Upload
others
View
12
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
ianuarie
1, 2 014OMULE|UL DE Z+PAD+ SUP+RAT
Victoria S}RBU, 16 ani{coala de arte M. Bie[u, {tefan Vod=
Tu [i euA[ vrea s= gust=mAcelea[i g]nduri}mpreun=.
pag.1-5
Le urm=ri avid= cum se ondulau ]n forme at]t de pure [i libere... C]t [i-ar fi dorit s= fie la fel, gra\ioas= [i rece, mister, pur [i simplu, ]nc]ntare...
pag. 22, 23
Numai copiii pot vorbi cu Dumnezeu de la egal la egal.
pag. 24
A[ vrea mult s= vin ]n Moldova
iarna. }n Portugalia nu este z=pad=, doar ]n regiunile muntoase.
pag. 32
NOI
antologie Noi
IARNA BATE FULGIICu m]na preg=tit= pe piesa de [ahiarna bate fulgii pe c]mpul de lupt=.De-ai putea, Doamne, ]n noul almanahS= faci b=t=lia c]t se poate de scurt=.
iarna se a[az= peste umeri greu,Se cufund= tabla cu piese ]n troian.R=mas alb, curat [i f=r= de vreun g]nd,Te felicit – acum ai mai sc=pat de-un an.
Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u
DUP+ VISCOL
Fotografie: Valerie VOLONTIR
2014, ianuarie Noi
URM+RIND SPECTACOLUL VIE|II
capriciile muzei
N atalia POCIUMBAN, cl. a XII-a (Cobani, Glodeni). }n poezii, dar [i ]n eseul de propor\ii se ]ntrevede
o lejeritate deosebit= a expunerii, care, desigur, nu este ]n detrimentul mesajului. Felicit=ri!
Ionela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). Am ales Cea mai frumoas= zi din via\a mea.
Diana MUNTEANU, cl. a XII-a (Mingir, H]nce[ti). E fireasc= dedublarea despre care vorbe[ti. Fiecare dintre noi are omul interior, care urm=re[te specta-colul vie\ii [i sufer=, se entuziasmeaz=, se bucur= dincolo de aparen\ele traiectoriei noastre existen- \iale. Altfel, textele s]nt originale, beneficiaz= de un limbaj elevat [i surprind prin formul=ri inedite. Succes!
Vlad BADRAJAN, cl. a XII-a (Z=icani, R][cani). Din foliantul masiv am ales trei poezii, care ni se par mai bine ]nchegate, mai cursive. E de remarcat sta-rea poetic= [i elanul autoexprim=rii din toate textele. At]t doar c= pe alocuri ele s]nt afectate de u[oare st]n-g=cii, suspansuri [i treceri nejustificate. oricum, ate-lierul poetic pare a fi ]n plin= desf=[urare. A[tept=m noi lucr=ri.
Roman MARINCIUC, cl. a X-a (Chi[in=u). }n tipar, din prima.
Marinela LUPU{OR, cl. a VII-a (Cobani, Glodeni). Propunem cititorilor poemul Noi doi, cu excep\ia fi-nalului, care oarecum ]l banalizeaz=. Hramul satului e o p]nz= epic= [i necesit= mai mult= concentrare, mai mult spirit de observa\ie [i o mai mare capaci-tate de convertire a faptului de via\= ]n metafor=, stare [i substan\= poetic=.
Ecaterina DUBNIUC (D=rc=u\i, Soroca). Rezist= poezia Mamei. Ea \ine mai mult de fr=m]nt=rile inte-
rioare ale eroului liric. Subiectele sociale s]nt doar abia schi\ate [i nu conving.
Lucia COR|AC, cl. a XI-a (Nisporeni). Vii spec-taculos, cu un limbaj bine pus la punct, verv= [i fi-nalitate. Unele pasaje impresioneaz=. Bun=oar=: ”Trecutul are parfum de cuvinte...”. }ns= aripile po-eziilor s]nt legate de balast verbal, de implic=ri str=ine inutile, de o anumit= superficialitate.
Mihaela PATRA{CO (Ciripc=u, Flore[ti). Cel mai greu este s= scrii despre limb= [i despre patrie. Dup= memorabila formul= a lui N. St=nescu ”Limba rom`n= este Patria mea” nu e u[or s= abordezi su-biectul cu originalitate.
Diana BURINSCHI, cl. a VIII-a (Bilicenii Noi, S]n-gerei). Tema pierderii fratelui este prea dureroas= pentru a reu[i s-o tratezi adecvat, s= treci dincolo de simpla descriere a lucrurilor, spre sublimarea prin cuv]nt a suferin\ei [i a st=rilor interioare provocate de aceasta.
}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Aliona CECAN (C=priana, Str=[eni), Adriana DA{CHEVICI (Copceac, {tefan Vod=), Olga C}R-LIG, cl. a VI-a (Corjova, Criuleni), Irina ARCAN, cl. a VIII-a ({aptebani, R][cani), Silvia MUNTEANU, cl. a VII-a (Susleni, Orhei), Liliana HIOAR+, cl. a IX-a (Alexandru Ioan Cuza, Cahul), Cristina {TEFAN, cl. a VI-a [i Doina STRULEA (Criuleni).
Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
1
IAR DRAGOSTEA...Acum nimic nu mai deslu[e[ti,Fum... suflarea se opre[te.Visezi [i ]ncepi a credeiluziilor aievea.E[ti ]ndr=gostit, wow!o iube[ti – te cred.De te iube[te nici nu ]ntreb.oare?! Ei bine, s=-\i spun un lucru:Sufletul nu umbl= cu am=geli,iar sim\irea – o reac\ie efervescent=.Amare sentimente efemere –Noaptea va trece [i nu vei da de ele.iar dragostea... Fii serios, dle,Dragoste nu-i. Adev=rat= durere !
Roman MARINCIUC, 15 aniLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova,
Chi[in=u
NU-I CA ACAS+Aicinu este ca acas=,c=ci soarele – p=rinte al [oaptei [i al ]nvierii –][i mi[c= t]mpla-n temni\a uit=rii.
Aicinu este ca acas=,p]inea mamei de pe mas=nu este dec]t un nod ]ncununat cu spini.
Aicinu este ca acas=,te ]nconjoar= mul\i str=ini[i cele dou= bra\e ale tateilipsesc din timpul infantil.
Aici nu este ca acas=,p]n= [i copacul privit peste fereastr=este de fapt un umblet de str=in.
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
Noi, ianuarie 20142
cap ri ci ile mu zei
CEA MAI FRUMOAS+ ZI DIN VIA|A MEA
LOC
UL
}NT}
LNIR
II
Vic
tor
CH
IHA
I, c
l. a
VII
-aC
oste
[ti,
R][
cani
Ziua c]nd m-am sim\it suflet –Cea mai frumoas= zi din via\a mea.E atunci c]nd mi-ai spus c= s]nt frumoas=,De[i [tiam am]ndoiC= arsurile de gradul treiNu vor r=m]ne doar o amintire,Vor fi mereu, prezentul ]n care tr=iescindiferent de timp{i vor sta (s]ngerat) ]ntre noi.
Ziua c]nd m-am sim\it sufletE ziua ]n carePentru nimic altcevaNu m-ai fi putut iubi.Nu r=mase nimic,Doar mirosul de carne ars={i sufletul meu,Zb=t]ndu-se ]n aort=,}ncerc]nd s= ias= pe gur=...Pe gura acoperit= de un s=rut.
Cea mai frumoas= zi din via\a mea?E ziua ]n care am ars ]n cenu[={i m-am n=scut din iubire...E ziua ]n care nu m-am sim\it femeie,Nu m-am sim\it om,Dar m-am sim\it suflet.
SIN
GU
R }
N N
OA
PTE
Lore
da
na R
O{
CO
VA
N, 1
5 a
niC
hi[i
n=u
Toamna e o mam= s=rac=,Ce-[i ]mpr=[tie copiii ]n hambarele oamenilor,Ca pisica din Balada celor cinci mot=na[i,iar pruncul ei,N=scut ]n lanul de gr]u,}i uit= numeleCa ]ntr-o pedeaps= a necredin\ei.
Toamna e o mam= ]n devenire,C=ci ]n fiecare anD= na[tere plozilor,Pe care nu are s=-i vad= niciodat=,Dar p=streaz= pe umeriP=catul Evei,Ca o femeie condamnat= la ve[nicie.
Toamna e o mam= b=tr]n=Care nu mai poate alerga dup= vise{i adoarme ]nainte de vreme,}n secunda pove[tilor.}[i sc]r\]ie pe la vetrele oamenilorBra\ele de vreascuri uscate [i rupteos cu os.
Toamna e o mam= bogat=,Care emigreaz= ]n \=rile calde{i-[i r=sfa\= copiii,}nlocuindu-[i cu sume mari{i cadouri,irecuperabilaPrezen\=.
Ionela BEJENARU, 18 aniCobani, Glodeni
IRECUPERABILA PREZEN|+
2014, ianuarie Noi 3
FA
TA
CU
{O
RIC
ELU
LC
eza
ra |
OPA
, cl a
V-a
Lice
ul P
rom
eteu
, Ch
i[in
=u
S}NT CUVINTES]nt cuvinte,Care rostiteDevin sentimente.De exemplu,Spun]nd DumnezeuSimt siguran\=Cuv]ntul Bun=tateD= c=ldur=,iar R=s=ritulinspir= Fericire.{i doar rostindEminescuLe simt pe toate – {i c=ldur=,{i siguran\=,{i fericire,{i...Via\=.
MAMEIVino acas=, mam=,C=-mi este foarte greu,F=r= de m]ng]iere,{i f=r= sfatul t=u.
E bine la bunicaNu pot s= spun c=-i r=u,Dar f=r= tine, mam=,}mi este foarte greu.
|i-a[ spune-at]tea, mam=,De-ai fi acum cu mine,i-a[ spune [i bunic=i,Dar tu-n\elegi mai bine.
Le ]n\eleg pe toate,C=ci tu, muncind din greu,Vrei s= m= vezi departe}n viitorul meu.
M= rog sear= de sear=La bunul DumnezeuCa s= te ocroteasc={i s= nu [tii de r=u.
Ecaterina DUBNIUC, cl. a IX-aD=rc=u\i, Soroca
GR+BI|I-V+ S+ FACE|I BINEGr=bi\i-v= s= face\i bineF=r= de-a fi r=spl=ti\i,Gr=bi\i-v= s= face-\i bineF=r= s= fi\i desp=gubi\i.Gr=bi\i-v= s= face\i bine De e noapte, De e zi, De e soare, De e lun= {i c]nd d]nsele n-or fi.Gr=bi\i-v= s= face\i bine De e pace, De-i r=zboi, De v= sim\i\i ca pe ace Sau s-a strigat c=tre voi.Gr=bi\i-v= s= face\i bine, La surori, P=rin\i [i fra\i, La bunei, Colegi {i semeni. Bine gr=bi\i s= le da\i.
Gr=bi\i-v= s= face\i bine,C=ci prin bine ve\i primiDe la cei din jur tot bineleCe-l da\i ]n fiecare zi.
Chiar de se-nt]mpl= c]teodat=Tot ce-ai f=cut s= nu se-ntoarc=,Nu GR+Bi a te schimba pe tine...GR+Bi|i-v= s= face\i bine!Anii trec, timpul se scurge}n p=m]nt to\i ne vom duceTo\i: {i-acei ce \in la tine...Gr=bi\i-v= s= face\i bine.
Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u
A[ vrea s= ne na[tem}nc= o dat=}mpreun=.Eu [i tuA[ vrea s= fim mereuAl=turi.
Tu [i euA[ vrea s= gust=mAcelea[i g]nduri}mpreun=.
A[ vreaCa, la durere,S=-mi pun frunteaPe um=rul t=u {i s= tac.
A[ vrea, C]nd e[ti trist,S= m= la[i s= te m]ng]iCu privireaDin sufletul meu{i s= taci.
Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni
NOI DOI...
4 Noi, ianuarie 2014
cap ri cii le mu zei
DA
NS
ATO
AR
ELE
Nic
oli B
+X
+N
EA
N, 1
0 a
ni{
coa
la d
e A
rte,
C=
l=ra
[i
C}TEVA AFIRMA|IICINE-S EU?1. Fericirea nu e nic=ieri statornic=.2. Nici un paradis nu e mai frumos ca acela pe
care [i-l zugr=ve[te omul singur.3. Fericirea e cl=dit= de ]nchipuirea fiec=ruia [i
fiecare [i-o potrive[te ca pe-o hain=.4. Necunoscutul e singurul ]ndemn trainic ]n lume,
fiindc= ]ntr-]nsul se ascund toate tainele ce dau pre\ vie\ii.
5. Raiul unuia poate fi iadul altuia.6. Numai cei care nu au visuri s]nt cei mai mul-
\umi\i, c=ci numai ei [tiu s= stoarc= din pl=cerile vie\ii.
7. Dragostea – soi de sclavie consim\it=.8. Lumea, a[a cum o vedem, nu exist= dec]t ]n
creierul nostru, cu o alt= lume ea e incompatibil=.9. G]ndirea este un cutremur al nervilor, de aceea,
multora le este fric= s=-l experimenteze.10. Tot ce e posibil va fi.11. Dac= n-ar fi necunoscutul, via\a omului n-ar
avea nici un farmec.
Diana MUNTEANU, cl. a XII-aMingir, H]nce[ti
S ]nt o persoan= ce nu-[i g=se[te lini[tea.Sau, poate, nici nu am avut-o? Atunci ]n zadar o
mai caut prin romane, prin persoane, prin vorbe, fapte, cum pot s= o g=sesc, dac= nu-s eu proprietatea ei? Sau poate lini[tea mea e interesat= de nelini[tea ta, de aceea, o pierd [i n-o mai g=sesc? Ce tr=iesc eu... ce beau, ce m=n]nc, ce respir... nelini[te, la ce sper, dac= nu am nici speran\e. Unde-s ele, s]nt pier-dute, asemenea lini[tii, au plecat odat= cu plecarea ta.
— Tu! Cine e[ti?— Cine s]nt? S]nt tu, subcon[tientul t=u, cel ce-\i
spulber= speran\ele, zilele, iubirile, via\a...— De ce, de ce m= ]ngropi?— Eu, eu nu te ]ngrop, din contra, eu vreau s= te
]nal\i, s= deschizi ochii, s= ridici capul, s= prive[ti ]n jur [i s= te bucuri.
— S= m= bucur? Cum po\i s= te bucuri dac= nu ai motive, d=-mi tu, subcon[tiente, unul.
— C= exi[ti, c= nu cedezi [i c= te vei schimba. Vei pune miere creierului t=u [i se va ]ndulci, vei pune ap= g]ndurilor tale, uscate s]nt, vei z]mbi [i, ]n final, lumea va fi interesat= de z]mbetul t=u. Tu nu e[ti pierdut, tu e[ti salvat, tu ai demonstrat c= po\i s= lup\i, tu ai demonstrat c= po\i s= iube[ti, s= ier\i. A[a c= s= nu pl]ngi dac= a apus soarele, lacrimile tale te vor ]mpiedica s= vezi stelele.
Totul a ]nceput de la iubire. Doar ea, preasl=vita iubire, te-a schimbat, de la ea ai ]nceput [i cu ea vei termina, a[a c=: iUBE{TE!!!
52014, ianuarie Noi
sarea g]ndirii
{OAPTE DE NUC
C artea este ca nuca, ]i spargi coaja ca s=-i sim\i gustul.
Savin POPESCU
o nuc= nu sun= singur= ]n sac.
De Cr=ciun se vede dac=-i bun= nuca.
Zv]rle nucile–n pod cu furca.proverbe rom`ne[ti
}ntr-o pies= de teatru bun= fiecare discurs ar trebui s= fie la fel de aromat ca o nuc= sau un m=r.
John Millington SYNGE
Ca ]ntr-o coaj= de nuc=/ st=m ]nchi[i ]n case [i-n noi...
Ion DUMBRAV+
A o nimeri ca nuca-n perete. proverb italian
Cine vrea s= m=n]nce miezul din nuc=, sparge nuca.
PLAUTUS
Nu po\i sparge cu o piatr= dou= nuci deodat=.
proverb armenesc
Dumnezeu ne d= nucile, dar nu le [i sparge pentru noi.
Anonim
}ntr-o nuc= a[ vrea s=-ntomnez...
Ana BLANDIANA
S=rmanul nuc, ]l durea c= r=m]ne, ]l durea c= m= duc...
St= un nuc – c]\i nuci de ai[tia se pierd a[a f=r= nici un rost!
Ion DRU|+
De-a fi badea ca [-un nucCrea\ie popular=
Zadarnic pl]nge v]ntul [i nucii pl]ng, b=tr]nii.
Octavian GOGA
MEMORIILE VECHILOR IUBIRIC ortina nu a c=zut, scena a r=mas ca mai ]nainte
[i doar inimile vii ce contemplau totul, ofereau licori pentru existen\=, culori pictate-n cele mai furtu-noase vise [i cele mai frumoase coliere ale fericirii au disp=rut, a disp=rut p]n= [i umbra lor. Acum nu po\i z=ri dec]t o cea\= intens= ce ad=poste[te un buchet de amintiri, petale ofilite ale unui trandafir r=t=cit (Ei nu-i pl=ceau trandafirii) pe care nu a [tiut s=-l pre-fac= ]n dorin\=, o clepsidr= ce mai avea doar un bob de speran\= [i dou= marionete str=ine.
Dou= marionete ce c]ndva purtau numele de El [i Ea.
Ce s-a ]nt]mplat?Unde a fost rupt firul ce ]nsufle\ea p]n= [i cuv]ntul
trist sau starea de spirit melancolic=.Sau poate c= nici nu a existat, poate c= a fost o
iluzie, un vis la care prea mult am visat, o ]n[el=ciune pe care singuri [i-au \esut-o.
R=m]i obi[nuit, r=m]i necunoscut ]n statutul t=u de nimeni, vine musafirul esen\ial... }n starea ta de ni-meni, tu devii gazd=. Am ]nceput s= cred ]n perfec- \iune, dar nu a fost dec]t o iluzie, care acum ]mi provoac= inten\ii de revolt=. La fiecare ]nceput a fost at]t de frumos, fiecare [oapt= contempla tandre\ea, fiecare atingere era ]nmiresmat= cu pasiune, ca mai apoi fiecare privire s= devin= pulbere de fulgi ce r=nesc [i las= urme, atingeri ce provoac= r=ni [i pen-tru toate astea, s-a pus c]ndva suflet. El [i Ea!
El a r=mas ]n tristul egoism al micilor r=m=[i\e de g]nduri...
Ea a ]nchis sentimentele pentru acel orgoliu nest=p]nit...
El care cite[te ]n to\i [i toate existen\a, ]n Ea nu a putut vedea nimic din ceea ce a dorit s= vad=.
{i totu[i dorin\a de a sta l]ng= Ea nu a disp=rut.A ]nv=\at s= iubeasc=, iar el nu a fost preg=tit pen-
tru o iubire care putea s= fac= orice, a continuat s= at]rne de nimicurile ce-i caracterizau via\a. Se \in la distan\=, vorbesc (parc= condamna\i), aga\= ultimele minute de telefon – t=cerii.
Ea repro[eaz=, el prime[te.Ea [i-a luat o masc= a indiferen\ei, el a preluat
aceea[i atitudine.Ea r=m]ne un mister ]n=bu[it de dor [i singur=tate,
el – un ecou.iubirea dintre el [i ea este o ploaie rece, melan-
colic= [i prea st]ngace pentru a mai purta numele de dragoste.
Acea dragoste de 20 de ani a ]mbr=cat un ve[m]nt dur necunoscut omenirii, dar presupus ca fiind o pa-siune trec=toare...
Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni
Noi, ianuarie 2014
cu ta re r]nd mu[ c=
C itesc cu pl=cere revista Noi. }n ea g=sesc multe idei curioase
[i utile. Pentru prima dat= am fost abonat= anul trecut, [i cu mult= pl=cere mi-am perfectat un abo-nament [i pentru 2014. De c]te ori am pu\in timp liber sau am nevoie de o idee nou=, deschid numerele din colec\ia mea de reviste Noi [i, vai, pierd no\iunea timpului. M= impresioneaz= mult poezia tine-relor talente, dar [i rubricile pagi-
na muzelor, punctul de pornire, simbolistica accesoriilor... }mi do-ream s= particip la concursuri, dar nu-mi ajungea ]ndr=zneal=... acum m-am decis.
V= mul\umesc pentru o astfel de publica\ie! o recomand cu drag prietenilor [i colegilor.
Ecaterina CUCIUC, 15 aniVadul lui Isac, Cahul
NOSTALGIE
Fotografie: Doina COJOCARU, cl. a XII-a, Liceul I. Vatamanu,
Str=[eni
B+IATUL CU CHITARA
} n plin= iarn= m= ]nc=lzesc cu amintirile din var=. }mpreun=
cu al\i camarazi am fost la o tab=r= de odihn= pentru copii. Mi-a pl=cut, mi-am f=cut mul\i prieteni, am cu-noscut copii talenta\i. Cel mai mult m-a impresionat b=iatul cu chita-ra, c]nta foarte frumos. Discut]nd cu el, am aflat c= e un elev bun la [coal= [i pe l]ng= chitar= face [i ore de pian [i e pasionat de fot-bal.
Dumitri\a UNGUREANU, cl. a VIII-aVoinescu, H]nce[ti
S}NT O MINUNES ]nt o minune... poate sun= ciu-
dat, dar a[a este.Eu, tu, el, ea... to\i s]ntem ni[te
minuni, fiecare ]n felul s=u. }n lume nu mai exist= o fiin\= ca mine cu acelea[i tr=s=turi fizice [i morale.
P]n= [i gemenii se deosebesc prin caracter [i calit=\i.
Este foarte important pentru om con[tientizarea unicit=\ii lui.
Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni
6
CU NOI PIERD NO|IUNEA TIMPULUI
PASIUNILE MELEE u s]nt curioas=? Mai degrab=
plin= de idei, pe care doresc s= le ]mp=rt=[esc cuiva. Cro[etatul [i tricotatul este un alt hobby al meu, am ]nceput s=-mi fac singur= tricouri.
Limba englez= este ca un mun-te plin de descoperiri [i peripe\ii pentru mine. M= str=duiesc mult s= nu comit gre[eli la scriere.
Sportul m= face mai fericit=. De ce? }mi place s= alerg diminea\a [i seara dup= ce ]nchid bobocii. Uneori m= plimb cu bicicleta, re-cent am reparat-o.
}ndeosebi ]mi place s= citesc. Am participat la concursul izvoare-le ]n\elepciunii, dedicat scriitorului francez Jules Verne, la care am luat o men\iune. Am citit Tom Swa-yer de Mark Twain, iar acum gust din oliver Twist de Charles Di- ckens. Sigur c= lectura ]mi place mult mai mult dec]t computerul.
Irina ODOBESCU,Cuiz=uca, Rezina
DEVORATOARE DE C+R|I
F iecare dintre noi trebuie s= ci-teasc= c]t mai multe c=r\i. }n
Cititul [i scrisul Nicolae Manoles-cu spunea: La ce s]nt bune c=r\ile? }mi vine s= r=spund la tot [i la ni-mic. Po\i tr=i foarte bine f=r= s= cite[ti. Milioane de oameni n-au deschis niciodat= o carte. A vrea s= le explic ce pierd e totuna cu a-i explica unui surd frumuse\ea mu-zicii lui Mozart. C]t m= prive[te pe mine, m= num=r printre cei care nu pot tr=i f=r= de carte. S]nt o ]m-p=timit= a lecturii. Am nevoie s= citesc a[a cum trebuie s= m=n]nc [i s= beau. Hrana pe care mi-o ofer= lectura e la fel de indispen-sabil= celei materiale. o zi f=r= de o carte e o zi pierdut=.
Lucia JALB+, cl. a VII-a R=zeni, Ialoveni
Cea mai ]nver[unat= lupt= este cu tine ]nsu\i. Te afli ]n ambele tabere.
VOLTAIRE
2014, ianuarie Noi 7
noi [i voi
1. Ce reprezint= pentru tine no\iunea de patri-otism?
2. Cum crezi, [i-a schim-bat ea sensul pentru genera\ia din care faci parte?
3. Ce crezi c= ar tre-bui s= fac= o persoan= patriot=? Te consideri patriot adev=rat?
4. Ce p=rere ai despre dictonul roman, formu-lat de Cicero: Ubi bene, ibi patria (Unde \i-e bine, acolo e patria)? 5. }n opinia ta patriotis-mul se educ=, se cultiv= sau te na[ti cu el?
6. La care discipline consideri c= se educ= spiritul patriotic?
7. Asi[ti la discu\ii ]n con-tradictoriu/dezbateri despre patriotism, auzi expresii mai dure?
8. Ce popor consideri c= are un spirit patriotic mai pronun\at? De ce?
9. Ce p=rere ai despre ini\iativa interpret=rii imnului na\ional ]nainte de ]nceperea orelor?
10. Cuno[ti vreo per-soan= pe care o po\i da drept exemplu de patriot?
11. Care erou din lite-ratura artistic= sau din filmele vizionate te-a impresionat prin spiritul s=u patriotic?
12. Comenteaz=: Patrio-tismul nu ]nseamn= ura ]mpotriva altor nea-muri, ci datorie c=tre nea-mul nostru; nu ]nseamn= preten\ia c= s]ntem cel mai vrednic popor din lume, ci ]ndemnul s= devenim un popor vred-nic. (M. Sadoveanu)
CHESTIO NAR
PROFESORILOR, CU DRAG...P rofesorii s]nt oameni deosebi\i, care ne trec prin via\= foarte discret. Totu[i,
impactul lor asupra dezvolt=rii noastre este unul major. Profesorul influen- \eaz= ]ntru eternitate; nici chiar el nu poate [ti unde se opre[te influen\a sa, afir-ma, pe bun= dreptate, Henry Brooks Adams. S]ntem tenta\i s= ne construim o ima-gine mental= despre profesorii no[tri. Astfel, pe unii ]i consider=m toleran\i, joviali, iar pe al\ii severi, ne]ndupleca\i. Care dintre ace[tia d=inuie ]n memoria noastr= peste ani [i pe care ]i consider=m mai buni decide ]ntr-un final destinul. Cert e c= profesorul mediocru vorbe[te. Profesorul bun explic=. Profesorul foarte bun de-monstreaz=. Profesorul eminent inspir=. (William Arthur Ward)
}n chestionarul din nr. 10, 2013 am ]ntrebat cititorii no[tri care este atitudinea lor fa\= de profesori [i iat= r=spunsurile.
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!
IUBIRE DE PATRIE
A utorii celor mai i n t e r e s a n t e
r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
2. Un profesor ideal ar trebui s= aib= calit=- \ile unei mame, dar s= fie un pic mai sever.12. Dragii no[tri profesori, ne-a\i ajutat de-at]tea ori, v-au ap=rut fire c=runte corect]nd gre[elile noastre. Pentru munca enorm= pe care o depune\i zi de zi, pentru d=ruirea [i bun=tatea nem=rginit= v= mul\umim.
Sabina TCACIClocu[na, Ocni\a
1. Un profesor ideal trebuie s= fie nici prea sever, nici prea tolerant [i neap=rat s= g=seasc= limbaj comun cu orice elev.5. }n liceul nostru majoritatea profesorilor trateaz= elevii de la egal la egal, ]ns= noi ne-am dori ca to\i s= fie a[a, iar pentru aceasta le-am fi recunosc=tori.7. De ziua profesorului noi obi[nuim s=-i bucur=m pe to\i cu c]te un buchet de flori, deoarece florile simbolizeaz= respectul [i dragostea pentru ei.8. Maximele, aforismele [i parafrazele le auzim mai mult la orele de limba [i literatu-ra rom`n=, la educa\ia civic=, la educa\ia muzical= [i la istorie.9. Av]nd p=rin\i pleca\i peste hotare, noi apel=m la diriginta noastr= sau la psiholo-gul [colii, deoarece ei ne ]n\eleg [i ne dau pove\e potrivite.11. Profesorii contribuie la modelarea per-sonalit=\ii discipolilor, ]n primul r]nd, prin exemplul propriu. 12. Am vrea s= le adres=m urm=torul mesaj: pentru noi s]nte\i un izvor cu ap= cristalin=, de unde savur=m sfaturi [i pove\e, for\= [i inspira\ie, a\i ]nr=d=cinat ]n sufletele noas-tre tot ce \ine de frumos [i de decen\=, de aceea v= oferim ]n schimb stima [i iubirea pe care le merita\i din plin.
Ecaterina BALU|EL, Nina LISNIC, Ecaterina CIORBA, C=t=lina BRADU
Cruglic, Criuleni
1. Cred c= un profesor ideal vede sufletul elevului, nu e neap=rat ca acesta s= vor-beasc=.2. Prima ]nv=\=toare e primul drum deschis spre cuno[tin\e. Ea nu poate fi uitat= nici- c]nd, mi-a r=mas ]n memorie prin ]ncrede-rea [i ]n\elegerea total=.3. Mul\i spun c= profesorii s]nt severi, ]n rea-litate ei nu vor dec]t ca elevii s= devin= res-ponsabili [i s= ]n\eleag= anumite lucruri. Cea mai ]ng=duitoare profesoar= este diri-
ginta mea. Ea are cel mai frumos prenume – Mariana. 8. Profesoara mea de limba rom`n=, dese-ori, utilizeaz= maxime, aforisme, parafraze [i citate din mari personalit=\i. Ne spune c= face aceasta pentru ca mai t]rziu s= vorbim frumos, s= le putem utiliza ]n diferite domenii.
Silvia MUNTEANUSusleni, Orhei
12. Scumpii no[tri profesori, recunoa[tem c= nu am fost mereu cei mai buni [i mai ascult=tori copii, totu[i, dumneavoastr= ne-a\i ]n\eles [i ne-a\i tolerat. Pentru aceasta am vrea s= v= mul\umim [i s= v= spunem c= v= respect=m [i v= admir=m mult.
Georgeta NEGRUIgn=\ei, Rezina
1. Profesorii mei merit= tot respectul [i s]nt demni de laud=, deoarece s]nt one[ti, omeno[i [i ]n\elep\i. Unii ]mi plac mai mult, pentru c= manifest= mult interes pentru dez-voltarea noastr= armonioas=. Ace[tia m-au cucerit prin comportamentul irepro[abil [i atitudinea grijulie pe care le au fa\= de fie-care dintre noi.2. Prima ]nv=\=toare mi-a r=mas ]n memorie prin modul inedit de a ne preda lec\ia [i prin z]mbetul fermec=tor pe care ni-l d=ruia ]n fiecare diminea\=.
Livia MARIA{Clocu[na, Ocni\a
1. }mi plac mai mult unii profesori, pentru c= se comport= cu mine cald, dac=, s]nt trist=, m= ]ntreab= ce am pe suflet, astfel fiind [i adev=ra\i psihologi. Ei m-au cucerit [i prin vocabularul bogat, f=r= rusisme [i prin pri-virea bl]nd= care m= ]nso\e[te mereu.2. Eu cred c= un profesor ideal, ]n primul r]nd, trebuie s= fie credincios, pe locul doi a[ si-tua omenia, apoi cred c= ar trebui s= fie la curent cu tot ce e nou. 10. Desigur, profesorii ne recomand= c=r\i, filme... Multe dintre ele au devenit c=r\i de c=p=t]i pentru mine. Revista Noi, la fel, mi-a fost recomandat= de profesoara de limba rom`n=. Pentru aceasta ]i mul\umesc mult.11. Un profesor contribuie la formarea per-sonalit=\ii ]nv=\=ceilor lui prin tot ce face [i ce este.
Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni
Noi, ianuarie 20148
poezie
É щ щ «» ç Ö ”””
DIALOG DE IARN+
Din ningerea asta extrag o pl=ce-re nebun= mai mult dec]t nin-gere, ninge ningerea [i ]n extremade mijloc din potopul alb al nin-gerii mai [i tun=
[i albul din ningere parc= tresare,pe-o miime de clip= se face mai alb,apoi scade[i ninge, [i ninge, [i cade,[i cade albul acesta necunten
[i-al=turi la doi pa[i marea r=su-fl= ]n tihn= [i-i at]ta odihn= ]nz=pezile caselor mele, ]nc]t surd cums]nt, aud cum ninge, la doi pa[i
marea r=sufl=, dar nu se vede de a-t]ta ninsoare [i-o aud cum dinlarguri se-mpingespre \=rmul acesta de plaj= [i merg,
[i m= cuprinde o vraj= ancestral=,ceva de dispersia luminii, de totem,merg pe pietri[ul ud [i m= tem s=nu se termine ninsoarea
la aceast= margine a existen\ei, ]nspa\iul acesta dintre mine [i mare,unde tot se termin= [i nimic nu se]ncepe, e-o dispari\ie-a timpuluipe care o sesizez, dar mai am ]nc=-a o pricepe ]n aceast= ciudat= om-niprezen\=: ninge, apocaliptic dealb ]ntre mine [i mare, la aceast=margine de existen\=
care se rede[teapt= ]n mine, morde pl=cere [i-n moartea asta m= simt bine,ba chiar mai mult, mai mult dec]t bine;
al\ii vor lumea s-o aib=, s= se simt= cu nimb,eu am pl=cerea smintit=-a ninsoriipe care pe nici o avere din lume n-o schimb.
NINGE LA O MARGINE A EXISTEN|EI OAMENI DE Z+PAD+
NINGE LA O MARGINE A EXISTEN|EI
Ninge sf]nt [i p=g]n,Numai ochii ne r=m]nDesp=r\irea s-o mai vad=C=, ]n rest, noi ne-am stins{i-am ajuns de-at]ta ninsNi[te oameni de z=pad=.
Ninge f=r= mil=, ninge [i ne doare,ninge cu f=r]me albe de pian,ninge cu triste\e [i cu felinareninge ca la moartea ]nc= unui an.
C]\i au fost de gard= – voie cer s= doarm=c]\i au fost cu somnul r=t=cesc pe str=zi,ne afl=m ]n lume ca ]n \evi de arm=c]nd sugrum= lupii fragedele pr=zi.
Ninge f=r= mil=, cu vinov=\ie,ca o inculpare, ca un martor mut,ninge cu o nunt=, ninge [i sf][ie,se f=r]mi\eaz= ultimul salut
vai de noi, femeie, ninge-a desp=r\ire,vom pleca departe, unde-avem de mers,ninge s= despart= ghea\= [i iubire,oarbe felinare cad din univers.
Ninge ca pe piatr= peste carnea noastr=,ninge ca pe munte, ninge ca pe mort,ninge incurabil, molim= albastr=,ninge pe vaporul scufundat ]n port.
Ninge peste buze, ninge peste pleoape,ninge peste ]ngeri, ninge peste v=i,ninge peste clopot, ninge peste ape,ninge incredibil peste ochii t=i.
Ninge ]n ne[tire, otova, aiurea,ninge ca-n porecle, ninge ca-n blestem,ninge ca un tr=snet, ninge ca p=durea,ninge s= se sting= vocea c]nd te chem.
Ninge ca-n Esenin [i-n poema rus=,ninge fantomatic [i bacovian,ninge c= s]nt rece, ninge c= e[ti dus=,ninge ca la moartea ultimului an.
Victor TELEUC+ Adrian P+UNESCU
2014, ianuarie Noi 9
NOAPTE DE IARN+
Ilu
stra
\ie:
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+
Cad din cer m=rg=ritarePe ora[ul adormit...
Plopii, umbre solitare}n v=zduhul neclintit,Vis=tori ca amoreziiStau de veghe la fereastr=,{i pe marmura z=peziiCulc= umbra lor albastr=.
iarn=!... iarna trist=-mbrac=Stre[inile somnoroase,Pune val de promoroac=Peste pomi [i peste case.Scoate-o lume ca din basme}n lumini de felinare, –Umple noaptea de fantasmeNeclintite [i bizare,Din ogeacul de c=rbuneFace alb= colonad={i pe trunchiuri negre puneCapiteluri de z=pad=,iar prin crengile cochete
Flori de marmur= anin=, –o ghirland= de bucheteCare tremur=-n lumin=.Reci podoabe-n ramuri goalePlou= f=r= s= le scuturi,ici, risip= de petale,Colo, roi u[or de fluturi.
{i din v=lul de z=pad=,Ca o mut= ar=tareLeg=n]ndu-se pe strad=,Un drume\ ciudat r=sare...Vine cu popasuri multe,Face-n calea lui m=t=nii,C]teodat= st= s-asculteClopo\eii de la s=nii.Alteori uimit tresare,D= din m]ini [optind gr=bit –Parc= spune-o tain= mareUnui so\ ]nchipuit...Ca o umbr= din povesteSe strecoar=-ncet, [i iarSt= deodat= f=r= vesteR=zimat de-un felinar.
Fa\a lui se l=mure[te,–Pare-nduio[at acum...Vis=tor [i lung prive[teCasele de peste drum:Poarta mic=... pomi ]n floare...o fereastr= luminat=...Stre[ini albe de ninsoare...Toate-i par ca alt=dat=!{i p=reri de r=u trecuteCad pe inima-i trudit=,Ca un stol de p=s=ri mutePe-o gr=din= p=r=sit=:– “Bulg=ra[ de ghea\= rece,iarna vine, iarna trece{i n-am cu cine petrece...Bulg=ra[ topit ]n foc,Dac= n-am avut noroc!Dac= n-am avut noroc...”.
Glasul, ]necat, se curm=.omul, [ov=ind ]n strad=,Pleac= iar, l=s]nd ]n urm=Pete negre pe z=pad=.
NINGENinge, ce mai ninge!Floarea de mu[cat={ade-n drum mirat=,Gerul o atinge.
Ninge. Totul zboar=,Strada, cotitura.Treptele pe scar=Au pornit de-a dura.
Ninge. Spre p=m]ntBolta nesf]r[it=:Cu sumanul rupt,Bolta peticit=.
Cerul cobor],St= ca un nerod,Sus ]n capul sc=rii,Dobor]t din pod.
Abia fu Cr=ciunul,Anul nou s-arat=,La o dep=rtareNumai de o [chioap=.
Ninge. Flori de ghea\=Cu z=pada-n pas,Treci la fel tu, via\=,Ce ne-ai mai r=mas?
Poate c= [i anii Se succed gr=mad=Ca aceste vorbeScrise pe z=pad=...
Plantele-s mirate,Drumu-i buim=cit.omu-a-nc=run\it.Ninge peste toate.
George TOP}RCEANU
Boris PASTERNAC
10 Noi, ianuarie 2014
pa uz= de g]ndi re
CHINUL }NCEPUTULUI} nceputul ]ntotdeauna a fost greu. Greu este la gr=dini\=, greu la
[coal=, greu ]n noul cerc de prieteni... Aceast= senza\ie o are fie-care dintre noi. Ne lament=m, ]ncepem s= avem ]ndoieli [i team= c= nu vom reu[i, c= nu \ine de competen\a noastr=, c= nu s]ntem disponi-bili, numai s= sc=p=m de acest ]nceput dureros. Noi s]ntem cei care alegem: mergem mai departe sau renun\=m? Ce le pare cel mai dificil atunci c]nd ]ncep un lucru ne spun elevii claselor a VII-a [i a IX-a de la Gimnaziul din Duruitoarea Nou=, R][cani.
Tatiana BUJNI|A, cl. a VII-a: Teama c= nu voi reu[i s= fac ceva m= sperie ]ntotdeauana. E compli-cat s= controlez aceast= fric=. Dup= ce v=d c= totul a ie[it bine, ]mi dau seama c= orice lucru f=cut bine ne ajut= ]n via\=.
Irina GORBAT}I, cl. a IX-a: Cel mai greu ]mi pare s=-mi st=p]nesc emo\iile [i s= cer ajutor de la cineva. Nu-mi prea plac explica\iile necesa-re ]n asemenea cazuri. Nu e u[or s=-i explici unei persoane de ce ai nevoie acum de ajutor. Apoi, nu te pot ]n\elege corect.
M=d=lina CUCUTA, cl. a IX-a: orice lucru bun trebuie s= aib= la
baz= idei bine puse la punct. De aceea, c]nd mi se cere s= fac ceva, ]mi este oarecum dificil. Adun idei plauzibile, dar ]mi este team= c= p=rerea celor din jur nu va fi una bun= referitor la rezultatul muncii mele. Pentru mine conteaz= ce vor spune cei din jur despre lucrul meu.
Irina JURIE, cl. a IX-a: }ntotdeau-na m= ]ntreb: oare va pl=cea celorlal\i ceea ce fac? Mi-e fric=, de-oarece nu [tiu dac= acest lucru va fi unul serios [i reu[it.
M=d=lina CIUMAC, cl. a IX-a: }nceputul ]ntotdeauna e dificil [i ]n- so\it de temeri. Mi-e greu s= asimilez din prima un volum mare de infor-
ma\ie. Nu reu[esc s= clarific spon-tan ceea ce mi se cere. }ns= ]ncerc s= pun lucrurile cap la cap [i s= pur-ced la munc=.
Victoria PINTEA, cl. a IX-a: Greu ]mi vine atunci c]nd trebuie s= cer permisiunea p=rin\ilor pentru a face ceva. Trebuie s= dau explica\ii des-pre utilitatea lucrului ce trebuie f=cut.
Valentina STICI, cl. a VII-a: S]n-tem pu[i, deseori, ]n situa\ia s= lucr=m ]n echip=. Pentru mine, e complicat s=-i aleg pe cei mai buni [i s= formez o echip= unit=.
Pentru NOI – Olesea CURMEIDuruitoarea Nou=, R][cani
DAC+ CINEVA TE MINTE PRIMA DAT+...P utem spune, cu certitudine, fiecare dintre noi, m=car o dat= ]n
via\=, a min\it. Dar, culmea! Unii o fac de parc= a[a este firesc, f=r= mustr=ri de con[tiin\= sau ro[eli. Dup= cum se exprima un mare g]nditor rom`n, Iulian Andrei: Dac= nu putem spune adev=rul, m=car s= min\im frumos. Despre minciuna pe care o observ= la prietenii, la persoanele apropiate lor [i cum procedeaz= ]n cazul dat ne-au vorbit elevii claselor a VI-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic Igor Cre\u din G=v=noasa, Cahul.
Denis COCIMAR, 14 ani: Prima reac\ie a mea este c= m= sup=r, dup= aceasta deja fac tot posibilul ca s= le dau de ]n\eles c= foarte bine ]mi dau seama c= m-au min\it, uneori, le zic di-rect, ceea ce-i ru[ineaz= de tot.
Alina IVANOV: Desigur, iert per-soanele care m= mint, dar cum se zice, niciodat= nu intr=m ]n aceea[i ap= de dou= ori, ceea ce ]n cazul meu semni-fic= faptul c= alt= dat= ceea ce-mi spun ei nu mai cred, ]i \in la distan\=.
Natalia RUSANDU, 14 ani: Cel mai ur]t lucru este faptul c= atunci c]nd [tiu adev=rul, nu m= prea afecteaz=, dar ]n cazul ]n care nu-l cunosc, le dau cre-zare acestor persoane, ]nc= nu le pri-cep eu c]nd mint [i c]nd nu.
Dan HADJIOGLA, 13 ani: De fieca-re dat= c]nd se ]nt]mpl= lucrul acesta, un moment tac, deoarece [tiu adev=rul, probabilitatea e mare ]ns= ca dup= o perioad= s=-i spun totu[i ce [i cum, de-pinde de persoan=, de situa\ie [i de dispozi\ia mea. Nu ]ntotdeauna merit= s= acord=m importan\= mai mult= lu-crurilor dec]t aceea pe care o au.
Ina NAGORNEAC, 13 ani: Eu ]ntot-deauna am de ]nv=\at din tic=lo[iile altora, ]n felul acesta c]nd observ c]t de josnici par acei care m= mint, fac ]ntot-deauna invers, spun adev=rul, s]nt mai atent=, ]mi pierd ]ncrederea ]n ele.
Gheorghe COPO{CIUC, 15 ani: C]nd observ c= cineva m= minte ]i spun direct ]n fa\=, o fac a[a cu bun=-cre[tere, dar totu[i le zic [i nu mai vor-besc cu ele cum o f=ceam anterior.
Valeria RA{CENCO, 13 ani: Eu ]n cazuri similare cer explica\ii persoanei date [i procedez a[a ]nc]t s=-mi zic= p]-n= la urm= adev=rul. {tiu c= nu e bine s= fim r=zbun=tori, dar numai ]n felul acesta le dau [i lor o lec\ie, f=c]ndu-i s= se simt= cum m-am sim\it eu. A[a nu se poate!
Angela PONOMARENCO, 13 ani: Dac= s]nt min\it= de cineva dintre prie-teni, r=m]n sup=rat= [i chiar nu vor-besc cu ei, dar dac= este cineva dintre p=rin\i sau rude, le spun ]n fa\= ceea ce cred [i ce am observat [i le cer ex-plica\ii. Bine]n\eles, p]n= la urm= iert, c= doar este cre[tine[te s= iert=m apropia\ilor no[tri.
Virginiu ALEXANDROV, 14 ani: Nu reac\ionez [i nu cobor la nivelul acelei persoane, deoarece persoana dat= poate fi [i una care s= provoace multe alte conflicte dup= aceea. Eu [tiu una, c= oricum pata pe care o las= o sin-gur= minciun= nu poate fi [tears= de o sut= de vorbe adev=rate mai apoi.
Ana GR+MAD+, 14 ani: Nu ]ncerc s=-i cer explica\ii, ]mi schimb p=rerea despre acea persoan=. |in cont de faptul c= m-a min\it [i data viitoare s]nt mult mai atent= cu ea. S]nt totalmente de acord cu afirma\ia: Dac= cineva te minte prima dat=, e vina lui, iar dac= te-a min\it a doua oar=, e vina ta. Atunci c]nd te minte prima dat= ]l cuno[ti mai bine cine este, iar a doua oar= dac= ]i permi\i s= te mint=, te faci tu vinovat.
Biatricia PETROV, 14 ani: Evit dis-cu\iile cu acea persoan=. }n unele ca-zuri (atunci c]nd este vorba de o per-soan= mai apropiat=) ]ncerc s=-i explic de ce nu este bine ceea ce a f=cut [i ce consecin\e pot urma.
Pentru NOI – Ana CEAP+G=v=noasa, Cahul
2014, ianuarie Noi 11
DIN RESPECT PENTRU NATUR+
S ergiu VERDE{, cl. a VIII-a, Izbi[te: S]ntem cu to\ii dis-
pera\i de gunoaiele ce ne ]ncon-joar= [i ]ncerc=m s= facem c]te ceva ]n acest sens. Am plantat ]n curtea [colii trandafiri. E tare fru-mos! }n preajma s=rb=torilor mer-gem ]n grupuri s= facem ordine ]n sat. E p=cat c= r]pele ]n care se ju-cau pe timpuri p=rin\ii no[tri acu-ma s]nt pline de gunoi.
Veronica ZAHARIA, cl. a VIII-a, Izbi[te: Atunci c]nd d=ruim flori, le prefer=m pe cele din gr=din= sau de c]mp, legate frumos cu o pan-glic= [i evit=m trandafirii olandezi ]nveli\i ]n pelicul= colorat=.
Irina IENERENCO, cl. a VIII-a, Izbi[te: }n sat s]nt gospodari de tot felul, s]nt [i dintre cei care fac or-dine doar ]n curtea lor – dup= poart=, s= fac= al\ii. {i dac= fieca-
re dintre noi atunci c]nd m=n]nc= o ciocolat=, o ]nghe\at= nu va arunca ambalajul pe jos, ar fi mai curat.
Alina M+NT+LU|+, cl. a VIII-a, Izbi[te: Pungile s]nt oferite gratuit ]n magazine, la pia\=, oriunde. Ne sup=r=m dac= nu ni se pune
cump=r=tura ]n ele. Este o etichet= a respectului pentru cump=r=tor, dar nu [i pentru mediul ]n-conjur=tor. Prim=vara c]nd se tope[te z=pada, abia de se mai vede firul verde al ierbii de printre pungile de pe c]mpuri. Se joac= v]n-tul cu ele. Ar fi bine s= ne ducem la cump=r=turi cu pungi din stof= sau cu tr=istu\e.
Ana IACOB, cl. a VIII-a, Izbi[te: Num=rul ma[inilor este ]n cre[tere, ele polueaz= atmosfera, nu prea vrea lumea s= mearg= pe jos. Bici-cletele ar fi o solu\ie, [i pentru s=n=tate ar fi mai bine.
Gabriela VERDE{, cl. a VIII-a, Izbi[te: Zilnic s]ntem cu m]na pe manual. De aceea ar trebui s= fim mai grijuluii cu ele ca s= le poat= utiliza [i alte genera\ii. Am citit c= dintr-un singur copac pot fi ob\inu-
te circa 900 de c=r\i. Anual se v]nd milioane de c=r\i ]n lumea ]n-treag=. Asta ]nseamn= c= s]nt t=ia\i mii de copaci. {i dac= mai punem ]n calcul [i caietele, pe care le arunc=m, atunci c]nd lu=m o not= joas=, chiar dac= jum=tate din foi s]nt curate...
Grigore DOIA, cl. a VII-a, Oni\-cani: }ncerc s= p=strez luminile ]nchise pe c]t e posibil, s= utilizez c]t mai pu\in= energie, s= reciclez bateriile re]nc=rcabile.
Daniela COMPAN, cl. a VII-a, Oni\cani: S= nu rupem plantele care s]nt incluse ]n Cartea Ro[ie a Republicii Moldova. }n p=dure flo-rile au o via\= mai lung= dec]t acas= ]n vaza ta.
Ana IACUB, cl. a IX-a, Oni\-cani: Mul\i [tiu, dar pu\ini o fac. Toamna se las= frunzele la suprafa\a solului [i putrezesc. Nu trebuie s= le ardem. Folosim at]-tea ]ngr=[=minte chimice [i le ignor= pe cele naturale care ar fi mult mai bune.
Nicoleta MOROZ, cl. a IX-a, Oni\cani: Ne str=duim s= nu folo-sim ]n exces folii, mape. Tot ce e
creat pentru comodi-tatea omului e d=-un=tor pentru pla-net=.
Dumitru ZOLOT-CO, cl. a IX-a, Oni\-cani: Mul\i ador= s= mearg= la pic-nicuri, dar foarte pu\ini str]ng mize-ria pe care o las=.
Carolina IACOB, cl. a IX-a, Oni\cani: Detest hainele din blan= natural=. E p=cat c= animalele sufer= din cauza omului.
Ion CEBAN, cl. a IX-a, Oni\cani: S= folosim pentru foc biomas= [i mai pu- \ine lemne, se t=ie
at]\ia copaci pentru confortul nostru. Este nevoie s= plant=m ]ncontinuu al\i arbori.
Pentru NOI – Iuliana BUNUCriuleni
ZBOR DE FAZANFotografie: Valerie VOLONTIR
C ]teodat= oamenii au tendin\a de a se g]ndi numai la problemele de mediu mari cu care se confrunt= planeta – organismele modi-
ficate genetic, schimb=rile climatice, deforest=rile masive etc. igno-r]nd problemele de mediu mai mici, locale.
I-am ]ntrebat pe ni[te copii din localit=\ile Izbi[te [i Oni\cani, Cri-uleni, ce fac ei personal pentru protec\ia mediului.
Noi, ianuarie 201412
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=
ETAPA a IV-aI. Rescrie corect enun\urile, argument]ndu-\i op-
\iunea: Furtuna vijelioas= era un contra-argument ]mpo-
triva plec=rii noastre, astfel ]nc]t consensul unanim a fost s= r=m]nem ]nc= o zi. }n timpul expedi\iei au trecut printr-o depresiune joas=, apoi au v=zut, ]n toat= m=re\ia lui glorioas=, un pisc de munte gola[. {i-a expus la vedere, pe un coridor de trecere, toat= garderoba de haine. Oaspe\ii au preferat la friptura de carne [i pu\in mujdei de usturoi, iar ca [i b=uturi lichide au pledat pentru ap= mineral=.
II. Determin= etimologia cuvintelor: cafea, cartu[, castravete, duminic=, gre[eal=, hulub, inel, mapa-mond, m=rg=ritar, xerox, preciz]nd etimonul fie-c=ruia;
III. Nume[te autorul operelor: Vizit=, Neamul {oim=re[tilor, S=rmanul Dionis, Cel mai iubit dintre p=m]nteni, P=durea sp]nzura\ilor, Enigma Otiliei, Patul lui Procust, Tinere\e f=r= de b=tr]ne\e, Tema pentru acas=, Frunze de dor.
Selecteaz= din lista propus= textele care au fost ecranizate, numind anul versiunii cinematografice.
IV. Mediteaz= asupra fragmentului propus:Sufletul meu... Iat= ceea ce m= tulbur=. Nu-l pot
aduce la lumin=. A[ vrea s=-l m=sor, s=-l c]nt=resc [i s=-l pre\uiesc ]n valori. A[ vrea s= [tiu dac= sufletul meu e sufletul unui adolescent melancolic sau ]nt=r]-tat.
Pentru c= s]nt zile c]nd voin\a mi-e sigur= [i min-tea limpede. Atunci lucrez cu s]rg, pl=nuiesc lecturi [i scriu mult.
{i iar= s]nt zile c]nd m= de[tept t]rziu [i m= ]ntorc ab=tut de la [coal= [i toate din jurul meu mi se par ve[tede [i inutile. S]nt zile pe care eu le ur=sc. (Mir-cea Eliade)
Pornind de la antitezele din fragment, reflecteaz= asupra urcu[urilor [i cobor][urilor din via\a unui ado-lescent, f=c]nd referin\= la experien\ele personale.
Volum – jum=tate de pagin=.A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de
la apari\ia revistei.V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!
R=spunsuri corecte la etapa Ii. S]nt corecte enun\urile: Am citit cu aten\ie fragmentul din opera literar=.
Am identificat ]n prima propozi\ie un numeral ordinal, apoi c]teva pronume nehot=r]te. Textul con\ine nume-roase complemente exprimate prin adverbe provenite din adjective.
Utilizarea corect= a paronimelor:Pronun\area literal= a cuvintelor este un bun exerci-
\iu pentru actori.Prepozi\ia este o parte auxiliar= de vorbire.Violen\a ]n societate este un subiect ordinar al [tiri-
lor.
Prenumele lui era R=zvan.Complimentele adecvate s]nt un instrument al poli-
te\ei.Succesul medicinei se m=soar= nu doar ]n bolile
tratate, dar [i ]n cele prevenite.
ii. Proverbele: Cine vorbe[te seam=n=, cine ascult= culege; Lim-
ba oase n-are, dar oase sf=r]m=; Limba oase n-are, dar unde-atinge doare; Lac de-ar fi, c= broa[te-s des-tule; Cui ]i este fric= de vr=bii s= nu semene m=lai; Capra care zbiar= o m=n]nc= lupul; Dec]t o s=pt=m]-n= vrabie mai bine o zi [oim; Dac= ar cre[te mintea pe toate drumurile, ar pa[te-o [i m=garii; Vizitiul prost bate calul bun; Plopul e destul de mare, dar pe d]nsul poame n-are; Dec]t un car de frumuse\e, mai bine un dram de minte.
iii. Strofele s]nt din poemul De parc= te ascult= Eminescu de Vasile Romanciuc:
Asemeni ramului ce \ineLumina fructului ]n pom,Cuv]ntu-i osul sf]nt pe careTr=ie[te sufletul ]n om.
S=-\i fie-at]t de drag cuv]ntul,}nc]t, atunci c]nd ]l roste[ti,S= crezi c= ]nsu[i EminescuAscult= ce [i cum vorbe[ti.
Volume de poezie ale poetului: Genealogie; Citirea proverbelor; Din tat=-n fiu; Ce am pe suflet; Note de provincial; Un timp f=r= nume; }ndoiala de sine; Un ochi; Marele pustiu invizibil; olimpul de plastic; Reci-tirea proverbelor; Purt=torul de cuv]nt al t=cerii; Ve[minte de gal= pentru marii pitici; Las= un semn; Cuv]ntul ne adaug= vedere.
Cuvintele scrise cu caractere cursive ]n ultimul vers ne amintesc despre responsabilitatea fa\= de con\inu-tul (ce), dar [i fa\= de forma (cum) mesajului pe care ]l transmitem. Trebuie s= ne ]ngrijim s= comunic=m con-sistent, profund, f=r= a uita [i cum o facem, oferind armonie [i echilibru limbajului nostru.
iV. Fericirea este o feti\= ]n rochie de m=tase alb=, incandescent=... Se opre[te pentru o clip= ]n con[tiin\a celui ce o dore[te [i, gr=bit=, face v]nt din poalele-i lungi [i pleac= ]n cuibul s=u, fericitul r=m]n]nd neferi-cit. De aceea poate fericirea este mai mult o tem= de conversa\ie dec]t o realitate palpabil=.
Fericirea mea este al=turi de mine, pentru c= i-am permis s= intre f=r= a ap=sa soneria. Ea depinde de lucrurile pe care le g]ndesc, de prietenii pe care ]i vizi-tez, de c=r\ile pe care le citesc [i de toamna aceasta pe care o ador.
Felicia COJUHARI, Liceul Teoretic L. Blaga, Chi[in=u
VENI, VIDI, VICI
2014, ianuarie Noi 13
SOL LUCET OMNIBUSRubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU,
doctor ]n biologie, profesor universitar
ˇ Rezultatele etapei I:
35 de puncte au acumulat: Ionela BEJENARU (8,10,10,7), Bute[ti, Glodeni; Natalia POCIUMBAN (10,9,10,6), Cobani, Glodeni, Vlad GANU{CEAC (8, 10, 8, 9).
34 de puncte: Victor RUSU (8,10,7,9), Ciripc=u, Flore[ti; Silvia ISTRATI (8,9,8,9), V=sieni, Ialoveni; Felicia COJUHARI (8,9,7,10), Chi[in=u.
32 de puncte: Ana-Maria COTOROBAI (10,8,9,5), Corjova, Criuleni.
31 de puncte: Dorina ABABII (6,9,7,9), V=sieni, Ia-loveni; Marina GRAMA (6,10,6,9), B=diceni, Soroca; M=d=lina BURLAC (8,10,4,9), Cobani, Glodeni.
30 de puncte: Vadim BOLDESCU (8,10,8,4), Ciripc=u, Flore[ti.
28 de puncte: Tamara BIVOL (7,10,7,4), Bardar, Ia-loveni; Adriana {VE| (8,10,1,9), Clocu[na, Ocni\a; Ana-Maria BR}NZ+ (2,9,8,9), V=ratic, R][cani; Elena PORUBIN (7,10,7,4), Holercani, Dub=sari.
27 de puncte: Alina PLE{CO (2,10,6,9), Orhei; Ele-na GU|U (6,10,7,4), Ciripc=u, Flore[ti; Vera RACU (2,8,8,9) Holercani, Dub=sari; Silvia MUNTEANU (8,9,4,6), Susleni, Orhei; Maria JARDAN (8,9,4,6), Lo-zova, Str=[eni; Daniela CERNEI (8,9,6,4), Liceul Teo-retic M. Eminescu, Dub=sari.
26 de puncte: C=t=lina MUNTEANU (2,9,6,9), Z=icani, R][cani; Sabina TCACI (8,10,6,2), Clocu[na, Ocni\a.
25 de puncte: Victor BR}NZ+ (2,10,4,9), V=ratic, R][cani; Marinela LUPU{OR (8,9,4,4), Cobani, Glodeni; Ione-la B}RDAN (6,9,6,4), Lozova, Str=[eni; Sorina DRA-GOMIR (5,10,1,9), Coliba[i, Cahul.
24 de puncte: Livia MARIA{ (8,10,4,2), Clocu[na, Ocni\a.
22 de puncte: Alina ISTRATI (2,10,4,6), Lozova, Str=[eni; Mihaela DODI (6,10,4,2), Susleni, Orhei; Mihaela PATRA{CO (2,10,6,4), Ciripc=u, Flore[ti.
21 de puncte: Ana-Maria EREMIA (6,10,1,4), Coliba[i, Cahul.
20 de puncte: Daniela GORGOS (2,10,4,4), Sus-leni, Orhei; Alexandru B}RSAN (2,10,4,4), Ecaterinov-ca, Cimi[lia.
19 puncte: Ana OBRITEN|CHII (2,10,4,3), V=ratic, R][cani; Veronica RO{CA (5,9,4,1), Rosa LUPAN (5,9,1,4), Coliba[i, Cahul; Lucia JALB+ (6,8,4,1), R=zeni, Ialoveni.
17 puncte: Daniela RUSNAC (2,8,3,1), Clocu[na, Ocni\a; Elena IACONI (3,9,1,4), Olga FLOREA (5,9,1,2), Coliba[i, Cahul; Lumini\a GHERGHI|A (2,8,3,4), V=ratic, R][cani; Ecaterina HER|A (2,9,3,3), Bardar, Ialoveni.
16 puncte: Maria RUGIN+ (3,9,2,2), V=ratic, R][cani; Lauren\ia GOREACII (2,10,3,1), Clocu[na, Ocni\a.
15 puncte: Adriana MOISEI (1,9,2,3), Holercani, Dub=sari; Ana TUDOR (2,8,3,2), V=leni, Cahul; Romi-na HORNE| (3,8,1,3), Coliba[i, Cahul.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 15 puncte. La bilan\ul general vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
ETAPA a IV-a1. Caracteriza\i succint octopozii, animalele ne-
vertebrate, cefalopodele cu opt tentacule. 2. Care s]nt adapt=rile principale ale plantelor
din zonele aride? Exemplifica\i.3. Caracteriza\i pe scurt no\iunea de step=. Care
s]nt zonele analoage de pe alte continente?A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la
apari\ia revistei. Succes.R=spunsurile corecte la etapa I:
1. Majoritatea speciilor de p=s=ri care cuib=resc deschis pe sol, pe arbori [i arbu[ti (nag]\, piciorong, cioc]ntors, cioc]rlii, presuri, f]se) au culoarea ou=lor protectoare, iar speciile care cuib=resc ]n scorburi, ga-lerii, cavit=\i (pi\igoi, muscari, cioc=nitori, prigorii, pa-pagali etc.) au ou=le albe.
2. V]scul (Viscum album) este un arbust semipara-zit, epifit care se fixeaz= pe arborii-gazd= prin semin- \ele lipicioase, din dejec\iile p=s=rilor, dup= ce fructul – bac= fals= alb= este consumat. Mai frecvent apare pe ramuri de plop, salcie, stejar. }n urma cre[terii num=rului de ramifica\ii de v]sc copacul-gazd= se usuc=. Este o plant= medicinal= cu ac\iune hipoten-siv= [i cardiotonic=.
3. V]rtejul este un fenomen care are loc at]t ]n me-diul acvatic, c]t [i ]n atmosfer=. Mi[carea turbulent= a apei condi\ioneaz= schimbarea vitezei [i direc\iei cu-ren\ilor [i duce la formarea v]rtejurilor. V]ntul puternic, care se rote[te cu vitez= ]n loc, f=ce s= zboare obiecte-le din jur.
Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:30 de puncte (10,10,10) a acumulat – Ionela JAR-
DAN, Lozova, Str=[eni.29 de puncte (10,10,9) – Ionela B}RDAN, Lozova,
Str=[eni.28 de puncte (8,10,10) – Dorina BO{C+NEANU, Iri-
na GRIGORA{CENCO, Inga DIMICENCO, Elena PO-RUBIN, Vera RACU, Elena RO{CA, Felicia S}RBU, Ma-ria STEPCO, Holercani, Dub=sari; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Maria JARDAN (10,10,8), Ecaterina ISTRATI (10,10,8) Lozova Str=[eni.
26 de puncte – Doina SAVCIUC (8,10,8), Alina RO-TARI (6,10,10), Holercani, Dub=sari.
25 de puncte (6,10,9) – Mihaela DODI, Susleni, Orhei.24 de puncte – Alexandrina ANDREEV (8,8,8), Ho-
lercani, Dub=sari; Dorina ABABII (10,4,10), V=sieni, Ialoveni; Daniela CERNEI (6,10,8), Liceu Teoretic M. Eminescu, Dub=sari; Liliana LEB+D+ (8,9,7), Cetireni, Ungheni; Maria RUGIN+ (4,10,10), V=ratic, R][cani.
23 de puncte (6,8,9) – Ana TUDOR, V=leni, Cahul.22 de puncte (6,6,10) – Diana BURINSCHI, Bilicenii
Noi, S]ngerei.20 de puncte (6,4,10) – Marinela LUPU{OR, Cobani, Glodeni. 19 puncte (0,10,9) – Marina GRAMA, B=diceni, Soroca.18 puncte (6,4,8) – Angela ARAPU, Bardar, Ialoveni.16 puncte (4,4,8) – Valeria ROMAN, Bardar, Ialoveni.14 puncte – Lumini\a GHEORGHI|A (4,10,0), V=ratic,
R][cani; Andrei COROTCOV (0,4,10), Bardar, Ialoveni; Daniela GORGOS (4,0,10), Susleni Orhei.
D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 14 puncte. La bilan\ul general vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Noi, ianuarie 201414
nimic altceva
V+ PROVOC S+ }NDR+GI|I {TIIN|A {I TEHNICA
N =scut la 29 ianuarie 1960, ]n C=priana, Str=[eni. Absol-
vent al Universi\ii de Stat din Chi[in=u, Facultatea de Chimie. Doctor ]n chimie fizic= (1985). {ef al Laboratorului Metode Fizice de Analiz= (USM, 1985 -1992). Speci-alist ]n domeniul Metodelor Mo-derne de Cercet=ri, Cinetic= [i Cataliz=, Chimia Vinului, Chimia Pro-duselor Alimentare. Stagii peste hotare (Rusia, Ucraina, Italia) la importante centre [tiin\ifice. Pro-fesor la Catedra de enologie (UTM). Colaboreaz= cu Institutul de Microbiologie al A{M, Institu-tul de Fiziologie a Plantelor, cu parteneri din str=in=tate. Autor a peste 60 de lucr=ri [tiin\ifice, pu-blicate ]n revistele de specialitate de peste hotare. Autor a mai mul-te brevete. Premiat cu bronz la Salonul Interna\ional de Inventic= din Geneva (Elve\ia), cu argint la Salonul Interna\ional de Inventic= din Ia[i. Coorganizator al cursei cicliste a unei echipe din localita-tea Capriana (Italia) p]n= la C=priana (Republica Moldova).
— De circa 15 ani sus\ine\i dou= rubrici pe paginile revistei NOI: aventura cunoa[terii [i galeria Minervei. Cum au luat na[tere acestea?
— Am fost mereu pasionat de tehnic=, de crea\iile geniu-lui uman. Copil fiind, ]mi s]c]iam p=rin\ii cu banalele ]ntreb=ri ce-i asta? Pentru ce-i? Cum func\ioneaz=? etc. Primeam r=spunsuri, dar ]ntreb=ri aveam mult mai multe. Au trecut anii [i acelea[i ]ntreb=ri le auzeam deja de la fiica mea, iu-liana. obi[nuisem s=-i povestesc o istorioar= despre un obiect, o inven\ie sau un fenomen ]n drum spre gr=dini\=. Astfel, enciclopedia ei oral= se ]mbog=\ea. C]nd dl redactor-[ef mi-a propus s= ]mp=rt=[esc aceste istorioare [i cititorilor revistei Noi, am acceptat.
— Primul text avea titlul Du[manii pe care ni-i cre=m...Crede\i c= noi singuri ne cre=m du[manii?
— Adesea a[a [i este. o facem din miopie, din negli-jen\=. Uneori, din necunoa[tere. Dar atunci c]nd [tim care vor fi consecin\ele [i continu=m s= insist=m, ne asemuim lui Pepelea. Nu noi ne otr=vim f]nt]nile, apele, aerul [i apoi ne pl]ngem de s=n=tate? Leg=tura dintre cauz= [i efect este cu mult mai scurt= dec]t ni se p=rea odat=.
— De c]\iva ani, a\i inaugurat [i rubrica ieri [i azi, care este ”gustat=”, ]n special, de b=ie\i.
— Cu mult= c=ldur= ]mi amintesc cum am condus pentru prima dat= un automobil. Era o Volga GAZ-21 a unchiului meu, aveam doar 11 ani. Ploua m=runt [i era deja ]ntuneric. Acest [ofaj ]n condi\ii extreme a dat aripi unui vis. M-am abo-nat la revista Za ruliom (Volanul) – unica accesibil= atunci – pe care o citeam din scoar\= ]n scoar\=. }n clasele superi-oare am avut ore de automobilism, care ne pl=ceau mult. A venit timpul s= ]ntorc datoria [i s= provoc cititorii s= ]n-dr=geasc= tehnica.
— Care au fost cele mai tainice visuri din copil=ria [i adolescen\a Dvs.?
— Despre unul am spus mai sus. Acestea au fost diferite
– la 2-3 ani visam s=-mi pot citi singur toate c=r\ile [i ]n mod ulti-mativ le ceream p=rin\ilor s= m= ]nve\e a citi. Apoi visam s= g=sesc “omule\ii mici” care vor-beau [i c]ntau “]n radio”. Am pri-mit-o. Tot p]n= la [coal=, inspirat de povestirile tatei despre perioa-da de r=zboi [i para[uti[tii care aterizau la marginea satului, vi-sam s= sar [i eu cu para[uta, m=car dintr-un m=r. C]nd p=rin- \ii nu erau acas=, am rupt bas-malele scumpe ale mamei de cei mai ]nal\i copaci. Am ]nca-sat-o. Mult mai t]rziu am avut [i o preg=tire militar= de para-[utism. Apoi visam s= m= v=d pilot – o fractur= [i alte cir-cumstan\e mi-au volatilizat visul.
— Care este cea mai impor-tant= lec\ie pe care V-au dat-o p=rin\ii?
— Este inutil s= ]ncerc s= identific una deosebit=, sufici-ent= pentru formarea persona-lit=\ii. Acestea au fost multe, zi de zi, care, asemenea unor pic=turi
de ap= dintr-un r]u ce rod pietrele [i sap= albia, sculpteaz= indi-
vidualit=\i, apte s= supravie\uiasc= ]n acest mediu [i, toto-dat=, s= se impun=. }ns=[i via\a p=rin\ilor mei, dedicat= f=r= rezerve pedagogiei, copiilor [i societ=\ii a fost cea mai valoroas= lec\ie.
— Ce a\i apreciat cel mai mult la ei? — }nalta responsabilitate fa\= de copii [i fa\= de p=rin\ii,
care aveau mari a[tept=ri. Fidelitatea fa\= de profesia vie\ii lor. Peste 80 de ani de vechime ]n munc=! Lumina ]n camera lor se stingea t]rziu – se preg=teau de lec\ii pentru a doua zi ca [i prima dat=. instruirea [i educa\ia formau un amalgam veritabil. Uneori, unii p=rin\i din sat mai a[teptau un an pen-tru a-[i da odraslele ]n clasa mamei.
— A\i citit mult ]n copil=rie? Ce c=r\i V-au determinat formarea intelectual=?
— Da, majoritatea c=r\ilor din biblioteca [colii [i din cea s=teasc=. Apoi [i biblioteca familiei era valoroas=. Eram abona\i la o sumedenie de reviste interesante, inclusiv din Rusia. Pe primul loc era revista Noi (Sc]nteia leninist=), cu care colaboram regulat, ba chiar [i la Tab=ra de odihn= pentru copii Artek, am ajuns gra\ie colabor=rii acesteia. Dar r=sfoiam [i revistele de specialitate ale p=rin\ilor. Ado-ram c=r\ile ilustrate frumos. Pe unele [i acum le mai r=sfoiesc ]n vis.
— Dar ce c=r\i ave\i ]n biblioteca Dvs. acum? — Mult= literatur= [tiin\ific= din toat= lumea. Literatur=
privind tehnica [i arta fotografiei, despre pictur=, art=, filo-sofie, psihologie, despre personalit=\i marcante din diverse domenii, istorie, inventic=, enciclopedii [i dic\ionare etc. Mult= literatur= artistic=. Cu literatura bine-selectat= po\i deveni un autodidact sadea [i eu cred ]n aceast= [ans=. Le-o doresc ]ndeosebi copiilor. Aici statul, care se respect=, trebuie s= intervin= hot=r]t s= fac= c=r\ile accesibile tuturor copiilor.
— Ce amintiri V-au r=mas de la bunici?
Fotografie din arhiva personal=
DE VORB+ CU PROFESORUL UNIVERSITAR IURIE SCUTARU
2014, ianuarie Noi
— Cele mai vibrante! S]nt fericit s=-mi fi cunoscut to\i bu-nicii. Bunicul meu dup= tat= a fost mobilizat ]n Primul R=zboi Mondial [i ]mi povestea mult despre luptele cr]ncene din Balcani, din Turcia european=. Un alt bunic a dus povara celui de-al Doilea R=zboi Mondial, ajung]nd p]n= ]n Ceho-slovacia la vest, apoi a fost transferat la r=s=rit, ]n Manciu-ria, pentru a lupta cu japonezii. Astfel, a ajuns p]n= la Port-Arthur. Bunica mea dup= mam= a crescut singur= patru copii ]n acest timp. Era croitoreasa satului [i a ]mbr=cat mult= lume. Dar ce covoare \esea! {i nu era s=rb=toare s= nu coac= co[uri ]ntregi de dulciuri, pe care le ]mp=r\ea tuturor.
— Ce loc ocup= ]n inima Dvs. C=priana, satul Dvs. de ba[tin=?
— Unul cu totul aparte. S]nt localit=\i de unde, odat= pleca\i, nu vor s= mai revin=. C=priana este locul care te cheam= [i prin poeticele sale peisaje, codrii seculari, dar [i prin istoria sa. Apoi [coala, cu prima [i draga mea ]n-v=\=toare – dna Maria Ciubotaru, cu mul\i profesori minuna\i, m= prind asupra constat=rii c= copiii din ora[ nu v=d c]nd vin prim=vara c]rdurile de cocori, c]nd pleac= r]ndunelele, c]nd ]nfloresc primele flori, care p=s=ri [i cum c]nt=, cum respir= ogoarele. La C=priana eram parte component= a acestor s=rb=tori ale naturii, acolo se educa un alt sim\ al observa\iei. Satul vine [i cu o spiritualitate nemachiat= [i netrunchiat=.
— V= mai st=ruie azi ]n memorie dang=tul de clopot al M=n=stirii C=priana, cea mai veche m=n=stire din Moldova?
— Desigur! De[i pe atunci m=n=stirea era ]nchis= [i clo-potele nu se tr=geau, iar pe teritoriul ei se afla un sanatoriu pentru copiii bolnavi de tuberculoz=, aici se filmau uneori epi-soade pentru diferite filme de c=tre studioul Moldova-Film – Podurile, Marele r=zboi mic, Mihai Eminescu, }nt]lnirea (]n care au avut un rol episodic [i p=rin\ii mei – erau n=na[i de cununie ai eroilor principali, o scen= filmat= ]n Biserica Ador-mirii Maicii Domnului) [.a. E curios s= le prive[ti, fiindc= reg=se[ti [i minunatele livezi ale M=n=stirii, [i podgoriile str=mo[e[ti. Dar vedeam [i edificiile m=n=stire[ti ]n distruge-re. Chiar la intrare se afl= o lespede de marmur= cu inscrip\ia Monument de arhitectur= [i istorie. ocrotit de stat. Cu ea se [i ruina.
— Cum l-a atras chimia pe t]n=rul Iurie Scutaru? Ce a transformat-o ]ntr-o pasiune?
— Pe timpuri, ]n [coli se desf=[urau serate tematice pe discipline. Cele de chimie erau spectaculoase prin experi-en\ele magice, realizate de elevii care studiau chimia. {i mi-am dorit s= devin unul dintre ei. Chimia m= captivase mult ]nainte de a o studia, r=sfoind c=r\ile tatei. }n clasa a Vi-a am participat la olimpiada raional= pentru clasa a Viii-a. Dintr-a Viii-a nu am mai cedat locul ]nt]i la olimpiadele raio-nale [i m= prezentam bine la cele republicane. Tat=l nu in-sista s= aleg chimia – el m= intriga cu c]te o carte nou=, vreo culegere de probleme etc.
— C]nd a\i luat hot=r]rea de a deveni profesor [i cum a evoluat aceast= hot=r]re?
— A fost una fireasc=. Am fost antrenat ]n cercet=ri ]nc= din anul ]nt]i de facultate – aveam doar 16 ani. Apoi, cunos-c]nd mai multe, mi-am revizuit preferin\ele, aleg]nd dintre toate chimiile – chimia fizic=. Este cea care studiaz= pro-priet=\ile, mecanismele transform=rii substan\elor ]n natur=, ]n mediul ambiant, le poate “]mbl]nzi” pentru a ob\ine rezul-tatul dorit. Ea poate s= explice de ce un obiect are o culoare sau alta, ba chiar [i s= ofere indicii cum poate fi ob\inut= o culoare dorit=. Dup= absolvirea facult=\ii a urmat doctoran-tura, sus\inerea tezei. Am r=mas la facultate ]n calitate de [ef al laboratorului de metode fizice de analiz=, aveam [i prelegeri, [i ore de laborator. Au urmat colabor=ri cu mai multe laboratoare [i institu\ii, [i, ]n pofida situa\iei economice precare din \ar=, aveam rezultate frumoase. Dup= anii ’90
am acceptat propunerea de a veni cu un curs nou la Cate-dra de enologie (chimie a vinului) a Universit=\ii Tehnice din Moldova. Am f=cut-o inspirat, deoarece era o premier=.
— Ce ]nseamn= pentru Dvs. a fi profesor la Universita-tea Tehnic=?
— Aceast= experien\= mi-a oferit posibilitatea de a im-plementa cuno[tin\ele mele ]ntr-un domeniu practic, con-ving]nd studen\ii c= doar o cunoa[tere profund= a compo-nen\ei biochimice a strugurilor, a mustului, a vinului, a proceselor dictate de legit=\i cunoscute ne permite s= ob- \inem produse de calitate ]nalt=. }n vinuri s]nt identificate c]-teva mii (!) de substan\e chimice, unele ]n cantit=\i mari, al-tele-infime, dar care pot influen\a decisiv caracteristicile fi-nale ale vinului. Este un domeniu extrem de interesant [i promi\=tor. Din p=cate, studen\ii din Republica Moldova din domeniu pot doar visa la condi\iile ]n care studiaz= semenii lor ]n italia, Fran\a, Spania etc.
— S]nte\i mul\umit de studen\ii actuali? — Tinerii de azi nu mai s]nt a[a de buni cum eram noi –
aceasta e o inscrip\ie pe o plac= de lut de vreo dou= mii de ani, descoperit= ]n Grecia Antic=. {i am rezistat ca civiliza- \ie! Mereu au fost tineri, care determin= progresul. A[a va fi [i ]n continuare. Este regretabil c]nd segmentul istoric, si- tua\ia nu-i solicit= din plin [i r=m]n talentele, b=l=cindu-se ]n inactivitate.
— {tiindu-V= un tat= exemplar, V= rug=m s= ne spune\i pe ce valori pune\i accentul ]n educarea copiilor?
— Pe dragoste, bun=voin\=, respect, ]n\elegere [i con-vingere. Pe stimularea unor activit=\i diverse, pe dezvoltarea multilateral=, pe autoinstruire. Via\a este tot mai accelerat=, a[a c= cei [apte ani de-acas= este o sintagm= ce include un termen exagerat de mare. Dac= nu reu[e[ti ]n primii ani s= modelezi unele calit=\i ale personalit=\ii, ai putea ]nt]rzia iremediabil.
— Omul de [tiin\= Iurie Scutaru este completat de omul de crea\ie cu acela[i nume. Pe l]ng= talentul de publicist cu un stil original, atr=g=tor [i captivant, [tim c= s]nte\i pasionat de fotografie [i de desen. Care e secretul acestei polivalen\e?
— Cred c= o persoan= integr= are diverse pasiuni. Chiar dac= una este dominant=, [i celelalte contribuie la “]nche-garea” personalit=\ii. {i fotografia, [i desenul, [i literatura, [i sportul m-au atras din [coal=, [i tot timpul m-au ajutat s= cunosc lumea mai complex, ele acoperind o arie important= din activitatea omului modern. S]nt convins c= unele succe-se ]n via\a fiec=ruia pot fi datorate unor pasiuni, secundare la prima vedere. Chiar dac= ele nu au loc ]n agend=, lumea bogat=, frumoas=, creat= de ele, ne face mai buni, mai lumino[i, mai ferici\i.
— S]nte\i v]nat de c]\iva editori. C]nd ne ve\i surprinde cu un titlu de carte?
— Foarte mult sper s= reu[esc ]n 2014 [i voi depune toate eforturile pentru a lichida restan\ele. Via\a uneori intervine cu corec\ii nu tocmai benefice, pe care nu ai dec]t s= le accep\i.
— Cum ar trebui s=-[i descopere un elev domeniul for-te, pentru a face o alegere corect= a profesiei?
— S= ]ncerce cele mai variate ocupa\ii pentru a sim\i care ]i este cea mai apropiat=, s= nu se lase etichetat nefa-vorabil, s= cread= ]n for\ele proprii, s= [i le amplifice prin autoinstruire, disciplin=, insisten\=, s= deprind= mintea cu multiple activit=\i de mic copil, s= o solicite c]t mai frecvent [i s= o perfec\ioneze. Toate acestea pot fi realizate cu pl=cere, f=r= “schilodiri” spirituale [i fizice. Apoi s=-[i identifice bine un \el [i foarte insistent s=-l realizeze zi de zi. Aduc at]tea exemple de sfid=ri ale etichetelor at]t ]n aventura cunoa[terii, c]t [i ]n galeria Minervei anume pentru a-i ajuta pe prietenii no[tri cititori s= cread=, s= aspire, s= reu[easc=.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+
15
Noi, ianuarie 201416
SF}NTA MUCENI|+ EUFRASIA, FECIOARA
S f. Eufrasia din or. Nicomidia, ]n vremea ]mp=r=- \iei lui Maximian (286-305), fiind de vi\= nobil=,
frumoas= [i evlavioas=, slujea lui Hristos ca o roab= credincioas=. }n timpul prigoanei asupra cre[tinilor a fost prins= de ]nchin=torii la idoli [i impus= s= aduc= jertf= dracilor. Ea refuz= s= fac= aceasta [i fu b=tut= cu cruzime. Eufrasia a suportat cu b=rb=\ie toate b=t=ile.
Dup= multe chinuri ea fu dat= ]n m]inile unui bar-bar ca s-o necinsteasc=. Barbarul a adus-o ]n casa sa.
Sf]nta cu lacrimi ne- ]ncetat se ruga Prea-curatului s=u Mire, Domnului Hristos, ca s-o p=zeasc= ne]nti-nat=. }n momentul c]nd barbarul se preg=tea s= ]nf=ptuiasc= g]n-dul spurcat, Eufrasia ]l rug= s= a[tepte pu- \in, spun]ndu-i c= ea poate s=-i dea o iar-
b= miraculoas=, care ]l va p=zi de moarte astfel ]nc]t nici o arm= nu-l va pu-tea r=pune. Eufrasia ]l pre]nt]mpin= c= numai atunci c]nd este primit= din m]inile unei fecioare ne]ntinate, aceast= iarb= poate avea puterea minunat=.
Barbarul a acceptat acest t]rg pentru a primi firul fermecat de iarb=.
Venind ]n gr=din=, Eufrasia rupse prima buruian= ie[it= ]n cale [i i-o ]ntinse barbarului. El ]ntreb=: ”Cum pot [ti dac= este adev=rat ceea ce-mi vorbe[ti?”. Atunci fecioara [i-a pus buruiana la g]t [i-i spuse: ”ia sabia ascu\it= [i love[te ]n acest loc c]t de tare po\i [i vei vedea c= nu-mi vei pricinui nici un r=u”. Barbarul crezu ]n cuvintele ei [i, lovind-o cu mult= putere, ]i re-tez= sf]ntul cap. Eufrasia c=zu r=pus= f=r= suflare, l=s]ndu-ne un exemplu al pre\ului pl=tit pentru p=strarea fecioriei [i duc]ndu-se neatins= de p=cat la Mirele Hristos. Sf]nta muceni\= a preferat s= moar= dec]t s=-i fie p]ng=rit= fecioria.
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
10 LA PURTARE {I ACAS+
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXFEBRUARIE
9 Duminica Vame[ului [i a Fariseului. Aducerea moa[telor Sf. Irh. Ioan Gur= de Aur.
15 }nt]mpinarea Domnului.16 Duminica Fiului Risipitor. Sf. [i Dreptul Simion
[i Sf. Prooroci\= Ana.23 Duminica l=satului sec de carne. Sf. Mcc. Ha-
ralambie, Profirie; Cuv. Prohor, Longhin; Sf. Mc\. Valentina.
F iul meu a ]n\eles la ai lui cinci ani c= e frumos s= spui bun= ziua, te rog, s= mul\ume[ti [i s= te scuzi
dac= gre[e[ti ]n fa\a cuiva. Toate acestea raportate la str=ini: educatori, profesori, colegi de gr=dini\=. Dar c]nd e vorba s= ne salute pe mine sau pe taic=-s=u, c]rne[te din nas. Scuze ][i cere, ca s= nu ne supere, dar bun= diminea\a sau bun= seara la ce bun, c= doar eu s]nt mama lui. A[a c= buna cre[tere e ]nc= ]n curs de dez-voltare.
Comportamentul civilizat face parte din eticheta comunic=rii cu cei din jur, inclusiv cu membrii t=i de familie. Acas= avem parte de dragoste [i c=ldur= sufle-teasc= [i, deseori, gre[im vr]nd s= ne relax=m, s= l=s=m conven\iile pe care le respect=m fa\= de cei str=ini. Dimpotriv=, spa\iul c=minului familial ne oblig= s= nu-i neglij=m pe cei dragi. Ajuns acas=, nu l=sa la u[= res-pectul, considera\ia [i sinceritatea, principii care stau la baza etichetei.
De acas= ]ncepe educa\ia. Fii bun [i z]mbe[te dis-de-diminea\= surorii sau fratelui t=u. }ntreab=-\i p=rin- \ii dac= se simt bine. Nu r=spunde obraznic bunicilor. Sfaturile lor ]\i vor prinde bine, chiar dac= bunica te s]- c]ie s= \ii minte s= iei fularul. Tot ea va avea grij= s=-\i aduc= ceaiul de c=tin= atunci c]nd vei prinde vreo vi-roz=. Nu-\i b=ga nasul ]n jurnalul surorii tale, oric]t de tentat ai fi. Umorul deocheat sau jignitor nu ][i are loc nici ]n familie, chiar dac= crezi c= e[ti de-al casei.
Nu a[tepta s= fii poftit de c=tre p=rin\i ]n repetate r]nduri s=-\i preg=te[ti temele, s= faci ordine ]n camera ta sau ]n colivia papa-galului. oare tat=l t=u se va sim\i confortabil ]n propria cas= dac=, dup= serviciu, va fi ne-voit s= asculte hard rock-ul pe care tu ]l sa-vurezi? ia ]n calcul [i preferin\ele lor. Dac= p=rin\ii ]\i trec cu vede-rea capriciile [i nu e[ti notat nesatisf=c=tor la purtare, nu profita. D=-le o mîn= de ajutor atunci c]nd au nevoie. Stabilirea unor sarcini ]n mod echitabil pentru to\i membrii familiei tale va da rezultate bune. Nu ve\i c=uta astfel vinovatul pentru cu-tare sau cutare lucru.
o alt= regul= care func\ioneaz= perfect ]ntr-o fami-lie armonioas= este participarea tuturor ]n luarea deci-ziilor majore, a[adar, opinia fiec=ruia conteaz=. Evit= s= discu\i cu str=inii problemele private din familia ta.
Vecinii s]nt oamenii cu care vrei nu vrei te vezi de c]-teva ori ]n zi. A[a c= nu-i deranja ]n timpul orelor de odihn=, programeaz=-\i orele de pian, a[a ]nc]t s= nu \i se bat= ]n pere\i. Scuturatul cuverturilor peste rufele cu-rate puse la uscat de vecini este un gest obraznic. Blo-catul liftului la un anumit etaj pentru a te amuza, poate sup=ra pe cineva. Ai grij=!
{i nu uita, drag= cititorule, vorbele ]n\elepte ale lui Confucius: Natura ne aseam=n=. Educa\ia ne deo-sebe[te. Respect]nd familia ]n care cre[ti, accept]nd valorile morale [i spirituale care s=l=[luiesc ]n casa ta, ajungi s=-\i iube[ti mama [i tata.
Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV
(1 februarie)
2014, ianuarie Noi
REG
ULA
JO
CUL
UI
1 /
ma
ma
se
apl
eca
s=
o a
jute
pe
fem
eie
s= a
dun
e m
]nca
rea
ris
ipit=
, am
lua
t-o
la g
oan=
.Fu
gea
m
pe
stra
d=
, st
recu
r]nd
u-m
= pr
intr
e oa
men
i, f=
r= s
= m
= ui
t ]na
-po
i, un
de
ma
ma
str
iga
asc
u\it:
— M
eim
ei! M
eim
ei!
Am
lu
at-o
pe
o
ale
e,
pe
l]ng
=
ma
ga
zine
cu
perd
elel
e tr
ase
, un
de
neg
usto
rii ]
[i s
p=la
u fu
nig
inea
de
pe
gea
mur
ile d
e la
vitr
in=
. Am
cot
it pe
o
alt=
ale
e ]n
tune
cat=
, a
poi
pe o
alt=
st
rad
=,
o a
lt= a
lee.
Am
ale
rga
t p]
n=
nu a
m m
ai p
utut
[i m
i-am
da
t sea
ma
c=
nu
am
und
e s=
m=
duc
, c=
nu
ave
am
de
ce s
= fu
g. A
leile
nu
ave
au
c=i d
e sa
lva
re.
R=su
flare
a ]m
i er
a ca
un
fum
]n\
e-p
=to
r. E
ra f
rig
. M
-am
a[e
zat
pe
un
but
oi d
e p
last
ic ]
ntor
s cu
fun
dul
]n
sus,
l]n
g=
un
mor
ma
n d
e cu
tii g
oa-
le,
mi-a
m p
rins
b=
rbia
]n
pa
lme
[i
am
]nc
eput
s=
g]n
des
c in
tens
. M
i-o
imag
inam
pe
mam
a, m
ai ]n
t]i m
erg]
nd
dup
= m
ine
c]nd
pe
o st
rad
=, c
]nd
pe
alta
, re
nun\
]nd
ap
oi [
i d
uc]n
du-
se
aca
s= c
a s
= m
= a
[tep
te. D
up=
dou
=
ore,
m-a
m ri
dic
at c
u p
icio
are
le a
mor
- \it
e [i
am
lua
t-o
]nce
t sp
re c
as=
.Pe
ale
e er
a li
ni[t
e [i
put
eam
s=
v=
d
bec
urile
ga
lben
e a
le a
part
am
entu
lui
nost
ru c
um s
tr=
luce
au
]n n
oapt
e ca
oc
hii
unui
tig
ru.
Am
urc
at
cele
[a
is-
prez
ece
trep
te p
]n=
la
u[=
]n
v]rf
ul
pici
oare
lor
ca s
= n
u m
= a
ud=
. A
m
ap=
sat
pe c
lan\
=;
u[a
era
]nc
uia
t=.
Am
auz
it zg
omot
ul u
nui
sca
un,
apo
i pa
[i r
epez
i, a
poi
chei
a r
=su
cind
u-se
]n
bro
asc
= –
Clic
! C
lic!
Clic
! –
apo
i u[
a s
e d
esch
ise.
— E
ra [
i tim
pul s
= a
pari
aca
s=, ]
mi
spus
e V
ince
nt. A
i ]nc
urca
t-o, s
= [
tii.
Se
]nto
ars
e la
ma
s=. P
e un
pla
tou
era
u r=
m=
[i\e
le u
nui
pe[t
e m
are
, a
l c=
rui
cap
c=rn
os e
ra ]
nc=
leg
at
de
oase
, ]n
ot]n
d
]mpo
triv
a
cure
ntul
ui
f=r=
nic
i o [
ans
= d
e sc
=pa
re. S
t=te
am
]n
pic
ioar
e ]n
a[t
epta
rea
pede
psei
, c]n
d
ma
ma
ros
ti cu
o v
oce
usca
t=:
— N
u pa
s= d
e fa
ta a
sta
. Fa
ta a
sta
nu
pa
s= d
e no
i.N
imen
i nu
se
uita
la
min
e. C
ot-
lete
le
z=ng
=ne
au
pe
fund
ul
farf
u-ri
ilor,
dup
= c
are
era
u d
e[er
tate
]n
gur
ile fl
=m
]nd
e.M
-am
dus
]n
cam
era
mea
, am
]n-
chis
u[a
[i
m-a
m a
[eza
t pe
pa
t. }n
ca
mer
= e
ra ]
ntun
eric
, pe
ta
van
era
u um
bre
de
la l
umin
ile a
prin
se p
entr
u ci
n=,
]n
cele
lalte
a
part
am
ente
d
in
veci
nin=
tate
.}n
]nc
hipu
ire
ved
eam
o t
ab
l= d
e [a
h cu
[a
izec
i [i
pa
tru
de
p=tr
ate
ne
gre
[i
alb
e. }
n fa
\a m
ea e
ra a
d-
vers
ara
, dou
= c
r=p
=tu
ri n
egre
[i m
]-ni
oase
. Ave
a u
n z]
mb
et tr
ium
f=to
r.—
V]n
t ce
l m
ai
pute
rnic
nu
poa
te
fi v=
zut,
]mi s
puse
.o
mul
e\ii
ei n
egri
]nai
ntau
pe
c]m
pul
de
lupt
=, ]
nain
t]nd
]nc
et s
pre
fieca
re
nive
l ur
m=
tor,
ca
o s
ing
ur=
fiin
\=.
Pies
ele
mel
e a
lbe
\ipa
u pe
m=
sur=
ce
ale
rga
u f=
r= n
oim
= [
i c=
dea
u d
e pe
tab
l= u
na c
]te u
na. P
e m
=su
r= c
e so
lda
\ii e
i se
apr
opia
u d
e m
arg
inea
m
ea,
am
sim
\it c
um d
evin
tot
ma
i u[
oar=
. M
-am
rid
ica
t ]n
aer
[i
am
zb
ura
t a
far=
pe
fere
ast
r=.
Sus
, to
t m
ai
sus,
dea
supr
a a
leii,
dea
supr
a
aco
peri
[uri
lor
de
\igl=
, d
e un
de
v]n-
tul
m=
pri
nse
[i m
= r
idic
= s
pre
ceru
l ce
l neg
ru, p
]n=
c]n
d to
tul d
isp=
ru d
e su
b m
ine
[i a
m r
=m
as
sing
ur=
.A
m ]
nchi
s oc
hii
[i a
m c
hib
zuit
la
urm
=to
are
a m
i[ca
re.
8 /
Am
y TA
N
Fra
tele
meu
ma
i ma
re, V
ince
nt, a
fo
st c
el c
are
a p
rim
it d
e fa
pt jo
cul
de
[ah.
Ne
dus
eser
=m
la p
etre
cere
a
anu
al=
d
e C
r=ci
un,
care
se
\in
ea
la P
rim
a B
iser
ic=
Ba
ptis
t= C
hine
z=,
afla
t= la
ca
p=tu
l ale
ii no
ast
re. D
oam
-ne
le m
isio
nare
f=
cuse
r= u
n sa
c d
e m
o[ d
in c
ad
ouri
le d
ona
te d
e m
em-
bri
i une
i alte
bis
eric
i. N
ici u
nul d
intr
e d
aru
ri n
u er
a p
entr
u ci
neva
anu
me.
E
rau
saci
sep
ara
\i pe
ntru
b=
ie\i
[i
feti\
e d
e v]
rste
dife
rite
.U
nul
din
tre
enor
ia[i
i ch
inez
i se
]m
br=
case
]n
tr-u
n co
stum
d
e M
o[
Cr=
ciun
cu
o b
arb
= d
e h]
rtie
pe
care
lip
ise
ghe
mot
oace
de
vat=
. C
red
c=
si
ngur
ii co
pii
care
cre
dea
u c=
est
e d
e-a
dev
=ra
tele
a e
rau
prea
mic
i ca
s= [
tie c
= M
o[ C
r=ci
un n
u er
a c
hi-
nez.
C]n
d m
i-a v
enit
r]nd
ul,
Mo[
ul
m-a
]nt
reb
at
c]\i
ani
am
. A
m c
rezu
t c=
-i o
]ntr
eba
re ]
n[el
=to
are
; a
vea
m
[apt
e a
ni d
up=
ca
lcul
ul a
mer
ica
n [i
op
t d
up=
ca
lend
aru
l ch
inez
esc.
i-
am
r=
spun
s c=
m-a
m n
=sc
ut p
e 17
m
art
ie,
1951
. A
sta
a p
=ru
t c=
-l m
ul-
\um
e[te
. D
up=
ca
re
m-a
]n
treb
at
]n m
od s
olem
n d
ac=
am
fos
t o
feti\
=
foa
rte,
fo
art
e cu
min
te
anu
l a
cela
, d
ac=
cre
d ]n
lisu
s H
rist
os [
i da
c= a
s-cu
lt d
e m
am
a [
i d
e ta
ta. {
tiam
ca
re
era
sin
gur
ul r
=sp
uns
la t
oate
ace
s-te
a. A
m ]n
cuvi
in\a
t tot
at]t
de
sole
mn
ca [
i el.
Pent
ru c
= ]i
urm
=ri
sem
pe
ceila
l\i
copi
i cu
m ]
[i d
esf=
cea
u ca
dou
rile
,
Una
din
tre
cele
ma
i ]n
vog
= a
utoa
re a
mer
ica
ne
cont
emp
ora
ne, A
my
Tan
s-a
n=
scut
]n 1
952,
]n O
ak-
land
, C
alif
orni
a.
P=ri
n\ii
ei i
mig
rase
r= d
in C
hina
]n
urm
a R
=zb
oiul
ui C
ivil.
Stu
dia
z= l
imb
a e
ngle
z= [
i lin
gvi
stic
a l
a S
an
Jose
Sta
te U
nive
rsit
y. D
ebut
eaz=
cu
pro
z= s
curt
= ]
n re
vist
e b
ine
cota
te,
pre
cum
FM
[i
Sev
ente
en.
}n 1
987,
du
p=
o c
=l=
tori
e ]n
Ch
ina
, ]n
cep
e s=
scr
ie r
oma
nul
Clu
bul
Nor
ocoa
selo
r (P
o-lir
om,
2005
), p
ublic
at
ma
i ]n
t]i
]n f
oile
ton
]n L
ad
ies’
H
ome
Jour
nal,
Atl
ant
ic M
onth
ly [
i S
an
Fra
ncis
co F
ocus
. A
p=
rut
]n 1
989,
C
lub
ul N
oroc
oase
lor
a r
=m
as
nou=
luni
pe
lista
de
bes
tsel
leru
ri a
pre
stig
i-os
ului
New
Yor
k Ti
mes
[i
a f
ost
tra
dus
]n
pes
te d
ou=
zeci
[i
cinc
i d
e lim
bi.
Rom
anu
l a fo
st n
omin
aliz
at l
a N
ati
ona
l Boo
k A
wa
rd [
i Na
tion
al B
ook
Cri
tics
C
ircl
e A
wa
rd [
i a
fos
t d
isti
ns c
u B
ay
Are
a B
ook
Rev
iew
ers
Aw
ard
for
Fic
-ti
on [
i Com
mon
wea
lth
Clu
b G
old
Aw
ard
. Rom
ane
le S
o\ia
Zeu
lui B
uc=
t=ri
ei
(199
1; P
olir
om, 2
007)
, Cel
e o
sut=
de
sim
\uri
sec
rete
(199
8; P
olir
om, 2
006)
[i
Fiic
a t=
m=
dui
toru
lui d
e oa
se (2
001;
Pol
irom
, 200
5) ]i
con
solid
eaz=
poz
i\ia
]n
frun
tea
list
elor
de
bes
tsel
leru
ri. A
my
Tan
este
, de
ase
men
ea, s
olis
ta fo
rma
- \i
ei R
ock
Bot
tom
Rem
ain
der
s, d
in c
are
ma
i fa
c p
art
e [i
al\
i scr
iitor
i cel
ebri
, p
recu
m S
tep
hen
Kin
g [
i Da
ve B
arr
y, [
i ca
re s
us\i
ne c
once
rte
]n s
cop
uri c
ari
-ta
bile
.
(fra
gm
ent)
Tra
duc
ere
de
Dom
nica
DR
UM
EA
Noi, ianuarie 2014
[tiam
deja
c= d
arurile m
ari nu era
u [i cele m
ai frum
oase. o
feti\= d
e seam
a
mea
se alesese cu o ca
rte ma
re de
colorat cu persona
je bib
lice, pe c]nd
o alta
ma
i pu\in lacom
=, ca
re alesese
o cutie ma
i mic=
, primise un fla
con cu la
vand
=. S
unetul cutiei era, d
e ase-
menea
, importa
nt. Un b
=ia
t de zece
ani a
lesese o cutie care z=
ng=
nise c]nd o scuturase. Era un glob p=m
]n-tesc sub
\ire cu o fant=
prin care s=
b
ag
i ba
ni. Crezuse pesem
ne c= era
p
lin cu
mo
ned
e, deo
arece a
tun
ci c]n
d a
v=zut c=
erau d
oar zece pen-
ny, pe fa\= i s-a citit o dezam=gire a
t]t d
e ma
re, ]nc]t ma
ic=-sa
i-a tra
s una
peste ceaf=
[i l-a scos d
in sal=
ce- r]nd
scuze asisten\ei pentru lipsa
de
ma
niere a fiului ei, ca
re nu putuse s=
aprecieze un ca
dou a
t]t de fin.
C]nd
mi-a
m b
=g
at m
]inile ]n sac,
am
pip=it reped
e cad
ourile r=m
ase,
c]nt=rind
u-le [i ima
gin]nd
u-mi con-
\inutul lor. Am
ales unul g
reu [i com-
pact, ]nvelit ]n foi\=
de sta
niol cu o fund
= ro[ie d
e satin. E
ra un pa
chet cu o d
uzin= d
e Life Sa
vers [i mi-a
m
petrecut restul timpului a
ranj]nd
[i rearanj]nd tuburile de bom
boane ]n or-d
inea preferin\elor. Fra
tele meu W
in-ston a
ales tot a
t]t de ]n\elept. C
ad
oul lui se d
ovedi a
fi o cutie cu piese de
plastic
dispa
rate;
instruc\iunile d
e pe
capa
c spunea
u c=
, a
sam
bla
te corect, d
evenea
u replica
auten
tic=
]n minia
tur= a
unui subm
arin d
in al
doilea
r=zb
oi mond
ial.
Vincent prim
ise jocul de [a
h, ca-
dou d
estul de m
i[to pentru o petrecere d
e Cr=
ciun la b
iseric=, d
oar c=
era
evident uza
t [i, dup=
cum a
m d
es-coperit m
ai t]rziu, ]i lipsea
u un pion neg
ru [i calul a
lb. M
am
a m
ul\umi cu
gra
\ie necunoscutului
binef=
c=tor,
spun]nd:
— Prea
bun. Prea
scump.
La ca
re o doa
mn=
b=
tr]n= cu un
p=r d
es [i alb
se ]nclin= spre fa
milia
noa
str= [i [opti [uiera
t:
— S
=rb
=tori fericite.
C]nd
am
ajuns a
cas=
, ma
ma
i-a
spus lui Vincent s=
arunce [a
hul.—
Ea
nu vrea el. N
oi nu vrea el,
spuse ]ntorc]nd ca
pul ]nc=p=
\]nat=
, cu un z]m
bet sub
\ire, plin de m
]n-d
rie.Fra\ii m
ei o f=cur=
]ns= pe surzii.
Deja
alinia
ser= piesele d
e [ah [i ci-
teau d
in regula
mentul d
e joc cu pag
i-nile uza
te.}n
s=pt=
m]na
C
r=ciunului
i-am
urm
=rit pe V
incent [i pe Winston cum
juca
u. Tab
la d
e [ah p=
rea s=
con\in=
secrete complica
te care a
[teptau s=
fie d
ezlega
te. Piesele de [a
h erau m
ai
puternice dec]t ierb
urile ma
gice a
le b
=tr]nului Li, ca
re vindeca
u blestem
e a
ncestrale. ia
r fe\ele fra\ilor m
ei erau
at]t d
e serioase, ]nc]t era
m sig
ur= c=
]n joc era
ceva m
ai g
rozav d
ec]t evi-ta
rea u[ii com
ercian\ilor d
e la loca
lul iui H
ong X
ingi.
— {
i eu vreau! {
i eu vreau! m
= ru-
ga
m ]ntre d
ou= jocuri c]nd
unul din
fra\i sa
u cel=la
lt se l=sa
pe spate cu
un oftat a
d]nc d
e u[urare victorioa
s=,
cel=la
lt sup=ra
t, incapa
bil s=
-[i as-
cund=
deza
m=
girea
.La
]nceput Vincent nu a
vrut s=
m=
lase s=
joc, da
r c]nd m
i-am
oferit tub
urile de Life S
avers ]n locul na
stu-rilor ca
re \ineau locul pieselor lips=
, a
l=sa
t-o ma
i moa
le. El a
ales a
romele:
zmeur=
pentru pionul negru [i m
ent=
pentru calul a
lb. C
][tig=
torul le putea
m]nca
pe am
]ndou=
.}n tim
p ce ma
ma
]mpr=
[tia f=
ina
prin care t=
v=lea
apoi m
ici cercuri de
alua
t pentru g=
lu[tele fierte ]n ab
uri ca
re urma
u s= fie cina
noastr=
din
acea
sear=
, Vincent explic=
regulile,
ar=
t]nd, cu d
egetul fieca
re pies=.
— A
i [aisprezece piese [i eu a
m
tot at]tea
. Un reg
e, o regin=
, doi ne-
buni, d
oi cai, d
ou= ture [i opt pioni.
Pionii pot s= se m
i[te ]nainte un pa
s, cu excep\ia
primei m
ut=ri. A
tunci ei pot s=
fac=
doi pa
[i. Da
r ei pot s= ia
ma
s=, a
[a cum
]mi a
r=ta
se inima
s=
pozez pentru pres=, ]m
i frecam
pa
ntofii d
e piele
]nainte
[i ]na
poi ca
un copil ner=b
d=
tor ]n autob
uzul d
e [coal=
. Apoi m
= oprea
m un pic,
]mi sug
eam
buzele, r=
suceam
piesa
alea
s= d
easupra
tab
lei, ca [i cum
nu era
m hot=
r]t= und
e s= o pun, d
up=
care o a
[ezam
cu fermita
te pe noua
pozi\ie de a
menin\a
re, cu un z]mb
et trium
f=tor pe ca
re i-l arunca
m a
dver-
sarului m
eu pe m=
sur=.
Nu m
= m
ai d
uceam
s= joc ]n a
leea
de pe W
averly Pa
lace. N
u ma
i vizi-ta
m locul d
e joac=
unde se a
duna
u b
=tr]nii [i porum
beii. M
= d
uceam
la
[coal=
, apoi d
irect aca
s= ca
s= ]nv=
\ noi ta
ine [ahiste, a
vanta
je bine ca
-m
uflate, noi schem
e de eva
da
re.D
ar m
= concentra
m tot m
ai g
reu a
cas=
. Ma
ma
][i luase ob
iceiul s=
stea l]ng
= m
ine c]nd ]m
i ]ntocmea
m
planurile d
e joc. Cred
c= se consi-
dera
alia
tul meu p
rotector. Buzele
]i r=m
]neau lipite, d
ar d
up= fieca
re m
utare pe ca
re o f=cea
m un ”H
m-
mm
m” ]i sc=
pa pe na
s.—
Ma
m=
, nu pot s= m
= concen-
trez c]nd sta
i a[a
l]ng=
mine, i-a
m
spus ]ntr-o zi.S
-a retra
s ]n buc=
t=rie [i a
tot tr]n-tit cra
ti\ele [i tig=
ile. C]nd
larm
a s-a
oprit, a
m v=
zut-o cu coad
a ochiului
cum st=
tea ]n u[=
.—
Hm
mm
m!
Doa
r c= d
e da
ta a
sta sunetul a
venit d
in ad
]ncul g]tlejului.
P=rin\ii m
ei au f=
cut o gr=
ma
d=
de
concesii pentru a-m
i permite s=
exer-sez. o
da
t= m
-am
pl]ns c= d
ormitorul
pe care ]l ]m
p=r\ea
m cu fra
\ii mei era
a
t]t de g
=l=
gios, ]nc]t nu putea
m s=
g
]ndesc. im
edia
t Vincent [i W
inston a
u fost culca\i ]ntr-un pa
t ]n cam
era
de zi d
in fa\=
. Am
zis c= nu pot s=
ter-m
in orezul; capul m
eu nu func\iona
cum
trebuie
c]nd
stoma
cul m
i-era
prea plin. A
m pleca
t de la
ma
s= cu
farfuria
pe jum=
tate g
oal=
[i nimeni
nu a protesta
t. Da
r exista o ]nd
atorire
pe care nu putea
m s=
o evit. Trebuia
s=
o ]nso\esc pe ma
ma
la pia
\= ]n
s]mb
etele ]n care nu a
veam
turneu. M
am
a
merg
ea
m]nd
r=
cu m
ine, intr]nd
]n multe m
ag
azine d
in care
cump=
ra foa
rte pu\in.—
A
ceasta
fiica
m
ea,
Wa
verly Y
ong, spunea
oricui ]i ie[ea ]n ca
le.}ntr-o zi, d
up= ce a
m ie[it d
intr-un m
ag
azin, i-a
m zis cu o voce sc=
zut=:
— A
[ vrea s=
nu ma
i tot spui la
toat=
lumea
ca s]nt fa
ta ta
.M
am
a s-a
oprit d
in mers. M
ul- \im
ea d
e oam
eni cu pla
se grele se
ciocneau d
e noi pe trotuar, ]nt]i d
e una
, apoi d
e ceala
lt=.
—
Ai,
ai.
Deci
ai
ru[ine d
e m
am
a?
M=
str]nse de m
]n= m
ai ta
re ]n tim
p ce se uita la
mine. A
m pleca
t ochii.
— {
tii c= nu-i a
[a. D
oar c=
este jena
nt.—
Jen= c=
e[ti fiica m
ea? V
ocea
]i era spa
rt= d
e m]nie.
— N
u asta
am
vrut s= spun. N
u a
m spus a
sta.
— D
a’ ce spus?
{tia
m c=
este o gre[ea
l= s=
ma
i a
da
ug ceva
, da
r mi-a
m a
uzit vocea
zic]nd:
— D
e ce trebuie s=
te lauzi cu
mine? D
ac=
vrei s= te la
uzi, de ce nu
]nve\i s= joci [a
h?o
chii ma
mei se tra
nsforma
r= ]n
dou=
t=ieturi neg
re am
enin\=toa
re. N
u ma
i avea
cuvinte pentru mine,
doa
r o t=cere t=
ioas=
.A
m sim
\it v]ntul v]j]indu-mi pe l]ng=
urechile
]nro[ite. M
i-am
smuls
m]-
na d
in m]na
ma
mei [i a
m lua
t-o la
goa
n= ciocnind
u-m=
de o fem
eie ]n v]rst=
. Plasa
ei cu cump=
r=turi se ]m
-pr=
[tie pe jos.—
A
i-ia!
Fat=
proa
st=!
striga
u m
am
a [i fem
eia ]n v]rst=
.Portoca
le [i cutii de conserve se
rostogolea
u pe
trotuar,
]n tim
p ce
2/7 /
2014, ianuarie Noi
— S
[ttt
f=ce
au
lini[
te a
rbitr
ii. V
]n-
tul s
ufla
tot m
ai t
are
.—
A
runc
=-i
nisi
p d
in r
=s=
rit
ca
s=-i
ab
a\i
ate
n\ia
. Ca
lul ]
nain
ta g
ata
d
e sa
crifi
ciu.
V]n
tul
[uie
ra t
ot m
ai
tare
. —
Love
[te,
lo
ve[t
e,
love
[te.
N
u ve
de.
Est
e or
b a
cum
. F=
-l s=
se
fe-
rea
sc=
de
v]nt
ca
s=
-l po
\i d
obor
] ma
i u[
or. — S
ah,
am
anu
n\a
t, pe
c]n
d v
]ntu
l r]
dea
]n h
ohot
e.D
in
v]nt
ul
n=pr
asn
ic
n-a
u m
ai
r=m
as
dec
]t ni
[te
mic
i ad
ieri
, pro
pria
m
ea r
=su
flare
.M
am
a a
a[e
zat p
rim
ul m
eu tr
ofeu
l]n
g=
un
joc
nou
de
[ah
din
pla
stic
, pe
ca
re s
ocie
tate
a T
ao
din
vec
in=
tate
m
i-l f=
cuse
ca
dou
. Pe
c]nd
[te
rgea
de
pra
f fie
care
pie
s=, a
zis
:—
Da
ta v
iitoa
re c
][tig
= m
ai m
ulte
, pi
erd
e m
ai p
u\in
e.—
Ma
m=
, nu
con
tea
z= c
]te p
iese
pi
erzi
, am
zis
. Une
ori t
reb
uie
s= p
ierz
i ca
s=
-i d
ai ]
nain
te.
— M
ai
bun
s=
pie
rzi
ma
i pu
\in,
da
c= v
ezi c
= a
i nev
oie.
La tu
rneu
l urm
=to
r a
m c
][tig
at d
in
nou,
da
r m
am
a a
fos
t ce
a c
u fig
ura
tr
ium
f=to
are
.—
Pie
rdut
opt
pie
se a
cum
. D
ata
tr
ecut
= p
ierd
ut u
nspr
ezec
e. C
e \i-
am
sp
us?
Ma
i bun
s=
pie
rzi p
u\in
e!E
ram
irita
t=, d
ar
nu p
utea
m s
= z
ic
nim
ic.
Am
lua
t pa
rte
la to
t ma
i mul
te tu
r-ne
e, fi
eca
re d
intr
e el
e to
t ma
i dep
art
e d
e ca
s=. A
m c
][tig
at t
oate
jocu
rile
din
to
ate
div
iziil
e. B
rut=
ria
chi
neze
asc
=
de
sub
no
i a
ex
pus
cole
c\ia
m
ea
cres
c]nd
= d
e tr
ofee
]n v
itrin
a p
ropr
ie,
prin
tre
pr=
jitur
elel
e a
cope
rite
de
pra
f ca
re n
u er
au
nici
oda
t= lu
ate
de
aco
-lo
. }n
ziua
urm
=to
are
une
i vic
tori
i ]nt
r-un
impo
rtan
t tur
neu
regi
onal
, vitr
ina
fu
]mpo
dob
it= c
u o
pr=
jitur
= p
roa
sp=
t=,
cu g
lazu
r= a
lb=
pe
care
era
scr
is c
u lit
ere
ro[i
i ”F
elic
it=ri
Wa
verl
y Y
ong
, C
am
pioa
na l
a [
ah
din
Chi
nato
wn”
. C
ur]n
d d
up=
ace
ea,
o flo
r=ri
e, u
n
gra
vor
de
piet
re fu
nera
re [
i un
salo
n d
e po
mpe
fun
ebre
s-a
u of
erit
s= m
=
spon
zori
zeze
]n
turn
eele
na
\iona
le.
Din
ace
st m
omen
t m
am
a a
hot
=r]
t c=
nu
ma
i era
nev
oie
s= s
p=l v
ase
le.
Win
ston
[i V
ince
nt u
rma
u s=
-mi f
ac=
[i
r]n
dul
meu
.—
Da
’ de
ce e
a s
= s
e jo
ace
[i n
oi
s= f
ace
m t
oat=
tre
ab
a?
se p
l]ng
ea
Vin
cent
.—
E
ste
reg
uli
noi
am
eric
ane
, sp
unea
ma
ma
. Mei
mei
joa
c=, s
toa
rce
crei
erii
ca s
= c
][tig
e la
[a
h. T
u te
joci
, va
lore
az=
c]t
un p
roso
p st
ors.
La n
ou=
ani
era
m c
am
pioa
n= n
a\i-
ona
l= la
[a
h. E
ram
]nc=
la o
dis
tan\
=
de
429
de
punc
te d
e tit
lul
de
ma
re
ma
estr
u, d
ar e
ram
inte
ns m
edia
tiza
t=
dre
pt
ma
rea
sp
era
n\=
a
A
mer
icii,
co
pilu
l-min
une
sau
o fa
t= p
e ca
re s
=
pari
ezi.
Mi-a
u pu
blic
at
foto
gra
fia ]
n re
vist
a L
ife, a
l=tu
ri d
e o
repl
ic=
de-
a
lui
Bob
by
Fisc
her:
”N
u va
exi
sta
o
fem
eie
ma
re m
aes
tru”
. C
omen
tari
ul
spun
ea: ”
E r
]nd
ul t=
u B
obb
y”.
}n z
iua
]n
care
m-a
u fo
tog
rafia
t pe
ntru
rev
ist=
, a
vea
m c
odi\e
]m
ple-
tite
cu g
rij=
[i p
rins
e cu
ag
rafe
mon
-ta
te c
u [t
rasu
ri. J
uca
m ]
n a
mfit
eatr
ul
ma
re a
l un
ui l
iceu
, ca
re r
=su
na d
e tu
sete
plin
e d
e fle
gm
= [
i d
e fr
eca
tul
pici
oare
lor
de
sca
une
pe p
odea
ua
bin
e lu
stru
it=.
Fa\=
]n
fa\=
cu
min
e [e
dea
un
b=
rba
t a
mer
ica
n, c
am
de
ace
ea[i
v]r
st=
cu
Lao
Po,
ad
ic=
de
vreo
cin
cize
ci d
e a
ni.
}mi
am
inte
sc
cum
fru
ntea
lui
asu
da
t= p
=re
a c
=
pl]
ng
e la
fie
care
m
uta
re
a
mea
. Pu
rta
un
cost
um ]n
chis
, ur]
t mir
osito
r.
Unu
l din
tre
buz
una
re e
ra b
urd
u[it
cu
o ba
tist=
ma
re a
lb=
cu
care
][i [
terg
ea
palm
a ]n
ain
te d
e a
]ntin
de
m]n
a c
u o
mi[
care
la
rg=
spr
e pi
esa
pe
care
o
ale
sese
.}n
roc
hia
mea
scr
obit=
roz
cu
alb
, cu
gul
er a
spru
de
da
ntel
=,
una
din
ce
le d
ou=
pe
care
ma
ma
le
f=cu
se
pent
ru a
cest
e oc
azii
spec
iale
, ]m
i \i-
nea
m
m]in
ile
]mpr
euna
te
del
ica
t su
b b
=rb
ie,
cu c
oate
le s
priji
nite
de
3 /
6 /
M-a
m ]n
dr=
gos
tit
de
secr
etel
e p
e ca
re le
-am
des
cop
erit
...
Ilus
tra
\ie:
Ad
ria
n M
OR
AR
U
Noi, ianuarie 2014
prizonieri b=
rba
\i doa
r da
c= se m
i[c=
oblic, d
oar la
]nceput po\i s= m
u\i ]n fa
\= [i s=
iei alt pion.
— D
e ce? am
]ntreba
t ]n timp ce-m
i m
utam
pionul. De ce nu se pot m
i[ca
ma
i mul\i pa
[i?—
Pentru
c=
s]nt pioni,
mi-a
r=
spuns.—
Da
’ de ce m
erg ob
lic ca s=
ia
b=
rba
\i prizonieri? De ce nu [i fem
ei [i copii?
— D
a’ d
e ce e cerul alb
astru? D
e ce
trebuie
mereu
s=
pui ]ntreb
=ri
proste[ti? ]ntreb
=
Vincent.
+sta
-i jocul. A
stea s]nt reg
ulile. Nu le-a
m
inventat eu. U
ite. Aici. }n ca
rte. A ]m
-puns una
dintre pa
gini cu pionul d
in m
]na
lui. Pion.
P-i-o-N
. Pion.
N-a
i d
ec]t s= cite[ti [i tu.
Mam
a ][i scutur= f=ina de pe m
]ini.—
D=
-mi s=
v=d
carte, a
spus ea
calm
.A
r=
sfoit reped
e pa
ginile,
f=r=
s=
citea
sc=
simb
olurile str=
ine eng
leze[ti, p=r]nd
c= vrea
s= d
ea
impresia
c= nu ca
ut= nim
ic ]n mod
d
eosebit.
— A
stea reg
uli am
ericane, a
tras
ea
]n
sf]r[it con
cluzia
. T
otd
eau
-n
a c]nd
oam
eni vin din \=
ri str=ine,
trebuie cunoa
[te reguli. Tu nu [tii,
spune jud
ec=torul, nu b
un, tu merg
i ]na
poi. Ei nu spun la
tine de ce, ca
s=
po\i s= d
ai ]na
inte. Ei spun, nu [tiu
de ce, a
fl= sing
ur. Da
’ ei [tiu prea
bine d
e ce. Ma
i bine a
scult= [i a
fl=
singur=
de ce, a
spus ]ntorc]ndu-[i
capul cu un z]m
bet sa
tisf=cut.
Am
afla
t ma
i t]rziu despre toa
te d
e ce-urile. Am
citit regulile [i a
m
c=uta
t cuvintele complica
te ]n dic\io-
nar. A
m ]m
prumuta
t c=r\i d
e la b
iblio-
teca chinezea
sc=. A
m stud
iat fieca
re pies=
de [a
h, ]ncerc]nd s=
ab
sorb
toat=
puterea pe ca
re o con\inea.
Am
]nv=\a
t despre m
i[c=rile d
e d
eschidere [i d
e ce este importa
nt s=
controlezi centrul ]nc= d
e la ]nceput;
cea m
ai scurt=
dista
n\= d
intre dou=
puncte este chiar prin m
ijloc. Am
]nv=- \a
t despre jocul d
e mijloc [i a
m a
flat
de ce ta
cticile celor doi a
dversa
ri s]nt precum
ideile contra
dictorii; cel ca
re joa
c= m
ai b
ine are pla
nurile ma
i lim-
pezi at]t pentru a
tac, c]t [i pentru evi-
tarea
capca
nelor. Am
afla
t de ce este
esen\ial ca
la fina
lul jocului s= a
i ima
-g
ina\ie, o ]n\eleg
ere ma
tema
tic= a
tuturor m
ut=rilor posib
ile [i r=b
da
re; orice sl=
biciune [i orice a
vanta
j s]nt evid
ente pentru un ad
versar puternic
[i obscure pentru un oponent ob
osit. A
m d
escoperit c= pe pa
rcursul ]ntre-g
ului joc ai nevoie d
e puteri invizibile
[i ai n
evoie s=
vezi fina
lul jo
culu
i ]nc=
]nainte d
e a-l ]ncepe.
Am
afla
t, de a
semenea
, de ce nu
trebuie sa
le explic nicioda
t= ”d
e ce-urile” celorla
l\i. Un pic d
e cunoa[tere
\inut= pentru sine este un m
are a
van-
taj,
de
pus d
eoparte
pentru viitor.
Asta
este puterea [a
hului. Un joc d
e secrete pe ca
re s= le p=
strezi [i s= nu
le spui nicioda
t=.
M-a
m
]ndr=
gostit
de
secretele pe ca
re le-am
descoperit ]n interi-
orul celor [aizeci [i pa
tru de p=
trate
alb
e [i negre. A
m d
esenat cu g
rij= o
tab
l= d
e [ah [i a
m prins-o ]n a
ce la
c=p=
t]iul pa
tului meu, urm
=rind
pe
ea noa
ptea
ore ]ntregi b
=t=
lii ima
gi-
nare. C
ur]nd nu a
m m
ai pierd
ut nici un joc sa
u vreun tub d
e Life Sa
vers, d
ar m
i-am
pierdut a
dversa
rii. Win-
ston [i Vincent s-a
u hot=r]t c=
e mult
ma
i interesant s=
ba
t= str=
zile dup=
[coa
l=, cu p=
l=riile lor d
e cowb
oy.}ntr-o
dup=
-am
iaz=
rece
de
prim=
var=
, pe
c]nd
veneam
d
e la
[coa
l=, a
m lua
t-o prin locul de joa
c=
de la
cap=
tul aleii noa
stre. Am
v=zut
un grup de oameni ]n v]rst=
, doi fa
\= ]n
fa\=
la o m
as=
pliant=
, juc]nd o pa
r-tid
= d
e [ah, ceila
l\i fum]nd
u-[i pipele, m
]nc]nd a
lune [i uit]ndu-se. A
m a
ler-g
at a
cas=
, am
luat jocul d
e [ah
al
lui Vin
cent, ca
re era a
mb
ala
t ]ntr-o
cutie de ca
rton lega
t= cu ela
stic. Am
a
les, de a
semenea
, cu grij=
dou=
tu-b
uri de Life S
avers. M
-am
]ntors ]n pa
rc [i m-a
m a
propiat d
e unul dintre
cei care urm
=rea
u partid
a.
— V
rei s= juc=
m? l-a
m ]ntreb
at.
Fa\a
se lungi a
mira
re [i se ]n-crunt=
spre cutia d
e sub b
ra\ul m
eu.—
Surioa
r=, e ca
m m
ult de c]nd
nu m
= m
ai joc cu p=
pu[ile, mi-a
spus z]m
bind
u-mi b
inevoitor.A
m pus reped
e cutia jos pe b
anc=
ling
= el [i m
i-am
etala
t replica.
Lao Po, cum
mi-a
]ng=
duit s=
-i spun, s-a
doved
it a fi un juc=
tor mult
ma
i bun d
ec]t fra\ii m
ei au pierd
ut m
ulte jocuri [i multe tub
uri de Life
Sa
vers. Da
r de-a
lungul s=
pt=m
]-nilor [i o d
at=
cu ]mpu\ina
rea b
om-
boa
nelor, am
pus deopa
rte noi se-crete. La
o Po mi-a
da
t denum
irile. D
ublul a
tac d
e pe ma
lul de est [i
de vest. A
runcarea
cu pietre ]n omul
care se ]nea
c=. N
ea[tepta
ta a
duna
re a
clanului. S
urpriz= d
in partea
san-
tinelei ad
ormite. Prea
umilul servitor
care ucid
e regele. N
isip ]n ochii ata
-ca
torilor. Un d
ublu om
or f=r=
v=rsa
re d
e s]nge.
Urm
au a
poi problem
ele delica
te a
le etichetei [ahiste. S
= \ii piesele
captura
te ]n r]nduri ord
onate ca
pe ni[te prizonieri b
ine ]ngriji\i. N
icio-d
at=
s=
nu
anun\i
cu fa
l=
”[ah”,
da
c= nu vrei ca
o sab
ie nev=zut=
s=-
\i taie g
]tlejul. Niciod
at=
s= nu a
runci piesele d
e [ah ]n nisip d
up= ce a
i pierd
ut o partid
=, d
eoarece va
trebui
s= le g
=se[ti tot tu d
up= ce a
trebuit
s= le ceri scuze tuturor din jur. P]n= la sf]r-[itul verii La
o Po m=
]nv=\a
se tot ce [tia
, iar eu d
evenisem o juc=
toare d
e [a
h ma
i bun=
.U
n mic g
rup de w
eekend, a
lc=tuit
din chinezi [i turi[ti, se a
duna
s=
priveasc=
cum juca
m [i-i ]nving
eam
pe
to\i a
dversa
rii unul
c]te unul.
Ma
ma
se al=
tura [i ea
grupului la
aceste jocuri d
emonstra
tive ]n aer
liber. Se a[eza m]ndr= pe banc=, pun]n-
du-le a
dm
iratorilor m
ei cu umilin\a
proprie chinezilor:
— E
noroc.U
n b=
rba
t care m
= urm
=rise cum
joc ]i sug
er= m
am
ei s= m
= la
se s=
iau pa
rte la turneele loca
le de [a
h. M
am
a i-a
z]mb
it cu gra
\ie, r=spuns
care nu ]nsem
na nim
ic. Dorea
m cu
ard
oare s=
merg
, da
r mi-a
m \inut
gura
. {tia
m c=
nu m-a
r fi l=sa
t s=
joc printre str=ini. A
[a c=
pe c]nd
ne ]ntorceam
aca
s=, i-a
m spus cu o
voce timid
= c=
nu dorea
m s=
joc ]n turneul loca
l. Sig
ur c= a
veau reg
uli a
merica
ne. Da
c= a
[ fi pierdut, m
i-a[
fi f=cut fa
milia
de ru[ine.
— R
u[ine s= ca
zi c]nd nim
eni nu te ]m
pinge, ]m
i spuse ma
ma
.}n prim
ul turneu ma
ma
a sta
t cu m
ine ]n primul r]nd
pe c]nd a
[teptam
s=-m
i vin= r]ndul. Am
tot dat din picioa-re ca
s= le d
ezlipesc de pe m
etalu
l rece a
l scau
nu
lui p
lian
t. C]nd
am
fost strig
at=
, am
s=rit ca
ars=
. Ma
ma
a
desf=
cut ceva ]n poa
l=. E
ra zha
n-g
ul ei, o buc=
\ic= m
ic= d
e jad
ro[u ca
re p=stra
lumina
soarelui.
—
Pentru noroc,
mi-a
[optit
[i m
i-a strecura
t-o ]n buzuna
rul de la
rochie.
M-a
m ]ntors spre a
dversa
rul meu,
un b=
iat d
e cincisprezece ani d
in o
akla
nd.
M-a
privit
str]mb
]nd
din
nas.C
]nd a
m ]nceput s=
joc, b=
iatul
disp=
ru, culorile din ca
mer=
se es-tom
par=
, iar ]n fa
\a m
ea nu m
ai era
u d
ec]t piesele mele a
lbe, fa
\= ]n fa
\=
cu piesele lui negre d
e partea
ceala
l-t=
. Un v]nt u[or ]ncepu s=
-mi a
die pe
la urechi, ]m
i [optea ta
ine pe care
doa
r eu puteam
s= le a
ud.
— Love[te din sud, m
urmura el. V
]n-tul nu la
s= urm
e.V
edea
m lim
pede ce ca
le avea
m
de urm
at [i cum
s= evit ca
pcanele, ]n
sal=
era rum
oare.
4 /5 /
2014, ianuarie Noi 21
calea spre olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
ETAPA a IV-a1. Demonstreaz= rela\ia de interdependen\=
dintre politica intern= promovat= de Alexandru Ioan Cuza [i modernizarea societ=\ii rom`ne[ti.
2. Apreciaz= prin trei ar-gumente rolul istoric al per-sonalit=\ii lui Abraham Lincoln.
3. Recunoa[te monumen-tul din imaginea al=turat=.
A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Succes.
R=spunsuri corecte la etapa I1. Cauze: 1) Participarea Rom`niei la Primul R=z-
boi Mondial oferea posibilitatea de a participa la re-glementarea postbelic= [i oferea [ansa realiz=rii dezideratului na\ional – ]ntregirea na\ional=; 2) Pre-siunile marilor puteri, exercitate at]t de statele mem-bre ale Antantei, c]t [i ale Triplei Alian\e, nu ]i permiteau Rom`niei s=-[i p=streze neutralitatea, ]naintarea condi\iei de c=tre Antanta – ”acum ori niciodat=” – determin]nd-o s= se implice.
Consecin\e: 1) }n urma destr=m=rii imperiului Austro-Ungar [i a revolu\iei bol[evice din Rusia, a devenit posibil= Unirea Basarabiei, Bucovinei [i Transilvaniei cu Rom`nia; 2) }n pofida gravelor pierderi umane [i materiale suportate, participarea la r=zboi ]mpotriva agresorilor a servit drept temei pentru recunoa[terea interna\ional= a Marii Uniri, prin Tratatul de la Paris (1920).
2. A fost conduc=tor al Atenei ]ntre 443 [i 429 ].Hr., a ini\iat numeroase reforme democratice, care au transformat ora[ul ]ntr-un centru politic, cultural [i artistic al lumii grece[ti.
}n timpul lui Pericle au fost edificate remarcabile opere de arhitectur=: Partenonul, Noul Erehteion etc., mare protector al [tiin\elor [i artelor, pentru str=lucirea intelectual= pe care a dat-o Greciei, secolul ]n care a tr=it (secolul V ].Hr.) a fost supranumit ”Secolul lui Pericle”.
}n politica extern=, pe la 445 ].Hr. a fost ]ncheiat Tratatul de pace dintre Sparta [i Atena pentru 30 de ani, numit [i ”Pacea lui Pericle”. A concurat perma-nent cu Sparta, Corint etc. pentru sfere de influen\e [i colonii, ceea ce ]ntr-un sf]r[it a dus la izbucnirea R=zboiului Peloponeziac.
3. }n imagine este reprezentat= M=n=stirea Zo-grafu, una dintre marile m=n=stiri din Sf]ntul Munte Athos.
Rezultatele etapei I:
C]te 30 de puncte (15;10;5) au acumulat: Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Silvia NACU, Ana PLA-MADEALA, V=sieni, Ialoveni; Daniela COSTIN, Maria VATAMANU, Elizaveta GALCHIU, Maria CHISTOL, Ana ROGOJINARU, Liceul Teoretic M. Viteazu, H]nce[ti; Artur GHIMP, Mihai-Adrian IOVU, Alexandru FLOREA, Liceul Teoretic Orizont, Chi[in=u, Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni.
C]te 29 de puncte (14;10;5): Mihaela DODI, Sus-leni, Orhei; Silvia ISTRATI, V=sieni, Ialoveni.
C]te 25 de puncte (15;10;0): Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul; Ecaterina ISTRATI, Maria JARDAN, Ionela B}RDAN, Lozova, Str=[eni; Felicia COJU-HARI, Liceul Teoretic L. Blaga, Chi[in=u; Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari; Cristina SUVEIC+, Sudarca, Dondu[eni.
C]te 24 de puncte: Maria GRAMA (14;10;0), B=diceni, Soroca; Dorina ABABII (14;10;0), V=sieni, Ialoveni; Maria BABENCO (15;9;0), Cuhure[tii de Jos, Flore[ti.
C]te 23 de puncte: Maria PLUGARU (14;9;0), Bardar, Ialoveni; Mihaela NECRU|U (14;9;0), Cuhure[tii de Jos, Flore[ti; Felicia S}RBU (13;10;0), Holercani, Dub=sari.
C]te 22 de puncte: Ana TUDOR (14;8;0), V=leni, Cahul.
C]te 21 de puncte: Rahela SCUREA (13;8;0), V=leni, Cahul.
C]te 20 de puncte: Dorina SAVCIUC (15;5;0), Ho-lercani, Dub=sari.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 11 luni ale anului 2014.Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista Noi.Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i
miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritu-alitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii, solu\ii psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.
Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este de 165 de lei. Indicele PM 31239. Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
abonament
Noi, ianuarie 201422
Carul-Mic
P entru a determina pui[orii s= p=r=seasc= cui-bul [i s= se lanseze ]n gol, p=rin\ii-vulturi le
scot afar= culcu[ul confortabil f=cut, de obicei, din l]n=, mu[chi [i frunze sau alt fel de material moale. Ace[tia s]nt l=sa\i pe be\ele uscate mult mai inco-mode sau li se pun ]n aceste cuiburi crengu\e spi-noase, f=c]ndu-i astfel dornici de a p=r=si locul de trai, zbur]nd.
Vulturii au vederea de trei ori mai bun= ca a omului, put]nd z=ri prada chiar [i de la doi kilometri distan\=, din ]naltul cerului. Pot zbura 300 de kilo-metri f=r= oprire, cu viteze care ajung [i la 180 de kilometri pe or= (aproape c]t a unei ma[ini de For-mula 1) atunci c]nd coboar= aproape vertical pen-tru a ]nh=\a pe[tii din ap=.
O nou= inven\ie accidental=. La v]rsta de numai 16 ani, Adams l-a asistat pe tat=l s=u, Thomas,
la experimentele cu chicle – seva uscat= a unui ar-bore tropical. }n timp ce tat=l s=u ]ncerca s= inven-teze ceva din cauciuc, micul Hortio, ca un copil ce pune ]n gur= tot ce are la ]ndem]n=, a luat ]n gur= ni[te chicle [i a ]nceput s=-l mestece. Apoi, b=iatul a v=zut c= are un gust foarte bun, dar mai interesant i-a fost atunci c]nd a ]nceput a sufla bule din noua sev=. Astfel a fos inventat= guma de mestecat.
La scurt timp, au deschis prima fabric= de gum= de mestecat din lume, numind-o Tutti Frutti. Guma a ]nceput s= fie v]ndut= ]n tonomate (ma[in= semi-automat= care se declan[eaz= cu ajutorul unei mo-nede sau al unui jeton [i care are un sistem selector de discuri). Aceste ma[ini erau situate ]n sta\iile de metrou din New York.
C romwell, omul care a domnit ]n Anglia ca un suveran pe la mijlocul secolului al XVii-lea;
omul care a condus revolu\ia ce l-a trimis la e[afod pe regele Carol i; omul care a b=gat spaima ]n papi [i ]n monarhi; omul care s-a luptat peste m=ri [i \=ri, biruind pe spanioli, pe olandezi... omul acesta pu-ternic [i glorios a fost ]nvins de... un gr=unte de ni-sip! Nisipul p=trunz]nd ]n organismul s=u, i-a pro-vocat moartea.
De ce atunci acest faimos gr=unte nu poart= nu-mele lui Cromwell? Fiindc= ]nt]mplarea ar fi r=mas poate necunoscut=, dac= n-ar fi consemnat-o scrii-torul francez Pascal ]n lucr=rile sale. {i astfel, recunosc=tor celui ce i-a asigurat posteritatea, ”is-toricul” bob de nisip a renun\at la numele p=rintesc al st=p]nului s=u [i [i-a ]nsu[it pe cel adoptiv al sa-vantului.
Gr=untele de nisip al lui Pascal a devenit de atunci o expresie original=, pentru a semnala c= micile cauze provoac= adesea efecte mari. Ea ][i g=se[te echivalent ]n vorba noastr= popular=: Butu-ruga mic= r=stoarn= carul mare.
T o\i cu inima curat=,/ |ie, Doamne-|i, mul\umim./ Tu, cu harul T=u, Preasfinte,/ Ne-aju\i oameni buni
s= fim,/ De gre[eli s= ne ferim,/ |ara noastr= s-o iubim,/ |ie, fii iubi\i s=-|i fim./ |ie, Doamne-|i, mul\umim.
M=rire Tat=lui [i Fiului, [i Sf]ntului Duh, [i acum [i pururea [i ]n vecii vecilor. Amin.
RUG+CIUNE LA IE{IREA DIN CLAS+
S-A CERTAT IARNA CU GERULS-a certat iarna cu gerul{i-acum iat-o singurea.Nu mai vrea s= duc= gerulCiurul ei cu fulgi de nea.
Cerne iarna peste glieFulgi m=[ca\i, dar ce folos?Dac= nu-i ]nghea\= gerul,Fulgii se topesc pe jos. Ce mai iarn=, asta-i iarn=?Nici z=pad=, nici ghe\u[.Ninge-a[a de parc= plou=.Cum s= ie[i la s=niu[? Vine iarna [i se roag=:— Gerule, s]nt speriat=,Hai s= mergem, f=r= tineNu s]nt iarn=-adev=rat=!
UN GR+UNTE DE NISIP
Emilia PLUGARU
2014, ianuarie Noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
F loarea privi fe-reastra [i ]ncre-
meni. De pe geamul ]nghe\at, o priveau, poate la fel de uimite ca [i ea, o mul\ime de flori de ghea\=, Deli-cate, albe, magice, desenate parc= de m]-na unui artist care ui-tase s= ][i lase semn=-tura. C]t de frumoase erau! Veneau de pe t=r]muri at]t de ]n-dep=rtate, aduceau cu ele pove[ti ne[tiute, rostite ]nc=. Le adu-nau, poate, de la fie-care fereastr= pe care se n=[teau, ]n fiecare zi altele, c=l=toare din iarn= ]n iarn=.
o cuprinse invi-dia, ea va fi mereu aceea[i, nu ][i va p=-r=si niciodat= ghive-ciul, iar locul acesta de la fereastr= ]i era sortit. Le urm=ri avid= cum se ondulau ]n forme at]t de pure [i libere... C]t [i-ar fi do-rit s= fie la fel, gra- \ioas= [i rece, mister, pur [i simplu, ]nc]n- tare...
— C]t de frumoase s]nt... abia putu [opti.
Undeva, ]n col\ul cel=lalt al camerei, Suki ][i con-tinua r=zboiul personal cu gutuile de l]ng= sob=. Poc! Poc! C=deau pe r]nd, azv]rlite cu mult= dexteri-tate de motanul nostru sup=rat c= ]i ocupaser= locul cald.
— A[a mai da!— Vino s= vezi, Suki, ]l chem= ea ab=tut=...
Se zg]i [i el c]t putu de atent, apoi ]i veni ideea s= vad= [i ce gust au... brrr...
— oare o fi nins azi-noapte?{i sufl=: huuu huuu [i c]teva frunze albe disp=rur=
]ncet, l=crim]nd parc=...— Ce ai f=cut??— Hmm, nu a nins nici azi... iar tu, ]i zise v=-
z]nd-o at]t de trist=, dec]t s= ]\i faci at]tea g]nduri nebune mai bine ai mai scrie o poezie...
MOTANUL SUKI {I FLOAREA
Ilustra\ii: Sergiu PUIC+
Dana ST+NESCU
(fragment)
Noi, ianuarie 201424
Continuare ]n pag. 31
a[chii ochiul critic
COLINDE, COLINDE CENACLU SAU CLUB DE LECTUR+
A dev=rul [i iubirea conduc universul: Adev=rul e Tat=l, iubirea e iisus.
Credinciosul are verticalitate [i c]nd st= ]n genunchi.
Nu totdeauna un drum este [i o cale.
Numai copiii pot vorbi cu Dumnezeu de la egal la egal.
Rug=ciunea face leg=tura dintre p=m]nt [i cer.Dragostea face leg=tura dintre cer [i p=m]nt.Rug=ciunea e dragoste.Dragostea e rug=ciune.Acolo unde se ]nt]lnesc acestea dou= –
locuie[te Dumnezeu.
U na dintre cele mai frumoase s=rb=tori ale anului este Cr=ciunul. }n satul Co-
dreni era [i cea mai a[teptat=.}n acest an ea a trecut f=r= colindele lui
badea Petrea Dabija. }n 2012, badea Petrea s-a mutat la v]rsta sa de 84 de ani tr=i\i pe p=m]nt ]n cimitirul satului, s= colinde mor\ii de sub \=r]n=.
C]t a fost viu, fratele mamei umblase cu co-linda la fiecare Cr=ciun. Se preg=tea din timp, aduna m=run\i[ de ruble sau lei, ][i amintea colindele, numele cons=tenilor pe care inten\iona s=-i colinde, iar m=tu[a Aga-fia, so\ia lui, ]i cocea de fiecare dat= un cup-tor de pr=ji\ei, un fel de pr=jituri de cas=, cu care el ][i umplea traista. Mai punea ]n ea [i o garaf= de vin de-al s=u. {i se pornea prin sat cu colindatul.
intra ]n casa gospodarului, zicea colinda, una lung= cu ”Adam [i Eva lui stau la poarta raiului...”, pe care o spusesem [i noi c]nd eram copii, [i, dup= ce o ]ncheia, ][i ]mp=r\ea generos copturile celor din cas=, iar copiilor le d=ruia de fiecare dat= [i b=nu\i. Pe urm= scotea garafa cu vin [i un pahar din care ]i cinstea pe gospodari, felicit]ndu-i cu ocazia Na[terii Domnului. Apoi se ducea la alt= cas=. C]nd i se terminau pr=ji\eii [i vinul, se ]ntorcea acas= s=-[i umple traista [i garafa [i continua colindatul.
Bucuria cea mare era a lui: el colinda [i tot el – ]n loc s= a[tepte daruri – f=cea daruri. Probabil, unchiul meu mo[tenise de la primii cre[tini gestul acestora de a-i sprijini pe cei ]n nevoie, iar mai apoi, pentru bucuria de a-i fi putut ajuta, s= le strecoare discret, ca s= nu vad= Dumnezeu, [i c]te un b=nu\ ]n palm=.
Nicolae DABIJA
U na din cele mai r=sp]ndite forme de organizare a iubi-torilor de literatur= azi este cenaclul. Membrii acestuia
c]nt= [i citesc versuri (str=ine [i proprii), ][i critic= reciproc produc\ia literar=, improvizeaz= ateliere de scriere creativ= (de[i aceast= form= e ceva deosebit de forma de cenaclu). Exist= [i forme distincte, cenaclul amintind adesea de serate [i de [ez=torile literar-muzicale, iar atelierele prelu]nd mode-lul pragmatic al atelierelor americane de acest gen.
Bune ]n sine, ca orice activitate (care este preferabil= inac-tivit=\ii), aceste implic=ri ]n lumea literarului au [i lacunele sau limitele lor. Una e c= nu to\i trebuie s= [tie a scrie (fie [i creativ) literatur=, alta e c=, talentele fiind rare, atunci c]nd se for\eaz= nota, se ]nmul\esc grafomanii [i impostorii lite-rari. Fiecare conduc=tor de cenaclu fiind interesat ]n a avea c]t mai mul\i membri, va tolera scriitura mediocr= [i va ]ncura-ja, indirect, amatorismul literar, care poate s= ia propor\ii.
Talentele muzicale sau plastice se dezvolt= ]n institu\ii profesioniste, specializate, conform unor selec\ii [i programe riguroase, pe c]nd talentele literare nu pot fi selectate, ci se umfl= uneori peste limita admis= a calit=\ii profesionale. Nu trebuie s= ne sperie acest cuv]nt: profesional. Dimpotriv=, profesionismul trebuie s= fie prezent ]n toate. Voca\ia trebuie s= fie autentic=.
iubitorii de literatur= ([i nu numai de literatur=, ci iubitorii de c=r\i bune din orice domeniu: literatur=, istorie, geografie, biologie, informatic= [i [tiin\e ale comunic=rii, chimie sau fi-zic=, astronomie, robototehnic= [i nanotehnologii etc.) pot s= se adune ]n alte grupuri de interese. Una dintre cele mai ten-tante forme de asociere, cred eu, ar fi clubul de lectur=. Clu-bul care i-ar uni pe cei cui le place s= citeasc= [i s= comente-ze c=r\ile citite. iar dac= aceste lecturi vor implica faceri de noti\e, scrieri de recenzii, prezent=ri ]n forme orale, apoi scri-se, ale c=r\ilor, iar aceasta va poten\a redactarea propriilor texte, toate vor fi o urmare fireasc=, organic=, nefor\at= a ac-tivit=\ilor ce pun ]n capul mesei lectura.…
Renumitul scriitor argentinian, autorul celebrei nuvele Bi-blioteca Babel, el ]nsu[i un mare cititor [i vestit bibliotecar, Jorge Luis Borges explica de ce ]i place mai mult s= citeasc= dec]t s= scrie: el poate s= scrie numai at]t de c]t este capabil, pe c]nd de citit poate s= citeasc= orice ][i dore[te. Este o mare fascina\ie cititul. Mai ales c= \i-i faci prieteni nu numai pe talenta\ii t=i contemporani, ci [i pe cei din secolul trecut, sau pe cei de acum c]teva secole. Fie c= intri ]n poveste pe u[a lui ”a fost odat=”, fie c= te apropii de acel univers ]ntr-un mod cinematografic, ca ]n Pripasul din romanul lui Rebreanu, ori-cum, ]ncep]nd cu prima fil=, participi la crearea acelei lumi mirabile.
Citeam, ]n unul din numerele revistei Rom`nia literar=, despre o ac\iune a trei laurea\i ai Premiului Nobel pentru lite-ratur= (Doris Lessing, J. M. Coetzee [i Toni Morrison) care: ”au dat curs unei ini\iative a Bibliotecii f=r= Frontiere de a semna apelul Urgen\a de a citi. Sensul apelului const= ]n a pune cartea, informa\ia [i cultura ]n r]ndul priorit=\ilor, ]n caz de catastrof= umanitar=.”
Bine]n\eles c=, pentru a deveni o necesitate de ne]nlocuit, lectura trebuie cumva testat= pe cititorii benevoli, pe cei pen-tru care lectura e o pl=cere [i o necesitate zilnic=. Este ceea ce face un club de lectur=: demonstra\ia necesit=\ii vitale a cititului. Dac= – test]nd cumva [i aspectul dramatic al apelu-lui laurea\ilor Nobel – fiind anun\a\i c= se apropie o catas-trof= umanitar= de orice soi (hazarduri naturale sau antropi-
2014, ianuarie Noi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului
S ]nt de etnie rom=. }n clas= colegii fac glume pe seama mea. Pu\ini profesori ]mi \in ap=rarea.
Uneori ]mi pierd pofta de a merge la [coal=.
Marcel Z., 14 ani C=l=ra[i
D rag= Marcel, ]n conformitate cu prevederile ac-telor interna\ionale la care Republica Moldova
este parte, to\i copiii s]nt egali indiferent de ras=, cu-loare, sex, limb=, religie, origine na\ional=, etnic= sau social=, opinie public=, situa\ie material=.
Este regretabil s= afl=m c=, ]ntr-un stat de drept, copiii s]nt discrimina\i pe astfel de criterii, mai cu seam= ]ntr-o institu\ie de ]nv=\=m]nt unde profesorii, prin propriul comportament, s]nt obliga\i s= fie un model pentru discipoli. Pentru a pune cap=t acestei situa\ii jenante, ]\i recomand=m s= discu\i cu dirigin-tele [i cu psihologul [colar acest aspect, care, la r]ndul lor, s]nt obliga\i s= discute aceast= situa\ie ]ntre cadrele didactice, administra\ia institu\iei de ]nv=\=m]nt [i colegii t=i pentru a evita etichetarea.
}n situa\ia ]n care discriminarea pe criteriul de apartenen\= etnic= va continua, te rug=m s= te adre-sezi avocatului copilului ale c=rui date de contact le vei g=si acces]nd pagina web www.ombudsman.md.
N u ne putem alege p=rin\ii. Ai mei au patima pa-harului, [i chiar dac= muncesc din greu, nu mai
ie[im din s=r=cie. Toamna [i prim=vara m= oblig= s= absentez de la lec\ii pentru a-i ajuta la muncile c]mpului. Eu i-a[ ajuta cu pl=cere, doar c= dup= lec- \ii. Ei nici nu vor s= aud=.
Denis A., 15 aniF=le[ti
D rag= Denis, ]ntr-adev=r, nu este cu putin\= s= ne alegem p=rin\ii [i ]n activitatea desf=[urat=
]n calitate de avocat parlamentar am constatat c= ]n Republica Moldova mul\i copii s]nt crescu\i [i educa\i ]ntr-un mediu mai pu\in favorabil pentru o dezvoltare armonioas=.
Da, copiii trebuie s=-[i ajute p=rin\ii, cu toate acestea, tuturor copiilor le este asigurat dreptul la ]n-v=\=m]ntul general obligatoriu, iar ]n situa\ia c]nd un copil absenteaz= de la ore nemotivat, tot p=rin\ii sunt cei care poart= r=spundere pentru nerespectarea obliga\iilor p=rinte[ti.
}n situa\ia ]n care p=rin\ii nu doresc s= te asculte [i te oblig= s= absentezi de la ore, discut= cu dirigin-tele [i directorul adjunct pentru educa\ie cauzele ab-sen\ei tale.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
AC|IUNI ILICITEETAPA a III-a
1. Despre ce stadion este vorba c]nd zicem Teatrul viselor – Old Trafford sau Maracanã? (5 puncte)
2. De ce na\ionalitate este boxerul Lucian Bute? (4 puncte)
3. C]te edi\ii are p]n= la aceast= dat= Turneul de hochei pe ghea\= Cupa Prieteniei desf=[urat anual la Chi[in=u [i la Tiraspol? (3 puncte)
R=spunsurile urmeaz= s= fie expediate ]n termen de 20 de zile de la apari\ia num=rului revistei.
Succes!
capriciile muzei
PEISAJ }N ALB-NEGRUVeronica POPESCU, cl. a XI-a
Liceul B. Cazacu, Nisporeni
Noi, ianuarie 201426
pa gi na mu ze lor
SASHA LOPEZ
S asha Lopez, pe numele lui real Serge, s-a n=scut la Chi[in=u, a absolvit Liceul de Art= [i Academia
de Studii Economice, specialitatea management. Pro-babil, v= ]ntreba\i ce caut= un domn care ne poate lua lejer la bani m=run\i, pe 89,5 fm?
Serge este pasionat de muzic= ]nc= din copil=rie. }[i ]ncepe cariera ca Dj, la doar 15 ani, ]n legendarul club din Chi[inau – Star Track Club, apoi devine rezidentul clubului City (unul dintre cele mai importante din ora[). Aici activeaz=, timp de opt ani, p]n= ]n 2005, c]nd lan-seaz= sub nume propriu primul mix ]n format CD intitu-lat Club City Presents.
}n acela[i an, ]l cunoa[te pe Dj Nash [i pun bazele unui proiect muzical care s-a f=cut auzit [i ]n afara \=rii. Cu siguran\=, v= aminti\i de Studio one. Cur]nd li s-a al=turat Tanya (Cerga) – voce – [i single-ul lor Every-time a fost recunoscut la nivel interna\ional, devenind
hit ]n Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia, Rusia [i fiind inclus pe compila\ia Ministry of Sound compilation din 2008.
Au urmat colabor=rile cu Tom Boxer (Lose Control), Fly Project (Wonder Girl), Vali B=rbulescu (Send Your Love) [i cea mai recent= cu Edward Maya (out of Love). Serge se ]ntoarce dup= aceste experien\e, la baza profesiei sale – Dj-ing-ul – ]mbin= ]n prezent gig-urile din Rom`nia [i din ]ntreaga Europ= cu num=rul mare de produc\ii DANCE pe care le lanseaz= sau la care pune um=rul!
Sasha Lopez este un proiect ]n colaborare cu unul din-tre cei mai importan\i produc=tori ai momentului ]n Rom`nia – Vanotek (coproduc=torul hiturilor Chica Bomb, Dan Balan; Beautiful Day, Tom Boxer; Naguale, Get Up).
Acum doi ani s-a ]nsurat cu frumoasa Ale Blake.
Ana BRADU
2014, ianuarie Noi 27
PELÉ
G ra\ie lui, negrii au fost privi\i altfel: la Mondialul din 1958, pentru prima dat= ]n istorie, regele Suediei a
fost fotografiat pe teren str]ng]nd m]na unui negru; re-gina Elisabeta a ii-a l-a numit ”Sir” al Marii Britanii, poze care au f=cut ocolul lumii. insultat, pe teren, se r=zbuna marc]nd dou= goluri ]n plus. Pe atunci internetul nu era, dar toat= lumea aflase de Pelé.
De cur]nd, ]n Brazilia, a fost lansat= cea mai scump= carte despre fotbal. Pelé a prezentat cartea – biografie – omagiu cu titlu 1283 (golurile marcate pe parcursul carierei sale timp de 21 de ani ]n 1363 de partide). Edi- \ia cost= 1283 de euro [i va fi publicat= ]n tot at]tea ex-emplare. Volumul c]nt=re[te 15 kilograme, con\in]nd articole [i 500 de fotografii din cariera fotbalistului. Vi-zibil emo\ionat la cei 72 de ani, Pelé a declarat: ”Aceas-ta m= face s= cred c= am l=sat o mo[tenire Braziliei”.
Edison Arantes do Nascimento, adic= Pelé (n=scut la 23 octombrie 1940, ]n Brazilia) joac= fotbal de la 5 ani, totodat= mai [i cur=\a pantofi pe strad= pentru a-[i ajuta familia. Tat=l s=u, juc=tor profesionist de fotbal, ][i ]ncheie cariera devreme, ]n urma unei leziuni la ge-nunchi. Antren]ndu-[i fiul pe stadion, la 11 ani Pelé este descoperit de fostul interna\ional brazilian, Waldemar de Brito. La 15 ani intr= ]n echipa lui Santos, c][tig]nd Cope Libertadores doi ani consecutiv (1962, 1963). Ac-tualul ambasador oficial al FiFA a jucat cea mai mare parte a carierei sale ]n Brazilia, debut]nd la echipa na- \ional= la 16 ani. Devine golgheter ]n campionatul in-tern, iar la 17 ani intr= ]n posesia primei Cupe Mondi-ale, fiind cel mai t]n=r juc=tor de fotbal care a punctat
la Cupa Mondial=. Tehnica de lovire a balonului [i vite-za de ”gazel=” ]l fac legendar ]n Brazilia, ob\in]nd cu na\ionala trei titluri mondiale (1958, 1962, 1970).
Semipensionarea lui are loc ]n 1975, brazilianul urm]nd calea Americii. De[i v]rsta ][i spune cuv]ntul, Pelé reu[e[te s= ]nscrie mai mult de un gol per meci. Retragerea sa definitiv= este s=rb=torit= prin confrunta-rea ]ntre singurele cluburi la care a activat: FC Santos – New York Cosmos. Un eveniment r=sun=tor: bilete epuizate ]n avans, 650 de jurnali[ti prezen\i pe stadion, meci difuzat ]n 38 de \=ri, marele Muhammad Ali ]m-br=\i[]ndu-l la vestiare. }n prima repriz= Pelé a evoluat pentru Cosmos, ]nscriind de la peste 30 de metri, iar ]n partea secund= ia tricoul lui Santos.
De c]nd a pus ghetele ]n cui, Pelé a devenit un cam-pion al cauzelor nobile, recunosc]nd c= a crescut ]n s=r=cie. }n 1978 i se acord= Premiul interna\ional pen-tru Pace, iar ]n 1999 Comitetul interna\ional olimpic ]i ofer= titlul de Atlet al Secolului. Pledeaz= cauza fotba-lului [i a Braziliei, transform]nd lumea ]ntr-un spectacol al fotbalului. }ntrebat ce reprezint= Mondialul brazilian din 2014, Pelé crede c=: ”important= este imaginea Bra-ziliei [i proiec\ia ei ]n jurul lumii. }mi amintesc, ]n 1958, nimeni nu cuno[tea Brazilia ]n Europa. C]nd am ajuns la cantonamentul na\ionalei din Suedia, unde s-a des-f=[urat acea Cup= Mondial=, organizatorii nu g=siser= steagul bun al \=rii mele: ]n loc de romb, era unul rotund. Fotbalul este un dar al poporului brazilian”.
Daniela COJOCARU
time-out
28 Noi, ianuarie 2014
C hristiaan Huygens s-a n=scut la 14 aprilie 1629 la Aia din vecin=tatea ora[ului Haga (olanda)
]n familia bine-cunoscutului func\ionar de stat, litera-tor [i om de [tiin\=, Constantin Huygens. Tat=l era prieten cu faimosul matematician Rene Descartes, cu mul\i ]nainta[i ai vremii, astfel c= Chris-tiaan de mic copil s-a ”pl=m=dit” ]n mediul unor personalit=\i notorii. {tiin\a l-a pasionat mereu, [i a aspirat s= cunoasc= c]t mai pro-fund tot ce \inea de fizic=, matematic=, astro-nomie. Dup= o ponderabil= preg=tire particu-lar=, Christiaan s-a ]nscris la Universitatea din Leiden (1645-1647), apoi la Colegiul orange din Breda. Primele sale lucr=ri [tiin\ifice au \i-nut de geometrie. }mpreun= cu fratele mai mare a [lefuit iscusit lentile de sticl=, ce i-a permis s= construiasc= cel mai puternic telescop al timpului cu o m=rire de 92 de ori. Un convins adept al teoriei heliocentrice a lui Copernicus, Huygens ][i ]ndrepta telescopul spre bolt= ]n speran\a de a p=trunde ]n tainele universului. {i nu a r=mas dezam=git – prin-tre miriadele de corpuri cere[ti i-a atras aten\ia unul, cu ”m]-nere”, observate ]nc= de Galileo Galilei. Acesta s-a dovedit a fi planeta Saturn, numit= mitologic de grecii antici Cronos, iar m]-nerele au fost identificate ca ine-le ale planetei. Tot Huygens a descoperit [i primul satelit al lui Saturn, pe care l-a numit Titan. Astronomia i-a r=mas recunos-c=toare [i pentru descoperirea ]n 1672 a ”c=ciulii de ghea\=” la polul sud al lui Marte, [i pentru aprecierea perioadei de rota\ie ]n jurul axei sale, [i pentru desco-perirea [i descrierea stelelor du-ble, [i pentru descoperirea nebu-loasei orion. odat= ce P=m]ntul era doar una din planetele sis-temului Solar, Christiaan Huy-gens admitea c= [i pe alte pla-nete ar putea exista fiin\e vii, asemenea oamenilor.
A cercetat ]n am=nunte mi[c=rile de oscila\ie ale pendulului, dezleg]nd legit=\ile, ce i-au permis s= ]l utilizeze la construirea primului ceas cu pendul (1657). Spre deosebire de cele cunoscute la moment, acesta se caracteriza prin precizie uimitoare – o aba-tere de mai pu\in de 10 secunde zilnic. Dup= paten-tarea inven\iei, ceasul cu pendul s-a r=sp]ndit ]n scurt timp ]n ]ntreaga Europ=, bucur]ndu-se de o populari-tate remarcabil=. Pe cor=bii ]ns=, pendulul nu mai oferea exactitatea a[teptat= din cauza leg=n=rii vasului, [i Huygens a g=sit o solu\ie extraordinar de util= [i pentru marinari – ceasul cu arc – spiral=, care nu mai era influen\at de valurile m=rilor. Miniaturi-
zat, acest mecanism a determinat apari\ia ceasor-nicelor de buzunar, de asemenea, foarte apreciate de europeni. Studiile sale, referitoare la mecanisme-le, dar [i teoria ceasornicelor, [i-au g=sit reflectare ]n lucrarea Ceasornicul cu pendul, ]n care apar [i
primele elemente de mecanic= teoretic=. Huy-gens studiaz= sistematic for\a centripet= [i cen-trifug=, l=murind prin ele aplatizarea globului p=m]ntesc la poli. Numeroasele studii ale mi[c=rii, realizate [i descrise de Huygens, l-au ajutat pe Newton s= descopere legile mi[c=rii.
opera sa [tiin\ific= [i inven\iile lui revolu\io-nare nu au r=mas neobservate de Societatea Regal= Britanic=, care l-a primit cu satisfac\ie ]n calitate de prim membru str=in ]n 1665. iar
]n 1666 Huygens a acceptat invita\ia regelui Fran\ei, Ludovic al XiV-lea, de a se stabili la Biblioteca Re-gal= din Paris [i a contribui la organizarea Acade-
miei Franceze, prin analogie cu Societatea Regal= Britanic=. Astfel, Huygens devine membru-fondator [i primul pre[edinte al Academiei, pe care a condus-o timp de 15 ani.
Urm=rind jocurile de noroc [i ]ncerc]nd s= le ]n\eleag= legit=- \ile, la ]ndemnul lui Pascal, Huy-gens public= ]n 1657 opera De-spre ra\ionament ]n jocurile de noroc, care este o prim= des-criere a teoriei probabilit=\ii.
Cercet=rile sale privind su-biectul interac\iunii corpurilor solide ideale, a undelor, i-a for-mat convingerea c= lumina este und= – teorie acceptat= [i demonstrat= mult mai t]rziu. }n 1678 a prezentat lucrarea Tratat despre lumin=, ]n care descrie fenomenele de reflec\ie, refrac- \ie, ]nainteaz= ipoteza naturii ondulatorii a luminii. Aceast= oper= a avut un impact enorm asupra dezvolt=rii fizicii, dar [i asupra simbiozei eficiente a
dou= [tiin\e – fizica [i matematica. C=r\ile lui nume-roase, traduse ]n multe limbi europene, au impulsio-nat dezvoltarea [tiin\ei ]n perioada, numit= revolu\ie [tiin\ific=.
P]n= ]n ultima zi (8 iunie 1695) Christiaan Huygens a mizat pe for\a de cunoa[tere a omului, pe rolul [tiin\ei ]n via\a oamenilor. {i nu ]n zadar urma[ii i-au ]nve[nicit numele, conferindu-l unui asteroid, unui crater de pe Marte [i unui munte de pe Lun=, unui v]rf de munte din lan\ul Apeninilor, dar [i unei sonde, care, ]n 2005, a cobor]t pe suprafa\a lui Titan – satelitul, descoperit c]ndva de Huygens.
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
CHRISTIAAN HUYGENS — ST+P}NUL INELELOR
Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+
galeria Minervei
292014, ianuarie Noi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
STA|IA TERMINUS
PESCARI PE LAC
30 Noi, ianuarie 2014
Urmare din nr.12, 2013
S uplimentar la semnele zodiacale, ecliptica se mai ]mparte ]n 12 sectoare, denumite case ale
horoscopului. }n cazul sistemului de case egale, eclip-tica este ]mp=r\it= ]n 12 case a c]te 30 de grade fieca-re. Prima cas= ]ncepe ]n punctul ascendent care este punctul de r=s=rit al Soarelui unde ecliptica intersec-teaz= orizontul. Acest punct este foarte important la interpretarea diagramei astrologice. Toate semnele zodiacale [i planetele trec prin cele 12 case ]n decur-sul unei zile (24 de ore), iar planetele trec prin semne-
le zodiacale pe par-cursul lunilor sau anilor.
}n opinia astrologi-lor, fiecare din cele 12 case are o anumit= semnifica\ie. Astfel, ca-sa ]nt]i, bun=oar=, cu punctul ascendent ca-racterizeaz= Eul inte-rior al omului, cum se
vede omul pe sine ]nsu[i; casa a [aptea cu punctul descendent arat= ]nsu[irile unei personalit=\i con-[tiente, capabil= s= r=spund= cerin\elor societ=\ii, imaginea social= a omului, posibilit=\ile lui sociale.
Conform concep\iilor astrologice, caracterul omu-lui este determinat de semnul ascendent. Planeta care domin= semnul respectiv este considerat= ocro-titoarea lui. Deoarece sfera cereasc= face o rota\ie ]n 24 de ore, ascendentul trece ]n acest r=stimp prin toa-te cele 12 semne zodiacale [i deci oamenii care s-au n=scut ]n aceea[i zi, dar ]n momente diferite, vor avea caractere diferite.
Determinarea semnului ascendent [i construirea horoscopului necesit= calcule matematice, [i de ace-ea la ]nceputul sec. XX a fost elaborat= o metod= ra-pid= de analiz= a horoscopului, care se reduce la analiza pozi\iei Soarelui ]n semnul zodiacal. }n fieca-re semn Soarele se afl= aproximativ o lun= [i trece ]n alt semn ]n jurul datei de 20 a fiec=rei luni. Astfel, de exemplu, aproximativ ]ntre 21 martie [i 20 aprilie
Soarele este situat ]n semnul Berbecului, ]ntre 20 aprilie [i 21 mai – ]n semnul Taurului etc.
}n linii generale, metodologia construirii unui ho-roscop const= ]n urm=toarele:
1. Se determin= pozi\iile planetelor, Soarelui, Lu-nii [i altor corpuri cere[ti la o dat= [i or= anumit= (]n horoscop se folose[te timpul local), folosind tabele cu coordonate precalculate numite efemeride. Se repre-zint= ecliptica sub forma unui cerc, divizat ]n 12 sem-ne zodiacale – sectoare egale a c]te 30 de grade fie-care. Se determin= semnul zodiacal ]n care a nimerit corpul ceresc respectiv.
2. Se calculeaz= aspectele – distan\ele unghiulare ]ntre corpurile cere[ti. Dac= distan\a unghiular= are valoarea unuia din aspectele considerate ]n astrolo-gie, corpurile cere[ti considerate s]nt ]n aspectul dat. Schema ob\inut= ]n care s]nt reprezentate pozi\iile corpurilor cere[ti fa\= de ecliptic= [i s]nt indicate as-pectele se nume[te cosmogram=.
3. Se calculeaz= punctele de intersec\ie ale eclip-ticei cu orizontul – ASC (ascendent) [i DSC (descen-dent) – [i punctele de intersec\ie cu meridianul ceresc - MC (mijlocul cerului) [i iC (imum Coeli) (baza ceru-lui). Ecliptica se ]mparte ]n 12 sectoare – case ale ho-roscopului. Punctele ASC, DSC, MC [i iC se introduc ]n cosmogram=. Cu asta se ]ncheie construirea horo-scopului [i se trece la interpretarea diagramei.
}n leg=tur= cu popularitatea cresc]nd= a horoscoa-pelor, multe mijloace de informare ]n mas= – ziare, reviste, posturi de radio [i TV public= [i difuzeaz= di-verse horoscoape ce con\in predic\ii bazate pe influen\e cere[ti [i legate de pozi\ia zodiacal= a Soa-relui ]n ziua na[terii unei persoane. Se poate stabili cu u[urin\= c= predic\iile din diferite surse pentru unul [i acela[i semn zodiacal se contrazic ]ntre ele.
Conform teoriei probabilit=\ilor, practic orice eve-niment prezis are probabilitatea diferit= de zero de a se ]nt]mpla, ]ns= probabilitatea unor evenimente asu-pra c=rora influen\eaz= un num=r enorm de factori nu poate fi de 100%. Cunosc]nd acest lucru, alc=tuitorii de horoscoape se asigur= ad=ug]nd la prognoza for-mulat= men\iunea c= exist= [i mici excep\ii. }n plus, orice horoscop se alc=tuie[te astfel ca evenimentele descrise ]n el pentru un semn zodiacal concret s= se poat= ]nt]mpla cu probabilitatea de 50%. Dac= omul se reg=se[te ]n aceste procente, el prime[te aceast= predic\ie ca pe una real=, fapt care ]i ]nt=re[te ]ncre-derea fa\= de surs=. }n caz contrar ]ns=, el se poate considera printre acele mici excep\ii despre care a fost pre]nt]mpinat din timp.
P]n= ]n prezent, nici un experiment nu a demons-trat adev=rul afirma\iilor astrologice. Toate eforturile de a stabili corela\ii statistice credibile ]ntre pozi\ia a[trilor cere[ti ]n momentul na[terii omului [i particu-larit=\ile personalit=\ii lui sau evenimentele din via\a lui nu au dat nici un rezultat pozitiv. Predic\iile astro-logice nu se deosebesc esen\ial de orice prezicere ]n- t]mpl=toare.
SALA FUNDUL M+RII
dincolo de aparen\e
ASTROLOGIA HOROSCOPIC+
312014, ianuarie Noi
}n 1948 psihologul Bertram R. Forer a efectuat un experiment psihologic. A repartizat studen\ilor s=i un test de personalitate, pentru a le prezenta analiza comportamentului dup= rezultatele test=rii. }ns= ]n locul unei analize, el le-a dat tuturor unul [i acela[i text confuz luat dintr-un horoscop. El a propus stu-den\ilor s= aprecieze ]n scara de 5 puncte ]n ce m=sur= descrierea personalit=\ii fiec=ruia din ei co-respunde realit=\ii. Nota medie s-a dovedit a fi 4,26. Aprecierea at]t de ]nalt= a fost influen\at= [i de auto-ritatea profesorului. Ulterior experimentul a fost repe-tat de nenum=rate ori ]ns= cu acela[i rezultat. Adev=rul este c= oamenii deseori dau o apreciere exagerat de ]nalt= preciziei unor asemenea descrieri ale personalit=\ii lor. Ei cred c= acestea s]nt alc=tuite special pentru ei, de[i, ]n realitate textele sunt confu-ze [i destul de generalizate. Savan\ii explic= prin acest efect fenomenul popularit=\ii horoscoapelor astrologice.
Una dintre cele mai conving=toare dovezi ale ca-racterului fals al astrologiei se consider= experimen-tul “gemenii astrologici”, ]nceput ]n 1958 de c=tre un grup de cercet=tori englezi. Savan\ii au studiat peste 2000 de oameni care s-au n=scut ]n aceea[i zi la in-tervale ]n medie de circa 4,8 minute (a[a-numi\ii ge-meni temporali) [i au urm=rit soarta lor de mai de-parte. Conform astrologiei, ace[ti oameni trebuie s= aib= profesii apropiate, dezvoltare mintal= apropi-at=, obiceiuri apropiate etc. S-au f=cut observa\ii privind starea s=n=t=\ii, ocupa\iile, starea familial=, nivelul de inteligen\=, aptitudini muzicale, artistice, sportive, capacit=\i pentru matematic=, limbi str=ine etc. }n total erau lua\i ]n calcul peste 100 de parame-tri. }ns= nu a fost descoperit= nici un fel de asem=nare ]ntre ”gemenii temporali”. Ei s-au dovedit a fi tot at]t de diferi\i unul de altul ca [i oamenii n=scu\i la date cu totul diferite.
{tiin\a modern= calific= astrologia ca o pseu-do[tiin\= [i o prejudecat=. De exemplu, ]n Sistemul de evaluare indicatori ]n {tiin\= [i inginerie (Science and Engineering indicators) al Funda\iei [tiin\ifice Na\ionale a SUA (National Science Foundation) as-trologia este considerat= drept ”etalon” de pseu-do[tiin\=. Afirma\ia [tiin\ei academice moderne c= astrologia nu este o [tiin\=, ci o pseudo[tiin\= este bazat= pe faptul c= metodologia astrologiei nu este compatibil= cu metodologia [tiin\ific= modern= [i de aceea astrologia este considerat= de domeniul su-persti\iilor, ]nv=\=turilor pseudo[tiin\ifice [i o variant= de magie. }n Rusia, teoriile pseudo[tiin\ifice, inclusiv astrologia, s]nt comb=tute de c=tre Comisia de com-batere a pseudo[tiin\ei [i a falsific=rii cercet=rilor [tiin\ifice de pe l]ng= Prezidiul Academiei de {tiin\e a Rusiei. }n 1975, 186 de savan\i cu renume mondial, inclusiv 18 laurea\i ai Premiului Nobel, au semnat o declara\ie prin care contest= astrologia [i exprim= ]ngrijorarea ]n leg=tur= cu faptul c= mijloacele de in-formare ]n mas= ofer= paginile lor astrologiei [i altor pseudo[tiin\e.
{tefan D. TIRONUniversitatea Academiei de {tiin\e a Moldovei,
Chi[in=u
Urmare din p. 24
ce), oamenii vor include printre lucrurile care trebuie salvate, ]n primul r]nd, cartea, asta ar ]nsemna c= me-canismul func\ioneaz=.
Am un exemplu fericit: clubul de lectur= de la Lice-ul Spiru Haret din Chi[in=u. Aici am g=sit atmosfera pe care mi-a[ fi dorit-o eu, ]n anii de [coal=. Schimbul de opinii despre lecturi, schimbul de c=r\i [i recomand=rile reciproce s]nt cele mai frumoase luc-ruri care i se pot ]nt]mpla unei c=r\i. Fiindc=, vorba lui Nicolae Manolescu, c=r\ile au suflet, volumele care au trecut pe la Liceul Spiru Haret s]nt ni[te c=r\i ferici-te. or, via\a c=r\ilor ]ncepe cu lectura lor. F=r= un citi-tor ele s]nt obiecte frumoase, dar moarte.
M-am bucurat s= ]nt]lnesc cititori diferi\i, care ci-tesc c=r\i diferite. M-am bucurat s= aflu o atmosfer= intelectual=, cu discu\ii [i opinii expuse liber. Mi-a pl=cut s= m= simt uneori derutat de ]ntreb=ri [i s= ezit ]nainte de a r=spunde. Pentru c= adev=rul aflat ]n c=r\i e unul cu deschideri multiple, niciodat= unul ri-gid [i unic posibil.
o carte ]n m]inile unui cititor priceput poate fi o in-vesti\ie, un cod de acces spre lumi (altfel spus, spre averi) neb=nuite. o carte niciodat= nu e una singur=. Nici m=car nu e una integr=. orice carte deschis= e o cheie de intrare ]n bibliotec=. E un hypertext, cu cuvin-te marcate discret ]n albastru, pe care, acces]ndu-le, deschizi alte [i alte c=r\i, ]ntr-o interpretare infinit=, fiecare lectur= nou= fiind dob]nda ce \i se cuvine...
C=r\ile se ]mbin= foarte interesant, chiar dac= vin din timpuri diferite [i av]nd stiluri diferite. E acela[i lucru cum te-ai plimba printr-o gr=din= public=, prin-tr-un ora[ sau printr-o \ar=. Te pot impresiona ni[te intelectuali rata\i, dar [i ni[te b=tr]ni de pe banca din parc sau ni[te [oferi ]n jurul unui motor capricios. Mai mult dec]t at]t, o carte este pentru cineva un argument ]n plus pentru confirmarea genialit=\ii autorului prefe-rat, pentru altul e o suit= de aventuri, pentru un al trei-lea – o elementar= surs= de informare asupra unei epoci ori civiliza\ii, iar ]nc= vreun cititor se va delecta cu muzica frazei. {i toate c=r\ile, cum spuneam, cheam= alte c=r\i.
}ncearc= [i tu, vino cu ini\iativa de a organiza ]n [coala ]n care ]nve\i cluburi de lectur=, nu a[tepta ca aceast= chemare s= \i-o fac=, neap=rat, profesorii.
Mircea V. CIOBANU
ochiul critic
DISCU|IILE CONTINU+
Fotografie: Valerie TUDOR
32 Noi, ianuarie 2014
Rubric= sus\inut= de Elena LEAH
ex-libris
VISURI DE IARN+ {I ALTE POVESTIRI. F. Scott Fitzgerald. Traducere din englez= [i prefa\= de Liviu Papuc. Chi[in=u: Carti-er, 2013, 228 p.
Prezenta carte vine s= com-pleteze tabloul prozei scurte fitz-geraldiene cu ]nc= c]teva piese selectate din toate etapele sale de crea\ie. Povestirile acestui mare scriitor, ]n afar= de faptul c= re\in mai bine emo\iile momen-tului dec]t romanele sale, mai au un avantaj, ]n afar= de faptul c= reprezint= epoca, ele vorbesc, ]n acela[i timp, despre autor, [i, luate ]m-preun=, formeaz= un fel de jurnal al ]ntregii sale vie\i. }n povestirile lui Scott Fitzgerald este istoria unui om de la succesul precoce la moartea precoce, de la talent la alcoolism, un ]ntreg imaginar care se sesizeaz= din fatalit=\ile istoriei, specificul na\ional, genealogiile mitice, figurile feminine etc.
DIC|IONARUL AUTOMOBI-LISTULUI: RUS-ROM~N. Olivian P=dure, Daniela P=dure. Chi-[in=u: ARC, 2013, 286 p.
}n registrul dic\ionarului au in-trat termeni ce denumesc, ]n cele dou= limbi – rus= [i rom`n=, piese, angrenaje, mecanisme, pro-cese [i procedee tehnice, scule [i aparate pentru deservirea agre-gatelor [i sistemelor din care se compune un automobil. }n afar= de termenii tradi\ionali (bujie, carburator, chiulas=, pneu, volan etc.) cunoscu\i azi oric=rui amator, volumul include no\iuni [i termeni de ultim= or=, denumind piese din echipamentul motor [i rulant, din suprastructura [i infrastructura automobilelor de ultim= genera\ie – ABS, airbag, calculator de bord, GPS, immobiliser, scaner auto, transponder, tuning, volan multifunc- \ional [.a.
DRUMUL SPRE BISERIC+. Nico-lae Dabija. Chi[in=u: Europress, 2013, 312 p.
o carte de suflet, care vine cu un mesaj nobil: Nu po\i scrie ceva des-toinic, dac= nu tr=ie[ti ce scrii [i dac= ]\i este ru[ine s= prive[ti spre Cer, spune N. Dabija. Am intitulat prezenta culegere de scrieri cre[tine Drumul spre Biseric=, afirm= au-torul, pentru c= toate cuvintele adunate s]nt trecute prin inima cre[tinului Dabija, care vrea s= fie ]mp=cat cu Cel de Sus.
punctul de pornire
—A i doar 11 ani [i ai participat la at]tea concur-suri. Cum ]\i st=p]ne[ti emo\iile?
— Am mereu sprijinul p=rin\ilor [i, desigur, preg=tirea pentru spectacol trebuie s= fie la nivel, [i atunci m= simt ]ncredin\at= ]n mine.
— De ce anume muzica fado? — }mi place fado, fiindc= are unele ]ntors=turi,
melisme ]n melodie. Bunica m-a ]nv=\at s= c]nt ]n lim-ba rom`n= c]ntece populare, care au unele tangen\e cu muzica fado.
— E[ti o fire artistic=. Dans, balet, pian – cum le ]m-paci pe toate?
— Ceea ce fac este din pl=cere. Aceasta m= ajut= s= le duc pe toate la bun sf]r[it.
— De la cine ai mo[tenit talentul? — Cred c= de la bunica, de[i toat= familia mea
este pasionat= de muzic=. Aproape to\i s]nt muzicieni. Am crescut cu muzica popular= moldoveneasc=.
— {tim c= ai c]ntat [i din repertoriul Mariei Dr=gan...
— Am c]ntat piesa Foaie verde, bob n=ut. — Piesele Mariei Dr=gan s]nt suficient de compli-
cate, nu \i-a fost greu? — Mai greu mi-a fost s= ]nv=\ textul piesei, de-
oarece vorbesc mai mult ]n portughez=. Unele cuvinte din pies= nu le ]n\elegeam. Mi le-a explicat mama, pentru c= trebuie s= [tii ce c]n\i.
— Ce interpre\i din Republica Moldova cuno[ti? — ion Paladi, Mihai Ciobanu, ion [i Doina Aldea-
Teodorovici, ion Suruceanu, irina [i Anatol Bivol. — Te-ai n=scut ]n Portugalia, Moldova ai vizitat-o? — Doar de dou= ori. — Probabil c= ai bunici [i veri[ori ]n Moldova.
|i-e dor de ei? — Mi-e dor de veri[ori [i de bunicul meu Vasile, [i
de calul lui, Mirabela. — Poe\ii portughezi scriu chiar pentru tine? — Mi-au scris deja patru piese, pentru c= cuvintele
fadurilor pe care am vrut s= le interpretez nu se po-triveau v]rstei mele.
— Cum s]nt s=rb=torile de iarn= ]n Portugalia? — S]nt frumoase. Dar nu pot s= le compar cu cele
din Moldova, pentru c= nu le cunosc. }mi place mult Cr=ciunul. Toat= familia se str]nge la mas= unde vor-bim, c]nt=m, ne distr=m cel mai mult ]mi place deschi-derea cadourilor. A[ vrea mult s= vin ]n Moldova iar-na. }n Portugalia nu este z=pad=, doar ]n regiunile muntoase.
Pentru NOI – Iuliana BUNU
PRIN|ESA FADOULUIVictoria LEUC+ s-a n=scut la Lisabona, are 11 ani. A reu[it s= cu-cereasc= Portugalia prin talentul ei deosebit. Anul trecut, Victoria a ocupat locul doi ]n semifinala concursului Marele Pre-miu Na\ional de Fado, difuzat la televiziunea
na\ional= portughez=. Are ]n palmares [i alte diplome [i particip=ri la diverse concerte [i manifest=ri artistice din Portugalia.
332014, ianuarie Noi
fii s=n=tos!
ORJELETUL
poft= bun=!
D e fiecare dat= c]nd vine la noi de s=rb=tori, bu-nica ne umple depozitul casei cu alimente din-
tre cele mai s=n=toase. Anul acesta, pun]nd bun=t=- \ile la locul lor, m-a surprins cu c]teva ridichi negre, care se ascundeau modeste ]n geanta ei. “P=streaz=-le ca pe leac”, ]mi spuse cu b=gare de seam=. }n copil=rie, acesta era unicul medicament la care bu-nica apela pentru a-mi calma tusea [i a preveni r=ceala.
C]ndva i se spunea hreanul parizienilor, fiind un aliment nelipsit de pe mesele francezilor. Necunos- c]nd multiplele propriet=\i curative ale acestei le-gume [i totodat= ispiti\i de avalan[a de fructe [i le-gume exotice din comercializare, ast=zi tot mai mul\i trateaz= ridichea neagr= cu indiferen\=. Ridichea neagr= este o surs= de minerale esen\iale, printre care iod, calciu, fier, magneziu etc. Dar cea mai mare concentra\ie o de\ine vitamina C — scutul protector al organismului nostru ]n fa\a afec\iunilor de sezon. Bine]n\eles, meritul ridichii negre nu se reduce doar la construirea unui sistem imunitar puternic. }n c=utarea metodelor de folosire a ridichii negre, am fost surprins= s= aflu despre efectul digestiv [i depu-rativ al acesteia. Bogat= ]n fibre alimentare, ridichea asigur= o digestie mai u[oar=, stimuleaz= vezica bi-liar= [i ficatul [i ]n acela[i timp elibereaz= ficatul [i rinichii de toxinele acumulate. Consumul de ridiche neagr= constituie o metod= ideal= pentru prevenirea rahitismului, aceasta ajut]nd la fixarea calciului ]n oase [i la fortifierea organismului. {i tusea persis-tent= ][i g=se[te leacul ]n acest aliment minune, mai cu seam= ]n siropul preparat ]n interiorul unei ridichi mari, c=reia i s-a ]ndep=rtat c=p=celul [i a fost umplut= cu miere. Din ziua urm=toare, c]nd siropul este deja gata, se administreaz= c]te o lingur= de 3-4 ori pe zi.
Datorit= unei substan\e sulfurante din compozi\ia sa care posed= proprietatea de a stimula pofta de m]n-care, ridichea nea-gr= este recoman-dat= tuturor celor care au un apetit sc=zut.
Se g=te[te sim-plu, dup= re\ete improvizate, la dis-cre\ia oric=rui gust. Aromat= [i pi-cant=, dup= ce se cur=\= de coaj=, se d= prin r=z=toare [i astfel poate fi ad=ugat= ]n supe [i ]n diverse salate de crudit=\i. Morcovul, sfecla ro[ie [i ridichea neagr= s]nt o combina\ie perfect=, care garanteaz= nu doar un gust pl=cut, dar [i o por- \ie de energie. Mai simplu, poate fi servit= sub form= de rondele, stropit= cu pu\in ulei de floarea-soarelui. Pe timpuri, ridichea se cocea ]n ulcele de lut [i era considerat= un adev=rat deliciu.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
A cum dou= s=pt=m]ni m-am trezit diminea\a cu un oarecare disconfort la ochiul drept. oglinda
”nu prevestea” nimic. Abia spre sear= pleoapa ro[ie mi-a dat de ]n\eles c= mi-a ap=rut un ulcior.
orjeletul sau ulciorul, cum i se spune ]n popor, este o infec\ie localizat= la r=d=cina unei gene, fiind cau-zat de o bacterie care tr=ie[te pe suprafa\a pielii. Dac= la ]nceput se manifest= printr-o mic= umfl=tur=, ]n c]teva zile aceasta se transform= ]ntr-o pung= cu puroi. Pleoapa devine dureroas=, iar ochiul ]ncepe s= l=crimeze.
}n general, orjeletul nu necesit= un tratament spi-talicesc, cu excep\ia cazului ]n care acesta cre[te foarte tare ]n volum sau persist= mai mult de o s=pt=m]n=. }n c]teva zile punga se sparge de la sine, iar puroiul se elimin=. Astfel, vindecarea com-plet= poate dura p]-n= la o s=pt=m]n=. Pentru a gr=bi acest proces, se recomand= aplicarea de com-prese (o bucat= de bumbac sau un ma-terial moale) ]nmu-iate ]n ap= sau ]n in-fuzie de g=lbenele cald=, nu fierbinte. Procedura se repet= de 3-4 ori pe zi. Eu am utilizat [i plicule\e calde de ceai. Compresele se \in aproximativ 10 minute, p]-n= se r=cesc [i se arunc= dup= fiecare folosire. Este important ca ]nainte [i dup= fiecare procedur=, m]i-nile s= fie sp=late corespunz=tor, cu ap= [i cu s=pun. Ulciorul nu trebuie stors niciodat=, pentru a nu pro-voca complica\ii grave, cum ar fi extinderea infec\iei [i apari\ia unui nou ulcior. De asemenea, nu se per-mite aplicarea unor unguente f=r= de recomandarea specialistului.
orjeletul este o boal= foarte popular=. Pentru a preveni aceast= afec\iune este important s= se men- \in= igiena strict= a ochilor [i a m]inilor, s= se evite expunerea la praf [i frecarea ochilor. Este bine [tiut c= ulciorul apare cu o mare frecven\= ]n r]ndul celor cu imunitatea sc=zut=. iat= de ce stimularea re- zisten\ei organismului ]n urma virozelor, a stresului sau a oboselii ]ndelungate este foarte important=. Pentru c= este contagios, persoana bolnav= nu trebuie s= ]mpart= cu nimeni prosopul de baie [i cel de buc=t=rie. Uneori insuficien\a vitaminei A ]n orga-nism este o cauz= a apari\iei frecvente a ulciorului. Aceasta poate fi restabilit= prin consumarea unor alimente bogate ]n beta-caroten, pe care organismul ]l transform= ]n vitamina A: g=lbenu[ de ou, morcov, dovleac, portocale, unt. Dac= ulciorul apare frecvent, este necesar s= se consulte un medic.
HREANUL PARIZIENILOR
34 Noi, ianuarie 2014
abc-ul Af ro di teisimbolistica pomilor
ALUNULA cest arbore [i fructul s=u alu-
na, au avut un rol important ]n simbolistica popoarelor germani-ce [i nordice. iduna, zei\a vie\ii [i a fertilit=\ii la germanii din nord este eliberat= de Loki, metamor-fozat ]ntr-un [oim, care o duce cu el sub forma de alun= (MANG, 25). }ntr-o poveste islandez=, o duces= stearp= se plimba ]ntr-un cr]ng de aluni, pentru a-i ]nt]lni pe zeii care o pot ajuta sa aib= un copil (MANG, 184). Aluna apare adesea ]n riturile de nunt=: la Ha-novra tradi\ia cerea ca mul\imea
s=-l ]nt]mpine cu strig=tul alune, alune pe tinerii c=s=tori\i; mirea-sa ]mp=r\ea alune ]n a treia zi de la nunt=, pentru a marca astfel consumarea c=s=toriei (/b/d.). La maloru[ii din Volh]nia, la osp=\ul de nunt=, soacra presar= alune [i ov=z pe capul ginerelui; ]n sf]r[it, expresia a sparge alune era utili-zat= ]n Germania drept eufemism amoros.
S-ar p=rea, deci, c= acest arbo-re al fertilit=\ii a devenit adesea un arbore al desfr]ului, ]n unele re-giuni ale Germaniei, c]ntecele fol-clorice opun alunului bradul, ca arbore al statorniciei.
}n lumina practicilor din evul mediu, se explic= de ce c=ut=torii de izvoare [i de comori folosesc o nuielu[= de alun: metalele coapte ]n p]ntecul P=m]ntului-Mum=, pre-cum [i apa de izvor, dovedesc ine-puizabila fertilitate a acestuia, pe care o st]rne[te prin homeopatie nuielu[a din lemn de alun. Mann-hardt semnaleaz= c=, ]n Norman-dia, vaca era lovit= de trei ori cu o nuia de alun ca s= dea lapte; iar
din documentele unui proces de vr=jitorie care a avut loc ]n Hes-sen, ]n 1596, el extrage urm=torul citat: dac= ]n noaptea Walpur-glel, sus-numita vr=jitoare b=tea vaca folosind nuiaua diavolului, aceast= vac= d=dea lapte tot anul. iat= cum alunul, arbore al fertilit=\ii, devine, ]ncetul cu ]nce-tul, un arbore al ne]nfr]n=rii, al destr=b=l=rii [i, ]n cele din urm=, al diavolului, ]n tradi\iile celtice, alunul va fi, adesea, legat de practicile magice. Mitologia ger-manic= face din el un atribut al zeului Thor.
}n toate textele din insulele bri-tanice, alunul, coll [i scoru[ul, care nu s]nt ]ntotdeauna bine di-feren\iate ]n lexicografie, trec drept arbu[ti av]nd propriet=\i magice, ]n aceast= calitate s]nt frecvent utiliza\i de c=tre druizi sau poe\i ca suport al incanta\iei. Cea mai notabil= utilizare a alu-nului este gravarea ]n lemn a acelor ogam sau litere magice. Alunul se ]nvecineaz= ]n aceast= utilizare cu tisa [i cu mesteac=nul,
iar aluna este adesea conside-rat= un fruct al [tiin\ei. Unul din regii mitici ai irlandei este numit MacGulll, fiul alunului.
Simbol al r=bd=rii [i constan\ei ]n dezvoltarea experien\ei mistice, ale c=rei roade se las= a[teptate.
M-a f=cut asemenea alunului care ]nflore[te grabnic ]n lunile ]n-tunecoase [i-[i las= mult= vreme a[teptate doritele roade. (Hadewi-jch din Anvers)
Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT
Dic\ionar de simboluri,Bucureşti, 1995
DIMINE|I FRUMOASE
F ulgii cad alene. At]t de mult ai a[teptat ninsoarea! Dar… bu-
curia nu dureaz=, te treze[ti greu diminea\a, f=r= chef, f=r= energie [i moroc=noas=… Nu e ceva neobi[-nuit, mai ales ]n sezonul rece, dup= ce au trecut s=rb=torile de iarn=.
Simplul fapt c= alarma ceasului de[tept=tor sun= la prima or= a di-mine\ii te poate face s= ]\i ]ncepi ziua prost dispus=. Ar fi bine s=-\i cumperi un mini-CD-player cu ceas ]ncorporat. Programezi frumu[el ceasul [i aparatul te va trezi cu me-lodia ]ndr=git= pe care ai selectat-o.
Exist= [i alte modalit=\i simple prin care ]\i po\i ]mbun=t=\i starea fizic= [i psihic= diminea\a. ie[i din cas= (sau la balcon). Da, este frig. Dac= po\i m=car 5-10 minute s= alergi, s= mergi cu bicicleta, s= te plimbi sau, pur [i simplu, s= stai un pic la aer curat ]n fiecare dimi-nea\=, starea ta de spirit se va ]m-bun=t=\i considerabil. Ca s= nu mai vorbim c= vei face [i pu\in= mi[care, ceea ce ]\i va da energie pentru toat= ziua.
{i exerci\iile de respira\ie fac minuni pentru starea de spirit. Po\i ]ncerca yoga, medita\ie sau, pur [i simplu, s= inspiri [i s= expiri ad]nc de cinci ori spun]ndu-\i c= vrei s= te sim\i bine.
Bea ceva cald: o ciocolat= cald=, un ceai aromat, acestea te vor face s= te sim\i mai bine aproa-pe instantaneu.
indiferent ce zi a s=pt=m]nii este, po\i ]ncepe s= te g]nde[ti la weekend. De altfel, lunea, g]ndul la weekendul urm=tor te face s= ]n-cepi s=pt=m]na ]n for\=. }ntreab=-\i colegii cum [i-au petrecut zilele de odihn= [i urmeaz=-le exemplul. S=niu\=, patine, schiuri, om de z=pad=, poate fi orice.
Cite[te o poveste de Fra\ii Grimm dup= ce te bagi ]n pat, e bine s= te asiguri c= vei visa fru-mos. Astfel te vei trezi frumos. Pove[tile Fra\ilor Grimm – Hänsel [i Gretel, Croitora[ul cel Viteaz, Alb=–ca–Z=pada – s]nt cartea de vi-zit= spre lumea viselor. }\i vei aminti [i de perioada c]nd mama, tata sau bunica ]\i citeau ]nainte de somn, [i ]\i doreai at]t de mult s= ]nve\i mai re-pede literele ca s= po\i citi singur=.
352014, ianuarie Noi
WEBER
ieri [i azi
FEBRUARIED ac= ]l vede\i pe strad=, as-
cunde\i copiii s= nu-l vad=! – astfel comenta apari\ia primului prototip Weber Fasterone la o ex-pozi\ie din Monte Carlo, ]n 2007, unul din portalele de specialitate. Ce prejudicii ar fi adus copiilor mo-delul ]n cauz=? P]n= a ajunge la datele tehnice spectaculoase, vizi-
tatorii stri-gau aproa-pe la unison: m o n s t r u !
Anume astfel apreciau design-ul exemplarului de pe platou, propus de compania elve\ian= WEBER SPoRTCARS. Deci, nu putea fi vor-ba despre ”dragoste la prima vede-re”.
}ns=, l=sate de o parte pri-mele emo\ii, a u t o m o b i l u l i m p r e s i o n a prin caracteris-ticile tehnice. Caroseria din fibre de car-bon, ]ntinse pe un [asiu de aluminiu, foar-te u[oar= [i du-rabil= (doar 65 de kg!), ascundea sub capot= un motor ]mbun=t=\it de la Chevrolet Corvette, un V8 biturbo de 7 l, care avea disponibili pentru trac\iune in-tegral= 900 c.p. Ace[tia propulsau bolidul mai iute ca v]ntul – 2,5 sec. pentru prima sut= de kilometri pe or=, iar 300 km/or= erau atin[i doar peste 16,4 secunde. {i asta nu e tot – produc=torul asigura c= viteza maxim= este de peste 400 km/or=, adic= ]n fiecare secund= ”]nghite” mai bine de o sut= de metri! F=r= ]ndo-ial=, la astfel de viteze exteriorul ma[inii este dictat de cerin\ele ae-
rodinamicii [i pentru elemente de elegan\= nu mai r=m]ne vreo posi-bilitate. }ntr-adev=r, cei de la mica companie a businessmanului Ro-man Weber din localitatea Tobel, cantonul Thurgau din Elve\ia, ex-in-gineri la BMW [i Sauber F1, cu o experien\= de invidiat ]n domeniul automobilelor sportive din Formula 1, au ”[lefuit” ]n tunelul aerodina-mic aspectul foarte minu\ios pentru a nu pierde din iu\ime. Cutia de vi-tez= semiautomat= realiza trecerea de la o treapt= la alta ]n doar 50 de milisecunde. Fr]nele masive din ce-ramic= asigurau decelerare efici-ent=, iar raportul putere-mas= de 0,8 c.p./1 kg era unul dintre cele mai mari. Acest ”monstru” era propus
amatorilor de senza\ii tari la pre\ul de peste 1,3 milioane de dolari. Dar eticheta de ”cel mai ur]t automobil sportiv” i-a fr]nt zborul spre cump=r=tor, astfel c= Weber s-a v=zut nevoit s= caute compro-misuri ]ntre aerodina-mic= [i design. Nu i-a prea reu[it nici cu mode-lul din 2008. Ceva mai relevant a ap=rut de cur]nd, ]n aprilie 2013 – Weber F1. Aspectul mult mai
agreabil (se poate, totu[i!) nu este ]n detrimentul parametrilor tehnici, ba chiar pune ]n vileag performan\e [i mai impresionante: motorul cu compresie dubl= V10 (5,6 l) de 1200 c.p. este mai mic, dar mult mai ”voi-nic” dec]t precedentul, dinamica fi-ind ceva mai bun=. Cu masa de cca 1 250 kg, Weber F1 a atins un raport [i mai elevat-0,96 c.p/1 kg. Contra unei sume de 1 milion de euro el poa-te ”alina amorul propriu” ]n garajele celor mai boga\i fani din lume.
Iurie SCUTARU
120 de ani de la na[terea picto-rului rom`n postimpresionist Luci-an GRiGoRESCU (1 febr. 1894 - 28 oct. 1965).
80 de ani de la na[terea lui Nico-lae Alexandru BREBAN, romancier, eseist, dramaturg [i om de cultur=, membru titular al Academiei Rom`ne (1 febr. 1934).
70 de ani de la na[terea lui ion ABABii, specialist ]n domeniul otori-nolaringologiei, doctor ]n [tiin\e medicale, profesor universitar, membru titular al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, inven-tator, organizator al s=n=t=\ii publi-ce ]n Moldova (11 febr. 1944).
120 de ani de la na[terea poetei otilia CAZiMiR, cunoscut= ca au-toare a unor versuri pentru copii (12 febr. 1894 – 8 iun. 1967).
90 de ani de la na[terea lui Toma iSTRATi, poet, filantrop, patriot [i pilot rom`n, originar din Basarabia (14 febr. 1924 – 10 sept. 2010).
70 de ani de la na[terea lui Gheorghe |}B}RN+, specialist ]n domeniul oncologiei, doctor habili-tat ]n medicin=, profesor universi-tar, membru corespondent al Aca-demiei de {tiin\e a Moldovei (16 febr. 1944).
450 de ani de la stingerea din via\= a lui MiCHELANGELo, sculp-tor, pictor, arhitect, inginer militar [i poet italian, care, al=turi de Leo-nardo da Vinci, este cel mai impor-tant artist ]n perioada de v]rf a Rena[terii italiene (6 mart. 1475 – 18 febr. 1564).
75 de ani de la na[terea inter-pretei rom`ne de muzic= popular= irina LoGHiN (19 febr. 1939).
190 de ani de la na[terea peda-gogului rus, unul dintre ]ntemeieto-rii pedagogiei ruse Konstantin D. U{iNSKi (19 febr. 1824 – 3 ian. 1871).
90 de ani de la na[terea proza-torului rom`n Eugen BARBU, mem-bru corespondent al Academiei Rom`ne, a fost director de reviste, critic literar, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist, dra-maturg [i om politic rom`n, laureat al premiului Herder (20 febr. 1924 – 7 sept. 1993).
95 de ani de la na[terea dirijoru-lui [i pedagogului Timofei GURTo-Voi, Artist al Poporului (23 febr. 1919 – 10 mart.1981).
calendar
Noi, ianuarie 201436
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Are ]nclina\ii spre ceva (fem.). 2. Gri (fem.) – Cel pu- \in. 3. Reac\ie emo\ional= – ou[or acvatic. 4. Pe sol – C]tu[i de pu\in – Atom cu sarcin=. 5. Preparat culinar din mu[chi de vi\el. 6. Ne prive[te din nori. 7. Amant – A\e! 8. Bar= la gim-nastic= – A se ]ntuneca. 9. Procedeu – Grandios. 10. Mii de lei – G]nd.
VERTICAL: 1. Dasc=l – Une[te dou= continente. 2. Albitur= – A adia. 3. Perioade – A trece prin transform=ri. 4. Hot=r]tor – Cere! 5. M]nc=ric=. 6. Silvia Bejan – C=t=\ime f=r= a\e! 7. Tulpin= simpl= – Puncte ]n spa\iu. 8. Vas de lut – Fruct. 9. Solu\ie din zah=r – Vechi organ administrativ rom`n. 10. iertare! – Morale.
Cuv]ntul aman ]nseamn=:
1. }ndurare;2. Str]mtoare;3. Gula[.
dezlegarea
cuvintelor
]ncruci[ate
publicate
]n nr. 11, 2013
ORIZONTAL: 1. Solz. Ar\ag. 2. Tr=dare. Ci. 3. Re. Rus. Lot. 4. Aer. Vin. 5. Jurnaliste. 6. instruc-tor. 7. Sie. Ale. 8. Coc. ore. Za. 9. Ur. Gheizer. 10. Bigam. Mile.
VERTICAL: 1. Str=ji. Cub. 2. o. R. E. Unsori. 3. La. Ar[ic. 4. Zdren\e. Ga. 5. Aurar. o. H. M. 6. Ars. Luare. 7. Re. Vicleim. 8. Liste. Zi. 9. Aconto. Zel. 0. G]t. Eroare.
Cuv]ntul cutum= ]nseamn= norm= de drept; obicei.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
Cu ce liter= trebuie continuat= succesiunea: A; C; F; (?).
Simplu de tot. Cel care ]mparte ][i las= m=rul cu tot cu co[.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Laura Theresa ALMA-TADEMA (1852-1909): IARN+
A pictat scene domestice, av]ndu-i ca protagoni[ti pe copiii de toate v]rstele sau unele doamne. A pictat [i alte genuri: portrete, peisaje, subiecte clasice etc. }ncep]nd cu 1871 a fost c=s=torit= cu celebrul pictor Lawrence Alma-Tadema.
Lucr=ri: oRiC}ND BiNEVENi|i, SCAUNUL MAMEi, iNDUSTRiE U{oAR+, CoPii, GEoRGE ELioT etc.
Versuri de Dumitru MATCoVSCHi.De vorb= cu actorul, regizorul [i interpretul Mihai VoLoNTiR.Punctajul acumulat de c=tre participan\i la prima etap= a concur-sului Citius, Altius, Fortius!proz=: BASMAUA de Jan Boleslaw oZoG.
FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR
iuliana {CHiRC+secretar responsabil
Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie
Elena LEAHre dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Ana CEAP+co rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olesea CURMEiope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 2506For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).
indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei
BUCURIA APRECIERII }NALTEFotografie: Valerie TUDOR