în special a muncitorilor de toate cate-goriile.

Pentru realizarea acestor scopuri va pune în actiune întreagaputere de munca si toate mijloacele tehnice si financiare de care tarapoate dispune, facând totodata un larg apel la sprijinul institutiilor inter-nationale ce sunt în curs de a lua fiinta în acest scop.

Cooperarea eeconomica ssi sschimbul iinternationalProgresele tehnice, intensificarea aplicarii principiului diviziunii

muncii, factor de solidaritate nationala si internationala, împartireamateriilor prime în mod diferit si neegal pe suprafata pamântului, micso-rarea distantelor între natiuni prin sporirea mereu crescânda a vitezeivariatelor mijloace de transport si de transmisiune etc., implica si deter-mina o permanenta cooperare a tuturor popoarelor alcatuind comuni-tatea internationala în toate domeniile de activitate, în vederea asigurariiprogresului general si al dezvoltarii spiritului de solidaritate si de pace.

Ca si în trecut P.N.L. va cauta sa stimuleze mai departe spiri-tul national de economie si sa faca sa propaseasca institutiile de cred-it nationale în asa fel încât publicul de la micul deponent pâna la mariidetinatori de capitaluri, sa le poata încredinta cu toata siguranta oricesume si valori, iar industria, comertul, agricultura si meseriile sagaseasca în aceste asezaminte, pe calea creditului, principaleleresurse de prosperare pentru activitatea lor. Mai mult, prin acesteasezaminte, în jurul carora va trebui sa fie restabilit un climat legal desiguranta, se va putea ajunge la o colaborare economica cât mai con-structiva cu capitalul strain, a carui participare tot mai intensa la recon-structia tarii si propasirea economiei nationale va constitui în acelasitimp un factor de pace si de progres.

În cadrul acestor preocupari P.N.L., va îngriji sa seîmbunatateasca acordarea de credite tinându-se seama nu numai degarantiile reale oferite, dar si de valoarea profesionala a celor care lecer. Si totodata sa ia fiinta si sa se dezvolte cât mai mult institutiile spe-ciale de credit pentru activitatile economice specializate (constructii,investitii, productie etc.) spre a se putea îndruma astfel economiileconcentrate în banci si asemenea institutii catre activitatile cele maiutile si sigure.

Securitate ssi aasigurariPrincipiul dominant în politica economica a P.N.L. a fost,

înainte de toate siguranta si stabilitatea în raporturile economice atâtinterne, cât si internationale. Siguranta adduce încredere la încheerearaporturilor economice de orice fel, iar stabilitatea asigura echilibrulprestatiilor din asemenea raporturi. Ambele creeaza astfel acel climatde securitate juridica fara de care progresul economic este imposibil.

Inspirându-se de la acelasi principiu P.N.L. va cauta sa resta-bileasca si sa dezvolte mai departe securitatea în tranzactiunile eco-nomice. Pentru aceasta va proceda la simplificarea nenumaratelor legispeciale aplicabile în domeniul economic, care au slabit puterea cre-atoare a obligatiilor contactate, cautând ca toate regulile de dreptimpuse de cerintele progresului modern, sa fie cuprinse în legislatiafundamentala a tarii, legislatie a carei unificare si revizuire în acestspirit va forma una din principalele preocupari ale Partidului NationalLiberal.

Gabriel I. Năstase

334

277276

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Totodata va restabili principiul respectarii angajamentelor con-

tractate de stat fata de particulari, principiu fara de care nu s epoate con-cepe o dezvoltare normala a economiei nationale si nici ordine în rapor-turile obligatorii de drept privat.

De asemenea, pe plan intrnational, va cauta sa redea valoareanormei traditionale, a respectarii conventiilor liber consimtite si sa leaplice cu reciproca sinceritate. Economia actuala se dezvolta într-oatmosfera de riscuri mult mai diferite si complicate. De aceea, P.N.L.,preocupat de necesitatea stabilirii securitatii în acest domeniu, va îngrijitotodata sa promoveze si sa sustina toate acele institutii menite sa asig-ure riscurile de orice fel rezultând din executarea tranzactiilor econom-ice.

Refacerea eeconomicaÎn timpul si din cauza razboiului România a avut de suferit mari

distrugeri în asezamintele ei economice si însemnate pierderi de inven-tar. Toate acestea trebuiesc refacute si totodata repuse în valoare înconcordanta cu cerintele impuse de progresul tehnic si cu nevoile si rolulpoporului român în sud-estul Europei.

Pentru realizarea acestui scop P.N.L. va sprijini reconstructia simodernizarea tuturor asezamintelor economice si culturale a cailor decomunicatii si a mijloacelor de transport, a instalatiilor de alimentare sisalubritate publica dupa un plan de ansamblu si cu asigurarea tuturormijloacelor necesare.

P.N.L. va proceda la modernizarea satelor si oraselor si va stim-ula construirea de locuinte igienice si asezaminte pentru cultura sisanatate la îndemâna tuturor si în special a muncitorilor de toate cate-goriile.

Pentru realizarea acestor scopuri va pune în actiune întreagaputere de munca si toate mijloacele tehnice si financiare de care tarapoate dispune, facând totodata un larg apel la sprijinul institutiilor inter-nationale ce sunt în curs de a lua fiinta în acest scop.

Cooperarea eeconomica ssi sschimbul iinternationalProgresele tehnice, intensificarea aplicarii principiului diviziunii

muncii, factor de solidaritate nationala si internationala, împartireamateriilor prime în mod diferit si neegal pe suprafata pamântului, micso-rarea distantelor între natiuni prin sporirea mereu crescânda a vitezeivariatelor mijloace de transport si de transmisiune etc., implica si deter-mina o permanenta cooperare a tuturor popoarelor alcatuind comuni-tatea internationala în toate domeniile de activitate, în vederea asigurariiprogresului general si al dezvoltarii spiritului de solidaritate si de pace.

Ca si în trecut P.N.L. va cauta sa stimuleze mai departe spiri-tul national de economie si sa faca sa propaseasca institutiile de cred-it nationale în asa fel încât publicul de la micul deponent pâna la mariidetinatori de capitaluri, sa le poata încredinta cu toata siguranta oricesume si valori, iar industria, comertul, agricultura si meseriile sagaseasca în aceste asezaminte, pe calea creditului, principaleleresurse de prosperare pentru activitatea lor. Mai mult, prin acesteasezaminte, în jurul carora va trebui sa fie restabilit un climat legal desiguranta, se va putea ajunge la o colaborare economica cât mai con-structiva cu capitalul strain, a carui participare tot mai intensa la recon-structia tarii si propasirea economiei nationale va constitui în acelasitimp un factor de pace si de progres.

În cadrul acestor preocupari P.N.L., va îngriji sa seîmbunatateasca acordarea de credite tinându-se seama nu numai degarantiile reale oferite, dar si de valoarea profesionala a celor care lecer. Si totodata sa ia fiinta si sa se dezvolte cât mai mult institutiile spe-ciale de credit pentru activitatile economice specializate (constructii,investitii, productie etc.) spre a se putea îndruma astfel economiileconcentrate în banci si asemenea institutii catre activitatile cele maiutile si sigure.

Securitate ssi aasigurariPrincipiul dominant în politica economica a P.N.L. a fost,

înainte de toate siguranta si stabilitatea în raporturile economice atâtinterne, cât si internationale. Siguranta adduce încredere la încheerearaporturilor economice de orice fel, iar stabilitatea asigura echilibrulprestatiilor din asemenea raporturi. Ambele creeaza astfel acel climatde securitate juridica fara de care progresul economic este imposibil.

Inspirându-se de la acelasi principiu P.N.L. va cauta sa resta-bileasca si sa dezvolte mai departe securitatea în tranzactiunile eco-nomice. Pentru aceasta va proceda la simplificarea nenumaratelor legispeciale aplicabile în domeniul economic, care au slabit puterea cre-atoare a obligatiilor contactate, cautând ca toate regulile de dreptimpuse de cerintele progresului modern, sa fie cuprinse în legislatiafundamentala a tarii, legislatie a carei unificare si revizuire în acestspirit va forma una din principalele preocupari ale Partidului NationalLiberal.


335

279278

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În finalul acestui capitol este bine sã accentuãm preocupãrile

lui Ion BBasgan cu privire la Politica Petrolului faþã de participãrile ger-mane petrolifere în România.

Interesele ggermane îîn pprimul rrãzboi mmondial

La izbucnirea primului rãzboi mondial, germanii deþineau prinDeutsche bank un important pachet de acþiuni ale industriei petroliferedin România. Menþionãm numai societãþile mai mari cu organizaþie deexploatare ºi prelucrare: Steaua Românã, Concordia, Vega.

Germania pierzând rãzboiul, înaintea conferinþei de pace,propune României ºi grupurilor financiare din Bucureºti vânzareaacestor acþiuni. Oamenii de Stat, români, au refuzat cumpãrarea aces-tora din motive de loialitate faþã de aliaþi, iar administratorii secheºtrii,numiþi de Statul român, devin mijlocitorii plasãrii acestor pacheteimportante de acþiuni petrolifere cãtre grupurile financiare interesateale aliaþilor prin intermediul finanþei elveþiene în cea mai mare parte.

Astfel, dupã rãzboi, gãsim majoritatea din Steaua Românãpreluatã de „Anglo-Persian” ºi Banque de Paris et des Pays Bas,Concordia ºi Vega preluate de capitaliºtii belgieni.

Statul român recunoaºte aceastã trecere a acþiunilor dinmâinile învinºilor în alte mâini strãine ºi astfel, se pierde cea mai priel-nicã ocazie, poate unica ocazie în istoria neamului nostru de a deveniproprietari îîn ppropria nnoastrã ccasã.

Ceea cce aaltor sstate lle-aa ffost îîngãduit ººi aau iizbutit,, nnouã nnu nne-a ffost ppermis ººi nnu aam rreuººit ssã nne ssusþþinem iinteresele.

U.R.S.S. a naþionalizat întreaga industrie petroliferã prin con-fiscare, deºi aceste acþiuni aparþineau lui Satandard Oil, respectivU.S.A. ºi lui Royal Dutch ºi Schell, deci Anglia ºi Olanda.

Conferinþa de la Geneva la care participa ºi Rusia, din aprilie1922 ºi care trebuia sã decidã asupra situaþiei acestor proprietãþi con-fiscate, nu dã rezultatele dorite. Ulterior, Rusia încheie cu Germaniatratatul de amiciþie de la Rappallo ºi este în mãsurã de a respinge toaterevendicãrile aliaþilor asupra industriei petrolifere din U.R.S.S.

Statele mai mici ca: Iran ºi Mexic au ºtiut sã înfrunte cu rezul-tate pozitive state mari ºi puternice ca: Anglia ºi U.S.A.

Cu toate cã România nu a realizat o acþiune cu rezultate eco-

Filã din manuscrisul proiectului Program al Partidului Naþional Liberal, conceput de Ion BBasgan

Calauzit, ca si în trecut, de realitatea si valoarea economica sisociala a dezvoltarii spiritului de cooperare internationala P.N.L. vacauta sa sprijine si în viitor sa se dezvolte stabilirea si intensificarearaporturilor economice cu strainatatea pe baza de realizari si de reci-proca încredere. În vederea realizarii acestui înalt scop poporul nos-tru, care doreste sa întretina relatii si sa conlucreze în cea mai per-fecta armonie cu celelalte popoare, Partidul National Liberal va cautasa reînnoiasca si sa dezvolte relatiile internationale cu toate statelevecine si cele mai îndepartate, facând sa se încheie noi conventii com-erciale si de schimb care sa asigure o cât mai libera activitate a schim-bului de marfuri si a regimului de devize si sa creeze climatul necesarpentru respectul reciproc al acestor conventii în interesul suprem alspiritului de pace si de progres, spre binele comun.

Gabriel I. Năstase

336

279278

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu În finalul acestui capitol este bine sã accentuãm preocupãrile

lui Ion BBasgan cu privire la Politica Petrolului faþã de participãrile ger-mane petrolifere în România.

Interesele ggermane îîn pprimul rrãzboi mmondial

La izbucnirea primului rãzboi mondial, germanii deþineau prinDeutsche bank un important pachet de acþiuni ale industriei petroliferedin România. Menþionãm numai societãþile mai mari cu organizaþie deexploatare ºi prelucrare: Steaua Românã, Concordia, Vega.

Germania pierzând rãzboiul, înaintea conferinþei de pace,propune României ºi grupurilor financiare din Bucureºti vânzareaacestor acþiuni. Oamenii de Stat, români, au refuzat cumpãrarea aces-tora din motive de loialitate faþã de aliaþi, iar administratorii secheºtrii,numiþi de Statul român, devin mijlocitorii plasãrii acestor pacheteimportante de acþiuni petrolifere cãtre grupurile financiare interesateale aliaþilor prin intermediul finanþei elveþiene în cea mai mare parte.

Astfel, dupã rãzboi, gãsim majoritatea din Steaua Românãpreluatã de „Anglo-Persian” ºi Banque de Paris et des Pays Bas,Concordia ºi Vega preluate de capitaliºtii belgieni.

Statul român recunoaºte aceastã trecere a acþiunilor dinmâinile învinºilor în alte mâini strãine ºi astfel, se pierde cea mai priel-nicã ocazie, poate unica ocazie în istoria neamului nostru de a deveniproprietari îîn ppropria nnoastrã ccasã.

Ceea cce aaltor sstate lle-aa ffost îîngãduit ººi aau iizbutit,, nnouã nnu nne-a ffost ppermis ººi nnu aam rreuººit ssã nne ssusþþinem iinteresele.

U.R.S.S. a naþionalizat întreaga industrie petroliferã prin con-fiscare, deºi aceste acþiuni aparþineau lui Satandard Oil, respectivU.S.A. ºi lui Royal Dutch ºi Schell, deci Anglia ºi Olanda.

Conferinþa de la Geneva la care participa ºi Rusia, din aprilie1922 ºi care trebuia sã decidã asupra situaþiei acestor proprietãþi con-fiscate, nu dã rezultatele dorite. Ulterior, Rusia încheie cu Germaniatratatul de amiciþie de la Rappallo ºi este în mãsurã de a respinge toaterevendicãrile aliaþilor asupra industriei petrolifere din U.R.S.S.

Statele mai mici ca: Iran ºi Mexic au ºtiut sã înfrunte cu rezul-tate pozitive state mari ºi puternice ca: Anglia ºi U.S.A.

Cu toate cã România nu a realizat o acþiune cu rezultate eco-

Filã din manuscrisul proiectului Program al Partidului Naþional Liberal, conceput de Ion BBasgan

Calauzit, ca si în trecut, de realitatea si valoarea economica sisociala a dezvoltarii spiritului de cooperare internationala P.N.L. vacauta sa sprijine si în viitor sa se dezvolte stabilirea si intensificarearaporturilor economice cu strainatatea pe baza de realizari si de reci-proca încredere. În vederea realizarii acestui înalt scop poporul nos-tru, care doreste sa întretina relatii si sa conlucreze în cea mai per-fecta armonie cu celelalte popoare, Partidul National Liberal va cautasa reînnoiasca si sa dezvolte relatiile internationale cu toate statelevecine si cele mai îndepartate, facând sa se încheie noi conventii com-erciale si de schimb care sa asigure o cât mai libera activitate a schim-bului de marfuri si a regimului de devize si sa creeze climatul necesarpentru respectul reciproc al acestor conventii în interesul suprem alspiritului de pace si de progres, spre binele comun.


337

281280

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi D-l C. Sticescu Adm B.N.R. în calitatea sa de preºedinte al

Consiliului Creditul Minier, cuprinde principiile ce trebuiau sã stea labaza noii legi a petrolului pe cale de elaborare ºi punea statul românºi capitalul naþional în imposibilitatea de a mai obþine vreo rezervã deterenuri petrolifere în regiunile ce urmau sã fie explorate.

Ca doctor al unei politechnice germane, deci presupunând a ufi acuzat de germanofobie, în acele timp în care Germania era a totputernicã în Bucureºti, am avut posibilitatea de a combate energicacest protocol atât în faþa profesorului Mrazec, luat ca arbitru, cât ºi înConsiliul Uniunei Naþionale a Întreprinderilor petrolifere. Memoriulîntocmit cu aceastã ocazie ºi depus la Preºedenþia Consiliului deMiniºtri, a constituit baza discuþiilor diplomatice ce au urmat pentrueliminarea protocolului ºi neluarea lui în consideraþie la elaborarealegii petrolului ce s-a decretat în 17 iulie 1942.

Petrolul rromânesc lla cconferinþþa dde ppace

Astãzi se repetã ocazia de la sfârºitul primului rãzboi mondial,cu deosebirea cã alãturi de Anglia ºi U.S.A. ca reprezentanþi ai trus-turilor mondiale Royal Dutch ºi Standard Oil la conferinþa de pace vorlua parte ºi U.R.S.S. ca reprezentantã a trustului rusesc Azneft.

România vva ttrebui ººi ssocotim ccã vva ffi îîn mmãsurã dde aa aacþþionaîntre aaceste ttrei mmari ttrusturi ppetrolifere aale llumii ppentru aa aaduce ººi îînpatrimoniul nnaþþional oo pparte ddin aacþþiunile îînvinººilor.

Organizarea Casei de administraþie a bunurilor inamice con-stituie o ocazie binevenitã de a încredinþa în mâini competente ºi maiales cinstite ºi patriotice administraþia bunurilor petrolifere inamice, cumisiunea de a pregãti lucrãrile pentru conferinþa de pace, cât ºi pentrutratativele ce trebuiesc duse în prealabil.

Se va þine seamã cã o parte din bunurile inamice cum sunt:I.R.D.P., Sar Petrol ºi altele erau înaintea rãzboiului cu capital naþion-al, iar majoritatea acestor societãþi inamice au componenþã minoritarãde capital naþional.

Socotim cã pregãtirea ºi reuºirea acestei probleme economiceprimordiale astãzi pentru þara noastrã, poate fi executatã cu folosþinând seamã de drepturile noastre ºi mai ales de petrolul ºi sângeleromânesc cu curge astãzi pe câmpul de luptã alãturi de aliaþi ºi pentruvictoria aliaþilor.

nomice în politica petroliferã în trecutul rãzboi mondial, totuºi a întâmp-inat dificultãþi la conferinþa de pace, dificultãþi scoase în evidenþã de D-l Gheorghe Brãtianu în lucrarea sa „Acþþiunea ppoliticã ººi mmilitarã aaRomâniei îîn 11919”.

P.N.L. în dorinþa de a recâºtiga aceastã bãtãlie economicãpierdutã, reia iniþiativa în 1924 pe cale legislativã elaborând legile:Energiei, Apelo ºi Minelor, cu scopul vãdit de a naþionaliza industriapetroliferã.

Vintilã Brãtianu, Mrazec ºi inginer Tãnãsescu împreunã cu D-l Tancred Constantinescu sunt exponenþii acestei acþiuni, care a dus laelaborarea legii minelor în 1924, când Madgearu, sub presiuneastrãinãtãþii ºi ca urmare a promisiunilor reciproce date cu diplomaþiastrãinã ca exponent al trusturilor petrolifere la Londra, schimbã legeaminelor ºi astfel se încheie ºi aceastã lãudabilã acþiune a P.N.L. de anaþionaliza industria petroliferã.

Interesele ggermane aactuale îîn RRomânia

O datã cu preponderenþa politicã pe care Germania o exercitãîn România în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, reia ofensivaeconomicã pentru a recâºtiga terenul pierdut în România în primulrãzboi mondial.

Cu ajutorul conducãtorilor români ai întreprinderilor petrolifere,Germania ajunge sã achiziþioneze cca. 30% din acþiunile industrieipetrolifere ºi sã participe cu aproape 4 mrd. lei capital deplin vãrsat.

Astfel, Germania deþin e astãzi în România urmãtoarele soci-etãþi: Concordia împreunã cu Forachi Româneascã ºi Vega1.470.000.000, Columbia 380.000.000, Petrol-Blak 470.000.000,I.R.D.P. 600.000.000, 25% din Steaua Românã precum ºi alte între-prinderi mai mici ca Moldonafta, Explora, Meotica Românã, Sar Petrolsau noi societãþi înfiinþate ca SARDEP, Doiceºti, Continental Oel etc.

Legea petrolului ce s-a elaborat în 1942 trebuia sã permitãacestui capital acapararea rezervelor ºi a noilor terenuri petrolifere ces-ar fi putut descoperi în România.

Protocolul FFischer-CCredit MMinierCelebrul protocol Fischer-Credit Minier încheiat în Februarie

1942 între guvernul german reprezentat prin ministrul de resort Fischer

Gabriel I. Năstase

338

281280

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu ºi D-l C. Sticescu Adm B.N.R. în calitatea sa de preºedinte al

Consiliului Creditul Minier, cuprinde principiile ce trebuiau sã stea labaza noii legi a petrolului pe cale de elaborare ºi punea statul românºi capitalul naþional în imposibilitatea de a mai obþine vreo rezervã deterenuri petrolifere în regiunile ce urmau sã fie explorate.

Ca doctor al unei politechnice germane, deci presupunând a ufi acuzat de germanofobie, în acele timp în care Germania era a totputernicã în Bucureºti, am avut posibilitatea de a combate energicacest protocol atât în faþa profesorului Mrazec, luat ca arbitru, cât ºi înConsiliul Uniunei Naþionale a Întreprinderilor petrolifere. Memoriulîntocmit cu aceastã ocazie ºi depus la Preºedenþia Consiliului deMiniºtri, a constituit baza discuþiilor diplomatice ce au urmat pentrueliminarea protocolului ºi neluarea lui în consideraþie la elaborarealegii petrolului ce s-a decretat în 17 iulie 1942.

Petrolul rromânesc lla cconferinþþa dde ppace

Astãzi se repetã ocazia de la sfârºitul primului rãzboi mondial,cu deosebirea cã alãturi de Anglia ºi U.S.A. ca reprezentanþi ai trus-turilor mondiale Royal Dutch ºi Standard Oil la conferinþa de pace vorlua parte ºi U.R.S.S. ca reprezentantã a trustului rusesc Azneft.

România vva ttrebui ººi ssocotim ccã vva ffi îîn mmãsurã dde aa aacþþionaîntre aaceste ttrei mmari ttrusturi ppetrolifere aale llumii ppentru aa aaduce ººi îînpatrimoniul nnaþþional oo pparte ddin aacþþiunile îînvinººilor.

Organizarea Casei de administraþie a bunurilor inamice con-stituie o ocazie binevenitã de a încredinþa în mâini competente ºi maiales cinstite ºi patriotice administraþia bunurilor petrolifere inamice, cumisiunea de a pregãti lucrãrile pentru conferinþa de pace, cât ºi pentrutratativele ce trebuiesc duse în prealabil.

Se va þine seamã cã o parte din bunurile inamice cum sunt:I.R.D.P., Sar Petrol ºi altele erau înaintea rãzboiului cu capital naþion-al, iar majoritatea acestor societãþi inamice au componenþã minoritarãde capital naþional.

Socotim cã pregãtirea ºi reuºirea acestei probleme economiceprimordiale astãzi pentru þara noastrã, poate fi executatã cu folosþinând seamã de drepturile noastre ºi mai ales de petrolul ºi sângeleromânesc cu curge astãzi pe câmpul de luptã alãturi de aliaþi ºi pentruvictoria aliaþilor.

nomice în politica petroliferã în trecutul rãzboi mondial, totuºi a întâmp-inat dificultãþi la conferinþa de pace, dificultãþi scoase în evidenþã de D-l Gheorghe Brãtianu în lucrarea sa „Acþþiunea ppoliticã ººi mmilitarã aaRomâniei îîn 11919”.

P.N.L. în dorinþa de a recâºtiga aceastã bãtãlie economicãpierdutã, reia iniþiativa în 1924 pe cale legislativã elaborând legile:Energiei, Apelo ºi Minelor, cu scopul vãdit de a naþionaliza industriapetroliferã.

Vintilã Brãtianu, Mrazec ºi inginer Tãnãsescu împreunã cu D-l Tancred Constantinescu sunt exponenþii acestei acþiuni, care a dus laelaborarea legii minelor în 1924, când Madgearu, sub presiuneastrãinãtãþii ºi ca urmare a promisiunilor reciproce date cu diplomaþiastrãinã ca exponent al trusturilor petrolifere la Londra, schimbã legeaminelor ºi astfel se încheie ºi aceastã lãudabilã acþiune a P.N.L. de anaþionaliza industria petroliferã.

Interesele ggermane aactuale îîn RRomânia

O datã cu preponderenþa politicã pe care Germania o exercitãîn România în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, reia ofensivaeconomicã pentru a recâºtiga terenul pierdut în România în primulrãzboi mondial.

Cu ajutorul conducãtorilor români ai întreprinderilor petrolifere,Germania ajunge sã achiziþioneze cca. 30% din acþiunile industrieipetrolifere ºi sã participe cu aproape 4 mrd. lei capital deplin vãrsat.

Astfel, Germania deþin e astãzi în România urmãtoarele soci-etãþi: Concordia împreunã cu Forachi Româneascã ºi Vega1.470.000.000, Columbia 380.000.000, Petrol-Blak 470.000.000,I.R.D.P. 600.000.000, 25% din Steaua Românã precum ºi alte între-prinderi mai mici ca Moldonafta, Explora, Meotica Românã, Sar Petrolsau noi societãþi înfiinþate ca SARDEP, Doiceºti, Continental Oel etc.

Legea petrolului ce s-a elaborat în 1942 trebuia sã permitãacestui capital acapararea rezervelor ºi a noilor terenuri petrolifere ces-ar fi putut descoperi în România.

Protocolul FFischer-CCredit MMinierCelebrul protocol Fischer-Credit Minier încheiat în Februarie

1942 între guvernul german reprezentat prin ministrul de resort Fischer


339

283282

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aceasta acþiona nu în centrul de greutate al garniturii de foraj,

ci chiar pe suprafaþa inferioarã la sapã. Astfel, pentru prima oarã înistoria ºtiinþei ºi tehnicii universale, Ion BBasgan, a adus completãri laprincipiul lui Arhimede aplicat la marile adâncimi la care lucreazã gar-nitura de foraj în lichid.

Presiunea hidrostaticã arhimedianã aplicatã în centrul degreutate al garniturii de forare, conform principiilor ºi interpretãrii cla-sice, era consideratã repartizatã proporþional de-a lungul garniturii deforare, care se afla pe toatã întinderea ei, înainte de a ajunge în talpã,în tensiune. În concordanþã cu enunþarea clasicã a principiului luiArhimede, la orice coloanã suspendatã vertical într-un lichid mai puþindens decât materialul coloanei, se considerã cã aceastã coloanã secomportã ca ºi cum ar avea o nouã greutate specificã mai micã ºiegalã cu diferenþa greutãþilor specifice ale materialului ºi lichidului,ceea ce a dat naºtere noþiunii de greutate aparentã. Acest mod de agândi ºi analiza problema nu lua în considerare fenomenele ce iaunaºtere în partea de jos a garniturii de sãpare.

În cercetarea sa, Ion BBasgan a admis în primul rând cã loculde aplicare a forþei de plutire este la partea inferioarã a garniturii deforare. Astfel, a descoperit ºi a calculat apoi existenþa zonei compri-mate ºi poziþia zonei neutre, realizând o nouã interpretare ineditã aprincipiului lui Arhimede. Acest efect al forþei hidrostatice, zona com-primatã ºi zona neutrã, descoperitã de Ion BBasgan, constituie ºi efec-tul Basgan. Ca urmare a acestui efect, distribuiþi eforturilor unitare axi-ale în garnitura de forare nu mai corespunde cu veche concepþie dupãcare garnitura de forare ar consta numai în tensiune variind de la zero,lângã sapã, pânã la valoarea maximã de la cârligul de sus al garnituriide forare. Dupã concepþia lui Ion BBasgan (publicatã în tezele invenþi-ilor între anii 1934-1938), la partea inferioarã a garniturii de forare,introdusã în lichid fãrã a atinge talpa, are loc o compresiune maximãla sapã, scãzând pânã la valoarea zero în zona neutrã, dupã care intrãîn zona aflatã în tensiune, care merge pânã la cârlig.

Lungimea zonei comprimate din garnitura de foraj creºte înraport cu adâncimea ºi este cauza principalã a devierii gãurilor ºi ainstrumentaþiilor ce apar. Apoi, din cauza rotaþiilor garniturii de foraj,care pot atinge pânã la 300 de turaþii pe minut, apare flambajul, careîn zona comprimatã este mai mare, ceea ce justificã pierderea echili-

EFECTUL BBASGAN ªI AAPLICAÞIILE SSALE

Principiul llui AArhimede ººi fforajul

În perioada 1925-1933 Ion BBasgan a efectuat o serie decercetãri privind îmbunãtãþirea procesului tehnologic al forãrii ºigãsirea cauzelor devierii gãurilor forate. În urma acestor preocupãriIon BBasgan a constatat cã garnitura de forare, lucrând în lichid, estesupusã acþiunii presiunii hidrostatice arhimediene. Pânã în acelmoment, aceastã presiune hidrostaticã arhimedianã nu era luatã înconsiderare în tehnica forajului.

Ion BBasgan într-unul din desele sale momente de activitate creatoare

Gabriel I. Năstase

340

283282

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Aceasta acþiona nu în centrul de greutate al garniturii de foraj,

ci chiar pe suprafaþa inferioarã la sapã. Astfel, pentru prima oarã înistoria ºtiinþei ºi tehnicii universale, Ion BBasgan, a adus completãri laprincipiul lui Arhimede aplicat la marile adâncimi la care lucreazã gar-nitura de foraj în lichid.

Presiunea hidrostaticã arhimedianã aplicatã în centrul degreutate al garniturii de forare, conform principiilor ºi interpretãrii cla-sice, era consideratã repartizatã proporþional de-a lungul garniturii deforare, care se afla pe toatã întinderea ei, înainte de a ajunge în talpã,în tensiune. În concordanþã cu enunþarea clasicã a principiului luiArhimede, la orice coloanã suspendatã vertical într-un lichid mai puþindens decât materialul coloanei, se considerã cã aceastã coloanã secomportã ca ºi cum ar avea o nouã greutate specificã mai micã ºiegalã cu diferenþa greutãþilor specifice ale materialului ºi lichidului,ceea ce a dat naºtere noþiunii de greutate aparentã. Acest mod de agândi ºi analiza problema nu lua în considerare fenomenele ce iaunaºtere în partea de jos a garniturii de sãpare.

În cercetarea sa, Ion BBasgan a admis în primul rând cã loculde aplicare a forþei de plutire este la partea inferioarã a garniturii deforare. Astfel, a descoperit ºi a calculat apoi existenþa zonei compri-mate ºi poziþia zonei neutre, realizând o nouã interpretare ineditã aprincipiului lui Arhimede. Acest efect al forþei hidrostatice, zona com-primatã ºi zona neutrã, descoperitã de Ion BBasgan, constituie ºi efec-tul Basgan. Ca urmare a acestui efect, distribuiþi eforturilor unitare axi-ale în garnitura de forare nu mai corespunde cu veche concepþie dupãcare garnitura de forare ar consta numai în tensiune variind de la zero,lângã sapã, pânã la valoarea maximã de la cârligul de sus al garnituriide forare. Dupã concepþia lui Ion BBasgan (publicatã în tezele invenþi-ilor între anii 1934-1938), la partea inferioarã a garniturii de forare,introdusã în lichid fãrã a atinge talpa, are loc o compresiune maximãla sapã, scãzând pânã la valoarea zero în zona neutrã, dupã care intrãîn zona aflatã în tensiune, care merge pânã la cârlig.

Lungimea zonei comprimate din garnitura de foraj creºte înraport cu adâncimea ºi este cauza principalã a devierii gãurilor ºi ainstrumentaþiilor ce apar. Apoi, din cauza rotaþiilor garniturii de foraj,care pot atinge pânã la 300 de turaþii pe minut, apare flambajul, careîn zona comprimatã este mai mare, ceea ce justificã pierderea echili-

EFECTUL BBASGAN ªI AAPLICAÞIILE SSALE

Principiul llui AArhimede ººi fforajul

În perioada 1925-1933 Ion BBasgan a efectuat o serie decercetãri privind îmbunãtãþirea procesului tehnologic al forãrii ºigãsirea cauzelor devierii gãurilor forate. În urma acestor preocupãriIon BBasgan a constatat cã garnitura de forare, lucrând în lichid, estesupusã acþiunii presiunii hidrostatice arhimediene. Pânã în acelmoment, aceastã presiune hidrostaticã arhimedianã nu era luatã înconsiderare în tehnica forajului.

Ion BBasgan într-unul din desele sale momente de activitate creatoare


341

285284

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu lichid dislocuit de garnitura de forare, plus presiunea de sãpare nece-

sarã perforãrii rocilor. În sensul celor prezentate, este elocvent urmã-torul exemplu: la o garniturã de forare de 100 tone, greutate la carevolumul dislocuit cântãreºte 15 tone ºi forþa corespunzãtoare presiuniide sãpare este de 7 tone, greutatea prãjinilor grele proporþionale estede 22 tone. De menþionat cã principiul este valabil ºi pentru garniturilede forare din aluminiu sau chiar material plastic.

Ceea ce meritã sã fie amintit pentru a putea înþelege impor-tanþa ºtiinþificã, tehnicã ºi economicã a acestei invenþii este cã pânã înanul 1934 forajul se fãcea cu o prãjinã grea, lungã (sapã), numitã ºi„dril-collar”, în lungime de 6-9 m ºi cu o greutate de cca. 1 tonã ºinumai în mod experimental s-au întrebuinþat prãjini în greutate de 2-3tone. Dupã brevetarea invenþiei ºi aplicarea ei în practica petrolierã,greutatea acestor prãjini s-a mãrit pânã la 20-30 tone, forându-se gãuriverticale pânã la adâncimi de 9.000 metri.

Prin noul procedeu, aºa cum de altfel am mai amintit, s-aobþinut o creºtere a randamentului de cca. 30 la sutã la costul metru-lui forat ºi s-au eliminat rupturile de prãjini ºi de instrumentaþii.

În anul 1954, Uzinele „Republica” au început sã realizezeprimul produs nou „prãjini grele „, baza pe transferul tehnologic alinvenþiei lui Ion BBasgan.

În U.R.S.S. metoda, privind forajul modern, iniþiatã de IonBasgan a fost introdusã în cursurile universitare din 1947. în S.U.A.,imediat dupã obþinerea brevetului de invenþie în 1937, s-a trecut laforajul cu prãjini grele proporþionale, lungi de 200-300 m ºi în greutatede 10-30 tone. Evident cã lumea ºtiinþificã din þarã ºi din strãinãtate eraconectatã la acest eveniment deosebit. Fapt care a condus la o seriede frãmântãri, dezbateri ºi analize în plan tehnico-ºtiinþific.

Lucrurile aveau sã se liniºteascã abia dupã 10-20 de ani, cândsavanþi americani de talia lui H.G. Texter, Ion L. Homquist, H.G.Handelman, P. Moore, prof. O. Gatlin, D.M. Best, U.T. Okan au ajunsla aceleaºi concluzii cu Ion BBasgan.

În Italia, revista „Italiano del petrolio” din 30 aprilie 1967 scrie: „la exploatãrile petroliere aparþinând firmei „Eri-Agip” se aplicãmetodele inventate de românul Ion Basgan. În acest fel, puþurile suntfoarte verticale ºi în condiþii economice foarte avantajoase. La altepuþuri unde nu se aplicã aceste metode se înregistreazã devieri de la

brului stabil al garniturii de forare, devierea ºi, respectiv, rupturile deprãjini, de sape etc. în esenþã, lungimea zonei comprimate din garni-tura de forare este egalã cu lungimea garniturii cufundate în lichid,multiplicatã cu raportul dintre greutatea specificã a lichidului ºi cea aoþelului.

Rezultatul presiunii hidrostatice arhimediene este direct pro-porþional cu adâncimea ºi lungimea garniturii de forare cufundatã înlichid, respectiv cu greutatea volumului dislocuit. Aceasta reprezintã15-20 la sutã din greutatea garniturii de foraj, care, în condiþiile ºiadâncimile forajului modern, poate atinge valori de cca. 30 tone! Astfel,pe baza cercetãrilor ºi rezultatelor obþinute, Ion BBasgan dã urmãtoareainterpretare specialã principiului lui Arhimede: „Un corp sub formã debarã, introdus parþial ºi vertical într-un lichid, este împins de jos în susde o forþã egalã cu greutatea lichidului dislocuit, având ca loc de apli-caþie a forþei suprafaþa inferioarã a corpului, acþionând vertical de josîn sus”.

În baza constatãrilor ºtiinþifice ºi tehnice ale acestei inter-pretãri, Ion BBasgan emite o serie de legi noi, specifice hidrotehnicii ºitehnicii forajului, ºi anume: „partea inferioarã a garniturii de foraj sus-pendatã parþial ºi vertical în lichid se aflã în compresiune datoritãlichidului dislocuit de întreaga garniturã”... „Partea inferioarã a garni-turii de foraj introdusã vertical în lichid ºi rezematã parþial la capãtulinferior se aflã în compresiune ºi este egalã cu greutatea lichidului dis-locuit de întreaga garniturã plus reacþia reazemului”... „De-a lungulbarei cufundate parþial ºi vertical în lichid existã o zonã neutrã, caredesparte partea comprimatã de cea aflatã în tensiune. Aceastã zonãneutrã „circulã” de-a lungul barei, în funcþie de adâncimea la care seintroduce bara ºi de greutatea lãsatã pe reazem”.

Forajul ccu pprãjini ggrele pproporþionale

Aceste descoperiri i-au permis lui Ion BBasgan sã desfiinþezezona comprimatã din garnitura de forare prin utilizarea prãjinilor greleproporþionale, coborând astfel zona neutrã în masa prãjinilor grele ºiacþionând practic în gãuri perfect verticale, înlesnind totodatã atin-gerea marilor adâncimi ale scoarþei terestre. Astfel, greutatea noilorprãjini, numite ºi proporþionale, este egalã cu greutatea volumului de

Gabriel I. Năstase

342

285284

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu lichid dislocuit de garnitura de forare, plus presiunea de sãpare nece-

sarã perforãrii rocilor. În sensul celor prezentate, este elocvent urmã-torul exemplu: la o garniturã de forare de 100 tone, greutate la carevolumul dislocuit cântãreºte 15 tone ºi forþa corespunzãtoare presiuniide sãpare este de 7 tone, greutatea prãjinilor grele proporþionale estede 22 tone. De menþionat cã principiul este valabil ºi pentru garniturilede forare din aluminiu sau chiar material plastic.

Ceea ce meritã sã fie amintit pentru a putea înþelege impor-tanþa ºtiinþificã, tehnicã ºi economicã a acestei invenþii este cã pânã înanul 1934 forajul se fãcea cu o prãjinã grea, lungã (sapã), numitã ºi„dril-collar”, în lungime de 6-9 m ºi cu o greutate de cca. 1 tonã ºinumai în mod experimental s-au întrebuinþat prãjini în greutate de 2-3tone. Dupã brevetarea invenþiei ºi aplicarea ei în practica petrolierã,greutatea acestor prãjini s-a mãrit pânã la 20-30 tone, forându-se gãuriverticale pânã la adâncimi de 9.000 metri.

Prin noul procedeu, aºa cum de altfel am mai amintit, s-aobþinut o creºtere a randamentului de cca. 30 la sutã la costul metru-lui forat ºi s-au eliminat rupturile de prãjini ºi de instrumentaþii.

În anul 1954, Uzinele „Republica” au început sã realizezeprimul produs nou „prãjini grele „, baza pe transferul tehnologic alinvenþiei lui Ion BBasgan.

În U.R.S.S. metoda, privind forajul modern, iniþiatã de IonBasgan a fost introdusã în cursurile universitare din 1947. în S.U.A.,imediat dupã obþinerea brevetului de invenþie în 1937, s-a trecut laforajul cu prãjini grele proporþionale, lungi de 200-300 m ºi în greutatede 10-30 tone. Evident cã lumea ºtiinþificã din þarã ºi din strãinãtate eraconectatã la acest eveniment deosebit. Fapt care a condus la o seriede frãmântãri, dezbateri ºi analize în plan tehnico-ºtiinþific.

Lucrurile aveau sã se liniºteascã abia dupã 10-20 de ani, cândsavanþi americani de talia lui H.G. Texter, Ion L. Homquist, H.G.Handelman, P. Moore, prof. O. Gatlin, D.M. Best, U.T. Okan au ajunsla aceleaºi concluzii cu Ion BBasgan.

În Italia, revista „Italiano del petrolio” din 30 aprilie 1967 scrie: „la exploatãrile petroliere aparþinând firmei „Eri-Agip” se aplicãmetodele inventate de românul Ion Basgan. În acest fel, puþurile suntfoarte verticale ºi în condiþii economice foarte avantajoase. La altepuþuri unde nu se aplicã aceste metode se înregistreazã devieri de la

brului stabil al garniturii de forare, devierea ºi, respectiv, rupturile deprãjini, de sape etc. în esenþã, lungimea zonei comprimate din garni-tura de forare este egalã cu lungimea garniturii cufundate în lichid,multiplicatã cu raportul dintre greutatea specificã a lichidului ºi cea aoþelului.

Rezultatul presiunii hidrostatice arhimediene este direct pro-porþional cu adâncimea ºi lungimea garniturii de forare cufundatã înlichid, respectiv cu greutatea volumului dislocuit. Aceasta reprezintã15-20 la sutã din greutatea garniturii de foraj, care, în condiþiile ºiadâncimile forajului modern, poate atinge valori de cca. 30 tone! Astfel,pe baza cercetãrilor ºi rezultatelor obþinute, Ion BBasgan dã urmãtoareainterpretare specialã principiului lui Arhimede: „Un corp sub formã debarã, introdus parþial ºi vertical într-un lichid, este împins de jos în susde o forþã egalã cu greutatea lichidului dislocuit, având ca loc de apli-caþie a forþei suprafaþa inferioarã a corpului, acþionând vertical de josîn sus”.

În baza constatãrilor ºtiinþifice ºi tehnice ale acestei inter-pretãri, Ion BBasgan emite o serie de legi noi, specifice hidrotehnicii ºitehnicii forajului, ºi anume: „partea inferioarã a garniturii de foraj sus-pendatã parþial ºi vertical în lichid se aflã în compresiune datoritãlichidului dislocuit de întreaga garniturã”... „Partea inferioarã a garni-turii de foraj introdusã vertical în lichid ºi rezematã parþial la capãtulinferior se aflã în compresiune ºi este egalã cu greutatea lichidului dis-locuit de întreaga garniturã plus reacþia reazemului”... „De-a lungulbarei cufundate parþial ºi vertical în lichid existã o zonã neutrã, caredesparte partea comprimatã de cea aflatã în tensiune. Aceastã zonãneutrã „circulã” de-a lungul barei, în funcþie de adâncimea la care seintroduce bara ºi de greutatea lãsatã pe reazem”.

Forajul ccu pprãjini ggrele pproporþionale

Aceste descoperiri i-au permis lui Ion BBasgan sã desfiinþezezona comprimatã din garnitura de forare prin utilizarea prãjinilor greleproporþionale, coborând astfel zona neutrã în masa prãjinilor grele ºiacþionând practic în gãuri perfect verticale, înlesnind totodatã atin-gerea marilor adâncimi ale scoarþei terestre. Astfel, greutatea noilorprãjini, numite ºi proporþionale, este egalã cu greutatea volumului de


343

287286

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Prezentarea unui rezumat al invenþiilor descrise anterior, con-

sider cã este un prilej unic de a oferi cititorului interesat de acest dome-niu, modul în care au fost concepute aceste „bijuterii” ale creativitãþiiromâneºti.

I. PPROCEDEU ªªI SSISTEM DDE FFORAJ RROTATIV CCU VVIBRAÞIISONICE TTRANSMISE LLA TTALPA SSONDEI PPRIN FFLUIDUL DDEFORAJ (Patent 3507341, aprilie 21, 1970, S.U.A.)

Invenþia se referã la un sistem de foraj hidraulic rotativ uti-lizând vibraþii percutante care aduce o îmbunãtãþire la metodele prece-dente.

În componenþa sistemului intrã utilaje de foraj de frecvenþãcorespunzãtoare, precum ºi aparatura necesarã din care fac parte:sapa, drilcolar, prãjini de foraj ºi sistemul de suspendare, macara, dis-pozitiv de producere a energiei vibratoare.

Invenþia înlãturã neajunsurile metodelor uzuale fãrã utilizareasculelor ºi dispozitivelor complicate.

La talpa sondei, noroiul de foraj se aflã sub o presiune foartemare care, la adâncimea, de exemplu de 5 mile, ajunge la aproxima-tiv 14.000 lb/in2 (980 kg/cm2). Aceastã presiune acþioneazã asupragarniturii de jos în sus cauzând compresiunea pãrþii inferioare a garni-turii pe o anumitã lungime a acesteia. Deasupra secþiunii comprimate,garnitura se aflã în tensiune datoritã suspendãrii ºi sub greutatea pro-prie, ambele zone fiind despãrþite de zona neutrã. În esenþã, invenþiase referã la faptul cã zona neutrã a garniturii de prãjini este coborâtãmai jos prin utilizarea unui drilcolar foarte greu, greutatea acestuia fiindîntre 10-15% mai mare decât greutatea noroiului de foraj dislocuit. Prinaceasta prãjinile de foraj sunt menþinute în tensiune. Zona comprimatãfiind cuprinsã în masa drilcolarului se evitã încovoierea prãjinilor.Garnitura de foraj alcãtuitã dupã acest procedeu are drilcolar de olungime pânã la 450 ft atunci când adâncimea sondei este pânã la6600 ft. datoritã absenþei oricãrei încovoieri laterale a garniturii, gaurasondei forate va avea direcþia verticalã.

Extragerea periodicã a garniturilor de foraj ori de câte ori sapanecesitã a fi înlocuitã ºi o altã lungime de prãjinã sã fie cuplatã la gar-niturã este o operaþie obiºnuitã în procesul forãrii unei sonde.

verticalã de 15-20 grade. O constatare care pledeazã pentru extin-derea metodelor experimentate de inventatorul român”.

Forajul ssonic

Plecând de la „Teoria sonicitãþii”, în urma unor ample cercetãriîntreprinse în special pe ºantierele cu roci foarte tari de la Moineºti, IonBasgan a stabilit condiþiile în care se poate transmite, cu ajutorul pom-pelor de noroi ºi pe calea undelor sonore, o energie suplimentarã dela suprafaþã prin garnitura de foraj la sapã. Pornind de la legile trans-miterii energiei sonice sub formã de unde prin lichide, solide ºi gaze ºicaptarea energiei sonice la distanþã, Ion BBasgan a aclculat lucrulmecanic ce-l poate capta la sapã, prin transmiterea energiei pe claesonicã de la suprafaþã, reuºind sã imprime sapei, simultan cu rotaþia ºilovituri de percuþie.

Astfel, el a reuºit sã creeze o forþã perturbatoare, direcþia,amplitudinea ºi frecvenþa oscilaþiilor sapei, lucrul mecanic efectuat înaceste condiþii de sapã, precum ºi regimul de rezonanþã în acest lucrumecanic pe fundul gãurii este maxim sau când garnitura de forare serupe. În experienþele de ºantier a realizat oscilaþii ale sapei de câþivacentimetri. În felul acesta, Ion BBasgan a obþinut un sistem de foraj unic,combinând avantajele rapiditãþii sistemului de foraj Rotary cu avanta-jele penetraþiei verticale a sistemului de foraj percutant. Se poate afir-ma, în acest sens, cã Ion BBasgan este inventatorul „forajului rotativ-simultan al forajului sonic”.

Aceastã metodã nouã de foraj, care mãreºte randamentulforajului ºi asigurã gãuri verticale, a fost brevetatã în România în 1934ºi în S.U.A. în 1937.

Ulterior, în S.U.A., au apãrut o serie de brevete de invenþii deperfecþionare având la bazã brevetul Ion BBasgan. Cu acest sistem deforare, numit ºi „Vibrator”, s-au fãcut numeroase experimentãri peºantiere, realizând percuþiile prin metoda magnetostatic, prin turbine ºialte motoare de fund, montate în subsol. În urma acestor experimen-tãri, s-au obþinut unele rezultate foarte bune, care au mers pânã la indi-ci de foraj de trei ori mai mari decât cei obiºnuiþi. De asemenea, ºirezultatele de laborator au confirmat progresul esenþial realizat în fora-jul de adâncime, cu metoda combinatã, percuþie ºi rotaþie.

Gabriel I. Năstase

344

287286

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Prezentarea unui rezumat al invenþiilor descrise anterior, con-

sider cã este un prilej unic de a oferi cititorului interesat de acest dome-niu, modul în care au fost concepute aceste „bijuterii” ale creativitãþiiromâneºti.

I. PPROCEDEU ªªI SSISTEM DDE FFORAJ RROTATIV CCU VVIBRAÞIISONICE TTRANSMISE LLA TTALPA SSONDEI PPRIN FFLUIDUL DDEFORAJ (Patent 3507341, aprilie 21, 1970, S.U.A.)

Invenþia se referã la un sistem de foraj hidraulic rotativ uti-lizând vibraþii percutante care aduce o îmbunãtãþire la metodele prece-dente.

În componenþa sistemului intrã utilaje de foraj de frecvenþãcorespunzãtoare, precum ºi aparatura necesarã din care fac parte:sapa, drilcolar, prãjini de foraj ºi sistemul de suspendare, macara, dis-pozitiv de producere a energiei vibratoare.

Invenþia înlãturã neajunsurile metodelor uzuale fãrã utilizareasculelor ºi dispozitivelor complicate.

La talpa sondei, noroiul de foraj se aflã sub o presiune foartemare care, la adâncimea, de exemplu de 5 mile, ajunge la aproxima-tiv 14.000 lb/in2 (980 kg/cm2). Aceastã presiune acþioneazã asupragarniturii de jos în sus cauzând compresiunea pãrþii inferioare a garni-turii pe o anumitã lungime a acesteia. Deasupra secþiunii comprimate,garnitura se aflã în tensiune datoritã suspendãrii ºi sub greutatea pro-prie, ambele zone fiind despãrþite de zona neutrã. În esenþã, invenþiase referã la faptul cã zona neutrã a garniturii de prãjini este coborâtãmai jos prin utilizarea unui drilcolar foarte greu, greutatea acestuia fiindîntre 10-15% mai mare decât greutatea noroiului de foraj dislocuit. Prinaceasta prãjinile de foraj sunt menþinute în tensiune. Zona comprimatãfiind cuprinsã în masa drilcolarului se evitã încovoierea prãjinilor.Garnitura de foraj alcãtuitã dupã acest procedeu are drilcolar de olungime pânã la 450 ft atunci când adâncimea sondei este pânã la6600 ft. datoritã absenþei oricãrei încovoieri laterale a garniturii, gaurasondei forate va avea direcþia verticalã.

Extragerea periodicã a garniturilor de foraj ori de câte ori sapanecesitã a fi înlocuitã ºi o altã lungime de prãjinã sã fie cuplatã la gar-niturã este o operaþie obiºnuitã în procesul forãrii unei sonde.

verticalã de 15-20 grade. O constatare care pledeazã pentru extin-derea metodelor experimentate de inventatorul român”.

Forajul ssonic

Plecând de la „Teoria sonicitãþii”, în urma unor ample cercetãriîntreprinse în special pe ºantierele cu roci foarte tari de la Moineºti, IonBasgan a stabilit condiþiile în care se poate transmite, cu ajutorul pom-pelor de noroi ºi pe calea undelor sonore, o energie suplimentarã dela suprafaþã prin garnitura de foraj la sapã. Pornind de la legile trans-miterii energiei sonice sub formã de unde prin lichide, solide ºi gaze ºicaptarea energiei sonice la distanþã, Ion BBasgan a aclculat lucrulmecanic ce-l poate capta la sapã, prin transmiterea energiei pe claesonicã de la suprafaþã, reuºind sã imprime sapei, simultan cu rotaþia ºilovituri de percuþie.

Astfel, el a reuºit sã creeze o forþã perturbatoare, direcþia,amplitudinea ºi frecvenþa oscilaþiilor sapei, lucrul mecanic efectuat înaceste condiþii de sapã, precum ºi regimul de rezonanþã în acest lucrumecanic pe fundul gãurii este maxim sau când garnitura de forare serupe. În experienþele de ºantier a realizat oscilaþii ale sapei de câþivacentimetri. În felul acesta, Ion BBasgan a obþinut un sistem de foraj unic,combinând avantajele rapiditãþii sistemului de foraj Rotary cu avanta-jele penetraþiei verticale a sistemului de foraj percutant. Se poate afir-ma, în acest sens, cã Ion BBasgan este inventatorul „forajului rotativ-simultan al forajului sonic”.

Aceastã metodã nouã de foraj, care mãreºte randamentulforajului ºi asigurã gãuri verticale, a fost brevetatã în România în 1934ºi în S.U.A. în 1937.

Ulterior, în S.U.A., au apãrut o serie de brevete de invenþii deperfecþionare având la bazã brevetul Ion BBasgan. Cu acest sistem deforare, numit ºi „Vibrator”, s-au fãcut numeroase experimentãri peºantiere, realizând percuþiile prin metoda magnetostatic, prin turbine ºialte motoare de fund, montate în subsol. În urma acestor experimen-tãri, s-au obþinut unele rezultate foarte bune, care au mers pânã la indi-ci de foraj de trei ori mai mari decât cei obiºnuiþi. De asemenea, ºirezultatele de laborator au confirmat progresul esenþial realizat în fora-jul de adâncime, cu metoda combinatã, percuþie ºi rotaþie.


345

289288

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu supunând compresiunii partea de deasupra sapei a garniturii ºi secþi-

unea inferioarã a acesteia.2. Sistemul descries în revendicarea 1 include mijloace

hidraulice de pompare sub presiune a noroiului de foraj la garnitura deforaj. Sistemul hidraulic este dotat cu mijloace prin care se realizeazãvariaþia presiunii între limita minimã ºi maimã, presiunea diferenþialãfiind Pp; aceastã preiune multiplicatã cu secþiunea transversalã inte-rioarã a garniturii de foraj dã presiune K; raportul dintre K ºi P (greu-tatea de apãsare pe sapã) fiind exprimat prin ecuaþia: P · Y = K, Y vari-ind între 1,5 ºi 1,3, presiunea K va ridica ºi coborî sapa datoritã vibraþi-ilor longitudinale generate în metalul garniturii ºi transmise de la dis-pozitivul de generare a acestora în jos în direcþia descendentã prinsecþiunea superiorã a garniturii spre partea de sus a secþiunii infe-rioare, ambele supuse tensiunii.

3. Sistemul revendicat în 2 cu sistem de pompare a noroiuluide foraj spre partea de jos a garniturii este dotat cu un cilindru, avândlegãtura cu circuitul de noroi a garniturii în partea sa superioarã, unpiston care se deplaseazã în acest cilindru, mijloace cu sursa deenergie pentru acþionarea pistonului cu un numãr “n” de curse(frecvenþa) ºi un mijloc de reglare – ajustare a curselor “n”.

4. Ansamblul descris în clauza 3, de asemenea, conþine unaparat ataºat de cilindrul menþionat care mãsoarã ºi indicã diferenþadintre presiunea maximã ºi presiunea minimã ce se produce în cilindrudatoritã deplasãrii pistonului cu frecvenþa “n” ºi un aparat de mãsurarea frecvenþei “n” cu indicator.

5. Procesul de manipulare ºi dirijare a sistemului de foraj înformaþii geologice de tipul care include: garnitura de prãjini pentru fora-jul rotativ fiind compusã din secþiunea superioarã alcãtuitã din prãjini,din secþiunea inferioarã alcãtuitã din drilcolar (prãjini grele) fixat rigidde secþiunea superioarã ºi sapa montatã la partea de jos a secþiuniiinferioare; mijloace amplasate la suprafaþã ºi ataºate de partea de susa garniturii de foraj pentru susþinerea acesteia în suspensie ºiajustarea greutãþii P de apãsare pe sapã în timpul forajului, mijloacede pompare a noroiului de foraj la partea superioarã a garniturii deforaj, realizându-se imersarea acesteia în noroi, care umple gaurasondei; greutatea G a secþiunii inferioare fiind cu 10 pânã la 500 pro-cente mai mare decât suma între: (1) greutatea G a noroiului dislocuit

“Invenþia mea – spune inventatorul în textul brevetului –prevede ca în aceste ocazii sã se adauge noi secþiuni (bucãþi) dedrilcolare în scopul menþinerii greutãþii totale a acestora în componenþagarniturii respective în limitele stabilite mai sus”. Prin urmare, lungimeadrilcolarului trebuie sã fie din când în când mãritã pe mãsura creºteriiadâncimii sondei.

Pe lângã avantajul menþionat mai sus iese în evidenþã un altavantaj care rezultã din momentul mare de inerþie în rotarea drilco-larului învingând variaþiile bruºte de rezistenþã întâmpinate de sapã întimpul forãrii.

Invenþia permite obþinerea unui regim infrasonic eficient deforaj cu o anumitã amplitudine, frecvenþã ºi raportul dintre forþa gener-atoare a fluxului de frecvenþã infrasonicã ºi presiunea la talpa sondeirespective. Acest procedeu oferã posibilitatea de a for a în condiþii eco-nomice gãuri de sonde verticale, ajungând la adâncimi de la 10 pânãla 15 km. Totodatã, invenþia oferã mãrirea vitezei comerciale ºimecanice de foraj. În sistemul nou realizat, forþa excitantã a vibraþiilorK, diferenþa de presiune Pp a pompei ºi secþiunea interioarã transver-salã a garniturii sunt mãrite faþã de valorile uzuale.

Revendicãri

În sistemul de foraj garnitura de foraj se compune din secþiunesuperioarã alcãtuitã din prãjini de foraj ºi secþiune inferioarã compusãdin drilcolarul tubular, legat rigid de secþiunea superioarã ºi sapa mon-tatã la secþiunea inferioarã, utilaje montate la suprafaþã necesareprinderii garniturii de capãtul superior a acesteia pentru suspendareaºi ajustarea greutãþii P care acþioneazã pe sapã în timpul forãrii; sis-temul include mijloace de preparare ºi alimentare a noroiului de forajspre capãtul superior al garniturii de foraj realizându-se imersarea scu-fundarea acesteia în noroiul care umple gaura sondei; greutatea Gc asecþiunii inferioare fiind cu 10 pânã la 50% mai mare decât suma din-tre (1) greutatea G a noroiului dislocuit din gaura sondei de garniturade foraj ºi (2) greutatea P, în care greutatea Gc neutralizeazã pre-siunea hidraulicã a noroiului care acþioneazã asupra fundului sapei

Gabriel I. Năstase

346

289288

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu supunând compresiunii partea de deasupra sapei a garniturii ºi secþi-

unea inferioarã a acesteia.2. Sistemul descries în revendicarea 1 include mijloace

hidraulice de pompare sub presiune a noroiului de foraj la garnitura deforaj. Sistemul hidraulic este dotat cu mijloace prin care se realizeazãvariaþia presiunii între limita minimã ºi maimã, presiunea diferenþialãfiind Pp; aceastã preiune multiplicatã cu secþiunea transversalã inte-rioarã a garniturii de foraj dã presiune K; raportul dintre K ºi P (greu-tatea de apãsare pe sapã) fiind exprimat prin ecuaþia: P · Y = K, Y vari-ind între 1,5 ºi 1,3, presiunea K va ridica ºi coborî sapa datoritã vibraþi-ilor longitudinale generate în metalul garniturii ºi transmise de la dis-pozitivul de generare a acestora în jos în direcþia descendentã prinsecþiunea superiorã a garniturii spre partea de sus a secþiunii infe-rioare, ambele supuse tensiunii.

3. Sistemul revendicat în 2 cu sistem de pompare a noroiuluide foraj spre partea de jos a garniturii este dotat cu un cilindru, avândlegãtura cu circuitul de noroi a garniturii în partea sa superioarã, unpiston care se deplaseazã în acest cilindru, mijloace cu sursa deenergie pentru acþionarea pistonului cu un numãr “n” de curse(frecvenþa) ºi un mijloc de reglare – ajustare a curselor “n”.

4. Ansamblul descris în clauza 3, de asemenea, conþine unaparat ataºat de cilindrul menþionat care mãsoarã ºi indicã diferenþadintre presiunea maximã ºi presiunea minimã ce se produce în cilindrudatoritã deplasãrii pistonului cu frecvenþa “n” ºi un aparat de mãsurarea frecvenþei “n” cu indicator.

5. Procesul de manipulare ºi dirijare a sistemului de foraj înformaþii geologice de tipul care include: garnitura de prãjini pentru fora-jul rotativ fiind compusã din secþiunea superioarã alcãtuitã din prãjini,din secþiunea inferioarã alcãtuitã din drilcolar (prãjini grele) fixat rigidde secþiunea superioarã ºi sapa montatã la partea de jos a secþiuniiinferioare; mijloace amplasate la suprafaþã ºi ataºate de partea de susa garniturii de foraj pentru susþinerea acesteia în suspensie ºiajustarea greutãþii P de apãsare pe sapã în timpul forajului, mijloacede pompare a noroiului de foraj la partea superioarã a garniturii deforaj, realizându-se imersarea acesteia în noroi, care umple gaurasondei; greutatea G a secþiunii inferioare fiind cu 10 pânã la 500 pro-cente mai mare decât suma între: (1) greutatea G a noroiului dislocuit

“Invenþia mea – spune inventatorul în textul brevetului –prevede ca în aceste ocazii sã se adauge noi secþiuni (bucãþi) dedrilcolare în scopul menþinerii greutãþii totale a acestora în componenþagarniturii respective în limitele stabilite mai sus”. Prin urmare, lungimeadrilcolarului trebuie sã fie din când în când mãritã pe mãsura creºteriiadâncimii sondei.

Pe lângã avantajul menþionat mai sus iese în evidenþã un altavantaj care rezultã din momentul mare de inerþie în rotarea drilco-larului învingând variaþiile bruºte de rezistenþã întâmpinate de sapã întimpul forãrii.

Invenþia permite obþinerea unui regim infrasonic eficient deforaj cu o anumitã amplitudine, frecvenþã ºi raportul dintre forþa gener-atoare a fluxului de frecvenþã infrasonicã ºi presiunea la talpa sondeirespective. Acest procedeu oferã posibilitatea de a for a în condiþii eco-nomice gãuri de sonde verticale, ajungând la adâncimi de la 10 pânãla 15 km. Totodatã, invenþia oferã mãrirea vitezei comerciale ºimecanice de foraj. În sistemul nou realizat, forþa excitantã a vibraþiilorK, diferenþa de presiune Pp a pompei ºi secþiunea interioarã transver-salã a garniturii sunt mãrite faþã de valorile uzuale.

Revendicãri

În sistemul de foraj garnitura de foraj se compune din secþiunesuperioarã alcãtuitã din prãjini de foraj ºi secþiune inferioarã compusãdin drilcolarul tubular, legat rigid de secþiunea superioarã ºi sapa mon-tatã la secþiunea inferioarã, utilaje montate la suprafaþã necesareprinderii garniturii de capãtul superior a acesteia pentru suspendareaºi ajustarea greutãþii P care acþioneazã pe sapã în timpul forãrii; sis-temul include mijloace de preparare ºi alimentare a noroiului de forajspre capãtul superior al garniturii de foraj realizându-se imersarea scu-fundarea acesteia în noroiul care umple gaura sondei; greutatea Gc asecþiunii inferioare fiind cu 10 pânã la 50% mai mare decât suma din-tre (1) greutatea G a noroiului dislocuit din gaura sondei de garniturade foraj ºi (2) greutatea P, în care greutatea Gc neutralizeazã pre-siunea hidraulicã a noroiului care acþioneazã asupra fundului sapei


347

291290

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Schiþa tehnicã a sondei pentru forajul sonic percutant – invenþie brevetatã în S.U.A. în 1970

în gaura sondei de garniturã de foraj ºi (2) greutatea P; procesul careinclude alimentarea noroiului de foraj cu o preiune variabilã între unminim ºi maxim cu presiunea diferenþialã Pp ce poate sã creascã pânãla valoarea a cãrui produs K cu secþiunea transversalã interioarã apãrþii de sus a garniturii de foraj menþionate este raportat la presiuneaP corespunzãtor cu ecuaþia P · Y = K în care Y are valoare între 1,1 –1,3.

6. Într-un sistem de foraj, garnitura de foraj, compusã din:secþiunea superioarã alcãtuitã din prãjini de foraj ºi secþiunea infe-rioarã alcãtuitã dintr-un drilcolar tubular, rigid fixat de partea superioarãºi sapa montatã la capãtul de jos al secþiunii inferioare, mijloace mon-tate la suprafaþã ºi fixate de partea de sus a garniturii de foraj pentrua menþine aceasta în suspensie ºi pentru ajustarea greutãþii P deapãsare pe sapã în timpul forajului; mijloace de alimentare a noroiuluide foraj la capãtul de sus al garniturii producându-se imersiunea gar-niturii în noroi care umple gaura sondei; sistemul hidraulic legat departea de sus a garniturii pentru alimentarea noroiului de foraj în gar-nituri sub presiune, sistemul cuprinzând dispozitivul de creare a vari-aþiilor de presiune între minimum ºi maximum, presiunea diferenþialãfiind Pp, prin a cãrei multiplicare cu secþiunea transversalã internã agarniturii se obþine presiunea K, iar raportul între K ºi P – greutatea deapãsare pe sapã, fiind exprimat prin ecuaþia P · Y = K, în care Y arevaoare între 1,5 ºi 1,3; presiunea K va ridica ºi coborî sapa respectivãdatoritã vibraþiilor longitudinale generate în metalul garniturii de foraj ºitransmise de la dispozitivul de generare a vibraþiilor de sus în jos prinsecþiunea superioarã a garniturii spre partea de sus a secþiunii infe-rioare ambele porþiuni fiind tensionate.

Gabriel I. Năstase

348

291290

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Schiþa tehnicã a sondei pentru forajul sonic percutant – invenþie brevetatã în S.U.A. în 1970

în gaura sondei de garniturã de foraj ºi (2) greutatea P; procesul careinclude alimentarea noroiului de foraj cu o preiune variabilã între unminim ºi maxim cu presiunea diferenþialã Pp ce poate sã creascã pânãla valoarea a cãrui produs K cu secþiunea transversalã interioarã apãrþii de sus a garniturii de foraj menþionate este raportat la presiuneaP corespunzãtor cu ecuaþia P · Y = K în care Y are valoare între 1,1 –1,3.

6. Într-un sistem de foraj, garnitura de foraj, compusã din:secþiunea superioarã alcãtuitã din prãjini de foraj ºi secþiunea infe-rioarã alcãtuitã dintr-un drilcolar tubular, rigid fixat de partea superioarãºi sapa montatã la capãtul de jos al secþiunii inferioare, mijloace mon-tate la suprafaþã ºi fixate de partea de sus a garniturii de foraj pentrua menþine aceasta în suspensie ºi pentru ajustarea greutãþii P deapãsare pe sapã în timpul forajului; mijloace de alimentare a noroiuluide foraj la capãtul de sus al garniturii producându-se imersiunea gar-niturii în noroi care umple gaura sondei; sistemul hidraulic legat departea de sus a garniturii pentru alimentarea noroiului de foraj în gar-nituri sub presiune, sistemul cuprinzând dispozitivul de creare a vari-aþiilor de presiune între minimum ºi maximum, presiunea diferenþialãfiind Pp, prin a cãrei multiplicare cu secþiunea transversalã internã agarniturii se obþine presiunea K, iar raportul între K ºi P – greutatea deapãsare pe sapã, fiind exprimat prin ecuaþia P · Y = K, în care Y arevaoare între 1,5 ºi 1,3; presiunea K va ridica ºi coborî sapa respectivãdatoritã vibraþiilor longitudinale generate în metalul garniturii de foraj ºitransmise de la dispozitivul de generare a vibraþiilor de sus în jos prinsecþiunea superioarã a garniturii spre partea de sus a secþiunii infe-rioare ambele porþiuni fiind tensionate.


349

293292

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sapã datoritã drilcolarului, se aplicã o greutate adiþionalã concentratã

la partea de jos a garniturii de foraj. Aceasta se poate realiza prin uti-lizarea de drilcolare grele care contribnuie la obþinerea unor miºcãri derotaþie mai regulate ºi gãuri de sondã verticale mãrind totodatã efi-cienþa procesului de foraj.

Prin utilizarea de drilocolare de grad mai mare greutatea aces-tora fiind mai mare decât greutatea noroiului de foraj dislocuit de gar-niturã, prãjinile de foraj sunt menþinute în tensiune, zona comprimatãfiind cuprinsã în masa drilcolarului.

Revendicãri

1. Se referã la forajul rotativ cu utilaje care reprezintã unansamblu alcãtuit din: garnitura de prãjini compusã din prãjini de foraj(fãrã miez) ºi sapa cu orificiu pentru asigurarea comunicãrii între talpasondei ºi interiorul prãjinilor de foraj,prãjinile de foraj fiind rigid legatede sape; mijloace de susþinere a garniturilor de foraj; o pompã ºi legã-turi de conducte legate de garnitura pentru pomparea lichidului despãlare prin prãjinile de foraj, cu o a doua pompã conectatã la acestcircuit hydraulic pentru a produce variaþii de presiune în coloana delichid din circuitul descries ºii în prãjinile de foraj în aºa fel îcât sã seproducã vibraþii longitudianle în aceastã coloanã ºi garnitura de prãji-ni.

2. Utilaje pentru foraj rotativ în ansamblul cãrora intrã: garnitu-ra de prãjini de foraj compusã dinprãjini în forma de þeavã ºi sapa cuun orificiu care permite comunicarea între talpa sondei ºi interiorulprãjinilor de foraj, prãjinile fiind rigid legate de sapã; mijloace desusþinere a garniturii ºi mijloace pentru pomparea lichidului de spãlareînspre interiorul prãjinilor de foraj; greutatea sã fie concentratã la capã-tul inferior a garniturii de foraj pentru compensarea (anihilarea saucombaterea) presiunii hidro-mecanice ce acþioneazã de jos în sus, îndirecþia opusã faþã de înaintarea sapei; greutatea menþionatã esteegalã cu pânã la 0,15 ori greutatea garniturii plus 50 kg.

3. Utilaje de foraj rotativ în ansamblul cãrora intrã, garnitura deforaj compusã din prãjini de foraj (þeavã) ºi sapa cu orificiu pentrucomunicare între talpa sondei ºi interiorul prãjinilor de foraj, prãjinilefiind rigid legate de sapã; mijloace de susþinere a garniturii, mijloace de

II. ““ROTARY WWELL DDRILLING AAPPARATUS” SSAU IINSTALAÞIEROTARY PPENTRU FFORAT SSONDE (Patent 2103137, decembrie21, 1937, S.U.A.)

Invenþia aduce îmbunãtãþirea forajului rotativ la forarea sonde-lor petroliere modificând principiul sistemului în ceea ce priveºte atâtmetoda de lucru, cât ºi asamblarea garniturii de foraj ºi a utilajelor,obþinându-se astfel o eficienþã mãritã.

La forajul rotativ, sapa avanseazã sub acþiunea rotaþiilor ºi subgreutatea aplicatã pe aceasta.

Dacã sapei în timpul rotirii i se transmit miºcãri vibratoriifãcând-o sã oscileze vertical, rezultând din aceasta o acþiune percu-tantã, eficienþa operaþiilor de foraj creºte substanþial.

Percuþia oscilatorie se realizeazã uºor datoritã formei garnituriiîn care raportul între lungimea acesteia ºi secþiunea transversalã estefoarte mare. Într-un asemenea corp vibraþiile longitudinale segenereazã ºi se transmit uºor cu o frecvenþã determinatã.

Aplicarea în practicã a acestui procedeu a confirmat în totali-tate justeþea celor relatate, rezultatul fiind mãrirea eficienþei forajului.

Prin acþiunea percuþiilor sapa produce slãbirea formaþiei latalpa sondei, în timp ce acþiunea de rotaþie a sapei o dislocã ºi o înlã-turã mai uºor. Efectul acþiunii percutante se mãreºte dacã garniturii deforaj i se aplicã o greutate mai mare la capãtul inferior, aceasta fiindajustatã prin calcul în mod corespunzãtor.

În acest caz sapa, oscilând vertical, va menþine mai uºordirecþia verticalã în timpul avansãrii, forând gãuri de sondã drepte,crescând, în acelaºi timp, eficienþa forajului.

În consecinþã, invenþia lui Ion BBasgan prevede ca avansareasculei de tãiere (sapa) sã se realizeze prin acþiunea concomitentã derotire ºi percuþie. Pentru a genera ºi a transmite sapei acþiunea percu-tanã în timpul rotirii acesteia se foloseºte sau coloana de lichid dininteriorul garniturii de foraj sau un alt dispozitiv mecanic potrivit, gen-erator de miºcãri percutante, pe care le poate imprima garniturii deforaj de la suprafaþã.

Garnitura de foraj alcãtuitã dupã cum s-a menþionat mai sus,are o anumitã greutate pe unitate de lungime.

Conform acestei invenþii, în afarã de greutatea de apãsare pe

Gabriel I. Năstase

350

293292

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu sapã datoritã drilcolarului, se aplicã o greutate adiþionalã concentratã

la partea de jos a garniturii de foraj. Aceasta se poate realiza prin uti-lizarea de drilcolare grele care contribnuie la obþinerea unor miºcãri derotaþie mai regulate ºi gãuri de sondã verticale mãrind totodatã efi-cienþa procesului de foraj.

Prin utilizarea de drilocolare de grad mai mare greutatea aces-tora fiind mai mare decât greutatea noroiului de foraj dislocuit de gar-niturã, prãjinile de foraj sunt menþinute în tensiune, zona comprimatãfiind cuprinsã în masa drilcolarului.

Revendicãri

1. Se referã la forajul rotativ cu utilaje care reprezintã unansamblu alcãtuit din: garnitura de prãjini compusã din prãjini de foraj(fãrã miez) ºi sapa cu orificiu pentru asigurarea comunicãrii între talpasondei ºi interiorul prãjinilor de foraj,prãjinile de foraj fiind rigid legatede sape; mijloace de susþinere a garniturilor de foraj; o pompã ºi legã-turi de conducte legate de garnitura pentru pomparea lichidului despãlare prin prãjinile de foraj, cu o a doua pompã conectatã la acestcircuit hydraulic pentru a produce variaþii de presiune în coloana delichid din circuitul descries ºii în prãjinile de foraj în aºa fel îcât sã seproducã vibraþii longitudianle în aceastã coloanã ºi garnitura de prãji-ni.

2. Utilaje pentru foraj rotativ în ansamblul cãrora intrã: garnitu-ra de prãjini de foraj compusã dinprãjini în forma de þeavã ºi sapa cuun orificiu care permite comunicarea între talpa sondei ºi interiorulprãjinilor de foraj, prãjinile fiind rigid legate de sapã; mijloace desusþinere a garniturii ºi mijloace pentru pomparea lichidului de spãlareînspre interiorul prãjinilor de foraj; greutatea sã fie concentratã la capã-tul inferior a garniturii de foraj pentru compensarea (anihilarea saucombaterea) presiunii hidro-mecanice ce acþioneazã de jos în sus, îndirecþia opusã faþã de înaintarea sapei; greutatea menþionatã esteegalã cu pânã la 0,15 ori greutatea garniturii plus 50 kg.

3. Utilaje de foraj rotativ în ansamblul cãrora intrã, garnitura deforaj compusã din prãjini de foraj (þeavã) ºi sapa cu orificiu pentrucomunicare între talpa sondei ºi interiorul prãjinilor de foraj, prãjinilefiind rigid legate de sapã; mijloace de susþinere a garniturii, mijloace de

II. ““ROTARY WWELL DDRILLING AAPPARATUS” SSAU IINSTALAÞIEROTARY PPENTRU FFORAT SSONDE (Patent 2103137, decembrie21, 1937, S.U.A.)

Invenþia aduce îmbunãtãþirea forajului rotativ la forarea sonde-lor petroliere modificând principiul sistemului în ceea ce priveºte atâtmetoda de lucru, cât ºi asamblarea garniturii de foraj ºi a utilajelor,obþinându-se astfel o eficienþã mãritã.

La forajul rotativ, sapa avanseazã sub acþiunea rotaþiilor ºi subgreutatea aplicatã pe aceasta.

Dacã sapei în timpul rotirii i se transmit miºcãri vibratoriifãcând-o sã oscileze vertical, rezultând din aceasta o acþiune percu-tantã, eficienþa operaþiilor de foraj creºte substanþial.

Percuþia oscilatorie se realizeazã uºor datoritã formei garnituriiîn care raportul între lungimea acesteia ºi secþiunea transversalã estefoarte mare. Într-un asemenea corp vibraþiile longitudinale segenereazã ºi se transmit uºor cu o frecvenþã determinatã.

Aplicarea în practicã a acestui procedeu a confirmat în totali-tate justeþea celor relatate, rezultatul fiind mãrirea eficienþei forajului.

Prin acþiunea percuþiilor sapa produce slãbirea formaþiei latalpa sondei, în timp ce acþiunea de rotaþie a sapei o dislocã ºi o înlã-turã mai uºor. Efectul acþiunii percutante se mãreºte dacã garniturii deforaj i se aplicã o greutate mai mare la capãtul inferior, aceasta fiindajustatã prin calcul în mod corespunzãtor.

În acest caz sapa, oscilând vertical, va menþine mai uºordirecþia verticalã în timpul avansãrii, forând gãuri de sondã drepte,crescând, în acelaºi timp, eficienþa forajului.

În consecinþã, invenþia lui Ion BBasgan prevede ca avansareasculei de tãiere (sapa) sã se realizeze prin acþiunea concomitentã derotire ºi percuþie. Pentru a genera ºi a transmite sapei acþiunea percu-tanã în timpul rotirii acesteia se foloseºte sau coloana de lichid dininteriorul garniturii de foraj sau un alt dispozitiv mecanic potrivit, gen-erator de miºcãri percutante, pe care le poate imprima garniturii deforaj de la suprafaþã.

Garnitura de foraj alcãtuitã dupã cum s-a menþionat mai sus,are o anumitã greutate pe unitate de lungime.

Conform acestei invenþii, în afarã de greutatea de apãsare pe


351

295294

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 4. Confecþionarea precum ºi modificarea pieselor (sapa, dirl-

colarul sau orice altã piesã) ce alcãtuiesc capãtul de jos al garniturii,dimensionându-se în vederea obþinerii unei greutãþi ce va permite tre-cerea de la greutatea actualã a sapei, a drilcolarului sau oricãrei piesepânã la greutatea concentratã care va realiza proporþionalitatea cerutã(dupã principiul expus) între greutatea concentratã jos ºi greutateatotalã a garniturii de sãpare.

În legãturã cu aceste realizãri o serie de specialiºti în domeniuau þinut sã facã comentariile de rigoare. Astfel, I.P. Sanders în „The Oliand Gas Journal” din 21 iunie 1938 în articolul „San Josquin DrillingTime Reduced by Imrovements”, relateazã succesele obþinute de firmaShell Oil Co la forarea sondelor adânci în zãcãmântul din Valea SanJosquin. Cu aceastã ocazie, una din ultimele sonde s-a forat ºi s-a pusîn producþie în 38 de zile faþã de circa 70 zile, cât s-a realizat la altesonde din acest zãcãmânt. Pentru adâncimea de 8200 ft (2460 m)având douã coloane de tubaj, aceastã realizare a reprezentat unrecord excepþional în special dacã se ia în considerare faptul cã gaurasondei s-a menþinut dreaptã.

La forarea sondelor din ºantierul Rio Bravo au fost utilizatecele mai mari instalaþii de foraj (la acea vreme) din lume: macaraleDerrick de 1776 ft ºi utilaje supradimensionate.

La una din aceste sonde s-a atins adâncimea de 9887 ft în 30zile, timp care include ºi executarea operaþiilor de tubare ºi cimentare.S-a realizat o vitezã de înaintare de 1100 ft/zi ºi operaþii cuplare-coborâre în 6 minute.

În structura din Rio Bravo s-au forat 5 sonde cu astfel de uti-laje, patru din care aparþin firmei „Superior Oil Co”, iar a cincea a fostcumpãratã de firma „Union Oil Co”. Datoritã utilajelor mai puternice s-au obþinut recorduri care depãºesc recordurile de foraj a instalaþiilor deforaj convenþionale (obiºnuite) cum este cazul sondei „Ten Section”.

Autorul afirmã cã scurtarea timpului de foraj, adicã mãrireavitezei de înaintare a sapei parþial s-a datorat mãririi greutãþii deapãsare asupra sapei:

„De ani de zile greutatea aplicatã pe sapã a fost cu grijãmenþinutã la un nivel minim ca sã evite formarea gãurilor deviate.Recent a fost adoptatã o practicã nouã care prevede concentrareagreutãþii direct deasupra sapei. Prin aceasta prãjinile de foraj

pompare a lichidului de spãlare prin interiorul prãjinilor de foraj; greu-tatea concentratã la capãtul de jos al garniturii pentru neutralizareapresiunii negative hidro-mecanice care acþioneazã în direcþia opusãdrecþiei de avansare a sapei, greutatea menþionatã fiind egalã cu 0,2din greutatea garniturii de prãjini plus 50 kg.

III. MMETODA PPENTRU ÎÎMBUNÃTÃÞIREA RRANDAMENTULUI ªªIPERFECÞIONAREA FFORAJULUI RROTATIV PPRIN RROTAÞIEPERCUTANTÃ ªªI PPRIN AAMORTIZAREA PPRESIUNILORHIDRO-MMECANICE (Extras din brevetul românesc nr. 22789, 18mai, 1934)

Revendicãri

1. Procedeu de a fora prin rotaþie percutantã combinândmiºcarea de rotaþie cu aceea de percuþie, precum ºi utilizarea acestuiprocedeu în confecþionarea aparatelor de foraj.

Acest procedeu se caracterizeazã prin crearea unui regimvibrator în garnitura de sãpare fie pe cale hidraulicã prin variaþiuni depresiune a circuitului lichid, fie pe cale mecanicã asupra prãjiniloravând ca efect lovituri de percuþie ale sapei în timpul rotaþiei.

2. Procedeu de a fora cu o greutate concentratã ce se adaugãla piesele ce constituiesc capãtul de jos al garniturii de sãpare pestegreutatea lor de astãzi pânã la realizarea greutãþii calculate dupã prin-cipiul expus. Caracteristica acestui procedeu este ca sã se amortizezerezultanta negativã a presiunilor hidromecanice, iar garniturii aflându-se într-un raport definit faþã de greutatea totalã a garniturii, se va mãritreptat o datã cu mãrirea acesteia.

3. Procedeu pentru crearea greutãþii concentrate jos în raportcu creºterea greutãþii totale a garniturii de sãpare, care se caracter-izeazã prin aceia cã acesta se obþine fie cã se vor schimba piesele(sapa, drilcolarul ºi orice alte piese) de la capãtul de jos cu altele maigrele construite în acest scop, fie cã se vor utiliza aceste piese de lagarniturile de dimensiuni nominale mai mari la garnituri de sãpare cudimensiuni minimale mai mici, fie cã se vor înãdi pe mãsurã ce greu-tatea garniturii de sãpare creºte.

Gabriel I. Năstase

352

295294

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu 4. Confecþionarea precum ºi modificarea pieselor (sapa, dirl-

colarul sau orice altã piesã) ce alcãtuiesc capãtul de jos al garniturii,dimensionându-se în vederea obþinerii unei greutãþi ce va permite tre-cerea de la greutatea actualã a sapei, a drilcolarului sau oricãrei piesepânã la greutatea concentratã care va realiza proporþionalitatea cerutã(dupã principiul expus) între greutatea concentratã jos ºi greutateatotalã a garniturii de sãpare.

În legãturã cu aceste realizãri o serie de specialiºti în domeniuau þinut sã facã comentariile de rigoare. Astfel, I.P. Sanders în „The Oliand Gas Journal” din 21 iunie 1938 în articolul „San Josquin DrillingTime Reduced by Imrovements”, relateazã succesele obþinute de firmaShell Oil Co la forarea sondelor adânci în zãcãmântul din Valea SanJosquin. Cu aceastã ocazie, una din ultimele sonde s-a forat ºi s-a pusîn producþie în 38 de zile faþã de circa 70 zile, cât s-a realizat la altesonde din acest zãcãmânt. Pentru adâncimea de 8200 ft (2460 m)având douã coloane de tubaj, aceastã realizare a reprezentat unrecord excepþional în special dacã se ia în considerare faptul cã gaurasondei s-a menþinut dreaptã.

La forarea sondelor din ºantierul Rio Bravo au fost utilizatecele mai mari instalaþii de foraj (la acea vreme) din lume: macaraleDerrick de 1776 ft ºi utilaje supradimensionate.

La una din aceste sonde s-a atins adâncimea de 9887 ft în 30zile, timp care include ºi executarea operaþiilor de tubare ºi cimentare.S-a realizat o vitezã de înaintare de 1100 ft/zi ºi operaþii cuplare-coborâre în 6 minute.

În structura din Rio Bravo s-au forat 5 sonde cu astfel de uti-laje, patru din care aparþin firmei „Superior Oil Co”, iar a cincea a fostcumpãratã de firma „Union Oil Co”. Datoritã utilajelor mai puternice s-au obþinut recorduri care depãºesc recordurile de foraj a instalaþiilor deforaj convenþionale (obiºnuite) cum este cazul sondei „Ten Section”.

Autorul afirmã cã scurtarea timpului de foraj, adicã mãrireavitezei de înaintare a sapei parþial s-a datorat mãririi greutãþii deapãsare asupra sapei:

„De ani de zile greutatea aplicatã pe sapã a fost cu grijãmenþinutã la un nivel minim ca sã evite formarea gãurilor deviate.Recent a fost adoptatã o practicã nouã care prevede concentrareagreutãþii direct deasupra sapei. Prin aceasta prãjinile de foraj

pompare a lichidului de spãlare prin interiorul prãjinilor de foraj; greu-tatea concentratã la capãtul de jos al garniturii pentru neutralizareapresiunii negative hidro-mecanice care acþioneazã în direcþia opusãdrecþiei de avansare a sapei, greutatea menþionatã fiind egalã cu 0,2din greutatea garniturii de prãjini plus 50 kg.

III. MMETODA PPENTRU ÎÎMBUNÃTÃÞIREA RRANDAMENTULUI ªªIPERFECÞIONAREA FFORAJULUI RROTATIV PPRIN RROTAÞIEPERCUTANTÃ ªªI PPRIN AAMORTIZAREA PPRESIUNILORHIDRO-MMECANICE (Extras din brevetul românesc nr. 22789, 18mai, 1934)

Revendicãri

1. Procedeu de a fora prin rotaþie percutantã combinândmiºcarea de rotaþie cu aceea de percuþie, precum ºi utilizarea acestuiprocedeu în confecþionarea aparatelor de foraj.

Acest procedeu se caracterizeazã prin crearea unui regimvibrator în garnitura de sãpare fie pe cale hidraulicã prin variaþiuni depresiune a circuitului lichid, fie pe cale mecanicã asupra prãjiniloravând ca efect lovituri de percuþie ale sapei în timpul rotaþiei.

2. Procedeu de a fora cu o greutate concentratã ce se adaugãla piesele ce constituiesc capãtul de jos al garniturii de sãpare pestegreutatea lor de astãzi pânã la realizarea greutãþii calculate dupã prin-cipiul expus. Caracteristica acestui procedeu este ca sã se amortizezerezultanta negativã a presiunilor hidromecanice, iar garniturii aflându-se într-un raport definit faþã de greutatea totalã a garniturii, se va mãritreptat o datã cu mãrirea acesteia.

3. Procedeu pentru crearea greutãþii concentrate jos în raportcu creºterea greutãþii totale a garniturii de sãpare, care se caracter-izeazã prin aceia cã acesta se obþine fie cã se vor schimba piesele(sapa, drilcolarul ºi orice alte piese) de la capãtul de jos cu altele maigrele construite în acest scop, fie cã se vor utiliza aceste piese de lagarniturile de dimensiuni nominale mai mari la garnituri de sãpare cudimensiuni minimale mai mici, fie cã se vor înãdi pe mãsurã ce greu-tatea garniturii de sãpare creºte.


353

297296

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pentru prima oarã în literatura de specialitate se menþioneazã

mãrirea greutãþii drilcolarului cu o greutate destinatã coborârii zoneineutre din domeniul prãjinilor în masa drilcolarului.

În sprijinul celor prezentate anterior este interesant de relatatºi punctul de vedere al lui D. Bodnãrescu, susþinut în cadrul unei con-ferinþe C.I.T.-M.I.P., din martie 1968, cu privire la „Modul dde iinter-pretare aa aaplicãrii pprincipiului llui AArhimede lla ccorpurile ddrepte,, llungi,,grele ººi ssvelte ffolosite îîn iindustria eextractivã aa ppetrolului”:

„Comportarea corpurilor deformabile alcãtuite de materialeletubulare ºi prãjinile de pompare folosite la forajul sondelor ºi laextracþia þiþeiului prin sonde pune probleme grele ºi delicate din punctde vedere practic, tehnic ºi economic, deoarece spre deosebire delucrãrile de suprafaþã, în gaura de sondã acestea vin în contact cudiverse fluide, static cât ºi dinamic ºi trebuie sã se ia în consideraþiediverse efecte ºi legi clasice în condiþii cu totul ieºite din domeniul înacre acestea au fost studiate ºi enunþate.

Astfel, cu referire la aplicarea principiului lui Arhimede, revistaOIL AND GAS JOURNAL (S.U.A., 13 sept. 1965, p. 108) considerãaceastã idee asemãnãtoare legendei monstrului Loch Ness.

În scopul lãmuririi acestei probleme, revista anterior citatãreproduce o parte din capitolul „Hoisting” al cursului profesorilor F.Cole ºi P. Moore, intitulat „Manualul dde fforaj” (Drilling OperationsManual, S.U.A., 1965), din care reproducem începutul: În practicã,efectul plutirii, la foraj este determinat de doi factori:

Forþele de plutire acþioneazã la partea de jos a prãjinilor grele.Ele nu sunt repartizate aºa cum presupun unii, în mod egal de-a lun-gul garniturii de prãjini.

În mod normal, forþele de plutire nu pot provoca flambareaprãjinilor grele sau a garniturii de prãjini de foraj. Deºi forþele de plutiresunt aplicate în acelaºi punct ca ºi apãsarea pe sapã ,efectele acestorforþe sunt extrem de diferite.

În continuare se prezintã o veche ºi nouã concepþie în privinþaaplicãrii principiului lui Arhimede. În cadrul Congresului Mondial alPetrolului de la Mexico-City, 2-8 aprilie 1967, C. Stillebroer, de la lab-oratorul de cercetãri de producþie al firmei SHELL di Olanda, a prezen-tat o valoroasã comunicare intitulatã: („Stresses,, iin ttubular ggoods ffor

amplasate deasupra acestei porþiuni îngreunate se menþin sub tensi-une. În acest fel, sapa cu surplusul de greutate se aseamãnã cu un fircu plumb (pendul), evitându-se astfel încovoierea prãjinilor, ceea cecauzeazã devierea sapei”.

În unele cazuri sapele sunt îngreunate cu ajutorul unor burlanedin plumb aplicate pe drilcolarele obiºnuite dar, mult mai des se uti-lizeazã câteva drilcolare grele.

La sonda „Ten Section” s-au folosit 120-140 ft de prãjini grele(drilcolare) de diametru cel mai mare, care sã asigure, în acelaºi timpo circulaþie bunã a fluidului de foraj. Sapa a înaintat sub greutatea deaproximativ 12000 lb (6436 kg).

La sondele ºantierului Rio Bravo „Superior Oil Co” a utilizatdrilcolare grele de 365 ft (cam 109 m), pe sapã fiind aplicatã o partedin greutatea drilcolarelor, egalã cu aproximativ 16 tone.

Utilizarea drilcolarelor grele

Drilcolarele utilizate la majoritatea sondelor din ºantierul RioBravo au greutatea de 147 lb/ft. Aproximativ 1/3 din greutatea totalã adrilcolarelor este þinutã în suspensie, în timp ce 2/3 din partea inte-rioarã se aplicã pe sapã.

Din aceasta rezultã câteva avantaje. Se afirmã cã greutateaadiþionalã suspendatã produce în garnitura de prãjini tensiuni, ceea ceprevine încovoierea excesivã la viteze relative înalte.

De asemenea, în zona neutrã a garniturii de foraj, în care ten-siunea înlocuieºte compresiunea, se stabileºte în masa drilcolarului înloc de a fi amplasatã în prãjini mai sus. Acest procedeu ajutã laevitarea avariilor care se datoresc sarcinilor cauzate de vibraþii.

Autorul totodatã menþioneazã: „Cu greutatea mai mare apli-catã pe sapã s-a constatat cã viaþa sapelor „rock bits” se prelungeºteconsiderabil chiar ºi la formaþii moi”.

Din cele rezumate ºi citate mai sus rezultã cã practica foraju-lui în anul 1938, adicã la 4 ani dupã înregistrarea în S.U.A. a brevetu-lui Basgan, o treime din greutatea acestora nu era utilizatã pentruapãsarea pe sapã. Se recunoaºte necesitatea menþinerii integrale aprãjinilor de foraj în tensiune, ceea ce nu se putea realiza de fapt fãrãluarea în considerare a efectului de plutire.

Gabriel I. Năstase

354

297296

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Pentru prima oarã în literatura de specialitate se menþioneazã

mãrirea greutãþii drilcolarului cu o greutate destinatã coborârii zoneineutre din domeniul prãjinilor în masa drilcolarului.

În sprijinul celor prezentate anterior este interesant de relatatºi punctul de vedere al lui D. Bodnãrescu, susþinut în cadrul unei con-ferinþe C.I.T.-M.I.P., din martie 1968, cu privire la „Modul dde iinter-pretare aa aaplicãrii pprincipiului llui AArhimede lla ccorpurile ddrepte,, llungi,,grele ººi ssvelte ffolosite îîn iindustria eextractivã aa ppetrolului”:

„Comportarea corpurilor deformabile alcãtuite de materialeletubulare ºi prãjinile de pompare folosite la forajul sondelor ºi laextracþia þiþeiului prin sonde pune probleme grele ºi delicate din punctde vedere practic, tehnic ºi economic, deoarece spre deosebire delucrãrile de suprafaþã, în gaura de sondã acestea vin în contact cudiverse fluide, static cât ºi dinamic ºi trebuie sã se ia în consideraþiediverse efecte ºi legi clasice în condiþii cu totul ieºite din domeniul înacre acestea au fost studiate ºi enunþate.

Astfel, cu referire la aplicarea principiului lui Arhimede, revistaOIL AND GAS JOURNAL (S.U.A., 13 sept. 1965, p. 108) considerãaceastã idee asemãnãtoare legendei monstrului Loch Ness.

În scopul lãmuririi acestei probleme, revista anterior citatãreproduce o parte din capitolul „Hoisting” al cursului profesorilor F.Cole ºi P. Moore, intitulat „Manualul dde fforaj” (Drilling OperationsManual, S.U.A., 1965), din care reproducem începutul: În practicã,efectul plutirii, la foraj este determinat de doi factori:

Forþele de plutire acþioneazã la partea de jos a prãjinilor grele.Ele nu sunt repartizate aºa cum presupun unii, în mod egal de-a lun-gul garniturii de prãjini.

În mod normal, forþele de plutire nu pot provoca flambareaprãjinilor grele sau a garniturii de prãjini de foraj. Deºi forþele de plutiresunt aplicate în acelaºi punct ca ºi apãsarea pe sapã ,efectele acestorforþe sunt extrem de diferite.

În continuare se prezintã o veche ºi nouã concepþie în privinþaaplicãrii principiului lui Arhimede. În cadrul Congresului Mondial alPetrolului de la Mexico-City, 2-8 aprilie 1967, C. Stillebroer, de la lab-oratorul de cercetãri de producþie al firmei SHELL di Olanda, a prezen-tat o valoroasã comunicare intitulatã: („Stresses,, iin ttubular ggoods ffor

amplasate deasupra acestei porþiuni îngreunate se menþin sub tensi-une. În acest fel, sapa cu surplusul de greutate se aseamãnã cu un fircu plumb (pendul), evitându-se astfel încovoierea prãjinilor, ceea cecauzeazã devierea sapei”.

În unele cazuri sapele sunt îngreunate cu ajutorul unor burlanedin plumb aplicate pe drilcolarele obiºnuite dar, mult mai des se uti-lizeazã câteva drilcolare grele.

La sonda „Ten Section” s-au folosit 120-140 ft de prãjini grele(drilcolare) de diametru cel mai mare, care sã asigure, în acelaºi timpo circulaþie bunã a fluidului de foraj. Sapa a înaintat sub greutatea deaproximativ 12000 lb (6436 kg).

La sondele ºantierului Rio Bravo „Superior Oil Co” a utilizatdrilcolare grele de 365 ft (cam 109 m), pe sapã fiind aplicatã o partedin greutatea drilcolarelor, egalã cu aproximativ 16 tone.

Utilizarea drilcolarelor grele

Drilcolarele utilizate la majoritatea sondelor din ºantierul RioBravo au greutatea de 147 lb/ft. Aproximativ 1/3 din greutatea totalã adrilcolarelor este þinutã în suspensie, în timp ce 2/3 din partea inte-rioarã se aplicã pe sapã.

Din aceasta rezultã câteva avantaje. Se afirmã cã greutateaadiþionalã suspendatã produce în garnitura de prãjini tensiuni, ceea ceprevine încovoierea excesivã la viteze relative înalte.

De asemenea, în zona neutrã a garniturii de foraj, în care ten-siunea înlocuieºte compresiunea, se stabileºte în masa drilcolarului înloc de a fi amplasatã în prãjini mai sus. Acest procedeu ajutã laevitarea avariilor care se datoresc sarcinilor cauzate de vibraþii.

Autorul totodatã menþioneazã: „Cu greutatea mai mare apli-catã pe sapã s-a constatat cã viaþa sapelor „rock bits” se prelungeºteconsiderabil chiar ºi la formaþii moi”.

Din cele rezumate ºi citate mai sus rezultã cã practica foraju-lui în anul 1938, adicã la 4 ani dupã înregistrarea în S.U.A. a brevetu-lui Basgan, o treime din greutatea acestora nu era utilizatã pentruapãsarea pe sapã. Se recunoaºte necesitatea menþinerii integrale aprãjinilor de foraj în tensiune, ceea ce nu se putea realiza de fapt fãrãluarea în considerare a efectului de plutire.


355

299298

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu primeººte ddin ppartea aacestui llichid oo îîmpingere vverticalã dde jjos îîn ssus ººi

egalã ccu ggreutatea ffluidului ddislocat dde ccorp. PPunctul dde aaplicaþþie aaacestei fforþþe eeste eevident îîn ccentrul dde ggreutate aal mmasei llichide ddeaceeaººi fformã,, ppe ccare aam iimaginat-oo. AAceste ddouã ccentre dde ggreutatecoincid ccând ccorpul eeste oomogen. ÎÎn ggeneral,, sse iia cca ccentru aal îîmpin-gerii ccentrul dde ggreutate aal ccorpului ppresupus oomogen; îîn aacest ppunctse aaplicã fforþþa llichidului”.

Garniturile de foraj fac parte din categoria corpurilor solideelastice drepte, lungi ºi svelte. Aplicarea principiului lui Arhimede lagarniturile de foraj ducea la concepþia greutãþii aparente.

Distribuþia eforturilor de-a lungul corpului zvelt scufundat ºi suspendat

Conform enunþului menþionat anterior,în centrul de greutate algarniturii de foraj simplu scufundate în gaura de sondã într-un fluid deforaj, greutatea în aer echilibreazã împingerea arhimedianã de senscontrar. Greutatea în aer însemneazã volumul garniturii de foraj Vînmulþit cu greutatea specificã a oþelului d0:

Gaer = V · d0Forþa arhimedianã înseamnã acelaºi volum V înmulþit cu greu-

tatea specificã a noroiului de foraj d0:Garh = V· dn

producing wwells” – „Solicitãri îîn mmaterialul ttubular ddin ssondele îîn ppro-ducþþie”). În aceastã comunicare, între altele se face „O tratare sistem-aticã a efectului presiunii hidrostatice, deoarece se pare cã existã con-fuzii asupra acestui efect, inclusiv asupra plutirii, punctului neutru etc.,se va trata aceasta în primul rând în detaliu arãtându-se carefenomene sunt influenþate ºi care nu”.

Efectuând o cercetare suplimentarã în aceastã problemã, s-aconstatat cã meritul de a fi ridicat primul problema aplicãrii corecte aprincipiului lui Arhimede a fost Ion BBasgan prin teza sa de doctorat dela Leoben (1934), brevetul român nr. 22789 (18 mai 1934) ºi brevetulS.U.A. nr. 2103137 (21 decembrie 1937, cl. 225.24) cu titlul „RotaryWell Drilling Apparatus”.

Clarificarea problemelor grele ºi ideilor s-a fãcut prin val-oroase studii în U.R.S.S. (1935), Franþa (1946), S.U.A. (1949) – (1951-1964), România (1961), Olanda (1967).

Încã din anul 1960 s-a constatat cã apare o descoperire ºtiinþi-ficã importantã, un nou efect ºi anume zona neutrã, care nu existã lacorpurile suspendate în aer, dar care efect este important în cadrulindustriei extractive petroliere.

Într-o lucrare republicatã din 1969, acest fenomen l-am denu-mit efectul Basgan, deoarece acestuia îi revine paternitatea acesteidescoperiri, în prezent devenitã clasicã în S.U.A. ºi U.R.S.S. deºi nusub aceastã formã.

În continuare se expune vechea ºi noua concepþie în formadevenitã clasicã în S.U.A. care este foarte asemãnãtoare cuexpunerea din articolul publicat în revista Petrol ºi Gaze nr. 3, 1961,de cãtre Ion BBasgan.

Arhimede, cu mai bine de douã mii de ani în urmã, gândise lanivelul secolului nostru în domeniul fizicii ºi matematicii. Dupã intuiþiagenialã de a studia curbele cu ajutorul tangentelor, Arhimede descop-erea principiul care-i poartã numele. Orice corp scufundat într-unlichid, pierde din greutatea lui o parte egalã cu greutatea volumului flu-idului dislocuit. O datã cu apariþia ºi evoluþia mecanicii moderne a luiIssac Newton, tratatele clasice îmbrãcau acest principiu cu o hainãnouã.

În marea enciclopedie a secolului XX se formuleazã principiullui Arhimede astfel: „Orice ccorp sscufundat îîntr-uun llichid ccu ggreutate,,

Gabriel I. Năstase

356

299298

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu primeººte ddin ppartea aacestui llichid oo îîmpingere vverticalã dde jjos îîn ssus ººi

egalã ccu ggreutatea ffluidului ddislocat dde ccorp. PPunctul dde aaplicaþþie aaacestei fforþþe eeste eevident îîn ccentrul dde ggreutate aal mmasei llichide ddeaceeaººi fformã,, ppe ccare aam iimaginat-oo. AAceste ddouã ccentre dde ggreutatecoincid ccând ccorpul eeste oomogen. ÎÎn ggeneral,, sse iia cca ccentru aal îîmpin-gerii ccentrul dde ggreutate aal ccorpului ppresupus oomogen; îîn aacest ppunctse aaplicã fforþþa llichidului”.

Garniturile de foraj fac parte din categoria corpurilor solideelastice drepte, lungi ºi svelte. Aplicarea principiului lui Arhimede lagarniturile de foraj ducea la concepþia greutãþii aparente.

Distribuþia eforturilor de-a lungul corpului zvelt scufundat ºi suspendat

Conform enunþului menþionat anterior,în centrul de greutate algarniturii de foraj simplu scufundate în gaura de sondã într-un fluid deforaj, greutatea în aer echilibreazã împingerea arhimedianã de senscontrar. Greutatea în aer însemneazã volumul garniturii de foraj Vînmulþit cu greutatea specificã a oþelului d0:

Gaer = V · d0Forþa arhimedianã înseamnã acelaºi volum V înmulþit cu greu-

tatea specificã a noroiului de foraj d0:Garh = V· dn

producing wwells” – „Solicitãri îîn mmaterialul ttubular ddin ssondele îîn ppro-ducþþie”). În aceastã comunicare, între altele se face „O tratare sistem-aticã a efectului presiunii hidrostatice, deoarece se pare cã existã con-fuzii asupra acestui efect, inclusiv asupra plutirii, punctului neutru etc.,se va trata aceasta în primul rând în detaliu arãtându-se carefenomene sunt influenþate ºi care nu”.

Efectuând o cercetare suplimentarã în aceastã problemã, s-aconstatat cã meritul de a fi ridicat primul problema aplicãrii corecte aprincipiului lui Arhimede a fost Ion BBasgan prin teza sa de doctorat dela Leoben (1934), brevetul român nr. 22789 (18 mai 1934) ºi brevetulS.U.A. nr. 2103137 (21 decembrie 1937, cl. 225.24) cu titlul „RotaryWell Drilling Apparatus”.

Clarificarea problemelor grele ºi ideilor s-a fãcut prin val-oroase studii în U.R.S.S. (1935), Franþa (1946), S.U.A. (1949) – (1951-1964), România (1961), Olanda (1967).

Încã din anul 1960 s-a constatat cã apare o descoperire ºtiinþi-ficã importantã, un nou efect ºi anume zona neutrã, care nu existã lacorpurile suspendate în aer, dar care efect este important în cadrulindustriei extractive petroliere.

Într-o lucrare republicatã din 1969, acest fenomen l-am denu-mit efectul Basgan, deoarece acestuia îi revine paternitatea acesteidescoperiri, în prezent devenitã clasicã în S.U.A. ºi U.R.S.S. deºi nusub aceastã formã.

În continuare se expune vechea ºi noua concepþie în formadevenitã clasicã în S.U.A. care este foarte asemãnãtoare cuexpunerea din articolul publicat în revista Petrol ºi Gaze nr. 3, 1961,de cãtre Ion BBasgan.

Arhimede, cu mai bine de douã mii de ani în urmã, gândise lanivelul secolului nostru în domeniul fizicii ºi matematicii. Dupã intuiþiagenialã de a studia curbele cu ajutorul tangentelor, Arhimede descop-erea principiul care-i poartã numele. Orice corp scufundat într-unlichid, pierde din greutatea lui o parte egalã cu greutatea volumului flu-idului dislocuit. O datã cu apariþia ºi evoluþia mecanicii moderne a luiIssac Newton, tratatele clasice îmbrãcau acest principiu cu o hainãnouã.

În marea enciclopedie a secolului XX se formuleazã principiullui Arhimede astfel: „Orice ccorp sscufundat îîntr-uun llichid ccu ggreutate,,


357

301300

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Distribuþia eforturilor de-a lungul corpului svelt scufundat ºi suspendat (noua definiþie)

La partea inferioarã, unde x = 0, apare compresiunea – Ldn,iar zona neutrã xz este determinatã prin relaþia Ex = 0 sau

Efortul negativ, zona comprimatã ºi zona din partea inferioarãa garniturii de foraj constituie “efectul BBasgan”.

Dând importanþa cuvenitã acestui effect Ion BBasgan îl consid-erã defavorabil forajului ºi astfel apare soluþia prãjinilor grele pro-porþionale. Dacã efectul BBasgan este defavorabil forajului, putândduce la ruperi de garnituri ºi devieri ale sondelor, atunci va trebui, dinpunct de vedere static, sã se elimine constant presiunea din prãjini,adicã prãjinile grele vor trebui sã aibã pe lângã greutateanecesarãapãsãrii pe talpã o greutate înplus echivalentã cu forþa arhimedianã,destinatã deci sã anihileze efectul defavorabil. Din punct de vederedynamic trebuie ca zona neutrã sã fie pãstratã cât mai jos

nn

x LdxdSSldSdE −=−= 0

0

0

,0 d

LdxLdx nzndz ==⋅

Deci, aparent corpul cufundat în noroi are greutatea:Gaparent = Vd0 – Vdn = V(d0 – dn) = VdapparentDacã se considerã distribuþia eforturilor de-a lungul garniturii

de foraj, atunci acestea apar sub forma unei tensiuni liniare pornind dela valoarea zero înpartea inferioarã la sapã ºi ajungând pânã la val-oarea maximã în secþiunea suspendatã sus în cârlig.

V = SL = volumul = secþiunea · adâncimea.Într-o secþiune X de la adâncimea L – x, volumul suspendat

este Vx = SY, iar tensiunea Tx:

Deci tensiunea Tx variazã liniar de la T = LdaparentAceastã concepþie a greutãþii aparente a garniturii de foraj,

precum ºi în general a tuturor garniturilor de burlane, prãjini, þevi deextracþie etc., a fost consideratã ca o aproximaþie suficientã ºi încãmulþi practicieni ºi ingineri din industria petrolierã o folosesc ºi astãzica atare.Din brevetul amintit a lui Ion BBasgan rezultã cã forþa arhimedianã tre-buie aplicatã în secþiunea inferioarã a garniturii de foraj. Ca atare, dis-rtibuþia eforturilor de-a lungul garniturii de foraj nu mai este o tensiunecare variazã liniar, ci în partea inferioarã apare o compresiune, datoritãforþei negative care scade apoi liniar pânã la valoarea zero, zona zerosau zona neutrã ºi apoi trece la zona în tensiune.

aparentaparentaparentx

x dxSdxS

SdV

T ⋅=⋅⋅

=⋅

=

Gabriel I. Năstase

358

301300

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu

Distribuþia eforturilor de-a lungul corpului svelt scufundat ºi suspendat (noua definiþie)

La partea inferioarã, unde x = 0, apare compresiunea – Ldn,iar zona neutrã xz este determinatã prin relaþia Ex = 0 sau

Efortul negativ, zona comprimatã ºi zona din partea inferioarãa garniturii de foraj constituie “efectul BBasgan”.

Dând importanþa cuvenitã acestui effect Ion BBasgan îl consid-erã defavorabil forajului ºi astfel apare soluþia prãjinilor grele pro-porþionale. Dacã efectul BBasgan este defavorabil forajului, putândduce la ruperi de garnituri ºi devieri ale sondelor, atunci va trebui, dinpunct de vedere static, sã se elimine constant presiunea din prãjini,adicã prãjinile grele vor trebui sã aibã pe lângã greutateanecesarãapãsãrii pe talpã o greutate înplus echivalentã cu forþa arhimedianã,destinatã deci sã anihileze efectul defavorabil. Din punct de vederedynamic trebuie ca zona neutrã sã fie pãstratã cât mai jos

nn

x LdxdSSldSdE −=−= 0

0

0

,0 d

LdxLdx nzndz ==⋅

Deci, aparent corpul cufundat în noroi are greutatea:Gaparent = Vd0 – Vdn = V(d0 – dn) = VdapparentDacã se considerã distribuþia eforturilor de-a lungul garniturii

de foraj, atunci acestea apar sub forma unei tensiuni liniare pornind dela valoarea zero înpartea inferioarã la sapã ºi ajungând pânã la val-oarea maximã în secþiunea suspendatã sus în cârlig.

V = SL = volumul = secþiunea · adâncimea.Într-o secþiune X de la adâncimea L – x, volumul suspendat

este Vx = SY, iar tensiunea Tx:

Deci tensiunea Tx variazã liniar de la T = LdaparentAceastã concepþie a greutãþii aparente a garniturii de foraj,

precum ºi în general a tuturor garniturilor de burlane, prãjini, þevi deextracþie etc., a fost consideratã ca o aproximaþie suficientã ºi încãmulþi practicieni ºi ingineri din industria petrolierã o folosesc ºi astãzica atare.Din brevetul amintit a lui Ion BBasgan rezultã cã forþa arhimedianã tre-buie aplicatã în secþiunea inferioarã a garniturii de foraj. Ca atare, dis-rtibuþia eforturilor de-a lungul garniturii de foraj nu mai este o tensiunecare variazã liniar, ci în partea inferioarã apare o compresiune, datoritãforþei negative care scade apoi liniar pânã la valoarea zero, zona zerosau zona neutrã ºi apoi trece la zona în tensiune.

aparentaparentaparentx

x dxSdxS

SdV

T ⋅=⋅⋅

=⋅

=


359

303302

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu respective. Ca atare, cercetãrorii s-au orientat iniþial spre rezolvarea

unor probleme de staticã din hidraulicã. A fost o parcurgereanevoioasã a drumului. Dezbateri contradictorii aveau loc în Anglia,Olanda, S.U.A. ºi R.F. a Germaiei. Contribuþii strãlucite au adus înaceastã problemã studiile ºi lucrãrile lui C. Klinkenberg, A. Woods, E.Paine, A. Lubinski, P. Moore, G. Best, S. Siscenko, P. Vozdvijenskietc. cu toate acestea în 1962 ºi 1963, în R.F. a Germaniei în revista“Erold und Khole” apar lucrãrile lui G. Kuhne ºi N. Munteanu,careîncearcã pe cale teoreticã sã demonstreze cã nu existã nici zona com-primatã ºi nici zon neutrã în cazul corpului suspendat ºi scufundat într-unlichid. Aceasta se datoreºte faptului cã autorii acestei lucrãri au por-nit de la ipoteza greutãþii aparente în conformitate cu vechea enunþareclasicã a principiului lui Arhimede ºi ca atare era imposibil sã ajungã laalt rezultat decât acela de la care au plecat, chiar din ipotezele formu-late. În R.F. a Germaniei, aceste lucrãri au fost infirmate încã din 1964în revista “Erold und Khole” de cãtree prof. E. Wolf într-o lucrareremarcabilã. Dupã cum se vede, fãrã sã se poatã vorbi propriu-zi de ogreºealã, o maremajoritate de soecialiºti s.au lãsat antrenaþi devechea formulare a principiului lui Arhimede ºi au considerat cã aprox-imaþiile care rezultã din aceasta sunt suficiente pentru practica foraju-lui. Existã întipãritã mentalitatea de a considera principiile de bazãdrept absolute ºi din aceastã cauzã progresul care vine tocmai dinreconsiderarea principiilor fundamentale s-au îmbunãtãþirea acestoraîºi fac totdeauna loc cumare greutate.

Se considerã multmai interesante rezultatele care au fostobþinute la aplicaþiile dinantiere.

Una dintre cele mai interesante ºi vaste aplicaþii a efectuluiBasgan o oferã pompajul de adâncime al sondelor care extrag þiþei.Astfel, în S.U.A., din fondul de sonde productive de circa 600 000,extrag þiþeiul prin pompaj circa 490 000 de sonde.

Efectul Basgan se plicã sub formã cu totul aparte ca un cazlimitã la calculul la obosealã al garniturilor de prãjini de pompare. Însecþiunea cea mai de sus a unei trepte oarecare din garnitura de prãji-ni combinate, ciclulobositor face sã existe un effort unitary maxim maxºi un effort unitary minim min. rezistenþa admisibilã la obosealã Rdepinde de efortul unitary mediu

posibil,neapãrat în interiorul garniturii de prãjini grele, ceea ce apare înformula asimilãrii garniturii de foraj cu un fir cu plumb, coborându-se lamaximum posibil centrul de greutate al acesteia. Aceste soluþii audeschis orizonturi noi în forajul sondelor ºi putem afirma dupã docu-mentaþia consultatã cã a provocat numeroase studii, care au deschisnoile cãi de progress în forajul modern.

În sprijinul existenþei acestui efect,au venit confirmãrile exper-imentale din S.U.A., care rãmân dovezile cele mai categorice. Astfel,înanul 1949,profesorii M. Hawkins ºi N. Lamont de la University ofCalifornia au mãsurat cu ajutorul unei aparaturi electrice de mare pre-cizie sarcina negativã ºi poziþia zoneineutre la o þeavã din lucitã (mate-rial plastic) de 2” scufundatã vertical în apã. În anul 1964, americanulOkon, într-o lucrare de diplomã a refãcut lucrãrile cu ajutorul uneinoiaparaturi mai perfecþionate de aceastã datã folosind o þeavã din alu-miniu de 2”, cufundatã vertical în apã.

În urma a numeroase studii ºi lucrãri experimentale ºi teoret-ice, efectul Basgan a fost luat în considerare ºii în cursurile univer-sitare americane, franceze, sovietice (prof. C. Gatlin, prof. P. Moore,prof. I. Evscenko, prof. S. Siscenko, prof. E. Wolf etc.) unde esteinclus, deºi numele I. Basgan nu estemenþionat.

Dupã ce efectul Basgan a fost enunþat, s-au ivit o serie de con-troverse. Prima problemã apãrutã în dezbateri a fopst aceea a posibil-itãþii producerii flambajului datorat la mod exclusiv forþei arhimediene,cu alte cuvinte datoritã scufundãrii garniturii de foraj prin simplã intro-ducere în gaura de sondã plinã cu noroiul de foraj. Oamenii de ºtiinþã,academicieni ºi cercetãtori de talent, s-au preocupat timp îndelungatde aceastã problemã ridicatã de efectul Basgan. Rezultatele acestorcercetãri, respective al problemei flambajului în condiþiile anteriormenþionate, au dus la formularea ºi rezolvarea ala numitei problemesu teoreme de echivalenþã. Soluþi originale în problema de echivalenþãau prezentat în ordine cronologicã: dr. Gheller, N.S. Pârvulescu,Holnquist (S.U.A.), T. Oroveanu ºi I. Lari. Cea mai intuitivã aparþine dr.Gheller, dar cea mai simplã ºi mai eleganã aparþine dr. T. Oroveanu.În concluzie, în cazul corpurilor drepte, lungi ºi svelte,suspendate ºicu-fundate într-un fluid sub simplã împingere de jos îsus, staticã arhime-dianã, flambajul nu poate avea loc atâta timp cât greutatea specificã amaterialului scufundat rãmâne superioarã greutãþii specifice a fluidului

Gabriel I. Năstase

360

anul

neutre

noi

eSolutii

elegantã

în sus

i

'

cu-

303302

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu respective. Ca atare, cercetãrorii s-au orientat iniþial spre rezolvarea

unor probleme de staticã din hidraulicã. A fost o parcurgereanevoioasã a drumului. Dezbateri contradictorii aveau loc în Anglia,Olanda, S.U.A. ºi R.F. a Germaiei. Contribuþii strãlucite au adus înaceastã problemã studiile ºi lucrãrile lui C. Klinkenberg, A. Woods, E.Paine, A. Lubinski, P. Moore, G. Best, S. Siscenko, P. Vozdvijenskietc. cu toate acestea în 1962 ºi 1963, în R.F. a Germaniei în revista“Erold und Khole” apar lucrãrile lui G. Kuhne ºi N. Munteanu,careîncearcã pe cale teoreticã sã demonstreze cã nu existã nici zona com-primatã ºi nici zon neutrã în cazul corpului suspendat ºi scufundat într-unlichid. Aceasta se datoreºte faptului cã autorii acestei lucrãri au por-nit de la ipoteza greutãþii aparente în conformitate cu vechea enunþareclasicã a principiului lui Arhimede ºi ca atare era imposibil sã ajungã laalt rezultat decât acela de la care au plecat, chiar din ipotezele formu-late. În R.F. a Germaniei, aceste lucrãri au fost infirmate încã din 1964în revista “Erold und Khole” de cãtree prof. E. Wolf într-o lucrareremarcabilã. Dupã cum se vede, fãrã sã se poatã vorbi propriu-zi de ogreºealã, o maremajoritate de soecialiºti s.au lãsat antrenaþi devechea formulare a principiului lui Arhimede ºi au considerat cã aprox-imaþiile care rezultã din aceasta sunt suficiente pentru practica foraju-lui. Existã întipãritã mentalitatea de a considera principiile de bazãdrept absolute ºi din aceastã cauzã progresul care vine tocmai dinreconsiderarea principiilor fundamentale s-au îmbunãtãþirea acestoraîºi fac totdeauna loc cumare greutate.

Se considerã multmai interesante rezultatele care au fostobþinute la aplicaþiile dinantiere.

Una dintre cele mai interesante ºi vaste aplicaþii a efectuluiBasgan o oferã pompajul de adâncime al sondelor care extrag þiþei.Astfel, în S.U.A., din fondul de sonde productive de circa 600 000,extrag þiþeiul prin pompaj circa 490 000 de sonde.

Efectul Basgan se plicã sub formã cu totul aparte ca un cazlimitã la calculul la obosealã al garniturilor de prãjini de pompare. Însecþiunea cea mai de sus a unei trepte oarecare din garnitura de prãji-ni combinate, ciclulobositor face sã existe un efort unitar maxim maxºi un efort unitar minim min. rezistenþa admisibilã la obosealã R

posibil,neapãrat în interiorul garniturii de prãjini grele, ceea ce apare înformula asimilãrii garniturii de foraj cu un fir cu plumb, coborându-se lamaximum posibil centrul de greutate al acesteia. Aceste soluþii audeschis orizonturi noi în forajul sondelor ºi putem afirma dupã docu-mentaþia consultatã cã a provocat numeroase studii, care au deschisnoile cãi de progress în forajul modern.

În sprijinul existenþei acestui effect,au venit confirmãrile exper-imentale din S.U.A., care rãmân dovezile cele mai categorice. Astfel,înanul 1949,profesorii M. Hawkins ºi N. Lamont de la University ofCalifornia au mãsurat cu ajutorul unei aparaturi electrice de mare pre-cizie sarcina negativã ºi poziþia zoneineutre la o þeavã din lucitã (mate-rial plastic) de 2” scufundatã vertical în apã. În anul 1964, americanulOkon, într-o lucrare de diplomã a refãcut lucrãrile cu ajutorul uneinoiaparaturi mai perfecþionate de aceastã datã folosind o þeavã din alu-miniu de 2”, cufundatã vertical în apã.

În urma a numeroase studii ºi lucrãri experimentale ºi teoret-ice, efectul Basgan a fost luat în considerare ºii în cursurile univer-sitare americane, franceze, sovietice (prof. C. Gatlin, prof. P. Moore,prof. I. Evscenko, prof. S. Siscenko, prof. E. Wolf etc.) unde esteinclus, deºi numele I. Basgan nu estemenþionat.

Dupã ce efectul Basgan a fost enunþat, s-au ivit o serie de con-troverse. Prima problemã apãrutã în dezbateri a fopst aceea a posibil-itãþii producerii flambajului datorat la mod exclusiv forþei arhimediene,cu alte cuvinte datoritã scufundãrii garniturii de foraj prin simplã intro-ducere în gaura de sondã plinã cu noroiul de foraj. Oamenii de ºtiinþã,academicieni ºi cercetãtori de talent, s-au preocupat timp îndelungatde aceastã problemã ridicatã de efectul Basgan. Rezultatele acestorcercetãri, respective al problemei flambajului în condiþiile anteriormenþionate, au dus la formularea ºi rezolvarea ala numitei problemesu teoreme de echivalenþã. Soluþi originale în problema de echivalenþãau prezentat în ordine cronologicã: dr. Gheller, N.S. Pârvulescu,Holnquist (S.U.A.), T. Oroveanu ºi I. Lari. Cea mai intuitivã aparþine dr.Gheller, dar cea mai simplã ºi mai eleganã aparþine dr. T. Oroveanu.În concluzie, în cazul corpurilor drepte, lungi ºi svelte,suspendate ºicu-fundate într-un fluid sub simplã împingere de jos îsus, staticã arhime-dianã, flambajul nu poate avea loc atâta timp cât greutatea specificã amaterialului scufundat rãmâne superioarã greutãþii specifice a fluidului


361

mare p

cu mare greutate.

santiere'

.

ciclul

depinde de efortul

maxσminσ '

( )( ) ca urmare, rezistenta admisibilã la

obosealã (R) unitar mediu σ m( ).,

305304

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Dacã se modificã prin efectul Basgan valoarea lui min, coefi-

cientul de siguranþã Sodeberg real devine:

Prin urmare, prin aplicarea efectului Basgan la calculul laobosealã alprãjinilor d epompare se produc schimbãri foarte impor-tante ale formulelor cunoscute ºi utilizate pânã în present. Trebuiesubliniat cã acestea sunt mai aproape de realitate decât cele în uzpânã în present. Acest fapt este confirmat de mãsurãtorile recenteeffectuate în S.U.A. simultan cu o serie de dinamometre plasate la pis-ton, în secþiunea superioarã a fiecãrei trepte din garnitura combinatã ºila prãjina lustruitã.

Cazul unor diagrame ideale

a) Wr, reprezintã greutatea fluidului; Ws, reprezintã plutireaprãjinilor.

CC Rreal <=

maxσσ

Distribuþia realã a eforturilor de-a lungul garniturii de prãjini depompare a fost prezentatã pentru prima oarã în lucrarea: “Garnituricombinate dde pprãjini dde ppompare” de Ioachim Gr., Adamache I.,Popescu P., Dragotescu N. ºi Bodnãrescu D.

Factorul de asimetrie urmeazã o distribuþie influ-enþatã de semnul efortului unitar minim, luând în partea inferioarã agarniturii valori negative.

Iatã deci cã efectul Basgan aplicat la prãjinile de pompare,aratã o modificare esenþialã a valorii efortului unitar minim.

Astfel, dacã dupã vechile formule, pentru un caz dat erau max,min, m, R, atunci coeficientul de siguranþã la obosealã Sodeberg era

Variaþia factorului de asimetrie de-a lungul garniturii de prãjini combinate

2minmax σσσ +=m

max

min

σσ=r

maxσσ RC =

Gabriel I. Năstase

362

305304

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu Dacã se modificã prin efectul Basgan valoarea lui min, coefi-

cientul de siguranþã Sodeberg real devine:

Prin urmare, prin aplicarea efectului Basgan la calculul laobosealã alprãjinilor d epompare se produc schimbãri foarte impor-tante ale formulelor cunoscute ºi utilizate pânã în present. Trebuiesubliniat cã acestea sunt mai aproape de realitate decât cele în uzpânã în present. Acest fapt este confirmat de mãsurãtorile recenteefectuate în S.U.A. simultan cu o serie de dinamometre plasate la pis-ton, în secþiunea superioarã a fiecãrei trepte din garnitura combinatã ºila prãjina lustruitã.

Cazul unor diagrame ideale

a) Wr, reprezintã greutatea fluidului; Ws, reprezintã plutireaprãjinilor.

CC Rreal <=

maxσσ

Distribuþia realã a eforturilor de-a lungul garniturii de prãjini depompare a fost prezentatã pentru prima oarã în lucrarea: “Garnituricombinate dde pprãjini dde ppompare” de Ioachim Gr., Adamache I.,Popescu P., Dragotescu N. ºi Bodnãrescu D.

Factorul de asimetrie urmeazã o distribuþie influ-enþatã de semnul efortului unitar minim, luând în partea inferioarã agarniturii valori negative.

Iatã deci cã efectul Basgan aplicat la prãjinile de pompare,aratã o modificare esenþialã a valorii efortului unitar minim.

Astfel, dacã dupã vechile formule, pentru un caz dat erau max,min, m, R, atunci coeficientul de siguranþã la obosealã Sodeberg era

Variaþia factorului de asimetrie de-a lungul garniturii de prãjini combinate

2minmax σσσ +=m

max

min

σσ=r

maxσσ RC =


363

prãjinilor dez

z

307306

IONBASGAN

Un

inve

ntat

or d

e ge

niu POSTFAÞÃ

Despre personalitatea controversatã a lui Ion BBasgan cât ºidespre realizãrile sale de excepþie s-au scris numeroase articole.

Teoriile sale aveau sã convingã cu greu lumea tehnicii ºiºtiinþei mondiale, pe cei care încã, mai credeau în legendarul ºi cla-sicul “principiu al lui Arhimede”, privind cu skepticism la noile inter-pretãri ale acþiunii forþei arhimediene. Ion BBasgan avea sã convingã înmomentul în care aceste teorii au condus la realizarea unor noimetode de forare la adâncimi mari, în condiþii de siguranþã tehnicã ºide rentabilitate economicã.

O lume întreagã le-a folosit, înlocuind unul din procedeele cla-sice de foraj, cel cu maã rotativã, la care exista dezavantajul cã dmulte ori gãurile rezultate se abãteau de la direcþia verticalã, suferinddeviaþii semnificative ºi extrem de pãguboase pentru procesul de foraj.Forajul rotativ percutant inventat de Ion BBasgan între anii 1930-1934avea sã realizeze, în premierã absolutã, transmiterea energiei sonicecreate la suprafaþã, prin garnitura de forare, la sapã, punând sapa sãoscileze în sus ºi în jos )fãrã a ridica garnitura de forare), astfel ca easã cadã pe verticalã, cu o frecvenþã stabilitã, sãpând gãuri nedeviate.

În felul acesta, naºterea “forajului sonic” ºi utilizarea prãjinilorgrele proporþionale au jucat un rol esenþial în progreul socieãþiiomeneºti. Calculul efectuat a condos la rezultate spectaculoase: atun-ci când energiile cineticã ºi potenþialã ale curentului sonic din pereþiigarniturii de foraje sunt egale, se realizeazã lucrul mecanic maxim.Fenomenul are loc în momentul în care amplitudinea presiunii curen-tului ºi amplitudinea acestuia sunt în fazã. Condiþia esenþialã pentrurealizarea acestei stãri este ca prãjinile de foraj sã fie în tensiune con-tinuã, adicã linia neutrã care dsparte zona comprimatã de zona în ten-siune sã se afle în masa prãjinilor grele, iar presiunea de sãpare sã fieastfel potrivitã ca sã permitã sapei sã oscileze în sus ºii în jos, pentrua realiza o cursã percutantã. În felul acesta se va evita aºa-numitulfenomen de rupere în prãjinile de foraj. Rezultatele obþinute practice înºantiere (foraje executate sonic, adicã rotativ ºi percutant, unind avan-tajele sistemului percutant cu acelea ale sistmului Rotary, la Moineºti,Gura Ocniþei ºi Moreni), au fost apoi obþinute ºi prin calculmatematic.În acest scop, Ion BBasgan a utilizat formulele matematice ale maestru-

b) pompã 1 1/2 la 7 100 pic: 7/8 cu 3/4” cu 5/8”; 14 cmc/mcursa de sus 64”; tubingul ancorat; producþia 72 b þiþei/zi.

Din figurã (una din diagramele publicate în articolul luiEickmeyer Jr) reiese cã în diagrama ridicatã la piston la cursa în jossunt sarcini negative, ceea ce confirmã existenþa efectului Basgan.

Dupã cum reiese din prezentarea succintã a problemei, efec-tul Basgan este o realitate, iar autorul are meritul de a fi avut aceastãintuiþie pornind de la studierea principiului lui Arhimede pentru cazulcorpurilor elastice drepte, lungi ºi svelte, suspendate ºi scufundate înlichide, ceea ce reprezintã cazurile forajului sondelor ºi pompajuluisondelor de þiþei.

El are trei domenii mari de aplicare: forajul sondelor, tubajulcoloanelor, pompajul sondelor.

Gabriel I. Năstase

364


365

POSTFAŢĂ

Despre personalitatea controversată a lui Ion Basgan cât şi despre realizările sale de excepţie s-au scris numeroase articole.

Teoriile sale aveau să convingă cu greu lumea tehnicii şi ştiinţei mondiale, pe cei care încă, mai credeau în legendarul şi clasicul "principiu al lui Arhimede", privind cu scepticism la noile interpretări ale acţiunii forţei arhimediene. Ion Basgan avea să convingă în momentul în care aceste teorii au condus la realizarea unor noi metode de forare la adâncimi mari, în condiţii de siguranţă tehnică şi de rentabilitate economică.

O lume întreagă le-a folosit, înlocuind unul din procedeele clasice de foraj, cel cu masă rotativă, la care exista dezavantajul că de multe ori găurile rezultate se abăteau de la direcţia verticală, suferind deviaţii semnificative şi extrem de păguboase pentru procesul de foraj. Forajul rotativ percutant inventat de Ion Basgan între anii 1930-1934 avea să realizeze, în premieră absolută, transmiterea energiei sonice create la suprafaţă, prin garnitura de forare, la sapă, punând sapa să oscileze în sus şi în jos (fără a ridica garnitura de forare), astfel ca ea să cadă pe verticală, cu o frecvenţă stabilită, săpând găuri nedeviate.

În felul acesta, apariţia "forajului sonic" şi utilizarea prăjinilor grele proporţionale au jucat un rol esenţial în progresul societăţii omeneşti. Calculul efectuat a condus la rezultate spectaculoase: atunci când energiile cinetică şi potenţială ale curentului sonic din pereţii garniturii de foraje sunt egale, se realizează lucrul mecanic maxim. Fenomenul are loc în momentul în care aplitudinile energiei cinetice şi potenţiale ale curentului sonic sunt în fază. Condiţia esenţială pentru realizarea acestei stări este ca prăjinile de foraj să fie în tensiune continuă, adică linia neutră care desparte zona comprimată de zona în tensiune să se afle în masa prăjinilor grele, iar presiunea de săpare să fie astfel potrivită ca să permită sapei să oscileze în sus şi în jos, pentru a realiza o cursă percutantă. În felul acesta se va evita aşa-numitul fenomen de rupere în prăjinile de foraj. Rezultatele practice obţinute în şantiere (foraje executate sonic, adică rotativ şi percutant, unind avantajele sistemului percutant cu acelea ale sistemului Rotary), la Moineşti, Gura Ocniţei şi Moreni, au fost apoi demonstrate şi prin calcul matematic. În acest scop, Ion Şt. Basgan a utilizat formulele matematice ale maestrului său, George (Gogu) Constantinescu. Ulterior, rezultatele

Gabriel I. Năstase

366

au fost verificate şi cu formulele Allievi, stabilind faptul că viteza de propagare a undelor sonice în pereţii gariturii de forare este de 5.000 m/s, iar în circuitul lichid al noroiului, de 1.330 m/s.

Brevetele obţinute în 1934 în România şi apoi în S.U.A., precum şi lucrările publicate au confirmat prioritatea invenţiei româneşti în acest sistem de foraj sonic, sistem care din anul 1950 a început să se generalizeze în U.R.S.S. , S.U.A. ş i alte ţări industrializate. Această metodă modernă de foraj are avantajul că reduce presiunea de săpare, măreşte timpul de lucru al sapei în teren şi sapă găuri perfect verticale, cu indici de forare superiori celorlalte procedee clasice. În România, această metodă s-a aplicat experimental încă din 1936 de către Ion Basgan.

Pentru Ion Basgan acest moment al vieţii sale creatoare a fost deosebit de important, dar şi deosebit de greu pentru ceea ce avea să urmeze în legătură cu eforturile pe care le va depune pentru a-şi primi drepturile legale de autor al aplicării acestor invenţii în ţară şi în străinătate.

Fenomenul Basgan nu este întâmplător, el este creat de însuşi Ion Basgan, de pasiunea sa pentru înnoirea continuă a tehnicii, pe baza unei analize ştiinţifice profunde.

După cum este bine cunoscut, România a intrat de mult în familia internaţională a petrolului, prin tot ceea ce s-a creat în acest domeniu de activitate de către ingenioşii oameni de ştiinţă şi tehnică români. Succesul explorărilor a depins în mare parte de nivelul tehnologic imprimat de creativitatea românească, iar preţul produselor petroliere şi al energiei a fost impus de potenţialul creativ al spe-cialiştilor români. Pentru România, prezenţa în peisajul economiei a unui ilustru savant de talia lui Ion Basgan a fost un privilegiu pe care contemporanii nu au ştiut să-l aprecieze şi să-l recompenseze material şi moral la adevărata sa dimensiune universală.

Din păcate, şi în prezent, în mileniul trei, politica drepturilor de proprietate intelectuală (a drepturilor şi a proprietăţii industriale) este aplicată subiectiv şi diferenţiat de la ţară la ţară. Se poate afirma că "adevărul este de partea celui puternic", fapt care nu poate constitui un element de consolidare a unei democraţii viabile şi autentice, în care progresul şi competiţia trebuie respectate şi apreciate pe măsura celor care le generează.


367

Românii îşi asigură anual din propriile resurse circa 50-60% din necesarul de surse primare de energie - gaz, petrol, cărbune ş.a.m.d. Rezervele resurselor energetice, cele care sunt cunoscute până în prezent, ar urma să asigure necesarul pentru România timp de 18 ani - petrolul, 25 de ani - gazele naturale 54 de ani - cărbunele. Ritmul actual al descoperirilor de noi rezerve geologice de ţiţei şi gaze este inferior ritmului extracţiei. Din păcate, în momentul de faţă, într-o ţară în care utilajul petrolier de mare adâncime l-a avut ca părinte pe savantul Ion Basgan, producţia se află într-un impas inexplicabil.

Pentru menţinerea cel puţin a unui nivel constant al producţiei în următorii 10-15 ani, de 6,5-7 milioane tone de ţiţei şi 24-25 miliarde metri cubi gaz anual, sunt absolut necesare identificarea şi atragerea în circuitul economic a noi zăcăminte, inclusiv prin intensificarea aplicării tehnologiilor de foraj la mare adâncime. România nu este şi nu poate fi tributară nici unui stat în care se aplică forajul de mare adâncime care foloseşte "efectul Basgan".

De aceea, din punct de vedere moral, orice aplicaţie tehnologică în domeniul forajului de mare adâncime care foloseşte "efectul Basgan" pe teritoriul României, trebuie să fie condiţionată de modul în care a fost rezolvat diferendul în ceea ce priveşte achitarea drepturilor de autor de către utilizatori. Este o regulă internaţională de drept dar şi de fair-play comercial în domeniul transferului de tehnologie. Remarcabil pentru viaţa şi activitatea lui Ion Basgan a fost efortul pe care l-a depus în condiţii extrem de potrivnice, cu scopul de a primi ceea ce de fapt i se cuvenea. Multe state ale lumii, cu o industrie dezvoltată, încearcă deseori să ne demonstreze că singura cale a progresului şi civilizaţiei umane este DEMOCRAŢIA. În acest context, de cele mai multe ori se subliniază că respectul dreptului la proprietatea intelectuală ar fi una din condiţiile esenţiale ale edificării acestei societăţi. Din păcate, în urma revizuirilor anuale şi a întocmirii listelor de supraveghere care se fac cu deosebită acurateţe pentru România, nu se specifică nimic în ceea ce priveşte modul în care cei ce întocmesc aceste liste „negre" ale respectării dreptului de proprietate intelectuală şi-au achitat datoria faţă de anumite ţări cu care se află în litigiu.

Şi în cazul Basgan măsurile care trebuiau luate pentru oprirea practicilor ilegale de folosire a brevetelor sale au fost neglijate de cei care aveau datoria faţă de Ion Basgan ca cetăţean al României şi faţă de

Gabriel I. Năstase

368

modul în care s-au exploatat aceste remarcabile brevete de invenţie, fără ca România şi Ion Basgan să beneficieze de drepturile ce li se cuveneau.

Savantul român Ion Basgan a ştiut să-şi facă prieteni şi să-şi ţeasă o reţea de relaţii benefice pentru tot ceea ce a întreprins. Din păcate nu a fost suficient. Destinaţia acestui om şi a frământărilor sale demonstrează că, uneori, mersul istoriei şi nivelul intereselor sunt mai puternice decât dorinţa de a fi util unei naţiuni şi de aţi câştiga existenţa prin forţa creatoare a minţii.

BUCUREŞTI

9 noiembrie 1995 - 9 noiembrie 1997

Ediţia I, 9 noiembrie 1995 - 27 februarie 1997

Ediţia a II-a, 21 iunie 2003 - 15 decembrie 2004

1902

1909-1913 1920-1925

1925, august

1925, decembrie

19261928,15 decembrie 1929, iulie

1930

1931

1931, decembrie

1932

DATE IMPORTANTE

din via a i activitatea lui Ion t. Basgan

• Ion t. Basgan s-a n scut la 24 iunie 1902 orele 10 diminea a, la Foc ani • Bursier la Liceul Internat din Ia i.• Ob ine o burs , cu contract, la Societatea Petrolifer„Steaua Român ”; a urmat cursurile colii Superioare de Mine i Metalurgie din Leoben-Austria. În anul 1924 a f cut practic la minele de petrol din Pechelbronn, Alsacia-Fran a, studiind exploatarea petrolului prin galerii miniere. • Se întoarce în ar ca inginer la antierele Societ ii

„Steaua Român ”.• Intr în coala Militar de ofi eri de rezerv de artilerie

Craiova; face apoi stagiul la Reg. 4 Artilerie grea Foc ani.

• A reluat activitatea la antierul Moreni Steaua Român .• Moare, accidentat la Lyon, în Fran a, fratele Vasile

Basgan, inginer chimist. A preluat conducerea antierului Sc io i din Valea Teleajenului a Soc. Steaua Român .• Prof. N. Iorga l-a invitat i a inut o conferin la Universitatea N. Iorga-V lenii de munte cu titlul „Industria de Petrol”.• Este numit director la antierele „Steaua Român ” din Moldova, la Moine ti.• A fost trecut ca adjunct al inspectorului forajelor din

toate antierele Soc. „Steaua Român ”.• S-a retras de la Soc. „Steaua Român ” pentru a se

dedica public rii rezultatelor cercet rilor sale tiin ifice isus inerii doctoratului. • S-a stabilit la Bucure ti i a lucrat la primele no iuni ale efectului Basgan, noile legi ale principiului Arhimede iale forajului sonic. Împreun cu George Constantinescu,

Nicolae Malaxa, Alexandru Perie eau .a. a fost membru

fondator al „Asocia iei Economice pentru Studiul

Conjuncturii din România".- Academia Român îi public „Ac iunea i forma sapei Rotary în rocile forma iunilor de petrol din România" cu o

prefa de prof. ing. Fic inescu. Lucrarea a fost prezentatAcademiei de Pre edintele prof. L. Mrazec.

369

ANEXA

1933

1933, 19 aprilie

1933, 3 mai

1933, 7 iulie

1933, 20 iulie

1933, august-

1933, septembrie

1934, aprilie

1934, 18 mai

1934, 15 decembrie

1935, ianuarie

1936

• Academia Român public lucrarea acestuia, prezentat de prof. Vasilescu Karpen: „Fenomenele Vibratorii i Efectul lor asupra Ac iunei Sapei în Sistemul de Foraj Rotary".•A inut conferin a „Politica petrolului în func ie de situa ia exploat rilor i problema combustibilului", la Soc. Politehnica. • A inut conferin a „ Tehnica i interpretarea tiin ifica sistemului de foraj Rotary".• A sus inut doctoratul la Montanistische Hochschule Leoben Austria. La solemnitate a asistat i ministrul României la Viena, Caius Brediceanu. • A luat parte ca delegat oficial al României la primul Congres Mondial de Petrol de la Londra. A prezentat comunicarea „Scientific Consideration of The Technic of Modern Drilling".• A frecventat cursurile de var de Economie Politic ale Universit ii din Londra. • Este numit profesor onorific la catedra „Studiul Petrolului" de la Academia de Înalte Studii Comerciale i Industriale.

• Apare la Viena în Editura Hans Urban lucrarea de doctorat „Die Arbeitsweise und Form des Rotary Meissels" cu o prefa de George Constantinescu. • I se înregistreaz brevetul de inven ie în România, nr.22789 „Forajul cu pr jini grele propor ionale iforajul sonic" cu aplicarea efectului Basgan. • Preia conducerea Soc. Petrolifer Român din grupul Mica Redeven .• Aplicând noile metode de foraj Basgan i lucrând intens în antierele petrolifere ale Soc. Petrolifera Român a pus în produc ie sondele, cu rezultate excep ionale, ceea ce a consolidat situa ia financiar a întreprinderii. -I se public la Moscova i Baku în U.R.S.S., în Editura Mejdunarodnaia Kniga, lucrarea „Bazele tiin ifice ale Metodelor Moderne de Foraj".• Revista Industrie i Comer din 31 martie 1936 îi public articolul „Factorii Importan i în Realizarea unei Politici Na ionale a Petrolului".- Academia Român îi acord Premiul Nicoar la propunerea pre edintelui L. Mrazec pentru lucrarea „Politica Petrolului în Func ie de Situa ia Exploat rilor i Problema Combustibilului".

370

Gabriel I. N stase

sept

sept.

1936,octombrie 1936,noiembrie

1937, 6 iunie

1937,21 decembrie

1938,16 iunie

1939, mai

1939

1939,

1940

1940, iunie

1941,23 februarie

• Buletinul A.G.I.R., nr. 10 îi public lucrarea „Rolul Statului în Industrializare".• Buletinul A.G.I.R., nr. 9 i 11 îi public raportul prezentat împreun cu ing. Rusu Abrudeanu asupra industrializ rii rii. • Se c s tore te cu Ani oara Frunzescu la Sinaia. - Particip la Paris la al II-lea Congres Mondial de Petrol cu lucrarea „Rolul i Greutatea Necesar a Pr jinilor Grele în Timpul Forajului”.- A prezentat la Congresul Minelor din Leoben lucrarea „Noi ªantiere de Petrol în România". • Se elibereaz în S.U.A. brevetul de inven ie 2103137 pentru forajul cu pr jini grele Basgan, forajul sonic aplicând Efectul Basgan i transmiterea energiei sonice prin garnituri de foraj. • I se na te primul fiu Ion I. Basgan (Ginel). - Începe s întreprind primele cercet ri i exploat rigeologice, pe cont propriu, în Vrancea i Bac u pentru petrol, aur, sulf, pe cont propriu. • A prezentat la Congresul Asocia iei Inginerilor iTehnicienilor din Industria Minier „AITIM" Raportul Economic al sec iei petrolului, publicat i în pres i citat de prof. Virgil Madgearu în lucrarea Evolu ia Economiei Române ti. • Este concentrat ca sublocotenent într-un regiment de artilerie la Tg. Mure i în comuna Apa - Satu Mare. • Începe cel de-al II-lea r zboi mondial i sose te la Bucure ti americanul Mr. Rabe cu oferta pentru cump rarea brevetului de inven ie U.S.A. - Proces cu Soc. Steaua Român pentru neplata aplic rii brevetului de inven ie. Expertiza prof. D.Ghermani nu sesizeaz progresul adus prin inven ia Basgan i ap r interpretarea clasic a Principiului Arhimede. • Valorificarea de eurilor petrolifere ob inând ozocherita i ceara de petrol prin distilarea la acum. În acest scop, creeaz Soc. Igenco, destinat s facexportul acestui produs. • Concentrare la Direc ia Fortifica iilor din MApN, la M r e ti i apoi la Direc ia Geniului pentru conducerea sondelor de exploatare din Dobrogea. • I s-a n scut al doilea fiu, Constantin I. Basgan (Dinu).

371

ION T. BASGAN - Un inventator român pentru eternitate

1 sept

1941, • Intrarea României în al doilea r zboi mondial i22 iunie refugiul familiei la Sinaia i Sl nic Prahova.

- Conduce lucr rile Soc. Petrolifera Român Igenco i a forajelor Direc iei Geniului în Dobrogea pentru c utarea apei potabile.

1942 • A condus ac iunea din cadrul Uniunei Na ionale a Industriei Petrolifere (UNIP) pentru anularea Protocolului Fischer „România-Germania" i

introducerea amendamentelor favorabile Industriei Na ionale Petrolifere în noua Lege a Petrolului. - Discu iile cu micii produc tori de petrol pentru crearea unei mari întreprinderi na ionale de petrol în sprijinul noului Decret de Lege al Petrolului iCapitalului Na ional. - Execut exploat ri, pe cont propriu, pentru grafit.

1943 • A fost numit consilier tehnic al grupului industrial „Mica" pentru exploatarea structurilor iinuturilor petrolifere la care participa acest grup.

1943, • În Buletinul A.G.I.R. nr. 10, i se public lucrarea 11 octombrie

„Problema Apei în Dobrogea" i „Principiile Politice

i Economice în Legisla ia Petrolifer din România".1945, • Prof. P. Moore (U.S.A.) public în revista „The Oil 10 septembrie

and Gas journal" efectul presiunii Arhimediene asupra garniturii de foraj, recunoscând de fapt efectul Basgan din brevetele de inven ii din 1934.

1946, • Prof. D. Ghermani r spunde la scrisoarea lui Ion 15 februarie

Basgan din 14 febr. 1946, revenind astfel asupra

expertizei efectuate în 1939 i recunoscând progresul adus de brevetul Basgan din 1934. aceast scrisoare a permis continuarea procesului cu petroli tii.- Ing. I. Bernhard, Paris public în Buletinul Asocia iei Franceze a Tehnicienilor din Petrol Paris (Nr. 60/194, pag. 67), o lucrare ampl în care este citat Ion Basgan i este prezentat importan a Efectului Basgan.

1947, • I s-a înregistrat brevetul de inven ie român „Foraj30 ianuarie prin Ciocan Rotary" nr. 37743.

- Se redeschide procesul cu Soc. Steaua Român i îniulie 1947 exper ii Prof. A. Bele , Prof. G. Mardan i Prof. C.C. Teodorescu recunosc prin expertiza

depus , progresul adus de brevetul lui Ion Basgan din 1934 în tiin i în tehnica forajului.

372

Gabriel I. N stase

1948 1949,8 februarie

1950

1951, iunie 1953,18 decembrie 1954

1955,13aprilie 1956,16 martie 1957,15 iulie

• Este numit director la Societatea Aur. • Profesorii de la Universitatea Luisiana (California,

U.SA.): M. Hawkins i T. Lamont public în revista

A.P.I. Drilling and Production Practice din anul 1949

un studiu documentat care confirm prin experien e de

laborator efectul Basgan i importan a brevetelor de

inven ie.- T. Vozdvijinscki (U.R.S.S.) public în cartea sa

Drilling Mecanix, Moscova 1949, acelea i concluzii pentru confirmarea efectului Basgan • Introducerea inova iilor Basgan la forajele din Valea

Jiului. • Este transferat la Industrial-export. •Moartea so iei sale, Ani oara.

• A fost desemnat de C.C. al P.M.R. în Comisia pentru

anchetarea problemei pr jinilor grele iaprovizionarea industriei petrolifere cu acestea. - A publicat în revista Metalurgia a Ministerului

articolul „Calitatea Produselor Sovromutilajpetrolifer". - Prin desfiin area lui Sovromutilajpetrolifer este transferat la Ministerul Agriculturii ca specialist în

foraje de petrol i de ap .- Timp de 12 ani a activat în cadrul

MinisteruluiAgriculturii i Comitetului de Stat al Apelor ca proiectant, executant de foraje i în acela itimp ca Pre edinte al „Comisiei de Coordonare a Forajelor de Ap " pe ar .- A condus i coordonat forarea a cca. 1.000 de sonde de ap în toat ara din care cca. 300 numai în Dobrogea. Cu aceast ocazie a f cut i o inventariere a straturilor i z c mintelor acvifere care va servi dezvolt rii acestui important domeniu. • C s toria cu Angela Cazaciuc.

• Na terea celui de al treilea fiu, Sorin I. Basgan.

• „Sonicitatea în Exploat rile Petrolifere iAliment rile cu Ap ", conferin inut la Cursurile de tiin i Tehnic ale Academiei R.P.R. - Best D. M. din U.S.A. public un articol cu calculul greut ii drillcolarelor, confirmând astfel calculul greut ii pr jinilor grele din brevetele Basgan din 1934 i 1937, în revista World Oil (Nr.4, pag.140,1957).

373


1959 • A elaborat, ca ef de proiect în cadrul Ins. Studii i Proiect ri Agricole, „Memoriul Tehnico-Economic -

Alimentarea cu Ap Potabil în B r gan".1960 • A sesizat guvernul român asupra drepturilor sale în

U.S.A., cu ocazia începerii tratativelor româno - americane.

1960, 30 martie •Se încheie acordul româno-american pentru reglementarea conturilor, f r s se fi luat în calcul drepturile Basgan.

1960, • S-a inut la Ministerul Petrolului, Consiliul tiin ific 16 septembrie nr. 193, prezidat de ministrul Mihail Florescu, unde a

prezentat i discutat un studiu în urma c ruia s-au hot rât urm toarele: experimentarea metodelor de foraj Basgan; deschiderea proceselor în U.S.A.; publicarea descoperirilor i inven iilor Basgan în revista Petrol iGaze. Camera de Comer prime te de la Consiliul de Mini tri suma de 6000 dolari i deschide în U.S.A. 120 de procese în numele lui Ion Basgan solicitând pentru început 125 milioane dolari.

1961 • În fa a justi iei americane Societ ile pertolifere au prezentat un certificat de deces al medicului dr. Ion Basgan (v rul inventatorului), afirmând c inventatorul a decedat.Procesele deschise s-au suspendat, constatându-se c brevetul de inven ie 2103137 U.S.A., proprietatea Basgan este înc sechestrat de guvernul american din timpul celui de-al doilea r zboi mondial i în consecin nu avea dreptul de a solicita redeven ele

respective. - Revista Petrol i Gaze nr. 3/1961 îi public lucrarea „Forajul Rotativ Simultan Percutant - Forajul Sonic".- Revista Petrol i Gaze nr. 4/1961 îi public lucrarea „Forajul cu Pr jini Grele Propor ionale", cuprinzând efectul Basgan i noile legi hidrotehnice stabilite.- Ministerul Petrolului a executat experimentarea metodei Basgan la Ro iori-Râmnicul S rat, forând dousonde similare din care una cu metodele de forare Basgan la adâncimea de 2300 metri.

1961, • În urma schimbului de scrisori pe care l-a avut

5 octombrie Ion Basgan cu ing. George Constantinescu, p rintele Sonicit ii, Academia Român l-a invitat pe George Constantinescu în ar . Ion Basgan a inut la 5 oct. Conferin a cu titlul „Discu ii pe marginea sonicit ii" în Aula Academiei Române. Cu acest prilej, George (Gogu) Constantinescu a eviden iat succesul realizat în plan tehnico-economic de c tre formale americane, prin utilizarea forajului sonic.

374

Gabriel I. N stase

1961 • A inut la Cursurile de tiin i Tehnic ale

22 decembrie

Academiei R.P.R. o conferin cu titlul

„Aplica iilesonicit ii în tehnica forajului i în extrac ie".

1962,

• A prezentat raportul c tre ministrul Petrolului, 17 septembrie

Mihail Florescu cu rezultatele reale ale experiment riimetodelor de foraj Basgan la Ro iori, în raport cu interpret rile eronate ale unor ingineri din Ministerul Petrolului. - Inginerul U.T. Okon - U.S.A. public teza sa de doctorat, condus de prof. P. Moore, despre discu iile i controversa purtat în jurul presiunii arhimediene asupra garniturii de foraj i importan adrillcolarelor, confirmând astfel descoperirile iinvestiga iile Basgan. - În cadrul Ministerului Agriculturii, Ion Basgan aorganizat, ca director de studii i profesor, cursurile la Institutul Agronomic pentru aliment rile cu appotabil pentru cursan ii veni i din toat ara.

1965

• În cadrul Comitetului de Stat al Apelor (IPACH)

a elaborat „Instruc iuni tehnice privind proiectarea,

execu ia, exploatarea i între inerea re elei de pu uri de observa ie hidrogeologice pentru hidroameliora ii".

1965,

• Departamentul de Stat al Justi iei U.S.A. emite 13 octombrie

Divesting Order SA 838 prin care i se restituie

brevetul, ca urmare a discu iilor purtate de delega ia

român condus de Gheorghe Gheorghiu Dej cu

pre edintele U.S.A. Lyndon Johnson. 1965,

• Prime te adresa nr. 20530 a Ministerului de Justi ie decembrie

U.S.A. din 30 nov. 1965 prin care i se comunicDivesting Order SA 838 i hot rârile de repunere în posesie.

1966,

4

mai

• Întâlnirea cu ing. Daniel Farca din R.F.G., delegat

n

al grupului german Lommen-Reiter-Dresdner-Bank

pentru încheierea unei conven ii de colaborare în

vederea recuper rii drepturilor din U.S.A. 1966, 16 iu ie

• Consiliul de Mini tri aprob autentificarea conven iei

cu ing. Daniel Farca . Conven ia prevede obliga ia de a-i avansa un milion de m rci vest-germane (DM).

1966, 22 iunie • edin la BNR cu avocatul american John Vintil .1966, 23 iunie • Conducerea institutului IPIF îi aprob lui Ion Basgan scoaterea din produc ie pentru a se ocupa de

cauza sa din str in tate.

375


1966, 8 iulie

• Daniel Farca îi comunic expertiza efectuat de grupul german în U.S.A. evaluând drepturile sale la 8,7 miliarde dolari.

1966,16 iulie • Îi expir termenul de plat a avansului de DM f r a fi depus.

1967, • A primit vizita familiei Becker din R.F.G. la Milano, 10 ianuarie

care se ofer a-i sprijini cauza. 1967 Sose te la Conniston. O viziteaz pe Eva 24 ianuarie Constantinescu i particip la procesiunea de la

mormântul lui George Constantinescu. Cu acest prilej va constata cu deosebit regret c mormântul marelui savant român nu are piatr funerar sau cruce.

1967, • Este invitat împreun cu dr. C-tin Dr gan de c tre 26 ianuarie secretarul ministrului Strauss la Bonn pentru a participa

la conferin a economic a celor dou mari partide ale R.F.G., CDU i CSU.

1967

• Vine la Roma pentru diverse investiga ii în leg tur 19 feb r.-1 ma tie cu problema drepturilor de autor.

- În ziua de 26 februarie s-a inut o conferin cu dr.

C-tin Dr gan, ing. Ric Georgescu i Ion Basgan. A trimis materialul cu principiul lui Arhimede profesorului

Renato Calapso-Messina pentru prefa are. 1967

• Ing. George Calleya confirm aplica ia pr jinilor grele 14-18 mart

Basgan în America i accept a fi expert în aceastcauz .

1967 18

martie Tip rirea i expedierea la Institutul Francez de Petrol i la Congresul de Petrol din Mexic a comunic rii cu

titlul „Limitarea Efectului Presiunii Arhimediene iEnergia Sonic . Condi ii Esen iale pentru Viitorul Forajului Adânc".

1967 • La Bucure ti Camera de Comer public în revista sa Rumanian Engineering articolul „Romanian Contributions to The Developement of Thoery and Practice of Modern Drilling" asupra inven iilor, operei i contribu iei Basgan.

1967,29 martie • A participat i a întâlnit la Congresul Uniunii Interparlamentare pe prof. Tudor Dr gan, ing. Ion Iliescu i C-tin St tescu veni i în ar . A organizat o întâlnire cu ace tia la o corid , precum i o recep ie la dr. C-tin Dr gan împreun cu parlamentarii italieni prezen i la sesiunea uniunii.

376

Gabriel I. N stase

•

•

1967,5 aprilie • Împreun cu dr. C-tin Dr gan i ing. Morariu a

participat la edin a general a „Uniunei Petrolifere" din

Roma. Dr. C-tin Dr gan i ing. Morariu l-au prezenta

t

pe Ion Basgan Pre edintelui „Uniunei Petrolifere" (care a

prezidat edin a) i petroli tilor italieni. Totodat s-au

difuzat prospectele lucr rilor sale, tip rite în mii de

exemplare, prin îngrijirea ing. Morariu, care a fos

t

numit de Funda ia Dr gan ca expert în Public Relation în problema Basgan.

1967, 7 aprilie S-a întors la Milano unde a început s - i redacteze

noul brevet de inven ie „Forajul Sonic la 15 Km

adâncime".1967,18 aprilie A avut surpriza de a constata intrigile i piedicile

puse de grupul american petrolist condus de ing. RicGeorgescu pentru întârzierea traducerii volumului

despre Principiul lui Arhimede. 1967,16 mai A depus la firma Dominicis noul brevet de inven ie

„Forajul Sonic la 15 Km adâncime" pentru a f

i

înregistrat în Italia, Fran a, S.U.A. i Portugalia. 1967, 29 mai

Firma Dominicis îi înmâneaz textele brevetelor de

inven ii depuse în Italia, Fran a, S.U.A. i Portugalia. 1967, 5 iulie Conferin a la Milano cu dr. C-tin Iosif Dr gan i avocat

prof. E. Minolli asupra posibilit ilor de deschidere a ac iunilor juridice în S.U.A. pentru drepturile sale.

1967, • Întâlnire la Paris cu Aristide Sain unde are loc o

6 octombrie conferin comun cu ambasadorul V. Dimitriu, care va

prezenta un memoriu în problema Basgan, ministrului

de finan e al Fran ei, Jox, cu scopul de a sprijini cauza

în U.S.A. 1967, • A acordat u interviu revistei Le Petrol Lubr

i

7 octombrie Europe, condus de directorul Martin Economu

1967

,

• Este primit la Pre edintele grupului petrolifer 16 octombrie MAREK - François Emanuelli, împreun cu Guy

Henry, iar seara a fost în vizit la ing. Wallace,

specialist în brevetele americane. 1967 • Scrisoare c tre dr. C-tin Dr gan, respingând preten iile 29 octombrie sale exagerate

377


•

•

•

•

•

1967, • Dr. C-tin Dr gan accept condi iile acestuia de 30 octombrie desp r ire semnând actele respective i plecarea din

Milano. 1967, • Audien la Ministrul Afacerilor Externe, la ministrul 8 noiembrie adj. George Macovescu. 1967, • edin la ing. Tuzu, director general al Investi iilor. 14 noiembrie Acesta afirm , mai în glum , mai în serios, despre Ion

Basgan, c regret c nu este decedat, întrucât ar fi avut acum statuie în Bucure ti i c genera iile viitoare vor trebui s se ocupe de opera acestuia.

1967, • Depunerea la Inven ii a noului brevet sonic înregistrat 24 noiemb la Bu cure ti cu nr. 50615. 1967, • În fa a unei asisten a numeroase a inut la Ministerul 29 noiembrie Agriculturii conferin a „Spre Centrul P mântului”. 1967, • Acad. prof. Remus R dule îi comunic c noiembrie descoperirile sale modific textul enciclopediei

i1967, • Apare ziarul Informa ia cu articolul „Spre Centrul1 decembrie P mântului” iar în Italia i se elibereaz brevetul italian

nr. 796419 cu „Forajul sonic la 15 km adâncime". 1967, • Conferin a de pres cu reporterii de la: Scânteia - Paul 18 decembrie Anghel, Via a Economic - Totoceanu, Redac ia publica iilor pentru str in tate-Al. N. Trestieni i al ii. 1967, • Consulul D. Stancu de la Externe cere detalii asupra 20 decembrie activit ii lui Ion Basgan din str in tate, iar presa asalteaz ministerele i guvernul pentru sprijinirea cauzei. 1967, • Vizita avocatului John Vintil din S.U.A. i înregistrarea 26 decembrie unui nou brevet de inven ie pentru exploatarea s rii prin

sonde verticale, nr. 50912. 1967, • Revista Economic , nr. 51 public articolul 27 decembrie „Efectul Basgan - o inven ie româneasc revolu ioneaz

tehnica forajului în întreaga lume".1968, • Conferin la Comitetul de Stat al Planific rii cu 26 ianuarie ministrul Maxim Bergheanu i al ii. 1968, • Conferin cu ministrul Petrolului Alexandru Boab27 ianuarie care încearc s închid diferendul cu ministerul i solicit textul noului brevet de inven ie sonic depus în

str in tate i în ar .1968, • Ing. Dan Bodn rescu ine o conferin la Ministerul 29 ianuarie Minelor în fa a unui public numeros de specialitate, despre efectul Basgan i aplica iile sale.

378

Gabriel I. N stase

tratatel e de specialitate.

1968,1 februarie

1968, 7 februari

e 1968, 27 februarie

1968, 5 martie

1968,7 martie

1968,13 martie

1968, 25 martie

1968, 22 aprilie

1968, 28 aprilie

1968,17 mai

1968, 27 septembri

e 1968,15 octombrie

1968, 3 noiembrie

• Interviu acordat redactorului Romulus Rusan de la Via a Studen easc , care va apare sub titlul „Profesia: ateu al tiin ei” în ziua de 7 februarie. • Un grup de petroli ti adversari depun o Not la Consiliul de Mini tri împotriva inven iilor lui Ion Basgan.• edin la Consiliul de Mini tri prezidat de vice prim ministru Gaston Marin în care s-au luat m suri paleative pentru sprijinul cauzei. • Ing. Dan Bodn rescu ine conferin a despre efectul Basgan la Ministerul Industriei Petrolului. • edin a la Ministerul Petrolului cu inginerii de foraj de la Bolde ti, care au aplicat metoda Basgan de foraj cu pr jini grele propor ionale cu rezultate bune • La ini iativa Universit ii Populare a inut la Sala Dalles conferin a cu tema „Spre Centrul P mântului”.• edin la Academia Român cu Pre edintele Miron Nicolescu în care Ion Basgan a prezentat scris cele constatate la Coniston dup moartea savantului George Constantinescu i a cerut s i se pun o piatr funerarla mormânt. Cu aceast ocazie i s-a cerut i un memoriu de activitate. • I se elibereaz brevetul de inven ie din Fran a cu nr.1527495. • A inut la Ploie ti la Palatul Culturii conferin a „Spre Centrul p mântului”.• Prime te vizita avocatului John Vintil i avocat Marku din S.U.A. În iulie - Revista Petrol i Gaze nr. 7/1968 public articolul inginerului Dan Bodn rescu despre „Principiul Arhimede i Efectul Basgan" împreun cu o serie de rezultate deosebite ob inute în antierele petrolifere i de sare din ar i din

Italia folosind metodele de foraj Basgan. • Ziarul Munca public articolul „Un savant român completeaz principiul Arhimede".• A primit vizita redactorului Gian Carlo Bussoli din Suedia împreun cu un delegat al Ministerului de Externe. Acesta îi comunic c este propus pentru premiul Nobel i în aceast calitate dore te s -i acorde un interviu asupra inven iilor sale. A acordat acest interviu care a fost difuzat la radio de postul Voce del Mondo la Roma. • Oficiul de Patente U.S.A. îi recunoa te caracterul de noutate a inven iei sale.

379


1968, 26 noiembrie

1969, 29 ianuarie

1969, 6 februarie

1969, 8 februarie

1969 10 februarie

1969, 3 martie

1969, 24 aprilie

1969, 25 aprilie

1969, 29 aprilie

1969, 3 mai

1969, 5 mai

1969, 7 mai

1969, 8 mai

1969, 9-10 mai

1969,12 mai

1969, 22 mai

1969 30 mai 1969, 4 iunie 1969, 9-10 iunie

1969, 20 iunie

• Audien la viceprim ministrul Emil Dr g nescu, care este dispus s finan eze cauza Basgan. • Întâlnire cu ing. Zadic, reprezentantul unei firme din R.F.G. în vederea unei colabor ri pentru cauza sa din U.S.A. • Viceprim ministrul Emil Dr g nescu împreun cu ministrul M. St nescu de la Departamentul securit ii ancheteaz cauza Basgan i motivele piedicilor ce i se pun în ar .• Întâlnire cu Gian Carlo Bussoli care îi comunic ,c interviul s u radio difuzat la Roma a avut un mare r sunet în lume, • A primit vizita grupului german Kirana - Rudolf Kutka i Carl Heinz Höbeler, care accept s sprijine cauza acestuia i îl invit în R.F.G. • Consilierul prof. Stancu, fost ministru al Agriculturii i în prezent consilier la Pre edin ia Consiliului de

Mini tri îl invit la o discu ie în sprijinul cauzei Basgan. • Întoarcerea la München unde Kirana ia m suri financiare pentru a sprijini ac iunea Basgan. • Editorul Balçar dezv luie convorbirea avut de Ion Basgan cu pre edintele lui Royal Dutch-Schell. •A depus, la cererea editorului Balçar, cele dou lucr ri ale sale în limba englez , Kirana urmând s suporte cheltuielile de editare. • Întâlnire cu grupul elve ian Dessi, care se ofer s -i scoat banii din U.S.A. • Lucreaz la definitivarea brevetului de inven ie american forajul sonic, cu avocatul specialist în patente, Martin Licht din München. •Se difuzeaz la TVR filmul „Spre Centrul P mântului”.• I se elibereaz în Portugalia brevetul de inven ie nr.48356 cu Forajul Sonic. •A lucrat cu avocatul Martin Licht la r spunsul solicitat de Oficiul de Patente American. •Grupul Kirana intr în greut i financiare din cauza investi iilor f cute în Ceho-Slovacia. •Se încheie conven ia de pres cu editura Springer pentru sprijinul cauzei. • edin la ambasada Köln cu vice consulul Jirjea. • Întâlnire cu Jean Gautier la Banca Rotschild. •A lucrat la definitivarea noului brevet de inven ie cu avocatul Martin Licht. • Desfacerea contractului de colaborare cu grupul Kirana.

380

Gabriel I. N stase

1969, 26 iunie

1969, 27 iunie

1969, 4 iulie

1969, 7 iulie

1969, 22 iulie

1969, 28 iulie

1969 , 31 decembrie

1970 , 28 ianuarie

1970, 29 ianuarie

1970, 21 februarie

1970, 2 aprilie

• Ion Basgan este invitat la München s cineze cu: Cior nescu, Rudolf Kutka i Zeno Dr gan. Scopul invita iei este de a-l determina pe Ion Basgan s acorde un interviu la Europa Liber . Nu a acceptat invita ia. • Pred d-lui Golea Traian, editura München, textul complet în limba german a lucr rii „Zum Mittelpunkt der Erde" pentru a fi tip rit în 1.000 exemplare. • Discu ii la ambasada român din Paris cu secretarul

tefan Mihai i eful Agen iei Economice ing. Mocanu. Ambasada cere un memoriu pentru întrevederea pre edin ilor Ceau escu-Nixon de la Bucure ti.• Discu ii cu avocat Mc. Govern de la biroul de avoca iScherman & Sterling U.S.A. • A expediat dou telex-uri: unul la Casa Alb U.S.A cu felicit ri pentru cucerirea Lunii i unul guvernului român pentru a discuta revendic rile sale din U.S.A. cu ocazia vizitei pre edintelui american. • Editorul Balçar, dup ce a pus mâna pe cele doulucr ri ale lui Ion Basgan, ridic preten ii financiare exagerate. • Avocatul Kirschtein din New York îi comunic , cnoul brevet de inven ie Forajul Sonic a fost acceptat de Oficiul de Patente U.S.A. în forma redactat de avocatul Martin Licht la München. • edin la Ministerul de Finan e cu directorul Mure an i jurist consult Mihalca în problema revendic rilor

din U.S.A. • Directorii Mure an i Cristescu de la Ministerul Finan elor i-au prezentat Nota din 07 februarie 1968 a grupului de petroli ti, f cut împotriva aplica iilor lui Ion Basgan, pentru a putea r spunde i infirma informa iile necorespunz toare. • Întrevedere cu ing. Alexandru Feyerherd - Olanda, Basch Georg, Emerich Hartenstein la hotel Athene Palace. Seara a primit vizita lui Sarchiz Halajian din New York care îi comunic , c societ ile petrolifere au depus fonduri într-un cont secret pentru eventuala plata utiliz rii brevetului Basgan. • Alfred von Sternfeld îi telefoneaz de la Berlin lui Ion Basgan. Cu acest prilej acesta îi comunic lui Ion Basgan c în urma unei discu ii pe care a avut-o la Washington cu Jack Evans, consilierul de petrol al Pre edintelui R. Nixon, acesta ar fi dispus s -i sprijine cauza în S.U.A.

381


1970, 21 aprilie 1970, 23 aprilie

1970, 25 aprilie

1970, 4 mai

1970, 5 mai

1970, 25 August

1970,1 septembrie

1970, 29 septembrie

1970,14 octombrie

1970, 27 octombrie

1970,10 noiembrie

1970, 25 noiembrie

1970, 26 noiembrie

1970, 28 noiembrie

• I-a ap rut în U.S.A. patentul 3507341 - U.S.A. • Audien la ministrul de justi ie Teodor Vasiliu unde s-a discutat problema redeschiderilor proceselor în U.S.A. • Este vizitat de consulul D. Stancu de la Externe care, cercetând noile documente în cauza Basgan, constat :„nu numai c sunt ac iuni i documente noi, dar ifoarte concrete", pentru a justifica continuarea ac iunilor. • Sose te Eugen Brent din U.S.A. i îi propune o colaborare cu avoca ii David Abbsé i John Evans. •Continuarea discu iilor cu E. Brent pentru încheierea unei conven ii i crearea unei funda ii Basgan la Washington. •A primit vizita lui Jean Thibaudet Philibert, primarul adj. Al Lyonului - Fran a. Acesta, în timpul r zboiului, trecuse pe numele lui patentul din U.S.A., pe care apoi i l-a restituit lui Ion Basgan, înainte de 1965, pentru a facilita Divesting Order 838 din U.S.A., pentru a fi repus în drepturi. • edin la Consiliul Na ional tiin ific în vederea realiz rii în ar a instala iei de foraj Basgan. • edin la CNCS cu dr. ing. C.V. Negoi asupra inven iilor Basgan. • edin la CNCS pentru realizarea instala iei de foraj sonic la 15 km adâncime. • edin de lucru cu Alexandru Bârl deanu, fost vicepre edinte al Consiliului de Mini tri când s-au deschis primele procese în U.S.A. S-a depus un memoriu la Pre edintele Nicolae Ceau escu cerând sfie sprijinit. • edin de lucru cu Alexandru Bârl deanu care este entuziasmat de problema Basgan i crede c ar trebui s i se pun la dispozi ie fondurile necesare i un avion pentru a putea intra în posesia drepturilor din U.S.A. • Alex. Bârl deanu îi comunic c în ziua de 11 noiembrie 1970 a atras aten ia Pre edintelui Nicolae Ceau escu c exist o ac iune organizat în contra cauzei Basgan. • edin cu pre edintele CNCS, Gheorghe Cioar , cu multe promisiuni pentru sprijinirea cazului Basgan. • edin la Costin Murgescu, directorul Institutului pentru Studiul Conjuncturii. El a declarat c problema Basgan constituie cel mai interesant roman tiin ifico - fantastic.

382

Gabriel I. N stase

1970, 3 decembrie

1970,10 decembrie

1970,13 decembrie

1970.14 decembrie

1970.15 decembrie

1970, 23 decembrie

1971,6 ianuarie

1971,14 ianuarie

1971,11martie

1971,16 martie

• Costin Murgescu, din îns rcinarea ministrului C. Burtic , cere copii dup documentele cauzei Basgan. Acesta, ca ambasador la Roma, îi promisese tot concursul i c -l va sprijini ca statul român s finan eze procesele din U.S.A. Dar, pân la aceast dat , statul român nu a luat nici o m sur în aceast privin .• Alex. Bârl deanu îl sesizeaz pe Ion Basgan ipre edintele Ghe. Cioar de la CNCS îl invit s -i arate documentul cu privire la Ordinul de Desechestrare SA 838 din 1965, document care fusese gre it tradus i ani de-a rândul a dus în eroare conducerea statului român. • Ion Basgan a depus la CNCS traducerea corect a Ordinului de Desechestrare SA 838 din U.S.A. din care reie ea c a fost repus în drepturi prin ridicarea sechestrului. • edin la Consiliul de Mini tri cu Daniel Simion, consilier al vice-pre edintelui Emil Dr g nescu. S-a discutat posibilitatea finan rii de c tre statul român cu 250 mii dolari pentru procese. • Alex. Bârl deanu confirm c Pre edintele Nicolae Ceau escu a ordonat o anchet detaliat la ministerele interesate. • Ministrul Emil Dr g nescu i consilier Daniel Simion trimit cauza la Ministerul de Interne. • Alex. Bârl deanu îi vorbe te despre întâlnirea cu Pre edintele Nicolae Ceau escu i discu iile purtate asupra problemei Basgan. • edin la C.C. al P.C.R. cu Oprea Gheorghe i Vasile Nicolcioiu. S-a primit memoriul lui Ion Basgan iscrisoarea lui Alex. Bârl deanu care au avut efecte. Alex. Bârl deanu accept s îl înso easc în U.S.A., dar sunt desemna i în acest scop dr. Sandu i consilier Opri an. - În 18 ianuarie, consilierul Opri an cere complet ri de documente pentru un raport juridic c tre Pre edintele Nicolae Ceau escu. • Editorul Balçar UDM-München sisteaz tip rirea c r ilor „Principiul Arhimede" i „Sonicitatea", refuzând restituirea manuscriselor. • Conferin a de la Paris în saloanele Clubului Interna ional cu prof. Willi Berna, Pierre F. Bechart-Paris i Popov din sudul Fran ei. Ace tia erau foarte curio i s fac cuno tin cu eroul „Mitului Basgan" ce se crease în vestul Europei i în U.S.A.

383


1971,18martie

1971,31 martie

1971,1 aprilie

1971, 21 aprilie

1971, 26 aprilie

1971, 27 iunie 1971, 29 iunie

1971, 30 iunie

1971, 2-7 iulie

1971.12 iulie

1971.13 iulie

1971,16 iulie

1971,19 iulie

1971,13 august

1971, 25-28 august

1971,30 august-1 sept.

• edin cu ambasador Constantin Flitan, care relateaz despre discu ii purtate cu Pre edintele Nicolae Ceau escu despre cauza Basgan. •De. Sandu de la Köln, întors din U.S.A., îi comuniclui Ion Basgan c posed consulta iile juridice ale avoca ilor din Washington i îl sf tuie te s încheie conven ia cu prof. Willi. •Discu ii cu prof. Willi i Amhof, care vor s preia cauza Basgan, dar f r obliga ii concrete. •Pre edin ii celor dou b nci mari elve iene îi dau referin e proaste despre prof. Willi. •Dr. Hauser redacteaz o scrisoare de desp r ire c tre prof. Willi. •A plecat la New York cu Jack Cooper i Bar Giora. •Conferin i dejun cu Jack Cooper, Bar Giora, H.E. Cox i Wiesental Bandler. • Consulta ii cu Jack Cooper de la firma de patente Kenyon New York. Acesta îi confirm validitatea patentului s u 2103137 U.S.A. Totodat , J. Cooper recunoa te c a pledat în 1960 în favoarea petroli tilor în procesele ini iate de Ion Basgan.• A lucrat la elaborarea unei documenta ii „Cum s-a aplicat inven ia Basgan în tehnica forajului" i a preg tit documenta ia juridic i textul conven iilor financiare. • Geologul american din Texas invitat de J. Cooper la Miami Beach confirm utilizarea drillcolarelor Basgan în foraje. • Jack Cooper este entuziasmat de patentul 3507341 U.S.A./19 i propune s -l scoat pe H. E. Cox din cauz .• Jack Cooper dicteaz în fa a judec torului conven ia pe care Ion Basgan a acceptat-o f r nici o obiec ie, Cooper preluând finan area cauzei cu i f r sprijinul H.E. Cox. • Avocatul H. Ellis Cox confirm în scris Pre edintelui Nicolae Ceau escu c a preluat cauza Basgan în U.S.A. • Dr. Hauser - Zürich, telefoneaz c au survenit discordii între grupul Cox i Cooper i îl recheampe Ion Basgan în U.S.A.• J. Cooper se retrage din cauza expulz rii lui Bar Giora din România i a nereu itei de a elimina grupul Cox. • Noi conven ii cu H.E. Cox i W. Blander pentru finan area introducerea în conven ie a noului patent 307341 U.S.A.

384

Gabriel I. N stase

1971,16 octombrie

1971, 20 noiembrie

1971, 7 decembrie

1972, 24 anuarie

1972, 29 ianuarie

1972, 1 februarie

1972, 23 februarie

1972, 25 februarie

1972, 15 martie

1972, 25-28 martie

• edin cu pre edintele Academiei Miron Nicolescu asupra descoperirilor i inven iilor Basgan. • Convorbiri cu consilierii de stat Horia Hulubei iHenri Coand . Coand expune încerc rile sale pentru noi inven ii: efectul Coand la exploatarea petrolului, utilizarea laserului în foraje i altele. • Convorbire amical cu prof. Elie Carafoli, pre edintele Sec iei Tehnice a Academiei. Recunoa te c nu au personalit i tehnico- tiin ifice care s poat judeca opera Basagn. Referen ii la care s-a apelat s-au recuzat: Sabba tef nescu i al ii. • H.E.Cox comunic c avocatul Denson a terminat verificarea patentului 3507341 U.S.A. i l-a g sit valid în toate revendic rile.• edin la C.C. al P.C.R. cu consilier Oprea Gheorghe. El este de acord s se prezinte Pre edintelui Nicolae Ceau escu textul scrisorii c tre H.E. Cox pentru a înlesni Pre edintelui Richard M. Nixon s treac un amendament Basgan prin Congresul U.S.A., pentru pl ile retroactive. • A expediat i completat p rintelui Gheorghe Moisescu de la Viena textul i fotografiile pentru lucrarea" "Amintiri din Leoben".• Avocatul H.E. Cox confirm c lucreaz la introducerea unui amendament Basgan în Congresul U.S.A., îns rcinând pentru aceasta pe prof. Weiden. • A solicitat ca avoca ii Ministerului de Finan e i al ii sredacteze din ar o expunere de motive a amendamentului Basgan pentru Congresul U.S.A. Se propune i un Certificat de Notorietate, c situa ia ilegile din România l-au împiedicat s deschid ac iunile juridice în termen în U.S.A. • Ambasadele române din Italia i R.F.G. fac investiga ii în leg tur cu problemele comerciale propuse guvernului român pentru asigurarea finan rii cauzei Basgan, dar nu le sprijin a a cum a aprobat Pre edintele Nicolae Ceu escu. • Conferin la Viena cu Rosenzweig, Bandler Wiesental, Mandl i Hirsch Mano. A întocmit apoi un rechizitoriu asupra modului necorespunz tor al conducerii proceselor de c tre avocat Weiden igre elile f cute cu Societatea Mobil Oil.

385


i

1972, 31 august

1972,11 octombrie

1973,16 februarie

1973, 7 martie

1973, 5-7 aprilie

1973, 24 august

1973, 24 septembrie

1973, 29 noiembrie

1973, 5 decembrie

1974.10 februarie

1974.11 iunie

• Grupul european finan ator cere prelungirea op iunii dat de H.E. Cox pân la septembrie 1973, înainte de a ajunge la New York. Dr. Hauser este de acord cavocatul Weiden a introdus gre it noile ac iuni în Justi iaS.U.A. • A inut în fa a unei asisten e numeroase la Romanian Library New York, conferin a despre contribu iile în tehnica forajului:"Efectul Basgan, transmiterea energiei sonice i aplicarea lor în forajul cu pr jini grele propor ionale i în forajul sonic".• A ap rut Almanahul Bisericii Ortodoxe din Viena cu articolul "Amintiri de la Politehnica din Leoben".• Vizita în România a inginerului Valentin urcan stabilit în Norvegia. Încheie conven ia pentru aplicarea sistemelor de foraj Basgan în Marea Nordului. • edin la Institutul de Cercet ri Juridice al României cu pre edintele Adrian Dumitru, Yolanda Eminescu, consilier C. Opri an, avocat Mihalca (Finan e) i al ii, ocazie cu care i s-a eliberat documentul "Atestare".• Mandl din Zürich telefoneaz c situa ia este grea din cauza afacerii Watergate din U.S.A. • Consilierul Oprea Gheorghe comunic c nu se aprob nici o finan are a cauzei Basgan, ca urmare a propunerii f cute în acest sens de c tre Banca de Comer Exterior. • Revista " tiin i Tehnic " din Bucure ti îi public articolul "George Constantinescu creatorul unei noi tiin e - sonicitatea".• L-a vizitat dr. tefan Iorga i i-a adus autobiografia publicat a tat lui s u, Nicolae Iorga. • Apare revista "Machines et Equipaments" nr. 1/1974 cu articolul despre noul brevet de inven ie i forajul sonic Basgan în limba francez , englez , german , rusi spaniol .• Audien la Ministerul Comer ului al S.U.A., directorul Abrahamson împreun cu Griffin i Berea. S-a depus memeoriul înso it de 21 de documente, s-a recunoscut aportul adus i s-a afirmat c s-ar putea g si o solu ie legal de plat dac ar fi cet ean american. Ion Basgan nu a acceptat aceast ofert .În schimb, le-a propus americanilor s -l ajute cu fonduri, în contul datoriei pe care o au ace tia fade el, în realizarea Funda iei Basgan. În aceea i zi a depus la Ambasada Român copia documentelor înaintate Guvernului American. La Ambasad sosise i Ministrul Mihail Florescu, de la Bucure ti.

386

Gabriel I. N stase

1974,18 iunie

1974, 21 iunie

1974,11 iulie

1974, 26 august

1974, 29 august

1974, 2 noiembrie

1974, 23 decembrie

1975

1975, 26 martie

1975,12 iunie

1975,12 iulie

1975, 22

• A ap rut buletinul Bibliotecii Române la New York cu articolul expertului prof. Ing. Radu C dere despre contribu iile Basgan în tehnica mondial .• Discu ii cu Kutkta i Toma pentru experimentarea forajului sonic în Germania icrearea unei întreprinderi Basgan. • edin cu dr. Ana Aslan i dr. CiucAlexandru în scopul unei colabor ri în Vestul Europei; introducerea Gerovitalului în Portugalia. • edin cu ministrul Ion Avram i ministrul adj. Ion Iosefide pentru amenajarea instala iei de foraj sonic la Uzinele 1 Mai Ploie ti. • Vizit la Uzina 1 Mai Ploie ti i acord în conven ia de amenajare a instala iei de foraj sonic cu ing. Teodorescu Stelicu. • Cinematografia Sahia întâmpin dificult i în realizarea filmului Basgan. • Cotidianul "România Liber " public articolul despre crearea Asocia iei Inventatorilor, în eara de 20 decembrie 1974, semnalând prezen a lui Ion Basgan ca mare inventator, al turi de George Constantinescu, Traian Vuia i Henri Coand .• A primit vizita lui Eric H. Watson din Anglia, interesat într-o eventual colaborare atât pentru inven ia Basgan, cât i pentru cump rarea de instala ii i unelte de foraj din România. • edin la CNST (Consiliul Na ional pentru

tiin i Tehnologie) cu ministrul Octavian Groza care avizeaz favorabil scenariul filmului propus de Sahia, publicarea volumului Aplica iile Sonicit ii la Editura tiin ific i va sus ine cauza Basgan la Guvern. I-a predat lucrarea lui U.T. Okon din U.S.A. despre efectul Basgan în U.S.A. • A primit volumul "Însemn ri despre spionajul Tehnico - economic" de I. Mocani, care relateazdespre furtul brevetelor Basgan în U.S.A. • Revista Magazinul public articolul "Spre Adâncul p mântului” prezentând opera Basgan ca "una dintre cele mi importante realiz ri ale acestui secol”.• A predat la Consiliul de Stat un memoriu pentru a se discuta cu Pre edintele Gerald Ford (U.S.A.), care î i anun ase vizita în România, revendic rile Basgan în .

387


U.S.A

iulie

1975, 30 iulie • A scris avoca ilor din U.S.A., Griggin i Berea surgenteze m surile preconizate de comun acord, respectiv contractul cu Pre edintele Gerald Ford (U.S.A).

388

Gabriel I. N stase

389

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu, V., Românul care a revoluţionat industria petrolieră, DIMINEAŢA, anul XIII, nr. 501 (3430), 10 octombrie 2002, p. 9.

2. Alexandrescu, V., Să ne descoperim valorile: "Ion Basgan - un inventator de geniu", REPUBLICA, 8 ianuarie 1998.

3. Basgan, I., Năstase, I. G., Olteneanu, M., Un secol de la naşterea inventatorului Ion Şt. Basgan, ECONOMISTUL, anul XIII, nr. 1146 (2172), 10 iulie 2002, p. 3.

4. Basgan, I., I., Dimensiunea universală a creaţiei inventatorului Ion Basgan, SAECULUM, revista de cultură, literatură şi artă – Focşani, anul I, nr. 1, iulie 2002, p. 41-43.

5. Blandiana, Ana, Romulus R., Convorbiri subiective, Editura ALBATROS, Bucureşti, 1971.

6. Bortoş, J., MOL se vede regele ţiţeiului din Balcani, CAPITAL, nr. 49, 2 decembrie 2004, p. 17.

7. Buzatu, Gh., În era petrolului, TRICOLORUL, anul I, nr. 89, 10 iulie 2004, p. 1-2.

8. Costea, A., Centrul Pământului se apropie, SCÂNTEIA TINERETULUI, anul XXIV, seria II, nr. 5884, 20 aprilie 1968.

9. Dorian, D., Spre adâncul Pământului, MAGAZIN, nr. 921, 12 iulie 1975, p. 7.

10. Dorian, D., Sonicitatea, MAGAZIN, nr. 923, 14 iulie 1975, p.7.

11. Dragoş, N., "Efectul Basgan" sau o recunoaştere târzie a unui mare inventator român, ORDINEA, anul IX, nr. 2 (317), 13-19 ianuarie 1998.

12. Eickmeyer, Jr., Diagnostic Analysis of Dynamometer Cards. JOUNAL OF PETROL TECHNOLOGIES, SUA, ianuarie 1967, p. 97.

13. Gheorghiu, P., Un inventator de geniu – Ion Basgan, TRANSPORTURILE ROMÂNE, anul VIII, nr. 379, 11-17 februarie 1998.

14. Golopenţa, S., Un mare inginer şi inventator român: ION BASGAN, UNIVERS INGINERESC, anul VI, nr. 12 (106), 16-30 iunie 1995, p. 2.

390

15. Ionescu, Florentina, Pentru că au aplicat sonicitatea în extracţiile petroliere, americanii datorează zeci de miliarde de dolari inventatorului Ion Basgan, EVENIMENTUL ZILEI, Ediţia a II-a, anul VII, nr. 1722, 25 februarie 1998.

16. Ioniţă, V., Centenarul Ion Basgan a fost sărbătorit cu fast la Ploieşti, JURNALUL DE PETROL ŞI GAZE, nr. 11 (41), noiembrie 2002, p. 16-17.

17. Jianu, I., Basgan, I., Macoveanu, L., George Constantinescu, În colecţia "Savanţi de pretutindeni", Editura ŞTIINŢIFICĂ, Bucureşti, 1966.

18. Lerea, H., Argumente pentru o aniversare şi nu numai, VOCEA ROMÂNIEI, nr. 149, 31 mai 1994.

19. Lerea, H., Petroliştii l-au aniversat pe Ion Basgan – un inventator de geniu, CURIERUL NAŢIONAL, anul VIII, nr. 2057, 10 decembrie 1997.

20. Lerea, H., Miza petrolului: o problemă veche cât secolul. Ion Şt. Basgan, o personalitate de la care încă mai avem de învăţat, CURIERUL NAŢIONAL, anul IX, nr. 2111, 17 februarie 1998.

21. Maca, E. I., Efectul Basgan şi aplicaţiile sale, ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ, anul XXIV, seria II, nr. 5, mai 1973, p. 31-33.

22. Manolache, Roxana, Ion Basgan - un inventator de geniu, TELEGRAFUL DE PRAHOVA, anul II, nr. 556, 13 ianuarie 1998.

23. Marin, I., Ion Basgan - un inventator de geniu (furat de geniul rău al americanilor), ULTIMA ORĂ, anul IV, nr. 219, 14 iulie 2000, p. 3.

24. Marinaş, R., Premiul "Ion Basgan" s-a acordat pentru cercetări în domeniul sonicităţii, ROMÂNIA LIBERĂ, nr. 2202, 25 iunie 1997.

25. Mesch, E., Tief bohrtechnik im Zeitraffer, NEWER WEG, 1 decembrie 1968.

26. Moranu, D., Ştefan, I. M., Focul viu. Pagini din istoria invenţiilor şi descoperirilor ştiinţifice, Editura ŞTIINŢIFICĂ, Bucureşti, 1963.

27. Mureşan, C., Ion Basgan, un clasic al petrolului, TRIBUNA ROMÂNIEI, anul VI, nr. 101, 15 ianuarie 1977.

28. Năstase, I., G., Ion Basgan inventatorului forajului de mare adâncime, Academia Română, Sesiunea anuală de comunicări

391

a Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii, 15-16 octombrie 1997.

29. Năstase, I., G., Ion Basgan, un inventator de geniu, CURIERUL NAŢIONAL, anul VI, nr. 1314, 4 iulie 1995.

30. Năstase, I., G., Ion Basgan, părintele forajului sonic, INVENTICĂ ŞI ECONOMIE, anul I, nr. 5, mai 1997, p. 293.

31. Năstase, I., G., Ion Basgan, părintele forajului sonic, Sesiunea de comunicări ştiinţifice "Ion Basgan - un inventator de geniu", Muzeul Tehnic "Prof. ing. Dimitrie Leonida", Bucureşti, 24 mai 1997.

32. Năstase, I., G., Dr. ing. Ion Basgan - viaţa şi opera unui ilustru savant, Simpozion şi Expoziţie, "Personalităţi româneşti de anvergură mondială în industria petrolului", Muzeul Naţional al Petrolului, Ploieşti, 10 iunie 1997.

33. Năstase, I. G., Ion Basgan - un inventator de geniu, Editura ION BASGAN, Bucureşti, 1997.

34. Năstase, I., G., Un creator de geniu – Ion Basgan, Expunere la Muzeul Tehnic „prof. ing. Dimitrie Leonida”, 2 aprilie 1999.

35. Năstase, I., G., Dimensiunea universală a creaţiei inventatorului Ion Basga, Masa Rotundă: "Ştiinţa şi Tehnica în Diaspora României" în cadrul Programului "GEORGE POMUŢ" - Românii în istoria modernă şi contemporană a lumii", PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI, 26 aprilie 1999.

36. Năstase, I., G., Ion Basgan - inventator de geniu, Conferinţa Departamentul de Studii, Doctrină şi Programe şi Asociaţia Inginerilor PNŢCD, 18 ianuarie 2000.

37. Năstase, I., G., Ion Basgan a Romanian Inventor (ediţie în limba engleză), Editura AGIR şi Editura RAPANA, Bucureşti, 2000.

38. Năstase, I., G., Lazăr Edeleanu şi Ion Basgan, un cuplu de aur în domeniul prelucrării şi extracţiei petrolului, Academia Română Sesiunea de comunicări ştiinţifice de toamnă a Comitetului Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii, 19-20 octombrie 2000.

39. Năstase, I., G., Cui îi e frică de Basgan, omul pentru care România are de pierdut 160 000 000 dolari?, OPINIA NAŢIONALĂ, nr. 2943-2945 (serie nouă), 2-8 noiembrie 2000, p. 3.

392

40. Năstase, I., G., Ion Basgan, un nume de referinţă în ştiinţă şi tehnică, Prima ediţie a colocviului naţional „Omagiul marilor valori ale culturii româneşti” cu tema „Contribuţia vrâncenilor la evoluţia civilizaţiei româneşti şi semnificaţia centenarului < Ing. Ion Basgan > , Focşani, 5 iulie 2002.

41. Năstase, I., G., Basgan, I., I., Contribuţia inventatorului Ion Şt. Basgan în domeniul asigurării surselor de apă. Al treilea Congres al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, „Apa – un miracol”, Constanţa, 1-4 iunie 2004.

42. Năstase, I., G., Ştefănescu, I., Repere în timp. Scurtă istorie a industriei petroliere din România, ECONOMISTUL, anul XV, nr. 1634 (2660), 7 iunie 2004, în Suplimentul săptămânal al ziarului "ECONOMISTUL", ECONOMIE TEORETICĂ ŞI APLICATĂ, nr. 397, 7 iunie 2004, p. IV.

43. Năstase, Oana, Raluca, Trofin, B., Ion Basgan un inventator de geniu, AMÂNDOI, publicaţie a şcolii nr. 2, „Ion Basgan”, Focşani, nr. 1, iunie 2002, p.2.

44. Neagu, Gh., Ion Basgan – un inventator de geniu, JURNALUL DE VRANCEA, anul V, nr. 213, 2-8 februarie 1998.

45. Nicolae, D., „Efectul Basgan” sau o recuperare târzie a unui mare inventator român, ORDINEA, anul IX, nr. 2 (317), 23-29 ianuarie 1998.

46. Năstase, I., G., Ion Basgan, un promotor al ştiinţei şi tehnicii româneşti, Simpozion Omagial Centenar Ion Şt. Basgan, AGIR, Bucureşti 19 iunie 2002.

47. Olteneanu, M., Odiseea unor invenţii româneşti. Invenţiile dr-ului ION BASGAN, UNIVERS INGINERESC, anul VIII, nr. 15 (157), 1-15 august 1997, p.2.

48. Olteneanu, M., De la muzeul tehnic "profesor inginer Dimitrie Leonida". Acordarea Premiilor "Ion Basgan", UNIVERS INGINERESC, anul IX, nr. 6 (172), 16-31 martie 1998.

49. Olteneanu, M., Apariţie editorială – „ Ion Basgan A Romanian Inventor”, JURNALUL DE PETROL ŞI GAZE, mai 2001, p.26.

50. Olteneanu, M., Apariţie editorială Ion Basgan A Romanian Inventor, JURNALUL DE PETROL ŞI GAZE, nr. 5 (23), mai 2001.

393

51. Olteneanu, M., La Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti s-au aniversat 145 de ani de industrie petrolieră, UNIVERS INGINERESC, anul XIII, nr. 19 (281), 1-15 octombrie, 2002, p. 2.

52. Olteneanu, M., Ion Şt. Basgan omagiat de AGIR, UNIVERS INGINERESC, anul XIII, nr. 13 (275), 1-5 iulie 2002, p.2.

53. Olteneanu, M., Ingineri mari personalităţi. Ion Şt. Basgan, inventatorul forajului rotativ percutant cu care a revoluţionat cercetarea şi extracţia petrolului, UNIVERS INGINERESC, anul XIII, nr. 13 (275), 1-15 iulie 2002, p.2.

54. Pavelescu, D., Sonicitatea, CONTEMPORANUL, nr. 799, 2 februarie 1962.

55. Petrescu-Livadea, V., Noi progrese în tehnica forajului prin procedeul dr. Basgan, ANALELE MINELOR, nr. 7, Bucureşti, 1938.

56. Puiu, D., Drama românilor de geniu în democraţiile puternice. Petroliştii americani îi datorează inventatorului Ion Basgan 8,6 miliarde de dolari. COTIDIANUL, anul X, nr. 2566, 20 ianuarie, p.3.

57. Rusan, R., Profesia: Ateu al ştiinţei, VIAŢA STUDENŢEASCĂ, anul XIII, nr. 6, 7 februarie 1968, p.3.

58. Schem, Von G., Der Mann, der 20 millionen mark ausschlung, BILD AN SONNTAG, München, 25/26 mai 1969.

59. Sobaru, Alex., „Ion Basgan un inventator de geniu”, ECONOMISTUL, anul IX, nr. 90 (1116), 11 mai 1998.

60. xxx Petroliştii l-au aniversat pe Ion Basgan – un inventator de geniu, CURIERUL NAŢIONAL, anul VIII, nr. 2057, 10 decembrie 1997.

61. xxx Premiile "Ion Basgan", ROMÂNIA LIBERĂ, serie nouă - nr. 2406, 25 februarie 1998.

62. xxx Ion Basgan un inventator de geniu, DREPTATEA, nr. 181, 25-31 martie 1998.

Documents

ION ŞT. BASGAN UN INVENTATOR ROMÂN PENTRU …ionbasganfoundation.ro/books/Ion-St-Basgan-Un-inventator-roman... · Gabriel I. Năstase 10 bursier şi premiant. Înclinaţia sa spre