Isb Raport Securitate Ro

Sediu: 401151 Turda, str. Dr. I. Ratiu, nr. 101, Cluj Banca: Transilvania Sucursala Turda

Nr. reg. comerţ: J12/840/1998, Cod fiscal: RO 10906991 Cont RO 41 BTRL 0510 1202 5375 13XX

Tel.-Fax: 0264 315464, 0364 146942, 0745 523642 [email protected]

Capital Social: 4000 LEI www.oconecorisc.ro

RAPORT DE SECURITATE

PENTRU AMPLASAMENTUL

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

situat în localitatea Cristian, judeţul Braşov

ELABORAT: S.C. OCON ECORISC S.R.L.

IULIE 2013

Consultanţă în domeniul securităţii mediului şi proceselor tehnologice.

Managementul dezastrelor naturale şi antropice.

Companie înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului,

nr. 105/15.12.2009, cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. Atestat pentru

elaborarea documentaţiilor pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.

233/11.03.2009. Atestat ANRM pentru elaborarea documentaţiilor geologice si tehnico-

economice pentru resurse minerale si roci utile nr. 900/24.06.2010.

mailto:[email protected]

http://www.oconecorisc.ro/

Responsabil temă:

Ing. Kocsis Violeta

Colectiv de elaborare:

Ing. Vana Alexandru Daniel

Dr. Ing. Torok Zoltan

Ec. Nistor Corina Anca

Consultant:

Prof. univ. dr. ing. Ozunu Alexandru

Copyright © S.C. OCON ECORISC S.R.L.

Reproducerea parţială sau integrală a oricărui material din această documentaţie

este interzisă în lipsa consimţământului scris, în prealabil, al S.C. OCON ECORISC S.R.L.

L.S.

Schaeffler România S.R.L.

RAPORT DE SECURITATE Iulie

2013

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda i

Cuprins

Cap. Denumire Pag

Informaţii generale 1

I Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore

2

I.A Politica de prevenire a accidentelor majore 2

I.B Sistemul de management al securităţii 7

a. Organizare şi personal 9

b. Identificarea şi evaluarea pericolelor majore 17

c. Controlul operaţional 19

d. Managementul pentru modernizare 23

e. Planurile pentru situaţii de urgenţă 25

f. Monitorizarea performanţei 28

g. Audit şi revizuire 30

II Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul 33

II. A. 1 Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia 33

II. A. 2 Descrierea infrastructurii existente pe amplasament 50

II. A. 3 Topografie 54

II. A. 4 Date geologice si hidrogeologie 55

II. A. 5 Hidrologie 59

II. A. 6 Clima 60

II. A. 7 Caracterizare seismologică 62

II. B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar

putea prezenta un pericol de accident major

64

II.C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major 71

III. Descrierea instalaţiilor 82

III.A. Descrierea activităţilor şi a produselor principale aparţinând acelor părţi

ale amplasamentului care au importanţă din punctul de vedere al

securităţii, surselor de riscuri de accidente majore şi a condiţiilor în care un

astfel de accident major se poate produce, precum şi descrierea măsurilor

preventive propuse

82

III.B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare 82

III. B. 1 Depozitare 83

III. B. 2 Tratament termic 90

III.C Descrierea substanţelor periculoase 138

III.C. 1 Inventarul substantelor periculoase 138

III.C.2 Caracteristici fizico-chimice, toxicologice, eco-toxicologice şi pericole,

atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu

145

III.C.3 Comportamentul fizic şi chimic al principalelor substanţe periculoase, în

condiţii normale de utilizare şi în condiţii previzibile de accident

153

IV. Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire 161

IV.A Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi

probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc

161

IV. A. 1 Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament 161

IV.A.1. 1 Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor 161

IV. A.1.2 Analiza preliminară a riscurilor pe amplasament. Analiza calitativă 165



2013

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda ii

IV. A.1.3 Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice

amplasamentului

204

IV. B. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore

identificate

220

IV.B.1 Analiza cantitativă a riscurilor 220

IV.B.1.1 Analiza consecinţelor 220

IV.B.1.2 Modelarea scenariilor de accident 228

IV.B.1.3. Concluzii şi recomandări rezultate în urma analizei consecinţelor 381

IV.C. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru

securitatea instalaţiilor

383

IV.C.1 Măsuri generale de protecţie existente pe amplasament 383

IV.C.2 Mijloace şi substanţe de stingere adecvate 386

IV.C.3 Măsuri de protecţie împotriva scurgerilor accidentale 387

IV.C.4 Asigurarea energiei de urgenţă 388

IV.C.5 Sistemul de securitate al amplasamentului 389

V. Masuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui

accident

390

V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecinţelor accidentelor majore

390

V. A.1 Gospodăria de apă pentru incendii 390

V.A.2. Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a

incendiilor

390

V.B. Organizarea alertei şi a intervenţiei 394

V.B.1. Organizarea de urgenţă 394

V.B.2 Alarmarea - înştiinţarea/notificarea 405

V.B.3 Notificarea unei situaţii de urgenţă 409

V.B.4 Organizarea intervenţiei 412

V.C Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate, intern şi extern 413

V. D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B şi C, necesare pentru

elaborarea planului de urgenţă internă

414

Definiţii şi abrevieri utilizate în cuprinsul raportului 415

Bibliografie 418

ANEXE

Anexa 1 Plan amplasare în zonă

Anexa 2 Plan situaţie Schaeffler Romania S.R.L.

Anexa 3 Amplasare zone critice

Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare

Anexa 5 Definirea zonelor implicate



2013

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda iii

DOCUMENTE ATAŞATE

Fişe cu date de securitate (în format electronic)

Regulament CU şi SPSU (în format electronic)

Plan hidranţi interiori (în format electronic)

Organigrama Schaeffler Romania S.R.L.

Plan de pregătire în domeniul SU/2013 (pag. 1)

Grafice/2013 de desfăşurare evenimente

Decizie nr. 207/2012 Responsabil Managementul Securităţii

Decizie internă nr. 244/2013 de constituire CU şi SPSU

Notificare nr. 9279/2013 cf. HG 804/2007

Plan hidranţi exteriori

Formulare notificare accidente majore

CERTIFICATE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.

- Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru

protecţia mediului la poziţia nr. 105/2009

- Certificat de atestare ANRM nr. 900/24.06.2010.

- Certificat de atestare nr. 717/2011 pentru elaborarea documentaţiilor pentru

obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor.

- Certificat 1659, Sistem de Management al Calităţii, ISO 9001, 31.01.2011

- Certificat 653M, Sistemul de Management de Mediu, ISO 14001, 31.01.2011

- Certificat 051R, Sistemul de Management al Responsabilităţii Sociale, SA

8000:2008, 31.01.2011

- Certificat 449S, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale,

OHSAS 18001, 31.01.2011

- Certificat 018SI, Sistem de Management al Securităţii Informaţiei, ISO/CEI 27001,

31.01.2011



2013

Elaborat S.C. OCON ECORISC S.R.L., Turda pag. 1 din 418

Informaţii generale

Titularul lucrării: Titularul lucrării este SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. cu sediul

şi amplasamentul activităţii în Cristian, Aleea Schaeffler nr. 3, 507055, jud. Braşov, Romania;

Tel:0268 505931; fax: 0268 505848.

Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Certificat de înregistrare

în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului, poziţia 105,

tel./fax.: 0264 315464, e-mail: [email protected]

Denumirea lucrării: Raport de Securitate pentru amplasamentul SCHAEFFLER

ROMANIA S.R.L, situată în comuna Cristian, jud. Braşov.

Date privind amplasamentul: Amplasamentul în studiu se află în intravilanul

comunei Cristian, Aleea Schaeffler nr. 3, jud. Braşov.

Baza legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerinţele legale din H.G.

nr.804 din 25 iulie 2007, modificată prin HG 79/2009, privind controlul asupra pericolelor de

accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, stipulate în art. 2 şi art. 10 şi

concretizate în Anexa nr. 2 a hotărârii mai sus menţionate.

Scopul lucrării: Raportul de Securitate stabileşte regulile şi răspunderile pentru

prevenirea accidentelor majore în activităţile desfăşurate în amplasamentul SCHAEFFLER

ROMANIA S.R.L. şi prezintă informaţiile precizate în legislaţia mai sus menţionată.

Prezentul Raport de Securitate a fost elaborat la solicitarea titularului de activitate şi

constituie o revizuire a Raportului de Securitate Ediţia 2 - Revizia 2 din octombrie 2011,

elaborat pentru amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L.

Revizuirea cuprinde modificările aduse de proiectul “Schimbare de destinaţie din hală

de producţie în hală de tratament termic” proiect care propune amplasarea în Hala I de

producţie, segment N, a unei instalaţii de tratament termic de tip călire pătrunsă, cu o

capacitate de 7.000 t/an. Revizuirea constă şi în aplicarea unei metode de identificare şi

analiză sistematică a riscului conform prevederilor din ghidurile europene.



2013


I. Informaţii asupra sistemului de management şi asupra organizării

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore

I.A Politica de prevenire a accidentelor majore

Conducerea societăţii SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. este conştientă de pericolele

potenţiale pe care le prezintă procesele tehnologice privind FABRICAREA LAGĂRELOR,

ANGRENAJELOR, CUTIILOR DE VITEZA şi A ELEMENTELOR MECANICE DE

TRANSMISIE .

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. adoptă politica de prevenire a accidentelor

majore în care sunt implicate substanţe periculoase cu scopul de a preveni şi limita

consecinţele asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, prin asigurarea unui înalt nivel de

protecţie, într-un mod corect şi eficient.

Politica de prevenire a accidentelor majore este disponibilă tuturor angajaţilor,

subcontractorilor şi vizitatorilor şi este prelucrată angajaţilor în procesul de instruire.

Declaraţia de Politică de Prevenire a Accidentelor Majore a SCHAEFFLER

ROMANIA S.R.L., este prezentată în continuare.



2013




2013


Responsabilitatea proiectării, implementării, menţinerii, supravegherii şi coordonării

sistemului de securitate în cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. revine Managerului

firmei care urmăreşte:

- Concentrarea tuturor resurselor în vederea prevenirii riscurilor majore;

- Identificarea, documentarea şi conducerea tuturor activităţilor care contribuie la

realizarea obiectivelor securităţii;

- Stabilirea condiţiilor tehnice-calitative şi criteriilor de acceptare a materialelor,

echipamentelor şi serviciilor utilizate;

- Instituirea unui sistem de planificare şi executare a verificărilor şi reparaţiilor care să

fie strâns legat de starea tehnica reala a echipamentelor şi urmărirea comportării în exploatare

a acestora; corelarea obiectivelor de asigurare a securităţii cu alte obiective şi asigurarea

bugetului necesar pentru realizarea acestora;

- Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor existente cu implementarea celor mai

bune tehnici de prevenire a accidentelor majore;

- Crearea unei culturi a securităţii la nivelul societăţii;

- Încurajarea angajaţilor de a semnala problemele care apar în vederea prevenirii

accidentelor majore;

- Stabilirea şi alocarea resurselor umane şi materiale necesare atingerii obiectivelor;

- Creşterea gradului de calificare profesionala a personalului;

- Conştientizarea şi asumarea responsabilităţii fiecărui angajat pentru securitatea

muncii sale şi în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de securitate;

- Motivarea personalului pentru realizarea securităţii;

- Realizarea obiectivelor securităţii prin stabilirea atribuţiilor, responsabilităţilor şi

competentelor persoanelor implicate în aceste activităţi;

- Înregistrarea, evidenta, prelucrarea statistica a tuturor evenimentelor de securitate si

analizarea lor.

I.A.1. Obiectivele globale ale titularului activităţii

OBIECTIVELE GLOBALE ale societăţii referitoare la controlul asupra pericolelor de

accident major de pe amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L..

►prevenirea apariţiei:

- incidentelor generate de condiţii anormale de lucru;

- accidentelor generate de incendii sau explozii;



2013


Obiective în vederea prevenirii accidentelor majore:

- numărul de incidente generate de condiţii anormale de lucru sub 5 % anual;

- numărul de accidente generate de incendii sau explozii 0 % anual.

►creşterea satisfacţiei vecinilor şi comunităţii locale referitoare la performantele unităţii

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. privind securitatea mediului şi a comunităţii locale;

►claritatea rolurilor şi responsabilităţilor pentru toate persoanele implicate în gestiunea

pericolelor de accidente majore şi identificarea necesităţilor de instruire pentru a menţine şi

îmbunătăţi nivelul de competenţă;

►identificarea şi evaluarea sistematică a riscurilor ce rezultă din pericolele de accidente

majore aferente ariei de activitate a unităţii;

►implementarea procedurilor şi instrucţiunilor de lucru pentru a asigura o operare în condiţii

de siguranţă;

►realizarea planurilor pentru situaţii de urgenţă pentru pericolele de accidente majore

identificate, precum şi testarea lor periodică pentru a le monitoriza eficienţa şi a menţine

nivelul de pregătire a personalului;

►implementarea procedurii de gestiune a schimbării pentru a controla modificările apărute în

operaţiile curente şi a asigura analiza şi evaluarea tuturor schimbărilor majore;

►investigarea tuturor accidentelor şi aproape-accidentelor (near-miss) ce au consecinţe

potenţiale sau actuale semnificative, urmată de comunicarea informaţiei tuturor celor

interesaţi;

►monitorizarea sistematică la toate nivelurile organizaţiei pentru a măsura eficienţa

Sistemului de Management al Securităţii şi auditarea performantelor fata de obiective.

Atingerea obiectivelor se realizează prin:

• Creşterea securităţii tehnice a instalaţiilor prin mărirea fiabilităţii şi asigurarea

securităţii în exploatare a echipamentelor tehnice;

• Crearea şi realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerinţelor

securităţii tehnice şi monitorizarea proceselor din societate;

• Protejarea sănătăţii şi asigurarea securităţii personalului societăţii, precum şi a

societăţilor ce funcţionează în vecinătate;

• Înfiinţarea, dezvoltarea şi consolidarea structurilor cu rol în implementarea

prevederilor legislative privind prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase;



2013


• Asigurarea transparentei şi informării publice asupra politicii şi acţiunilor societăţii

în acest domeniu;

• Stabilirea responsabilităţilor pe scară ierarhică;

• Instruirea şi implicarea corespunzătoare a personalului, în vederea realizării

obiectivelor politicii sale de prevenire a accidentelor majore.

I.A.2. Principiile de acţiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident

major

PRINCIPIILE DE ACŢIUNE referitoare la controlul asupra pericolelor de accident

major de pe amplasamentul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. sunt următoarele:

►înfăptuirea politicii în domeniul securităţii prin:

respectarea cerinţelor legislaţiei, normativelor care reglementează activitatea

societăţilor cu profil de prelucrare a metalelor în domeniul protecţiei mediului,

securităţii tehnice, sănătăţii în muncă şi apărarea împotriva incendiilor;

adoptarea masurilor preventive pentru evitarea apariţiei situaţiilor de avarii,

înţelegând că orice activitate productivă a societăţii, propusă sau realizată, poate

prezenta un potenţial pericol;

evaluarea riscurilor de accidentare, îmbolnăvire profesională, incendiu, asigurarea şi

controlul consecvent al măsurilor pentru reducerea acestor riscuri;

stabilirea priorităţilor în domeniul securităţii, sănătăţii în muncă, apărării împotriva

incendiilor, protecţiei mediului, implementarea normativelor în cadrul societăţii;

asigurarea calităţii în efectuarea lucrărilor de reparaţii, expertize, modernizări în

cadrul societăţii, pentru obiectivele aflate în funcţiune sau obiectivele repuse în

funcţiune;

cooptarea întregului personal al societăţii la activitatea de securitate, sănătate în

munca, apărarea împotriva incendiilor, protecţia mediului, la economisirea

resurselor, implementarea masurilor stimulative, precum şi instruirea, formarea

angajaţilor societăţii în domeniile menţionate;

informarea periodică şi susţinerea unui dialog deschis în domeniul securităţii

tehnice, apărării împotriva incendiilor, protecţiei mediului, cu toate părţile interesate

de activitatea desfăşurată în societate;

îmbunătăţirea continuă a politicii societăţii în domeniul securităţii, sănătăţii în

muncă, apărării împotriva incendiilor, protecţiei mediului, prin analiza şi masuri



2013


corespunzătoare.

►asigurarea resurselor umane pentru activităţile de gestionare, manipulare, mentenanţă, paza,

PSI;

►asigurarea resurselor materiale necesare pentru activităţile de gestionare, manipulare,

mentenanţă, paza, PSI;

►identificarea situaţiilor generatoare de poluare accidentală cum ar fi:

• executarea unor operaţii cu grad ridicat de risc;

• disfuncţii datorate factorului uman;

• disfuncţii datorate organizării defectuoase a activităţilor desfăşurate;

• disfuncţii datorate incompetentei şi lipsei de informare;

• alte cauze externe.

►elaborarea planurilor pentru situaţii de urgenta, PSI, paza;

• dotarea corespunzătoare cu sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor şi sisteme

de protecţie şi pază;

►investigarea accidentelor produse, analizarea datelor din punct de vedere al eficacităţii şi

eficientei sistemului de securitate;

►creşterea securităţii tehnice a instalaţiilor prin mărirea fiabilităţii şi asigurarea securităţii în

exploatare a echipamentelor tehnice;

►crearea şi realizarea efectiva a unui sistem de control pentru respectarea cerinţelor

securităţii tehnice şi monitorizarea proceselor din societate;

►crearea condiţiilor cu privire la funcţionarea stabilă şi dezvoltarea societăţii prin asigurarea

corespunzătoare împotriva riscurilor, prin eliberarea pierderilor neplanificate, cauzate de

deficiente de producţie şi accidente industriale;

I.B Sistemul de management al securităţii

Sistemul de management al securităţii cuprinde acea parte a sistemului general de

management care include structura organizatorica, responsabilităţile, practicile, procedurile,

procesele şi resursele pentru determinarea şi punerea în practica a politicii de prevenire a

accidentelor majore.

Sistemul de management al Securităţii se aplică la toate nivele de activitate

operaţională şi de conducere în cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. Acesta include şi

activităţile desfăşurate de contractorii care operează exclusiv pe baza de contract.



2013


Scopul sistemului de management al securităţii este de a pune în aplicare politica de

securitate pentru prevenirea incidentelor şi limitarea efectelor acestora prin următoarele

direcţii de acţiune:

realizarea organigramei prin care sunt stabilite subordonările şi actul decizional;

stabilirea prin ROF (regulament de organizare şi funcţionare) şi RI (regulament intern)

a domeniilor de responsabilitate, sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor pe fiecare

structură de personal;

stabilirea responsabilităţilor cu îndeplinirea cerinţelor reglementarilor legale şi

tehnice;

stabilirea personalului implicat, pe toate nivelele organizaţiei;

realizarea fiselor posturilor pentru toate categoriile de personal;

informarea fiecărei persoane la angajare şi pe timpul executării procesului de muncă

asupra riscurilor la care sunt expuse la locul de muncă şi asupra masurilor de prevenire

necesare;

şcolarizarea personalului în vederea însuşirii deprinderilor şi cunoştinţelor pentru

activităţile specifice;

confirmarea scolarizării printr-o dovadă de participare;

evaluarea anuală a personalului;

efectuarea instruirii în domeniul siguranţei a tuturor angajaţilor se face atunci când

apar modificări esenţiale la instalaţii;

instruirea tuturor angajaţilor asupra riscurilor (la care sunt expuşi) şi a

comportamentului operaţional care să ducă la diminuarea, la maximum posibil, a

erorilor umane în conducerea sau executarea proceselor tehnologice.

efectuarea instruirilor în domeniul securităţii sănătăţii muncii şi a situaţiilor de urgenţă

în baza tematicii şi graficului de instruire se face întregului personal care manipulează




2013


Figura 1.B - SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. – Modelul Sistemului de

Management al Securităţii

Reprezentanţilor conducerii le revine responsabilitatea privind asigurarea condiţiilor

care sa înlesnească operarea eficientă a managementului sistemului securităţii.

Administratorului companiei îi revine întreaga răspundere în ceea ce priveşte Sistemul

de Management al securităţii, iar implementarea acestui sistem reprezintă o responsabilitate

esenţiala a acestuia.

Structura de interconectare a întâlnirilor pe teme de securitate asigură eficienţa

transmiterii atât pe verticală, cât şi pe orizontală a informaţiilor, de la reprezentanţii

conducerii către angajaţi şi invers, prin feedback-ul provenit de la aceştia.

Pe lângă aceasta, buletinele interne, informările vor fi valorificate la maximum pentru

a conştientiza importanţa prevenirii accidentelor majore şi pentru a menţine la nivel înalt

calitatea activităţii de prevenire.

a. Organizare şi personal

În cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L., prin organele de conducere, serviciile

specializate şi aplicarea recomandărilor/cerinţelor din documentele legislative şi normative se

realizează întreg complexul de acţiuni privind asigurarea: securităţii tehnice, sănătăţii în



2013


munca, apărării împotriva incendiilor, protecţiei muncii şi protecţiei mediului, sistemului de

securitate pentru prevenirea accidentelor majore.

Societatea este astfel organizată încât să răspundă scopului pentru care a fost

constituită şi pentru a asigura funcţionarea în siguranţă a activităţilor desfăşurate

În organigrama societăţii (ataşată), este înfiinţat Serviciul Intern de Prevenire şi

Protecţie (SIPP), serviciu subordonat Managerului societăţii.



2013


Roluri, sarcini, responsabilităţi privind sistemul de management al securităţii

(SMS) pentru prevenirea accidentelor majore

Managementul de vârf elaborează şi face cunoscuta angajaţilor săi politica proprie

privind prevenirea accidentelor majore.

Managementul de vârf are următoarele obligaţii în domeniul sistemului de

management al securităţii pentru prevenirea accidentelor majore:

- să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor accidentelor majore;

- să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi după caz, asupra

echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;

- să ţină evidenţa incidentelor şi a accidentelor;

- să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările

legale rapoarte privind accidentele majore;

- să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a

echipamentelor de muncă, a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în

vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau

diminuate riscurile de accidente;

- să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le

revin în domeniul securităţii, corespunzător funcţiilor exercitate;

- să elaboreze instrucţiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea

reglementarilor de securitate ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de

munca aflate în responsabilitatea lor;

- să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a

măsurilor prevăzute în domeniul securităţii;

- să ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii

lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la sistemul de securitate

pentru prevenirea accidentelor majore;

- să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra

riscurilor la care aceasta este expusa la locul de muncă, precum şi asupra masurilor de

prevenire şi de protecţie necesare;

- să asigure informarea întregului personal, a subcontractorilor şi a vizitatorilor

supra riscurilor de accidente majore, măsurile de prevenire şi protecţie luate pe amplasament;



2013


- să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;

- să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de

protecţie;

- să asigure echipamente individuale de protecţie;

- să asigure instruirea persoanelor cu responsabilităţi în situaţii de urgenţă;

- să asigure dotarea cu echipamente de protecţie, utilaje pentru intervenţie în cazul

situaţiilor de urgenţă.

Pentru informarea publicului, în cadrul societăţii s-a editat broşura: “INFORMAŢII

UTILE PENTRU PUBLIC ÎN CAZ DE SITUAŢII DE URGENŢĂ GENERATE DE

SUBSTANŢE CARE POT DUCE LA ACCIDENTE MAJORE” conform (ANEXA 5 LA HG

804/2007).

Aceasta broşura a fost distribuita tuturor operatorilor economici din vecinătate şi de

asemenea a fost şi este distribuită şi tuturor persoanelor din afara operatorului economic ce

tranzitează Scheffler Romania.

Pentru informarea angajaţilor cu privire la Planul de urgenta interna, a fost editată şi

distribuită acestora broşura: “INFORMAŢII PENTRU ANGAJAŢI DIN PLANUL DE

URGENŢĂ INTERNĂ”.

INSTRUIREA PERSONALULUI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

se face pe baza unui plan anual, aprobat de ISU Braşov (ataşat pagina 1 pentru anul 2013 şi

Anexele 1 şi 2 GRAFICE/2013 de pregătire SPSU şi de desfăşurare a exerciţiilor şi

antrenamentelor de verificare a Planului de urgenţă internă pe tipuri de scenarii.

Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM) este organizat la nivelul

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. în conformitate cu prevederile Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, aprobate cu Hotărârea

Guvernului României nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Comitetul de securitate şi sănătate este numit prin decizie a Directorului firmei şi

funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu.

Comitetul trebuie să fie consultat în definirea şi revizuirea politicii de prevenire a

accidentelor majore.

Compartimentul Protecţia Mediului are următoarele atribuţiuni:

- colaborează cu alte structuri ale societăţii la punerea în practica a politicii

societăţii şi a principalelor obiective cu privire la siguranţa activităţii;



2013


- controlează respectarea necondiţionata a prevederilor legislaţiei de mediu în

cadrul societăţii;

Responsabilităţile angajaţilor, indiferent de funcţia pe care o ocupă.

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu

expună la pericol de accidente atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de

acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

În scopul realizării acestor obiective, lucrătorii au următoarele obligaţii:

- să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

- să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi după utilizare, să îl

înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

- să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau

înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii,

uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

- sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de

muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi

sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie;

Serviciul intern de paza şi protecţie a obiectivului

SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. are serviciu propriu de pază şi protecţie cu

personal angajat în conformitate cu prevederile Legii 333/2003.

S-a realizat Planul de paza avizat de Inspectoratul de Politie al judeţului Braşov –

Serviciul Politiei de Ordine Publica, întocmit în conformitate cu prevederile Legii

nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Posturile de paza fixe şi mobile, sunt prevăzute în Planul de Paza al SCHAEFFLER

ROMANIA S.R.L.

Posturile de paza sunt create cu scopul de a preveni şi combate următoarele situaţii

posibile, de natura sa împiedice bună desfăşurare a activităţii specifice sau care pot sa aducă

atingere proprietăţii private, după cum urmează:

- pătrunderea persoanelor străine în interiorul obiectivului;

- sustragerea de bunuri, valori şi documente;

- agresarea salariaţilor societăţii;



2013


- tulburarea ordinii şi liniştii de către persoane străine obiectivului;

- acţiuni de sabotaj.

Pentru restricţionarea pătrunderii neavizate în incinta obiectivului, perimetrul societăţii

este împrejmuit, porţile de acces fiind prevăzute cu sistem de închidere. Porţile de acces 1 şi

2, cat şi întreg perimetrul sunt supravegheate cu sistem video cu circuit închis, cu monitor

instalat în punct acces control şi supraveghere respectiv poarta nr.1 .

Posturile au în dotare următoarele materiale:

- echipament de protecţie;

- telefon mobil;

- lanternă;

Personalul de paza acţionează conform consemnului general şi particular al postului

din planul de paza, detaliate pentru fiecare tip de eveniment: incendiu, explozie, calamităţi;

atac neînarmat; descoperirea unor colete abandonate sau cu conţinut suspect; sustragere de

bunuri; acces şi circulaţie.

În cazul unor evenimente deosebite personalul de paza anunţă următoarele organe

competente:

- directorul societăţii sau înlocuitorul acestuia;

- şeful Serviciului Structura de Securitate-Pază;

- organele de politie locale.

Structurile pentru situaţii de urgenţă

Structura de intervenţie pentru situaţii de urgenţă este integrată în organigrama

societăţii, atribuţiile personalului fiind stipulate în fisele posturilor.

Prin Decizia nr. 207 din 16.03.2012 (copie anexată) este numit Responsabilul în

Domeniul Managementului Securităţii în cadrul Schaeffler România S.R.L. în conformitate

cu HG 804/2007 art. 22.

Managementul şi intervenţia în situaţii de urgenţă este asigurată de către:

■ Celula de urgenţă – reprezintă un colectiv constituit din factori de decizie din

conducerea societăţii cu responsabilităţi directe în coordonarea masurilor de limitare şi

înlăturare a consecinţelor unei situaţii de urgenţă.

- Celula de Urgenţă şi Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă de cat. IV sunt

constituite prin Decizia nr. 244/15.05.2013 (copie anexată) şi funcţionează în baza

următoarelor regulamente:



2013


- Regulament privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Celulei pentru Situaţii

de Urgenţă din cadrul Schaeffler România S.R.L (anexat în format electronic al lucrării);

- Regulament de organizare şi funcţionare a Serviciului Privat pentru Situaţii de

Urgenţă din cadrul Schaeffler Romania SRL (anexat în format electronic al lucrării).

■ Centrul operativ cu activitate temporară – colectiv de analiza şi decizie cu

responsabilităţi în coordonarea acţiunilor de intervenţie din sectorul propriu.

■ Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă (S.P.S.U.) este constituit (conform

Ordin MAI nr. 158/2007), ca serviciu propriu. Serviciul privat îşi îndeplineşte atribuţiile

legale într-un sector de competenta stabilit cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii

de Urgenţă.

Celula pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ cu activitate temporară sunt

formaţiuni, deosebit de importante în organizarea răspunsului de urgenţă. Principalele

diferenţe între rolurile celor două sunt:

Celula pentru situaţii de urgenţă este responsabilă cu:

organizarea şi pregătirea personalului pentru a asigura răspunsul la urgenţă în

interiorul amplasamentului;

luarea deciziilor iniţiale despre tipul de răspuns care va fi acordat situaţiei specifice

de urgenţă creată, realizând încadrarea în nivelul de urgenţă şi evaluând resursele necesare

intervenţiei.

Centrul operativ cu activitate temporară:

Este formaţiunea responsabilă cu acţiunile îndeplinite la locul accidentului,

coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie, coordonează

echipele de răspuns la urgenţă şi comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este

condusă de un comandant desemnat de Celula pentru situaţii de urgenţă, numit Comandant al

incidentului. Funcţia de Comandant al incidentului este temporară şi se ocupă numai pe

timpul situaţiilor de urgenţă.

Calificare şi şcolarizare

Managementul societăţii de la cel mai înalt nivel determină nivelul de experienţa,

competenţă şi instruire necesare pentru a se asigura de capabilitatea personalului, în special a



2013


celor însărcinaţi cu funcţii specializate în managementul de mediu, sănătate şi securitate

ocupaţională precum şi situaţii de urgenţă.

Prin S.M.S. se asigură realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor în ceea ce

priveşte instrucţiunile de operare şi caietele de sarcini. Şcolarizările/instruirile pe teme de

siguranţa prevăzute de lege se fac, pentru toţi angajaţii, pentru prima oară înainte de începerea

lucrului şi după aceea, la intervale regulate şi cu ocazia unor modificări importante, dar cel

puţin o data pe an.

Determinarea necesarului de şcolarizare internă şi stabilirea conţinutului relevant al

instruirii se face de către cadrele de conducere ale întreprinderii, conform unei matrice de

calificare, respectiv în urma unei convorbiri privind dezvoltarea angajaţilor (DDA). Cu

ajutorul acestei analize a necesarului, se întocmeşte un plan de şcolarizare pentru fiecare an.

Angajaţii care nu pot participa la şcolarizările/instruirile prevăzute vor fi şcolarizaţi ulterior.

Temele şi participarea la şcolarizări/instruiri sunt înregistrate de fiecare data. Şcolarizările

externe vor fi atestate prin adeverinţe de participare.

Instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi

periodic, în conformitate cu Ordinul M.A.I. nr. 712/23.06.05, privind instruirea salariaţilor în

domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

Instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face pe baza unui plan

anual, aprobat de ISU Braşov.

Instruirile realizate pentru personalul amplasamentului sunt consemnate în Fişa de

instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă şi Fişa de instructaj în domeniul sănătăţii şi securităţii

în muncă.

Pregătirea practică a personalului societăţii se va face prin simulări a unor posibile

accidente; în acest sens este elaborat un program anual care cuprinde scenarii pentru fiecare

tip de eveniment în care sunt implicate substanţe periculoase, cu o frecvenţă de cel puţin o

dată pe an.

La aceste simulări vor participa toţi angajaţii societăţii împreună cu logistica din

dotare.

Simulările, care au la bază scenarii ale unor eventuale incidente care pot afecta

teritoriul din afara amplasamentului, se vor efectua (de preferinţă) în colaborare cu Celulele

pentru situaţii de urgentă ale riveranilor (în măsura în care acestea există constituite) şi cu

forţele de intervenţie care acordă sprijin pe baza unei planificări stabilite de comun acord.



2013


b) Identificarea şi evaluarea pericolelor majore

Schaeffler Romania are implementat Sistem de Management de mediu şi Sistem de

Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, fiind certificata ISO 14001, OHSAS

18001 şi înregistrată EMAS.

Identificarea şi evaluarea pericolelor majore presupune depistare posibililor pericole

care provin atât din activitatea desfăşurată cât şi din proprietăţile substanţelor prezente în

cadrul amplasamentului.

Activităţile industriale desfăşurate pe amplasament cuprind un ansamblu de operaţiuni

complexe cu sisteme performante de supraveghere şi control, care implică pe lângă factorul

tehnic şi factorul uman. Din această cauză, în cadrul proceselor de producţie, utilizare,

depozitare sau transport a produselor chimice există un factor de risc probabil.

Utilizarea, vehicularea şi depozitarea unor substanţe periculoase, în anumite condiţii

poate duce la situaţii de risc major. Pericolul de accident major este determinat de coexistenţa

mai multor factori de risc:

Pericolul Factorul de risc probabil

Chimic - stocare şi vehiculare de substanţe toxice şi periculoase pentru mediu;

- scurgeri accidentale de substanţe toxice sau periculoase pentru mediu;

- dispersii toxice de gaze de ardere caz de incendiu.

Incendiu/

explozie

- stocare de substanţe combustibile şi inflamabile.

- formarea de amestecuri de vapori sau gaze cu aer în limitele de

explozie şi explozia acestora;

- existenţa reţelelor de gaz metan şi a reţelelor electrice;

- utilizarea utilajelor electrice

Activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului este axată în principal pe prelucrarea

metalelor prin operaţii de prelucrări mecanice prin aşchiere, tratament termic, verificare la

arsuri, spălare, montare, conservare, ambalare. Ca urmare, depozitarea şi utilizarea în procesul

de fabricaţie a substanţelor toxice, explozive, inflamabile şi periculoase pentru mediu,

reprezintă aspectul definitoriu al managementului siguranţei.

În procesul de identificare şi evaluare a pericolelor majore este utilizată pe de o parte

cunoştinţele şi experienţa personalului propriu şi pe de altă parte, lucrări elaborate de către

firme specializate. Vor fi utilizate documente privind proprietăţile substanţelor utilizate. Un

rol important în identificarea şi evaluarea pericolelor majore îl are şi monitorizarea



2013


tehnologică şi de mediu precum şi rezultatele investigaţiilor efectuate urmare a eventualelor

incidente şi accidente produse de-a lungul anilor. Se asigură o legătură cât mai clară între

riscul identificat şi măsurile luate, printr-o abordare ierarhică, cu scopul evitării accidentelor

majore sau în ultimă instanţă reducerea la minim a efectelor prin aplicarea de practici de

siguranţă la fiecare loc de muncă.

Se au în vedere stabilirea şi menţinerea unor proceduri pentru identificarea posibilelor

accidente şi situaţii de urgenţă şi a pregătirii răspunsului adecvat în fiecare caz. Societatea are

elaborată procedura PZ ISB 76003 Identificare continuă a hazardurilor şi evaluare riscuri

avarii/accidente.

La nivel de societate există implementata instrucţiunea PZ ISB 70008 – Situaţii de

urgenţa care reglementează masurile tehnice, organizatorice, de securitate şi protecţia

mediului.

Procedurile răspund cerinţei de prevenire şi reducere a efectelor asupra angajaţilor şi

mediului, asociate acestor urgenţe. Periodic se face analiza şi revizuirea procedurilor

respective în corelaţie cu evenimentele şi evoluţiile din industria respectivă.

Un studiu al pericolelor existente este efectuat în cadrul lucrărilor:

- Planul de intervenţie în caz de incendiu/2011;

- Plan de urgenţă internă;

- Plan de Prevenire şi Combatere a Poluărilor Accidentale.

Trebuie luate de asemenea în considerare posibilitatea producerii unor calamităţi

naturale: activitatea seismică, alunecări de teren, fenomene meteorologice grave, precum şi

cea a unor acţiuni teroriste şi atacuri din aer.

Sunt luate în considerare atât sursele de risc din cadrul instalaţiilor proprii cât şi

sursele externe, stabilindu-se necesitatea transmiterii de informaţii privind riscurile existente

către societăţile din vecinătate şi către autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de

urgenţă. De asemenea este necesară transmiterea de informaţii în timp util în cazul producerii

unei situaţii de urgenţă.

În prezentul raport în cap. IV, este elaborată o analiză sistematică a riscurilor pe

amplasament. În Analiza sistematică a riscurilor sunt aplicate metode de analiză calitative tip

„lista de verificare” şi cantitative de analiză a consecinţelor utilizând programe de modelare a

unor scenarii de accidente majore rezultate în urma analizei calitative.



2013


c) Controlul operaţional

Controlul operaţional se realizează prin proceduri şi instrucţiuni de lucru, atât pentru

activităţile normale cat şi pentru cele anormale (situaţiile de funcţionare în afara parametrilor

de lucru stabiliţi).

Nr.

crt. Document

1 Instrucţiuni de Întreţinere Preventiva Zilnica - pentru toate instalaţiile

2 Instrucţiune de Întreţinere Preventiva Săptămânală – pentru toate instalaţiile

3 00100 Instrucţiuni pentru operatori în caz de urgenta

4 00101 Instrucţiuni pentru seful de urgenta

5 00102 Instrucţiuni de lucru cu flacăra deschisa în vederea evitării riscurilor

6 00103 Instrucţiuni generale pentru persoanele externe care vizitează ISB sau lucrează

în ISB

7 00127 Instrucţiune pentru evacuarea lucrătorilor în caz de situaţii de urgentă

8 00375 Instrucţiune de lucru pentru instalaţia de amoniac

9 00464 Instrucţiuni de lucru privind intervenţia în caz de întreruperea alimentarii cu

energie electrica de 20 KV

10 00486 Verificarea efectuării întreţinerii preventive la utilaje de către operatorul

mijlocului de producţie

11 00979 Întreţinere preventiva zilnica - depozit şi staţie de distribuţie propan

12 10435 Întreţinere Preventiva Zilnica Instalaţia de amoniac

13 10436 Întreţinere Preventiva Săptămânala Instalaţia de amoniac

14 10438 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu propan

15 10439 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu metanol

16 10440 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu azot lichid

17 10441 Instrucţiune de lucru pentru alimentarea rezervorului cu metanol – TA2

18 10642 Instrucţiune de lucru privind transferul sării de călire din baia de călire în

rezervorul de depozitare

19 10675 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de Propan de la TA 1

20 10676 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de Propan de la TA 2

21 10681 Întreţinere Preventivă Săptămânală Instalaţia de metanol TA1

22 10682 Întreţinere Preventivă Zilnică Instalaţia de metanol TA2

23 10683 Întreţinere Preventivă Săptămânală Instalaţia de metanol TA2

24 10712 Instrucţiune pentru elaborarea planului de alarmare al serviciului de Întreţinere

mijloace de producţie

25 10721 Instrucţiune de lucru pentru identificarea şi prevenirea apariţiei defecţiunilor

repetabile

26 54005 Deservirea liniilor de tratament termic în regim automat

27 54037 Analiza avariilor de funcţionare a utilajelor de tratament termic

28 54049 Plan pentru situaţii de urgenţă Segment Y

29 00555 Desfăşurarea mentenanţei planificate în cadrul departamentului de Întreţinere



2013


30 00980 Întreţinere Preventiva Zilnica Instalaţia de metanol TA1

31 54007 Urmărirea băilor de sare la linia de tratament termic Wienstroth (HO <1800

mm şi HO 3200 mm), cuptorul cu banda RHO şi cuptor cu împingător Aichelin

32 PZ ISB 76002 Identificare şi evaluare aspecte de mediu

33 PZ ISB 76003 Identificare continuă a hazardurilor şi evaluare riscuri avarii/accidente

34 PZ ISB 76004 Metodologie de investigare a avariilor/accidentelor în care sunt

implicate substanţe periculoase

Procedurile documentate şi instrucţiunile de lucru vor fi lansate în uz pentru toate

activităţile cu nivel critic de securitate.

Lipsa procedurilor şi a instrucţiunilor de lucru, nepunerea lor în practica, aplicarea

deficitara de către operatori, precum şi elaborarea necorespunzătoare a procedurilor va fi

considerată ca o deficienţă care trebuie inclusă în Planul de Acţiuni Corective.

Prin SMS se va asigura că instrucţiunile de operare:

- vor fi adaptate sau reînnoite la orice modificare a proceselor de operare şi a

activităţilor;

- vor fi verificate şi actualizate periodic prin considerarea experienţei din timpul

operării, chiar şi fără existenţa unei modificări a proceselor sau a activităţii;

- conţin în formă clară pentru toţi angajaţii toate informaţiile necesare pentru

operarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor;

- sunt accesibile tuturor salariaţilor.

Procedurile pentru operarea în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor aflate

pe amplasamentul secţiilor.

Procedurile sunt întocmite pe activităţi şi locuri de muncă şi prelucrate de fiecare

organizator de producţie cu operatorii din formaţiile de lucru, la angajare, cu ocazia

instructajului periodic şi de cate ori este nevoie.

Anual operatorii sunt testaţi privind cunoştinţele profesionale, cunoaşterea

procedurilor de lucru, a normelor de SSM şi SU, iar practic se fac exerciţii de alarmare, cu

simulări, pentru diferite situaţii de urgenţă. Operatorilor noi angajaţi, pe lângă instructajele de

SSM şi SU, li se acorda o perioadă de timp pentru acomodare, însuşirea corectă a activităţilor

şi operaţiilor pe care le au de executat, perioadă în care sunt asistaţi de operatori cu pregătire

şi experienţă pe activitatea respectivă şi monitorizaţi de şeful locului de muncă. Procedurile



2013


sunt revizuite şi reactualizate periodic, având în vedere dacă sunt schimbări sau lucrări noi în

instalaţii.

Controlul tehnic al echipamentelor tehnologice, electrice şi de siguranţa

Se urmăreşte:

- controlul obiectivelor, a sistemelor de siguranţa;

- Întreţinerea, inspecţia echipamentelor;

- supravegherea termenelor de realizare a lucrărilor de întreţinere planificate.

Înregistrarea componentelor de instalaţii care trebuie controlate se face atât în cadrul

determinării prevederilor legale relevante (componentele instalaţiilor pentru care există

obligativitatea controlului, conform legilor de protecţie a muncii şi a celor referitoare la

mediu). Componentele instalaţiilor care trebuie controlate prima oară şi repetat sunt

centralizate într-un tabel sinoptic. Pentru toate componentele instalaţiilor sunt stabilite

următoarele criterii:

• Competenta celui ce controlează (intern sau extern, de ex. ISCIR);

• Intervalele de control;

• Felul şi conţinutul controalelor.

Toate controalele efectuate vor fi consemnate (de ex. în SAP sau cartea tehnică a

utilajului).

Intervalele pentru inspecţiile şi reviziile care trebuie efectuate în cadrul întreţinerii

sunt stabilite în conformitate cu indicaţiile producătorului, ţinând cont de rezultatele analizei

pericolelor. Activităţile de întreţinere care presupun calificări speciale sunt încredinţate spre

executare numai unor firme specializate corespunzător.

Toate lucrările efectuate în cadrul întreţinerii vor fi înregistrate.

Activităţile de control, respectiv de întreţinere, care prezintă pericole deosebite (lucrări

la care există pericole de aprindere, lucrări în containere strâmte, etc.) sunt reglementate

printr-o procedură de avizare (de ex. permisul de lucru cu focul).

Pentru executarea lucrărilor de reparaţii la care sunt folosite firme externe, sunt

stabilite măsuri de siguranţă; angajaţii firmelor externe vor fi instruiţi cu privire la măsurile de

siguranţă înainte de începerea lucrului.

Desfăşurarea corespunzătoare a procesului tehnologic este monitorizată prin măsurări

continue şi controale regulate efectuate de o persoană responsabilă din întreprindere sau de un

reprezentant. Abaterile de la desfăşurarea corespunzătoare a procesului tehnologic vor fi



2013


înregistrate şi evaluate. În caz de avarii, se aplică procedura "PZ ISB 76004 Metodologie de

investigare a avariilor /accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase ".

Instalaţiile pentru care este prevăzută obligativitatea controlului sunt controlate regulat

de o firma autorizata de supraveghere şi control. Înregistrarea instalaţiilor (componentelor de

instalaţii) care trebuie controlate se face atât în cadrul determinării prevederilor legale

relevante (componentele de instalaţii cu obligativitatea controlului în conformitate cu legile de

protecţie a muncii şi a mediului), cât şi în cadrul aprecierii gradului de periculozitate

(componentele de instalaţii relevante din punct de vedere al siguranţei). Instalaţiile

(componentele de instalaţii) care trebuie controlate periodic sunt centralizate într-o matrice.

Acestea sunt întreţinute regulat.

Lucrările de întreţinere care prezintă pericole deosebite (de ex. lucrul cu focul şi la

temperaturi înalte, săpăturile, lucrările executate în recipiente şi spaţii mici) sunt reglementate

printr-o procedură de avizare (de ex. permisul de lucru cu focul, PZ 175831 – Procedura

privind emiterea de autorizaţii pentru lucrări periculoase).

Pentru toate depozitele de butoaie şi ambalaje în care se depozitează o cantitate mai

mare de substanţe periculoase decât necesarul pentru o zi de lucru, este prevăzută o listă de

depozitare: listele de depozitare sunt verificate cel puţin o dată pe an, sau cu ocazia unor

schimbări importante ale substanţelor depozitate şi, dacă este nevoie, sunt actualizate.

Monitorizarea factorilor de mediu se face de către personalul care deserveşte Serviciul

de Protecţia Mediului. Toate neconformităţile se aduc la cunoştinţa coordonatorului de mediu

care va dispune măsurile care trebuie luate pentru remedierea situaţiei.

Monitorizarea factorilor de mediu constă în efectuarea de analize a calităţii

emisiilor, a apelor şi aerului din zona amplasamentului, conform cerinţelor din autorizaţia

de mediu şi verificarea conformării cu normele impuse prin legislaţie şi prin actele de

autorizare existente.

Rezultatele acestei monitorizări permit depistarea operativă a unor eventuale

avarii sau funcţionări anormale şi stau la baza unor decizii privind aplicarea de măsuri

corective sau chiar la declanşarea procedurilor de alarmare chimică şi intervenţie.

În cazul producerii unor avarii soldate cu accidente majore, se realizează

monitorizarea zonelor afectate, până la remedierea totală a efectelor acestora.



2013


d) Managementul pentru modernizare

Planificarea investiţiei

În vederea aplicării conceptelor de siguranţă impuse prin proiectare împreună cu

cerinţele de modernizare impuse prin normativele în vigoare sunt parcurse următoarele etape:

SMS are în vedere stabilirea unor tehnici pentru planificarea modificărilor în cazul

instalaţiilor existente sau în vederea realizării de noi instalaţii:

- planificarea şi modificarea instalaţiilor cu respectarea securităţii industriale;

- o analiza a securităţii (concepte, rapoarte);

- obţinerea autorizaţiilor instalaţiei.

În cazul unor modernizări sau schimbări ale unor procese sau faze tehnologice, sunt luate

următoarele măsuri:

- sunt alocate responsabilităţi pentru autorizare şi iniţiere a proiectării;

- sunt notificate autorităţile competente pentru protecţia mediului şi autorităţile de

protecţie civilă, în conformitate cu prevederile legale prevăzute şi în H.G. 804/2007;

- sunt identificate şi documentate proiectele pentru noua instalaţie sau noul proces;

- sunt definite, documentate şi implementate masurile de control pentru asigurarea

siguranţei şi protecţiei mediului;

- sunt stabilite acţiunile de verificare, revizuire şi corectare post implementare.

Proiectarea investiţiei

Proiectele de planificare şi realizare a noilor instalaţii sau de modificarea lor sunt

încredinţate doar proiectantului general de specialitate sau specialiştilor din departamentul

intern dedicat.

- Sunt purtate discuţii asupra proiectului încă din faza de planificare, prin care se

determina şi evaluează pericolele potenţiale specifice instalaţiei;

- Sunt stabilite domeniile/componentele instalaţiei care necesită o analiza mai

profunda şi detaliata a pericolelor potenţiale în urma rezultatelor evaluării iniţiale;

- Sunt efectuate analize în cadrul cărora se stabilesc:

• principiile de baza pentru masurile organizatorice şi tehnice, care trebuie adoptate

• masuri concrete pentru situaţii cu activitate normala;

• masuri concrete în cazul unor incidente;

• sursele de pericole condiţionate de mediul înconjurător;

• aspecte ale mediului înconjurător care pot spori pericolul;



2013


Sunt elaborate instrucţiunile de lucru de bază, relevante din punct de vedere al

siguranţei luându-se în considerare componentele instalaţiei şi indicaţiile producătorului;

Sunt verificate proiectele pentru instalaţii noi de către conducerea tehnică şi de către

serviciul siguranţa muncii din cadrul societăţii;

Sunt purtate discuţii consultative între SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. şi

proiectant, autorităţile de autorizare şi supraveghere şi organizaţii de experţi, în cadrul cărora

sunt puse de acord masurile tehnice şi organizatorice care trebuie luate;

Sunt aprobate documentele conform procedurii de aprobare, iar în plus, sunt

examinate şi de experţi externi – dacă este cazul;

Reglementările şi documentele care prezintă stadiul tehnicii privind siguranţa precum

şi documentele legale, masurile de siguranţă speciale, indicaţiile relevante sunt gestionate şi

actualizate continuu în cadrul departamentului de siguranţa muncii;

Înainte de introducerea unor noi tehnologii, respectiv procedee de fabricaţie, serviciile

de dezvoltare ale grupului Schaeffler informează şi implică Centrul de Competenta a

Securităţii muncii la nivel de grup şi personalul de specialitate din fabrica noastră.

Maşinile şi instalaţiile noi sunt verificate de specialiştii în securitatea muncii, înainte

de punerea în funcţiune, sub aspectul securităţii muncii. Instalaţiile pentru care este prevăzută

obligativitatea autorizării (avizării) sunt autorizate (avizate), înainte de punerea în funcţiune,

de autoritatea competenta în domeniu.

La locurile de muncă, dispozitivele, maşinile sau instalaţiile relevante, se evaluează

pericolul de explozie înainte de începerea activităţii, respectiv a exploatării şi, dacă este cazul,

se întocmeşte un document privind protecţia contra exploziei (în cazul împărţirii pe zone).

Scopul acestui document este de a garanta o protecţie cuprinzătoare, respectiv de a elabora un

concept integral, referitor la un obiect concret.

În acest sens, se urmăreşte

- în primul rând, evitarea sau limitarea formării unor atmosfere explozive,

- în al doilea rând, evitarea surselor puternice de aprindere (de ex. scânteile

(produse mecanic sau electric), suprafeţele fierbinţi, încărcarea electrostatică, flăcările) şi

- în al treilea rând, limitarea efectului unei eventuale explozii până ce devine

inofensiv.

În acest sens PS 175806 Procedura la nivel de grup cu privire la document privind

protecţia contra exploziei.



2013


Realizarea investiţiei

- sunt selectate firmele pentru realizarea proiectului;

- sunt recepţionate materiale utilizate;

- sunt verificate documentele de însoţire;

- proiectul este executat conform documentaţiei tehnice;

- instalaţia este verificată de către o comisie numită prin decizie internă, înainte de

punerea în funcţiune.

Funcţionarea noilor instalaţii

- sunt elaborate instrucţiuni care stabilesc paşii de lucru pentru condiţii normale şi

acţiunile care trebuie efectuate în cazul unor abateri de la normal (instrucţiuni de lucru,

instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă, instrucţiuni P.S.I.)

- sunt stabilite aptitudinile psihoprofesionale şi sunt selectate prin testări psihologice

personale executoare;

- sunt efectuate instruiri şi şcolarizări atunci când sunt modificate instrucţiunile;

- sunt supravegheate activităţile în timpul derulării de către conducătorii locurilor de

munca şi de către conducere.

Prin SMS se asigura realizarea unei instruiri sistematice a angajaţilor cu privire la

instrucţiunile de operare:

- înainte de intrarea în funcţiune a unor instalaţii noi;

- înainte de preluarea posturilor de către noii angajaţi;

- înainte de modificarea proceselor de operare;

- înainte de începerea utilizării de noi substanţe;

- înainte de opriri majore ale instalaţiei sau de scoaterea ei din funcţiune;

- în cazul unor activităţi care prezintă pericole deosebite;

- după accidente şi evenimente soldate cu emisii;

- înainte de intrarea în vigoare de noi prevederi legale;

- în cazul modificării instrucţiunilor de operare.

e. Planificarea pentru situaţii de urgenta

Planurile pentru situaţii de urgenţă pe care le deţine societatea:

►Plan de intervenţie în caz de incendiu;

►Plan de urgenţă internă;

►Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.



2013


PLANUL DE URGENŢĂ INTERNĂ este integrat într-un sistem unitar de abordare a

managementului de control al riscului de accidente majore. Obiectivele stabilite prin plan sunt

specifice, măsurabile şi pot fi realizate operativ. Se are în vedere şi necesitatea de revizuire

periodica (sau ori de cate ori este necesar), ţinând cont de:

o progresul cunoştinţelor tehnice;

o experienţa acumulata ca rezultat al eventualelor accidente majore produse pe

amplasament;

o lecţii învăţate în perioada de implementare a planului de urgenţă;

o schimbări semnificative pe amplasament;

o comportamentul uman, ca răspuns la situaţiile de criza.

Planul de urgenţă internă are în vedere identificarea sistematică a consecinţelor

oricărui accident major care poate apare şi conţin:

• modul cum este organizată intervenţia la o situaţie de urgenţă;

• modul de furnizare a informaţiilor, alarmarea;

• posibilele urgente ce pot apare în toate scenariile de accidente majore;

• modul de coordonare şi comunicare în timpul unei intervenţii la o situaţie de urgenţă;

• asigurarea resurselor necesare de către operator, daca sistemele de intervenţie proprie

nu sunt suficiente;

• descrierea resurselor interne şi externe care pot fi mobilizate de operator pentru a

limita consecinţele unui accident major pentru oameni şi mediu;

• modul de asigurare cu personal suficient, intr-o perioada de timp rezonabilă, pentru a

conduce şi acţiona în cadrul planului de urgenţă internă;

• asigurarea echipamentului necesar pentru intervenţie, corespunzător scopului,

disponibil în orice moment şi în perfectă stare de funcţionare;

• asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare în momentul producerii unui

accident major;

• modul de mobilizare a serviciilor de urgenta medicala necesare în cazul răspunsului

la o situaţie de urgenţă.

PLAN DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,

masuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare

publica, planificate, organizate şi realizate, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de



2013


producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea

incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării

bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgentă determinate de incendii şi

conţine:

- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor în incinta;

- căile de acces şi de intervenţie din incinta şi cele adiacente acesteia;

- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apa şi alte substanţe stingătoare;

- rezervele de agenţi stingători şi de mijloace de protecţie a personalului de intervenţie;

- reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic, gaze şi alte

fluide combustibile;

- reţelele de canalizare;

- vecinătăţile;

- concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu;

- forte de intervenţie în caz de incendiu;

- surse de alimentare cu apa în caz de incendiu, exterioare unităţii;

- planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare.

Incendii în afara perimetrului instalaţiei - orice incendiu din vecinătate se constituie ca

o stare de prealarma, care obliga personalul sa respecte instrucţiunile pentru o astfel de stare

sa oprească orice activitate pana la îndepărtarea pericolului. Daca se considera necesar se

pornesc instalaţiile de stropire.

Alte incendii în incinta instalaţiei sau a staţiei - la apariţia unui incendiu, de orice

natura, se va acţiona urgent pentru stingerea lui, luând următoarele masuri:

→ se instituie alarma şi se anunţă pompierii;

→ se opreşte întreaga activitate;

→ se evacuează toate mijloacele auto şi personalul fără sarcini de stingere, din incinta;

→ se acţionează cu mijloacele din dotare pentru izolarea, limitarea şi stingerea

incendiului;

→ se stropesc preventiv cu apa echipamentele supuse influentei termice.

PLAN DE PREVENIRE şi COMBATERE A POLUĂRILOR ACCIDENTALE, care

conţine:

- Lista punctelor critice unde pot apărea poluări accidentale;

- Masuri specifice pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra mediului;



2013


- Masuri de intervenţie în cazul producerii unor accidente cu impact asupra mediului;

- Lista dotărilor şi a materialelor necesare în cazul producerii unor accidente cu impact

asupra mediului;

- Componenta echipei de intervenţie în caz de poluare accidentală;

- Program de instruire a personalului de la punctele critice şi a echipei de intervenţie.

Limitarea efectelor asupra obiectivului

• Masuri de prevenire contra incendiilor - constructive, specifice instalaţiilor şi

organizatorice;

• Masuri de protecţie contra exploziilor - primare, secundare şi terţiare;

• Masuri de reţinere (colectare) a substanţelor scurse.

f. Monitorizarea performantei

Controlul eficientei sistemului de management al siguranţei

Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM) prezidat de Directorul

General se va întruni trimestrial, sau ori de cate ori este necesar, pentru discutarea

următoarelor teme:

Analiza performantei privind sarcinile trasate şi modificărilor, acolo unde este

necesar;

Îmbunătăţirea activităţii de implementare a recomandărilor aduse în urma sesiunilor

de audit;

Analiza şi propuneri privind revizuirea politicii de securitate şi sănătate în muncă şi a

planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de

organizare şi funcţionare;

Urmărirea realizării planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor

necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora;

Analiza introducerii de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare

consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi propuneri în situaţia

constatării anumitor deficienţe;

Analiza alegerii, cumpărării, întreţinerii şi utilizării echipamentelor de muncă, a

echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

Analiza modului de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului de prevenire şi

protecţie, precum şi menţinerea sau, daca este cazul, înlocuirea acestuia;



2013


Propunerea masurilor de amenajare a locurilor de munca, ţinând seama de prezenţa

grupurilor sensibile la riscuri specifice;

Analizarea cererilor formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în

care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

Analizarea propunerilor lucrătorilor privind prevenirea accidentelor şi propunerea

introducerii acestora în planul de prevenire şi protecţie;

Analizarea cauzelor producerii accidentelor şi evenimentelor produse şi propunerea

masurilor tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

Efectuarea verificărilor proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de

lucru şi întocmirea unui raport scris privind constatările făcute;

Dezbaterea raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de

către Directorul general cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi

sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul

încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza

în anul următor.

In plus, activitatea de prevenire a accidentelor majore va fi inclusă ca punct pe

ordinea de zi a şedinţelor trimestriale de management.

O dată pe an va avea loc o analiză a managementului pe teme de securitate, protecţia

muncii şi a mediului înconjurător privind următoarele aspecte:

- Rezultatele auditărilor interne şi externe ale protecţiei mediului şi securităţii în

muncă,

- Stadiul de îndeplinire şi urmărire a ţelurilor, programelor şi măsurilor,

- Prezentarea şi comentarea modificărilor importante aduse organizării structurale şi

operaţionale în protecţia muncii şi a mediului din întreprindere,

- Noile achiziţii efectuate şi planificate, sau modificările importante aduse instalaţiilor

relevante din punct de vedere al siguranţei şi al mediului înconjurător,

- Comentarea celor mai importante modificări, relevante pentru locaţie, în domeniul

legislaţiei privind securitatea, protecţia muncii şi a mediului înconjurător,

- Modul îndeplinirii unor sarcini bine definite şi stabilite.

Raportul privind evaluarea performantei pe sarcini prestabilite va fi inclus în raportul

lunar referitor la Indicatori Cheie de Performanta. Evaluarea performantei pe baza sarcinilor

trasate va fi raportata şi supusa dezbaterilor anual, în cadrul întâlnirilor.



2013


g. Audit şi revizuire

In afara de monitorizarea performantei operatorul va întreprinde verificări periodice

ale conceptului de securitate şi ale sistemului de management al securităţii (audit). Rezultatele

verificării vor fi evaluate. Conceptul de securitate şi sistemul de management al securităţii vor

fi îmbunătăţite pe baza acestei evaluări.

◊ Auditul

Auditul are ca scop sa stabilească daca organizarea, procesele şi procedurile sunt

realizate în conformitate cu definiţia stabilită de conceptul pentru evitarea producerii

accidentelor tehnice şi dacă în general respectă prevederile legale venite din exterior cât şi

prevederile interne ale întreprinderii. Rezultatele acestui audit vor fi folosite pentru stabilirea

modalităţilor de îmbunătăţire a componentelor sistemului de management al siguranţei.

Operatorul va propune un plan anual de audit. Acest plan va fi verificat de către

managementul de vârf şi trebuie să cuprindă următoarele puncte:

- Zonele şi activităţile care vor trebui supuse auditului,

- Frecventa realizării auditului pentru sectorul respectiv,

- Persoanele responsabile pentru fiecare audit,

- Resurse şi personalul necesare pentru realizarea fiecărui audit, prin considerarea

cunoştinţelor de specialitate necesare, a independenţei faţă de întreprindere şi a suportului

tehnic,

- Protocoalele de audit ce vor fi folosite (care pot conţine formulare, liste, interviuri

deschise, observaţii),

- Modalităţile de raportare ale rezultatelor auditului,

- Modalităţile de utilizare ulterioară (utilizarea auditului pentru îmbunătăţirea

sistemului de management al securităţii),

- Persoanele responsabile pentru administrarea sistemului de audit.

Auditul va fi realizat de auditori independenţi, autorizaţi legal şi care au făcut dovada

experienţei şi competentei de realizare a auditului; societatea alocă toate resursele materiale şi

personalul necesar. Raportul auditului se va face în scris şi va conţine procedurile, standardele

şi referinţele utilizate, metodologia de lucru, investigaţiile şi măsurătorile efectuate, concluzii

şi recomandări.



2013


◊ Evaluare

Rezultatele monitorizării performantei şi ale auditului vor fi evaluate de către

conducerea întreprinderii cu scopul de a stabili daca conceptul de securitate şi sistemul de

management al securităţii sunt concludente şi eficiente.

Evaluarea rezultatelor verificării trebuie sa ofere indicii privind necesitatea de a

modifica sau nu conceptul de securitate şi obiectivele propriu-zise ale acestuia. Dintr-un alt

punct de vedere evaluarea va determină repartiţia resurselor pentru implementarea

modificărilor atât la nivelul organizării cat şi la cel al tehnologiei prin respectarea standardelor

şi a cadrului legislativ.

Aceasta corespunde procesului continuu de îmbunătăţire.

Conducerea societăţii va stabili următoarele:

• Persoanele responsabile în cadrul conducerii întreprinderii,

• Termene limită,

• Documentarea, inclusiv distribuirea raportului,

• Urmărirea implementării măsurilor,

• Consemnarea modificărilor.

Adoptarea şi implementarea procedurilor de evaluare sistematica periodica, a politicii

de prevenire a accidentelor majore, precum şi a oportunităţii şi eficientei sistemului de

management al securităţii; revizuirea documentată a performanţei politicii şi a sistemului de

management al securităţii, precum şi actualizarea acestuia se fac de către conducerea societăţii

prin analiza la cel mai înalt nivel.

Verificări şi evaluări sistematice - Eficacitatea masurilor luate este verificata printr-o

evaluare sistematică a:

- perturbărilor procesului normal,

- accidentelor de muncă, precum şi a accidentelor incipiente,

- rezultatelor controalelor, auditurilor interne şi externe.

În mod regulat, au loc în sectoarele, respectiv secţiile relevante pentru producţie şi

legate de aceasta, convorbiri (având ca punct pe ordinea de zi securitatea muncii), precum şi

audituri ale protecţiei muncii şi mediului.

Serviciul de securitate a muncii întocmeşte o statistica anuala a accidentelor/

incidentelor (modul de desfăşurare a accidentelor, daunele produse componentelor

instalaţiilor, scurgerea de substanţe periculoase). Aceasta statistică este examinată, copiată şi



2013


introdusă într-un centralizator de către fiecare cadru de conducere competent. Aceste rapoarte

sunt discutate în şedinţele Comitetului de sănătate şi securitate în muncă.

Schaeffler Romania, dovedeşte, prin prezentul concept privind prevenirea cazurilor de

avarie, ca măsurile actuale, de natură tehnică şi organizatorică, de prevenire şi limitare a

efectelor cazurilor de avarie, sunt adecvate şi suficiente şi vor garanta o funcţionare sigură a

societăţii.



2013


II. Prezentarea mediului în care este situat amplasamentul

II.A 1 Descrierea amplasamentului şi a mediului acestuia

II.A.1.1 Localizarea amplasamentului

Amplasamentul în studiu se afla în intravilanul comunei Cristian, jud. Braşov,

Romania, cu acces la drumul naţional DN73 Braşov - Bran - Câmpulung Muscel, la

aproximativ 3 km de Municipiul Braşov. Zona în cauza se situează în depresiunea

intramontana a Braşovului cunoscuta şi sub denumirea de “ŢARA BÂRSEI” sau “ŞESUL

BÂRSEI”. Planul de amplasare în zona se afla în Anexa 1.

Accesul în societate se face din DN73 dinspre LUBRIFIN pe Aleea Schaeffler.

Încadrarea în zonă a amplasamentului este prezentată în fig. 1 de mai jos.

Fig. 1 Încadrare în zonă a SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L.

Localităţile şi obiectivele învecinate sunt prezentate în tabelele de mai jos:



2013


Tabel II.A 1.1. Localităţile învecinate şi populaţia acestora, pe o raza de pana la 10 km

Oraşul / comuna Amplasare

fata de obiectiv

Distanta de la

obiectiv [km]

Populaţia

aproximativă

Oraşul Ghimbav N cca. 1,46 5100 locuitori

Braşov NE cca. 3,50 285000

locuitori

Poiana Braşov SE cca. 4.80 1500 locuitori

Oraşul Râşnov SV cca. 5,70 15456 locuitori

Cristian SV cca. 1,36 4000 locuitori

Tabelul II. A.1.2. Obiectivele învecinate şi distanţe aproximative de la limita incintei

Obiectiv învecinat Poziţia faţă de

obiectiv

Distanţa aproximată faţă de

obiectiv [ m]

Abatorul Avicola Sud - Vest 800 m

DE1251

Ferma Avicola

Localitatea Cristian

Sud - Vest

Sud - Vest

50 m

70 m

1360 m

Lubrifin

Lustic

Vest 400 m

250 m

DN 73, CF Zărneşti -

Braşov

DE 61(Aleea

SCHAEFFLER)

METRO

Localitatea Ghimbav

Nord 60 – 150 m

Limita incintei

2600 m

1460 m

HUTCHINSON

CORONA

INTERNAŢIONAL

JIF FURNIR

LOSAN

Nord Est 700 m

1000 m

1500 m

2000 m

Teren agricol

DE 1239

Mun. Braşov

Est Limita incintei

140 m

2860 m

S.C. NEDMETAL S.R.L. Vest 250 m

S.C. COS 2000

Distribution S.R.L.

Vest Limita incintei

EUROPLAT COMPANY

S.R.L.

Vest Limita incintei

S.C. TRANSBERG S.R.L Vest 250 m

Continental Est 0 m (hala inchiriata pe platforma

Schaeffler)

APEX Nord -Est 250 m

S.C. DUVENBECK

LOGISTIK S.R.L.

Nord -Est 250 m



2013


In zonă, (localitatea Cristian) se afla depozitul PETROM, la aproximativ 3 km,

obiectiv care se afla sub incidenta HG 804/2007.

Amplasarea în zonă a vecinilor este prezentată în figura 2 de mai jos.

Fig.2 Amplasare vecini

Străzi principale şi străzi importante pentru acces în caz de urgenta

- la Vest, la o distanta de aproximativ 400 de metri exista intrarea de pe DN 73,

dinspre Lubrifin pe Aleea Schaeffler până la Schaeffler Romania (poarta 1).

- la Nord - Nord Vest, la distante cuprinse intre 60-150 m exista DN 73, din care se

ramifica spre Sud - Est un alt drum exterior localităţii Cristian, DE 1239 (str. Cucului), care

face legătura cu Schaeffler Romania, în sudul proprietăţii (poarta 2).

- La Sud – Vest, limitrof Fermei Avicola se afla drumul exterior localităţii Cristian,

DE 1251.



2013


II.A.1. 2. Date privind numărul de personal şi programul de lucru

Total personal propriu angajat: 3500 salariaţi;

Programul de funcţionare a obiectivului este de 24 ore/zi, 7 zile/săptămână, 365

zile/an, în ture de cate 8 ore pentru întregul personal, mai puţin personalul TESA, care

lucrează într-un singur schimb, de la ora 8,30 – 17, 5 zile/săptămână.

Accesul vizitatorilor este strict limitat (inspectori ai autorităţilor publice, delegaţi, etc.)

şi se face după anunţarea de către agentul de paza a persoanei vizitate, care daca accepta vizita

este răspunzătoare pe tot parcursul vizitei. Angajatul vizitat este obligat sa preia persoana de

la poarta, sa o însoţească pe tot parcursul vizitei pana la ieşirea pe poarta.

II.A.1. 3 Descrierea amplasamentului

Fabrica îşi desfăşoară activitatea pe un teren proprietate personală, în suprafaţă de

442200 m2, din care suprafaţa construita este de 139702 m

2 . Activitatea se desfăşoară în 6

hale de producţie şi tratament termic.

Modul de ocupare a terenului conform planului de situaţie este prezentat în tabelul

următor:



2013


Se prezintă în ANEXA 2 Plan de situaţie Schaeffler, dispunerea obiectivelor pe

amplasament

Date privind obiectivele construite de Schaeffler Romania:

a. Halele de producţie

Pe amplasament, construcţiile principale sunt cele 6 hale de producţie şi corpul

administrativ. Acestea au, pentru monoblocul halelor de producţie, regimul de parter şi parter-

etaj pentru spaţiile administrative.

Structura de rezistenta a halelor este construita din fundaţii izolate cu dimensiunile de

3×2 m şi adâncimea Df= 2,50 m raportata de la cota pardoselii. Suprastructura este din stâlpi

şi grinzi de beton armat, iar acoperişul din ferme metalice. Sarcina maxima pe stâlp este de

2400 kN (pentru forţe centrice). Închiderea perimetrala este realizata din panouri din tabla tip

sandwich cu termoizolaţie din polistiren sau vata minerala.

Compartimentarea în construcţiile care cuprind mai multe compartimente de incendiu

este realizată prin pereţi antifoc. Golurile funcţionale (tehnologice şi de circulaţie) sunt

protejate prin uşi antifoc cu sistem de autoînchidere, obloane antifoc sau încăperi tampon.

b. Spaţii de depozitare, rezervoare de depozitare

Situaţia spaţiilor de depozitare din cadrul SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. cu

suprafeţele aferente este prezentata în tabelul de mai jos şi cuprinde următoarele repere:

Nr.

crt. Denumirea Caracteristici

Supraf.

mp

Material

depozitat Locaţie

1. Depozit uleiuri

Spaţiu amenajat cu rafturi

Rigole de colectare

Pardoseala cu vopsea epoxidică

120 uleiuri Hala II

2.

Depozit

materiale

consumabile


Rigole de colectare

Pardoseala cu vopsea epoxidică

120 materiale

consumabile Hala II

3. Depozit materie

prima


Pardoseala cu vopsea epoxidică 3690 Bare de otel Hala II

4. Depozit materie

prima


Pardoseala cu vopsea epoxidică 3140 Semifabricate Hala III

5. Depozit sare de

călire

Spaţiu amenajat lângă

tratamentul termic din hala III,

închis protejat antifoc, betonat.

Sarea se depozitează în saci pe

europaleţi

48 Sare solida Hala III

6. Platforma

materie prima

Spaţiu amenajat

Rigole de colectare

Betonat

2630 Semifabricate Hala IV



2013


Nr.


Supraf.

mp

Material

depozitat Locaţie

7. Platforma

materie prima

Spaţiu amenajat

Rigole de colectare

Betonat

500 Butuci de otel Hala V

8. Platforma

materie prima

Spaţiu amenajat

Rigole de colectare

Betonat

500 Semifabricate Hala VI

9.

Instalaţie

tehnologica

metanol 1

Spaţiu amenajat, închis, acoperit

Rigole de colectare

Pardoseala cu vopsea epoxidica

Cuve de retenţie

380 Metanol Lângă

hala I

10. Instalaţie

tehnologica

metanol 2

Container metalic 345 Metanol Lângă

hala VI

11. Depozit de

propan 1

Rezervor suprateran amplasat

intr-o intr-un spaţiu ingradit şi

închis

Propan Lângă

hala I

12. Depozit de

propan 2

Rezervor suprateran amplasat

intr-o intr-un spaţiu îngrădit şi

închis

Propan Lângă

hala VI

13. Depozit de

carburanţi 1

Rezervor subteran de 50 mc cu

pereţi dubli şi sistem de detecţie

a eventualelor scurgeri, opritor

de flăcări pe aerisire

Motorina Lângă

hala I

14. Depozit de

carburanţi 2

Rezervor subteran de 50 mc cu

pereţi dubli şi sistem de detecţie

a eventualelor scurgeri, opritor

de flăcări pe aerisire

Motorina Lângă

hala VI

15. Depozit de

amoniac 1

Container metalic

Cuve de retenţie 4 containere de

450 kg, în buncăr

metalic,temperatura de

depozitare sub 50 ºC asigurat

împotriva oricărei intervenţii

neautorizate; detector de

amoniac în buncăr, sistem de

avertizare.

12 Amoniac Lângă

hala I

16. Instalaţie

tehnologica azot

2

1 rezervor suprateran amplasat

intr-o zona îngrădită 270 Azot

Lângă

hala VI

17. Instalaţie de

producere azot

container metalic tipizat, cu

dimensiunile în plan

12.192 x 2.435 m, în care sunt

amplasate echipamente necesare

pentru comprimarea, uscarea şi

răcirea aerului atmosferic

29.7 Azot Lângă

hala VI

18. Depozit produse

finite

- spaţiu amenajat

- cu rampa

- depozitare în cutii pe rafturi

Produse finite Hala I

19. Depozit produse

finite

- spaţiu amenajat

- depozitare în cutii pe rafturi Produse finite Hala III

20. Depozit exterior Depozit exterior acoperit, ferit argon, azot, Lângă



2013


Nr.


Supraf.

mp

Material

depozitat Locaţie

acoperit,

compartimentat,

pentru butelii

sub presiune

de lumina directa a razelor

soarelui.

Buteliile sunt asigurate cu

centuri

acetilena,

oxigen,

propan

hala II

21. Container

vopsele şi

diluanţi

container antiex

grund, lac,

întăritor,

diluant,

alcool,

solvent,

conservant

Lângă

hala II

Nota: □Au fost marcate depozitele de substanţe ce prezintă pericol de accident major

Rezervoarele subterane şi supraterane de care dispune societatea sunt prezentate in

tabelul următor:

Nr.

crt. Denumirea Descriere

Capacit.

mc

Poziţia în

plan de

situaţie

1.

Depozit de metanol I:

2 rezervoare, unul de

avarie

Rezervor subteran.

Montarea subterana permite

menţinerea unei temperaturi constante

sub 20 0C; rezervor cu perete dublu şi

fluid de etanşare cu indicarea la tablou

a eventualelor scurgeri accidentale;

aerisire prevăzută cu opritor de

flăcări; siguranţa sistemului de

încărcare a rezervorului (incinta

încuiată, acces limitat).

30 mc Linga

hala I

2.

Depozit de metanol II:

2 rezervoare, unul de

avarie

Rezervor subteran.


menţinerea unei temperaturi constante

sub 20 0C; rezervor cu perete dublu şi

fluid de etanşare cu indicarea la tablou

a eventualelor scurgeri accidentale;


flăcări; siguranţa sistemului de

încărcare a rezervorului (incinta

încuiată, acces limitat).

50 mc Linga

hala VI

3. Depozit de propan I:

2 rezervoare Rezervor suprateran, în aer liber 5000 l

Linga

hala I

4. Depozit de propan II:

1 rezervor Rezervor suprateran, în aer liber 5000 l

Linga

hala VI

5. Depozit carburanţi I:

1 rezervor motorina

Rezervor subteran, cu pereţi dubli şi

sistem de detecţie a eventualelor

scurgeri; opritor de flăcări pe aerisire

50 mc Linga

hala I

6. Depozit carburanţi II:

1 rezervor motorina

Rezervor subteran, cu pereţi dubli şi


scurgeri; opritor de flăcări pe aerisire

50 mc Linga

hala VI

7. Rezervor azot II; 1 buc Rezervor suprateran, cu pereţi dubli,

în aer liber 40 mc

Linga

hala VI



2013


Nr.

crt. Denumirea Descriere

Capacit.

mc

Poziţia în

plan de

situaţie

8. Bazin ape uzate

Rezervor subteran cu pereţi dubli şi


scurgeri

50 mc Anexa

hala 1

9. Rezervor apa potabila Bazin acoperit 75 mp

100 mc

Gospodaria

de apa 1

10. Rezervor apa de

incendiu

Bazin acoperit

300 mc

Gospodaria

de apa 1

11. Rezervor apa potabila Bazin acoperit 450 mp

100 mc

Gospodaria

de apa 2

12. Rezervor apa de

incendiu

Bazin acoperit

450 mc

Gospodaria

de apa 2

Nota: □Au fost marcate depozitele de substanţe ce prezintă pericol de accident major

II.A.1.4 Activităţi desfăşurate pe amplasament

In fabrica de la Cristian se produc prin activităţi de debitare, frezare, strunjire, călire

etc. ghidaje lineare, pompe, furci, colivii, tripode, inele, rulmenţi cu dimensiuni mari şi

articulaţii de sprijin şi rotire, pentru industria de autovehicule, industria grea şi industria

aerospaţială.

Potrivit Certificatului de înregistrare fiscala SCHAEFFLER ROMANIA S.R.L. are ca

activitate principala: FABRICAREA LAGĂRELOR, ANGRENAJELOR, CUTIILOR DE

VITEZĂ şi A ELEMENTELOR MECANICE DE TRANSMISIE - cod CAEN 2815.

Fabrica de piese şi accesorii pentru industria de autovehicule, industria grea şi

industria aerospaţială Cristian cuprinde:

a) hala 1 de producţie (segmentele A, C, N) şi depozite pe o suprafaţă de 19.000 mp,

b) hala 2 de producţie (segmentele D, F, U,V) şi depozite pe o suprafaţă de 20.200 mp,

c) hala 3 (segmentele G, E, T,Y) de producţie şi depozite pe o suprafaţă de 16.500 mp,

d) hala 4 (segmentul K) de producţie pe o suprafaţă de 19.000 mp,

e) hala 5 (segmentul J) de producţie pe o suprafaţă de 8326 mp,

f) hala 6 (segmentele H, Y) de producţie pe o suprafaţă de 19.000 mp,

g) gospodăria de ape compusa din instalaţii de alimentare cu apa şi evacuarea apelor

uzate,

h) corp administrativ (inclusiv cantina) în suprafaţă de 1720 mp,

i) 2 cabine poarta,

j) bloc energetic 600 mp,



2013


k) depozit de lichide combustibile şi gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru

motorina de 50 mc, un rezervor subteran pentru metanol de 30 mc, doua rezervoare

supraterane de propan de 5 mc, container de amoniac - 4 butelii de 450 kg fiecare),

l) depozit de lichide combustibile şi gaze lichefiate (un rezervor subteran pentru

motorina de 50 mc, un rezervor subteran pentru metanol de 50 mc, , un rezervor suprateran de

propan de 5 mc, instalaţie producere azot şi 1 rezervor suprateran pentru azot de 40 mc),

m) rezervoare de înmagazinare apă: V= 2 x 100 mc pentru apa potabila; V= 300 mc şi

V= 450 mc pentru apa de incendiu;

n) alei şi parcări betonate,

o) bazin retenţie apa pluvială,

p) cantina şi atelier şcoală,

q) depozite intermediare de deşeuri,

r) centru de inginerie.

În hala de producţie I, îşi desfăşoară activitatea o secţie de turnătorie, care are ca

operaţii de bază:

- Elaborare alamei în cuptoare cu inducţie;

- Turnare centrifugală a alamei, în forme metalice permanente (cochile), răcirea în

vederea solidificării şi extragerea piesei din forma de turnare. Turnarea se face cu ajutorul

utilajelor de turnare centrifugală cu ax orizontal;

Activitatea se desfăşoară în continuare în treisprezece segmente de producţie,

organizate în 4 unităţi de producţie.

- Activitatea desfăşurată în fiecare segment de producţie, este:

• segment A – Ghidaje liniare,

• segment C – Colivii de alamă,

• segment D – Galeţi,

• segment E – Rulmenţi oscilanţi de mari dimensiuni (< 1.600 mm),

• segment F – Rulmenţi cu ace RSTO,

• segment G – Rulmenţi cu role cilindrice (< 1.600 mm),

• segment H – Rulmenţi de dimensiuni mari (> 1.600 mm),

• segment J – Forja (< 3.000 mm),

• segment K – Rulmenţi de sprijin şi rotire (< 4.200 mm),

• segment N – Rulmenţi cu role cilindrice (90-200 mm),



2013


• segment T – Rulmenţi conici (< 1.600 mm),

• segment U – Lagăre de alunecare,

• segment V – Defazor arbore cu came,

• segment Y – Tratament termic.

Acestea sunt prezentate în figura 3 de mai jos.



2013


Figura 3 Segmente de producţie



2013


Activităţi desfăşurate pe hale:

Hala 1

Segmentul A –producţie de ghidaje liniare

Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spălare,

conservare, ambalare, livrare.

Segmentul C –producţie de colivii de alamă

Flux tehnologic: turnare, debitare, strunjire, frezare, debavurare, şlefuire, spălare

finală, uscare, conservare, ambalare, livrare.

Segmentul N – producţie de rulmenţi cu role cilindrice (90-200 mm) şi tratament

termic

Flux tehnologic: debitare, frezare, tratament termic, sablare, rectificare, spălare,

conservare, ambalare, livrare.

Tratament termic: Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele

din otel sunt încălzite în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de

N2, metanol şi propan) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C).

După o durata de menţinere data, piesele/şarjele sunt transportate automat în băile de

răcire cu săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt

scoase şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.



2013


Hala 2

Segmentul D –producţie de galeţi

Flux tehnologic: forjare, recoacere, sablare, strunjire, călire, rectificare feţe, spălare,

rectificare interior, spălare, rectificare exterior, şlefuire, uscare, clasificare, ambalare, livrare.

Segmentul F –producţie de rulmenţi cu ace RSTO (inele de la culbutor)

Flux tehnologic: strunjire, calibrare, călire, rectificare feţe, rectificare exterior, spălare,

rectificat interior, honuire, superfinisare, spălare, conservare, montaj, ambalare, livrare.

Segmentul U - producţie de lagăre cu alunecare şi tratament termic

Flux tehnologic: Strunjire; presare pentru marcare şi impregnare canale; găurire,

broşare, tratament termic, sortare, montaj, ambalare, livrare

Tratament termic: Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele

din otel sunt încălzite în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de

N2, metanol şi propan) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C).

După o durata de menţinere data, piesele/şarjele sunt transportate automat în băile de

răcire cu săruri, unde sunt răcite la aprox. 200 °C. După procesul de răcire (călire), piesele

sunt scoase şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.”

Segmentul V –producţie de defazor arbore cu came

Flux tehnologic: Presare ştifturi; montaj de: garnituri etanşare, arcuri lamelare,

defazor, arc spiral, capac arc; control vizual şi ambalare, livrare.



2013


Hala 3

Segmentele G, E, T –producţie de rulmenţi de mari dimensiuni

Flux tehnologic: strunjire moale, frezare (pentru anumite repere), găurire (pentru

anumite repere), teşire (pentru anumite repere), tratament termic, rectificare plană, strunjire

tare, rectificare suprafeţe (interior, exterior, gulere…), spălare, brunare, conservare, montaj,

ambalare, livrare.

Segmentul Y –tratament termic

Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din otel sunt încălzite

în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol, propan

şi NH3 - parţial) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). După o

durată de menţinere dată, piesele/şarjele de la instalaţiile 1–10 sunt transportate automat în

băile de răcire cu săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire),

piesele sunt scoase şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.



2013


Hala 4:

Segmentul K –producţie de articulaţii de rotaţie şi sprijin

Flux tehnologic: strunjire, danturare, călire cu curenţi de înaltă frecvenţă, revenire în

cuptoare electrice, strunjire dură, sablare, zincare, vopsire, montaj, ambalare, livrare.

Hala 5:

Segmentul J –forja

Flux tehnologic: debitare, preîncălzire, laminare prin presare, roluire, răcire, tratament

termic – recoacere, ambalare, livrare.



2013


Hala 6:

Segmentul H –producţie de articulaţii de rotaţie şi sprijin

Flux tehnologic: strunjire, găurire, frezare, călire cu curenţi de înaltă frecvenţă,

rectificare, sudura, spălare, conservare, montaj, ambalare, livrare.

Segmentul Y –tratament termic

Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din otel sunt încălzite

în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol, propan)

la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). După o durată de menţinere

data, piesele/şarjele de la instalaţiile 1–10 sunt transportate automat în băile de răcire cu

săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt scoase

şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.

Alte activităţile pe amplasament:

- Laboratoare de fizica şi chimie

Activitatea constă în inspecţia materiilor prime, monitorizarea chimicalelor,

monitorizarea produselor finite.

În cadrul acestor monitorizări se efectuează: analize chimice (alcalinitate, coroziune,

conţinut de bor, duritate, cloruri, conţinut de ulei, microbiologie), analize fizice (vâscozitate,

indice de refracţie, punct de inflamabilitate, tensiune superficiala, conductivitate).



2013


- Departamentul Întreţinere şi Facility Management:

Se ocupa de planificarea şi controlul instalaţiilor electrice şi mecanice, magaziile de

materiale auxiliare, clădiri şi infrastructură, instalaţii centrale.

- Logistică

Recepţie marfă, depozitele de materie primă, expediţie şi transport, precum şi

managementul deşeurilor operaţional.

- Sculărie - producţie şi service de scule.

- Centrul de inginerie

Se ocupă cu proiectarea produselor dezvoltate de Grupul Schaeffler acoperind o arie

largă din gama produselor Schaeffler. Departamentul de Proiectare Produse – Engineering

Center – are un număr de aproximativ 90 de angajaţi, care îşi desfăşoară activitatea

împărţiţi în câteva grupe:

- domeniul Industrial (rulmenţi cu corpuri de rostogolire, rulmenţi cu bile, ghidaje

liniare, articulaţii de rotire şi sprijin);

- domeniul Automotive (sisteme de direcţie, sisteme de suspensie, sisteme de

ambreiaje, transmisii cu lanţ, componente de motor, analiză defecte, benchmarking,

dezvoltare avansată sisteme motor);

- domeniul Standuri de Probă (modelarea şi propunere noilor soluţii, desene de

execuţie); Calcul Tehnic (Analiza pieselor prototip virtuale cu ajutorul softurilor virtuale);

Analiză Defecte şi Benchmarking (măsurători standard, evaluarea suprafeţelor de contact,

analiza rezultatelor);

- domeniul Metode CAD (training, helpdesk, rollout, documentare, şabloane Pro/E)

- Cantina

In 2012 s-a dat în folosinţă o nouă cantină cu 250 locuri, unde angajaţii au

posibilitatea să mănânce la preţuri convenabile dar calitate foarte bună. Lunar Schaeffler

subvenţionează o parte importantă a costurilor. Cantina este deservită de o firmă externă.

- Serviciul intern de prevenire şi protecţie (SIPP)

Cuprinde departamentele de protecţie a mediului, siguranţa muncii, situaţiile de

urgenţă, ergonomia şi paza întreprinderii. Acest serviciu este subordonat direct

administratorului, şi este metodologic susţinut de către Centrul de competenţă Mediu şi

Securitate de la Sediul Central. Şeful serviciului este totodată şi coordonatorul regional

pentru Europa de Est şi coordonează pe teme de mediu şi securitate fabricile grupului din

Ungaria, Slovacia, Cehia şi Austria.



2013


La fabrica din Cristian sunt angajaţi doi specialişti de protecţia mediului, doi

specialişti în securitatea muncii, un specialist în ergonomie, un specialist în situaţii de urgentă

care conduce totodată şi echipa de pompieri voluntari şi un şef de pază.

Astfel se poate observa că temele de Protecţia mediului şi securitate sunt rezolvate cu

ajutorul acestor specialişti intr-un mod competent.

- Cabinet medical

In cadrul cabinetului, de la 8:30 la 20:00 sunt la dispoziţia angajaţilor câte un medic şi

o asistentă.

- Atelier şcoală

Aici sunt pregătiţi anual un număr de circa 125 de angajaţi şi 100 de elevi practicanţi

în meseria de prelucrători prin aşchiere. Ţelul acestei pregătiri este atingerea unor competente

specifice.

II.A.2 Descrierea infrastructurii existente pe amplasament

II.A.2.1 Alimentarea cu energie

Alimentarea cu energie electrica a Schaeffler Romania se face prin staţia proprie de

110/20 KV de unde sunt alimentate celelalte 14 staţii interne.

În cazul unei pene de alimentare din reţeaua publică de energie electrică sunt

prevăzute 8 grupuri electrogene de rezervă cu motoare diesel pentru consumatorii vitali şi

iluminat de siguranţă.

II.A.2.2 Alimentarea cu apă

Pentru utilizare în scop igienico sanitar şi tehnologic, se utilizează apă din cele 5 foraje

de mare adâncime existente pe amplasament.

Sursa: - subteran pr. Ghimbăşel; cbh VIII-1.50.6;

Volume totale de apa autorizate

Vzilnic maxim: 1000 mc – 11,6 l/s – 250 mii mc/an

Vzilnic mediu: 400 mc - 4,6 l/s - 100 mii mc/an

Vzilnic minim: 300 mc - 3,4 l/s - 75 mii mc/an

Funcţionare permanentă 250 zile/an, 24 ore/zi ( cca 6000 ore/an).



2013


Din totalul volumelor de apa autorizate, volumul mediu utilizat în scop tehnologic

este:

Vzilnic mediu: 250 mc - 3 l/s – 62,5 mii mc/an

Reţeaua de distribuţie a apei – reţea din PEHD Dn 90 – 125 mm cu lungimea totala de

cca 2,8 km.

Instalaţii de captare:

- 5 foraje cu H = 150 m, Nhd = 28,3 – 42,0 m, Nhd = 37,8 – 58 m , echipate cu

pompe tip JAR 8-7x12, cu următoarele caracteristici: Q = 10 – 12 mc/h, P = 22 kw, H = 90

mCA, P = 22 – 7 kw, n = 3000 rot/min; Qtotal instalat = 25,5 l/s/ ; (3 foraje cu Q instalat =

6,5 l/s/foraj şi doua foraje cu Q instalat = 3 l/s/foraj)

Forajele au stabilite zone de protecţie sanitara şi perimetru de protecţie

hidrogeologica.

Instalaţii de tratare:

- gospodăria de apă G1 – două lămpi cu UV şi două filtre mecanice cu curăţare

automată;

- gospodăria de apă G2 - trei lămpi cu UV şi două filtre mecanice cu curăţare

automată;

- 3 instalaţii de dedurizare în halele unu, doi şi cinci;

- 3 instalaţii de demineralizare în halele unu, doi şi cinci;

Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei:

De la foraje, apa este refulată prin conducte din polietilenă de înaltă densitate Dn 63 –

70 mm, cu lungimea totală de cca 180 m, la rezervoarele de înmagazinare.

Pe platforma societăţii funcţionează 2 gospodării de apă, după cum urmează:

- Gospodăria 1, care alimentează halele 1, 2, 3, şi 4;

Cuprinde: 3 foraje ( F1, F2 şi F3) ; rezervor cu V = 100 mc, pentru apa potabilă şi

tehnologică, echipat cu staţie de pompare cu trei pompe (2a+1r) cu caracteristicile: Q = 15-44

mc/h, n = 2900 rot/min, H = 69-35 mCA, şi P = 35 kw. Presiunea este asigurată cu un

hidrofor cu capacitatea de 200 litri.

- Gospodăria 2, care alimentează halele 5 şi 6;

Cuprinde: 2 foraje ( F4 şi F5); rezervor cu V=100 mc, pentru apa potabilă şi

tehnologică, echipat cu staţie de pompare cu două pompe (1a+1r) cu Q = 21 mc/h, n = 2900

rot/min, H = 73,4 mCA, şi P = 5,5 kw.



2013


Apa pentru stingerea incendiilor: asigurată din foraje, volum intangibil - 750 mc

înmagazinată în doua rezervoare:

- Gospodăria 1 - rezervor de 300 mc, echipat cu staţie de pompare;

- Gospodăria 2 - rezervor de 450 mc, echipat cu staţie de pompare.

Există o reţea inelară de incendiu din PEHD Dn 90 - 125, în lungime de 1,1 km, pe

care sunt amplasaţi hidranţi exteriori Dn 80 şi hidranţi interiori Dn 65 mm.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate menajere şi tehnologice preepurate sunt evacuate în reţeaua de canalizare

urbana Braşov (prin colectorul 600/900 mm) în administrarea S.C. Compania Apa S.A.

Braşov, conform Acordului de Preluare nr. 661/2011.

- Colectarea apelor uzate menajere se face în reţeaua de canalizare menajeră

constituită din tuburi de PVC cu Dn 110 mm – 200 mm. Lungimea totală a conductelor de

canalizare este de 3,0 km.

Apele uzate menajere, provenite de la cantina sunt preepurate într-un separator de

grăsimi (tip ACO/ Eco-FPI NS4), cu descărcare în canalizarea menajeră;

Staţie de pompare ape menajere este echipata cu:

- bazin de colectare omogenizare (şi aspiraţie) V=100mc, în care se descarcă şi

canalizarea tehnologică; sistem senzori de nivel;

- 3 pompe tocător (2a+1r) cu Q = 6 l/s, P = 15,5 kw, H = 39,7 mCA, n = 3000

rot/min, în vederea pompării apelor uzate în mod controlat în reţeaua de canalizare urbană

Braşov;

- Apele uzate tehnologice sunt colectate din halele de producţie în recipienţi sau sunt

trimise direct prin conducte supraterane într-un bazin de omogenizare cu capacitatea de 50mc

în vederea pompării în staţia de preepurare.

Staţia de preepurare (capacitate : 20 mc/zi )

Procesul de preepurare cuprinde 2 faze:

- Treapta I - sisteme de filtrări succesive pentru separarea uleiurilor şi a emulsiilor

uzate;

- Treapta II-a ( tratarea pe şarjă) – respectiv operaţii de precipitare, floculare,

separarea şlamului de lichid prin decantare; bazin de reacţie V=5 mc.

Şlamul rezultat este trecut prin filtru presa şi apoi eliminat prin firma autorizată.

Limpedele este pompat într-un rezervor tampon cu V=1 mc la instalaţia de filtrare cu

cărbune activ (2 buc.), de unde este pompat într-un rezervor pentru control final cu V= 100 l



2013


în care are loc verificarea pH-ului, după care este descărcat în reţeaua de canalizare şi

transportat în bazinul final de colectare omogenizare V=100 mc (ape menajere şi tehnologice)

din Staţia de pompare finală, în vederea evacuării în colectorul ovoid 600/900 mm.

- Colectarea şi evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe platformele betonate sunt colectate prin reţele de canalizare

realizate din tuburi de PVC Dn 200 – 400 mm care preiau şi condensatul rezultat din

instalaţia de producere azot gazos (MINIGAN 450-LINDE) şi deversate într-un bazin de

retenţie-drenaj cu V= 5000 mc (Vutil= 3000 mc ), prin două colectoare finale din PVC Dn

600 mm.

Bazinul de retenţie drenaj este prevăzut cu taluze din dale prefabricate şi radierul din

filtru invers.

Înainte de descărcarea în bazinul de retenţie, apele pluviale sunt epurate prin 8

separatoare de uleiuri minerale prevăzute cu filtre de coalescenta tip AS TOP 125 VF,

amplasate pe colectoarele pluviale;

Separatoarele de ulei sunt tricompartimentate, asigurând un debit de trecere de 125 l/s;

Dimensiuni: L=7500 mm, l =2160 mm, h=2300 mm.

În cazuri excepţionale (ploi torenţiale) preaplinul bazinului de retenţie, poate fi preluat

printr-un canal de staţia de pompare finală şi deversat în colectorul ovoid 600/900 mm.

II.A.2.3 Alimentarea cu gaz metan

Gazul metan este preluat din staţia de reglare şi măsura a Transgaz, (aflată în partea de

nord a amplasamentului firmei pe proprietatea Schaeffler) prin furnizorul S.C. AXPO

ENERGY ROMANIA S.R.L.

Necesarul de gaze naturale pentru amplasament este asigurat din conducta de transport

gaze naturale existentă în zonă, prin staţie de reglare-măsurare (SRM).

Sistemul de alimentare cu gaze naturale este format din:

- staţia de reglare-măsurare (SRM);

- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă exterioară;

- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă sau joasă interioară;

- panouri de reglare-măsurare montate în spatiile în care sunt aparate de utilizare gaz

metan

Din SRM-ul existent instalaţia se ramifica după cum urmează:

- tronsonul 1 Dn 125 mm care alimentează halele I, II, III, IV şi CT1, CT2;



2013


- tronsonul 2 Dn 150 care alimentează hala V, VI şi CT3.

Toţi consumatorii sunt racordaţi la instalaţia de utilizare de presiune redusa prin

intermediul unor panouri de reglare-măsurare echipate cu robineţi de reţinere, filtre şi

regulatoare de presiune şi contoare.

II.A.2.4 Asigurare aer comprimat, apă caldă şi agent termic

Aerul comprimat (aer de comanda pentru elementele pneumatice de acţionare) este

produs de 10 compresoare care alimentează toate halele de producţie existente.

Schaeffler Romania S.R.L. atribuie o importanţă deosebită utilizării căldurii provenite

de la staţia de compresoare. Utilizarea căldurii ajuta la economisirea energiei primare şi

reducerea emisiilor rezultate pentru producerea ei. În Schaeffler Romania fiecare compresor

este prevăzut cu recuperatoare de căldura folosite la producerea apei calde menajere. Astfel,

întreaga cantitate de apă caldă menajeră este produsă fără utilizarea altor surse suplimentare

de energie.

Agentul termic se asigură de centralele termice cu gaze naturale, dispuse în sectoarele

energetice. Alimentarea cu gaze naturale se realizează cu ajutorul a doua branşamente

subterane la capătul cărora sunt montaţi robineţi de branşament care au şi rol de robineţi de

incendiu, pe peretele estic şi vestic al construcţiilor

II.A.2.5 Gestiunea deşeurilor.

Tratarea deşeurilor pe amplasament se efectuează în:

- instalaţie brichetat şpan alama;

- instalaţie brichetat şlam;

- instalaţie mărunţit şpan otel - separare ulei.

Gestionarea deşeurilor implica sortarea riguroasa a deşeurilor, catalogarea lor, cat şi

eliminarea corecta în conformitate cu legislaţia în vigoare. Eliminarea tuturor tipurilor de

deşeuri nereutilizabile se face prin firme specializate, cu care sunt încheiate contracte ferme.

II.A.3 Topografie

Topografic, locul de amplasare al fabricii Schaeffler România S.R.L., este situat în

depresiunea intramontana a Braşovului cunoscuta şi sub denumirea de “ŢARA BÂRSEI” sau

“ŞESUL BÂRSEI”, la aproximativ 3 km de Municipiul Braşov.

Zona amplasamentului este plană fără denivelări evidente.



2013


Planul amplasamentului şi coordonatele geografice perimetrale ale amplasamentului

sunt:

II.A. 4 Date geologice şi hidrogeologie

Geologie

Teritoriul studiat este localizat în extremitatea nordica a culoarului Bran, golful

Râşnovului, în zona de contact cu marea depresiune a Braşovului. Golful cuaternar al



2013


Râşnovului are un relief de platforma, în timp ce, treapta mai înaltă ce îl mărgineşte la est, are

altitudini cuprinse între 900-1100 m, constituind un relief de eroziune.

Regiunea studiată are caracterul unei câmpii piemontane de acumulare pluvio -

aluvială, cu terase şi şesuri în care râurile sunt meandrate. Râurile cu caracter torenţial care

ferestruiesc versanţii înconjurători, au transportat în zona depresionară material aluvionar

eterogen, care, în acelaşi timp, a acoperit limita trasată care trebuia să existe între ramura

muntoasă şi zona depresionară.

Schiţată la sfârşitul cretacicului, Depresiunea Braşovului a funcţionat ca mediu

lacustru marin, până la finele pliocenului, când prin exondare a redevenit uscat. În perioada

când a fost sub imperiul apelor, în Depresiunea Braşovului s-au sedimentat importante

cantităţi de aluviuni constituite din calcare, conglomerate, marne, argile, bolovănişuri,

pietrişuri cu nisip etc.

În cuaternar şi post cuaternar, apele de şiroire, torenţi şi organismele fluviatile nou

formate, în cazul nostru pâraiele: Ghimbasel, Vulcanita şi Barsa, au transportat din versanţii

nordici ai Munţilor Braşovului, însemnate cantităţi de aluviuni, clădind în aria depresionară,

impunătoare conuri de dejecţie şi terase din a căror întrepătrundere a rezultat un relief tabular

cu aspect de câmpie uşor înclinată de la sud către nord, de unde denumirea de Câmpia Bârsei

atribuită zonei de către unii cercetători geografi.

Cercetările geologice şi geotehnice, au stabilit cu certitudine că în subteran nu se

găsesc zăcăminte de hidrocarburi, cărbuni, sare, alte formaţiuni stratigrafice din categoria mal,

turbă, goluri carstice etc.

Formaţiunile care intră în alcătuirea subsolului Depresiunii Braşovului şi care prezintă

importanţa în studiul de faţă, sunt de vârsta romaniană şi cuaternară.

Formaţiunile mai vechi se găsesc în ramurile muntoase care încadrează depresiunea,

fiind reprezentate prin calcare jurasice, gresii şi conglomerate cretacice. Şisturile cristaline

apar la vest de comuna Holbav, în contact direct cu calcarele jurasice.

Datele obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat (conform studiului

hidrogeologic preliminar făcut de S.C. AQUA S.R.L.), au stabilit ca pătura de sol vegetal cu

rădăcini de plante perene (lipsesc arborii şi arbuştii) de la suprafaţă, are o grosime de 0,50-

0,60 m

Conţinutul de materie organica (humus) şi cel de azot total este mic-mijlociu, excepţie

fac solurile dezvoltate sub pădure, care au un conţinut foarte ridicat de materie organică,

rezultat al acumulării an de an, prin descompunerea frunzelor şi ramurilor căzute la nivelul



2013


suprafeţei solurilor. Reacţia solurilor este slab-alcalină datorită bogăţiei de carbonat de calciu

aflat în materiile parentale.

Începând de la suprafaţă şi până la interceptarea orizontului de pietriş cu nisip şi

bolovăniş, terenul se încadrează în categoria “teren mediu”, iar sub această cotă, în categoria

“teren foarte tare”.

Tot din datele obţinute prin forajele de pe amplasamentul studiat s-a stabilit ca sub

pătura de sol fertil urmează un complex litologic coeziv.

Analizând granulometric acest complex se constată că în jumătatea superioară,

fracţiunea de praf este dominantă, iar spre baza creste fracţiunea de nisip, apar şi elemente de

pietriş, fapt pentru care s-au stabilit două strate, dar din punct de vedere geotehnic, acest

complex coeziv se comportă ca un strat unitar insensibil la tasări care sa nu se înscrie în

limitele admise de STAS.

Studiile efectuate în zona au stabilit un coeficient de permeabilitate de K=10-4 cm/s.

Conform STAS 6054/77 în zona la care se face referire, adâncimea maximă de îngheţ

măsoară 0,90-1,00 m raportată la cota terenului amenajat la exteriorul construcţiei.

Hidrogeologie

Caracteristicile hidrogeologice ale zonei s-au extras din documentaţiile de specialitate

pentru forajele existente în zona (proiect nr. 309 S.C. AQUA S.R.L.) şi din forajele ce s-au

executat de Firma “GEO-CONSTRUCT-HIDRO-MARAGRIT”.

Din documentaţia pentru foraje s-a constatat ca la suprafaţă terenului se găseşte o

pătura de sol vegetal cu rădăcini de plante perene groasa de 0,5-0,6 m, după care urmează un

complex litologic coeziv constituit predominant din praf argilos care se extinde până la

maximum 3,1 m. În subsolul zonei interesate, sub acest strat urmează intervale poroase

formate în cea mai mare parte din pietrişuri şi bolovănişuri în alternanţă cu argile.

Starea apelor subterane

Din analiza hidrologica privind sursele subterane, conform studiului hidrologic

preliminar întocmit de S.C. AQUA S.R.L., s-au stabilit următoarele complexe acvifere:

a.1) Complex acvifer de mica adâncime

Acest complex acvifer este cantonat în aluviuni de tip grosier ale depunerilor

cuaternare subactuale, de vârsta Holocen inferior cu dezvoltare mai mare ca facies fluviatil-

aluvial în zona Rasnov-Cristian (terasa inferioara a pârâului Barsa) şi ca facies proluvial în



2013


zona de contact morfologic munte/depresiune, zone în care se evidenţiază următoarele

particularităţi:

- dezvoltarea aluviunilor de tip grosier (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş) este întâlnită

pe grosimi de aproximativ 30 m adâncime, pe un pat argilo-marnos;

- grosimea stratului freatic este de aproximativ 30 de m din care 20-25 m este uscat.

a.2) Complex acvifer de medie adâncime

Acest complex acvifer este cantonat în mare parte în aluviunile cuaternare de facies

fluviatilaluvial sau parţial, în cele de facies fluviatil-lacustru din componenta depozitelor de

vârsta Pleistocen superior, captat în zona Râşnov-Cristian pe intervalul de adâncime 30-100

m. Din studiul acestui complex au rezultat următoarele particularităţi:

- structura litologica de tip grosier a stratelor acvifere (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş,

nisipuri cu pietriş grosier), cu grosimi maxime pe strat de 2-12 m, în alternanta cu strate de

argila cu grosimi de 1-1,5 m;

- din studiul forajelor celor mai apropiate de zona interesata, s-a stabilit un potenţial

redus al acviferelor cuprinse intre 30-60 m adâncime.

a.3) Complex acvifer de adâncime

Complexul acvifer de adâncime este cantonat în straturile aluvionare ale depozitelor

de vârsta Pleistocen mediu. Acest tip de acvifer multistrat a fost identificat pe intervalul 70-

180 m în zona Braşov-Cristian, având următoarele caracteristici:

- dezvoltare relativ continua pe orizontală a majorităţii straturilor acvifere (grosimi 3-

18 m), cu structura granulometrica preponderent grosieră;

- nivelul hidrostatic s-a stabilit la adâncimi cuprinse între 27-32 m.

- calitatea apei captate din aceste foraje arată că este în conformitate cu limitele

admise de STAS 1342-91 pentru apa potabilă.

Din documentaţia întocmită de S.C. AQUA S.R.L. rezultă că până la adâncimea de

8,00 m nu s-a găsit pânza de apă freatică iar primul nivel freatic (cu caracter prepondrent liber

este la 18- 22 m adâncime), grosimea acestui strat fiind de aproximativ 30 m. Analiza chimică

a apei din acest strat acvifer a relevat faptul ca aceasta apa nu îndeplineşte condiţiile de

potabilitate prevăzute în STAS 1342-91.

Indicatorii care prezintă valori peste limita maximă admisibilă sunt NH4, NO3,

materiale organice.

Debitul de apă maxim de exploatare este de 5-25 l/s.



2013


Următorul strat acvifer cantonează apa la 30-60 m adâncime şi are un debit maxim de

exploatare de 9,5-24 l/s. Apa subterană din acest strat de medie adâncime (acvifer cu aluviuni

pleistocene) îndeplineşte condiţii de potabilitate şi necesită clorinare deoarece materiile

organice acvifere (nisipuri cu pietriş şi bolovăniş) au grosimi pe strat de 2-12 m, în alternanţă

cu straturi de argilă cu grosimi de 1-15 m. Din studiul întocmit de S.C. AQUA S.R.L. pentru

aceasta zona, s-a stabilit un potenţial redus al acviferelor cuprins între 30-60 m adâncime.

Ultimul strat acvifer studiat este cantonat pe intervalul 70-180 m având grosimi

cuprinse între 3-18 m, dezvoltate relativ continuu pe orizontală, cu structura granulometrică

preponderent grosieră.

Stabilirea nivelului hidrostatic este la adâncimi cuprinse între 27-32 m.

Potenţialul cantitativ diferenţiat al forajelor analizate, exprimat prin debite pompate de

4,5 l/s (F15)-23,6 l/s (F14), debite specifice de la 1,0-8,4 l/s/m şi debite exploatabile de la 3,0

l/s-21 l/s. Calitatea apei captate din aceste foraje arată că este în conformitate cu limitele

admisibile de STAS 1342-91 pentru apa potabilă.

II.A.5 Hidrologie

Starea apelor de suprafaţă

Analiza hidrologică privind sursele de suprafaţa, scot în evidenţă faptul că cele mai

apropiate surse de suprafaţa sunt pârâul Ghimbasel şi cursul necadastrat pârâul Bureţilor.

Pârâul Ghimbasel, unul dintre cursurile importante ale zonei, are un debit de aproximativ 100

l/s în perioada de secetă, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere cantitativ ar reprezenta o

posibilă sursă de alimentare cu apă.

Cursul pârâul Ghimbasel trece prin mai multe localităţi care nu au sistem de

canalizare, urmarea fiind o mare încărcătura chimică şi bacteriologică a apei. Deci, din punct

de vedere calitativ, apa acestui râu nu poate fi folosită ca sursă de alimentare cu apă,

realizarea unei staţii de tratare, care să aducă apa la limitele potabilităţii, ar însemna o

investiţie uriaşă.

Pârâul Bureţilor este un curs necadastrat, cu caracter torenţial, (în timpul verii este

sec), ceea ce exclude folosirea lui ca sursă de alimentare cu apă.

Izvoarele de coastă au debite nesemnificative din punct de vedere cantitativ, iar

singurul cu un debit de cca 1,5 l/s, este captat pentru alimentarea cu apă a depozitului

PETROM.



2013


Datorită distanţelor relativ mari faţă de cursurile de apă din zonă, amplasamentul

obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;.

II.A.6 Clima

Din punct de vedere climatic, zona Cristian - încadrată în climatul temperat - se

situează la tranziţia dintre climatul continental vest european, de nuanţă oceanica, şi cel

excesiv continental din est.

Apreciat la scara proceselor microsinoptice dominante, climatul acestui sector carpatic

este de tip continental moderat dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest. în sens

latitudinal climatul acestei regiuni este influenţat şi de masele de aer rece, poluare, precum şi

de cele calde, de componenţa sudică.

Sub raport climatic teritorial din punct de vedere al temperaturii se întâlnesc

următoarele caracteristici:

- temperatura medie a anului este de 8,5 0C;

- amplitudinea medie anuală este de 22 0C;

- temperatura maximă absolută este de 33,5 0C;

- temperatura minimă absolută este de -20 0C;

- numărul zilelor cu îngheţ este de 116 0C;

- luna cea mai rece a anului este februarie, pe culmile alpine, unde temperatura medie

scade la -16 0C, şi în ianuarie în depresiune, când se înregistrează -5

0C.

În luna ianuarie, fundul Depresiunii Braşov este la fel de rece ca şi înălţimile de peste

1000 m, temperaturile fiind mai moderate în zonele de 300-400 m altitudine.

Aceasta anomalie termică, cunoscută sub numele de inversiune termică, fenomen

caracteristic pentru formele depresionare de relief, are cea mai mare frecvenţă şi intensitate în

lunile reci, când se produce timp de 20-25 zile continuu. în anumite condiţii de timp,

inversiunea termică poate apare şi vara, dar de scurtă durată (1-2 ore dimineaţa) şi cu

intensitate redusă (0,5-1,5 0C).

Un fenomen cu mare frecvenţă în depresiune, caracteristic inversiunilor termice, este

ceaţa, care apare cu precădere în timpul primăverii şi toamnei.

Precipitaţiile atmosferice au aceeaşi repartiţie teritorială neuniformă ca şi

temperatura aerului: altitudinea imprimă şi cantităţilor de precipitaţii o zonalitate verticală.

Vârfurile înalte primesc anual peste 1300 mm, în timp ce pe şesul depresionar scade

la 600 mm.



2013


În zona Braşovului au loc frecvent procese foehnale, aici înregistrându-se în zona

urbei şi cele mai reduse cantităţi de precipitaţii, în special în februarie se înregistrează sub 30

mm sau chiar sub 20 mm (Bod: 19,7 mm).

Dependent de caracterul circulaţiei generale a atmosferei, cantitatea de precipitaţii

prezintă o serie de fluctuaţii neperiodice.

Ninsorile apar aici în luna noiembrie, anual însumând aproximativ 40 zile, iar în

sezonul rece cate 8-9 zile lunar (ianuarie).

Caracteristicile climei din punct de vedere al precipitaţiilor sunt:

- cantitatea medie anuală de precipitaţii: 795 mm;

- numărul mediu de zile cu precipitaţii: 173;

- indice de ariditate mediu anual: 45.

Regimul vântului prezintă şi el o serie de particularităţi

În zona depresionară a Braşovului, unde este situat şi amplasamentul studiat, mişcările

de aer care domină au direcţia nord-vest către sud - est, cu viteze medii de 2,0 şi 2,4 m/s, ceea

ce coincide cu orientarea generala a văii Oltului.

În aceasta zonă vântul bate mult mai frecvent decât în zonele înalte, acestea având o

frecvenţă de 25 şi chiar 42%, evidenţiind astfel influentele de adăpost. Aici se înregistrează

viteze de 2,5 pana la 3,5 m/s.

Vitezele medii comporta creşteri accentuate în cursul primăverii, lunile mai-iunie fiind

cele mai vântoase din cursul anului.

În afara vanturilor generale, datorită diferenţelor locale de temperatură şi presiune ce

apar Schaeffler România S.R.L. între munte şi depresiune, iau naştere mişcări locale ale

aerului, cunoscute sub numele de brize. Ziua, când se produce încălzirea cea mai accentuată,

are loc ascendenţa aerului mai cald de-a lungul versanţilor şi colinelor, iar noaptea se

deplasează în sens opus de peste munte în depresiune.

Activitatea eoliană este puternic influenţată de geomorfologia locală, prin morfometria

şi morfostructura specifica zonei de contact dintre munţi şi câmpie.

Implicaţiile locale ale orografiei produc devierea şi canalizarea curenţilor de aer,

modificând orientarea generală a maselor de aer şi diminuând intensitatea acestora. În

Depresiunea Barsei mişcările de aer sunt reduse cu viteza şi orientate prioritar nord-vest-sud-

est.

Situaţia multianuală a frecventei şi vitezei medii a vântului, evidenţiază cele mai

active sectoare din zona situată conform tabelului de mai jos.



2013


Situaţia multianuală a frecventei şi vitezei medii a vântului

II.A.7 Caracterizare seismologică

Luând în considerare intensităţile cutremurelor care au avut loc pe perioade lungi de

timp şi studiile de inginerie seismică, au fost elaborate metode de calcul folosite în proiectarea

antiseismică a construcţiilor şi hărţi de zonare seismică. Zonarea seismică constă în

delimitarea arealelor expuse seismelor la nivel naţional sau regional, pe baza unor informaţii

de natură istorică, geologică şi geofizică. La realizarea acestei zonări se ţine cont de mărimea

mişcărilor terenului corelate cu reprezentarea geografică determinată pe baza unor parametri

seismici: intensităţi, acceleraţii, viteze sau deplasări.

Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR 11100-1:93) care redă

intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui cutremur indică

faptul că zona Braşov este situată într-un areal caracterizat de intensităţi seismice probabile

71 (cel mai scăzut nivel al intensităţii seismice de pe teritoriul naţional fiind 6), fig. 4

Figura 4 Zonarea seismică (STAS 11 100/93)

Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor există hărţi speciale, cum ar fi cea

prezentată în Codul P.100-1/2006, figura 5, care redă zonarea teritoriului României pe baza

valorilor de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului.



2013


Figura 5 Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având

perioada de revenire de 100 de ani.

Zona amplasamentului este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a

acceleraţiei terenului este de 0,20g, (pe o scară de la 0,08g la 0,32g (0,32g valoarea cea mai

mare caracteristică zonei Vrancea) a acceleraţiilor terenului la cutremur de pe teritoriul

României.

Ca urmare a celor prezentate, în conformitate cu prevederile H.G. 642/2005 pentru

aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi

operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri

specifice, amplasamentul depozitului Schaeffler România S.R.L. este situat într-o zonă cu risc

seismic.



2013


II. B. Identificarea instalaţiilor şi a altor activităţi de pe amplasament care ar

putea prezenta un pericol de accident major

Conform prevederilor din H.G. 804/2007, prin instalaţie se înţelege: o “unitate tehnică

din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate, manipulate şi/sau depozitate

substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele, structurile, sistemul de

conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile, cheiurile de descărcare care

deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile similare, plutitoare ori de altă

natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei”.

În cadrul Schaeffler România S.R.L. amplasamentul fiind sub controlul aceluiaşi

operator, cu activităţi şi infrastructuri comune, se poate considerate ca făcând parte dintr-o

singură instalaţie definită conform HG 804/2007.

Instalaţiile tehnologice care reprezintă punctele critice din amplasament, din punct de

vedere a pericolului de producere a accidentelor majore, sunt reprezentate de:

- Instalaţiile în care se găsesc substanţe periculoase, aflate în halele I, II, III şi VI.

La acestea se adaugă Depozitele de substanţe periculoase:

- Depozit I de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;

- Depozit II de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;

- Depozitul de săruri solide;

- Depozit de biocizi;

- Depozitul de recipiente sub presiune;

- Container vopsele şi diluanţi;

- Traseele de conducte. Conform HG 804/2007 art. 4 intră sub incidenţa hotărârii numai

porţiunile de conducte existente în interiorul amplasamentului, prin care se vehiculează

substanţe periculoase.

O instalaţie poate conţine mai multe părţi relevante pentru securitate. Părţile relevante

din instalaţie sunt acele părţi în care sunt sau pot fi prezente cantităţi de substanţe periculoase

într-o cantitate relevantă pentru securitate. Ca unitate de măsura a relevanţei pentru securitate

pot fi utilizate cantităţile de prag menţionate în Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 ”

Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives, Ghid referitor la realizarea şi

evaluarea rapoartelor de securitate”.

Pentru identificarea părţilor instalaţiei relevante pentru securitate, conform

metodologiei prezentată în Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 ”Implementation of the

VOC’s, LCP and Seveso II Directives, Ghid referitor la realizarea şi evaluarea rapoartelor de



2013


securitate”, prin metodologia de identificare care utilizează criteriul cantităţii de substanţă

periculoasă prezentă în instalaţie (criteriul cantităţii din anexa I a ghidului), s-au considerat

valorile de prag din cantitatea relevantă (2 % sau 0,5% funcţie de categoria de periculozitate a

substanţei), aşa cum este stabilită în Directiva Seveso (HG 804/2007), Anexa nr.1, coloana 2.

Metodologia menţionează că pe lângă cantitatea de substanţă, trebuie luate în

considerare caracteristicile substanţelor utilizate, care pot provoca un accident, modul în care

acestea sunt depozitate şi utilizate precum şi vecinătăţile din interiorul şi exteriorul

amplasamentului.

În capitolul IV al prezentului raport este elaborată analiza sistematică a riscurilor, în care

în analiza preliminară sunt identificate principalele pericolele şi scenarii de accidente majore

specifice amplasamentului.

În Tabelul II.B.I. este prezentată situaţia cantităţilor de substanţe periculoase existente

comparativ cu cantităţile relevante şi cantităţile de prag calculate.

Date complete despre substanţele periculoase din amplasament sunt prezentate în cap.

IIIC a raportului.



2013


Tabel II.B.1 Situaţia cantităţilor de substanţe periculoase

Depozit/

Instalaţie

Denumire substanţă

Capacitate

maximă de

depozitare

tone

Fraze de risc asociate

posibile

Încadrarea conform

HG 804/2007

Anexa nr. 1

Cantitate

relevanta conform

HG 804/2007,

anexa 1

Valori de prag

Col. 2

(t)

Col. 3

(t)

2%

col. 2

(t)

0,5%

col. 2

(t)

Depozit I

Metanol (rezervor subteran 30 mc + 2 rez.

supraterane ( 2 + 3 mc)

18+

1,2+1,8

T, F

R 11, 23/24/25, 39/23/24/25 Nominalizat Partea 1 500 5000 2,5

Propan 4,3

F+

R 12 Nominalizat Partea 1 50 200 1

Motorină 33

Xn, N

R20, 38, 40, 65, 51/53 Nominalizat Partea 1 2500 25000 50

Amoniac 1,8

F, T, C, N

R 10, 23, 34, 50 partea a 2-a, pct. 6,

partea a 2-a, pct.. 2

partea a 2-a, pct. 9i

5000 50000 25

50 200 1

100 200 2

Depozit II

Metanol(rezervor subteran 50 mc + 3 rez.

supraterane (2+2 +2,7 mc)

30 +

1,2+1,2+1,6

F , T,

R 11, 23/24/25, 39/23/24/25 Nominalizat Partea 1 500 5000 2,5

Propan 2,2 F+


Motorină 33 Xn, N

R20, 38, 40, 65, 51/53 Nominalizat Partea 1 2500 25000 50

Hala I Baie de săruri de călire - topitură 38

O,T, N

R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 3,

partea a 2-a, pct. 2,


50 200 1

50 200 1

100 200 2

Hala II

Baie de săruri de călire - topitură 32,2

O,T, N

R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 3,



50 200 1

50 200 1

100 200 2

Magazie

în interio

hala

Biocizi toxici 1,125 T, R23

R 22,43 partea a 2-a, pct. 2, 50 200 1

Biocizi periculoşi pt. mediu 2,5 N, Xi, Xn

partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2



2013


Depozit/

Instalaţie


Capacitate

maximă de

depozitare

tone


posibile

Încadrarea conform

HG 804/2007

Anexa nr. 1

Cantitate

relevanta conform

HG 804/2007,

anexa 1

Valori de prag

Col. 2

(t)

Col. 3

(t)

2%

col. 2

(t)

0,5%

col. 2

(t)

Aerosoli (spray inflamabil) 0,1

F+, Xn

R10, 12,36,37,43,65,66,

67,52/53

partea a 2-a, pct. 6, 5000 50000 25

Aerosoli (spray inflamabil şi

periculos pentru mediu) 0,06

"F+, N

R 11, 12, 38, 66, 67,

50/53, 51/53"

partea a 2-a, pct. 7b,


5000 50000 25

100 200 2

Vaselina 0,005

N

R50/53 partea a 2-a, pct. 9i 100 200 2

Răşină epoxidică 0,005

N, Xi

R 51/53, 36/38,43 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4

Agenţi de curăţare şi degresare 0,01

N, Xi

R 51/53, 41 partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4

Hala III

Baie de săruri de călire - topitură

198

O, T, N

R 8 ,25, 50


partea a 2-a, pct. 2


50 200 1

50 200 1

100 200 2

Magazi

e de

sare

solidă

Azotit de sodiu concentraţie

100% 30

O, T, N

R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 3

partea a 2-a, pct. .2,


50 200 1

50 200 1

100 200 2

Azotat de potasiu concentraţie

100% 30

O

R 8 partea a 2-a, pct. 3 50 200 1

Brün 5501

(Sare de brunare cu conţinut de

nitrit de sodiu (concentraţie 10-15

%) şi hidroxid de sodiu > 50%)

5

T, C

R 25, 31, 35 partea a 2-a, pct. 2 50 200 1

Instalaţie de brunare - sare de brunare sub

formă de topitură, în băi de brunare 3,8

T, C,

R 25 -31-35 partea a 2-a, pct. 2 50 200 1

Hala VI 410 O,T, N partea a 2-a, pct. 2 50 200 1



2013


Depozit/

Instalaţie


Capacitate

maximă de

depozitare

tone


posibile

Încadrarea conform

HG 804/2007

Anexa nr. 1

Cantitate

relevanta conform

HG 804/2007,

anexa 1

Valori de prag

Col. 2

(t)

Col. 3

(t)

2%

col. 2

(t)

0,5%

col. 2

(t)

Baie de săruri de călire - topitură R 8 ,25, 50 partea a 2-a, pct. 3

partea a 2 a, pct. 9i 50 200 1

100 200 2

Depozit

exterior de

recipiente

sub presiune

Oxigen

8 butelii x 50 litri

0,53 t O


Acetilena

2 butelii x 50 litri; 0,12 t

F+

R5, R6, R12 Nominalizat Partea 1 5 50 0,025

Propan

10 butelii x 26 litri

0,15 t F+

R12 Nominalizat Partea 1 50 200 1

Container

substanţe

inflamabile

( vopsele şi

diluanţi)

Alcool tehnic 0.6 F R11 partea a 2-a pct. 7b 5000 50000 25

Eter de petrol

0,01

F, Xn, N

R 11,48/20, 62, 38,51/53, 67 partea 2 a pct. 7b

partea 2 a, pct. 9ii

5000 50000 25

200 500 4

Vopsele

3,6

F R 10

Xn; R20/21, 20

Xi; R36/38, 43, 36/37/38

N; 51/53,52/53

partea a 2-a pct.. 6

partea a 2-a, pct. 9ii

5000 50000 25

200 500 4

Diluanţi

3,6

F R 10

Xn; R20, 65, 20/21/22

Xi; R36/37/38, 41, 37/38

N; 51/53

partea a 2-a , pct.. 6,

partea a 2-a, pct. 9ii

5000 50000 25

200 500 4

Grund epoxidic

0,2

F, R 10

Xi; R36/38, 43

N; 50/53


partea a 2-a, pct 9i

5000 50000 25

100 200 2

Întăritor

1

F, R 10

Xn; R20, 20/21, 43

Xi; R38, R52/53

partea a 2-a, pct. 6 5000 50000 25

Atac NITAL 0,01 F R 11 partea a 2-a , pct. 7b 5000 50000 25



2013


Depozit/

Instalaţie


Capacitate

maximă de

depozitare

tone


posibile

Încadrarea conform

HG 804/2007

Anexa nr. 1

Cantitate

relevanta conform

HG 804/2007,

anexa 1

Valori de prag

Col. 2

(t)

Col. 3

(t)

2%

col. 2

(t)

0,5%

col. 2

(t)

Etanol, Acid nitric R35 Alcool isopropilic

0,005 F, Xi

R11,36,67 partea a 2-a , pct. 7b 5000 50000 25

SUBSTANŢE PERICULOASE PREZENTE

ÎN CONTAINER –

CUMULAT PE CATEGORII

9,025 INFLAMABILE partea a 2-a pct. 7b 5000 50000 25

7,21 PERICULOASE PENTRU

MEDIU partea a 2-a, pct. 9ii 200 500 4

Gaz metan - F+, R12 Nominalizat Partea 1 50 200



2013


Observaţii privind prezenţa substanţelor periculoase în instalaţii:

Cantitatea de metanol care poate fi depozitată în rezervoarele tampon din staţiile de

metanol sunt sub cantitatea de prag relevantă. Din aceste motive rezervoarele tampon de

metanol nu au fost considerat ca fiind relevante pentru securitate.

Rezervoarele de motorină sunt amplasate subteran, în două depozite diferite. Fiecare

din aceste rezervoare conţine o cantitate de substanţă periculoasă sub valoarea de prag şi în

plus amplasarea subterană îl face puţin expus la incendiu Din aceste motive rezervorul de

motorină subteran nu a fost considerat ca fiind relevant pentru securitate.

Considerând modul de construcţie al magaziilor de biocizi din hala II şi containerul

de vopsele şi diluanţi. Având în vedere modul de păstrare al substanţelor în ambalaje şi

recipiente originale de mici dimensiuni, etanşe, în dulapuri bine ventilate în magazie şi în

container metalic antiex, încuiate şi cu accesul restricţionat la acestea, acestea nu au fost

considerat ca fiind relevant pentru securitate.

Instalaţiile de brunare conţin sare de brunare în băi în soluţie apoasă. Conform fişelor

de securitate anexate, soluţiile din bazinele de brunare nu sunt clasificate ca toxice, acestora

li se alocă frazele de risc R22 – nociv şi R35 – corosiv. Din aceste motive instalaţiile de

brunare nu au fost considerate ca fiind relevant pentru securitate

Toate acestea vor fi analizate în continuare doar în analiza calitativă de risc .

Din datele prezentate în Tabelul II.B.1 ca urmare a celor prezentate în legătură cu

substanţele periculoase prezente în instalaţiile din amplasament, peste cantităţile de prag

calculate, pot fi considerate ca relevante pentru securitate următoarele zone, care ar putea

constitui zone critice din punct de vedere a riscului de producere a unui accident major:

1. Depozit I de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;

2. Depozit II de substanţe periculoase cu instalaţiile aferente;

3. Hala I – instalaţie de tratament termic, segment;

4. Hala II –instalaţie de tratament termic, segment U;

5. Hala III – la instalaţie de tratament termic segment Y şi depozit de sare solidă;

6. Hala VI – la instalaţiile de tratament termic segment Y;

7. Depozitul de recipiente sub presiune.



2013


II. C. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major

1. ZONA DEPOZIT I SUBSTANŢE PERICULOASE

Descrierea depozitului I de substanţe periculoase;

Se afla amplasat în NE - ul societăţii SCHAEFFLER (latura către Braşov a halei I ),

în dreptul halei I. Depozitul este format dintr-o incintă închisă, în care se găseşte:

- Depozit de metanol , format din

- 2 rezervoare îngropate de 30 mc fiecare (un rezervor de avarie); Dimensiuni:

Diametrul = 2,35 m, Lungime 6,5 m

Cele doua tancuri de metanol sunt construite din oţel, sunt cilindrice, subterane, cu

pereţii dublii. Între pereţi se afla fluidul de etanşare a cărui pierdere şi implicit pericolul unor

pierderi necontrolate de metanol în subsol sunt semnalizate la un sistem de avertizare.

Locul de descărcare al metanolului din cisterne este amenajat şi înconjurat cu rigola

colectare scurgeri metanol la încărcare, legată la rezervorul de avarie.

- 2 pompe de transport metanol,

Staţia (instalaţia) de metanol pentru depozitul I se află alături de incinta închisă a

depozitului, într-o clădire separată. Este formată din 2 rezervoare de zi de 2 şi 3 mc,

supraterane în care se pompează metanol din rezervorul central. Rezervoarele sunt amplasate

în cuve de retenţie, sunt rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de etanşare cu indicarea la tablou a

eventualelor scurgeri accidentale; aerisire prevăzută cu opritor de flăcări; Este amplasată într-

o incintă încuiată, acces limitat. Pardoseala este tratată cu vopsea epoxidică.

Depozitul de motorina, format din:

- rezervor îngropat de motorina de 50 mc, cu pereţi dubli şi sistem de detecţie a

eventualelor scurgerilor.

- pompa de distribuţie motorină,

Rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele

mijloacelor de transport intern este prevăzută cu rigole de colectare a scurgerilor.

Depozitul de propan format din

- 2 recipiente metalice (tip stocator) cu o capacitate max. de 5 mc,/fiecare, dimensiuni:

D=1,2 m, L = 4,42 m, amplasate suprateran;

Staţia de amoniac

Staţia sau instalaţia de amoniac, este amplasată lângă incinta închisă a depozitului, în

afara acesteia. Este un container metalic, cu dimensiunile: 6.1 m x 2.3 m, 2.25 m închis, cu 4



2013


recipiente metalice de 450 kg fiecare, cu amoniac. Temperatura de depozitare este sub 50 ºC

şi asigurat împotriva oricărei intervenţii neautorizate.

2. ZONA DEPOZIT I I SUBSTANŢE PERICULOASE

Descrierea depozitului II de substanţe periculoase;

Se află amplasat în partea de vest a societăţii SCHAEFFLER (latura către Cristian), în

dreptul halei VI. Depozitul este format dintr-o incintă închisă, încuiata, acces limitat, în care

se găseşte:

Depozitul de metanol format din

- 2 rezervoare îngropate de 50 mc fiecare (un rezervor de avarie). Dimensiuni:

Diametrul = 3 m, Lungime 6,5 m.

Cele două tancuri de metanol sunt construite din oţel, sunt cilindrice, subterane, cu

pereţii dublii. Intre pereţi se afla fluidul de etanşare a cărui pierdere şi implicit pericolul unor

pierderi necontrolate de metanol în subsol sunt semnalizate la un sistem de avertizare.

Locul de descărcare al metanolului din cisterne este amenajat şi înconjurat cu rigola

colectare scurgeri metanol la încărcare, legata la rezervorul de avarie.

- 2 pompe de transport metanol

Instalaţia de metanol pentru depozitul II se află în incinta închisă a depozitului II,

într-un container metalic. Instalaţia este formată din 3 rezervoare de zi de 2 x 2 mc, şi 1 x 2,7

mc, în care se pompează metanol din rezervorul central. Rezervoarele sunt supraterane sunt

amplasate în cuve de retenţie, sunt rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de etanşare cu indicarea

la tablou a eventualelor scurgeri accidentale; aerisire prevăzută cu opritor de flăcări;

Containerul este metalic, încuiat, acces limitat.

Depozitul de motorină format din

- rezervor îngropat de motorina de 50 mc, cu pereţi dubli şi sistem de detecţie a

eventualelor scurgerilor.

- pompa de distribuţie motorină.

Rampa de descărcare a motorinei şi de încărcare a motorinei în rezervoarele

mijloacelor de transport intern este prevăzută cu rigole de colectare a scurgerilor.

Depozitul de propan, format din

- 1 recipient metalic (tip stocator) de propan cu o capacitate max. de 5 mc, dimensiuni:

D=1,2 m, L = 4,42 m, amplasate suprateran, separat de zona rezervoarele de metanol de un

zid de protecţie, cu dimensiunile L= 6.3 m, l = 0.3 m, H = 2 m;



2013


În depozitul II, se mai găseşte o instalaţie de producere azot lichid, şi un rezervor de

stocare azot de 40 mc (conţine 30.000 l azot).

Instalaţia este formată din container metalic tipizat, cu dimensiunile în plan 12,192 x

2,435 m, în care sunt amplasate echipamente necesare pentru comprimarea, uscarea şi răcirea

aerului atmosferic

Rezervor de azot este cu pereţi dublii, amplasat suprateran, în aer liber.

3. Zona de tratament termic din hala I

Instalaţia de tratament termic secundar hala I

Instalaţia este amplasată hala I – extensie către Cristian, segment N. În această secţie,

piesele strunjite şi/sau frezate sunt supuse operaţiei de tratament termic secundar.

Instalaţia realizează tratament termic de călire pătrunsă (martensitică şi bainitică)

pentru inele şi lagăre de alunecare.

Utilaje

- 1 post de încărcare/sarjare piese;

- 1 maşină de spălat;

- 1 cuptor de austenitizare cu vatră cu role;

- 1 baie de călire, cu sare V= 19 mc;

- 1 instalaţie de vaporizare;

- 1 linie de răcire cu aer - 4 camere independente;

- 1 manipulator de portal;

- 1 manipulator transversal;

- 1 cuptor de revenire;

- staţie de răcire cu aer cu transportor cu role;

- maşina de spălat finală;

- post de descărcare şarjă;

-1 bazin de topire sare, situat în afara halei de producţie, lângă hala I . Este un bazin

de oţel, volum: 18 mc., amplasat într-o cuvă de retenţie.

Dotări hala I

-1 cuptor de austenitizare tip tunel, cu atmosferă controlată (metanol + azot + propan),

- sistem automatizat pentru neutralizarea atmosferei controlate (sistem de siguranţă cu

azot de clătire),



2013


- instalaţii complet automatizate pe toate fazele de proces (mai puţin

încărcare/descărcare şarje).

4 Zona de tratament termic din hala II

Instalaţia de tratament termic,

Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi oscilanţi se află

în Hala 2 de producţie, segment U. Spectru de piese: inele interioare şi exterioare până la

diametre de 400 mm, respectiv elemente de rostogolire pentru rulmenţi.

În aceasta secţie, piesele strunjite şi/sau frezate sunt supuse operaţiei de tratament

termic secundar.

În funcţie de cerinţe, piesele pentru rulmenţi se împart în 2 categorii:

- piese călite martensitic;

- piese călite bainitic;

Linia de tratament termic secundar este alcătuita din următoarele utilaje:

- 1 ecluza de încărcare şarje;

- 1 cuptor de austenitizare tip tunel;

- 1 baie de calire bainitica;

- 1 baie de calire martensitica;

- 1 bazin stocare sare topită;

- 1 banda transportoare pentru sarje;

- 1 maşina de spălat;

- 1 cuptor de revenire.

Întreaga instalaţie este înconjurată cu un gard de protecţie ce împiedica pătrunderea

neautorizată şi/sau accidentală în interiorul liniei de tratament termic.

Magazia de biocizi din hala II

Magazia de substanţe periculoase din hala II are o suprafaţă de 120 m3. Aici

chimicalele sunt stocate doar în ambalajele originale, pe rafturi.

Magazia este ventilată, este betonată, acoperită cu un strat de vopsea epoxidică şi

prevăzută cu rigole pentru colectarea scurgerilor accidentale.



2013


5. Zona de tratament termic din hala III

Instalaţia de tratament termic secundar în hala III

Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi grei se află în

Hala III de producţie a fabricii Schaeffler Braşov, segment Y. Secţia de tratament termic este

despărţita de secţia de prelucrări prin aşchiere prin ziduri, accesul realizându-se prin porţi

culisante.

Întreaga instalaţie este înconjurată cu un gard de protecţie ce împiedică pătrunderea

neautorizată şi/sau accidentală în interiorul liniei de tratament termic.

Linia de tratament termic secundar este alcătuita din următoarele utilaje:

- 1 maşina de spălat;

- 1 maşina de spălat sare;

- 10 cuptoare tip clopot (8 instalate la data de 31.08.2007, 2 urmează a fi livrate);

- 1 loc de încărcare al şarjelor;

- 1 loc de descărcare/încărcare al şarjelor (situat la mijlocul liniei de tratament);

- 1 loc de descărcare al şarjelor;

- 3 băi de sare lichidă;

- 10 locuri de răcire cu aer;

- 7 cuptoare de revenire tip cameră;

- 2 manipulatoare pentru şarje, amplasate pe şine;

- 1 loc de spălat gheare manipulatoare;

- 1 bazin de topire sare, situat în afara halei de producţie, lângă hala III [către hala

IV]. Este un bazin de oţel, volum: 77,2 mc; D. = 2.700 mm; L= 8400 mm., amplasat într-o

cuvă de retenţie.

Dotări Hala III

►10 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată

ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării;

►aparatura de control a parametrilor de funcţionare a cuptoarelor de tratament termic

Robineţi de izolare pe conductele de:

►metanol,

►amoniac,

►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie,

►conducta de aer pentru răcire sare din bai,

►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor,



2013


►robinet pe conducta de legătura maşina de spălat sare - coloana de distilare,

►robinet pe conducta de legătura loc spălare gheare – coloana de distilare,

►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic,

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente,

►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentarii cu fluide inflamabile,

electricitate.

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită.

Instalaţiile de brunare

Instalaţiile de brunare au rol de a acoperi produsele existente cu un strat negru intens

pentru un aspect mai plăcut şi pentru realizarea unei rezistenţe la coroziune mai ridicată.

Sunt amplasate în hala 3, segment G.

Brunare I

Instalaţia de brunare 1 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 7850 l.

Băile au capacităţi diferite între 500 l şi 725 l. Volumul total al cuvelor în care au loc procese

chimice este de 2 mc. Capacitatea instalaţiei de brunare 1 este de 19.2 t/zi.

Brunare II

Instalaţia de brunare 2 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 21700

l. Băile au capacităţi diferite între 1350 l şi 1700 l. Volumul total al cuvelor în care au loc

procese chimice este de 4.75 mc. Capacitatea instalaţiei de brunare 2 va fi de 14.4 t/zi (piesele

sunt mai mari şi astfel încărcarea coşului este mai mică).

Depozitul de sare solidă; (Magazia de depozitare a sării de călire şi brunare.)

Magazia de sare are o suprafaţă de 48 m² şi este amplasata lângă tratamentul termic

din hala III. Sărurile (Sare de călire - Sare de brunare) sunt ambalate în saci de PE, sacii sunt

stocaţi pe rasteluri din lemn.

Depozitul este închis şi prevăzut cu sistem de detectare incendii. Accesul în magazia

de sare se face din hol, printr-o uşa dublă, metalică, antifoc. Accesul este restricţionat

complet, uşa este încuiată 24 ore /zi.

Depozitul este despărţit de încăperile alăturate prin pereţi şi planşee rezistente la foc,

făcute din materiale de construcţie necombustibile; pardoseala este realizată dintr-un material

necombustibil, astfel concepută încât substanţele care se scurg sa poată fi observate şi complet

îndepărtate; aceasta este construită fără orificii (guri de scurgere în canalizare).



2013


Depozitul este prevăzut cu un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi

stingătoare cu spuma şi CO2.

Magazia de sare este prevăzută cu un sistem de aerisire automat.

Depozitarea se face astfel încât sa nu fie despărţită o înălţime maximă de cădere de 2

m.

6. Zonele de tratament termic din hala VI

În hala VI sunt dispuse două instalaţii de tratament termic, după cum urmează:

a. Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitica şi

bainitică.

Localizare: hala VI lângă sectorul de prelucrări prin aşchiere [strunjire moale] şi

instalaţia de călire inductivă, segment Y.

Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitică şi bainitică] aplicat inelelor

[d.max. 1200 mm] şi role [conf. geometrică: conică, butoi, cilindrică].

Utilajele care intră în componenţa acestei instalaţii:

- loc de încărcare;

- maşina de spălat;

- transportor încărcare cuptor;

- cuptor de austenitizare;

- baie de călire martensitica;

- baie de călire bainitică;

- răcitor tip camera;

- manipulator;

- transportor alimentare revenire;

- cuptor de revenire;

- răcitor cu hota;

- transportor încărcare maşina de spălat sare;

- maşina de spălat sare;

- loc de descărcare.

Perimetrul instalaţiei unde acţionează utilaje în mişcare [manipulatori; transportoare]

este securizat cu garduri de protecţie. Acestea nu permit accesul neautorizat sau accidental în

zonele de acţiune ale utilajelor în mişcare.



2013


b. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.

Localizare: hala VI, tronsonul central al halei, prevăzut cu pereţi despărţitori de

sectoarele de prelucrări prin aşchiere [moale şi dura], segment Y.

Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitica şi bainitica] aplicat inelelor

[d. max. 3200 mm] şi role [conf. geometrica: conica, butoi, cilindrica] respectiv carburare şi

călire pentru inele cu d. max. 3200 mm şi role de carburare.

Utilaje ce intră în componenţa acestei instalaţii:

- loc de încărcare piese;

- manipulator;

- cuptor de austenitizare;

- baie de călire;

- baie de polimeri;

- răcitoare;

- maşina de spălat reziduul de sare;

- cuptor de revenire.

Dotări Hala VI

►4 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan, cu atmosferă controlată

ENDO (metanol + azot)


Robinete de izolare pe conductele de:

►metanol,

►amoniac,

►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie,

►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor,

►conducta de aer pentru răcire a sării din băi,

►robinet pe conducta de legătura maşina de spălat sare - coloana de distilare,

►robinet pe conducta de legătura loc spălare gheare – coloana de distilare,

►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic,

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente,

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită,

►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentarii cu fluide inflamabile,

electricitate.



2013


Bazinul de topit sare comun pentru cele doua linii de tratament termic din hala VI:

Amplasare în hala VI [in interiorul halei VI] în spaţiul amenajat şi identificat, în cuva

de retenţie.

Volum 133.3 mc; gabarit: D. 3100 mm; L = 13.700 mm.

Rezervorul de topire a sării de călire are şi rol de rezervor tampon în cazul golirii

băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii.

Obs. în mod obişnuit acest rezervor este gol şi pregătit pentru topire sare sau pentru

golire baie de sare. Prezenta sării în rezervorul de topire este numai temporară.

7. ZONA DEPOZITULUI DE RECIPIENTE SUB PRESIUNE ŞI CONTAINER

VOPSELE ŞI DILUANŢI

Depozitul de recipiente sub presiune

Depozitul de recipiente sub presiune este situat în exterior, în fata halei de producţie

nr. II, pe latura de NV, alături de containerul de vopsele şi diluanţi, fiind format din mai multe

incinte îngrădite şi încuiate, semiacoperite, în care sunt depozitate în poziţie verticală şi

asigurate, buteliile de oxigen tehnic, propan, azot, argon şi acetilenă. Buteliile goale sunt

depozitate separat de cele pline.

Depozitul conţine următoarele tipuri de recipiente:



2013


Container de vopsele şi diluanţi

Analizând activitatea de depozitare a vopselelor şi diluanţilor, se consideră că nu

constituie o posibilă sursă de accident chimic. Principalul risc pe care îl prezintă substanţele

aflate peste cantităţile de prag calculate este: periculos pentru mediu. Având în vedere modul

de depozitare în ambalaje originale tip cutii metalice, pe rafturi metalice, în container închis,

cu accesul restricţionat, nu poate fi luat în considerare ca o sursă de pericol.

Zonele de pe amplasament unde se poate produce un accident major, sunt prezentate

în ANEXA 3 Amplasare zone critice.

Pe amplasament s-ar putea produce evenimente iniţiatoare a unui eventual accident

major şi la instalaţiile cu gaz metan.

Instalaţia de gaz metan - sistemul de distribuţie internă

Necesarul de gaze naturale pentru amplasament este asigurat din conducta de transport

gaze naturale existentă în zonă, prin staţie de reglare-măsurare (SRM), pentru un debit maxim

de 2600 mc/h.

Conductele sunt din otel:

- DN 150 mm, presiune 1,5 bar – partea de transport montata subteran

- DN 125 mm – partea de distribuţie la consumatori, montată suprateran.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale este format din:

- staţia de reglare-măsurare (SRM);

- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă exterioară;

- instalaţie de utilizare gaze naturale presiune redusă sau joasă interioară;

- panouri de reglare - măsurare montate în spaţiile în care sunt aparate de utilizare gaz

metan.

Din SRM- ul existent instalaţia se ramifică după cum urmează:

- tronsonul 1 care alimentează halele I, II, III, IV şi CT1, CT2;

- tronsonul 2 care alimentează hala V, VI şi CT3.

Toţi consumatorii sunt racordaţi la instalaţia de utilizare de presiune redusă prin

intermediul unor panouri de reglare - măsurare echipate cu robineţi de reţinere, filtre şi

regulatoare de presiune şi contoare. Conductele sunt prevăzute cu robinete de izolare.



2013


Observaţie:

În privinţa cantităţilor care ar putea fi eliberate în caz avarie, în cazul gazului natural

(metan), se poate presupune că acestea sunt mult sub limita de 2% din cantitatea relevantă şi

ca urmare poate fi omis din calculul coeficienţilor pentru încadrare. Pentru planificarea de

urgenţă aceste substanţe trebuie luate în considerare deoarece pot provoca, în cazul unei

avarii, accidentarea gravă a personalului de operare şi pagube materiale însemnate în cazul

unei explozii a gazului natural.



2013


III. Descrierea instalaţiilor

III. A. Descrierea activităţilor şi a produselor principale aparţinând acelor părţi ale

amplasamentului care au importanţă din punctul de vedere al securităţii, surselor de

riscuri de accidente majore şi a condiţiilor în care un astfel de accident major se poate

produce, precum şi descrierea măsurilor preventive propuse

Activităţile desfăşurate în amplasament, în părţile din amplasament relevante pentru

securitate, sunt:

- depozitarea substanţelor periculoase şi manipularea acestora;

- activităţile de producţie - procesele tehnologice de tratament termic;

Principalele riscuri de accident major în cadrul amplasamentului sunt datorate:

- Pericol de incendiu şi explozie (metanol, propan, motorină);

- Pericol de poluare a solului, pânzei de apă freatică şi reţelei de canalizare în caz de

scurgeri .

- Pericol de intoxicare în caz de ingestie (pentru metanol, săruri de răcire);

- Pericol de intoxicare cu vapori toxici în cazul unor scurgeri sau emisii de amoniac

sau metanol;

- Pericol de poluare a aerului cu gaze de ardere rezultate în urma unui eventual

incendiu.

Principalele măsuri preventive luate în amplasament pentru prevenirea acestor

pericole sunt prezentate în corelaţie cu acestea, în analiza sistematică a riscurilor,

elaborată în capitolul IVA şi sunt descrise în capitolul IVC al prezentului raport.

III. B. Descrierea proceselor, în special a metodelor de operare

Descrierea proceselor

Fabrica Schaeffler Romania este cea mai mare investiţie din zona Braşovului.

Schaeffler Romania. S.R.L. are ca domeniu de activitate producţia de piese şi accesorii

pentru industria de autovehicule. În fabrica de la Cristian se produc prin activităţi de debitare,

frezare, strunjire, călire etc. ghidaje lineare, pompe, furci, colivii, tripode, inele, rulmenţi cu

dimensiuni mari şi articulaţii de sprijin şi rotire.

Printr-un proces de tratament termic foarte precis, componentele din oţel sunt

încălzite în cuptoarele de călire, în atmosfera de gaz protector (amestec gazos de N2, metanol,



2013


propan şi NH3 - parţial) la temperatura de austenitizare (850 – 950°C, respectiv 980°C). Dupa

o durata de menţinere data, piesele/şarjele sunt transportate automat în băile de răcire cu

săruri, unde sunt răcite la aprox. 200°C. După procesul de răcire (călire), piesele sunt scoase

şi răcite cu aer suflat, în instalaţii speciale.

Lichidele combustibile şi gazele lichefiate sunt depozitate în două depozite pe

amplasament, de unde cu ajutorul instalaţiilor existente pentru fiecare dintre ele sunt trimise

la consumatori.

Alimentarea cu gaze naturale şi fluide combustibile (metanol) a consumatorilor se

realizează prin conducte supraterane, fiecare construcţie ce utilizează gaze şi fluide

combustibile fiind prevăzută cu robinet de secţionare (incendiu).

III. B.1. DEPOZITARE

III. B. 1.1. Depozitele I şi II

Depozitare metanol:

Rezervoarele de depozitare metanol au fost descrise la pct. 2C al prezentului raport.

Activitatea de depozitare a metanolului implică pe lângă depozitarea propriu zisă descărcarea

metanolului din autocisterne precum şi pomparea metanolului în instalaţii (cuptoare) de

tratament termic, prin intermediul instalaţiilor de metanol. Ambele tancuri din fiecare depozit

sunt amplasate subteran, iar accesul pentru alimentare se face din interiorul unui container,

prin intermediul unei conducte. Descărcarea se realizează prin cuplarea autocisternelor la

circuitele de descărcare prin furtune flexibile şi descărcarea prin cădere liberă în tancurile de

depozitare. Depozitarea se face la temperatura şi presiunea mediului ambiant.

Zona de staţionare cisterna, cu rigole de scurgere



2013


Instalaţiile de metanol I şi II

Tancurile de metanol au o capacitate maxima de 30 m3 la depozitul I şi 50 m3 la

depozitul 2, dar nu pot fi umplute la o capacitate mai mare de 70 – 75 % din volum ( 35 m3 =

35.000 litri şi 21 m3 = 21.000 litri), din motive de securitate. Cele doua tancuri sunt construite

din otel, sunt cilindrice, aşezate orizontal iar pereţii sunt dubli şi cu siguranţa de preaplin.

Pe lângă tancul principal, în fiecare depozit există un tanc de aceleaşi dimensiuni cu

primul, destinat preluării scurgerilor accidentale.

Toate tancuri sunt amplasate subteran, iar accesul pentru alimentare se face din

interiorul unui container, prin intermediul unei guri şi conducte de alimentare. Aprovizionarea

metanolului se va face cu ajutorul autocisternelor. În cazul scurgerilor în momentul

alimentarii, în fata locului de alimentare, este amenajata o zona de staţionare a cisternei,

înconjurată de rigole de scurgere. Eliminarea metanolului scurs accidental se face prin rigolele

de scurgere în tancul de siguranţa.

Tancurile sunt construite din otel, sunt cilindrice, aşezate orizontal iar pereţii sunt

dubli şi cu siguranţă de preaplin.

În staţia de metanol I aferentă depozitului I, din rezervorul central, metanolul este

pompat intr-un rezervor tampon de 2 m3 de unde, cu ajutorul unei alte pompe, este transvazat

intr-un rezervor de 3 m3. Din acest rezervor, cu ajutorul pompelor, metanolul este trimis în

sistem. Cele doua rezervoare sunt montate în apropierea rezervorului central, intr-o incinta

separat numită “Staţia de metanol”, incinta ce face parte din clădirea ce adăposteşte staţia de

compresoare, centrala termică şi TS0.



2013


La staţia de metanol II aferentă depozitului II, din rezervorul central, metanolul este

pompat intr-un rezervor tampon de 2.7 m3 de unde, cu ajutorul unei alte pompe, este

transvazat în rezervoarele de 2m3 (2 buc). Din acest rezervor, cu ajutorul pompelor, metanolul

este trimis în sistem.

Cele trei rezervoare se afla în apropierea rezervorului central, intr-o incinta separata,

numită “Staţia de metanol”, incinta care este situată într-un container maritim.

Instalaţiile de metanol au drept scop, furnizarea de metanol pentru instalaţiile

(cuptoarele) de tratament termic. Metanolul este folosit împreună cu propanul şi ajută la

formarea atmosferei controlate în cuptoarele de tratament termic.

Protecţia împotriva scurgerilor de substanţă.

Tancurile sunt subterane, cu pereţi dublii, cu siguranţă de preaplin. În cazul scurgerilor

în momentul alimentarii, în faţa locului de alimentare, este amenajată o zonănde staţionare a

cisternei, înconjurată de rigole de scurgere. Eliminarea metanolului scurs accidental se poate

face, în caz de necesitate prin rigolele de scurgere în tancul de siguranţă, prin acţionarea unei

clapete.

Prezenţa scurgerilor din tancuri şi conducte sunt sesizate şi afişate pe trei avertizoare.

Protecţia contra exploziilor.

Rezervoarele şi conductele ce conţin lichide inflamabile sunt legate la pământ.



2013


Pentru tancul de metanol, locul de umplere şi staţia de metanol, exista instrucţiuni

privind protecţia contra exploziilor.

Accesul la incinta de descărcare a metanolului este încuiata cu lacăt.

III. B. 1.2 Depozitare amoniac

Staţia de amoniac I (din depozitul I) este alcătuită dintr-un set de 4 butoaie de cate 950

litri de amoniac fiecare (aproximativ 450 kg de amoniac), care sunt amplasate într-un

container rezistent la foc. Dimensiunile containerului de amoniac : 6.1 m x 2.3 m, 2.25 m.

Instalaţia funcţionează în tandem, cate două butelii odată (2 utilizate, 2 de rezerva).

Butoaiele sunt aşezate în suporţi speciali, suporţi ce asigura o manevrare şi o

depozitare în siguranţă.

Instalaţia de amoniac

Amoniacul este condus către utilizatori, prin intermediul presiunii din butelii. În

butelii se găseşte amoniac lichefiat, care trece prin vaporizator şi ajunge în stare gazoasă

în instalaţie prin conducte Dn 50 mm.

Fiecare tandem de butelii are cate un vaporizator uscat încălzit electric, amplasate în

staţie (container). Presiunea în recipiente este de 6 bar, iar presiunea de ieşire către sistem este

de 0.8 bari.



2013


Împotriva scurgerilor de substanţe containerul dispune de o vană de captare rezistentă

la amoniac. Instalaţia este prevăzută cu un detector de gaze pentru amoniac, monitorizarea

făcându-se în incinta staţiei de metanol cu ajutorul unui avertizor.

Instalaţiile au drept scop furnizarea de amoniac pentru instalaţiile (cuptoarele) de

tratament termic. Amoniacul este folosit pentru creşterea procentului de azot în atmosfera

cuptoarelor de tratamente termice.

Dispozitivele de protecţie

Protecţia împotriva scurgerilor de substanţe

Containerul dispune de o vana de captare rezistentă la amoniac

Detectorul de gaze

Instalaţia este prevăzută cu un detector de gaze pentru amoniac, monitorizarea

făcându-se în incinta staţiei de metanol cu ajutorul unui avertizor.

Protecţia împotriva incendiilor

Containerul staţiei de amoniac este astfel construit, incat sa fie rezistent la foc. Pentru

combaterea incendiilor incipiente, se poate acţiona cu spuma mecanică SM 50 ce se află în

incinta centralei termice situată în imediata vecinătate, iar stingerea incendiului se face cu apă

pulverizată, de la hidrantul din hala 1.

În scopul prevenirii dispersiei amoniacului eliberat în mod accidental, în containerul

Staţiei de amoniac este montat un sistem „Drencer” care va fi declanşat prin intermediul

sesizorului de amoniac. Acest sistem, datorită solubilităţii mari a amoniacului în apă, va

reduce cantitatea de amoniac dispersată în cazul unui accident.



2013


Elemente de organizare

Instrucţiuni/instruiri

Containerul este în permanenţă închis. Accesul în container este permis numai

persoanelor desemnate sa manipuleze butoaiele, sa controleze parametrii staţiei.

Pentru operarea în staţia de amoniac, exista instrucţiuni de exploatare IN ISB 30.232

/0- 51. Persoanele instruite pentru operarea în staţia de amoniac îşi confirma participarea la

instruire prin semnătură.

III. B. 1.3 Depozitare propan

Depozitul de propan I, respectiv II este compus din recipiente metalice (stocator), 2

în staţia I şi 1 în staţia II, cu o capacitate maxima de 5.000 de litri/fiecare. Nivelul maxim de

umplere este de 80%, respectiv 4.000 litri.

Rezervoarele sunt amplasate suprateran şi sunt îngrădite, accesul făcându-se pe o

poartă cu zăvor. Aprovizionarea cu propan se face cu ajutorul autocisternelor. Recipientul este

umplut cu ajutorul pompei de pe autocisternă.

Instalaţiile de propan I şi II

Propanul se află în recipient în stare lichidă, însă este utilizat în stare gazoasă, prin

folosirea pernei de gaz din interiorul rezervorului. Propanul este trimis la utilizatori (cuptoare

de tratament termic) prin conducte, pe baza diferenţei de presiune dintre recipient şi sistem

(presiune din recipient – 2 bari iar presiunea din sistem de 1 bar ).

În depozitul I, în zona din jurul rezervorului de propan pe o raza de 5 m nu se

depozitează nimic.

În depozitul II, recipientul de propan este separat de zona rezervoarele de metanol de

un zid de protecţie, cu dimensiunile L= 6.3 m, l = 0.3 m, H = 2 m.

Echipamente de siguranţă

Rezervorul este echipat cu dispozitivele de siguranţă necesare: supapă de siguranţă,

ventile.

În zona depozitelor de propan, sunt puse indicatoare de avertizare şi interdicţie precum

şi instrucţiunea de exploatare nr. IN ISB 30.217 /0-232



2013


III. B. 1.4 Depozitare motorină

Motorina va fi folosita în cazul întreruperilor de combustibil lichid ca o alternativă

pentru continuitatea în funcţionare a centralei termice. Depozitarea motorinei se face în

depozitul de carburanţi I şi II în rezervoare subterane, cu două mantale, cu volumul de 50 mc

fiecare.

Rezervoarele de motorină sunt recipiente cu pereţi dubli, montate subteran, cu pereţi

dublii şi sistem de detecţie a eventualelor scurgeri, cu siguranţa de preaplin şi opritor de

flăcări pe conducta de aerisire. În cazul scurgerilor accidentale, acestea vor fi colectate cu

materiale absorbante sau atunci când sunt în cantităţi mai mari sunt preluate prin sistemul de

rigole şi clapete de la locul de alimentare şi conduse la rezervorul de avarie (comun pentru

motorină şi metanol).

Aprovizionarea motorinei se face cu ajutorul autocisternelor. Tancurile sunt umplute

prin cădere liberă, iar depozitarea se face la temperatura şi presiunea mediului ambiant.

Pomparea motorinei din rezervoare se face cu ajutorul unor pompe de distribuţie.

Prezenţa scurgerilor din tanc sunt sesizate şi afişate pe un avertizor.

III.B.1.5. Depozitul exterior de recipiente sub presiune şi container vopsele şi

diluanţi

Depozit exterior acoperit, ferit de lumina directă a razelor soarelui. Buteliile sunt

asigurate cu centuri. Nu se depozitează împreună cu substanţe periculoase explozive,

inflamabile, substanţe periculoase cu efecte de oxidare puternice.

Buteliile de oxigen sunt depozitate într-un compartiment separat.



2013


Structura depozitului exterior de butelii

Container vopsele şi diluanţi

Este un container antiex, amplasat în exterior, lângă hala II. Produsele depozitate

în container sunt lichide, în ambalaje originale tip cutii metalice.

Alcoolul tehnic utilizat este depozitat în butoaie de 60 l în container şi sticle de 0.5 l

în producţie.

III. B. 2 TRATAMENT TERMIC

În general, procesul de tratament termic, are următoarele faze principale, prezentate

în schema bloc de mai jos:

- încălzirea pieselor din oţel în cuptoare încălzite cu gaz metan, în atmosfera de gaz

protector (amestec gazos de N2, metanol, propan şi NH3 - parţial),

- răcire în băi cu săruri (călire).



2013


Instalaţie de tratament termic – Schema bloc

Este prezentat în continuare procesul tehnologic de tratament termic specific pentru

fiecare instalaţie de tratament termic existentă pe amplasament, în cele patru hale: hala I, II,

III, şi VI.



2013


III. B. 2.1 – Secţia de tratament termic secundar în hala I. segment N

Instalaţia realizează tratament termic tip călire pătrunsă (martensitica şi bainitica)


Instalaţia este complet automatizată pe toate fazele de proces (mai puţin

încărcarea/descărcarea şarjelor) şi este condusa de un sistem de procesoare integrate.

Componenta instalaţiei:

- post de încărcare/şarjare piese - 1 utilaj ; capacitate 400 kg/şarja; şarja cu latura de

1250 mm; înălţime şarja 400 mm;

- maşina de spălat – 1 utilaj; asigura spălare; clătire şi uscarea şarjei;

- cuptor de austenitizare cu vatra cu role – 1 utilaj; T. lucru =800 – 900 C; încălzire cu

gaze naturale care spală tuburile radiante; Atmosfera controlată: metanol, azot şi gaz de

îmbogăţire: propan.

Important: Sistem de siguranţa automatizat: azot 80 mc/h ; presiune 2.5 bar

Gabarit total: 60 t; Lungime totală 13,5 m.

- baia de călire; Volum 19 mc; T. lucru = 180 -240 C;

- instalaţie de vaporizare tip VH35;

- linie de răcire cu aer – 4 camere de lucru independente;

- manipulator de portal – 1 utilaj; asigură deservirea automată a băii de sare cu linia de

răcire şi manipulatorul transversal;

- manipulator transversal – 1 utilaj; asigura legătura şarjei din linia de răcire la

cuptorul de revenire;

- cuptor de revenire – 1 utilaj; T lucru= 170 – 300 C; sistem încălzire: cu rezistente

electrice; Gabarit total: 32 t.; Lungime totală: 20.4 m

- staţie de răcire cu aer cu transportor cu role – 1 utilaj; asigură răcirea şarjei la o temp.

<80 C;

- maşina de spălat finală - 1 utilaj; asigură spălare clătirea şi uscarea şarjei (proces de

recirculare aer);

- post de descărcare şarjă.

Descrierea fluxului tehnologic;

Etapa 1: Piesele destinate tratamentului termic se dispun pe postul de încărcare pe

şarja cu latura de 1250 mm; greutate de 400 Kg şi înălţimea de 400 mm. Dispunerea pieselor

se face în coşuri de tratament termic.



2013


Etapa 2: În regim automat piesele sunt supuse operaţiei de spălare, clătire şi uscare în

scopul îndepărtării reziduului de emulsie de la operaţia de strunjire moale. Se utilizează apa

încălzită la temp. de max. 80 C asigurata de instalaţie.

Etapa 3: Şarja se deplasează prin sistemul de role în cuptorul de asutenitizare tip tunel.

Tactul cuptorului este reglabil [10 – 25 min] funcţie de secţiunea pieselor care compun şarja.

Temperatura de lucru a cuptorului este cuprinsă între 800 – 900 C [930/temperatura maximă

de funcţionare]; încălzirea incintei: gaz metan prin tuburi radiante dispuse orizontal în

peretele cuptorului [22 tuburi radiante]. Atmosfera controlată este formată din: metanol [debit

20 mc/h; presiune 2.0 bar]; azot [27 mc/h; presiune 2 – 3 bar] iar gaz de îmbogăţire: propan

[debit 3 l/h; presiune 0.5 bar]

Cuptorul este prevăzut cu sistem de siguranţă cu azot de clătire: 80 mc/h şi presiune

prealabilă de 3 bar, care asigură neutralizarea atmosferei controlate, respectiv împiedicarea

creării de condiţii pentru o deflagraţie.

Cuptorul este prevăzut cu un sistem automatizat, care în situaţia ieşirii din parametrii

tehnologici ai atmosferei controlate sa activeze automatizat neutralizarea atmosferei

controlate (conf. descrierii anterioare).

Etapa 4: Călirea în baia de sare – şarja este transferată prin sistemul tip elevator din

cuptor în incinta băii de sare. T lucru = 180 – 240 C; temperatura asigurată de sistemul de

termorezistente electrice. Reducerea temperaturii băii de sare se face printr-un sistem de

schimbătoare de căldura cu aer.

În situaţia unei scurgeri accidentale de topitură de sare de călire, instalaţia este

prevăzută cu un rezervor de stocare de urgenţă [independent de instalaţie] şi un sistem de

pompe care asigură transferul în regim de urgenţă.

Etapa 5 – Răcirea şarjelor - se face în camere de răcire independente prin intermediul

ventilatoarelor de mare capacitate.

Etapa 6 – Revenirea şarjelor – se executa în cuptorul tip tunel. T maxima de lucru a

cuptorului este de 300 C; încălzirea incintei se face electric prin intermediul rezistentelor.

Transportul şarjelor în cuptor se face prin intermediul unui sistem de cale cu role.

Etapa 7 – Spălarea şi uscarea şarjelor - se realizează prin intermediul unei maşini de

spălat care utilizează apa caldă [maxim 80 C] produsă de instalaţie, urmată de clătire şi uscare

[maxim 130 C]. Pentru fiecare etapă descrisă maşina de spălat este prevăzută cu camere

compartimentate.



2013


Etapa 8 – Descărcarea pieselor şi ambalarea pe unităţile de livrare către operaţia

următoare din fluxul tehnologic.

Bazin de topire sare de călire pentru instalaţia din hala I

Bazinul va avea un volum de 18 mc şi va fi amplasat în extensia halei I [către

Cristian] pe un spaţiul care se amenajează la momentul sosirii rezervorului.

Bazinul va fi acoperit şi în cuva de retenţie.

Procesul de lucrul la aceste rezervoare:

- topire sare din stare de agregare solidă în stare lichidă [prin intermediul unui grup de

rezistente ] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];

- golire baie de sare [stare lichidă] în rezervorul de stocare, pentru intervenţii

mecanice/avarii asupra băilor.

Obs. Aceste rezervoare sunt goale şi pregătite pentru una din cele două procese

descrise. Prezenţa sării în rezervorul de topire este numai temporară.

III.B. 2.2 Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi

oscilanţi - Hala II

1. Ecluza de încărcare

- asigura încărcarea inelelor pe o banda transportoare cu role.

2. Cuptor de austenitizare tip tunel

- scop: asigura încălzirea pieselor în domeniul austenitic;

- Tmax: 950 C;

- încălzire: gaz metan [circulă prin tuburi radiante];

- deplasarea şarjelor în cuptor se face prin intermediul rolelor angrenate de motoare

electrice;

- capacitate instalată: cca 1400 Kg/h;

- utilizează atmosfera controlată formată din: metanol CH3OH; azot N2 şi propan

Cuptorul este prevăzut cu sistem de protecţie care nu permite introducerea atmosferei

de protecţie sub temperatura de siguranţă de 750ºC.

În cazul avariilor, incinta de lucru a cuptorului este clătită automat cu azot sub

presiune, neutralizând atmosfera controlată.



2013


Băile de sare

Linia de tratament termic are în componenta 2 băi de sare:

1) baie de călire bainitica:

- capacitate 11 mc;

- mediul utilizare: sare de călire (amestec nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu);

- încălzirea băii: electric;

- temperatura maximă: 300 C;

- răcirea băii: aer ventilat

2) baie de călire martensitica:

- capacitate 5,1 mc;

- mediul utilizare: sare de călire (amestec nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu);

- încălzirea băii: electric;

- temperatura maximă: 300 C;

- răcirea băii: aer ventilat.

Băile de sare sunt dotate cu agitatoare, nu există pericolul solidificării acesteia în

bazin.

Încărcarea şarjelor în baia de sare se realizează automat, de către împingătorul liniei.

Şarja este depusa de împingătorul liniei pe liftul băii de sare care este apoi imersat, tot

automat, în baie.



2013


Masuri de lucrul cu sarea de călire

Protecţia contra scurgerii

În cazul băilor de răcire cu săruri, deoarece avem de-a face cu topituri de săruri, în

cazul unei scurgeri de substanţă, când sarea se răceşte la temperatura ambiantă aceasta se

solidifică. În exteriorul băilor sarea se solidifică. Prin urmare, în cazul unei avarii, sarea

scursă poate fi colectată prin mijloace simple. Observaţie: Proprietăţi de toxicitate acută a

amestecului de săruri rezultă numai în cazul ingerării orale (R25). La manipularea

produsului, personalul este dotat cu echipament de protecţie individuală.



2013


Masuri de prevenire contra incendiilor

În cazul amestecului de săruri utilizate, avem de-a face un compus care favorizează şi

întreţine arderea în contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8 ). În stare topită

(lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele combustibile de toate

felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sarmele, pulberile; substanţele organice de

tot felul).

Metalele uşoare, respectiv aliajele acestora, nu sunt prelucrate în atelierul de călire;

introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de răcire cu săruri este interzisă.

Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este îngrădită.

În cazul producerii unor incendii în atelierul de călire, se folosesc ca substanţe de

stingere pulberea şi CO2. Daca nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în

scop de răcire), se recurge la apa fin pulverizată (ceaţă).

În hală există senzori pentru gaz metan şi amoniac. La anumite concentraţii ale acestor

substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje exista senzori

de temperatura, prin care se opreşte încălzirea, gazul în cazul depăşirii parametrilor de lucru.

La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor începuturi

de incendii.

Întreţinerea

Băile de răcire cu săruri sunt întreţinute în conformitate cu specificaţiile interne. În

cadrul sistemului de management al siguranţei, exista planurile de întreţinere corespunzătoare.

Operaţiile de întreţinere a băilor de răcire cu săruri sunt documentate.

Sărurile vărsate, picurate, respectiv scurse, vor fi îndepărtate cel târziu la sfârşitul

fiecărui schimb de lucru şi va fi pusa înapoi în băile de răcire cu săruri.

Evitarea greşelilor de exploatare

Pentru exploatarea băilor de răcire cu săruri, există instrucţiuni de lucru.

Angajaţii care deservesc băile de răcire cu săruri sunt instruiţi la început şi periodic,

pe baza instrucţiunilor, la locul de muncă şi verbal. Conţinutul şi momentul în care se fac

instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi confirmă participarea la


Echipamentele de protecţie personala/ Protecţia muncii

La activităţile efectuate la băile de răcire cu săruri, trebuie purtate echipamente de

protecţie personală în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.

De asemenea, sunt prevăzute: duşuri de urgenţă, duşuri pentru ochi.



2013


Bazin stocare sare lichidă

- capacitate 17 mc topitură sare;

- asigura golirea băilor de călire în situaţie de avarie majoră, verificări sau reparaţii ale

băilor de călire bainitice sau martensitice;

- temperatura de menţinere a topiturii min. 170 C;

Perimetrul bazinului este protejat de garduri de protecţie; accesul este permis

personalului autorizat [operator linie desemnat şi personal întreţinere].

Topirea sării se realizează în băile de sare a cuptorului

Banda transportoare a şarjelor

- asigura transportul şarjelor între diverse staţii ale instalaţiei [revenire; maşina de

spălat; de uscare].

Maşina de spălat

- scop: asigură spălarea pieselor de urmele de sare rezultate datorita răcirii în băile de

sare;

- date de lucrul: asigură spălare şi uscare la temperaturi de max. 70 C;

- volumul maşinii de spălat: 3 x 1.2 mc.

Cuptorul de revenire

- scop: asigură execuţia unei operaţii din lanţul de proces al tratamentului termic:

revenirea:



2013


- Tmax. 350 C;

- Încălzire: electrică prin rezistente;

- varianta constructivă: cuptor tip cameră.

Descrierea proceselor

Instalaţia realizează tratament termic de călire pătrunsă (martensitica şi bainitica)


Fluxul de producţie constă din următoarele faze:

- pregătire şarja;

- transport şarje în cuptorul tunel;

- încălzire în cuptorul tunel;

- răcire în baia de martensita sau bainita;

- spălare în maşina de spălat;

- revenire;

- descărcare piese.

III.B. 2.3 Sectia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi

grei - Hala III

2.3.1 Instalaţia de tratament termic

Secţia de tratament termic secundar al componentelor pentru rulmenţi grei din Hala

3 de producţie a fabricii Schaeffler Braşov, este despărţită de secţia de prelucrări prin

aşchiere din aceeaşi hală prin ziduri, accesul realizându-se prin porţi culisante.

În aceasta secţie, piesele strunjite şi/sau frezate sunt supuse operaţiei de tratament

termic secundar.

În funcţie de cerinţe, piesele pentru rulmenţi se împart în 2 categorii mari de material

ce trebuie tratat termic:

- Oteluri de călire: pentru tratament termic de călire martensitică, respectiv bainitică

- Oteluri de cementare: pentru tratamente termice de suprafaţă (cementare, respectiv

carbonitrurare).

Spectru de piese: inele interioare şi exterioare pana la diametre de 1800 mm, respectiv

elemente de rostogolire pentru rulmenţi.



2013


Întreaga instalaţie este înconjurată cu un gard de protecţie ce împiedică pătrunderea

neautorizată si/sau accidentală în interiorul liniei de tratament termic.

La mijlocul secţiei de tratament termic, în apropierea locului de descărcare/încărcare

al liniei de tratament termic, se află zona de călire pe matriţa.

Utilajele aferente acestei zone sunt:

- 1 cuptor tip cameră, de încălzire,

- 1 presa de călire.

1. Maşina de spălat

Maşina de spălat este de tip cameră, cu 3 bazine, 1 bazin a 14000 litri, 2 bazine a câte

3000 litri.

Mediul de spălare: apă demineralizată + lichid de spălare.

Maşina este dotată cu filtre şi separator de ulei.

Maşina de spălat

2. Cuptoarele tip clopot

Încălzirea acestor cuptoare se realizează cu gaz metan.

Atmosfera de lucru a cuptoarelor: tip ENDO, amestec de metanol şi azot. Cuptoarele

sunt dotate cu sisteme de protecţie care nu permit introducerea atmosferei de protecţie sub

temperatura de siguranţă de 750ºC.



2013


În cazul avariilor, incinta de lucru a cuptoarelor este clătită automat cu azot.

Cuptor tip clopot

3. Băile de sare

Baie de sare

Linia de tratament termic hala 3 este dotată cu 3 bai de sare, capacitate de câte 33 m3

de sare lichidă (aproximativ 66 tone de sare solidă intr-o baie). Băile de sare sunt dotate cu

agitatoare, nu există pericolul solidificării acesteia în bazin.

Băile de sare sunt construite pe sistemul pereţilor dubli, cu căptuşeala izolantă termic.

Ele sunt amplasate în interiorul unor cuve din beton. Încălzirea băilor de sare se realizează



2013


prin rezistenţe electrice ce sunt supravegheate continuu. În cazul unei avarii la încălzitoare,

aceasta este indicată prin semnale de avertizare luminoase şi sonore.

Răcirea băii de sare în vederea realizării diverselor tratamente termice se realizează cu

aer ventilat, introdus printr-o spirala de răcire scufundată în sare.

Dozarea apei în sare se realizează atât automat, cat şi manual, funcţie de procentul de

apa dorit (max. 2%).

Încărcarea şarjelor în baia de sare se realizează automat, de către manipulatorul liniei

de tratament. Şarja este depusă de manipulator pe liftul băii de sare care este apoi imersat, tot

automat, în baie.


În cazul băilor de răcire cu săruri, deoarece avem de-a face cu topituri de săruri, în

cazul unei scurgeri de substanţa, când sarea se răceşte la temperatura ambiantă aceasta se

solidifică. În exteriorul băilor sarea se solidifică. Prin urmare, în cazul unei avarii, sarea

scursă poate fi colectată prin mijloace simple. Proprietăţile de toxicitate acuta a sării de călire

rezultă numai în cazul ingerării orale (R 25). La manipularea produsului, personalul este

dotat cu echipament de protecţie individuală.


Sarea de călire favorizează şi întreţine arderea în contact cu materiale combustibile

(fraza de risc R8 ). În stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu

substanţele combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sârmele,

pulberile, substanţele organice de tot felul).



Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este îngrădită.


stingere pulberea şi CO2. Dacă nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în




de temperatură, prin care se opreşte încălzirea, (gazul) în cazul depăşirii parametrilor de

lucru.

La cuptoare exista posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor

începuturi de incendii.



2013


Întreţinerea

Băile de răcire cu săruri sunt întreţinute în conformitate cu specificaţiile interne. În


Operaţiile de întreţinere a băilor de răcire cu săruri sunt documentate.




Pentru exploatarea băilor de răcire cu săruri, exista instrucţiuni de lucru.

Angajaţii care deservesc băile de răcire cu săruri (inclusiv cuptoarele respective), sunt

instruiţi la început şi periodic, pe baza instrucţiunilor, la locul de munca şi verbal. Conţinutul

şi momentul în care se fac instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi

confirma participarea la instruire prin semnătura.


La activităţile efectuate la băile de răcire cu săruri, trebuie purtate echipamente de

protecţie personală în conformitate cu instrucţiunile de exploatare.

De asemenea, sunt prevăzute următoarele echipamente: duşuri de urgenţă, duşuri

pentru ochi.

4. Cuptoarele de revenire

Cuptoarele de revenire sunt de tip cameră, încălzite electric. Sunt prevăzute cu sisteme

speciale de evacuare a sării de călire.

Cuptor de revenire tip cameră



2013


5. Maşina de spălat sare

Maşina de spălat sare este de tip cameră, cu 3 bazine, 1 bazin de 13000 litri, respectiv

2 bazine a 4000 litri.

Procesul de spălare are loc în 4 etape:

- Spălare 1: se îndepărtează cea mai mare parte a sării de călire de pe şarjă

- Spălare 2:

- Clătire,

- Uscare cu aer cald.

Apa cu sare din bazinele maşinii de spălat, este distilată prin intermediul unui distilator

montat în spatele băii de sare 2.

Apa curată din distilator este recirculată spre bazinul de clătire al maşinii de spălat

sare, iar sarea rezultată în urma distilării alimentează baia de sare 2.

6. Locul de spălat gheare manipulatoare

Locul de spălat ghearele manipulatoarelor este sub forma unui bazin, cu un sistem de

duze ce spală sarea de pe ghearele manipulatoarelor.

Mediul de spălare: apa de la reţea, sau din maşina de spălat sare.

Regenerarea mediului de spălare: prin intermediul distilatorului de la baia de sare 2.

Bazinul de topit sare de călire pentru instalaţia din hala III

Rezervorul de topit sare este situat în afara halei de producţie, direct în spatele ei,

amplasat lângă hala III [către hala IV] într-o locaţie special construită, în spaţiul amenajat şi

identificat.

Volum: 77,2 mc; D. = 2.700 mm; L= 8400 mm.

Încărcarea sării solide se realizează prin partea superioara a rezervorului. Topirea sării

solide se realizează electric, cu rezistente electrice. Temperatura şi rezistenţele electrice sunt

monitorizate electronic şi afişate pe panourile de comandă aflate în secţia de tratament termic.


băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii

Procesul de lucrul:

- topire sare din stare de agregare solida în stare lichidă [prin intermediul unui grup de

rezistente] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];



2013




În mod obişnuit acest rezervor este gol şi pregătit pentru una din cele doua procese

descrise.

Rezervor topire sare pentru hala III

DESCRIEREA PROCESELOR

Piesele ce urmează a fi supuse tratamentului termic secundar sunt transportate din

zona de depozitare a pieselor moi, către locurile de pregătire a şarjelor. Piesele sunt apoi

aşezate manual pe platouri rezistente la temperaturi înalte, conform specificaţiilor interne.

Şarja este apoi transportata prin intermediul unui manipulator special către locul de

încărcare al instalaţiei. Preluarea şarjei se realizează automatizat, precum şi întreg procesul de

tratament termic secundar.

Se deosebesc 4 tipuri principale de tratamente termice:

1. călire martensitică;

2. călire bainitică;

3. cementare;

4. carbonitrurare;



2013


1. Călire martensitică:

În cazul acestui tratament termic, şarja este transportată automat de către

manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru ca. 890 ºC).

Transportul către baia de sare are loc tot automat, din cuptorul tip clopot.

Temperatura de lucru a băii de sare la călirea martenistică: 170-200ºC.

Pentru a asigura o calibilitate optimă, în baia de sare se adaugă un anumit conţinut de

apă (max. 2%). Această dozare are loc automat, cu apă de la reţeaua fabricii.

După călire, şarja este transportata automat către următoarele staţii din proces:

- loc de răcire: cu aer ventilat;

- maşina de spălat sare: piesele răcite (<60ºC) sunt spălate cu apă curată într-o

instalaţie de spălat. Apa cu sare, ce rezultă din spălarea şarjei, este distilată într-o instalaţie

specială, iar apa curată este recuperată şi alimentează bazinele instalaţiei de spălat.

Instalaţia de distilat este situată în spatele băii 2 de sare a instalaţiei. Sarea ce rezultă în

urma procesului de distilare se scurge printr-un sistem special direct în baia de sare.

- loc de descărcare/încărcare intermediară: şarja este scoasă din instalaţie în vederea

unui anumit set de analize. După terminarea acestor analize, şarja este reintrodusă în

instalaţie.

- cuptor de revenire, tip cameră, cu încălzire electrică;



2. Călire bainitica


manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 890ºC).


Temperatura de lucru a băii de sare la călirea bainitică: 220-230ºC.

Pentru a asigura o calibilitate optimă, în baia de sare se adaugă un anumit conţinut de

apă (max. 2%). Aceasta dozare are loc automat, cu apa de la reţeaua fabricii.

După un anumit timp prescris, şarja este preluată automat de către manipulatorul liniei

şi transportata direct într-un cuptor de revenire pentru a continua bainitizarea.

După călire, şarja este transportată automat către următoarele staţii din proces:


- maşina de spălat sare: piesele răcite (<60ºC) sunt spălate cu apă curată într-o

instalaţie de spălat. Apa cu sare, ce rezultă din spălarea şarjei, este distilată într-o instalaţie



2013


specială, iar apa curată este recuperată şi alimentează bazinele instalaţiei de spălat. Instalaţia

de distilat este situată în spatele băii 2 de sare a instalaţiei.

Sarea ce rezultă în urma procesului de distilare se scurge printr-un sistem special

direct în baia de sare.

- loc de descărcare/încărcare intermediară: şarja este scoasă din instalaţie în vederea

unui anumit set de analize. După terminarea acestor analize, şarja este reintrodusă în

instalaţie.

- cuptor de revenire, tip cameră, cu încălzire electrică;



Observaţie: cuptoarele de revenire, unde se realizează bainitizarea, sunt prevăzute cu

sisteme speciale de evacuare a sării de călire.

3. Cementarea


manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 980 -

1050ºC). Transportul către baia de sare are loc tot automat, din cuptorul tip clopot.

Temperatura băii de sare la răcirea şarjelor de cementare: 170 – 220ºC.

Conţinutul de apă în baia de sare este în acest caz 0%.

După răcirea în baia de sare, şarja este transportată automat către următoarele staţii:



- cuptor cu cupolă (pentru recoacere, fără atmosferă de protecţie decât azot);

- loc de răcire special pentru temperaturi înalte;


4. Carbonitrurarea


manipulatorul liniei de tratament, în cuptorul tip clopot (temperatura de lucru cca. 980 -

1050ºC). Suplimentar, se introduce amoniac în atmosfera de lucru a cuptorului.


Temperatura băii de sare la răcirea şarjelor de cementare: 170 – 220ºC.

Conţinutul de apă în baia de sare este în acest caz 0%.

După răcirea în baia de sare, şarja este transportata automat către următoarele staţii:




2013



- cuptor cu cupolă (pentru recoacere, fără atmosfera de protecţie decât azot);

- loc de răcire special pentru temperaturi înalte;


2.3.2. Magazia de depozitare săruri - hala III

Substanţe depozitate:

- Sare de călire - componenta 1: azotit de sodiu concentraţie 100%

- Sare de călire - componenta 2: azotat de potasiu concentraţie 100%

În băile cu sare de călire se utilizează un amestec din cele 2 componente.

- Sare de brunare cu conţinut de nitrit de sodiu (concentraţie 10-15 %) şi hidroxid de

sodiu > 50%.

Accesul în magazie este restricţionat complet, uşa este încuiată 24 ore /zi.

Responsabilul desemnat pentru a asigura operaţional magazia de sare este maistrul de

tratament termic (sau înlocuitorul oficial desemnat).

În magazie se depozitează numai sarea destinată procesului de tratament termic, faza

de răcire intensăa, cu următoarele caracteristici:

- stare de agregare: solidă;

- forma: granulară;

- forma de ambalare: saci de plastic de 25 kg/buc;

- forma de dispunere: 40 saci/ europalet.

Sarea depozitată în magazie se utilizează pentru completarea nivelului din băile de

călire şi brunare.

Procesul consta din următoarele faze:

- încărcarea sacilor de sare pe europalet de lemn;

- transportul către manipulatorul de deservire;

- despachetarea sacilor în cutii metalice prevăzute cu plase;

- scufundarea sării în baia caldă prin intermediului elevatorului băii de călire.

Activitatea este realizată de întotdeauna de minim 2 operatori de tratamente termice,

supervizaţi de maistrul de tratamente termice şi sunt echipaţi suplimentar cu următoarele

echipamente de protecţie:

- ochelari de protecţie;

- mănuşi de cauciuc;



2013


- şort de protecţie.

Înainte de scoaterea din magazie, sacii de sare sunt verificaţi să nu fie rupţi şi sarea să

se împrăştie pe pardoseala halei de producţie.

Modul de lucru este reglementat de următoarele documente:

- INSTRUCŢIUNEA DE EXPLOATARE – tematica nr. 2/2007;

- FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE conf. directivei 91/155/EWG 050001

- PROCES VERBAL DE INSTRUIRE.

Protecţia contra scurgerii unor substanţe

În cazul bunurilor depozitate, avem de-a face exclusiv cu substanţe solide, care sunt

păstrate în ambalaje transportabile. Podeaua depozitului este astfel conceputa încât substanţele

care se scurg sa poată fi observate şi complet îndepărtate; aceasta este construita fără orificii

(guri de scurgere în canalizare).

Protecţia contra incendiilor prin masuri tehnice

Depozitul este prevăzut cu un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi

stingătoare cu spuma şi CO2.

În cazul producerii unui incendiu, există sistem de alarmă central, care este conectat la

poartă şi astfel se poate acţiona încă din faza incipientă; în imediata apropiere a Depozitului

de săruri se găseşte un hidrant.

Scoaterea neautorizată a unor materiale din depozit

Depozitul de sare este permanent închis; accesul în depozit este permis numai

persoanelor autorizate.

2.3.3 Instalaţiile de brunare din hala III

Scopul instalaţiilor de brunare este de a se acoperi produsele existente cu un strat

negru intens pentru un aspect mai plăcut şi pentru realizarea unei rezistente la coroziune mai

ridicată.

Instalaţiile de brunare sunt utilizate pentru realizarea unui strat de brunare conform

DIN EN 50938 pe materiale feroase.

Există 2 instalaţii de brunare, procesul tehnologic este identic la brunare I cu II,

diferenţa constă în dimensiunile cuvelor, având în vedere dimensiunile pieselor care sunt

supuse procesului de brunare ( pentru piesele mai mari se utilizează brunare II cu volume ale

cuvelor mai mare).



2013


Flux tehnologic Instalaţia de brunare – schema bloc



2013


Brunare 1

Instalaţia de brunare 1 este compusa din 16 bai a căror capacitate totală este de 7850 l.

Băile au capacităţi diferite între 500 l şi 725 l. Ţinând cont că din totalul băilor, din cadrul

instalaţiei, 9 sunt băi de spălare care nu folosesc agenţi chimici, una este pentru conservare cu

emulsie iar doua sunt pentru scurgere şi scoatere piese, volumul total al cuvelor în care au loc

procese chimice este de 2 mc.

Capacitatea instalaţiei de brunare 1 este de 19.2 t/zi.

Brunare 2

Instalaţia de brunare 2 este compusă din 16 băi a căror capacitate totală este de 21700

litri. Băile au capacităţi diferite între 1350 l şi 1700 l. Din totalul băilor din cadrul instalaţiei,

9 sunt băi de spălare care nu folosesc agenţi chimici, una este pentru conservare cu emulsie iar

două sunt pentru scurgere şi scoatere piese, volumul total al cuvelor în care au loc procese

chimice este de 4.75 mc.

Capacitatea instalaţiei de brunare 2 va fi de 14.4 t/zi (piesele sunt mai mari şi astfel

încărcarea coşului este mai mică).

Procesul de brunare efectuat în instalaţii cuprinde următoarele etape tehnologice:

Poz. Descriere baie Conţinut baie Adaos Timp de tratare

1 Introducere piese - - -

2/3 Zona tampon

intermediara1)

- - -

4 Conservare ( Ulei) Emulsin 5-10 Vol.-% cca. 5 min

5 Degresare Alcalit,

Demulgatort,

Netzer

10 % 15 ± 5 min

6 Clătire Apa - scufundare scurta


8 Decapare (Baituire)1)

Rostalit S 2316 Gata preparat

pentru utilizare

1 ... 15 min

9 Clatire1)

Apa - scufundare scurta

10 Clatire1)

Apa - scufundare scurta

15 Brunare I Brun 5501 ca 50 %

10-15 %)

12 ... 20 min


17 Brunare II2)

Brun 5501 ca. 60 %

10-15 %

12 ... 20 min





11 Clătire caldă Apa - 2 ... 10 min

2/3 Scurgere - - -

1 Scoatere piese - - -



2013


1) Etapă a procesului efectuată numai la cerinţa

2) Selectiv poziţiile necesare

Nota: □Au fost marcate băile ce conţin substanţe ce prezintă pericol de accident major.

Sare de brunare are un conţinut de nitrit de sodiu (concentraţie 10-15 %) şi hidroxid de

sodiu > 50%.

Dimensiunile bazinelor din cadrul instalaţiilor de brunare sunt prezentate în tabelul

următor:

Poz. în instalaţia de brunare Instalaţia de brunare 1

Volum util (l)

Instalaţia de brunare 2

Volum util

Poz. 1 încărcare piese

Poz. 2 şi 3 Zona tampon

Poz. 4 conservare 620 1450

Poz. 5 degresare inclusiv separator de

ulei

680 3350

Poz. 6 şi 7 Clătire după degresare 500*2 1350*2

Poz. 8 Decapare/băiţuire 550 1350

Poz. 9 şi 10 clătire după decapare 500*2 1350*2

Poz. 11 Clătire cu apă supraîncălzită 550 1350

Poz. 15 şi 17 Brunare 725*2 1700*2

Poz. 12-14 şi 16 Clătire după brunare 500*4 1350*4

Total volum cuve instalaţie 7850 21700

Total volum bai în care au loc

reacţii chimice

2000 4750

Nota: □Au fost marcate băile ce conţin substanţe ce prezintă pericol de accident major.

Băile de brunare

Poz. în

instalaţia de

brunare

Instalaţia de

brunare 1

Volum util

(l)

Instalaţia de

brunare 2

Volum util

(l)

Compoziţia

băii

Concentraţia

sol.

periculoase

în băi

Pericol şi fraze

de risc*,

conform

HG 937/2010

Brunare 1, 2

Poz 15 şi 17

725*2 1700*2

Soluţie

Brun 5501

+

apă

11 - 15%

Xn, R22

C, R35

Nota* - frazele de risc conform fişelor de securitate anexate.



2013


Descrierea individuală a etapelor de tratare din cadrul instalaţiei de brunare tip

BE/570

Poz. 1: Încărcarea şi descărcarea instalaţiei

În staţia de încărcare – descărcare a instalaţiei se aduc transportoarele de marfă pentru

a fi preluate de sistemul de transport automat. Transportoarele de marfă se găsesc pe un cadru

mobil de transport prevăzut cu o vană de colectare în aşa fel încât chiar şi la mişcarea pieselor

în afara instalaţiei, nu exista pericolul de a picura ulei sau apă pe podeaua halei.

Aceasta poziţie serveşte şi pentru depunerea coşurilor cu piese gata tratate.

Poz. 2 şi 3: Zona tampon

Poz. 4: Conservare

Protecţia anticoroziva a unui strat de brunare poate fi ridicată prin adăugarea unui film

de ulei. Prin aceasta este influenţat pozitiv şi aspectul pieselor tratate: culoarea suprafeţei

acestora devine mai intensă şi mai strălucitoare.

Material de construcţia vana interioară (baie): Otel inoxidabil 1.4301.

Conţinut baie: produs Emulsin.

Adaos : max. 15 Vol.-%.

Temperatura de utilizare: Temperatura camerei (neîncălzit).

Întreţinere baie: Verificare şi corectare periodica a concentraţiei.

Masuri de prelungire a durabilităţii

Pentru transportul unei cantităţi cât mai mici posibile de emulsie din baie în staţiile de

picurare şi tampon (aşteptare), coşurile cu piese vor rămâne la scurs după ridicarea din baie

cca 30 s.

Poz.5: Degresare

Premisă pentru acoperirea cu un strat de brunare este realizarea unei suprafeţe

metalice, curată. Acţiunea chimică din băile de brunare poate fi întârziată sau chiar

compromisă prin existenţa unui strat de ulei, vaselină sau de honuire. Soluţia de degresare

utilizată, îndepărtează uleiurile, vaselinele şi produsele de conservare.

Conţinut baie: Produs: Alkalit R/2 1199

Adaos: 10 % în apă (max. 15 %-ig)

Temperatura de utilizare: ca. 80 °C

Material de construcţia vana interioară: Otel inoxidabil 1.4301. Toţi pereţii vanei vor

fi căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.



2013


Întreţinere baie: Concentraţia băii va fi verificată periodic şi după caz corectată.


Baia de degresare este dotată cu un separator de ulei situat separat. Prin aceasta se

realizează o prelungire a durabilităţii băii de degresare cu un minim de cheltuieli de

întreţinere.

Separatorul este prevăzut cu o reţea retur pentru apa de clătire din băile de clătire de

după degresare, poz. 6 şi 7.

Tehnica de măsurare şi reglare

• Baia de degresare este prevăzută cu reglare de nivel care la depăşirea „nivelului

normal de umplere” adaugă lichid din baia de clătire imediat următoare. Prin aceasta

chimicalele ieşite din baie vor fi readuse aici.

• Reglare de temperatură electronică;

• Limitare a temperaturii de siguranţă;

• Protecţie încălzire uscată;

• Protecţie fără ungere pentru pompa de circulaţie.

Poz. 6 şi 7: Clătire după degresare

După tratarea din baia de degresare pe piese rămâne soluţie de degresare care, pentru

continuarea procesului trebuie sa fie îndepărtată. Prin clătirea multiplă a pieselor în apa din

reţea vor fi spălate reziduurile ramase lipite de acestea.

Material de construcţia bazin (vana) de clătire: Polipropilenă.

Conţinut bai: Băile de clătire după degresare vor fi alimentate cu apa curată din reţea.


Prima baie de clătire după degresare (Poz. 6) este prevăzută cu un compartiment de

separare (decantare) a uleiului. Prin aceasta se realizează o prelungire a durabilităţii băii de

clătire după degresare cu un minim de cheltuieli de întreţinere.

Reţea retur pentru apa de clătire (vezi tehnica de măsurare şi reglare).


• Baia de clătire după degresare este prevăzută cu reglare de nivel, care, la depăşirea

„nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă proaspătă în poz. 7 . Lichidul

se revarsă în cascadă din poz. 7 în poz. 6. Prin aceasta ambele bai de clătire după degresare

vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.



2013


Poz. 8: Decapare

Straturi de oxid sau alte produse anorganice aflate pe suprafaţa pieselor pot împiedică

parţial sau chiar total formarea stratului de brunare. Prin introducerea unei bai cu soluţie de

decapare după degresare, aceste straturi pot fi îndepărtate şi se va obţine o suprafaţă metalică,

curată.

Soluţia de decapare utilizează inhibitori prin care se împiedică atacul prea puternic

asupra materialului de bază. Vor fi decapate doar piesele pentru care obţinerea unei culori

intense este absolut necesară.

Material de construcţia baie decapare: Polipropilenă.

Conţinut baie: Rostalit S 2316 ca şi produs gata de utilizare.

Temperatura de utilizare: cca. 40 °C.

Întreţinere produs: Concentraţia băii de decapare va fi verificată periodic şi

corespunzător corectată.

Masuri de prelungire a durabilităţii: Reţea retur pentru apa de clătire (vezi tehnica de

măsurare şi reglare).


• Baia de decapare este prevăzută cu reglare de nivel care la depăşire a „nivelului

normal de umplere” adaugă lichid în baia de clătire imediat următoare ( poz. 9 ).

• Reglare de temperatură electronică;

• Limitare a temperaturii de siguranţă;

• Protecţie încălzire uscată;

Poz. 9 şi 10: Clătire după decapare

După tratarea din baia de decapare pe piese rămâne soluţie de decapare care, pentru

continuarea procesului trebuie sa fie îndepărtata. Prin clătirea multipla a pieselor în apa din

reţea vor fi spălate reziduurile ramase lipite de acestea.

Material de construcţia bazin baie clătire după decapare – Polipropilenă.

Conţinut baie: Adaos : Băile de clătire după decapare vor fi alimentate exclusiv cu apă

din reţea.

Întreţinere baie: Se va verifica zilnic pe refractometru valoarea din ultima baie de

clătire ( Poz.10). Daca aceasta valoare se situează peste 2 % atunci prima baie de clătire după

decapare va fi complet regenerată. Prin aceasta ambele poziţii vor primi apa de clătire curată

respectiv proaspăta.

Masuri de prelungire a durabilităţii: Reţea retur pentru apa de clătire.



2013



• Baia de clătire după decapare este prevăzută cu reglare de nivel, care, la depăşirea

„nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă proaspătă în poz. 10. Lichidul

se revarsă în cascadă din poz. 10 în poz. 9. Prin aceasta ambele bai de clătire după decapare

vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.

Poz. 11: Baie de clătire cu apa supraîncălzită

În special la piesele prevăzute cu găuri mici, degajări sau altele asemănătoare, prin

clătirea doar cu apa rece din reţea nu ar putea fi îndepărtate în întregime resturile de soluţie de

brunare, ceea ce ar conduce la formarea de depuneri/ eflorescente de culoare albă pe suprafaţa

acestora.

Prin tratarea pieselor în apă caldă/supraîncălzită vor fi de regula înlăturate cu succes

resturile de soluţie de brunare.

Material de construcţie vana interioară: Otel inoxidabil 1.4301. Toţi pereţii vanei vor

fi căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.

Conţinut baie: Băile de clătire cu apă supraîncălzită vor fi alimentate cu apă din reţea.

Întreţinere baie: Săptămânal se va verifica conţinutul de săruri din baie de clătire cu

apă supraîncălzită. În cazul în care valoarea găsită se situează peste 0,5 %, atunci fie se

schimbă apa din baie fie se regenerează corespunzător cu apa proaspătă. Din experienţa, într-o

exploatare normală, nu sa întâlnit niciodată un asemenea caz.

Masuri de prelungire a durabilităţii: Cantitatea de apă evaporată din băile de brunare

va fi automat completată cu apa proaspătă în baia de clătire cu apă supraîncălzită. Prin aceasta

se realizează o permanentă regenerare a băii de clătire cu apă supraîncălzită.


• Baia de clătire cu apă supraîncălzită este prevăzută cu un senzor de nivel capacitiv

care declanşează alimentarea cu apă proaspătă în cazul în care scade nivelul de umplere.

• Reglare electronică a temperaturii;

• Protecţie încălzire uscată.

Poz. 12 pana la 14: Clătire după brunare

După tratarea din baia de brunare pe piese rămâne soluţie de brunare care, pentru

continuarea procesului trebuie sa fie. Prin clătirea multiplă a pieselor în apa vor fi în mare

măsură spălate reziduurile ramase lipite de acestea.

Material de construcţia baie de clătire după brunare – Polipropilenă.

Conţinut baie: Băile de clătire după brunare vor fi alimentate cu apă din reţea.



2013



• Băile de clătire după brunare poz. 12 şi 14 sunt prevăzute cu reglare de nivel, care, la

depăşirea „nivelului normal de umplere” declanşează alimentarea cu apă din poz. 11 respectiv

13. Lichidul se revarsă în cascadă din baia mai puţin poluată. Prin aceasta ambele bai de

clătire după brunare vor fi alimentate la momentul respectiv cu lichid cat mai puţin poluat.

• Reglarea nivelului.

Poz. 15 şi 17: Băile de brunare

În baia de brunare printr-o reacţie chimică care are loc intre materialul de baza din care

este realizată piesa şi soluţia de brunare supraîncălzită, se formează la suprafaţa piesei un

strat de acoperire negru intens.

Material de construcţie vana interioară: Tabla oţel ST 34-2. Toţi pereţii vanei vor fi

căptuşiţi cu un strat termoizolant de cel puţin 50 mm.

Compoziţie băi: Produs: Brun 5501.

Adaos: 1 parte sare de brunare pentru 1 parte apa (Poz. 15) respectiv. 1,2 părţi sare de

brunare pentru 1 parte apa (Poz. 17).

Temperatura de utilizare: cca. 145 °C ± 5 °C.

Tehnica de comanda respectiv de reglare

• Reglare automată a concentraţiei şi temperaturii;

• Supravegherea depăşirii nivelului de umplere;

• Limitator de temperatură de siguranţă;

• Limitare a timpului total alimentarea cu apă şi reglarea concentraţiei.

Întreţinerea băii: Completarea periodică cu sare de brunare.

Masuri pentru prelungirea durabilităţii

Prin intermediul reglării concentraţiei, pierderile rezultate în urma evaporării vor fi

automat compensate (echilibrate) prin recircularea apei de clătire din baia de clătire imediat

următoare (poz. 16). Prin aceasta chimicalele ieşite din baie se vor reîntoarce aici.

Baia de brunare va fi periodic curăţată de depunerile de mal (şlam) rezultate în urma

reacţiilor. Soluţia de brunare rămasă în acest caz, se poate utiliza apoi ca baie permanentă.

Poz. 16: Clătire după brunare

După tratarea din baia de brunare pe piese rămâne soluţie de brunare care, pentru

continuarea procesului trebuie să fie îndepărtată. Prin clătirea multiplă a pieselor în apă vor fi

spălate reziduurile ramase lipite de acestea.

Material de construcţia bazin - Otel inoxidabil 1.4301.



2013


Conţinut baie: Adaos : Băile de clătire după brunare vor fi alimentate cu apa din reţea.

Masuri pentru prelungirea durabilităţii: Recircularea apei de clătire în băile de

brunare 15 şi 17 pentru compensarea pierderilor rezultate prin evaporare. Volumul de lichid

dislocat va fi completat din baia de clătire următoare mai puţin poluată, poz. 14.


• Baia de clătire este prevăzută cu un senzor de nivel capacitiv, care în cazul scăderii

nivelului de umplere al băii, declanşează alimentarea cu apă din baia de clătire de la poz. 14.

III.B. 2.4 Secţia de tratament termic secundar în hala VI

În hala VI sunt dispuse doua instalaţii de tratament termic, după cum urmează:

- instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitica/bainitica;

- instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.

2.4.1. Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitică şi

bainitică.

Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitică şi bainitică] aplicat inelelor

[d. max. 1200 mm] şi role [conf. geometrică: conică, butoi, cilindrică].

1. Loc de încărcare

Scop: asigura încărcarea pieselor pentru lansarea pe fluxului de tratament termic;

Capacitate: 1 şarja /comandă;

Constructiv: sistem tip lift acţionat exclusiv manual de operatorul instalaţiei.

2. Maşina de spălat

Scop: asigură spălarea şi uscarea pieselor strunjite moale de emulsia rămasă de la

operaţiile precedente.

Constructiv: este format din bazin de spălare de 3200 L şi clătire 2000 l.

Mediul de spălare: apă demineralizată.

Instalaţia este prevăzută cu filtre de separare a uleiului.



2013


Maşina de spălat

3. Cuptorul de austenitizare

Scop: asigură încălzirea pieselor în domeniul austenitic, în vederea asigurării

transformărilor de faza în stare solidă specifică oţelurilor.

Capacitate: max. 1400 kg/oră.

Constructiv: cuptor tip tunel, încălzit cu gaz metan prin tuburi radiante, atmosferă

controlată [metanol; azot; propan]. Transportul şarjelor se face pe role acţionate de un sistem

electromecanic.

Important: în situaţii de avarii cuptorul este prevăzut cu sistem automat de

protecţie care constă în spălarea incintei cuptorului cu azot sub presiune.

Atmosfera controlată este introdusă la T min. 750 C, sub aceasta temperatură cuptorul

este prevăzut de sistem automat de protecţie care nu permite aceasta operaţie.

Cuptorul de austenitizare



2013


4. Baia de sare martensitica

Scop: asigura răcirea energica a şarjelor de otel încălzite în cuptorul de austenitizare.

Capacitate: 19 mc topitura sare de călire;

Compoziţia chimică: azotat de potasiu; azotit de sodiu [pondere egală];

Domeniul de temperaturi: 170 – 220 C.

Constructiv:

• baia de sare este dotata cu un agitator; nu există pericolul solidificării acesteia;

• prevăzuta cu sistem de pereţi dubli, cu căptuşeală izolată termic amplasată în

interiorul unei cuve de beton;

• încălzirea băii: sistem de rezistente electrice monitorizată permanent de calculatorul

de proces;

Obs: În cazul unei avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin semnale de

avertizare luminoase şi sonore.

• răcirea băii de sare se face prin intermediul aerului ventilat introdus printr-un sistem

de spirale dispus în perimetrul băii;

• dozarea apei de corecţie se face automat prin intermediul unei sonde;

• circulaţia şarjelor pe baia este asigurata de un sistem de role [în interiorul băii]

respectiv de manipulator [care preia şarja pentru execuţia staţiei următoare prevăzute în

program];

Alimentare: componenţi în stare solidă pe jgheabul prevăzut de baia de sare.

Protecţia perimetrului: cu garduri din material transparent de grosime 10 mm.

Baie de sare martensitică



2013



La temperatura ambiantă, sarea de călire se găseşte în stare de agregare solidă. Aceasta

se colectează prin mijloace simple, cu personal utilizând echipament de protecţia muncii

suplimentar format din: ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc şi mască pentru nas.

Proprietăţi de toxicitate acută a preparatului descris rezultă numai în cazul ingerării

orale (R25).


În cazul tipului de sare descris, avem un compus care favorizează şi întreţine arderea

în contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8 ).

În stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele

combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sârmele, pulberile;

substanţele organice de tot felul).


introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de răcire cu săruri este interzisa.

Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este

îngrădită. În cazul producerii unor incendii in atelierul de călire, se folosesc ca substanţe de

stingere pulberea şi CO2. Daca nu se poate renunţă la folosirea apei pentru stingere (de ex. în


În hală există senzori pentru gaz metan şi fum. La anumite concentraţii ale acestor


de temperatură, prin care se opreşte încălzirea, gazul în cazul depăşirii parametrilor de lucru.


de incendii.

Întreţinerea

Baia de călire martensitică este întreţinută în conformitate cu specificaţiile interne. În


Operaţiile de întreţinere preventivă a băii de sare sunt documentate prin mentenanţa

preventivă.


fiecărui schimb de lucru şi va fi pusă înapoi în băile de răcire cu săruri.


Pentru exploatarea băii de săruri, există instrucţiuni de lucru.



2013


Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare (inclusiv cuptoarele respective), sunt

instruiţi pe baza instrucţiunilor, la locul de munca. Conţinutul şi momentul în care se fac

instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi confirmă participarea la



La deservirea băii de sare martensitică, în mod obligatoriul manipulatorul instalaţiei se

află în regim manual; cu respectarea instrucţiunilor interne care descriu activităţile şi măsurile

necesare în astfel de situaţii precum şi factorii de risc potenţiali.

5. Baia de sare bainitica

Scop: asigura răcirea pieselor şi menţinerea acestora pentru realizarea transformării

bainitice.

Capacitate: 36 mc topitură sare de călire;

Compoziţia chimică: azotat de potasiu; azotit de sodiu [pondere egală];

Domeniul de temperaturi: 220 – 245 C.

Constructiv: identic ca la baia de sare martensitică.

Alimentare: exclusiv cu topitura de sare prin intermediul unui sistem de aducţiune

[pompe şi conducte] din tancul de stocare.

Amestecul de sare în stare solidă este depus în tancul de stocare, adus la temperatura

prescrisă şi transferat în baia de sare bainitică.

Datele cu privire la echipamentele de protecţie personală/protecţia muncii; evitarea

greşelilor de exploatare; întreţinerea;masuri de prevenire contra incendiilor şi protecţia contra

scurgerii sunt valabile ca în cazul băii de sare martensitice descrise anterior.

Baia de sare bainitica



2013


6. Răcitor tip cameră

Scop: asigura răcirea pieselor ieşite din baia de sare până la temperatura de 600 C

Capacitate: 4 şarje [4 camere];

Constructiv:

• realizate dintr-o manta metalică cu latura de 1500 mm;

• răcirea se face prin intermediul unui răcitor de mare capacitare pentru fiecare camera

Alimentarea: se realizează prin intermediul manipulatorului din dotarea instalaţiei.

Răcitor tip camera

7. Manipulator

Scop: asigură legătura dintre băile de sare [martensitică şi bainitică], răcitor, şi

căruciorul transversal.

Capacitate: 1 şarja/comandă.

Constructiv: sistem electromecanic acţionat automat [prin calculatorul de proces] sau

semiautomat [prin telecomandă] care realizează mişcări combinate transversale şi de avans

susţinut pe o magistrala de grinzi incastrate.

Important:

- perimetrul de acţionare al manipulatorului este protejat de sistemul de gard din

plastic securizat transparent cu grosime de 10 mm.



2013


- accesul în zona de lucrul al manipulatorului [pentru reparaţii sau curăţenie] este

descris cu exactitate în instrucţiunile interne.

Manipulator

8. Cărucior transversal (transportor alimentare revenire)

Scop: asigură transportul şarjelor, preluate de la manipulator, cu destinaţia cuptor de

revenire.

Capacitate: 1 şarja /comandă.

Constructiv: sistem transportor a şarjelor pe sine, acţionat exclusiv automat de

calculatorul de proces.

Important:

• perimetrul de acţionare al manipulatorului este protejat de sistemul de gard din

plastic securizat transparent cu grosime de 10 mm.

• accesul în zona de lucrul al manipulatorului [pentru reparaţii sau curăţenie] este

descris cu exactitate în instrucţiunile interne.



2013


9. Cuptor de revenire

Scop: asigură operaţia de revenire din cadrul procesului tehnologic de călire

martensitică/bainitică.

Capacitate: 1400 kg/ora

Constructiv:

• cuptor tip tunel cu 2 linii de alimentare;

• şarjele sunt acţionate de un sistem de role;

• încălzire: electric cu rezistente;

Cuptor de revenire

Important: cuptorul este prevăzut cu un sistem de evacuare a reziduului de sare.

Colectarea sării de călire se face prin metode simple de către operatori utilizând echipamente

de protecţia muncii suplimentar [mănuşi de cauciuc, masca de nas şi ochelari de protecţie].

Sarea colectată este alimentată în baia de martensita prin jgheabul special în condiţii

de securitate.

Pentru situaţii excepţionale în hala VI sunt prevăzute două duşuri de urgenţă

care permit îndepărtarea reziduului de sare rezultat.

10. Răcitorul cu hotă

Scop: asigură răcirea şarjelor după operaţia de revenire.



2013


Capacitate: 4 şarje simultan [cate 2 pe fiecare fir].

Constructiv: răcirea este asigurată de un sistem de mare capacitare care asigură o

circulaţie a aerului natural prin intermediul unui ventilator cu exhaustare

Răcitorul cu hota

11 .Maşina de spălat finală

Scop: asigura spălarea, conservarea şi uscarea pieselor de rezidiul de sare rezultat de la


Constructiv: formata din 3 bazine:

- un bazin de 3200 L destinat spălării;

- un bazin de 2000 L destinat clătirii;

- un bazin de 2000 L destinat conservării [cu nitrit de sodiul].



2013


Maşina de spălat finală

12. Loc de descărcare

Scop: asigură descărcarea pieselor la finalul fluxului de tratament termic;

Capacitate: 1 şarja /comandă.

Constructiv: sistem tip lift acţionat exclusiv manual de operatorul instalaţiei.

Loc de descărcare



2013


Descrierea proceselor de tratament termic executate pe aceasta instalaţie:

- pregătirea şarjelor: capacitate max. 400 Kg;

- încălzire pe cuptorul de austenitizare: 800 – 900 C funcţie de tipul de material;

- răcire în baia de martensită /bainită la temperaturi cuprinse între: 200 – 240 C funcţie

de tipul de material şi tratament termic [bainita/martensita];

- revenire: temperaturi între 190 – 270 C în funcţie de tipul de material şi de tratament

termic [martenisita/bainita].

2.4.2. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm.

Destinaţie: tratament termic secundar [călire martensitica şi bainitica] aplicat inelelor

[d. max. 3200 mm] şi role [conf. geometrica: conică, butoi, cilindrică] respectiv carburare şi

călire pentru inele cu d. max. 3200 mm şi role de carburare.

1. Loc de încărcare piese

Scop: asigură încărcarea şarjelor pentru lansarea în fluxul de producţie.

Capacitate: 1 şarja max. 10 t.

Constructiv: sistem transportor a şarjelor pe sine, acţionat prin comanda operatorului

de la pupitrul dispus în apropierea locului de încărcare.

Important: operatorul are întreg câmpul vizual deschis la comanda întregului sistem

transportor.

2. Manipulator

Scop: asigură transportul şarjelor intre diversele utilaje din componenta instalaţiei.

Capacitate: 1 şarja max. 10 t.



2013


Constructiv:

- sistem electro - mecanic de transport cu mare capacitate [10 t /şarja] cu deplasare pe

sistem de şine rigidizate în pardoseală;

- acţionare automată de calculatorul de proces sau manual de operator printr-un

automat programabil portabil;

Securizare:

- întreg perimetrul de acţionare al manipulatorului este securizat prin sistem de garduri

şi balustrade;

- sistem de bariere optice: la trecerea accidentalaă/neautorizată a unei persoane pe raza

de acţiune a acestuia, manipulatorul se opreşte automat;

- instrucţiuni interne care reglementează fiecare activitate ce tine de deservirea acestui

utilaj de mare capacitate.

Manipulator

3. Cuptorul de austenitizare

Scop: asigură încălzirea pieselor în domeniul austenitic, în vederea asigurării

transformărilor de faza în stare solida specifica oţelurilor.

Capacitate: max. 10.000 Kg/ şarja [ piese şi dispozitive].

Constructiv:

- cuptor tip cupolă, acţionarea cupolei se face în plan vertical printr-un sistem de

motoare/reductoare sprijinite pe un sistem de grinzi încastrate în pardoseală;



2013


• încălzit cu gaz metan prin tuburi radiante cu atmosferă controlată [metanol; azot;

propan].

• dispunerea şarjei pentru operaţia de austenitizare se face pe vatra cuptorului [sistem

de suporţi];

• toate procesele de austenitizare sunt conduse de un calculator de proces respectiv de

un automat programabil care monitorizează toate fazele descrise de programele de tratament

termic.

• colectarea gazelor arse [cuptor şi arzătoare] se face printr-un sistem de exhaustare de

mare capacitate

Important: în situaţii de avarii cuptorul este prevăzut cu sistem automat de protecţie

care consta în spălarea incintei cuptorului cu azot sub presiune.

Atmosfera controlată este introdusă la T min. 750 C, sub aceasta temperatură cuptorul

este prevăzut de sistem automat de protecţie care nu permite aceasta operaţie.

Cuptor de austenitizare

4. Baie de călire

Scop: asigură răcirea energică a pieselor încălzite în cuptorul cupolă;

Capacitate: 150 mc topitură de sare;

Compoziţie chimică: amestec nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu;

Domeniul de temperaturi: 170 – 240 C;



2013


Constructiv:

- baia de sare este dotata cu agitatoare; nu există pericolul solidificării acesteia

prevăzută cu sistem de pereţi dublii, cu căptuşeala izolată termic amplasată în interiorul unei

cuve de beton;

- încălzirea băii: sistem de rezistente electrice monitorizată permanent de calculatorul

de proces;

Obs: În cazul unei avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin semnale de


- răcirea băii de sare se face prin intermediul aerului ventilat introdus printr-un sistem

de spirale dispus în perimetrul băii;

- dozarea apei de corecţie se face automat prin intermediul unei sonde;

Alimentare: topitura de sare direct din tancul de stocare [unde sarea din stare de

agregare solidă este adusă în stare de agregare lichidă prin încălzire].

Protecţia perimetrului: sistem de garduri.

Securitate:

- în situaţii excepţionale întreg volumul de sare al băii poate fi transportat [prin

intermediul unui sistem de pompe şi conducte] la tancul de stocare dispus în hala VI [imediata

apropiere a băii de sare];


La temperatura ambiantă, sarea de călire se găseşte în stare de agregare solidă. Aceasta

se colectează prin mijloace simple, cu personal utilizând echipament de protecţia muncii

suplimentar format din: ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc şi masca pentru nas.

Observaţie: Proprietăţi de toxicitate acuta a preparatului descris rezultă numai în cazul

ingerării orale (R25)


În cazul tipului de sare descris, avem un compus care favorizează şi întreţine arderea

în contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8 ).

În stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele







2013


Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este

îngrădită.


stingere pulberea şi CO2. Daca nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în

scop de răcire), se recurge la apa fin pulverizata (ceaţă).

În hală există senzori pentru gaz metan şi fum. La anumite concentraţii ale acestor

substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje există senzori



de incendii.

Întreţinerea

Baia de călire martensitica este întreţinuta în conformitate cu specificaţiile interne. În

cadrul sistemului de management al siguranţei, există planurile de întreţinere corespunzătoare.

Operaţiile de întreţinere preventiva a băii de sare sunt documentate prin mentenanţa

preventivă.




Pentru exploatarea băii de săruri, există instrucţiuni de lucru.

Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare (inclusiv cuptoarele respective), sunt

instruiţi pe baza instrucţiunilor, la locul de muncă. Conţinutul şi momentul în care se fac

instruirile sunt stabilite în scris. Persoanele care au fost instruite îşi confirma participarea la


Echipamentele de protecţie personală/ Protecţia muncii

La deservirea băii de sare martensitica, în mod obligatoriul manipulatorul instalaţiei se

află în regim manual; cu respectarea instrucţiunilor interne care descriu activităţile şi măsurile

necesare în astfel de situaţii precum şi factorii de risc potenţiali.



2013


Baie de călire

5. Răcitor

Scop: asigura răcirea pieselor pana la o temperatură mai mica de 60 C;

Capacitate: 2 răcitoare [2 şarje simultan];

Constructiv:

• incinte tip camera prevăzute cu suporţi de sprijin al şarjelor;

• răcirea se face prin intermediul unui ventilator de mare capacitate.

Răcitor



2013


6. Maşina de spălat reziduul de sare

Scop: asigură spălarea, conservarea şi uscarea pieselor de rezidiul de sare rezultat de la


Capacitate: 1 şarja/comandă.

Constructiv: formata din 3 bazine:

• un bazin de 40000 L destinat spălării;

• un bazin de 4500 L destinat clătirii;

• un bazin de 4500 L destinat clătirii/polimer;

Maşină de spălat reziduu de sare

7. Cuptor de revenire

Scop: asigura operaţia de revenire din cadrul procesului tehnologic de călire

martensitica/bainitica şi călire după carburare.

Capacitate: 2 şarje simultan [2 cuptoare].

Constructiv:

• cuptoare tip cameră;

• tip încălzire: electric cu rezistente electrice.

• omogenitatea temperaturii este realizată de 4 ventilatoare dispuse pe fiecare

cuptor.



2013


Cuptor de revenire

Important: cuptoarele de revenire sunt prevăzut cu un sistem de evacuare a reziduului

de sare.

Colectarea sării de călire se face prin metode simple de către operatori utilizând

echipamente de protecţia muncii suplimentar [mănuşi de cauciuc, masca de nas şi ochelari de

protecţie].

Sarea colectata este alimentata în tancul de stocare.

Pentru situaţii excepţionale în hala VI sunt prevăzute doua duşuri de urgenta care

permit îndepărtarea reziduului de sare rezultat

DESCRIEREA PROCESELOR DE TRATAMENT TERMIC EXECUTATE PE

ACEASTA INSTALAŢIE:

- pregătirea şarjelor: capacitate max. 10000 Kg;

- încălzire pe cuptorul de austenitizare: 800 – 1000 C funcţie de tipul de material şi

tipul de tratament termic;

- răcire în baia de sare la temperaturi cuprinse între: 180– 240 C funcţie de tipul de

material şi tratament termic [bainită/martensită] sau carburare [călire după carburare];

- revenire: temperaturi cuprinse între 190 – 270 C în funcţie de tipul de material şi de

tratament termic [martenisita/bainita] sau călire după carburare.



2013


Bazinul de topit sare comun pentru cele două linii de tratament termic din hala

VI:

Volum 133.3 mc; gabarit : D. 3100 mm; L = 13.700 mm.

Încărcarea sării solide se realizează prin partea superioara a rezervorului. Topirea sării

solide se realizează electric, cu rezistente electrice.

Temperatura şi rezistentele electrice sunt monitorizate electronic şi afişate pe

panourile de comandă aflate în secţia de tratament termic.


băilor de sare din secţia de tratament termic, în cazul unor avarii, verificări sau reparaţii.

Deci prezenta sării în rezervorul de topire este numai temporară.

Procesul de lucrul:

- topire sare din stare de agregare solidă în stare lichidă [prin intermediul unui grup de

rezistente] şi transferul în băile de călire [prin intermediul unei pompe];



Obs. În mod obişnuit aceste rezervoare sunt goale şi pregătite pentru una din cele două

procese descrise.

UTILIZAREA GAZULUI METAN ÎN INSTALAŢII.

Este preluat prin staţia de reducere măsurare, aflată la nord-vest faţă de proprietatea

SCHAEFFLER. Se utilizează la centrala termică, la cantină şi la cuptoarele de tratamente

termice.

Alimentarea cu gaze naturale se realizează printr-un branşament subteran, la capătul

căruia, pe peretele estic al construcţiei este montat robinetul de branşament, care are şi rolul

de robinet de incendiu. Alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor se realizează prin

conducte supraterane, fiecare construcţie fiind prevăzuta cu robinet de secţionare (incendiu).

Pentru prevenirea oricărui accident la locurile de utilizare sunt prevăzute:

- sesizor de gaze în fiecare loc de muncă unde se utilizează gazul metan;

- întreruperea alimentarii cu gaz metan şi cu electricitate atunci când apare alarma la

incendiu, în fiecare hală. Iluminatul de urgenţa se menţine.



2013


Funcţionarea băilor de sare

Sarea de călire (amestec azotit de sodiu + azotat de potasiu) este topită în bazinele de

topire sare aferente fiecărei hale. În cazul transferului de sare topită din recipientul de topire

în băile de sare ale cuptoarelor de călire, se reglează pompa pentru aceasta operaţie.

Băile de sare au în dotare limitatori de (+) şi (–) ai cantităţii de sare topită, precum şi

limitatori de supraplin. Băile sunt amplasate într-o cuva de beton.

În interiorul unei băi de sare se găsesc rezistente de încălzire. Sarea topită este reglată

la o temperatura maximă de 240°C, iar în caz ca se depăşeşte această limită, încălzirea este

decuplată în mod automat.

Fiecare baie de sare este prevăzuta cu un ventilator şi o spirală, ce pătrunde în masa de

sare topită, cu scopul de a limita (scădea) temperatura băii.

Temperatura de lucru a sării topite este între 180-220 °C. Amestecul de sare de călire

se solidifică la cca 150 °C. în cazuri de avarii există posibilitatea de a transfera retur sarea

topită din bai în recipientul exterior.


În cazul amestecului de săruri, avem de-a face o substanţă care favorizează inflamarea

materiilor combustibile (fraza de risc R8). Din acest motiv sunt luate masuri de siguranţă a

instalaţiei şi de verificare a stării tehnice a utilajelor, pentru a preveni contactul cu substanţe

combustibile.

Pentru stingerea incendiilor incipiente se folosesc ca substanţe de stingere pulberea şi

CO2.

Daca nu se poate renunţa la folosirea apei pentru stingere (de ex. în scop de răcire), se

recurge la apa fin pulverizată (ceaţă).


substanţe se opreşte încălzirea utilajelor şi se deschid trapele de fum. Pe utilaje există senzori


La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se îngheaţă cuptorul), în cazul unor

începuturi de incendii.



2013


III.C. Descrierea substanţelor periculoase

III.C.1. Inventarul substanţelor periculoase

În tabelul de mai jos este prezentată Lista substanţelor periculoase prezente pe

amplasamentul unităţii economice, ce intră sub incidenţa HG 804/2007, conform Notificării

depuse la APM, nr. 9279/02.07.2013 (ataşat).



2013


Lista substanţelor periculoase conform Notificării nr 9279/2.07.2013

Nr.

crt.

Denumirea

substanţei

periculoase

Număr

CAS Localizarea

Cantitatea

maxima

posibil a fi

deţinută

(tone)

Cantitatea

existenta pe

amplasament

(tone)

Starea

fizică Mod de stocare Condiţii de stocare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Metanol 67-56-1

Depozit I: un rezervor

subteran+ doi recipiente de

lucru supraterani în depozit

Depozit II 2: un rezervor

subteran+ trei recipiente de

lucru supraterani în depozit

In

rezervoarele

subterane:

48 t;

În bazinele de

lucru

supraterane:

7 t;

Total: 55

27 t lichid

Depozit I: un

rezervor de 30 mc

+ doua rezervoare

de 2 şi 3 mc;

Depozit II: un

rezervor de 50 mc

şi doua rezervoare

de 2 şi unul de 2.7

mc.

Rezervor subteran.


menţinerea unei temperaturi

constante sub 20 0C;

Rezervoarele supraterane:

rezervoare cu pereţi dubli şi fluid de

etanşare cu indicarea la tablou a

eventualelor scurgeri accidentale;


flăcări; Incinta încuiată, acces

limitat.

Grad de umplere:

a) pentru rezervoarele subterane:

75%, deci capacitatea maxima de

stocare =0.75*(30+50)*0.791 =48 t;

b) pentru bazinele de lucru: un

rezervor de 2 mc -75%, restul 70%

Rezulta: capacitatea maxima de

stocare =(0.75*2* 0.791)

+[0.7*(3+2+2+2.7)* *0.791] =7 t

2

Azotit de

sodiu

concentraţie

100%

7632-00-0 Depozit – Hala III 30 20 t solida în saci de nylon Încăpere separată în incinta halei 3

de producţie pentru sarea solidă



2013


3

Azotat de

potasiu conc.

100%

7757-79-1 Depozit – Hala III 30 20 t solida în saci de nylon Încăpere separată în incinta halei 3

de producţie pentru sarea solida

4

Sarea de călire

(azotit de

sodiu şi azotat

de potasiu 1:1)

-

Bai de sare în hale :

H I: 19 mc = 38 t

H II: 11+5.1 mc= 16.1 mc =

32.2 t

H III: 3x33 mc =99 mc =198 t

H VI: 19 +36 +150 = 205 mc=

410 t

Total 339.1 mc =678.2 t

678.2 640.2 t topitura

în procesul de

producţie în bai în

stare topita

În procesul de fabricaţie sub forma

de topitură la temperaturi cuprinse

între 180-220 0C.

5 Propan

68606-26-

8

Depozit I: - două rezervoare

Depozit II: un rezervor 6.5 4 t Lichid

3 rezervoare de 5

mc. Grad de

umplere 80-85%,

Rezervor suprateran.

Departe de orice sursa de aprindere

sau de căldură; nu se depozitează

alături butelii de oxigen comprimat

sau oxidanţi puternici.

Grad de umplere: între 80-85%,

densitate: 0.51 kg/dm3;

Capacitatea maximă de stocare

=0.85*(5+5+5)*0.51 =6.5 t;

6 Amoniac 7664-41-7 Depozit amoniac: containere 1.8 1.5 t lichid

4 butelii a cate

450 kg

4 containere de 450 kg, în buncăr

metalic, temperatura de depozitare

sub 50 ºC asigurat împotriva

oricărei intervenţii neautorizate;

detector de amoniac în buncăr,

sistem de avertizare, sistem

drencere.

7 Motorină - Depozit I şi II rezervoare 66 10 t lichid 2 rezervoare de 50

mc

Rezervoare subterane de 50 mc cu

pereţi dubli şi sistem de detecţie a

eventualelor scurgeri, opritor de

flăcări pe aerisire.



2013


8 Gaz metan

(CH4) 74-82-8

Conductă de transport gaz

metan pe amplasament

Debit de

alimentare

SRM 2600

Nmc/h 0,032

- gaz conducte de

alimentare

Conducta din oţel:

DN150 – 200 mm, presiune 1,5 bar

– partea de transport montată

subteran

DN 100, DN 125 – partea de

distribuţie la consumatori, montată

suprateran.

9

Sare de

brunare cu

conţinut de

nitrit de sodiu

(concentraţie

10-15 % şi

hidroxid de

sodiu > 50% )

- Depozit existent sare de călire –

hala III In depozit: 5t 3 t solid saci de 25 kg

saci pe paleţi de lemn depozitaţi în

încăpere separată în incinta halei 3

de producţie

10

Sare de

brunare cu

conţinut de

nitrit de sodiu

(concentraţie

10-15 % şi

hidroxid de

sodiu > 50% )

Total sare de brunare în bai:

1137+2666=3803 kg = 3.803 t 3.803 3.803 lichid

In procesul de

producţie în băi în

stare topită

În procesul de fabricaţie sub formă

de topitură la temperaturi de cca.

145 °C ± 5 °C.

11 Oxigen 7782-44-7 Depozit exterior de recipiente

sub presiune

8 butelii de

50l

8x50x1.337=

534 Kg =

0.53 t

3x50 l x

1.337= 0.2 t Gaz Butelie de 50 l

**Depozit exterior acoperit, ferit de

lumina directa a razelor soarelui.

Buteliile sunt asigurate cu centuri.

Restricţii la depozitarea împreună

cu substanţe inflamabile

Compartiment separat de buteliile

de propan şi acetilena.



2013


12 Acetilena 74-86-2 Depozit exterior de recipiente

sub presiune

2 butelii de

50 l

2x50 x1.175

=1175 kg =

0,12t

1x 50 x1.175

= 0.0587 t gaz Butelie de 50 l


lumina directă a razelor soarelui.

Buteliile sunt asigurate cu centuri

Recipientele se vor păstra departe de

gazele oxidante şi de alte materiale

care favorizează incendiul.


de oxigen.

13 Propan

(butelii)

68606-26-

8

Depozit exterior de recipiente

sub presiune

10 butelii de

26 l

10x26x0.583=

152 Kg =0.15

t

6x 26 x 0.583

= 0.09 t Gaz Butelie de 26 l


lumina directă a razelor soarelui.

Buteliile sunt asigurate cu centuri.

A nu se depozita împreună cu

substanţe periculoase explozive,

inflamabile, substanţe periculoase

cu efecte de oxidare puternice.


de oxigen.

14 Alcool tehnic - Container substanţe

inflamabile 0.6 0.3 lichid

Butoaie de 60 L în

magazie, sticle de

0.5 l în producţie

Recipiente închise etanş.

Locaţie bine ventilată.

15 Eter de petrol - Container substanţe

inflamabile 0.01 0.005 lichid Baie control

Baie etanşă cu capac de acoperire,

prevăzută cu sistem de exhaustare.

16 Vopsele - Container substanţe

inflamabile 3.6 2.7 lichid Cutii metalice



17 Diluanţi - Container substanţe

inflamabile 3.6 3 lichid Cutii metalice



18 Grund

epoxidic -

Container substanţe

inflamabile 0.2 0.15 lichid Cutii metalice



19 Intaritor - Container substante

inflamabile 1 0.7 lichid Cutii metalice





2013


20

Atac NITAL

Etanol

Acid nitric

- Container substanţe

inflamabile 0.01 0.005 lichid Bidoane de 1 L.



21 Biocizi toxici - Magazie în interiorul halei 2 de

producţie 1.125 0.9 lichid

Bidoane de 225

kg

Recipienţi etanşi.

Separat de substanţe corozive.

22

Biocizi

periculoşi

pentru mediu

- Magazie în interiorul halei 2 de

producţie 2.5 2 lichid

Bidoane de 30 şi

250 kg

Recipienţi etanşi.

Separat de substanţe corozive.

23

Aerosoli

(spray

inflamabil)


producţie 0.1 0.05 aerosol Tuburi spray Dulap de substanţe inflamabile

24

Aerosoli

(spray

inflamabil şi

periculos

pentru mediu)


producţie 0.06 0.05 aerosol Tuburi spray Dulap de substanţe inflamabile

25 Alcool

isopropilic -

Container substanţe

inflamabile 0.005 0.004 lichid Sticle de 1l



26 Pasta de

protecţie -

Magazie în interiorul halei 2 de

producţie 0.005 0.01 lichid Cutii metalice



27 Vaselina - Magazie în interiorul halei 2 de

producţie 0.005 0.01 pasta Cutii metalice



28 Rasina

epoxidica -

Magazie în interiorul halei 2 de

producţie 0.005 0.01 pasta Cutii metalice



29

Agent de

curatare şi

degresare


producţie 0.01 0.02 lichid Bidoane de 10 kg





2013


Notă*: Frazele de risc au fost înscrise conform Fişelor cu date de securitate (anexate în

varianta electronică).

Facem menţiunea că în amplasament este prezent gazul natural utilizat ca şi combustibil

în multe sectoare şi pot fi generate gaze de ardere toxice în cazul unui incendiu.

Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:

R 5 – Pericol de explozie sub acţiunea căldurii

R 6 - Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.

R 8 - Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.

R 10 – Inflamabil;

R 11 – Foarte inflamabil;

R 12 - Extrem de inflamabil.

R 20 - Nociv prin inhalare;

R 23 - Toxic prin inhalare.

R 25 – Toxic în caz de înghiţire.

R 31 - La contactul cu acizi degajă gaze toxice

R 34 – Provoacă arsuri.

R 35 - Provoacă arsuri grave.

R 38 – Iritant pentru piele;

R 40 – Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente;

R 41 - Risc de leziuni oculare grave.

R 43 - Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea

R 50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice

R 62 - Risc posibil de afectare a fertilităţii.

R 65 – Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire;

R 67 - Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.

R 20/21/22 - Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R 23/24/25 – Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R 48/20 – Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin

inhalare.

R 37/38 - Iritant pentru sistemul respirator şi pentru piele.

R 36/38 – Iritant pentru ochi şi pentru piele.

R 36/37/38 - Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.



2013


R 39/23/24/25 - Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în

contact cu pielea şi prin înghiţire;

R 20/21– Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea;

R 50/53 - Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe

termen lung asupra mediului acvatic

R 51/53 – Toxic pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe

termen lung asupra mediului acvatic;

R 52/53 – Nociv pentru organismele acvatice, poate cauza efecte nefavorabile pe

termen lung asupra mediului acvatic.

III.C.2. Caracteristicile fizico - chimice, toxicologice, eco-toxicologice şi pericole,

atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu, comportarea în caz de accident

Caracteristicile tuturor substanţelor periculoase prezente pe amplasament sunt

prezentate în Fişele de securitate anexate.

Se prezintă în continuare caracteristicile principalelor substanţe, date suplimentare se

găsesc în Fişele tehnice de securitate ataşate.

Metanolul

- Nr. CAS : 67 - 56-1;

Fraze de risc: R: 11 - 23/24/25-39/23/24/25


- R11 - Foarte inflamabil;

- R23/24/25 - Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire;

- R39/23/24/25 - Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în

contact cu pielea şi prin înghiţire.

Proprietăţi fizico –chimice

- Aspectul la 20 0C şi 1013 hPa: lichid incolor;

- miros: înţepător;

- densitate relativă: 0,79-0,8 ( densitatea relativa D20/4);

- Punctul iniţial de fierbere şi intervalul de fierbere: 64,7 0C / 64

0C – 65,5

0C (la 1013

hPa);

- presiune de vapori: 169,27 hPa la 250C;



2013


- punct de aprindere: 9,7 0C la 1013 hPa;

- temperatura de autoaprindere: 455oC la 1013 hPa;

- inflamabilitate: lichid foarte inflamabil;

- arde cu flacără albastră care în condiţii de luminozitate este puţin vizibilă.

Proprietăţi toxicologice

- Oral

LD50: > 1187 - 2769 mg/kg corp pentru şobolani (BASF 1975, BASF 1961);

Dermal:

LD50 ca. 17100 mg/kg corp pentru iepuri (Rowe şi McCollister, 1981)

Inhalare:

LD50 = 128200 mg/m³ aer pentru şobolani după 4ore de expunere (BASF 1980b)

- LC50: 128000ppm (166400mg/m3), (valoare ajustată la 30minute)

- IDLH: 6000 ppm (7800mg/m3 )

Informaţii privind efectele toxicologice

Aproape toate informaţiile disponibile privind toxicitatea metanolului la oameni se

referă mai degrabă la consecinţele expunerii acute, decât la expunerile cronice. Marea

majoritate a otrăvirilor datorate metanolului au avut loc de la consumul de băuturi alterate şi

de la produsele care au conţinut metanol. Deşi ingestia este cea mai frecventă cale de otrăvire,

inhalarea unor concentraţii mari de vapori metanol şi absorbţia prin piele a metanolului lichid

este la fel de eficientă în producerea efectelor acute toxice ca şi calea orală. Consecinţa cea

mai însemnată asupra sănătăţii urmare a expunerii la niveluri scăzute de metanol este o gama

largă de efecte oculare.

Doza letală de metanol pentru om nu este cunoscută cu certitudine. Doza minimă

letală de metanol în absentă tratamentului medical este între 0.3 şi 1 g / kg corp. Nu este

cunoscută doza minimă care cauzează efecte vizuale permanente.

Semnele şi simptomele intoxicaţiei cu metanol, care nu apar decât după o perioadă

asimptomatică de aproximativ 12 la 24 de ore, includ tulburări vizuale, greaţă, dureri

musculare şi abdominale, ameţeală, slăbiciune şi tulburări ale conştiinţei, de la comă la

convulsii cronice. Tulburările vizuale, se dezvoltă în general, între 12 şi 48 de la ingestia

metanolului şi variază de la o uşoara fotofobie şi vedere înceţoşată la reducerea semnificativă

a acuităţii vizuale şi la orbirea completă. În cazuri extreme, are loc decesul. Caracteristica

clinică principală este acidoză metabolică severă de tip decalaj-de-anion. Acidoza este



2013


atribuită în mare măsura producerii de acid formic la metabolizarea metanolului. Concentraţia

normală de metanol din sânge din surse endogene este mai mică de 0.5 mg / litru (0.02

mmol/litru), dar sursele din alimentaţie pot creşte concentraţiile de metanol din sânge. În

general, efectele asupra SNC apar la niveluri sanguine de metanol peste 200 mg / L (6 mmol /

L), şi decesele au apărut la pacienţii netrataţi cu niveluri de metanol iniţial în intervalul de

1500-2000 mg / L (47 - 62 mmol / L) . Au fost raportate tulburări vizuale de mai multe tipuri

(vedere neclară, îngustarea câmpului vizual, modificări în percepţia culorilor şi orbire

temporara sau permanentă) în rândul lucrătorilor care au avut niveluri metanol în aer de

aproximativ 1.6 mg / L (corespunzător la 1200 ppm) sau mai mult.

Cea mai utilizată limită de expunere profesională pentru metanol este de 0.26 mg / L

(corespunzător la 200 ppm), care este concepută pentru a proteja lucrătorii de la oricare dintre

efectele induse de metanol - acidoza metabolică cu acid formic, toxicitatea oculară şi a

sistemului nervos. Nu au fost alte efecte adverse raportate la om faţă de metanol, cu excepţia

unor iritări minore ale pielii şi ochilor la expuneri cu mult peste 0.27 mg / L (corespunzător la

200 ppm).

Amoniac anhidru

Nr. CAS: 7664-41-7

Caracteristici fizico-chimice:

Aspect: gaz lichefiat, incolor.

Miros: Amoniacal (înţepător şi puternic înecăcios, caracteristic).

Punct de topire: -77,7 °C.

Punct de fierbere: -33 °C.

Temperatura critică: 132,4 °C.

Temperatura de autoaprindere: 630 °C.

Presiunea vaporilor 20 °C: 8,6 bar.

Densitate relativă, lichid (apă=1): 0,7.

Densitate relativă, gaz (aer=1): 0,6.

Solubilitate mg/l apă: Hidroliză.

Clasa de inflamabilitate: 15 %(V) - 30 %(V).

Alte date

Deşi sunt date privind inflamabilitatea acestei substanţe, este dificil de aprins în

prezenţa aerului şi este clasificată ca non-inflamabilă.



2013


Obs: cu toate că este considerat inflamabil (fraza de risc R10), agenţii de prestigiu

cum este NFPA (National Fire Protection Association - Asociaţia Naţională de Protecţie la

Foc, SUA) clasifică amoniacul cu un factor de inflamabilitate Nf=1: „materiale care trebuie

preîncălzite înainte de a se aprinde”. În comparaţie, motorina este clasificată cu Nf= 2,

benzina cu Nf=3 şi GPL(gaz pertrolier lichefiat ) cu Nf=4. Se menţionează că NFPA clasifică

substanţele cu indici Nf cuprinşi între 0 şi 4 (0-substanţe care nu ard, exemplu apa, 4-

substanţe extrem de inflamabile). Se menţionează de asemenea că nu s-a găsit în literatură

nici o indicaţie privind punctul de inflamabilitate(temperatura de aprindere) care să justifice

încadrarea amoniacului ca inflamabil.

Proprietăţile explozive: Poate forma amestecuri explozive cu aerul

- cu aerul în proporţie de 15-30% aer

Pentru ca o explozie să aibă loc concentraţia amoniacului în amestec cu aerul trebuie

să fie între aceste limite. Explozia are energie foarte mică şi poate avea loc doar în spaţii

închise. Posibilitatea unei explozii, cu toate că nu poate fi exclusă, este redusă ( explozia are

aibă loc cu dificultate).

Caracteristici toxicologice şi eco-toxicologice:

Poate cauza inflamarea sistemului respirator şi a pielii. Inhalarea unor cantităţi

crescute conduce la apariţia bronhospsmului, edemelor laringelui şi formarea

pseudomembranei.

LC50/1h (ppm): 4000 ppm

Propan

Aspect :Gaz incolor, la 20 °C şi 1013 hPa, lichid, sub presiune.

Stare de agregare: Lichid, sub presiune; Gaz incolor, la 20 °C şi 1013 hPa.

Culoare: incolor.

Miros: fără miros tipic.

Pragul de acceptare a mirosului: 5000 - 20000 ppm.

Punct de topire: -190 °C.

Temperatură de fierbere: -42 °C.

Limită inferioară de explozie cca. 2,1 %(V).

Limită superioară de explozie cca. 9,4 %(V).

Densitate: 510 kg/m3 la 15 °C.



2013


Evaluare toxicologică: Produsul nu necesită clasificare toxicologică din punct de

vedere al sănătăţii umane şi al mediului

Sare de călire topită (amestec azotit de sodiu 50% + azotat de potasiu 50%)

Aspect - stare topită.

Temperatura -180 -220 0C.


LD50 ( azotat de potasiu) 3015 mg/kg (şobolan).

LD 50 (azotit de sodiu) 85 -180 mg/kg 9 şobolan).

INFORMAŢII ECOLOGICE

Azotitul de sodiu

EC 50 / 48 h 12,5 – 100 mg/l (daphnia magna).

LC 50 / 96 h 0,56 – 1, 78 mg/l (păstrăvul curcubeu).

Azotitul de sodiu este foarte toxic pentru peşti şi organismele acvatice.

Azotatul de potasiu

LC 50 / 96 h 39 mg/l (daphnia magna).

Potenţial de bioacumulare.

Bioacumularea în apă.

Săruri anorganice simple solubile în apa de mare, vor exista într-o formă disociata într-o

soluţie apoasă. O astfel de substanţă are un potenţial scăzut de bioacumulare.

Bioacumularea în sol

Având în vedere potenţialul scăzut de bioacumulare în organismele acvatice, se presupune

ca potenţialul în organismele terestre este de asemenea scăzut.

Mobilitate în sol - foarte uşor solubil în apă şi uşor absorbabil în sol.

Produşi de descompunere periculoşi

La încălziri puternice produsul se descompune cu degajare de gaze toxice (oxizi de azot), în

spaţii închise, putând conduce la reacţii violente sau la explozie, dacă acesta este contaminat cu

substanţe incompatibile.

Nitrit de sodiu

- Aspect: cristalin, gălbui.

- Miros: inodor.

- Punct de topire/Interval de topire: 280°C.



2013


- Punct de fierbere/Interval de fierbere: nedefinit.

- Punct de inflamabilitate: neaplicabil.

- Inflamabilitate: Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.

• Pericol de explozie: Produsul nu este explozibil.

• Densitate la 20°C: 2,168 g/cm3.

- Solubil în / amestecabil cu: apa la 20°C: 820 g/l.


• Toxicitate acută: LD/LC50: Oral LD50 85 - 180 mg/kg (şobolan).

Nitrat de potasiu

- Aspect: solid, incolor.

- Miros: inodor.

- Punct de topire/Interval de topire: 334°C.

- Punct de fierbere/Interval de fierbere: 400°C.

- Punct de inflamabilitate: neaplicabil.

- Inflamabilitate: Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.

- Pericol de explozie: Exploziv în amestec cu materiale combustibile.

- Densitate la 20°C: 2,109 g/cm3.

- Solubil în/amestecabil cu apa la 20°C: 320 g/l.


- Toxicitate acută: LD/LC50 : Oral LD50 3015 mg/kg (şobolanul).

Sarea de brunare / Brun 5501

Forma: Pulbere.

Culoare: gălbui.

Miros: caracteristic.

Solubilitate în apă: cca. 500 g/l ca. 20 °C.

Alte informaţii: Produsul este higroscopic.


Toxicitate acuta/Iritaţie/Sensibilizare

LD50 acuta oral: cca. 175 mg/kg şoarece.

LC50 acuta inhalativ: cca. 5,5 mg/m3 (4 h) şobolan.

Efect iritant pe piele: puternic caustic.



2013


Motorina

- Nr. CAS: 68476-34-6.

- Fraze de risc: R 10-40-36/37 Inflamabil.


- R 20 – Nociv prin inhalare.

- R 38 – Iritant pentru piele.

- R 40 - Posibil efect cancerigen-dovezi insuficiente.

- R 51/53- Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic.

- R 65- Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.

Proprietăţi fizico –chimice.

- starea de agregare: lichid uşor gălbui.

- miros: miros specific de produs petrolier.

- densitate: 800 - 845 kg/m3 la 15 °C.

- punct de inflamabilitate: > 55 °C.

- temperatura de aprindere: >= 200 °C.

- limite de explozie - inferioară: 0,6% vol;

- superioară: 6,5% vol.


- DL50 (şobolan, oral) >7600 mg/kg.

- LC50 (şobolan, inhalare) >3,6 mg/l/4 o.

- Vaporii produsului în concentraţie ridicată pot conduce la apariţia unor iritaţii ale

pielii şi ale mucoaselor (nas, faringe). După inhalarea pe termen lung a vaporilor concentraţi

este posibilă apariţia durerilor de cap, a ameţelilor, a stărilor euforice, de nervozitate, a

tremurului, a spasmelor tonicoclonice, pierderea cunoştinţei, insuficienţa circulatorie şi

paralizia centrală a sistemului respirator. Concentraţii foarte ridicate pot provoca pierderea

cunoştinţei chiar şi după perioade foarte scurte de expunere.

- În caz de aspiraţie, există riscul de apariţie a pneumoniei chimice.

Pericole speciale

- Produsul evaporat este mai greu decât aerul şi se acumulează la nivelul solului. În

amestec cu aerul, vaporii pot forma un amestec exploziv.



2013


- Prevenirea pătrunderii în canalizare şi în subsoluri. Prevenirea pătrunderii în sol şi în

ape. A se feri de sursele de aprindere. Este permisă numai utilizarea de echipamente protejate

împotriva exploziilor şi rezistente la solvenţi

Acetilena dizolvată

Aspect fizic/Culoare: Gaz incolor.

Miros: Asemănător usturoiului. Greu sesizabil la concentraţii mici.

Punct de topire: -80,8 °C.

Punct de fierbere: -84(s) °C.

Temperatura critica: 35 °C.

Clasa de inflamabilitate: 2,4%(Vol.) – 88% (Vol.).

Presiune de vapori la 20 °C: 44 bar.

Densitate relativă, gaz (aer=1): 0,9.

Solubilitate mg/l apă: 1185 mg/l.

Temperatura de autoaprindere: 325°C.

Proprietăţi explozive: Exploziv.


Nu se cunosc efecte toxice pentru acest produs.

Pericole speciale

- Acţiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/explozia acestuia.

- Arderea incompletă poate genera monoxid de carbon.

- În condiţii normale de depozitare şi utilizare, nu ar trebui să fie produşi de

descompunere periculoşi

Gaz natural

Gazul natural este un produs din categoria extrem de inflamabil , fraza de risc R12.

Datorită punctului de inflamabilitate şi energiei minime de aprindere foarte reduse, poate fi

aprins la orice temperatură ambiantă, cu surse de aprindere cu energie foarte mici (inclusiv

scântei electrostatice, mecanice sau electrice). În amestec cu aerul formează atmosfere

explozive ( limite de explozie: inferioară: 5% vol.; superioară: 15%vol).

Gazul metan (principalul constituent al gazului natural) nu este un produs toxic,

dispersat în aer este însă asfixiant prin reducerea conţinutului de oxigen. La reducerea

conţinutului de oxigen sub 18% în aerul inhalat, se constată următoarele simptome:



2013


accelerarea respiraţiei, ameţeli, dezechilibru, slăbirea judecăţii, inconştienţă, la concentraţii

mari gazul metan are efect anestezic (narcotic). În cazul în care conţinutul de oxigen se reduce

la 6-8%, sau mai puţin, starea de inconştienţă duce la deces.

Pentru metan sunt stabilite valori limită de expunere (VLE) în Anexa 31 la NGPM

astfel: -1200mg/mc la 8h;

- 1500 mg/mc la 15min;

Gazul metan pătrunde în organism prin inhalare. Datorită caracterului asfixiant măştile

de gaze cu cartuş filtrant nu protejează personalul, în caz de intervenţii fiind necesare aparate

izolante.

Fiind gaz, metanul nu are efect asupra apei şi solului.

III.C.3. Comportamentul fizic şi chimic al principalelor substanţe periculoase, în

condiţii normale de utilizare şi în condiţii previzibile de accident

Metanol

Reactivitate

Nu prezintă pericol de reactivitate în condiţii normale de presiune şi temperatură.

Se păstrează în recipiente închise etanş deoarece este foarte avid de apă.

Stabilitate chimică

Metanolul este stabil în condiţii normale de temperatură şi presiune.

Posibilitatea de reacţii periculoase

Reacţii explozive cu: cloroform + metoxid de sodiu, dietil zinc.

Reacţii violente cu: oxidanţi puternici (ca de ex.: clor, fluor, brom, peroxid de hidrogen,

hipoclorit de sodiu, perclorat de bariu); săruri de alchil aluminiu; bromura de acetil; cloroform

+hidroxid de sodiu; KOH + cloroform; CrO3; clorura cianurică; (I+etanol+HgO); Pb(ClO4)2;

HClO4; P2O3; acid azotic;

Condiţii de evitat

Surse de căldură, scântei, flacără deschisă, suprafeţe încinse, descărcări electrostatice.

Materiale incompatibile: metale (de ex. potasiu, magneziu); oxidanţi (de ex. perclorat de

bariu, brom, hipoclorit de sodiu, clor, apa oxigenata ); tetraclorura de carbon +metale (de

ex. aluminiu, magneziu, zinc).



2013


Comportare în caz de accident

- În caz de deversări va produce vapori toxici şi foarte inflamabili; în cazul dispersiei

accidentale în mediu luaţi masurile de izolare şi curăţare.

- În caz de incendiu sunt emanate : Monoxid de carbon, dioxid de carbon. Se recomandă

purtarea aparatului de respiraţie propriu şi echipament de protecţie chimica.

- Vaporii pot forma amestecuri explozive cu aerul. Se vor lua masuri preventive împotriva

acumulării electricităţii statice.

Amoniac anhidru

Stabilitate şi reactivitate

Poate reacţiona violent cu oxidanţii.

Poate reacţiona violent cu acizii. Împreună cu apa formează baze corozive. Poate forma

amestecuri explozive cu aerul.

Condiţii de evitat

Feriţi produsul de orice sursă de aprindere (inclusiv descărcări electrostatice). La depozitare,

feriţi produsul de contactul cu gaze oxidante sau alte substanţe oxidante.


- În cazul scăpărilor în atmosferă, se va evacua imediat zona. Se va folosi aparat de

respirat autonom şi echipament de protecţie antichimică. Se va încerca oprirea scăpărilor de

gaz. Se va reduce vaporizarea prin realizarea unei perdele de apă fin pulverizată.

- Acţiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/explozia a acestuia.

Dacă este implicat în ardere, datorită descompunerii termice, se pot produce următoarele

fumuri toxice şi/sau corozive: oxid nitric şi dioxid de azot.

Propan

Reactivitate

Stabil daca este depozitat la temperatura camerei şi cu respectarea regulilor prevăzute de

manipulare şi depozitare.

Stabilitate

Stabil chimic.


Este posibilă formarea de amestecuri de vapori/aer care prezintă pericol de explozie.

Notă: cu oxigen (gaz inflamabil).



2013


Condiţii de evitat

Căldură, flăcări şi scântei. Nu este cunoscută nici o substanţă care trebuie evitată în cazul

unei utilizări în conformitate cu instrucţiunile de lucru.


- Prin evaporare se pot provoca daune ecosistemului datorate îngheţului (produsul nu

este dăunător (nociv) pentru ape). Vapori invizibili, mai grei decât aerul.

- Există posibilitatea de formare a amestecurilor de vapori/aer cu pericol de

explozie/inflamabilitate

Sare de călire topită (amestec: Azotit de sodiu 50% + Azotat de potasiu 50%)

Reactivitate

Nu prezintă o reactivitate semnificativă.


Stabil în condiţii normale de depozitare, manipulare şi utilizare.


În contact cu materiale combustibile, surse de aprindere, agenţi reducători, acizi, metale.

Condiţii de evitat

- Fumatul şi focul deschis;

- Materiale incompatibile substanţe organice, combustibile, lubrefianţi, agenţi reducători.


- Favorizează şi întreţine arderea în contact cu materiale combustibile (fraza de risc

R8).

- în stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele

combustibile de toate felurile (de ex. metalele uşoare, în special aşchiile, sarmele, pulberile;


- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu.

Nitrit de sodiu


Descompunere termică/ condiţii de evitat: Pentru a se evita descompunerea termică, nu se

va încălzi.


- La contactul cu acizii se eliberează gaze toxice.



2013


- Reacţii cu ţesătura îmbibată cu produs (de ex. bumbac).

- Ca agent oxidant atacă substanţele organice, cum ar fi lemn, hârtie, grăsimi.

- Reacţii cu substanţele inflamabile.

- Reacţii cu substanţele organice.

Condiţii de evitat

Nu există alte informaţii relevante.

Materiale incompatibile:

Acizi, agenţii reducători, metale.

Produşi de descompunere periculoşi:

Oxid de azot (NOx).

Sodium oxide (Na₂O).


- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitat accesul

produsului în reţeaua de canalizare sau de alimentare cu apă.

- în caz de incendiu se pot forma: Oxid de azot (NOx), Sodium oxide (Na₂O).

- Pericol de explozie în amestec cu substanţe organice. Ca agent oxidant atacă substanţele

organice, cum ar fi lemn, hârtie, grăsimi.

- La contactul cu acizii se eliberează gaze toxice.

Nitrat de potasiu

Descompunere termică

Pentru a se evita descompunerea termică, nu se va încălzi.

Condiţii de evitat: şoc şi frecare.


- Reacţii cu substanţele inflamabile, cu agenţii reducători, cu impurităţi, cu ţesătura îmbibată

cu produs (de ex. bumbac).

Materiale incompatibile: agenţii reducători, materiale combustibile.

Produşi de descompunere periculoşi: Oxid de azot (NOx).


- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitată infiltrarea

în canalizare/ape de suprafaţă/ape freatice.



2013


- Substanţa/produsul poate reduce temperatura de aprindere în cazul substanţelor

inflamabile.

- Prin încălzire se descompune.

- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu : Oxid de azot (NOx).

Sarea de brunare / Brun 5501


Posibilitatea de reacţii periculoase.

Condiţii de evitat

Reacţionează cu metalele uşoare şi degajă hidrogen.

Reacţionează cu metalele uşoare la umiditate şi degajă hidrogen.

Reacţionează cu metalele nenobile şi degajă hidrogen.

Reacţie exotermă: în timpul diluării sau dizolvării în apă se produce întotdeauna o intensă

înfierbântare.

La contactul cu acizii se degajă gaze toxice.

Produse de descompunere periculoase

Nitroză gazoasă (NOx).


- În caz de dispersie accidentală, trebuie evitată formarea de praf. Trebuie evitat

accesul produsului în reţeaua de canalizare/ape de suprafaţă/pânza freatică.

- Produsul nu arde, măsurile de stingere a incendiilor se vor lua în funcţie de celelalte

obiecte incendiate.

Indicaţii privind paza contra incendiilor şi exploziilor:

- Se va feri de acizi, agenţi de reducere şi substanţe organice (lemn, hârtie, grăsimi

etc.)

- Produsul nu este combustibil, favorizează totuşi arderea.

- Produsul eliberează gaze toxice prin încălzire sau în caz de incendiu: Oxid de azot

(NOx).

Motorina

Reactivitate

Stabil chimic în condiţii normale de depozitare şi manipulare, cu respectarea prevederilor de

manipulare şi depozitare.



2013


Reacţii potenţial periculoase: Este posibilă formarea de amestecuri de vapori/aer care

prezintă pericol de explozie.

Condiţii de evitat: Căldură, flăcări şi scântei.

Materiale de evitat: acizi tari şi agenţi oxidanţi.


- În caz de deversări:

- este periculos pentru ecosistemul acvatic;

- este insolubil în apă şi pluteşte la suprafaţa acesteia;

- în sol produsul se infiltrează şi se acumulează prin absorbţie. În

cantitate suficient de mare, poate ajunge în pânza freatică.

- Poate produce incendii violente cu degajare mare de căldură şi fumuri toxice ca

urmare a arderii incomplete;

- În medii închise sau semiînchise vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.

Acetilena dizolvată

Stabilitate chimică: Stabil în condiţii normale.


Se descompune violent la temperatură şi/sau presiune mari sau în prezenţa unui catalizator.

Formează acetiluri explozive cu argintul cuprul şi mercurul. Nu se folosesc aliaje cu un conţinut mai

mare de 70% cupru la instalaţiile pentru acetilenă. Dizolvată într-un solvent, poate fi stocată în mase

poroase. Poate forma amestecuri explozive cu aerul. Poate reacţiona violent cu oxidanţii.

Condiţii de evitat

A se păstra departe de surse de căldură/scântei/flacără deschisă/suprafeţe fierbinţi – Nu

fumaţi.

Materiale incompatibile

Agenţi oxidanţi. Aer, oxidanţi. Pentru compatibilitatea materialelor se va vedea ultima

versiune a ISO-11114.

Produşi de descompunere periculoşi

În condiţii normale de depozitare şi utilizare, nu ar trebui să fie produşi de descompunere

periculoşi


- În caz de dispersie accidentală, în concentraţii mici poate avea efecte narcotice. În

concentraţii mari cauzează asfixierea. Simptomele pot fi: pierderea mobilităţii



2013


- Inflamabil - Se descompune violent la temperatură şi/sau presiune mari sau în

prezenţa unui catalizator. Formează acetiluri explozive cu argintul, cuprul şi mercurul.

- Poate forma amestecuri explozive cu aerul.

- Poate reacţiona violent cu oxidanţii: Aer, oxidanţi.

Gaz natural

În cazul apariţiei unor scăpări, gazul se va dispersa în aer, în încăperi închise dispersia va fi

limitată la interiorul incintei. În amestec cu aerul, în contact cu o sursă de foc sau scânteie, se va

aprinde. Dacă amestecul format este în limitele de explozie, aprinderea va fi cu explozie. În general

aprinderea este cu explozie chiar la concentraţii peste limita de explozie, datorită turbulenţelor care

produc neuniformităţi, în acest caz explozia fiind urmată de un incendiu violent dar de scurtă durată

(prin incendierea gazului necuprins în explozia iniţială). Explozia şi incendierea gazului metan poate

provoca incendierea şi altor materiale inflamabile sau combustibile prezente.

Stingerea unui incendiu de gaz natural se realizează prin închiderea sursei de alimentate

(oprirea fluxului de gaz), nu se recomandă în acest caz stingerea focului înainte de oprirea gazului

deoarece poate duce la formarea de atmosfere explozive.

Gazele de ardere

Principalii compuşi toxici ai gazelor de ardere care pot să se producă în cazul unui

incendiu a substanţelor periculoase depozitate, sunt următoarele:

- Oxidul de carbon (CO) - pătrunde în organism numai pe cale respiratorie, trece în

sânge şi deplasează oxigenul din oxihemoglobină, formând astfel carboxihemoglobina şi

împiedecând absorbţia oxigenului. Datorită afinităţii foarte mari a hemoglobinei umane faţă

de oxid de carbon în comparaţie cu oxigenul, concentraţii reduse de CO în atmosferă pot

inactiva o proporţie considerabilă de hemoglobină. Condiţiile defavorabile de climat

(temperatura crescută, scădere presiunii barometrice) favorizează intoxicaţia cu CO;

- Oxizii de azot (NOx )- dintre cei şase oxizi de azot numai NO şi NO2 produc

intoxicaţii directe, ceilalţi acţionând prin produşii lor de descompunere directă: NO şi NO2.

NO2 poate apare datorită oxidării azotului atmosferic, la temperaturi înalte. Simptomatologia

intoxicaţiilor cu oxizi de azot este cea caracteristică nitriţilor, constând în: vasodilataţie cu

hipotensiune, methemoglobinemie, oblnubilare;



2013


- Oxizii de sulf (SOx ) - pătrund în organism pe cale respiratorie şi au o puternică

acţiune asupra mucoaselor respiratorii şi oculare, iar în cazul contactului cu tegumentele,

acţiune iritantă şi caustică.

Informaţii suplimentare despre toate substanţele periculoase prezente pe amplasament se

găsesc în fişele tehnice de securitate. Comportamentul produselor în cazul unor accidente tipice este

prezentat la pct. IV. A.1. al raportului.



2013


IV. Identificarea şi analiza riscurilor de accidente şi metodele de prevenire

IV.A. Descrierea detaliată a scenariilor posibile de accidente majore şi

probabilitatea producerii acestora sau condiţiile în care acestea se produc

IV. A.1. Analiza sistematică a riscurilor pe amplasament

IV. A.1.1. Prezentarea metodologiei pentru analiza sistematică a riscurilor

Procesul de evaluare a riscului tehnologic poate fi împărţit în două etape majore şi

anume:

- Analiza preliminară a riscurilor. Analiza calitativă;

- Analiza detaliată a riscului. Analiza cantitativă.

Fiecare dintre aceste etape conţine metode recunoscute şi folosite cu succes pe plan

mondial, cu ajutorul cărora se pot identifica şi evalua hazardurile existente şi se poate estima

riscul tehnologic.

Primele etapă de analiză este dezvoltată în prezentul capitol, iar etapa a doua de

analiză detaliată a riscului, este elaborată în capitolul IVB al raportului.

Pentru analiza preliminară a riscurilor, s-a utilizat metoda „Lista de verificare”.

Această metodă este prezentată în ghidul „Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce

implică substanţe periculoase”, publicat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

(IGSU). Modelul este bazat pe lista de verificări dezvoltată de TUV Rheinland (Haferkamp /

Jager) în Germania, pentru aplicare pe amplasamentele Seveso.

Pericolele generale se împart în:

- Pericole specifice amplasamentului/procesului;

- Pericole bazate pe evenimente incidentale;

- Pericole externe.

Fiecare din aceste grupe de hazarduri conţin o serie de puncte specifice care sunt

documentate în sensul identificării cauzelor posibile şi a măsurilor luate pe amplasament

pentru contracararea lor.

Pe amplasament s-a identificat o singură instalaţie relevantă pentru securitate, în cadrul

căreia s-au identificat mai multe zone unde se poate produce un accident major (vezi cap. II B),

aceastea au fost analizate, restul compartimentelor existente pe amplasament fiind analizate ca

surse potenţiale externe de pericol pentru depozit.



2013


Din punct de vedere al zonelor identificate la capitolul anterior, ţinând cont de tipul

activităţilor desfăşurate, aceste activităţi pot fi clasificate în două categorii : tratamente termice

şi depozite de substanţe periculoase. Pentru întocmirea listelor de verificare, s-au luat în

considerare aceste două categorii de activităţi.

- Pentru activitatea de tratament termic, liniile de tratament termic din secţii au fost

tratate pe o Listă de verificare , evidenţiind acolo unde este cazul diferenţa dintre ele. Secţiile de

tratamente termice din cele patru hale au fost luate în considerare împreună cu magaziile de

substanţe periculoase existente în cadrul halelor de producţie şi depozitul de butelii sub presiune.

- Pentru depozitele de substanţe periculoase, s-au considerat Depozitul I şi Depozitul II

de substanţe periculoase, împreună cu instalaţiile care le deservesc, şi au fost tratate pe o Listă

de verificare separată.

Analizând Listele de verificare, vor rezulta că o serie de hazarde pot duce la accidente

majore.

Pentru identificarea scenariilor de accidente posibile au fost luate în considerare şi

accidentele considerate în raporul de securitate care se revizuieşte şi condiţiile în care astfel de

accidente se pot produce în amplasament.

Pentru evaluarea calitativă a riscului este utilizată metoda matricei.

Analiza calitativă are ca obiectiv principal stabilirea listei de scenarii posibile, face

posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului şi prezintă primul pas în metodologia

de realizare a evaluării riscurilor.

Riscul unui pericol este determinat de probabilitatea acestuia de a produce un efect

nedorit şi consecinţele unui asemenea efect. Această legătură poate fi descrisă de ecuaţia:

Risc = probabilitate x consecinţe

Matricile de evaluare a riscului se folosesc de mulţi ani în industrie, pentru a clasifica

riscurile în funcţie de importanţă. Acest lucru permite stabilirea de priorităţi în implementarea

măsurilor de control. Cele două variabile, probabilitatea şi consecinţele, pot fi clasificate

după termeni calitativi:

- Măsura probabilităţii de producere este realizată prin încadrarea în cinci nivele,

care au următoarea semnificaţie:

1. Improbabil (se poate produce doar în condiţii excepţionale). Este aşa de puţin

probabil, încât se poate presupune că se poate să nu se întâmple niciodată;

2. Puţin probabil (s-ar putea întâmpla cândva). Este puţin probabil dar posibil să se

producă în perioada de operare;



2013


3. Moderat (se poate întâmpla cândva). Se poate produce la un moment dat, în

perioada de operare;

4. Probabil (se poate întâmpla în multe situaţii). Se poate produce de câteva ori în

întreaga durată de operare;

5. Frecvent (se întâmplă în cele mai multe situaţii). Este probabil să se producă

frecvent.

- Măsura calitativă a consecinţelor, este realizată tot prin încadrarea în cinci nivele de

gravitate, care au următoarea semnificaţie:

1. Nesemnificativ

- Pentru oameni (populaţie): vătămări nesemnificative;

- Emisii: fără emisii;

-Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la puţine specii sau părţi ale

ecosistemului, pe termen scurt şi reversibile;

- Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fără motive de îngrijorare.

2. Minor

- Pentru oameni (populaţie): este necesar primul ajutor;

- Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute imediat;

- Ecosisteme: daune neînsemnate, rapide şi reversibile pentru puţine specii sau parţi

ale ecosistemului, animale obligate să-şi părăsească habitatul obişnuit, plantele sunt inapte să

se dezvolte după toate regulile naturale, calitatea aerului creează un disconfort local , poluarea

apei depăşeşte limita fondului pentru o scurtă perioadă;

- Socio-politic: Efecte sociale cu puţine motive de îngrijorare pentru comunitate.

3. Moderat

- Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tratamente medicale;

- Economice: reducerea capacităţii de producţie;

- Emisii: emisii în incinta obiectivului reţinute cu ajutor extern;

- Ecosisteme: daune temporare şi reversibile, daune asupra habitatelor şi migraţia

populaţiilor de animale, plante incapabile să supravieţuiască, calitatea aerului afectată de

compuşi cu potenţial risc pentru sănătate pe termen lung, posibile daune pentru viaţa acvatică,

contaminări limitate ale solului şi care pot fi remediate rapid;

- Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de îngrijorare pentru comunitate.



2013


4. Major

- Pentru oameni (populaţie): vătămări deosebite;

- Economice: întreruperea activităţii de producţie;

- Emisii: emisii în afara amplasamentului fără efecte dăunătoare;

- Ecosisteme: moartea unor animale, vătămări la scară largă, daune asupra speciilor

locale şi distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune “refugiere în siguranţă” sau

decizia de evacuare, remedierea solului este posibilă doar prin programe pe termen lung;

- Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de îngrijorare pentru comunitate.

5. Catastrofic

- Pentru oameni (populaţie): moarte;

- Economice: oprirea activităţii de producţie;

- Emisii: emisii toxice în afara amplasamentului cu efecte dăunătoare;

- Ecosisteme: moartea animalelor în număr mare, distrugerea speciilor de floră,

calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanentă şi pe arii extinse a solului;

- Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de îngrijorare.

Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului,

se procedează la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a

consecinţelor şi de probabilitate de producere a scenariului identificat, riscul asociat fiecărui

scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor

asociate nivelelor de probabilitate şi de gravitate, se ţine cont de impactul potenţial şi de

măsurile de prevenire prevăzute.

Matricea de evaluare a riscului

Consecinţe

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

bab

ilit

ate

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Izolat 2 2 4 6 8 10

Ocazional 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5 5 10 15 20 25

Nivelele de risc şi acţiunile necesare în caz de urgenţă



2013


Nivele de

risc Definiţie Acţiuni ce trebuie întreprinse

1 – 3 Risc foarte

scăzut Conducerea acţiunilor prin proceduri obişnuite, de rutină

4 – 6 Risc scăzut

7 – 12 Risc moderat Se acţionează prin proceduri standard specifice, cu

implicarea conducerii de la locurile de muncă

13 – 19 Risc ridicat Acţiuni prompte, luate cât de repede permite sistemul

normal de management, cu implicarea conducerii de vârf

20 – 25 Risc extrem Fiind o situaţie de urgenţă, sunt necesare acţiuni imediate

şi se vor utiliza prioritar toate resursele disponibile

IV. A.1.2. Analiza preliminară a riscurilor pe amplasament. Analiza calitativă

Se prezintă în continuare aşa cum s-a specificat mai sus, Listele de verificare,

elaborate conform metodologiei menţionate la punctul anterior, pentru:

- Depozitele I şi II de substanţe periculoase, cu instalaţiile aferente, Tabelul 4.1.1.

- Secţiile de tratament termic halele I, II, III, VI, Tabelul 4.1.2.



2013


Tabel 4.1.1. Lista de verificare Depozitele I şi II de substanţe periculoase

A. Hazarduri specifice procesului

Ref. Hazarduri specifice procesului Cauze posibile Consecinţe imediate şi finale

posibile

Măsuri de prevenire

1. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită suprasolicitării mecanice a echipamentului

1.1. Eroare de proiectare

Eroare de proiectare a

echipamentului (rezervoarelor şi

buteliilor)

- Colapsul echipamentului;

- Scurgeri/emisii de produse

- Poluare mediu (aer, apă, sol);

- Emisii de COV

- Formare de atmosfere toxice în

cazul scurgerilor de metanol şi

amoniac. Intoxicare personal;

- Formarea de atmosfere

explozive

- Incendiu/explozie.

- Rezervoare se află în funcţiune de mai mult timp din

care cauză erorile de proiectare şi fabricaţie sunt puţin

relevante.

- Rezervoare aflate sub incidenţă ISCIR supuse

verificării şi testării periodice

1.2. Eroare de fabricaţie

şi montaj

Nerespectarea proiectului în faza de

construcţie

- A fost obţinută autorizaţie de funcţionare din

partea autorităţilor

- Montarea rezervoarelor conform indicaţiilor

furnizorului

- Rezervoare de metanol subterane, din oţel cu pereţi

dublii şi sistem de avertizare pierderi

- Rezervoare de motorină îngropate cu pereţi dubli si

avertizor scurgeri

-Butelii de amoniac amplasate în buncăr metalic, temperatura de depozitare sub 50 ºC

- Rezervoare de propan supraterane protejate

anticorosiv prin vopsire;

- Conducte protejate anticoroziv şi prin izolare faţă de

sol (pt. partea subterană a conductelor );

- Control vizual la toate rezervoarele şi nedistructiv la

rezeervorul de propan

1.3. Depăşirea presiunii admisibile

- Supraumplerea datorită

indicaţiilor greşite de pe indicatorul

de nivel.

- Suprapresiune în conductele de

propan lichid datorită închiderii

ambelor capete ale conductei şi

creşterii temperaturii

Propan

- Creşterea presiunii în

rezervoarele de propan peste

valoarea admisă;

- Pierdere de conţinut;

- Asfixierea personal.

- Explozii BLEVE ale

rezervoarelor de propan

- Incendii ;

- Verificarea cantităţii din rezervor înainte de încărcare;

- Presiunea maximă de lucru a pompei de pe

autocisternă este sub punctul de declanşare a valvei

de suprapresiune

- Valvele de suprapresiune deschid la 17 bar

- Instalatiile de propan sunt dotate cu senzori de

scapare atat pe traseu cat si la distributie.

- Maximul de presiune este monitorizat automat



2013



posibile


Suprapresiune in conducte si

armaturi

Amoniac

- Emisii de amoniac

- Pericol de intoxicare personal

- conductele si armaturile sunt astfel construite incat

sustin o presiune de pana la 25 bar;

- dotarea cu supape de siguranta;

- dotarea cu stabilizator de presiune care actioneaza

asupra ventilului magnet dupa „vaporizator“ ;

- Instalatia de amoniac dotată cu senzori de scapare

atat pe traseu cat si la distributie. Presiunea este

masurata automat, fiind sub control in permanenta

1.4. Depăşirea temperaturii admisibile La sistemele GPL (propan), temperatura este în directă legătura cu presiunea, analizată la punctul 1.3.

1.5. Avarii cauzate de coroziune/eroziune,

îmbătrânire, uzură

Defectiuni la vaporizatoarele de

amoniac şi creşterea temperaturii în

conducte şi armături

- Emisii toxice de amoniac

- Poluare aer

- Pericol de intoxicatie personal

- la 95oC regulatorul de temperatura de siguranta

opreste incalzirea;

- conductele si armaturile recipientelor sunt astfel alese

sa reziste la presiune şi temperatura;

- In caz de deficiente, se blocheaza cele doua ventile

de pe grupele de functionare

- Protecţie anticorozivă insuficientă

- Corodarea conductelor,

rezervoarelor, pompelor

Metanol

- Avarierea rezervorului

- Scurgeri de metanol

- Emisii COV

- Formare de atmosfere toxice în

cazul scurgerilor de methanol. Pericol de intoxicatie personal

- Incendiu/explozie

- rezervoarele cu pereti dublii;

- prezenta senzorilor de scurgere (alarma optica);

- robinete de secţionare care permit izolarea zonei

avariate;

- rezervor de avarie in caz de producere scurgeri

accidentale la descarcare

- Controlul rezervoarelor şi echipamentelor (inclusiv

conducte supraterane) de către personalul de operare pe

schimburi. Neconformităţile se consemnează în

raportul de revizie periodica sau listele de verificari

zilnice / saptamanale.

- Program de mentenanţă şi Plan de mentenanţă

elaborat de Serviciu mentenanţă, se aproba anual

pentru: utilaje dinamice, rezervoare, conducte;




Amoniac

- Avarierea buteliilor

- Emisii toxice de amoniac

- Pericol de intoxicatie personal

- Instalaţia amplasată în buncăr, protejată cu un strat

protector;

- conducte realizate din materiale rezistente la

coroziune

- controale periodice ale recipientelor la furnizor

- controale periodice ale instalaţiei



2013



posibile


- Corodarea arcului supapei de

presiune la rezervorul de propan



Propan

- Deschidere eronată a supapei

de siguranţă a rezervorului sau

blocarea în poziţia deschis;

- Eliberare de propan.

- Incendiu/explozie

- Inspecţii periodice conform cerinţelor ISCIR

- Oţel corespunzător stocării GPL-ului folosit

la construcţie ;




Motorină

- Avarierea rezervorului

- Scurgeri cu poluare sol şi apă

subterană

- Incendiu/explozie;

- Rezervoare de motorină îngropate cu pereţi dubli si

avertizor scurgeri(monitorizarea se face numai la TA2).




raportul de revizie periodica sau listele de verificari

zilnice / saptamanale;




1.6. Degradare datorată

vibraţiilor / oboselii Nu au fost identificate vibraţii la pompe sau compresoare.

1.7.

Puncte slabe la echipamente statice:

flanşe, îmbinări, suduri, robinete,

garnituri, conexiuni, etc.

Avarii la etanşări, suduri, conexiuni

- Scurgeri de produse pe zone

neprotejate cu poluare sol şi apă

de suprafaţă;

- Incendiu/explozie;

- Degajare de vapori toxici




- Instalatiile de amoniac, propan si metanol sunt dotate

cu senzori de scapare atat pe traseu cat si la distributie




raportul de tură al şefului de tură;

- Alimentarea cu gaze si fluide combustibile (metanol,

propan, amoniac) a consumatorilor se realizeaza prin

conducte supraterane, fiecare constructie fiind

prevazuta cu robinet de sectionare (care permit izolarea

zonei avariate.)

- Plan anual de revizii şi reparaţii;

1.8. Avarii la echipamente cu piese în

mişcare (pompe)

Avarii la pompe (pierderea

etanşeităţii)

- Scurgeri/emisii, de produs la

pompe;

- Teste de etanşeitate după lucrările de întreţinere;

- Detecţia scăpărilor de către senzorii din zona;



2013



posibile


- Formare de atmosfere

explozive;


- Robinete de secţionare care permit izolarea zonei

avariate

- Plan anual de revizii şi reparaţii pentru: utilaje

dinamice;

1.9. Neetanşeităţi ale sistemului de

canalizare

Avarii ale canalizării cauzate de:

- lucrări de mentenanţă neautorizate

sau neglijente;

- defecte ale materialelor de

construcţie

- cutremur;

- explozii/incendii în interiorul

canalizării.

Poluarea solului şi apei

subterane

- Program de mentenanţă a canalizării;

- Verificarea canalizării după producerea de

evenimente;

2. Pierderea conţinutului de produs cauzată de un eveniment necontrolat

2.1. Reacţie chimică necontrolată

/nedorită Nu este cazul, nu sunt substanţe incompatibile pe amplasament

2.2. Eşec a utilităţilor

Lipsa aer

instrumental

- Lipsa controlului asupra

robineţilor cu acţionare pneumatice;

- Imposibilitatea transmiterii

semnalelor cu ajutorul aerului

instrumental (automatizare).

- Pierderi producţie prin

pierderea controlului asupra

procesului

- Emisii în atmosferă prin

pierderea controlului asupra

robinetelor cu acţionare

pneumatică (amoniac şi metnol)

- Valvele pneumatice trec pe poziţia de

siguranţă (închis).

- Alarmă la atingerea presiunii scăzute a aerului

instrumental.

Lipsa electricitate


robineţilor cu acţionare electrică;


semnalelor cu ajutorul curentului

electric (automatizare);

- Nefuncţionare echipamente cu

acţionare electrică (pompe).

- Pierderi producţie cauzată de

nefuncţionarea pompelor;

- Pierderi de producţie datorită

nefuncţionării vaporizatoarelor

de amoniac

- Nu se pot utiliza pompe

electrice de incendiu în caz de

accident.

- sunt prevazute 8 grupuri electrogene de rezerva cu

motoare diesel; (motoare Catterpilar care dezvoltă 120

kW)



2013



posibile


Lipsa apă

Imposibilitate răcire şi stingere

rezervoare în caz de incendiu.

Incendii/explozii

- există rezervă de apă pentru incendii înmagazinată pe

amplasament - Motogeneratoarele existente sunt şi surse secundare

pentru funcţionarea pompelor de incendiu

Lipsă gaz metan Imposibilitate producere agent

termic Nu este aplicabil la depozitele de substante periculoase

3. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase cauzat de eroare umană în urma unui transfer necontrolat către un alt echipament sau către un echipament

conectat neadecvat

3.1.

Eroare umană la pomparea produselor

în rezervoare

Cuplare incorectă la mijlocul de

transport (autocisterne) aflat la

descărcare

- Scurgeri de produse

- Pierderi de producţie

- Poluare mediu

- Incendiu/explozie

- Supraveghere permanentă a procesului de descărcare

de către operatorul

- Se asigură mijlocul de transport pe timpul staţionării

la rampă;

- Se verifică traseul de pompare (conform

instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare;

- Se verifică existenţa spaţiului disponibil înainte de

pompare;

Deplasare necontrolată a mijlocului

de transport aflat la descărcare cu

avarii la conducta (furtunul) de

legătură

Supraumplerea rezervoarelor

- dotarea rezervorului cu un senzor de supraplin,

întreruperea alimentării înainte ca rezervorul să se

umple;

- asistarea încărcării de către personalul autorizat;

- captarea scurgerilor prin rigolă în rezervorul de

avarie;

3.2. Eroare umană în timpul operării

normale

- Neetanşeitatea furtunului de

descărcare, greşeli de manevră

- Flanşa de descărcare nu este prinsă

corespunzător

- Robinetul de umplere a

rezervorului de metanol nu este

deschis.

- Acces restricţionat la trasee şi robineţi;

- Operare numai de către personalul propriu

specializat, calificat;

- Instruire periodică a personalului pe linie de operare

(profesională).

- respectarea „Instrucţiunii de lucru pentru descărcarea

metanolului“;

- respectarea „Instrucţiuni de exploatare“ a instalaţiilor

de pompare;



2013



posibile


3.3.

Eroare umană la efectuarea unor

lucrări în afara operării normale:

lucrări de revizii, reparaţii, inspecţie,

etc.

- Desfacere de trasee sau

echipamente fără asigurarea golirii,

curăţării sau izolării acestora;

- Neînchiderea unor trasee sau

echipamente în urma unor lucrări;

- Scurgeri de produs;

- Pierderi de producţie;

- Poluare mediu

- Incendiu/explozie

- Lucrări de revizii/reparaţii efectuate de personal şi

firme specializate;

- Permis de lucru pentru lucrări de revizii reparaţii.

3.4.

Eroare umană pe durata opririi sau

pornirii. Înlăturare insuficientă a

produsului din rezervoare la

lucrări/inspecţia în interior

- Crearea unui mediu toxic(în cazul

metanolului)/nociv, inflamabil şi

exploziv în rezervoare

- Intoxicare personal de

mentenanţă/inspecţie;

- Incendiu/Explozie în contact

cu o sursă de foc sau scânteie.

- Respectarea instrucţiunilor de lucru privind pregătirea

echipamentelor tehnice în vederea reviziilor

3.5. Eroare în exploatarea instalaţiei de

distribuţie a amoniacului gazos

- montare garnitură defectă la

butelia de amoniac

- lipsa garniturii la racordul

elastic al rezervorului de amoniac

- Emisie toxică de amoniac

- Intoxicare personal de

mentenanţă/inspecţie

- Operare numai de personal de operare propriu

specializat;

- Respectare proceduri operaţionale la exploatarea

instalaţiei


(profesională).

3.6.

Eroare umană pe durata opririi sau

pornirii:

- operare incorectă la pornirea

pompelor;

- efectuarea incorecta a traseului de

pompare (trasee închise).

- Avarii la pompe

- Supraîncălzirea pompei;

- Scurgeri de produs;


- Operare numai de personal de operare propriu

specializat;

- Respectare proceduri operaţionale la pornirea

pompelor;

- Verificarea traseului de pompare (conform

instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare


(profesională).

3.7.

Eroare de operare pe durata

transportului intern de substanţe

periculoase

Nu se aplică deoarece transportul se face prin conducte.

4. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită formării unui amestec exploziv în interiorul echipamentului şi aprinderii acestuia

4.1. Descărcări electrostatice în interior Descărcări electrostatice în interior

Incendiu/explozie în interior

- Accidentare personal;

- Poluare cu resturi din

incendiu/explozie.

- Legarea la pământ a rezervoarelor/mijloacelor de

transport;

- Legături de echipotenţial la descărcare între instalaţia

de descărcare şi mijlocul de transport: cisternă,

autocisternă;

- Alimentarea în rezervor sub nivelul lichidului;



2013



posibile


- Controlul debitelor la umplere.

4.2.

Pătrunderea focului în interior de la

un incendiu în exterior (inclusiv de la

mijlocul de transport în cazul

autocisternelor)

Insuficienta protecţie la incendiu

- Supape de respiraţie cu opritoare de flacără la

rezervoare;

- Etanşarea tehnică a rezervoarelor;

- Menţinere închisă a gurilor de vizitare şi ştuţuri de

măsurare nivel şi de probe;

- Cisterne şi autocisterne autorizate RID şi ADR;

4.3.

Aprinderea în interior prin utilizarea

de scule şi echipamente,

necorespunzătoare pentru zona EX

- Utilizarea de echipamente electrice

care nu sunt antiex;

- Manipulări neglijente a

echipamentelor la cuplarea

cisternelor/autocisternelor pentru

încărcare soldate cu producerea de

scântei.

- toate operaţiile de manipulare, dozare efectuate cu

metanol, propan, motorină, se realizează departe de

orice sursă de aprindere, cum sunt flăcările deschise,

echipamente electrice neprotejate antiex şi riscuri

electrostatic

- pompele cu care se vehiculează lichide inflamabile şi

combustibile sunt de construcţie antiexplozivă

- circuitele şi acţionările electrice sunt din construcţie

antiex

- utilizarea de scule şi echipamente, corespunzătoare

pentru zona EX

- Operare numai de personal de operare propriu;

- Respectare instrucţiuni de lucru la încărcarea /

descărcarea mijloacelor de transport;


(profesională).

4.4. Flacăra deschisă

- Utilizare flacără deschisă la

reparaţii în interior fără o curăţare

corespunzătoare

- Incendiu/explozie în interior;



incendiu/explozie.

- Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru cu

foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie şi

asigurarea de mijloace suplimentare de intervenţie;

- ariile cu pericol de explozie au fost protejate fata de

sursele de foc;

- Respectare instrucţiuni de lucru cu foc în interior:

Decizia interna de lucru cu foc deschis 245/21.05.2013

4.5. Reacţie chimică, material care se

aprinde uşor Nu se aplică.

4.6. Unde electromagnetice Nu se aplică.



2013



posibile


5. Aprinderea unor scurgeri de produse inflamabile cauzate de pericolele de la ref. 1, 2, 3

5.1. Flacără deschisă

Lucru cu foc neautorizat inclusiv

fumat sau fără îndepărtarea

suficientă a mediului inflamabil

- Transmiterea focului în

interiorul depozitului;

- Aprinderea substanţelor

inflamabile/ atmosfere

explozive în cazul când sunt

prezente. Incendiu/explozie;



incendiu/explozie.

- Fumatul în zona cu produs inflamabil interzis. Fumat

permis numai în locuri special amenajate, fără pericol;

- Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru cu

foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie şi

asigurarea de mijloace suplimentare de intervenţie.

5.2. Scurt circuite electrice/incendii la

instalaţia electrică

Scurt circuite sau incendii la

instalaţii şi echipamente electrice

(alimentare pompe, instalaţie de

iluminare, transformatoare etc.)

- Conformitatea echipamentelor pentru zona EX;

- Zonare Ex marcată pe instalaţii şi echipamente;

- Program de mentenanţă la instalaţia electrică;

- Legarea la pământ a echipamentelor;

- Verificarea periodică a împământărilor (verificare

PRAM).

5.3. Scântei mecanice

- Scântei mecanice datorate

defectării componentelor în

mişcare ale compresoarelor /

pompelor.

- Compresoarele şi pompele sunt în conformitate cu

directiva ATEX.

- Asigurare mentenanţă la utilajele cu piese în mişcare

(pompe);

5.4. Descărcări electrostatice

- Lipsă împământare;

- Lipsă legături de echipotenţial sau

legături imperfecte;

- A se vedea şi ref. A 4.1.

- Toate echipamentele metalice care conţin produse

inflamabile legate la pământ;

- Conductele sunt puse la pământare;

- Se realizează legătura de echipotenţial între mijlocul

de transport (cisternă, autocisternă) şi instalaţia de

încărcare/descărcare;

- Verificarea periodică a sistemelor de legare la pământ

(verificare PRAM).

5.5. Unde electromagnetice, radiaţii

ultrasonice sau de ionizare Nu se aplică



2013


B. Hazarduri specifice unor evenimente incidentale

Ref. Hazarduri specifice unor

evenimente incidentale

Pericol specific amplasamentului

(Cauză)

Consecinţe potenţiale Măsuri de prevenire

1. Distrugeri datorate incendiilor /exploziei, sau emisiilor toxice în interiorul instalaţiei

1.1.

Protecţie insuficientă împotriva

incendiului.

Incendiu/explozie la rezervoarele de

depozitare produse inflamabile

(metanol, motorină, propan)

- Avarierea rezervoarelor

datorită incendiului;

- Poluare sol şi apă subterană cu resturi

din incendiu (inclusiv cu produs

eliberat în urma incendiului);

- Extinderea incendiului în exteriorul

rezervorului;

- Extinderea incendiului la rezervoarele

alăturate;

- Extinderea incendiului la alte zone

ale amplasamentului (rampe, pompe,

alte zone de depozitare);



din incendiu/explozie.

- rezervoarele de depozitare metanol

sunt amplasate subteran, echipate cu dotări

de siguranţă: 2 senzori de nivel pe cele 2

rezervoare; avertizoare scurgeri pe

conducte, rezervor de depozitare, rezervor

de avarie; opritor de flacari; ventil pe

conducta de alimentare; buncar incuiat ce

contine sistemul de alimentare; legarea la

pamant a rezervorului si conductelor; 1

rezervor de avarie în fiecare depozit (comun

pentru metanol si motorina). Sunt construite

din oţel, cu pereţi dublii si fluid de etanşare

cu indicarea la tablou a eventualelor scurgeri

accidentale

- rezervoarele tampon de metanol

supraterane în “staţiile de metanol

“amplasate în incinte separate. Rezervoare

cu pereti dubli si fluid de etansare cu

indicarea la tablou a eventualelor scurgeri

accidentale; aerisire prevazuta cu opritor de

flacari; Incinta incuiata, acces limitat.

Cantitatea de metanol din aceste rezervoare

este mult sub cantitatea de prag relevantă.

-rezervoarele de motorină , sunt amplasate

subteran, prevăzute cu opritor de flăcări,

legarea la pamant a rezervorului si

conductelor; avertizor scurgeri din

rezervorul subteran

- rezervoarele de propan supraterane,

prevăzute cu supaă de siguranţă, robinet pe

racordul de alimentare,regulator de presiune

robinet pe racordul de distributie a gazului,



2013





(Cauză)


legatura la pamant. La depozitul II,

rezervorul este separate de rezervoarele de

metanol de un zid de protective.

- instalaţii de detectare şi semnalizare gaze

şi incendiu;

- intreaga societate este protejata de un

sistem performant de detectare si alarmare in

caz de incendiu.

- Mijloace de primă intervenţie;

- Instalaţie de hidranţi;

- Supravegherea permanentă a instalaţiilor

cu personal calificat si instruit;

- Punere în aplicare Plan intervenţie în caz

de incendiu.

Incendiu /explozie la pompele de

produse inflamabile

- Avarierea pompelor

datorită incendiului;

- Extinderea incendiului la rezervoarele

alăturate;

- Extinderea incendiului la alte zone

ale amplasamentului (rampe, alte zone

de depozitare);



din incendiu/explozie

- pompe în constructive antiex



- Supravegherea permanentă a instalaţiilor

cu personal calificat si instruit;


de incendiu.

- Incendiu/explozie la rampele de

descărcare;

- Autocisterne autorizate conf. RID/ADR;

- Şoferi atestaţi ADR;

- Proceduri de operare la descărcarea din

autocisternă (inclusiv reglementări ADR);

- Asistarea permanenta a descarcarii

cisternei de catre personalul instruit al

firmei

- Mijloace de stingere incendiu: stingătoare

hidranţi, , autospecială S.P.S.U


de incendiu.



2013





(Cauză)


Explozie BLEVE la rezervorul/

autocisternă propan

- Avarierea echipamentelor;

- Explozia BLEVE a rezervoarelor de

propan;

- Eliberare de propan incendiat din

rezervoare;

- Extinderea incendiului către zonele

învecinate;

- Eşecul componentelor datorită

incendiului/exploziei;

- Accidentare personal.

Mijloace de stingere incendiu:

- instalaţie de hidranţi;

- mijloace de primă intervenţie;

- autospeciale S.P.S.U


de incendiu.

Scurgeri cu emisii toxice

- disperise toxică

- pericol de intoxicatie, personal

- prezenta vaporilor toxici si

inflamabili,

- poluare mediu: apă, aer, sol,

- pericol de incendiu/explozie;

- posibilitatea de a se crea panică ,

care duce la eşecul altor componente

- Sistem de colectare a scurgerilor la

rampele de metanol şi motorină cu rigole de

scurgere spre rezervorul de rezervă

- Mijloace individuale de protectie personal;

1.2. Protecţie insuficientă împotriva

incendiului.

Incendiu in apropierea containerului

de amoniac

- Extinderea incendiului către

buteliile de amoniac;

- Eşecul componentelor datorită

incendiului;

- Dispersie toxică de amoniac din

instalaţie

- Intoxicare personal

- incendiu/explozie

- Container metalic rezistent la incendiu,

încuiat;

- sistem drencer pentru pulverizarea apei

pentru limitarea evaporării amoniacului.

- Instalaţie de hidranţi pentru răcirea

containerului;

- vana de captare a scurgerilor de amoniac


de incendiu.

1.3. Volum prea mic al cuvei sau vasului

de retenţie. Nu se aplică

1.4. Descărcare insuficientă a substanţei

eliberate din zona instalaţiei. Nu este cazul, pentru rezervoare în aer liber.


eliberate din zona instalaţiei

- Acumularea de vapori de metanol în

instalaţiile de metanol

- Acumulare de vapori de amoniac în

buncărul de amoniac

- Dispersie toxică de metanol şi

amoniac

- afectarea sanatatii personalului

- Incendiu/ explozie

- Asigurarea ventilaţiei mecanice în

instalaţiile de metanol

- existenţa stingătoarelor şi hidranţi

- Există vana de captare a scurgerilor de



2013





(Cauză)


amoniac

- sistem drencer de stropire cu apă, care se

va declanşa la depăşirea concentraţiei de

amoniac, indicată de detectorul de amoniac

- Cuvă de colectare a scurgerilor din buncăr

colectarea şi dirijarea apelor în canalizarea

tehnologică;

- Personal de supraveghere specializat

1.6.

Lipsa măsurilor sau echipamentelor

de limitare sau dirijare a răspândirii

substanţelor eliberate.

- Nu este cazul, depozite în aer liber.

1.7. Ieşiri de urgenţă insuficiente pentru

personal. Depozite în aer liber, nu se pune problema căilor de evacuare.

2. Distrugeri datorate incendiilor/exploziilor din amplasament produse în alte instalaţii (efect Domino intern)

2.1. Distanţă insuficientă faţă de

celelalte instalaţii.

Incendiu la un rezervor învecinat, la

rampele de descărcare/încărcare,

pompe, trasee de conducte.

- Extinderea incendiului la întregul

depozit

- Proiectul instalaţiei a fost avizat conform

cerinţelor ISCIR;

- Amplasare la distanţe minime de siguranţă,

conf. prevederilor legale;

- Punerea în aplicare Plan intervenţie la

incendiu.

2.2. Construcţii de apărare insuficiente

între instalaţii. Nu este cazul, nu sunt prevăzute construcţii speciale de apărare

3. Distrugeri datorate eşecului măsurilor împotriva incendiului sau efectelor toxice

3.1.

Eşec al alarmei de incendiu/a

sistemului de detectare a

incendiului.

- Nefuncţionarea instalaţiei de

detectare/semnalizare incendiu şi

gaze.

- Propagarea / extinderea incendiului;

- Creşterea pagubelor;

- Extinderea incendiului/explozie

- Posibilitatea apariţiei efectului

domino.

- instalaţie de detectare semnalizare

automată a incendiilor de tip I cu acoperire

de tip 1- acoperire totală, cu senzori de

gaze, detectoare de fum şi/sau incendiu şi

butoane de alarmare în toate punctele critice;

- Centrală de detectare şi semnalizare

incendiu

3.2. Echipament insuficient

de stingere a incendiilor

Scăderea eficienţei în

limitarea/înlăturarea efectelor unui

- Dotarea cu echipamente de stins incendii

va fii realizată conform proiectului şi



2013





(Cauză)


incendiu. Scenariului de securitate la incendiu.

3.3. Eşec al echipamentului de stingere

a incendiului

- Nefuncţionarea pompelor de

incendiu;

- Avarierea conductelor traseului de

apă de incendiu.

- Scăderea eficienţei în limitarea

efectelor accidentului;

- Mărirea timpului de intervenţie

- Extinderea incendiului.

- Apă pentru stingere asigurată din cele 2

gospodării de apă, cu 2 electropompe, cu un

debit: Q1 = 50 - 100 mc/h şi Q2=232 mc/h;

- Verificarea periodică a mijloacelor şi

materialelor din dotare

3.4. Acces insuficient în zona de

incendiu Căile de acces pe amplasament sunt suficiente a asigura deplasarea personalului de intervenţie la instalaţiile de stingere.

3.5.

Lipsa organizării /organizare

insuficientă pentru intervenţia în

situaţii de urgenţă

Organizare ineficientă/

Personal insuficient

Scăderea eficienţei în limitarea

efectelor accidentului.

- Documente de organizare a intervenţiei

- Planul de intervenţie la incendiu şi Planul

de Urgenţă Internă va fi revizuit înainte de

punerea în funcţiune a instalaţiei

- Exerciţii de testare a planurilor

3.6.

Vătămarea forţele de intervenţie

datorită efectelor fizice ale

accidentului

Echipament de protecţie individuală

insuficient sau neadecvat (pentru

radiaţia termică, pentru gaze

asfixiante)

Vătămarea sau decesul

personalului de intervenţie.

- Asigurarea cu mijloace de protecţie

individuală pentru membrii echipelor de

intervenţie pentru stins incendii, conform

normativului de dotare

Pierderea conţinutului de propan, Degerături ale membrelor operatorilor

- Instrucţiuni de lucru care să reglementeze

purtarea de echipament de protecţie

individuală

- Dotarea operatorului cu mănuşi de

protecţie

3.7. Pregătire insuficientă a personalului

de intervenţie

- Reacţia greşită a personalului în

situaţii de urgenţă;

- Pregătirea insuficientă a personalului

de intervenţie.

Extinderea evenimentului

Agravarea consecinţelor

- Cunoaşterea în detaliu a obiectivului;

- Cunoaşterea efectelor substanţelor prezente

pe amplasament sau posibil create;

- Cunoaşterea procedurilor de intervenţie;

- Grafic anual şi tematica de instruire în

domeniul situaţiilor de urgenţă conform

OMAI 712/2005 şi a deciziei interne privind

organizarea activităţii de instruire a

personalului în domeniul SU nr 64 / 2007.

- Pregătirea specială a operatorilor pentru

intervenţia în situaţii anormale.

- Exerciţii de simulare;

- Verificarea personalului



2013





(Cauză)


4. Distrugeri datorate unui eşec al măsurilor de limitare a exploziilor

4.1. Eşec a instalaţiei de detectare

(gaze/concentraţie)

- Nedetectarea eliberării de gaze şi

vapori;

- Acumularea de gaze şi crearea

atmosferelor explozive;

- Incendiu / Explozie.

- Senzorii de detecţie amplasaţi în fiecare

zonă cu pericol de scurgeri periculoase din

instalaţie

- Verificarea, testarea şi calibrarea periodică

a senzorilor de pe amplasament;

- Testarea funcţionării sistemului de detecţie

şi semnalizare a prezenţei emisiilor

periculoase;

4.2. Eşec al măsurilor de limitare pentru

substanţele eliberate Nu este cazul, depozite în aer liber.

4.3. Distanţe inadecvate Efect domino intern între instalaţiile

de pe amplasament

- Extinderea incendiului la instalaţiile

vecine;

- Explozie;

- Agravarea consecinţelor.

- Proiectul instalaţiei este avizat conform

cerinţelor ISCIR în vigoare

4.4.

Eşec al mijloacelor de limitare a

exploziilor (perete rezistent la

explozii, buncăr, trape / uşi anti-

explozie, etc.)

Nu sunt prevăzute alte mijloace de limitare a exploziilor decât cele existente

5. Distrugeri datorate nefuncţionării instrumentelor de detectare a concentraţiei substanţelor poluante

5.1. Eşec al sistemului de detectare al

substanţelor poluante Senzori defecţi/lipsă

- Lipsa alarmei când concentraţia

depăşeşte limita admisă;

- Risc toxic şi de explozie.

- Teste periodice (la 12 luni) a senzorilor de

gaz şi a alarmei;

- Calibrarea senzorilor la 12 luni;

5.2. Eşec al sistemului de detectare a

scurgerilor pe suprafaţă sau în sol

Senzori defecţi/lipsă la rezervoarele

de metanol şi motorină - riscul infiltrării substanţei în sol

- recipientele subterane de metanol sunt cu

pereţi dubli, cu siguranţă de preaplin

- rezervoare de motorină subterane cu

siguranţă de preaplin

- avertizoare scurgeri din rezervorul

subteran de metanol şi motorină

5.3.

Eşec al sistemului de detectare a

substanţelor în sistemul de

canalizare / ape uzate

Nu este relevant pentru propan - nu produce poluarea apelor uzate

Scurgere de amoniac

- Pătrunderea apei amoniacale în

sistemul de canalizare;

- Eliberarea amoniacului din

- Exista obturatoare pneumatice pentru

retenţia apei în sistemul de canalizare;

- Dirijarea apei către staţia de preepurare.



2013





(Cauză)


apa amoniacală;

- Crearea unei atmosfere explozive;

- Daune asupra mediului.

6. Distrugeri datorate eşecului sistemelor de golire de urgenţă, destindere, retenţie, limitare, absorbţie, neutralizare, etc.

6.1. Lipsa măsurilor de asigurare a

scăderii concentraţiei periculoase Nu se aplică, depozit în aer liber

6.2. Suprafaţă poroasă în zona de

eliberare Nu se aplică.

6.3. Separare insuficientă a substanţelor

toxice sau poluanţilor apei eliberaţi Va fi analizată la staţia de preepurare a apelor.

6.4.

Lipsa separării substanţelor solubile

în apă de cele solide din gazele de

coş

Nu se aplică

6.5.

Lipsa măsurilor de limitare a

extinderii norilor toxici (de ex: prin

cortină de apă)

Nu sunt măsuri eficiente aplicabile pentru limitarea extinderii norului de propan format în urma unei eliberări accidentale.

În cazul scurgerilor de metanol se pot forma perdele de apă prin utilizarea hidranţilor sau/şi autospecialelor de stins incendiu

Pot să apară nori toxici de gaze de ardere şi fum în caz de incendiu extins dar eficienţa unor perdele de apă este limitată

Eliberare de amoniac. Formarea unui nor toxic

- Se utilizează perdea de apă pentru

limitarea propagării norului, formată cu

ajutorului sistemului drencer montat în

buncăr.

7. Distrugeri datorate eşecului eliminării substanţei

7.1. Sisteme insuficiente de reţinere a

substanţelor periculoase Nu se aplică

7.2.

Lipsa sistemelor de tratare/

neutralizare pentru substanţele

periculoase, rezultat în urma

evenimentului

Scurgere de amoniac

- Pătrunderea apei amoniacale în

sistemul de canalizare;

- Eliberarea amoniacului din

apa amoniacală;

- Crearea unei atmosphere explozive;

- Daune asupra mediului

- Exista obturatoare pneumatice pentru

retentia apei in sistemul de canalizare;

- Dirijarea apei către staţia de preepurare

7.3. Nefuncţionarea eliminării termice a

substanţei / lipsa faclei Nu se aplică



2013





(Cauză)


7.4. Eliminarea necontrolată a

substanţelor / deşeurilor periculoase. Nu se aplică

C. Hazarde generale externe

Ref. Hazarde generale externe Pericol specific amplasamentului

(Cauză)


1. Distrugeri datorate unor catastrofe naturale


inundaţiilor

Inundarea depozitelor Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;


cutremurelor

Avarii la etanşarea legăturilor

conductelor la utilaje

Scurgeri de substanţe

periculoase

Intoxicare personal

Incendiu /explozie

- elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de

cerinţele legislative privind gradul de seismicitate a zonei:

coeficient dinamic corespunzător unei intensităţi a forţelor

seismice probabile de 7 pe scara MSK, (SR 11100-1/93) şi

valorii de vârf a acceleraţiei terenului 0,20g (Codul P.100-

1/2006) ambele specifice zonei.

1.3.

Protecţie insuficientă contra

fenomenelor meteorologice

periculoase

- Ploi torenţiale

- Vânturi puternice

- Temperaturi foarte scăzute

- Inundarea depozitului

- Avarii la rezervoare,

scurgeri de ape

contaminate

- Scurgerile de pe acoperiş şi de pe platformele betonate

exterioare sunt cuplate la reţeaua de canalizare pluvială cu

bazin de retenţie

- Rezervoarele sunt construcţii la sol, dimensionate

corespunzător, cu stabilitate bună. Buteliile de amoniac sunt

amplasate în buncărul metalic închis. Rezervoarele de

metanol şi motorină sunt îngropate. Sunt proiectate să reziste

şi la condiţii de temperatură extremă

2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic

2.1. Protecţie insuficientă contra

incendiilor/exploziilor externe

Incendiu la vegetaţia uscată din

vecinătatea amplasamentului

În zona învecinată pot exista elemente naturale (culturi agricole, pajişti) care pot fi

incendiate. Datorită împrejmuirii care înconjoară zona de depozitare din amplasament o

propagare a unui eventual incendiu în interior este improbabilă.

Incendiu datorită unei surse de iniţiere

din zona exterioară depozitului

(mijloace de transport, foc deschis,

- A se vedea modelarea scenariilor tip Flash fire (dispersie inflamabilă);

- Sunt elaborate proceduri de informare şi alarmare în caz de avarie/ accident;



2013



(Cauză)


instalaţiile, etc)

Explozie/incendiu din afara

amplasamentul (efect Domino extern)

- Amplasamentul depozitului Petrom este situat la o distanţă de cca. 3000 m nord.

Datorită distanţei se poate presupune că un accident în acest amplasament nu se poate

transmite în amplasamentul studiat decât în condiţii cu totul excepţionale;

- Se recomandă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de colaborare în caz

de avarie/accident.

2.2.


fulgerelor sau a pericolelor datorate

prezenţei liniilor de înaltă tensiune

Descărcări electrice din atmosferă

Aprinderea substanţei

eliberate, urmată de

explozie

- Toate structurile înalte şi echipamentele de distribuţie a

energiei electrice sunt protejate prin paratrăsnete şi mijloace

de protecţie la supratensiune;

- Verificări periodice, conform normativelor ale instalaţiilor

de paratrăsnet.

2.3.

Protecţie insuficientă contra unui eşec

al conductelor ce conţin substanţe

periculoase, care traversează zona

amplasamentului.

Nu este cazul, nu au fost identificate conducte externe care conţin substanţe periculoase şi care traversează amplasamentul

3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid

3.1.


impactului datorat unor mijloace de

transport sau a obiectelor alăturate

- Impact cu un autovehicul

- Distrugerea

echipamentului;

- Eliberare de

substanţe;

- Incendiu/ explozie.

- Sunt prevăzute măsuri de protecţie a instalaţiilor contra

impactului cu autovehiculele de ex: limitarea vitezei,

indicatoare de limitare a înălţimii pentru zona cu estacade,

marcarea zonelor de parcare şi acces pe rampele de

descărcare, etc.

3.2.

Protecţie insuficientă

contra efectului de proiectil

datorat unei explozii externe

Vezi 2.1

4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

4.1. Protecţie insuficientă contra accesului

unor persoane neautorizate

Amplasamentul este securizat cu gard şi porţi de acces menţinute închise, este asigurată paza specializată, planul de pază este

avizat de secţia de poliţie. Există sistem de monitorizare video perimetrală cu vizualizare în punctul de control acces.

4.2.

Protecţie insuficientă a sistemelor

critice împotriva intervenţiei

persoanelor neautorizate (de ex: lipsa

restricţiilor în vederea modificării

unui sistem programabil de siguranţă)

Modificarea parametrilor la încărcare /

descărcare

- Ieşirea

amplasamentului

din starea de siguranţă;

- Incendiu;

- Explozie

- Toate operaţiunile se execută de către personalul propriu

autorizat;

- Modificările acestor parametri se fac doar de personal

autorizat, bazat pe o procedura bine documentată;



2013



(Cauză)


4.3. Management defectuos al serviciilor

contractate pe amplasament

Instruirea neadecvată a contractorilor -

sistemul permiselor de lucru neadecvat.

Ieşirea

amplasamentului

/depozitului, din starea

de siguranţă.

- Personalul contractat este instruit înaintea accesului pe

amplasament;

- Sistemul permiselor de lucru este bine documentat şi face

parte din instructajul iniţial;

- Numai contractorii autorizaţi vor fi admişi la lucru.

5. Limitarea operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă datorită influenţelor externe

5.1. Lipsa accesului dedicat pentru

serviciile / vehiculele de intervenţie

- Scăderea eficienţei în

limitarea efectelor

accidentului;

- Acces îngreunat.

- Există proceduri specifice pentru accesul forţelor de

intervenţie pe amplasament in situaţii de urgenţă;

- Este prevăzut drum de acces auto în zona depozitului. - Porţile de acces sunt dimensionate pentru autospecialele de

intervenţie;

5.2.

Lipsa echipamentului de intervenţie,

protecţie si a mijloacelor speciale de

stingere/neutralizare

Scăderea eficienţei în limitarea efectelor accidentului.

Forţele de intervenţie proprii sunt dotate cu:

- măşti de protecţie cu cartus filtrant polivalent si cartus

fitrant amoniac

- costum de protectie antichimica tip 1A

- containerul de amoniac prevăzut cu dispozitiv drencer cu

apă pentru stingere / neutralizare la amoniac

5.3. Lipsa cooperării cu forţele externe

- Planificare inadecvată;

- Exerciţii de cooperare insuficiente

/ inexistente;

- Comunicare neadecvată

Scăderea eficienţei

acţiunilor de intervenţie

- Este elaborat Planul de intervenţie la incendiu, avizat şi

aprobat cf. prevederilor legale

- Planurile de urgenţă sunt întocmite, avizate şi aprobate

conform prevederilor legale;

- Grafice de testare ale exerciţiilor şi rapoarte de evaluare;

6. Comportament neadecvat al forţelor de intervenţie (interne şi externe)

6.1.

Antrenament insuficient d. p. d. v. al

comportării forţelor de intervenţie pe

timpul situaţiilor de urgenţă

- Cunoaşterea insuficientă a

caracteristicilor substanţelor

periculoase;

- Cunoaşterea insuficientă a

locaţiei şi a riscurilor amplasamentului;



- Forţele de intervenţie proprii execută exerciţii

şi antrenamente specifice conform planului de instruire;

- Personalul este instruit conform OMAI 712/2005;

- Sunt puse la dispoziţia autorităţilor informaţii despre

amplasament şi despre substanţele periculoase existente prin

Raportul de Securitate şi Planul de Urgenţă Internă;

- Se menţin actualizate fişele tehnice de securitate pentru

substanţele periculoase existente accesibil personalului şi

forţelor de intervenţie.



2013



(Cauză)


6.2. Recunoaşterea /evaluarea neadecvată

a pericolelor

- Lipsa mijloacelor de detecţie /

măsurare a concentraţiei substanţelor

emise în aer.

Incendiu/Explozie - Echipele de intervenţie externe deţin echipamente pentru

detectarea atmosferelor explozive.

6.3. Alarmare ineficienta în

caz de urgenţă

- Nefuncţionarea sistemului de

alarmare propriu

- Schema de alarmare este

neadecvată;

- Eşecul punerii în aplicare a

schemei de alarmare;

- Răspuns întârziat al

forţelor de intervenţie;

- Agravarea

consecinţelor

- Schema de alarmare se actualizează periodic, sau ori de

câte ori este cazul;

- Există procedură de aplicare a schemei de alarmare;

- Alarmarea se testează prin exerciţii periodice;

- Sirenele de pe amplasament au sursa de alimentare

independentă.



2013


Tabel 4.1.2. Lista de verificare pentru Secţiile de tratament termic

A. Hazarduri specifice procesului


posibile


1. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită suprasolicitării mecanice a echipamentului

1.1. Eroare de proiectare

Eroare de proiectare a

echipamentului (cuptoare şi băi

de sare)

- Colapsul echipamentului;

- Scurgeri/emisii de produse

- Poluare mediu (aer, apă,

sol);

- Formare de atmosfere toxice

în cazul scurgerilor de

metanol şi amoniac.

Intoxicare personal;

- Formarea de atmosfere

explozive


- Secţiile cu magaziile şi depozitele aferente se

află în funcţiune de mai mult timp din care cauză

erorile de proiectare şi fabricaţie sunt puţin

relevante.

- Pentru instalaţia nouă din hala I au fost obţinute

avize de construcţie din partea autorităţilor.

1.2. Eroare de fabricaţie

şi montaj

Nerespectarea proiectului în faza

de construcţie

- A fost obţinută autorizaţie de funcţionare din

partea autorităţilor

- Montarea instalaţiilor conform indicaţiilor

furnizorului

- Dotarea cu aparatura de control a parametrilor de

functionare a cuptoarelor de tratament termic,

monitorizare temperatura, gaze tehnologice,

presiune

1.3. Depăşirea presiunii admisibile Defecţiuni la aparatura de măsură

şi control – indicaţii greşite ale

- Creşterea presiunii peste

limita de proiect;

- Pericol de pierdere de

conţinut;

Pericol de intoxicaţie /

accidentare personal

- Incendiu;

- Explozie.

- presiune optima de lucru în incinta cuptoarelor

1.5-2.5 mba

- monitorizare online a presiunii din cuptoare

- verificare şi înregistrare la 2 ore a presiunii

- semnalizare optică şi sonoră

1.4. Depăşirea temperaturii admisibile

- Defecţiuni la aparatura de

control şi creşterea temperaturii

în cuptoarele de tratament

- Avarii la incalzitoarele băii de

săruri

- Emisii toxice de metanol şi

amoniac

- Creare atmosferă explozivă

- Pericol de intoxicaţie /

accidentare personal

- Scurgeri de sare cu poluare

sol şi ape

- Proiectarea echipamentelor a fost făcută conform

celor mai înalte temperaturi ce pot fi atinse în

instalaţie

- Pe utilaje exista senzori de temperatura, prin care

se opreşte încălzirea, (gazul) în cazul depăşirii

parametrilor de lucru.

- La cuptoare există posibilitatea clătirii cu azot (se

îngheaţă cuptorul), în cazul unor începuturi de



2013



posibile


incendii.

- Sistem de rezistenţe electice monitorizate

permanent de calculatorul de proces; In cazul unei

avarii la încălzitoare, aceasta este indicată prin

semnale de avertizare luminoase şi sonore

- Angajaţii care deservesc băile de răcire cu săruri

(inclusiv cuptoarele respective), sunt instruiţi

la început şi periodic, pe baza instrucţiunilor, la

locul de muncă şi verbal.

- Magazia de săruri este sub regim restricţionat –

acces limitat

- Monitorizare online a temperaturii la cuptoare şi

băi de sare

- Semnalizare optică şi sonoră

1.5.

Avarii cauzate de

coroziune/eroziune, îmbătrânire,

uzură

- Protecţie anticorozivă

insuficientă



- Formare de atmosfere toxice

în cazul scurgerilor de

metanol, amoniac

- Pericol de intoxicatie

personal


- Incendiu/explozie

- Cuptoare din material special

- Băi prevazute cu sistem de pereti dublii, cu

căptuşeală izolată termic amplasate în interiorul

unei cuve de beton

- Avaria la băi este indicată prin semnale de


- Protecţia perimetrului: cu garduri din material

transparent de grosime 10 mm.

- Controlul rezervoarelor şi echipamentelor

(inclusiv conducte supraterane) de către personalul

de operare pe schimburi.

- Controlul buteliior cu gaze sub presiune la

primirea acestora pe amplasament.

Neconformităţile se consemnează în raportul de

revizie periodică sau listele de verificări

zilnice/săptămânale;


elaborat de Serviciu mentenanţă, se aprobă anual


- Monitorizare online a gazelor tehnologice şi în

plus există alarme la depăşirea valorilor predefinite



2013



posibile


1.6. Degradare datorată

vibraţiilor / oboselii Nu au fost identificate vibraţii la pompe.

1.7.

Puncte slabe la echipamente statice:

flanşe, îmbinări, suduri, robinete,

garnituri, conexiuni, etc.

Avarii la etanşări, suduri,

conexiuni

- Degajare de vapori toxici şi

inflamabili

- Scurgeri de produse pe zone

neprotejate cu poluare sol şi

apă de suprafaţă;

- Incendiu/explozie

- In caz de scăpări din instalaţii, se decuplează

automat alimentarea cuptoarelor de tratament

termic.


elaborat de Serviciu mentenanţă, se aprobă anual


- Controlul echipamentelor (inclusiv conducte

supraterane) de către personalul de operare pe


raportul de tură al şefului de tură;

- Alimentarea cu gaze si fluide combustibile

(metanol, propan, amoniac) a consumatorilor se

realizeaza prin conducte supraterane, fiecare

constructie fiind prevazuta cu robinet de sectionare

(care permit izolarea zonei avariate.)

Utilzarea numai a buteliilor care nu prezintă

defecţiuni.

- Plan anual de revizii şi reparaţii;

- Halele sunt dotate cu senzori de gaz metan,

amoniac, fum, care la depăşirea valorilor predefinite

acţionează automat oprire încălzire şi clătire forţată

cu azot

1.8. Avarii la echipamente cu piese în

mişcare (pompe)

Avarii la pompe (pierderea

etanşeităţii)

- Scurgeri/emisii, de produs la

pompe;

- Formare de atmosfere

explozive;


- Teste de etanşeitate după lucrările de întreţinere;

- Detecţia scăpărilor de către senzorii din zona;

- Robinete de secţionare care permit izolarea zonei

avariate

- Plan anual de revizii şi reparaţii pentru: utilaje

dinamice;

- Monitorizare atmosferă controlată (la valori

diferite de cele predefinite se activează clătirea

forţată cu azot)

1.9. Neetanşeităţi ale sistemului de

canalizare

Avarii ale canalizării cauzate de:

- lucrări de mentenanţă

Poluarea solului şi apei

subterane

- Program de mentenanţă a canalizării;

- Verificarea canalizării după producerea de



2013



posibile


neautorizate sau neglijente;

- defecte ale materialelor de

construcţie

- cutremur;

- explozii/incendii în interiorul

canalizării.

evenimente;

2. Pierderea conţinutului de produs cauzată de un eveniment necontrolat

2.1. Reacţie chimică necontrolată

/nedorită Nu se aplică.

2.2. Eşec a

utilităţilor

Lipsa aer

instrumental


robineţilor cu acţionare

pneumatice;


semnalelor cu ajutorul aerului

instrumental (automatizare).

- Pierderea controlului

asupra procesului;

- Riscul de depăşire a

parametrilor de funcţionare.

- Valvele pneumatice trec pe poziţia de

siguranţă (închis).

- Alarmă la atingerea presiunii scăzute a aerului

instrumental.

Lipsa

electricitate


robineţilor cu acţionare electrică;


semnalelor cu ajutorul curentului

electric (automatizare);

- Nefuncţionare echipamente cu

acţionare electrică (pompe).

- Pierderi producţie cauzată de

nefuncţionarea pompelor;

- Răcirea băilor de sare şi

solidificarea acesteia prin

nefuncţionarea rezistenţelor

de încălzire

- Nu se pot utiliza pompe

electrice de incendiu în caz de

accident.

- sunt prevazute 8 grupuri electrogene de rezerva

cu motoare diesel; (motoare Catterpilar care

dezvoltă 120 kW)

(se menţine fucţionarea agitatoarelor la cuptoare)

Lipsa apă

Imposibilitate răcire şi stingere în

caz de incendiu.

Incendii/explozii

- conducta de azot pentru inundare cuptoare in caz

de avarie

- există rezervă de apă pentru incendii

înmagazinată pe amplasament

- Motogeneratoarele existente sunt şi surse

secundare pentru funcţionarea pompelor de

incendiu

Lipsă gaz metan

Impopsibilitatea funcţionării

cuptoarelor pe gaz metan

Imposibilitate producere agent

termic

- Pierderi de producţie cauzată

de nefuncţionarea cuptoarelor

- Sesizor de gaze in fiecare loc de munca unde se

utilizeaza gazul metan;

- Instalaţie dotată cu sisteme pentru intreruperea

in siguranta a alimentarii cu fluide inflamabile şi



2013



posibile


electricitate.

- In situatia in care se opreste alimentarea cu gaz

metan, se vor inchide robinetele de admisie a

gazului metan de la toate arzatoarele, se va face

admisia de azot in cuptor (în sistem automatizat) si

se anunta dispeceratul unitatii.

Lipsă azot

pt . cuptoare

Imposibilitatea creeri atmosferei

controlate cu azot

Imposibilitate de neutralizare a

atmosferei controlate, prin

inundare cuptoare in caz de

avarie, cu azot

- Lipsă sistem de siguranţa

automatizat cu azot, care

asigură neutralizarea

atmosferei controlate

- Explozie

- Vizualizarea instrumentelor locale de măsură în

timpul operării.

- urmărirea parametrilor tehnologici pentru a evita

ieşirea din limitele admise ale parametrilor de lucru

- monitorizare şi înregistrare la fiecare 2 ore:

presiune şi debit

- semnalizare sonoră şi optică la lipsa azotului de

clătire

3. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase cauzat de eroare umană în urma unui transfer necontrolat către un alt echipament sau către un echipament

conectat neadecvat

3.1.

Eroare de operare pe durata

operării normale, la transferal sării

topite către băile de sare

- Manipulare eronată a

robinetelor cu dirijarea greşită a

fluxului de sare

- Supraumplerea băilor

- Neetanşeitate pe traseul de

alimentare a sării topite,

- Greşeli de manervra

- Avarii la pompe

- Scurgeri de substanţe

periculoase

- Poluare mediu


- Incendiu/explozie

- Supraveghere permanentă a procesului de transfer

de sare de către operatorul de serviciu;

- Se verifică traseul de pompare (conform

instrucţiunilor de lucru) la fiecare pompare;

- Se verifică existenţa spaţiului disponibil înainte de

pompare;

- Pentru exploatarea băii de săruri, exista

instrucţiuni de lucru.

- Angajaţii care deservesc baia de răcire cu sare

(inclusiv cuptoarele respective), sunt instruiţi pe

baza instrucţiunilor, la locul de munca

- Accesul in zona băilor este limitat numai pentru

personalul autorizat, zona este îngrădită.

- Acces restricţionat la trasee şi robineţi;

- Operare numai de către personalul propriu

specializat, calificat;

3.2. Eroare umană la efectuarea unor

lucrări în afara operării normale:

- Desfacere de trasee sau

echipamente fără asigurarea

- Lucrări de revizii/reparaţii efectuate de personal şi

firme specializate;



2013



posibile


lucrări de revizii, reparaţii,

inspecţie, etc.

golirii, curăţării sau izolării

acestora;

- Neînchiderea unor trasee sau

echipamente în urma unor lucrări;

- Proceduri operaţionale pentru lucrări de revizii

reparaţii

- Permis de lucru pentru lucrări de revizii reparaţii.

3.3.

Eroare de operare pe

durata transportului intern de

substanţe periculoase

Nu se aplică la transportul prin conducte (săruri topite şi gaze) sau în butelii.

- Transportul de produse

periculoase în ambalaje rupte

- Răstrurnarea sacilor de sare pe

europalet de lemn în timpul

transportului de la magazine la

băile de topire

- Incendiu/explozie

- Intoxicare personal cu gaze

toxice eliberate de sare în caz

de descompunere la incendiu



incendiu/explozie.

- Produsele depozitate sunt sunt păstrate

în ambalaje transportabile.

- Depozitarea se face astfel încât să nu fie depăşită o

înălţime maximă de cădere de 2 m

- Inainte de a scoate sacii de sare din magazine sunt

verificaţi să nu fie rupţi, pentru a evita ca sarea să

se imprăştie pe pardoseala halei de producţie.

- Sărurile vărsate, picurate, respectiv scurse, la

manipularea pieselor vor fi îndepărtate cel târziu la

sfârşitul fiecărui schimb de lucru şi va fi pusă înapoi

în băile de răcire cu săruri.

4. Pierderea conţinutului de substanţe periculoase datorită formării unui amestec exploziv în interiorul echipamentului şi aprinderii acestuia

4.1.

Formarea unei atmosfere explozive

datorată unei erori umane sau

datorată unei probleme de

funcţionare a sistemului de

control

În caz de avarie şi nefuncţionare a

sistemelor de control

-erorilor de măsurare a

temperaturii

- neomogenizarii amestecului

Incendiu/explozie

În situaţii de avarii, cuptorul este prevăzut cu sistem

automat de protecţie care constă în spălarea incintei

cuptorului cu azot sub presiune.

- Instalaţiile de amoniac, propan şi metanol sunt

dotate cu senzori de scăpare atât pe traseu cât şi la

distribuţie. Presiunea este măsurată automat, fiind

sub control în permanenţă.

In caz de scăpări din instalaţii, se decuplează

automat alimentarea cuptoarelor de tratament

termic.

4.2.

Formarea unei atmosfere explozive

datorată pierderii de substanţă

inertizantă

Lipsă azot Incendiu/explozie

- sistem optic şi acustic de alarmă la majoritatea

utilajelor şi instalaţiilor;

- aparatură de control a parametrilor de funcţionare

a cuptorului de tratament termic;

- robineţi de izolare pe conductele de metanol,

propan;

- înlătură condiţiile care pot provoca o explozie.

4.3. Formarea unei atmosfere explosive - Insuficientă protecţie a băilor de - Incendiu/explozie în interior - toate operatiile de manipulare, dozare efectuate cu



2013



posibile


la băile de sare , datorită prezenţei

unei substanţe incompatibile

(subst.combustibilă, acizi, metale)

sare

- Piesele introduse în baie nu au

fost suficient de curate şi uscate






incendiu/explozie.

sare, se realizează departe de orice sursă de

aprindere, cum sunt flăcările deschise, echipamente

electrice neprotejate antiex şi riscuri electrostatic

- pompele cu care se vehiculeaza lichide inflamabile

şi combustibile sunt de construcţie antiexplozivă

- circuitele şi acţionările electrice sunt din

construcţie antiex

- Operare numai de personal de operare propriu;

- Respectare instrucţiuni de lucru la manipulare

- Instruire periodică a personalului pe linie de

operare (profesională).

4.4.

Pătrunderea focului în interiorul

băii de sare de la un incendiu în

exterior

Insuficienta protecţie la incendiu

4.5. Flacăra deschisă sau fumat

- Utilizare flacără deschisă la

reparaţii în interior fără o curăţare

corespunzătoare, sau fumatul în

locuri nepermise

-Incendiu/explozie în interior






incendiu/explozie.

- Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru

cu foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie

şi asigurarea de mijloace suplimentare de

intervenţie;

- ariile cu pericol de explozie au fost protejate faţă

de sursele de foc;

- Respectare instrucţiuni de lucru

- Monitorizare bai de sare ( verificare, completare,

dozare % de apă)

4.6. Reacţie chimică periculoasă a sării

- Contactul cu materiale

combustibile, surse de aprindere,

agenti reducatori, acizi, metale.

5. Aprinderea unor scurgeri de produse inflamabile cauzate de pericolele de la ref. 1, 2, 3

5.1.

Formarea în spaţiul de lucru al

instalaţiei a unui amestec

explozibil

Eveniment necontrolat

- Incendiu/explozie



incendiu/explozie.


- Sunt prevăzute instalaţii de detectare şi

semnalizare a scăpărilor de gaze

- aparate de gaz - analiză echipate cu avertizoare

acustice şi optice omologate

- instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de

tratamente

- Robineţi de izolare pe conductele de: metanol,

amoniac, propan

- Utilizarea de butelii acetilenă fără defecţiuni

- Respectare instrucţiuni de lucru în instalaţiile de

lucru

5.2. Flacără deschisă

Lucru cu foc neautorizat inclusiv

fumat sau fără îndepărtarea

suficientă a mediului inflamabil

- Transmiterea focului în

interiorul halelor;

- Aprinderea substanţelor

- Fumatul în zona cu produs inflamabil interzis.

Fumat permis numai în locuri special amenajate,

fără pericol;



2013



posibile


inflamabile/ atmosfere

explozive în cazul când sunt

prezente. Incendiu/explozie;



incendiu/explozie.

- Lucrări cu foc numai pe baza permisului de lucru

cu foc şi numai după luarea de măsuri de protecţie

şi asigurarea de mijloace suplimentare de

intervenţie.

5.3. Scurt circuite electrice/incendii la

instalaţia electrică

Scurt circuite sau incendii la

instalaţii şi echipamente electrice

(alimentare pompe, instalaţie de

iluminare, transformatoare etc.)

- Conformitatea echipamentelor pentru zona EX;

- Zonare Ex marcată pe instalaţii şi echipamente;

- Depozit de butelii situat în exterior îngrădit,

semiacoperit şi încuiat.

- Program de mentenanţă la instalaţia electrică;

- Legarea la pământ a echipamentelor;

- Verificarea periodică a împământărilor (verificare

PRAM).

5.4. Scântei mecanice

- Scântei mecanice datorate

defectării componentelor în

mişcare ale pompelor /

compresoarelor

- Compresoarele şi pompele sunt în conformitate cu

directiva ATEX.

- Asigurare mentenanţă la utilajele cu piese în

mişcare (pompe);

5.5. Unde electromagnetice, radiaţii

ultrasonice sau de ionizare Nu se aplică

B. Hazarduri specifice unor evenimente incidentale




(Cauză)


1. Distrugeri datorate incendiilor /exploziei, sau emisiilor toxice în interiorul instalaţiei

Incendiu/explozie în hala de

tratament termic

Cuptoare cu atmosferă ENDO

- aparatura de control a parametrilor de

funcţionare a cuptoarelor de tratament

termic

- sisteme pentru întreruperea în

siguranţă a alimentării cu fluide

inflamabile, electricitate şi a sării;

- pompele cu care se vehiculează



2013





(Cauză)


1.1.

Protecţie insuficientă împotriva

incendiului.


- Extinderea incendiului la restul

echipamentelor

- Eşecul echipamentelor datorită

incendiului

- emisia gazelor toxice şi inflamabile,

pericol de intoxicatie

- impurificare sol ,

- prezenţa gazelor toxice şi

inflamabile, pericol de intoxicatie,

lichide inflamabile sunt de construcţie

antiexplozivă, iar cele pentru lichide

corosive sunt confecţionate din

materiale anticorosive specifice;

- Instalaţie de detectare şi semnalizare

gaze şi incendiu;

- sistem optic şi acustic de alarmă la

majoritatea utilajelor ăi instalaţiilor;



- Supravegherea permanentă a

instalaţiilor cu personal calificat şi

instruit;

- Punere în aplicare Plan intervenţie în

caz de incendiu.

Incendiu/explozie la băile cu sare

topită

(rezervoare de topire sare)

- Băile au pereţi dublii, sunt amplasate

în cuve de beton

- Bazinele de topire săruri sunt în

general goale, existenţa sării în ele este

temporară

- In cazuri de avarii există posibilitatea

de a transfera retur sarea topită din băi

în recipientul exterior de topire

- Instalaţie de detectare şi semnalizare

gaze şi incendiu;

- Accesul în zona băilor este limitat

numai pentru personalul autorizat,

zona este îngrădită.

- Monitorizare online a temperaturii

băilor de sare



2013





(Cauză)


Scurgeri de săruri topite din băi

- impurificare sol

- pericol de incendiu şi emisia gazelor

toxice,

- pericol de intoxicatie

- Eşecul echipamentelor datorită

incendiului

- Băile au pereţi dublii, sunt amplasate

în cuve de beton

- Bazinele de topire săruri sunt în

general goale, existenţa sării în ele este

temporară

- instrucţiuni de lucru la băile de sare

IN ISB 54007

Scurgeri de săruri topiteîn magazia

de săruri solide

- Magazia de sare este prevăzută cu un

sistem de aerisire automat

- In magazie este prevăzut un senzor

pentru detectarea oricărui început de

incendiu şi stingătoare cu spumă şi

CO2.

- magazia de sare este permanent

închisă; accesul în depozit este permis

numai persoanelor autorizate,

- Punere în aplicare Plan intervenţie în

caz de incendiu.

Incendiu /explozie la buteliile de

acetilenă

- Depozitul de recipiente sub presiune

situat în exterior, format din mai

multe incinte îngrădite şi încuiate,

semiacoperite, în care sunt depozitate

buteliile în poziţie verticală şi

asigurate.

1.2. Volum prea mic al cuvei sau

vasului de retenţie. Nu se aplică


eliberate din zona instalaţiei

- Acumularea de vapori toxici şi

inflamabili în hale

- Dispersie toxică de metanol şi

- instalaţiile unde sunt posibile degajări

accidentale de noxe (gaz, vapori sau

praf) sunt dotate cu sisteme de



2013





(Cauză)


1.4.

Lipsa măsurilor sau echipamentelor

de limitare sau dirijare a răspândirii

substanţelor eliberate

Acumularea de vapori toxici şi


amoniac

- Atingerea limitei inferioare de

inflamabilitate pentru gazele

inflamabile

- Incendiu/ explozie

- Afectarea sanatatii personalului

ventilaţie sau de absorbţie locală

- existenţa stingătoarelor şi hidranţi

- Colectarea apelor în bazinul de

omogenizare al staţiei de preepurare

şi apoi în canalizarea tehnologică;

- Personal de supraveghere specializat

1.5. Ieşiri de urgenţă insuficiente pentru

personal.

Acumularea de vapori toxici şi


Fatalităţi datorită

incendiilor / exploziilor.

- Sistem de iluminare de siguranţă

pentru evacuare de tip 2, independent

(motogeneratoare).

- Marcarea căilor de evacuare;

- Indicator al direcţiei vântului;

- Uşile clădirilor se deschid către

exterior;

- A fost obţinută autorizaţia de

funcţionare de la ISU.

2. Distrugeri datorate incendiilor/exploziilor din amplasament produse în alte instalaţii (efect Domino intern)

2.1. Distanţă insuficientă faţă de

celelalte instalaţii.

Incendiu la o baie de sare sau la

depozitul de săruri

- Extinderea incendiului în toată hala

Incendiu/Explozie

- Proiectul instalaţiei a fost avizat

conform cerinţelor ISCIR;

- Amplasare la distanţe minime de

siguranţă, conf. prevederilor legale;

- Punerea în aplicare Plan intervenţie la

incendiu.

2.2. Construcţii de apărare insuficiente

între instalaţii. Nu este cazul, nu sunt prevăzute construcţii speciale de apărare

3. Distrugeri datorate eşecului măsurilor împotriva incendiului sau efectelor toxice

3.1.

Eşec al alarmei de incendiu/a

sistemului de detectare a

incendiului.

- Nefuncţionarea instalaţiei de

detectare/semnalizare incendiu şi

gaze.

- Propagarea / extinderea incendiului;

- Creşterea pagubelor;

- Extinderea incendiului/explozie

- Posibilitatea apariţiei efectului

domino.

- instalaţie de detectare semnalizare

automată a incendiilor de tip I cu

acoperire de tip 1- acoperire totală, cu

senzori de gaze, detectoare de fum

şi/sau incendiu şi butoane de alarmare



2013





(Cauză)


în toate punctele critice;

- Centrală de detectare şi semnalizare

incendiu

- Verificare periodică de către

personalul de serviciu;

- Verificarea periodică a detectorilor de

fum;

3.2. Echipament insuficient

de stingere a incendiilor

Scăderea eficienţei în

limitarea/înlăturarea efectelor unui

incendiu.

- Dotarea cu echipamente de stins

incendii va fii realizată conform

proiectului şi Scenariului de securitate

la incendiu

3.3. Eşec al echipamentului de stingere

a incendiilor

- Nefuncţionarea pompelor de

incendiu;

- Avarierea conductelor traseului de

apă de incendiu.

- Lipsa apei de incendiu /

epuizarea rezervei de apă

- Scăderea eficienţei în limitarea

efectelor accidentului;

- Mărirea timpului de intervenţie

- Extinderea incendiului.

- Apă pentru stingere asigurată din 2

bazine de apă pentru incendii, cu 2

pompe /bazin

- Unitatea dotată cu autospecială de

stins incendii

- În cazul opririi curentului electric, se

asigură apa de incendiu cu pompe pe

motorină.

- Verificarea periodică a mijloacelor şi

materialelor din dotare

- Volum intangibil de apă pentru

stingerea incendiilor - 750 mc

3.4. Acces insuficient în zona de

incendiu

Căile de acces pe amplasament sunt suficiente pentru a asigura deplasarea personalului de intervenţie la instalaţiile de

stingere.

3.5.

Lipsa organizării /organizare

insuficientă pentru intervenţia în

situaţii de urgenţă

Organizare ineficientă/

Personal insuficient

Scăderea eficienţei în limitarea

efectelor accidentului.

- Documente de organizare a

intervenţiei

- Planul de intervenţie la incendiu şi

Planul de Urgenţă Internă va fi revizuit

înainte de punerea în funcţiune a

instalaţiei

- Exerciţii de testare a planurilor



2013





(Cauză)


3.6.

Vătămarea forţele de intervenţie

datorită efectelor fizice ale

accidentului

Echipament de protecţie individuală

insuficient sau neadecvat (pentru

radiaţia termică, pentru gaze

asfixiante)

Vătămarea sau decesul

personalului de intervenţie.

- Asigurarea cu mijloace de protecţie

individuală pentru membrii echipelor

de intervenţie pentru stins incendii,

conform normativului de dotare

- Instrucţiuni de lucru care să

reglementeze purtarea de echipament

de protecţie individuală

3.7. Pregătire insuficientă a personalului

de intervenţie

- Reacţia greşită a personalului în

situaţii de urgenţă;

- Pregătirea insuficientă apersonalului

de intervenţie.

Extinderea evenimentului

Agravarea consecinţelor

- Cunoaşterea în detaliu a obiectivului;

- Cunoaşterea efectelor substanţelor

prezente pe amplasament sau posibil

create;

- Cunoaşterea procedurilor de

intervenţie;

- Grafic anual si tematica de instruire

în domeniul situaţiilor de urgenţă

conform OMAI 712/2005 si a deciziei

interne privind organizarea activităţii

de instruire a personalului în domeniul

SU nr 64/02.07.2007

- Pregătirea specială a operatorilor

pentru intervenţia în situaţii anormale.

- Exerciţii de simulare;

- Verificarea personalului

4. Distrugeri datorate unui eşec al măsurilor de limitare a exploziilor

4.1. Eşec a instalaţiei de detectare

(gaze/concentraţie)

- Nedetectarea eliberării de gaze în

hale

- Acumularea de gaze şi crearea

atmosferelor explozive;

- Incendiu / Explozie.

- Senzorii de detecţie amplasaţi în

fiecare zonă cu pericol de scurgeri

periculoase din instalaţie

- Verificarea, testarea şi calibrarea

periodică a senzorilor de pe

amplasament;

- Testarea funcţionării sistemului de

detecţie şi semnalizare a prezenţei

emisiilor periculoase;



2013





(Cauză)


4.2. Eşec al măsurilor de limitare

pentru substanţele eliberate Vezi B. 1.4.

4.3. Distanţe inadecvate Efect domino intern între instalaţiile

de pe amplasament


vecine;

- Incendiu/Explozie;

- Agravarea consecinţelor.

- Proiectul instalaţiei este avizat

conform cerinţelor ISCIR în vigoare

4.4.

Eşec al mijloacelor de limitare a

exploziilor (pereţi, uşi, obloane

antifoc)

Efect domino intern între instalaţiile

din aceeaşi hală şi între halele de pe

amplasament, cu amplificarea

incendiului


vecine;

- Incendiu/Explozie;

- Agravarea consecinţelor

- A fost obţinută autorizaţia de

funcţionare de la ISU.

- Compartimentarea în construcţiile

care cuprind mai multe compartimente

de incendiu este realizată prin pereţi

antifoc. Golurile funcţionale

(tehnologice şi de circulaţie) sunt

protejate prin uşi antifoc cu sistem de

autoînchidere, obloane antifoc sau

încăperi tampon.

5. Distrugeri datorate nefuncţionării instrumentelor de detectare a concentraţiei substanţelor poluante

5.1. Eşec al sistemului de detectare al

substanţelor poluante Senzori defecţi/lipsă

- Lipsa alarmei când concentraţia

depăşeşte limita admisă;

- Risc toxic şi de explozie.

- Teste periodice (la 12 luni) a

senzorilor de gaz şi a alarmei;

- Calibrarea senzorilor la 12 luni;

5.2.

Eşec al sistemului de detectare a

substanţelor în sistemul de

canalizare / ape uzate

Nu se aplică

6. Distrugeri datorate eşecului sistemelor de golire de urgenţă, destindere, retenţie, limitare, absorbţie, neutralizare, etc.

6.1. Lipsa măsurilor de asigurare a

scăderii concentraţiei periculoase Scurgeri de sare

- Pericol de incendiu/ explozie în

contact cu material incompatibile

- Pericol pentru personal

- In cazuri de avarii exista posibilitatea

de a transfera retur sarea topita din bai

in recipientul exterior de topire a sari

- Accesul in zona băilor este limitat

numai pentru personalul autorizat,

zona este îngrădită.

6.2. Suprafaţă poroasă în zona de

eliberare Nu se aplică. Bazinele sunt construite pe platforme betonate.



2013





(Cauză)


6.3. Separare insuficientă a substanţelor

toxice sau poluanţilor apei eliberaţi Nu se aplică.

6.4.

Lipsa separării substanţelor solubile

în apă de cele solide din gazele de

coş

Nu se aplică

6.5.

Lipsa măsurilor de limitare a

extinderii norilor toxici (de ex: prin

cortină de apă)

Nu sunt măsuri eficiente aplicabile pentru limitarea extinderii norului de propan format în urma unei eliberări

accidentale.

În cazul scurgerilor de metanol şi amoniac se pot forma perdele de apă prin utilizarea hidranţilor sau/şi autospecialelor

de stins incendiu

Pot să apară nori toxici de gaze de ardere şi fum în caz de incendiu extins dar eficienţa unor perdele de apă este limitată

7. Distrugeri datorate eşecului eliminării substanţei

7.1. Sisteme insuficiente de reţinere a

substanţelor periculoase

Nu se aplică. În cazul unei scurgeri de substanţa, când sarea se răceşte la temperatura ambianta aceasta se solidifica şi

sarea scursa poate fi colectata prin mijloace simple.

7.2.

Lipsa sistemelor de tratare/

neutralizare pentru substanţele

periculoase, rezultat în urma

evenimentului

Nu se aplică.

7.3. Nefuncţionarea eliminării termice a

substanţei / lipsa faclei Nu se aplică.

7.4.

Eliminarea necontrolată a

substanţelor / deşeurilor

periculoase.

Nu se aplică.

C. Hazarde generale externe

Ref. Hazarde generale externe Pericol specific

amplasamentului (Cauză)


1. Distrugeri datorate unor catastrofe naturale


inundaţiilor

Inundarea

amplasamentului Amplasamentul obiectivului nu este expus riscului de inundaţii;



2013






cutremurelor

Avarii la etanşarea

legăturilor conductelor la

utilaje

Scurgeri de substanţe

periculoase

Intoxicare personal

Incendiu /explozie

- elementele constructive au fost proiectate ţinând seama de cerinţele

legislative privind gradul de seismicitate a zonei: coeficient dinamic

corespunzător unei intensităţi a forţelor seismice probabile de 7 pe

scara MSK, (SR 11100-1/93) şi valorii de vârf a acceleraţiei terenului

0,20g (Codul P.100-1/2006) ambele specifice zonei.

1.3.


fenomenelor meteorologice

periculoase

- Ploi torenţiale

- Vanturi puternice

- Temperaturi foarte

scăzute

- Inundarea

amplasamentului

- Scurgerile de pe acoperiş şi de pe platformele betonate exterioare sunt

cuplate la reţeaua de canalizare pluvială cu bazin de retenţie

- Instalaţiile sunt aplasate în hale închise

2. Distrugeri datorate sarcinilor termice externe sau impactului energetic

2.1. Protecţie insuficientă contra

incendiilor/exploziilor externe

Incendiu la vegetaţia uscată

din vecinătatea

amplasamentului

În zona învecinată pot exista elemente naturale (culturi agricole, pajişti) care pot fi incendiate.

Datorită amplasării în interior, o propagare a unui eventual incendiu din zona învecinată în

interiorul halelor este improbabilă.

Incendiu datorită unei

surse de iniţiere din zona

exterioară halelor,

(depozitele de substanţe

periculoase, depozit de

recipient sub presiune, etc.)

- Există Plan de intervenţie în caz de incendiu, Plan de urgenţă internă

- Sunt elaborate proceduri de informare şi alarmare în caz de avarie/ accident;

Explozie/incendiu din

afara amplasamentul (efect

Domino extern)

- Amplasamentul depozitului Petrom este situat la o distanţă de cca. 3000 m nord. Datorită

distanţei se poate presupune că un accident în acest amplasament nu se poate transmite în

amplasamentul studiat decât în condiţii cu totul excepţionale;

- Se recomandă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de colaborare în caz de

avarie/accident.

2.2.


fulgerelor sau a pericolelor

datorate prezenţei liniilor de

înaltă tensiune

Descărcări electrice din

atmosferă

- Toate structurile înalte şi echipamentele de distribuţie a energiei electrice sunt protejate prin

paratrăsnete şi mijloace de protecţie la supratensiune;

- Verificări periodice, conform normativelor ale instalaţiilor de paratrăsnet.

2.3.

Protecţie insuficientă contra unui

eşec al conductelor ce conţin

substanţe periculoase, care

traversează zona

amplasamentului.

Nu este cazul, nu au fost identificate conducte externe care conţin substanţe periculoase şi care traversează amplasamentul



2013





3. Distrugeri datorate impactului cu un obiect solid

3.1.


impactului datorat unor mijloace

de transport sau a obiectelor

alăturate

Nu se aplică, instalaţiile fiind amplasate în interior.

3.2.


efectului de proiectil datorat

unei explozii externe

Vezi 2.1.

4. Distrugeri datorate intruziunii unor persoane neautorizate

4.1.


accesului unor persoane

neautorizate

Accesul pe amplasament se face pe două porţi de acces, serviciul de pază asigurat de personal propriu de pază 24 din 24 ore,

365 de zile pe an., planul de pază este avizat de secţia de poliţie. Perimetrul fabricii este împrejmuit cu gard şi este

supravegheat cu ajutorul camerelor video. Pe timp de noapte perimetrul este luminat iar camerele video dispun de infraroşu.

Accesul propriilor angajaţi se face pe la turnicheţi pe bază de cartelă magnetică.

Accesul vizitatorilor este strict limitat şi se face după anunţarea de către agentul de pază a persoanei vizitate, care este obligat să

preia persoana de la poartă, să o însoţească pe tot parcursul vizitei până la ieşirea pe poartă.

4.2.

Protecţie insuficientă a

sistemelor critice împotriva

intervenţiei persoanelor

neautorizate (de ex: lipsa

restricţiilor în vederea

modificării unui sistem

programabil de siguranţă)

Modificarea parametrilor la

încărcare / descărcare

- Ieşirea amplasamentului

din starea de siguranţă;

- Incendiu;

- Explozie

- Toate operaţiunile se execută de către personalul propriu

autorizat;

- Modificările acestor parametri se fac doar de personal

autorizat, bazat pe o procedura bine documentată;

4.3.

Management defectuos al

serviciilor contractate pe

amplasament

Instruirea neadecvată a

contractorilor - sistemul

permiselor de lucru

neadecvat.

Ieşirea amplasamentului

/instalaţiilor, din starea de

siguranţă.

- Personalul contractat este instruit înaintea accesului pe

amplasament;

- Sistemul permiselor de lucru este bine documentat si face

parte din instructajul iniţial; Decizia interna de lucru cu foc

deschis 245/21.05.2013

- Numai contractorii autorizaţi vor fi admişi la lucru.



2013





5. Limitarea operaţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă datorită influenţelor externe

5.1.

Lipsa accesului dedicat pentru

serviciile / vehiculele de

intervenţie

- Scăderea eficienţei în

limitarea efectelor

accidentului;

- Acces îngreunat.

- Există proceduri specifice pentru accesul forţelor de intervenţie pe

amplasament in situaţii de urgenţă;

- Este prevăzut drum de acces auto pe tot amplasamentul şi între hale.

- Porţile de acces sunt dimensionate pentru autospecialele de

intervenţie;

5.2.

Lipsa echipamentului de

intervenţie, protecţie si a

mijloacelor speciale de

stingere/neutralizare

Scăderea eficienţei în limitarea efectelor accidentului.

- Unitatea este dotată cu autospeciala de stingere a incendiilor cu apă

şi spumă

Forţele de intervenţie proprii sunt dotate cu aparatură şi materiale de

intervenţie (conf. tabelului… din cap. 5):

- Mască de protecţie cu vizor panoramic + cartuş filtrant polivalent şi

cartuş filtrant amoniac

- Costum de protecţie antichimică tip 1A

- Costum anticaloric aluminizat tip PG, etc.

5.3. Lipsa cooperării cu forţele

externe

- Planificare inadecvată;

- Exerciţii de cooperare

insuficiente/ inexistente;

- Comunicare neadecvată



- Este elaborat Planul de intervenţie la incendiu, avizat şi aprobat cf.

prevederilor legale

- Planurile de urgenţă sunt întocmite, avizate şi aprobate conform

prevederilor legale;

- Grafice de testare ale exerciţiilor şi rapoarte de evaluare;

6. Comportament neadecvat al forţelor de intervenţie (interne şi externe)

6.1.

Antrenament insuficient d. p.d.v.

al comportării forţelor de

intervenţie pe timpul situaţiilor

de urgenţă

- Cunoaşterea insuficientă

a caracteristicilor

substanţelor periculoase;

- Cunoaşterea insuficientă

a locaţiei şi a riscurilor

amplasamentului;



- Forţele de intervenţie proprii execută exerciţii

şi antrenamente specifice conform planului de instruire;

- Personalul este instruit conform OMAI 712/2005;

- Sunt puse la dispoziţia autorităţilor informaţii despre amplasament şi

despre substanţele periculoase existente prin Raportul de Securitate şi

Planul de Urgenţă Internă;

- Se menţin actualizate fişele tehnice de securitate pentru substanţele

periculoase existente accesibil personalului şi forţelor de intervenţie.



2013





6.2. Recunoaşterea /evaluarea

neadecvată a pericolelor

- Lipsa mijloacelor de

detecţie /măsurare a

concentraţiei substanţelor

emise în aer.

Incendiu/Explozie - Echipele de intervenţie externe deţin echipamente pentru detectarea

atmosferelor explozive.

6.3. Alarmare ineficienta în

caz de urgenţă

- Nefuncţionarea

sistemului de

alarmare propriu

- Schema de alarmare este

neadecvată;

- Eşecul punerii în aplicare

a schemei de alarmare;

- Răspuns întârziat al

forţelor de intervenţie;

- Agravarea

consecinţelor

- Schema de alarmare se actualizează periodic, sau ori de câte ori este

cazul;

- Există procedură de aplicare a schemei de alarmare;

- Alarmarea se testează prin exerciţii periodice;

- Sirenele de pe amplasament au sursa de alimentare independentă.



2013


IV.A.1.3 Descrierea generală a scenariilor de accidente tipice specifice

amplasamentului

1. Scurgeri şi emisii de substanţe periculoase

În zonele cu produse periculoase din amplasament se pot produce scurgeri de

substanţe periculoase precum şi emisii de vapori provenite din acestea cauzate de:

- neetanşeităţi la pompe, flanşe, robineţi, conexiuni sau alte armături;

- fisuri datorate unor solicitări mecanice: vibraţii, presiuni ridicate, contracţii cauzate

de diferenţe de temperatură, cutremur, vânt puternic, coroziune sau/şi abraziune, defecte de

material sau întreţinere necorespunzătoare;

- eliberarea în mediu a apei contaminate

Apariţia unor scurgeri este favorizată de:

- specificului instalaţiilor de descărcare din autocisterne în rezervoarele de depozitare

care presupune cuplarea unor echipamente mobile (furtunuri);

- numărul relativ mare de utilaje şi alte echipamente: rezervoare, băi, pompe şi

conducte existente, cu un număr mare de îmbinări;

- presiunile şi debitele vehiculate pe traseele de conducte.

Emisiile de vapori inflamabili sunt specifice în cazul depozitării şi vehiculării de

produse cu volatilitate ridicată cum este propanul, metanolul, acetilena. Motorina este

formată din substanţe cu volatilitate mai scăzută, poate produce doar emisii reduse de

compuşi volatili care, în cazul unor emisii în aer liber sunt repede dispersate în aerul

atmosferic şi pot forma atmosfere explozive numai în imediata apropiere a sursei de emisie.

În cazul depozitării de metanol şi motorină, rezervoarele sunt subterane, pericolul

scurgerii din rezervoare este redus.

Amoniacul lichid depozitat este vaporizat fiind utilizat sub formă de gaz. Amoniacul

anhidru – gaz lichefiat, formează cu aerul şi oxigenul, în funcţie de concentraţie, amestecuri

explozive, (de ex. cu aerul în proporţie de 15- 30% aer). Explozia are energie foarte mică şi

poate avea loc doar în spaţii închise.

În cazul unor scurgeri lichide, dacă temperaturile sunt relativ ridicate, componentele

volatile se vor evapora parţial. Vaporii se vor dispersa în atmosferă putând forma atmosfere

explozive în zona de dispersie a vaporilor inflamabili.



2013


Componentele sub formă lichidă se vor scurge în sistemele de drenaj existente

aferente sistemului de canalizare (sarea de călire) sau, în cazuri grave, pot ajunge în zone

neprotejate unde pot produce poluarea solului, a apei subterane sau a apei de suprafaţă.

În cazul unor scurgeri de produse cu toxicitate ridicată cum este metanolul, amoniacul,

pe lângă pericolul de incendiu şi explozie se pot forma atmosfere toxice în zona de dispersie a

vaporilor de produs. De asemenea personalul poate fi intoxicat cu metanol şi amoniac prin

ingestie sau contact cu pielea.

Scurgerile de produse lichide sunt periculoase din cauza:

- pericolului de incendiu şi explozie, metanolul şi propanul sunt foarte inflamabile,

iar motorina este combustibilă*. Vaporii acestor produse pot forma cu aerul atmosfere

explozive.

Notă* Criteriile pentru clasificarea lichidelor inflamabile au fost modificate de

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor

şi a amestecurilor. Acest aspect va fi reglementat odată cu adoptarea noi directive Seveso

care va implementa sistemul GHS de clasificare şi etichetare a substanţelor periculoase

- pericolului de poluare a aerului cauzat de prezenţa COV (propan ) şi a vaporilor

unor produse cu toxicitate ridicată: metanol, amoniac.

- pericolul de intoxicare a personalului. Metanolul, amoniacul, sare de călire topită,

sunt produse clasificate ca toxice, în contact cu pielea, prin inhalare şi prin ingestie.

Expunerea la metanol poate produce accidente grave cu efecte imediate. Amoniacul la

inhalare duce la iritarea căilor respiratorii superioare, dispnee, dureri retrosternale. În

concentraţii mari, determină edem pulmonar acut. Proprietati de toxicitate acuta a

amestecului de săruri de călire rezulta numai in cazul ingerarii orale (R25).

- pericolului de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi stratului de apă subterană.

Produsele utilizate sunt în marea lor majoritate clasificate ca periculoase pentru mediu. Din

cauza efectelor pe care le pot produce asupra mediului, scurgerile în cantităţi mari pot duce la

poluări ale solului şi stratului de apă subterană (motorină, sare de călire, trebuie evitata

infiltrarea în canalizare/ape de suprafaţă/ape freatice). Astfel de efecte se pot produce şi în

timp, în cazul unor scurgeri de mai mică amploare dar repetate.

În cazul scurgerii de sare topită din băile de săruri, cand sarea se raceste la

temperatura ambianta aceasta se solidifica. În exteriorul bailor sarea se solidifica. Prin urmare,

in cazul unei avarii, sarea scursa poate fi colectata prin mijloace simple.



2013


Se mai pot produce scurgeri de produse solide periculoase, cum este azotitul de

sodiu sau azotatul de potasiu, în cazul manipulării sacilor deterioraţi sau deteriorării

acestora în timpul transportului prin cădere de pe palet sau accidente neprevăzute, cu

împrăştierea acesteia pe traseul de transport.

Aceste scurgeri de sare sunt periculoase din cauza faptului că aceste săruri în contact

cu materiale combustibile pot provoca incendii şi pericol de explozie.

2. Incendiile

În amplasament se pot produce incendii prin incendierea unor echipamente cum sunt

rezervoarele şi autocisternele cu substanţe inflmabile precum şi prin aprinderea scurgerilor de

lichide şi a norilor explozivi formaţi în urma unor emisii de vapori inflamabili. De asemenea

incendiile pot urma unor explozii prin incendierea produsului eliberat în urma exploziei.

Relevante pentru astfel de evenimente sunt incendiile tip „Pool fire” - când are loc

incendierea unor „bălţi de lichid”, incendiile tip „ Flash fire“, cu aprinderea vaporilor

inflamabili dispersaţi în atmosferă şi incendiile tip „Jet fire“, cu aprinderea jetului de gaz sub

presiune.

În cazul unei scurgeri accidentale dacă aprinderea nu are loc imediat se va produce

un fenomen de evaporare şi vaporii rezultaţi vor difuza în atmosferă. Se pot forma în acest

mod nori de vapori inflamabili care să formeze atmosfere explozive dacă concentraţia

vaporilor în nor este mai mare decât limita inferioară de inflamabilitate (explozie): LFL sau

LEL ("Lower Explosive or Flammable Limit). Din cauza neuniformităţilor din norul de

vapori pot să apară condiţii de incendiu şi la concentraţii mai mici decât LFL, o concentraţie

de 1/2LFL fiind luată în considerare în acest sens. Fenomenul este cu atât mai accentuat cu cât

temperatura este mai ridicată. Curenţii de aer (vântul) intensifică şi el procesul de evaporare,

mărind cantitatea de vapori în norul exploziv dar, pe de altă parte, intensifică şi procesele de

dispersie a vaporilor inflamabili ceea ce va duce la scăderea concentraţiei în norul de gaze. În

cazul aprinderii unui nor de vapori/gaze inflamabile în dispersie atmosferică se produc

incendii tip „ Flash fire“. Incendiile tip „Flash fire“ sunt incendii cu durată foarte mică de 2-3

secunde corespunzătoare perioadei necesare pentru traversarea flăcărilor în norul de gaz,

caracteristice aprinderii vaporilor sau gazelor în dispersie atmosferică. Aceste incendii

însoţesc de regulă deflagraţiile de mică intensitate care se pot produce în aer liber (în spaţii

fără constrângeri) dar pot fi şi fără explozie.



2013


Pentru amplasament sunt relevante emisiile de vapori inflamabili în cazul unor

scurgeri de produse cu volatilitate ridicată (metanol, propan) care pot forma nori explozivi şi

în zone din exteriorul clădirilor (zone deschise), precum şi emisiile de vapori de amoniac care

pot forma nori explozivi în spaţiul din interiorul containerului.

În cazul rezervoarelor de propan, operaţiile cele mai expuse la incendiu sunt încărcarea

şi descărcarea din autocisterne, din cauza manevrelor manuale care trebuie efectuate la

descărcare: cuplări/decuplări de furtune. La aceste operaţii pot să apară erori umane care să

ducă la scurgeri de propan şi ulterior la incendiu. Incendiile de GPL se pot dezvolta foarte

repede din cauza inflamabilităţii foarte mari a produsului şi a presiunilor mari existente, pot

implica în cazuri grave autocisternele de propan şi în final pot produce explozia BLEVE a

acestora.

Incendiile tip „Jet fire”- incendii tip jet de foc sunt caracteristice aprinderii unor

scurgeri de gaze sau vapori sub presiune. Acestea se pot produce atunci când o scurgere de

lichid, vapori/gaze sub presiune se aprinde imediat, focul arzând sub forma unui jet. Astfel de

incendii sunt caracteristice aprinderii GPL-ului sub presiune. Funcţie de direcţia pe care are

loc scurgerea, jetul de foc poate fi orizontal, oblic sau vertical. Cele mai periculoase sunt

jeturile de foc orizontale deoarece acoperă o suprafaţă mai mare la un nivel apropiat solului,

unde pot fi prezente persoane sau echipamente pe care le poate avaria.

Sursele de aprindere pot fi:

- scurt circuite produse la instalaţiile electrice ca urmare a unor avarii sau defecţiuni;

- scântei mecanice, electrice sau electrostatice. Cu toate că scânteile au energie foarte

redusă acestea pot produce aprinderea produselor cu inflamabilitate foarte mare (metanol,

propan);

- descărcări electrice atmosferice (trăsnete) pot produce aprinderea unor emisii de

vapori inflamabili cu transmiterea focului în interiorul echipamentelor sau/şi pot produce

încălzirea părţilor metalice ale echipamentelor lovite de trăsnet cu aprinderea produselor

inflamabile cu care acestea vin în contact;

- focul deschis neautorizat, inclusiv prin acţiuni de sabotaj, acţiuni teroriste sau atac

armat;

- transmiterea focului de la incendii la autocisternele utilizate pentru transport;

- transmiterea focului de la surse exterioare fie direct prin radiaţia termică fie prin

resturi incendiate purtate de vânt.



2013


- surse de reflexie sau concentrare a luminii cum sunt deşeurile strălucitoare, cioburi

de sticlă, materiale plastice etc. care pot produce supraîncălziri locale cu aprinderea unor

deşeuri combustibile;

Incendiile se pot produce în general în exteriorul echipamentelor prin aprinderea unor

scurgeri de produse inflamabile.

Incendiile de amploare sunt iniţiate de cele mai multe ori prin aprinderea unor cantităţi

mici de produse (începuturi de incendiu) care pot fi repede stinse cu echipamentele existente

la fiecare loc de muncă. Incendiile de mare gravitate se pot produce prin amplificare unor

începuturi de incendiu dacă nu se iau la timp măsuri de limitare şi protecţie pentru punerea

sub control şi stingerea incendiului. De asemenea incendii de amploare se pot produce în

urma unor explozii când cantităţi mari de produs inflamabil eliberat în urma exploziei poate fi

implicat în incendiu.

Incendiile sunt periculoase datorită radiaţiei termice pe care o provoacă, poluării

atmosferice cu gaze de ardere şi fum precum şi poluării cu resturile rezultate în urma

incendiului. Radiaţia termică poate provoca accidentarea gravă a personalului de operare şi

intervenţie precum şi avarierea utilajelor şi echipamentelor cauzată de expunerea la foc şi

temperaturi ridicate, cu amplificarea accidentului prin extinderea zonei incendiate şi

provocarea de explozii.

In cazul amestecului de sare, avem de-a face cu un compus care favorizeaza si

intretine arderea in contact cu materiale combustibile (fraza de risc R8). Metalele usoare,

respectiv aliajele acestora, nu sunt prelucrate in atelierul de calire; introducerea substantelor

organice de orice fel in baile de racire cu saruri este interzisa. Accesul in zona bailor este

limitat numai pentru personalul autorizat, zona este ingradita.

3. Exploziile

În amplasament se pot produce explozii prin formarea şi aprinderea de amestecuri

explozive vapori inflamabili – aer şi explozii tip BLEVE (la propan).

Formarea amestecurilor explozive este posibilă prin vaporizarea unor scurgeri lichide

de produse inflamabile cu volatilitate ridicată. Atmosferele explozive se formează atunci când

concentraţia vaporilor inflamabili în aer este în limitele de explozie (limita inferioară de

explozie - LEL şi limita superioară de explozie - UEL). În realitate se pot produce explozii şi

dacă concentraţia vaporilor este în afara limitelor de explozie (în special când este mai mare)

datorită turbulenţelor şi neuniformităţilor din norul exploziv. Capacitatea lichidelor



2013


inflamabile de a forma atmosfere explozive depinde de natura acestora şi de volatilitate. Cu

cat un lichid este mai volatil cu atât cantitatea de vapori care se va forma este mai mare. În

amplasament, dintre produsele depozitate metanolul şi propanul au cea mai mare capacitate

de a forma atmosfere explozive deoarece se pot evapora în timp relativ scurt. Motorina poate

forma atmosfere explozive doar la temperaturi nu foarte scăzute şi în spaţii bine închise fără

ventilaţie cum sunt rezervoarele sau interiorul cisternelor şi autocisternelor. Probabilitatea ca

amestecul de vapori de combustibil şi aer să fie în limitele de explozie este mică deoarece

zona de explozie a amestecului este îngustă: 0,6% - 7,5% la motorină, iar în cazul de faţă,

rezervoarele de motorină sunt subterane, ceea ce reduce riscul de explozie.

La contactul amestecurilor explozive cu o sursă de foc sau scânteie se pot produce

explozii tip UVCE („unconfined vapor cloud explosion” - explozie în nor de vapori

neîngrădit) – format în aer liber sau explozii VCE („vapor cloud explosion” - explozie în nor

de vapori) – format în spaţiu limitat. Aceste explozii sunt explozii chimice provocate de

arderea cu viteză mare a componenţilor şi transformarea unei părţii a energiei produse în undă

de presiune.

În cazul unei explozii se poate produce accidentarea gravă a personalului de operare

sau intervenţie surprins de suflul exploziei şi de radiaţia termică asociată. De asemenea se pot

produce avarii însemnate la utilaje şi instalaţii. Explozia poate fi urmată de un incendiu

violent a substanţelor inflamabile eliberate în urma avarierii instalaţiilor.

Principala caracteristică a exploziei este suprapresiunea în frontul undei de şoc – suflul

exploziei. Puterea exploziei este funcţie de:

- natura şi cantitatea substanţei existente în norul exploziv. Natura substanţei din norul

exploziv influenţează viteza de ardere prin caracteristicile fizico-chimice ale acesteia iar

cantitatea determină mărimea norului exploziv;

- configuraţia spaţiului din interiorul norului. Cu cât spaţiul este mai aglomerat: cu

distanţe între utilaje şi echipamente mai mici şi cu existenţa unor pereţi care limitează

dispersia: spaţii închise sau cu pereţi laterali sau/şi acoperişuri, cu atât puterea exploziei este

mai mare. Un anumit grad de constrângere a spaţiului este deci necesar pentru a crea

condiţiile de producere a unei explozii relativ puternice.

În cadrul amplasamentului, în cazul unor emisii importante de amoniac s-ar putea

crea mediu exploziv care în contact cu o sursă de aprindere să producă explozii puternice.

Datorită mediului constrâns (relativ închis) din interiorul containerului este posibilă o



2013


explozie a amestecului amoniac- aer. Sursele de aprindere care ar putea să producă explozia

amoniacului sunt în special focul deschis şi scurt circuitele electrice

În spaţii deschise, unde nu sunt elemente care să favorizeze acumularea de vapori

inflamabili , atmosfere explozive se pot forma în cazul unor emisii mari de vapori inflamabili

(de exemplu în cazul emisiilor de propan, metanol - scurgeri lichide cu volatilitate mare), în

acest caz producându-se, datorită lipsei de constrângere a spaţiului, deflagraţii de mică

intensitate însoţite de incendii tip „flash fire”. În cazul exploziilor de putere mică (deflagraţii

de mică intensitate), efectul produs de radiaţia termică a incendiului care însoţeşte exploziei

este mai însemnat decât suflul exploziei (se manifestă pe distanţă şi are efecte mai mari).

Sursa de aprindere:

- surse puternice de aprindere care măresc puterea exploziei sunt exploziile prealabile

produse de o aprindere cu o sursă cu energie scăzută (de exemplu explozia în interiorul unei

încăperi, produse de o explozie prealabilă în exteriorul clădirii) şi explozii produse de

mijloace explozive (încărcături explozive).

- surse de aprindere cu energie scăzută sunt considerate focul deschis, scânteile, scurt

circuitele şi suprafeţele fierbinţi.

Explozia tip BLEVE („boiling liquid expanding vapour explosion”) - explozie prin

expansiunea vaporilor unui lichid în fierbere, este tipică la gazele lichefiate aflate la o

temperatură superioară celei de fierbere. În primă fază are loc depresurizare bruscă a

rezervorului (sau altui tip de echipament similar cum sunt autocisternele de GPL) care duce la

o vaporizare masivă a lichidului din vas, având ca rezultat, în faza a doua, o creştere foarte

mare a presiunii (se produce o “explozie” a presiunii) care va duce la explozia echipamentului

cu formare de “fire ball” (minge de foc). Explozia tip BLEVE este considerată o explozie

mecanică prin suprapresurizare şi deci nu este o explozie chimică prin crearea unui mediu

exploziv vapori-aer. Fenomenul BLEVE este deosebit de complex, fiind format în principal

din două părţi care se succed aproape instantaneu: explozia propriu zisă produsă prin

suprapresurizare cauzată de o depresurizare bruscă şi formarea de “fire ball”. “Fire ball” este

de fapt un “Flash fire” sub formă apropiată de o sferă produs prin aprinderea vaporilor

eliberaţi brusc de explozia BLEVE. De cele mai multe ori, depresurizarea bruscă a

rezervorului are loc în cazul implicării într-un incendiu exterior când, din cauza temperaturii

are lor creşterea presiunii din interior, concomitent cu slăbirea materialului de construcţie

(încălzirea este mai mare în zona de vapori a recipientului), ca urmare a expunerii directe la

foc, care poate duce la formarea unei fisuri suficient de mari care să depresurizeze brusc



2013


rezervorul. Din aceste motive principala măsură care trebuie luată în cazul implicării unei

cisterne/autocisterne de GPL într-un incendiu este răcirea cu apă pentru protecţia corpului

rezervorului de GPL contra temperaturilor ridicate, răcirea conţinutului şi scăderea presiunii.

În afara exploziilor produse prin implicarea cisternelor/autocisternelor în incendiu se mai pot

produce explozii BLEVE în cazul când depresurizarea bruscă este provocată de apariţia

accidentală a unei spărturi de mari dimensiuni. Astfel de spărturi pot fi cauzate de coliziuni

puternice, ruperea unor ştuţuri de dimensiuni mari, fisuri cauzate de coroziune, etc.

Exploziile tip BLEVE sunt considerate cele mai grave accidente (accidente

catastrofice) care se pot produce la gazele lichefiate. Acestea sunt foarte periculoase deoarece

se produc pe neaşteptate, de regulă în timpul acţiunii de intervenţie pentru stingerea

incendiului (este necesar un timp de la declanşarea incendiului şi până la explozia

echipamentului) şi provoacă degajarea într-un timp foarte scurt a unei cantităţi mari de

energie sub formă de “fire ball”, a undei de şoc şi a unor bucăţi aruncate din corpul

rezervorului. La exploziile BLEVE energia “fire ball” are de regulă efectele cele mai

însemnate.

In stare topită (lichidă), amestecul de săruri reacţionează exploziv cu substanţele


substanţele organice de tot felul); introducerea substanţelor organice de orice fel în băile de

răcire cu săruri este interzisă. Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul

autorizat, zona este îngrădită.

IV.A.1.3.1 Analiza calitativă a riscurilor

Din Analiza preliminară de hazard rezultă că o serie de hazarde pot duce la accidente

majore. Pentru analiza cantitativă de risc (analiza consecinţelor), au fost selectate scenarii de

accidente posibile, în condiţii rezonabile. Scenarii de accidente identificate în analiza preliminară

sunt:

a. Pentru Depozitele I şi II

- Scurgeri de metanol la rampa de descărcare;

- Scurgeri de motorină la rampa de descărcare/încărcare;

- Scurgeri de propan la descărcare datorită smulgerii furtunului de încărcare;

- Scurgeri de propan din rezervor;

- Scurgeri de amoniac/emisii/explozii;

- Scurgeri de metanol din rezervoare;



2013


- Scurgeri de motorină din rezervoare;

- Scurgeri de substanţe toxice şi inflamabile inflamabile din conducte (metanol, amoniac

propan);

- Scurgeri de motorină din conducte;

- Incendiu/explozie la rampele de încărcare/descărcare (motorină, metanol);

- Incendiu/explozie la rezervoarele de depozitare produse inflamabile;

- Incendiu/explozie container de amoniac;

- Incendiu/Explozie la pompe;

- Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna propan.

b. Pentru Secţiile de tratament termic

- Incendiu/explozie la cuptoarele cu atmosferă ENDO;

- Incendiu/explozie la băi de săruri topite;

- Scurgeri de săruri topite din băi;

- Scurgeri de săruri în magazia de săruri.

Pe lângă accidentele identificate mai sus, considerând buteliile sub presiune din cadrul

depozitului de butelii , se consideră ca fiind posibil un accident la una din buteliile sub

presiune, cum ar fi:

- Explozie butelie de acetilenă;

În cadrul scenariilor de scurgere a produselor au fost evaluate separat scenariile de

scurgere de metanol, propan, amoniac, motorină, ca urmare a volatilităţii, toxicităţii şi

inflamabilităţii diferite ale acestora.

În tabelele de mai jos sunt prezentate descrierea scenariilor de accidente cu efecte şi

cauze posibile.

Descrierea scenariilor de accidente

Nr.

crt.

Scenariu Cauze Efecte

A. Pentru Depozitele I şi II

1. Scurgeri de metanol la

rampa de descărcare

- Avarii la etanşări, conexiuni

(furtunuri de legătură) cauzate de

deplasarea necontrolată a autocisternei;

- Erori de cuplare.

- Fisuri/ spărturi în pereţii

autocisternelor cauzate de coroziune

sau /şi abraziune, defecte de material

- Emisii toxice de

metanol

- Intoxicare

personal

Incendiu/explozie



2013


Nr.

crt.


sau întreţinere necorespunzătoare

- Aprinderea scurgerilor inflamabile

Surse de aprindere:

- foc deschis neautorizat;

- scântei mecanice, electrice sau

electrostatice produse în timpul

operaţiilor de oprire a scurgerii;

- scântei mecanice de la scule şi

echipamente neautorizate pentru zona

ex utilizate în timpul operaţiilor de

cupare/decuplare;

- scântei de la aparatura de comutaţie;

- scântei de la ţeava de eşapament sau

de la motorul autovehiculelor sau

utilajelor aflate în zonă - descărcări

electrostatice de la legături de

echipotenţial lipsă sau imperfecte

2. Scurgeri de motorină la

rampa de

descărcare/încărcare

- Avarii la conexiuni , la pompe,

manevre defectuoase

- Fisuri/ spărturi în pereţii

autocisternelor cauzate de coroziune

sau /şi abraziune, defecte de material

sau întreţinere necorespunzătoare

- Erori de cuplare.

- Aprinderea scurgerilor

- Poluare sol

3. Scurgeri de propan la

descărcare datorită

smulgerii furtunului de

încărcare

- Spargerea / rupere furtun flexibil de

descărcare cauzate de deplasarea

necontrolată a autocisternei şi

incendierea scurgerilor

Aprinderea scurgerilor inflamabile

Surse de aprindere:








cupare/decuplare;

- scântei de la aparatura de comutaţie;






4. Scurgeri de propan din - Supraumplerea datorită indicaţiilor - poluare mediu



2013


Nr.

crt.


rezervor greşite de pe indicatorul de nivel.

- Suprapresiune în conductele de

propan lichid datorită închiderii

ambelor capete ale conductei şi

creşterii temperaturii

Aprinderea scurgerilor inflamabile

Surse de aprindere:








cupare/decuplare;






- emisii inflamabile

Incendiu/explozie

5. Scurgeri de

amoniac/explozii

- Corodarea buteliilor, conductelor

- Defectiuni la vaporizatoarele de

amoniac şi creşterea temperaturii în

conducte şi armături

- gaz scurs prin neetanseitati

(garnituri improprii sau deteriorate,

fixare incorecta a reductorului, robineti

defecti, etc).

- formare amestec exploziv şi aprindere

Surse de aprindere:








cupare/decuplare;

- Emisii toxice

- Poluare aer

- Pericol de

intoxicatie personal

-Incendiu/Explozie;

6.

Scurgeri de metanol din

rezervoare

- Coroziune avansată;

- Solicitări mecanice mari provocate de

cutremur;

- Defecte de material sau calitatea

lucrărilor de construcţie/mentenanţă;

- Supraumplerea soldată cu deversarea

produsului din rezervor;

- Lucrării neautorizate sau neglijente

- Poluare mediu

- Pericol intoxicare

personal

- Incendiu

7. Scurgeri de motorină din - Coroziune avansată; - Poluare sol



2013


Nr.

crt.


rezervoare - Solicitări mecanice mari provocate de

cutremur;

- Defecte de material sau calitatea

lucrărilor de construcţie/mentenanţă;

- Supraumplerea soldată cu deversarea

produsului din rezervor;

- Lucrării neautorizate sau neglijente

- Acţiuni ale persoanelor neautorizate

- Incendiu

8. Scurgeri /emisii/incendii de

substanţe toxice şi

inflamabile din conducte

(metanol, propan, amoniac)

- Datorate neetanşeităţilor: garnituri

defecte; neetanşeităţi la robinete;

neetanşeităţi la pompele de distribuţie

- Dispersii

toxice/inflamabile

- Accidentare

personal prin

intoxicare

- Incendiu/

Explozie;

9. Scurgeri de motorină din

conducte

Datorate neetanşeităţilor: garnituri

defecte; neetanşeităţi la robinete;

neetanşeităţi la pompele de distribuţie

- Poluare sol

- Incendiu

10. Incendiu/explozie la

rampele de

încărcare/descărcare

- Aprinderea în interiorul

autocisternei

- Aprinderea scurgerilor de

produse inflamabile

Surse potenţiale de aprindere:

- lucru cu foc deschis neautorizat;

- incendii prealabile la

autocisternă;

- scântei produse prin lovire;

- supraîncălziri locale produse prin

reflexie sau concentrarea luminii

- descărcări electrostatice în

cisterne/autocisterne;

- transmiterea focului de la un

incendiu în zona învecinată

- aprinderea din exterior de la

scântei produse la mijloace auto.

- Accidentare

personal;

- Dispersii toxice de

fum şi gaze de

ardere;

- Poluarea solului

cu resturi din

incendiu;

- Extinderea

incendiului la alte

cisterne sau zone

învecinate.


rezervoarele de depozitare

produse inflamabile

- Aprinderea produsului depozitat

în interiorul rezervoarelor;

- Aprinderea unor scurgeri în

exterior.


- foc deschis neautorizat în timpul

lucrărilor de mentenanţă sau

intervenţie;

- scântei electrice, mecanice şi

electrostatice în timpul lucrărilor de

mentenanţă sau intervenţie, la luarea de

probe sau la măsurarea nivelului;

Accidentare

personal;

- Avariere

rezervoare şi

instalaţie aferentă;

- Poluare cu resturi

rezultate din

incendiu;


gaze de ardere şi

fum;

- Extinderea



2013


Nr.

crt.


- acumulări electrostatice în

interior;

- descărcări electrice atmosferice;

- aprinderea sulfurilor piroforice

în timpul lucrărilor de mentenanţă;

- transmiterea focului de la un

incendiu sau explozie la o instalaţie

învecinată;

incendiului la

rezervoarele

alăturate.

12. Incendiu/explozie depozite

de produse

toxice/inflamabile

(container de amoniac)

- Aprinderea scurgerilor de

produse inflamabile

- Aprinderea /explozia

amestecului exploziv format



- incendii prealabile la instalaţiile

din jur / transmiterea focului de la un

incendiu în zona învecinată

- Accidentare

personal;


fum şi gaze de

ardere;

- Poluarea solului

cu resturi din

incendiu;

- Extinderea

incendiului la alte

cisterne sau zone

învecinate

13. Incendiu/Explozie la staţiile

de pompe

- Aprinderea scurgerilor de produse

inflamabile.


- scântei mecanice, electrice şi

electrostatice la lucrări de mentenanţă;


- scurt circuite electrice/incendiu la

instalaţia electrică;

- supraîncălzirea pompei datorită unor

avarii sau funcţionări anormale;

- transmiterea focului de la un incendiu

sau explozie la o instalaţie învecinată.

- Avarierea

echipamentelor şi

construcţie;

- Accidentarea

personalului de

operare/intervenţie;

- Emisii de gaze de

ardere şi fum;

- Poluarea solului

cu resturi din

incendiu.

14. Explozie BLEVE la la

rezervorul/ autocisterna de

propan

- Implicarea

rezervoarelor/autocisternelor în

incendiu;

- Fisuri (spărturi) mari provocate

prin coliziune sau coroziune avansată..

- Accidentare

personal;


fum şi gaze de

ardere;

-Avariere

rezervoare,

instalaţie aferentă

B. Pentru Secţiile de tratament termic


cuptoarele cu atmosferă

ENDO

- defectare sistem de protectie

- Defectiuni ale tehnicii de conducere

proces

- Avariere instalaţie

- Accidentare

personal

- Extinderea



2013


Nr.

crt.


pericolului la

instalaţiile

învecinate

- Incendiu/explozie

2. Incendiu/explozie la băi de

săruri topite

- Scurgeri accidentale de solutie de

saruri prin pierderi ale etanseitatii

componentelor şi contactul cu substanţe

combustibile

- Introducerea de corpuri straine in baia

de sare – ulei din neetanşeităţi la

conducte

- Scapare corpuri straine (piese mici) in

baile de sare: carpele de sters, lemnul

- accidentare

personal

- Incendiu/explozie

- posibilitate de

exitindere a

incendiului

3. Scurgeri de săruri topite

din băi

- Scurgeri accidentale cauzate de fisuri

provocate de neetanşeităţi, întreţinere

defectuoasă, erori de operare

4. Scurgeri de săruri în

magazia de săruri

- diversiune / sabotaj

- un incendiu aparut in incaperea

depozitului, care produce si aprinderea

ambalajului sarii si descompunerea

acesteia.

- descompunerea

termica a sarii de

calire şi emisii

toxice

- accidentare

personal

C. Depozit butelii sub presiune

1. Explozie butelie acetilenă - depresurizărare necontrolată a

buteliei

-Incendiu/explozie

în prezenţa unei

scântei

- accidentare

personal

Pentru evaluarea riscurilor asociate activităţii desfăşurate în cadrul amplasamentului,

s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a consecinţelor

şi de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat fiecărui scenariu

fiind reprezentat de produsul dintre cele două valori atribuite. La stabilirea valorilor asociate

nivelelor de probabilitate şi de gravitate se ţine cont de impactul potenţial, de măsurile de

prevenire prevăzute şi istoricul accidentelor produse. În tabelele 4.1.3. şi 4.1.4. este prezentată

matricea de evaluare a riscului.



2013


Tabel 4.1.3. Matricea de evaluare a riscului

Nr.

scen.

Scenariu Probabilitate Gravitate Risc

a. Pentru Depozitele I şi II

a. 1 Scurgeri de metanol la rampa de descărcare 2 4 8

a. 2 Scurgeri de motorină la rampa de

descărcare/încărcare

2 3 6

a. 3 Scurgeri de propan la descărcare datorită

smulgerii furtunului de încărcare

2 4 8

a. 4 Scurgere de propan din rezervor 2 3 6

a. 5 Scurgeri /emisii de amoniac 2 4 8

a. 6 Scurgeri de metanol din rezervoare 2 3 6

a. 7 Scurgeri de motorină din rezervoare 2 2 4

a. 8 Scurgeri /incendii / de substanţe toxice şi

inflamabile din conducte (metanol, propan)

3

4 12

a. 9 Scurgeri de motorină din conducte 2 2 4

a. 10 Incendiu/explozie la rampele de

încărcare/descărcare 1)

(metanol, motorină)

3 3 9

a. 11 Incendiu/explozie la rezervoarele de

depozitare metanol, motorină (subterane)

2 3 6

a. 12 Incendiu/explozie amoniac în container 1 3 3

a. 13 Incendiu/Explozie la pompe 2 2 4

a. 14 Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna

propan

1 5 5

b. Pentru Secţiile de tratament termic

b.1 Incendiu/explozie la cuptoarele cu

atmosferă ENDO

1 3 3

b.2 Incendiu/explozie la băi de săruri topite 2 3 6

b.3 Scurgeri de săruri topite din băi 2 2 4

b.4 Scurgeri de săruri în magazia de săruri 4 1 4

c. Depozit de butelii sub presiune

c.1 Explozie BLEVE butelie de acetilenă; 2 3 6

Nota 1) Evaluarea se referă la un scenariu de incendiu cu aprinderea unei

autocisterne în interior;



2013


Tabel 4.1.4.

Consecinţe

Nesemnifi

cative

Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

bab

ilit

ate

Improbabil 1 a.12,b.1 a.14

Izolat 2

a.7, a.9,

a.13, b.3

a.2, a.4,

a.6, a.11,

b.2, c.1

a.1, a.3, a.5

Ocazional 3 a.10, a.8

Probabil 4 b.4

Frecvent 5

IV. A.1.3.2. Concluzii rezultate în urma Analizei preliminare a riscurilor

În urma analizei preliminare a riscurilor a rezultat că următoarele scenarii de accident

poate avea consecinţe majore:

- Scurgeri de metanol la rampa de descărcare

- Scurgeri de propan la descărcare datorită smulgerii furtunului de încărcare

- Scurgeri/emisii de amoniac

- Scurgeri / incendiii de substanţe toxice şi inflamabile din conducte (metanol, propan)

- Explozie BLEVE la rezervorul/ autocisterna propan

Aceste scenarii care pot avea consecinţe majore sunt supuse în continuare analizei

cantitative de risc.

Cu toate că explozia unei butelii de acetilenă poate avea consecinţe moderate, se

consideră necesar să facă modelarea unui scenariu de explozie a buteliei, având în vedere,

aşa cum reiese din notificarea cantităţilor, faptul că poate fi depozitată o cantitate peste

valoarea de prag.

Aceste scenarii sunt evaluate în cap. IV.B. al raportului, cantitativ, prin analiza

consecinţelor, în diferite variante.



2013


IV.B. Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore

identificate

Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore identificare se

face în scopul furnizării de date privind intervenţia pe amplasament, planificării de urgenţă şi

panificării teritoriale în zona amplasamentului.

Pentru evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore

identificare în raport au fost utilizate metode cantitative de evaluare a riscurilor de analiză a

consecinţelor prin modelare unor scenarii de accidente majore de tip incendii, explozii şi

dispersii toxice.

IV.B.1. Analiza cantitativă a riscurilor

IV.B.1.1. Analiza consecinţelor

IV.B.1.1.1. Descrierea metodologiei utilizate pentru analiza consecinţelor

Metodologia de analiză a consecinţelor, se bazează pe evaluarea consecinţelor unor

posibile accidente, fără a se cuantifica probabilitatea de producere a acestor accidente, evitând

astfel analiza incertitudinile inerente care apar la cuantificarea explicită a frecvenţelor de

producere a accidentelor potenţiale.

Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în

care mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, concentraţie, suprapresiune în

frontul undei de şoc) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării

efectelor nedorite. Trebuie menţionat că în legislaţia naţională nu sunt adoptate încă astfel de

valori, pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform ghidurilor: „Metodologie pentru

analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase” şi „Ghid de planificare

teritorială în contextul directivelor Seveso” publicate de Inspectoratul General pentru Situaţii

de Urgenţă (I.G.S.U).

Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care

defineşte accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.

- Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice în cazul unui incendiu sunt

prezentate sumar în Tabelul 4.2.1.



2013


Tabel 4.2.1 Daune provocate de radiaţia termică la incendiu

Intensitatea radiaţiei termice

(KW/m2)

Tipul daunei

37,5

Distrugerea echipamentelor de proces. 100 % decese

la expunere de 1 min , 1% decese pentru expunere de

10 secunde Explozia cisternelor cu gaze lichefiate sau

carburanţi în ciuda răcirii.

25,0

Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o

expunere îndelungată fără flacără. 100 % decese la

expunere de 1 min, leziuni (răniri) serioase pentru

expunere de 10 secunde

12,5

Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere

cu flacără. 1 % decese la expunere de 1 min , arsuri de

gradul I pentru expunere de 10 secunde. Cisternele şi

rezervoarele trebuie răcite

8 Pompierii au nevoie de îmbrăcăminte specială

5 Apar vezicule pe piele

4,5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20

sec dar ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile

1,6 Cauzează disconfort de scurtă durată pentru expuneri

de lungă durată

- daunele produse de suprapresiune în cazul unei explozii sunt prezentate în Tabelul

4.2.2.

Tabel 4.2.2. Daunele produse de suprapresiune

Suprapresiune

( kg/cm2)

Nivelul daunei

15 Distrugeri majore la reţelele subterane

5 Distrugeri majore la căilor ferate, moarte sigură a persoanelor

neadăpostite

2 Distrugeri majore la garniturile de cale ferată şi la podurile

metalice

1 Distrugeri majore la clădirile din beton armat, traumatisme

grave practic incompatibile cu viaţa la personalul neadăpostit

0,5 Distrugeri majore la clădirile din cărămidă, distrugeri puternice

la construcţii industriale metalice, traumatisme grave (fracturi

,hemoragii interne) la persoane

0,3 Distrugeri medii la construcţii industriale metalice, fisuri la

rezervoarele de depozitare a produselor petroliere în

construcţie normală, traumatisme mijlocii (surditate,

contuzii)la personal

0,07 Distrugeri uşoare la clădire(geamuri sparte complet), efecte

neînsemnate la personal

0,02 Geamuri sparte parţial



2013


Valorile de prag utilizate conform ghidurilor anterior menţionate au fost următoarele:

Pentru valoarea radiaţiei termice la incendiu:

- 12,5 kW/m2 pentru zona cu mortalitate ridicată (zona I), pentru efect Domino şi de

planificare teritorială;

- 5 kW/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile (zona II);

- 2,5 kW/m2 pentru zona cu leziuni reversibile (zona III).

- Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc la explozie:

- 600 mbari (0,6bari) pentru efect Domino;

- 300 mbari (0,3bari) pentru zona cu mortalitate ridicată şi de planificare

teritorială;

- 70 mbari (0,07bari) pentru zona cu leziuni ireversibile;

- 30 mbari pentru zona cu leziuni reversibile.

- Pentru explozii BLEVE:

- Raza Fire ball pentru zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială;

- 350 kJ/m2 pentru zona cu început de letalitate;

- 200 kJ/m2 pentru zona cu răni ireversibile.

- Pentru incendiile tip „flash fire”:

- Limita inferioară de inflamabilitate sau explozie (LFL sau LEL) pentru zona

cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială;

- ½ (LFL sau LEL) pentru zona cu început de letalitate.

- Pentru dispersii toxice:

- LC50 pentru zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială.

- IDLH pentru zona cu efecte ireversibile.

- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi

Sănătate”: Sursa NIOSH/OSHA(Institutul Naţional pentru Sănătate şi Securitate Ocupaţională

– SUA): “Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de minute la inhalaţii a

unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate sau simptome care să

determine imposibilitatea de punerea în aplicare a măsurilor de protecţie adecvate”.



2013


- LC50 (30 min): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50% din

persoanele expuse timp de 30 de minute.

Pentru metanol (Sursa: NIOSH): - LC50: 128000 ppm exp. 30 minute;

- IDLH: 6000 ppm.

Pentru stabilirea valorilor de prag pentru planificarea teritorială s-au luat în

considerare criteriile de selecţie conform ghidului de planificare teritorială anterior menţionat,

astfel (Tabel 4 din Ghid de planificare teritorială în contextul directivelor Seveso):

- Depozit existent din Clasa II de depozitare (depozit cu risc mic/mediu – al doilea

nivel de risc);

- Categoria E a terenurilor din jur (Teren cu spaţii industriale).

Tabel 4 din Ghid de planificare teritorială - Unitate existentă de depozitare

Clasa depozit Categorii de efecte

Grad mare de

letalitate

Grad mic de

letalitate

Răni

netratabile

Răni tratabile

I DEF CDEF BCDEF ABCDEF

II EF DEF CDEF BCDEF

III F EF DEF CDEF

IV F F EF DEF

Pentru calculul indicatorilor la scenariile cu incendii, explozii şi dispersii toxice a fost

utilizat programul EFFECTS, Enviromental and Industrial Safety care este elaborat pentru

analiza efectelor accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de

firma TNO Built Environment and Geosciences- Olanda iar modelele programului se

bazează pe „Yellow Book”, recunoscută internaţional ca standard în elaborarea analizelor de

risc.

Pentru incendii, luând în considerare specificul depozitării şi evoluţia previzibilă a

unui eventual accident s-a utilizat modelul de scenariu „pool fire” (incendiu pe „baltă” de

produs inflamabil), considerând suprafaţa liberă a produsului ca fiind cea incendiată.

Pentru incendiile tip „Flash fire” s-au calculat distanţele maxime la care pot să apară

condiţii de incendiu în norul de vapori rezultaţi prin evaporarea bălţii de lichid rezultate în

urma unei scurgeri accidentale din rezervoare şi din conducte.

Deoarece instalaţiile din Gospodăria de GPL sunt în aer liber şi deci în cazul unei

scurgeri accidentale de GPL nu există condiţii de producere a unei explozii puternice, s-a



2013


utilizat modelul „Flash fire”. Pentru incendiile tip „Flash fire” şi „Jet Fire” s-au calculat

distanţele maxime la care pot să apară condiţii de în urma unei scurgeri.

Pentru explozii la cisternele şi autocisternele de GPL s-a utilizat modelul BLEVE cu

formare de „Fire ball”.

Pentru evaluarea consecinţelor, au fost selectate următoarele scenarii:

1. Scurgeri de metanol din autocisterne, la rampele de descărcare

2. Explozia BLEVE a rezervorului de propan de 5 mc;

3. Explozia BLEVE a unei autocisterne 15 mc.

4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a ruperii unei

conducte:

4.a. - diametru conductă Dn 20 mm;

4.b. - suprafaţa scurgerii 100 mm2;

5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii (smulgerii)

unui furtun de încărcare;

6. Scurgeri de amoniac

6.1- din butelia de depozitare ( lichid) 450 kg, suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.

6.2 - scurgere /emisie/explozie amoniac gazos:

a. suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.

b. ca urmare a ruperii unei conducte de Dn 50mm.

6.3 - explozie nor de vapori amoniac

7. Explozie butelie acetilenă

În legătură cu selecţia şi datele de intrare ale scenariilor se fac următoarele menţiuni:

1. Pentru modelarea scenariilor au fost selectate rezervoare în care se depozitează

substanţele periculoase depozitate în amplasament care intră sub incidenţa HG 804/2007 şi

care poate prezenta pericol prin modul de amplasare.

La rezervoarele amplasate subteran, cum este cazul celor de motorină şi metanol se

presupune că riscul unor accidente este foarte redus, având în vedere următoarele

considerente: prin acoperirea cu pământ, prin existenţa instalaţiei de paratrăsnet şi prin zona şi

modul de amplasare, rezervoarele sunt protejate de fenomene meteorologice grave

(temperaturi foarte scăzute, trăsnete), de loviri de către utilaje mecanice şi de cutremure.

Fisurarea datorită coroziunii este prevenită prin izolarea exterioară împotriva coroziunii, prin



2013


întreţinerea rezervoarelor şi prin verificările periodice care se fac în timpul inspecţiilor ISCIR

şi care includ şi măsurarea grosimii pereţilor şi verificarea cordoanelor de sudură.

2. Deoarece rezervoarele de aceeaşi capacitate au dimensiuni relativ egale modelările

efectuate pot fi aplicate oricărui rezervor care are aceeaşii capacitate şi acelaşi conţinut.

3. Pentru scenariile de scurgere din rezervoare/autocisterne şi conducte, substanţele

periculoase metanolul şi amoniacul pe lângă inflamabilitate sunt şi produse toxice. Ca

urmare aceste scenarii au fost conceput în două variate de calcul:

- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia inflamabilă (incendiu

flash fire) rezultat în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării, care ia în

considerare pericolul de aprindere.

- varianta în care se consideră valori de prag pentru dispersia toxică a vaporilor

rezultaţi în urma evaporării bălţii formate ca urmare a deversării, care ia în considerare

pericolul de producere a unui nor de vapori toxici.

Datele privind modelarea scurgerii şi evaporării sunt identice pentru ambele variante.

4. Pentru scenariile de scurgere din conducte a fost considerată o scurgere timp de 10

minute în două variante:

- prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici);

- prin spărturi egale cu diametrul conductelor (ruperea conductei)

Timpul de scurgere de 10 minute a fost considerat ca fiind necesar pentru oprirea

scurgerii prin oprirea manuală a scurgerii.

5. La scenariile de scurgere, o dată cu scurgerea şi formarea bălţii începe şi procesul

de evaporare acesta diminuând cantitatea de lichid din baltă. Din aceste motive pentru

modelarea procesului de evaporare programul EFFECTS ia în considerare, conform „Yellow

Book”, rate reprezentative de scurgere şi evaporare calculate pe un interval de timp

reprezentativ stabilit de program.

6. La modelarea scenariilor de dispersie inflamabilă şi dispersie toxică este posibil ca

pentru concentraţiile stabilite ca valori de prag, din calculele efectuate de programul de

modelare să rezulte ca aceste valori nu sunt atinse (de ex. valori ale concentraţiilor egale cu

LEL sau LC 50). În realitate aceste valori sunt atinse la distanţe mici pe care programul nu le

poate calcula şi din acest motiv la stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru intervenţia de

urgenţă se recomandă să fie luată în considerare ca zonă posibil afectată, o distanţă minimă de

10 m faţă de suprafaţa lichidului.



2013


7. La scenariile de scurgere de GPL au fost modelate următoarele variante ale

scenariilor:

- scurgere de GPL (lichid sau vapori funcţie de faza pe care a fost considerată

scurgerea) şi dispersia inflamabilă (incendiu tip Flash fire) a norului de vapori format

(aprindere întârziată);

- incendiu tip Jet fire (aprindere imediată la ieşire din conductă).

8. Zonele afectate au fost reprezentate sub formă de cercuri concentrice cu centrul în

punctul de emisie şi raza egală cu raza zonei (în cazul scenariilor tip Pool Fire) respectiv

lungimea zonei în cazul scenariilor tip Flash fire şi Jet Fire. Pentru scenariile tip Flash fire şi

Jet Fire forma zonelor afectate este sub formă de flacără respectiv sub forma unui con, care

pleacă din punctul de emisie pe direcţia vântului respectiv pe direcţia de curgere a gazului.

9. La scenariile tip Jet fire modelarea şi reprezentarea pe planul zonei s-a efectuat

pentru jet orizontal.

10. Pentru scenariile care presupun scurgeri de GPL hărţile de risc au fost elaborate

presupunând ca punctele de emisie sunt situate în principalele puncte critice al instalaţiei

(rampele auto).

Pentru scenariile de scurgere GPL şi amoniac, în formă gazoasă din conducte de

dimensiuni mici (Dn 20 mm, sau 11,28 mm corespunzătoare unei suprafeţe de 100 mm2) au

fost calculate mărimea zonelor afectate fără ca hârţile de risc să fie elaborate, deoarece

punctul de emisie pentru astfel de scenarii poate avea localizări diferite (în general astfel de

conducte fiind utilizate pentru montarea de aparate de măsură).

11. Pentru scurgerile de GPL prin ruperea unor conducte/furtune la modelarea

scenariilor s-a considerat că scurgerea are loc dinspre partea cu autocisterna, luându-se în

considerare cazul cel mai defavorabil când autocisterna este plină cu GPL - propan. Din acest

motiv modelarea scenariului este valabilă şi pentru scenarii cu scurgere de GPL prin fisuri la

cisterne cu suprafaţa fisurii egală cu suprafaţa de scurgere considerată (pentru Dn conductă).

12. Scenariile care presupun dispersii (incendiile tip Flash fire) au fost modelate în

două situaţii meteo:

- condiţii meteo defavorabile:

- viteza vântului 1 m/sec;

- temperatura 33,5 oC;

- clasa de stabilitate F (foarte stabilă).

- condiţii meteo medii (pentru zona Braşov):



2013


- viteza vântului 8,5 m/sec;

- temperatura 11 oC;

- clasa de stabilitate D (neutră).

13. La modelarea scenariilor cu explozii BLEVE programul de modelare calculează

parametrii exploziei în unităţi de radiaţie termică (în kW/m2), funcţie de distanţa de la locul

de producere a exploziei. Deoarece în astfel de scenarii timpul de expunere este scurt (în jurul

valorii de 10 secunde care poate fi considerat ca fiind egal cu durata fire ball) pentru fiecare

scenariu s-a calculat radiaţia termică echivalentă, corespunzătoare valorilor de prag exprimate

ca energie radiantă (în kJ/m2). Pentru acesta s-a utilizat relaţia:

W = E/t, în care:

W - căldura radiantă echivalentă în kW/m2;

E - energia radiantă în kJ/m2;

t - durata fire ball, în secunde, calculată de programul de modelare.

14. În modelările realizate au fost considerate scenariile de referinţă în care au fost

utilizate date de intrare conform caracteristicilor concrete din cadrul instalaţiilor tehnologice.

15. Pentru scenariile de explozie a norului de vapori format prin dispersie inflamabila,

s-a considerat cazul cel mai defavorabil cu spaţiul de vapori (norul exploziv) maxim. Pentru

scenariul de explozie în containerul de amoniac spaţiul de vapori a fost considerat ca fiind

egal cu volumul containerului. Cantitatea de gaz în explozie a fost considerată cea

corespunzătoare limitei inferioare de explozie în norul exploziv. Curba de explozie utilizată în

program a fost selectată conform „Yellow Book” (a se vedea pct. IV. A.1.2.4. privind

exploziile), astfel:

- curba 3 pentru explozie la rampele de metanol şi propan: configuraţia spaţiului

LLU: sursă de aprindere slabă, obstrucţie redusă, grad de constrângere scăzut;

- curba 7 pentru explozie în containerul de amoniac: configuraţia spaţiului LHC: sursă

de aprindere slabă, obstrucţie a spaţiului mare, grad de constrângere mare.

16. Razele (distanţele) rezultate din modelare care definesc zonele afectate sunt

măsurate de la centru ( cuvă de retenţie, baltă de lichid, punct de emisie, etc.).



2013


IV.B.1.2. Modelarea scenariilor de accident

1. Scurgere de metanol la rampa de descărcare

Se consideră o fisură la baza autocisternei aflată pe ramă la descărcare.

Date utilizate

- suprafaţa orificiului de scurgere:

Varianta A. - prin spărturi de 100 mm2 (fisuri mici) la baza autocisternei;

VariantaB - prin spărtură cu diametrul de 75 mm (ruperea conductei), la baza

autocisternei

- autocisternă 28 mc (D= 2,35 x L=6,5)

- presiunea în autocisternă: atmosferică

Simularea de scurgere metanol la rampă se va face pentru fiecare rampă din cadrul

celor două depozite de metanol existente pe amplasament

Depozit I: Dimensiunea spatiului de descarcare a metanolului (cuva) TA1 = 5 m x 2 m

Depozit II: Dimensiunea spatiului de descarcare a metanolului TA2 = 20 m x 4.7 m

Balta de lichid se va limita la dimensiunea disponibila a spatiului de mai sus.

Se va modela:

- scurgerea din autocisternă cu formarea de baltă, din modelare rezultând cantitatea de

lichid scursă şi rata de scurgere;

- evaporarea din baltă din modelare rezultând dimensiunile bălţii şi rata de evaporare;

- dispersia vaporilor de metanol rezultaţi din evaporarea bălţii formate în urma

scurgerii în variantele când:

- se iau în considerare valorile de prag LEL şi 1/2LEL (79934 mg/m3 şi

39967mg/m3) corespunzătoare unui scenariu de incendiu tip “flash fire”;

- se iau în considerare valorile de prag LC 50 şi IDLH (128000 ppm şi 6000

ppm) corespunzătoare unui scenariu tip „dispersie toxică”;

- explozie UVCE a norului format la dispersie

Modelarea evaporării şi dispersiei se va realiza în 2 condiţii meteo:

- condiţii meteo defavorabile;

- condiţii meteo medii.



2013


Depozit I

Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza

autocisternei. Cuva 5 m x 2 m

a) Condiţii meteo defavorabile

- viteza vânt 2 m/s

- Temp: 33,5 0C

- Clasa de stabilitate F (foarte stabilă).

Modelarea scurgerii

Listing editat de EFFECTS

Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Sharp edges Discharge coefficient (-) 0,62 Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600

Results Initial mass in vessel (kg) 17687 Mass flow rate at time t (kg/s) 0,28502 Total mass released at time t (kg) 172,27 Time needed to empty vessel (s) Filling degree at time t (%) 79,221 Height of liquid at time t (m) 1,7305 Maximum mass flow rate (kg/s) 0,28637 Representative release rate (kg/s) 0,28623

Representative outflow duration (s) 600 Representative pressure (bar) 1,0151

Din modelare a rezultat o rată de scurgere de 0,286 kg/s.



2013


Modelarea evaporării


Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 0,28623 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 172,27 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m) Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 33,5 Maximum pool surface area (m2) 10 Temperature of the subsoil (°C) 33,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 100 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600

Results Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851 Time pool spreading ends (s) 145,5 Time until pool has totally evaporated (s) Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,014622

Purple book representative evaporation duration (s) 2259,2 Representative temperature (°C) 20,914 Representative pool diameter (m) 3,5682 Density after mixing with air (kg/m3) 1,1421 Total evaporated mass (kg) 33,035 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 10

Din modelare rezultă o rată de evaporare de 0,0146 kg/sec.



2013


Modelarea dispersiei inflamabile (incendiu tip „flash fire”)

Parameters

Inputs

flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. defav.

(linked to Liquid release - scurgere metanol - cond. defav.))

flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. defav.


Chemical name (YAWS)

METHANOL (YAWS) METHANOL (YAWS)

Type of release Evaporating pool release Evaporating pool release Total mass released (kg)

172,27 172,27

Mass flow rate of the source (kg/s)

0,014622 0,014622

Duration of the release (s)

2259,2 2259,2

Initial liquid mass fraction (%)

Fixed pool surface (m2) 10 10 Diameter of expanded jet (m)

Temperature after release (°C)

33,5 33,5

X-coordinate of release (m)

0 0

Y-coordinate of release (m)

0 0

Z-coordinate (height) of release (m)

Ambient temperature (°C)

33,5 33,5

Meteorological data Pasquill Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s)

2 2

Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m)

Ambient relative humidity (%)

70 70

Roughness length description

Low crops; occasional large obstacles, x/h > 20.


Time t after start release (s)

2259 2259

Concentration averaging time (s)

20 20

Distance from release (Xd) (m)

100 100

Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m)

0 0

Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration

User defined LEL (Lower Explosion Limit)

Threshold concentration (mg/m3)

39967 79933

Contour plot accuracy (%)

1 1

Predefined wind direction

N N

Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0 0

Resolution of the time consuming graphs

High High

Results flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Pool



2013


Pool evaporation - evaporare - cond. defav. (linked to Liquid release - scurgere metanol -

cond. defav.))

evaporation - evaporare - cond. defav. (linked to Liquid release - scurgere metanol

- cond. defav.)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

575,2 575,2

Maximum concentration at (Yd, Zd) (mg/m3)

9294,2 9294,2

...at distance (m) 2,165 2,165 Maximum distance to threshold concentration (m)

0 0

Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m)

0,057143 0,057143

În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu

distanţa.

Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile concentaţiile LEL (79933

mg/m3) şi ½ LEL (39967mg/m

3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 9294,2 mg/m

3.



2013


Modelarea dispersiei toxice


Parameters

Inputs

dispersie - cond. defav. - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. defav.


dispersie - cond. defav. - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. defav.





172,27 172,27


0,014622 0,014622


2259,2 2259,2




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0


User defined User defined

Threshold concentration (ppm (vol))

1,28E05 6000


1 1


N N


0 0


High High



2013


Results





Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

270,19 270,19


836,07 836,07


0 0


0,057143 0,057143

Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile:

- zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială - concentaţia LC 50 (128000

ppm) nu este atinsă;

- zona cu efecte ireversibile - concentraţii IDLH (6000ppm) nu este atinsă;

În graficul următor este prezentată grafic concentraţia maximă funcţie de distanţă.



2013


Modelarea incendiului Poolfire


Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 172,27 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,28623 Duration of the release (s) 600 Pool surface poolfire (m2) 10 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) 11,28 Discharge coefficient (-) 0,62 Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 33,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for third contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)

Results Max Diameter of the Pool Fire (m) 3,5682 Heat radiation at X (kW/m2) 0,094497 Heat radiation first contour at (m) 5,912 Heat radiation second contour at (m) 4,675 Heat radiation third contour at (m) 4,0971 Heat radiation third contour at (m) 2,8735 Combustion rate (kg/s) 0,15 Duration of the pool fire (s) 1148,5 Heat emission from fire surface (kW/m2) 21,162 Flame tilt (deg) 45,999 View factor (%) 0,6619 Atmospheric transmissivity (%) 67,463 Flame temperature (°C) 513,04 Height of the Flame (m) 2,6607



2013


În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă.

Din modelare rezultă:

- Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul pentru efect Domino şi pragul de

planificare teritorială (radiaţie de căldură peste 12,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu

raza de 2,87 m;

- Zona cu început de letalitate, (radiaţie de căldură peste 7 kW/m2) este în interiorul

unui cerc cu raza de 4,09 m;

- Zona cu leziuni ireversibile (radiaţie de căldură peste 5 kW/m2) este în interiorul


- Zona cu leziuni reversibile (radiaţie de căldură peste 2,5 kW/m2) este în interiorul

unui cerc cu raza de 5,91 m.

În Figura 1.1 sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.



2013


Figura 1.1. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit I condiţii defavorabile

Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie

Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 172,27

Mass flow rate of the source (kg/s) 0,014622 Duration of the release (s) 2259,2 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 10 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 33,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0

Ambient relative humidity (%) 70

Roughness length description Low crops; occasional large obstacles, x/h >

20. Time t after start release (s) 2259 Concentration averaging time (s) 20 Resolution of the time consuming graphs High



2013


Results Explosive mass at time t (kg) 0 Height to LEL at time t (m) 0 Length of cloud (between LEL) at time t (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time t (m) 0 Offset between release location and LEL at time t (m) 0 Maximum explosive mass (kg) 0 ...at time tmem (s) 0 Start time where 95% of maximum of explosive mass is reached (s)

0

Time where explosive mass starts decreasing below 95% of max (s)

0

Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0 Offset between release location and LEL at time tmem (m) 0 Maximum area of explosive cloud (m2) 0 ...at time tmac (s) 0 Explosive mass at time tmac (kg) 0 Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0 Offset between release location and LEL at time tmac (m) 0 Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 0 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0,057143

În grafic este prezentată formarea masei explozive în timp.

Aşa cum se vede din grafic, în norul de vapori nu s-a format masă explozivă.



2013


b) Condiţii meteo medii

- viteza vânt 3,5 m/s

- Temp: 8,5 0C

- Clasa de stabilitate D(neutră).

Modelarea scurgerii

Listing editat de EFFECTS Parameters







Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 0,29584 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 178,06 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m)



2013


Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 8,5 Maximum pool surface area (m2) 10 Temperature of the subsoil (°C) 8,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 50 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600





Parameters

Inputs

flash fire - cond. medii - LEL (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. medii

(linked to Liquid release - scurgere metanol - cond. medii))

flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. medii





178,06 178,06


0,011448 0,011448


3485,4 3485,4


Fixed pool surface (m2)

10 10

Diameter of expanded jet (m)


8,5 8,5


0 0

Y-coordinate of release 0 0



2013


(m) Z-coordinate (height) of release (m)


8,5 8,5

Meteorological data Pasquill Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s)

3,5 3,5



70 70





3485 3485


20 20


100 100


0 0


LEL (Lower Explosion Limit) User defined


79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results






0 0


1559,6 1559,6


0 0


0 0


distanţa.



2013





3.



Parameters

Inputs

dispersie - cond. medii - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. medii


dispersie - cond. medii - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare - cond. medii


Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Evaporating pool release Total mass released (kg)

178,06 178,06


0,011448 0,011448


3485,4 3485,4




8,5 8,5


0 0


0 0




2013



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




1,28E05 6000


1 1


N N


0 0


High High

Results






23,563 23,563


310,67 310,67


0 0


0 0


- zona cu mortalitate ridicată şi pentru planificare teritorială - concentaţia LC 50

(128000ppm) nu este atinsă;





2013




Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 178,06 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,011448 Duration of the release (s) 3485,4 Pool surface poolfire (m2) 10 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) Discharge coefficient (-) Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 8,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0



2013


Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0

Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)

Results Max Diameter of the Pool Fire (m) 3,5682 Heat radiation at X (kW/m2) 0,080031 Heat radiation first contour at (m) 5,6586 Heat radiation second contour at (m) 4,63 Heat radiation third contour at (m) 4,1851 Heat radiation fourth contour at (m) 3,3039

Combustion rate (kg/s) 0,15 Duration of the pool fire (s) 1187 Heat emission from fire surface (kW/m2) 21,89 Flame tilt (deg) 54,073 View factor (%) 0,4635 Atmospheric transmissivity (%) 78,878 Flame temperature (°C) 518,28 Height of the Flame (m) 2,2214

În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă



2013





raza de 3,3 m;


unui cerc cu raza de 4,18m;





În Figura 1.2. sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate.

Figura 1.2. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit I condiţii medii



2013


Modelare explozie UVCE ) a norului format prin dispersie

Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 178,06 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,011448 Duration of the release (s) 3485,4 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 10 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 8,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0





0


0

Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 0 Offset between release location and LEL at time tmem (m) 0 Maximum area of explosive cloud (m2) 0 ...at time tmac (s) 0 Explosive mass at time tmac (kg) 0 Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 0 Offset between release location and LEL at time tmac (m) 0 Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 0 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0



2013




Depozit I

Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de

75 mm situată la baza autocisternei (ruperea conductei). Cuva 5m x 2 m



- Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii


Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 75



2013


Hole rounding Sharp edges Discharge coefficient (-) 0,62

Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600







Results



2013


Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851 Time pool spreading ends (s) 5,5 Time until pool has totally evaporated (s) Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,025767




Parameters

Inputs








6896,6 6896,6


0,025767 0,025767


3351,6 3351,6




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





3351 3351


20 20


100 100

Distance perpendicular to wind direction (Yd)

0 0



2013


(m) Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration



79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results






1036,1 1036,1


16513 16513


0 0


0,057143 0,057143


distanţa.



2013




3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 16513 mg/m

3.



Parameters

Inputs








6896,6 6896,6


0,025767 0,025767


3351,6 3351,6




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




6000 1,28E05

Contour plot accuracy 1 1



2013


(%) Predefined wind direction

N N


0 0


High High

Results






481,59 481,59


1497,4 1497,4


0 0


0,057143 0,057143


- zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială - concentaţia LC 50






2013




Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 43,145 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,0095507 Duration of the release (s) 2124,6 Pool surface poolfire (m2) 10 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) Discharge coefficient (-) Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 33,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)


Combustion rate (kg/s) 0,15 Duration of the pool fire (s) 287,63 Heat emission from fire surface (kW/m2) 21,162 Flame tilt (deg) 45,999 View factor (%) 0,6619 Atmospheric transmissivity (%) 67,463 Flame temperature (°C) 513,04 Height of the Flame (m) 2,6607 Calculated pool surface area (m2) 10



2013


În graficul următor este reprezentată evoluţia căldurii radiante funcţie de distanţă.




raza de 2,87 m;







Zonele afectate sunt identice cu cele obţinute în aceleaşi condiţii meteorologice în

varianta A, motiv pentru care nu se mai face reprezentarea lor pe plan.



2013



Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 6896,6 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,025767 Duration of the release (s) 3351,6 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 10 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 33,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0




Results Explosive mass at time t (kg) 0

Height to LEL at time t (m) 0 Length of cloud (between LEL) at time t (m) 0 Width of cloud (between LEL) at time t (m) 0 Offset between release location and LEL at time t (m) 0 Maximum explosive mass (kg) 0 ...at time tmem (s) 0 Start time where 95% of maximum of explosive mass is reached (s)

0


0




2013






- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii


Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 75 Hole rounding Sharp edges Discharge coefficient (-) 0,62 Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 8,5



2013


Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600






Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 12,839 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 7128,1 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m) Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 8,5 Maximum pool surface area (m2) 10 Temperature of the subsoil (°C) 8,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 50 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600


Purple book representative evaporation duration (s) 3587,5 Representative temperature (°C) 8,4756 Representative pool diameter (m) 3,5682 Density after mixing with air (kg/m3) 1,2564 Total evaporated mass (kg) 42,025



2013


... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 10



Parameters

Inputs






7128,1 7128,1


0,011714 0,011714


3587,5 3587,5




8,5 8,5


0 0


0 0



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





3587 3587


20 20


100 100


0 0




79933 39967


1 1


N N



2013



0 0


High High

Results






0 0


1600,6 1600,6


0 0


0 0


distanţa.




3.



2013




Parameters

Inputs






7128,1 7128,1


0,011714 0,011714


3587,5 3587,5




8,5 8,5


0 0


0 0



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




6000 1,28E05


1 1


N N


0 0


High High

Results dispersie - cond. medii - IDLH (linked to dispersie - cond. medii - LC50 (linked to



2013


Pool evaporation - evaporare - cond. medii (linked to Liquid release - scurgere metanol

- cond. medii))


- cond. medii)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

24,185 24,185


318,84 318,84


0 0


0 0



(128000 ppm) nu este atinsă;





2013




Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 44,593 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,010938 Duration of the release (s) 2431,3 Pool surface poolfire (m2) 10 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) Discharge coefficient (-) Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 8,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)

Results Max Diameter of the Pool Fire (m) 3,5682 Heat radiation at X (kW/m2) 0,080031 Heat radiation first contour at (m) 5,6586 Heat radiation second contour at (m) 4,63 Heat radiation third contour at (m) 4,1851 Heat radiation fourth contour at (m) 3,3039 Combustion rate (kg/s) 0,15 Duration of the pool fire (s) 297,29 Heat emission from fire surface (kW/m2) 21,89 Flame tilt (deg) 54,073 View factor (%) 0,4635 Atmospheric transmissivity (%) 78,878 Flame temperature (°C) 518,28 Height of the Flame (m) 2,2214 Calculated pool surface area (m2) 10




2013





raza de 3,3 m;


unui cerc cu raza de 4,18m;









2013



Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 7128,1 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,011714 Duration of the release (s) 3587,5 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 10 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 8,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0





0


0




2013




Depozit II

Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza

autocisternei. Cuva 20 m x 4.7 m



- Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii


Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel



2013


Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Sharp edges Discharge coefficient (-) 0,62

Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600






Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 0,28623 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 172,27 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m) Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 33,5 Maximum pool surface area (m2) 94 Temperature of the subsoil (°C) 33,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 100 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete



2013


Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600

Results Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851 Time pool spreading ends (s) Time until pool has totally evaporated (s) Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,03692

Purple book representative evaporation duration (s) 2132,8 Representative temperature (°C) 16,47 Representative pool diameter (m) 6,5704 Density after mixing with air (kg/m3) 1,1424 Total evaporated mass (kg) 78,744 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 33,906



Parameters

Inputs








172,27 172,27


0,03692 0,03692


2132,8 2132,8


Fixed pool surface (m2) 33,906 33,906 Diameter of expanded jet (m)


33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





2132 2132


20 20



2013



100 100


0 0




79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results






1125,8 1125,8


8574,9 8574,9


0 0


0,057143 0,057143


distanţa.



2013





3.



Parameters

Inputs








172,27 172,27


0,03692 0,03692


2132,8 2132,8




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




1,28E05 6000


1 1

Predefined wind N N



2013


direction Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0 0


High High

Results






595,45 595,45


1348,4 1348,4


0 0


0,057143 0,057143




- zona cu efecte ireversibile - concentraţii IDLH (6000 ppm) nu este atinsă;




2013




Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 172,27 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,28623 Duration of the release (s) 600 Pool surface poolfire (m2) 94 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) 11,28 Discharge coefficient (-) 0,62 Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 33,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)




2013






raza de 7,95 m;










2013


Figura 1.3. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit II condiţii defavorabile


Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 172,27 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,03692 Duration of the release (s) 2132,8 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 33,906 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 33,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0




2013





0


0






2013




- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii








Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 0,29584 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 178,06 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m)



2013


Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 8,5 Maximum pool surface area (m2) 94 Temperature of the subsoil (°C) 8,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 50 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600

Results Heat flux from solar radiation (kW/m2) 1,3508 Time pool spreading ends (s) Time until pool has totally evaporated (s) Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,042817

Purple book representative evaporation duration (s) 2455,2 Representative temperature (°C) 8,6268 Representative pool diameter (m) 7,0529 Density after mixing with air (kg/m3) 1,2566 Total evaporated mass (kg) 105,12 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 39,068



Parameters

Inputs






178,06 178,06


0,042817 0,042817


2455,2 2455,2




8,5 8,5


0 0


0 0

Z-coordinate (height) of



2013


release (m) Ambient temperature (°C)

8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





2455 2455


20 20


100 100


0 0




79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results






0 0


1725,3 1725,3


0 0


0 0



2013



distanţa.




3.



Parameters

Inputs






178,06 178,06


0,042817 0,042817


2455,2 2455,2




8,5 8,5



2013



0 0


0 0



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




1,28E05 6000


1 1


N N


0 0


High High

Results






78,606 78,606


655,75 655,75


0 0


0 0







2013





Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 178,06 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,29584 Duration of the release (s) 600 Pool surface poolfire (m2) 94 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) 11,28 Discharge coefficient (-) 0,62 Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 8,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20



2013


Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)





2013





raza de 9,01 m;


unui cerc cu raza de 11,17;






Figura 1.4. Incendiu pool fire cuva metanol Depozit II, condiţii medii



2013


Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie inflamabilă

Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 178,06 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,042817 Duration of the release (s) 2455,2 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 39,068 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 8,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0





0


0




2013




Depozit II

Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă echivalentă unui diametru de 75 mm situată la

baza autocisternei (ruperea conductei). Cuva 20 m x 4.7 m



- Temp: 33,5 0C



- viteza vant 2 m/s

- Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii


Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 75 Hole rounding Sharp edges



2013


Discharge coefficient (-) 0,62 Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600







Results Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851



2013


Time pool spreading ends (s) 31 Time until pool has totally evaporated (s) Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,17744

Purple book representative evaporation duration (s) 2607 Representative temperature (°C) 28,659 Representative pool diameter (m) 10,94 Density after mixing with air (kg/m3) 1,1435 Total evaporated mass (kg) 462,6 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 94



Parameters

Inputs








6896,6 6896,6


0,17744 0,17744


2607 2607




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





3351 3351


20 20


100 100

Distance perpendicular 0 0



2013


to wind direction (Yd) (m) Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration



79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results






7,7303 7,7303


17815 17815


0 0


0,057143 0,057143


distanţa.



2013




3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 17815 mg/m

3.



Parameters

Inputs








6896,6 6896,6


0,17744 0,17744


2607 2607




33,5 33,5


0 0


0 0



33,5 33,5


2 2



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




1,28E05 6000


1 1

Predefined wind N N



2013


direction Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0 0


High High

Results






2458,8 2458,8


4180,9 4180,9


0 0


0,057143 0,057143








2013




Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 6896,6 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,17744 Duration of the release (s) 2607 Pool surface poolfire (m2) 94 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) Discharge coefficient (-) Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 33,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)




2013






raza de 7,95 m;








varianta A, motiv pentru care nu se mai face reprezentarea lor pe plan



2013



Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 6896,6 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,17744 Duration of the release (s) 2607 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 94 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 33,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0





0


0




2013





- viteza vant 3,5 m/s

- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii


Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release through hole in vessel Pipeline length (m) Pipeline diameter (mm) Pipeline roughness (mm) Hole diameter (mm) 75 Hole rounding Sharp edges Discharge coefficient (-) 0,62 Vessel type Horizontal cylinder Vessel volume (m3) 28 Length cylinder (m) 6,5 Filling degree (%) 80 Overpressure above liquid (assuming closed system) (bar) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 8,5 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600

Results



2013


Initial mass in vessel (kg) 18281 Mass flow rate at time t (kg/s) 10,611 Total mass released at time t (kg) 7128,1 Time needed to empty vessel (s) Filling degree at time t (%) 48,79 Height of liquid at time t (m) 1,1487 Maximum mass flow rate (kg/s) 13,085 Representative release rate (kg/s) 12,839





Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 12,839 Duration of the release (s) 600 Total mass released (kg) 7128,1 Height pool at t=0 Value pool height at t=0 (m) Type of pool growth on Land Spreading in bunds Type of pool growth on Water Temperature of the pool (°C) 8,5 Maximum pool surface area (m2) 94 Temperature of the subsoil (°C) 8,5 Temperature of the water (°C) Max temperature difference between pool and water (K) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2) Cloud cover (%) 50 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600


Purple book representative evaporation duration (s) 3586 Representative temperature (°C) 8,9874 Representative pool diameter (m) 10,94 Density after mixing with air (kg/m3) 1,2568 Total evaporated mass (kg) 359,13 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 94




2013



Parameters

Inputs






7128,1 7128,1


0,10015 0,10015


3586 3586




8,5 8,5


0 0


0 0



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





3587 3587


20 20


100 100


0 0




79933 39967


1 1


N N


0 0


High High

Results flash fire - cond. medii - LEL (linked to Pool

evaporation - evaporare - cond. medii (linked to Liquid release - scurgere metanol


(linked to Liquid release - scurgere metanol -



2013


- cond. medii)) cond. medii)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

0,24462 0,24462


1836,5 1836,5


0 0


0 0


distanţa.




3.



2013



Parameters

Inputs






7128,1 7128,1


0,10015 0,10015


3586 3586




8,5 8,5


0 0


0 0



8,5 8,5


3,5 3,5



70 70





1800 1800


600 600


100 100


0 0




1,28E05 6000


1 1


N N


0 0


High High

Results dispersie - cond. medii - LC50 (linked to



(linked to Liquid release - scurgere metanol



2013


- cond. medii)) - cond. medii)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

160,97 160,97


998,09 998,09


0 0


0 0








2013



Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Pool size determination Confined Total mass released (kg) 7128,1 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,10015 Duration of the release (s) 3586 Pool surface poolfire (m2) 94 Height of the observer position above ground level (m) 0 Height of the confined pool above ground level (m) 0 Hole diameter (mm) Discharge coefficient (-) Initial height of the liquid above release point (m) Cross-sectional area of the tank (m2) Pool thickness (mm) Temperature of the pool (°C) 8,5 Pool burning rate Calculate/Default Value of pool burning rate (kg/m2*s) Fraction combustion heat radiated (%) 35 Soot Fraction Calculate/Default Value of soot fraction (-) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Distance from the centre of the pool (m) 20 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Calculate all contours for Physical effects Heat radiation level (lowest) for first contour plot (kW/m2) 2,5 Heat radiation level for second contour plot (kW/m2) 5 Heat radiation level for third contour plot (kW/m2) 7 Heat radiation level (highest) for fourth contour plot (kW/m2) 12,5 Percentage of mortality for contour calculations (%)


Combustion rate (kg/s) 1,41 Duration of the pool fire (s) 5055,4 Heat emission from fire surface (kW/m2) 23,212 Flame tilt (deg) 49,927 View factor (%) 5,4554 Atmospheric transmissivity (%) 80,739 Flame temperature (°C) 529,79 Height of the Flame (m) 5,0612 Calculated pool surface area (m2) 94



2013






raza de 9,01 m;


unui cerc cu raza de 11,17;









2013


Modelare explozie UVCE a norului format prin dispersie inflamabila

Parameters

Inputs Chemical name (YAWS) METHANOL (YAWS) Type of release Evaporating pool release Total mass released (kg) 7128,1 Mass flow rate of the source (kg/s) 0,10015 Duration of the release (s) 3586 Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2) 94 Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C) 8,5 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C) 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Ambient relative humidity (%) 70




0


0




2013




2. Exploza BLEVE a unei rezervor de propan

Date utilizate:

- Volum rezervor : 5 m3;

- Cantitatea de GPL din rezervor: 2,2 to;

- Presiunea de rupere: 17 bar.

Modelarea exploziei BLEVE


Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Total mass in vessel (kg) 2200 Initial temperature in vessel (°C) 49,6 Burst pressure of the vessel (bar) 17 Distance from centre of vessel (Xd) (m) 500 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Take protective effects of clothing into account No Percentage of mortality for contour calculations (%) 1 Results

Duration of the Fire Ball (s) 6,1638



2013


Max Diameter of the Fire Ball (m) 75,434

Max Height of the Fire Ball (m) 113,15 Max Viewfactor of the Fire Ball (%) 0,56581 Max Atmospheric Transmittance (%) 60,871 Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 371,86 n% First degree burns distance (m) 137,02 n% Second degree burns distance (m) 85,312 n% Third degree (Lethal) burns distance (m) 82,635 Max Heat Radiation (kW/m2) 1,2763 Heat Radiation Dose (s*(kW/m2)^4/3) 3,9153

În graficul următor este prezentată evoluţia căldurii radiante cu distanţa:


- Zona cu mortalitate ridicată, unde este atins pragul de planificare teritorială (raza fire

ball) este în interiorul unui cerc cu raza de 37,7 m;

- Zona cu început de letalitate, (energia radiantă peste 350 kJ/m2 echivalent cu

350/6,1638 = 56,78 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 73,6 m;

- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu

200/6,1638 = 32,44 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 101,75 m



2013


Figurile 2.1. şi 2.2. prezintă hărţile de risc pentru explozie BLEVE la rezervoare .

Figura 2.1. Explozia BLEVE a unui rezervor de proan Depozit I



2013


Figura 2.2. Explozia BLEVE a unui rezervor de proan Depozit II

3. Exploza BLEVE a unei autocisterne de propan

Date utilizate:

Cantitatea de GPL din autocisternă: 8 to;

- Presiunea de rupere: 25 bar.

- Substanţa utilizată la modelare: propan

Modelarea exploziei BLEVE

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Total mass in vessel (kg) 8000 Initial temperature in vessel (°C) 65 Burst pressure of the vessel (bar) 25



2013


Distance from centre of vessel (Xd) (m) 1000 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Take protective effects of clothing into account No Percentage of mortality for contour calculations (%) 1 Results

Duration of the Fire Ball (s) 8,5117 Max Diameter of the Fire Ball (m) 116

Max Height of the Fire Ball (m) 174 Max Viewfactor of the Fire Ball (%) 0,33527 Max Atmospheric Transmittance (%) 54,471 Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 400 n% First degree burns distance (m) 241,07 n% Second degree burns distance (m) 153,7 n% Third degree (Lethal) burns distance (m) 148,48 Max Heat Radiation (kW/m2) 0,72332 Heat Radiation Dose (s*(kW/m2)^4/3) 2,5411 Percentage first degree Burns (%) 0 Percentage second degree Burns (%) 0 Percentage lethal Burns (%) 0




ball) este în interiorul unui cerc cu raza de 58 m;

- Zona cu început de letalitate, (energia radiantă peste 350 kJ/m2 echivalent cu

350/8,5117 = 41,12 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 138,6 m;

- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu

200/8,5117 = 25,5 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 187,8 m

Figurile 3.1. şi 3.2. prezintă hărţile de risc pentru explozie BLEVE.



2013


Figura 3.1. Explozia BLEVE a unei autocistene de proan la Depozit I



2013


Figura 3.2. Explozia BLEVE a unei autocistene de proan la Depozit II

4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu

4.a Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a a ruperii

unei conducte de Dn 20 mm;

Date utilizate

- Diametru conductă de GPL vapori: 20 mm;

- Presiunea din recipient : 2 bari;

- Timpul de scurgere: 10 minute.


Se va modela:

- Scurgerea de GPL pentru calculul ratei de scurgere



2013


- Varianta 1: scenariu tip “Flash fire” de dispersie inflamabilă (aprindere întârziată) a

GPL –ului eliberat în urma scurgerii;

- Varianta 2: scenariu tip Jet fire de aprindere imediată a scurgerii de GPL.

Se iau în considerare valori de prag LEL si ½ LEL

Modelarea dispersiei se va realiza în 2 condiţii meteo:





- Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii de GPL

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 20 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 33,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 5769,4 Mass flow rate at time t (kg/s) 0,64459 Total mass released at time t (kg) 434,94 Time needed to empty vessel (s)

Pressure at time t (bar) 7,5705 Temperature at time t (°C) 23,905 Filling degree at time t (%) 74,05 Density gas at time t (kg/m3) 16,535 Maximum mass flow rate (kg/s) 0,80464 Representative release rate (kg/s) 0,78835

Representative outflow duration (s) 600 Representative temperature (°C) 32,588 Representative pressure (bar) 9,4057 Representative density (kg/m3) 16,316



2013


- Rata de scurgere: rezultată din modelarea scurgerii = 0,788 kg/s

Varianta 1: Incendiu tip “Flash fire”


Parameters

Inputs 3. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked

to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. defav.)

3. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. defav.) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 434,94 434,94 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,78835 0,78835

Duration of the release (s) 600 600 Initial liquid mass fraction (%)

0 0



0,08 0,08


32,588 32,588

X-coordinate of release (m) 0 0 Y-coordinate of release (m) 0 0 Z-coordinate (height) of release (m)

0 0

Ambient temperature (°C) 33,5 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s)

2 2

Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Ambient relative humidity (%)

70 70




Time t after start release (s) 600 600 Concentration averaging time (s)

20 20


50 50


0 0

Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration User defined LEL (Lower Explosion Limit) Threshold concentration (mg/m3)

19252 38504

Contour plot accuracy (%) 1 1 Predefined wind direction N N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0 0


High High

Results 3. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked


3. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. defav.) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

14967 14967


3,1297E05 3,1297E05

...at distance (m) 1,1 1,1 Maximum distance to 37,959 15,681



2013


threshold concentration (m)


0,057143 0,057143

În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu distanţa.


- Zona cu mortalitate ridicată (concentraţii > LEL) şi unde este atins pragul pentru

planificare teritorială este pe o rază de 15,68 m.

- Zona cu început de letalitate (concentraţii > ½ LEL) este pe o rază de 37,95 m.



- Temp: 8,5 0C



Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe



2013


Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 20 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1

Initial temperature in equipment (°C) 8,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 6237 Mass flow rate at time t (kg/s) 0,37138 Total mass released at time t (kg) 242,75 Time needed to empty vessel (s)





Parameters

Inputs 3. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked

to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. medii)

3. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. medii) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 242,75 242,75 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,42939 0,42939


0 0



0,08 0,08


7,9297 7,9297


0 0

Ambient temperature (°C) 8,5 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill Pasquill stability class D (Neutral) D (Neutral) Wind speed at 10 m height (m/s)

3,5 3,5




2013



70 70





20 20


50 50


0 0


19252 38504


0 0


High High

Results 3. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked

to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. medii)

3. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. medii) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

4378,9 4378,9


4,4574E05 4,4574E05


18,644 11,015


0 0


distanţa.



2013






Varianta 2: Incendiu tip Jet fire

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 20 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2 Outflow angle in XZ plane (0°=horizontal; 90°=vertical) (deg) 0 Release height (Stack height) (m) 0 Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Flame temperature (°C) 926,85 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Percentage of the flame covered by soot (%) 0 Distance from release (Xd) (m) 50 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Results

Initial source strength (kg/s) 0,13652 Type of flow of the jet Choked flow Exit velocity of expanding jet (m/s) 274,87 Angle between hole and flame axis (alpha) (deg) 0 Frustum lift off height (b) (m) 1,5059 Width of frustum base (W1) (m) 0,017585 Width of frustum tip (W2) (m) 2,2348 Length of frustum (flame) (Rl) (m) 6,0235 Tilt angle central axis flare (alpha_b) (deg) 0 Surface area of frustum (m2) 25,592 Surface area of a cylinder (m2) 23,304 Surface emissive power (max) (kW/m2) 52,946 Surface emissive power (actual) (kW/m2) 52,946 Atmospheric transmissivity (%) 68,488 View factor (%) 0,017576 Heat radiation at Xd (kW/m2) 0,0064494



2013






raza de 8,5 m;







4. b . Scurgere de propan pe traseul de vapori cu incendiu ca urmare a a ruperii

unei conducte, suprafaţa scurgerii 100 mm2;

Date utilizate

- Suprafaţa scurgerii – 100 mm2 ;

- Presiunea din recipient: 2 bari;



2013





- viteza vant 2 m/s

- Temp: 33,5 0C



Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 33,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results






Parameters

Inputs 3.II. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL

(linked to Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. defav.)

3.II. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. defav.) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS)



2013


Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 174,81 174,81


0,29981 0,29981


0 0



0,06 0,06


33,136 33,136


0 0


2 2


70 70





20 20


50 50


0 0


19252 38504


0 0


High High

Results 3.II. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL

(linked to Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. defav.)

3.II. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. defav.) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

8616,3 8616,3


1,5285E05 1,5285E05


24,206 11,453


0,057143 0,057143



2013


În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori inflamabili cu distanţa.







- Temp: 8,5 0C



Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1



2013


Initial temperature in equipment (°C) 8,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 2 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 6237 Mass flow rate at time t (kg/s) 0,15409 Total mass released at time t (kg) 95,81 Time needed to empty vessel (s)




Varianta 1: Incendiu tip “Flash fire”


Parameters

Inputs 3.II. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL

(linked to Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. medii)

3.II. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. medii) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 95,81 95,81 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,16284 0,16284


0 0



0,06 0,06


8,276 8,276


0 0


3,5 3,5


70 70






2013



20 20


50 50


0 0


19252 38504


0 0


High High

Results 3.II. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL

(linked to Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. medii)

3.II. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. medii) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

1900,6 1900,6


2,4015E05 2,4015E05


11,097 6,7799


0 0


distanţa.



2013






Varianta 2: Incendiu tip Jet fire

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 20 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in vessel (°C) 33,136 Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 11,366 Outflow angle in XZ plane (0°=horizontal; 90°=vertical) (deg) 0 Release height (Stack height) (m) 0 Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Flame temperature (°C) 926,85 Amount of CO2 in atmosphere (%) 0,03 Percentage of the flame covered by soot (%) 0 Distance from release (Xd) (m) 50 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0

Results

Initial source strength (kg/s) 0,29267 Type of flow of the jet Choked flow Exit velocity of expanding jet (m/s) 494,78 Angle between hole and flame axis (alpha) (deg) 1,0491 Frustum lift off height (b) (m) 1,7105 Width of frustum base (W1) (m) 0,017819 Width of frustum tip (W2) (m) 2,5911 Length of frustum (flame) (Rl) (m) 7,5039 Tilt angle central axis flare (alpha_b) (deg) 0,85434 Surface area of frustum (m2) 36,474 Surface area of a cylinder (m2) 33,424 Surface emissive power (max) (kW/m2) 61,433 Surface emissive power (actual) (kW/m2) 61,433 Atmospheric transmissivity (%) 68,532 View factor (%) 0,028766 Heat radiation at Xd (kW/m2) 0,012272




2013





raza de 10,4 m;







5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii

(smulgerii) unui furtun de încărcare

Date utilizate

- Diametru furtun de descărcare autocisternă: 32 mm;


- Substanţa utilizată la modelare: propan.

- Volumul autocisternei: 15 m3



2013


Se va modela:

- Scurgerea de propan cu determinarea debitului de scurgere la presiunea de vapori a

propanului din cisternă;

Varianta 1: scenariu tip “Flash fire” de dispersie inflamabilă (aprindere întârziată) a

propan–ului eliberat în urma curgerii. Valori de prag LEL si ½ LEL

Varianta 2: scenariu tip Jet fire de aprindere imediată a scurgerii de GPL.

- Modelare explozie UCVE curba explozie 3:





viteza vant 2 m/s

Temp: 33,5 0C

Clasa de stabilitate F

Modelarea scurgerii

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 32 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 32 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Height difference between pipe entrance and exit (m) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Expansion type Adiabatic n value

Pressure inside vessel determination Use vapour pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 11,746

Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 5820 Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 11,746 Time needed to empty vessel (s) 1258,1



2013


Massflowrate at time t (kg/s) 5,9545 Total mass released at time t (kg) 3593,7 Pressure in vessel at time t (bar) 10,419 Temperature in vessel at time t (°C) 28,604 VapourMass fraction at time t (%) 4,3108 Liquid mass in vessel at time t (kg) 2089,5 Vapour mass in vessel at time t (kg) 196,28 Height of liquid at time t (m) 0,45332 Fillingdegree at time t (%) 28,543 Exit pressure at time t (bar) 7,3621 Exit temperature at time t (°C) 15,266 Maximum mass flow rate (kg/s) 6,4196 Representative release rate (kg/s) 6,3862

Representative outflow duration (s) 600 Representative temperature (°C) 19,132 Representative pressure at exit (bar) 8,1684 Representative vapour mass fraction (%) 4,688

- Rata de scurgere rezultată din modelarea scurgerii = 6,386 kg/s.


Parameters

Inputs 4. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond defav.)

4. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond defav.) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 3593,7 3593,7 Mass flow rate of the source (kg/s)

6,3862 6,3862


95,69 95,69



0,12 0,12


19,132 19,132


0 0


0 0


0 0


2 2


70 70





600 600


20 20


50 50


0 0



2013


Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration LEL (Lower Explosion Limit) User defined


38504 19252


0 0


High High

Results 4. flash fire - cond. defav. - LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond defav.)

4. flash fire - cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond defav.) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

53915 53915


1,7526E06 1,7526E06


66,699 117,13


0,057143 0,057143


distanţa.



2013






În Figura 5.1. este prezentată harta de risc pentru incendiu Flas fire în cazul

smulgerii furtunului de încărcare.

Fig 5.1. Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare condiţii defavorabile



2013


Modelare explozie UCVE a norului format prin dispersie inflamabila

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 3593,7 Mass flow rate of the source (kg/s) 6,3862 Duration of the release (s) 600 Initial liquid mass fraction (%) 95,69 Fixed pool surface (m2)

Diameter of expanded jet (m) 0,12 Temperature after release (°C) 19,132 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) 0 Ambient temperature (°C) 33,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class F (Very Stable) Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m)

Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Ambient relative humidity (%) 70


20. Time t after start release (s) 600 Concentration averaging time (s) 20 Resolution of the time consuming graphs High Results

Explosive mass at time t (kg) 267,38 Height to LEL at time t (m) 1,8 Length of cloud (between LEL) at time t (m) 66,722 Width of cloud (between LEL) at time t (m) 86,749 Offset between release location and LEL at time t (m) -0,022902 Maximum explosive mass (kg) 267,47

...at time tmem (s) 89,552 Start time where 95% of maximum of explosive mass is reached (s)

72,052


600

Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 66,305 Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 86,749 Offset between release location and LEL at time tmem (m) -0,022902 Maximum area of explosive cloud (m2) 3867,7 ...at time tmac (s) 600 Explosive mass at time tmac (kg) 267,38 Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 66,722 Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 86,749 Offset between release location and LEL at time tmac (m) -0,022902 Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 33,338 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0,057143



2013


În graficul următor este prezentată evoluţia masei explozive din norul de vapori în timp.

Modelarea exploziei:

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Ambient pressure (bar) 1,013 Total mass in explosive range (kg) 267,38 Fraction of flammable cloud confined (%) 10 Curve number 3 (Weak deflagration) Distance from release (Xd) (m) 100 Offset between release point and cloud centre (m) 33,338 Threshold overpressure (mbar) 30 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Results

Confined mass in explosive range (kg) 26,738 Total combustion energy (MJ) 1230,3 Peak overpressure at Xd (mbar) 7,8998 Peak dynamic pressure at Xd (mbar) 1,013 Pressure impulse at Xd (Pa*s) 54,155 Positive phase duration at Xd (ms) 137,11 Dist. from center mass of cloud at threshold overpressure (m) 25,687 Blast-wave shape at Xd Pressure wave



2013


În grafic este prezentată evoluţia suprapresiunii cu distanţa.

Din grafic rezultă următoarele:

- Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600mbari) nu este atins;

- Pragul de suprapresiune pentru zona cu mortalitate ridicată şi de planificare

teritorială (300mbari) nu este atins;

- Pragul de suprapresiune pentru zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai

mare de 70mbari) nu este atins;

- Zona cu leziuni reversibile (suprapresiunea mai mare de 30mbari) este în interiorul




2013



Figura 5.2. Explozie UVCE în cazul smulgerii furtunului de încărcare


viteza vânt 3,5 m/s

Temp: 8,5 0C

Clasa de stabilitate D



2013


Modelarea scurgerii:

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Use which representative step First 20% average (flammable) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 32 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 32 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Height difference between pipe entrance and exit (m) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 8,5 Vessel volume (m3) 15 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 10 Filling degree (%) 80 Expansion type Adiabatic n value

Pressure inside vessel determination Use vapour pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 6,0946 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 6260,1 Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 6,0946 Time needed to empty vessel (s) 1720,7 Massflowrate at time t (kg/s) 4,1623 Total mass released at time t (kg) 2505,2 Pressure in vessel at time t (bar) 5,8109 Temperature in vessel at time t (°C) 6,845 VapourMass fraction at time t (%) 2,7493 Liquid mass in vessel at time t (kg) 3700,5 Vapour mass in vessel at time t (kg) 86,951 Height of liquid at time t (m) 0,66206 Fillingdegree at time t (%) 47,335 Exit pressure at time t (bar) 4,33 Exit temperature at time t (°C) -2,9366 Maximum mass flow rate (kg/s) 4,3146 Representative release rate (kg/s) 4,3014

Representative outflow duration (s) 600 Representative temperature (°C) -1,5531 Representative pressure at exit (bar) 4,5201 Representative vapour mass fraction (%) 2,8148

- Rata de scurgere rezultată din modelarea scurgerii = 4,301 kg/s.


Parameters

Inputs 4. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond medii)

4. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond medii) Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 2505,2 2505,2


4,3014 4,3014

Duration of the release (s) 600 600



2013



97,25 97,25



0,12 0,12


-1,5531 -1,5531


0 0


0 0


0 0


3,5 3,5


70 70





600 600


20 20


50 50


0 0

Height (Zd) (m) 0 0 Predefined concentration LEL (Lower Explosion Limit) User defined Threshold concentration (mg/m3)

38504 19252


0 0


High High

Results 4. flash fire - cond. medii - LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond medii)

4. flash fire - cond. medii - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - 4. scurgere - cond medii) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

17249 17249


1,9081E06 1,9081E06


28,107 46,353


0 0



2013



distanţa.







2013


În figura 5.3. se reprezintă pe hartă zonele afectate.

Figura 5.3. Incendiu flash fire în cazul ruperii furtunului de încărcare condiţii medii

Modelare explozie UCVE a norului format prin dispersie inflamabila

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 2505,2 Mass flow rate of the source (kg/s) 4,3014 Duration of the release (s) 600 Initial liquid mass fraction (%) 97,25 Fixed pool surface (m2)

Diameter of expanded jet (m) 0,12 Temperature after release (°C) -1,5531 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Z-coordinate (height) of release (m) 0 Ambient temperature (°C) 8,5 Meteorological data Pasquill Pasquill stability class D (Neutral)



2013


Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m)

Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Ambient relative humidity (%) 70


20. Time t after start release (s) 600 Concentration averaging time (s) 20 Resolution of the time consuming graphs High Results

Explosive mass at time t (kg) 43,491 Height to LEL at time t (m) 1,5 Length of cloud (between LEL) at time t (m) 28,13 Width of cloud (between LEL) at time t (m) 23,754 Offset between release location and LEL at time t (m) -0,023063 Maximum explosive mass (kg) 43,492

...at time tmem (s) 19,9 Start time where 95% of maximum of explosive mass is reached (s)

14,819


600

Length of cloud (between LEL) at time tmem (m) 28,021 Width of cloud (between LEL) at time tmem (m) 23,754 Offset between release location and LEL at time tmem (m) -0,023063 Maximum area of explosive cloud (m2) 475,75 ...at time tmac (s) 600 Explosive mass at time tmac (kg) 43,491 Length of cloud (between LEL) at time tmac (m) 28,13 Width of cloud (between LEL) at time tmac (m) 23,754 Offset between release location and LEL at time tmac (m) -0,023063 Offset between release centre and cloud centre at time tmac (m) 14,042 Inverse Monin-Obukhov length (1/L) used (1/m) 0

În graficul următor este prezentată evoluţia masei explozive din norul de vapori în timp.



2013


Modelarea exploziei:

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Ambient pressure (bar) 1,013 Total mass in explosive range (kg) 43,491 Fraction of flammable cloud confined (%) 10 Curve number 3 (Weak deflagration) Distance from release (Xd) (m) 100 Offset between release point and cloud centre (m) 14,042 Threshold overpressure (mbar) 30 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Results

Confined mass in explosive range (kg) 4,3491 Total combustion energy (MJ) 200,11 Peak overpressure at Xd (mbar) 4,311 Peak dynamic pressure at Xd (mbar) 1,013 Pressure impulse at Xd (Pa*s) 16,132 Positive phase duration at Xd (ms) 74,842 Dist. from center mass of cloud at threshold overpressure (m) 14,022

Din modelare rezultă următoarele:







unui cerc cu raza de 14,02m.

În Figura 5.4. sunt trasate pe planul amplasamentului zonele afectate



2013


Figura 5.4. Explozie UVCE propan, condiţii meteo medii

Varianta 2. Incendiu tip Jet fire

- Diametru conductă 32 mm;

- Rata de scurgere: rezultată din modelarea scurgerii.

Modelare incendiu jet fire

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) PROPANE (YAWS) Mass flow rate of the source (kg/s) 6,4196 Distance from release (Xd) (m) 50 Exposure duration to heat radiation (s) 20 Take protective effects of clothing into account No X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Outflow angle in XZ plane (0°=horizontal; 90°=vertical) (deg) 0



2013


Results

Length of the flame (m) 34,978 Width of the flame (m) 4,3722 Heat radiation at Xd (kW/m2) 5,7091 Fraction of mortality at X (%) 0





raza 39,4 m;







În figura 5.5. se prezintă pe hartă zonele afectate



2013


Figura 5.5. Incendiu Jet fire la ruperea furtunului de propan , în condiţii meteo defavorabile

6. Scurgere de amoniac

6.1 Scurgere de amoniac lichid din butelia de amoniac

Date utilizate

- butelie amoniac de 450 kg,

- suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.

- timp de scurgere 10 min

- Presiunea in recipiente este de 6 bar,

Se va modela:

- scurgerea din butelie de 450 kg cu formarea de baltă, din modelare rezultând

cantitatea de lichid scursă şi rata de scurgere;



2013


- evaporarea din baltă din modelare rezultând dimensiunile bălţii şi rata de evaporare;

- dispersia toxică a vaporilor de amoniac , se iau în considerare valorile de prag LC

50(30 min) şi IDLH corespunzătoare unui scenariu tip „dispersie toxică”;






- Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii


Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Height difference between pipe entrance and exit (m) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Expansion type Adiabatic n value

Pressure inside vessel determination Use vapour pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 12,91 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 425,47 Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 12,91 Time needed to empty vessel (s) 123,71 Massflowrate at time t (kg/s) 0 Total mass released at time t (kg) 424,39 Pressure in vessel at time t (bar) 1,0151 Temperature in vessel at time t (°C) -99,36 VapourMass fraction at time t (%) 100 Liquid mass in vessel at time t (kg) 0 Vapour mass in vessel at time t (kg) 1,0767 Height of liquid at time t (m) 0 Fillingdegree at time t (%) 0 Exit pressure at time t (bar) 1,0151



2013


Exit temperature at time t (°C) -99,36 Maximum mass flow rate (kg/s) 3,7428 Representative release rate (kg/s) 3,6729

Representative outflow duration (s) 116 Representative temperature (°C) 32,221 Representative pressure at exit (bar) 12,45 Representative vapour mass fraction (%) 0




Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 3,6729 Duration of the release (s) 116 Total mass released (kg) 424,39 Height pool at t=0

Value pool height at t=0 (m)

Type of pool growth on Land Spreading Type of pool growth on Water

Temperature of the pool (°C) 32,221 Maximum pool surface area (m2)

Temperature of the subsoil (°C) 33,5 Temperature of the water (°C)

Max temperature difference between pool and water (K)

Wind speed at 10 m height (m/s) 2 Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2)

Cloud cover (%) 100 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600 Results

Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,37851 Time pool spreading ends (s)

Time until pool has totally evaporated (s)

Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,25741

Purple book representative evaporation duration (s) 1257 Representative temperature (°C) -51,348 Representative pool diameter (m) 11,295 Density after mixing with air (kg/m3) 1,1374 Total evaporated mass (kg) 323,55 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 100,21




2013



Parameters

Inputs

dispersie cond. defav. - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare cond. defav. (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond defav.))

dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare cond. defav. (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond defav.)) Chemical name (YAWS)

AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS)


424,39 424,39


0,25741 0,25741


1800 1800

Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2)

100,21 100,21

Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C)

-33,43 -33,43


0 0


0 0

Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C)

33,5 33,5


2 2



70 70





1800 1800


600 600


150 150


0 0




300 23374


1 1


N N


0 0

Resolution of the time High High



2013


consuming graphs

Results

dispersie cond. defav. - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare cond. defav. (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond defav.))

dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare cond. defav. (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond defav.)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

0 0


18396 18396


16,14 12,838


0,057143 0,057143



(23374 ppm pt. 30 minute) este atinsăpe o distanţă de 12,83 m;

- zona cu efecte ireversibile - concentraţii mai mari decât IDLH (300 ppm pt. 30

minute) sunt atinse pe o distanţă de 16,14 m.

În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori toxici cu distanţa

Se reprezintă grafic în figura 6.1. zonele afectate:



2013


Figura 6.1. Dispersie toxică amoniac din butelie condiţii meteo defavorabile



- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii


Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50 Pipeline roughness (mm) 0,045



2013


Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Height difference between pipe entrance and exit (m) 0 Height leak above tank bottom (m) 0 Initial temperature in vessel (°C) 8,5 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Expansion type Adiabatic n value

Pressure inside vessel determination Use vapour pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 5,8345

Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 451,38 Initial (vapour) pressure in vessel (bar) 5,8345 Time needed to empty vessel (s) 194,04 Massflowrate at time t (kg/s) 0 Total mass released at time t (kg) 450,36 Pressure in vessel at time t (bar) 1,0151 Temperature in vessel at time t (°C) -88,613 VapourMass fraction at time t (%) 100 Liquid mass in vessel at time t (kg) 0 Vapour mass in vessel at time t (kg) 1,014 Height of liquid at time t (m) 0 Fillingdegree at time t (%) 0 Exit pressure at time t (bar) 1,0151 Exit temperature at time t (°C) -88,613 Maximum mass flow rate (kg/s) 2,4615 Representative release rate (kg/s) 2,4267

Representative outflow duration (s) 186 Representative temperature (°C) 7,8327 Representative pressure at exit (bar) 5,7207 Representative vapour mass fraction (%) 0



Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Evaporation from land or water Land Type of release Continuous Mass flow rate of the source (kg/s) 2,4267 Duration of the release (s) 186 Total mass released (kg) 450,36 Height pool at t=0

Value pool height at t=0 (m)

Type of pool growth on Land Spreading Type of pool growth on Water

Temperature of the pool (°C) 7,8327 Maximum pool surface area (m2)

Temperature of the subsoil (°C) 8,5 Temperature of the water (°C)

Max temperature difference between pool and water (K)

Wind speed at 10 m height (m/s) 3,5 Ambient temperature (°C) 8,5 Ambient relative humidity (%) 70 Solar radiation flux Calculate value Solar heat radiation flux (W/m2)



2013


Cloud cover (%) 100 Date: day number 1 Date: month number 6 Date: year number 2013 Latitude of the location (deg) 45 Type of subsoil Light concrete Subsoil roughness description flat sandy soil, concrete, tiles, plant-yard Maximum evaluation time for evaporation (s) 3600 Results

Heat flux from solar radiation (kW/m2) 0,35004 Time pool spreading ends (s)

Time until pool has totally evaporated (s)

Purple book representative evaporation rate (kg/s) 0,24184

Purple book representative evaporation duration (s) 1352,1 Representative temperature (°C) -60,914 Representative pool diameter (m) 11,647 Density after mixing with air (kg/m3) 1,2537 Total evaporated mass (kg) 326,99 ... duration evaporation time (s) 3599,5 Corresponding representative pool surface area (m2) 106,54



Parameters

Inputs

dispersie cond. medii - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare cond. medii (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond medii))

dispersie cond. medii - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare cond. medii (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond medii)) Chemical name (YAWS)

AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS)


450,36 450,36


0,24184 0,24184


1800 1800

Initial liquid mass fraction (%) Fixed pool surface (m2)

106,54 106,54

Diameter of expanded jet (m) Temperature after release (°C)

-33,43 -33,43


0 0


0 0

Z-coordinate (height) of release (m) Ambient temperature (°C)

8,5 8,5


3,5 3,5


Ambient relative 70 70



2013


humidity (%) Roughness length description




1800 1800


600 600


150 150


0 0




300 23374


1 1


N N


0 0


High High

Results

dispersie cond. medii - IDLH (linked to Pool evaporation - evaporare cond. medii (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond medii))

dispersie cond. medii - LC50 (linked to Pool evaporation - evaporare cond. medii (linked to Liquefied Gas Bottom Discharge (TPDIS

model) - scurgere - cond medii)) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

229,44 229,44


2259,7 2259,7


158,02 0


0 0

Din modelare rezultă că în condiţii meteo medii:


(23374 ppm pt. 30 minute) nu este atinsă;


minute) sunt atinse pe o distanţă de 158 m.



2013



Se reprezintă pe hartă zona afectată, în figura 6.2.

Figura 6.2. Dispersie toxică amoniac din butelie condiţii meteo medii



2013


6.2. Scurgere/emisie/explozie amoniac gazos după vaporizator

- A: suprafaţa orificiului de scurgere 100 mm2 ;

- B: prin spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei).

Se va modela:

- scurgerea de amoniac pentru calculul ratei de scurgere;

- dispersia vaporilor de metanol rezultaţi din evaporarea bălţii formate în urma

scurgerii în variantele când:

- se iau în considerare valorile de prag LEL şi 1/2LEL (66944mg/m3 şi

39967mg/m3) corespunzătoiare unui scenariu de incendiu tip “flash fire”;

- se iau în considerare valorile de prag LC 50 şi IDLH (128000 ppm şi 6000

ppm) corespunzătoiare unui scenariu tip „dispersie toxică”;

A: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2

- suprafaţa scurgerii S= 100 mm2.

- presiunea de ieşire către sistem este de 0.8 bari.

- Timp de scurgere 10 min.

a) condiţii meteo defavorabile:

viteza vant 2 m/s

Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,18 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 33,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 1,8 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600



2013


Results


Pressure at time t (bar) 3,0252 Temperature at time t (°C) -9,0416 Filling degree at time t (%) 68,203 Density gas at time t (kg/m3) 2,357 Maximum mass flow rate (kg/s) 0,21826 Representative release rate (kg/s) 0,15593




Parameters

Inputs flash fire cond. defav. - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. defav.)

flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. defav.) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 65,393 65,393 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,15593 0,15593


0 0


Diameter of expanded jet (m) 0,06 0,06 Temperature after release (°C)

-33,43 -33,43


0 0


2 2


70 70





20 20


150 150


0 0

Height (Zd) (m) 2 2 Predefined concentration LEL (Lower Explosion Limit) User defined Threshold concentration (ppm (vol))

1,6E05 80000


0 0

Resolution of the time High High



2013


consuming graphs

Results flash fire cond. defav. - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. defav.)

flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. defav.) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

0 0


28667 28667


0 0


0,057143 0,057143

Din modelare rezultă că în condiţii meteo defavorabile concentaţiile LEL

(160000mg/m3) şi ½ LEL (80000mg/m

3) nu sunt atinse, concentraţia maximă fiind de 28667

mg/m3.


distanţa


Parameters

Inputs dispersie cond. defav. - IDLH copy (linked


dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release -

scurgere cond. defav.)



2013


Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 65,393 65,393 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,15593 0,15593


0 0



0,06 0,06


-33,43 -33,43


0 0


2 2


70 70





600 600


150 150


0 0

Height (Zd) (m) 2 2 Predefined concentration User defined User defined Threshold concentration (ppm (vol))

300 23374


0 0


High High

Results dispersie cond. defav. - IDLH copy (linked


dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release -


0 0


28501 28501


17,092 11,273


0,057143 0,057143



((23374 ppm pt. 30 minute) este atinsă pe o distanţă de 11,27 m;



2013




În graficul următor este prezentată evoluţia concentraţiei de vapori toxici cu distanţa.



- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 11,28 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 8,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 1,8 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder



2013


Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results






Parameters

Inputs flash fire cond. medii - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - scurgere cond. medii)

flash fire cond. medii - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. medii) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 39,312 39,312 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,081767 0,081767

Duration of the release (s) 600 600 Initial liquid mass fraction (%) 0 0 Fixed pool surface (m2)


1,1566 1,1566


0 0


3,5 3,5

Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Ambient relative humidity (%) 70 70 Roughness length description




20 20


150 150


0 0

Height (Zd) (m) 2 2 Predefined concentration LEL (Lower Explosion Limit) User defined Threshold concentration 1,6E05 80000



2013


(ppm (vol)) Contour plot accuracy (%) 1 1 Predefined wind direction N N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0 0


High High

Results flash fire cond. medii - LEL (linked to


flash fire cond. medii - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere


171,84 171,84


5602 5602


0 0


0 0


(160000mg/m3) şi ½ LEL (80000mg/m


mg/m3.


distanţa



2013



Parameters

Inputs dispersie cond. medii - IDLH (linked to


dispersie cond. medii - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere

cond. medii) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 39,312 39,312 Mass flow rate of the source (kg/s)

0,081767 0,081767

Duration of the release (s) 600 600 Initial liquid mass fraction (%) 0 0 Fixed pool surface (m2)


1,1566 1,1566


0 0


3,5 3,5

Inverse Monin-Obukhov length (1/L) (1/m) Ambient relative humidity (%) 70 70 Roughness length description




600 600


150 150


0 0


300 23374


0 0


High High

Results dispersie cond. medii - IDLH (linked to


dispersie cond. medii - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - scurgere


93,283 93,283


4734,2 4734,2


90,297 0


0 0



2013



- zona cu mortalitate ridicată - concentaţia LC 50 ((23374 ppm pt. 30 minute) nu a

fost atinsă.



B: Emisie prin spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei).

- suprafaţa scurgerii Dn = 50 mm2.

- Presiune 0,8 bari.

- Timp de scurgere 10 min

a) condiţii meteo defavorabile :

viteza vânt 2 m/s

Temp: 33,5 0C


Modelarea scurgerii

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50 Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 50 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 33,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 1,8 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 424,13 Mass flow rate at time t (kg/s) 0 Total mass released at time t (kg) 91,202 Time needed to empty vessel (s)

Pressure at time t (bar) 1,0151 Temperature at time t (°C) -33,424 Filling degree at time t (%) 62,846



2013


Density gas at time t (kg/m3) 0,8689 Maximum mass flow rate (kg/s) 4,0694 Representative release rate (kg/s) 2,3804 Representative outflow duration (s) 178

Representative temperature (°C) 15,147 Representative pressure (bar) 6,7558 Representative density (kg/m3) 4,7998



Parameters

Inputs II. flash fire cond. defav. - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. defav.)

II. flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. defav.) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 91,202 91,202 Mass flow rate of the source (kg/s)

2,3804 2,3804


0 0



0,06 0,06


15,147 15,147


0 0


2 2


70 70





20 20


150 150


0 0


1,6E05 80000


0 0


High High

Results II. flash fire cond. defav. - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - II. II. flash fire cond. defav. - 1/2 LEL (linked

to Liquefied Gas Vapour Release - II.



2013


scurgere cond. defav.) scurgere cond. defav.) Concentration at (Xd, Yd, Zd, t) (mg/m3)

9,2444 9,2444


24104 24104


0 0


0,057143 0,057143


(160000mg/m3) şi ½ LEL (80000mg/m


mg/m3.


distanţa



2013



Parameters

Inputs II.dispersie cond. defav. - IDLH (linked to


II.dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. defav.) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 91,202 91,202 Mass flow rate of the source (kg/s)

2,3804 2,3804


0 0



0,06 0,06


15,147 15,147


0 0


2 2


70 70





178 178


150 150


0 0


300 23374


0 0


High High

Results II.dispersie cond. defav. - IDLH (linked to


II.dispersie cond. defav. - LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.


9,104 9,104


24104 24104


123,3 13,993


0,057143 0,057143




2013


- zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială - concentaţia LC 50 ((23374

ppm pt. 30 minute) este atinsă pe o distanţă de 13,99 m;




Se reprezintă grafic zonele pe hartă, figura 6.3. considerând locul de rupere a

conductei la ieşire din containerul de amoniac:



2013


Figura 6.3. Dispersie toxică amoniac, condiţii meteo defavorabile



- Temp: 8,5 0C


Modelarea scurgerii

Parameters

Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Use which representative step Second 20% average (toxic) Type of release Release from vessel through (a hole in) pipe Pipeline length (m) 1 Pipeline diameter (mm) 50



2013


Pipeline roughness (mm) 0,045 Hole diameter (mm) 50 Hole rounding Rounded edges Discharge coefficient (-) 1 Initial temperature in equipment (°C) 8,5 Pressure inside vessel determination Use actual pressure Initial (absolute) pressure in vessel (bar) 1,8 Vessel volume (m3) 0,9 Vessel type Horizontal cylinder Length cylinder (m) 2 Filling degree (%) 80 Type of calculation Calculate until specified time Time t after start release (s) 600 Results

Initial mass in vessel (kg) 450,85 Mass flow rate at time t (kg/s) 0 Total mass released at time t (kg) 59,954 Time needed to empty vessel (s)


Representative outflow duration (s) 355 Representative temperature (°C) -3,4686 Representative pressure (bar) 3,4782 Representative density (kg/m3) 2,6417



Parameters

Inputs II. flash fire cond. medii - LEL (linked to

Liquefied Gas Vapour Release - II. scurgere cond. medii)

II. flash fire cond. medii - LEL copy (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. medii) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 59,954 59,954


1,2693 1,2693


0 0



0,06 0,06


-3,4686 -3,4686


0 0


3,5 3,5


70 70



2013






20 20


150 150


0 0


1,6E05 80000


0 0


High High

Results II. flash fire cond. medii - LEL (linked to


II. flash fire cond. medii - LEL copy (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.


691,51 691,51


24137 24137


0 0


0 0


(160000mg/m3) şi ½ LEL (80000mg/m


mg/m3.


distanţa



2013



Parameters

Inputs II. dispersie cond. medii - IDLH (linked to


II. dispersie cond. medii -LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.

scurgere cond. medii) Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) AMMONIA (YAWS) Type of release Horizontal Jet release Horizontal Jet release Total mass released (kg) 59,954 59,954 Mass flow rate of the source (kg/s)

1,2693 1,2693


0 0



0,06 0,06


-3,4686 -3,4686


0 0


3,5 3,5


70 70





355 355

Distance from release (Xd) 150 150



2013


(m) Distance perpendicular to wind direction (Yd) (m)

0 0


300 23374


0 0


High High

Results II. dispersie cond. medii - IDLH (linked to


II. dispersie cond. medii -LC50 (linked to Liquefied Gas Vapour Release - II.


510,33 510,33


24132 24132


238,3 16,256


0 0


- zona cu mortalitate ridicată şi de planificare teritorială - concentaţia LC 50 ((23374

ppm pt. 30 minute) a fost atinsă pe o distanţă de 16,25 m.



Se prezintă grafic zonele figura 6.4.



2013


Figura 6.4. Dispersie toxică de amoniac, condiţii meteo medii

6.3 . Explozie nor de vapori amoniac în spaţiu constrâns (container)

- Date utilizate:

- Volum încăperii: 31,6 m3

- Limita inferioară de explozie amoniac: 15%.

- Substanţă utilizată la modelare: amoniac

- Curba de explozie: 7

Cantitatea de amoniac corespunzătoare limitei inferioare de explozie în volumul

containerului este : (31,6*15*17)/(100 *22,4) = 3,6 kg în care:

- 31,6: volumul container în m3;



2013


- 15: procentul de vapori inflamabili corespunzător limitei inferioare de

explozie;

- 17: masa molară a metanolului în g/mol sau kg/kmol;

- 22,4 volumul molar în litri/mol sau m3/kmol..


Inputs

Chemical name (YAWS) AMMONIA (YAWS) Ambient pressure (bar) 1,013 Total mass in explosive range (kg) 3,6 Fraction of flammable cloud confined (%) 100 Curve number 7 (Strong deflagration) Distance from release (Xd) (m) 100 Offset between release point and cloud centre (m)

0

Threshold overpressure (mbar) 30 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg)

0

Results

Confined mass in explosive range (kg) 3,6 Total combustion energy (MJ) 66,971 Peak overpressure at Xd (mbar) 20,967 Peak dynamic pressure at Xd (mbar) 1,013 Pressure impulse at Xd (Pa*s) 13,103 Positive phase duration at Xd (ms) 12,499 Dist. from center mass of cloud at threshold overpressure (m)

72,689

Blast-wave shape at Xd Shock Wave Damage (general description) at Xd No damage or very minor damage

Damage to brick houses at Xd Damage to roofs, ceilings, minor crack formation in plastering, more

than 1% damage to glass panels (1 - 1.5 kPa) Damage to typical American-style houses at Xd

No damage or very minor damage

Damage to structures (empirical) at Xd No damage or very minor damage

În graficul următor este prezentată evoluţia suprapresiunii cu distanţa



2013



- Pragul de suprapresiune pentru efect de Domino (600 mbari) este atins pe o rază de

7,35 m;

- Zona cu mortalitate ridicată (suprapresiune mai mare de 300 mbari) şi unde este atins

pragul pentru planificarea teritorială este în interiorul unui cerc cu raza de 11,8 m;

- Zona cu leziuni ireversibile (suprapresiunea mai mare de 70 mbari) este în interiorul






2013



Figura 6.5. Explozie nor vapor de amoniac în container

7. Explozia unei butelii de acetilenă

(Acetilena se stochează în butelii speciale din oţel. Aceste butelii conţin o masă

poroasă cu scopul de a evita posibila descompunere a acetilenei. Cantitatea de solvent

depinde de presiune şi temperatură. Uzual 10 kg de acetilenă se pot dizolva în circa 50 litri

din capacitatea buteliei (corespunzător la 9 m³ de gaz în atmosferă). In butelie se creează un

echilibru între faza gazoasă şi cea lichidă a acetilenei – conform

http://informatiitehnice.com/ingineria-sudarii/sudarea-oxigaz-si-procese-conexe-acetilena/).



2013


a) Modelarea exploziei BLEVE

Se presupune că s-a produs o explozie BLEVE a buteliei, datorită unei depresurizări

necontrolate a acestuia. Cantitatea de acetilenaă din butelie este de 10 kg.


Parameters

Inputs

Chemical name (DIPPR) ACETYLENE (DIPPR) Ambient temperature (°C) 33,5 Ambient relative humidity (%) 70 Total mass in vessel (kg) 10 Initial temperature in vessel (°C) 33,5 Burst pressure of the vessel (bar) 58 Distance from centre of vessel (Xd) (m) 50 X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Take protective effects of clothing into account No Percentage of mortality for contour calculations (%) 1 Results

Duration of the Fire Ball (s) 1,6005 Max Diameter of the Fire Ball (m) 12,496

Max Height of the Fire Ball (m) 18,744 Max Viewfactor of the Fire Ball (%) 1,5374 Max Atmospheric Transmittance (%) 70,165 Max Surface Emissive Power of the Fire Ball (kW/m2) 368,63 n% First degree burns distance (m) 14,763 n% Second degree burns distance (m) 9,6571 n% Third degree (Lethal) burns distance (m) 9,3225 Max Heat Radiation (kW/m2) 3,917 Heat Radiation Dose (s*(kW/m2)^4/3) 4,4781 Percentage first degree Burns (%) 0 Percentage second degree Burns (%) 0 Percentage lethal Burns (%) 0




2013




ball) este în interiorul unui cerc cu raza de 6,2 m;

- Zona cu leziuni ireversibile (energia radiantă peste 200 kW/m2 echivalent cu 200/1,6

= 125 kW/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 7,5 m.

Se reprezintă pe hartă zonele afectate în figura 7.1. de mai jos:



2013


Figura 7.1. Explozie BLEVE butelie de acetilena

b) Modelare explozie nor de vapori de acetilenă VCE

S-a considerat deversarea a 10 kg de acetonă dintr-o butelie.

Ipoteze de calcul: Aprindere la energie mică (flacără sau scânteie electrică); grad de

obstrucţionare scăzută; grad de constrângere scăzută: rezultă curba 3 de explozie – deflagraţie

slabă.

Parameters

Inputs

Chemical name (DIPPR) ACETYLENE (DIPPR) Ambient pressure (bar) 1,013 Total mass in explosive range (kg) 10 Fraction of flammable cloud confined (%) 10 Curve number 3 (Weak deflagration) Distance from release (Xd) (m) 50 Offset between release point and cloud centre (m) 0 Threshold overpressure (mbar) 30



2013


X-coordinate of release (m) 0 Y-coordinate of release (m) 0 Predefined wind direction N Wind comes from (North = 0 degrees) (deg) 0 Results

Confined mass in explosive range (kg) 1 Total combustion energy (MJ) 48,277 Peak overpressure at Xd (mbar) 5,3319 Peak dynamic pressure at Xd (mbar) 1,013 Pressure impulse at Xd (Pa*s) 12,421 Positive phase duration at Xd (ms) 46,591 Dist. from center mass of cloud at threshold overpressure (m) 8,7288 Blast-wave shape at Xd Pressure wave

În graficul următor se prezintă suprapresiunea funcţie de distanţă.












2013


Figura 7.2. Explozie UVCE acetilenă



2013


Tabel 4.2.3. Mărimea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate

Nr.

crt. Scenariu

Raza zonei

cu

mortalitate

ridicată

m

Raza zonei

cu început

de

letalitate

m

Raza zonei

cu leziuni

ireversibile

m

Raza zonei cu

leziuni

reversibile

m

Raza zonei unde este

atins pragul pentru

efect de Domino

m

Raza zonei unde este atins

pragul pentru planificarea

teritorială

m

1. Scurgere de metanol din autocisternă, la rampele de descărcare

DEPOZIT I

Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza autocisternei


Incendiu tip „flash fire” - -

Dispersie toxică - -

Incendiu “Poolfire” Cuva 5m x 2 m 2,87 4,09 4,67 5,91 2,87 2,87

Explozie UVCE - - -





Explozie UVCE - - -

Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 75 mm situată la baza autocisternei (ruperea conductei)





Explozie UVCE - - -







2013


Nr.

crt. Scenariu

Raza zonei

cu

mortalitate

ridicată

m

Raza zonei

cu început

de

letalitate

m

Raza zonei

cu leziuni

ireversibile

m

Raza zonei cu

leziuni

reversibile

m


atins pragul pentru

efect de Domino

m



teritorială

m

Explozie UVCE - - -

DEPOZIT II

Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2 situată la baza autocisternei




Incendiu “Poolfire” Cuva 20m x 4,7m 7,95 10,82 12,26 15,44 7,95 7,95

Explozie UVCE - - -





Explozie UVCE - - -

Varianata B: Scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) echivalentă unui diametru de 75 mm situată la baza autocisternei (ruperea conductei)





Explozie UVCE - - -





Explozie UVCE - - -

2. Exploza BLEVE rezervor propan 37,7 73,6 101,75 37,7

3. Exploza BLEVE autocisterna propan 58 138,6 187,8 58



2013


Nr.

crt. Scenariu

Raza zonei

cu

mortalitate

ridicată

m

Raza zonei

cu început

de

letalitate

m

Raza zonei

cu leziuni

ireversibile

m

Raza zonei cu

leziuni

reversibile

m


atins pragul pentru

efect de Domino

m



teritorială

m

4. Scurgere de propan pe traseul de vapori, cu incendiu ca urmare a ruperii unei conducte:

4.a Scurgere de propan din conductă ca urmare a a ruperii unei conducte de Dn 20 mm pe traseul de vapori;


Incendiu tip „flash fire” 15,68 37,95 - 15,68

Incendiu tip “Jet fire” 8,5 8,9 9,18 9,9 8,5 8,5


Incendiu tip „flash fire” 11,01 18,64 - 11,01

4.b Scurgere de propan cu incendiu ca urmare a a ruperii unei conducte, suprafaţa scurgerii 100 mm2 pe traseul de vapori


Incendiu tip „flash fire” 11,45 24,20 11,45




5. Scurgere de propan lichid la rampa de descărcare ca urmare a ruperii (smulgerii) unui furtun de încărcare



Explozie UVCE - - 25,7 - -




Explozie UVCE - - 14,02 -

6. Scurgeri de amoniac

6.1 Scurgere amoniac lichid din butelia de amoniac


Dispersie toxică 12,83 16,14 12,83



2013


Nr.

crt. Scenariu

Raza zonei

cu

mortalitate

ridicată

m

Raza zonei

cu început

de

letalitate

m

Raza zonei

cu leziuni

ireversibile

m

Raza zonei cu

leziuni

reversibile

m


atins pragul pentru

efect de Domino

m



teritorială

m


Dispersie toxică - 158

6.2 Scurgere amoniac gazos după vaporizator

Varianta A: scurgere printr-o suprafaţă (fisură, spărtură) de 100 mm2


Incendiu tip „flash fire” - - -




Dispersie toxică - 90,29

Varianta B: emisie spărtură cu diametrul de 50 mm (ruperea conductei),.







6.3 Explozie nor vapori amoniac în

container

11,8 34,25 72,7 7,35 11,8

7 Explozia unei butelii de acetilenă

a) Explozia BLEVE 6,2 - 7,5 6,2

b) Explozie VCE - - 8,72 -



2013


IV.B.1.3. Concluzii şi recomandări rezultate în urma analizei consecinţelor

Din studiul hărţilor de risc rezultă următoarele:

1. La scenariile de accidente analizate pentru metanol cu incendii „flash fire”, dispersii

toxice şi explozii UVCE, nu se ating valorile de prag pentru zonele analizate. Pentru

incendiile în cuvele de retenţie, zonele afectate cuprind zone restrânse în jurul cuvelor

(punctelor de descărcare), fără a depăşi limitele amplasamentului.

2. În cazul exploziilor BLEVE la propan, zonele afectate depăşesc limitele

amplasamentului.

3. Cu toate că pentru scenariile de accidente cu radiaţie termică variabilă cum sunt

incendiile tip Flash fire şi exploziile BLEVE cu producere de fire ball ghidurile utilizate

(menţionate în partea de descriere a metodologiei de analiză a consecinţelor) nu prevăd valori

de prag pentru efectul de Domino, considerăm că în zonele afectate definite de valorile de

prag LFL respectiv “raza fire ball” un astfel de efect se poate produce ca urmare a contactului

direct cu flacăra a unor substanţe inflamabile existente în zone, precum şi ca urmare a

suprapresiunii şi incendiului generate de explozia BLEVE.

4. La scenariile cu dispersii inflamabile (scenarii tip Flash fire) produse ca urmare a

unor scurgeri de GPL lichid, zonele afectate depăşesc limitele amplasamentului pe zone

relativ extinse. Aceste fenomene sunt cauzate de presiunile mari existente care duc la rate de

scurgere foarte mari şi implicit la zone de dispersie a vaporilor inflamabili, extinse. Cu toate

că, condiţiile meteo modifică mărimea zonelor afectate, aceste modificări nu sunt foarte

importante datorită ratelor de scurgere foarte mari. Scurgerile pe faza de vapori a GPL-ului

duc la zone afectate mult mai reduse decât scurgerile de lichid din cauza, în principal, a unor

rate de scurgere mai mici.

5. Zonele de planificare teritorială depăşesc limitele amplasamentului pentru scenariile

cu incendii Flash fire (pentru Jet fire depinde de direcţia jetului), produse ca urmare a unor

scurgeri masive de GPL. Din acest motiv se recomandă ca în aceste zone să nu se dezvolte

activităţi industriale care utilizează în mod obişnuit lucrări cu foc sau lucrări generatoare de

scântei.

6. În cazul scurgerilor de amoniac, zonele afectate de dispersia toxică sau explozia

norului de vapori în spaţiu constrâns poate afecta, în funcţie de condiţiile meteorologice şi

zone din afara amplasamentului. Zona de planificare teritorială nu depăşeşte limitele

amplasamentului.

Schaeffler România S.R.L. RAPORT DE SECURITATE Iulie

2013


7. La scenariile de accidente analizate cu explozii la buteliile de acetilenă, zonele

afectate sunt restrânse pe distanţe mici în jurul depozitului.

8. Deoarece efectele unor accidente pot depăşi limitele amplasamentului se recomandă

ca în cadrul planificării de urgenţă să se elaboreze proceduri de informare reciprocă şi de

alarmare între amplasamentele învecinate, în caz de producere de avarie sau accident.

Notă* Modelarea scenariilor de incendiu nu a ţinut cont de gazele de ardere şi fumul

care rezultă în cazul unui incendiu de proporţii. Acesta poate afecta zone extinse din

vecinătatea amplasamentului.

Obiectivele aflate în zonele afectate şi personalul afectat sunt prezentate în tabelul din

Anexa 5 Definirea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate



2013


IV.C. Descrierea parametrilor tehnici şi a echipamentului utilizat pentru securitatea

instalaţiilor

IV.C.1. Măsuri generale de protecţie existente pe amplasament

- utilajele acţionate electric sunt prevăzute cu legătura la pământare şi este asigurată

efectuarea verificării periodice a prizelor de pământare;

- pompele cu care se vehiculează lichide inflamabile sunt de construcţie antiexplozivă,

iar cele pentru lichide corosive sunt confecţionate din materiale anticorosive specifice;

- instalaţiile unde sunt posibile degajări accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf) sunt

dotate cu sisteme de ventilaţie sau de absorbţie locală;

- buton de oprire în caz de necesitate;

- sistem automat de alarmă de incendiu;

- sistem de monitorizare a butoanelor de panică;

- sistem optic şi acustic de alarmă la majoritatea utilajelor şi instalaţiilor;

- sistem de exhaustare/ventilaţie pentru fum şi căldură.

Toate instalaţiile sunt dotate cu sisteme de siguranţă:

• senzori de preaplin/ senzori de afişare a gradului de umplere/senzori de alarmă în

cazul unor scurgeri pentru recipienţii subterani;

• senzori de gaz în cazul întreruperii alimentării cu gaz metan şi propan;

• senzori pentru gaz metan si amoniac în hala III;

• supape de siguranţă.

Dotări de siguranţă ale rezervoarelor de metanol

► recipiente cu pereţi dubli, subterane, cu siguranţă de preaplin

►senzor de nivel pe fiecare rezervor de lucru şi pe cel de avarie

►avertizoare scurgeri: conducte, rezervor de depozitare, rezervor de avarie

►opritor de flăcări

►ventil pe conducta de alimentare

►rigole de scurgere în zona de staţionare a cisternei, legate la rezervorul de avarie

►buncăr încuiat ce conţine sistemul de alimentare

►legarea la pământ a rezervorului si conductelor



2013


►rezervor de avarie lângă fiecare rezervor de lucru de capacitatea rezervorului de

lucru (comun pentru metanol şi motorină)

Echipamente de protecţie ale rezervoarelor de propan

► zona îngrădită, cu acces pe o poartă cu zăvor

►supapa de siguranţă

►robinet pe racordul de alimentare

►regulator de presiune

►robinet pe racordul de distribuţie a gazului

►legătura la pământ

Dotări de siguranţă la rezervoarele de motorină

►rezervoare subterane cu siguranţă de preaplin

► avertizor scurgeri din rezervorul subteran

►opritor de flăcări pe conducta de aerisire

►container pentru siguranţă a gurii de alimentare si a pompei de distribuţie

►rigole de colectare a scurgerilor la rampa de descărcare/încărcare

► legarea la pământ a rezervorului si conductelor

►rezervor de avarie (comun pentru metanol si motorina)

Dotări de siguranţă la staţia de amoniac

►vana de captare a scurgerilor de amoniac

►detector gaze, avertizor, cu terminalul în incinta staţiei de metanol

► sistem „Sprinkler” de stropire cu apă

►legarea la pământ a sistemului

►robinet magnetic pe legătura recipientului de amoniac cu vaporizatorul

►robinet magnetic după vaporizator

Dotări de siguranţă în hala I – Instalaţia de tratament termic segm.N

► robineţi de izolare pe conductele de metanol, propan

► senzori pentru gaze în hală

► 1 cuptor de tratament termic (Cuptor cu vatră cu role) încălzit cu gaz metan, cu

atmosfera controlata ENDO (metanol + azot + propan)



2013


► sistem de siguranţă la cuptor, cu azot de clătire 80 mc/h şi presiune prealabila de 3

bar, care asigură neutralizarea atmosferei controlate

► aparatura de control a parametrilor de funcţionare a cuptorului de tratament termic

Dotări de siguranţă în hala II – Instalaţia de tratament termic segm.U

►robineti de izolare pe conductele de metanol, propan

►2 cuptoare de tratament termic cu atmosfera controlată

►aparatura de control a parametrilor de functionare a cuptoarelor de tratament termic

►gard de protectie a instalatiei de tratament termic

Dotări de siguranţă în hala III– Instalaţia de tratament termic

►10 cuptoare de tratament termic incalzite cu gaz metan, cu atmosfera controlată

ENDO (metanol + azot) şi amoniac în cazul carbonitrurării


Robineţi de izolare pe conductele de: metanol, amoniac

► conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie

►conducta de aer pentru răcire sare din băi

► dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor

►robinet pe conducta de legătură maşina de spălat sare- coloana de distilare

►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare

►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente

►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile,

electricitate

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită.

Dotări de siguranţă în hala VI– Instalaţii de tratament termic

A.Instalaţia de tratament termic cuptor cu role pentru călire martensitică/bainitică;

B. Instalaţia de tratament termic cuptor cupole cu diametrul de 3200 mm

►4 cuptoare de tratament termic încălzite cu gaz metan,


Robineţi de izolare pe conductele de: metanol şi amoniac

►conducta de azot pentru inundare cuptoare în caz de avarie

►dispozitiv de monitorizare a temperaturii băilor



2013


►conducta de aer pentru răcirea sării din băi

►robinet pe conducta de legatură maşina de spălat sare - coloana de distilare

►robinet pe conducta de legătură loc spălare gheare – coloana de distilare

►gard de protecţie a instalaţiei de tratament termic

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în hala de tratamente

►instalaţie de semnalizare a incendiilor în depozitul de sare topită

►sisteme pentru întreruperea în siguranţă a alimentării cu fluide inflamabile,

electricitate.

Dotări de siguranţă la băile de sare

- Băile de sare au în dotare limitatori de (+) şi (–) ai cantităţii de sare topită, precum şi

limitatori de supraplin. Băile sunt amplasate în cuve de beton.

- decuplare automată a încălzirii băii

- răcire cu un ventilator şi o spirală, ce pătrunde în masa de sare topită, cu scopul de a

limita (scădea) temperatura băii.

- In cazuri de avarii există posibilitatea de a transfera retur sarea topită din băi în

recipientul exterior de topire a sării.

- Accesul în zona băilor este limitat numai pentru personalul autorizat, zona este

îngrădită.

Dotări de siguranţă la magazia de depozitare săruri

- Magazia de sare este prevăzută cu un sistem de aerisire automat,

- In depozit este prevăzut un senzor pentru detectarea oricărui început de incendiu şi

stingătoare cu spumă şi CO2.

- Depozitul de sare este permanent închis; accesul în depozit este permis numai

persoanelor autorizate, respectiv reprezentanţilor acestora.

IV.C.2. Mijloace şi substanţe de stingere adecvate:

Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a incendiilor

Obiectivul este dotat cu:

- instalaţie de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu acoperire de tip

1-acoperire totală;

- hidranţi interiori, amplasaţi conform planşelor 2, 3, 4, 5, 6 şi 7;



2013


- hidranţi exteriori, amplasaţi conform planşei 1;

- instalaţie automată de stingere cu CO2:

- la instalaţia de exhaustare, Turnătorie, hala I;

- sub băile de călire în ulei de la hala II;

- la utilajele Supfina, hala III;

- în camera de amestec – vopsitorie, hala IV;

- la instalaţia de sablare, hala IV;

- la instalaţia de exhaustare, vopsitorie, hala IV;

- instalaţii automate de stingere cu CO2 (o butelie de 6 kg) la utilaje care

folosesc la răcire, uleiuri minerale (strunjire şi rectificare);

- instalaţie de stingere cu sprinklere în depozitul de produse finite de la hala III;

- stingătoare portabile şi transportabile.

Halele sunt prevăzute cu trape de fum.

Substanţe de stingere

Pentru stingerea incendiilor de instalaţii electrice sub 1000 V se vor utiliza stingătoare

cu pulberi tip ABC şi CO2 sau apa, după scoaterea de sub tensiune.

Pentru stingerea incendiilor izbucnite la echipamente electronice se vor utiliza

stingătoarele cu CO2.

Pentru stingerea materialelor celulozice şi alte substanţe solide (cu excepţia metalelor

piroforice), se va utiliza apa sub formă de jet compact sau pulverizată, de la hidranţii interiori

şi/sau exteriori. În cazul începuturilor de incendii se vor utiliza la stingere stingătoare cu

pulberi şi CO2 (cu pulbere pentru incendii din clasa A,B şi C).

Pentru stingerea lichidelor combustibile (mai puţin metanol) se va utiliza spuma

mecanică (stingătoare SM, hidranţii interiori şi exteriori cu amestecător de linie şi ţevi

generatoare de spumă). Unitatea este dotată cu spumogen FINIFLAM – F15, spumogen

sintetic cu un dozaj de 3%.

IV.C.3. Măsuri de protecţie împotriva scurgerilor accidentale

- Podeaua depozitului de săruri solide este etanşă, din beton, astfel concepută încât

substantele care se scurg să poată fi observate şi complet îndepărtate; aceasta este construită

fără orificii (guri de scurgere în canalizare).



2013


- există avertizoare scurgeri la conducte şi rezervoarele de depozitare şi există

rezervoare de avarie

- La rampele de descărcare metanol şi motorină sunt construite rigole de colectare

scurgeri, legate la rezervorul de avarie.

- Containerul de amoniac este dotat cu vană de captare a scurgerilor de amoniac

- Suprafaţa exterioară adiacentă construcţiilor existente este formată din spaţii verzi şi

alei betonate, prevăzute cu pante de scurgere spre guri de canalizare şi rigole de scurgere,

legate la sistemul de canalizare pluvială.

- Apele pluviale de pe platformele betonate sunt colectate prin reţele de canalizare

realizate din tuburi de PVC, sunt epurate prin 8 separatoare de uleiuri minerale prevăzute cu

filtre de coalescenta tip AS TOP 125 VF, amplasate pe colectoarele pluviale şi descărcate

într-un bazin de retenţie-drenaj cu V= 5000 mc (Vutil= 3000 mc ).

- Sistemul de canalizare pentru apele uzate tehnologice este cu tuburi de PVC, legate

etanş la cămine de vizitare şi la bazinul de omogenizare de unde se trimit la staţia de

preepurare. Bazinul pentru ape contaminate este construit în anexa halei I, subteran, cu pereti

dubli si sistem de detectie a eventualelor scurgeri, şi are un volum de 50 m3.

- Colectarea apelor uzate menajere se face în reţeaua de canalizare menajera

constituita din tuburi de PVC cu Dn 110 mm – 200 mm. Apele uzate menajere, provenite de

la cantina sunt preepurate intr-un separator de grăsimi (tip ACO/ Eco-FPI NS4), cu descărcare

in canalizarea menajera.

IV.C.4. Asigurarea energiei de urgenţă

Energiei de urgenţă necesară în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a

amplasamentului, este asigurată prin 8 grupuri electrogene de rezerva cu motoare diesel.

pentru consumatorii vitali.

- Acestea sunt legate în tabloul general de siguranţă TE, care intră automat în

funcţiune la întreruperea sursei de bază. Din TE de siguranţă sunt alimentaţi în caz de

necesitate:

- consumatori vitali şi prioritari:

- iluminat de siguranţă pentru circulaţie;

- iluminat de siguranţă pentru evacuare de tip 2,



2013


Unitatea este dotată cu motogeneratoare de curent electric (motoare Catterpilar care

dezvoltă 120 kW). Motogeneratoarele pentru hala I şi hala VI sunt şi sursele secundare pentru

funcţionarea pompelor de incendiu.

Funcţionarea corespunzătoare a grupurilor electrogene de rezerva este asigurata printr-

o proba de funcţionare săptămânală.

IV.C.5. Sistemul de securitate al amplasamentului

Pentru asigurarea securităţii amplasamentului sunt luate următoarele măsuri:

- Paza amplasamentului este asigurată de personal propriu al Schaeffler Romania

S.R.L.

- Perimetrul fabricii este împrejmuit cu gard si este supravegheat cu ajutorul camerelor

video.

- Pe timp de noapte perimetrul este luminat iar camerele video dispun de infraroşu.

- Societatea dispune de două porţi de acces, poarta 1 si 2 ocupate de personal de pază

24 din 24 ore, 365 de zile pe an.

- Accesul propriilor angajaţi se face pe la turnicheţi pe baza de cartelă magnetică.

- Accesul persoanelor pe amplasament este strict controlat; Controlul accesului şi

ieşirilor din unitate este efectuat de către personalul de protecţie şi pază în conformitate cu

prevederile legii.

- Accesul şoferilor este de asemenea restricţionat, fiind permis numai în zona de strict

interes: birou acte, în zona de încărcare/descărcare, sub supraveghere şi numai cu permisiunea

personalului de operare.



2013


V. Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui

accident

V.A. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecinţelor accidentelor majore

V. A.1. Gospodăria de apă pentru incendii

Apa pentru stingerea incendiilor este asigurată din forajele de mare adâncime

existente pe amplasament şi este înmagazinată în două rezervoare, astfel:

- Gospodăria 1 - rezervor de 300 mc echipat cu staţie de pompare cu două pompe tip

SAEM (1a+1r) cu Q = 50 - 100 mc/h, P = 22 kw, H = 60-65 mCA, şi n = 2900 rot/min.

Presiunea este asigurată de un hidrofor cu capacitatea de 500 litri.

- Gospodăria 2 - rezervor de 450 mc, echipat cu staţie de pompare cu doua pompe

tip SAEM (1a+1r) cu Q = 232 mc/h, P = 75 kw, H = 84 mCA, şi n = 2975 rot/min şi pompa

pilot cu caracteristicile: Q = 10 mc/h, P = 3,0 kw, H = 91 mCA, şi n = 2900 rot/min. Presiunea

este asigurată cu un hidrofor cu capacitatea de 600 litri.

Volum intangibil de apă pentru stingerea incendiilor - 750 mc.

V.A.2. Instalaţii, sisteme, dispozitive şi aparate de prevenire şi stingere a incendiilor

Obiectivul este dotat cu:

- Instalaţie de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu acoperire de tip

1- acoperire totală;

Locul de manifestare al unui început de incendiului este indicat la centrala instalaţiei

de detectare şi semnalizare a incendiilor, respectiv prin activarea detectoarelor de fum şi/sau

temperatură, care sunt montate în toate spaţiile cu pericol de incendiu.

- Reţea de incendiu: Reţea inelara de incendiu din PEHD Dn 90 - 125, în lungime de

1,1 km, pe care sunt amplasaţi hidranţi exteriori Dn 80 şi hidranţi interiori Dn 65 mm.

Reţeaua de hidranţi dispune de 2 staţii de pompare. Fiecare staţie de pompare se

compune din 2 pompe şi câte o pompă pilot care asigură debite de 2 x (50÷110) m3/h şi

respectiv (6÷16) m3/h.

- Instalaţie automată de stingere cu CO2:

- la instalaţia de exhaustare, Turnătorie, hala I;



2013


- sub băile de călire în ulei de la hala II;

- la utilajele Supfina, hala III;

- în camera de amestec – vopsitorie, hala IV;

- la instalaţia de sablare, hala IV;

- la instalaţia de exhaustare, vopsitorie, hala IV;

- la utilaje care folosesc la răcire, uleiuri minerale (strunjire şi rectificare) (o

butelie de 6 kg);

- Instalaţie de stingere cu drencere:

- în depozitul de produse finite de la hala III;

- în staţia de amoniac

- Stingătoare portabile şi transportabile

Instalaţii speciale de detectare - semnalizare şi/sau stingere a incendiilor

Hidranţi exteriori

Hidranţii exteriori subterani şi supraterani Dn 80 mm, presiune 40 -60 mm H2O, debit

30 l/s, sunt amplasaţi în reţele de tip inelar, montaţi pe conducte cu Dn 100 mm în jurul

construcţiilor, amplasaţi conform Plan hidranţi exteriori - ataşat;



2013


Hidranţi interiori

Hidranţii interiori Dn 50 mm sunt racordaţi la conducte de 2 ½”, sunt amplasaţi în

hale - conform Plan hidranţi interiori – ataşat în format electronic. Sunt amplasaţi în reţea

inelară şi sunt dotaţi cu furtunuri plate şi ţevi de refulare cu duză de 10 mm, presiune 40 -60

mm H2O, debit 5 l/s.

Amplasarea hidranţilor interiori este prezentată în tabelul de mai jos:

În zonele în care se utilizează lichide combustibile, hidranţii interiori sunt dotaţi şi cu

spumogen lichid (recipiente de 60 litri) amestecător de linie şi ţevi generatoare de spumă.

Unitatea este dotată cu spumogen FINIFLAM – F15, spumogen sintetic cu un dozaj de 3%.

Dotarea cu stingătoare de incendiu

Nr.

crt.

Denumire material Buc Cine efectuează

întreţinerea

1. Stingătoare portabile tip P 6 (de tipul

presurizat permanent)

348 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.

2. Stingătoare portabile tip SM 6 (de tipul



3. Stingătoare portabile tip SM 9 (de tipul



4. Stingătoare portabile tip G2 8 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.




8. Stingătoare transportabile tip P 50 43 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.

Stingătoare transportabile tip P 100 3 S.C. Brasting S.R>L. Bv

9. Stingătoare transportabile tip SM 50 12 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.

11. Stingătoare transportabile tipSM 100 4 - S.C. Brasting S.R.L. Bv.



2013


Dotarea cu aparatura si materiale de intervenţie a serviciului de pompieri

Nr.

crt. Mijloace de protectie individuale

Nr.

buc./perechi

1. Costume de protecţie a servantului tip. NOMEX 5

2. Cizme de protecţie tip. pompier 5

3. Mănuşi de protecţie tip. pompier 5

4. Cască de protecţie cu vizor tip. pompier 7

5. Brâu (centură) tip pompier 7

6. Aparat de respiraţie izolant autonom cu aer comprimat tip.

ARIAC

7

7. Costum anticaloric aluminizat tip PG 2

8. Costum de protecţie antichimică tip 1A 2

9. Cască de protecţie (simplă) 25

10. Mască de protecţie cu vizor panoramic + cartuş filtrant polivalent

şi cartuş fitrant amoniac

25

Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiilor

Nr.crt. Tipul Nr. buc.

1 Autospeciala de stingere a incendiilor cu apă şi spumă

(ASAS) de tipul MAGIRUS DEUTZ 170D11FA

1

Mijloace de cercetare

- mijloace de detectare a emisiilor de gaze;

- truse pentru prelevare de probe.

Mijloace de intervenţie tehnologică:

- Echipament individual de protecţie;

- Truse, scule antiex, Lanterne antiex;

- Aparate izolante autonome – 5 buc.

Mijloace de deblocare:

- Scule si dispozitive de degajare: lopeţi, târnăcoape, etc.;

- Electro-stivuitoare şi motostivuitoare.

Mijloace de salvare:

- Targa şi truse sanitare, butelii de oxigen;

- Echipament individual de protecţie.

Rigole de colectare şi cuve de retenţie

- rigole colectare scurgeri metanol la rampa de descărcare, legată la rezervoarele de

avarie

- rigole de colectare scurgeri la rampele de descărcare/încărcare a motorinei



2013


- cuve de retenţie la instalaţia tehnologică de metanol I şi II

- cuve de retenţie la bazinele exterioare de topit sare lângă hala I şi III.

V.B. Organizarea alertei şi a intervenţiei

Organizarea alertei şi a intervenţiei se realizează în conformitate cu Planul de urgenţă

internă şi Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.

V.B.1. Organizarea de urgenţă

V.B.1.1. Schema organizării de urgenţă

Structurile de urgenţă organizate în amplasament sunt:

- Celula de Urgenţă şi Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă de cat. IV sunt

constituite prin Decizia nr. 244/15.05.2013 (copie anexată) şi funcţionează în baza

următoarelor regulamente:

- Regulament privind organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Celulei pentru Situaţii

de Urgenţă din cadrul Schaeffler România S.R.L. (anexat)

- Regulament de organizare şi funcţionare a Serviciului Privat pentru Situaţii de

Urgenţă din cadrul Schaeffler Romania SRL (anexat).

Prin Decizia nr. 207 din 16.03.2012 (copie anexată) este numit Responsabilul în

Domeniul Managementului Securităţii în cadrul Schaeffler România S.R.L. în conformitate

cu HG 804/2007 art. 22.

Structura pentru situaţii de urgenţă la nivelul amplasamentului este prezentată în figura

5.1.



2013


Figura 5.1. Organigrama de urgenţă



2013


V.B.1.2. Componenţa şi atribuţiile generale ale Celulei de Urgenţă pe societate

Celula de Urgenţă pe societate se compune din:

- Comandant: - Director fabrică;

- Membrii: - Director producţie P1

- Director producţie P2



- Director tehnic

- Manager IH

- Manager S.I.P.P.

- Secretar tehnic: Şef S.P.S.U.

Modul de constituire, rolul şi responsabilităţile principale ale Structurilor ce

acţionează in caz de situaţii de urgenţă în Schaeffler România S.R.L.

Celula pentru situaţii de urgenţă – colectiv constituit din factori de decizie din

conducerea societăţii cu responsabilităţi directe în coordonarea măsurilor de limitare şi

înlăturare a consecinţelor unei situaţii de urgenţă.

Centrul operativ cu activitate temporară – colectiv de analiză şi decizie compus din

şeful obiectivului (secţie, atelier, instalaţie) cu responsabilităţi în coordonarea acţiunilor de

intervenţie din sectorul propriu.

Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă se constituie în cadrul operatorilor economici

(conform ordin nr. 158/2007), ca servicii proprii. Serviciul privat îşi îndeplineşte atribuţiile

legale într-un sector de competenţă stabilit cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă.

Atribuţiile structurilor pentru situaţii de urgenţă

→ Celula pentru situaţii de urgenţă este responsabilă cu:

− organizarea şi pregătirea personalului pentru a asigura răspunsul la urgenţă în

interiorul amplasamentului;

− luarea deciziilor iniţiale despre tipul de răspuns care va fi acordat situaţiei specifice

de urgenţă creată, realizând încadrarea în nivelul de urgenţă şi evaluând resursele necesare

intervenţiei.

→ Centrul operativ cu activitate temporară:



2013


Este formaţiunea responsabilă cu acţiunile îndeplinite la locul accidentului,

coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor stabilite pentru intervenţie, coordonează

echipele de răspuns la urgenţă şi comunicarea cu cei din afara locului accidentului. Este

condusă de un comandant desemnat de Celula pentru situaţii de urgenţă, numit Comandant al

incidentului. Funcţia de Comandant al incidentului este temporară şi se ocupă numai pe

timpul situaţiilor de urgenţă.

→ Atribuţiile Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU) şi ale membrilor

acestuia

În conformitate cu ORDINUL MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI

INTERNELOR nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă

privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, în

cadrul Schaeffler România S.R.L. se constituie - serviciu de categoria a IV-a.

Serviciul Privat pentru situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale, stabilite

în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al SPSU, care este elaborat la nivelul societăţii.

a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea

regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care

privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competenţă;

c) asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului

ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de

urgenţă.

Atribuţiile personalului din Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă

Şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă răspunde de conducerea,

coordonarea şi pregătirea personalului din cadrul serviciului, având următoarele atribuţii:

a. asigură completa încadrare cu personal a serviciului de urgenţă şi organizează

intervenţia pe schimburi (ture);

b. organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a grupei de

intervenţie, în acest scop întocmind programul lunar de pregătire şi planurile conspecte;

asigură materialul bibliografic necesar pregătirii de specialitate a pompierilor;

c. organizează şi conduce activitatea de prevenire a incendiilor desfăşurată de

pompieri; controlează respectarea în unitate a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor

şi de dotare şi ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor constatate, verifică modul de executare



2013


a serviciului de rond şi a supravegherii respectării normelor in zonele periculoase şi ia măsuri

pentru înlăturarea neajunsurilor, verifică îndeplinirea măsurilor stabilite pentru executarea

lucrărilor cu foc deschis; raportează conducerii unităţii situaţiile care prezintă pericol de

incendii;

d. execută instructajul introductiv general şi tine evidenţa persoanelor instruite;

sprijină şefii formaţiilor de lucru în executarea instruirii personalului de pe locul de muncă şi

efectuează instructajul cu personal;

e. întocmeşte programul zilnic al serviciului de urgenţă, pe schimburi (ture ) şi verifică

respectarea acestuia; controlează activitatea serviciului in schimburile II - III, în zilele de

sărbători legale şi pe timpul situaţiilor speciale;

f. controlează şi ia măsuri ca toate maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatele,

echipamentele de protecţie si substanţele chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

din dotarea serviciului de pompieri civili sa fie în permanenţă stare de funcţionare sau de

utilizare; asigură respectarea regulilor de circulaţie pe timpul deplasării la incendii, aplicaţii

sau alte misiuni, verifica modul de întocmire a documentelor de exploatare a maşinilor si

utilajelor de incendiu;

g. organizează activitatea serviciului de urgenţă pentru verificarea stării de utilizare a

mijloacelor iniţiale de stingere, a surselor de apă pentru incendiu şi a căilor de acces;

h. conduce şi participă efectiv la: acţiunile de stingere a incendiilor şi salvarea

persoanelor si bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu sau calamităţi

naturale ori catastrofe; la prevenirea şi stingerea incendiilor pe timpul repunerii în funcţiune a

instalaţiilor tehnologice avariate de calamităţi naturale sau catastrofe;

Atribuţiunile personalului din Compartimentul de prevenire

Membrii Compartimentului de prevenire se subordonează direct şefului serviciului

privat pentru situaţii de urgenţă şi răspund de organizarea, îndrumarea şi controlul întregii

activităţi de prevenire desfăşurată în amplasament. Pentru aceasta:

a. studiază actele normative care reglementează activitatea de situaţii de urgenţă,

verifică aplicarea lor în practică şi face propuneri pentru respectarea acestora;

b. studiază pericolul de incendiu prezentat de instalaţiile de producţie şi utilitare,

materiile prime şi auxiliare precum şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice

acestora;



2013


c. acordă asistenţă tehnică de specialitate şefilor de schimb şi membrilor echipelor de

intervenţie în organizarea, dotarea şi desfăşurarea activităţii de situaţii de urgenţă şi verifică

îndeplinirea măsurilor stabilite de aceştia;

d. acordă sprijin şefului SPSU la întocmirea, pregătirea şi executarea programului

de instruire a membrilor acestuia.

e. acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate pentru înlăturarea unor stări

de pericol sau pentru soluţionarea unor probleme deosebite din punct de vedere al

prevenirii incendiilor în secţiile de producţie, precum şi la efectuarea unor intervenţii la

instalaţiile cu pericol de incendiu în funcţiune;

f. acordă asistenţă tehnică de specialitate la stabilirea măsurilor în vederea prevenirii şi

stingerii incendiilor în caz de calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi pe timpul repunerii în

funcţiune a instalaţiilor tehnologice şi a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor, avariate

în urma unor astfel de evenimente şi urmăreşte realizarea măsurilor respective;

g. participă la acţiunile de stingere a incendiilor produse pe amplasament, precum şi la

cercetarea acestora. Ţine evidenţa incendiilor, începuturilor de incendii şi altor evenimente

urmate de incendii, aplică şi popularizează concluziile şi lecţiile desprinse din acestea;

h. participă la acţiunile pentru situaţii de urgenţă (cursuri, instructaje, analize,

schimburi de experienţă), organizate de autorităţi;

i. controlează activitatea de dotare a locurilor de muncă cu mijloace de primă

intervenţie, organizează exerciţii şi aplicaţii cu personalul de la locurile de muncă;

j. participă la controalele executate de autorităţi şi urmăreşte realizarea măsurilor

de către factorii responsabili la termenele stabilite;

k. fac propuneri, după caz, potrivit prevederilor legale şi competenţelor stabilite pentru

recompense ori sancţiuni în domeniul situaţiilor de urgenţă.

FORMAŢIE DE INTERVENŢIE, SALVARE ŞI PRIM AJUTOR

Atribuţiile personalului din Grupele de intervenţie

Stingerea incendiilor:

Şeful de grupă din grupa de intervenţie a serviciului de urgenţă răspunde de

organizarea şi desfăşurarea activităţii grupei pe care o conduce şi are următoarele atribuţii:

a. conduce grupa şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a

persoanelor şi bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor,

potrivit planului de intervenţie şi ordinelor şefului serviciului de urgenţă;



2013


b. participă la toate activităţile de pregătire de specialitate organizate cu serviciul de

urgenţă;

c. execută antrenamente pentru mânuirea corectă a utilajelor, accesoriilor şi

echipamentului de protecţie din dotare;

d. îndeplineşte în lipsa şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă atribuţiile

acestuia în cazul când este desemnat, precum şi alte sarcini primite de la şeful SPSU.

Conducătorul auto din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă răspunde de

menţinerea în permanenţă în bună stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de stingere a

incendiilor încredinţate, spre a fi folosite în orice situaţie, la capacitatea maximă şi are

următoarele atribuţii:

a. verifică la intrarea în schimb starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de stingere

a incendiilor precum şi existenţa plinurilor de carburanţi, lubrifianţi şi substanţe stingătoare;

remediază operativ toate neregulile constatate; verifică existenţa accesoriilor de pe

autospeciala PSI conform inventarului;

b. execută la timp întreţinerile, reviziile şi verificările prevăzute de normele în vigoare

şi instrucţiunile tehnice, ţine evidenţa executării acestor operaţiuni precum şi a exploatării

mijloacelor pe care le deserveşte;

c. acţionează la stingerea incendiilor şi la alte acţiuni şi intervenţii ordonate, folosind

cât mai judicios mijloacele tehnice din dotare; respectă regulile şi instrucţiunile de utilizare a

tehnicii de luptă precum şi cele de circulaţie;

d. execută repunerea operativă în stare de funcţionare la întreaga capacitate a

mijloacelor tehnice de stingere utilizate la incendii sau la alte acţiuni;

e. îşi însuşeşte corespunzător modul de funcţionare, utilizare şi de întreţinere a

mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor pe care le deserveşte;

f. nu părăseşte serviciul decât la venirea conducătorului auto din schimbul de lucru şi

numai după predarea-primirea autospecialei PSI din dotare.

Servantul pompier are următoarele atribuţii:

a. participă la toate activităţile de pregătire de specialitate organizate cu serviciul de

urgenţă;

b. execută antrenamente pentru mânuirea corectă a utilajelor, accesoriilor şi

echipamentului de protecţie din dotare;



2013


c. execută lucrările de întreţinere la maşini, utilajele şi accesoriile de stingere a

incendiilor pe care Ie deserveşte, precum şi întreţinerea echipamentului de protecţie;

d. participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi

bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor;

e. îndeplineşte la timp alte sarcini stabilite de şeful de grupă sau şeful serviciului de

urgenţă;

Grupa suport logistic:

Membrii grupei suport logistic vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde

situaţiilor de urgenţă ce apar pe amplasament, privind intervenţia cu utilaje, mijloace de

transport ce formează suportul logistic disponibil pe amplasament.

Pregătirea specifică

- participarea la exerciţii de răspuns privind utilizarea dotării;

- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se

ridică utilajele repartizate pentru intervenţie.

Responsabilităţi

- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe;

- răspunsul imediat la locul accidentului.

Relaţii de subordonare

Se subordonează Şefului Serviciului pentru situaţii de urgenţă, iar pe timpul

intervenţiilor în situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.

Atribuţiile personalului din echipele specializate:

Echipa pentru intervenţia tehnologică

Membrii echipei pentru intervenţia tehnologică vor fi disponibili pe amplasament

pentru a răspunde situaţiilor de urgenţă în domeniul intervenţiei rapide pentru oprire gaz,

curent electric, fluide periculoase.


- participarea la exerciţii închidere (conform procedurilor de închidere dinainte

stabilite) la diferite situaţii de urgenţă;

- cunoaşterea locurilor de intervenţie pentru oprirea instalaţiilor în condiţii de

siguranţă;

- cunoaşte semnalele de alarmare.



2013


Responsabilităţi

- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de izolare, închidere a

alimentării cu gaze, substanţe periculoase;

- răspunsul imediat la locul accidentului;




Echipa de cercetare - căutare

Membrii echipei de cercetare-căutare vor fi disponibili pe amplasament pentru a

răspunde situaţiilor de urgenţă care implica stabilirea gradului de contaminare, delimitarea

zonei, numărul persoanelor afectate.


- participarea la exerciţii de cercetare;

- execută antrenament în această direcţie;

- cunoaşte semnalele de alarmare.

Responsabilităţi

- execută cercetarea pentru stabilirea gradului de contaminare, delimitarea zonei

afectate şi estimarea numărului de persoane afectate;

- delimitează, marchează şi izolează perimetrul contaminat.




Echipa de înştiinţare –alarmare

Membrii echipei de înştiinţare - alarmare vor fi disponibili pe amplasament pentru a

răspunde cerinţelor de înştiinţare –alarmare în cazul situaţiilor de urgenţă.

In cazul unei situaţii de urgenţă care constituie un subiect important de dezbatere

pentru părţile interesate se va numi un Coordonator al Comunicaţiilor, în special în cazul

urgenţelor de tip C.


- participarea la exerciţii de înştiinţare-alarmare, ca răspuns la urgenţele apărute pe

amplasament;

- cunoaşte semnalele de alarmare, şi formulărilor specifice.



2013


Responsabilităţi

- răspunsul imediat la locul accidentului

- va răspunde de comunicaţiile cu:

▪ autorităţile publice;

▪cu mass-media;

▪cu familiile potenţial afectate;

▪cu alte părţi interesate.

- va înregistra toate comunicaţiile transmise, întreţinând în permanenţă circuitul

informaţiilor.




Echipa de deblocare – salvare

Membrii echipei de deblocare-salvare vor fi disponibili pe amplasament pentru a

răspunde situaţiilor de urgenţă care implica răniri, accidente grave ale angajaţilor, vizitatorilor

sau colaboratorilor aflaţi pe amplasament.


- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe de deblocare salvare;

- execută antrenament pentru acordarea primului ajutor şi folosirea echipamentului de

deblocare;

- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se ridică

materialele repartizate pentru intervenţie.

Responsabilităţi

- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor intervenţie;

- răspunsul imediat la locul accidentului

- acordarea primului ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele de adunare şi

evacuare;


Se subordonează Şefului Serviciului pentru Situaţii de urgenţă, iar pe timpul

intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului



2013


Echipa sanitară

Membrii echipei sanitare vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde

Situaţiilor de urgenţă care implică răniri, îmbolnăviri sau moartea angajaţilor, vizitatorilor sau

colaboratorilor aflaţi pe amplasament.


- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe medicale;

- execută antrenament pentru acordarea primului ajutor şi folosirea echipamentului de

protecţie în condiţii de contaminare cu substanţe chimice periculoase;

- cunoaşte semnalele de alarmare, locul de adunare a răniţilor, locul de unde se ridică

materialele repartizate pentru intervenţie.

Responsabilităţi

- realizarea periodică a inspecţiilor şi testelor echipamentelor de răspuns la urgenţe

medicale;


- acordarea primului ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele de adunare şi

evacuare;

- instalarea punctelor de adunare şi triaj şi evacuarea răniţilor şi contaminaţilor;

- participarea la aplicarea unor măsuri de profilaxie şi antiepidemice.




Echipa de evacuare

Membrii echipei de evacuare vor fi disponibili pe amplasament pentru a răspunde

situaţiilor de urgenţă care implică evacuarea angajaţilor sau a altor persoane surprinse de

accident.


- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe ce necesită evacuarea persoanelor;

- execută antrenament pentru evacuarea persoanelor;

- cunoaşte semnalele de alarmare, căile de evacuare, locurile de adunare.

Responsabilităţi

- răspunsul imediat la locul accidentului,

- evacuarea persoanelor, conform planurilor de evacuare.



2013



Se subordonează Şefului Serviciului pentru Situaţii de urgenţă, iar pe timpul

intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.

Echipa de protecţie chimică

- Membrii echipei de protecţie chimică vor fi disponibili pe amplasament pentru a

răspunde situaţiilor de urgenţă care implică contaminare cu substanţe chimice periculoase.


- participarea la exerciţii de răspuns la urgenţe ce presupune decontaminarea;

- execută antrenament pentru reabilitarea zonei în condiţii de contaminare cu

substanţe chimice periculoase;

- cunoaşte semnalele de alarmare locul de unde se ridică materialele repartizate

pentru intervenţie.

Responsabilităţi


- participă la recoltarea probelor din sectorul contaminat;

- participă la acţiunile de limitare şi lichidare a focarului creat, executând la

ordin decontaminarea aparaturii, mijloacelor de transport, intervenţie şi protecţie.


Se subordoneaza Şefului Serviciului pentru situaţii de urgenţă, iar pe timpul

intervenţiilor în Situaţii de urgenţă Comandantului Incidentului.

V.B.2 Alarmarea - înştiinţarea/notificarea

Alarmarea se face gradual, funcţie de gradul de periculozitate al urgenţei:

- Urgenţele în care sunt implicate zone limitate din interior, care nu au efecte în

exteriorul amplasamentului şi sunt rezolvate imediat prin forţe proprii existente pe

amplasament: urgenţe clasa A. În cazul acestor urgenţe se alarmează şeful de secţie din

sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa şi echipa de intervenţie din interiorul

amplasamentului şi se informează membrii Celulei de Urgenţă.

- Urgenţe care pot avea efecte pe zone mari în interiorul amplasamentului şi nu pot fi

lichidate imediat cu forţe proprii: urgenţe clasa B, presupun alarmarea şeful de secţie din

sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa, membrilor echipei de intervenţie (SPSU), a

serviciilor profesioniste de urgenţă din cadrul ISUJ la tel. 112. şi a membrilor Celulei de



2013


Urgenţă din amplasament. În cazul unor urgenţe care pot avea efecte care depăşesc limitele

amplasamentului se vor alarma obligatoriu şi societăţile şi populaţia aflate în imediata

vecinătate (vecinii sunt alarmaţi odată cu personalul din amplasament prin acţionarea sirenei).

- Urgenţele care se agravează, pot cuprinde zone întinse, afectând inclusiv zone din

exteriorul amplasamentului sau/şi au evoluţii periculoase: urgenţe clasa C, presupun

alarmarea autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă,

protecţiei muncii, sănătăţii, administraţiei publice. În plus faţă de acestea dacă există pericolul

poluării reţelei de canalizare se va alarma administratorul acesteia.

Responsabilitatea alarmării autorităţilor revine Preşedintelui Celulei de Urgenţă din

amplasament sau înlocuitorului acestuia.

Tipuri de alarmare specifică amplasamentului

Pe teritoriul societăţii, alarma se poate declanşa în cazul în care se produc accidente

grave care nu pot fi combătute imediat de salariaţii de exploatare şi care pot afecta oamenii

sau mediu din societate şi din vecinătăţi.

Se poate declanşa alarma locală sau generală în una din următoarele situaţii:

- Eliberarea unor cantităţi mari de substanţe periculoase în aer, apă şi sol,

- Incendii cu pagube majore,

- Explozii cu distrugeri mari,

- Situaţii extreme meteorologice (cutremure puternice de pământ, inundaţii grave,

furtuni sau tornade etc.).

Scopul alarmării în caz de urgenţă este prevenirea şi evitarea producerii unor pierderi

umane şi materiale.

În funcţie de natura şi gravitatea accidentului alarma poate fi:

a) alarmă locală – se declanşează în cazul unor accidente majore care se produc pe

amplasamentul societăţii şi care nu afectează teritoriul din jurul acestuia.

b) alarmă generală – se declanşează în cazul unor accidente severe care implică o

mare parte din societate şi afectează populaţia şi mediul din jurul acesteia.

Alarma generală se declanşează numai de către dispecerul de serviciu cu aprobarea

Managerului general.

Semnalele de alarmă sunt constituite din semnale acustice difuzate prin intermediul

sirenelor.



2013


Mesaje de înştiinţare

După declanşarea alarmei, secretariatul directorului general va transmite mesaje de

înştiinţare Centrului operativ cu activitate temporară şi autorităţilor implicate în Situaţii de

urgenţă. Conţinutul acestor mesaje este în funcţie de natura incidentului şi de gravitatea

acestuia.

Aceste mesaje conţin informaţii privind: locul, momentul producerii şi amploarea

accidentului chimic, natura substanţelor toxice, direcţia şi viteza de deplasare a norului toxic,

măsuri care se pot lua (specifice substanţei chimice) pentru eliminarea efectelor negative

asupra populaţiei şi mediului.

Mesajele de înştiinţare sunt transmise în conformitate cu schema de alarmare pe trei

trepte de urgenţă. Treptele de urgenţă sunt stabilite în funcţie de natura urgenţei (clasa A, B,

C), de distanţa de împrăştiere şi de direcţia norului chimic.

Centrul operativ cu activitate temporară analizează situaţia existentă, condiţiile

meteorologice, determină parametrii şi trasează pe hartă zonele de acţiune a norului toxic.

In cazul în care se consideră că norul toxic depăşeşte zona amplasamentului societăţii

se vor transmite mesaje de înştiinţare pe tot parcursul desfăşurării evenimentului reînnoind

informaţiile despre evoluţia accidentului şi se vor emite avertismente pentru zonele

ameninţate.

În Figura 5.1. este prezentată Schema de înştiinţare- alarmare



2013


Figura 5.1. Schema de înştiinţare-alarmare



2013


Numerele de telefon pentru înştiinţare - alarmare ale membrilor CU şi echipelor SPSU

şi ale autorităţilor, sunt prezentate ca anexe la Decizia nr. 244/15.05.2013.

Mijloace de alarmare şi comunicare

Alarmarea în amplasament se face prin:

- sirena electronică de alarmare publică montată pe hala de producţie nr. II cu centru

de comandă în dispeceratul societăţii,

- sirene electrice locale montate în clădirea administrativă şi în spaţiile de producţie,

- megafon portabil cu sirenă.

Amplasarea sirenei electronice de alarmare şi a centralei de alarmare este localizată în

Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare.

Mijloace de comunicare:

- telefoane fixe şi mobile, fax, e-mail.

- staţii radio de emisie recepţie

V.B.3. Notificarea unei situaţii de urgenţă

Raportarea unei Situaţii de urgenţă se face de către orice persoană din cadrul

amplasamentului şi trebuie să cuprindă următoarele:

- identitatea celui care raportează: nume, prenume funcţie în cadrul amplasamentului;

- identificarea şi localizarea evenimentului; descrierea pe scurt a evenimentului, tip,

loc de producere, efecte imediate;

- personal afectat: descriere pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe

amplasament;

- descrierea măsurilor luate imediat.

În caz de accident, în functie de gravitate şi încadrare în clasa de urgenţă, transmiterea

informaţiilor se va face dupa următoarea procedură:

- Persoana care a observat o avarie, incendiu, explozie, cu eliberări masive de

substanţe periculoase are obligaţia să anunţe imediat şeful direct (şef echipă, şef schimb,

inginer tehnolog).

- Şeful de echipă/schimb va informa dispecerul de serviciu la telefoanele 0268-50-

5500 sau 0268-50-5706 şi seful de sectie (unde are loc incidentul). În lipsa acestora, în afara

programului normal de lucru, raportarea se face la Serviciul de pază şi supraveghere.



2013


- In vederea optimizării timpului şi a modalităţii de răspuns, informaţiile transmise

trebuie să fie relevante şi precise.

- Dispecerul va lua legătura telefonic cu şeful de echipă/schimb sau cu inginerul

tehnolog din secţia unde are loc incidentul în vederea localizării incidentului şi obţinerii de

informaţii complete despre incident.

Primirea notificării de urgenţă

Notificarea de urgenţă este primită de către dipecerul de serviciu şi este transmis

următorilor:

- Preşedintelui Celulei pentru Situaţii de Urgenţă;

- Membrilor Celulei pentru Situaţii de Urgenţă;

- Serviciului privat pentru Situaţii de Urgenţă.

Orice notificare a unei urgenţe trebuie să fie înregistrată în camera de control

(Serviciul de pază şi supraveghere).

Declararea şi introducerea stării de urgenţă

Autoritatea pentru introducerea stării de urgenţă o are Comandantul Celulei pentru

Situaţii de urgenţă din cadrul SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. care este Directorul

fabricii SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. În lipsa acestuia, situaţia de urgenţă pe

amplasament poate fi declarată şi de către Locţiitorul Directorului care este şi locţiitorul

Comandantului Celulei pentru Situaţii de urgenţă.

Toate evenimentele vor fi comunicate imediat dispecerului de serviciu al societăţii

printr- o notificare de către şeful de secţie /instalaţie sau şeful de schimb / maistrul de tură,

care va comunica Preşedintelui Celulei pentru Situaţii de urgenţă situaţia apărută.

Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va întruni Celula pentru Situaţii de

urgenţă la Sediul administrativ al societăţii.

Va fi desemnat Comandantul incidentului, se va întruni Centrul operativ cu

activitate temporară.

Se va menţine permanent legătura telefonică şi /sau radio, între Centrul operativ şi

Celula pentru situaţii de urgenţă.

Dispecerul va comunica conducerii tuturor secţiilor evenimentul respectiv.

Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va declara starea de urgenţă pe

amplasament, în urma evaluării caracteristicilor evenimentului şi consultării cu membrii

celulei de urgenţă.

Se va comunica declararea situaţiei de urgenţă de către Preşedintele Celulei pentru



2013


Situaţii de urgenţă autorităţii judeţene pentru Situaţii de urgenţă.

Preşedintele Celulei pentru Situaţii de urgenţă va dispune introducerea semnalului

de alarmă corespunzător clasei de urgenţă.

Declararea situaţiei de urgenţă este obligatorie pentru toate evenimentele (avarie,

incident sau accident) a căror efecte au/pot avea (în evoluţia evenimentelor sau ca efecte

întârziate) cel puţin una din consecinţele conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la

H.G. 804/2007. În funcţie de concluziile evaluării preliminare, se declară situaţia de urgenţă

autorităţilor conform H.G. 804/2007, art. 15, în maxim 2 ore de la producere. Declararea

situaţiei de urgenţă se va realiza prin înştiinţare telefonică dublată de o notificare scrisă.

Înştiinţarea ISUJ Braşov şi a celorlalte instituţii publice care asigură funcţii de sprijin în

gestionarea situaţiilor de urgenţă, se face prin Numărul Unic pentru Servicii de Urgenţă

112.

Autorităţile publice competente la nivel judeţean care trebuie informate imediat sunt:

- I.S.U. „Ţara Bârsei” Braşov;

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov;

- Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu.

Notificarea va fi completată prin notificări succesive, pe măsura evoluţiei

evenimentelor. Conform Ordinului MAPAM 1084/2003, în cazul producerii unui accident

major vor fi notificate autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de

urgenţă, protecţiei mediului, sănătăţii, protecţiei muncii şi ale administraţiei publice.

Autorităţile publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei civile,

protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii sunt:

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Ţara Bârsei" al Judeţului Braşov;


- Comisariatul Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu;

- Direcţia de Sănătate Publică Braşov;

- Inspectoratul Teritorial de Muncă Braşov;

- Primăria Cristian (Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă);

- Prefectura Braşov, Comitetul Judeţean Braşov pentru Situaţii de Urgenţă.

Conţinutul notificării va respecta prevederile Ordinului MAPAM 1084/2003 – (ataşat

Formular de notificare accident major).



2013


V.B.4. Organizarea intervenţiei

Intră în sarcina directă a Centrului operativ cu activitate temporară constituit la

nivelul societăţii.

- Celula pentru Situaţii de urgenţă comunică Centrului operativ cu activitate

temporară constituit (aflat în subordinea Comandantului incidentului): numărul de ordine

al schemei de evacuare, locurile de adunare şi căile de acces cele mai indicate, în funcţie de

situaţia existentă, va alerta echipele specializate de la secţii.

- Serviciul privat pentru Situaţii de urgenţă - va trimite la locul incidentului grupele

de intervenţie.

Din ordinul Directorului, dispeceratul execută următorii paşi:

- dispune oprirea parţială sau totală a unităţii;

- alarmează telefonic societăţiile limitrofe locului unde s-a produs incidentul şi

primăriile din zonă, conform schemei de înştiinţare;

- solicită ajutor echipelor de intervenţie externe (Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă Braşov) şi echipelor medicale de prim ajutor;

- Inspectorul pentru Protecţie Civilă şi Birou Protecţia Mediului vor face

notificare telefonică periodică, cu acordul Directorului general al societăţii, către autorităţile

judeţene: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov, Sistemul

de Gospodărire a Apelor Braşov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Comisariatul

Judeţean al Gărzii de Mediu.

Personalul

Pentru prima intervenţie pe fiecare loc de muncă sunt stabilite sarcinile fiecărui

lucrător în caz de incident tehnic prin fişa postului, instrucţiuni de lucru SSM şi SU.

Evacuarea

Evacuarea personalului în Situaţii de urgenţă internă se va efectuaî conformitate cu

Planurile de evacuare întocmite şi afişate, iar locurile de adunare a personalului sunt

reprezentate în planurile de evacuare. In acelaşi plan sunt prezentate şi căile de acces şi căile

de evacuare.

Căile de intrare – iesire:

- Poarta de intrare şi iesire pentru personalul societăţii şi personalul firmelor de pe

amplasamentul SCHAEFFLER ROMÂNIA S.R.L. - este numai poarta numărul 1;

- Pentru accesul şi ieşirea autovehiculelor este utilizată poarta numărul 2, iar în cazuri

excepţionale se poate utiliza şi poarta numărul 1.



2013


Se prezintă în Anexa 4 Amplasarea punctelor de adunare, căi acces şi evacuare

Acţiuni întreprinse după încetarea situaţiei de urgenţă

Situaţia de urgenţă încetează odată cu înlăturarea cauzelor producerii urgenţei şi

revenirea noxelor sub valoarea limită admisă, pe toată suprafaţa amplasamentului şi a zonelor

învecinate.

In cazul urgenţelor de tip B şi C încetarea stării de urgenţă este anunţată printr-un

semnal lung de 2 minute. In cazul în care alarmarea s-a făcut de către Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă se aşteaptă semnalul de încetare a situaţiei de urgenţă dat de acesta, după

care Comitetul pentru Situaţii de urgenţă din cadrul obiectivului va dispune încetarea situaţiei

de urgenţă.

Dupa incetarea situaţiei de urgenta Comandantul Centrului operativ cu activitate

temporara va dispune prin toate mijloacele de informare existente revenirea personalului la

locurile de munca.

După ridicarea situaţiei de urgenţă, echipele de reparaţii vor efectua primele lucrări de

remediere, urmând ca după caz să se facă o expertizare a clădirilor şi utilajelor.

In cazul primei intervenţii de reparare se vor lua măsuri tehnologice suplimentare de

securitate pentru pregătirea lucrării (izolare, golire, spălare, degazare, control analitic de

gaze), precum şi toate măsurile de protecţia muncii necesare realizării în condiţii de siguranţă

a lucrărilor respective.

După încetarea situaţiei de urgenţă Comandantul Centrului operativ cu activitate

temporară va întocmi un raport detaliat al activităţii desfăşurate care va fi înaintat conducerii

societăţii, avizat de aceasta şi înaintat autorităţilor locale.

V.C. Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate, intern şi extern

Pentru prevenirea şi înlăturarea cauzelor apariţiei unor urgenţe pe amplasamentul

platformei industriale, există o serie de facilităţi şi dotări astfel:

- Celulă de urgenţă;

- Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă de categoria a IV-a, organizat în cadrul

amplasamentului dotat cu o autospecială de stingere a incendiilor cu apă şi spumă de tip

Magirus Deutz 170 D 11 F.A., încadrat cu 40 de pompieri (6 angajaţi şi 34 voluntari);



2013


- Instalaţii speciale de detectare semnalizare automată a incendiilor de tip I cu

acoperire de tip 1- acoperire totală;

- Instalaţii de stins incendii: instalaţie de hidranţi exteriori şi interiori; Reţeaua de

hidranţi dispune de 2 staţii de pompare;

- Gospodărie proprie de apă pentru incendiu, compusă din două rezervoare de 2 x 300

m3

şi 1x 450 m3;

- Instalaţii fixe de stins incendiu cu drencere cu apă, la depozitul de amoniac şi pentru

hala III; rezervă de apă pentru drencere din hala III, rezervor de apă de 300 mc.

- Mijloace de primă intervenţie: stingătoare manuale şi portabile;

- Sirene de alarmare incendiu cu butoane de alarmare;

Autorităţile care pot să acorde sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:

- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Braşov;

- Garda Naţionala de Mediu –comisariatul judeţean Braşov


- Primăria comunei Cristian.

V.D. Rezumatul elementelor descrise la lit. A, B şi C, necesare pentru elaborarea

planului de urgenţă internă

Planul de Urgenţă Internă va fi revizuit în conformitate cu prevederile Ord. M.A.I.

647/2005. În acest sens se vor detalia informaţiile privind mijloacele şi procedurile specifice

de intervenţie.

Din Raportul de Securitate vor fi preluate datele privind identificarea şi evaluarea

scenariilor de accidente majore.



2013


Definiţii şi abrevieri utilizate în cuprinsul raportului:

1. Accident major - producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu

sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui

amplasament, care intră sub incidenţa HG 804/2007 şi care conduce la apariţia imediată sau

întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul

sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe

periculoase;

2. Alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a personalului şi

populaţiei despre iminenţa producerii sau producerea unor evenimente excepţionale cu

consecinţe grave;

3. Alarmă (chimică, de incendiu) - situaţia în care pe teritoriul unităţii sau a unor

localităţi a apărut un pericol iminent de intoxicare în masă cu substanţe toxice, de incendiu şi

explozie sau de poluare, ce nu poate fi limitat şi lichidat imediat de personalul de exploatare;

4. Amplasament/obiectiv - zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una

sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente


5. Avarie/incident - eveniment care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii

populaţiei şi/sau asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;

6. Controlul operaţional – adoptarea şi punerea în aplicare a unor proceduri şi

instrucţiuni pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, inclusiv întreţinerea instalaţiei, a

proceselor tehnologice, a echipamentului şi întreruperile temporare din funcţionare;

7. Depozit – prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare,

păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc;

8. Echipe de intervenţie: echipe constituite din personal instruit în vederea limitării şi

înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă.

9. Efectul „Domino” – rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui

accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip SEVESO sunt amplificate de

următorul accident la o/un altă/alt instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi

proprietăţilor substanţelor prezente şi care conduce în final la un accident major;

10. Evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, a stării de

alertă ori de producere a unui accident major, care constă în scoaterea din zonele afectate sau

potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor categorii sau grupuri de persoane ori bunuri şi

dispunerea acestora în zone care asigură condiţii de protecţie;



2013


11. Factori de risc - factorii (proprietăţi fizice, chimice, stări, procese, fenomene)

proprii substanţelor şi proceselor din amplasament, care pot deveni cauze/surse ale unor

accidente majore;

12. Instalaţie – unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse,

utilizate, manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate

echipamentele, structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne,

docurile, cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau

structurile similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;

13. Intervenţia- acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile specializate,

în scopul prevenirii agravării unei avarii, incident sau accident, limitării sau înlăturării după

caz, a consecinţelor acestora;

14. Înştiinţare /Notificare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre

iminenţa producerii sau producerea unor evenimente grave către autorităţi, populaţia şi

societăţilor învecinate, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie;

15. Lichidare - acţiune de înlăturare a urmărilor situaţiei de urgenţă care s-a produs,

prin izolarea cauzelor, eliminarea focarului şi a pericolului de extindere

16. Localizare - acţiunea de restrângere sau limitare a avariei declanşate într-un

anumit loc sau pe o suprafaţă, controlând extinderea acesteia în timp;

17. Managementul unei situaţii de urgenţă - ansamblul activităţilor desfăşurate şi

procedurilor utilizate de factorii de decizie privind: evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei,

elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora,

înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea

factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele

excepţionale respective, în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;

18. Managementul pentru modernizare – adoptarea şi implementarea procedurilor

pentru modificările planificate asupra instalaţiilor existente sau a proiectării de noi instalaţii,

procese sau unităţi de stocare;

19. Monitorizarea situaţiei de urgenţă - proces de supraveghere necesar evaluării

sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii

evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de

îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;



2013


20. Operator - orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine cu orice

titlu un amplasament sau o instalaţie;

21. Pericol/hazard - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei

situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau

mediului;

22. Risc – probabilitatea producerii unui anumit efect specific într-o perioadă sau în

circumstanţe precizate; riscul rezidual se refera la riscul rămas după înlăturarea unora dintre

factorii cauzatori de risc;

23. Situaţie de urgenţă - eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile

materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare

adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul

unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

24. Substanţă periculoasă - o substanţă, un amestec sau un preparat, prevăzute în HG

804/2007, anexa nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a, şi

care sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau

intermediare, inclusiv acele substanţe despre care se presupune că pot fi generate în cazul

producerii unui accident;



2013


Bibliografie

1. DOW’S Fire&Explosion Index Hazard Classification Guide, 1994

2. Evaluarea riscului tehnologic, Alexandu Ozunu, Călin I. Anghel, 2007

3. Fişe cu date de securitate

4. Gestionarea accidentelor majore în noul cadru stabilit de Directiva SEVESO II Mr.

Ing. Francisc Senzaconi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

5. Ghid Aplicarea articolului 8 „Efectul de domino“ al Dir. 96/82/CE (SEVESO II)

Twinning Project RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II

Directives

6. Ghid pentru Elaborarea Raportului de Securitate pentru a indeplini cerintele

Directivei 96/82/EC modificata de Directiva 2003/105/EC (Seveso II), EUR 22113 Comisia

Europeana, Luxemburg: Departamentul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene,

2005.

7. Ghid pentru Calcularea accidentelor majore (scenarii) Twinning Project

RO/2002/IB/EN/02 Implementation of the VOC’s, LCP and Seveso II Directives

8. Ghid de aplicare a Directivei Seveso în domeniul amenajarii teritoriului si

urbanismului, IGSU

9. Ghid pentru implementarea sistemului de management al securităţii în contextul

Directivelor Seveso, IGSU

10. Ghid pentru evaluarea rapoartelor de securitate, IGSU/2009

11. Guideline for quantitative risk assessment ’Purple book’ CPR 18E

12.. Metodologie pentru analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase,

IGSU

13. Raport de Securitate pentru SC Schaeffler Romania SRL, Cristian jud. Braşov-

S.C. H&S ECO CONSULT S.R.L. SIBIU, Ediţia 2 – Revizia 2/2011

14. Plan de intervenţie în caz de incendiu -

14. Date primite de la beneficiar

Documents

Isb Raport Securitate Ro