Analiza metodologiei artei origami in dezvoltarea mobilierului multifunctional

Istoria artei origami

Nimeni nu stie cand a fost inventata arta impaturirii hartiei. Unii istorici spun ca a fost inventata imediat dupa aparitia hartiei in 105. Hartia a fost adusa in Japonia de calugari budisti in secolul VI si arta impaturirii hartiei a venit odata cu ea. Unele modele de origami au fost introduse in ceremonialele religioase shintoiste. De fapt, cuvantul "kami" este si sinonim pentru spirit sau zeu. Modelele asociate ceremoniilor shintoiste au ramas neschimbate de-a lungul timpului. Deoarece tehnicile si modelele se transmiteau pe cale orala o multime dintre ele s-au pierdut. Primul manual a aparut in 1797 - "1000 de cocori", publicat de Senbazuru Orikata.In 1845 a aparut o enciclopedie ce continea modelele traditionale japoneze. Intre timp arta impaturirii hartiei s-a dezvoltat si in Spania. Secretul impaturirii hartiei a ajuns in lumea araba in secolui VIII si arabii l-au adus in Spania in secolul XII. Deoarece arabii erau musulmani si religia lor le interzicea crearea figurilor dupa model uman sau animal au folosit arta origami in geometrie. Dupa ce arabii au parasit Spania, spaniolii au dezvoltat arta numita "papiroflexia", inca populara in Spania si Argentina. Vreme indelungata origami a fost o petrecere placuta a timpului, iar mai tarziu, prin anii 30, a devenit o disciplina scolara. Pe de alta parte, dupa un scurt declin, prin 1950 origami a cunoscut o perioada de reabilitare, sustinandu-se ca prin invatarea formelor de baza, se ajunge la o anumita rafinare a gandurilor tinerilor in directia intelegerii relatiei existente intre un corp solid, concret, viu si reprezentarea sa din hartie, prin intermediul culorii si structurii liniilor sale de indoire. De asemenea, se vorbea despre apropierea de geometrie. Intr-adevar, pentru un incepator este dificil sa se deprinda cu sensurile artistice ale artei origami, dar va fi usor sa invete prin ea elementele esentiale de geometrie. In ultima vreme, arta origami, modernizandu-se, face apel la noi domenii ale stiintei, cum ar fi psihologia. Astfel, recent, valoarea educativa a artei origami a fost din nou recunoscuta si se intreprind numeroase actiuni pentru popularizarea ei. Cu multa insistenta se actioneaza pentru raspandirea artei origami in tari straine. Cu toate ca rezultatele sunt departe de cele privitoare la arta ikebana, exista perspective reale de atragere a interesului si pentru aceasta arta japoneza.

In 1954 s-a infiintat in Japonia un Centru International de origami, cu o sectie la New York. Ministerul de Externe japonez a organizat misiuni origami in Indonezia, Australia, Noua Zeelanda si in tari europene. Membrii acestor misiuni au tinut prelegeri, lectii, in care au aratat adevarata tehnica de realizare a origami. In elaborarea unei lucrari origami procesul insusi de impaturire e tot atat de important ca si opera finala. Forma hartiei folosite este, de obicei, patrata, dreptunghiulara, triunghiulara, pentagonala sau hexagonala; pentru lucrari speciale se poate folosi si cea taiata circular. Dimensiunile hartiei difera: cea mai obisnuita este de 2,5 cm; foarte des folosita e dimensiunea de 15-20 cm, iar pentru origami mari, 5 m. Culorile sunt alese pentru a fi adecvate temei respective. In tehnica origami propriu-zisa exista cateva metode de baza, bine stabilite, pentru obtinerea principalelor forme de indoituri. Pentru explicarea acestor metode se folosesc simboluri conventionale si scheme. Origami este o arta migaloasa care necesita rabdare si atentie din partea autorului, deoarece o simpla greseala in plasarea unei impaturirii poate altera imaginea piesei obtinute. Barza si broasca au devenit capodopere ale artei origami traditionale japoneze, deoarece au o dragalasenie neschimbatoare si o prospetime care dainuie.

Cocorul, in arta origami, este foarte cunoscut si indragit de poporul nipon datorita, probabil, credintei populare potrivit careia celui care reuseste sa impatureasca o mie de cocori i se indeplineste o dorinta. Vreme indelungata, origami a fost doar un mijloc de a petrece in mod placut timpul liber, dar, pentru ca a fost considerate benefica pentru copii, ea a devenit in Japonia secolului XX chiar disciplina scolara. In zilele noastre, origami a ajuns chiar un produs de export pentru Japonia, care face actiuni importante de popularizare a acestei arte traditionale in mai toate tarile lumii, trimitand in misiune mesteri de origami care tin prelegeri si cursuri practice. Pornind de la origami, o serie de creatori de moda au creat haine ce par facute din hartie, iar mesteri bucatari au gatit pentru clientii mai sofisticati placintele si prajituri in forma de cocori origami. Designerii de mobile au creat pasa si scaune sau canapele de hartie. Arhitectii nu s-au lasat mai prejos si au construit case din hartie, in marime naturala. Pentru o arta atat de veche, arta origami reuseste sa se reinventeze cu fiecare secol. In zilele noastre, cei mai mari mesteri ai artei origami sunt Kamiya Satoshi, Miyuki Kawamura, Robert J. Lang, Tomoko Fuse si Eric Joisel, francezul care a creat din hartie o menajerie intreaga de spiridusi si vrajitori inspirit fiind de personajele din Stapanul Inelelor.

Tipuri de origami

Chiar daca din hartie pare ca se poate face orice in zilele noastre, regulile acestei arte sunt totusi destul de stricte si nu s-au schimbat prea mult de-a lungul vremii. Tipurile de origami sunt diferentiate prin modul de lucru si prin numarul de coli de hartie folosite. Astfel, o piesa de origami clasic se face intodeauna dintr-o singura coala de hartie, fara a se utiliza foarfeca sau lipiciul. In aceasta categorie intra atat clasicele modele pe care le stim cu totii inca din gradinita, solnita, broscuta si avionul, dar si modele complicate, adevarate opere de arta. Cel de-al doilea tip de origami este cunoscut sub denumirea de kusudama". Modelele facute prin tehnica kusudama sunt realizate cu ajutorul mai multor foi de hartie, impaturite intr-un anume fel si apoi cusute sau lipite intre ele. Un al treilea tip il reprezinta origamiul modular", in care se folosesc mai multe foi, dar in imbinarea carora nu sunt utilizate nici lipiciul, nici ata. Si, in sfarsit, origami tessellationes" in care se utilizeaza o singura foaie de hartie pentru modele in forma de mozaic sau de morisca. Dimensiunea hartiei utilizate poate varia de la cativa centimetri la cativa metri. Exista, desigur, si recorduri in acest domeniu. De pilda, cel mai mare cocor din lume a fost realizat in 1998 in Akita, Japonia, dintr-un patrat cu latura de 65 metri. La impaturirea hartiei au participat peste 200 de oameni. Iar cel mai mic cocor din lume ii apartine lui Naito Akira si este impaturit dintr-un patrat cu latura de 0,1 mm.

Falduri origami de bazaDiferitele cute folosite pentru a realize un origami nu sunt infinite. Aceste cute au fost clasificate in trei nivele de dificultate. Ca simboluri, cutele de baza origami trebuie invatate si pentru a facilita citirea unei diagrame.Falduri simple:1.pliu in vale

sau

2. pliu in munte

sau

3. Zig-zag sau fald evantai

sau

4. Pliu precis

Falduri de nivel intermediar:1.pliu interior cu o creasta

sau

2.pliu exterior cu o creasta

sau

3.pliu dublu interior sau

4.pliu dublu exterior sau

5. pliu ureche de iepure

Falduri complexe:

1.pliu dublu in ureche de iepure

2.pivot

3.pliu plic

Bibliografie:

Paper Folding Martyna ZiotkowskaThe art of paper craft Monica GiunchiOrigami Tessellations Eric Gjerde http://www.chine-culture.com/ http://www.origami-instructions.com/

Beres Catalina Design Industrial Master Anul I