ionale de Contabilitate · Valoarea de bilan\ a mijloacelor fixe poate fi determinat[, \in]nd cont de capitalizarea consumurilor ulterioare, ]n cazul c]nd asemenea consumuri au avut

$Page 1: ionale de Contabilitate · Valoarea de bilan\ a mijloacelor fixe poate fi determinat[, \in]nd cont de capitalizarea consumurilor ulterioare, ]n cazul c]nd asemenea consumuri au avut$
CONTABILITATE +I AUDIT 8/2001

ОФИЦИАЛЬНЫЕ МАТЕРИАЛЫ

45

Comentarii privind aplicarea S.N.C. 16“Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”

ACTE NORMATIVE NOIНОВЫЕ НОРМАТИВНЫЕ ДОКУМЕНТЫ

Dispozi\ii generale

1. Prezentele comentarii s]nt elaborate ]n baza S.N.C.16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”,aprobat prin Ordinul ministrului finan\elor al RepubliciiMoldova nr.174 din 25 decembrie 1997 =i intrat ]n vigoare]ncep]nd cu 1 ianuarie 1998.2. Obiectivul comentariilor de fa\[ ]l constituie explicareaprevederilor S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materialepe termen lung” privind constatarea activelor materiale petermen lung; determinarea valorii de intrare, valorii de bilan\=i valorii r[mase a acestora, precum =i a duratelor defunc\ionare util[; calcularea uzurii mijloacelor fixe =i aepuiz[rii resurselor naturale; reflectarea diminu[rii valorii debilan\ =i a ie=irii activelor materiale pe termen lung.Domeniul de aplicare a prezentelor comentarii nucuprinde:– modul de contabilizare a mijloacelor fixe, terenurilor =i

resurselor naturale ]n condi\iile arendei (S.N.C. 17“Contabilitatea arendei (chiriei)”);

– modul de evaluare ini\ial[ a activelor materiale petermen lung rezultate din fuziunea ]ntreprinderilor(S.N.C. 22 “Fuziunea ]ntreprinderilor”);

– regulile capitaliz[rii dob]nzilor aferente creditelor(]mprumuturilor) primite de ]ntreprindere nemijlocitpentru procurarea (crearea) unui obiect concret(S.N.C. 23 “Cheltuieli privind ]mprumuturile”);

– regulile evalu[rii care urmeaz[ dup[ constatareaini\ial[ a propriet[\ii investi\ionale ]n cazul c]nd activelemateriale pe termen lung figureaz[ ca investi\ii petermen lung (S.N.C. 25 “Contabilitatea investi\iilor”);

– modific[rile costului activelor materiale ca rezultat alinfla\iei (S.N.C. 29 “Informa\ia financiar[ ]n con-di\iile economiei hiperinfla\ioniste”);

– drepturile de prospectare =i exploatare a mineralelor,petrolului =i gazelor naturale, de posesie a resurselorminerale =i a altor resurse similare nereproductibile.}ns[ mijloacele fixe utilizate ]n procesul explor[rii =iexploat[rii resurselor naturale intr[ ]n domeniul deaplicare a prezentelor comentarii.

}ntru executarea art. 9 al Legii contabilit[\ii nr. 426-XIIIdin 4 aprilie 1995, O R D O N:1. Se aprob[ Comentariile privind aplicarea Standar-dului Na\ional de Contabilitate 16 «Contabilitateaactivelor materiale pe termen lung».2. Se pun ]n aplicare Comentariile privind aplicareaStandardului Na\ional de Contabilitate 16

ORDINcu privire la aprobarea =i punerea ]n aplicare

a Comentariilor privind aplicarea Standardelor Na\ionalede Contabilitate

«Contabilitatea activelor materiale pe termen lung»de la data public[rii ]n Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova.

Ministrul finan\elor Mihail MANOLI

Chi=in[u, 25 iunie 2001.Nr. 68.


MATERIALE OFICIALE

46

Defini\ii cu caracter general(S.N.C. 16, paragraful 6)

3. Active materiale pe termen lung – active care ]mbrac[o form[ fizic[ natural[, au o durat[ de func\ionare util[mai mare de un an, se utilizeaz[ ]n activitatea]ntreprinderii sau se afl[ ]n procesul cre[rii =i nu s]ntdestinate v]nz[rii.Valoarea de intrare (valoarea de procurare sauvaloarea istoric[) – suma mijloacelor b[ne=ti achitatesau valoarea venal[ a altei forme de compensareacordat[ la procurarea sau crearea activelor materialepe termen lung. Aceast[ defini\ie indic[ modul ]n care]ntreprinderea ce creeaz[ sau procur[ un activ materialpe termen lung poate achita valoarea lui: contra mijloaceb[ne=ti sau prin acordarea altor active evaluate lavaloarea venal[ sau la alt[ valoare coordonat[ de p[r\i.Exemplul 1. Pentru terenul procurat ]ntreprinderea ofer[v]nz[torului ]n schimb un autocamion evaluat la valoarea venal[(80 000 lei) =i pl[te=te suplimentar 40 000 lei. }n cazul datautocamionul oferit ]n contul achit[rii datoriei fa\[ de v]nz[torulterenului constituie o alt[ form[ de compensare (]n afar[ decea b[neasc[) a valorii activului material pe termen lungprocurat. Valoarea de intrare a terenului procurat va constitui120 000 lei (80 000 ў 40 000).Valoarea de bilan\ – suma la care activele materiale petermen lung s]nt evaluate la data ]ntocmirii bilan\ului.Valoarea de bilan\ a activelor uzurabile (epuizabile) esteegal[ cu valoarea de intrare, valoarea corectat[ sauvaloarea reevaluat[ diminuat[ cu uzura (epuizarea)acumulat[, iar a activelor neuzurabile (terenurilor =iactivelor materiale ]n curs de execu\ie) – cu valoarea deintrare sau valoarea reevaluat[.Exemplul 2. Valoarea de intrare a cl[dirii constituie 2 200 000lei, iar suma uzurii calculate la data ]ntocmirii bilan\ului –450 000 lei. Prin urmare, valoarea de bilan\ a cl[dirii esteegal[ cu 1 750 000 lei (2 200 000 – 450 000).Valoarea de bilan\ a mijloacelor fixe poate fi determinat[,\in]nd cont de capitalizarea consumurilor ulterioare, ]ncazul c]nd asemenea consumuri au avut loc, privind]mbun[t[\irea st[rii acestor mijloace fixe.Exemplul 3. Valoarea de intrare a strungului constituie70 000 lei, suma uzurii calculate ]n cursul perioadei deutilizare a acestuia, inclusiv luna ]ntocmirii bilan\ului, –48 000 lei, iar suma investi\iilor capitale ulterioare, carese capitalizeaz[, ]n luna ]ntocmirii bilan\ului – 20 000lei. Prin urmare, valoarea de bilan\ a strungului este egal[cu 42 000 lei (70 000 – 48 000 ў 20 000).}n cazul efectu[rii reevalu[rii activelor materiale pe termenlung valoarea de bilan\ a acestora se determin[ \in]ndcont de rezultatele reevalu[rii.

Exemplul 4. Valoarea de intrare a autocamionului constituie90 000 lei, iar suma uzurii calculate ]n cursul perioadei deutilizare a acestuia, inclusiv luna ]ntocmirii bilan\ului, –58 000 lei. }n aceea=i lun[ valoarea obiectului a fost redus[cu 3 000 lei. Prin urmare, valoarea de bilan\ a autocamionuluieste egal[ cu 29 000 lei (90 000 – 58 000 – 3 000).Valoarea reevaluat[ – valoarea activelor materiale petermen lung determinat[ ]n urma reevalu[rii acestora.Exemplul 5. Valoarea de intrare a obiectului constituie40 000 lei. Ca rezultat al reevalu[rii valoarea obiectului afost redus[ cu 2 000 lei. Prin urmare, valoarea reevaluat[a obiectului este egal[ cu 38 000 lei (40 000 – 2 000). }ncazul c]nd ]n urma reevalu[rii apare ecartul de reevaluare aobiectului, valoarea reevaluat[ a acestuia se compune dinvaloarea de intrare =i suma ecartului de reevaluare.Valoarea (suma) de recuperare – suma pe care]ntreprinderea preconizeaz[ s[ o recupereze ]n urmautiliz[rii activului, inclusiv valoarea probabil[ r[mas[ ]n cazulie=irii acestuia. Acest indicator este destinat exercit[riicontrolului asupra neadmiterii situa\iei c]nd valoarea debilan\ a activului dep[=e=te valoarea lui real[.

Constatarea activelor materiale pe termen lung(S.N.C. 16, paragrafele 7 – 12)4. Obiectul se constat[ ca activ material pe termen lung]n cazul c]nd:a) exist[ o certitudine ]ntemeiat[ c[ ]n urma utiliz[rii acestuia]ntreprinderea va ob\ine un avantaj economic (profit);b) valoarea activului poate fi evaluat[ cu un grad ]nalt decertitudine.Dac[ condi\iile men\ionate nu se ]ndeplinesc, consumurileaferente procur[rii (cre[rii) obiectului se constat[ cacheltuieli ale perioadei.5. }ntreprinderea poate fi cert[ ]n ob\inerea avantajuluieconomic viitor ]n cazul ]n care la ea au trecut integraltoate riscurile =i recompensele aferente obiectuluiprocurat (creat).}ns[ aceast[ condi\ie de constatare a activelor nu poatefi aplicat[ tuturor tipurilor de obiecte f[r[ a lua ]nconsiderare rolul =i destina\ia lor ]n activitatea]ntreprinderii. }n particular, ]ntreprinderea poate procurainstrumente pentru reglarea utilajului, precum =i mobil[sau alt inventar pentru oficiu. Este pu\in probabil c[ dinutilizarea acestora va fi ob\inut nemijlocit un avantajeconomic, dar ele s]nt necesare ]ntreprinderii, ]ntruc]t f[r[ele nu poate s[ func\ioneze impecabil utilajul sau s[-=ionoreze irepro=abil obliga\iunile sale personalul deconducere. Din aceste considerente obiectele, dinutilizarea c[rora ]n ansamblu cu alte active ]ntreprindereava ob\ine avantaj economic, trebuie constatate ca activemateriale pe termen lung.



47

Cele sus-men\ionate se refer[ =i la obiectele care asigur[respectarea tehnicii securit[\ii sau protec\ia mediuluiambiant. }ns[ astfel de obiecte vor fi constatate numai ]nlimitele acelei p[r\i a valorii de bilan\ a acestora, care]mpreun[ cu valoarea activelor legate de acestea nudep[=e=te valoarea total[ de recuperare.Exemplul 6. }ntreprinderea a procurat (creat) o instala\iede cur[\ire ]n valoare de 250 000 lei pentru deservireautilajului tehnologic cu valoarea de bilan\ de 3 800 000 lei.Valoarea total[ de recuperare a instala\iei de cur[\ire =iutilajului tehnologic constituie 4 035 000 lei. Prin urmare,valoarea instala\iei de cur[\ire procurat[ (creat[) trebuieconstatat[ ]n m[rime de 235 000 lei (4 035 000 – 3 800 000).Diferen\a dintre valoarea total[ de recuperare (4 035 000 lei)=i valoarea total[ a instala\iei de cur[\ire procurate (create)=i a utilajului tehnologic respectiv (4 050 000 lei) este egal[cu 15 000 lei =i se constat[ ca cheltuieli ale perioadei.6. Determinarea valorii activului procurat (creat), ca ocondi\ie a constat[rii acestuia, este posibil[ ]n bazadatelor contabilit[\ii.7. Obiectele primite de arenda= ]n arend[ finan\at[ seconstat[ ca active materiale pe termen lung ]nconformitate cu S.N.C. 17 “Contabilitatea arendei(chiriei)”.}n cazul c]nd un oarecare obiect de active materiale petermen lung (cl[dire, teren, construc\ie special[ etc.), ]nafar[ de cele aflate ]n stadiul de creare, nu se utilizeaz[(nu se exploateaz[) la ]ntreprinderea investitoare, acestase consider[ drept element al propriet[\ii investi\ionale.Astfel, dac[ ]ntreprinderea a procurat un teren, ]ns[ nu ]lutilizeaz[ ]n perioada de gestiune, valoarea acestui terenva fi contabilizat[ ]n componen\a propriet[\ii investi-\ionale.

Clasificarea activelor materiale pe termen lung

8. Activele materiale pe termen lung se clasific[ dup[urm[toarele criterii: limitarea duratei de func\ionare util[,natura economic[, apartenen\a.Dup[ criteriul limit[rii duratei de func\ionare util[ activelemateriale pe termen lung se subdivizeaz[ ]n activeuzurabile (epuizabile) =i neuzurabile.Activele care au o durat[ limitat[ de func\ionare util[,extrac\ie sau exploatare, valoarea uzurabil[ (epuizabil[)a c[rora se repartizeaz[ pe perioadele de gestiune aleacestei durate, s]nt active uzurabile (epuizabile). Deexemplu, toate mijloacele fixe, cu excep\ia fondurilor de

bibliotec[, animalelor de munc[ =i productive* , au odurat[ de func\ionare util[ limitat[. Resursele naturale(gazele, petrolul, piatra de var sau de construc\ie etc.)de asemenea au o durat[ limitat[ de extrac\ie, exploatare,de aceea se includ ]n categoria activelor pe termen lungepuizabile.Active neuzurabile s]nt activele materiale pe termen lungcare au o durat[ de func\ionare util[ nelimitat[ sau seafl[ ]n stadiul de creare. Acestea cuprind activelemateriale ]n curs de execu\ie =i terenurile. Pentru activelecu o durat[ de func\ionare util[ nelimitat[, este imposibil[determinarea momentului ]ncet[rii func\ion[rii lor, iarpentru animalele de munc[ =i productive recuperareavalorii se efectueaz[ la v]nzarea acestora.}n func\ie de natura economic[ activele materiale petermen lung se subdivizeaz[ ]n urm[toarele grupe:– mijloace fixe;– active materiale ]n curs de execu\ie;– terenuri;– resurse naturale.Defini\iile =i componen\ele grupelor men\ionate de activemateriale pe termen lung se examineaz[ ]n paragrafele11 – 13, 65, 68 =i 76 ale prezentelor comentarii.Dup[ criteriul apartenen\ei activele materiale pe termenlung se subdivizeaz[ ]n active proprii =i active aflate ]nfolosin\[ temporar[.Se consider[ active proprii activele care apar\in ]nmomentul dat ]ntreprinderii =i asupra c[rora se extindedreptul de proprietate. Acestea cuprind activele materialepe termen lung utilizate de ]ntreprindere =i reflectate ]nbilan\ ca proprietatea acesteia. }n componen\a lor seinclud de asemenea la arendator – activele transmise ]narend[ opera\ional[, iar la arenda= – activele luate ]narend[ finan\at[.Activele materiale pe termen lung aflate ]n folosin\[temporar[ nu apar\in ]ntreprinderii, nu constituie unelement al propriet[\ii ei =i, prin urmare, nu se reflect[ ]nbilan\. Acestea cuprind =i activele luate de arenda= ]narend[ opera\ional[.

Evaluarea ini\ial[ a activelor materialepe termen lung (S.N.C. 16, paragrafele 13 –17)

9. Obiectul constatat ca activ material pe termen lungse evalueaz[ la valoarea de intrare a acestuia careconst[ din valoarea de cump[rare, taxele vamale,valoarea serviciilor pentru procedurile vamale,impozitele prev[zute de legisla\ie (cu excep\iaimpozitelor recuperabile) =i consumurile aferente cre[rii=i aducerii activului ]n stare de lucru. Rabaturilecomerciale =i scontul (]nlesnirile) acordate de furnizorse scad din valoarea de cump[rare.

* Aceste active biologice au o durat[ de utilizare limitat[, ]ns[nu se includ ]n categoria celor uzurabile, ]ntruc]t valoarea lor serecupereaz[ f[r[ calcularea uzurii.


MATERIALE OFICIALE

48

Consumurile aferente aducerii activului ]n stare de lucru,precum =i procur[rii acestuia cuprind:a) cheltuielile aferente preg[tirii =antierului de construc\ie;b) cheltuielile de transport =i achizi\ionare;c) cheltuielile de montaj =i instalare;d) cheltuielile aferente achit[rii serviciilor prestate de ter\i(ingineri, arhitec\i etc.);e) cheltuielile aferente repara\iei obiectului procurat.Activele materiale pe termen lung, cu excep\ia obiectelorcreate de ]ns[=i ]ntreprinderea =i care necesit[ montaj =iinstalare, precum =i a obiectelor care necesit[ consumuriaferente preg[tirii spre utilizare, se ]nregistreaz[ lavaloarea de intrare. Astfel de active se reflect[ la valoareade intrare ]n limita valorii de recuperare. }n limitele valoriide recuperare se capitalizeaz[ de asemenea consumurileaferente repara\iei capitale =i investi\iile capitaleulterioare ]n cazul c]nd ]n urma efectu[rii acestora]ntreprinderea inten\ioneaz[ s[ ob\in[ un avantajeconomic suplimentar.10. Valoarea de intrare a activelor materiale pe termenlung se determin[ ]n func\ie de sursele de intrare (creare)=i natura economic[ a activului respectiv.a) Valoarea de intrare a cl[dirilor =i construc\iilor specialecuprinde:• la crearea (construc\ia) acestora ]n regie proprie –

toate consumurile necesare (valoarea materialelorconsumate, consumurile aferente retribu\iilormuncitorilor, contribu\iile pentru asigur[rile sociale,cheltuielile aferente ]ntre\inerii ma=inilor =imecanismelor de construc\ie, o parte din consumurileindirecte de produc\ie, valoarea permisiunii pentruconstruc\ie);

• la crearea (construc\ia) acestora prin metoda deantrepriz[:

– valoarea contractual[;– cheltuielile aferente execut[rii lucr[rilor de terasament

cu destina\ie special[ ]n cazul c]nd acestea nu s]ntreflectate ]n valoarea contractual[;

– onorariile juri=tilor care particip[ la efectuarea tran-zac\iei de procurare a cl[dirilor =i construc\iilorspeciale;

– alte consumuri aferente antreprizei, recuperate dec[tre beneficiar conform contractului de antrepriz[.

}n valoarea de intrare a cl[dirilor, construc\iilor speciale=i altor active materiale pe termen lung care necesit[ operioad[ ]ndelungat[ de construc\ie (creare) se includ=i dob]nzile aferente creditelor, dar numai ]n perioadaconstruc\iei (cre[rii) acestora. Dup[ punerea activelor]n func\iune suma respectiv[ a dob]nzilor aferentecreditelor se trece la cheltuielile perioadei (S.N.C. 23“Cheltuieli privind ]mprumuturile”).

Exemplul 7. Pentru construc\ia cl[dirii unei sec\ii noi la1 aprilie 1998 ]ntreprinderea a primit un credit bancar ]nsum[ de 1 000 000 lei pe un termen de 3 ani cu o dob]nd[anual[ de 18%. Valoarea construc\iei constituie 1 600 000lei (lucr[rile au fost efectuate par\ial pe seama mijloacelorproprii ale ]ntreprinderii ]n m[rime de 600 000 lei).Termenul stabilit al construc\iei este de 1,5 ani. Lucr[riles-au ]nceput la 1 aprilie 1998. Consumurile aferenteconstruc\iei ]n anul 1998 au constituit 900 000 lei, iar ]nanul 1999 – 700 000 lei. Lucr[rile de construc\ie au fost]ncheiate la 1 noiembrie 1999, adic[ cu o lun[ mai t]rziudec]t termenul planificat. Achitarea creditului se prevede]ncep]nd cu trimestrul I al anului 1999: trimestrial – c]te125 000 lei (1 000 000 : 8). Calculul sumei dob]nziloraferente creditului care urmeaz[ s[ fie achitate b[ncii esteprezentat ]n tabelul 1.}n cazul c]nd creditul =i dob]nzile se achit[ ]n conformitatecu graficul prezentat ]n tabelul 1, dob]nzile aferentecreditului =i supuse capitaliz[rii, adic[ includerii ]n compo-nen\a consumurilor ce \in de construc\ia cl[dirii sec\iei, vorconstitui 262 500 lei Ј253 125 ў (28 125 x 1/3)¤. D indob]nzile aferente creditului ]n sum[ de 28 125 lei pl[tite]n trimestrul IV 1999 vor fi capitalizate numai 9 375 lei,]ntruc]t obiectul a fost pus ]n func\iune la 1 noiembrie aacestui an. Diferen\a dintre suma total[ a dob]nziloraferente creditului =i partea capitalizat[ a acestora esteegal[ cu 75 000 lei (337 500 – 262 500) =i va fi trecut[ lacheltuielile perioadei.S]nt posibile =i alte variante de calculare a consumuriloraferente creditelor (]mprumuturilor) =i supuse capitaliz[rii;b) Valoarea de intrare a activelor materiale pe termenlung la procurarea acestora de la alte persoane juridice=i fizice cuprinde:– valoarea de cump[rare,– cheltuielile aferente repara\iei, resistematiz[rii =i adu-

cerii acestor active ]n stare de lucru.Exemplul 8. }ntreprinderea a procurat o cl[dire, care afost exploatat[ anterior, ]n valoare de 580 000 lei.Impozitul pe bunurile imobiliare neachitat de c[tre v]nz[torconstituie 1 200 lei, serviciile de consulting achitate de]ntreprindere – 300 lei, iar cheltuielile aferente ]ntocmiriidocumentelor necesare – 400 lei. Pentru a utiliza cl[direadup[ destina\ie au fost efectuate cheltuieli de repara\ie]n m[rime de 60 000 lei. Prin urmare, valoarea de intrarea cl[dirii va constitui 641 900 lei (580 000 ў1 200 ў 300ўў 400 ў 60 000).Valoarea de intrare a ma=inilor =i utilajului care necesit[montaj se compune din valoarea de cump[rare (cusc[derea rabatului acordat de furnizor), cheltuielile de



49

transport, fraht, plata pentru serviciile de asigurare, taxelevamale, cheltuielile aferente montajului =i instal[rii,cheltuielile de experimentare =i reglare la verificarea utilit[\iiutilajului pentru exploatare. Cheltuielile aferente ]nl[tur[riideterior[rilor ma=inilor =i utilajului la transportarea saumontarea acestora nu se includ ]n valoarea de intrare, ci seconstat[ ca cheltuieli ale perioadei de gestiune.Exemplul 9. }n t repr inderea procur[ un st rung lapre\ul de 48 000 lei, inclusiv TVA – 8 000 le i. Dac[]ntrepr inderea cump[r[toare achit[ factura ]n cursde 10 zi le, ei i se acord[ un rabat ]n m[rime de 2%(]n acest caz rabatul va f i acceptat). Cheltuie l i le detransport pentru expedierea strungului constituie 2 000lei, iar cheltuie l i le aferente montajului =i ver if ic[ri iu t i l i t[ \ i i pent ru exp loatare – 2 500 le i . }n t impult ranspor t[r i i s t rungu l a fost par \ ia l de ter iorat = iche l t u ie l i le a ferente ]n l[ tur[r i i de ter ior[r i i auconstituit 1 000 le i.S[ presupunem c[ cump[r[torul a achitat factura ]n cursde 10 zile. }n acest caz rabatul din valoarea strunguluif[r[ TVA constituie 800 lei Ј0,02 x (48 000 – 8 000)¤,iar valoarea de cump[rare minus rabatul – 39 200 lei(40 000 – 800).Valoarea de intrare a strungului (]n lei) conform condi-\iilor din exemplu const[ din:

– valoarea de cump[rare conform facturii (f[r[ TVA) – 40 000– cheltuielile de transport – 2 000– cheltuielile aferente montajului =i experiment[rii – 2 500– minus rabatul – (800)

Total – 43 700Prin urmare, ]ntreprinderea cump[r[toare va achita facturafurnizorului ]n sum[ de 47 040 lei Ј(48 000 – (48 000 xx 0,02)¤. Suma total[ a rabatului constituie 960 lei.}n cazul c]nd cump[r[torul nu se va achita cu furnizorul ]ncurs de 10 zile =i rabatul nu va fi acceptat, el va virafurnizorului suma total[ de 48 000 lei.Cheltuielile aferente ]nl[tur[rii deterior[rii strungului (1 000lei) nu se includ ]n valoarea de intrare a acestuia, ci se trecla cheltuielile aferente repara\iei curente – ]n func\ie dedestina\ia utiliz[rii; ]n cazul c]nd strungul este instalat ]nsec\ie, acestea se includ ]n componen\a consumurilorindirecte de produc\ie.c) Valoarea de intrare a activelor materiale pe termen lungprocurate pe calea schimbului cuprinde valoarea coordonat[de p[r\i, cheltuielile de transport =i cheltuielile aferente aduceriiactivelor ]n stare de lucru (pentru mijloacele fixe – cheltuielileaferente montajului, instal[rii) (S.N.C. 16, paragraful 15).

Tabelul 1Calculul sumei dob]nzilor aferente creditului care urmeaz[

s[ fie achitate b[ncii(]n lei)

2000 I 500 000 125 000 22 500 303 750

II 375 000 125 000 16 875 320 625

III 250 000 125 000 11 250 331 875

IV 125 000 125 000 5 625 337 500

1998 I – – – –

II 1 000 000 – 45 000 45 000

III 1 000 000 – 45 000 90 000

IV 1 000 000 – 45 000 135 000

1999 I 1 000 000 125 000 45 000 180 000

II 875 000 125 000 39 375 219 375

III 750 000 125 000 33 750 253 125

IV 625 000 125 000 28 125 281 250

Anul Trimestrul Suma creditului Suma dob]nzilor aferente credituluicare urmeaz[ s[ fie achitate

care urmeaz[s[ fie achitat

achitat trimestrial cu total cumulativ


MATERIALE OFICIALE

50

Valoarea coordonat[ de p[r\i se determin[ strict ]nurm[toarea succesiune =i poate fi egal[ cu:– valoarea venal[ a activului primit sau oferit ]n schimb,

corectat[ cu suma mijloacelor b[ne=ti pl[tite (primite),sau

– valoarea de bilan\ a activelor supuse schimbului ]n cazulc]nd nu exist[ valoarea de pia\[ real[ confirmat[, sau

– valoarea contractual[.}n opera\iunile de schimb unele tipuri de active materialepe termen lung pot fi schimbate cu alte active at]t petermen lung, c]t =i curente.}n cazul schimbului total valoarea venal[ a activelortransmise =i primite ]n schimb este egal[, iar ]n cazulschimbului par\ial valoarea activelor supuse schimbului,evaluat[ ]n modul sus-men\ionat, nu este egal[.}n cadrul opera\iunilor schimbului par\ial de active ]ntotdea-una se utilizeaz[ mijloace b[ne=ti, dac[ p[r\ile nu auconvenit asupra altor condi\ii.}n func\ie de caracterul activelor supuse schimbului sedistinge schimb de active neidentice =i identice.Schimbul de active neidentice este un schimb al activelorde diferite tipuri sau de acela=i tip, dar cu diferite desti-na\ii, de exemplu, schimbul strungului pe un tractor saupe un autocamion, schimbul borma=inii pe un strung.Schimbul de active identice presupune schimbul activelorde acela=i tip destinate fabric[rii aceluia=i fel de produsesau prest[rii aceluia=i fel de servicii, de exemplu, schim-bul autocamionului pe un alt autocamion.

Mijloace fixeDefini\ii (S.N.C. 16, paragraful 6)

11. Mijloace fixe – active materiale (mijloace de munc[),valoarea unitar[ a c[rora dep[=e=te plafonul stabilit delegisla\ie, planificate spre utilizarea pe o perioad[ maimare de un an ]n activitatea de produc\ie, comercial[ =i]n alte activit[\i, executarea lucr[rilor =i prestarea servi-ciilor sau destinate pentru predarea ]n arend[ sau utili-zarea ]n scopuri administrative.Obiectele de mijloace fixe (cl[direa oficiului ]ntreprinderii;cl[dirile depozitelor cu destina\ie general gospod[reasc[;autoturismele care deservesc conduc[torul =i adjunc\iilui; calculatoarele =i utilajele accesorii etc.) se consider[utilizabile ]n scopuri administrative ]n cazul c]nd s]ntdestinate cre[rii condi\iilor necesare ]n activitatea apara-tului administrativ sau deservesc acest aparat.}n cazul c]nd obiectele de mijloace fixe s]nt procuratepentru v]nzare, acestea se includ ]n categoria stocurilorde m[rfuri =i se contabilizeaz[ ]n conformitate cu S.N.C. 2“Stocurile de m[rfuri =i materiale”.Valoarea r[mas[ – suma net[ (valoarea bunurilor mate-

riale utile) pe care ]ntreprinderea preconizeaz[ s[ o ob\in[din activ la expirarea duratei de func\ionare util[ a aces-tuia. Ea se determin[ de ]ntreprindere de sine st[t[tor ]nmomentul punerii activului ]n func\iune, \in]nd cont deexperien\a utiliz[rii activelor similare.Exemplul 10. La ]ntreprinderea care are experien\[ ]nutilizarea unui strung de o anumit[ marc[ (un anumit model)se =tie c[ ]n cazul ie=irii acestuia se vor ob\ine 3 t de fiervechi. Dac[ pre\ul 1 t de fier vechi este egal cu 400 lei,valoarea probabil[ r[mas[ a strungului va constitui 1 200lei (400 x 3).Valoarea probabil[ r[mas[ a mijloacelor fixe poate fideterminat[ ]n momentul punerii acestora ]n func\iune ]nprocente fa\[ de valoarea de intrare.}n cazul c]nd la ]ntreprindere lipse=te experien\a deutilizare a activelor similare valoarea probabil[ r[mas[ aacestora se determin[, \in]nd cont de experien\a altor]ntreprinderi. Dac[ aceast[ experien\[ lipse=te =i la alte]ntreprinderi, valoarea probabil[ r[mas[ se determin[ dec[tre exper\ii independen\i.La determinarea valorii probabile r[mase se ia ]n conside-rare, de exemplu, ce cantitate de fier vechi sau ce piesede schimb va ob\ine ]ntreprinderea la ie=irea ma=inilor(utilajului), ce materiale de construc\ie utilizabile =i ]n cecantitate se preconizeaz[ a ob\ine ]n cazul demol[riicl[dirii (construc\iei speciale) etc.}n cazul c]nd valoarea probabil[ r[mas[ a unui obiect esteneesen\ial[, aceasta nu se include ]n calculul valoriiuzurabile. Astfel, valoarea probabil[ r[mas[ a inventaruluide produc\ie =i gospod[resc, computerelor, faxurilor etc.poate fi nesemnificativ[ sau egal[ cu zero.Valoarea uzurabil[ – valoarea de intrare a obiectului demijloace fixe sau alt[ sum[ care ]nlocuie=te valoareaacestuia ]n rapoartele financiare cu sc[derea valoriiprobabile r[mase ]n momentul procur[rii obiectului.Exemplul 11. Valoarea de intrare a cl[dirii puse ]n func\iuneeste egal[ cu 1 600 000 lei, iar valoarea probabil[ r[mas[– cu 40 000 lei. Prin urmare, valoarea uzurabil[ a cl[diriiva constitui 1 560 000 lei (1 600 000 – 40 000). Anumeaceast[ sum[ la calcularea uzurii este supus[ repartiz[riipe perioade de gestiune ]n cursul duratei de func\ionareutil[ a cl[dirii.Dac[ ]ntreprinderea consider[ c[ la ie=irea obiectului demijloace fixe nu va ob\ine bunuri materiale utilizabile,adic[ valoarea r[mas[ a acestuia este neesen\ial[,valoarea uzurabil[ este egal[ cu valoarea de intrare.Valoarea corectat[ (ajustat[) a mijloacelor fixe –valoarea mijloacelor fixe determinat[ dup[ efectuareainvesti\iilor capitale ulterioare ]n cazul ]mbun[t[\irii st[riiactivelor.Exemplul 12. Utilajul, valoarea de intrare a c[ruia este



51

egal[ cu 70 000 lei, dup[ patru ani de exploatare a fostmodernizat. Consumurile aferente moderniz[rii au constituit20 000 lei. Ca rezultat, ]ntreprinderea planific[ s[ ob\in[un avantaj economic suplimentar =i consumurile ]n m[rimede 20 000 lei trebuie s[ fie capitalizate. Prin urmare,valoarea ajustat[ a utilajului va constitui 90 000 lei(70 000 ў 20 000).

Componen\a =i clasificarea mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 21-22)

12. Mijloacele fixe cuprind cl[dirile, construc\iile speciale,ma=inile =i utilajul (aparate =i instala\ii de m[surare =ireglare, calculatoare, mijloace de transport, inventar deproduc\ie =i gospod[resc, planta\ii perene roditoare, dezon[ verde =i decorative), alte mijloace fixe (consumuricapitale aferente mijloacelor fixe arendate, fonduri debibliotec[ etc.).Mijloacele fixe pot cuprinde =i unele active aferente dup[natura lor celor nemateriale, de exemplu, programeleinformatice, care regleaz[ func\ionarea utilajuluitehnologic sau a altui utilaj, ]n cazul c]nd acesteaconstituie o parte integrant[ a utilajului =i ]n documenteleprimare valoarea acestora nu este eviden\iat[(identificat[). Amortizarea programelor informatice secalculeaz[, pornind de la durata de func\ionare util[ autilajului respectiv.Obiectele de mijloace fixe (obiectele de inventar) potcuprinde un ansamblu de obiecte (p[r\i componente), cudiferite durate de func\ionare util[. }n astfel de cazuripentru p[r\ile componente ale obiectului de inventargeneral se stabilesc diferite durate de func\ionare util[,norme ale uzurii =i metode de calculare a acesteia.}n unele ramuri ale economiei na\ionale mijloacele fixepot cuprinde obiecte, valoarea unitar[ a c[rora este maimic[ dec]t plafonul stabilit, de exemplu, ]n industriavinicol[ – butoaie =i butii; ]n agricultur[ – unelte de munc[(pluguri, grape, alte unelte de prelucrare a solului, precum=i astfel de mijloace de transport cum s]nt c[ru\ele),animale productive (oi, capre, porci, vite etc.) =i de munc[(boi, cai, c]ini pentru paz[ etc.); ]n construc\ii –instrumente de construc\ie =i alte instrumente similare.13. }n func\ie de componen\a natural[ =i material[ mijloa-cele fixe se subdivizeaz[ ]n:– cl[diri (cl[dirile oficiului ]ntreprinderii, sec\iilor,

laboratoarelor, depozitelor de materiale =i produse finite etc.);– construc\ii speciale (poduri, drumuri, teritorii asfaltate,

turnuri de ap[, diguri, estacade etc.);– instala\ii de transmisie (linii de transport al energiei

electrice, re\ele termice, conducte de alimentare cu ap[,abur =i aer comprimat etc.);

– ma=ini =i utilaj (care produc =i consum[ energie electric[;

dispozitive de reglare =i m[surare; utilaj de laborator;calculatoare etc.);

– mijloace de transport (materialul rulant al transportuluiauto =i feroviar; nave maritime =i fluviale; conductemagistrale de gaze);

– instrumente (pentru prelucrarea materiei prime,materialelor =i semifabricatelor, pentru deservirea =ireglarea utilajului);

– inventar de produc\ie =i gospod[resc (seturi de mobil[,tehnic[ de multiplicare (xerox); faxuri; obiecte pentrup[strarea materialelor lichide =i pulverulente, precum =ia produselor – cuve, butoaie, butii etc.);

– animale de munc[ =i productive (cai, boi, vite, oi =i capre,porci din turma de baz[, c]ini speciali pentru paz[ etc.);

– planta\ii perene (planta\ii fructifere roditoare, vii =ilivezi, planta\ii decorative =i de zon[ verde) f[r[valoarea terenurilor pe care s]nt amplasate;

– alte mijloace fixe (fonduri de bibliotec[, consumuricapitale ]n mijloace fixe arendate – ]n conformitate cucondi\iile contractului de arend[ etc.).

Investi\ii capitale ulterioareprivind ]mbun[t[\irea st[rii mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 23 – 28)

14. }mbun[t[\irea st[rii mijloacelor fixe care este menit[s[ asigure ob\inerea avantajului economic suplimentar,poate fi rezultatul:a) reconstruc\iei ]ntreprinderii ]n scopul major[rii duratei

de func\ionare util[ a obiectelor, precum =i a capacit[\iide produc\ie;

b) sporirii calit[\ii unor p[r\i componente (subansambluri)distincte ale mijloacelor fixe ]n scopul ]mbun[t[\iriisubstan\iale a calit[\ii produc\iei fabricate;

c) aplic[rii unor procese de produc\ie noi, care contribuiela reducerea considerabil[ a consumurilor activit[\iide baz[.

Investi\iile capitale ulterioare privind ]mbun[t[\irea st[riimijloacelor fixe se includ ]n valoarea de bilan\ a acestora(se capitalizeaz[) ]n cazul c]nd exist[ certitudinea c[ ]nurma acestor investi\ii ]ntreprinderea va ob\ine avantajeeconomice suplimentare ]n compara\ie cu acelea care aufost determinate la constatarea acestora ca active. }ns[capitalizarea investi\iilor capitale ulterioare se efectueaz[]n limitele valorii de recuperare a obiectului dat.Exemplul 13. }ntreprinderea a modernizat utilajul. Sepresupune c[ ]n urma acestui fapt durata de func\ionareutil[ a lui se va majora cu 5 ani, iar calitatea produc\iei seva ]mbun[t[\i. Consumurile aferente moderniz[rii auconstituit 40 000 lei, valoarea de bilan\ a utilajului p]n[ lamodernizare – 30 000 lei, iar valoarea de recuperare –65 000 lei. Valoarea de bilan\ a utilajului dup[ moderni-


MATERIALE OFICIALE

52

zarea acestuia trebuie s[ constituie 70 000 lei (30 000 ўў 40 000). }ns[, ]ntruc]t valoarea de recuperare limiteaz[suma consumurilor ulterioare capitalizate, ea este egal[ cu65 000 lei (30 000 ў 40 000 – 5 000). Pornind de laaceast[ sum[, diminuat[ cu valoarea probabil[ r[mas[, vafi calculat[ uzura utilajului dup[ modernizarea acestuia.Diferen\a ]n m[rime de 5 000 lei (70 000 – 65 000), caredep[=e=te valoarea de recuperare, se constat[ ca cheltuieliale perioadei.15. }ntreprinderea este cert[ suficient ]n ob\inerea avan-tajului economic suplimentar ]n cazul c]nd acest lucru esteargumentat din punct de vedere economic (exist[ desenesau calcule care confirm[ ]mbun[t[\irea st[rii obiectuluide mijloace fixe dup[ modernizarea (reconstruc\ia) aces-tuia =i restabilirea propriet[\ilor pierdute integral saupar\ial).Dac[ ]ntreprinderea nu preconizeaz[ ob\inerea avantajuluieconomic suplimentar, investi\iile capitale ulterioare nuse capitalizeaz[, ci se reflect[ ]n m[rimea sumelor efecti-ve ca consumuri aferente repara\iei mijloacelor fixe. Seadmite raportarea acestora la cheltuielile anticipatecurente cu includerea ulterioar[ ]n componen\a consumu-rilor =i/sau a cheltuielilor perioadei de gestiune ]n m[rimede 1/12 parte.Exemplul 14. }n urma moderniz[rii strungului, consumurileaferente constituind 20 000 lei, ]ntreprinderea a determinatc[ nu va ob\ine avantaj economic sau acesta va fi nesemni-ficativ. Suma indicat[ poate fi trecut[ integral la consumurileaferente repara\iei strungului ]n luna efectu[rii moderniz[riisau la cheltuielile anticipate curente, iar apoi lunar s[ seinclud[ c]te 1 667 lei (20 000 : 12) ]n consumurile aferenterepara\iei strungului.}n mod similar trebuie s[ se reflecte consumurile afe-rente moderniz[rii mijloacelor fixe =i ]n cazul c]nd mo-dernizarea este efectuat[ ]n locul repara\iei capitaleplanificate =i luate ]n considerare la determinarea durateide func\ionare util[, =i dac[ dup[ aceasta ]ntreprindereanu preconizeaz[ ob\inerea avantajului economic supli-mentar.16. Ob\inerea avantajului economic, ca un criteriu de capi-talizare a consumurilor ulterioare, poart[ un caracter relativ.Astfel, este pu\in probabil c[ reconstruc\ia sau l[rgireacl[dirilor oficiului ]ntreprinderii, depozitelor sau construc\iilorspeciale va conduce nemijlocit la ob\inerea avantajuluieconomic suplimentar. }ns[ acest lucru nu ]nseamn[ c[consumurile aferente execut[rii lucr[rilor men\ionate nutrebuie capitalizate. Dac[ dup[ l[rgirea sau reconstruc\iacl[dirilor =i construc\iilor speciale se majoreaz[ suprafa\a,volumul, capacitatea sau durata de func\ionare util[ aacestora (]n compara\ie cu aceia=i indicatori determina\ila constatarea ini\ial[ a cl[dirilor =i construc\iilor speciale),

exist[ temeiul pentru capitalizarea consumurilor respective.Exemplul 15. }ntreprinderea a l[rgit cl[direa depozituluide materiale =i ca rezultat s-a m[rit suprafa\a (volumul) lui.Consumurile aferente l[rgirii cl[dirii au constituit 50 000lei. }ntreprinderea nu va ob\ine ]n acest caz un avantajeconomic suplimentar, ]ns[ consumuri le men\ionate(50 000 le i) ]n l im ite le valor i i de recuperare s]ntsupuse capital iz[rii .

Consumuri aferente repara\iei mijloacelor fixe

17. Consumurile aferente repara\iei curente s]nt necesarepentru p[strarea posibilit[\ii de a ob\ine din utilizareamijloacelor fixe un avantaj economic (profit) viitor ]nm[rimile determinate la procurarea acestora. Din aceast[cauz[ astfel de consumuri se reflect[ ca consumuri =i/sau cheltuieli ale perioadei ]n care au fost efectuate, \in]ndcont de modul =i locul execut[rii lucr[rilor de repara\ie(]n sec\ia de repara\ie sau la locul de utilizare a obiec-telor). Dup[ caz, ]ntreprinderea poate crea ]n cursul anuluio rezerv[ (lunar ]n m[rime de 1/12 parte din sumeleplanificate) pentru a reflecta uniform consumurile =i/saucheltuielile aferente repara\iei curente a mijloacelor fixe.}n acest caz suma consumurilor =i/sau a cheltuielilorefective aferente repara\iei curente se trece la mic=orarearezervelor create anterior ]n cursul anului.Exemplul 16. Consumurile anuale planificate pentru repa-ra\ia curent[ a ma=inilor =i utilajului sec\iilor ]ntreprinderiiconstituie 246 000 lei. }n cursul perioadei de gestiune seva crea o rezerv[ pentru repara\ia curent[, defalc[rile lunare]n rezerv[ fiind egale cu 20 500 lei (246 000 : 12). Sumacheltuielilor efective ]n m[rime de 238 000 lei va fi raportat[la mic=orarea rezervelor create, care la finele anului seinventariaz[, iar diferen\a se regleaz[ ]n conformitate cupolitica de contabilitate a ]ntreprinderii.18. Repara\ia capital[ poate fi efectuat[:a) pentru men\inerea mijloacelor fixe ]n stare de lucruastfel ]nc]t ]ntreprinderea s[ ob\in[ ]ntregul volum deavantaje economice care a fost determinat la punerea ]nfunc\iune a mijloacelor respective;b) ]n scopul major[rii duratei de func\ionare util[ amijloacelor fixe, ]mbun[t[\irii calit[\ii produselor fabricate=i/sau a serviciilor prestate.}n primul caz repara\ia capital[ nu conduce la ob\inereaavantajului economic suplimentar, iar ]n al doilea caz]ntreprinderea preconizeaz[ ob\inerea unui avantaj eco-nomic suplimentar.19. Consumurile aferente repara\iei capitale a mijloacelorfixe, care contribuie la ob\inerea unui avantaj economicsuplimentar, se reflect[ ]n acela=i mod ca =i consumurileaferente repara\iei curente.20. Consumurile aferente repara\iei capitale, din care



53

]ntreprinderea preconizeaz[ ob\inerea unui avantaj econo-mic suplimentar, se capitalizeaz[, adic[ se trec la majo -rarea valorii obiectului reparat.21. }n majoritatea cazurilor decizia privind capitalizareasau nu a consumurilor aferente repara\iei capitale pre-conizate se ia concret pe fiecare obiect ]n momentulpunerii acestuia ]n func\iune. Dac[ durata de func\ionareutil[ a obiectului de mijloace fixe se stabile=te, \in]ndcont de necesitatea efectu[rii repara\iei capitale, consu-murile aferente unei astfel de repara\ii nu se supuncapitaliz[rii. Dac[, ]ns[, durata de func\ionare util[ aobiectului de mijloace fixe ]ntreprinderea o stabile=tef[r[ necesitatea efectu[rii repara\iei capitale, dar ulte-rior repara\ia totu=i se efectueaz[, consumurile aferenteunei astfel de repara\ii se supun capitaliz[rii.Exemplul 17. }ntreprinderea a procurat un autocamioncontra 60 000 lei =i a stabilit durata de func\ionare util[ aacestuia (10 ani), \in]nd cont de efectuarea unei repara\iicapitale. Ea planific[ ]n curs de 10 ani s[ ob\in[ din utilizareaautocamionului un profit ]n sum[ de 13 500 lei, cu condi\iac[ acesta va parcurge 400 000 km.Dup[ expirarea a 5 ani autocamionul a fost supus repara\ieicapitale, consumurile aferente constituind 35 000 lei.Varianta I. Dac[ ]ntreprinderea nu creeaz[ rezerve pentrurepara\ii, suma total[ a consumurilor aferente repara\ieicapitale (35 000 lei) se trece la consumurile lunii ]n careaceasta a fost efectuat[. }n cazul cre[rii rezervelor pentrurepara\ii suma consumurilor efective (]n exemplul de fa\[ –35 000 lei) va fi trecut[ la mic=orarea rezervelor create.Drept temei de necapitalizare a consumurilor serve=te faptulc[ efectuarea repara\iei capitale a autocamionului a fostluat[ ]n calculul duratei de func\ionare util[.Varianta II. S[ presupunem c[ ]ntreprinderea a stabilitdurata de func\ionare util[ a autocamionului – 5 ani f[r[efectuarea repara\iei capitale. Distan\a parcurs[ planificat[este egal[ cu 200 000 km =i ]ntreprinderea planific[ s[ob\in[ sub form[ de avantaj economic (profit) 6 750 lei.Peste 5 ani de exploatare a autocamionului ]ntreprindereaa decis s[ nu ]l caseze, dar s[ efectueze repara\ia capital[,consumurile aferente constituind 35 000 lei. Dup[ repara\iacapital[ autocamionul va servi ]nc[ 5 ani, distan\a parcurs[se va majora cu 200 000 km, iar profitul – cu 6 750 lei (]ncazul caracterului constant al influen\ei altor factori).Astfel, ]n urma efectu[rii repara\iei capitale ]ntreprindereava ob\ine un avantaj economic suplimentar ]n compara\iecu m[rimea acestuia, determinat[ la darea ]n exploatare aautocamionului (6 750 lei). Aceasta serve=te drept temeipentru capitalizarea consumurilor aferente repara\ieicapitale ]n limitele valorii de recuperare a autocamionului.22. Consumurile aferente repara\iei curente sau capitalecare s]nt necesare la procurarea obiectului de mijloace

fixe ca o condi\ie principal[ a preg[tirii acestuia pentruexploatare de asemenea s]nt supuse capitaliz[rii.Exemplul 18. Valoarea utilajului procurat, care a fostanterior ]n exploatare, constituie 40 000 lei, consumurileaferente repara\iei – 15 000, iar montajului – 2 000 lei. }nacest caz consumurile aferente repara\iei =i montajului vorfi capitalizate. Prin urmare, valoarea de intrare a utilajuluila punerea ]n func\iune a acestuia va constitui 57 000 lei(40 000 ў 15 000 ў 2 000), dac[ aceast[ sum[ nu vadep[=i valoarea de recuperare.

Evaluarea care urmeaz[ dup[ constatareaini\ial[ a activelor(S.N.C. 16, paragrafele 29-30)23. Evaluarea activelor materiale pe termen lung dup[constatarea ini\ial[ a acestora poate fi efectuat[ prin:– metoda recomandat[ de S.N.C. 16,– metoda alternativ[ admisibil[ de S.N.C. 16.Metoda recomandat[ de standard24. Mijloacele fixe =i alte active materiale pe termen lungdup[ constatarea ini\ial[ ]ntreprinderea le contabilizeaz[la valoarea de intrare, iar ]n bilan\ le reflect[ la valoareade intrare cu sc[derea uzurii (epuiz[rii) acumulate. }ncazul c]nd valoarea de bilan\ a unui oarecare obiectdep[=e=te considerabil valoarea de recuperare, ]ntrepri-nderea aduce valoarea de bilan\ p]n[ la valoarea derecuperare, reflect]nd diferen\a ]n conformitate cu metodaalternativ[ admisibil[.25. }n cazul pierderii par\iale sau totale a utilit[\ii ini\ialea obiectului ca rezultat al calamit[\ilor naturale (uragan,inunda\ie, incendiu, grindin[ etc.) sau ]n urma avariilor,defec\iunilor etc., ]ntreprinderea va ob\ine par\ial sau ]ngeneral nu va ob\ine avantajul economic planificat dinutilizarea acestuia, de aceea partea valorii de bilan\ ]nm[rimea pierderii utilit[\ii ini\iale se deconteaz[ capierderi din evenimente excep\ionale.Exemplul 19. Autocamionul ]n valoare de 80 000 lei a fostpus ]n func\iune ]n luna ianuarie 1999. }n urma accidentuluirutier care s-a produs la 28 noiembrie a aceluia=i an,capacitatea autocamionului de a transporta ]nc[rc[turi s-aredus cu 30%. Uzura autocamionului a fost calculat[ prinmetoda cas[rii liniare a valorii uzurabile. Pentru restabilireautilit[\ii pierdute a autocamionului au fost suportate consu-muri ]n m[rime de 25 000 lei. Valoarea probabil[ r[mas[ aautocamionului a fost determinat[ ]n m[rime de 3 000 lei,valoarea uzurabil[ – 77 000 lei (80 000 – 3 000), iardurata de func\ionare util[ – 5 ani.Suma lunar[ a uzurii autocamionului constituie 1 283,33lei Ј(77 000 : 5) : 12¤.


MATERIALE OFICIALE

54

Suma uzurii calculate ]n perioada februarie-noiembrie esteegal[ cu 11 549,97 lei (1 283,33 x 9).Valoarea de bilan\ a autocamionului la momentul pro-ducerii accidentului rut ier a constituit 68 450,03 lei(80 000 – 11 549,97).Partea valorii de bilan\ care urmeaz[ a fi decontat[ dup[accidentul rutier este egal[ cu 20 535,01 lei (68 450,03 x 0,3).Consumurile aferente restabilirii par\iale a utilit[\ii pierdutea autocamionului ]n cazul dat se capitalizeaz[, adic[ se trecla majorarea valorii acestuia. Prin urmare, dup[ accidentulrutier =i efectuarea repara\iei de restabilire uzura se vacalcula din valoarea egal[ cu 72 915,02 lei (68 450,03 ––20 535,01 ў 25 000).Metoda alternativ[ admisibil[26. Dup[ constatarea ini\ial[ a obiectelor corespun-z[toare ca active ]ntreprinderea poate aplica metodaalternativ[ admisibil[ de evaluare, conform c[reiamijloacele fixe =i alte active materiale pe termen lung secontabilizeaz[ la valoarea reevaluat[, iar ]n bilan\ sereflect[ la valoarea reevaluat[ diminuat[ cu uzuraacumulat[ la data ]ntocmirii bilan\ului. Drept valoarereevaluat[ a obiectului se consider[ valoarea venal[ aacestuia.

Reevaluarea mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 31 – 38)

27. }ntreprinderea reevalueaz[ mijloacele fixe =i alteactive materiale pe termen lung de sine st[t[tor ]n cazulc]nd valoarea de bilan\ a acestora difer[ considerabil devaloarea venal[. Se recomand[ efectuarea reevalu[rii lafinele anului de gestiune pentru a asigura comparabi-litatea indicatorilor activit[\ii ]ntreprinderii.Valoarea venal[ a obiectului corespunz[tor se determin[de c[tre exper\ii independen\i. Dac[ din anumite motiveeste imposibil[ determinarea valorii venale a unor obiecte,reevaluarea se efectueaz[ la valoarea de recuperare.Valoarea venal[ a activelor se determin[ \in]nd cont dedestina\ia de utilizare a acestora la data reevalu[rii.Astfel, cl[direa, utilajul =i terenul pe care este amplasat[]ntreprinderea se evalueaz[, pornind de la aceea=i desti-na\ie de utilizare – crearea ]ntreprinderii pentru fabricareaproduc\iei. }n cazul reevalu[rii nu se admite aplicareavalorii de pia\[ pentru cl[diri, construc\ii speciale, utilajcare au o destina\ie de utilizare – deservirea activit[\iide produc\ie a ]ntreprinderii =i pentru terenul pe care esteamplasat[ ]ntreprinderea – alt[ destina\ie de utilizare,de exemplu, pentru construc\ia centrului comercial sau

pentru cultivarea culturilor agricole. Valoarea de pia\[ aunuia =i aceluia=i obiect ]n func\ie de destina\ia deutilizare a acestuia va fi diferit[.28. La reevaluarea mijloacelor fixe =i altor active materialepe termen lung se ]ntocme=te un act. }n afar[ de valoareareevaluat[ a obiectului se determin[ suma uzuriiacumulate a acestuia la data reevalu[rii. }n acest scop:a) suma uzurii acumulate a obiectului p]n[ la reevaluareaacestuia se ]nmul\e=te cu coeficientul modific[rii valoriiobiectului dup[ reevaluarea lui. Acest coeficient secalculeaz[ ca raportul dintre valoarea reevaluat[ aobiectului =i valoarea de bilan\ a acestuia p]n[ lareevaluare;b) din valoarea de bilan\ a obiectului dup[ reevaluareaacestuia se scade uzura acumulat[ la data reevalu[rii.Astfel, uzura se egaleaz[ cu zero. Aceast[ metod[ serecomand[ pentru mijloacele fixe din grupa “Cl[diri”.29. Mijloacele fixe pot fi reevaluate la valoarea de intraresau la valoarea de bilan\. Rezultatele reevalu[riiobiectelor de mijloace fixe se reflect[ ]n contabilitate ]nfelul urm[tor:– suma ecartului de reevaluare se trece la majorarea

capitalului propriu ]n postul “Diferen\e din reevaluareaactivelor pe termen lung”,

– suma reducerii valorii se trece la mic=orarea capitaluluipropriu ]n acela=i post.

Exemplul 20. }n luna februarie 1998 ]ntreprinderea a pus]n func\iune un utilaj, valoarea de intrare a c[ruia constituie120 000 lei, valoarea probabil[ r[mas[ – 5 000 lei, duratade func\ionare util[ – 10 ani. Metoda de calculare a uzuriieste metoda cas[rii liniare. La finele celui de-al doilea ande exploatare utilajul a fost reevaluat cu aplicareacoeficientului 0,9. Peste trei ani dup[ prima reevaluare]ntreprinderea a reevaluat din nou utilajul. Coeficientulreevalu[rii a constituit ]n acest caz 1,15. Ulterior, p]n[ laie=irea obiectului, nu au fost efectuate alte reevalu[ri,revizuirea duratei de func\ionare util[ =i a metodei decalculare a uzurii acestuia. Rezultatele reevalu[rii s]ntprezentate ]n tabelul 2.Varianta I. Reevaluarea utilajului la valoarea

de intrarePrima reevaluare. Suma uzurii anuale p]n[ la primareevaluare a constituit 11 500 lei Ј(120 000 – 5 000) : 10¤,iar ]n primul an de exploatare a uti lajului –9 583* lei Ј(11 500 : 12) x 10¤.La finele celui de-al doilea an valoarea reevaluat[ a utilajuluia fost egal[ cu 108 000 lei (120 000 x 0,9), valoareaprobabil[ r[mas[ (]n cazul utiliz[rii metodei alternativeadmisibile) – 4 500 lei (5 000 x 0,9), iar valoarea de bilan\ –89 025 lei Ј(110 417 – 11 500) x 0,9¤.

* Aici =i ]n continuare rezultatele calculelor se rotunjesc p]n[ la1 leu.



55

Suma reducerii valorii utilajului raportat[ la mic=orareacapitalului propriu a constituit 12 000 lei (120 000 ––108 000).Mic=orarea sumei uzurii raportat[ la majorarea capitaluluipropriu este egal[ cu 2 108 lei (21 083 – 18 975), unde21 083 lei este uzura calculat[ ]n cursul a doi ani p]n[ laprima reevaluare, iar 18 975 lei – suma uzurii reevaluatepentru aceea=i perioad[ .Dup[ prima reevaluare, ]ncep]nd cu cel de-al treilea ande exploatare a utilajului, suma uzurii anuale va constitui10 350 lei Ј(89 025 – 4 500) : 8,1667¤* .A dou[ reevaluare. La finele celui de-al cincilea an deexploatare, dup[ efectuarea celei de-a dou[ reevalu[ri,valoarea utilajului este egal[ cu 124 200 lei (108 000 x 1,15),suma uzurii acumulate – cu 57 528 lei (50 025 x 1,15),valoarea de bilan\ – cu 66 672 lei Ј(68 325 – 10 350) x 1,15¤,iar valoarea probabil[ r[mas[ – cu 5 175 lei (4 500 xx 0,15). Astfel, suma ecartului de reevaluare a utilajului raportat[la majorarea capitalului propriu constituie 16 200 lei(124 200 – 108 000), iar majorarea sumei uzur i iacumulate raportat[ la mic=orarea capitalului propriu –

Tabelul 2Informa\ii privind reevaluarea valorii de intrare =i a uzurii

acumulate a utilajului(]n lei)

La data punerii ]n func\iune 120 000 – – 120 000

La finele anului: 1 120 000 9 583 9 583 110 417

2 108 000 11 500 18 975 89 025

3 108 000 10 350 29 325 78 675

4 108 000 10 350 39 675 68 325

5 124 200 10 350 57 528 66 672

6 124 200 11 902 69 430 54 770

7 124 200 11 902 8 332 42 861

8 124 200 11 902 93 234 30 966

9 124 200 11 902 105 136 19 064

10 124 200 11 902 117 038 7 162

11 124 200 1 987 119 025 5 175

Data Valoarea utilajului Uzura anual[ Uzura acumulat[ Valoareade bilan\

* 8,1667 – num[rul de ani al duratei de func\ionare util[ autilajului p]n[ la ie=irea acestuia, \in]nd cont de faptul c[ ]n ultimulan calendaristic el va fi utilizat timp de dou[ luni (]n primul anobiectul a fost pus ]n func\iune ]n luna februarie).

7 503 lei (57 528 – 50 025), unde 50 025 lei este sumauzurii acumulate p]n[ la a doua reevaluare.}ncep]nd cu cel de-al =aselea an, uzura anual[ a utilajuluise va calcula ]n m[rime de 11 902 lei Ј(66 672 – 5 175):: 5,1667¤.Varianta II. Reevaluarea utilajului la valoarea

de bilan\Aceast[ variant[ nu necesit[ reevaluarea nici a valoriide intrare, iar ulterior a valorii reevaluate precedente aobiectelor, nici a sumei uzurii acumulate. S[ presupunemc[ la ]ntreprindere, ca =i ]n cazul variantei I, a fost luat[decizia de a reevalua =i valoarea probabil[ r[mas[.Rezultatele reevalu[rii s]nt prezentate ]n tabelul 3.Prima reevaluare. Valoarea de bilan\ a utilajului la finelecelui de-al doilea an constituie 89 025 lei Ј(110 417 ––11 500) x 0,9¤, ca =i ]n cazul variantei I;– valoarea reevaluat[ – 110 108 lei Ј120 000 – (98 917–

– 89 025)¤, unde 98 917 lei constituie valoarea de bilan\la finele celui de-al doilea an de exploatare a obiectuluip]n[ la reevaluare;

– suma reducerii raportat[ la mic=orarea valorii utilajului=i capitalului propriu – 9 892 lei (98 917 – 89 025);

– valoarea probabil[ r[mas[ reevaluat[ – 4 500 lei, ca =i]n cazul variantei I.

Suma uzurii anuale a utilajului, ]ncep]nd cu cel de-al treileaan de exploatare, va const itui 10 350 lei Ј(89 025–– 4 500) : 8,1667)¤.


MATERIALE OFICIALE

56

A dou[ reevaluare. Valoarea de bilan\, valoarea r[mas[reevaluat[ =i suma uzurii acumulate, ]ncep]nd cu cel de-al=aselea an de exploatare a utilajului, s]nt acelea=i ca =i ]ncazul variantei I.Valoarea reevaluat[ a utilajului va constitui 118 804 lei(110 108 ў 66 671 – 57 975), unde 57 975 lei estevaloarea de bilan\ la finele celui de-al cincilea an deexploatare a obiectului p]n[ la a dou[ reevaluare.Suma ecartului de reevaluare a utilajului raportat[ la majorareacapitalului propriu este egal[ cu 8 696 lei (66 671 – 57 975).Dac[ ]n cursul duratei de func\ionare util[ nu vor intervenialte modific[ri, conform rezultatelor reevalu[rii =i ie=iriiutilajului ]n contabilitate vor fi reflecta\i indicatorii prezenta\i]n tabelul 4.Corectitudinea efectu[rii calculelor pentru ambele varianteeste confirmat[ prin egalitatea: valoarea obiectului cusc[derea sumei uzurii acumulate pe toat[ durata defunc\ionare util[ plus valoarea probabil[ r[mas[ este egal[cu valoarea reevaluat[ a obiectului la ie=irea acestuia:– varianta I – 124 200 lei (119 025 ў 5 175);– varianta II – 118 804 lei (113 629 ў 5 175).30. La reevaluarea cl[dirilor din valoarea de bilan\ aacestora se scade uzura calculat[ p]n[ la reevaluare, ]na=a mod uzura se egaleaz[ cu zero.Prin urmare, pentru aceast[ grupa de mijloace fixe esteposibil[ aplicarea a dou[ metode de reevaluare a obiectelor:cu sc[derea (decontarea) uzurii acumulate =i f[r[ sc[derea(decontarea) uzurii acumulate. La reevaluarea cl[dirilor f[r[sc[derea (decontarea) uzurii valoarea reevaluat[ a acestoranu se mic=oreaz[ cu suma uzurii acumulate.

La r]ndul s[u, fiecare din metodele men\ionate dereevaluare a obiectelor poate include dou[ variante dereevaluare:– la valoarea de intrare;– la valoarea de bilan\.Exemplul 21. }n luna februarie 1998 ]ntreprinderea a pus]n func\iune cl[direa sec\iei mecanice. Valoarea de intrarea acesteia constituie 600 000 lei, valoarea probabil[ r[mas[– 10 000 lei, iar durata de func\ionare util[ – 40 ani. Metodade calculare a uzurii este metoda liniar[. Dup[ 5 ani deexploatare cl[direa a fost reevaluat[, coeficientul reevalu[riifiind egal cu 0,85. Peste 4 ani dup[ prima reevaluarecl[direa a fost reevaluat[ din nou. }n acest caz coeficientulreevalu[rii a constituit 1,1.

Reevaluarea cl[dirii cu sc[derea (decontarea)sumei uzurii acumulate

Varianta I. Reevaluarea cl[dirii la valoarea de intrarecu sc[derea (decontarea) sumei uzuriiacumulate

Rezultatele reevalu[r i lor cl[dir i i s ]nt prezentate ]ntabelul 5.Prima reevaluare. Suma uzurii anuale ]n primul an deexploatare a cl[dirii este determinat[, \in]nd cont de num[rulefectiv al lunilor de exploatare, =i este egal[ cu12 292 lei Ј(590 000 : 40 : 12) x 10¤.Valoarea cl[dirii dup[ prima reevaluare, adic[ la finele celuide-al cincilea an de exploatare, este calculat[, \in]nd contde coeficientul reevalu[rii =i sc[derea uzurii acumulate,

Tabelul 3Informa\ii privind reevaluarea utilajului la valoarea de bilan\

(]n lei)


La finele anului: 1 120 000 9 583 9 583 110 417

2 110 108 11 500 21 083 89 025

3 110 108 10 350 31 433 78 675

4 110 108 10 350 41 783 68 325

5 118 804 10 350 52 133 66 671

6 118 804 11 902 64 035 54 769

7 118 804 11 902 75 937 42 867

8 118 804 11 902 87 839 30 965

9 118 804 11 902 99 741 19 063

10 118 804 11 902 111 643 7 161

11 118 804 1 986 113 629 5 175

Data Valoarea utilajului Uzura anual[ Uzura acumulat[ Valoarea de bilan\



57

a) uzurii acumulate 7 503 –

b) valorii de intrare 16 200 –

c) valorii de bilan\ – 8 696

4) suma decontat[ a uzurii acumulate 119 025 113 629

5) valoarea materialelor utilizabile intrate

(fierului vechi) din ie=irea utilajului 5 175 5 175

6) Se trec la cheltuielile activit[\ii de investi\ii rezultatele reevalu[rilor 1 195 1 195

7) Suma uzurii inclus[ ]n componen\a consumurilor sau cheltuielilor 113 629 113 629

Tabelul 4

Indicatorii reducerii valorii, ecartului de reevaluare =i uzurii utilajului conform rezultatelor reevalu[rilor efectuate la valoarea de intrare =i valoarea de bilan\

(]n lei)

Con\inutul opera\iunii Reevaluarea utilajului la

valoarea de bilan\ valoarea de intrare

Prima reevaluare:

1) suma reducerii

a) valorii de intrare 12 000 –

b) valorii de bilan\ – 9 892

2) suma reducerii uzurii acumulate 2 108 –

A doua reevaluare:

3) ecartul de reevaluare a

recalculat[ ]n baza acestui coeficient, ]n modul urm[tor:a) valoarea de intrare reevaluat[ – 510 000 lei (600 000 xx 0,85),b) suma reevaluat[ a uzurii acumulate – 60 598 lei(71 292 x 0,85),c) valoarea reevaluat[ cu sc[derea sumei reevaluate a uzuriiacumulate – 449 402 lei (510 000 – 60 598).}n cazul acestei variante suma reducerii valorii cl[dirii ]nm[rime de 90 000 lei (600 000 – 510 000) se trece lamic=orarea capitalului propriu ]n postul “Diferen\e dinreevaluarea activelor pe termen lung”; suma mic=or[rii uzuriiacumulate ]n m[rime de 10 694 lei (71 292 – 60 598) va fitrecut[ la majorarea capitalului propriu ]n acela=i post, iarsoldul uzurii reevaluate acumulate ]n curs de 5 ani deexploatare a obiectului ]n m[rime de 60 598 (71 292 ––10 694) se scade din valoarea obiectului. Ca rezultat,uzura se egaleaz[ cu zero (S.N.C. 16, paragraful 36, pct.b).}n acest caz valoarea de intrare reevaluat[ a cl[dirii esteegal[ cu valoarea de bilan\ dup[ reevaluare – 449 402 lei.Valoarea probabil[ r[mas[ dup[ reevaluare (cu condi\iamodific[rii acesteia) va constitui 8 500 lei (10 000 x 0,85).

}ncep]nd cu cel de-al =aselea an de exploatare a cl[diriiuzura anual[ se calculeaz[ ]n m[rime de 12 538 leiЈ(449 402 – 8 500) : 35,1667¤, unde 35,1667 constituienum[rul anilor de exploatare dup[ prima reevaluare, \in]ndcont de faptul c[ ]n ultimul an calendaristic obiectul trebuies[ fie utilizat 2 luni sau 0,1667 ani (2:12).A dou[ reevaluare. Rezultatele calculelor la finele celui de-al nou[lea an de exploatare a cl[dirii s]nt prezentate mai jos:– suma reevaluat[ a uzur i i acumulate – 55 167 le i(50 152 x 1,1), unde 50 152 le i reprezint[ suma uzuriiacumulate ]n perioada dintre prima =i cea de-a douareevaluare;– valoarea reevaluat[ a cl[dirii f[r[ sc[derea sumei uzurii

acumulate – 494 342 lei (449 402 x 1,1,);– valoarea acumulat[ reevaluat[ a cl[dirii cu sc[derea

sumei reevaluate a uzurii acumulate – 439 175 leiЈ(411 788 – 12 538) x 1,1¤;

– valoarea probabil[ r[mas[ a cl[dirii dup[ a douareevaluare – 9 350 lei (8 500 x 1,1).

Suma ecartului de reevaluare raportat[ la majorareacapitalului propriu ]n postul “Diferen\e din reevaluarea


MATERIALE OFICIALE

58

Tabelul 5Informa\ii privind reevaluarea cl[dirii la valoarea de intrare cu sc[derea

(decontarea) sumei uzurii acumulate(]n lei)


La finele anului: 1 600 000 12 292 12 292 587 708

2 600 000 14 750 27 042 572 958

3 600 000 14 750 41 792 558 208

4 600 000 14 750 56 542 543 458

5 449 402 14 750 0 449 402

6 449 402 12 538 12 538 436 864

7 449 402 12 538 25 076 424 326

8 449 402 12 538 37 614 411 788

9 439 175 12 538 0 439 175

10 439 175 13 791 13 791 425 384

11 439 175 13 791 27 582 411 593

etc. … … … …

39 439 175 13 791 413 730 25 445

40 439 175 13 791 427 521 11 654

41 439 175 2 841 429 825 9 350

activelor pe termen lung” la finele celui de-al nou[lea ande exploatare a cl[dirii va constitui 44 940 lei (494 342 –– 449 402), iar suma major[rii uzurii acumulate raportat[la mic=orarea capitalului propriu la acela=i post – 5 015 lei(55 167 – 50 152). Soldul uzurii acumulate reevaluate acl[dirii ]n curs de 4 ani de exploatare dup[ prima reevaluare]n m[rime de 50 152 lei (55 167 – 5 015) se scade dinvaloarea reevaluat[ a obiectului, egal]nd uzura cu zero(S.N.C. 16, paragraful 36, pct.b)).}ncep]nd cu cel de-al zecelea an suma uzurii anuale a cl[diriiva fi calculat[ ]n m[rime de 13 791 lei Ј(439 175 – 9 350):: 31,1667¤.Dac[ vom presupune c[ ]n urm[torii ani de exploatare (31ani =i 2 luni) nu vor fi efectuate alte reevalu[ri, suma uzuriiacumulate ]n aceast[ perioad[ va constitui429 825 lei (439 175 – 9 350). Pentru ultimul ancalendaristic uzura trebuie calculat[ ]n m[rime de 2 304lei (11 654 – 9 350). Diferen\a ]n m[rime de 7 lei ]n cursde 31 ani =i 2 luni a ap[rut pe seama rotunjirilor.Dac[ dup[ a doua reevaluare nu au fost revizuite durata defunc\ionare util[ =i metoda de calculare a uzurii, ]n cazulie=irii cl[dirii (]n conformitate cu procesul-verbal de lichidarea mijloacelor fixe) este necesar:

a) s[ se deconteze valoarea reevaluat[ egal[ cu 439 175 lei;b) s[ se deconteze suma uzurii acumulate ]n m[rime de430 362 lei;c) s[ se ]nregistreze la intr[ri materialele de construc\ieutile pentru folosire sau v]nzare ]n sum[ de 9 350 lei (]ncazul c]nd valoarea efectiv[ a acestora coincide cu valoareaprobabil[ r[mas[);d) s[ se treac[ la pierderi ]n componen\a cheltuielilor dinie=irea activelor materiale pe termen lung suma diferen\eidintre ecartul de reevaluare =i reducerea valorii =i majorarea=i mic=orarea uzurii cl[dirii ]n cazul primei =i celei de-a douareevalu[ri ]n m[rime de 39 381 lei (90 000 ў 5 015 ––10 694 – 44 940).Varianta II. Reevaluarea cl[dirii la valoarea de bilan\

cu sc[derea (decontarea) sumei uzuriiacumulate

Rezultatele reevalu[rii cl[dirii s]nt acelea=i ca =i ]n cazulvariantei I, de aceea nu este necesar[ ]ntocmirea tabelului.Prima reevaluare. Calcularea indicatorilor necesari seefectueaz[ ]n urm[toarea succesiune:a) valoarea de bilan\ reevaluat[ – 449 402 lei (528 708 xx 0,85), unde 528 708 lei reprezint[ valoarea de bilan\ acl[dirii p]n[ la momentul reevalu[rii;

Valoarea cl[dirii Uzura anual[ Uzura acumulat[ Valoarea de bilan\Data



59

b) suma reducerii valorii de bilan\ raportat[ la mic=orareacapitalului propriu – 79 306 lei (528 708 – 449 402);c) suma uzurii acumulate care urmeaz[ a fi decontat[ vaconstitui p]n[ la reevaluare 71 292 lei, dup[ prima reeva-luare – 60 598 lei (71 292 x 0,85);d) valoarea cl[dirii care figureaz[ ]n contul mijloacelor fixedup[ prima reevaluare, cu sc[derea sumei uzurii acumulateva constitui 449 402 lei (600 000 – 79 306 – 70 292).Conform rezultatelor reevalu[rii cl[dirii ]n contabilitate sereflect[ dou[ ]nregistr[ri: privind modificarea (]n exemplulprezentat – mic=orarea) capitalului propriu =i privind casareauzurii acumulate p]n[ la momentul reevalu[rii.A doua reevaluare. Calculele indicatorilor necesari seefectueaz[ ]n urm[toarea succesiune:a) valoarea de bilan\ reevaluat[ la finele celui de-al nou[leaan de exploatare a cl[dirii 439 175 lei (399 250 x 1,1),unde 399 250 lei (411 788 – 12 538) constituie valoareade bilan\ a cl[dirii p]n[ la cea de-a doua reevaluare;b) suma ecartului de reevaluare a valorii de bilan\ acl[dirii raportat[ la majorarea capitalului propriu – 39 925lei (439 175 – 399 250);c) suma decontat[ a uzurii acumulate ]n perioada dintreprima =i a doua reevaluare (patru ani de exploatare) vaconstitui 50 152 lei (12 538 x 4);

d) valoarea cl[dirii cu sc[derea sumei uzurii acumulatereflectat[ ]n contul mijloacelor fixe dup[ a doua reevaluareva constitui 439 175 lei (449 402 ў 39 925 – 50 152).A doua variant[ de reevaluare a cl[dirii (la valoarea debilan\) necesit[ calcule =i ]nregistr[ri contabile minime ]neviden\[, ]ns[ suma uzurii care urmeaz[ a fi calculat[ petoat[ durata de func\ionare util[ este aceea=i.La ie=irea cl[dirii, ]n cazul c]nd ]n perioada de exploatare aacesteia nu au intervenit alte modific[ri, este necesar s[se deconteze valoarea reevaluat[ a cl[dirii =i suma uzuriiacumulate pe toat[ durata de func\ionare util[ (40 ani), s[se treac[ la intr[ri materialele de construc\ie utilizabile,precum =i s[ se raporteze la pierderi suma diferen\ei dintreecartul de reevaluare =i reducerea valorii conformrezultatelor primei =i celei de-a doua reevalu[ri (ca =i ]ncazul variantei I). Aceast[ diferen\[ este determinat[ ]nm[rime de 39 381 lei (79 306 – 39 925).

Reevaluarea cl[dirii f[r[ sc[derea (decontarea)sumei uzurii acumulate

Varianta I. Reevaluarea cl[dirii la valoarea de bilan\f[r[ sc[derea (decontarea) sumei uzuriiacumulate

Rezultatele calculelor s]nt prezentate ]n tabelul 6.

Tabelul 6

Informa\ii privind reevaluarea cl[dirii la valoarea de bilan\ f[r[ sc[derea (decontarea) uzurii acumulate(]n lei)

Data Valoareacl[dirii

Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\


La finele anului: 1 600 000 12 292 12 292 587 708

2 600 000 14 750 27 042 572 958

3 600 000 14 750 41 792 558 208

4 600 000 14 750 56 542 543 458

5 520 694 14 750 71 292 449 402

6 520 694 12 538 83 830 436 864

7 520 694 12 538 96 368 424 326

8 520 694 12 538 108 906 411 788

9 560 619 12 538 121 444 439 175

10 560 619 13 791 135 235 425 384

11 560 619 13 791 149 026 411 593

etc. … … … …

39 560 619 13 791 535 174 25 445

40 560 619 13 791 548 965 11 654

41 560 619 2 304 551 269 9 350


MATERIALE OFICIALE

60

Prima reevaluare. Se determin[ urm[torii indicatori:a) valoarea de bilan\ reevaluat[ la finele celui de-al cincileaan – 449 402 lei Ј(543 458 – 14 750) x 0,85¤;b) suma reducerii valorii de bilan\ raportat[ la mic=orareacapitalului propriu ]n postul “Diferen\e din reevaluareaactivelor pe termen lung” – 79 306 (528 708 – 449 402) –diferen\a dintre valoarea de bilan\ p]n[ la/dup[ reevaluare;c) valoarea reevaluat[ a cl[dirii ]nregistrat[ ]n contulmijloacelor fixe – 520 694 lei (600 000 – 79 306). Aceast[valoare este mai mare ]n compara\ie cu varianteleprecedente la suma uzurii acumulate – 71 292 lei, ]ntruc]t,conform condi\iilor, aceasta nu se scade.A doua reevaluare. Se calculeaz[ urm[torii indicatori:a) valoarea de bilan\ reevaluat[ la finele celui de-al nou[leaan de exploatare a cl[dirii – 439 175 lei (calculul esteacela=i ca =i ]n cazul variantelor precedente);

b) suma ecartului de reevaluare a valorii de bilan\ raportat[la majorarea capitalului propriu – 39 925 lei (439 175 –– 399 250);c) valoarea reevaluat[ a cl[dirii dup[ a doua reevaluare –560 619 lei (520 694 ў 39 925);d) suma uzurii acumulate pe toat[ durata de func\ionareutil[ – 551 269 lei.La ie=irea cl[dirii s]nt supuse decont[rii valoareareevaluat[ ]n m[rime de 560 619 lei =i suma uzurii acumu-late – 551 269 lei, iar ]nregistr[rii la intr[ri – materialelede construc\ie (]n cazul egalit[\ii valorii acestora cu valoareaprobabil[ r[mas[) – ]n sum[ de 9 350 lei.Varianta II. Reevaluarea cl[dirii la valoarea de intrare

f[r[ sc[derea (decontarea) sumei uzuriiacumulate

Indicatorii de calcul s]nt prezenta\i ]n tabelul 7.

Data Valoareacl[dirii

Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\


La finele anului: 1 600 000 12 292 12 292 587 708

2 600 000 14 750 27 042 572 958

3 600 000 14 750 41 792 558 208

4 600 000 14 750 56 542 543 458

5 510 000 14 750 60 598 449 402

6 510 000 12 538 73 136 436 864

7 510 000 12 538 85 674 424 326

8 510 000 12 538 98 212 411 788

9 561 000 12 538 121 825 439 175

10 561 000 13 791 135 616 425 384

11 561 000 13 791 149 407 411 593

etc. … … … …

39 561 000 13 791 535 555 25 445

40 561 000 13 791 549 346 11 654

41 561 000 2 304 551 650 9 350

Tabelul 7Informa\ii privind reevaluarea cl[dirii la valoarea de intrare

f[r[ sc[derea (decontarea) uzurii acumulate(]n lei)

Prima reevaluare. Se determin[ urm[torii indicatori:a) valoarea de intrare reevaluat[ la finele celui de-al cincileaau – 510 000 lei (600 000 x 0,85);b) suma reevaluat[ a uzurii acumulate – 60 110 lei (70 718 xx 0,85);c) suma reducerii valorii de intrare a cl[dirii raportat[ la mic=o-rarea capitalului propriu – 90 000 lei (600 000 – 510 000);

d) suma mic=or[rii uzurii acumulate care se deconteaz[ lamajorarea capitalului propriu – 10 694 lei (71 292 – 60 598);e) valoarea de bilan\ este determinat[ ]n acela=i mod ca=i ]n calculele precedente, constituie 449 402 lei =i poatefi verificat[ (510 000 – 60 598) sau (528 708 x 0,85).A doua reevaluare. Se calculeaz[ urm[toarele date:a) valoarea reevaluat[ a cl[dirii la finele celui d e - a l



61

n o u [ l e a a n – 5 6 1 0 0 0 l e i ( 5 1 0 0 0 0 x 1 , 1 ) ;b) suma reevaluat[ a uzurii acumulate – 121 825 lei(110 750 x 1,1);c) suma ecartului de reevaluare raportat[ la majorareacapitalului propriu – 51 000 lei (561 000 – 510 000);d) suma major[rii uzurii acumulate care urmeaz[ a fi calculat[suplimentar, adic[ raportat[ la mic=orarea capitalului propriu– 11 075 lei (121 825 –110 750);

e) valoarea de bilan\ =i valoarea r[mas[ a cl[dirii s]ntacelea=i ca =i ]n calculele precedente.La ie=irea cl[dirii urmeaz[ a fi decontate valoarea reevaluat[]n m[rime de 561 000 lei =i suma uzurii acumulate – 551 650lei, iar ]nregistrate la intr[ri – materialele de construc\ie ]nsum[ de 9 350 lei (ca =i ]n varianta precedent[).Rezultatele comparative ale reevalu[rii cl[dirii pentru diferitevariante s]nt prezentate ]n tabelul 8.

Tabelul 8Rezultatele reevalu[rii cl[dirii

(]n lei)

1. Prima reevaluare la finele celui de-al cincilea an:

a) valoarea de intrare reevaluat[ 449 402 449 402 510 000 520 694

b) suma reevaluat[ a uzurii acumulate 60 598 – 60 598 –

с) valoarea de bilan\ reevaluat[ 449 402 449 402 449 402 449 402

d) suma reducerii valorii cl[dirii 90 000 79 306 90 000 79 392

e) suma mic=or[rii (reducerii) uzurii acumulate 10 694 – 10 694 –

f) valoarea probabil[ r[mas[ 8 500 8 500 8 500 8 500

g) suma decontat[ a uzurii acumulate]n cazul reevalu[rii 60 598 71 292 – –

h) suma uzurii anuale calculate 12 538 12 538 12 538 12 538

2. A doua reevaluare la finelecelui de-al nou[lea an:

a) valoarea reevaluat[ 494 342 439 175 561 000 560 619

b) suma reevaluat[ a uzurii acumulate 55 167 – 121 825 –

с) valoarea de bilan\ reevaluat[ 439 175 439 175 439 175 439 175

d) suma ecartului de reevaluare a cl[dirii 44 940 39 925 51 000 39 974

e) suma major[rii (ecartului de reevaluare)uzurii acumulate 5 015 – 11 075 –

f) valoarea probabil[ r[mas[ 9 350 9 350 9 350 9 350

g) suma decontat[ a uzurii acumulate ]n cazul reevalu[rii 55 167 50 152 – –

h) suma uzurii anuale calculate 13 791 13 791 13 791 13 791

3. La ie=irea cl[dirii:

a) valoarea reevaluat[ decontat[ 439 175 439 175 561 000 560 619

b) uzura acumulat[ decontat[ 429 825 429 825 551 650 551 269

с) valoarea materialelor care urmeaz[ a fi ]nregistrate la intr[ri 9 350 9 350 9 350 9 350

d) pierderile rezultate din reevalu[ri]n cazul ie=irii 39 381 39 381 39 381 39 381

Reevaluarea cl[dirii

cu sc[derea (decontarea) uzuriiacumulate

f[r[ sc[derea (decontarea) uzuriiacumulate

la valoareade intrare

la valoareade bilan\

la valoareade bilan\

la valoareade intrare


MATERIALE OFICIALE

62

Datele din tabelul 8 =i tabelele precedente arat[ c[,indiferent de metodele =i variantele aplicate de reevaluarea mijloacelor fixe, ]n componen\a consumurilor =icheltuielilor ]ntreprinderii va fi inclus[ una =i aceea=i sum[a uzurii – 551 269 lei Ј12 292 ў 14 750 x 4) ў (12 538 xx 4) ў (13 791 x 31) ў 2 304¤. Metoda sau varianta aplicat[de reevaluare nu influen\eaz[ asupra situa\iei patrimonialea ]ntreprinderii, ]ntruc]t valoarea de bilan\ a obiectelorreevaluate ]n toate cazurile este identic[. Valoarea probabil[r[mas[ de asemenea este identic[.Reevaluarea mijloacelor fixe la valoarea de bilan\ f[r[sc[derea (decontarea) uzurii acumulate este maipreferabil[, ]ntruc]t necesit[ calcule =i ]nregistr[ri contabileminime pentru reflectarea rezultatelor reevalu[rii, iar caurmare – un volum mai mic de lucr[ri contabile.31. Terenurile =i activele materiale ]n curs de execu\iese reevalueaz[ la valoarea de intrare.

Durata de func\ionare util[ a mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 39 – 42)

32. Durata probabil[ de func\ionare util[ a unui obiectsau a unui grup de obiecte omogene de mijloace fixe estedeterminat[ de ]ntreprindere de sine st[t[tor ]n momentulpunerii acestora ]n func\iune.33. Durata de func\ionare util[ a obiectelor de mijloacefixe se determin[, \in]nd cont de efectuarea sauneefectuarea repara\iei capitale a acestora. Astfel, duratade func\ionare util[ a strungului f[r[ efectuarea repara\ieicapitale poate constitui 5 sau 6 ani, iar, \in]nd cont deefectuarea repara\iei capitale, – 10 ani. }n afar[ deaceast[, la determinarea duratei de func\ionare util[ aobiectului de mijloace fixe trebuie s[ se ia ]n considerareintensitatea probabil[ a exploat[rii =i condi\iile p[str[riiacestuia. Este evident c[ utilajul exploatat ]ntr-un schimbva avea o durat[ de func\ionare util[ mai mare dec]t ]ncazul utiliz[rii acestuia ]n dou[ sau trei schimburi, iar celexploatat ]n procese tehnologice nocive – o durat[ deserviciu mai mic[ dec]t utilajul utilizat ]n condi\ii care nuse consider[ nocive.34. Durata de func\ionare util[ a mijloacelor fixe, ]n primulr]nd, a ma=inilor tehnologice =i utilajului, se determin[,\in]nd cont =i de uzura (]nvechirea) moral[. Astfel, ]ncondi\iile unei concuren\e acute, c]nd cererea la produselefabricate cu utilizarea unui anumit utilaj se reduce, estenecesar[ schimbarea tehnologiei =i nu este exclus faptulc[ utilajul utilizat nu va putea fi adaptat la tehnologia nou[.}ntru evitarea consumurilor esen\iale aferente fabric[riiproduc\iei =i pierderilor ]n cazul cas[rii premature ama=inilor tehnologice =i utilajului, durata fizic[ defunc\ionare util[ se ajusteaz[, \in]nd cont de uzura moral[.Astfel, dac[ utilajul tehnologic poate s[ func\ioneze la

]ntreprindere ]n curs de 10 ani f[r[ a \ine cont de uzuramoral[ dup[ efectuarea repara\iei capitale, ]n cazul c]ndse \ine cont de uzura moral[ utilajul va func\iona 8 ani.De aceea durata de func\ionare util[ se va stabili egal[cu 8 ani.35. }n unele cazuri ]ntreprinderile stabilesc durata defunc\ionare util[, pornind de la durata perioadei devalabilitate a restric\iilor juridice. }n particular, durata deutilizare a obiectului primit ]n condi\iile arendei finan\atese determin[ ]n conformitate cu S.N.C. 17 “Conta-bilitatea arendei (chiriei)”.36. Durata de func\ionare util[ a obiectului de mijloacefixe este determinat[ de perioada ]n cursul c[reia acestaeste util ]ntreprinderii. De exemplu, ]n cazul c]nd utilajuldin punct de vedere fizic poate fi utilizat ]n decurs de 10ani, ]ns[ peste 8 ani ]nceteaz[ de a fi util ]ntreprinderii(de a aduce avantaj economic), durata de func\ionare util[va constitui 8 ani.Multe obiecte aduc avantaj economic nu ]n modindependent, ci numai ]n ansamblu cu alte active. }nparticular, aceasta se refer[ la inventarul de produc\ie,cl[diri =i construc\ii speciale, instrumente etc. Aceast[particularitate trebuie s[ se ia ]n considerare ladeterminarea duratei de func\ionare util[ a obiectelor at]tdin grupele men\ionate de mijloace fixe, c]t =i din altegrupe de mijloace fixe.Este necesar de asemenea s[ se ia ]n considerareexperien\a proprie de utilizare a unui activ similar sauexperien\a altor ]ntreprinderii, iar ]n cazurile necesare s[se atrag[ speciali=ti competen\i: la determinarea durateide func\ionare a ma=inilor =i utilajului – ingineri =imecanici; cl[dirilor =i construc\iilor speciale – ingineri-constructori etc.

Modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 43 – 48)

37. Uzura mijloacelor fixe – repartizarea sistematic[ avalorii uzurabile a mijloacelor fixe ]n cursul duratei defunc\ionare util[ a acestora. }ntreprinderea calculeaz[uzura mijloacelor fixe, decont]nd lunar sumelecorespunz[toare la consumuri sau cheltuielile perioadei.38. Uzura mijloacelor fixe se determin[ =i se conta-bilizeaz[ de toate ]ntreprinderile, indiferent de forma deproprietate, pe toate tipurile de mijloace fixe aflate ]nexploatare, repara\ie, rezerv[, precum =i ]n timpulefectu[rii moderniz[rii acestora.39. Nu se calculeaz[ uzura urm[toarelor obiecte demijloace fixe: terenurilor; fondurilor de bibliotec[;cinematecilor; valorilor din muzee =i de art[; cl[dirilor =iconstruc\iilor speciale considerate ca monumente dearhitectur[ =i art[; animalelor productive =i de munc[ (cu



63

excep\ia cailor =i c]inilor speciali pentru paz[); planta\iilorperene care n-au intrat ]n perioada de rodire; mijloacelorfixe conservate ]n conformitate cu legisla\ia ]n vigoare;mijloacelor fixe ale ]ntreprinderii ]n timpul reconstruc\ieisau re]nzestr[rii tehnice a acesteia – ]n cazul stop[riitotale a lucr[rilor; mijloacelor fixe la care s-a calculatintegral uzura, dar care continu[ s[ fie exploatate;activelor materiale pe termen lung ]n curs de execu\ie.40. Uzura mijloacelor fixe predate ]n arend[ se calculeaz[de c[tre arendator sau arenda= ]n conformitate cu S.N.C. 17“Contabilitatea arendei (chiriei)”.41. Suma uzurii pe fiecare obiect de mijloace fixe secalculeaz[ ]n modul urm[tor:a) se determin[ valoarea probabil[ r[mas[;b) se calculeaz[ valoarea uzurabil[ prin sc[derea valoriiprobabile r[mase din valoarea de intrare;c) se calculeaz[ suma uzurii pornind de la valoareauzurabil[ prin aplicarea metodei respective de calcularea uzurii.42. Valoarea probabil[ r[mas[ a obiectului de mijloacefixe nu se modific[ pe toat[ durata de func\ionare util[ aacestuia, ]n cazul c]nd dup[ constatarea ini\ial[ a obiectului]ntreprinderea aplic[ metoda de evaluare recomandat[ deS.N.C. 16. La utilizarea de c[tre ]ntreprindere a metodeialternative admisibile de evaluare a activelor materiale petermen lung valoarea probabil[ r[mas[ se revizuie=te ladata reevalu[rii obiectului respectiv.Exemplul 22. }ntreprinderea a pus ]n func\iune un strung,valoarea de intrare a c[ruia constituie 60 000 lei, iarvaloarea probabil[ r[mas[ – 2 000 lei. Peste 2 ani strungula fost supus reevalu[rii cu aplicarea coeficientului 1,1.Concomitent cu reevaluarea strungului se revizuie=te =ivaloarea probabil[ r[mas[ a acestuia.

}n cazul dat valoarea probabil[ r[mas[ revizuit[ (reevaluat[)va constitui 2 200 lei (2 000 x 1,1).

Metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe43. Uzura mijloacelor fixe se calculeaz[ ]ncep]nd cu lunacare urmeaz[ dup[ luna intr[rii (punerii ]n func\iune)acestora =i se termin[ din luna care urmeaz[ dup[ lunaie=irii. Uzura mijloacelor fixe poate fi calculat[ dup[ unadin urm[toarele metode:• metoda cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabile;• metoda propor\ional cu volumul produselor fabricate,

serviciilor prestate (metoda de produc\ie);• metoda cas[rii accelerate a valorii uzurabile:– metoda degresiv[ cu rat[ descresc[toare

(cumulativ[),– metoda soldului degresiv.

Metoda cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabile44. Metoda cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabileprevede casarea (repartizarea) ultimei ]n cursul durateide serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde dedurata termenului de func\ionare util[. M[rimea uzuriipentru fiecare perioad[ de gestiune se calculeaz[ prin]mp[r\irea valorii uzurabile a obiectului la num[rulperioadelor de gestiune (anilor) de exploatare aobiectului. Norma uzurii este constant[ pe toat[ duratade func\ionare util[ =i se calculeaz[ ca raportul dintre100 =i durata de func\ionare util[ (]n ani).Exemplul 23. Valoarea de intrare a strungului constituie60 000 lei, valoarea probabil[ r[mas[ a acestuia – 3 000lei, durata de func\ionare util[ – 5 ani, iar norma uzurii – 20%.}n cazul dat suma lunar[ a uzurii de calculat este de 11 400 leiЈ(60 000 – 3 000) : 5 sau (57 000 x 0,20)¤. Dup[ expirareaduratei de func\ionare util[ valoarea de bilan\ a strungului esteegal[ cu valoarea probabil[ r[mas[ (tabelul 9).

La data procur[rii 60 000 – – 60 000

La finele anului: 1 60 000 11 400 11 400 48 600

2 60 000 11 400 22 800 37 200

3 60 000 11 400 34 200 25 800

4 60 000 11 400 45 600 14 400

5 60 000 11 400 57 000 3 000

Data Valoareade intrare

Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\

Tabelul 9Calcularea uzurii strungului prin metoda cas[rii liniare

(uniforme) a valorii uzurabile(]n lei)


MATERIALE OFICIALE

64

Datele din tabelul 9 arat[ c[• ]n cursul celor 5 ani de exploatare a strungului m[rimea

uzurii calculate este aceea=i;• uzura acumulat[ se majoreaz[ uniform;• valoarea de bilan\ a strungului se mic=oreaz[ uniform

p]n[ la atingerea de c[tre aceasta a m[rimii valoriiprobabile r[mase determinat[ ]n momentul procur[riistrungului.

Metoda cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabile serecomand[ pentru calcularea uzurii mijloacelor detransport, ma=inilor =i utilajului, cl[dirilor =i construc\iilorspeciale, instrumentelor, inventarului, planta\iilor pereneroditoare, altor obiecte de mijloace fixe, ]n cazul c]ndavantajele economice din utilizarea activelor ]n fiecareperioad[ de gestiune nu pot fi determinate cu o exactitatesuficient[ sau ]n cursul duratei de func\ionare util[ aactivelor se planific[ ob\inerea volumului acestoraaproximativ ]n aceea=i m[rime.

Metoda calcul[rii uzuriipropor\ional cu volumul produselor fabricate,serviciilor prestate (metoda de produc\ie)

45. Metoda calcul[rii uzurii mijloacelor fixe propor\ionalcu volumul produselor fabricate, serviciilor prestate (meto-da de produc\ie) prevede calcularea m[rimii uzurii ]n func\iede volumul lucr[rilor (serviciilor), f[r[ a \ine cont de durataperioadei de exploatare a obiectului.Pentru calcularea uzurii diverselor tipuri de mijloace fixe

aceast[ metod[ trebuie aplicat[ ]n mod diferen\iat,]ntruc]t, conform condi\iilor acesteia, durata probabil[ defunc\ionare util[ a obiectului se determin[ prin num[rulde unit[\i de produse (articole), adic[ ]n fiecare cazconcret este necesar s[ se determine, dac[ metodaexaminat[ se potrive=te sau nu cu obiectul respectiv. Deexemplu, volumul produc\iei (cantitatea de articole saupiese) fabricate poate fi considerat drept baz[ pentrucalcularea uzurii ma=inilor tehnologice =i utilajului, iarnum[rul orelor de exploatare (kilometri parcur=i) – pentrucalcularea uzurii mijloacelor de transport sau a altorobiecte. Este important a lua ]n considerare gradul departicipare direct[ a fiec[rui obiect de mijloace fixe lafabricarea unui anumit tip de produse sau la prestareaserviciilor. Metoda dat[ se recomand[ a fi aplicat[ ]ncazurile c]nd dependen\a avantajului economic ob\inut deintensitatea utiliz[rii activului ]n cursul duratei defunc\ionare util[ poate fi determinat[ cu o exactitatesuficient[.Exemplul 24. Cu ajutorul strungului procurat (conformcondi\iilor din exemplele 22-23) ]n cursul duratei defunc\ionare util[ a acestuia pot fi fabricate 500 000 depiese. Uzura calculat[ pentru o pies[ este egal[ cu 0,114lei (57 000 : 500 000). S[ presupunem c[ ]n procesulexploat[rii strungului ]n primul an au fost fabricate65 000 piese, ]n cel de-al doilea – 120 000, ]n cel de-altreilea – 140 000, ]n cel de-al patrulea – 120 000, ]n celde-al cincilea an – 55 000 de piese. Rezultatele calculelors]nt prezentate ]n tabelul 10.

Tabelul 10Calcularea uzurii strungului propor\ional cu volumul produc\iei fabricate

(]n lei)

La data procur[rii 60 000 – – 60 000

La finele anului: 1 60 000 65 000 7 410 7 410 52 590

2 60 000 120 000 13 680 21 090 38 910

3 60 000 140 000 15 960 37 050 22 950

4 60 000 120 000 13 680 50 730 9 270

5 60 000 55 000 6 270 57 000 3 000

Data Valoarea de intrare Cantitatea pieselorfabricate (buc[\i)

Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoarea de bilan\

Dup[ cum se observ[, suma uzurii acumulate depindenemijlocit de num[rul de unit[\i de produse fabricate.Valoarea de bilan\ a strungului se mic=oreaz[ anual directpropor\ional cu num[rul de unit[\i de produse fabricatep]n[ la atingerea de c[tre aceasta a valorii probabiler[mase determinat[ la procurarea obiectului.}n cazul c]nd cantitatea planificat[ de piese (500 000

unit[\i) va fi fabricat[ ]n curs de 4,5 ani, dup[ fabricareaacestei cantit[\i de piese uzura nu se va mai calcula.

Metodele cas[rii accelerate a valorii uzurabile

46. Metodele cas[rii accelerate a valorii uzurabile sebazeaz[ pe presupunerea c[ unele tipuri de mijloace fixefunc\ioneaz[ mai eficient at]ta timp c]t s]nt noi =i ]n primii



65

ani de exploatare a acestora volumul avantajului economicob\inut este mai mare dec]t ]n anii ulteriori. Conformacestei presupuneri, cea mai mare parte a valorii uzurabilea mijloacelor fixe urmeaz[ a fi trecut[ la consumuri saucheltuieli ]n primii ani de exploatare a acestora. Utilizareametodelor cas[rii accelerate a valorii uzurabile estecondi\ionat[ de uzura moral[ a unor tipuri de ma=ini =iutilaje. Din aceast[ cauz[ utilajul procurat anterior trebuie]nlocuit cu mult mai devreme dec]t acesta se va uza fizic.Totodat[ cheltuielile aferente repara\iei, de regul[, s]ntmai mari ]n a doua jum[tate a duratei de func\ionare util[(]n compara\ie cu prima jum[tate).Este posibil[ aplicarea a dou[ metode de casareaccelerat[ a valorii uzurabile a mijloacelor fixe:– metoda degresiv[ cu rat[ descresc[toare (cumulativ[);– metoda soldului degresiv.

47. Metoda cas[rii accelerate a valorii uzurabile cu rat[descresc[toare (metoda cumulativ[) prevede determi-narea uzurii calculate ca produsul dintre coeficientul decalcul =i valoarea uzurabil[ a obiectului. Acest coeficientse calculeaz[ ca raportul dintre num[rul anilor r[ma=i p]n[la finele duratei de serviciu a obiectului (]n ordine invers[)=i suma anilor duratei de serviciu a acestuia.Rata descresc[toare (num[rul anilor de exploatare) saua=a-numitul num[r cumulativ (S) poate fi determinat[ deasemenea ]n modul urm[tor: S Ў ҐЈN x (Nў1)¤ : 2¦ , undeN – num[rul de ani al duratei probabile de utilizare aobiectului.Exemplul 25. Suma numerelor (num[rul cumulativ) pentrustrungul procurat, conform exemplelor 24 =i 25, este egal[cu 15 (5 ў 4 ў 3 ў 2 ў 1). Rezultatele calcul[rii uzurii dup[metoda examinat[ s]nt prezentate ]n tabelul 11.

Conform metodei cumulative suma uzurii calculat[ ]n primulan este cea mai mare, iar ulterior – an de an – aceasta semic=oreaz[. Uzura acumulat[ cre=te esen\ial ]n primii anide exploatare a obiectului de mijloace fixe, iar valoarea debilan\ se mic=oreaz[ p]n[ la m[rimea probabil[ a valoriir[mase determinat[ la data punerii ]n func\iune.48. Metoda soldului degresiv se bazeaz[ pe aplicareaunei rate (norme) fixe a uzurii care poate fi majorat[ numai mult dec]t de dou[ ori ]n compara\ie cu normaprev[zut[ la aplicarea metodei cas[rii liniare (uniforme)a valorii uzurabile. }ntreprinderea poate s[ aplice, dup[caz, metoda soldului degresiv pentru calcularea uzuriidiverselor tipuri de ma=ini tehnologice =i electrotehnice,strungurilor =i utilajelor cu destina\ie industrial[, deconstruc\ie, agricol[ etc., tractoarelor, combinelor =i alteitehnici agricole, transportului auto, precum =i a altormijloace fixe, cu excep\ia cl[dirilor =i construc\iilorspeciale, inventarului =i a altor obiecte similare.

Exemplul 26. Conform condi\iilor din exemplul 23 normauzurii strungului procurat la aplicarea metodei cas[riiliniare (uniforme) a valorii uzurabile este egal[ cu 20%.S[ presupunem c[ ]ntreprinderea a decis s[ dublezeaceast[ norm[ =i s[ o aduc[ p]n[ la 40%. Rezultatelecalcul[rii uzurii prin metoda soldului degresiv s]ntprezentate ]n tabelul 12.Suma uzurii calculat[ prin metoda soldului degresiv, spredeosebire de alte metode de calculare a uzurii, ]n primulan de exploatare a obiectului se determin[ din valoareade intrare (60 000 lei). Pentru fiecare an ulterior dreptbaz[ de determinare a uzurii serve=te valoarea de bilan\a obiectului la finele anului precedent. De exemplu,pentru cel de-al doilea an de exploatare uzura secalculeaz[, pornind de la valoarea de bilan\ la fineleprimului an (36 000 lei).Uzura calculat[ a strungului pentru cel de-al cincilea an sedetermin[ ca diferen\a dintre valoarea de bilan\ la finele

Tabelul 11Calcularea uzurii strungului prin metoda degresiv[ cu rat[ descresc[toare

(metoda cumulativ[)(]n lei)

La dataprocur[rii 60 000 – – 60 000

La finele anului: 1 60 000 5 : 15 х 57 000 Ў 19 000 19 000 41 000

2 60 000 4 : 15 х 57 000 Ў 15 200 34 200 25 800

3 60 000 3 : 15 х 57 000 Ў 11 400 45 600 14 400

4 60 000 2 : 15 х 57 000 Ў 7 600 53 200 6 800

5 60 000 1 : 15 х 57 000 Ў 3 800 57 000 3 000


Uzura anual[ Uzuraacumulat[

Valoarea de bilan\


MATERIALE OFICIALE

66

La dataprocur[rii 60 000 — — 60 000

La finele anului: 1 60 000 40% х 60 000 Ў 24 000 24 000 36 000

2 60 000 40% х 36 000 Ў 14 400 38 400 21 600

3 60 000 40% х 21 600 Ў 8 640 47 040 12 960

4 60 000 40% х 12 960 Ў 5 184 52 224 7 776

5 60 000 4 776 57 000 3 000


Uzura anual[ Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\

Tabelul 12Calcularea uzurii strungului prin metoda soldului degresiv

(]n lei)

celui de-al patrulea an =i valoarea probabil[ r[mas[ =iconstituie 4 776 lei (7 776 – 3 000).Valoarea probabil[ r[mas[ a obiectului (cu excep\iaultimului an de exploatare) nu se ia ]n considerare lacalcularea uzurii. Norma majorat[ a uzurii se aplic[]ntotdeauna fa\[ de valoarea de bilan\ la finele anuluiprecedent. Cea mai mare sum[ a uzurii se calculeaz[ ]nprimul an de exploatare a obiectului, iar apoi, an de an,

aceasta se mic=oreaz[. }n ultimul an de exploatare aobiectului suma uzurii nu dep[=e=te valoarea probabil[r[mas[.49. }n func\ie de metoda aplicat[ de calculare a uzuriimijloacelor fixe utilizat[ m[rimea uzurii calculate aobiectului care urmeaz[ a fi inclus[ ]n componen\aconsumurilor sau cheltuielilor perioadei este diferit[ (vezitabelul 13).

La finele anului: 1 11 400 7 410 19 000 24 000

2 11 400 13 680 15 200 14 400

3 11 400 15 960 11 400 8 640

4 11 400 13 680 7 600 5 184

5 11 400 6 270 3 800 4 776

Total 57 000 57 000 57 000 57 000

metoda solduluidegresiv

Data

Suma uzurii calculat[ prin

metoda cas[rii liniare (uniforme)

metoda de produc\ie metodacumulativ[

Tabelul 13M[rimea uzurii strungului ]n func\ie de metoda aplicat[ de calculare

a uzurii mijloacelor fixe(]n lei)

Metodele cas[rii accelerate a valorii uzurabile asigur[]ntreprinderii pierderi minime la utilizarea obiectelorsupuse uzurii morale. De exemplu, dac[ conformcondi\iilor din exemplele precedente, ]n urma uzuriimorale, ]ntreprinderea va fi nevoit[ s[ ]nlocuiasc[ strungulpeste trei ani de exploatare a acestuia, suma pierderilor]n m[rimea uzurii calculate incomplet va constitui ]n cazul:• metodei cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabile –

22 800 lei,• metodei propor\ional cu volumul produc\iei fabricate –

19 950 lei,• metodei cumulative – 11 400 lei,

• metodei soldului degresiv – 9 960 lei.

Alegerea metodelor de calculare a uzuriimijloacelor fixe

50. }ntreprinderea alege de sine st[t[tor metodele decalculare a uzurii =i le reflect[ ]n politica sa decontabilitate. Metodele alese trebuie s[ fie ]ntemeiate dinpunct de vedere economic =i s[ asigure repartizareavalorii uzurabile a activelor ]n conformitate cu schemaob\inerii avantajului economic (profitului) din utilizareaacestora ]n decursul ]ntregii durate de func\ionare util[.Dac[ ]ntreprinderea inten\ioneaz[ s[ ob\in[ uniform un



67

avantaj economic din utilizarea activului pus ]n func\iunepe toat[ durat[ de func\ionare a acestuia, =i uzura trebuiecalculat[ de asemenea uniform. }n acest caz este necesars[ se aplice metoda cas[rii liniare (uniforme) a valoriiuzurabile.Dac[ ]ntreprinderea planific[ s[ ob\in[ din utilizareaactivului procurat un avantaj economic mai mare ]n primajum[tate a duratei de func\ionare util[ a acestuia dec]t ]ncea de-a doua jum[tate, uzura trebuie calculat[propor\ional cu volumul produc\iei fabricate sau prin unadin metodele cas[rii accelerate a valorii uzurabile. }n cazulc]nd ]ntreprinderea nu este ]n stare s[ determine schemaob\inerii avantajului economic din utilizarea activuluiprocurat la data punerii acestuia ]n func\iune, ea trebuies[ aplice metoda cas[rii liniare a valorii uzurabile.Metoda de calculare a uzurii stabilit[ de ]ntreprindere seaplic[ an de an, dac[ nu se produc modific[ri ]n schema(modelul) ob\inerii avantajului economic din utilizareaactivului respectiv.

Revizuirea duratelor de func\ionare util[a mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 49 – 51)

51. Duratele de func\ionare util[ a obiectelor de mijloacefixe se revizuiesc periodic de c[tre ]ntreprindere. }n acestcaz m[rimea uzurii calculate pe perioadele de gestiunecurent[ =i viitoare de asemenea urmeaz[ a fi ajustat[.52. Revizuirea duratelor de func\ionare util[ a obiectelorde mijloace fixe este posibil[ ]n cazul:• stabilirii incorecte a duratelor de func\ionare util[ a

obiectelor ]n momentul punerii ]n func\iune a acestora;• modific[rii regimului de exploatare a obiectelor, de

exemplu, la trecerea de la func\ionarea ]ntr-un schimb

la func\ionarea ]n dou[ sau trei schimburi sau invers;• modific[rii condi\iilor de utilizare sau p[strare a

obiectului (utilizarea ]n condi\ii nocive);• efectu[rii repara\iei capitale a obiectelor de mijloace

fixe sau realiz[rii investi\iilor capitale ulterioare privind]mbun[t[\irea st[rii acestora;

• modific[rilor tehnologice care influen\eaz[ asupraduratei de func\ionare util[ a obiectelor;

• reducerii cererii pe pia\[ a produselor fabricate cuutilizarea obiectelor de mijloace fixe etc.

Exemplul 27. Durata probabil[ de func\ionare util[ astrungului procurat contra 50 000 lei constituie 8 ani, iarvaloarea r[mas[ – 2 000 lei. Din momentul punerii ]nfunc\iune a strungului uzura se calcula prin metodacumulativ[ de casare a valorii uzurabile – ]n m[rime de12,5% sau 6 000 lei (48 000 : 8) pe an. Dup[ trei ani deutilizare intens[ a strungului s-a constatat c[ el va func\iona]nc[ 3 ani, adic[ ]n total 6 ani, dar nu 8 ani, dup[ cum afost preconizat. Valoarea r[mas[ r[m]ne aceea=i – 2 000lei. }n acest caz ]n urm[torii trei ani de exploatare estenecesar[ majorarea normei uzurii p]n[ la 20,83% Ј(100 –– 37,5) : 3¤, =i, prin urmare, a uzurii calculate, aduc]nd-op]n[ la 10 000 lei pe an Ј(48 000 – 18 000) : 3¤, unde37,5% este gradul uzurii obiectului p]n[ la revizuirea normeiuzurii (tabelul 15).Dac[ ]ntreprinderea revizuie=te durata de func\ionare util[a obiectelor de mijloace fixe ]n cursul anului de gestiune,]n perioada de gestiune curent[ se ajusteaz[ normele =isumele uzurii calculate.}n scopul asigur[rii comparabilit[\ii indicatorilor activit[\ii]ntreprinderii se recomand[ revizuirea duratelor defunc\ionare util[ a obiectelor de mijloace fixe la fineleanului de gestiune (tabelul 14).

Tabelul 14Calcularea uzurii strungului la revizuirea duratei de func\ionare util[ a acestuia

(]n lei)

3 50 000 6 000 18 000 32 000

4 50 000 10 000 28 000 22 000

5 50 000 10 000 38 000 12 000

6 50 000 10 000 48 000 2 000

La data procur[rii 50 000 — — 50 000

La finele anului: 1 50 000 6 000 6 000 44 000

2 50 000 6 000 12 000 38 000

Data Valoarea de intrarea strungului

Uzura anual[ Uzura acumulat[ Valoarea de bilan\

Reducerea duratei de func\ionare util[ a activuluimajoreaz[ ]n modul corespunz[tor norma =i suma uzuriicare urmeaz[ a fi calculat[.

}n nota explicativ[ la rapoartele financiare ]ntreprindereadezv[luie duratele noi, revizuite, de func\ionare util[ =iobiectele pentru care acestea au fost stabilite.


MATERIALE OFICIALE

68

Revizuirea duratelor de func\ionare util[ a mijloacelor fixeeste necesar[ de asemenea ]n cazul realiz[rii investi\iilorcapitale ulterioare (efectuarea moderniz[rii, reconstruc-\iei, l[rgirii ]ntreprinderii) ]n urma c[rora cre=te produc-tivitatea obiectelor de mijloace fixe sau se majoreaz[duratele de func\ionare util[ a acestora cu p[strareaaceleia=i productivit[\i sau cu cre=terea concomitent[ aacesteia.Exemplul 28. Durata probabil[ de func\ionare util[ astrungului procurat ]n valoare de 40 000 lei constituie 5ani, iar valoarea probabil[ r[mas[ – 2 000 lei. Dup[ 4 anide exploatare strungul a fost modernizat, cheltuindu-se ]nacest scop 10 000 lei. Durata de func\ionare util[ astrungului dup[ modernizare este de 8 ani. M[rimea valoriiprobabile r[mase a strungului nu s-a modificat, iarproductivitatea acestuia nu a crescut. Consumurile aferente

moderniz[rii strungului ]n limitele valorii de recuperare setrec la majorarea valorii acestuia, ]ntruc]t majorarea durateide exploatare va permite ]ntreprinderii s[ ob\in[ un avantajeconomic suplimentar (]n compara\ie cu m[rimea acestuiacalculat[ la punerea obiectului ]n func\iune). Valoarea debilan\ a strungului ajustat[ cu m[rimea consumuriloraferente moderniz[rii serve=te drept baz[ pentru calculareauzurii. S[ presupunem c[ valoarea de bilan\ a obiectului,\in]nd cont de consumurile capitalizate, nu dep[=e=tevaloarea de recuperare. Conform condi\iilor din exemplu,uzura anual[ p]n[ la modernizare a constituit 7 600 leiЈ(40 000 – 2 000) : 5¤, iar ]n primii patru ani – 30 400 lei(7 600 x 4). Dup[ modernizarea strungului, ]ncep]nd cucel de-al cincilea an de exploatare, uzura anual[ calculat[va constitui 4 400 le i Ј(40 000 ў 10 000 – 30 400 –– 2 000) : 4¤ (tabelul 15).

Valoarea de bilan\ a strungului la finele celui de-al cincileaan de exploatare este egal[ cu valoarea de bilan\ pentrucel de-al patrulea an plus consumurile aferentemoderniz[rii acestuia =i minus uzura calculat[ pentru celde-a cincilea an, constituind 15 200 lei (9 600 ў 10 000 ––4 400).

Revizuirea metodelor de calculare a uzuriimijloacelor fixe (S.N.C. 16, paragraful 52)

53. }ntreprinderea poate s[ revizuiasc[ periodic metodeleaplicate de calculare a uzurii mijloacelor fixe . Drept temeipentru aceasta pot servi modific[rile esen\iale ]n modelulprobabil de ob\inere a avantajului economic.54. Revizuirea metodelor de calculare a uzurii poate ficondi\ionat[ de modificarea regimului (intensit[\ii) de

utilizare a activului (trecerea de la lucrul ]ntr-un schimbla trei schimburi sau invers), ]n urma c[reia ]ntreprindereapoate s[ ob\in[ un volum de produse (servicii) mai micsau mai mare, sau de alegerea incorect[ a metodei decalculare a uzurii ]n momentul punerii ]n func\iune aobiectului. }n acest caz suma uzurii calculate a mijloacelorfixe pe perioadele curent[ =i viitoare se ajusteaz[.Exemplul 29. }ntreprinderea a pus ]n func\iune unautocamion ]n valoare de 90 000 lei. Valoarea probabil[r[mas[ a acestuia constituie 3 000 lei, iar durata defunc\ionare util[ stabilit[ – 5 ani. La procurareaautocamionului s-a luat decizia de a utiliza metoda cas[riiliniare (uniforme) a valorii uzurabile. }ns[ peste un an adevenit clar c[ ]n anii ulteriori autocamionul va fi exploatatmai intens =i volumul lucr[rilor executate cu utilizarea

Tabelul 15Ajustarea sumei uzurii strungului la revizuirea duratei de func\ionare

util[ a acestuia ]n urma efectu[rii investi\iilor capitale ulterioare (moderniz[rii)(]n lei)

La ]nceputul exploat[rii 40 000 – – 40 000

La finele anului: 1 40 000 7 600 7 600 32 400

2 40 000 7 600 15 200 24 800

3 40 000 7 600 22 800 17 200

4 40 000 7 600 30 400 9 600

5 50 000 4 400 34 800 15 200

6 50 000 4 400 39 200 10 800

7 50 000 4 400 43 600 6 400

8 50 000 4 400 48 000 2 000


Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\



69

acestuia anual va cre=te. Dat fiind acest fapt, ]ntreprindereaa decis s[ calculeze uzura prin metoda degresiv[ cu rat[descresc[toare.Uzura anual[ a autocamionului ]n acest caz se determin[]n modul urm[tor:

• ]n primul an – suma uzuri i va constitui 17 400 leiЈ(90 000 – 3 000) : 5¤;

• ]n urm[torii ani – m[rimile corespunz[toare calculate prinmetoda degresiv[ cu rat[ descresc[toare s]nt prezentate]n tabelul 16.

Tabelul 16Ajustarea uzurii calculate a autocamionului la trecerea de la metoda

cas[rii liniare (uniforme) a valorii uzurabile la metoda cas[rii acceleratea acesteia dup[ metoda degresiv[ cu rat[ descresc[toare

(]n lei)

La ]nceputul exploat[rii 90 000 – – 90 000

La finele anului: 1 90 000 17 400 17 400 72 600

2 90 000 4/10 х 69 000 Ў 27 840 45 240 44 760

3 90 000 3/10 х 69 600 Ў 20 880 66 120 23 880

4 90 000 2/10 х 69 600 Ў 13 920 80 040 9 960

5 90 000 1/10 х 69 600 Ў 6 960 87 000 3 000


Uzuraanual[

Uzuraacumulat[

Valoareade bilan\

Rata descresc[toare se determin[, pornind de la durata defunc\ionare util[ r[mas[ dup[ revizuirea metodei de calcularea uzurii (4 ani), =i este egal[ cu 10 (4 ў 3 ў 2 ў 1).Valoarea uzurabil[ care urmeaz[ a fi repartizat[ ]n curs de4 ani r[ma=i dup[ trecerea la calcularea uzurii prin metodadegresiv[ cu rat[ descresc[toare constituie 69 600 lei(72 600 – 3 000). M[rimea maxim[ a uzurii calculate(27 840 lei) revine anului ]n care a fost revizuit[ metodade calculare a uzurii. Ulterior aceasta se mic=oreaz[ treptat.55. Este posibil[ de asemenea trecerea de la metodelecalcul[rii accelerate a uzurii la casarea uniform[ a valoriiuzurabile sau la calcularea uzurii propor\ional cu volumulproduselor fabricate, serviciilor prestate. De exemplu, lapunerea obiectului ]n func\iune ]ntreprinderea a planificatexploatarea intens[ a acestuia pe toat[ durata defunc\ionare util[ (8 ani). De aceea a fost luat[ decizia dea aplica metoda cas[rii accelerate a valorii uzurabile –metoda soldului degresiv. }ns[ peste 2 ani situa\ia s-aschimbat, cererea pe pia\[ la produsele fabricate cuutilizarea obiectului s-a redus brusc. Ca rezultat, a fostluat[ decizia privind trecerea la metoda liniar[ (uniform[)de calculare a uzurii.

Recuperarea valorii de bilan\ a mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 53 – 55)

56. }ntreprinderea aduce valoarea de bilan\ a mijloacelorfixe p]n[ la valoarea de recuperare a acestora ]n cazulc]nd ea aplic[ pentru evaluarea ulterioar[ metodarecomandat[ de S.N.C. 16.

}n procesul de func\ionare activul ]=i pierde treptat utilitateaini\ial[ (capacitatea de a produce un volum anumit deproduse de calitatea corespunz[toare, de a presta un volumanumit de servicii etc.). Valoarea de bilan\ a activului trebuies[ reflecte m[rimea pierderii utilit[\ii. Dat fiind acest fapt,valoarea de bilan\ a obiectului sau a unui grup de obiecteomogene trebuie revizuit[ periodic pentru a nu admitereducerea valorii de recuperare a activului sub nivelul valoriide bilan\. Dac[ acest lucru a avut loc, valoarea de bilan\ aactivului se mic=oreaz[ p]n[ la valoarea de recuperare, sumadiferen\ei fiind raportat[ la mic=orarea capitalului propriu ]npostul “Diferen\e din reevaluarea activelor pe termen lung”.Exemplul 30. Valoarea de int rare a ut i la jului cu odurat[ probab i l[ de func\ ionare ut i l[ de 10 ani aconst i tui t 120 000 lei . Dup[ patru ani de exploatareutilitatea planificat[ la punerea ]n func\iune a utilajului ]ncazul utiliz[rii uniforme a acestuia s-a redus cu 40%.Valoarea de bilan\ a utilajului dat peste 4 ani trebuie s[reflecte m[rimea pierderii utilit[\ii ini\iale a acestuia =iconstituie 72 000 lei Ј120 000 – – (120 000 : 10) x 4¤.}n acest caz nu se ia ]n considerare valoarea probabil[r[mas[, ]ntruc]t ]n majoritatea cazurilor ea estenesemnificativ[. Dac[, ]ns[, valoarea de recuperare autilajului, \in]nd cont de gradul uzurii, ar fi fost egal[ cu65 000 lei, valoarea de bilan\ urma s[ fie mic=orat[ p]n[la 65 000 lei. Diferen\a ]n m[rime de 7 000 lei (72 000 –– 65 000) este necesar s[ fie trecut[ la mic=orarea capita-lului propriu ]n postul “Diferen\e din reevaluarea activelorpe termen lung”.


MATERIALE OFICIALE

70

Casarea par\ial[ a valorii de bilan\ a mijloacelor fixe examinat[]n exemplul de fa\[ se bazeaz[ pe necesitatea respect[riiprincipiului pruden\ei pentru a nu admite supraevaluareamijloacelor fixe ]n compara\ie cu valoarea real[ a acestora.57. Dac[ avantajul economic ob\inut din utilizarea acti-vului sau grupului de active s-a redus din cauza defec\iu-nilor, deterior[rilor, incendiului, inunda\iei, uraganului saua altor factori, valoarea de recuperare a activului (grupuluide active) poate fi mai mic[ dec]t valoarea de bilan\. }nacest caz casarea par\ial[ sau total[ a valorii de bilan\se efectueaz[ ]n modul examinat ]n paragraful 29 alprezentelor comentarii.58. Valoarea de recuperare se determin[ pentru fiecareactiv (grup de active omogene) separat, \in]nd cont detipul, marca, modelul, seria acestuia etc. Valoarea debilan\ de asemenea se mic=oreaz[ p]n[ la valoarea derecuperare separat pe fiecare activ (grup de activeomogene). }ns[ ]n cazul c]nd este imposibil[ determinareavalorii de recuperare (aceasta lipse=te), valoarea de bilan\a fiec[rui activ interdependent se mic=oreaz[ propor\ionalcu m[rimea reducerii valorii de recuperare a activelor(grupelor) mai pu\in numeroase pentru care este posibil[determinarea (exist[) valorii de recuperare. De exemplu,cl[direa sec\iei este menit[ s[ asigure crearea condi\iilornecesare pentru realizarea procesului tehnologic(func\ionarea utilajului), particip]nd la prelucrarea materieiprime =i materialelor ]n cazul fabric[rii produselor. Pentrugrupul de cl[diri (cel mai pu\in numeros) este determinat[valoarea de recuperare, raportul c[reia fa\[ de valoareade bilan\ constituie 0,95, iar pentru fiecare obiect dingrupul de ma=ini =i utilaje nu exist[ valoarea derecuperare. }ntruc]t aceste grupe de mijloace fixe seconsider[ active interdependente, valoarea de bilan\ atuturor obiectelor din grupul de ma=ini =i utilaje trebuiediminuat[ cu aplicarea coeficientului 0,05 (1,00 – 0,95).

Majorarea ulterioar[ a valorii de recuperarea mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 56-57)

59. Dac[ pentru evaluarea ulterioar[ a mijloacelor fixe(]n perioada utiliz[rii acestora) ]ntreprinderea aplic[metoda recomandat[ de S.N.C. 16, ea reflect[ sumamajor[rii valorii activului. Aceasta se efectueaz[ ]ncazurile c]nd circumstan\ele care au condus anterior lareducerea valorii activului ]nceteaz[ s[ existe. Totodat[]ntreprinderea trebuie s[ dispun[ de dovezi suficiente c[circumstan\ele modificate privind evaluarea nou[ vorexista permanent ]n perioada apropiat[. Suma major[riise raporteaz[ la majorarea capitalului propriu ]n postul“Diferen\e din reevaluarea activelor pe termen lung”.Exemplul 31. Peste 3 ani dup[ punerea ]n func\iune a

utilajului electronic cu valoarea de bilan\ de 180 000 lei =idurata probabil[ de func\ionare util[ de 10 ani ]ntreprindereaa efectuat casarea par\ial[ a valorii de bilan\ a acestuia (cu8 000 lei), aduc]nd-o p]n[ la valoarea de recuperare egal[cu 172 000 lei. Peste 2 ani dup[ aducerea valorii de bilan\p]n[ la valoarea de recuperare, a avut loc majorarea ultimeicu 5 000 lei. Circumstan\ele care au cauzat majorarea valoriide recuperare se vor p[stra ]n urm[torii 2-3 ani. Prin urmare,]ntreprinderea va reflecta majorarea valorii utilajului electroniccu 5 000 lei, major]nd capitalul propriu ]n postul “Diferen\edin reevaluarea activelor pe termen lung”.}n cazul aplic[rii pentru evaluarea ulterioar[ a activelor ametodei alternative admisibile de S.N.C. 16 ]ntreprindereaefectueaz[ reevaluarea acestora , rezultatele c[reia sereflect[ ]n conformitate cu S.N.C. 16, paragraful 37.

Ie=irea mijloacelor fixe(S.N.C. 16, paragrafele 58 — 61)

60. Mijloacele fixe s]nt scoase din uz din motivul v]nz[rii,uzurii totale, schimbului pe alte active etc.Rezultatul din ie=irea mijloacelor fixe din motivul v]nz[riise determin[ c[ diferen\a dintre sumele constatate cavenituri =i valoarea de bilan\ la momentul ie=irii,constatat[ ca cheltuieli, =i se reflect[ ]n Raportul privindrezultatele financiare.La ie=irea obiectelor de mijloace fixe din motivul uzuriitotale ]ntreprinderea reflect[ casarea uzurii acumulate =iintrarea valorilor materiale utilizabile (fier vechi, materialede construc\ie etc.) ]n m[rimea valorii probabile r[mase.}n cazul c]nd valoarea bunurilor intrate efectiv dep[=e=tevaloarea probabil[ r[mas[, diferen\a se reflect[ cavenituri ale activit[\ii de investi\ii. Dac[, ]ns[, valoareamaterialelor (pieselor de schimb) ]nregistrate la intr[rieste mai mic[ dec]t valoarea probabil[ r[mas[, diferen\ase reflect[ ca cheltuieli ale activit[\ii de investi\ii.Exemplul 32. Din motivul uzurii totale se caseaz[ un strung,valoarea de intrare a c[ruia constituie 38 000 lei, duratade func\ionare util[ stabilit[ – 10 ani, iar valoarea probabil[r[mas[ – 2 000 lei. Valoarea efectiv[ a valorilor ob\inute(fierului vechi) este egal[ cu 2 300 lei.}n cazul dat la ie=irea strungului ]ntreprinderea reflect[:– casarea uzurii acumulate ]n m[rimea valorii uzurabile –

36 000 lei (38 000 – 2 000);– ]nregistrarea la intr[ri a fierului vechi ob\inut la valoarea

efectiv[ – 2 300 lei;– majorarea veniturilor activit[\ii de investi\ii – 300 lei

(2 300 – 2 000).Dac[ valoarea fierului vechi ob\inut ar constitui 1 800 lei,diferen\a ]n m[rime de 200 lei (2 000 – 1 800) ]ntreprindereaar fi reflectat-o ca cheltuieli ale activit[\ii de investi\ii.61. }n cazul ie=irii premature a obiectului de mijloace fixe,



71

adic[ p]n[ la expirarea duratei de func\ionare util[ aacestuia, partea r[mas[ a valorii uzurabile se trece lacheltuielile activit[\ii de investi\ii.Exemplul 33. Folosind datele din exemplul 32, s[presupunem c[ strungul se scoate din uz peste 8 ani, adic[cu doi ani ]nainte de expirarea duratei probabile defunc\ionare util[. }n acest caz suma uzurii calculate =i supusecas[rii va constitui 28 800 lei Ј(36 000 : 10) x 8¤, iar sumanecalculat[ a uzurii ]n m[rime de 7 200 lei Ј(36 000 – 28 800)sau (3 600 x 2)¤ va fi trecut[ la cheltuielile activit[\ii deinvesti\ii. }nregistrarea la intr[ri a valorilor materialeutilizabile se reflect[ ]n modul descris mai sus.62. La ie=irea mijloacelor fixe din motivul v]nz[rii sauschimbului ]ntreprinderea deconteaz[ la cheltuielileactivit[\ii de investi\ii valoarea de bilan\ a obiectului ie=it,iar valoarea de v]nzare sau valoarea venal[ coordonat[cu consumatorul =i/sau beneficiarul obiectului se trecela veniturile activit[\ii de investi\ii.63. Dac[ ]n cursul duratei de func\ionare util[ obiectulde mijloace fixe a fost supus reevalu[rii, la ie=ireaacestuia suma ecartului de reevaluare sau reducerii valoriiraportat[ anterior la majorarea sau mic=orarea capitaluluipropriu se trece respectiv la veniturile sau cheltuielileactivit[\ii de investi\ii.Exemplul 34. Din motivul uzurii totale se caseaz[ utilajulelectrotehnic, valoarea de intrare a c[ruia a constituit36 000 lei, durata de func\ionare util[ – 8 ani, iar valoareaprobabil[ r[mas[ – 2 000 lei. Pentru evaluarea ulterioar[a acestuia a fost aplicat[ metoda alternativ[ admisibil[ deS.N.C. 16. Dup[ doi ani de exploatare utilajul a fostreevaluat cu aplicarea coeficientului de reevaluare 1,2, iarpeste un an dup[ prima reevaluare a fost reevaluat a douaoar[ cu aplicarea coeficientului 0,90.}n cazul dat se calculeaz[ urm[torii indicatori:• suma uzurii acumulate ]n cursul a doi ani de exploatare

a ut i la jului p ]n[ la pr ima reevaluare – 8 500 le iЈ(34 000 : 8) x 2¤;

• valoarea de bilan\ a utilajului:– p]n[ la prima reevaluare – 27 500 lei (36 000 – 8 500);– dup[ prima reevaluare – 33 000 (27 500 x 1,2);• suma ecartului de reevaluare conform rezultatelor primei

reevalu[ri – 5 500 lei (33 000 – 27 500);• suma uzurii anuale dup[ prima reevaluare – 5 100 lei

Ј(33 000 – 2 400) : 6¤;• valoarea de bilan\ a utilajului:– p]n[ la a doua reevaluare – 27 900 lei (33 000 – 5 100);– dup[ a doua reevaluare – 25 110 lei (27 900 x 0,9);• suma reducerii valorii conform rezultatelor celei de-a

doua reevalu[ri – 2 790 lei (27 900 – 25 110).S[ presupunem c[ dup[ reevalu[rile men\ionate aleutilajului, p]n[ la finele duratei de func\ionare util[, nu au

fost efectuate alte reevalu[ri =i modific[ri. Din acesteconsiderente la ie=irea obiectului dat din motivul uzuriitotale, pe l]ng[ casarea uzurii acumulate =i ]nregistrarea laintr[ri a valorilor materiale utilizabile, este necesar a trecela veniturile activit[\ii de investi\ii suma cu care ecartul dereevaluare ]n urma primei reevalu[ri dep[=e=te sumareducerii valorii ]n cazul celei de-a doua reevalu[ri ]n m[rimede 2 710 lei (5 500 – 2 790).64. Ie=irea unor tipuri de mijloace fixe (ma=ini, strunguri,utilaje, cl[diri, construc\ii speciale etc.) necesit[ anumitecheltuieli aferente demont[rii, dezasambl[rii etc. Astfelde cheltuieli (consumuri) se reflect[ ca un tip distinct decheltuieli pe toat[ durata de func\ionare util[ a activului]n conformitate cu politica de contabilitate a ]ntreprinderii:• prin crearea rezervelor corespunz[toare;• f[r[ crearea rezervelor.}n primul caz ]ntreprinderea reflect[ lunar cheltuielileanticipate aferente ie=irii activului ]n componen\acheltuielilor activit[\ii de investi\ii, cre]nd rezerva din sumaprobabil[ pe toat[ durata de func\ionare util[ a acestuia.La ie=irea activului suma cheltuielilor efective aferenteie=irii se confrunt[ cu m[rimea probabil[ (rezervat[).Suma rezervelor create ]n plus se trece la venituri. Lasuma cheltuielilor efective care dep[=esc rezerveleconstituite se creeaz[ rezerve suplimentare.Exemplul 35. La punerea ]n func\iune a utilajului]ntreprinderea a determinat cheltuielile probabile aferenteie=irii acestuia ]n m[rime de 3 000 lei =i durata defunc\ionare util[ de 5 ani. S[ presupunem c[ cheltuielileefective aferente ie=irii utilajului au constituit 2 500 lei.}n situa\ia dat[ ]n contabilitate este necesar:• a reflecta lunar suma defalc[rilor ]n rezervele pentru

acoperirea cheltuielilor aferente ie=irii utilajului care esteegal[ cu 50 lei Ј(3 000 : 5) : 12¤;

• la ie=irea utilajului a casa rezervele create ]n plus ]n sum[de 500 lei (3 000 – 2 500) la veniturile activit[\ii deinvesti\ii. }ntru evitarea major[rii artificiale a veniturilorsumele rezervelor create ]n plus pot fi stornate.

Dac[ cheltuielile efective aferente ie=irii utilajului ar ficonstituit 3 200 lei, trebuia s[ se creeze suplimentar rezerve]n sum[ de 200 lei.}n cazul c]nd ]ntreprinderea pe toat[ durata de func\ionareutil[ a obiectului de mijloace fixe nu creeaz[ carevarezerve, la ie=irea acestuia suma cheltuielilor efective sereflect[ ]n componen\a cheltuielilor activit[\ii de investi\ii.

Active materiale ]n curs de execu\ie(S.N.C. 16, paragrafele 62 – 71)

65. Active materiale ]n curs de execu\ie (investi\ii ca-pitale) – consumuri aferente procur[rii =i cre[rii activelormateriale pe termen lung la beneficiarul construc\iei ]n


MATERIALE OFICIALE

72

decursul unei perioade ]ndelungate sau p]n[ la punerea]n func\iune a acestora.Activele materiale ]n curs de execu\ie cuprind:– consumurile aferente lucr[rilor de construc\ie la

beneficiar (construc\ia cl[dirilor, construc\iilorspeciale, podurilor, digurilor, f]nt]nilor, sondelor,drumurilor etc.; lucr[rile de montaj =i de alt[ natur[;plantarea =i cultivarea planta\iilor perene);

– utilajul destinat instal[rii (care necesit[ montaj),procurat de la furnizori;

– utilajele =i alte obiecte ce nu necesit[ montaj, termenulde punere ]n func\iune a c[rora nu coincide cumomentul procur[rii acestora, de exemplu, garniturade mobil[ procurat[ ]n luna februarie, dar care ]nc[nu este dezambalat[ =i utilizarea c[reia se planific[pentru luna martie sau aparatul de cas[ procurat ]nluna ianuarie p]n[ la ]nregistrarea la inspectoratul fiscal=i punerea ]n func\iune a acestuia.

}n componen\a activelor materiale ]n curs de execu\ie deasemenea pot fi incluse consumurile aferente repara\ieicapitale a mijloacelor fixe =i investi\iile capitale ulterioare(S.N.C. 16, paragrafele 23-26) efectuate ]n regie propriela locul de utilizare a obiectelor =i ]n urma c[rora]ntreprinderea preconizeaz[ s[ ob\in[ un avantajeconomic suplimentar (profit). }n acest caz din momentul]nceperii lucr[rilor de repara\ie capital[, modernizare,reconstruc\ie, l[rgire a produc\iei etc. =i p]n[ la ]ncheiereaacestora consumurile respective urmeaz[ a fi reflectate]n componen\a activelor materiale ]n curs de execu\ie.66. Activele materiale ]n curs de execu\ie specificate ]nparagrafele 62 =i 63 ale S.N.C. se contabilizeaz[ la]ntreprinderea beneficiar[ cu total cumulativ de la]nceputul execut[rii lucr[rilor de construc\ie =i montaj p]n[la punerea ]n func\iune a obiectului respectiv.La ]ncheierea lucr[rilor obiectul construit (edificat,montat) se pune ]n func\iune, se determin[ valoarea deintrare a acestuia care include toate consumurile (directe=i indirecte) aferente cre[rii acestuia, precum =i d[rii ]nexploatarea de prob[ =i aducerii obiectului ]n stare delucru. Dup[ punerea obiectului ]n func\iune pierderileap[rute ]n perioada ]nsu=irii planificare (normate) acapacit[\ilor de produc\ie ale ]ntreprinderii (subdiviziunii)se constat[ c[ cheltuieli ale activit[\ii de baz[.67. Consumurile aferente edific[rii construc\iilor speciale=i instala\iilor provizorii neprev[zute ]n lista de titluri secontabilizeaz[ ]n componen\a consumurilor activit[\ilorauxiliare. Dup[ ]ncheierea lucr[rilor de edificare aconstruc\iilor =i instala\iilor provizorii neprev[zute ]n listade titluri acestea se ]nregistreaz[ ]n componen\aobiectelor de mic[ valoare =i scurt[ durat[, dup[ cevaloarea acestora se include ]n valoarea obiectului de

baz[ prin calcularea uzurii. Uzura se calculeaz[ pornindde la valoarea construc\iei speciale provizorii cu sc[dereavalorilor materiale utilizabile previzibile =i durata normat[a construc\iei obiectului de baz[ ]n conformitate cucerin\ele S.N.C. 2 “Stocurile de m[rfuri =i materiale”.

Terenuri (S.N.C. 16, paragrafele 72 – 79)

68. Terenuri – un tip distinct de imobil cu o durat[nelimitat[ de utilizare ]n desf[=urarea activit[\ii de]ntreprinz[tor sau care poate fi destinat[ transmiterii ]narend[.Grupa de terenuri cuprinde:– terenurile pe care s]nt construite cl[diri =i construc\ii

speciale ale ]ntreprinderii;– terenurile f[r[ construc\ii utilizate ]n scopuri agricole,

de exemplu, ca suprafe\e destinate livezilor, viilor,c]mpurilor pentru cultivarea culturilor agricole;

– terenurile cu resurse naturale (petrol, gaze naturale,p[duri etc.).

Terenuri arendate s]nt terenurile preluate de arendator]n arend[ finan\at[.69. Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde:a) valoarea contractual[ de cump[rare;b) cheltuielile aferente ]ncheierii tranzac\iei =i procur[riipropriet[\ii, inclusiv cheltuielile de comision ce \in de]ncheierea tranzac\iei cu bunurile imobiliare;c) plata onorariilor juri=tilor pentru serviciile de verificarea faptului dac[ terenul cump[rat nu este depus ca gaj,arestat sau un element al altor restric\ii;d) impozitele nepl[tite de v]nz[tor (de exemplu, impozitulpe bunurile imobiliare), dar care urmeaz[ a fi pl[tite decump[r[tor;e) cheltuielile aferente examin[rii terenului;f) cheltuielile aferente preg[tirii terenului pentru utilizareadup[ destina\ie (nivelarea, cur[\area, demolareaconstruc\iilor vechi cu sc[derea valorii materialelorutilizabile, valoarea drenajului etc.).70. Deseori terenurile =i cl[dirile sau construc\iilespeciale amplasate pe acestea se procur[ ca un tot unitar,adic[ se pl[te=te o sum[ unic[ (]n acord). }ntruc]tterenurile se includ ]n categoria activelor neuzurabile, iarcl[dirile, construc\iile speciale sau alte obiecte amplasatepe aceste terenuri s]nt active uzurabile =i se calculeaz[uzura lor, este necesar[ determinarea separat[ a valoriiterenurilor =i a valorii construc\iilor (cl[dirilor, construc-\iilor speciale) =i ]nregistrarea acestora la intr[ri ]n diferiteconturi contabile. Suma unic[ (]n acord) se repartizeaz[pe terenuri =i construc\ii (cl[diri, construc\ii speciale)propor\ional cu valoarea de pia\[ a acestora ]n cazul c]ndacestea ar fi fost cump[rate separat.Exemplul 36. Pentru terenul =i cl[direa amplasat[ pe



73

acesta au fost pl[ti\i 180 000 lei. Dac[ aceste obiecte ar fifost cump[rate separat, valoarea de pia\[ a terenului ar ficonstituit 160 000 lei, iar a cl[dirii – 40 000 lei.Valoarea fiec[rui obiect ]n parte se calculeaz[ ]n felulurm[tor:– se determin[ raportul (coeficientul) dintre plata unic[ (]n

acord) =i valoarea de pia\[ total[ a obiectelor: 180 000 :: 200 000 Ў 0,9;

– prin ]nmul\irea valorii de pia\[ a fiec[rui obiect cucoeficientul ob\inut se determin[ valoarea de cump[rarea acestuia:

a terenului – 144 000 lei (160 000 x 0,9), a cl[dirii – 36 000 lei (40 000 x 0,9). Total – 180 000 lei.

71. Valoarea form[rii land=aftului, construc\iei ]ngr[di-turilor, amenaj[rii locurilor de parcare, construc\iei str[-zilor, trotuarelor =i comunica\iilor subterane, adic[ aobiectelor care au o durat[ limitat[ de exploatare, se con-tabilizeaz[ separat =i nu se include ]n valoarea terenului.Astfel de obiecte se ]nregistreaz[ ]n componen\amijloacelor fixe din grupa “Construc\ii speciale”. Uzuraacestora se calculeaz[ separat, pornind de la durata defunc\ionare util[.72. Terenurile =i construc\iile care nu s]nt procuratepentru utilizarea ]n activitatea de ]ntreprinz[tor =icomercial[ sau predarea ]n arend[ se contabilizeaz[ ]ncomponen\a propriet[\ii investi\ionale.73. }n cazul c]nd terenul se utilizeaz[ ]n activitatea de]ntreprinz[tor (de exemplu, pentru cultivarea culturiloragricole) sau se transmite ]n arend[, el aduce venit]ntreprinderii. De aceea cheltuielile aferente asigur[riiacestuia, impozitul pe bunurile imobiliare =i alte cheltuielise constat[ ca cheltuieli ale perioadei.74. Reevaluarea terenurilor se efectueaz[ ]n modulexaminat ]n paragrafele 28-30 ale prezentelor comentarii.Se supune reevalu[rii valoarea de bilan\ a terenurilor carecorespunde valorii de intrare (reevaluate) a acestora.Rezultatele reevalu[rii se trec la modificarea capitaluluipropriu ]n postul “Diferen\e din reevaluarea activelor petermen lung”.75. La ie=irea terenurilor valoarea de bilan\ a acestorase reflect[ ca cheltuieli, iar valoarea de v]nzare – cavenituri ale activit[\ii de investi\ii. Diferen\a dintre ace=tiindicatori constituie rezultatul financiar (profitul saupierderea) =i se reflect[ ]n Raportul privind rezultatelefinanciare.

Resurse naturale (S.N.C. 16, paragrafele 80 – 82)76. Resurse naturale – partea natural[ a activelormateriale pe termen lung care ]mbrac[ o form[ natural[concret[ a rezervelor de petrol, gaze, piatr[, material

lemnos =i a altor resurse extrase (explorate) ]n cursul uneiperioade ]ndelungate.Pe m[sur[ ]nsu=irii (explor[rii) resurselor naturale volumulacestora se mic=oreaz[ treptat. De aceea trebuiemic=orat[ =i valoarea de intrare (reevaluat[) a acestoraprin calcularea epuiz[rii. Calcularea epuiz[rii resurselornaturale se efectueaz[ prin metoda de produc\ie, adic[propor\ional cu volumul efectiv al resurselor extrase(explorate). }n acest scop se determin[ volumul previzibilal rezervelor (]n tone, metri cubi etc.) pentru tipul dat deresurse naturale, z[c[minte, teren, precum =i valoareaprobabil[ r[mas[ (dac[ aceasta se planific[). La extrac\ia(explorarea) gazelor naturale, apei minerale =i curative,prundi=ului, nisipului =i altor tipuri similare de resursenaturale ]ntreprinderea nu poate planifica valoareaprobabil[ r[mas[. }ns[, ]n urma extragerii pietrei de var=i de construc\ie spa\iul format poate fi utilizat cadepozite, subsoluri etc., valoarea c[rora =i constituievaloarea probabil[ r[mas[.Suma epuiz[rii resurselor naturale se calculeaz[ ]n modulurm[tor:• se determin[ valoarea epuizabil[ a tipului respectiv

de resurse naturale prin sc[derea valorii probabiler[mase din valoarea de intrare;

• se afl[ valoarea epuizabil[ specific[ (la o unitate avolumului) ca raportul dintre valoarea epuizabil[ =ivolumul calculat (preconizat) al rezervelor resurselornaturale;

• se determin[ suma epuiz[rii care urmeaz[ a fi calculat[]n cursul perioadei de gestiune, ca produsul dintrevaloarea epuizabil[ =i valoarea volumului efectiv alrezervelor extrase (explorate).

Exemplul 37. Conform calculelor prealabile volumul pietreide construc\ie este egal cu 2 000 000 metri cubi. Valoareaacesteia constituie 30 000 000 lei, iar valoarea probabil[r[mas[ – 100 000 lei. }n cursul primei perioade de gestiuneau fost extra=i 80 000 metri cubi.Calcularea sumei epuiz[rii se efectueaz[ ]n modul urm[tor:• valoarea epuizabil[ – 29 900 000 lei (30 000 000 –

–100 000);• m[rimea specific[ a valorii epuizabile – 14,95 lei

(29 900 000 – 2 000 000);• suma epuiz[rii ]n cursul perioadei de gestiune – 1 196 000

lei (80 000 x 14,95).77. Dac[ durata de func\ionare util[ a mijloacelor fixe(instala\iile de foraj =i sta\iile de pompare, conveierele =ialt utilaj, ma=inile de t[iat piatr[, c[ile de acces,autotransportul etc.), utilizate la valorificarea resurselornaturale dep[=e=te durata probabil[ de extrac\ie(explorare a z[c[mintelor), uzura acestora se calculeaz[,pornind de la durata (volumul) extrac\iei (explor[rii) cu


MATERIALE OFICIALE

74

condi\ia c[ dup[ epuizarea resurselor aceste mijloace fixenu vor putea fi utilizate ]n alte scopuri. Dac[ durata defunc\ionare util[ a mijloacelor fixe men\ionate este maimic[ dec]t durata probabil[ a extrac\iei resurselornaturale, uzura mijloacelor fixe se calculeaz[ \in]nd contde durata de func\ionare util[ a acestora. |in]nd cont deaceast[ durat[, se calculeaz[ uzura mijloacelor fixe ]ncazul c]nd dup[ epuizarea resurselor naturale mijloacelefixe respective pot fi utilizate ]n alte scopuri. }n acest caz]ntreprinderea poate utiliza metoda liniar[, metoda deproduc\ie sau una din metodele cas[rii accelerate a valoriiuzurabile.Exemplul 38. La sonda de gaze se utilizeaz[ o instala\iede pompare ]n valoare de 120 000 lei. Durata de func\ionareutil[ a acesteia constituie 10 ani, iar valoarea probabil[r[mas[ – 4 000 lei. Durata probabil[ de extrac\ie a gazelornaturale – 8 ani.Durata de func\ionare util[ a instala\iei de pompare ]n cazuldat dep[=e=te durata probabil[ de extrac\ie a gazelornaturale. Dup[ epuizarea rezervelor de gaze nu se planific[utilizarea instala\iei ]n alte scopuri. S[ presupunem c[ ]nprimul an a fost extras[ 1/9 parte din volumul total alrezervelor de gaze. Prin urmare, suma anual[ a uzuriicalculate a instala\iei de pompare va constitui 12 876 leiЈ(120 000 – 4 000) x 1/9¤.Dac[ ar fi fost planificat[ utilizarea instala\iei de pomparedup[ epuizarea rezervelor de gaze, uzura acesteia trebuiadeterminat[ \in]nd cont de durata de func\ionare util[ =i arfi fost egal[ cu 11 600 lei Ј(120 000 – 4 000) : 10¤.Exemplul 39. }n procesul extrac\iei pietrei de construc\iese utilizeaz[ un autocamion, valoarea de intrare a c[ruiaconstituie 90 000 lei, durata probabil[ de func\ionare util[– 5 ani, iar valoarea probabil[ r[mas[ – 2 000 lei. Durataplanificat[ de valorificare a z[c[mintelor constituie 30 ani.Dup[ cum se observ[, durata de func\ionare util[ aautocamionului este mai mic[ dec]t durata probabil[ devalorificare a rezervelor naturale. Din aceast[ cauz[ sumauzurii anuale a autocamionului se calculeaz[, pornind de ladurata de func\ionare util[ a acestuia =i constituie 17 600 lei(88 000 : 5).

Publicitatea informa\iei(S.N.C. 16, paragrafele 83 – 87)

78. }n anexa la rapoartele financiare ]ntreprindereadezv[luie pentru fiecare grup de active materiale petermen lung principiile =i variantele de evaluare aplicatepentru calcularea valorii de bilan\, de exemplu, metoda(principiul) de determinare a valorii de bilan\ a activelor

pe termen lung ]n conformitate cu politica de contabilitatea ]ntreprinderii – metoda recomandat[ de S.N.C. 16 saucea alternativ[ admisibil[.}n cazul aplic[rii metodei alternative admisibile]ntreprinderea arat[, cum au fost reevaluate obiectele demijloace fixe – la valoarea de intrare cu reevaluareaconcomitent[ a sumei uzurii acumulate sau la valoareade bilan\. }n afar[ de aceasta, pentru grupul de cl[diri seindic[, de exemplu, dac[ reevaluarea a fost efectuat[ cusc[derea sumei uzurii acumulate sau f[r[ sc[dereaacesteia.Pentru fiecare grup de clasificare a mijloacelor fixe,indiferent de metoda de evaluare aplicat[, se indic[m[rimea influen\ei altor factori asupra valorii de bilan\;suma consumurilor aferente repara\iei capitale din carese va ob\ine un avantaj economic suplimentar; ]n ce baz[aceste consumuri au fost capitalizate; m[rimeainvesti\iilor capitale ulterioare etc.}n cazul ]n care ]ntreprinderea aplic[ metoda alternativ[admisibil[ de evaluare a activelor materiale pe termenlung, adic[ c]nd acestea s]nt reflectate la valoareareevaluat[, se dezv[luie suplimentar urm[toareleinforma\ii:– data efectu[rii reevalu[rii;– antrenarea exper\ilor independen\i ]n efectuarea reeva-

lu[rii;– caracteristica indicilor utiliza\i la determinarea valorii

de recuperare;– valoarea de bilan\ a fiec[rui grup de active, care ar fi

fost inclus[ ]n rapoartele financiare, ]n cazul c]ndacestea ar fi fost reflectate la valoarea de intrare aprocur[rii (cre[rii) acestora cu sc[derea uzurii (deexemplu, valoarea de bilan\ a ma=inilor =i utilajuluila finele anului de gestiune f[r[ reevaluarea =i in-fluen\a altor factori ar fi fost reflectat[ ]n m[rimede 5 800 000 lei, iar \in]nd cont de reevaluare – ]nm[rime de 6 200 000 lei);

– rezultatele reevalu[rii (suma ecartului de reevaluaresau a reducerii valorii) care influen\eaz[ asupra modi-fic[rii capitalului propriu ]n postul “Diferen\e din reeva-luarea activelor pe termen lung”

79. Urmeaz[ a fi dezv[luit[ de asemenea =i informa\iaprivind activele materiale pe termen lung ]n conformitatecu paragrafele 84 – 87 din S.N.C. 16.

Data intr[rii comentariilor ]n vigoare

80. Prezentele comentarii intr[ ]n vigoare din data publi-c[rii ]n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr.73–74 din 5 iulie 2001, art. 205

Documents

ionale de Contabilitate · Valoarea de bilan\ a mijloacelor fixe poate fi determinat[, \in]nd cont de capitalizarea consumurilor ulterioare, ]n cazul c]nd asemenea consumuri au avut