ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI10 mic.pdf · toamna dintotdeauna, dar miracolul acestui anotimp ]nc= m= \ine captiv= ]n plasa lui. }mi place toamna

$Page 1: ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI10 mic.pdf · toamna dintotdeauna, dar miracolul acestui anotimp ]nc= m= \ine captiv= ]n plasa lui. }mi place toamna$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

octombrie

10, 2 013MIRI DIN MAHALAUA MEAMelisa STRATICIUC, 12 ani

{coala de Arte Ialoveni

Doar amintiri au mai r=masDintr-o poveste de iubire,Iluzii triste f=r= glas.

pag.1-5

Cred c= oriunde ]n lume copiilor le place s= mearg= la circ, s= aplaude [i s= r]d= p]n= [i cu lacrimi al=turi de clovni. D=c= ]n capital= nu avem un circ, am aflat c= ]n satul |aul, de aproape dou= decenii, activeaz= unul.

pag. 10,11

}n fiecare diminea\= eram la poart= o dat= f=r= batist=, [i a doua oar= cu batist=. Abia apoi ie[eam ]n strad= ca [i cum odat= cu batista o aveam cu mine [i pe mama.

pag. 22,23

}n cas= erau scrisori, peste tot – pe o mas=, pe alt= mas=, pe un pat, pe alt pat, pe pervaz, pe noptier=, ]n sufragerie... Scrisori sosite de c]teva zile, de o lun=, de c]teva luni, de un an, de ani [i ani.

pag. 30

NOI

antologie noI

DESPRE MAREVuietul trosne[te parc=}n talazuri de aram=.Marea spune-o poezieDe iubire [i m= cheam=.

}n albastra sa fiin\=,Marea pl]nge, marea scrie,Sufer= de necredin\=, Sufer= de insomnie.

Cochiliile de piatr=Stau ]ntinse la parad=,Val de spume le aduceAdun]ndu-le gr=mad=.

Iar ]n zarea aurieSt= de veghe m]ndrul soare.Marea r]de, marea scrieDespre mare.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni

APARE

Fotografie: Valerie VOLONTIR

2013, octombrie noI

CREUZETUL INSPIRA|IEI AUTUMNALE

capriciile muzei

I onela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). Un suflu proasp=t, formul=ri concise, originale, poetice

prin excelen\=. Se resimte, totu[i, lipsa unei serioase priviri de ansamblu. oricum, felicit=ri!

Cristian ANDRONIC (Ciulucani, Telene[ti). Vizi-unea este interesant=, dar textele sufer= de o anu-mit= rigiditate a exprim=rii.

Anastasia BUC+TARI, cl. a IX-a (Dondu[eni, Dondu[eni). Public=m poezia. ne-a pl=cut ]ns= mai mult scrisoarea pe care ne-ai scris-o cu dezinvoltur=, umor, autoironie [i sinceritate maxim=. Ai putea ]ncerca s= a[terni [i ni[te eseuri sau proze scurte. Succes!

Marinela LUPU{OR, cl. a VII-a (Cobani, Glodeni). Poezia [i eseul s]nt realizate cursiv, cu u[oare asperit=\i de expunere. A[tept=m [i alte lucr=ri.

Nicoleta NANI, cl. a VIII-a (Ulmu, Ialoveni). Eseurile cu elemente de proz= scurt= s]nt con-ving=toare [i bine structurate. }ncearc= s= iei ]n vizor [i alte subiecte.

Iuliana ROBU, cl. a IX-a (F=le[ti). Se pare c= nu ai pus punctul pe i ]n ceea ce prive[te tema abordat= (dragostea). Mai mult ingenuu, intuitiv te-ai apropiat de ea [i ai ]ncercat-o la rezisten\=. E o tem= veche de c]nd lumea, a fost abordat= de nenum=ra\i autori sub nenum=rate aspecte. De aceea e foarte greu s= vii cu ceva nou, original. Discursul trebuie controlat ri-guros [i evitate eventualele locuri comune [i confuzii.

Anastasia VORONA, cl. a VIII-a (F=le[ti). Te sf=tuim s= cite[ti mai multe poezii dedicate mamei.

Le po\i g=si la Eminescu, Vieru, Esenin [.a. Dup= aceasta viziunea ta asupra subiectului dat se va l=rgi considerabil. Vei ]n\elege c= o poezie despre mam= nu se rezum= la descrieri simple [i declara\ii de dra-goste. Ea se compune din elemente sentimentale, dar [i filozofice, chiar transcendentale: ”Iarba [tie cum te cheam=,/ Steaua [tie ce g]nde[ti” (Gr. Vieru, F=ptura mamei).

Anastasia VERDE{, 13 ani (Ialoveni). Poemul ]n-cearc= s= se desprind=, dar nu reu[e[te, de nivelul unei relat=ri.

Ion BAMBULEAC (Chi[in=u). o parad= de eru- di\ie care ar putea fi poezie, dar (]nc=) nu este.

Diana CVASNEI, cl. a IX-a (Cucioaia, Telene[ti). Mul\umim pentru poezia dedicat= revistei noI. Din p=cate, at]t aceast= poezie, c]t [i celelalte s]nt imper-fecte la capitolele logic= [i expresie artistic=. Dat= fiind abilitatea ta de a scrie, e bine s= faci o pauz= de lectur=, de acumulare a impresiilor [i subiectelor [i s= revii cioc=nind atent articula\iile poemului pen-tru a verifica dac= nu s]nt calpe.

Texte demne de aten\ie ne-au mai trimis Silvia MUNTEANU, 13 ani (Susleni, Orhei) [i Cristina SU-VEICA (Sudarca, Dondu[eni).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, dar r=m]nem ]n a[teptarea noilor ]ncerc=ri li-terare.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

ANOTIMPURIVara [i-a desprins pleteleDans]nd peste ape goal=Dup= ce prim=varaA l=sat jos toate florile.

Cur]nd toate se vor ]mbr=ca.Dar nu mult, c=ci frunzeleVor trage ]n jos toate hainele.Vor r=m]ne: Prim=vara, Vara, Toamna.

}n final cineva le va ]mbr=ca}nt-un palton alb [i curat.Prim=vara, Vara, ToamnaR=m]n ]mbr=cate doar iarna}ntr-un palton alb [i curat.

REG+SIREnebuna mea din poezii,Fecioar= dintre astre,Cu-adev=rat de te-a[ iubi,Din mine ai rena[te...

S-ar stinge-atunci din cer o stea,S-ar na[te-un om ]n lume –S-ar na[te-atunci iubita meaF=r= de chip [i f=r= nume.

Cristian ANDRONIC Ciulucani, Telene[ti

noI, octombrie 20132

cap ri ci ile mu zei

INIMA

APU

S P

E N

ISTR

U

Ga

bri

el C

RE

|, 1

0 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Co[

ni\a

, Dub

=sa

ri

Inim=,Ai curs, ai fugit [i ai l=sat urme.Ai t=cut.

C]nd, la u[=, a strigat cineva,Mi-ai astupat gura{i nu am putut s= ]ntreb”Cine e?”

Ai b=ut s]ngele meuCa pe o sticl= de alcool ieftin,Dar nu te-ai s=turat cu at]t {i ai plecat,{i nu \i-a p=satC= e[ti oaspetele cel mai gr=bit.

Inim=,Te-ai n=scut goal=S= te poat= iubi b=rba\ii,Dar te ascunzi ]n cutia cu surprize{i nu mai s]ntem copiiS= te c=ut=m printre dulciuri.

nu, nu te vreau din h]rtie.Destul cu mascarada etern=}n care te-am v=zut.

Te vreau umed={i ur]t=Ca o broasc= r]ioas=.S= te pot s=ruta, S= te pot iubiCa-n povestea cu prin\ul vr=jit.

Inim=, Maturizeaz=-te,Hot=r=[te-te ce vrei.Lumea nu e pentru tine f=cut=.nu te pl]nge de prea pu\ine favoruri.E[ti doar un organPompator.

Fii simpl= ca moartea,Lucrurile simple nu se pot ]nvinge,nu se pot dovedi...{i s]nt at]\ia mor\i ]n jur.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni

DR

UM

{E

RPU

IT

Lilia

na I

AC

HIM

, cl.

a V

III-

aLi

ceul

Ale

xand

u ce

l Bun

,S

]ng

era

, Chi

[in=

uM+ G}NDESC LA TINE

Stau singur= privind la focTriste\ea s-a l=sat ]n mine{i lacrimi calde ][i fac loc,Iar g]ndul zboar= de la tine.

Doar amintiri au mai r=masDintr-o poveste de iubire,Iluzii triste f=r= glas.o lacrim= ]ncet coboar=Alunec]nd pe fa\a mea.{i-a[ vrea s= spunC= desp=r\irea e tare grea.

{i-a[ vrea s= fiu din nou cu tineS= te mai str]ng la pieptul meu.A ta privire m= alinte{i chipul t=u s=-l v=d mereu.A[ vrea s=-\i spun c= pentru mineA fost un vis ce s-a-mplinit,S= [tii mereu c= te-am iubit.

Anastasia BUC+TARI, cl. a IX-aDondu[eni, Dondu[eni

2013, octombrie noI 3

GUGU|+ }N |ARA ETERNEI PRIM+VERI

A cum aproape dou= luni, la Biblioteca na\io-nal= pentru Copii I. Creang= din Chi[in=u a

avut loc o expozi\ie neobi[nuit=. Gra\ie diasporei moldovene[ti din Portugalia, 40 de desene ale copii-lor compatrio\ilor no[tri care locuiesc ]n aceast= \ar= au putut fi v=zute ]n cadrul vernisajului Gugu\= ]n \ara eternei prim=veri. Ideea organiz=rii vernisa-jului apar\ine Ambasadei Republicii Moldova ]n Por-tugalia, Centrului de Cultur= [i Art= Trei Culori din ora[ul portughez Almada, Ministerului Culturii, Mi-nisterului Afacerilor Externe [i Integr=rii Europene din Republica Moldova [i Bibliotecii na\ionale pen-tru Copii Ion Creang=.

Domnul Valeriu Turea, Ambasadorul Republicii Moldova la Lisabona, ex-redactor-[ef al revistei noI (chiar afl]ndu-se pe acele meridiane ]ndep=rtate, Excelen\a Sa continu= colaborarea cu noI), spune c= ]n Portugalia nu exist= z=pad=, iar copiii de acolo au aflat ce ]nseamn= ”cu[m=” din c=r\ile lui Spiridon Vangheli. Ei [i-au dat fr]u liber imagina\iei [i l-au desenat pe Gugu\= ]n cele mai ]ndr=zne\e ipostaze. }n pagina de fa\= revista g=zduie[te c]teva lucr=ri de la aceast= expozi\ie.

Ali

na

LE

FT

ER

, 15

an

iLi

sab

ona

, Por

tug

ali

a

Ana

Mic

ael

a A

ND

ON

I, 1

0 a

niC

orro

ios,

Por

tug

ali

a

Ale

xan

dra

|U

RC

AN

, 7 a

ni

Sa

nta

Ma

rta

do

Pin

ha

l, Po

rtu

ga

lia

Ale

xan

dra

|U

RC

AN

, 7 a

ni

Sa

nta

Ma

rta

do

Pin

ha

l, Po

rtu

ga

lia

4 noI, octombrie 2013

cap ri cii le mu zei

C+TUNTatiana BUZURNIUC

Ocolina, Soroca

}MI PLACE TOAMNA

E ste toamn=. Soarele m]ng]ie p=m]ntul. P=s=rile c=l=toare pleac= v]slind ]n ]n=l\imi, pe cerul trist,

]n locuri mai c=lduroase, l=s]nd ]n urm= cuiburile [i locurile unde au stat ]n anotimpul cald. Lini[tea se ]n=bu[= ]n sunetul cristalin al r]ului. V]ntul adie u[or prin livezi, ]mpr=[tiind aromele dulci [i am=rui ale fructelor coapte. Dup= o var= cu zile minunate [i lungi, toamna se apropie cu hainele ei frumos colo-rate. Razele soarelui s]nt din ce ]n ce mai palide. Ma-rea de verdea\= se ]ng=lbene[te. Acest anotimp fru-mos mai d= startul unui nou an [colar. nu mi-a pl=cut toamna dintotdeauna, dar miracolul acestui anotimp ]nc= m= \ine captiv= ]n plasa lui. }mi place toamna pentru ploile sale reci, pentru ]nt]lnirile cu colegii [i pentru frumoasa zi ]n care am venit pe lume.

Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni

AMINTIRI DESPRE EL

DIALOG DESPRE VIA|+

L -am iubit [i ]nc= ]l iubesc. Zile ]n [ir am tr=it, am g]ndit [i l-am iubit ]n cea\=. Dar c]nd l-am cunos-

cut mai ]ndeaproape, am sim\it c= dragostea e alt-ceva... A intra ]n dragoste ]nseamn= s= consideri cu-vintele lipsite de sens, devenind astfel tu un p=m]nt al infinitului...

Zbor... zbor pe calea iubirii eterne; alerg... alerg prin labirintul misterios al iubirii; privesc... privesc ]n ad]ncul sufletului s=u, dar nu reu[esc s=-l descop=r. }mi lipse[te z]mbetul lui, nu pot f=r= lumea lui. {i nu ]l rog s= se ]ntoarc=, n-o pot face, dar nu mai pot rezista acestor t=ceri ad]nci, acestor priviri at]t de scumpe [i totu[i pierdute. Da, l-am pierdut f=r= a sim\i aceast= pierdere [i numai acum, c]nd au trecut at]\ia ani, mi-am dat seama c]t de mult l-am iubit [i c]t de mult a ]nsemnat pentru mine... S= fug, s= zbor, s= evadez... Doamne, c]t o s= mai dureze oare?! }n suf-letul meu se zbate o fiar= care-mi [opte[te ironic: ”nu ceda!”. nici nu mai [tiu ce s= fac, s= m= zbat, ne[tiind pentru ce m= zbat? S= lupt? o! da, [i ]nc= ]nfl=c=rat, dar pentru ce? pentru ce? Pentru acela pe care l-am pierdut dintr-o simpl= prostie? Dar cine [tie? Poate c= tocmai acesta e fabulosul enigmei c=utate ce nu se vrea descifrat=, aceasta este lumea mea care se zbate ]n-tre vis [i realitate!

o p]nz= de p=ianjen e fericirea mea! De ce atunci ]mi doresc ceva ce se poate rupe at]t de u[or?

Violeta CALARA{AN, cl. a XII-aLiceul Teoretic Mihail Sadoveanu, H]nce[ti

} ntr-o zi ]nsorit= de var=, pe plaja M=rii Medite-rane f=ceau un castel de nisip doi copii orbi.

S=rmanii copilandri munceau cu sufletul la gur= pentru a face castelul, chiar dac= nu pot admira rodul muncii lor.

V=z]nd aceasta, dou= femei cu inimi bune au ]nceput s= discute cu bl]nde\e:

— Doamne, c]t de dr=g=la[i s]nt ace[ti copii, mi se umplu ochii de lacrimi c]nd v=d a[a minuni! a excla-mat prima femeie.

— S]nt ]ntru totul de-acord cu tine, cred c= ace[ti copii duc o adev=rat= lupt= ]n fiecare zi.

— S]nt de-a dreptul uimit= c= s]nt cu z]mbetul pe buze, plini de voie bun=, c= ]mpr=[tie armonie ]n jur, a spus aceea[i femeie.

— C]nd m= g]ndesc c= copiii mei pl]ng de la o juc=rie, iar ace[ti copii orbi lupt= pentru via\a lor ]n cotinuu, dar totu[i z]mbesc, ]mi vine s= pl]ng de duio[ie. Cred c= avem multe de ]nv=\at de la aceste fiin\e dr=g=la[e.

— Da... ]ncep s= con[tientizez c= nu conteaz= c]\i bani ai ]n buzunar sau cum arat= casa ta, important este s= fii s=n=tos. S= po\i vedea lumea cu ochii t=i, dar s= nu stai ]ntr-o bezn= cumplit= o via\= ]ntreag=.

— Cred c= ace[ti copii ]mi vor r=m]ne pentru tot-deauna ]ntip=ri\i ]n mintea mea [i voi fi mai puter-nic= [i mai fericit=, at]ta timp c]t s]nt s=n=toas=.

La un moment dat, a doua femeie a exclamat:— Uite, valurile m=rii le-au distrus castelul, hai

s=-i ajut=m s= fac= altul!Astfel, femeile i-au ajutat s= fac= un nou castel, dar

copiii le-au oferit ceva mai mult dec]t at]t: un ]ndemn de a lupta ]n fiecare zi [i de a iubi necondi\ionat via\a!

Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni

52013, octombrie noI

sarea g]ndirii

FOCUL LACRIMILORO lacrim= are ]ntotdeauna r=d=cini mai ad]nci

dec]t un z]mbet.

Emil CIORAN

Este primejdios s= ne l=s=m prad= volupt=\ii lac-rimilor; ea ne sl=be[te curajul [i chiar [i voin\a de a ne vindeca.

Henri-Frederic AMIEL

Cine pl]nge u[or se consoleaz= repede.

Paul Louis LAMPERT

Doar la cel fericit lacrimile s]nt un lux. Thomas MOORE

S]nt anumite lacrimi care ne ]n[al= adesea [i pe noi, dup= ce i-au ]n[elat pe al\ii.

François de La ROCHEFOUCAULD

C]nd cineva pl]nge, nu [tii cum s=-l ogoie[ti, cum s= te apropii de el. Este at]t de tainic t=r]mul lacrimilor!

Antoine de SAINT-EXUPÉRY

Venus nu z]mbe[te ]n casa unde-s lacrimi. William SHAKESPEARE

Lacrimile s]nt limbajul mut al durerii.VOLTAIRE

Cuvintele s]nt lacrimile celor care ar fi vrut a[a de mult s= pl]ng= [i nu au putut.

Lucian BLAGA

Adeseori ochii plini de farmec care sc]nteiaz= r=sp]ndesc [i cele mai multe lacrimi.

Victor HUGO

Trebuie s= tr=im [i s= cre=m. S= tr=im p]n= la lacrimi.

Albert CAMUS

n-ar trebui s= ne fie niciodat= ru[ine de lacrimile noastre, c=ci ele s]nt o ploaie binef=c=toare pe praful p=m]ntului care ne ]mp=ienjene[te privirea, ]mpov=-r]ndu-ne inimile ]n=sprite.

Charles DICKENS

Lacrimile s]nt tot at]t de molipsitoare ca [i r]sul.

Émile ZOLALacrimile s]nt ca focul, ard.

Alexandre DUMAS

Lacrimile s]nt ghea\a sufletului care se tope[te. Hermann HESSE

S]nt lacrimi a[a de grele [i de fierbin\i, ]nc]t ochii nu le pot pl]nge; ele zac ]n inim=, arz]nd-o.

Nicolae IORGA

PORTRETULV ia\a mea arat= ca un film alb-negru. Iar de at]tea

r=zuiri, azi mai c= nu po\i deslu[i o imagine bine conturat=. Totu[i, a luat cu\itul cunoa[terii [i a ]nceput s= ciopleasc=. Eu? nu eram dec]t un sunet melodios [i r=t=cit, un martor neobservat. Vedeam fiecare mi[care... Cu fiecare mi[care profund= at]t chipul, c]t [i sufletul se transform= ]nt-un ritm ame\itor [i atr=g=tor al perfec\iunii. Tr=s=turile deveneau mai fine, lumina mai alb= [i mai puternic=, pasiunea mai ad]nc=, cuno[tin\ele mai profunde. {i a pornit din oaza vie\ii, s-a f=cut trup [i suflet, om cu miros fin de p=m]ntean r=t=cit... La ]nceput era obi[nuit, f=r= con-tur de frumuse\e sau agonie ]n privire. Atunci... a luat pensula [i a ]nceput s= picteze. A desenat cele mai frumoase tr=s=turi ale corpului. A ]mbr=cat corpul ]n haine scumpe, a aruncat un foc al pasiunii ]n ochii adormi\i de necunoa[tere. }ncet... a pictat m=rg=ritare [i cele mai frumoase bijuterii. }n p=rul lung, b=lai i-a strecurat fluturi alba[tri pentru coroni\=, iar pe rochie a sc=pat o nuan\= de m=tase fin=, de culoarea ceru-lui. Pe corp a trecut cu un parfum de lev=n\ic=, care nici ast=zi nu poate fi uitat. }n picioare i-a pus pan-tofii r=bd=rii, ce aveau s=-i provoace r=ni, dar totu[i ar=tau at]t de frumos. Anii treceau, ploile [tergeau culorile, ar[i\a dezbr=ca ve[mintele, rutina scotea bi-juteriile, noroiul a furat p]n= [i r=nile l=sate de pan-tofii frumo[i... disp=ru\i. Iar tu st=teai ]n sanctuarul min\ii tale, priveam ambii aceea[i fiin\=... dar ]n tai-na g]ndului tu ai atins t=i[ul cu\itului, iar eu nu am mai recunoscut-o!

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

PRO

VIZI

ILi

viu

CER

TAN

, 15

ani

Cod

reni

, Cim

i[lia

noI, octombrie 2013

cu ta re r]nd mu[ c=

V acan\a de var= e a[teptat= de to\i copiii, dar, totodat=, e ne-

voie de mai multe activit=\i ca s= nu ne plictisim. De aceea, ]n iunie am mers la o [coal= de var= pen-tru perfec\ionarea limbii engleze. Dup=, a urmat [coala de matema-tic= organizat= pe litoralul Greci-ei. Un loc incredibil de frumos.

Am vizitat a[ezarea monastic= Meteora. Din cele 24 de m=n=stiri

existente ]n secolul al XVI-lea, ast=zi au r=mas doar [ase [i s]nt amplasate pe st]nci ]nalte [i acce-sibile prin sc=ri t=iate ]n roc=. Ceea ce a creat acea unic= aglo-mera\ie de st]nci r=m]ne un mister al naturii, [i asta ]n ciuda teoriilor avansate de oamenii de [tiin\=. Cuv]ntul meteora ]nseamn=, ]n limba greac=, “suspendat ]n aer” [i, desigur, se refer= la m=n=stirile

seculare ridicate aici de sfin\ii ortodoc[i. noi am vizitat doar do-u=. M-a impresionat M=n=stirea Marelui Meteor, este cea mai im-pun=toare m=n=stire de la Meteo-ra. }ntre zidurile sale se afl= verita-bile comori ale ortodoxiei: str=vechi artefacte, picturi, sculpturi [i, mai ales, documente originale (peste 640 de manuscrise), dintre care cel mai vechi dateaz= din anul 861.

Acolo ne-am sim\it mai aproape de ]ngeri. La ie[irea din m=n=stire parc= to\i am devenit mai buni.

Luna august am petrecut-o la bunici, unde am ]nv=\at [coala vie\ii. De la ei am deprins tot ceea ce nu este scris ]n curriculum, dar e la fel de valoros.

Cristian LAPTEACRU, cl. a VI-aLiceul Spiru Haret, Chi[in=u

Fotografie de autor

ME

TE

OR

A

FI|I VOI }N{IV+!

O fotografie bun= este una ca-re place, at]t \ie, c]t [i altora.

nu exist= formule, grade sau sco-ruri. Fotografia este pasiunea de a comunica altei persoane emo- \iile st]rnite de un subiect. Intere-sul contribuie la realizarea unor fotografii incredibile. Acest lucru l-au demonstrat participan\ii la concursul nostru de fotografie. Prin lucr=rile lor ei ne-au demon-strat ]nc= o dat= c= au talent. Au g=sit un sens ]n fiecare subiect fotografiat.

La mijloc de toamn= revista noI face bilan\ul concursului fotogra-fic. Iat= care s]nt c][tig=torii:

Doina COJOCARU, Liceul Ion Vatamanu, Str=[eni;

Nicoleta FUSU, 15 ani, B=l\i;Lilia {CHIOPU, 14 ani, Gan-

gura, Ialoveni.

C]stig=torilor li s-a oferit albu-mul foto Acas= Revenire de Mihai Pot`rniche sau Moldova – Spa\iu european (Colec\ia natura). Fe-licit=ri!

Dac= sim\i c= ai talent [i foto-grafiile tale s]nt reu[ite, le po\i tri-mite la adresa redac\iei. P=stra\i simplitatea ]n fotografiile voastre! Mai pu\in ]nseamn= mai mult. Toa-te lucrurile bune cer timp. Fi\i voi ]n[iv=! Fi\i pasiona\i [i ar=ta\i pa-siunea voastr=, nu ]ncerca\i s= o copia\i pe a altcuiva. Un bun foto-graf face fotografii bune chiar [i cu o camer= de unic= folosin\=, c=reia ]i cunoa[te posibilit=\ile [i limitele.

A[tept=m fotografii alb-negru sau color, formatul minim 10x15 cm, cu men\iunea “pentru concur-sul foto”. Pe versoul fotografiilor indica\i numele, v]rsta, adresa complet=, num=rul de telefon [i titlul lucr=rii. Bilan\ul ]l vom face ]n num=rul 10, 2014.

Succes!

NOI

IMPORTAN|A SINCERIT+|IIA [tept cu mare ner=bdare fie-

care num=r al revistei. noI este pentru mine un nucleu de idei ingenioase selectate cu mult= grij=. }mi place s= descop=r ceva nou, s= citesc c=r\i interesante. Re-cent am savurat Aripile bucuriei de Sri Chinmoy. M-a impresionat subiectul c=r\ii, ideea despre im-portan\a sincerit=\ii ]n via\a noas-tr=. Dup= ce am citit cartea, mi-am dat seama c]t ar fi de bine dac=

noi to\i am vorbi sincer despre tot ce avem pe suflet. Din cauz= c= nu spunem ceea ce sim\im, nu ]n\ele-gem corect, se pot isca anumite neclarit=\i. Acestea duc la sl=birea rela\iilor dintre oameni. De aici [i aceast= ambian\= uman= crud=. V= ]ndem pe to\i s= fi\i c]t mai sin-ceri unul cu altul.

Vadim DEREBCINSCHII, Chi[in=u

6

APROAPE DE }NGERI

calea spre olimp

Fotografia este arta de a fura timpu-lui o firimitur= de clip=.

Andreea TRIFU


noi [i voi

1. Ce p=rere ai despre profesorii t=i? De ce unii ]\i plac mai mult ]n compa-ra\ie cu al\ii? Prin ce te-au cucerit ace[tia?

2. Ce tr=s=turi de carac-ter trebuie s= aib=, dup= p=rerea ta, un profesor ideal?

3. Prin ce \i-a r=mas ]n me-morie prima ]nv=\=toare?

4. Cine e cel mai sever din-tre profesorii t=i? Dar cel mai ]ng=duitor/ tolerant?

5. Cuno[ti profesori care trateaz= elevii de la egal la egal?

6. Cine dintre profesorii t=i depune eforturi deose-bite pentru consolidarea clasei?

7. Ce surprize obi[nuie[ti s= le faci dasc=lilor t=i, dar de ziua profesorului?

8. Cine dintre profeso-rii t=i utilizeaz= frec-vent maxime, aforisme, parafraze, citate din mari personalit=\i?

9. Av]nd p=rin\i pleca\i peste hotare, se ]nt]mpl= s= apelezi tu sau colegii t=i dup= sfaturi la profe-sori? }n ce situa\ii?

10. Profesorii ]\i reco-mand= deseori c=r\i, arti-cole, emisiuni televizate, filme?

11. Prin ce contribuie, ]n primul r]nd, un profesor la modelarea personalit=- \ii elevilor s=i?

12. Scrie un mesaj scurt pentru profesorii t=i.

CHESTIO NAR

PE IARBA VERDE DIN FA|A CASEIL ocuri unde ne sim\im bine, ne reculegem sau reu[im s= alung=m g]ndurile

pesimiste nu s]nt at]t de multe. Cert e c= fiecare ][i are un loc, sau mai mul-te, unde se poate retrage dac= vrea s= viseze, s= contempleze, s= se izoleze de lumea ]nconjur=toare. Honoré de Balzac spunea: }nr]urirea pe care locurile o exercit= asupra sufletului este un lucru vrednic de luat aminte. Dac= negre[it s]n-tem cuprin[i de melancolie atunci c]nd ne afl=m pe \=rmul unei ape, o alt= lege a firii noastre impresionabile face ca, ]n mun\i, sentimentele s= ni se purifice, acolo pasiunea devine mai ad]nc=, pe m=sur= ce pare c= pierde din vioiciune. Care s]nt locurile preferate ale cititorilor no[tri, afla\i din r=spunsurile la chesti-onarul din nr.7 a. c.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

DRAGII NO{TRI

PROFESORI

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. Locul meu preferat era ]n spatele casei, unde priveam deseori la [esul ]ntins, sc=l-dat ]n amurgul ro[iatic al soarelui.5. Cred c= r]ul din apropiere e locul ce-mi aminte[te de copil=rie.11. A[ dori s= vizitez Catedrala notre-Da-me de Paris, deoarece ]nc= de mic= mi-a trezit impresii pl=cute [i interes din c=r\ile de istorie.

Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti

1. Locul meu preferat e la tab=ra de odihn=, ]ntruc]t s]nt comunicabil= [i-mi place s= cu-nosc oameni noi, s=-mi fac prieteni.12. Eu cred c= omul este autorul marilor transform=ri. Acolo unde se implic=, depu-ne suflet, totul prinde via\=.

Anastasia ARMA{Surchiceni, C=u[eni

1. Locul meu preferat este curtea din fa\a casei, acoperit= de iarba verde, deoarece anume acolo pot s=-mi adun g]ndurile [i s= m= relaxez.2. }mi place s=-mi petrec vacan\ele l]ng= sora [i mama mea ]n Italia sau undeva ]n s]nul naturii, unde pot s= inspir aer curat [i s= admir frumuse\ea naturii.3. Ador locurile aglomerate, iar c]nd m= aflu ]ntr-un loc retras, m= simt singur= [i ]n-su[i cuv]ntul singur=tate m= ]nfioar=.4. Locul ]n care m= simt ]n siguran\= este casa mea; c=ci m= simt neajutorat= ]n compania unor oameni care m= influen- \eaz= negativ. }n mijlocul naturii s]nt ]ntot-deauna inspirat=, m= simt puternic= acolo unde e familia mea, iar m]ndr= m= simt la [coal=.9. nu am locuit permanent ]n satul Ulmu. C]nd eram mai mic=, am tr=it ]n ora[ul Anenii noi. Dar [i ]n Ulmu m= simt ca acas=.11. A[ vizita toate ora[ele frumoase din lume – Viena, Roma, Berlin, Paris, Madrid etc.12. Expresia omul sfin\e[te locul sugereaz= c= omul trebuie s= pun= suflet ]n tot ceea ce face.

Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni

1. Locul meu preferat este ]n c]mpie. Aici m= simt liber=, admir natura, m= plimb.11. A[ vrea s= v=d Luvrul, cred c= e o fru-muse\e rar= acolo.12. omul sfin\e[te locul ]nseamn= c= noi ne facem ziua bun=, trebuie s= ne sim\im bine oriunde ne-am afla, s= fim noi ]n[ine, s= ne comport=m decent, cu mult= demnitate.

Tatiana CIOBANULiceul M. Eminescu, Cahul

1. Cel mai bine m= simt la mare. E cel mai frumos [i mai romantic loc, dar e important s= fiu cu familia sau cu prietenii apropia\i.8. nu cred ]n supersti\ii de genul: dac= ]\i schimbi locul c]nd scrii un test po\i lua o not= proast=. Eu cred c= depinde de pre-g=tire [i de starea de s=n=tate, doar dac= nu ai ]nv=\at suficient sau te sim\i prost se poate ]nt]mpla acest lucru.

Ana UNGUREANUSire\i, Str=[eni

1. Locul meu preferat este ]n centrul satului, al=turi de sora mea [i al=turi de prieteni.11. A[ vrea s= zbor ]n cosmos, cred c= aco-lo te po\i sim\i cu adev=rat liber.

Constantin CACIUIne[ti, Telene[ti

2. Am dou= locuri preferate: la mare, deoa-rece ]mi place s= ]not, [i ]n s]nul naturii, ]n-truc]t e aer curat [i m= simt liber=.12. Sfin\e[te locul omul care le face pe toa-te cu mult suflet [i cu o mare credin\=.

Viorica CAPULEAPuhoi, Ialoveni

1. Cel mai bine m= simt acas=.11. A[ vrea s= vizitez Australia. }mi pare o \ar= fascinant=.

Gheorghe OLTEANU Crihana Veche, Cahul

1. Locul meu preferat e l]ng= cas=, pe ma-lul lacului, al=turi de fratele meu mai mic. 11. A[ vrea s= v=d Polul nord.

Lucia NEDELEA{olcani, Soroca


poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

Pe timpanul transparent al vremii,pe nisipul unei clepsidre sparte,cu cearc=ne grele la ochi,cu lacrimi pe obrajii inocen\i,cu furie ]n glas[i zbenguial= de l=custe ]n creier,cu tangen\a de a fi c]t mai bunne inund= fiin\agelozia.

Daniela FLOREA

DOR DE STELEDe ce tresari, inim=,{i la[i prin floriC]te un strop amar de durere?De ce tresari laLuciul stelelor{i al auruluiCare-mi umplu gr=dina sufletuluiCu at]ta lumin=?... Sau poate vrei S= faci din mine iarCopilul care vorbea cu stelele,Cu p=s=rile{i cu marginile drumurilor?...

GELOZIA

N=scut= la 26 februarie 1993. A absolvit Liceul Teoretic din satul Ign=\ei, Rezina. Student= la Facultatea de Jurnalism [i {tiin\e ale Comunic=rii a Uni-versit=\ii de Stat din Moldova. A debutat la revista NOI. Volum Aripa fr`nt= a dorului (2013).

Caut o explica\iepentru gelozia tavenit= din stele...Caut o explica\iepentru mine,Care nu [tiu s= iubesc.

* * *}[i g=sise suflarea]n dou= b=t=i de inim=[i tr=ia.Se hr=nea cu dragosteaunor porumbei degera\ide netimp.Amorf,inoportun,dorul colec\ionaoameni.

* * *Liliac [i zambile. miros de prim=var=]ntr-o gar= p=r=sit=.

* * * Sufletul se stinge.}ntr-o gar=stau doi –unul [i una,un EL [i o EASe \in de m]ini deta[at.{i sufletul se stinge.

* * *... lips= de cuvinte –festival t]rziual sufletului.

{I EU{i eu am vise.S]nt copia surorii mele mai mari.C]nd vine iarna,Plec ]n c=l=torii sentimentale,Dar revin{i m= ]nal\ spre idealuri,{i cresc ]n ochii p=rin\ilor.

Azi,C]nd am deschis albumul cu poze,Era c]t pe ce s= ard ochii unei

necunoscute.nimeni nu m= va ]ntreba,nimeni nu-mi va spuneC= aceea eram eu.

POETULDac=-l ]nt]lneam cu doi ani ]n urm=,probabil, eram so\ia lui;acum,prefer s=-i num=r amantelecu care-[i ]ndulce[te poezia.Bietul poet.

MI-E DORMi-e dor de tine, visul meuAmestecat ]n picuri de iubire,De elixirul t=u – mister,De tot ce-i sf]nt pe lume.

Mi-e dor c]nd luna se ive[tePe-obrazul cerului divinDe ochii t=i sc=lda\i ]n stele,De ape, flori, de chin.

Mi-e dor s= te privesc ]n tain=Cum ]\i creezi un suflet nou{i zbori \in]ndu-m= de m]n=Spre infinitul din zerou.

Mi-e dor cu inima mea bun=De z]mbetul ce m=-nso\eaLa pragul nop\ii ca o z]n=,La dulcea [i misterioasa-mi stea.

Mi-e dor s= c]nt amorul nostru}n note dulci de prim=var=,S-ag=\ cu sfiiciune, tandru,Pe bra\ul t=u o l=cr=mioar=.

Mi-e dor ]n fiecare sear=De chipul t=u pierdut ]n ploaieC]nd amintirile m= ]nconjoar=}n v=lul unei melodii vioaie.Mi-e dor...

}N C+UTARE


VEACUL ROBILOR

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Au aprins to\i cuciiLum]n=ri de cear=,C=ci sub semnul cruciinoi ie[im din \ar=.

{i plec=m departe,Casa noastr= [tie C=-n str=in=tateE[ti ca ]n robie.

Dar n-avem ce face –De nevoie, \ar=,Vom c=lca pe ace,Chiar de-o s= ne doar=.

Vai de noi \=ranii,L=s=m draga cas=,De[i [tim c= baniiPe ochi o s= ne ias=.

S=rut=m [i drumul –El, ]ntins pe spate,}[i ]nchide pumnul{i ]n piept se bate.

ne petrece p]n=ne vedem ]n zareC]t un fir de l]n=,El – c]t o c=rare.

noaptea s-a ]mpiedicat de apusv=rs]ndu-[i negrul pe umerii \=rii.Apoi [i-a ridicat fruntea galben=sus, sus,deasupra g]ndirii mele]mp=r\ind universuluiraze de veci.Am cules [i eu un m=nunchiS=-l prind de sc]nteia dorului t=uC]nd pe stele, alerg]nd spre mine, vei veni s= cuno[titaina r=s=ritului!

TAINA R+S+RITULUI

Eugenia V+RAVU

N=scut= la 27 iunie 1985 ]n Plop-{tiubei, C=u[eni. Absolve[te [coala gimnazial= din sat ]n 2000. Din 2001 p]n= ]n 2004 studiaz= la [coala de regente de la m=n=stirea Marta [i Maria din Hagimus.

Laureat= a concursului Comoara ]nchinat lui Alexei Mateevici (2004).Volume: Poeme pentru fiul meu (2010), Valsul lacrimilor (2010), Soarele cu m]na

lung= (2012).

CARANTIN+ DE DRAGOSTEUmbrele noastre r=mase sub cais dau ]n floare,vin albinele s= adune nectarulvorbelor noastre de iubire.Alearg= veacul descul\ prin \=r]nafierbinte,p]lcuri de praf ating cerul,Str=nut= norii peste ]ntreaga \ar=[i-o molipsesc de dragoste.

LUNA CU OCHI DE MIERE

Alerg...m= ]mpiedic de ]ndoiala sfioas=,[i totu[i cred c= voireu[i s= ajung la ]nceputulvisului t=u,acolo unde soarele dincoast= ][i modeleaz= iubirea face unire ]ntre hotare,iar luna cu ochi de mierena[te veacul – a c=rui soart=noi o vom hot=r]!

EU {I TU

SOARELE CU DIN|ISoarele cu din\im-a mu[cat de um=r,de durere i-am ]nnodat razele[i ]nv]rtindu-l de trei oril-am aruncatdup= orizont.De-atunci se uit=chior][ la mine, de-atunci e toamn=]n sufletul meu.

Eu m=runt=-s ca nisipulPrin iubirea ta m= cerne{i s= nu ne mint= timpulC=-ntre noi un veac se-a[terne.

Eu u[oar=-s ca cuv]ntulTu ]ntr-un poem m= scrieCa citindu-m= p=m]ntulR=stignit de timp s=-nvie.

Eu s]nt lacrim= curat=R=s=rit= ]n ne[tireLas=-\i fa\a aplecat=S= \i-o mirui cu iubire.


pa uz= de g]ndi re

IREPETABILA VACAN|+A fost bine! Dar se pare c= s-a sf]r[it [i mult a[teptata vacan\=.

La ]nceput, parc= ne era cam dificil s= ne desp=r\im de zilele pline de activitate, parc= doream s= plec=m undeva departe pentru a sc=pa de agita\ia zilnic=. Acum ]ns= nici nu am observat c= deja s]ntem ]n b=nci, ]mpreun= cu dragii no[tri colegi. Unii dintre noi au f=cut lucruri deosebite, al\ii s-au relaxat ]mp=c]ndu-se cu g]ndul c= vacan\a mare va mai fi [i vor avea timp s= fac= ceea ce n-au reu[it. Din cele ce urmeaz= ve\i afla c]t de ]mplini\i se simt, dup= aceast= mare [i frumoas= var=, copiii care s-au odihnit la c]teva tabere de odihn=.

Mariana NICULA, 17 ani, Me-reni, Anenii Noi: Vara aceasta am reu[it s= citesc romanul Ro[u [i ne-gru de Stendhal. }mi plac romanele psihologice [i, c]nd a ]nceput vacan\a, primul lucru din lista mea de activit=\i a fost sa citesc aceast= oper=.

Alexandru BALAN, 15 ani, Chi[in=u: Am dorit ca ]n aceast= var= s= m= odihnesc ]ntr-o tab=r=, dar nu ]n una oarecare, ci anume la Camping, deoarece prietenii mi-au spus ca aici distrac\ia e pe m=sur=. Aceast= dorin\= mi s-a ]ndeplinit mul\umit= p=rin\ilor mei.

Nicolae BARGAN, 13 ani, {en-dreni, Nisporeni: Vacan\a aceasta am dedicat-o sportului, ceea ce ]n timpul anului nu-mi reu[e[te. nu am ]ndr=znit ]ns= s= dansez cu o fat=, lucru pe care mi-l doresc de foarte mult timp. Cine e ea, ram]ne a fi un secret.

Andreea CAZACU, 14 ani, Nispo-reni: Mi-a reu[it s= merg ]mpreun= cu familia [i cu prietenii ]n p=dure cu cortul. Am descoperit multe plan-te [i anim=lu\e pe care nu le cuno[team. Mi-ar pl=cea s= plec ]n astfel de expedi\ii [i ]n alte \=ri.

Mihail GRACU, 12 ani, One[ti, H]nce[ti: Am vrut mult s= primesc ]n dar o biciclet=, dar nu a fost s= fie. }n schimb am mers la mare [i la tab=r=, unde mi-am f=cut mul\i prieteni.

Cristina RO{CA, 13 ani, B=cioi, Chi[in=u: Din cauza unor probleme, nu am putut s= merg la mare. De aceea, cu prietenii, de c]te ori aveam posibilitatea, ne stropeam cu ap= rece din f]nt]n=.

Vasile M+LAI, 15 ani, Cimi[lia: C]nd a ]nceput vaca\a, mi-am zis c= trebuie s= citesc m=car c]te cinci c=r\i ]n fiecare lun=. nu am reu[it, ]ns= romanele de aventur= m-au f=cut s= m= simt de parc= a[ fi citit sute de c=r\i.

Crina CAPITAN, 13 ani, Soroca: Pentru prima dat=, ]n aceast= va-can\=, am mers cu scuterul. Acest lucru m-a f=cut s= am mai mult= ]n-credere ]n mine. A[ fi vrut s= sar [i cu para[uta, dar cred c= mai e mult timp p]n= c]nd voi avea ]mplinit [i un asemenea vis.

Maria POPA, 14 ani, Anenii Noi: }mpreun= cu bunica am adunat plante medicinale. Datorit= ei am ]nv=\at foarte multe denumiri de plan-te [i am cunoscut locuri pitore[ti.

Daniela CARABINOVICI, 11 ani, Zast]nca, Soroca: }n sf]r[it, am reu[it ]n aceast= var= s= merg cu vaporul. nu am avut posibilitate s= o fac ]n alt= \ar=, de aceea am c=l=torit pe r]ul nistru.

Corneli [i Marina GROZA, 12 ani, Chi[in=u: }n aceast= vacan\=, am petrecut zece zile de neuitat ]n tab=ra Floricica. Activit=\ile au fost diverse [i nu am avut timp s= ne plic-tisim. Starturile vesele, jocurile dis-tractive, plimb=rile cu vaporul erau cele mai a[teptate de noi. Doamna Adriana, directorul taberei, ne-a im-presionat prin memoria ei deose-bit=: [tia numele fiec=rui copil din tab=r=, ajuta at]t pe educatori, c]t [i pe buc=t=rese, care ne preparau bu-catele cele mai gustoase.

Pentru NOI – Olesea CURMEI

} n familia noastr= era o tradi- \ie frumoas= – ]n vacan\ele de

iarn= veneam la circ. o m=rturie vie e albumul cu fotografiile din copil=rie, ]n toate pozele e prezent [i un clovn cu un z]mbet larg. Tare ]mi era team= de el [i cu greu m= l=sam convins= s= pozez al=turi. }mi amintesc p]n= azi numele lui, F=nic=. Recent am citit c= atunci c]nd s-a ]nchis circul, F=nic= s-a ]mboln=vit. Dup= lungi recuper=ri [i-a g=sit de lucru ]ntr-un circ din Rusia. Cu siguran\=, chipul lui ve-sel e prezent ]n albumele mai multor genera\ii de copii.

Azi, ]n fiecare zi, ]n drum spre serviciu trec pe l]ng= cl=direa cir-cului, al c=rei aspect las= de do-rit... Spectacolele de circ au repre-zentat din toate timpurile o atrac\ie pentru ]ntreaga familie, de la pi-tici, la bunici. Momente de amu-zament, adrenalin= [i mister se contopesc pentru a oferi un spec-tacol extraordinar, parc= desprins din lumea basmelor. Cred c= ori-unde ]n lume copiilor le place s= mearg= la circ, s= aplaude [i s= r]-d= p]n= [i cu lacrimi al=turi de clovni. D=c= ]n capital= nu avem un circ, am aflat c= ]n satul |aul, de aproape dou= decenii, acti-veaz= unul.

Prin circul Ghiocel au trecut mai multe genera\ii de copii [i to\i au fost talenta\i. Plini de entuzi-asm, ei ]ncearc= s= fac= minuni, a[a cum e firesc la un circ ordinar. Antrenorul [i regizorul circului, Ana Melnic, e o fost= acrobat= r=-mas= [omer= dup= ce a fost ]n-chis circul din capital=.

“Avem 68 de membri ai echi-pei: acroba\i s=ritori, acroba\i ae-rieni, jonglori, reprezenta\ii mixte foarte mari [i clovnerii. Primim ]n cadrul circului copii ]ncep]nd cu v]rsta de cinci ani. Invit=m to\i do-ritorii s= se al=ture echipei noas-tre”, spune Ana Melnic.

Circul de copii din satul |aul este unicul de acest fel din Repu-blica Moldova. A colindat mai multe \=ri din Europa la diverse concursuri [i reprezenta\ii.

g]nduri ]n deriv=

REVEDERE

Fotografie: Valerie ANDREI


VINE CIRCUL!Chiar [i cei mai st]ngaci pot s=

fac= ceva, pentru c= se antre-neaz= de mici. nu vor s= plece acas= dup= antrenamente. S]nt uni\i, dac= cineva nu poate, to\i sar s=-l ajute.

Drept aren= le serve[te o sal= de sport, ]n calitate de utilaje pen-tru acroba\ii au ni[te funii, iar cos-tumele – h=inu\e cump=rate de la second hand sau cusute. Cu toate astea, acolo domne[te veselia [i este o atmosfer= exact invers= ce-lei din marele circ al capitalei, care st= s= se ruineze.

Copiii [i-ar dori mult s= prezin-te spectacole pe o aren= ade-v=rat=, chiar [i-au imaginat cum arat=. Pentru a pleca peste hotare nu au bani, iar aici nu au unde. nu peste tot s]nt condi\ii de a pre-zenta spectacole de circ.

Chiar [i a[a au o stim= fa\= de locul de munc=, atunci c]nd intr= [i c]nd ies din sala de antrena-ment, fac o plec=ciune.

“200 de copii au ocupa\ie [i aceasta e mai important dec]t sa-lariile mizere pe care le primim. C]nd ]mi iau concediu, nu pot s= stau mai mult de o s=pt=m]n=, co-piii vin la poart= [i m= roag= s= mergem la antrenamente”, ne spune dna Melnic.

Doina CARAU{, 10 ani: Mi se creeaz= impresia c= ]ntotdeauna am f=cut circ. Vreau s= st=p]nesc arta circului, s= plec ]n turnee ]n str=in=tate, s= fiu aplaudat=, iu-bit= [i respectat=.

Gabriela ZAMFIR, 10 ani: Cir-cul a devenit un mod de via\=. Magia circului este \esut= din munc=, din pasiune [i din dorul de a pleca ]n alte ora[e, s=li pline de spectatori [i aplauze.

Ecaterina G+LU{C+, 12 ani: Am ]nceput s= merg la antrena-mente la v]rsta de [apte ani. nu am s= uit niciodat= primele an-trenamente. F=ceam totul cu at]-ta st]ng=cie.

Ana–Maria MELNIC, 12 ani: De la v]rsta de trei ani s]nt ]n sala de antrenamente. Uneori,

PORT DE VOLAN

CLO

VN

ER

IE

GIM

NA

ST

IC+

PE

MA

S+

SALT

PAUZ+

simt un pic de team=, pentru c= facem totul f=r= siguran\=. Cir-cul e o lume superb= ]n care s]nt abolite regulile de afar=. Sub

cupola circului au loc miracolele.Iuliana BUNU

|aul, Dondu[eniFotografii: Valerie TUDOR


calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

L umea ]n care tr=im este plin= de forme de comu-nicare. Prin ele ne facem pl=cu\i [i utili, prin ele

ne c][tig=m prietenii [i ne ]mpu\in=m du[manii – desi-gur, dac= [tim a le aplica armonios. Plantele comu-nic= prin culori [i parfumuri cu g]zele. P=s=rile – prin c]ntec, animalele – prin gra\ie [i sunete inconfundabi-le. oamenii, fiin\e superioare, au ales, pe l]ng= mijloa-cele nonverbale [i instrumente verbale de comunicare oral= sau scris=. Precum nu poate crinul s= miroase a ment=, iar privighetoarea s= amestece sunetele corbu-lui, ale g][telor de cas= [i ale cioc]rliei ]n c]ntecul s=u, noi, oamenii, trebuie s= ne ]ngrijim s= nu utiliz=m ]n exprimarea noastr= tot felul de unit=\i lexicale impro-prii limbii pe care o vorbim.

Tu, cel care cite[ti aceste r]nduri, e[ti grijuliu fa\= de propria exprimare [i ]\i dore[ti s= posezi o limb= elevat=, ba mai mult, e[ti responsabil pentru exprima-rea fra\ilor [i a surorilor mai mici, a colegilor [i priete-nilor. Concursul nostru ]\i vine ]n ajutor, aplec]ndu-te spre studierea formelor corecte [i m=sur]ndu-\i compe-ten\ele deja formate.

La Veni, Vidi, Vici (Am venit, am v=zut, am ]nvins) s]nt a[tepta\i elevii claselor a VI-a – a XII-a. ne vom ]n- t]lni ]n [ase etape, din luna octombrie p]n= ]n aprilie, iar ]n iunie ne vom bucura de bilan\ul [i de premiile concursului. }n acest an, 2013-2014, ele vor fi generoase:

Premiul I (unul): Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne (12 volume), Editura Litera. Donator: Editura Litera.

Premiul II (dou=): DEI Junior, Editura Cartier. Do-nator: Redac\ia NOI.

Premiul III (patru): Volumul Republica Moldova. Edi\ie enciclopedic=. Donator: Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institutul de Studii Enciclope- dice).

Diploma revistei NOI se va acorda tuturor ]n-ving=torilor.

Fiecare etap= va cuprinde patru subiecte:

I. o problem= de limb=;II. Exerci\ii de cultivare a limbii;III. Un subiect de literatur=;IV. o lucrare creatoare (un microeseu).

Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte, adic= etapa va fi evaluat= cu maximum 40 de puncte.

ETAPA I

I. Corecteaz= gre[elile ]n urm=toarele enun\uri, motiv]ndu-\i op\iunea:

Am citit cu aten\ie fragmentul din opera literal=.Am identificat ]n prima prepozi\ie un numeral or-

dinar, apoi c]teva prenume nehot=r]te. Textul con\ine numeroase complimente exprima-

te prin adverbe prevenite din adjective. Propune enun\uri cu aplicarea corect= a acestor

forme.

II. Continu= proverbele: Cine vorbe[te seam=n=, ...; Limba oase n-are, dar

...; Lac de-ar fi, c= ...; Cui ]i este fric= de vr=bii ...; Capra care zbiar= ...; Dec]t o s=pt=m]n= vrabie, ...; Dac= ar cre[te mintea pe toate drumurile, ...; Vizitiul prost ...; Plopul e destul de mare, dar ...; Dec]t un car de frumuse\e, ... .

III. Completeaz= spa\iile din poezie cu cuvintele omise:

Asemeni ramului ce \ineLumina ... ]n pom,...-i osul sf]nt pe careTr=ie[te ... ]n om.

S=-\i fie-at]t de drag ...,}nc]t, atunci c]nd ]l ...,S= crezi c= ]nsu[i ...Ascult= ce [i cum ... .Cine este autorul versurilor? Nume[te 6 volume

de poezie ale acestuia. Motiveaz=, pe scurt, scrierea eviden\iat= a cuvintelor din ultima strof=.

IV. Cite[te cu aten\ie fragmentul propus:C]nd ne adun=m, prieteni mul\i, Robert ne vorbe[te

despre gloria lui, cea care neap=rat va veni. Eu ]l ]n-treb, b=nuitor, dac= munce[te cu adev=rat ca s-o ajung=.

Aceasta e deosebirea ]ntre mine [i el: unul vi-seaz= o fericire [i o a[teapt=, iar altul se chinuie s-o ajung=. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop).

Reflecteaz=, ]n jum=tate de pagin=, asupra ferici-rii [i gloriei pe care \i-o dore[ti. }ncearc= s= r=spunzi la ]ntreb=rile:

- Ce faci pentru a atinge fericirea?- Ce rol au [coala/ familia/ prietenii ]n acest

drum?- Cum te ajut= c=r\ile s=-\i define[ti scopurile [i s=

te preg=te[ti pentru a le atinge?

A[tept=m r=spunsurile tuturor ]ndr=gosti\ilor de cuv]ntul [i de scrisul matern timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!

VENI, VIDI, VICI


SOL LUCET OMNIBUS

antiquitas recidiva

Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie

SO|IA LUI AUGUSTUSL ivia Drusilla (58 ].Hr. – 29 d.Hr) era fiica lui Marcus

Livius Drusus Claudianus, urma[ a dou= familii de patricieni, ilustre prin faptele lor de glorie [i prin p=strarea vechilor tradi\ii republicane. o sor= a bunicului ei a fost so\ia lui Tiberius Gracchus. Este cea de-a treia so\ie a lui octavian August [i mama viitorului ]mp=rat roman Tibe-rius.

Livia s-a c=s=torit la v]rsta de 15 ani cu senatorul Tibe-rius Claudius nero, cu mult mai ]n v]rst= dec]t ea, care a fost mereu rivalul lui August. }n anul 38 ].Hr., pe c]nd avea 19 ani, se c=s=tore[te cu octavian August, viitorul ]mp=rat roman, av]ndu-l deja de la primul ei so\ pe Tiberius de 4 ani [i fiind ]ns=rcinat= ]n luna a [asea cu cel de al doilea fiu, Drusus.

Scriitorii antici transmit c= Livia [i octavian erau domina\i de aceea[i dorin\= de putere, c= ambii erau vi-cleni [i f=\arnici [i c= anume acestei potriviri de caractere i se datoreaz= c=snicia lor de lung= durat=. Despre Livia se zice c= era o femeie frumoas= [i inteligent=, energic=, [ireat=. Ea se implica foarte mult ]n treburile statului, dar [tia [i s= creeze impresia de mam= binevoitoare, p=truns= numai de grijile c=minului familial, care respect= cu stric-te\e vechile tradi\ii patriarhale. n-au avut copii ]mpreun=, unicul lor copil s-a n=scut mort. }n schimb, ea a primit-o ]n casa lor pe Iulia, fiica lui August [i a Sribonei, care a crescut acolo ]nv=\]nd a \ese [i a toarce. }mp=ratul o iubea pe Livia [i o respecta foarte mult pentru moralitatea [i felul ei modest de trai, pre\uindu-i foarte mult mintea. }i cerea sfatul ]n luarea unor decizii importante. }n discu\iile cu Livia ]mp=ratul totdeauna ][i nota din timp ceea ce avea a spune, ca s= nu scape vreun cuv]nt ]n plus. }n anul 35 ].Hr. senatul ]i acordase Liviei un [ir de onoruri: elibera-re de tutel=, ridicare de statui, inviolabilitate personal= asemenea tribunilor.

Tacitus o nume[te ”mam= periculoas= pentru stat [i mam=-vitreg= rea pentru familia Cezarilor”. Gura lumii spunea c= Livia ar fi fost implicat= ]n moartea lui M. Cla-udius Marcellus, ginerele lui August (22 ].Hr.). Dup= care, ea a ]ncercat f=r= succes s=-l fac= pe Tiberius s= se r=zg]n-deasc= a pleca ]n exil benevol, din cauza c=s=toriei sale nereu[ite cu Iulia, fiica lui August. numai dup= exilarea Iuliei (2 ].Hr.), Livia a ob\inut ca lui Tiberius, pe insula Ro-dos, s= i se acorde statutul de trimis, insist]nd pe l]ng= ]mp=rat ca acesta s= fie re]ntors. Acest lucru a fost posibil numai datorit= sus\inerii lui Caius Cezar, nepotul lui Au-gust de la fiic=. }n cur]nd au murit doi dintre nepo\ii lui August, Lucius Cezar (]n anul 2), iar peste doi ani, moare [i Caius Cezar. De[i Livia era departe de Roma, lumea vorbea c= anume ea este de vin= de moartea lor. Sub influen\a Liviei, August a decis exilarea nepotului s=u Agrippina Maior (]n anul 7) [i a nepoatei sale Iulia Minor (]n anul 8), care s-a aflat ]n exil 20 de ani pe banii Liviei. De[i August ]l vizitase ]n tain= pe Agrippina Maior (]n anul 14), ]n timpul vizitei ambii pl]ng]nd mult, Livia a aflat des-pre asta de la so\ia lui Fabius, ]nso\itorul lui August, [i a gr=bit moartea ]mp=ratului.

Lui Tiberius nu i-a pl=cut s= conduc= statul al=turi de mama sa, [i ]n anul 27 se retrage pentru totdeauna pe in-sula Capri, rup]nd toate rela\iile cu ea. Livia a r=mas la Roma, p=str]ndu-[i atotputernicia.

}n anul 29, la v]rsta de 86 de ani, ea moare. Este ]n-morm]ntat= ]n mauzoleul lui August. Tiberius n-a luat par-te la funeraliile mamei sale, a interzis deificarea ei [i a declarat testamentul nevalabil.

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar

N atura este o comoar= armonios compus= dintr-o sumedenie de rela\ii dintre componentele sale

de diferite niveluri care func\ioneaz= conform legit=- \ilor create. omenirea, pe parcursul secolelor, ]ncearc= s= p=trund= ]n secretele naturii pentru a le folosi ]n dezvoltarea civiliza\iei, ]ns= rezultatele ob\inute s]nt uneori modeste. omul prin activitatera sa, con[tient sau incon[tient, c=ut]nd s=-[i m=reasc= profitul din contul naturii, duce la degradarea ecosistemelor natu-rale prin dispari\ia componentelor-cheie. La prima ve-dere, s-ar p=rea c= aceasta nu afecteaz= direct s=-n=tatea omului. }ns= trebuie constatat c= anume acolo unde popula\ia nu respect= legile naturii, bumerangul este ]ndreptat asupra omului. omenirea are exemple de urmat, din unele state dezvoltate, cum trebuie pro-tejate mediul ambiant [i func\ionalitatea naturii. }n condi\iile noastre este necesar= o con[tientizare ]n mas= a popula\iei, prin acumulare a cuno[tin\elor despre dezvoltarea durabil= a naturii [i a societ=\ii. Genera\ia t]n=r= este veriga principal= cu capacit=\i colosale de acumulare a cuno[tin\elor noi ]n domeniul folosirii ra\ionale [i protec\iei naturii.

Concursul de fa\=, care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contingent c]t mai mare de elevi, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i la el c]t mai activ.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fiecare dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul biologiei [i al ecologiei.

}nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic= ecologic=.

Locul I – 400 de lei; Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare; Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare. Al\i cinci participan\i activi se vor ]nvrednici de pre-

mii de ]ncurajare – colete de carte cu tematic= ecolo-gic=.

Ministerul Mediului ]i va acorda liceului sau gimna-ziului cu cel mai mare num=r de participan\i [i c][- tig=tori Cartea Ro[ie a Republicii Moldova sau o alt= lucrare din domeniul protec\iei mediului.

Tuturor c][tig=torilor li se va acorda diploma revis-tei noI.

V= ur=m s=n=tate [i o participare activ= la concurs!

ETAPA I

1. Care specii de p=s=ri dup= modul de cuib=rit au ponta de culoare alb=? Exemplifica\i.

2. Care specie de plante parazite este r=sp]ndit= prin intermediul p=s=rilor? Caracteriza\i-o succint.

3. Defini\i no\iunea de v]rtej. Caracteriza\i-l suc-cint.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

ˇ


nimic altceva

}N MUZICA MEA O S+ G+SE{TI TOATE R+SPUNSURILE

—Dvs. s]nte\i primul artist pe care

l-am v=zut pe viu ]n copil=ria mea. A\i con-certat pe stadionul din satul meu de ba[tin=, R=denii Vechi... V= mai aminti\i de acele tim-puri...

— Am cutreierat toat= Eurasia, dar cele mai fru-moase erau ]nt]lnirile cu oamenii de la \ar=, sin-ceri [i cura\i. Au fost tim-puri frumoase. D=deam spectacole ]n fiecare lo-calitate, de multe ori con-certam pe scene improviza-te, decorate cu frumoasele covoare moldovene[ti.

— }nc= mai c=uta\i copil=ria printre flori de salc]m?

— Am copil=rit ]n lo-curi deosebit de frumoa-se. Suslenii s]nt ]ncon-jura\i din trei p=r\i de Codrii orheiului. Chiar dac= m-am n=scut ]n Cotul Jurei (]n prezent Jura), ba[tina mea este satul Susleni, acolo unde am copil=rit [i am devenit fl=c=u. {tiam toate ierburile, toate ciupercile, ]nt]lneam c=prioare, mistre\i, cuno[team izvoarele cu cea mai rece [i bun= ap=, hoin=ream pe Dealul Chi-ri\oaiei, treceam nistrul ]not, pescuiam. Acum m= trec fiori c]nd v=d ce l=\ime are nistrul. }n aceast= prim=var= mi-am amintit de copil=rie admir]nd ace-le locuri, era vremea salc]mului ]nflorit. Am sim\it parfumul copil=riei.

— Cum e s= fii unicul copil la p=rin\i?— Tat=l meu a fost viceprimar [i poli\ist. nu era un

om sever, dar principial. Mama era profesoar=, a[a c= disciplina ]n casa noastr= era o norm=. Cartea, lectura erau pe primul loc. La bunici am p=scut oile [i g][tele, am pr=[it via [i cartofii, am c=rat c=rbuni, am f=cut de toate.

— V= aminti\i de lecturile din copil=rie?— }mi pl=cea Jules Verne, uneori citeam noaptea

[i, ca s= nu m= vad= p=rin\ii, luminam paginile cu lanterna sub plapum=.

— Ce rol au avut bunicii ]n educa\ia Dvs.?— nu m-au b=tut niciodat=. Bunicul meu era

me[ter vestit, avea multe instrumente. }mi d=dea voie s= le folosesc doar ]n cazul ]n care le puneam la loc. odat=, am l=sat o pil= la nimereal= [i am fugit la fotbal. C]nd jocul era ]n toi, cineva mi-a spus c= m= cheam= b]tu’ (a[a se spune bunicului). Sup=rat, m-am dus s= v=d ce vrea. El foarte calm mi-a zis s=

pun pila la loc [i dup= m= pot duce la joac=. Aceasta m-a ]nv=\at s= fiu un bun gospodar [i ]n via\=, s= duc orice lu-cru la bun sf]r[it. Me[te-ream tot felul de m=run- \i[uri, care pe urm= se t=v=leau prin unghere. Bunicul mi-a spus c= fac lucruri frumoase, p=cat c= nu \in la ele. Toat= via\a m= urm=resc aces-te cuvinte.

— S]nte\i [i Dvs. bu-nic, cum V= sim\i\i ]n acest rol?

— M= str=duiesc s= fiu ca bunicul. S]nt bun prieten cu nepo\ica mea S=ndu\a.

— Feciorii Dvs. nu V-au c=lcat pe urme?

— Eu am gustat din p]inea dulce-amar= de artist. }n meseria noas-tr= trebuie s= fii talentat

[i s= munce[ti mult. Ei au talent, unul c]nt= la acordeon, altul la fluier, ambii la chitar=, dar au ales s= mearg= pe alt drum. Iurie este inginer, Adrian – medic.

— Prin muzic= putem educa?— Lui Lev Tolstoi ]i pl=cea mult muzica. La Mosco-

va, Sankt–Petersburg, pe acele timpuri veneau piani[ti de talie mondial=. El ]i invita la Iasnaia Po-leana [i seara, ]mpreun= cu cei 12 copii ai s=i, ascul-tau muzic=. }i pl=cea mult Chopin, [i mie, de altfel, ]mi place acest compozitor. Dup= o s=pt=m]n=, c]nd pia-nistul urma s= plece, Lev Tolstoi ]i spune cu o triste\e ]n suflet: dac= omenirea [i civiliza\ia ar disp=rea ]n bezn=, cel mai mult mi-ar p=rea r=u de muzic=. Si-gur, muzica poate educa. Cu p=rere de r=u, unii co-legi, ]n goana dup= bani, fac muzic= proast=. Aceas-ta poate distruge sufletul.

— Talentul de la cine l-a\i mo[tenit? — De la str=-str=buni, de la tirage\i. neamurile

mele s-au n=scut pe ambele maluri ale nistrului. }n 1944 Filarmonica din Chi[in=u era distrus=, dar chiar [i a[a se organizau evenimente culturale. La un fes-tival a dansat [i mama mea. C]teva piese le-am com-pus la sugestia mamei. De c]nd o \in minte, avea un caiet ]n care nota versurile ce-i pl=ceau.

— Ce muzic= asculta\i ]n copil=rie?— Aveam un aparat de radio cu l=mpi [i cu ajuto-

rul lui [tiam tot ce se face ]n lume. Ascultam [i ce se c]nta la Bucure[ti. Folkul rom`nesc mi-a fost [coala. }mi pl=cea [i V]so\ki. |in minte, c]nd eram ]n sat,

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU IURIE SADOVNIC – ORHEIANU

2013, octombrie noI

f=ceam orice ca s= am voce ca a lui V]so\ki. Mai nu m]ncam coji de nuci.

— Primii spectatori...— Prin anii ’60 a fost un val – copiii studiau acor-

deonul. Prin clasa a cincea am ]nceput s=-l studiez [i eu la Casa Pionierilor. Profesor era badea Gheor-ghe, fratele bunicului meu. Aveam un acordeon nem- \esc, ]n toate centrele raionale se vindeau acordeoa-ne. Dup= ce am ]nv=\at primul c]ntec, l-am interpre-tat la instrument [i cu vocea, a[ezat pe sc=unel, ]n fa\a rudelor.

— Ce pasiuni avea\i ]n copil=rie?— Eram pasionat de radio, de tehnica foto. Prima

chitar= electric= mi-am f=cut-o singur. Am g=sit sche-ma ]n revista Radio, cred c= aproape to\i copiii din fosta URSS erau abona\i la ea. Cu pu\in= fantezie [i cu ajutorul bunicului onofrei, mi-a ie[it o chitar= bun=.

— V-a purtat noroc? — Prin 1969 la un concurs raional, la orhei, am c]n-

tat la ea dou= piese ]n francez=. Eram pasionat de limba francez=. Ca acum ]mi amintesc natalie [i La femme de mon ami. Am luat locul I [i am mers la un festival republican la B=l\i. Fiind ]n scen=, nu puteam s=-mi cred ochilor, publicul a ascultat ambele piese ]n picioare [i m-au chemat la bis. }n prim=vara lui ’69 s-a f=cut o preselec\ie pentru soli[ti ]n grupul noroc. Din 60 de concuren\i am fost ales doar eu [i o feti\=. Doar c= m= p=[tea armata... L-am rugat pe tata s= m= scape cumva de ea. El mi-a r=spuns scurt [i clar: – Cum crezi c= \i-ar sta s= nu faci armata? {tii cum se uit= fetele din sat la b=ie\ii f=r= armat=? A fost conving=tor. Am f=cut armata la tancuri, ]n nikolaev, Ucraina. Deoarece c]ntam, m-am ]nscris ]n orchestra diviziei. A fost o experien\= bun=, nu mai lucrasem cu o orchestr= at]t de mare.

— Fiind ]n armat=, v-a\i cump=rat prima chi-tar=...

— Comandantul batalionului avea ni[te cuno[tin\e la Herson. A[a, contra 150 de ruble, am f=cut rost de o chitar= cehoslovac=, Iolana Start V. P=rin\ii au adunat b=nu\ cu b=nu\, era scump=, o leaf= de ingi-ner pe atunci fiind doar 110 ruble.

— V= aminti\i de piesa care v-a f=cut cunos-cut?

— }ntr-o zi Mihai Dolgan mi-a propus s= c]nt o pies=-dou= cu vocea [i chitara la un concert ]n Pala-tul na\ional. Sala era arhiplin=. Am interpretat M]n-dro, cui m= la[i pe mine, nu am putut ie[i din scen= p]n= nu am c]ntat-o ]nc= o dat=. Aplauzele au \inut minute ]n [ir. Regret c= atunci concertele nu se fil-mau.

— Cum a ap=rut Drag=, O Tee? — }mi place s= lucrez noaptea. To\i ai casei dor-

meau, eu r=sfoiam o carte cu poeziile lui Gr. Vieru [i am g=sit ni[te versuri care m-au impresionat ]ntr-un mod aparte. Pe loc mi-a ap=rut melodia. Am impri-mat-o [i, fericit, m-am culcat. Peste c]teva zile la un concert, fiind ]n camera de machiaj cu Anastasia La-zariuc, prietena [i cum=tra mea, fredonam Drag=, o

Tee, dulce mireasm=! La gur= femeie, La mijloc mi-reas=! ..., Anastasiei i-a pl=cut [i-a dorit s-o c]nte. Zis [i f=cut. Ea a inclus-o ]n primul ei CD, paralel o c]n-tam [i eu. Piesa a ajuns un [lag=r interna\ional.

— C]nd a ap=rut Legenda?— A fost visul meu de-o via\=. oficial a ap=rut ]n

1983, la Filarmonica din Chi[in=u, avea opt membri. Aveam material preg=tit cu 4-5 ani ]nainte de apari- \ie. Treptele spre Legend= au fost forma\ia Haiducii din Susleni [i Haiducii de la Institutul de Arte. Legen-da s-a bucurat de un succes binemeritat.

— Ne-a\i cam l=sat s= a[tept=m cel de-al [ase-lea album al Dvs...

— Lucrurile frumoase cer mai mult timp, s-a mun-cit [a[e ani la el. S= nu m= ]ntreba\i de ce Evadare. Asculta\i acest album [i neap=rat o s= g=si\i toate r=spunsurile acolo – ]n muzica mea. Pentru mine, acest album este o poveste cu 16 piese.

— Piesa Duminica de pe acest album ]\i r=s-cole[te sufletul...

— E scris= pe versurile maestrului Gr. Vieru. S]nt fericit c= am avut posibilitatea chiar ]n casa mea s= i-o c]nt. }nc= mai era ]n via\=. Uneori mi se pare c= nu eu am compus-o. Se [tie doar c= nu noi compunem, e un dar de sus.

— S]nte\i primul artist care a cîntat pe versurile lui Gr. Vieru?

— Am [i un disc }n limba ta doar cu piese pe ver-surile lui Gr. Vieru. Mergeam ]mpreun= cu maestrul la serate de crea\ie, el recita, eu c]ntam la chitar=. o f=ceam gratis, dar aveam o nespus= pl=cere.

— Nu a\i c]ntat piese la mod=, ci de suflet, care au devenit ]n mare parte [lag=re...

— Vreau ca atunci c]nd ]mpov=rat de ani voi sta pe o banc= ]n parc, s= nu-mi fie ru[ine de trec=tori pentru via\a [i munca mea. Vreau s= las ]n urm= va-lori [i pentru asta depun mult suflet [i munc= ]n fie-care melodie.

— Stilul de haiduc, p=l=ria... Aveti o colec\ie de p=l=rii acas=?

— nu, pentru c= obi[nuiam s= arunc p=l=ria ]n sal= dup= ce terminam de c]ntat. {i p=l=ria nu mi se aducea ]napoi. C]nd am v=zut c= am r=mas doar cu dou= p=l=rii, mi-am schimbat obiceiul – o arunc ]n scen=, peste um=r.

— Aprecierea vine cu ]nt]rziere...— Am fost ocupat toat= via\a: discuri, filme muzi-

cale, nu am avut timp s= m= ]ntreb de ce cuiva i-au dat o apreciere, [i mie nu... Am primit titlul de Artist al Poporului la 60 de ani. E bine [i a[a. }n crea\ie aceasta nu conteaz=. Important e ca oamenii s= te iubeasc= la 60 de ani a[a ca la 30 [i s= r=m]n= ]n urma ta c]teva melodii care s= r=sune [i peste ani.

— Mul\i copii se v=d arti[ti. Ce sfaturi le-a\i da?— E un drum interesant, dar greu. Trebuie s=

munceasc= mult pentru a avea succes.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

15


TRADI|IA DRUMULUI CRUCIIS tr=bunii no[tri nu [tiau at]ta carte c]t [tim noi,

dar inima le era ]nc=lzit= de flac=ra credin\ei ]n Dumnezeu. {i c]nd le d=deau ghes necazurile, c]nd nu ploua, c]nd venea l=custa sau oastea p=g]n=, ei luau Sf]nta Cruce, steagurile biserice[ti, icoanele, tr=geau din r=sputeri clopotele [i ie[eau – mic [i mare – cu lacrimi ]n ochi [i cu rug=ciunea pe buze, ]nconjur]nd c]mpiile [i glia. {i ajutorul Domnului nu ]nt]rzia s=-i cerceteze: venea ploaia [i uda p=m]ntul, v]ntul lua norul de l=cust= [i-l ducea pe pustii, iar osta[ii viteji biruiau oastea p=g]n=.

o tradi\ie veche prescria ca ]n fiecare sear= cre[tinul s=-[i ]nconjoare casa rostind rug=ciuni [i sfin\ind-o cu agheasm=. Acest obicei frumos s-a p=strat [i se s=v]r[e[te ]n toate m=n=stirile: maicile sau c=lug=rii ies cu icoane [i c]nt=ri [i merg pe peri-

metrul sf]ntului loca[, iar de s=rb=tori mari [i de hramuri se face ]nconjurul bisericii.

Ast=zi acest obicei a ren=scut ]n tot spa\iul orto-dox: mii [i mii de cre[tini particip= la Drumurile Cru-cii. Se fac Drumuri ale Cru-cii pe jos, cu barca, cu mo-tonava, cu trenul, cu avionul. o semnifica\ie important= a Drumului Crucii este m=r-turisirea dreptei credin\e. C=ci, atunci c]nd merg sute sau mii de credincio[i [i

]ntr-un g]nd ]n=l\= rug=ciuni c=tre bunul Dumnezeu, cer]ndu-I mil=, ]ndurare, ocrotire [i m]ntuire, este im-posibil ca cineva dintre l=turalnici s= r=m]n= indife-rent. Chiar [i o inim= de piatr= tresalt=: ochii se ume-zesc [i m]na se ridic= pentru a-[i face semnul crucii, doar sufletul omului este cre[tin de origine.

Rug=ciunile s=v]r[ite la Drumul Crucii ne sfin\esc [i ne cur=\=. {i dac= ]l iubim pe Dumnezeu [i \ara noastr=, atunci s= n-o p=r=sim, ci s-o ajut=m, fiindc= viitorul \=rii depinde de fiecare ]n parte, de sfin\enia personal= a fiec=rui om. Iar c]nd auzim c= undeva se adun= un Drum al Crucii, s= alerg=m [i noi, oste-nindu-ne pentru m]ntuirea sufletului nostru.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

LECTUR+ PL+CUT+!

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXNOIEMBRIE

8 Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvor]torul de Mir; Cuv. Teofil.

21 Soborul Sf. Arhangheli Mihail [i Gavriil.28 Sf. Mc. Gurie, Samon [i Aviv; Cuv. Paisie de la

Neam\; Sf. Mc. Dimitrie. }nceputul Postului Na[terii Domnului.

P rimul salariu l-am c][tigat ]n anii de studen\ie fiind angajat= ]n calitate de bibliotecar=. Fondul de car-

te de acolo, unul foarte bogat [i valoros, a f=cut s= m= ]mprietenesc ]ntr-un fel aparte cu M=ria Sa Cartea. De atunci, dac= ]n m]inile mele este vreo carte deteriorat= sau sup=rat= (aten\ie, drag= cititor, adjectiv pe care ]l putem atribui [i c=r\ilor!), nu pot p]n= nu o ”aranjez” ca s=-i fie mai bine. Dup= mine, o bibliotec= modern= tre-buie s= fie primitoare [i s= le ofere cititorilor un spa\iu confortabil. Mersul pe v]rful degetelor, vorbitul ]n [oapt= poate fi evitat at]t timp c]t bunele maniere [i respectul fa\= de cel de l]ng= tine r=m]n la loc de cinste.

Serviciile se diversific= de la o zi la alta, de exem-plu, accesul la internet sau ludoteca. De obicei, regula-mentul unei biblioteci, al unei s=li de lectur= este la vedere. Ia cuno[tin\= de drepturile [i obliga\iile tale. Semn]nd fi[a de contract de utilizare a serviciilor bib-liotecii, ob\ii un abonament. Astfel, ]\i asumi r=spunderea moral= [i material= pentru p=strarea [i restituirea la termen a accesoriilor din bibliotec=. Respect= prezen\a bibliotecarului [i rolul s=u de gazd= [i, nu uita, el este acolo pentru a te ajuta.

Dac= biblioteca presteaz= serviciul acces liber la raft, folose[te semnul de carte, astfel, fondul va r=m]ne aranjat ]n ordine alfabetic= [i urm=torul cititor nu va ]n- t]mpina dificult=\i c]nd ]l va consulta. }nva\= s= utilizezi catalogul bibliografic, astfel vei economisi din timp. Dac= beneficiezi de serviciul lucrul cu calculatorul, nu-l ]nchide la plecare, aceasta o va face bibliotecarul la sf]r[itul zilei.

}mprumutul la domiciliu este limitat: nu se ]mpru-mut= dic\ionare, edi\ii rare, albume, enciclopedii, h=r\i, CD-uri. Verific= cu aten- \ie starea c=r\ilor ]mpru-mutate [i, ]n caz c= lip-se[te vreo pagin= sau depistezi o alt= proble-m=, avertizeaz= bibliote-carul. |ine cont de ter-menul de ]mprumut [i, dac= nu reu[e[ti s= resti-tui cartea la timp, pre-lunge[te-l. C=r\ile solici-tate sau cele existente ]ntr-un singur exemplar \i se vor da cu ]mprumut pentru un interval mai scurt. Aten\ie, ]nt]rzierea poate fi sem-nalat= cititorului telefonic sau printr-o soma\ie. nu este indicat s= ]mprumu\i prietenilor, colegilor c=r\ile luate de la bibliotec=. Pierderea unei c=r\i se comunic= ime-diat bibliotecarului. nu fi cuprins de panic= [i nicide-cum nu da bir cu fugi\ii, cu siguran\=, el ]\i va propune o solu\ie. }ns= sustragerea de c=r\i nu poate fi trecut= cu vederea. Furtul se pedepse[te conform legii.

Respect= lini[tea celorlal\i – ]ncepe prin a-\i deco-necta telefonul sau seteaz=-l ]n regim silen\ios. oric]t de curios ai fi, nu privi peste um=r pe cel de l]ng= tine, fie c= cite[te ceva intrigant, fie c= \i-a captat aten\ia si-te-ul pe care navigheaz=. }n cele mai multe biblioteci este interzis accesul cu m]ncare [i b=utur=. Excep\ie fac s=lile de lectur=, unde cei care studiaz= petrec ore ]n [ir. Ai grij= [i p=streaz= cur=\enia la masa de studiu [i nu ocupa cu lucrurile personale trei locuri ]n loc de unul. }ngrije[te c=r\ile [i echipamentele de bibliotec=, l=s]ndu-le la plecare a[a cum le-ai g=sit.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, octombrie noI

{TIIN

|A V

IE|I

I

1 /

da

c= v

rea

u r=

spun

d,

da

c= n

u vr

eau

nu

r=sp

und

. Lu

crur

ile ]

ns=

nu

era

u to

cma

i a

[a c

um a

r fi

vrut

s=

le a

rate

]nv=

\=to

rul.

Tata

st=

tea

]n b

anc

a d

in u

rm=

, t=

cut,

]n-

g]n

dur

at c

a to

tdea

una

, [i e

u, o

da

t= r

idi-

cat ]

n pi

cioa

re, n

u pu

tea

m s

= n

u r=

spun

d.

}nv=

\=to

rul [

tia a

sta

pre

a b

ine.

De

ace

ea,

[i-[

i ma

sca

se a

t]t d

e a

bil

ma

nevr

a. C

]teva

cl

ipe

am

avu

t sen

za\ia

c=

m=

ris

ipes

c [i

]n

suf

let m

i se

trez

i ia

r=[i

, chi

nuito

r sen

ti-m

entu

l, c=

n-o

s=

am

nic

iod

at=

nor

oc ]n

vi

a\=

. }nt

r-un

mom

ent

]nv=

\=to

rul,

cla

sa,

cole

gii

mei

, b

=nc

ile,

copa

cii

de

din

colo

d

e g

eam

, ca

re ]

[i c

l=tin

au

cren

gile

sub

so

are

le p

rim

=v=

ratic

[i-a

u pi

erd

ut c

ontu

-ru

rile

]ntr

-o c

ea\=

l=pt

oas=

, p]n

= la

min

e r=

zb=

t]nd

doa

r ch

ipul

ta

tei

cu f

runt

ea

gre

u ]n

crun

tat=

, cu

priv

irea

]ntr

eb=

toa

re:

”Ad

ic=

cum

a[a

, m=

i b=

iete

, m=

fa

ci d

e ru

[ine

]n fa

\= la

toa

t= lu

mea

?”. C

e [t

iam

eu

d

espr

e \a

ra

pe

care

o

stud

iase

m

apr

oape

cu

jum

=ta

te d

e a

n ]n

urm

=?

Apr

oape

c=

ni

mic

, ui

tase

m

totu

l. C

u te

am

= [

i ci

ud=

mi-a

m r

=sc

olit

mem

o-ri

a [

i-n m

omen

t ce

era

m g

ata

s=

rec

u-no

sc c

= n

u [t

iu n

imic

, m

i-am

am

intit

de

o c=

rtic

ic=

lua

t= d

e la

{te

fana

]nc

= d

in

toa

mn=

, ]n

care

se

pove

stea

des

pre

enig

-m

ele

unei

civ

iliza

\ii d

intre

cel

e m

ai v

echi

pe

p=m

]nt.

Da

, ca

rtea

cee

a e

ra d

espr

e Pe

ru.

o b

ucur

ie n

=va

lnic

=,

f=r=

sta

vil=

mi-a

cu

trei

era

t su

fletu

l. Le

gen

da

\=

rii

care

a

fost

pop

ula

t= c

u m

ii d

e a

ni ]

n ur

m=

m=

fa

scin

ase

, m

= f

=cu

se s

= n

u d

orm

mul

te

nop\

i la

r]nd

dup

= c

e i-a

m ]n

tors

{te

fane

i ca

rtea

, pun

]nd

u-m

i ]n

ace

la[i

tim

p pr

ob-

lem

a c

hinu

itoa

re.

Va

s=zi

c= o

mul

a t

r=it

[i c

onst

ruit,

a c

rea

t [i s

pera

t cu

mii

[i m

ii d

e a

ni ]n

urm

= n

u m

ai r

=u

dec

]t om

ul d

e a

st=

zi. {

i da

c= e

ra a

[a, c

e se

]nt]m

pla

cu

el a

tunc

i, d

emul

t, d

e un

de

vene

a, [

i ce

se

]nt]m

pl=

cu

el a

st=

zi, u

nde

se d

uce?

Lung

tim

p a

m p

oves

tit e

u d

espr

e ve

chile

civ

iliza

\ii c

are

au

popu

lat

vreo

da

t= a

cea

st=

\ar=

, des

pre

extr

aor

-d

ina

ra lo

r pu

tere

de

via

\= [

i des

pre

extr

aor

din

ara

cul

tur=

, ne]

ntre

cute

le lo

r te

mpl

e. S

= n

u m

= fi

]ntr

erup

t del

oc p

e pa

rcur

sul l

ec-ie

i sa

u po

ate

a ]n

cerc

at

s= m

= o

prea

sc=

[i n

-a r

eu[i

t, d

ar

c]nd

a

suna

t clo

po\e

lul e

u po

vest

eam

]nc=

, ma

i tr

=ia

m c

u lu

mea

mir

acu

loa

s= a

\=ri

i de

pe c

ontin

entu

l am

eric

an. C

]teva

clip

e du

p= c

e am

sf]r

[it p

oves

tirea

el a

sta

t ]

n ne

hot=

r]re

pa

rc=

, cum

p=ni

nd c

eva

, a

poi d

eod

at=

][i ]

ncru

nt=

frun

tea

, ca

la

am

intir

ea a

cev

a n

epl=

cut.

— B

ine,

Ma

nole

. Da

r ia

s=

-mi s

pui c

e su

pra

fa\=

are

Per

u?A

sta

era

din

ca

le a

far=

de

acu

m. D

e un

de

pute

am

s=

[tiu

eu

ace

ste

lucr

uri.

S=

fi a

vut o

mem

orie

gen

ial=

[i t

ot n

u le

-a

[ fi

mem

ora

t.—

nu

[tiu

, – i-

am

r=sp

uns

cu c

iud

= [

i cu

dur

ere

]n g

las.

— D

ar

care

e c

api

tala

Per

ului

?—

nu

[tiu

, –

i-am

r=

spun

s eu

ia

r=[i

d

in in

er\ie

.—

Bin

e, M

ano

le. ”

Doi

”.C

eva

s-a

]nt

]mpl

at

]n c

lipa

ace

a c

u m

ine.

De

parc

= m

-ar

fi lo

vit

cine

va ]

n ca

p. D

e to

ate

mi s

e ]n

t]mpl

ase

pe

parc

ur-

sul

veni

rii

lui

tata

la

[co

al=

. n

ota

”d

oi”

]n c

ata

log

]ns

= p

rim

eam

pen

tru

prim

a

da

t=.

}n z

iua

ace

ea t

ata

n-a

sta

t ca

de

obic

ei p

]n=

la s

f]r[i

tul l

ec\ii

lor.

}nd

at=

ce

]nv=

\=to

rul

a ]

nchi

s ju

rna

lul,

s-a

rid

ica

t [i

a p

=r=

sit c

lasa

f=r=

s=

spu

n= o

vor

b=

, cu

ace

la[i

pa

s op

timis

t [i h

ot=

r]t,

pe c

are

i-l

cun

o[te

am

de

totd

eaun

a. P

e ]n

v=\=

tor

parc

= ni

ci n

u l-a

obs

erva

t. Z

adar

nic

]ns=

a

m a

[tep

tat

eu d

up=

ace

ea c

a e

l s=

re

ia v

orb

a d

espr

e ”d

oiul

” pr

imit

la l

ec-

\ia d

e g

eog

rafie

, za

da

rnic

am

a[t

epta

t ca

el s

= re

ia d

iscu

\ia c

u m

am

a p

rivi

tor l

a

rost

ul m

eu ]

n vi

a\=

. {i

tot

zad

arn

ic l

-am

a

[tep

tat s

= v

in=

la [

coa

l=. n

-a m

ai v

enit

din

ziu

a a

ceea

. {

i ni

ci d

e c=

r\ile

mel

e nu

s-a

ma

i pre

ocup

at.

Cite

am

ce

voia

m

[i c

]nd

voi

am

. M

= d

ucea

m u

nde

voia

m

[i v

enea

m a

cas=

c]n

d v

oia

m.

Tata

m=

l=

sase

de

capu

l m

eu.

La ]

ncep

ut n

u-m

i pr

ea v

enea

a c

red

e, m

ai t

]rzi

u ]n

s= c

]nd

m

-am

con

vins

c=

ta

ta n

u se

am

este

c=

del

oc ]

n tr

ebur

ile m

ele

[i n

ici

n-a

re d

e g

]nd

s=

se

am

este

ce,

parc

= m

-am

]n-

tr

ista

t p

u\i

n,

am

sim

\it

de

od

at=

un

go

l ]n

suf

letu

l meu

. Am

term

ina

t [co

ala

, a

m p

leca

t la

uni

vers

itate

, m

i-am

g=

sit

apo

i d

e lu

cru,

tre

c]nd

pri

n g

reut

=\i

din

ca

re c

]teod

at=

mi s

e pa

re c

= n

-o s

= m

ai

ies.

Ciu

da

t ]n

s= ]n

to\

i ace

[ti a

ni n

u [t

iu

de

ce a

m c

rezu

t [i

con

tin

uu

s=

cre

d c

=

din

tr-o

clip

= ]

n a

lta e

l tr

ebui

e s=

apa

r=

l]ng

= m

ine

la r

eda

c\ie

, a[a

cum

ap=

rea

pe

tim

puri

s=

rb=

tore

[te

la [

coa

l=, [

i s=

-m

i fa

c= u

n co

ntro

l al v

ie\ii

.

8 /

Ion

BR

AD

U

Ast

=zi

c]n

d a

m a

juns

s=

gus

t [i e

u di

n gr

eut=

\ile

vie\

ii, d

in p

rimel

e ]n

fr]n

ger

i [i

vic

tori

i, d

ar

ma

i mul

t din

]nfr

]ng

eri,

nu

o d

at=

m=

]ntr

eb, d

ar

cum

totu

[i a

reu

[it

el ]

n vi

a\=

, pe

ntru

c=

a t

r=it

]ntr

-un

timp

gre

u, ]

ntr-

un t

imp

de

r=zb

oi,

cum

a p

u-tu

t s=

r=

m]n

= p

]n=

la

urm

= d

rep

t [i

m

]nd

ru ]

n fa

\a c

umpe

nelo

r pe

ca

re l

e-a

a

vut.

Une

ori

m=

pom

enes

c cu

c]te

o s

i-tu

a\ie

din

ca

re s

e pa

re c

= n

u m

ai e

xist

=

nici

o ie

[ire

, ]nc

= o

clip

= [

i voi

ca

pitu

la ]n

fa

\a v

ie\ii

. Ciu

da

t luc

ru, d

ar

exa

ct a

tunc

i ch

ipul

lui ]

mi a

pare

]n fa

\=, m

ic [

i ob

osit

parc

=, d

ar c

u o

voin

\= n

e]nf

r]nt

= ]n

pri

viri

. n

u-m

i sp

une

nim

ic ]

n a

sem

enea

clip

e,

tace

, sa

u po

ate

c=

]m

i sp

une

ceva

, ]ns

=

foa

rte

neim

port

ant

, c=

uite

]n o

gra

d=

au

putr

ezit

de

ploi

cio

c=l=

ii d

e su

b n

uci

[i

mie

nic

i pri

n ca

p nu

-mi t

rece

m=

car

s=-i

rid

ic d

e a

colo

[i s

=-i

dos

esc

sub

[op

ron,

c=

-mi

pla

ce s

= c

asc

toa

t= z

iua

gur

a l

a

cior

i [i

m=

car

nici

de

cart

e nu

m=

\in

. G

]nd

ind

u-m

=

la

el

reu[

esc

totd

eaun

a

s= g

=se

sc o

ie[

ire

din

situ

a\ie

, re

veni

nd

iar=

[i la

via

\=.

B=

ie\ii

de

sea

ma

mea

au

avu

t un

sp

rijin

mul

t m

ai

ma

re d

ec]t

min

e d

e la

p=

rin\

i. Ta

ta l

ui T

udor

|in

tea

, co

leg

ul

meu

de

facu

ltate

, a t

ot v

enit

]nc=

rca

t cu

d

esa

gi

la f

ecio

r p]

n= ]

n a

nul

cinc

i. o

zi

[i o

noa

pte

c=l=

tore

a c

u tr

enul

s=

rma

nul

om p

]n=

aju

ngea

la

ca

pita

l=.

Aju

ns l

a

c=m

in ]

[i d

esc=

rca

bun

=t=

\ile,

ne

ghi

f-tu

ia p

e to

\i, a

poi

][i

scot

ea p

reca

ut f

e-ci

orul

afa

r= [

i-l to

t d=

sc=

lea

ore

]ntr

egi.

}l ]n

v=\a

cum

s=

se

poa

rte

cu p

rofe

so-

rii,

cum

s=

cur

teze

fet

ele,

cum

s=

che

l-tu

ie b

ani

i ]n

ora

[. n

uma

i ce

nu-

l ]n

v=\a

s=

rma

nul o

m p

e fe

cior

]n o

rele

de

[ed

ere

pe s

caun

ul d

in fa

\a c

=m

inul

ui.

— M

ai

trec

i [i

pe

la u

nchi

ul t

=u,

bre

Tu

dor

, c=

el

]i la

”ca

dem

ie”

[i t

e-a

ma

i ]n

v=\a

[i

el,

te-a

sus

\ine,

c=

vez

i tu

cum

]n

via

\a a

sta

, a

zi f

=r=

un

spri

jin n

u fa

ci

nim

ic. A

[a c

= tr

eci..

.—

}h],

trec

tat=

, n-a

i gri

j=, r

=sp

und

ea

|int

ea.

Plec

a t

at=

l s=

u ]n

s= [

i ui

ta d

e to

ate

. Tr

]ntit

]n

pat

zile

]nt

reg

i su

fla ]

ntr-

o a

r-m

onic

=

de

gur

=,

impr

oviz

]nd

ni

[te

ma

r[ur

i m

ilita

re s

ub a

com

pani

am

entu

l c=

rora

S

and

u Po

pesc

u,

prie

tenu

l s=

u r=

sf=

\at,

m=

r[=

luia

]nch

ipui

nd o

[tir

ile lu

i n

apo

leon

. }n

ase

men

ea m

omen

te e

u ]i

ble

stem

am

cum

plit.

}m

i a

fund

am

ca

pul

]n p

ern=

, je

luin

du-

m=

]n

sine

a m

ea p

e so

art

= c

= n

-am

[i

eu u

n ta

t= c

a T

udor

|i

ntea

, ca

re s

= m

= ]n

dru

me.

Da

r se

ved

e c=

a[a

e s

oart

a:

ma

i m

ult d

ec]t

un ta

t= –

bun

, r=

u, n

u-\i

poa

te

da

[i e

u, c

a u

n co

pil a

scul

t=to

r [i

sup

us

a t

reb

uit

s=-l

]n\e

leg

a[a

cum

era

. C]t

]l \in

min

te n

-a v

enit

nici

oda

t= l

a m

ine

cu

sfa

turi

, ca

s=

nu

ma

i vo

rbes

c d

e vr

eun

spri

jin.

Era

m m

are

de

acu

m,

fl=c=

u ]n

to

at=

fir

ea,

[i v

enea

m p

e la

el

s=-i

cer

p=re

rea

asu

pra

unu

i luc

ru s

au

altu

l, s=

-l ]n

treb

ce

s= fa

c [i

el n

u-m

i spu

nea

nic

io-

da

t= n

imic

, m

= a

scul

ta a

ten

t, c=

ut]n

d

s= p

=tr

und

= a

d]n

c vo

rba

mea

, pe

ntru

ca

la s

f]r[i

t s=

spu

n= li

ni[t

it: A

poi v

ezi f

=

cum

va s

= fi

e b

ine.

Ple

ca a

poi s

=-[

i va

d=

d

e tr

ebur

i.S

= fi

avu

t o [

tiin\

= a

part

e d

espr

e vi

a\=

, pe

ca

re s

-a t

emut

s=

mi-o

des

t=in

uie?

n

u cr

ed.

Ave

a d

oi f

ra\i,

unu

l m

ai

mic

[i

altu

l m

ai

ma

re d

ec]t

el.

Ulti

mul

f=

cuse

o

[coa

l= d

e m

eser

ii [i

-[i

c][t

iga

p]in

ea

u[or

. A

zi r

epa

ra u

n te

levi

zor,

m]in

e un

a

para

t d

e ra

dio

. C

el m

ai

mic

s-a

]nt

ors

N=

scut

05.

11.1

947,

com

. D

ond

u[en

i, r-

nul

Don

du[

eni.

Pro-

zato

r. A

ab

solv

it U

nive

rsit

ate

a d

e S

tat

din

Mol

dov

a,

sec\

ia

Zia

rist

ic=

(19

71).

Red

act

or l

a C

ultu

ra,

}nv=

\=m

]ntu

l p

ublic

, co

nsili

er la

Guv

ernu

l Rep

ublic

ii M

old

ova

, con

silie

r la

Com

pa

-ni

a d

e S

tat

de

Ra

dio

tele

vizi

une

din

Rep

ublic

a M

old

ova

.

noI, octombrie 2013

din a

rma

t= c]nt]nd

la b

aia

n [i nu era

nunt= sa

u cumetrie ]n sa

t care s=

treac=

f=r= el. D

oar tata a r=mas [=-[i c][tige p]i-

nea cu m

]inile. Muncea

v]rtos, din zi [i

p]n=-n noa

pte. nu l-a

m a

uzit ]ns= pl]n-

g]nd

u-se de m

unc=. n

-am

s=-l uit nicio-

da

t= cum

se ]ntorcea sea

ra d

in c]mp, tru-

dit [i nec=

jit, da

r cu o lumin=

deoseb

it=

pe fa\=

, o lumin=

]n care a

bia

peste ani

am

avut s=

citesc bun=

tatea

, dra

gostea

[i purita

tea. M

uncea, uneori, p]n=

la ul-

timele puteri, p]n=

la extenua

re, muncea

g

reu, muncea

mult [i pa

re c-ar fi treb

uit s=

urasc=

munca

, s-o blestem

e. n-o f=

cea

]ns=, v=

z]nd ]n ea

un unic izvor de b

ucu-rie ]n via

\=. }nd

at=

ce g]nd

ea [i reu[ea

s=

fac=

vreun lucru cu m]na

lui proprie fa

\a i se lum

ina la

rg. A

proape tot ce era

]n ca

s= [i pe l]ng

= ca

sa p=

rinteasc=

era

f=cut d

e m]na

lui. C]t ]l \in m

inte ]ns= pe

min

e nu

m-a

pu

s nicio

da

t= la

lucru

. }i b

=g

ase cineva

]n cap id

eea cu ca

rtea

sau, pur [i sim

plu, ajunsese el sing

ur cu m

intea lui d

e \=ra

n la a

ceast=

concluzie, n-a

m d

e unde s=

[tiu, da

r c]t m=

\in minte

copil [i ma

i pe urm=

, de a

cum cog

emite

fl=c=

uand

ru, m-a

tot nec=jit cu ca

rtea [i

cu ]nv=\=

tura, ]nc]t, uneori, ]m

i venea s=

-m

i iau lum

ea ]n ca

p.—

Ca

rtea b

=iete, a

sta-i m

unca ta

. S

= te \ii d

e carte. A

ltceva la

mine n-a

i de

f=cut –, m

= a

postrofa el d

e fiecare d

at=

c]nd

m=

vedea

c= um

blu prin og

rad

=

f=r=

nici un rost.D

e ce anum

e de ca

rte nu puteam

s=

pricep

. Da

c= m

= ved

ea st]nd

cu nasul

]n carte era

lini[tit [i umb

la voios prin

ogra

d=

, c=ut]nd

u-[i de lucru. D

oar eu

unul [tiam

c]t e de u[or s=

stai ore ]ntreg

i a

supra c=

r\ii. B=

ie\ii de sea

ma

mea

][i f=

ceau lec\iile [i a

lerga

u la sc=

lda

t, la

joac=

, iar eu treb

uia s=

tocesc lec\iile. n

u vreau s=

spun c= m

-a oprit la

timpul

meu la

joac=

. Fereasc=

sf]ntul. C]nd

era

vorba

de joa

c= m

= l=

sa ]n

totdea

una

. o

f=cea

]ns= ]n a

[a fel, ]nc]t [i a

colo treb

uia s=

m=

g]nd

esc la ca

rte. nu se

interesa d

e caietele [i c=

r\ile mele cum

f=

ceau a

l\i p=rin\i ca

re controlau tem

ele d

e aca

s=, zilnicele, se c=

zneau a

supra

caietelor,

corect]nd

gre[elile.

Lucrul a

cesta nu l-a

preocupat niciod

at=

. Pri-cepea

prea pu\in ]n c=

r\ile [i caietele

mele [i nu risca

s=-[i scoa

t= la

iveal=

ne[tiin\a ori poa

te din a

lte motive, d

ar

aca

s= nu m

= controla

. Avea

]ns= o m

e-tod

= d

e a veg

hea cuno[tin\ele m

ele, pe ca

re n-am

ma

i ]nt]lnit-o la nim

eni din

p=rin\ii coleg

ilor mei. V

enea la

[coal=

. V

enea chem

at [i nechem

at, d

ar m

ai a

les nechem

at ]i pl=

cea s=

vin=. C

um ][i a

le-g

ea el zilele d

e vizit= la

[coal=

r=m

]ne o ta

in= a

lui, pentru c= d

e fiecare d

at=

, c]nd

venea, r=

m]nea

m tr=

snit [i lung=

vrem

e du

p=

aceea

nu

-mi p

utea

m ven

i ]n fire. C

]nd m

= trezea

m, el era

]n prag

ul cla

sei, proa

sp=t

b=

rbierit,

cu c=

ciula

ab

urcat=

la

rg

peste cea

f=,

panta

lonii b

ufan\i [i cizm

ele lustruite lun=. Trecea

]ncet printre r]nd

urile de b

=nci, d

e parc=

nici nu m

-ar fi v=

zut, de pa

rc= nici n-a

[ fi exista

t ]n clas=

, urm=

rind un scop m

ult m

ai m

are [i m

ult ma

i ad

]nc dec]t ca

reva

emo\ii trec=

toare, pe ca

re le tr=ia

m eu ]n

clipa a

ceea [i c]teva

zile ma

i t]rziu, c]nd

m=

apuca

m ia

r=[i v]rtos d

e carte.

Lucea

totul pe

d]nsul

[i ha

in=,

[i na

sture, [i cizm=

, [i z]mb

et. Ab

ia m

ult m

ai t]rziu, d

up= a

ni de zile, a

m a

vut s=

descop=

r ]n aceste vizite a

dev=

rate

s=rb

=tori a

le sufletului. Atunci ]ns=

c]nd

]l vedea

m pa

rfuma

t, chitit ca un fl=

c=u,

m=

mira

m cum

plit. Ad

ic= cum

se face

asta

, ma

ma

toat=

via\a

ei l-a cic=

lit s=

]mb

race o ha

in= m

ai chitit=

la o d

uminic=

sa

u la o s=

rb=

toare [i el n-a

f=cut-o. D

ar

aici, poftim

, vine g=

tit ca un fl=

c=u. o

ri c=

nu-i pl=cea

c]nd ]l lua

ma

ma

la rost.

”}mb

rac=

, m=

i Miha

ile, m=

i o hain=

ca

lumea

. Ce-i d

e capul t=

u z=u c=

nu [tiu. D

e parc=

n-ai fi [i tu g

ospoda

r ]n r]nd cu

lumea

, of, doa

mne”. o

ri c= ]n concep\ia

lui a

fi gospod

ar ]nsem

na cu totul a

ltce-va

dec]t [i-a

r fi putut ]nchipui ma

ma

, da

r nu l-a

m v=

zut nicioda

t= s-o a

sculte. {i d

e a

ici porneau toa

te sfezile lor. Se sf=

dea

u, uneori, p]n=

ie[eau cu sfa

da

h=t d

eparte

din og

rad

=, se sf=

dea

u s=pt=

m]ni ]ntreg

i [i a

tunci toate r=

m]nea

u ba

lt= ]m

prejurul ca

sei, [i gr=

dina

nelucrat=

, [i anim

alele

fl=m

]nde. Ta

ta ]ns=

o \inea m

or\i[ pe-a

lui [i la d

umin

ici, la s=

rb=

tori a ]m

bla

t ]ntr-un costum

curat [i ieftin d

e parusin=

, ha

inele cele bune \in]nd

u-le pentru even-im

entele din via

\a lui pe ca

re [tie numa

i el s=

[i le alea

g=

... Venea

la [coa

l= [i,

de ob

icei, nu se ad

resa d

irectorului sau

]nv=\=

torului, trecea pra

gul cla

sei, p=[ea

pa[ii ei ]nce\i, b

=tr]ne[ti, ia

r eu cu ima

gi-

na\ia

r=scolit=

]ncercam

s=-m

i ]nchipui peripe\iile eroilor d

in noua ca

rte, pe care

urma

s= m

i-o alea

g=

]n\eleg

=toa

rea,

bl]nd

a fem

eie. Pervazurile ]na

lte ale fe-

restrelor erau ]ntotd

eauna

pline cu va-

zoane d

e flori care ][i d

esf=cea

u bob

ocii a

nul ]mprejur [i totu[i ]n jur plutea

un m

iros dulcea

g d

e muceg

ai. Tr=

gea

m cu

pl=cere a

erul c=r\ilor ]n piept, a

erul care

ma

i t]rziu, peste ani d

e zile, oriunde l-a

[ fi ]nt]lnit a

avut s=

-mi a

mintea

sc= d

espre cele m

ai fericite clipe a

le vie\ii mele,

despre cele m

ai m

ari visuri. C

]nd m

=

dum

eream

de-a

binelea

, avea

m volum

ul ]n m

]ini. nu m

i-l mai ]nsem

na nic=ieri {tefana,

d]ndu-mi-l ca unui prieten. M

]ng]iam

]ncet coper\ile c=

r\ii cu palm

a [i o a

scundea

m

la piept, sub

hain=

, ]ntorc]ndu-m

= a

cas=

fericit. D

e[i tata

mi-a

luat toa

te c=r\ile [i

toate

preocup=rile

sub

observa

\ie a

m

continuat s=

citesc cu sete. C]nd

sc=pa

m

de sub

tutel= ori[ice m

oment liber ]l folo-

seam pentru lectur=. C

iteam seara, dup=

ce to\i ai casei adorm

eau, la flac=ra lum]-

n=rii, citea

m ziua

, ascunz]nd

u-m=

]n pod,

citeam

]n c]mp, pe furi[, cu fric=

[i pe c]t era

ma

i ma

re pericolul de a

fi descoperit,

pe at]t m

ai interesa

nte, ma

i captiva

nte se d

ovedea

u a fi a

venturile [i peripe\iile eroilor

]ndr=

gi\i. C

=r\ile

le a

scundea

m

sub pern=

, sub sa

ltea.

E greu s=

-mi ]nchipui cu ce s-a

r fi ter-m

inat a

ventura lecturilor, d

ac=

tata

ar fi

g=sit cum

va ]n gea

nt= m

ea vreo ca

rte ]n plus la

ma

nualele d

e [coal=

. nu [tiu de

ce ]ns= cred totu[i c= dac= s-ar fi ]nt]mpla

t a

semenea

lucru soarta

mea

ar fi luneca

t pe o a

lt= pa

nt= d

ec]t cea d

e azi.

Mult=

vreme d

up= d

uelul pierdut n-a

d

at ta

ta pe la

[coal=

. }ntr-o vreme ]nce-

pusem s=

cred c=

a renun\a

t la a

pari\iile

lui nea[tepta

te [i asta

]ntr-un fel anum

e m

= lini[tise. }ntr-o bun= zi ]ns= la recrea\ia

ma

re m=

pomenesc cu d

]nsul ]n pragul

clasei. n

u-mi venea

a cred

e ochilor. A

z=b

ovit o clip=, cuprinz]nd

cu privirea cla

-sa

care s-a

lini[tit subit, [i s-a

]ndep=

rtat

apoi spre b

anca

liber=

din fund

ul clasei.

Cu a

cela[i pa

s optimist ca

pe timpuri,

cu acelea

[i priviri luminoa

se [i hot=r]te,

cu acelea

[i haine d

e s=rb

=toa

re ca a

lt=

da

t=. M

ahna

[i fr=m

]nt=rile d

e pe chipul lui d

isp=ruser=

ca lua

te cu m]na

. S=

fi

crezut, c= m

=surile pe ca

re le ]ntreprinse ]n ultim

ul timp a

u da

t vreun rezultat sa

u poa

te c= a

vea o intui\ie a

parte a

vie\ii, presim

\ind la

dista

n\= b

inele [i r=ul, cine

[tie, da

r s-a a

[ezat ]n b

anc=

plin de ]ncre-

dere [i optim

ism.

St=

p]n

irea [i lin

i[tea lu

i interioa

r=

]n mom

entele grele ale vie\ii m

-au im

pre-siona

t totdea

una, a

duc]nd

u-mi clipe d

e ra

r= sa

tisfac\ie sufletea

sc=, f=

c]ndu-m

=

[i pe mine puternic ]n fa

\a ]nt]m

pl=rilor

oarb

e ale d

estinului. Acum

]ns= a

ceast=

]ncred

ere ]n via\=

[i destin, ca

re parc=

respira

]n fiece gest al s=

u, a trecut prin

sufletul meu ca

un t=v=

lug de ghea

\=.

Intrat ]n cla

s=, ]nv=

\=torul a

r=m

as m

i-ra

t de lini[tea

care d

omnea

. V=

z]ndu-l pe

tata

]ns= a

priceput pe loc totul. S-a

oprit l]ng=

ma

s= [i a

pronun\at ta

re.—

Bun= ziua

, elevi!—

Bun= ziua

, am

r=spuns cu to\ii.

Era

unicul ]nv=\=

tor din [coa

l= c=

ruia

]i pl=

cea

s=

fie sa

lutat

]n cor

[i noi

depunea

m toa

t= st=

ruin\a ca

s=-i fa

cem

pe plac. A

[ez]ndu-se la

ma

s=, a

r=sfoit

lini[tit jurnalul, a

cuprins clasa

cu privi-rea

[i ne-a a

dresa

t prima

]ntreba

re.—

Ce tem

= a

\i avut a

st=zi d

e preg=

tit, elevi?

o

p=d

ure d

e m

]ini s-a

rid

icat

]n fa

\a ]nv=

\=torului. }n ziua

aceea

to\i ][i preg

=tiser=

lec\ia. C

a prin m

inune s-a

]nt]mpla

t s=

m

=

preg=

tesc [i

eu. }m

i f=

cusem chia

r un plan a

l ei, ceea ce m

i se ]nt]m

pla foa

rte rar, [i a

m rid

icat m

]na

cu ]ndr=

zneal=

. Und

eva ]n a

d]ncul suf-

letului chiar m

= b

ucuram

c= a

m s=

pot spulb

era toa

te fr=m

]nt=rile [i toa

te ]ndo-

ielile lui tata

din ultim

ul timp.

— C

e lec\ie spunea\i c=

a\i a

vut de

preg=tit pentru a

st=zi? a

repetat ]nc=

o d

at=

]ntreba

rea ]nv=

\=torul [i m

-a privit

nu [tiu cum suspect d

rept ]n ochi, ]nc]t a

m sim

\it c= m= trec fiori reci prin spinare.

A[ezarea geografic= [i condi\iile clim

aterice a

le Fran\ei. B

ine. Foarte b

ine. La ]nceput

]ns= o s=

facem

pu\in= repeta

re.U

n fream

=t u[or a

trecut prin clas=

. R

epet=rile, d

e obicei, nu intra

u ]n sis-tem

ul lui de lucru.

— C

ine dintre voi, elevi, vrea

s= vor-

bea

sc= d

espre Peru? Poate tu, M

anole!

mi s-a

ad

resat el cu o voce m

ieroas=

, prin ca

re p=rea

s=-m

i dea

de ]n\eles c=

2/7 /

2013, octombrie noI

M]n

cam

f=

r= p

oft=

, d

e ob

icei

, [i

m=

]n

torc

eam

ia

r=[i

la

c=

r\ile

{te

fane

i d

e ca

re n

u m

= d

esp=

r\ea

m p

]n=

sea

ra t]

rziu

, p]

n= la

cul

care

, c]n

d ]l

auz

eam

iar=

[i p

e ta

ta fr

=m

]nt]n

du-

se: ”

Tu n

u ve

zi, f

a H

an=

, c=

e p

alid

ca

h]r

tia [

i nic

i m]n

care

a n

u se

lip

e[te

de

d]n

sul,

nici

ca

rtea

”. C

u d

urer

e se

fr=

m]n

ta ta

ta ]n

ain

te d

e so

mn

[i d

ac=

a

lt= d

at=

t]ng

uiel

ile lu

i era

u un

fel d

e a

se

]ncr

ede

]n c

eea

ce

chib

zuis

e el

pri

vito

r la

m

ine

acu

m v

ocea

sa

tr=

da

o d

eza

m=

gir

e pr

ofun

d=

. A c

resc

ut a

t]\ia

cop

ii, i-

a f

=cu

t pe

to\

i g

ospo

da

ri d

e fr

unte

]n

Lunc

a [

i oa

re s

= f

i g

re[i

t to

cma

i a

cum

la

urm

=,

cu a

cest

feci

or m

ai m

ic ]n

ca

re ][

i pus

ese

sper

an\

a ]n

treg

ii sa

le v

ie\i,

pa

rc=

nu-

i ve-

nea

a c

red

e. }

ncr

unta

t ]m

bla

ta

ta,

tris

t ]m

bla

. }nt

r-o

zi, m

-a l

uat

de

m]n

= [

i m

-a

dus

la

spi

tal.

Vre

o c]

teva

zile

a p

ierd

ut

tata

p]n

= a

m t

recu

t co

ntro

lul.

”Tot

ul e

b

ine.

E s

=n=

tos

tun

fl=c=

ul,

num

ai

bun

d

e-ns

ura

t”,

– i-a

spu

s la

urm

= d

octo

rul.

”Cum

bin

e, t

ova

r=[e

doc

tor,

da

c= e

l n-

are

pof

t= d

e vi

a\=

. E

bin

e a

sta

?” –

s-a

]n

crun

tat t

ata

. ”S

e ]n

t]mpl

=, b

ad

e. C

opiii

cu

fir

ea c

a b

=ia

tul

dum

itale

pie

rd,

une-

ori,

inte

resu

l fa

\= d

e vi

a\=

. }[i

rev

in ]

ns=

re

ped

e”.

Lung

tim

p a

c=

uta

t ta

ta p

rici

na t

]n-

jelii

mel

e, [

i, p]

n= la

urm

=, v

=z]

nd c

= n

u a

jung

e la

nic

i o c

oncl

uzie

, s-a

hot

=r]

t s=

a

pele

ze la

sfa

tul ]

nv=

\=to

rulu

i. n

icio

da

t=

p]n=

atu

nci

nu-l

v=zu

sem

s=

vor

bea

sc=

cu

Ghe

orgh

e E

frim

ovic

i P]

sla

ru,

dir

igin

-te

le m

eu, d

espr

e su

cces

ele

[i in

succ

esel

e fe

cior

ului

la

]nv

=\=

tur=

. S

= n

u fi

avu

t ]n

-cr

eder

e ]n

]nv=

\=to

r or

i poa

te c

= la

mijl

oc

era

o b

ari

er=

pe

care

n-o

put

eau

dep

=[i

ni

ci u

nul,

nici

altu

l, ci

ne [

tie, d

ar to

ate

]nt]l

-ni

rile

lor

de

p]n=

atu

nci s

e re

zum

au

la o

]nfr

unta

re \e

poa

s= [

i scu

rt=

pe

cu to

tul a

lte

tem

e d

ec]t

[coa

la, s

f]r[i

ndu-

se, d

e ob

icei

, cu

o ]n

treb

are

suc

it=

de-

a lu

i ta

ta, c

are

]n

totd

eaun

a ]l

pun

ea la

ma

re ]n

curc

=tu

r=

pe c

onvo

rbito

rul s

=u.

— E

i, d

ar c

u fa

rfur

iile

ce z

ici,

tova

r=[e

]n

v=\=

tor,

zb

oar=

? M

ari

dih

=ni

i le-

o m

ai

fi co

ndus

. M

ut r

=m

]nea

]nv

=\=

toru

l la

ase

me-

nea

]nt

ors=

turi

de

vorb

=.

Iar

tata

][i

]n-

des

a s

tr]n

s cu

[ma

de

c]rl

an

pe c

ap

cu

aer

ul d

e-a

fi

ob\in

ut o

nou

= v

icto

rie

[i

p=r=

sea

[co

ala

buc

uros

, de

parc

= i-

ar

fi f=

tat v

aca

doi

vi\e

i.

}nc=

p=\]n

at,

r=u

porn

it ]m

potr

iva

tate

i d

irig

inte

le n

-a ]n

cerc

at m

=ca

r o d

at=

s=

-l d

ojen

easc

= p

entr

u [i

rul

de

”doi

” ca

re

cres

cuse

am

enin

\=to

r ]n

ace

le z

ile. V

enit

la [

coa

l= ]

ns=

]nt

r-un

sf]r

[it

de

s=pt

=m

]-n=

tata

n-a

ma

i put

ut r

=b

da

: —

Ce

se ]

nt]m

pl=

cu

d]n

sul,

Ghe

or-

ghe

Efr

imov

ici?

— C

u ci

ne to

var=

[e?

— A

poi

cu f

iul

meu

, re

lu=

ta

ta ]

n-cr

unta

t.—

E r

=u,

i-a

t=

iat-o

]nv

=\=

toru

l. R

=u

de

tot.

— n

ici n

u [t

iu c

e s=

g]n

des

c, to

var=

[e

]nv=

\=to

r, c

= ]

nva

\=,

st=

toa

t= z

iua

cu

nasu

l ]n

ca

rte

[i c

ite[t

e. E

alb

ca

va

rul

de

at]t

a c

itit.

— o

fi

citin

d,

nu n

eg,

da

r ce

cite

[te,

a

sta

e i

mpo

rta

nt.

Treb

uie

de

v=zu

t ce

ci

te[t

e.—

Cum

a[a

? –

s-a

mir

at

tata

. —

Pa

rc=

...

nu

l-a a

scul

tat

]nv=

\=to

rul

p]n=

la

ca

p=t

pe t

ata

, s-

a ]

ntor

s b

rusc

]n

c=lc

]ie

[i s

-a ]

ndre

pta

t cu

pa

s ho

tar]

t sp

re c

an-

cela

rie.

S=

fi r]

vnit

oare

at]t

de

mul

t la

vic

tori

a

pe c

are

o o

b\in

use

]n s

f]r[i

t asu

pra

\=ra

-nu

lui ]

nc=

p=\]n

at [

i h]tr

u? n

u [t

iu. D

ar f

e-lu

l cu

m m

erg

ea,

felu

l cu

m a

des

chis

[i

]nch

is u

[a c

anc

ela

riei

, f=

r= s

= s

e ui

te ]n

ur

m=

, ]l t

r=d

a c

= s

orb

ea d

in p

lin a

cea

st=

bi

ruin

\=. T

ata

r=m

=ses

e ]n

tr-a

dev=

r ]nf

r]nt.

Ad

ic=

cum

a[a

, se

fr=

m]n

ta e

l, ]n

sin

ea

lui,

exis

t= c

=r\

i [i

c=

r\i,

c=r\

i ca

re a

duc

fo

los

[i c

=r\

i ca

re a

duc

da

un=

? Lu

crul

a

cest

a n

u-l p

utea

pri

cepe

del

oc. }

ndel

ung

a

med

itat

el [

i ]n

tr-o

bun

= z

i l-a

m v

=zu

t c=

se

apr

opie

de

min

e, ]

mi

r=sf

oie[

te a

-te

nt c

=r\

ile, a

leg

]nd

u-le

pe

cele

lua

te d

e la

{te

fana

. ”S

= n

u te

ma

i v=

d c

u c=

r-

\ile

este

a.

Ai

ale

ta

le d

estu

le.

Las=

c=

vo

rbes

c eu

cu

{te

fana

”, –

s-a

o\=

r]t e

l. n

u [t

iu c

u ce

s-a

ale

s {

tefa

na d

up=

ast

a, d

e fie

care

da

t= ]

ns=

c]n

d m

= v

edea

c=

am

ap

=rut

iar=

[i la

u[a

bib

liote

cii, e

a m

= m

]ng

]ia p

e ca

p pr

iete

ne[t

e [i

se

afu

nda

]n

lab

irin

-tu

rile

ra

fturi

lor

ticsi

te c

u c=

r\i.

M=

lipe

am

cu

b=

rbia

de

ma

sa a

cope

rit=

cu

plu[

ve

rde,

tot

ab

urc]

ndu-

m=

pe

deg

ete

s=

des

lu[e

sc s

iluet

a {

tefa

nei

]n s

emi]n

tu-

neri

cul c

ase

i, ca

re a

d=

post

ea b

iblio

teca

sa

tulu

i, ]n

s= n

u ve

dea

m n

imic

. Tr

=ia

m

ad

ev=

rate

clip

e d

e em

o\ii

]n a

[tep

tare

a

{te

fane

i. U

ndev

a ]

ntre

ra

fturi

r=

suna

u

3 /

6 /

Cit

eam

]n c

]mp

pe

furi

[...

Ilus

tra

\ie:

Ale

xei C

OL~

BN

EA

C

noI, octombrie 2013

]ncet printre colegii m

ei [i se a[eza

pe o b

anc=

]n urm=

. Suna

clopo\elul, el ][i scotea

cu[ma

, a[ez]nd

-o cu grij=

pe ge-

nunchi, ][i piept=na

p=rul, a

poi ][i spri-jinea

ba

rba

]n podul pa

lmei [i r=

m]nea

s=

stea a

[a ]ng

]ndura

t, f=r=

s= spun=

un cuv]nt, p]n=

la sf]r[itul lec\iilor. V

=-

z]ndu-l, ]v=

\=torii nu se m

inunau d

eloc. E

rau ob

i[nui\i de-a

cum cu ob

iceiul lui [i [tia

u c= treb

uie s= m

= scoa

t= la

tab

l=, la

r=

spuns. Uneori, vorb

ea [i cu ]nv=

\=torii,

]i ]ntreba

de una

, de a

lta, ]i pl=

cea m

ai

ales s=

discute d

espre evenimentele d

in lum

e. }[i mijea

[iret ochii, a[a

cum putea

fa

ce numa

i el. }l asculta

atent pe convor-

bitor, ]ntrerup]nd

u-l apoi pe nea

[teptate.

—

Ei,

da

r cu

am

ericanii

ce zici,

tovar=

[e ]nv=\=

tor, au [ters-o d

in Viet-

nam

?Uneori m

i se p=rea

c= num

ai d

e dra

gul a

cestor ]ntreb=

ri [i venea p

e la [coa

l=.

}ntreb=

rile cu subtext a

dresa

te celor care

[tiu sau ][i ]nchipuie c=

[tiu ma

i mult

dec]t a

l\ii ]i f=cea

u o pl=cere m

are, c]nd

]l punea

u ]n cof= pe cineva

, [i au r=

ma

s o sl=

biciune a

lui pentru toat=

via\a

. C]t

prive[te concluziile asupra

cuno[tin\elor m

ele, ]i pl=cea s= [i le fac= singur, nestin-gherit d

e nimeni, ]n forul lui interior. A

[a

se face c=

pe parcursul m

ai m

ultor ani el a

reu[it d

e minune s=

m=

\in= ]n fr]u, d

esco-perind

de fieca

re da

t= la

timp tr]nd

=vea

la

mea

. G=

sindu-m

= ]n m

omentele m

ele de

lenevie, nu l-am

v=zut niciod

at=

s= strig

e sa

u s= pun=

m]na

pe curea cum

f=cea

u m

ul\i p=rin\i. S

e ]ntorcea a

cas=

, de ob

i-cei, trist, ]ng

]ndura

t, f=r=

poft= d

e vorb=

, [i c]teva

zile du

p=

aceea

culc]n

du

-m=

]l a

uzeam

p]n= t]rziu tot sf=

tuindu-se cu

ma

ma

.—

Ce-o s=

se alea

g=

, fa H

an=

, din

b=

ietul ista a

l nostru, nu [tiu z=u.

— Ia

ma

i sl=b

e[te-m=

, m=

i Miha

ile, cu

t]nguielile

iestea

ale

tale,

z=u

c=

parc=

e[ti o muiere.

— C

um s=

te las, m

= fem

eie, nu vezi c=

nu-i bun d

e nimic. n

uma

i nebuniile i-s

]n cap

. S-a

luat d

e m]n=

cu a lui G

]ra [i

]mb

l= prin g

r=d

inile oam

enilor.—

D=

-i pace, m

=i M

ihaile, c=

nu s-a

pr=p=

di. A

lucra... E

he...V

reo c]teva zile la

r]nd se fr=

m]nta

ta

ta, cerc]nd

s= a

jung=

cu ma

ma

la o

]n\elegere asupra

mea

[i p]n= la

urm=

tot singur

le rezolva

. D

e fa

pt, convor-

birile d

e p]n= la

miezul nop\ii cu m

am

a

nu urm=

reau s=

scoat=

de la

ea cine [tie

ce sfaturi ]n privin\a

destinului m

eu [i era

u ma

i mult un fel d

e-a se convinge [i

lini[ti ]nc= o d

at=

c= ceea

ce-a z=

mislit

]n privin\a feciorului nu poa

te fi pus sub

nici un semn a

l ]ndoielii. D

up= vreo c]teva

nop\i ned

ormite ]ns=

el d=

dea

a leha

mite

din m

]n= [i revenea

iar=

[i la m

ine. }ntr-un singur m

oment d

escoperea o m

ul\ime d

e treb

uri care treb

uiau ispr=

vite, acoperi[ul

de [ind

ril= d

e la s=

r=ie[ era

potric=lit d

e ploi, pom

ii din ogra

d=

– plini de om

izi, nes=

pa\i la

r=d

=cin=

[i c]te alte m

unci ned

use p]n= la

cap=

t, de ca

re, ca s=

vezi, n

um

ai eu

un

ul p

utea

m fi vin

ovat. }m

i p

unea ]n m

]n= h]rle\ul ori top

orul [i zile ]ntregi m

= pov=

\uia cum

s= \in [i s=

folo-sesc uneltele str=

vechi, culeg]nd o d

eose-b

it= p

l=cere d

e pe urm

a a

cestor lec\ii. }l a

scultam

atent, m

ult ma

i precaut d

ec]t pe ]nv=

\=torii m

ei de [coa

l=, a

tunci ]ns=

c]nd venea

timpul s=

fac [i eu ceva

, m=

n

ec=jea

cu

mp

lit, to

po

rul

]mi

s=rea

d

in m

]ini, coa

da

h]rle\ului ]mi zd

relea

palm

ele. Deza

m=

git, cu sc]rb=

se uita

tata

la m

ine ]n asem

enea clipe. L=

s]n-d

u-m=

s= m

= nec=

jesc vreo c]teva ore,

m=

gonea

]napoi la

carte. F=

cea lucrul

acesta

f=r=

s= m

= certe, f=

r= a

striga la

m

ine. At]ta

doa

r, se ]nv]rtea prin ogra

d=

[i b

a se a

puca d

e un lucru, ba

de a

ltul, tot chem

]nd-o d

in c]nd ]n c]nd

pe ma

ma

, d

e parc=

ar fi vrut s=

-i fi spus ceva foa

rte im

portant: ”C

um d

racu, fa

Ha

n=, b

=ietul

cela a

lui Pruncu doved

e[te s=-nve\e [i pe

tat-s-o s=

-l ajute, nu m

= a

junge capul”.

Petric= Pruncu era

colegul [i prietenul m

eu de nedesp=r\it din copil=rie. C]t ]l \in

minte nu s-a

]nt]mpla

t nicioda

t= s=

vin=

la [coa

l= cu lec\iile nepreg=

tite. Disci-

plinat, st=

ruin\a lui, uneori, m

= speria

u [i totu[i rela

\iile noastre continua

u s=

fie bune. D

e[i dou=

firi diferite, d

ou=

cara

ctere opuse, atunci c]nd

porneam

r=

zboi ]m

potriva p=

s=rilor, d

evast]nd

u-le cuib

urile, tovar=

[i ma

i devota

\i nu puteai

g=

si. P]n= nu ]m

pleam

s]nurile [i [lep-cile cu ou=

de hulub

, de pot]rniche nu

ne ogoia

m. M

ulte perechi de pa

ntaloni

am

rupt t]r]ndu-ne pe b

r]nci prin h=\i[uri,

prin lanurile d

e gr]u, urc]nd

u-ne ]n co-pa

ci. od

at=

pornit pe urmele p=

s=rilor,

oda

t= pornit la

sc=ld

at eu uita

m d

e toate

pe lume, d

e cas=

, de [coa

l= [i ]ntot-

dea

una

r=m

]neam

uim

it, c]nd

Petric=

Pruncul m

= l=

sa a

[a, d

in senin ]n v]rful copa

cului, pe ma

lul ia

zulu

i, f=r=

s=-m

i sp

un

= u

n cu

v]nt, [i cu pa

[i ma

ri, hot=r]\i

se ]ndrepta

spre sat la

carte, la

munc=

. n

-am

putut ]n\elege niciod

at=

voin\a [i

puterea lui d

e a-[i fr]ng

e sentimentul

de lib

ertate, d

e a renun\a

la d

esf=t=

rile jo

culu

i [i ave

ntu

rii tocm

ai a

tun

ci c]n

d im

ag

ina\ia

noastr=

se dezl=

n\uia.

Acea

sta ]ns=

nu m=

oprea s=

-l ap=

r ]n fa

\a coleg

ilor ori de c]te ori era

nevoie. D

in ziua c]nd

tata

a ]nceput s=

mi-l d

ea

exemplu d

e via\=

eu m-a

m pom

enit c=

m=

]ndep=

rtez de Petric=

Pruncu. S=

fi f=

cut lucrul acesta

din invid

ie sau poa

te c=

din d

orin\a d

e a a

r=ta

, c= [i eu s]nt

cineva, d

ar a

tunci c]nd a

mintea

iar=

[i d

e-a lui Pruncu, eu m

= ]nsing

uram

, m=

a

pucam

v]rtos de ca

rte, devenind

pentru c]tva

timp elev st=

ruitor. Bun=

sau rea

m

etoda, dar el a reu[it s= m= \in= ]n m

]ini p]n=

aproa

pe de cla

sa a

noua. A

juns aici ta

ta

a intra

t la un m

oment d

at ]ntr-un im

pa

s. Tot m

ai m

ult [i ma

i mult a

jungea

p]- n=

la urechile lui c=

eu am

devenit u

n e

lev r=

u. V

en

ea

la [co

al=

, ca [i m

ai

]nainte, se a[eza ]n banca lui tradi\ional=

d

in urm=

, ca [i m

ai ]na

inte asculta

g]n-

ditor r=

spunsurile mele. P=

rea c=

nimic

deoseb

it nu s-a ]nt]m

plat, a

t]ta d

oar c=

nu m

ai a

dresa

]nv=\=

torilor ]ntreb=

rile lui sucite [i se ]ntorcea

aca

s= trist d

e tot. U

mb

la f=

r= rost prin og

rad

=, strig

]nd la

or=

t=nii cu ciud

=, ]nc]t vecinii se uita

u la

el mira

\i [i cu nedum

erire. o m

ahn=

g

rea i se a

[ezase pe suflet. Lucrul a

cesta

se vedea de la o po[t=. Ceva se ]nt]m

plase

cu mine [i el nu putea

pricepe ce anum

e. S

t=tea

m a

supra c=

r\ilor p]n= sea

ra t]rziu,

buchisea

m st=

ruitor ca [i od

inioar=

, da

r, ironia

soartei, r=

spunsurile mele la

lec\ii era

u sla

be, u

neori, ch

iar foa

rte slab

e, ]nc]t ]nv=

\=torii str]ng

eau ned

umeri\i d

in um

eri [i-mi punea

u cele ma

i mici note

din cla

s=. C

e se ]nt]mpla

se totu[i? Ma

-nua

lele de [coa

l=, uneori, ]m

i ad

uceau

o bucurie d

eosebit=

. }nv=\a

m tem

ele de

aca

s= cu o m

are pl=

cere. De cele m

ai

multe ori ]ns=

m=

plictiseau g

rozav [i

timpul d

e [edere a

supra lor era

cel ma

i m

are chin pentru m

ine. Mult tim

p am

suportat a

cel chin cu durere [i supu-

nere fa\=

de ta

ta. }ntr-o b

un= zi, tocind

la

ma

nualul d

e gra

ma

tic=, a

m ]nceput

s= citesc ]nt]m

pl=tor o ca

rte de la

bib

lio-tec=

. Primele pa

gini m

i-au trezit o curi-

ozitate puternic=

. nici nu a

m ob

servat

cum s-a

l=sa

t noaptea

, cum m

am

a, ta

ta,

surorile s-au culca

t. C]nd

mi-a

m revenit,

t]rziu de tot, ]n

cas=

dom

nea

o lini[te

ad

]nc=

. }ntr-un col\ ]ndep=

rtat a

l casei

a chi\c=

it un [oarece. Deodat= [i s-a f=cut

frig. Culc]nd

u-m=

mult tim

p n-am

putut s=

ad

orm. Lectura

]mi r=

scolise inima

[i su-fletul. C

]teva zile [i c]teva nop\i la r]nd m

-a

fascina

t cartea

]n care se vorb

ea d

espre un om

nimerit pe o insul=

nepopulat=

. A

m citit d

up= a

ceea a

lte c=r\i d

espre c=

l=torii, d

espre \=rile ]nd

ep=rta

te. Ab

ia

se sf]r[eau lec\iile [i eu a

lerga

m la

bib

-liotec=

, unde b

l]nda

[i ]n\eleg=

toarea

{

tefana

m=

]nt]lnea cu un sur]s ca

ld. E

ra

bun

= b

iblioteca

ra cu m

ine. o

re ]ntreg

i ]m

i povestea b

a d

espre un autor, b

a d

e-spre a

ltul, ]mi ]m

plea a

poi ghiozd

anul [i

m=

petrecea h=

t depa

rte pe drum

ul care

ducea

spre cel=la

lt cap=

t al sa

tului. M=

]ntorcea

m a

cas=

de pa

rc= a

[ fi avut

arici.

Uneori,

nici nu

m]nca

m

m=

car,

gr=

bind

u-m=

s=-m

i fac lec\iile. R

=sfoia

m

distra

t ma

nualele vreo jum

=ta

te de or=

d

up= ca

re m=

afund

am

cu sete ]n c=r\ile

despre c=

l=torii. C

iteam

[i la un m

oment

da

t mica

c=m

eru\= cu m

as=

, un scaun,

un p=tuc [i g

eam

ul, care d

=d

ea spre li-

vad

a d

e meri, se pref=

cea ]ntr-o cora

bie

pornit= la

drum

lung, f=r=

[f]r[it, peste r]-uri [i ocea

ne.A

sistam

la ]ncorona

rea reg

ilor [i re-g

inelor. }i urm=

ream

pe fara

onii egip-

teni ]n timpul r=

zboa

ielor de cucerire,

urcam

pe colinele Rom

ei s= contem

plu curg

erea lent=

a Tib

rului, m=

afund

am

]n junglele continentului african. S

eara t]r-ziu c]nd ie[eam

afar= s= trag o gur= de aer proasp=t, m

= cl=tinam de-a binelea

[i m

i se p=rea c= mam

a, tata, ograda, casa

noastr= s]nt

de pe

alt= planet=.

nepl=cut= [i rece era lum

ea ]n asemenea

clipe. Lung tim

p dup= ce m= desp=r\eam

de ultim

a fil= citit= mai r=m

]neam ]nc= ]n

\=rile d

ep=rta

te [i tata

trebuia

s= strige

de vreo c]teva

ori p]-n= s=-l aud: ”Hai la

m

]ncare, m=i cople[e, m

=i. H

ai od

at=

, c=

se r=ce[te friptura

[i n-are s=

puie m=

ta

ma

sa pentru fieca

re din noi”.

4 /5 /


calea spre olimp a[chii

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

C oncursul Historia est magistra vitae, tradi\ional deja de mai mul\i ani, vine s= familiarizeze ado-

lescen\ii cu principalele evenimente [i fenomene ale istoriei civiliza\iei umane din cele mai vechi timpuri p]-n= ]n zilele noastre.

Elevii mai ]ndr=zne\i au cutezat [i vor cuteza s= cucereasc= ”olimpul” [i nu vor ceda greut=\ilor [i mi-cilor ]nfr]ngeri, dar toate acestea ]i vor face mai rezisten\i la greut=\i [i probleme, vor lupta [i vor mun-ci mai insistent pentru atingerea performan\elor. Ast-fel, devenind maturi, participan\ii de azi ai concur-surilor [colare vor avea deja un bagaj de cuno[tin\e [i o experien\= mai bogat= dec]t al\i semeni, v= ve\i bu-cura de succese mai mari.

La elaborarea ]ntreb=rilor [i r=spunsurilor din cadrul concursului s-a \inut cont de con\inutul pro-gramelor [colare, astfel ca sarcinile s= nu dep=[easc= posibilit=\ile reale ale elevilor de v]rst= gimnazial= [i liceal=.

Prima ]ntrebare la fiecare etap= \ine de ]n\elegerea cauzalit=\ii [i schimb=rii ]n istorie. Astfel, concuren- \ilor li se va propune s= explice rela\ii de cauzalitate, sau s= numeasc= dou= cauze [i dou= consecin\e ale unor evenimente.

A doua, de recunoa[tere a rolului unor personalit=\i istorice remarcabile care au avut un aport considera-bil la dezvoltarea societ=\ii.

|inem s= men\ion=m c= ]n fiecare an ]ncerc=m s= introducem elemente noi ]n concurs, pentru a fi mai captivan\i cititorilor, ]n acela[i timp, istoria ]nseamn= respectul fa\= de tradi\ii, astfel, p=str=m deja de mai mult timp sarcina ce \ine de recunoa[terea monumen-telor istorice. Insist=m asupra acestui element [i ]n acest an, fiind convin[i c= patrimoniul cultural [i uni-versal mo[tenit de la ]nainta[i trebuie conservat, valo-rificat [i studiat.

}ndemn=m to\i participan\ii din orice localiate a \=rii s= formuleze r=spunsuri originale ]n baza litera-turii istorice [i resurselor pe care le au la ]ndem]n=, chiar [i a celor de pe internet. Vom aprecia ]nalt r=spunsurile complete, bine argumentate, formulate ]n baza literaturii [tiin\ifice. Suger=m participan\ilor s= formuleze r=spunsuri concise [i direct la subiect.

V= dorim succes!

ETAPA I

1. Nume[te dou= ca-uze [i dou= consecin\e ale particip=rii Rom`niei la Primul R=zboi Mondial.

2. Apreciaz= prin trei argumente rolul perso-nalit=\ii lui Pericle.

3. Recunoa[te monu-mentul istoric din imagine.

A[tept=m c]t mai multe r=spunsuri timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes!

U n vecin care a fost analfabet p]n= la 60 de ani, dup= ce a ie[it la pensie (lumea zice c= a fost

[ef), a deprins literele, dar cite[te numai pove[ti [i, ca excep\ie, unele c=r\ulii scrise pentru copii. Bate la poart= [i, c]nd ies, m= ]ntreab=: ”nu mai ai c=r\i cu pove[ti?!” ”nu.” ”Scrie vreuna”, m= roag= d]nsul [i, ]nainte de a se ]ndep=rta, sur]de: ”Pentru mine”.

A citit toate c=r\ile cu basme din biblioteca mea, dar altele nu vrea, celelalte volume p=r]ndu-i-se neinteresante [i neimportante.

La fel, probabil, cred la o anumit= vârst= [i copiii. Cu c]t omul descoper= mai devreme anumite c=r\i, cu at]t mai mari s]nt [ansele lui de a descoperi [i al-tele.

}NTR-O VAR+

PENTRU MINE

} ntr-o var= din copil=ria mea, mi-am cerut voie de la tata s= m= duc cu al\i copii la iazul de la Curte,

un loc dintre p=duri. ”Bine”, ]mi permite el. ”Dar mai ]nt]i taie lemnele de care are nevoie maic=-ta pentru cuptor.” Era s]mb=t=, ziua c]nd mama cocea p]ine.

Tai frumu[el lemnele [i fuga la sc=ldat! Soarele ardea nemilos [i apa din iaz p=rea c= acu[i-acu[i o s= ]nceap= s= fiarb=! Toat= copil=raia satului se b=l=cea ]n iaz, p=r]nd lipsit= de griji. C]nd ]mi era lumea mai drag=, cineva dintre copiii veni\i din sat ]mi spune s= m= ]ntorc de urgen\= acas=.

”Treceam pe l]ng= poarta voastr= [i badea Trofim ne-a rugat s=-\i spunem c= te a[teapt=.”

Zic, s-o fi ]nt]mplat ceva, las jocurile [i colegii de scald= [i tuleo! prin p=dure c=tre sat. ”Bun=, ]i zic tatei. M-ai chemat?”. ”Da. Ai t=iat lemnele?”, m= ]n-treab= p=rintele meu. ”T=iat”, ]i zic [i-i ar=t m]ndru sclitul ]nalt de g=teje. ”Dar toporul l-ai pus la locul lui?” Furat de ner=bdarea de-a m= b=l=ci c]t mai cur]nd ]n apa iazului, uitasem. ”Pune toporul acolo unde i-i locul”, ]mi spune cu dojan= bl]nd= tata.

Dup= ce a[ez toporul la locul lui ]ntr-o [ur= de al=turi, ]ntreb: ”{i-acum ce s= fac?” ”Acum du-te la iaz”, ]mi spune tata.

P]n= la iaz erau vreo trei kilometri de drum pe jos, iar distan\a dintre trunchi [i locul unde st=tea, de regul=, toporul – de doar c]\iva metri.

Desigur, tatei nu i-ar fi fost greu s= pun= chiar el toporul pe poli\a pe care st=tea. Dar n-a f=cut-o. A preferat s=-mi dea o lec\ie. Gestul lui, care dup= aceea mi-a prins bine toat= via\a, m-a disciplinat: c]nd ]mi spunea s= fac un lucru ori altul, m= str=duiam s=-l duc p]n= la cap=t, ca s= nu dau motive s=-mi fie ]ntrerupte [i alt=dat= jocurile at]t de importante ale copil=riei.

Nicolae DABIJA


Carul-Mic

K oshik, un t]n=r elefant din Asia, mascul, acum ]n v]rst= de 22 de ani, de la Gr=dina Zoologic=

Everland din Coreea de Sud, poate pronun\a clar cinci cuvinte din limba coreean=. Koshik ][i introdu-ce trompa ]n gur=, sub limb=, [i ][i moduleaz= sufla-rea pentru a produce sunetele corespunz=toare acestor cuvinte. C]\iva cercet=tori au ]ncercat s= veri-fice dac= nu e vorba despre un “trucaj”. Apoi au pus ]nregistr=rile realizate s= fie ascultate de mai multe persoane vorbitoare de coreean=, f=r= s= le spun= din ce limb= provin. {i, f=r= nici o ]ndoial=, cuvintele au fost recunoscute ]n totalitate. Cel mai uimitor este c= elefantul Koshik a ]nv=\at de unul singur aceste cuvinte.

M iguel de Cervantes trebuia s= stea ]n ap= p]n= la genunchi ]nainte de a intra ]ntr-o stare cre-

ativ=. Despre aceast= “tehnic=” se vorbeste mult, ]n sens metaforic, dar nu este prea des pus= ]n prac-tic=. Pentru perioadele ]n care ai nevoie de concen-trare intelectual= maxim=, scurte reprize de b=i reci la picioare ar putea fi de ajutor.

}nainte de a scrie romanul Don Quijote, prin care a devenit celebru, romancierul [i dramaturgul spani-ol Miguel de Cervantes a fost capturat de pira\ii ber-beri [i a petrecut cinci ani ]n sclavie la Alger. Via\a sa a continuat s= fie plin= de neprev=zut, deoarece, dup= re]ntoarcerea ]n Spania [i re]ncadrarea ]n ar-mat=, a avut dou= perioade de deten\ie ca urmare a unor neglijen\e ]n serviciu. }n acest interval a fost cre-at= capodopera.

F oarte mul\i ]nv=\a\i [i scriitori antici, ]ncep]nd cu istoricul Herodot (secolul V ].Hr.), vorbesc

despre o pas=re, unic= ]n felul ei, de m=rimea unui vultur, cu pene aurii ]n jurul g]tului, str=lucind ca un colier l]ng= celelalte de culoare purpurie. Tr=ind ]n de[erturile Arabiei, fabuloasa pas=re, dup= o via\= de peste cinci sute de ani, c]nd sim\ea c= i se apro-pie sf]r[itul, ][i f=cea un cuib de r=murele r=[inoase ce se aprind u[or, se expunea soarelui arz=tor al pustiului, se mistuia ca pe un rug [i apoi, din pro-pria-i cenu[=, se n=[tea alt Phoenix.

Unii au pretins c= ea simbolizeaz= prin aceast= pas=re timpul, al\ii – mersul soarelui. Dar, cu sigu-ran\=, expresia Pas=rea Phoenix este utilizat= de c=tre vorbitori atunci c]nd vor s= arate c= ceva dis-pare spre a reap=rea, deci este un simbol al re]nno-irii ve[nice.

D oamne, Doamne, Ceresc Tat=,/ Noi pe Tine Te rug=m:/ Lumineaz=-a noastr= minte,/ Lucruri

bune s=-nv=\=m./ C= tu e[ti St=p]nul lumii/ {i al nos-tru Tat= e[ti,/ {i pe toate cele bune/ Numai Tu le ]mpline[ti.

M=rire Tat=lui [i Fiului [i Duhului Sf]nt, acum [i pu-rurea [i ]n vecii vecilor. Amin.

RUG+CIUNEA LA INTRAREA }N CLAS+

GAI|A }MPODOBIT+ CU PENE DE P+UN

o Gai\= din cele mai viclene,v=z]nd un biet P=un ce n=p]rlea,s-a-mpodobit cu m]ndrele lui pene[i printre al\i p=uni se p=unea.Recunosc]nd-o ]ns= nu [tiu cine,ce huiduial= ,ce cioc=neal=,ce ru[ine!La gai\e voind s= fug=,[i gai\ele o alung=!Mai s]nt [i ast=zi, din p=cate,[i printre noi asemenea eroi;eu ]ns= \in s= nu vorbesc de voi,plagiatori cu pene-mprumutate!

ELEFANTUL AUTODIDACT

Jean de la FONTAINE


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

A i o batist=? m=-ntreba mama ]n fie-care diminea\= la poarta casei, ]na-

inte s= ies ]n strad=. n-aveam. {i pentru c= n-o aveam la mine, m= ]ntorceam iar ]n camer= [i-mi luam una. Diminea\a n-aveam niciodat= batista la mine, fiindc= ]n fiecare diminea\= a[teptam aceast= ]ntrebare a ei. Batista era semnul c= di-minea\a mama m= ocrote[te. }n ceasurile [i treburile cotidiene de mai t]rziu, eram pe cont propriu. }ntrebarea: Ai o batist=? era o tandre\e indirect=. Una direct= ar fi fost jenant=, a[a ceva nu exista printre \=rani. Iubirea se deghiza ]n ]ntrebare. Doar a[a putea fi rostit= sec, pe ton po-runcitor, ca [i cum s-ar fi referit la o ma-nevr= curent= din procesul muncii. Faptul c=-mi vorbea cu asprime chiar sublinia tandre\ea. }n fiecare diminea\= eram la poart= o dat= f=r= batist=, [i a doua oar= cu batist=. Abia apoi ie[eam ]n strad= ca [i cum odat= cu batista o aveam cu mine [i pe mama. [...]

C]nd eram copil, acas= exista un sertar pentru batiste. }n=untru erau dispuse pe dou= r]nduri orizontale c]te trei vrafuri unul dup= altul:

}n st]nga, batistele b=rb=te[ti pentru tata [i bunicul.

}n dreapta, batistele femeie[ti pentru mama [i bunica.

La mijloc, batistele de copii pentru mine.

Sertarul era portretul familiei noastre ]n format de batist=. Batistele b=rb=te[ti erau cele mai mari, tivite cu dungi maro, gri sau bordo. Batistele femeie[ti erau mai mici, iar marginile lor erau bleu, ro[ii sau verzi. Ba-tistele de copii erau cele mai mici, f=r= tiv, dar cu flori sau animale pictate ]n p=tratul alb. Din toate trei soiurile existente batiste pentru zilele de lucru, ]n r]ndul din fa\=, [i batiste de duminic=, ]n r]ndul din spate. Duminica, chiar dac= nimeni n-o vedea, batista trebuia s= se potriveasc= la culoare cu ]m-br=c=mintea.

nici un alt obiect din cas=, nici chiar noi ]n[ine, nu era socotit at]t de important ca batista. Ea era

universal utilizabil=: c]nd aveai guturai, c]nd ]\i cur-gea s]nge din nas, c]nd te r=neai la m]n=, cot sau genunchi, c]nd pl]ngeai ori \i-o v]rai ]n gur= mu[c]nd-o, ca s=-\i ]nghi\i lacrimile. o batist= ud=, rece, pus= pe frunte era ]mpotriva durerilor de cap. Cu c]te-un nod la cele patru capete, \i-acoperea-i capul cu ea, s= te apere de insola\ie sau ploaie. C]nd voiai s=-\i aminte[ti ceva, f=ceai nod la batist= ca reper de memorie. C]nd c=rai o geant= grea, ]\i ]nf=[urai ba-tista ]n jurul m]inii. Fluturat=, era un gest de adio atunci c]nd trenul pleca din gar=. [...]

MEREU ACEEA{I NEA {I MEREU ACEEA{I NEIC+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Herta MÜLLER

(fragment)


CINE JOAC+ B+SM+LU|AP rima zi de gr=dini\= pentru feciorul meu. Am \i-

nut neap=rat ca ]n buzunarul vestu\ei s=-[i g=seasc= loc o batist= cu ni[te eroi din desene ani-mate, aleas= cu grij= din timp dintre cele c]teva pe care i le procurasem. A[a s-a ]mprietenit cu batista, cercet]nd-o ]n fiecare diminea\= [i fiind curios care dintre ele ]l va ]nso\i. Batista a devenit pentru el un personaj imaginar, un tovar=[ de drum. Revenind acas=, se laud= de fiecare dat= c= e curat=, c= nu s-a bo\it... strecur]nd-o cu grij= printre degetele-i mici. }i tot explic c= ea e prieten= cu n=sucul lui [i se vrea folosit=: “Zice fata: n-am ce-i face,/ nasul smiorc=ie [i pace!/ – n-ai batist=?/ – Cum s= n-am?/ Sare fata-mbujorat=:/ – Am [i ]nc=-i [i brodat=!/ Zice frate-s=u Mihai,/ Minte, vr]nd ca s-o ]nve\e:/ De-o p=strezi de frumuse\e/ Este ca [i c]nd n-o ai!”

De unde p]n= unde, ]mi dau seama c= a devenit un joc de-al nostru! Unul pe care l-am jucat [i eu cu mul\i ani ]n urm=. }mpreun= cu str=bunica mea. L-am pierdut ]n timp, dar iat= c= l-am reg=sit... Am stat l]ng= ea c]nd mi-a cusut b=sm=lu\a, care m-a ]nso\it ]n clasa ]nt]i. Vi-sam cu ochi de copil s=-i mo[tenesc m=iestria m]inilor ei. Batista din p]nz= alb= o mai p=strez [i ast=zi.

* * *

A m auzit pe cineva glumind c= nimeni nu mai folose[te batista, nici m=car “bunica”; c= a fost

inventat= de cineva care nu avea m]neci la haine; c= apari- \ia [erve\elelor de h]rtie a u[urat tranzi\ia, c=ci nu a mai fost nevoie ca batistele s= fie sp=late [i c=lcate. P]-n= acum c]teva zeci de ani batistele erau la mare c=utare. {i nu doar pentru c= serveau ]n scopuri per-sonale pentru igien=, ci [i pentru c= erau o dovad= de stil [i elegan\=.

Se pare c= prima atestare documentar= a batistei o g=sim ]n versurile poetului latin Gaius Valerius Ca-tullus (84 ].Hr. – 54 ].Hr.). Membrii aristocra\iei grece[ti [i romane o foloseau exclusiv ]n scopul usc=rii pielii transpirate. De aici primul ei nume latin: sudarium. Dac= cineva ][i [tergea gura sau sufla ]n batist=, tre-cea drept needucat. Ulterior, tot ]n societatea roman= imperial=, apare [i batista utilizat= la [tersul gurii, al buzelor, numit= orarium, folosit= [i pentru a-\i lua r=mas-bun de la cineva. Iat= c= fluturarea batistei ]n semn de desp=r\ire e veche de aproape dou= milenii. nu se flutura ]ns= sudarium-ul, ci doar orarium-ul.

Batista, pierdut= ]n Evul Mediu Timpuriu, reapare ]ncep]nd cu secolul al XIII-lea ]n ora[ele italiene [i ]n Flandra, mai exact, ]n timpul domniei regelui francez Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314). De data aceas-ta, numit= fazoletto, servea la [tergerea fe\ei de gr=sime [i transpira\ie. Unele surse indic= originea cuv]ntului batist= (fr. batiste) dup= numele unui \e-s=tor din Fran\a din secolul al XIII-lea, Baptiste de Cambrai.

}n timpul Rena[terii batista era deja un obiect uzu-al printre aristocra\i. Fiind un semn al luxului, un de-

taliu de distinc\ie, batistele vor fi confec\ionate din materiale c]t mai rare [i mai pre\ioase, ]nzor-zonate ]n fel [i chip, ]nc]t devin inutilizabile. Era un gest de pro-fund omagiu s= fluturi la teatru o batist=, ]n loc de aplauze. Ini\ial, aveau diferite forme, cum ]ns= Mariei Antoaneta, regina Fran\ei, i s-a p=rut dr=gu\ ca ele s= fie p=trate, Louis al XVI-lea a dat un decret ordon]nd ca toate batiste-le s= fie anume p=trate. De atunci dateaz= certificatul de na[tere al batistei. Scopul ei principal ]ns= devine... alungarea mu[telor prin fluturare (de unde numele ei fran-cez – mouchoir). }n 1530 munici-palitatea din Augsburg, Germa-nia, decretase interzicerea folosirii batistelor de c=tre oamenii de r]nd. Batista intr= ]n uzul general abia la mijlocul secolului al XVII-lea.

}n secolul al XIX-lea batistele personalizeaz= vestimenta\ia for-mal=, d]ndu-i o not= de noble\e [i rafinament. Tot mai multe dame

din ]nalta societate ie[eau pe strad= cu batista ]n m]-n=, l=s]ndu-le s= cad= sugestiv. Deveniser= un soi de telefoane mobile arhaice, care transmiteau mesaje. De exemplu, dac= o t]n=r= ][i s=ruta batista ]n timp ce se uita la un domn, ]nsemna c= vrea s=-l cunoasc=; dac= era ]ndr=gostit=, o atingea de obraji sau ]i putea cere s= o urmeze arunc]ndu-i batista peste um=r.

De-a lungul timpului batista a c=p=tat diferite simboluri: ]n anumite \=ri face parte din costumul na- \ional; arborarea batistelor albe era un semn de pre-

DANS TRADI|IONALFotografie: Valerie ANDREI

ce-a fost n-a trecut


abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

M i s-a ]nt]mplat chiar ]n primele zile de vacan\=, c]nd am venit la Chi[in=u. Am urcat ]n micro-

buz, care era arhiplin. Am achitat taxa de c=l=torie cu o bancnot= de 10. Apoi m-am strecurat printre pa-sageri pentru a ajunge ]n spate, unde puteam ]nc= s= respir. Am a[teptat cam o jum=tate din drumul parcurs [i am anun\at [oferul c= nu mi s-a dat restul. nu mi s-a oferit nici un r=spuns. La ie[ire i-am spus ]nc= o dat= c= restul nu a ajuns ]n m]inile mele. nici nu am reu[it s= deschid gura, c= acesta a [i ]nceput s= strige la mine, s= m= insulte [i chiar mi-a deschis u[a din mers, ]mping]ndu-m= afar=. A ]nchis portie-ra [i a plecat mai departe.

}ntreb=rile mele s]nt urm=toarele: Ce ar fi trebuit s= fac ]n acest caz? De ce conduc=torii auto profit= de faptul c= s]ntem mici [i nu ne putem ap=ra?

Adelina B.B=cioi

Drag= Adelina, constat=m cu regret c= lucr=torii administra\iei rutei respective manifest= un compor-tament inadecvat ]n activitatea desf=[urat=, ]n spe-cial, fa\= de copii. }n cazuri similare ar fi corect s= te adresezi anume administra\iei ]n cauz=. C]nd urci ]ntr-un mijloc de transport ]n comun, po\i observa da-tele de contact ale administra\iei rutei sau le g=se[ti pe ecusonul [oferului.

S ]nt scutit= de orele de cultur= fizic=. Medicii ]mi intrezic categoric efortul fizic. }ns= doamna

profesoar= nu \ine cont de certificatele medicale [i m= pune s= fac orele de sport ]mpreun= cu to\i colegii.

Victoria G., 14 aniB=l\i

Drag= Victoria, Agen\ia de asigurare a calit=\ii din subordinea Ministerului Educa\iei a elaborat o program= separat= pentru elevii scuti\i de efort fizic ]n cadrul orelor de educa\ie fizic= sau cei inclu[i ]n grupa special=.

Ace[ti elevi trebuie s= frecventeze orele de edu-ca\ie fizic=, dar s= fie scuti\i de efort sau s= practice anumite feluri de exerci\ii care s= nu-i solicite prea mult. Ar trebui s= ceri de la profesorul de educa\ie fizic= programa special= [i s= ]ndepline[ti exerci\iile conform respectivei programe. Pentru mai multe de-talii, trebuie s= contactezi speciali[tii din cadrul Agen\iei de Asigurare a Calit=\ii, datele de contact le g=se[ti pe pagina web www.aee.edu.md.

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.

COMPORTAMENT INADECVAT

dare; ]n Coride publicul agit= batiste pentru ai cere toreadorului trofee (urechea taurului) [. a.

Cu ceva timp ]n urm=, la moldoveni b=sm=lu\a era prezent= ]n momentele cruciale ale vie\ii: moa[a care asista la na[terea unui copil era r=spl=tit= de c=tre mam= cu o batist= [i un s=pun; la nunt= nea-murile mai apropiate se legau cu batiste mai mari, mai ]nzorzonate, iar vornicelele [i vorniceii erau ]nsemna\i la fel cu b=sm=lu\e. |in minte c= primul lucru pe care ]l a[teptam plec]nd cu p=rin\ii la vreo nunt= era s= v=d b=sm=lu\a cu care eram legat=: dac= eram rude apropiate, m= legau la m]na st]ng= cu una mai deosebit=, dac= nu, ]n piept, ca la to\i. o m=tu[= de-a mea p=streaz= batista de la nunta un-chiului ei, care s-a ]nsurat acum jum=tate de veac. }mi amintesc cu haz din anii de studen\ie: o coleg= venise la examenul de stat direct de la o nunt=... cu panglica [i batista ]n piept.

C]nd se petrecea un fl=c=u la armat=, vecer se spunea prin p=r\ile noastre, tot era legat la m]n= cu o batist=.

{i la ]nmorm]ntare batista se afl= ]n buzunarul r=posatului. Se mai leag= c]te dou= de coroanele fu-nerare, ]n col\ul lor se prinde c]te un b=nu\, iar cei care duc coroana spre morm]nt trebuie s= desprind= batista la sf]r[it. obiceiul spune c= e batista [i banul de pe urm= al celui decedat.

Colec\ionatul batistelor de buzunar era ceva frec-vent pe timpuri ]n r]ndul adolescen\ilor. }mi povestea cineva cu entuziasm cum ]ntindeau pe mas= c]te 20-30 de batiste a c]te 15-30 de copeici fiecare. Dac= o fat= cerea unui b=iat s=-i aduc= pentru colec\ia ei o batist=, ]nsemna ceva. De la o batist= se ajungea uneori [i la c=s=torie. Azi la pia\= nu g=se[ti batiste-le la ]nt]mplare. Trebuie s= [tii unde anume s= le cau\i. Pe timpuri cele chineze[ti erau la mare c=uta-re... chiar dac= erau mai simple.

Dac= stau bine s= m= g]ndesc, cred c= am v=zut batista [i ]n alte ipostaze, uneori ciudate, toate av]nd leg=tura cu diferite supersti\ii: b=bu\ele ][i leag= ba-nii sau cheile ]n b=sm=lu\=; b=tr]nii, mai ales, fac nod la b=sm=lu\= ca s= nu uite ceva; a flutura batis-ta ]n fa\a unui mijloc de transport este un semn de avertizare, drum deteriorat sau accident; copiii o fo-losesc drept broboad= pentru pisici; semn de carte; cu batistele se fac vr=ji etc.

Daniela CODREANU

P.S. Ieri am fost la o mic= petrecere, care m-a f=cut s= ]nchei modestul meu text de mai sus. Avem un dans, al nostru, de c]nd lumea – B=sm=lu\a. Tot mai des v=d pe diferite site-uri film=ri video cu mol-doveni afla\i ]n diferite \=ri ale lumii, care danseaz= la cumetrii [i nun\i B=sm=lu\a. Odat= mi s-a ]nt]mplat s= fiu prezent= la o nunt= moldoveneasc=, unde se d=dea startul unei B=sm=lu\e ]nfl=c=rate. Dar... ia batista de unde nu-i! }n ajutor a s=rit un [erve\el de h]rtie...

D.C.


pa gi na mu ze lor

CONNECT-R

{ tefan Mihalache, b=iatul care a devenit artistul pe nume Connect-R, s-a n=scut pe 9 iunie 1982 ]n

Bucure[ti. Cariera sa artistic= a ]nceput la v]rsta de opt ani, c]nd a fost selec\ionat ]n grupul Prim=vara, dar nu ]n calitate de c]nt=re\, ci drept dansator, ]nv=\]nd toate tainele dansului modern. La cicisprezece ani, hip-hopul a devenit una dintre marile pasiuni ale lui Connect-R.

o alt= pasiune a fost fotbalul. “Eu am jucat fotbal vreo 6-7 ani, ba chiar ie[isem pe locul doi la juniori pe \ar=. Dar am avut o problem= de s=n=tate [i nu mai puteam s= joc dec]t 30 de minute pe final de meci. Eram foarte sup=rat c= nu mai pot s= joc un meci ]ntreg... P]n= c]nd, ]ntr-o zi, mi-a furat cineva tot echipamentul de fot-bal [i mi-am zis: Gata cu sportul =sta! }n plus, c][tigam destul de pu\in, doar c]t s= am ni[te b=nu\i de buzunar.

}n clasa I am pierdut serbarea de ]nceput, pentru c= nu am ajuns la timp... P=rin\ii mei munceau [i nu au putut s= m= duc=. C]nd am ajuns ]n curtea [colii, nu era nimeni acolo, iar eu m-am a[ezat pe sc=ri, pentru c= nu [tiam ce s= fac. Apoi, au venit doi c]ini l]ng= mine [i s-au a[ezat acolo, iar eu am ]nceput s= pl]ng, pentru c=

]mi este foarte fric= de c]ini! 40 de minute am stat ]ncre-menit, p]n= c]nd a fost sunet de pauz= [i au venit mai mul\i copii, iar c]inii au plecat. nu o s= uit ziua asta niciodat=”, ][i aminte[te {tefan.

}nregistreaz= prima pies= – observ – ]n 1997 al=turi de colegii din trupa Gigan\ii. Cea de-a doua pies=, opera- \ie pe suflet deschis, este ]nregistrat= ]n 1999 [i se bu-cur= de un succes mare. }n 2000 pune bazele forma\iei Veritasaga, al=turi de Dribbler, Praetor [i Jivago.

}n 2006 Connect-R particip= la concursul Eurovision al=turi de Arsenie [i natalia Gordienco.

}n 2007 Connect-R revine cu un album nou, Dac= dragostea dispare. Albumul con\ine piese ]n colaborare cu Alex, Smiley, Don Baxter [i Motzu.

Mai t]rziu, face echip= cu Chris Mayer [i Kamarera [i ]nfiin\eaz= casa de produc\ie Rappin on Production.

Cartea sa de c=p=t]i e Cine s]ntem a lui Dan Puric, pe care ]l consider= cel mai inteligent om [i mai ap-ropiat de divinitate. }i place s= citeasc=, mai ales, ]n timpul deplas=rilor din turnee.

Ana BRADU


ANATOL C}R}CU

D up= performan\a istoric= a Cristinei Iovu la cea de-a XXX-a edi\ie a Jocurilor olimpice de la

Londra 2012, este r]ndul lui Anatol C]r]cu (n=scut la 14 septembrie 1988, Cahul) s= ]nal\e tricolorul pentru Re-publica Moldova. }ntr-o lupt= acerb= cu reprezentan\ii Kazahstanului [i ai Rusiei, halterofilul moldovean c][- tig= medalia de bronz la categoria 94 kg, ridic]nd ]n total 407 kg, stabilind astfel un nou record personal, dup= ce, ]n acela[i an, a devenit campion european ]n Turcia, la aceea[i categorie, ]nsum]nd 402 kg. ”Simt c= a[ fi putut lua argintul. M-am gr=bit la cea de-a doua ]ncer-care la aruncat”, a declarat sportivul dup= competi\ie.

Paradoxal, dar era la un pas de a nu se num=ra printre sportivii care urmau s= reprezinte \ara noastr= la Londra. Titlul de campion mondial ob\inut ]n acea var= ]n Turcia i-a f=cut pe oficialii Federa\iei Mol-dovene[ti de Haltere s= nu treac= cu vederea candi-datura lui C]r]cu.

De la nou= ani a ]ndr=git acest sport, fiind antrenat pentru ]nceput de unchiul s=u. Ulterior, antrenor ]i de-

vine Ion Bratan, \in]nd cont permanent de programul riguros de antrenament. Este declarat sportivul anului 2012, al=turi de halterofila Cristina Iovu, de c=tre Aso-cia\ia Presei Sportive din Republica Moldova.

Dup= p=rerea lui, un sportiv de performan\= trebuie s= posede calit=\i precum ]nc=p=\]narea, ]ncrederea ]n for\ele proprii [i cele ale antrenorului s=u. ”}n primul r]nd, s]nt motivat de antrenor, care m= ghideaz= ]n di-rec\ia potrivit=. Cuv]ntul antrenorului este lege pentru mine”, afirm= halterofilul.

Viseaz= din copil=rie la aurul olimpic. ”Dac= s-ar ]nt]mpla s= iau medalia de aur, nici nu [tiu care ]mi va fi urm=torul scop ]n via\=. M= ]ndrept spre acest vis treptat, sper s=-mi reu[easc=”. B=iatul care a pus Cahulul pe harta lumii se antreneaz= cu seriozitate pentru noi titluri, ]ndeamn]nd tinerii pasiona\i de sport s= ob\in= rezultate bune la ]nv=\=tur= [i s= aib= atitu-dine serioas= fa\= de sportul practicat.

Daniela COJOCARU

time-out


I

I mprobabil s= se cunoasc= vreodat= c]nd [i unde a ap=rut primul obiect de sticl=, [i mai pu\in probabil – cum a fost realizat= aceast= descope-

rire. Cercet=torii au doar unele presupuneri – fie c= sticla a fost un produs accidental la topirea minereurilor de metal, fie c= la arderea argilei, fie c= (de asemenea, accidental) au turnat ]n anumite forme naturale lava topit= sticloas= la erup\ia vreunui vulcan. {i lista nu se ]ncheie aici. Destul de verosimil= pare [i presupunerea c= mici bile de sticl= ar fi putut ap=rea la ac\iunea fulgerelor asupra rocilor, care con\ineau componentele necesare. Temperatura ]n momentul impactului putea fi suficient= pentru a le topi, transform]ndu-le ]ntr-o mas= lichid=, sticloas=. De asemenea, este vehicu-lat= [i ipoteza cosmic= a originii unor corpuri sticloase, ]nt]lnite pe P=m]nt. }ndeosebi originea cosmic= este atribuit= unui mineral sticlos verde-maroniu foarte rar, numit moldavit. numele i se trage de la denumirea german= a r]-ului Vltava din Cehia, ]n ]mprejurimile c=ruia au fost g=site pentru prima dat= mostre de acest mineral, datorate impactului unui meteorit mare acum cca 14 mln de ani, c=zut pe teritoriul actual al Germaniei de Sud. Fragmen-tele lui au fost aruncate la sute de kilometri. Unii speciali[ti consider= c= mineralul s-a format ca rezultat al temperaturii [i presiunii colosale la impac-tul cu solul, care au topit totul ]n jur.

oricum, primele obiecte de sticl= cunoscute, create de om, au peste 5-6 milenii. }n piramidele faraonilor egipteni au fost g=site vase glazurate cu mas= sticloas= de diferite culori, m=rgele de sticl=. Bile de sticl= colorat= au fost descoperite [i ]n Asia Mijlocie, ]n Mesopotamia, Liban, Siria, Israel. Ele erau opace, netransparente – era imposibil= atingerea unor temperaturi de circa 1500oC, necesare pentru ob\inerea sticlei transparente. Frescele din 1400 ].Hr. ale unui sit antic renumit, cel de la Tella el-Amarna (anticul Akheta-ton, ora[ egiptean de pe malurile nilului superior), con\in scene cu etapele de producere a sticlei. Me[terii egipteni [tiau [i s= o prelucreze – o puteau colora, t=ia, [lefui. Dezvoltarea tehnologiei sticlei ]n Egipt era determinat= [i de pre-zen\a materiei prime – a nisipului alb, sodei, pietrei de var, potasei (carbonat de potasiu), ce se g=sea din abunden\= ]n cenu[a unor plante de pe malurile r]ului.

Cu timpul au fost create [i mici obiecte de sticl=, care, cu mici excep\ii, nu posedau nici o func\ionalitate, \in]nd de categoria bijuteriilor. Tehnologia sticlei atinsese cele mai ]nalte performan\e ]n Alexandria, unde se con-fec\ionau [i mici vase pentru parfumuri, uleiuri.

Romanii au ]mprumutat tehnologiile egiptenilor, introduc]nd ]n ele ele-mente inovative esen\iale. Masa sticloas= ]ncins=, ob\inut= prin ]nc=lzirea puternic= a unui amestec de nisip curat (oxid de siliciu), sod= [i var, era ”li-pit=” de egipteni de cap=tul unei vergi de metal, care era rotit= pentru a ob- \ine diverse figuri. Un me[ter roman a ]nlocuit varga cu un tub metalic lung (probabil, tot ]nt]mpl=tor), [i, sufl]nd ]n el, a realizat primele vase, goale ]n=untru. Astfel, ]n sec. I d.Hr. s-a pus baza producerii vazelor [i veselei din sticl=, care erau foarte scumpe: o vaz= putea valora c]t oproximativ c]teva sute de sclavi! Diverse adaosuri de pulbere de minerale confereau sticlei diferite culori. }n renumita sa oper= Istoria natural=, faimosul erudit roman Plinius cel B=tr]n (23-79 d.Hr.) scrie despre sticla de diferite culori, obiecte, realizate din sticl=, inclusiv unele sculpturi, despre sticla ce imit= pietrele pre- \ioase. Dar cel mai important indiciu e cel privind sticla transparent= – foarte apreciat= pentru asem=narea cu cristalele. Autorul mai poveste[te [i despre bule de sticl= transparent=, umplute cu ap=, care, postate ]n razele de soare, pot aprinde diferite obiecte. Aceste argumente ar putea confirma informa\ia conform c=reia deja pe timpul ]mp=ratului Claudius (10 ].Hr-54 d.Hr.) a fost produs= sticl= plan= transparent= de mici dimensuni (de p]n= la 30x50 cm), care era ]ncadrat= ]n ramele ferestrelor. Desigur, doar la palatele suveranilor. }n aceea[i perioad= me[te[ugul sticl=riei este r=sp]ndit rapid p]n= [i ]n cele mai ]ndep=rtate col\uri ale imperiului. Urme ale unor cuptoare antice pentru topirea sticlei, precum [i vase de sticl=, datate ]n sec. I-II d.Hr., au fost desco-perite [i la Constan\a (Tomisul de alt=dat=).

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

}NTR-UN CIOB DE STICL+ – MII {I MII DE ANI

aventura cunoa[terii

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

C+UT+RI }N VAN

BISERICA ALB+


SCRISORI, C+R|I {I ARMEV ara trecut=, familia unui vechi amic al meu, care

s-a retras la \ar= pentru trei s=pt=m]ni, m-a rugat s= trec pe aceast= perioad= cu traiul ]n casa lor. Au o cas= cu dou= niveluri, ]n preajma V=ii Morilor, mi-au l=sat [i ni[te bani pentru menajera care venea o dat= la dou=-trei zile s= fac= ordine prin camere. nastea, a[a-i spunea menajerei, de vreo cincizeci de ani, mi

s-a p=rut destul de ordonat= [i cult=, eram aproape sigur c= a f=cut o facultate de pedagogie. }ntreb]nd-o cu delicate\e ce studii are, ea mi-a r=spuns cu triste\e c= a absolvit doar zece clase [i, fiind cea mai mare dintre cei patru copii din familie, a fost nevoit= s= se angajeze ]n calitate de ]ngrijitoare de ]nc=peri la o fe-meie trecut= deja de toate tinere\ile. Femeia, o adev=rat= doamn=, bine educat= [i citit=, locuia pe strada {ciusev, ]ntr-o cas= lung=, la curte. A r=mas de timpuriu f=r= de so\, iar cei doi copii ai ei, un b=iat [i o

fat=, dup= absolvirea Universit=\ii de Medicin=, au plecat ]n Fran\a, invita\i de unchiul lor, directorul unui spital din Lyon. }n primii ani, at]t fratele, c]t [i copiii ]i propuneau insistent s= treac= [i ea ]ncolo, ]ns= d]nsa nici ]n ruptul capului nu voia s= lase casa p=rinteasc=, s= se despart= de aleea cu plopi, de ora[ul copil=riei sale.

De la o un timp st=p]na avea probleme cu v=zul, maladie care se acutiza cu trecerea timpului. nu se prea ]mp=ca cu televizorul, iar de computerul trimis de copii de c]\iva ani nu s-a atins niciodat=. Se m]ng]ia cu ziarele, dar mai ales cu scrisorile care soseau din Fran\a, cel pu\in de dou= ori pe s=pt=m]n=, [i erau ci-tite de menajer=. Doamna nastea mi s-a dest=inuit c= scrisorile erau pline de recuno[tin\=, dragoste [i bun=voin\=, c= o f=ceau [i pe d]nsa mai sigur=, mai fericit=, mai vis=toare. Scrisorile erau sufletiste, ]n-cheindu-se de fiecare dat= cu nout=\i din lume, care la noi ajungeau h=t ]ncolo, ori nicic]nd nu soseau. Copiii mai strecurau printre r]nduri fraze sau aforisme ]n francez=, pe care adeseori, at]t ea, c]t [i st=p]na le utili-zau ]n loc de comentariu, de compliment ori de r=spuns una alteia. }n cas= erau scrisori, peste tot – pe o mas=, pe alt= mas=, pe un pat, pe alt pat, pe pervaz, pe nopti-er=, ]n sufragerie... Scrisori sosite de c]teva zile, de o lun=, de c]-teva luni, de un an, de ani [i ani.

Dup= decesul st=p]nei, peste o s=pt=m]n= de la ]n-morm]ntare, s-a angajat ]n calitate de menajer= aici, ]n casa amicului meu. Mi-a spus c= la noul loc de munc= se simte ca [i la slujba veche. At]t p=rin\ii, c]t [i cele dou= gemene ale lor dintr-a [aptea s]nt cul\i [i cu cei [apte ani de-acas=, iar ]n primele zile chiar i s-a p=rut c= tr=iesc ]n secolul trecut – aproape c= nici unul nu e pasionat de computer, stau mereu cu nasul ]n c=r\i. Fiecare cu literatura sa: poezie, roman, istorie, art=, medicin=, dic\ionar, enciclopedie. C=r\i ]mpr=[tiate pes-te tot: pe mas=, pe canapea, pe scaun, pe dulap, pe po-dea. Parc= a plouat cu c=r\i. Adeseori se uit= [i d]nsa prin ele, uneori cite[te pagini ori capitole ]ntregi, iar dac= subiectul o captiveaz=, roag= s=-i ]mprumute cartea pentru c]teva zile sau pentru o s=pt=m]n=. C=r- \ile, ca [i scrisorile de alt=dat=, o poart= prin at]tea lumi, ]i dezv=luie at]tea caractere [i situa\ii...

Eram curios s= [tiu dac= a mai lucrat undeva. of- t]nd un pic, mi-a r=spuns c=, dup= ”fran\uzoaic=”, cum obi[nuia ea s-o numeasc= pe doamna cu copii ]n |ara Galilor, s-a angajat ]n calitate de ]ngrijitoare de ]n-c=peri la un comisar de poli\ie din ora[, dar ]n scurt timp, a fost nevoit= s=-l p=r=seasc=. M-am mirat de ce l-a abandonat: ]i pl=tea mizerabil, era prea dur, venea beat, se culca ]nc=l\at ]n pat... nu, nici una, nici alta, mi-a r=spuns nastea. nu l-a v=zut niciodat=, nu era g=l=gios, dimpotriv=, i s-a p=rut chiar lini[tit [i aranjat. Motivul a fost altul... C]nd deschidea u[a unui dulap s= [tearg= praful, d=dea de o arm=, deschidea alt dulap – alt= arm=; se apleca s= spele sub un pat, ]n\epenea cu m]na pe o arm=; ]ntindea m]na cu c]rpa sub alt pat, iar se atingea de o arm=; nici dulapul cu vesel= nu era v=duvit de arme. Acestea au speriat-o ]ntr-at]t, ]nc]t frica de ele a dus-o la g]ndul c= ]ntr-o bun= zi una dintre ele ar putea împu[ca. L-a lep=dat f=r= a lua un leu...

Valerie VOLONTIR Fotografii de autor

UNICUL NOROCOS

CONCUREN|+

rectificare


D rag= prietene, A ]nceput abonarea pentru anul 2014.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noI. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista noI.

Abon]ndu-te la noI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa re-dac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una des-chis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i in-vestiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... noI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai in-teresant=.

Pe parcursul mai multor decenii, au debutat [i au colaborat cu revista noastr= scriitori ca: Ion Dru\=, Petru Zadnipru, George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vasile Coroban, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag=, Vic-tor Teleuc=, nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Leo Butnaru etc., arti[tii plastici: Isai C`rmu, Gheorghe Vrabie, Alexei Col`bneac, Roland Vieru, Ion Moraru, Eudochia Zav-tur, Violeta Zabulic= etc., compozitorii: Eugen Doga, Petre Teodorovici; savan\ii: Mina Lozan, Andrei Munteanu, Iurie Scutaru. S]ntem siguri c= [i cei care citesc [i colaboreaz= azi cu noI vor ajunge perso-nalit=\i notorii.

{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anu-ale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\io-narul enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Editura Cartier), sau Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele zece volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Dra-ghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.

Revista noI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

Pre\ul unui abonament anual – 180 de lei; semi-anual – 90 de lei.

Indicele PM 31239. Abonamentul la revista noI poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

concurs-loterie

C}{TIG+ CU NOID rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista noI

pentru anul 2014, atunci ]ncearc=-\i norocul par-ticip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoanele care au f=cut abonamente anuale), iar pe verso r=spunde la urm=-toarele dou= ]ntreb=ri:

— Cine ]ngrije[te rubrica Carul-Mic?— }n ce num=r al revistei noastre a fost g=zduit

dialogul cu scriitorul Vladimir Be[leag=?A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile corecte

p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2014. Vor fi extrase opt cotoare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.

Premiile s]nt urm=toarele: 1. Enciclopedia Familiei tale. Lumea ]n date [i fapte

(Editura Prut Interna\ional);2. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps); 3. Edi\ia Enciclopedic= Republica Moldova (Institu-

tul de Studii Enciclopedice al Academiei de {tiin\e a Moldovei);

4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a);

5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);

6. Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);7. Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);8. o minge de fotbal;9. Un tricou sport [i un chipiu.Premiile au fost oferite de Federa\ia Moldove-

neasc= de Fotbal, de Institutul de Studii Enciclope-dice [i Institutul Patrimonial Cultural al Academiei de {tiin\e a Moldovei [i Editura Prut Interna\ional.

numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2014.


Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

ISTORIA ROM~NILOR }N 100 DE TER-MENI. Nicolae Enciu, BIOLOGIA }N 100 DE TERMENI. Angela Alexeiciuc, TEORIA LITERATURII }N 100 DE TERMENI. Valentina Enciu. Chi-[in=u: Arc, 2010. Aceste trei c=r\i de buzunar ]\i prezint= ]ntr-o ma-nier= bine documentat=, dar ac-cesibil= termenii [i informa\iile necesare la disciplinele: istoria rom`nilor, biologia [i literatura rom`n=. Memoratoarele Arc te ajut= s= recapitulezi rapid materia, s= te preg=te[ti mai u[or de examene, s= scrii un referat. Descoper= istoria rom`nilor, teoria literaturii, biologia ]n numai o sut= de ter-meni/ no\iuni/ concepte!

ATLAS ZOOLOGIC. Tudor Cozari. Chi[in=u: {tiin\a, 2013, 124 p. Atlasul este structurat pe dou= compartimente: Diversitate [i Ecologie. Primul compar-timent include un num=r impun=tor de specii caracteristice, grupate ]n taxoni ai faunei autohtone care, ]n func\ie de specii [i gradul lor de diversitate, s]nt prezen\i la nivel de ]ncreng=tur=, clas=, ordin sau familie [i ]n conformitate cu succesiunea apari\iei lor pe Terra. Fie-care dintre aceste grupuri sistematice de animale, prezen-tate ]n una sau mai multe plan[e color, cuprinde c]te un text sintetic explicit despre specificul nivelului de organi-zare al grupului dat [i imaginile originale ale speciilor surprinse ]n mediile lor de via\=. Cel de-al doilea compar-timent, care se refer= la ecologia animalelor, dezv=luie particularit=\ile de adaptare [i de rela\ii ale speciilor, referitoare la folosirea diferitor medii de trai, nutri\ie, re-producere, dar [i la anumite fenomene particulare, cum este cazul migra\iilor, dimorfismului sexual, comporta-mentului de camuflare, care vin s= completeze ]ntregul arsenal de adapt=ri ecologice de care dispun animalele pentru a supravie\ui.

CREST+TURI PE TULPINA UNUI DESTIN. RETROSPECTIVE SUBIEC-TIVE. Mihail Gh. Cibotaru. Chi[in=u: Universul, 2013, 208 p. E o carte de me-morii, autorul ]ncerc]nd s= retr=iasc= acele clipe ]ndep=rtate din copil=rie [i adolescen\=, dar [i evenimente mai re-cente: ”}nc= nu-mi d=deam seama c= ]n matricea fiin\ei mele ceva prinde r=-d=cini tot mai puternice, ceva care caut= s= le ]nghesuie pe cele ce p=reau de nestr=mutat. Fiorul scrisului se adeverise cur]nd un vul-can ]n plin= erup\ie, rup]nd ]n calea sa opreli[tile, z=gazurile, inund]nd la un moment dat definitiv luncile geometrice ale ]mp=r=\iei” (p.139). ”Crest=turi pe tulpina unui destin. Retrospective subiective este un arc ]ntins peste ani de la copilul primelor impresii la omul ]n etate, aplecat la masa de scris, care din cauza unor probleme de vedere a ajuns ca Homer s=-[i dicteze amintirile”, afirm= Iurie Colesnic, prefa\atorul acestui volum.

punctul de pornire

—C e a ]nsemnat pentru tine acest concurs?

— ”Mi-a schimbat” via\a. Pentru locul I mi s-au acor-dat un premiu b=nesc [i dou= concerte, unul cu orchestra de la {coala Whitgift [i altul cu Royal Philarmonic or-chestra (orchestra Regal= a Filarmonicii). Premiul Mare const= ]ntr-o burs= de 100 / la Whitgift School (aceast= [coal= este ]n top 10 din toate institu\iile de ]nv=\=m]nt din Marea Britanie). Acum m= preg=tesc de un concurs de acolo care se nume[te BBC Young Musician 2014, organi-zat de compania BBC, o ocazie de a mai urca o treapt=.

— De unde apare pasiunea ta pentru muzic=? — Ambii mei bunici s]nt muzicieni [i tata c]nta la vio-

ar= ]n orchestra na\ional= de Muzic= Popular= L=utarii, recent a devenit trombonist al orchestrei, a fost percu\ion-ist. Este un ”om-orchestr=”, m]nuie[te mai mult de zece instrumente. Muzica a dominat ]ntotdeauna ]n casa noastr=.

— De ce ai ales vioara? — Alegerea a f=cut-o tata. De ce? Probabil, e o tradi-

\ie de familie, de[i c]nt la mai multe instrumente. Mai am un hobby, muzica tehnologic=, [i m= simt ]mplinit cu aceste abilit=\i.

— {tiu c= faci parte dintr-o orchestr=?— Probabil, s]nt cel mai fidel orchestrant a CYo-ului

– Chi[in=u Youth orchestra (orchestra de Tineret din Chi[in=u). S]nt ]n aceast= orchestr= de c]nd ]nc= era un ansamblu. V= invit pe to\i la concertele noastre! Sigur, n-o s= regreta\i.

— Ce emo\ii tr=ie[ti atunci c]nd e[ti ]n scen=? — }nainte de ie[irea ]n scen= am emo\ii, dar dup=

prima not= ele se pierd [i m= str=duiesc s= transmit spec-tatorilor mesajul lucr=rilor muzicale.

— Care crezi c= a fost cea mai bun= interpretare a ta de p]n= acum?

— Am avut multe evolu=ri de care eu ]nsumi am r=mas surprins, dar s]nt cel mai sever critic al meu [i nu m= mul- \umesc cu ziua de azi.

— Cu cine ]mpar\i reu[itele tale? — Tot ce am ob\inut se datoreaz= doamnei Galina

Buinovschi, profesoara mea de vioar=, care mi-a fost [i ]mi este ca o a doua mam=, [i, desigur, p=rin\ilor mei. Ei au avut grij= primii ani s= studiez cel pu\in dou= ore zil-nic, chiar dac= era ziua mea de na[tere sau Cr=ciunul.

— Ce le-ai spune celor care nu ]n\eleg muzica bun=?— }ncerca\i m=car o dat= ]n lun=, de[i e pu\in s= fi\i

prezen\i la concertele de muzic= clasic=, [i v= ve\i sim\i mai boga\i suflete[te.

Pentru NOI – Iulina BUNU

MUZIC+ DE SUFLETViolonistul Dan-Iulian DRU|AC, 17 ani, a participat la con-cursuri, festivaluri, proiecte din Rom`nia, Ucraina, Ru-sia, Belarus, Bulgaria, Ar-menia, Italia, Cehia, Germa-nia. Cea mai semnificativ= performan\= a sa — concur-sul Whitgift International Mu-sic Competition, care s-a desf=[urat la Londra ]n iu-

nie 2013, unde a c][tigat premiul I [i Premiul Mare.


fii s=n=tos!

OSUL DIN G}T

poft= bun=!

} ncet, ]ncet a intrat ]n scen= [i cea mai bogat= lun= a toamnei — octombrie. Adev=rate delicii,

fructele [i legumele de sezon s]nt gata s= ajung= pe mesele noastre, oferindu-ne o por\ie de s=n=tate. De necrezut, pe c]t de banal=, pe at]t de pre\ioas= din punct de vedere nutritiv, capul listei ]l constituie \eli-na. }n antichitate era considerat= o plant= sf]nt=. Ast=zi, este apreciat= at]t ]n domeniul gastronomic, c]t [i ]n medicin=. Se poate ]nt]lni tot anul, dar acum are maximum de substan\e nutritive, benefice orga-nismului.

nu e dec]t o r=d=cin=, ]ns= este at]t de rafinat=, proasp=t= [i aromat=, ]nc]t de fiecare dat= c]nd o adaug ]n m]ncare, aceasta devine un r=sf=\. Este ideal= pentru supe crem=, supe de legume, sosuri sau tocane [i, totodat=, poate fi consumat= crud= ]n salate, ]mpreun= cu alte legume, ca morcovul, sfecla ro[ie ras= sau varza. Feliile de \elin= stropite cu ulei [i b=gate la cuptor s]nt o garnitur= ideal= pentru pe[te sau carne. |elina are un gust deosebit [i sub form= de piure, ]n care pe l]ng= ulei, sare [i piper se poate ad=uga [i o m]n= de miez de nuc=.

De obicei, atunci c]nd g=tim \elina, ]i ]ndep=rt=m coaja, ceea ce constituie o gre[eal=. Aceasta este ex-trem de vitaminoas= [i, ]n acela[i timp, este foarte generoas= la capitolul substan\e minerale — calciu, fier, magneziu, potasiu, iod — esen\iale pentru s=-n=tatea sistemului nervos, cardiovascular [i endo-crin, c]t [i pentru un sistem imunitar puternic. La toate acestea se mai adaug= [i o cantitate deloc neglija-bil= de fibre — alia\ii de ]ncredere ai digestiei. Mai mult dec]t at]t, \elina mai con\ine o substan\=, numit= luteina. Aceasta stimuleaz= func\iile creierului [i are capacitatea de a preveni tulbur=rile de memorie. |elina este re-comandat= ]n mare parte ]n alimenta\ia a-nemicilor. A-portul de fier din ea este at]t de mare, ]nc]t trateaz= ane-mia, o condi- \ie fiind cea ca bolnavii s= consume \eli-n= zilnic, timp de o s=pt=m]n=.

Dincolo de toate propriet=\ile amintite mai sus, r=d=cina de \elin=, consumat= frecvent, ]n special crud=, ne scap= de substan\ele nocive, depozitate zilnic ]n organism, ]nlesne[te circula\ia s]ngelui, re-gleaz= nivelul colesterolului, stimuleaz= func\iile glandelor renale [i nu ]n ultimul r]nd reduce hor-monul stresului.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

A st=-var=, la un picnic, copilul unor prieteni de familie, agit]ndu-se ]n timp ce m]nca, s-a ]necat

cu un os de pe[te. Evident, s-a produs mult= panic=, fiecare ]ncerc]nd prin diferite metode s= vin= copilu-lui ]n ajutor. Cineva i-a ]ntins o coaj= de p]ine, alt-cineva s-a oferit s=-i maseze presupusa zon= ]n care s-a oprit osul. Dar, cu tot efortul, senza\ia nepl=cut= nu disp=rea.

C]nd este vorba de un os de pe[te, ca [i ]n cazul altor obiecte ascu\ite, cel mai bine ar fi s= se consulte un medic. Dac= osul a r=mas ]n faringe, acesta este u[or de depis-tat ]n cadrul investiga\iei. Dac= este ]n esofag, se va face o esofa-goscopie. }ns= nu ]ntotdeau-na un os de pe[te ]nghi\it se opre[te ]n g]t. El coboar= ]n stomac, un-de este mistuit de sucul gastric. }n timpul ”c=l=toriei” sale poate zg]-ria g]tul, inflam]ndu-l [i irit]ndu-l, din care motiv sim- \im durere [i disconfort la fiecare degluti\ie. Acest proces ar trebui s= dispar= ]n 3-4 zile, timp ]n care se recomand= mult= gargar= cu ap= s=rat= sau cu ceai de mu[e\el, pentru a preveni o eventual= infec\ie. Se vor evita alimentele dure, crocante, fiecare bucat= de m]ncare mestec]ndu-se bine de tot. De asemenea, se va bea mult= ap= sau ceai cald, ]ndulcit cu miere, pentru a calma g]tul. Mierea ac\ioneaz= ca un antibi-otic asupra r=nii, de aceea este bine s= se consume 2-3 linguri\e pe zi. Masarea locului iritat, c]t [i ]ncer-carea de sine st=t=tor de a scoate osul din g]t cu degetele, penseta sau orice alt obiect s]nt interzise. numai atunci c]nd osul se afl= mai la suprafa\=, ]n cavitatea bucal=, acesta poate fi extras cu ajutorul unei oglinzi, al unei surse puternice de lumin= [i al unei pensete lungi.

Pentru a sc=pa de osul din g]t, mul\i apeleaz= la o coaj= tare de p]ine sau la un miez de p]ine nemes-tecat. S-ar p=rea c= este o solu\ie eficient=, dar nu e chiar a[a. P]inea ar putea rupe osul iar v]rful acestuia s= r=m]n= ]n=untru.

Chiar dac= e[ti foarte atent, micile incidente nu pot fi evitate de fiecare dat=. Cu siguran\=, te ]ntrebi ce po\i face pentru a nu avea nenorocul de a ]nghi\i un os de pe[te? Cel mai sigur ar fi s= m=n]nci atent, s= nu te gr=be[ti [i s= alegi bine oasele. Totodat=, ]n timpul mesei se recomand= s= se bea o cantitate su-ficient= de lichide.

POR|IA DE S+N+TATE


abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

UN SIMBOL AL IUBIRII {I ETERNIT+|II} n luna octombrie, tradi\ional, ]n

Moldova, se fac nun\i. }mi amin-tesc acele clipe c]nd, la oficiul st=rii civile sau la cununie, verighetele s]nt ]n centrul aten\iei: se ascund, se caut=, se g=sesc, se binecuv]nteaz=. Simbolistica verighetei e destul de variat=. Dac= lu=m ]n considerare simbolistica sa la nivel mondial, ma-joritatea popoarelor opteaz= pentru verigheta simpl=, cu excep\ia nun\i-lor celtice, unde modelul simplu sem-nifica o nunt= ce nu \inea cont de religia viitoarei so\ii. }n culturile din ]ntreaga lume verighetele asigur= protec\ia viitorilor so\i, anun\]nd un mariaj sigur [i de durat=.

De-a lungul istoriei, verighetele au reprezentat diferite aspecte ale vremurilor respective, dar [i-au p=strat ]n-totdeauna aceea[i te-matic=. For-ma circular= a inelului este continu=, f=r= ]nceput [i f=r= sf]r[it, aceasta simboliz]nd continuitatea [i eternita-tea mariajului, a jur=mintelor [i a dragostei. Cu binecuv]nt=ri aparte [i incanta\ii, o verighet= era adesea considerat= o form= de protec\ie. }n prezent se mai p=streaz= o parte din aceast= tradi\ie, verighetele fiind bi-necuv]ntate ]nainte de a fi a[ezate pe degete. Aceasta se vrea a fi o con[tientizare a faptului c= inelele pot avea puteri protectoare [i pot \ine r=ul [i tenta\iile departe de cel/cea care o poart=.

}n timpul lui Plinius, verigheta era confec\ionat= din fier, ]ns= din pri-mele secole ale Cre[tinismului – din aur. Potrivit epocilor [i \=rilor, veri-gheta se poart= pe m]na st]ng=, pe inelar sau chiar pe police (numit [i degetul mare). }n Evul Mediu, veri-gheta era purtat=, de preferin\= pe inelarul m]inii drepte. Abia ]ncep]nd cu secolele al XVI-lea [i al XVII-lea, a ]nceput s= fie purtat= pe inelarul st]ng. }n Spania, cu excep\ia Catalo-niei, ]n Grecia, Ungaria, Polonia, Re-gatul Unit, Federa\ia Rus=, ]n \=rile nordice [i ]n Germania, verigheta este purtat=, de preferin\=, pe inela-rul drept. }n |=rile de Jos, catolicii poart= verigheta pe inelarul st]ng, iar protestan\ii pe inelarul m]inii drepte. }n Rom`nia, ]n Fran\a, Italia,

verigheta este purtat=, de preferin\=, pe inelarul m]inii st]ngi.

Cre[tinii poart= verigheta ca sim-bol al credin\ei, al iubirii reciproce [i al armoniei. Sf]ntul Isidor de Sevilla (cca 560-636), ]n celebra sa Etymolo-giae, scria c= verigheta se a[az= pe inelarul st]ng, ]ntruc]t exist= o ven= care ajunge de la inim=.

obiceiul de a se face schimbul de verighete dateaz= de pe vremea Egiptului Antic. Mai apoi [i Roma Antic= a ]nceput s= foloseasc= astfel de cadouri oferite de c=tre miri unul celuilalt. Forma rotund= a inelului simbolizeaz= eternitatea, deoarece nu are un punct de start [i nici unul final. Aceast= form= a fost asemuit= [i cu forma Soarelui [i a Lunii, vene-rat= de c=tre egiptenii antici. De[i ast=zi este considerat un gest de iu-bire, oferirea verighetelor, ]n Europa medieval=, f=cea parte dintr-un con-tract prin care se asigura c= cele dou= familii, a miresei [i a mirelui, erau obligate s= realizeze schimburi de bani sau de alte bunuri. Tradi\ia impune purtarea verighetei pe m]na

dreapt=, de-oarece aceas-ta era consi-derat= m]na cu care juri. obiceiul ca verigheta s= fie purtat= de

c=tre ambii miri, dateaz= de la sf]r-[itul secolului al XIX-lea, dup= o campanie de marketing a industriei de bijuterii din America. Anterior, doar mirele oferea verigheta miresei.

De-a lungul anilor, verigheta a devenit un obiect de mod=, ceea ce face ca din c]nd ]n c]nd, ea s=-[i schimbe stilul. P]n= la ]nceputul ani-lor 2000, verigheta era fin= (doi mili-metri grosime), dup= 2000, ea este, ]n general, mult mai groas= (peste cinci milimetri). De asemenea, a trecut de la culoare unic= (aur galben, aur alb, aur ro[u, platin= sau argint) spre o bijuterie bicolor= (de exemplu aur alb [i aur galben), de la un sim-plu inel la dou= inele concentrice compuse din aceste dou= culori. Unele verighete s]nt ]mpodobite cu un diamant, acestea fiind destinate mai ales femeilor, prima verighet= cu diamante fiind oferit= de c=tre re-gele Germaniei, Maximilian I pentru Mary de Burgundy, ]n anul 1477.

LA BRA| CU TOAMNA

T oamna s-a a[ternut u[or, u[or peste tot, peste noi, peste g]n-

durile noastre. }mi deschid bra\ele [i tot sufletul pentru a o primi. Ador toamna. M= las cuprins= de vraja ei, de paleta impresionant= de cu-lori, de mirosuri [i de gusturi. Mi-reasma ei se simte peste tot. E im-posibil s= nu o sim\i: gutui aromate date-n p]rg, struguri dulci cu gustul de-alt=dat=, dovleac copt.

Frunzele colorate gem sub pa[ii no[tri uneori gr=bi\i, alteori lene[i. Mirosul pl=cut de ploaie ]mi umple toat= fiin\a. Stropii reci ne spal= de toate g]ndurile rele [i sentimentele noastre s]nt mai puternice [i sufle-tul e parc= mai ]mp=cat.

Toamna are o bl]nde\e a ei apar-te [i o melancolie ]ntocmai potrivit= s= te fac= s= prive[ti ]n tine ]nsu\i. Uneori mi se pare c= pic= bine me-lancolia. Doar c= e mai pu\in pl=cut dac= te apuc= ]n locul nepotrivit, sau ]n momentul nepotrivit, la o lec- \ie de matematic=, fizic= sau chi-mie, c]nd ai nevoie de concentra\ie maxim=.

M= uime[te v]ntul care uneori m]n- g]ie chipuri, alin= copacii f=r= frun-ze, alteori bate f=r= mil= printre po-mii goi [i printre noi. Iu\eala lui m= ambi\ioneaz=.

}n fiecare an, aceea[i, [i de fie-care dat= alta. Alte a[tept=ri, alte dorin\e, alte emo\ii. }mi place s= pri-vesc cum cad frunzele, s= le num=r [i de mult nu mai [tiu c]te s]nt, me-reu le num=r [i o iau iar de la ]nce-put... M= pierd printre ele. }n una dintre zile am s= num=r doar frun-zele viu colorate [i am s= le p=strez apoi ]ntr-o carte. Iar ]n zilele reci de iarn=, c]nd fulgii o s= cad= cu nemi-luita, ele ]mi vor ]nc=lzi privirea. nu [tiu c]te persoane mai tr=iesc ano-timpul acesta ruginiu cu intensitate, sper c= mul\i. V= doresc o toamn= lini[tit=!

Cineva spunea c= [i Dumnezeu a iubit toamna de-a f=cut-o a[a complex=. I-a d=ruit at]ta suflet, at]-ta culoare!

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH


CATERHAM

ieri [i azi

NOIEMBRIER enumita companie britanic=

Caterham cars, cunoscut= [i prin prezen\a ]n Formula 1, ][i ]nce-pe istoria ]n 1973, c]nd produc=torul auto britanic Lotus ]i transmite dreptul de a produce faimosul mo-del sportiv Lotus 7, redenumit Ca-

terham 7. Astfel, le-gendarul constructor despre care am mai scris – Colin Chap-man – poate fi con-siderat [i inspirato-rul acestei companii, determin]nd dome-

niul ei de activitate – automobile sportive de strad=, dar [i conceptul construirii lor – [asiu performant din \evi de aliaje speciale u[oare,

masa redus=, un raport de invidiat putere/ma-s=, design ”fluid”, cre-at de Chapman ]nc= ]n 1957, simplitate apa-rent=.

Un aspect este des-tul de specific – orice model Caterham ai pri-vi, r=m]i cu impresia c= ai putea s=-l produci cu u[urin\= [i ]ntr-un garaj. }n realitate, ele s]nt o ]ntruchipare a teh-nologiilor de v]rf at]t din industria auto, c]t [i a materialelor de con-struc\ie. C= doar nu ar fi u[or s= creezi automobile tot mai puterni-ce, rapide, sigure, ]ncadr]ndu-te ]n jum=tate de ton=! Criteriile de re-per, alese de firm=, nu cedeaz= ce-lor stricte din Formula 1 (F1).

Toate automobilele sportive de strad= ale companiei au dou= lo-curi [i s]nt deschise. op\ional pot fi dotate cu acoperi[ pliant. Ele s]nt construite preponderent pentru pl=cerea de a [ofa ]n stil sportiv,

astfel c= no\iunea de ”portbagaj m=rit” este mai cur]nd o expresie comic= despre Caterham.

}n prezent Caterham propune diferite modele, foarte asem=n=-toare prin design, dar care se deo-sebesc prin motoriz=ri [i unele de-talii tehnice [i dup= pre\. Ultimul variaz= ]ntre 20 [i 50 de mii de euro. Astfel, modelul clasic este cel mai apropiat de ”bunicul” Cater-ham Seven [i este cel mai simplu [i ieftin. Un motor standard de 1,4 l ]i asigur= 105 c.p. [i ]l accelereaz= de la 0 la 100 km/or= ]n 6,5 sec. vi-teza maxim= nu pare a fi impu-n=toare – 177 km/or=, dar modelul trece cu o u[urin\= gra\ioas= orice viraj cu vitez= mare, de parc= ar fi un

automobil de circuit.Caterham Seven Su-

perlight, ]n diferite vari-ante – R300, R400, R500, R600 [i R620 – s]nt mo-torizate mai puternic (motoare de 2 l, peste 200 c.p.) [i ating [i vite-ze de 225 km/or= cu acceler=ri de p]n= la 2,8 sec (0-100 km/or=) – aidoma modelelor sport ale altor produc=tori de zeci de ori mai scumpe!

Unul dintre cele mai recente mo-dele – CSR 260 – se bucur= de motoriz=ri de 2,3 l, dinamicitate profund sportiv=, ]mprumut= mai multe tehnologii din F1 [i este con-siderat cel mai performant din ”herghelie”. La unele teste l-a de-p=[it chiar pe miticul Koenigsegg CCX, incomparabil mai scump.

Cei de la Caterham s]nt dispu[i s= produc= ]n cur]nd [i un SUV, dar [i un automobil de ora[. S= le ur=m succes.

Iurie SCUTARU

70 de ani de la na[terea lui Sal-vatore ADAMo, compozitor, muzici-an, autor de texte, actor de cinema [i interpret de muzic= u[oar= francez [i belgian, de origine italian= (1 nov. 1943).

60 de ani de la stingerea din via\= a lui Ivan BUnIn, prozator, poet [i academician rus, laureat al Premiului nobel pentru literatur= (22 oct. 1870 – 8 nov. 1953).

80 de ani de la na[terea pictori\ei Elena BonTEA (10 nov. 1933).

75 de ani de la apari\ia Bibliei de la Chi[in=u, la editura Funda\iei Cul-turale Regale, ]n traducerea lui Gala GALACTIon [i Vasile RADU, sub ]n-grijirea academicianului Al. Rosetti (10 nov. 1938).

325 de ani de la ]ncheierea tip=ririi Bibliei ]n limba rom`n=, cunoscut= ca Biblia de la Bucure[ti sau Biblia lui {erban (10 nov. 1688).

80 de ani de la na[terea actorului rom`n de teatru [i film {tefan B+nIC+ (11 nov. 1933 – 26 mai 1995).

55 de ani de la na[terea interpre-tei de muzic= u[oar= Doina ALDEA-TEoDoRoVICI (15 nov. 1958 – 20 oct. 1992).

275 de ani de la na[terea lui Sir Frederick William HERSCHEL (]n german= Friedrich Wilhelm Her-schel), astronom, inventator [i mu-zician britanic de origine german= (15 nov. 1738 – 25 aug. 1822).

535 de ani de la stingerea din via\= a lui TEoCTIST I, mitropolit al Moldovei, sfetnic al lui {tefan cel Mare (cca 1410 – 18 nov. 1478).

340 de ani de la B=t=lia de la Ho-tin (21 nov. 1673). A avut loc ]ntre o[tile polono-lituaniene, conduse de hatmanul Jan Sobieski, cu oastea de cazaci, contra a 40.000 de turci, care ap=rau cetatea; ca urmare a victori-ei ob\inute, Jan Sobieski va deveni rege al Poloniei.

65 de ani de la stingerea din via\= a lui Ivan ZAIKIn, atlet [i artist de circ rus, campion mondial la luptele greco-romane (15 nov. 1880 – 22 nov. 1948).

150 de ani de la na[terea lui Ioan I. CAnTACUZIno, medic, bacterio-log, organizator sanitar [i animator cultural rom`n, membru titular al Academiei Rom`ne (25 nov. 1863 – 14 ian. 1934).

140 de ani de la na[terea lui nico-lae DIMo, agrolog [i profesor uni-versitar, unul dintre fondatorii agro-logiei biologice (30 nov. 1873 – 15 mart. 1959).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Transformat astfel ]nc]t s= par= autentic. 2. A alunga p=s=rile – Electrozi pozitivi. 3. Rostit – Expus primejdiilor. 4. A-[i rec=p=ta s=n=tatea – Soarele egiptenilor. 5. Mama latinit=\ii – Veri[orul bradu-lui. 6. Z=p=cite – C=ma[=. 7. Arma albinelor – Suflare lin=. 8. Muscal – Iade[uri retezate! 9. nesocotin\=. 10. R]uri – Posed=.

VERTICAL: 1. Contopiri. 2. Dobitoc de genul calului – }n acest moment. 3. Aspect lucios – Societatea Prietenilor P=durii. 4. Pe la – St]nc= – A doua pe scara muzicii. 5. Doctorie. 6. Reputa\ie – Sora iedului. 7. Cu toate acestea – Ieder= f=r= r=d=cin=! 8. Piept=n=tur= femeiasc= – Durabile. 9. A se n=z=ri... ]n sf]r[it! – R=s=rit. 10. Uria[i – Uniunea Arti[tilor Plastici.

Cuv]ntul panaghiar ]nseamn=:

1. Icoan=.2. Vas de aur ]mpodobit cu in-

crusta\ii.3. Vestiar.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 8, 2013

ORIZONTAL: 1. Cimilitur=. 2. Alinia. Rie. 3. Luni. Tabor. 4. Am. Moare. 5. Bilingv. op. 6. Ani. Cau-zal. 7. Lat=. nn. Ca. 8. I\ari. Avan. 9. neom. A. R. 10. Vistierie.

VERTICAL: 1. Calabal]c. 2. Iluminat. 3. Min. Litani. 4. Inimi. Ares. 5. Li. onc. Iot. 6. Iatagan. M. I. 7. Arvun=. 8. Urbe. Var. 9. Rio. oacari. 10. Aeroplan.

Cuv]ntul t=p[an ]nseamn= loc viran ]n mijlocul satului; panta dealului.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Ai ]n fa\= trei prieteni. Cum le po\i ]mp=r\i patru mere ]n a[a fel, ]nc]t nici unul dintre ei s= nu aib= mai mult dec]t ceilal\i? Merele nu se taie.

Iat= r=spunsul: Gheorghe avea 7 oi, Ion – 5.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Leonid AFREMOV (1955): ZI PLOIOAS+ }N VENE|IA

Pictor n=scut ]n Vitebsk, Belarus. Absolve[te {coala de Art=, ]nfiin\a-t= de Marc Chagall. Este considerat un artist impresionist modern, care lucreaz= ]n principal cu un cu\it de palet= [i uleiuri. El a dezvoltat tehnici unice [i un stil care este inconfundabil, dar u[or de recunoscut. Este cunoscut ca un artist autoreprezentare, care ][i promoveaz= [i ][i vinde picturile pe internet, la expozi\ii particip]nd mai rar.

Lucr=ri: CoPEnHAGA, BULEVARDUL noAPTEA, IARn+ RoMAn-TIC+, IMPRESII DUP+ PLoAIE, MELoDIA DE noAPTE, DIMInEA|A }n VEnE|IA etc.

Versuri de Valeriu MATEI.

De vorb= cu telejurnalistul Mircea SURDU.

o nou= edi\ie a concursului sportiv CITIUS, ALTIUS, FoRTIUS!

pagina muzelor: FERGIE.

time-out: Elena ISInBAEVA.

FON DA TOR:MI nIS TE RUL EDUCA|IEI

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TIR

Iuliana {CHIRC+secretar responsabil

Leo BoR DEIAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEIope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 1875For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta noI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUnIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

FRANCHE|EFotografie: Valerie VOLONTIR

Documents

ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI10 mic.pdf · toamna dintotdeauna, dar miracolul acestui anotimp ]nc= m= \ine captiv= ]n plasa lui. }mi place toamna