ISTORIA

ROMANILORPENTRU

QLASELE PRIMARE DE AMBELE SEXE

DE

A. D. XENOPOLDoctor in filosofie drept, Profesor de Istoria Romdnilor

la Universttateu din _rap membru corespondent at Academia.Romane colaborator la Revue historique din Paris.

EDITIUNEA VIIRE VA 1? TA., CORE C T A TA 5} I ADAUSA

40* 110

Carte aprobat5 de Onor. Minister al Cnitelor §iInstructiunelPublice.

I A ki IEDITURA LIBRARIEI §CoALEL0R" FRXTII

1890

fi

ysi

ARAGA

Tote drepturile de reproductiune rezervate

TIPOGRAFIA. D. GIIEORGHIU, LUCRATORI ASOCIATI.

PRECTJVENTARE.,Acest manual apare in a §eptea editie cu im-

bunatatirl insemnate. Mai intai a fost revezutatoata materia dupa cursul meu eel mare de is-toria Romanilor din care au aparut pans acumatrei volumuri. S'au adaos mal multe pa-ragrafe asupra domniei reg'elui Carol, precum§i s'a prefacut en total istoria, contimpuranaa§a ca sa dee o icoana vie i vazuta a pro-pii§irei poporulul roman in decursul veaculul incare traim.

Sunt fara indoiala o multime de manuale deistoria Romanilor pentru scoalele primare ; darputine, foarte putine din ele corespund cu ce-rintele unei carts alit de importante, precum esteaceea care are de 'stop a introduce in minteatinerimel cuno§tinta trecutului mult Vintuit apoporulul nostru. Aice ins A mi-am propusnu

apoi

4

sA critic lucrArile align.. ci sA arAt invAttitori-lor §i institutorilor, insArcinatl cu predarea is-toriei patriel, principiile care m'au calAuzit laalcAtuirea scrierel mele, pentru ca ast feliti el11101, inspirindu-se de tinta ce am urmArit, sropoata conlucra la ajungerea ei prin modul pre-darei materiel expose.

In introducere am arAtat cite va notiuni geo-grafice §i statistice neaparate pentru intalegereaistoriei neamului romAnesc. Copilul trebue BScunoasca intreaga lui intindere, de t§i fapteleistorice desfAsurate In corpul scrierel se refersrafil molt la partea ce'l atinge mai de aproape :Rom- *Anil din Dacia traiana.

Jmpartirea istoriei RomAnilor este noua §i denime incercata pang acuma : istoria veche mer-ge pin la intemeierea domniilor romane dinMuntenia §i Moldova; de acolo incepe istoriamedie pana la Mateitl Basarab §i Vasile Lupu,cuprinzind in ea epoca predomnirei slavonismu-lui asupra mintei §i a gindirei romane§ti. De laace§ti` dol domni pAna la revolutia lui TudorVladimireseu, §i rAsturnarea domniei fanariotein timpul predomnirei elementului grecesc, secuprinde istoria moderna a poporului roman ;-

jar de la 1821 papa in zilele noastre se in-

5

Linde epoca romanismului sau istoria contini-purand

Am dat o desvoltare mai mare de cum s'in-tilne§te in toate manualele noastre scolare, is-toriei celei vechi a poporului roman, din pricingca formarea nationalitAtei romane este un faptatit de insemnat in cit trebue sa fie cunoscutde on ce um care a umblat la scoala Toatadesvoltarea noastra actualg se bazeaza pe ideeacg suntem un popor de vita romans. Aceastaidee, care este temelia intregei noastre vieti,ratiunea pentru care nu primim contopirea cumeamurile ce ne incunjura, §i voim sa &oemuu train propiu si neatirnat, on ce Roman tre-bue sa §tie pe ce se razimi), §i anume sa tieca am fost §i am ramas Romani, cu toan na-pustirea nesfir§itelor oarde de barbari care s'au.aruncat peste regiunele in care traim. Tot din-acest motiv am atins §i chestiunea insemnatii astaruintei Daco-Romanilor in Dacia care trebue savilla in mintea on cgruia cap cugetator, de indata,ce i se spune ca pe timpul lui Aurelian Dacia aulost parasita de Romani. Stint de parere ca §i43opilului trebue a-I sa dee ca hrang iatelectualgun intreg de cuno§tinti, §i aceste trebue esfie inchegate in o logicg din cele mai strinse.

ca

6

Istoria medie a fost expusil omitindu-se bineInte les cirdurile acele neinseninate de domniiefemere care ar ingreuia numai fara nici un folosmintea copilului, si m'am oprit mai mult asuprafigurilor marcante ale trecutulul nostru. Pre-tutindene ins5, chiar unde am lasat afar un sirde domni, am cautat sä pastrez legatura isto-ricd,. cAci sunt convins ca nimic nu este mai pro-tivnic invatamintului istoric de cit biografil faralegatura intre ele. Istoria ars, de scop cunof-tinfa viefeiuma popor, §i on cat ar fi de marloare care individualitati ce resar din sinul lui,ele nu pot rezuma in sine mersul intregului.Bine Inteles ca asupra apzilmintelor si a fap-telor culturale nu m'am putut intincle prey mult,de oare ce puterea de abstractie trebuitoare pen-tru ca mintea sa poata cuprinde asemenea lucrurieste Inca slab desvoltata la copiil din scoaleleprimare. In ast-feliu de scoll nu se pot pro-pune de cit cunostinti elementare. Uncle obi-ceiuri, precum deosebirile ridicule dintre ran-guH din vremile vecliii au fo.st, expuse, cad elepot sa latereseze pe copii.

In istoria nou'a 1.i mai ales in epoca fanari-otA o expunere a sirului domnilor era peste pu-tintil. De aceea m'am marginit la povestirea ci-

tor- va imprejurrtri insemnate, mai ales acele ne-norocite a le perderei Bucovinei §i Basarabiei.

In expunerea regenerrtreiromanesti,inceputh dela 1821 incoace, m'am slit sA pun in luminacu exemple vii §i vAzute, starea de degradarein care se afla societatea noastrrt la inceputulmischei nationale, §i cum aceasta pAtrunzindtot mai adinc in inima poporului ii trezi cAtracon§tiinta demnifatei sale. Domnia regelui Ca-rol cu rasboiul pentru neatlrnare este incoronarea acestor tendinti cu o deplina izbindA.

Copilul trebue sa aibti macar o idee, fie eacit de rudimentarrt, despre valoarea poporu'idircanistn in trecut, despre decadere.a iui in deem.;sul timpurilor §i despi : silintele puse de el sprea se urea iar5§i in popoarelor libere §ide sine st5tAtoare.

Manualul mai este inzatrat si en cite-va por-trete alP figuriici eclov mai insemnate din tre-cutul poporului roman, portrete inSji nu fantastice, ci '.;:ate ;En izvoare antentice. Nu am pus'figura acelor personaje care nu este cunoseutA dinnisi un tablou contimpuran. Pentra acea a luiStefan eel Mare am reorodus portretiil, ce e dreptmai mult inchipuit, al pictorului roman Bucevski,care a aleatuit inSa conceptiunea lui dup4 por-

rIwinl

8

tretul vechitt al eroului pastrat in evangheliarulde la Homora.. Am adaos §i ctte-va hart', cAcia vorbi copilului de Dacia traiana, de Moldova§i Muntenia, de pierderea Biicovinei §i a Basa-rabiet, fait a-i arAta §i icoana vnzutri a acestortAri, este a'l lipsi de ideea preuizA a notiunelortntatosate. InvAtAtoril sau institutoril cari ardori sa dobindeascA o cuno§tintA mai deplinA aistoriei Romani lor, pot s'o capete din scriereamea cea complectA, Istoria -Romanilor din Daciatraiand, in 6 volumuri, din care trel au aparut,sau mai pe scurt din manualul meu pentru gim-nazil §i licee.

A. D. Xenopol.

ISTORIA ROMANILOR

INTRODUCERE

§ 1Definitinnea istoriei nationale. Poporul roman.

Istoria este cunostinta faptelor indeplinite deoameni.

Istoria este universals card se lndeletnicestecu faptele tuturor popoarelor pamentulni.

Ee este nationala pentru tin popor, cand po-vesteste faptele acestuia; istoria popormlui fran-ces, a celul italian sail a celul roman.

Istoria nationala pentru nol Romanii este is-toria poporulul nostril.

Aceasta istorie este foarte insemnata pentrunol; cad ea ne invata a ne cunoaste poporttl, a

ce a pntut el in trecut si a vedea din acea-sta ce va putea In viitor. Fara a inVeta istoriasa, tin popor e ca si orb; nu cunoaste faptele

gti

10

parintilor, mosilor si stramosilor s61. §i ce lucrupoate fi mai injositor de cit a nu sti cine si (Idunde esti, a nu cunoaste nici una din fapteletrecutulul en care to -al putea mindri, a nu stiexplicarea nici a numelui ce'l purtam, nici a im-prejurarilor care ne-ail adus tara ce o locuim,a nu putea respunde la intrebarile ce ne le-arpane un strein asupra originel noastre si citeallele nenumerate. Mintea a Lost data omului pen-tru a cunoaste, si eel intaiti obiect ce se infati-sada cunostintei noastre suntem insusi 110I, pentrucare si un mare invatat a timpurilor vechi pu-sese cuprinderea intregei intelepciunl in princi-piul : cunoaste-te pe tine. Citaostinta noastra de-spre nol incise trebue insa sA nu se marginea.-sea numai la individul nostril, ci trebne sa treacai la poporul din care facem parte.

Romanii stint un poper destul de intins cardnu locueste numai in tara noastra, Romania, cisi in terile invecinate, iu Ruiz., mime in parteanumita Basarabia in Austria, anume in Thico-vina, Transilvania, Temisiana, Crisiana i Ma-ramuresul. Mara de acesti Romani ce locuesc dea stinga Dundrei, mai stint si altii care locuescde a dreapta ei. in tara Turceasca, partea nu-mit:, Macedonia, precum si in o tarisoara supusa

in

;

11

impAratiei Austriel numita Istria, in care este-ora§ul Triest a§eqat pe marea AdriaticA. Dar-Romftnii din dreapta Dunaril sunt mai departatiprin limba §i obiceiurile for de aces ce locuescimpreuna in stinga acestui fluviii, in Romania,Basarabia, Bucovina, Transilvania s. c. NumerulRomanilor din aceste de pe urma 'WI se urea a-proape la 10,000,000 de locuitori, §i anume inRomania libera 5,000,000 in Basarabia 800,000in Bucovina 300,000 in Transilvania 2,000,000,§i in cele-lalte regiuni 1,900,000 de locuitori.

In Macedonia numeral Romani] or este de 400,000,in Istria insa numal de vr'o 5,000 de locuitori.

§2Tara Romanitor.

prile locuite de Romani de a stinga Dunaretse marginesc la miaza-zi ea fluvial .Thtn&ea,lare'sarit cu fluviul Nistru, care ambele se varsain marea Neagra, la apus cu rittl Tisa care sevarsa in Dunarea, in cit Infatisaza un triunghiiialcatuit din aceste tree riuri. La mirlocul acestuitriunghiti se intind muntii Carpati ca-P ?- par-tesc Transilvania de Romania libel. a. Din Carpaticurg cele dou6 riuri care marginesc pe Romid.

12

-despre apus si re'sarit: Tisa si Nistru. Carpatilent Hive munti foarte inalti care in unele piscuriale for sunt acoperitl cu oraat (zapada) panii siin timpul verei. Asa buns -oara in Ciahlciii, carevine in Moldova vr'o patru ceasuri departe de.orasul Piatra. Ei stmt acoperiti cu 'Mud foarteintinse de bracii, din care se scot minttnate che-restele.

Teri le Romani lor stint foarte bogate in toateprivirile. Pe linga ca ele produc grane intr'unmod foarte imbelsugat, apoi au si minunate pa-§t1111, pe care crest numeroase vite. In sfirsit insinul muntilor este sur, care se gasesce si in ni-sipul unor riuri, Pt ecum in Olt; apoi argint, a-rama, fer, plumb, cositor, argint vift, sare si pe-trol sail 'Acura, din care se scoate gaznl ce'lardem in lampele noastre.

Dar dintr'aceste din urma bogatil, cu deosebirein Romania libera, afara de sare si petrol, mainici una nu este exploatata, si poporul is: sus-tine viata puma! din lucrarea pamintului si din,cresterea vitetor.

In Romania locuesc mai multe feluri de oamenl,care vorbesc deoSebite limbs si se India, la de-osebite religiuni. Marea multime a poporului insastint Romftnii, care vorbesc limba romaneasea,ce

13

samara cu limbele lath-15, franceza §i italiana,_

si care Romani se till de biserica fesaritului ce'§iare preotul eel mai mare,. numit Patriarh, inConstantinopole. Romania libera este a Romanilor, caci ei au ci§tigat aceast5 tara prin cucerire-§i au pilstrat'o ve'rsindu-§1 adeseaorl shigele pen-tru ea. Cele- l'alte popoare care locuesc in Ro-mania stint prim ite de Romani numal ca mos-Ifirl,_§i n'at alte drepturi de eft acele ce Romauii vo-esc sa le dee. Nol Romani' ne tragem din vechiLRomani care au domnit o data mai peste Intreagalume. Pe timpult Imperatului Traian venind el§i prin aceste Or!, care erat locuite de un popor iiumit cucerit si supus. Traianau a§ezat aid o multime de- Romani sat Latini,._lunti parte (tin Italia, parte din alte ter! ale im-periulul Roman. Dacii amestecindu-se cu Roma-nil all inceput a vorbi limba latineasca, schim-

band cu Incetul formele s'orbirei, ast-felt ca atdat dat nascere unul not popor, eel Romanesc.

§ 3impiirtirea istoriel Romanitor.

Istoria Romanilor va cuprinde istoria acestulpopor din timpurile cele mai vechi ale te'rilor

Dacii, le-at.i

14

rlocuite de ei pant% in zilele noastre. Ea se varimparti in patru perioade §i anume :

I. lstoria veche care se Intinde de la timpn-'rile cele mai veal pans la Intemeierea principa-'telor (513 in. de Hr.-1290 d. Hr.).

II. lstoria medie de la intemeierea princi pate-lor Muntenia §i Moldova Ong, la Mateiti. Basa-rab §i Vasile Lupu (1290 1633).

III. lstoria noua de la Matelli Basarab gi Va--silo Lupu liana la rescoala hi Tudor Vladimi-rescu (1638 -- 1821).

IV. lstoria contimpurand de la rescoala luiArladimirescu pana in Vele noastre (1821-1881).

HARTATER1LOR ROMINE

PARTEA I. ISTORIA VECHE(513 in. de Hr.-1290 d. Hr.)

CAP. I

BIN TIMPURILE CELE MAI TEM PANA LA CUCERIBEA ROMANILOR

§ 4

scitil AgatirOi.

In timpurile cele mai vechi, despre care ne-artmas vre-o pomenire, terile asta-Eli ocupate deRomani eras locuite de mai multe popoare de

acela§ neam care purtat. lush' numiri deosebite,dupa partea de Cara ce o aveati in stapinire.Aceste popoare eras l de dou6 soiuri : nomade,adeca fad. locuinti statornice, care umblail in-earele for in tote partite ca satrele de Tigarfi,§i afeclate, care se indeletniceaA cu cultura pa-mentului. Acele pomade eraft &Jig care cutrieratin calatoriile for necontenite partea plana' a t6-rilar Romine, prin urmare partea aceea de Pa:

gi

16

ment ce se Intinde la poalele Carpatilor, adecaRomania liberA._ Cel a§eqati erati .Agatirgi ce lo-cuiat. in Transilvania de astA-ql. Scitii siAteatimai cu soma in tara care se intinde la resaritulRomaniel, adeca Rusia de asta-01; cutrierati insacu turmele for §i terile noastre. Pe la nor-dul Moldovel, prin Bucovina, locuiat 11%eurii

care par a fi fost nomaqi ca §i Scitii ; iar spreapus de Transilvania, prin Banat si mal Incololocuiau Siginii un popor ce avea ni§te cal mid§i 01.00. SA ve-dem acuma ce fel de oamenierail Scitii §i Agatirzii, care mal ales locuiatiin Odle noastre.

Scitii ca un popor vecinic in caletorie, trebuiausa dee adese peste alte popoare, care temindu-se a nu fi despoiete de ace§ti oameni, se opuneaiicu puterea la HA lor. Scitil trebuiail decisA se bats necontenit; de aceea erail foarte rfis-boinicI. Ei aveati obicciul de a hea in tot-dea-una singele (mini intai dusman cAzut in lupta ;jupoiaii pielea capului de la cei ncisi spre aimpodobi cu ea §elele tailor; tot a§a faceati §icu pielea ne pe mina dreapta a du§manului pen-tru a'§i acoperi tolbele sagetilor. Ei se luptaticu totii d'a cAlarele cu arcul §i cu securea.Illoravurile for barbare se ved si din alte impre-

17

jurAri : a§a buns (qua, cand regele osindea peun Scit la moarte, copiii lui de parte bArbatea-sea trebniaii si piara impreuna en el ; cand re-

\gele Scitilor muria, se gituiaii §i se ingropailimpreunA an densul una din sotiile sale (tactavea mai multe), un bucatar, un paharnic, unvizitifi, un u§ier, un secretar, cal §i alte fiintlcare 11 slujisera in viata ; cad Scitil presupu-pearl ca poate sA aibA nevoe de slujbele for §idui:4 moarte. E1 scoteail ochil sclavilor pe careII intrebuintail la pregAtirea l ptariilor, spretmpedeca de a se uita la alte lucruri cand eratila treabA. Scitil nu aveatt nicl ora§e, nici sate,nici macar case. El trAiau in corturi mi§catoarepe care le duceati din loc in lot, tirite de cal,§i trAiail din laptele §i din carnea iepelor §i tai-lor lor. El cuno§teati canepa §i femeile for lefAceau vestminte din ea.

Agatir§ii din contra eraii un popor a§eclat, en-noscand cultura vier §i are§terea albinelor ; lu-crat ape] bogatele mine -ale Transilvaniel dincare scotead aurul §P§T faceail o multime de po-doabe. El 1§1 vApseatt fats §i trupulfi. Legile forle scrieat in versuri §i le invetau pe de rost,cantan d u-1 e.

Scitil, traind ca popor nomad, treceat mal pe2

'

18

fie-care an in Asia si pradail imparatiile de acolosi cu deosebire pe acea a Persilor. Darius, unimparat al Persilor, se hotari sal pedepsasca,si fiind-ca drumul prin Asia era foarfe greApentru a ajunge la Sciti, el trecu in contra forpeste Hellespont prin Europa, si apoi aruncandun pod peste Dunare, cam pe mule vine Brailade asta patrunse In Odle noastre. gcitil Insase retrilgeau necontenit din naintea lul, ast-felca Darius umbla done inn' dupa ei farA a'f In-talni. El primi de la Seiti o solie, care se Rica-tuia din o pasere, un cbilcan (guzgan) o broascasi einci sageti, fara a i se da nici o deslegare.Until dintre servii lul Darius, Gobrias, dadit a-cestel solii stranie urmatoarea talcuire : dacAfacandu-ve paseri, nu veti sbura catra cerurl,sail schimbAndu ve in chitcaiti nu ye veti varasub pament, sail prefacendu-Ye in broaste nuveti disparea in balti,. loviti de aceste sageti nuve veti mai Intoarce inapoi." Darius, veclend canu mai da de dusmani si temendu-se pe de altiparte ca nu cum-ya. Scitii sa'i strice podul facutpeste Dunare, se iutoarse inapoi, parasind ex-peditia.

A

19

§5Getii.

Pe timpul cand Darius vent in contra Scitilor,dincolo de Dunfire, prin Bulgaria de

astA-41, niste popoare numite Go",- care erail deun ream apropiet cu Scitil si cu Agatirsil. A-cesti Geti er' hick' nomaqi pe acel limp ; darel saturandu-se- de aceasta viata. voiati sfi se a-

ceea ce aft Si facut mai tarziu la nordulunde-i gasim locuitAd In case de barne

si in bordee asemenea celor ale teranilor nostril,care par a fi mostenit de la el chipul de a'sizidi locuintele. Pe langA 'aceste case mai aveailsi niste cnrturi aseclate pe patru_ roate, pe carele puteail tart unde voiatt. ImbrAcamintea forsamana in uncle cu acea. a teranilor nostril.Purtati anume per lung pe spete, dar retezat Infrunte, si barbs lunge; pantaloni lunglpanA la glezne, si iarna imbrficat cojoace. Elpullet apoi in tot-deauna un cutit la brat. Deaitmintrelea Getil era' si el foarte selbateci :el 1sT fficeati cupe de beta din teasta tAiatA dela dusmanli copiii gliebosI si stricati ii ucideolsi ucideati femeile (de care un Get putea sisibs mai multe) la moartea barbatului. Getil

locuiati

t4ecle,

Dunarii,

avenA

§i

20

eredeati in nemurirea sufletulul, dupa invAtAturaunui preot al for numit Zamolxis, care vAzindca compatriotil sAI erail prea dedati la bAutura,11 sfAtui BA stArpeasch vile, sfat de care Getilascultara.

Vr'o 200 de ani dupi ce Darius merse incontra Scitilor, domnea in Macedonia, Cara ace-ea in care am spur ca astAli locuese niste Ro-mani, up rege numit Filip al II-lea. Acesta avuo lupta cu Getii si I bAtu foarte tare, silind peeel ma! multi din el sa tread' la nordul Duna-rel. In curind insa dupa aceea murind el, urmAin scaun fiul sett Alexandru cel Mare, care deasemenea se bAtu cu Getil. Acestia, locuind petimpul set dincoace de Duntire, el trecu pe ma-lul sting al Dunfirei, ascunqendu-se pentru a nufi ve'zut de Geti, dupA tin intins Ian de grail.Acesta dovedeste ca pe timpul lui Alexandraeel Mare, Getil eraii un popor aseclat care eul-tiva pAm'entul si se hranea din roadele lui, sandatunci un popor nu se mai poate strAmuta dinloc in loc. Dup. ce Alexandru II bAtu langaDunAre, el fugira Inteun oral de lemn ce'l aveauin apropiere. Alexandru eel Mare ins& nu avusedd stop a supune pe GeV; el voia numai a'lsperia, pentru a'i astimpAra pe cat timp era a

21

fad o expeditie in contra Persilor, §i era declsA lipsasca din Cara sa.

Murind Alexandru cel Mare, imparatia sa,care se Intindea asupra mai intrege lulul cuno-acute pe atunci, se desbinA in mai multe pArti:

Alexandru eel Mare.

Tracia, o parte din Macedonia, cAIu luiLizimac,unul dintre generalii In! Alexandru. Acest Lizi-mac velend CA Getil devin tot mai sumeti §i ca-ipustiesc tam, tie hotart sa plece in contra forpentru a'i bate.

Pe atunci domnea la Get! regele Dromihete.Acesta §tiu sa inchidA pe Macedoneni asa debine in cat sal faca sa moara de foame §i desete, daca nu se dedeati prinsi. Dromihete v6-

22

.end pe Lizimac in puterea sa, nu voi sa §i'Ifaca dupla!), si'l trata foarte bine. El Mu incinstea lnt ut, pkinz foarte stralucit, in care pedensul §i pe Macedoneni 4i slujea In vase deaur, andu-le mAnairile cele mai alese; el ins&cu G-etil sei miincau in vase de lemn bucatefoarte proaste. Intreband dupa aceea pe Lizimac,care prinz 4i placuse mai bine, acela al Getilorpe care 'I vequse, sat acel al Macedonciii;or uincare gustase, Lizimac ii respunse ca acel alMacedoenilor. Dromihete 'I -ar fi zis atunci :pentru ce dar cacti sa euceresti o Cara carehraneste a§a de_ Jilt pe locuitorii ei?"

Pe la 290 inainte de IIristos, dupil moartealui Lizimac, navhlira in Cara Getilor, §i cu deo-

.sebire dincolo de Duni-ire, Gatti; un popor celocuia in timpuri mai vechl in Francia de astA-El stricara cu totul puterea Getilor de dincolode Dun6re, marginindu'l numai dincoace de acestfluviti. Dar& §i Getil de dincoace de Dunareavuril a se lupta contra mini popor de neamgerman, Bastarail Un rege get Oroles, findbatut odata de Bastarni, osindi pe Geti ea sase culce cu capul in locul picioarelor §i slu-jeasca el pe &mei Pe atunci §i Romanil seapropiarii de Duare, dup6 ce supusese Grecia

sa

23

§i Macedonia, si in curand se incepura cioc-

nirile intre Get §i Romani care in urnaa i aftcucerit.

§ 6.Dacif

CAtre acest time incepe a se ivi. la nordulDunaril pogorul Dacilor.

Acest popor veni impreuna cu Getii de pesteDunAre, unde locuia mai inainte in munteleRodop.

Dacil incepuril in curand a predomni asuprapopoarelor de la nordul Dunaril, mai ales subdomnia lui Boerebiste (90-57 in, Hr.), care rege

pe eti si pe Daci Intr'un singur popor sicautl civilizeze mai ales cu unuiprofet ntirnit Deceneus. Boerebiste Insti fu res-turnat, §i imparritia sa se impArti in patru par i,ceea ce o slabi pe urmil inss unindu-se dinnou, reincepura a nelini§ti imperiul roman. Im-pAratul Cesar voia sa purceada in contra forcand tocmai fu ucis. Pe timpul lui Domitian,alt impArat roman, care trAia cam la vr'o 150de ani dupii Caesar, domnea la Daci un regeDuras, ewe trecu domnia chtrA un alt Dac maicapabil numit Decebal.

ajui,ora!ua

sA'l

;

24

Decebal cum ajunge la domnie, se apuch deintarit puterea poporului dac, facend legaturi deprietenie cu alte popoare gi atrAgand in taralui

Decebal

megteri si soldati romani dezertori care sAvete pe Dad megtesugul bAthliel dupa feliul ro-man gi arta de a luta' i cetql. Apol Maori provincia romani Moesia (Bulgaria de asta 09, u-cide pe generalul roman Oppius Sabinus, apoi

z.

in-

25

pe alt general Cornelius Fuscus, luandu-1 maimulte steaguri. Venind un alt general romanTettius Julianus, acesta batu pe Decebal si pornichiar in contra capitalei sale Sarmisagetusa, candDecebal, Mind o padure intreaga la InAltimeaunui stat de om, imbraca si Marina trunchiurilecopacilor, In cat de departe p5rea a fi o armatanumeroasa. De aceasta speriindu-se generalulroman, se retrase. Fiind ca tot pe atunci serevoltase Marcomanii, popor puternic din Ger-mania, si Domitian se temea a se bate cuklusmani de odata, apoi el incheie pace cu De-cebal cu conditie ca 1mpAratia romans sa" pig-

teasca Dacilor un tribut pe an si sa dee luiDecebal meste,1 si invAtati Romani, care ei ur-rneze inainte lucrarea inceputa de Decebal, in-arirea si civilizarea Dacilor.

Pe atunci Insa murind Domitian imparatulRomanilor cel nevrednic si slab, urma Traian.un imparat plin de inima si de virtute (94-117dupl. Hr.) care vedea cea mai mare rusine pen-tru imparatia Romanilor ca s plateasca tributDacilor, un popor pans atunci asa de mic si deneinsemnat. Pentru a sterge aceasta rusine, sehotiiri deci a face o mare expeditie in contra

'dol

26

Dacilor, a'l invinge cu totul supune pedan§ii imparAtiel Romanilor, care supusese ata-tea alte popoare.

.....

!Ito,

Trai an

§ 7Istoria pe seurt a Romanilor.

Inainte de a arata lupta Romanilor cu Dacil,srt vedem clue a fost Romanii. -Romanil erat un

si

27

popor din Italia, care'si trAgea numele de la o.

cetate Roma intemeiata de eel intAiti rege al forRomulus. DupA dansul urmarA alti sese regi sub,care poporul roman, voinic si re'sboinic, Inee,pua se intinde prin cuceriri. Fiind ins ea popo-rul era nemultlimit cu domnia regilor, el ii a-lunga pe la 509 in. Hr. (pe timpul expeditiunellul Darius) si infiinta o carmuire aleasA de po-por -5.e care an si alcAtnita dinrdoi barbatlnumiti Consuli. Sub republicil Romanii ne maifiind desbinati prin certe din lAuntru, se apucara.Ia lupta en eel mai multi din vecinil lor, bAtan-du-1 pe tot1 si intinzindu-si necontenit domnia.Asa batura popoarele din Italia : Etru-scii, Samnijii §i Grecii din sudul acestelDupa aceea se Mal A Ia luptil en cea mal pu-ternicii cetate de pe atunci, Cartaginea, care erafoarte tare, mal ales pe mare, si in trei tesboaedin cele mai c/ 1ncene, in care Romanii furs Inprimejdia cea mai cumplitA, izbutiiii a bate cmtotul pe Cartagineji, le sfarftmarA cetatea si lesupaseta Cara. Dupa aceea mai supuserA Romanii_Macedonia, Grecia, Spania si Asia. Dar in acesttimp poporul de jos din Roma, nemultiimit findca nobilii impAi tiati numai intre dansii pAm'entulspit, de la dusmani se resculara in mai multe

tart_

is

intlin Ye

28

Tancluri. Aceste certe despartira pe Romani in-done parti: bogatil si sAracii, intre care se nii-cu In cut and un esboiti civil care slabi foartemult pe Romani. §efil acestor pati0i, ajungandin sfar§it a conduce trebile, poporul se deprinsea asculta tot mai mult de densii, pang cand u-ntil, Cesar, pune mana pe toata puterea in Roma.'Cesar se btu en §eful aristocratilor Pompeii l,ill invinse §i voi sti se fact imparat, insa aris-tocratii it ucisera. Cesar mai milli imperiul ro-man grin cucerirea Galiei (Fantia , de asta-0.1).Luptele reincepura intre Octavian §i Antonius,pans cand Octavian biltend pe Antonius ramaseingur stapanitor cu numelc de Augustus si cuJain' de ImpAra.t. Dupa densul mai urmeacla altiimpaati, sub care Romanii se intind §i maimult, cucerind Britania, Palestina §i terile dinclreapta Dunarei, intre care Moesia, (adeca Bul-.garia de asta-O) ajungend. imperiul roman ast-.fel vecn cu statul Dacilo, in cat imparatia ro-mans, deveni cea mai mare din lame. Unul dinAce§ti imparati este Traian care avu resboiulcu Dacii.

29

§ 8.Expeditiile lul Traian in Dacia.

Traian porni in contra Dacilor in and 101dupa Hr. Dup. ce fAcu un pod de plute peDuriarea, trecu. in Dacia pe la Viminacium, undeeste astAil satul Costolatz in Serbia.

Decebal nu se opuse la trecerea Dunaril §itrimise cAtre Traian o solie de pace, pe careacesta nu o primi. Traian putu patrunde nu-mai cu mare greutate in lAuntrul Daciel dupamai multe lupte crincene, a§a ca iarna 11 apuc/i,cam pe la jumAtate de cale cAtra Capitala Da-ciei, spre care se indrepta. El se intoarse pentru a petrece iarna in un ora§ al Panoniel

primA-vara anului 102 reincepu r6sboiul, bA-rand pe Daci in o lupth. foarte singeroasa laTapae. ImpAratul fu nevoit a-§i rupehainele pentru a lega ranile ,soldatilor Bei.

Decebal trimise atunci o a doua solie catre-Traian, dintre oamenil eel mai insemnati a! Da-cilor, pe care Traian de hsemenea o respinse gimai batu o data pe Decebal, chiar sub zidurileoetAtel sale Sarmisagetuza, prinse pe o soya aregelui §i relua steagurile perdute de Fuscus..Atuncl Decebal se hotAri a priml pacea dictatiL

?neap

30

de Traian, care consta in daramareatlarea intregului material de rasboit, inapoierea

01111EL

Soldat Roman din timpul lni Traian

tuturor Romanilor ce erati in slujba latt, cu fa

cetritilor,

:Ns N

\\N.Nk_\"'\\

7:3

- ITN

31

gaduinta de a nu mai raiiml de ace§tia pentruviitoarele nevoi, §i in sfir§it in recunoa§terea

Soldat Roman din timpul lui Traian

galuprematiei romane de eatre Dad. Decebal

'1,14,1N6W-6'

32

cazu in genunchI inaintea lui Traian §i acesta.multamit §i increqendu-se in cuvantul lui, pi-rase§te Dacia, urmat de capiteniele Dacilor, caremergeati la Roma ca sa se roage la sfatultranilor pentru primirea pacel incheiate. Tra-ian serbeaza un triumf in Roma §i este numitDacicul.

Decebal numai se prefficuse ca se supune ce-rerilor imparatului pentru a indeparta primejdiace ameninta pe poporul sea. De indata ce Tra-ian 06.91 Dacia el se apnea de flout legfiturlcu alte neamuri in potriva Romanilor; restabi-le§te cetfitile §i incepe a bate cu resboiti popoa-rele prietene imparfitiel. Atunci Traian se ho-tara§te a supune cu total Dacia §1 a o prefacein provincie romanfi. El nu mai avea alt gand,§i adese on '1 auzeai jurandu-se a§a cumvreu eI s5, prefac Dacia in provincie romans".Pentru aduce la indeplinire planul, el pusesa se zideasca un pod statator de piatra peste-Dunfire prin arhitectul grec Apollodorus din.Damage, Tanga Turnu Severinului de astrt-OI, alecalla rAmA§ite se ved panfi acum. El era age-zat pe 20 de stalpi, pe care se rezemati ni§tebolti de o deschidere ca la 170 de picioare,=(52'de metri). Lungimea intreaga a podului era.

bi-

a-gi

33

de 3570 de picioare=1103 metri. In anul 104Traian sta. in Moesia §i pregate§te toate pentruresboitt. DecebaLsimtindu-se atilt de greu a-menintat trimete soli la popoarele vecine. pen-tru a le starni contra Romani lor; insa in zadar.VePnd ei nu poate face nimic ast-fel, el intre-Uinta mijloace nu prea cinstite pentru a'§i

scapa tara. El in§ela pe un comandant romanfoarte iubit lui Traian, Longinus, spunendul &Avoqte sil-1 vorbeascA de pace, puse mana peel §i'l ameninta en moartea, data Traian nu'iva inapoia toata tata pana la Dunare §i o des-pagubire de re'sboitt. Longinus, pentru a scapape domnul set i din greaua pozitie in care'l pu-sese viclenia lui Decebal, lua otrava §i rnurl,lasand pe Traian §i mai infuriat contra lui De-cebal. Neren§ind cu Longinus, puse pe maimulti fugari sa omoare pe Traian, ceea ce is-buti insA tot atat de putin. Dacii batuti pretu-tindenea, se retrageat pustiind §i arpnd el in-§il totul, pentru a nu lasa in putereaRomanilorde cat un desert. Vepnd Insa ea silintele forsunt zadarnice §i ea Sasmisagetuza va cadeamftnele invingatorului, capiteniele care luase Inasupra for apaiarea Orel, daft el in§il foc ora-

3

34

§ului for incunjurati de flacari pun s*A fiarbAotravA Inteun mare vas, din care bend cu totiT,mor, spre a nu vedea peirea iubitei foriar Decebal el Insu§1 se strapunge cu sabia,dupa ce iii ingroapa comorile in patul riuluiSargelia. In anul 106 dupA Hr. Dacia cadeiu stapinirea lui Traian, care o preface in pro-vincie romanA.

CAP. II

DACIA SUB DOMNIA ROMANI

§ 9.Serbarlle din Roma pontru cucerirea Daciei.

Cucerirea Daciel umplu inimele Romanilorde o bucurie nespusA. IndatA ce Traian se in-toarse in Roma, el primi felicitari de la toatepopoarele din lume pAnA §i din dep5rtatele Indii.Jocurile §i seri:ladle din Roma -tinurA 123 de4ile. Dinaintea poporului luptara 10,000 degladiators, nigte robi foarte voinici care se luattla trantealA §i se ucideail unii pe albs sub o-chit poporului, precum §i 11,000 de flare sAl-batice se sfa§iarA Intre ele sait perirA in lupte

§i

35

cu gladiatoril. Aceste petreceri placeaft foartemull Romanilor ; asta-cli Irma nu mai aunt in-voite, ca unele, ce sunt Area sangeroase. Tra-ian ordona sa se bats mai multe medalil pe carese amintea priu o inscriptie invingerea Dacilor,din care medalil se afla pans asta-0. El zidiin amintirea acestei victoril un orag in Moesiape care '1 numi Nicopolis, adeca cetatea victo-riel, de la un cuvent grecese Niki care insem-neaza victotie, care cetate ce alla gi acum infata oragului nostril Turnu-Magurele. Senatulroman adeca sfatul batranilor din Roma, pentruamintirea veeinica a faptelor marelui imparat,inalta pe piata din Roma o columns (un stalp)de mai mura, inalta de 120 picioal e, pe ear epuse sä se 6ape, mergand de jos in sus gi in-eunjurand columna ca o cordea ce ar fi inlagu-rata imprajurul ei, un gir de tabloti carireprezentau toate faptele cele mai insemnateale r esboiului, precum, intre altele nenume-rate, trecerea Dunarei, luptele cu Dacii, ce-tape acestora, otravirea for gi fuga for dinDacia. Acest stalp s'a numit dupa Imparatutpe cate'l serbeaia Columna lui 7raian gi se a-fia Vault asta-0 In Roma, capitala Italiei, ca 0

36

mArturisire vie a gloriel lui Traian. De pe damnputern urmAri pas cu pas expeditia lui Traianca gi pe o carte scrisa, gi mal ales asupra Da,

Loenitori Dad de pe Columna lui Traian.

cilor, a chipului, imbracAmintel gi a locuintelorfor capatam deslugirl de mare pret.

37

§ 10.Colonisarea Daciei.

Mai multi dintre Dacil cel marl care scApaseeu viata, no mai putand remanea In tarn duplcucerirea el de Romani, o pArAsirA §i Inc Arca,n-

toatA av -erea in cars, e§irri cu densa dinDacia, dupA cum se poate vedea aceasta pe-Co-lumua lul Traian, Traian pentru a in loom po-porul dac, atat eel cAclut in r'esboiti cat si pee el fugit, aduse Romani din toate pArtile

§i impopora oralele §1 satele Daciei, in-fiintand o mullime de colonil none. A§a in localSarmisagetuzel, care fusese ruinata de Dad,Traian zidi colonia Ulpi'a Traic:na, care devenicapitala Daciel romane. Dintre multele cetatice Romanil gasirA sari rezidirA In Dacia, si dincare ni pastrat numele a 83, insemnrim ca-te-va din cele mal de cApetenie : Praetoriumlanga Bra§ovul de asta-qi ; Apulum la Alba-Iu-Ea, Napoca la Club, Ad-mediam la. Mehadia,Porolissum la Mojgrad, Drobetis la Turnu-Seve-rinului. Traian aduse colonil din toate pArtile im-periulul roman, mal ales din Galia, Spania, Diria §iAsia minoarA, de unde venirA si unit coloni§ti carevorbeati §i limba greceasca pe langA cea latinA.

impt-rttiel,

s'at

38

Din Italia venira asemenea o multime ue Ro-mani, atrasi prin bogatele mine de our ale Da-ciei, In cat numerul cetatenilor romani in Da-cia trebue sA fi Post foarte mare. Traian in-zestra provincia lul cu §osele de piatrA, din carese Ted rAma§ite prin Oltenia "Ana in clilele noa-stre ; apol cu apaducte, canaluri, amflteatrurl incare se dedeati diferite jocuri, mai ales de gla-diators, temple, mine de our §i de argint, §i fAcudin Dacia una din provinciile cele mai inflori-toare ale Imperiulta roman.

Am spus mai sus ca Dacii, veqendu-seau parAsit Dacia. Dar el nu s'ail dus cu totii,ci numai parte din poporul domnitor al Dacilorpoate sa se fi dus, ca unul ura cumplit peRomani. In Cara for ins erail mai multe altepopoare stip use, precum G-etil eel vechl §i altele,care tote vorbead aceia-§i limbs cu Dacil §isamanati cu el si la moravuri. Aceste popoare,dintre carele uncle chiar fAcuse prietenie cuRomanis se luptase cu el contra Dacilor,de sigur ca nu avura nevoe de a parAsi tars.Ca au remas Dad §i dupa colonisarea romansne-o dovedesc mai kW multe nume de cetattdace remase tot ast-fel numite si sub domniaromans precum si multe nume de riurl: Prutul

Invin§l,

§i

ce

39

Siretiul, Argegul, Oltul, Tisa, Mtiregul, etc., gi acitror nume A'ar fi perdut data tots Dacicar fidisparut; apol s'at gasit in Dacia mat multe in-scriptiuni pe pietre de morminte, pe care auntsapate in limba latina Hume dacice precum: Ma,Nando, Andrada, Bituas, Bedarus, gi allele, carepoarta fara indoiala un caracter Dac.

Aceste inscriptiuni dovedesc nu nunial ca Da-cii n'att parasit Dacia, dar el el au gi primitin curand limba latina, drept a lor, punand-ochiar pe mormintele parintilor. Romanil prinurmare care fusese adugi aicea de Traian se a-mestecara in curand eu Dacii gi ,se forma din a-cest amestec un popor cu sange\le parte dac,parte roman. Limba insa care predomni in Da-cia fu acea latina, care intuneca gi covargi incurand intrebuintarea celei dacice. Astfel, gi Da-cil incepura a vorbi si a aerie latinegte, in catlimba dada nu Nag de cat cite -va cuvinte inlimba romans precum: barzci, ghiuj, neghiob, ba-ciu, urda, branzd, dulciu §. a.

§ 11.Istoria Dodd sub Romani

Provincia Dacia romans na cuprindea toataregiunea ce apartinea cftnd-va lui Decebal, gi

40

care ilcatuesc Odle romane de astAzi, ci numalTransilvania, o parte din Temit4iana §i Oltenia.Dacia. fu impArtita sub Hadrian, urmasul lui Tra-ian, in douh una munfoasa in Transilvania deastAzi, cei-l'alt5, mai campeanii in Muntenia. Sub unurma§ aI acestuia Antoninus Pius, ea fu impAr-tita in trei parti Apulensis, Porolissensis §i Mal-vensis, numite ala de la capitalele lor: ApulumPorolissum si colonia Malva. Toale treleleMollie erail oarmuite de un singnr magistratnumit Legatus Augusti. Moldova §i MunteniaMare se tineati numai cu numele de Dacia.

HART ADACI El ROMANE

IN SINUL OACIEI LUi OECEBAL

AceastA tail era Incunjurata de o multime de .popoare barbare, care pAndeati momentul potrivitpentru a navali in ea vi a pracla pe bogatit el

part5.,

14 /

:

41

.coloni§tI. Cat timp vietui Traian, coloni§til fuel!asap in pace, cad cuceritorul Dacia insuflafrica acelor popoare. De indata insa ce el muriincepura mai intal Sarmatii, un popor neam cuRu§ii de astazT, a 'Avail in Dacia, prAdaud si je-fuind. Hadrian, urma§ul lul Traian, din cauzamarel greutati de a -apara Dacia bi pentru ascapa macar Moesia de navalirile barbare, voisa parasasca Dacia si sa darame l odul cel zi-dit de Traian. El fu tutors de la acest gaudprin rugamintele prietenilor seT, care II spuseraci ar fi pacat ca sti lese atata multime de Ro-mani in prada barbarilor.

Pe la anul 238 d. Hr. se na§te insa un nonpericol pentru Dacia in poporul Gotilor careincepe a o -prada, §i de care imparatii ro-man! cautat sa se scape prin darurl WW1. A-ce8te darnel incurajati pe Gott, ei impreuna cualti barbari, tot de neam german ca §i (MO,pradat'i in fie- care an Dacia. Frovincia deve-mind ast-fel toarte greil de aparat, ideea de a oparasi reveni in mintea unui alt imparat, care o§i puse in lucrare, retragand legiunete din ea§i la*knd'o in prada barbarilor. Acest distrug6toral lucraril int Traian a fost imperatul Aurelian-care a domnit de la 270-275 d. Hr.

§i

42

Romapil mina venise in Dacia ars a§e0aseicea §i intemeiase o multime de orale, se apu-case de cultivat pAmentul §i in curInd priviraceastA Cara ca o noun patrie. Mid AureliandAdu ordin cAtrA legiuni ca BA pArAsasca Dacia,el propuse tot-odata si locuitorilor din ora§ede la Cara ca sa se retraga impreunA legiu-nile in Moesia, dincolo de Dunare, pentru a nufi lAsatl in prada barbarilor. Cei bogati careputeall trai on nude, ayend bani, se §i duserAt

saracl frisk §i tot odata eel mal numero§4.care nu puteati parAsi casa §i ogorul lor, Araa se expune unel peirl mai sigure, de cat aceace'l amenintA din partea barbarilor, nu voirase dud. §i rAmasera pe loc. Unii scriitorT,

pretind ca Aurelian cand a pArAsit Dacia, a stra-mutat din ea pe.--toti coloniftii §i ea n'ati r6masin Dacia lul Traian nici un Roman; §i dad,astazi se gase§te o a§a de numeroasa poporatieromans in toata Dacia traianA, ea. ar fi venitin aceste pArti foarte MO RI, tocmai pe la 1200dupa Hr., de peste DunArea unde o stramu-tase Aurelian ; ca price urmare Ungurii §i Nemtilcare ati pus maim pe Transilvsnia inainte de-1200, au mai mull drept asupra- acestei tail decat Romanii, care ar fi ni§te veneticl" mal noi..

tv-

crt

sk_

ib

vet

43

AceastA pArere este gre§itA §i e de datoriaearn! Roman a t§ti pentru ce; tact v1t fel ar pu-tea crede a el nu este adeverat stapan In Carasa, de oare ce a. fost cuprinsA de Romani, duptice pusese mana pe densa alte popoare §i cA notsuntem prin urmare ni§te streini in insA§1 anoastrA tars. Din contra se poate dovedi foarte-temeinic cA not nu ne-am strAmatat din Daciade cand ne-aft a§eqat Traian in ea panA in 1ivade asta-01; cA aceastA Cara pe care at cucerit'o-de la Dad stramo§il no§tri Romanil, am tines),necurmat, cu toate greutAtile vremilor prin car&am trecut.

§ 12.Dovada ca Romanii Wait pArilsit Dacia.

Afars de imprejurarea aretatA mai sus di Ro-mani! fiind un popor atleclat putut se se-strAmute, mai yin Inca in sprijinul pArerel cael n'ati pArAsit Dacia urmAtoarele argumente

1. Cand imparatul Hadrian vroi sa pArAsascaDacia, generalii sel it intoarsera de la acestgand, spunendul cA ar fi .pcicat ca sa lese atatamulfime de Romani in prada Barbarilor. Prinurmare generalii roman! §tiaA cA cu toatA re-tragerea legiunelor, poporul roman din Dacia,

orl-

nail

.-

.

44

nu o va parAsi, apol data, Romanil nu erali saparasasca Dacia pe timpurile lul Adrian, pentru-ce ar fi parasit'o pe acele ale lu! Aurelian ?

2. Romanii se Indeletnicese si astA-0 maiales cu plugaria, care pentru a se desvolta cerenumai de cat proprietatea de pamant. Faptul caei se dedat numaI cat cu mare gret la altetrebi, dovede§te ca el in tot d'auna au fost pro-prietari de pament. Daca ar fi venit mai tarqiiiIn terile ce le loeuesc asti-zi, ar fi gasit pa-mentul acestora Impartit Intl e alte popoare, §i

el ar fi trebuit sail sa intre slug!, sail sa s'apu-ce de negot, precum a facut'u buns oars Tiganii§i Evreii ce au venit mai prin terile noa-f,tre. Tot! proprietariI de pament de uatiunestrains ce se afla In Romania §I-at dobanditproprietatea for de la un Roman In cat de aidse na§te convingerea ca proprietatea a fost Intot - d'auna In manele Romanilor, ca decI el n'atiparasit Did o data locuintele lor, ci at stet Inele de la eolonisarea lul Traian, mo§tenind din.tata, In fill plImenturile ce le all fost Impartiteatunci.

3. Romanii at, pgstrat pana astall numelemai mullet. locuri §i rIuri, care se nnmeat totast-fel Inca Inainte de a se apqa Romanil InDacia, ap gasim :

tarclitt

45

Prutul Pyretus, Tisa Tisia, Murefut .Ma-Terneful Tibiscus, Argeml Ordessus,

Siretul Siarantos, Bersava Ber-sovia, SomeyulSamus, Me-hadia 'Ad Mediam, Ompoiul .Ampelum, Lo-trul Arutela, Severinul §i Caracalul care yin,de la numele impdrailor romans SEverus §i Ca-racalla etc.

Dac5. Romanii ar fi fost f!u§i din Cara lor, cin ear fi pAstrat acele denumiri stremose§ti si daaWad tutors in Dacia tocmai peste 1000 de ani,cum de §i-at pntut aduce aminte de ele ? Eitrebuit rem'anrt pe loc pentru a primi acestedenumiri de la popoarele ce le (Muse mai in-nainte §i a le 'Astra pans astA-0.

4. Vom vedea mai la vale ca statele Munte-niei a Moldovel aii fost interneiate de- ni§teeolonii de Romani veniti din FAgAra§ (Transii-Tapia) §i Maramure§. Baca Romanii ar fi ocupat-exile ce le locuesc asta-,t i venind de peste Du-

ndre, el s'ar fi oprit de la inceput in calea lor-fn §esul ce se intinde la poalele Carpatilor,Muntenia §i Moldova, §i numat eat mai tarzift4

s'ar fi urcat _peste miinti in Transilvania. Dina

potrivl se constata ca Romanii at1 locustmuntii Transilvaniei §i apoi de aid s'aft co-

risia,

MotrulAmutria,

ate

Thin

JiulGil-pil,

eh.

si

46

'borit Mei §es in Muntenia §i Moldova. Prinurmare el venit de peste Dun Area, ci attlocuit totdeauna in cuprinsul vechil Dacil. ro-wans.

CAP. IIIDACIA IN TIMPUL NAVALIREI BARBARILOR

§ 13MINI Brea Gofilor.

Cu anul 375 d. Chr. Incepe o noun epocA inistoria lumeI, Insemnata prin aceea ca o multi=de popoare barbare navAlesc In provinciile imperi-ului roman pentru a le prAda §i jefui. In timpul-acestel navaliri imperiul roman, care era preamare, se Imparti In done parti, pentru a se a-Ora mai bine.

Jumetatea imperiuluI numitA lmperiul de Apus,-care consta din Italia, G-alia, Britania, Spania §iAfrica caOu sub barbarl la 476 d. Hr. Cea-l-altATarte numita Imperiul de Re'seirit, compusA dinMacedonia, Grecia §i Asia, mal tine Inca vr'omie de an!, _prefAcandu-se Intr'un imperil gre-cesc, din cauza CA In acele pArtI erall numalGrecl. Imperiul de Rasarit cade sub Turd la.anul 1453.

nail

41

Cei intAl barbarl can nAvalirl furl Gotii. A-.eestia erau un popor de neam german. El ince-pull a prAda Dacia Nett de la 238 §i silescpe impaatul Aurelian BA parilsascA provincia,lui Traian. Gotii insa nu se ase4arA statornicin Dacia Did dupA ce Romani' o lAsarA in pra-da lor, ci el locuiatt tot in vechea for patrie,Basarabia de astA-41, de unde pAtrun&ail foartedes atat peste DunAre in imperiul roman cat siIn Dacia, prin pasul Turnulul Ro§u.

Gotil se impArtiati in doue popoare : Vizigotilgnu Gotil de apus, ce locuiat in apropiere deDacia si Ostrogotil sat Gotii de rAsArit, aseclatl.cAtra fluviul Nipru. Vizigotil furA inthr§I la cre-vtinism incl de pe dud locuiati in Basarabia,de un Got anume India, care, fiind crescut in-teo monastire greceascA i cAlugArit aiceo,-pro-Fovedui crestinismul in sinul poporului setl. Eltraduce pentru ocest stop Biblia §i Evanghelia

limba goticA. Gotil furl silitI parasea-scA locuintele for cand venirl asupra for Hunil.

§ 14NivAIirea Ilunilor, Gepizilor, Avarilor gi Slaviloe

Hunil alungara pe Gotl din locuintele lor,i luauda-se dupa el, .trecurA peste Dacia catra

tin 58'81

48

apusul Europel. Acestl Huni, strAbunil Ungurilor,erait InflorAtoil la vedere. El aveat capuT mare,trupnl smut, bratele §i picioarele puternice. Barbinu pullet de loc, fiind-ca de mid copil le thiaAobrajii cn un fer pentru a Impiedeca crestereap6ruluI. El duceat o viatA dobitoceascA ; nu fer-beat earnea, ci o mancat de cruda, ducand'osate -va zile sub selele tailor, pentru a o maiInmuia. El nu §tieat ce este o cask §i dudIntrat In cite una, Be temeatt sA nu cads pestedansil. El se Imbracat in Milne de lanA facute defemeile for -§i pe deasupra aruncat ni§te piercrude de' animale. El nu le desbrAcat pAnA nuse Impeat pe (-Mush de murdarie §i putrejune;-craft atat de I'M IneAltati 4n cat nn puteat'iamble pe jos ci numai cAlare ; de aceea cum-pArat, vindeat,mancat, beat, ba chiar §i dor-meet tot de- Ware. La luptA aveat obieeitia se repezi en niste turbati &Ind tipete In.orAtoaresAgetile be aruncat en o dibacie neauzitA,ele craft Inarmate numal Cu un os ascutit. Huniterail en totul soma 1, ducendu-§I femeile §i co-pill in -cArutile for §i semAnaii in de obste cusvechil Sciti, cu deosebire numal ca craft matbarbing.

Aoest cumplit neam de oameni all trecut nu-

GI

de

pi

Naf

alir

ex H

imilo

r

o-a+

3

; ?

C

'

N:

--,

mai cat pe N not, fArA a se opri mult timp. Else ii§e0.ara in Panonia dincolo de Tisa-, unde incurand infiintara o impArAtie de care se cutre-mura toata lumea, impArAtia Tui Atila, biciulInt DumnecThe. Acest imperiti se intindea spresud pAnA la DunAre. Dupa anul 453, fn caremoare Atila, imperiul Hunilor se desface, §i eldisp ar *din Europa, Intordndu-se TAmAtlitele foriar in stepele Asiel de unde e§ise.

G epizii locuiat ogre- sand ]a nordul Panoniet,pe lfinga riul Vistula §i fur Supu§1 de Huni.La moartea lut Atila, el scuturara jugul Huni-lor, §i se a§eqarl in partea dintre Tisa kti Du-narea, care se nume§te Temi§iana. De face eltree in Dacia aureliana unde intemeiazsi o dom-nie care tine vr'o mita de ant, §i apol este dis-trusA de Longobarcti. Ace§ti Gepizt, tot de neamgerman, yin prin urmare -numat foarte scurt timpi numal Intio mica parte a Orel in atingere cu

--Romani!.

Un alt popor, care insa domni un timp destulde indelungat peste toata-Dacia, furA Avarg, deacela0 neam cu Hunil §1 semAnandu-le In totulla moravuri. Ocurand Dacia Ia 555 d. Hr., ettrimit la Constantinopole sA cearA de la irnpAraturca s A faca present Caganulul, adecA regelul lor,

.50

51

ran pat de our §i un elefant2 ta BA vada aseme,ilea luau!, de care Avaril nu maI veluserA.Ace§ti Avail tin in stApanire Wile noastre vr'o250 de ani, Orli la 797 d. Hr. &id Carol celMare impiratul Franepor vine impotriva lor, IIbate §i- I respinge iarA§i in pustiurile Asiei. Devi aril. stapftnit Dacia, Teel locuit in ea, ci totin Panonia. Aici II Intalne§te Carol cel Mare §i'lbate del stinge.

Impreuna en Avaril apar §i Slava in -Odleroman e. Acessta navalire este cea ma! Insemnata,cad el find de un neam mai apropiat cu Daco-Romanil de cat ceialalti barbari, se putura ameste-ca mai u§or cu dan§il ; apol Slairil nu remaseranomaqi, ci se a§eqarA intre Daco-Romani. Din acea-sta viata a for mai stOnsl en poporul bA§tina§ alDaciel se nAscu o Infratire mai mare cu el, dincare se explica multimea cuvintelor slavone dinLiam romans.

§ 15Bulgarii 11 imperiul romauo-bulgar.

Pe la 493 dd Hr. se arata alt neain de bar-bar! de aceea§i rasa cu Llunii §i Avaril, anumeBulgara. El tree Dunarea §i la 502 incunjur§.Constantinopolea. Avaril insit can pe atunci eratt

52

tari §i mari II supun. Pe la 640 ei scuturA ju-gul Avarilor sub ducele for Cubrat, care murind,imparte domnia intre cinci fit ai sei. Dintre a-ce§tia unul Asparuch trete Duna'rea §i se a§4aacolo intre Slavonic cari ocupasera mai de multtimp acele teri. Bulgarii se slavonesc in curand

primesc in totul limba slavona. Fiind InsA caei cucerise acea tarn, rAmas asupra et numelede Bulgaria, pe care '1 pastreazh panA astA-0.

Pe la 862 domne§te asupra Bulgarilor unrege numit Bogor, care, trecand la religia cre§ti-neascA,1§1 dA silintele tele mai mari spre a in-toarce la Cre§tinisin pe tot poporul set. Dre§ti-nizarea Bulgarilor se fAcu de cAtra eel doi vestitiapostoli at Slavoniler : Metodiu §i Ciril, care dui:4ce invatase in scolile bizantine, propoveduisecrestinismul la popoarele slavone, Intre allele §ila Bulgaria Bogor regele Bulgarilor -cre§tinizan-du-se luA numele de Mihail. Metodiu §i Ciritpentru a putea raspandi rnai usor cre§tinismuliintre Slavoni, imitase pe traducAnd car -tile religiei cre§tine in limba veche slavonA, decare se apropie maLbinelimba strbeascA de alt.Bulgarii Irish IT intind dominatia in curand §ipe malul sting al DunArei uncle locuiat Romani!.Fiind acestia supusiI Bulgarilor, ei primesc bi-

si

Dials tr,

all

53

serica bulgara ca a lor, psi ast-fel limba slavonddevise limba bisericei la Romani, remanand la elca atare pauA pe timpul lui Vasile Lupu 9i Ma-teitt Basarab. Fiind ca biserica noastra era sit:pusa celel bulgare9ti, apoi mitropolitil no9trlise sfintiat. la °Arida, capitala regatulul 9i re9e-4linta patriarchului bulgar. Fiind limba slavoniiaceea a bisericei noastre a trebuit sa devinilimba oficialli a statului, ca una ce era singuraf3cristt i cetita.

Bulgaril intemeind imparatia for peste Du-are, se unirA cu Romani' din Macedonia pentrua se lupta contra imparatilor din- Constantino-pole. Chiar la inceputul. domniel Bulgarilor.dincolo de Dunare, intalnim numele a ma' mul-tor duci bulgari care par a avea un caracterromanesc precum: Sabin, Pagan.

Dar Romani' joach un rol mult mai lnsemnatan istoria Bulgariei in lmperiul romano-bulgarintemeiat la 1185 de fratil Romani Petru§i Asan.Sub conducerea for -Bulgaril impreuna cu Romani' ocupa castelele din muntele Emus (asazIBalcanii). La 1197 urteaza itr trop Ionia Tankla 1207, care este felicitat de Papa Inocentiu-al III-lea din Roma, 9eful hisericei catolice, pen-fru Obarlsia sa romance §i ii propane sa pri-

§i

54

measci IonitA cere de la Papa caincoroneze rege al Valahiei §i Bulgariety

ceea ce Papa face prin un sol trimis anume, iim15 Noembre 1204. Acest IonitA bate §i prindepe impAratul latin din Constantinopole, Balduinde Flindra.

Lui ii urmeazA. Borild, apol loan Calirnan A-san la 1241. Pupa acesti domnitori din dinas-tia romans urmeazA o dinastie bulgAreasca, subcare impArAtia este sfarAmati de Turci in 14-talia de la Cossova 1389.

§ 16.Ungurii, Peceneghii, Cumanil ¢i Tutarii.

Ungurii cari aunt de acela§1 neam cuAvaril i Bulgaril, yin de langA riul Volga dinfundul si-se asaza in tare numita petune! Ateluzu, intre Nipru i Siret la 830. Else due in mai multe randuri in Apusul Furopeipentru a prAda imparatia Francilor. Intr'un rand,pe cand bArbatii fie dusese rdup6 acele prAdA_dun!, iar acasa rAmAsese numal bAtrani, femei§i copil, venira Bulgaril §i cu alt popor, Pece-neghil, i pustiarA Ateluzu. Ungurii v'Nendin aceastil th:A nu suet sigari. se scularA cu totii§i se duserA pe langA Chiev, prin jurui Carpa-

atolicismul.sli'l

HuniT,

ca

'Rusiel, a-

55

tilor, in Panonia, adeca, In Ungaria de astalli.De aici, fiind vecini en Transilvania, patrunserain ea, batura acolo pe ducele Romani lor Gelu,care vroi EA se opuna cucerirei lor, §i posersmana pe Transilvania. Pe la anal 1000 domneaasupra Ungurilor Stefan I, care ti intoarse lacatolicism, pp cand Romania din Transil vaniapastrara ,religia rastiritului cit limba slavona calimbs a liturghiei.

Ungurii pretindeall insa a stapani §i Muntenia§i Moldova, dar aceste pretentii nu le puturanici o data realiza, duph cum vom vedea maila vale,

Pe la anal 900 venira peste aceste teri po-porul Peceneghilor, eara§i de neam hun ic. Eiimpreuna cu Romanii, care traind de atata timpalaturea cu barbarii se deprinsese cu ei, treceatiadese on Dunarea §i pradail imperial bizantin.Este foarte insemnat ea de la Peceneghi ne-aramas in Muntenia o Iocalitate cu numele de Pece-neaga, ceea, ce dovede§te inca o data ca Roma-nia pe timpul Peceneghilor trebue sit fi ocupataceste tars, cad alt-fel nu Intelegem cum de a -cest rtu§or a pastrat asemenea nume 'Ana InOile;e noastre. Dupa Peceneghi. venira pe la 1050Cumanii, de acela§1 neam cu dan§ii, de la care

56

se trag numirile de Coman, Comanefti, Comar-Comana, etc.; etc., care dovedesc acela§

lucru ca §i Peceneaga. In sfar§it pe la 1241 ye-nira Tcitarii tot de un neam cu cei Pali, cariaunt cel de pe urn:A navilitorI In t6rile noastre.TAtaril reinoira timpurile Hunilor. El se revAr-sara ca in potop peste aceste teri, trecura apoiin Ungaria §i resturnarA pe regele de acolo,stAtttra vr'o Catl-va ani prin partite noastre, §iapoi se retrasera. Tataril insa nu se duserapentru tot-d'auna. Stapfinind el partea de and aRusiel, ven eat mai in fie -care an de pradaft tarileromane, §i prAdaciunile for se urmarira panAla sfir§itul veacului Irecut. De la aceste repe-tate prAdAciuni a remas zieerea a nu deftTurcii nisi Tataril".

§ 17Viata limeanilor in timpul

In acest timp plin de neastampilr, RomAnil seIndeletniceati numal cu traiul de toate Oilele,cautAnd aft aiba ce manca §1 ce bea ca sA tra-iascA de 801 panA man! ; dar sA caute a invetaceva, a se ocupa de meserii sat de negot, acea-sta nu o puteati face, a§teptandu-se in fie-card mo-ment sa fie praclati §i jefuitl de un de bar-soit

:

57

ball sail de altul. De aceea poporul roman Intimp de aproape 1000 de ani eati all trecut dela ,venirea Gotilor Oita_ la venirea Tatarilor(270 -1241) n'a putut face nici un pas inainteto desvoltarea sa, ba chiar ajunse Intro staremai rea ; cAei pe cand aft venit Go1ii 1-ati gasitlocuind in ora9e numeroase i frumoase, inzes-trate cu 9osele, amfiteatruri, bai, 9tiind a aerie9i a ceti, traind intr'un mod civilizat. Venindbarbaril peste eI, toata civilizatia lui se ruins ;,ora9ele, 9oselele cele-l-alte lucrari se stricara9i nu se mai zidira altele noua ; Romanil uitaraa aerie 9i a ceti, i eadura i ei intr'o barbariemai tot atat de mare ca si popoarele care ve-nisera peste

Aceasta vecinica navAlire a fAcut prin urmarecel mai mare reti Rojnanilor ad in be ca el-sa mearga inainte all dat inapol. E o adeverataminune cum at putut sa mai ramana cu viatadupa atatea suferinte ; ba Inca sa-91 pAstrezelimba stramo9ilor cu o curatenie neauslitA, i sase eonsidere pe sine tot ca Romani/ adecA stra-Repoti ai Romanilor. Aceasta se explica prin maimul,te Imprejurari : intaiu, cei mai multi dintrebarbari emit nomad! in cat el nu se apdaraprintre Romani. Al doilea, cei mai multi barbari

§i

dan§ii.

ti

58

erat pagan!, ceea ce impedeca casAtoriile for cupRomanil. Al treileat Romanul se credea o naturftmai superioarA, care nu vroea salt manjeascisingele, amestecandu-se cu asemenea fiinte. Insfar§it Romanil retrAgandu-se In munti inainteanavAlirilor, pastrarA in ascunsurile for limba §iobiceiurile strAmo§A§ti.

Aceste navAliri repetate nu puturA insa lasa nea-tinsa nationalitatea romans. Ele adusera maimulte elemente str6ine in limba, obiceiurile §imoravurile poporului roman.

Popoarele ce at venit peste Romani In timpulnavAlirel furs de-4rd neamuri : Germani, precumGotil §i Gepizii, Slavi i Mongoil, ace§tia dinurma represintati prin §epte popoare : Hunii, A-varii, Bulgaril, Ungurii, Peceneghil, CumaniiTatarii.

De N Germani ne -aft remas inriurirea cea matslabs; se pare ca s'ar'i pastrat de la el un sin-gur cuvent in limba romans: coeostarc care §iacesta, este gotic numai cat In finala sa stare dela cuvantul stork (alga-0 storch) pe cand Ince-putul cuventului coco vine de la latineseul cico-nia. Se mai crede a fi gotic i numele Moldova.Slavonil au avut inriurirea cea mai puternictiasupra poporului roman. De la ei ne-at ramas

si

59

o multime de numiri geografice precum : Bistri-Tecuciul, lalomita, Prahova, Illovul, Dimbo--

vita, o multime de derivate din Cerna precumCerneti, CernAuti, Cernica §i apoi multe cuvinte-intrebuintate in vorbirea zilnii a, care se urea la.o a treia parte a intregei limbi, precum : smin-iand. brad, gard, noroc, prost, plug, gfoapii,glod,lopatif, grinds, etc.

Neamurile mongole at lfisat de-asemenea yea-200 de cuvinte in limba romans precum : aldd-map, aprod, barabuld, bomb, ceataii, gind, etc.

In moravuri inriurirea slavA a pAtruns precumse vede din credinta in Rusalii, din cafe -vaobiceiuri la nunti la inmormantAri.

Cu toate aceste amestecuri pe care poporuLroman le-a primit de la natiuni strAine, la carese adaug mai tarp% i Inriuririle turceascd, gre-ceased §i francezd, el a ramas tot un popor devita romans, pentru ca toate aceste elemente-straine au fost romanizate, ast fel &A el numalcat s'a imbogatit din contopirea for in sinulAra a se atinge esenta nationalitatil sale.

§ 18Stares ferilor romitne in timpul

Moldova ca toatg. navAlirea -cea cumplitA la.

§i

navalirilor.

ta,

s611,

60

care era expusa, fiind mai ales in calea barba-Tilor, se vede inca in timpuri destul de vechiiinzestrata cu cate-va ora§e care faecal un ne-:got foarte insemnat. Ast-fel intr'un documentde la 1134 se pomene§te despre un principat alBarladula sub principele Ivanco Rotislavovici,care cuprindea in sine ora§ele Barladul, Tecuciul§i Gala ii, numitI pe atuncl Haliciul mica precumIli alte ora§e. Acest principe dA voe locuitorilor-de peste Dunare care vor veni In Cara sä ne-gutatoreasca cu marfuri, BA plAteasca vama odata numal §i in on ce ora§. Din acest docu-ment Intelegem cum de s'ati Intemeiat ora§e inMoldova in timpul nAvAlirel. Barbarii, on cat deaelbaticI erail el, aveail nevoe de deosebite lu-cruri, §i negutatoril din Wile straine §tiind a-

ceasta, veneati in Moldova pentru a le vindemarfurile for , ast-fel se intemeiara ora§ele mol--dovene. Principele Rotislavovici era supus rega-AuluI Galifiesi, numit pe atuncI Haliciul, de undepare a se fi _intemeiat §i ora§ul Haliciul micnumit asta-0 Galat' in sudul Moldova NordulMoldova care era a§qat Intre principatul Bar-ladulul §i regatul Galitiel era Ara Indoiala sta-panit direct de acesta. Din stApanirea Galitiel-asupra Moldovei trag Polonii in urma dreptul

61

for la suprematie asupra acestei ter!.anume cAzu sub Poloni la 1347 sub regele forCazimir Mo§tenind, ei toate drepturile Gali-tiei, au pretins §i la dreptul de suprematie a-supra Moldovei pe care Galitia fl avea mat din-nainte. Dar aceL principat al Barladului disparnimpreuna en puterea Galitiei asupra norduluiMoldovei i,n n-AvAlirea Tatarilor, can rAsturnatot ce intalni inaintea ei. Moldova ast-fel rAmaseiarA§i farA stapan, §i 'se putu intemeia in ea adomnie neatarnatA de eatri ni§te Romani venitidin Maramure§.

Pe timpul na,valirel Ware, Muntenia nu eraconstituitA intr'un singur stat, ci era-, eompusa inpartea ei cea locuitA, din mai multe tAripare.Unele din aceste precum tara Beverinului, chi-nezatul lui loan, chinezatul lui Farm erail entotal supuse regelut,unguresc; altele precumPara lut Seneslau a§eq.ata dincoace de Olt inMuntenia Mare, tam voevodului valah LirtiOiu§i tara Litfa, in Oltenia, eraii numal sub au-prematia Ungurilor. Bela TV regele Ungurilorpentru a apAra intrATile Transilvaniel despreMuntenia de navAliri, chiarna la 1247 pe cava-lerii din lerusalim spre a-I all* in aceste pArtisi dA in deplina stApanire tara Severinulai ea,

1I.

Galicia

62

Thinezatete lui Ioan §i Farca§, Iasi din contrape celelalte trel -taripare sub domnitoril lor,-dand cavalerilor din Ierusalim numai junAtate din-veniturile lor. Ace§ti cavaleri nu venira Insanicl o data si iee in stapanire Odle daruite lor,-flind ca Romani' nu-I Ingaduira. Din aceastastapanire Inchipuita a Ungurilor asupra Munte--niel, trag el pe urma pretentiile lor la un drept-de suprematie asupra aceste' ter'.

Pe atunci peste Carpat1,-Unguril Intinzindu-§I-domnirea asupra Temi§ianel, Cri§ianel §i a DacieIcentrale (partea cea mai mare a Transilvaniel)ramasese ca ducate mai neataruate numai Ma--ramureisul §i Fagaraisul, unul catrameap noapte,eel 1-alt catra meapili. In aceste Romani' retra-gandu-se necontenit dinaintea dominatiel ungure§t1,ele ajunsera a fi foarte impoporate. Ne mai IncupandRomani' in aceste te'ripare, §i fiind prigoniti pe-de alts parte de Unguri, pentru ca nu primiatireligia catolica, de la o vreme se hotarara a se-cobori de la munte la ample, unde era destulloc slobod §1 ne locuit, anume In Moldova §i"Muntenia Mare. Aicl inaintand el sub duel ini-mo§1, all infiintat principatul Munteniel §i acel,a1 Moldovei, care Infiintare se numesce in limb aveche descalecare, find ct Romani' Cana trecurapeste muntl venira °Mari.

PARTEA II. ISTORIA MEDIE(1290-1633)

CAP. IV.ISTORIA MIINTENIEI DE LA DESCILECARE PANI

LA MOARTEA LITI VLAD TEPES

§ 19De la descalecarea Munteniei pant% la Mircea cel Mare.

Romftnil, cari se retrasese in timpul navaliri-'lor in munti! Transilvaniel, kti de aice apol In-cepuse a se col:1°d catra §e9u1 acelei terl, dupeqce Slavil se a§ezase aicl, aunt nevoiti la venireaIJngurilor, din cauza asupririlor, ea parasascaIn parte Transilvania §i si se coboare pe coa-stele cestelalte ale Carpatilor §i annum ace! cc

irliati in ducatul Fagara§ului se coborira inMuntenia. Pe la 1290 spune traditia ca at ve-nit Negru cu o ceata de Roman! de pestetaunt! §i at intemeiat scaunul domniel la CampuLung, aproape de munti. Desealecarea statelor

Radu

64

romane nu trebue inteleasa a§a ca acuma penturprima call s'ar fi a§ezat locuitori in acesteci numai cA s'a infiintat unitatea de domnie. Asa.se tie cA atat Moldova cat §i Muntenia eraIlocuite inainte de descAlecare (yell § precedent) ;,totu§1 coborirea RomAnifor din munil in Mun-tenia §i Moldova nu este o cucerire cu sabia;el par a se fi stabilit pe cale pacinicA in mij-locul poporatiunel romane§tI ce locuia grin Mol-dova in partile muntoase, §i apol elementul ro-mAnesc latindu-se asupra §esulul, desnationalizii.aid pe acel slavon ce'l intalni in cale.

Dupa Radu Negru care poartA in doc.umente-§i numele de Tugomir Basarab si care puse te-meliile statului muntean, urmeazi fiul lrancuBasarab apol fratele acestuia Alexandra Basa-rab, care domne§te de la 1320-1360. Dupadansul vine Vladislav .Basarab, apol Radu al11-lea Basarab, Dan Basarab si. Mircea I cerMare Basarab 1386-1418.

La inceputul istoriel domniei muntene, vedemvecInicA luptA contra lingurilor ; cad acestia

pretindeati cA Muntenia le este-supusA, §i dom-nil el refuzaii aceastA supunere, §i cu deosebirenu voiail sa plateascA tributul pe care'l cereabregil ungure§tI. Ast-fel pe timpul lul Alexandru

pArtI,

snit

0

65

Basarab, Carol Robert Neapolitanul, domnul un-guresc, nivAleste In Muntenia, insA lipsindu'i Incurand hrana find lovit de Alexandra Instramtorile unei paduri, fu bAtut fote tare, per-zind o multime de oaste si numal cu mare gre-utate scApi fugind in Transilvania. Ludovic,urmasul lui Carol Robert, voind sA rasbune a-ceasta cAdere, lilted in Muntenia, dar si el fu bi-tut de Alexanthu. Auzind ca, dupa moartea luiAlexandra s'a suit pe tronul 1V1unteniel, prin a-legerea poporului, fiul seii Vladislav, Ludovicregele Ungariei s'a supLrat foarte mult si a che-mat la arme pe Unguri in contra sa. Dar matpe urma, dupA cat se vede in urma unei luptenehotarite, se impacti cu Vladislav, care'l ajutaIntr'un resboili in contra hit Sisman, regele DA-garieL Cu toate aceste mai tarziii taxis' izbucnesterezboiul intre Vladislav si Ludovic, si Vladislavtrecand Dunarea, alungA din Vidin ostasil un-gurestl, inapoind aceastA cetate cumnatului sefStralsimir, regele Bulgarilor, Pe acest Vladis-lav s'a incercat sl '1 catoliceascA papa de Roma,Urban V, insa in zadar.

5

pi

66

§ 20.

Mircea eel Mare.

Doi ani dupa suirea lui Mircea in scaun, vA-zand el pericolul din partea Turcilor face o le-gAturA pe deplina egalitate cu craiul uugurescSigismund, in care se spune intre altele cA. Mir-cea BA mearga in persoanA in contra Turciloratunci cand §i regele va merge in persoanA sise trimitA numai osti atunci cand §i regele nu vaputea e§i la luptA ; s A dee lui Sigismund zaharea(mancare pentru WI) pe bani §i altele de aceste.Pe atunci Turcii inaintau necontenit. Popoarele dinapusul Europe) §i anume Francezil, vezand pri-mejdia cc ar veni asupra tuturor, dacA Turcii arisbuti in rasfirit, se uuirA cu Ungurii §i cuMircea eel Mare §i se bAtura cu Turcii la Ni-copoli, darn furi eu totii invin§1 in anal 1396.Mircea ceruse sä i se lese lui sA inceapa bAtA-lia, ca until ce ar cunoa§te modnl de luptA alTurcilor. Fr ancejii se opuseserA amenintand curetragerea lor, daci nu li s'ar incuviinta ouoa-rea primulul atac. Rezultatul fu deplina zdro-bire a o§tirilor cre§tine. Rajazet I pentru a pe-depsi pe Mircea, trecu in Cara MunteneascA, darlovit de Mircea, fu silit a ti ece inapol Dunarea.

67

Bajazet, fiind prigs dupl aceea de Timur-Lenk,chanul Mongolilor, moan dupa putin timp. EIlas5, trei copii : Soliman, Mahomet i Musa carese luara la, lupta intre el pentra domnie, Mirceaajuta lui Musa a deveni sultan si dobandi dela el ca multamita pentra aw3menea ajutor malmulte parti de teritoriu gi cetAtI p3 malul dreptal Dunarei, intre altele Dbrogia, in cat Mir-cea se putea numi in documentele sale domn peambele laturi ale Dunarei pans la marea ceamare. Din nenorocire pentru Mircea, Musa esterasturnat, inlocuit en Mohamed II, dusmanallui Mircea. Acesta trimite o caste foarte marecare cuprinde Severinul zideste o cetatue InGiurgiu in care pune garnizoana ttfrceascA. 176-lend Mircea ca nu poate scapa alt fel de Turase botarAste a li se incbina, platindu -le pesches(dar) pe an 3000 de galbeiii cu coiiditiile urmatoare:Cara pastreaza in totul neatarnarea ei, a-lege domuitorul; pastreaza dreptul de a declararesboiu §i de a incheie pace. Turcil voe ase app. in Cara si a face geamil. Turcil dupaaceasta cer sporire. de tribut $i 500 de copil incorpulIenicerilor. Mircea refuz5. navalind Tur-a asupra sa, Ii bate intr'o mare lupta la RovinerfugArindu-I pang langa Baicani, in cat Muntenia.

§i

1st ist

n'au

gi

gi

gi

68

remitne tot in conditiile tractatului incheiet.In timpul lui Mircea cel Mare cade activitateit

cea insemnata a cAlugArului strb sfantul Nicodimpentru sporirea §i intemeerea religiei cre§tine informa ei slavona in tara Munteneasca. Nicodimera nascut dincolo de Balcani de un tata "gree§i o mama sirba. El parAse§te pArintil set §idevine calugAr, trece pe la 1350 la nordul Du-Orel §i intemeiaza o tnanastire la Prislop. AponeplAcandu'I aid din causa ca locul nu era des-tul de selbatic, el calAtore§te un timp prinmunti1 Olteniei zidind mai multe manastiri, in-tre care Vodija §i Tismana. Pentru a ridicaaceste loca§uri, el intreprinde mai multe &Ala-torii in Ungaria la imperatul Sigismund, caredArui mai muite venituri §i o cadelnita foartescumpA de argint, El se duse apol la Lazartarul Serbia, capatand §i de la acesta mai multemo§ii. El mai fu daruit cu venituri insemnatede catre domnil IVIunteniei Vladislav BasarabiRadu Negru, Dan §i Mircea cel mare. El muriin vrista de peste 100 de ant, dupe anul 14101intemeind cp1 antaitt in Muntenia viata cAlugA-reasca §i contribuind ast-fel mult la intArirea.

religiei cre§tine§ti in aceasta tart.

69

§ 21Urma ii lal Mircea.

Intre urma§ii Mircea numiti Dra'culegi, dela cel mai de lama dintre ei, Vlad Dracu, §iace! ai fratelui set Dan I numiti Danegi: salBdseirabefti, se incaera o luptA inver§unata pentru

nul Wei Muntene§ti. Dracule§tii cautau ajutorulTurcilor iai DAne§tii pe acel al Ungurilor. Dup.mai multe lupte §i rapuneri mutuale ajunge in1430 Vlad. Dracul pe scaunul muntean cu aju-torul Turcilor si Unguril ne mai putandu-1 ras-turna, 11 recunose de domn §i-i _ datt ordinulDraconului de la care's! trage numele de Dracul.Inteun re'sboiti al Ungurilor cu. Turcii, VladDracul ne volnd BA ajute pe Unguri de fricaTurcilor, generalul unguresc loan Corvin deHuniade 11 pArA§te la regele ca tine cuDupa batalia de la Varna in care Ungurii suntbatuti de Turci, Huniade fuge in Muntenia undee prins de Vlad Dracul care voia sh'§i resbuneprin moarte asupra lui ; dar e nevoit sA-I deadrumul de frica Ungurilor. Huniade ajungendapoi mare §i tare in Ungaria, scoate pe VladDracul dttt scaun §i pune pe Dan 11 care erarudA, cu dinsul. Acest Dan prinde pe Vlad Dra-

Ini

Turd!.

70

cul §i'l ucide dimpreung cu toata familiaDupe Dan urmeaza fiul set Vlad III care esterasturnat de Vlad IV repels fiul lul Vlad Dracul,.cu ajutor turcesc Aceasta lupta inver§nnata intreDane§ti §i DrAcule§tf, unit sustinuti de Unguri§i altii de Turci, face ca tara sa cada tot maiadanc sub unil §i sub altil. La suirea lui Via&IV in scaunul Munteniet, tara plate§te 10,000 degalbeni tribut §i 500 de copii in corpul Ienicerilor..

Pe dud Muntenia era sfil§iata prin lupteledin launtru ale Dane§tilor §i Dracule§tilor, re-sistenta contra Turcilor cade asupra Ungarietsub comanda unul Roman, loan Corvin de 112z-niade. Acest Ioan Corvin era nascut din parinti ro-mani §i anume din familia Drine§tilor, cu toateca Unguril '1 reclama ca Ungur, pentru a stra-luci cu numele lul, fiind ea altul mat insemnatnu este in istoria Ungariet. Joan Corvin insafiind nascut in Ungaria era privit ca, supusunguresc §i prin talentele sale militare se ureain cuiaud la cele mai inalte trepte in aceastatail. Ca, ban al Temi§oarei el bath in dou6&

randurt ni§te pa§i turce§ti trinai§I de AmuratII contra Uiigariei, dar in anul 1444 Turcii 'Ibat cumplit la Varna. In timpul minoritatelregelul Vladislav 1V Ioan Colvin ajunge guver-

Id.

71

natorul Ungariel la 1445. In acest an Huniadeperde o a doua Halle in cdmpul Merlei ; in a-nul 1456 Huniade insa apAra Belgradul in con-tra Turcilor care '1 asediase cu o putere col°.sala. In acela§ an Huniade moare. Fiul BRA

Mathias ajunge apoI craiu al Ungariei, dom-nind cu multa glorie. Mathias de §i se ungu-rise cu total, tit aducea aminte de originea sa §ifAcu mull bine Romftnilor din Transilvania, scu-tindu-1 intre altele de dijmele catre biserica Ca-tali* cad Romftnit dupa ce plAteatt dijme pen-tru a sustine biserica ortodoxa, mal plateau ase-menea dijme §i catre biserica ungureasch, ceeace era pe cat de asupritor, pe atat §i de ne-drept.

§ 22.Vlad al IV-lea l'epe.

Vlad prenumit Tepees, de la moartea cu careel pedepsea pe protivnici1 set §i care era tra-gerea in teal* a domnit in Muntenia de la 14561477 in done rindurl. El i§i puse in gandsa mai infrftueze prin spaimA pe boerii cei ceumblati necontenit dupa domni1 none, precum §ipe hotii §1 tAlharil ce pradati tam.. El a ucisast-fel atata lame cat se speriase loath Cara de

72

cruzimele lui. El nu cruta nicl bArbati, nicifemel, nici ajar copil §i se (lice ca peste totall omorat la 20,000 de oameni, imboettindcu averele celor uci§i pe soldatii ce-I avea destrajA. DupA ce Vlad credo cA prin spaimA a

Vlad al IV-lea Tepees.

potolit neastampArarea Muntenilor, setart a nu mai plati Turcilor tributul de singe,§i cand Maborued' al Ii lea ii ceru sA raspundatributul dupa obiceit, el spuse ca basil II vadacat va dar copil nu. Turcul infuriat din

-mai ho-

voi,

73

aceasta causA, trimete pe Hamza pa§a din Vidinca sa prinda pe Vlad §i aduca la Constan-tinopole. Dar Vlad prinde el pe Hamza §i'1 tragein teapa impreuna cu tot! Turcii lui, iar pe Hamzaspre batjocura, bite° teapa mai inalta. DupA

aceea trece in Turcia pustiind tara §i ucigando multime de Turd. Sultanul Mohamed purceseatunci el insu§i contra lui Vlad cu o armata foartemare §i trecu in Muntenia. Intr'o noapte VladintrA cu cat! va osta§i in armata otomana §i vroisA mearga drept la cortul imparatului pentruucide. Insa el nimeri din gre§ala cortul ulnapap,. Nereu§indu-1 acest plan prea indrasnetSi pe de -alts parte domnul Moldovei, Stefancel Mare, atacandu-1- Chilia, Vlad se hotarl amerge in contra NI Stefan §i lAsi un generalal set care sä hartuiasca pe Tura Acesta selovi cu Tura §i fu batut in acela§ timp pe cindVlad in persoanA era rapus de Stefan. Vlad perduscaunul, trecu in tara Ungureasca, 1462, undese adAposti la curtea cuninatului set regele MateCorvin. Turd! a§eclara in locui in scaunul Mun-teniel pe fratele sett Radu cel Frumos care estebatut §i scos din domnie de Stefan cel Mare siinlocuit cu Laiot Basarab. Radu cel FrumosInge la Turd, insa murind putin timp dupA a-

sal

a'l

74

ceea in 1472, Laiot nu se mai teme de un con-petitor in tabAra Turclior, §1 trece el ins4i inpartea acestora, ajutandu-le contra bine-faceto-rului set. Stefan in luptele de la Racova §i de-la Resboeni. Stefan cel Mare, dupa ce alungape Turd din Cara, in urma bataliei de la Res-boeni, 1476, scoate pe tradatorul Laiot din Mun-tenia §i recheama din Ungaria la tronul acesteite'ri pe Viad Tepe§, 1477, Acesta insa esteucis chiar in acel an de Laiot care se intoarce-cu Turci de peste- DunAre.

CAP. V

ISTORIA MOLDOVEI DE LA DESCXLECARE PANI. LA.

MO ARTEA LUI STEFAN CEL MARE.

§ 23.Desertlecarea Rfoldovel pang la Alexandru eel Bun.

Pe la inceputul secolului al XIV lea (1300),.un voevod roman din Mai amure§, Dragons, ita in-tinse stapanirea asupra vAilor ce coborati dinCarpati cAtra rA,"sArit. El fiind credincios re-gelui unguresc, acesta ftt multamit pentru lAti-rea stapanirel sale facuta de vasalul sett. Mu-rind Drago§, dupa el ulna in voevodatul spe-

75

cial al Moldovei fiul sett Sas, numit in documentele ungure§t1 Sas Moldovanul, §i dupA a-ceasta veld flu/ sett Balk, care domnea pe laR1349 in Moldova sub autoritatea regelui ungu-resc.,.. aces an ;Hal uu alt voevod roman dinMaramure§, Bogdan, se revolts contra regelulLudovic §i trece muntil In Moldova pentru ascApa de autoritatea ungureascA. El se is lalupta aid cu Balk credinciosul Ungurilor, pecare ace§tia vin sal ajute sub regele lor. Elsunt insa bAtuti §i Balk e nevoit sä parAsascaposesittnele sale din Moldova §i BA urmeze pe-regele Ludovic in Ungaria, unde acesta 11 res-plateste pentru credincioasele lut-slujbe, dandu-1in stapanire mo§iile lu1 Bogdan din Maramure§de care Bogdan fusese despoiat ca tradator.Legenda ati amestecat pe ace§ti dot principiDragons, eel supus Ungurilor §1 Bogdan resvra--titorul in o singura persoana inchipuitA numitaBogdan-Dragof.

Dui:A Bogdan Voda -armeaza fiul sett Lajczbce domnia pe la 1372, de cand Bunt aatatescrisorile papale care II multAmesc pentru spri-jinul dat bisericereatolice. Aceste scrisorl para spune ca Latcu ar fi trecut el insu§1 la cato-licism, ceea ce insa nu este a§a, intru cat i/

76

gasim ingropat in biserica romans ortodoxa dinRadauti. Atata este adevarat ea Latcu a infi-intat o episcopie catolica in Siret ce mai tarziilfu stramutata la Bacati. Dupa Latcu voda,tronul cade in stapanirea until principe litfan,luga Coriatovici, care intinde domnia Moldovelpans din jos de Bar lad, §i domne§te numai unan, 1374 -1375, dupa care mare. Acestuiaurmeaza o dinastie munteana din familia Basa-rabilor, acea a Mareitefti/or in persoana lui Pe-tru Mufat, care domne§te 16 ani. De aci hut-inte marea §i stralucita famine a Basarabilorsdomne§te in ambele tari romane. Petru Mu§atse casatore§te cu fata lui Vladislav Iagelo re-gele Poloniei. Tot el imprumuta pe acesta cu4000 ruble de argint, amanetand Vladislav lulPetru ora§ul pans la deplina plata asumel. Dupa Petru urmeaza Roman Voevod-fratele s'611; el se casatore§te en Anastasia fiicalul Latcu din dinastia moldoveneasca pentru alegitima ast-fel usurpatiunea sa. El se intitu-leaza: Eu marele autocrat cu mila lui Dum-nezeii, domn Ioan Roman Voevod, stapanindtara MoldoveI de la munte papa la mare ;" des-caleca §i ormul Roman pe care 'I nurne§te o-.ra§ul sett, §i se in6hina regelui Polon in 1393

I zliciu

77

§i 1395, murind in acest de pe urml an.Dup5, Roman Voda urmeaza isStetan Vodci care

domne§te num' un an §1 are do! pe ,s5te/ an§i pe Petru. Sub acd§ti doi domni Incepe pentruintAiasi data vrajba pentru domnie, care a fa'cutatitta eel Moldovei. Dupa Petru urmeaza Jugail-fiul lui Roman Voda, care trimete la Patriarhuldin Ohrida, capitala regatului bulgar, ie decolo bine-cuve'ntare §i pune mitropolit pe Te-octist. El descaleca mat multe ora§e prin lark§1 mai ales sate multe facandu-le ocoale prinprejur; darue§t oeini la voinicl (bucati de pa-ment la osta§1) ce Menirr vitejil la o§_ti", punandtemelia raza§iilca care facura marirea Moldovelpe timpul lui tefan cel Mare. Dupa doi ani findprins t.e Mircea Voevodul Munteniel, acesta ajutafratelu! lui Iuga, Alexandru cel Bun fiul lui Ro-man Voda BA ajungit domn. Este de luat a-minte ca in aceste timpuri domnil sunt ale§i deboeri dintre ace! ce a i drepturi de mo§tenirela tron. Acela§i sistem urmat §i in Cara Mun-teneasca are cele mai rele resultate ; &ad ale-gandu se unul dintre mo§tenitori, cei-l-alti adeseori nemultamiti alergati indata la natiile vecine,Poloni, UDguri §i Turd, supunAnd ast-fel tarilela vecinica intervenire a puterilor streine.

fii,

a=

78

§ 24.Alexandru cel Bun §i urma*ii lui.

Alexandru cel Bun fiul lui Roman Voda adomnit de is 1401-1433. El organizaza mai.departe biserica moldoveneascA, inflintand epis-copiile din Roman gi }Want' gi zidegte monasti-rile gi Bistrita. El intoemegte boeri

..dupa modelul curie! muntene: Logofat mare,mai mare peste tot! ispravnicil (prefect!); Vornicmare, de tara de sus si tara de jos, judecAtori

In acele OW; Postelnic mare, ministru a-facerilor streine ; Spa'tar mare, §eful teremonie-lor la curte ; ilatman ministru de resboiti, maimare peste ogti ; Visternic mare, ministru de fi-mante f§i altil mai mid. Alexandru eel Bun, pen-4ru a inlesni comertul cu Moldova, ugureaza vA-mile ce le rgspundeati negutitoril gi care nu seplateat ca astA-zi numal o data la granita, ci in-fie-care orag. Negotul ce '1 facea pe atunciMoldova era cu bol, vac!, porci, alte do-bitoace ; apol pie! crude de la acestea ; in fineveverite, vulpl gi pegti. Grfine nu se duceallafara din tail, din cauzl ci popugoiul nefiind-cunoscut pe atunci (el s'a introdus din America,pe la 1700), Moldovenil mancau numal grail

marl

01 gi

Moldavita

79

9i, necultivandu-se a9a malt pament, de abia-se producea indestul pentru den9ii. Impor-tul consta ca gi astaili, din obiecte fabricate:matasuri, postav, palaril, coarde de arc, sabili Ate altele. Tara era prin urmare in aceeag

stare in care o vedem §i acum; se exportati ma-terii nelucrate i se importa obiecte literate. Ca9i eel de mai inaintea sa, Alexandra eel Bun seinching regelui polon in ani1 1402, 1404, 14079i 1419, pentru a multAmi mandria Polontlor.El se casatore9te cu Ringala sora regelui polon ;despartindu-se mai tftrziti de ea se indatore9tea-i da ca mijloace de vietuire venitul a doue 0-ra9e, Siretul RadAutii precum i done ca tiurlin bani pe an de cate 600 galbeni ungure9ti,dandu-se regelui Polori, la cas de neplat5,, drep-tul de a aresta pe toti negutitorii Romani dinPolonia. Alexandra da cumnatului seti Vladis-lav 400 de calari ajutor in contra cavalerilorTeutoni, cu care se lupta la Marienburg §i-1 bat.El imprumuta pe Vladislav cu 1000 ruble ar-gint amanetanda-i-se pentru aceasta Sneatinul,Colomea i toata Pocutia. Ace9t1 ban! nepla-tindu-se de Poloni, Moldovenil trasera de aiddreptul for de stapanire asupra Pocutiel.

Pentut nenorocirea Moldovei, Alexandra eel

9i

80

Bun avu mai multi fii, din cari 15sa domnia lugIlie. Stefan un alt fit al set. insa, dorind etsa fie domn, cern ajutor de la Munteni §i batape Ilie. Acesta atuncl se duce la Poloni, deunde capatand oaste se intoarce in Moldova dareste batut in mai multe landuri de Stefan. Ve-lAnd craiul le§esc aceste neintelegeri intre pre-tendentil la domnia Moldovel, el ti impaca im-partind Moldova in done parti intre den01:Stefan in Moldova de jos cu capitala inChilia §i llie in Moldova de sus cu capitala inSuceava. Aceasta impartire Intocmita dupa in-demnul regelui polon, facu se cads domnia Mol-dovei tot mai tare sub Lesi, ceea ce se vedein repetatele inchinari catre regele lor.

Catre sfirsitul domniei sale, Stefan prinde peIlie §i-i scoate,,-;chil, dandu-1 afara din scaun.Roman Voda fiul lui Ilie resbuna pe--tatul seutaind pe Stefan. El este insa resturnat de catrePetru Aron fratele Jul Ilie §i Stefan, care intor-candu-se cu ajutor de la Unguri, alungsa pe

. Roman, ce fuge la Poloni, node este otravitindemnul lui Petru. Petru, impacandu-se cu Po-lonil, jury credinta regelui polon impreuna cuboerii sei. Acevia jura credinta regelui- chiarBaca domnul for s'ar abate de la acea credinta."-

din

81

Pentru ajutorul capatat de la Unguri cu care a-lungase pe Roman, Petru (IA Chilia Ungurilor,in cat 1 edem cum aceste vrajbe pentru domnienu aduc torei de cat perdere si seadere.

Petra este ins scos de un alt fiu al, lui A-lexandru eel Bun, Bogdan 11 (NW lei Stefancel Mare) Care este atacat din not. de PetrubAtut, pries tAiat la satul Rdusanii. Fiul sailStefan fugInd la Vlad Tepee domnul Munteniacapata de la el ajutor cu care vine ei alungape Aron. Petru Aron injosise foarte mult Mol-dova inchinand-o Ungurilor gi Tatarilor ; apoichiar Tureilor Incepuse el eel dintai a le plAtitribut.

§ 25.Stefan eel Mare.

Stefan eel Mare se sue pe tron in 13 Aprilie1457. Petra Aron fuge la Unguri cu care eraprieten. Stefan devine domn en invoirea Orel. Spu-ne Ureche despre Stefan : ca el nu s'a apucat saaeecle (ara, ci s'a pregAtit indata de rsboae im-partind ostirel sale steaguri, hotnogi si capitani".Stefan vru sa iea Chilia de la Vlad Tepee, res-plAtindu-1 ast-fel en nemultumire sprijinuldaduse pentru a dobandi scaunul, si ataca pe

6

ei

eel

82

Vlad tocmaT in momentul cand era lovit §i deTurd §i'l face sa'§i pearda tronul. Neizbutindacuma BA iea Chilia, Stefan o atacA din not in1465, sub domnia lui Radu cel Frumos, prote-guitul Turcilor §i pune maim pe dansa.

Stefan eel Mare.

Mateitt torvin ce era fara incetare stirnit dePetru Aron ca sä scoata pe Stefan din scaun,cere de la acesta Chilia inapol, ca una ce-1

83

fusese data lui mal inainte de predecesorul luiStefan, Petru. Stefan refuza. Mateiti intra inlark prada Romanul gi se abate pe la Baia, uncleStefan it lovegte inteo noapte atat de puternic,in cat regele fuge ranit in Ungaria parasin-

planurile sale in contra Moldovei. Stefancel Mare spre resbuna in contra lui Ma-teiti prada Ardealul, gi regele Unguresc pen -tru a scapa ale (Musa' Yi da done cetati in Tran-silvania : Ciceul §i Cetatea de Balta., pe care nuintelegem pentru ce i le-ar fi fat Mateit, dacaprecum scriu istoricil unguregti, el ar fi batutpe Stefan la Baia. In aceasta pradaciune Ste-fan prinde pe Petru Aron gi '1 tae capul.Dupa aceea navalind Tatarii, Stefan ii bate laNistru gi prinde pe fiul Hanului. Acesta tri-mite 100 de soli care cer cu sumetie libertateafiului Hanului; dar Stefan pune de ucide peSul Hanului inaintea solilor, tine apol in teapipe toti solii afara de unul manila, taind u-I nasuli urechile, it -trimite inapol la Hanul sa spuna

cele ce a veclut. 0 asemonei fapta este desigur barbara dar Tataril erail un popormai barbar, care comiteatt in fie-care an cruqi-mile cele mal marl in contra nevinovatilor lo-euitorl al lioldovei, in cat fapta lui Stefan se

du-ela-si

1i

84

esplica prin scopul de a ingrozi pe Tatari.Intorcindu-se de la Mari, el sfar§i de ziditmAnAstirea Patna §i o sfinti cu mrae pompa.

Stefan eel Mare se pusese aft cu Radu eel'Frumos incA de la luarea Chiliel. Relatiiladu§mAne§ti ctt acest principe §i doripta lui Ste-fan dupa cuceriri ii fan se declare resboitiRadu, pe care '1 bAtu la Sod, apoi la CursulApes lu'andu-i tinutul Putnei pe care '1 alipe§tecatre Moldova; scoate apoi pe Radu din sca-un §i pune in loc pe Laiot Basarab. Tamilla care fugise Radu, vin §i bat pe Laiot, §ipent' it a asbnna atacul ficut de Stefan contraunuia din oamenii Sultanului, se hotarasc aporni in contra Moldovei. Stefan ce simtise aceastaincA de cftnd scosese pe Radu din scaun, se sile-§te a face o aliantA a tuturor popoarelor contraTurcilor, cu atita mai mull ca chiar ahul dePersia din fundul Asiei trimite soli la Stefan eelMare pentru a se intelege la o lucrare comunAin potriva lor. Despre toate aceste Stefan eel Mareanunta pe Papa cerendu-1 ajutor prin o seri-soare din Noemvrie 1474. Turcii vin in nu-m.& de 120,000 afarA de oastea lul Radu, in1475, §i inainteazA pat,.5 5. la Racova in tinu-tul Birladului, uncle Stefan reu§e§te al bate en

lui

ji

85

totul. El ascunse peste lunca Berladdui, nivtetrAmbitavi, care cand Turcil atacarA pe Moldo-vent, incepura a suns, Turcii creclend ca maivine oaste i lintr'acolo se repepa in aceaparte ; dar ei se inglodara in mlavtinele luncel,Mind tot atunci i o 'Ala mare. Stefan ave'nd.cu densul 40,000 de Moldovenl, 2,000 de Levivi 5,000 de Seca, ii lovi atunci puternicinfranse cu totul, lua vr'o suta de steaguri,multi prinvi dintre care trimise regilor Poloniei,Ungariei i Papel. Senatul Venetiei smie oscrisoare lul Stefan in care it multumevte pen-tru victoria repurtata, ragaduevte ajutor, caredin nenorocire n'a mai venit Mateiri regeleUngurilor placandu-I foarte malt sa se laude cufaptele altora, aerie la toata lumea ca oamenilsel, sub conducerea lui Stefan Voevodul Mol-dova, repurtasera o victorie stralucita contraTurcilor.

§ 26.Stefan eel Mare.

(Urmare)

Stefan eel Mare presimtind ca aceasta victo-rie asupra Turcilor it va atrage o duvmanie demoarte din partea lor, cauta prin toate modu-

§i

§i-I

§i

§i'l

86

rile sil-si procure aliatl. In luna lul Aprilie1476, el trimite soli la Papa pentru a cere banisi ajutor in contra Turcilor ; dar Papa in loede a da bani Jul Stefan, 11 dii lul Mateit creq.encllaud ele acestuia d Stefan ar fi supusul lui.Solil lui Stefan cel Mare foarte suparati pentruaceasta, spusera senatului Venetian ca domnulfor este un domn neatarnat si data nu '1 vorda ajutor, el va fi nevoit sA se supunA Turcilorsi sa calce cu el contra crestinilor. Venetienitse si iilesc in toate modurile de a dobandi unajutor de la Papa, dar nu vor BA scoatA banidin punga, trimitand pa Stefan la Papa, careiariisl 11 trimite inapoi la Venetia, in cat ast-fel silintele Jul Stefan remasera zadarnice. Inanul 1476, sultanul Mahomed II se hotaraste sespele rusinea Ain si porneste el insusi cu coarmata foarte numeroasa contra Moldovel, luandcu el pe domnul Munteniel si pe Tatari careintrA in Cara si pradg. Stefan voi se impedicepe Turci la trecerea Dunarei, dar Tataril nA-viilind In tarn, el fu nevoit a se intoarce in con-tra lor, si invingandu-1 II fugari pans la Nistru.In acest restimp Turcil trecusera DunArea. Ste-fa n dAdu ordin tuturor oamenilor din calea Tur-cilor BA se retraga arOend si pustiind totul, pen-

87

tru a slabi ast-fel armata du§mang, iar ni§tepticuri de oaste hartuiail necontenit pe Turd.Stefan insu§T se retrase cu armata sa in pada-rea de la Valea Albd, intArind imprejmuirileWare! prin arbori uria§1 resturna0 in tale,sapind §anturi adftnci acoperite cu spin! §i in-tArind totul prin artileria sa, in cat se inchisesein pAdure ca in o cetate. Mud Turcil o incun-jurarA isbucni un foc atilt de cumplit din aiti-leria romans in cat insu§i Eniceril cl(jurA cufata la pAment. Atunci Mahomed mustrandu-T,lila el singur in many buzduganul cu 6 aripi,§i dede platen! calulul contra Moldovenilor. E-nicerii se luara dupA dfinsul, §i dupa o luptAturbata pAdurea fu luatA, §i Stefan se retrasespre muntl. El i§i ieadunA insA. oastea §i respingecu incetul pe Turd din tali, care fuseserl slA-biti prin lipsele provenite din pustiirea tere! §iprin boalele epidemice. Atilt de putin art iz-butit Turcii in expeditia for in contra lui Ste-fan, inck vedem ca acesta in anul imediat ur-mAtor, 1477, dA afarA pe Laiot Basarab, carddupa moartea lui Radii cel Frumos trecuse inpartea Turcilor (vecli § 22), §isl inlocue§te cuVlad Tepe§. Dup. Vlad Tepe§ care este ucisde Laiot Basarab ce se intoarce de peste Du-

88

!Area urmeaza far acest dome, pans, la 1481eand este bhut gi ucis de Stefan eel Mare laR'amnicul Sarat, rasbunandull Stefan in contralui 'pentru ca, de gi pus de Stefan in scaun, sealiase eu Turcii in potriva lui. Urmeaza inscaimul Munteniel/ Vlad Calugarul fiul lui Laiotde la 1481-1494 cu care alitindu- se Baiazeturmagul lui Niahomed, ie de la Stefan Chilia giCetatea Alba, ca-e remase'a pentru tot-d'a-unain m'anele Turcilor. Legenda a infrumusetataclerea lui Stefan ccl flare la Valea alba cucele mai frumoase podoabe ale poesiei, cunos-cute prin balada lui Bolintintanu care incepecu versus: Pe o sran:_qi neagra lang'un vechiu_caste', etc."

Craiul legasc, Albert, urmagul lui Cazimir,v60end Moldova slabita, face planul de a o su-pune ; insa temandu-se de Stefan, voegte salingele propuindu-1 sa viva in ajutorul lui pent.rua lua de la Tu"ci Chilia. Stefan afland

regelui prin spioni, cere ajutor de la Un-guri, care 'i trimit 12,000 oameni ; apoi pri-megte propunerea cu conditie insa ca Albert sävina spre Chilia prin Podolia gi Rusia de as-tacli. Albert insa intra deadreptul prin Moldova.Stefan pornegte atunci in contra lui; dar prin

gar:-dul

89

mijlocirea Ungurilor el se impacl cu Albert,indatorindu se acesta a se intoarce iara§i pe-uncle venise, pentru a nu strica" tam §i prinalte part'. Albert insfi apnea nu pe unde ve-nise, ci prin codrii Cosminula Atunci Moldo-venil amintindull vechiul mod de a bate peZu§man in pAdure, taie copacil §ii 'i restorn a-.supra armatei lui Albert, fac cel mai cumplitmAcel in ea §i prind vr'o 10,000 de Poloni. Pe a-ce§tia injugandu-i la pluguri, arA cu dan§ii ocampie intinsA in care semAnand ghinda, crescAacolo o paclure de stejar care lua numele deDumbrava Rofici. IMO aceea Stefan pentru allfesbuna, pradA Sara Le§ilor §i le is Pocutiea 1497.

Cronicarul Ureche caracterizaza asttel pe ma-rele domn al Moldovei.

Era acest Stefan Voda om nu mare de stat,mAnios, ii degrabh vArsa sange nevinovat; demulte on la ospete omora filrA judet. Era in-treg la minte, nelenevos, §i lucrul seil §tia alacopere §i unde nu cugetal acolo 11 aflal. Undeera nevoe insu§i se Ara; ca vezandu'l ai sei

nu indaraptep (sh nu dee indArapt) §i pentruaceea rar rAsboi de nu biruia. A§isderea §i Rudeit biruiatl Alta nu perdea nAdeidea ; ci Olinda-seca4ut jos se radica desupra biruitorilor."

el

90

§tefan muri in 2 Julie 1504 dupa ce a dom.-nit 47 ani 2 luni §i 3 sseptamani. Et era unom foarte evlavios §i dupa fie ce victorieridicaate o biseric5; in totul el zidi 44 de biserici.Cat timp &Ai el, Cara fu respectata §i tributuicatra PoartA, care incepuse a fi plAtit de PetraAron, nu fu rAspuns.

Stefan inainte de a muri, dadu lui Bogdansfatul prea intelept ca sA facA pace cu Turcii§i sA se inchine ion Acest sfat fi fu inspiratprin reaua credintA, viclenia §i parAsirea in care'1 lasase principii cre§tini, canal avuse maimare nevoe. §i sfatul lui Stefan a e§it la bine,cfici on cat de mult am fort nedreptAtiti de Turci,totu§i prin legAtura cu dan§ii am scApat de anu fi inghititi de alte popoare.

CAP. VI.

ISTORIA MIINTENIEt DE LA MOARTEA LIII VLAD.TEPEES PANG LA MIHAI VITEAZIT.

§ 27De la Radu V la Mihai Viteazu.

Radu V pronumit de biserieA cel Mare" ur-mead' in 1494 tatAlui sair Vlad CAlugarul. Pa-triarhul Nifon al Constantinopolei, fiind alungat

91

de Tarci fuge la Radu, §i Imprietenindu-se cael 11 ajuta la organizarea bisericei muntene. ElInfiintaza o mitropolie in TargoviVe §i done epi-scopil in Ramnic §i in Buzen. Dup. Mikai 111cel Reis, ,resturnat de boerii Parvule§ti, urmeazaV/Mutii (tare este resturnat de Neagoe Basarabacu ajutor turcesc. Neagoe Basarabil domne§tede la 1512 -1521 i este un om foarte religios.El_ cum veni la domnie se incunjura cu preoti§i cAlugari, cheltuirid o multime de bani pentruscopuri religioase. Ast-fel el aduce in tail moa-§tele patriarhului Nifon ; impodobe§te cu daruripretioase monastirile grece§ti din muntene Atos,Sinai §i Ierusalim; clide§te monastirea CurIei deArgefun frumos monument in stil oriental ceamai stralucita lucrare de arhitectari ce exists 1as

not ir, tail. La sfintirea acestei monastiri all slujit1000 de preoti. Pe timpul lui Neagoe Basaraba,§1 dupa exemplul dat de el, bleep a se instreinaaverile monastire§ti de la not din tali, Mehl-nandu-se monastirile noastre catre acelea dinAlexandria, Sinai, Atos sail Ierusalim §1 admi-nistrandu-se averile for de cAtre cAlugArii grecitrimi§I din acele monastic I. Neagoe Basarabaeste §i scriitor. El alcAtue§te mai multe tratatede inve'taturA cAtre fiul sect Teodosie asupra mo-

§i

92

dului cum trebue sa se poarte un principe. Inprivirea politica Cara este foarte alai* precumse vede aceasta din darea de 500 copil in corpulEniceril or.

De la Neagoe Basaraba pans la Mihai Vi-teazul 1521-1593 in un rastimp de 62 de ani,domnesc in Muntenia 21 de domni cari se punvi se reetoarna prin dare de insemnate gurni debans la Turci. Cine dadea .mai mult, aceluia seda domnia i data domnul pus nu hranea destultul de bine lacomia turceasca era indata scosdin scaun §i inlocuit cu un altul. Pintre corn-petitorit la tronul muntean se afla §i un Romantnrcit, din familia Basarabilor, cu nume din tur-cia Mohamed Bei. Aoesta vroind sa capete dom-nia, §i sa prefaca deci Muntenia in pa§alic, Mun-tenil temandu-se BA nu li se surpe §i religiastramo§ascA, se pun sub conducerea unui domnviteaz, Radu de la Afumaji, care lupta cu mare-curaj in contra Turcilor §i dupa silinti uria§ein mai mult de 20 de lupte, izbute§te a raspingepe Romanul cel turcit de pe capul Muntenia

domni cu totii se intrec in a cumparape ban! domnia Ord, deprinzind tot mai multpe Turci a se imbogati din vinzarea tronurilorromanesti, cand de ()data se urea Mihal Viteazulin scaunul Munteniei.

-Ceialalti

93

§ 27Mihai Viteazul.

Mihai V saii Viteazul, era ban de Craiovape timpul lui Alexandra III §i acesta simtindca Mihai uneltea pe la Poarta ca sa capetedomnia, l'a prigs §i a vrut taie capul. Insain ziva executiunei, Mihai, care era un om foartefrumos §i cu o figura de tot impunatoare, se Idaast-fel in ochii calaului, ce era un tigan, fortrob al set, in cat acesta speriindu-se lepadasecurea, §i fugi. Boeril creqfind ca scaparea lulMihai este o minune dumnezeeasca, se rugar.a.intru atata de Alexandra in cat domnulMihai cu toate acestea ne fiind sigur in Munte-nia, trecu in Ardeal la Sigismund Batori, carestarui din toate puterile la Turci, cu cari erafoal to prieten, ca faca pe Mihal domn inMuntenia. Mergand el dupa aceea la Turcl, ea-pata domnia prin bani in 1593. Pe atunci tocmaidin causa ea domnia terei se dedea pe bani,Sara era datoare Turcilor cu o avere foarte mare,_re'masa de la alti principi de mai nainte. Credi-toril Tw ci, nefiind platiti, se a§eclase in Mun-tenia §i jefuiau Sara cum le placea, pentru ascoate naracar dobanqile banilor lor. Mihal cum

it jet ta..

al

94

e sui pe scaun se hotari a scApa de Turci incare el vedea cu siguranta peirea Orel, §i a§ael urzi un complot in contra for pentru ca sifie cu totil tAieti in qiva de 18 Noembre 1593.

Mihai Viteazul

acea cli el adunA pe toti Turcil din Bucure§t1-la visteric pentru a'l socoti, §i'i mAcelAre§te inlamer de vr'o 2000. Dupa aceia is Giurgiul §i&tide §i acolo vr'o 3000 de Turci ; bate apoi

ell °SR '5'

f24 II t: ^'1

4,4VIVA,

C

In

95

pe Hanul Wares°, ce trecea prin Muntenia dino prAdaciune a Ardealului, la ,s5'drpa'nefti; insfar§it prinde pe un pap* ce fusese trimis casal ucida. Dupa aceea Mihal core de la Arondomnul Moldovei ca sä taie §i el pe toll Turcildin Cara lui, ceea ce aePsta a §i fricut. Trecandapoi Dunarea, Mihai arde Erax§ova Si Durostorul(Silistria) §1 bate pe doi pa§i pe care Amurad 111

trimite in contra sa. Ast fel se resculara tarileRomfine in contra domniel asupritoare a Turcilor.

Tura', vezend ca re'scnala devine serioasa, Behotarasc a scoate pe Mihai din doranie ; pentruaceasta sultanul trimite pe Sinan pap care faceun pod- peste Dunarea §i trece in Muntenia cuvr'o 100,000 de oameni, Intalnind armata ro-mama sub Mihal Viteazul la Ccilug 'dreni in 13August 1595. Fiind locul aice incunjurat de apa§i _noroit, Turcii s'at incurcat in el §i at fostbatui cumplit de Mihai, de §i el avea cu sinenumai 16,000 de oameni. Mihai lua 15 tunurl§i prinde 4 pa§1 i insu§i Sinan cap de de unpod §i se rani gra.. Steagul eel verde al Mu-sulmanilor fu luat de Mihal Si trimie apoi Im-paratuluT german Rudolf H. Cu toata aceastavictorie, oastea cea mica a lui Mihai fu nevoitaas se retraga. Sinan pap inainteazi pang la

Ii

96.

Targovi§te, unde a§aza o garnizoana. Venindt1110.. dupa aceea §i Sigismund Batori en Arde --lenil precum §i Moldovenil in ajutor, se sue ar--mata aliati la 55,000 de oameni, ceea ce v6-zend Tureil, se retrasera din Muntenia. Mihagonindu'l prefaeu retragerea for in o adeveratafuga, §i ajungandu'l la Dunare tale cu tunurilepodul pe care se napustise Tura, in cat ma!multe mil ealura in apa. Sigismund se reintoarseatunci in Transilvania, hand cu sine i tunuriledobandite de Mihal de la TurcI. In anul urmatorMihai pentru a resbuna pustiirea Munteniei decatra Turd, trecu Dunarea §i prada ora§ul Ni-copplis. Tot in acest an el mai respinge incao data pe Mari, care voiaa sa treaca prin Mun-tenia pentru a merge in ajutorul Sultanulul ceavea pe atuncl un resboiti in Asia.

§ 28

Viteazul.

(Urmare)

Pe atuncI, in tar ile margina§e, Moldova §iTransilvania, se fame ni§te schimbarI care a-vura o mare inriurire asupra soartei IuiAnume domnul Ardealului Sigismund Batori,

Mihai

MihaL

97

sliturand.u-se de domnie, trent Transilvania luiRudolf II. Mihal, veclehd ca ast-fel dobindea peimparatul german de vecin, i av8nd nevoe deun sprijin in contra Turcilor, inchee un tractaten imparatul prin care 11 recunoa§te *suprematia,insa gra tribut, §i Rudolf fi fagadue§te ajutorbanesc i de o§ti in contra Turcilor. Dar Sigis-mund care era tin om nestatornic, se intoarceiara§1 in Transilvania §i chiama pe fratele seuAndrei Batori, cardinal din Polonia, la tron inlocul set. Tot pe atunci §i in Moldova scot8n-du-se ,S'tefan Rdzvan, prietenul lul Mihal, venicu ajutoi ul Polonilor Ieremia Movilci, in cat a-tat Transilvania cat §i Moldova cad sub inriu-rirea polona. PolonI ins fiind bine en Turciise intelege utior cum atat Ieremia Movila cat §iAndrei Batori erati sa fie dusmanil lui Mihal.Acesta se hotara§te sa-1 scoata pe amandoi dindomnie i sa supuna aceste done tari coroanelsale. El bate la Se limber pe Andrei Batori in 28Octombre 1599, prefacesndu-se ca apara intere-sele imparatalui, suveranului seu, §i cere apolde la Rudolf ca sa-I dea lui domnia Ardealului;bate dupa aceea pe Ieremia Movil4 §i'l scoatedin scaun, -unind ast-fel cele trei Or' romaneadeca intreaga veche Dacie sub coroana sa.

7

98

Aceasta fapta pe care n'a realizat'o nici unul dindomnil Romani de mai Inainte, nici chiar §tefaneel Mare, a fost a§ternutA pentru intaia§i datade Mihal Viteazul §i, lulnd fiintA pentru un mo-ment, arAta Romani lor incotro trebue sA tinditoate -silintele lor.

Unguril din Transilvania urat insa pede moarte, din cauzA ca era Roman, §i ei nu seputeall impAca cu ideea de a fi stiptniti de unprincipe aI mini pop or pe care'l urgisat atat demult. Ei incepurA a unelti in toate modurilepentru a Beg pa de densul.

Pentru a indeparta pe Mihai, Ungurilduira lul Rudolf supunere §i lepadarea for deBatori, oferind ocirmuirea Transilvaniel luiGheorghe Basta, general austriac, care priori acea-sta propunere Mihal, v &end Ca ast fel va sea-pa domnia Transilvaniei din mini, se is la luptacu Basta in campia de la Miriflciii i este ha-tut in 19 Septembrie 1600. Pei cleud Transil-vania, el este atacat §i de Polon' care dupace pun pe Ieremia Movila inapoi in scaunulMoldovel, tree in Muntenia §i bat pe Mihai laTeleajnu, in cat el perde §i Muntenia. Mihalve0endu- se atunci pArasit de none se duce laImparatul Rudolf, cu alit mai mult ca Sigismund

faga-

Mihai

99

Batori, intordndu-se iarA§I in Transilvania, osmulsese din not din mfinile Imparatului. Rudolfeunosc'end talentele militare ale MI Mihai, sefolose§te de venirea lui pentru aI numi generalalAturea cu Basta, cu care'l impaca, in contra luiSigismund Batori. Ace§ti doi bat impreunA peSigismund la Goroslov. Basta ins avea invidieasupra lui Mihal, ternendu se ca Rudolf BA nu i*lea cum-va domnia Transilvaniei, pe care _doriasA o doblndeasca el. Pe de alts parte Unguril,4u§manil lu! Mihal, neincetat intetat pe Basta,ca sAl scape de dinsul. Generalul austriaccent de la Mihai ca sii-1 dee tuntaile §i stea-gurile, pe care domnul le rapise de la Batoi i inlupta de la Goroslov, sere a le trimete el Basta,impArkului. Mihai refuza. Se isca de aici unschimb de vorbe intre ei, in care Mihal, rapitIle pornita lui pre, se spune CA ar fi rostit cu-vintele ch,nu ar recunoa§te ici autoritatea im-pAratului. Aceste cuvinte adev6rate sal nu, ra-portate 111 Basta, II daft pretextul dorit de arune mana pe domnul roman. El trimete o roata'de ostasi sub un cApitan, Jacob Bori, care sft

aresteze pe Mihai. Cand domnul afla aceasta,tl strigA in gura mare po un adiotant al Btu §ise repezi sa'§i iee sabia. 0.sta§ii se arunearaasupra WI §i'l strApanserA.

100

Ast-fel peri acest erou, fala gloria Roma,-nilor.

Mihai Viteazul facu o singurA mare grevalg,in domnia sa, anume el consfinti robia teranuluT,care se stabilise cu incetul in curgerea timpulul..

peNendull proprietatea grin multele.re'sboae i birurile ce apAsati mai ales asupralor, devenise muncitorl pe pAmenturile boerevtl..Cu timpul, voind sa se mute de pe moiile bo-erilpr celor rel care'i indatoreatt la munci preagrele, acevtia incepura a -1 insuvi drepttil de ale impedeca libera mutare de pe o movie pe altari ast-fel cu incetul se stabili principiul ca te-

ranul este robul pamentulul. Mihai grevi, neva-end ca toatA puterea militara a terei stAtea interanii proprictari pamant vi el, de vi domni-tor resboinic, in loc de a combate robia teranu-lui, o consfinti printeun avelAment formal. Apo%sand el trecu in Ardeal i te'ranii rowan% vroirti:A se rascoale si ucidA pe nobilit Ungurl,Mihai 11 opri de la asemenea fapte prin grelepedepse. Unguril insd am vAzut cum tradara peMihai, aliandu-se cif Nemtii, Aceasti grevaldexplied pans la un punct edderea Jut Mihai; caddata tin principe voevte sa fie tare, el trebue sase razime nu atat pe ajutoare strAme cat peinsu§si a sa putere §i pe insuvi al sett popor.

de

gi

gi

101

DupA moartea lul Mihal Viteaznl vine Simion.Moviki, apol ,S'erban Basaraba care. se une§teasemenea cu imparatul Rudolf pentru a scapade Turd. El ajuta pe Rudolf contra lui .MoiseBekely, un alt pretendent la coroana Transilva-

sustinut de Turd. Alungand Moise pe Basta,acesta trimete la §erban dupe ajutor, carele trecein Transilvania, si bate pe Sekely in 27 Julie1603. Urma§ul lul Moise Sekely, Gabriel Batorialunga pe §erban din scaun. Dupe Radu Mihnea,Alexandru Vag §i Alexandru C000nul, urmeazaLeon Voda Tamp care favorizInd pe Grecl,rescoalA pe boeri in contra sa sub conducereaIui Matei Basarab. Acesta ajunge domn in 1633ti domne§te panA la 1654.

CAP. VII

!STOMA MOLDOVEI DE LA MOARTEA LUI §TEFAN

CEL MARE PANG LA VASILE LUPU.

§ 29Bogdan Voda, tefaulta.,§i Petru

Bogdan Yodel fiul lui §tefan eel Mare, cumse sue pe tron, trimite sA peceasca pe sora cra-iului le§ese Alexandru, §i incheie un contract de

iiel

Berea.

102

logodna foarte impovorAtor pentru Moldova, prin,care se leaga a sprijiui religia catolicA §i a zidio bisericA pentru un episcop al acelui rit. Mu-rind Alexandru, urmeazA Sigismund, care nu vo-e§te sa mat dea pe sora sa dupa Bogdan, pentrucare atunci acesta pradA tara Le§ascA. Pe urm'iise incheie intre ei o pace, prin care Bogdan seleagA a inapoia actul de logodaA cu sora rege-lui, BA intiitiinteze pe Poloni despre toate mi§ca-rile Turcilor §i sa dea voe negutitorilor Polonia trece fara plata prin Moldova cA, tra Turcia saltCara Munteneasca. Pentru aceasta craiul le§esese indatore§te a isgoni din Polonia pe unul Petrapretendent la domnia Moldovei, §i a nu mai pri-mi in adapost alti pretendenti. La caz de alun-gare- a lui Bogdan din tara se indatore§teprimi in Polonia-. In acest tractat este de insem-nat deplina egalitate intre domnul Moldovei §iregele Poloniei.

In anul 1513, Bogdan Vodit trimite la Sulta-nul Baiazet Il pe logofatul Tdutu cu un darzece pungi de b,ini pentru a inchina tar a Mol-dovei Turcilor. Sultanul foarte voios de aceastAimprejurare, dArui banil lui Taut], cu care acest a.intorcanduse zidi o biserica la BAline§ti in ti-nutul Sucevel. Conditiunile inchinArei Moldovei

a'l

de

103

furA acelea§T ca §i ale Munteniei (vezi § 20).Dup6 Stefan cel Thner, fiul lul Bogdan, ur-

meaza Petru RNress, fiu natural aLlul Stefan celMare. El indat4 ce deveni domn voi sh cuce-reasch Transilvania, §i se folosi pentru a'§I a-junge scopul de desbinarea in care se afla CaraUngurea sea.

Petru Rare

Aceasta fusese anume dupit Walla de laMohacs supusa pe, jumetate Turcilor pusA subun domn tributar lor. Cea l'alta jumetate causesub Austriad, care pe atunci erail ocarmuitl de

tarn§i

101

Ferdinand fratele lui Carol V imparatul Germa-niel. Ferdinand, voind sa cucereasca toatA Unga-ria, ataca pe loan Zapolia, principele tributarTurcilor. Petru Rare§, sub cuvent de a ajuta peZapolia, trece in Transilvania §i la Feldioarabate armata lui Ferdinand, luandu-1 50 de tu-nurl. DupA aceea ocupa Bistr4a §i mai multealte cetati, pretinclendu-le ca resplata pentrualujbele Acute lui Zapolia. Acesta v6d6'nd caPetru tinde a ocupa locurile cele mai tari dinTransilvania, se jalue§te la ktillihnul Sulta-nul Soliman, (Tea ce auqind Petru esA din Tran-silvania. Petru insa, neputfind remanea ast6mpA-rat, incepe a prAda pe Poloni, voind a le luaPocutia dar este batut la Oberlin unde perdetoate tunurile ea§tigate la Feldioara. Urnifind elinainte a pradaPolonia, regele, ne mai putendsuferi o asemenea purtare, se tingue§te la Sulta-nul. Acesta suparat pe Petru pentru incercarealui de a ocupa Transilvania §i pentru ca nu imai platea tributul, pleacA in contra Jul cu omare armata. Petru fuge in Transilvania, trecftndsingur prin pAduri §i naunti pustii, expus foamel,setel §i du§manilor care umblafi al prinda dintoate pArtile, §i ajunge dupA nesfir§ite oste-neli in cetatea sa Ciceul, uncle trimisese dinainte

set,

;

106

pe doamna §i pe copiil Bel. Soliman vine laSuceava §i a§a0 in domnie pe o'lefan Lcicustci.Ioan Zapolia asediazA atunci pe Petru in Ciceu.§i dupa patru luni de opunerei Petru e nevoitsl -capituleze. Zapolia insa in amintirea slujbe-lor lul Petru II trateaza bine. Apo! Petra se-duce la Constantinopole §i redobAnde§te coroanaMoldovei, impingend bani, indatorindu-se aplati 12,000 scuip tribut pe an, a tine in Mol-dova pentru paza 500 de cAlari turd §i a tri-mete pe fiul sett ostatec la Constantinopol. Dela Petru Rare§ incep Turcii a se amesteca §iin domnia Moldovei.

Tetra Rare§ nu se astsempAra nici dupA, acea-eta. La 1542 el inchee un iractat secret cu mar-chizul de Bon/denburg, care fusese ales capul.armatei cre§tinilor in contra Turcilor. El se lea-gA a in§tiinta pe- aliati despre toate mi§cArileTurcilor, a trece in focal resboiulul de la Turdla cre§tini §i a le da 30,000 de vite cu pretmoderat. Marchizul se _indatore§te a face ca Mol-dova sA fie primita in confederatia gerinana, aplAti lui Petra o sums de bani §i a'l impA.ca cu

incercarea nu avu nici un- rezultat, clic!Petra Rare§ muri inainte de all implini planu-tile in 1546.

Polonii.

la

106

§ 30De la Petra Hare la Vasile Lupu

Dupe Ilie, Stefan §i Jo idea urmeaza Alexan-dru Leipufneanu, in dons do (mai 1552-1566..El elige resturnat in antaia sa domnie de Iacob.Eraclide Despotul, un strein protestant ce se-pretindea rudA cu s "tia lul Lapu§neanu. Eraclideaduce in Cara protestant!, intre alti1 pe LuciniusGaspar Peucer ginerile lui Melanchton, deschideo §coala in Cotnari cu multi §colari subventio-nap de stat, combate nemoralitatea poporulul,.§i mai ales desparteniele cele neru§inate, §i tinde-a reforma biserica §i a o face protestanta. Bo-erii insa se opusera, otrAvirA pe Peucer, in§e-lara lefegii streinI ai lui Despot §i '1 mAcelArira;apol inchid pc Despot in Suceava, 11 prind §1

11 ucid.Lui .Despot '1 urmeaza )15tefan Tomo, care

dupA un an este resturnat de Ldpupzeanu. A-

cesta se intoarce, pus de Turd!, ucide mai pe-toi1 boeril ce'l trAdasei A, dArimA toate ce-tAtile Ora afara de notin, §i atramuta capitals.de la Suceava la Ia§i, 1565:dupe cererea Tur-cilor. LApu§neanu moare otravit de catra boertin timpul unel boale. Dupa Bogdan IV, care e

107

Prins de un creditor Polon, urmeaza Ion I eelClump lit", nn fel _de Vlad Tepes, care restabileste ordinea i diseiplina, refuza de-a indoi tri-butul, cum cereati Turcii, i venind acestia incontra 1E11 11 bate in tines randurl, pans candtradat, cede si el in Walla de la Hull. Petru'cltiopul, pus in scaunul Moldovel prin intrigile

mume sale, Chiajna, indoeste tributul, pentrucard este poreclit : de popor cel cu haraciul preamare". Fiind el resturnat in done randurI detetra doi venture -tare, loan. §i Alexandru Pot-coaval, Turci1 veRndu'l asa de slab, Il mazilesc.,Acest domn zideste monastirea Galata. Dupelancu Sasul urmeaza Aron tiranal domn pus. deTurd, care umple tare de creditors Turd, s6inconjoara cu o garde de strein1; Hind mazilito data, el este restabilit prin staruintele credi-torilor set la Pparta, clnd atunci se rescoalapreuna cu Mihai Viteazul in contra Turcilor.Dupe Stefan Rasvan, care se a fi fostTigan, urny:aza Ieremia Movila la 1596.

Familia Movilestilor wise din Moldova petimpul Jul Petru Sehiopul, $i se ase0aze in Po-Ionia, fiind foarte favorata de regil Poloni, Meicare se legase prin prietenie i indatorirl.dusmanil lui MihaI Viteazul, alungand din Mol-

im-

dice

.

108

dova pe aliatul sett §fefan Itasvan, pusera inlocuT pe leremia Movi161, care fu in totul supusPolonilor, §i primi chiar in dregatoriile Wel ouultime de Po loth, pentru care ace§tia tineatifoarte mult 11 el. Cu Movile§tit incepe acea in-riurire a Polonilor in Moldova, care i-a fost atatde pagubitoare.

Luptele inver§unate intre membril familielapol intre ace§tia §1 Stefan Tom§a in

care se amesteca Polonii, Turcil §i cumplitii`Tatari, aduc o prildficiune a MoldoveI precum nuse mal pomenise nici o data. Pradaciunele pro-oaca fuga poporulul prin munti §i padurl i pa-rasirea agriculturel, ceea ce educe o foamete asu-pra tarsi; iar foametea o alma omoritoare. Moldovaajunse in starea cea mal cumplita, prin carepoate se treaca numal tin popor cople§it de odata de toate ralele §i nacazurila pamentului. Inscurtul rastamp de 38 de ant calf trecura de lasuirea lui leremia Movila 'Ana la acea a luiVasile Lupu (1596-1634) se schimbara 15-domnil pe scaunul Moldovel. Se intelege caschimbarea domnilor, fiind cum slice proverbul,bucuria nebunilor, terei n'a putut mearga,bine. Domnii, neavend timpul de a vedea ceeste in tail ce este de facut, treceati, MAO.

Mo--vile§tilor,

sai

§i

109

numal rele in urma 'or. Inlocuirile se faceatmai ales prin intrigile din lAuntru intre partida-le§ascA §i cea contrary ei. Acest vecinic nea-stampAr Weft §i pe Turd- Ea se amesteoe totmai mult in numirea §i mazilirea" adecA scoate-.

rea domnilor.

PARTEA III. ISTORIA 'NOVA,(1633-1821)

CAP. VIII.

JSTORIA MUN rENIEI DE Lk MATEY BASARAB PINX.LA FANARIOTI.

§ 31Muntenia de la Malta Basarab la FanaristI.

Matei Basarab este unul din domnil eel maiinsemnati al- Romani lor. Nu insA atata prinfapte militare strAluce§te el, cat mai ales prino carmuire foarte inteleaptA §i prin propli§irealard in culturA.

Pentru a se pune bine cu Romanic care '1priveau de du§man al Grecilor, el is de la. a-ce§tia indarat manAstirile acele pe care el le o-.cupase fara d'rept, lAsA,ndu-le numal, acele incfii-nate mAnAstirilor streine de cAtre insu§1 interne-letoriI for. Fiind foarte evlavios, el zide*te vr'o-33 de biserici §i mAnAstirl. El infiinieaza o ti-

111

pografie, mai filth' in mAnastirea Govora, caretipografie fu apol strAmutatA in Targoviste, ti-parind in ea mai multe cart! intre care Pravilacea mare sail indreptarea legei (1652), o adunare

Matel Bomb

de legi bisericesti tradusa din grece§te de $efanMitropolitul din TArgovi§te. Mate! introduce Ebbsremand in biserici in locul celei slavone. Cauzaintroducerei limbei roman in biserica noastra, a

44,

112

fost ca Grecii introducendu-se tot roaI multi inmanAstirile tArilor romane, nu se mai invata Inele limba slavonA, In care panA atunci se fAcuseslujba bisericeasca. Ne mai gAsindu se preoticare sä §tie slavone§te, Matel Basarab in Mun-tenia §i Vasile Lupu in Moldova furs nevoid atipari crirtile religioase in limba rowans carefiind area a poporului era mai u§or de Invatat.

DupA Matel Basarab vine Constantin $erban,,care voetite se desfiinteze pe Seimeni (militari stra-ini platiti cu leara), dar ace§tia se revolts, §iBunt suputd numai de catrA Gheorghi Racofi,principele Transilvaniel. DupA Mihnea, Ghe-orghe Ghica, Grigorie Ghica, Radu Leon, An-tonie Vodei §i Duca Voda vine $erban Canta-cuzin 1678 1689, sub care intimplandu-se in-conjurarea Vienel de Mahomed 411 la 1683, leiparte la aceasta expeditie Cantacuzen al Mun-teniei §i Duca -al Moldova El insa in loc dea ajuta pe Turd, favoresc in ascuns pe Nemti,§i contribue mult la despresurarea Vienel, in-deplinita de Poloni sub regele for Sobiesky.

Turcii, bAtuti sub zidurile Vienel incep a firespin§1 de Austriaci, care ii bat in mai multerinduri : la Monad 1687, la Salankenen 1691 §ila Zenta 1697, in urma cArora lupte se inchee

113

pacea de la Carlovitz 1699, prin care Transil-vania §i Ungaria aunt date de Turoi imperiulaget man, afara de Banatul Temiparel. In timpulacestor lupte, care nuneail in primejdie Munte-nia, din causa ca armatele otomane puteart seincalce pe fie ce moment pamentul ei, §i

tandu-se pe diusul, si '1 pustieze §i sa '1 prade,se alege Brancoveanu in domnie in Muntenia.Generalul Haisler Ultra cliiar in tara Munte-neasca, ierneaza in Bucure§ti, §i jafue§te taracumplit. Din causa intrarel lui Haisler, Tamiltrimit pe Tatari care- §i ei prada Muntenia inmodul cel mai neomenos. Iii timpul acestorgrele imprejurari, isbuctie§te an rebol intreCarol XII, regele Svediei, §i Petru 1 cel Mareimparatul Rusiei. Carol XII, find batut de Pe-tru la Poltava, fuge in Tuici si '1 starnestein contra Ru§ilor. In lupta incinsa intre Ru§i§i Turci, Brancoveanu era cu inima pentru Ru§I,dar nu indraznea sa treaca in partea lor, defrica Turcilor. Uu boer insa de la dinsul, TomaSpcitarul, trece la RuO, §i luand: o armata dela Petru, bate Braila §i o arde, ceea ce 811-parA foarte mult pe Turci, §i compromite peBrancoveanu in ochii lor. Familia Cantacuzen,care dorea sa ajunga la domnie, para§te pe de

8

lup-

114

alts parte pe Brancoveanu la Poarta ca el ti-nuse cu Ru$i1, §i Turcii sa hotfirAsc sal pear&Sultanul tramite pe Mustafa Aga in Bucure§tica sA mazileasca pe Brancoveanu numind domn

Constantin Brancoveanu

pe Stefan Cantacuzen iar pe Brancoveanu, flduce la Constantinopole, uncle este ucis impre-unA cn toata familia la Poarta crepnd in trA-

115

dares 1E11 Brancoveanu, incepe dupa ce ucide sipe Cantacuzen a indesi cu trimiterea de domnic-reci din Constantinopol la domnia acestei Or!,cu care incepe epoca Fanariotilor in Muntenia,1a 1716.

CAP. IX

ISTORIA DIOLDOVEI DE LA VASILE LUPU LAFANARIOTI

§ 32Moldova de la Vasile Lupu la Fanarioti

Vasile Lupu contimporan lul Matel Basa-rab, domneste de la 1634-1653. Ca si domni-torul muntean, el nu este insemnat prin re'sboa-ele sale, ci prin iniroducer a in scoli si biserica

limbeI romane in locul celei sl.avone, care pansatunci domnise pretutindene. El infiinta, in 1640c ea dintAi tipografie in Moldova, tiparindu-se inea urmAtoarcle card Cazania 1643 ; Respunsu-rile Mitropolitula Vc rlam lx catehism0 romantiparit in Belgrad 1645; ,?epte taine ale bise-

ricei Re'seiritulu'l 1645; Carte romaneasca de in-vercitura pravilelor imperate,sti, tdinAcita din E-linA 1646. In tceasta din urmA carte se co-

B

116

prinde legiuirea atat eivilA cat §i penala a Orel.De la Vasile Lupu inainte se axatit scriitorl In-semnati fn limba romaueasea precum cronicariiGrigorie Ureche, Illiron §i Neculai Costin §i Mi-

tropolitul Dosofteiii care alcatue§te psaltiriaversuri in limba romans.

Mitropolitul Dosofteiii

Vasile Lupu recunoa§te principiul primit§i de Mimi Viteazul, ca muncitorul de pAmenteste Orb pe pe care locue§te, §i ca /farevoe a se muta uncle ar voi. Ast-fel decade §iputerea militarA a Moldovei de aid inainte. Tara

in

m,lia

117

era tare pe timpul lui Stefan eel Mare, pentruca teranul era proprietor pe pament: dupil Va-sile Lupu ea decade, Clad ca teranul perduseenogia gi impreunA cu dinsa gi iubirea de .tare.

Vasile Lupu

Insa nu era destul a se- infiinta o tipografie§i a se tipari carts, data nu se inveta poporula citi pe ele. Vasile Lupu infiinteaza deci gcoaladin Trei lerarchi 1649, mat ales dupa stAruin-

4

, .

'1rdiot.4'.

.11,41

118

tele Jul Petru Movi15, Archiepiscopul ChievuluipRoman din obar§ie. Vasile Lupu mai este in-semnat §i prin zidirile cu care el imbogate§teCara. MAniistirea Trei Ierarchi in care aducemoa§tele sfintei Parasciva, §i care este in Mol-.dova ceea ce biserica Curtei de Arge§ este inMuntenia, un juvaer a! artei. El zide§te apoiminlistirea Golia; preface vechile curt! domne§ti,§i zide§te fe' edeul turcesc. In tot timpul domnietsale el/du§neuteste intr'un chip neimpgeat pecontimputanul sea. Mate! Basarab, ii declare demai multe on resboiti, ins e in tot-d'a una bi-tut. La sfer§it vq.end Mates Basarab ca nu semai poate lini§ti stirne§te Ini Vasile Lupu uncompetitor in persoana until boeriil de la curteaLupului, logofetul Glieorghe Stefan. Acesta..

cu ajutor de la Mate! Basarab §i de la Razoti,principele Ardealului, rastoarna pe Vasile Lupu,.care fuge mai intal la Cazaci, apoi la Tatari§i in sfar§it la Cunstanticopo:e uncle '§i sfir-§e§te zilele, dupe ce isbute§te sa face EA se-dea tronul Moldovei, dace nu sie§1, eel putinfiulni sett Stefan, in 1659.

Da la Vasile Lupu pans la Dimitrie Cante-mir, pentru o perioada de 58 de an', Moldovanumara 21 de domni care se pun §i se schimbi

119

eu o repejune ne mai auzita. Poarta impinsA ada tronul tai ei numai celor care ti oferea malgrase bac§isurI, incepe a nu se mai vita niel laimprejurarea ca domnil se tie de vita romans§i inruditi cu casele domne§ti, dupa cum fusesepans atunci. PrezentAndu se §i streini concurentIla tronul Moldovel §i ea obiclnuindu-se tot ma!mult a numi in domnie pe eel ce d %dea sums maiinsemnate, incepe a pone chiar strAini in sea-unul the, §i mai ales Greet, precum pe Ghe-orghe Ghica, Gheorghe Duca, Dumitru Canta-cuzen, Antonie Roset numit §i Chirita Draco §iinsfAr§it chiar pe un grec cl, agoman al Portel,Neculal Mavrocordat, care domne§te ateva luniin anul 1710 inaintea lui Dimitrie Cantemir.

S'intelege a o atare puitare jAfuitoare dinpartea Turcilor trebuia se impingA pe Romani

cAuta or! unde scaparea din urgia in carePrecum Muntenil cautase in repetite

rmndurl mantuire in bratele Nemtilor, ast-fel Mol-devenil se aruncara in acele ale Ru§dlor.

Dimitrie Cantemir pArlse§te pentru antAia§1datA, in mod fAti§, supunerea catra Poarta to-mana §i se aliazi cu Rusia, cu ocazianta re's-boiului intre Turd §i Petru eel Mare, stArnitprin Carol al XII regele Svediel. Petra eel

&Mat.a -Il

120

Mare venind pans la Prut, Cantemir se aliazacu dinsul. Dar Petru eel Mare este batutscapA de a fi Fins numai prin corumperea Pa-§el. Cantemir este nevoit atimei a fugi din

Dimitrie Cantemir

Moldova si a se duce in Rusin, uncle Tarul fldarue§te cu mai multe mo§ii si unde el trAe§tepans la moartea SR. Acest principe a fost unOm foart6 invetat: el a scris in limba Latina o

ai

121

istorie a inflorirel §i descre§terei imperiulul 0-toman, clue avu pe vremea el un mare resunetin toata Europa. El mai alcAtui §i L bistemal religiel Turce§t1 tipArit in ruse§te §i in fineel scrise Descrierea Itfoldovei in latine§te i Cro-nicul Mold() Vlahilor in romane§te. El vorbeafoarte bine limbele: turceascA, arApeasca, per-siana, rusasca, italianA §i romans §i intelegeabine elina, slavona si franceza. Se indeletnicicult cu istoria, dar §i cu filosofia, matematicelei arhitectura. Fiul sett Antioh Cantemir care

trai in Rusia este insemnat prin satirele sale,scrise in limba rusasca. Cu Cantemir se afar-§e§te §1 pentru Moldova epoca domniilor ratio -nale, §i incepe §i aicea epoca Fanatiotilor, in1711, cu venirea la tron a lui Neculal Mavro-co-dat, care la 1716, dap uciderea lul StefanCantacuzen, trece in Muntenia.

CAP. X.

EPOCA. FANARIOTILOR.

§ 34.Starea prilor fiontane sub Fanarioti,

Epoca Fanariotilor tine de la 1711 pani la1821, prin urmare 110, ani §i este a§a numita

122

din eauzi ca eel mai multi domni din acest res-timp stint de origine gread, locuitori din ma-halaua Fanarulul in Constantinopole. In acesttimp in destul de scurt domnesc 34 de domniin Moldova i 35 in Muntenia, pr:n urmare caste3 ant §i caste va luni fie care. Domnii erattnumiti de a dreptul de Pow ta, dandu-se scaunulcelui ce da mai mutt atat Sultanulul cat §i vi-zirului, celorlalti marl dregatori, §i mai ales fe-meilor din hpremul Sultanului, urmandu- se ast -felsistemul ce era §i inainte (vezi § 30, 31). Dom-nil peutru a scoate banii dat! la Turd careban! mai adese ii imprumutati de la Greeii dinConstantinopole, puneart dart tot maI grele petaxi. Boerii ihsrt cu care domnii statini aveailinteres sa se imbuneze, erati adese on scutitide plata lor, meat ele apAsart tot mai mult a-supra Oranilor. Domnul fiind de obiceiti Grec,se incunjura cu rudeniile, prietenii §i credincio-§ii set, G-reei din Orient, Ii numea In dregato-riile cele mai insemnate. lasandu I si jrtfueascacat vor putea, spre a se plati ast-fel de sumilece le datoria, spre ImbogAti familia.Ace§ti strAini se eAsitoreati cu fetele boerilorpa.mesnteni, introduchdu-se ast-fel in sinul boeri-ilor romane.

set a- gl

123

§colile, in care mai nainte se invela slavone-§te, devenirA grece§t1 in cursurile for mai naltenumal pe la sate se mai invela romane§te De-

asemenea §i bisericele bogate de prin ora§e fu--sese nApadite de calugAri §i preoti gred, precum.§i toate minastirile avute din Moldova §i Mun-tenia. In toate aceste se slujea in grece§te. coa-la find in mare parte greceasca, societatea mat.inaltA find grecizatA, venise asupra Romanilor-pe langA relele de ma! nainte inca §i pericolul,de-a fi desnationalizati.

Poporul se ImpArtea in clase : cea d'antai numita protipenda cuprindea boeri! ce! marl: lo-gofeti, vorniei, batman!, postelnici §i agi, singu-rii cu dreptul de a purta barbs. Numal ace§tiaputeati intra in dregatoriile cele marl ale statulul precum mini§tri, general! de militie, etc..Clasa a doua compusa din boerl mai mid : spa-tarl, ban!, comi *i, paharnicl, ocupail dregatoriile-Dial de jos prin ministere. Clasa a treia com -pusA din medelnicerl, §atrari, singer!, d§dea_

functionaril de. rand precum scriitoril, etc., etc.Tot! aces! boeri se bucurail insA de un dreptfoarte insemnat : acela de a fi scutiti dedart, §i fiind-ca boeriile se dadeati de domnitoata lumea alerga la el §i nu cruta i,ici un

124

so;ri de slz;garie, tata cu dc-mnitorul pentru ale dobandi. Poporul de jos n'avea nici un drept,ci i umai indatoriri. El platea darile cele maimar:, facea boeresc si caraturi de geaba maimulte file pe an ; era batut la scars cu biciulpentru on ce abatere salt nesupnere; era jAfuit,pradat, despoiat de boeri, farA ca sA aiba, vr'unaparator. Sub popor §i mai fat de cat acesta,data se poate, erall robi al persoanelorprecum teranil erat rob' al pamentului, vendutica vitele, despartiti prin venclare de familia lor,batnti pans la sange §i chiar omorit: dupa bu-nt]] plat al boerilor: eats priveli§tea ce o infa-ti§a epoca Fanariotilor.

Moravurile acestui timp eralt cu tote vred-nice de ris Ala de esemplt} in salutari se ob-serva o regula foarte stricta pentru deosebirearangurilor. Un boeras de clasa a treia sarutapoala antereulni until logofat mare; boerul declasa a doua 61 saruta mama; iar eel de clasaantai se sarutat pe barbe. Cel mic sta in pi-cioare cu giubeana strinsa la pept §i intr'o pu-setura umilita dinaintea logofatului eel cevamai male se punea cu sficala pe un colt descaun ; un al treilea §i mai apropiat ayes drep--tul a §edea pe jet; in sfor§it eel de o potriva

125

se puma chiar pe divan. Cel mic indrep-tandu-se cAtre cel mare ii zicea : milostive st§,--pane, maria ta, luminarea ta, cAvinte gre-ce§ti : evghenestate, eclambrotate. Magnatul res-pudea la toate cu arhonda, fratica sail mon-§er. eel mai mic scriea puternicului zilei : sa-rutandu-ti tAlpile sunt al mariel tale prea plecati supus rob", ear acesta ii resputea : al du-

mitale gata".Damele cele midi numeati pe cele marl cu-

coanA" fiind numite de dinsele : kera-mu," -Bo-eril cel marl aveail singuri dreptul de a qi incarete cu patru cal, numite faleturi. MArimea

i§licelor, un fel de potcapiuri ce purtail boeril,era potrivitA cu inaltimea rangului. Boeril ceimarl purtati ni§te i§lice atat de uriep de nuputeati incapea doi intr'o trAsura. Toate acestedeosebirl db, dead na§tere la nAzuinta de a de-veni mare sati cel putin de a face pe mErele.-

Aceasta nAzuintA aduse la laminA ciocoismul. Cio-coiul era mare cu cel midi §i mic cu eel marl.El primea °earl, batjocurl §i chiar palme de litmai maril se, fall a se crede necinStit, §i sedespAgubea prin o purtare cu totul obraznica §1nepoliticoasA cAtre cel mai midi. Ciocoii erailde casa cutarui sail cutaruI boor mare, Ili prin

sail

126

inriurirea acestuia flobandeau dregitoril, de cari4tpoi se foloseati pentru a prada §i jefui.

§ 36domnilor fanarioti.

Turcil spArieti prin trAdarea lui Cantemir §i-a lui Brancoveanu cats Ru§1, nu mai indrAznesc

mai vinda domniile tArilor romane gra ale-.gere la tine oferia mai malt. Cu toate deacum inainte nu parAsesc obiceiul de a se folosibAne§te din Incuviintarea scaunelor romA,ne, totu§ise resttinge de o cam data num6rul persoanelorla acele in cari puteaa avea incredere ca nu-1vor trada §i anume la Neculai §i apoi Constan-tin Mavrocordat, Grigore Ghica §i Mihai Raco-vitA. Pentru a nu pierde insA foloasele lor, ei in-troduc alt sistem, anume acela de a strAmutadomnii dintr'o tail in alta punindu-i sa plAteascaaceasta stramutare ca §i o nouA numire. Ast-felGrigori Ghica domne§te de dou6 on in Munte-nia §i de trei on in Moldova, Mihai Racovitao datA in Muntenia §i de trei on in Moldova,iar Constantin Mavrocordat de patru on in Mol-..dova §i de §ese on in Muntenia.

Neculal §i Constantin Mavrocordat sunt domni

A

ea lid

in

127

indestul de buni. Neculai apara pe Moldoveni, §idupa strAmutarea lui in Muntenia pe Munteni,de rasbunarea Turcilor, care vroiatt sA-1 pede-pseasca pentru hainirea for la Ring ; nu jafue§tedarile §i reduce chiar dArile. Cu toate aceste po-

Neculai Mavrocordat

porul §i mai ales boeril nu-I iubeati, find cafavoriza prea mult elementul grecesc, punend pemulti Greci in slujbA §i inchinnd mAnAstiri pA-mentene celor grece§ti. Conatantin Mavrocordatvra sa reformeze asazamintele punend numai pe

rani sa plateasca d rile, dar ca o resplata aacestei ingreuierr voe§te sa-1 libereze din robia in

128

care ii tineati boerii. Ace§tia nemultumiti se re-scoala si Constantin Mavrocordat este mazilit irr1749. Grigore Ghca face mai multe inabunatiitirimateriale, aduce spa pe nrloae in Bucure§t1§i Iagl

A lexandru Ipsilant

BA ridica mai multe zidiri. Toti ace§ti domni seocupa mult en setae, Irish mat ales ca acelegrece§ti, incit Romania din clasele mai inalte,

. , ,eif40.7.-A7170'ft

129

cuno§teati cu totii grece§te §i vorbeat aceastalimbs.

Neculal §i dupa moartea lui Constantin Ma-vrocordat tinuse intr'una tronul tarilor romane,schimbandu se cand in unul cand in celalalt, dela 1711-1749, cand Constantin Mavrocordateste pentru Intaia oars alungat din domnie decatra Turci, suparati pentru turburarile provocatein Muntenia §i Moldova prin reformele sale.

De la 1749 inainte numerul competitorilorfanarioti sporind necontenit, Poarta incepea putea Linea mezat pentru darea tronurilor roma-ne §ti, mArginit insa la personaje de origine greacaIn care ea avea o egala incredere. Ast-fel seadAogira pe langa Constantin Mavrocordat, caremai revive inca de dou6 on in tronul Moldovel§i °data In acel al Munteniei; §i urma§ii luiGrigore Ghica, mort in 1752, familia Caliraah,de origine romans tnsa grecizata, mocitenitorii luiMihal Racovita ; apol Manoil Roset, AlexandraIpsilanti, familia Moruzi §i Sutu, Neculal Mavro-gheni, Constantin Hangearliu, Scarlat Calimah,§i Ioan Caragea.

Cei mai multi din ace§ti domni se Intrec indespoiarea poporului §i numal putini din ei a-mintesc domniile mai bane §i mai omenoase ale

9

iarki

130

Mavrocordatilor. Ada Grigorie Ghica care ingri-je§te de starea din launtru a Moldovei, AlexandruIpsilanti §i Constantin Moruzi, ocirmuitorl luta-lepti care cauta de interesele poporului, Scar-lat Calimah §i Ioan Caragea care intocmesc fie-

Scarlat Calimah

care cate un codice de legi, §i anume Calimahin Moldova §i Caragea In Muntenia, sub carecodici Romani1 aft trait papa la 1865.

§ 37Perderile de teritoriii siderite de Romani in

timpul Fanariotilor

In acest timp de injosire a poporului roman,Turcil se folosira de puterea for §i de slabi-

131

ciunea noastra pentru a ne vinde de trei on pu-terilor mArgina§e: Per lend el batAliT, cAnd cuAustria &and cu Rusia, spre a despAgubi pe a-cele puterl, le da bucatl din terile noastre, cuCoate ca prin tractate erail Indatoriti a ne spars

Ioan Caragea

intregimea teritoriului. A§a fae in anul 1718,dupa un resboiu cu Austria, sand ace§teia Ba-natul Craiovei _pe care'l stapftnesc Austriacil pAnala 1739, cAnd este inapoiat Turcilor, prin ur-mare §i Munteniei, in tractatul de la Belgrad.

In 1775 Turcia cedeaza Austriei Bucovina. Inacest timp domnia in Moldova Grigore Ghica,

_

132

originar dintr'o familie albanezA, care dadusecati-va domni terilor romane. El fusese maiMai dragoman turcesc, dupa aceea o datA.domn in Moldova in 1764, gi de done on in

Grigore Ghica

Muntenia. In intaia lui domnie din Moldova eimic§orase birul satenilor, adusese isvoare de apala Golia §i la sfantul Spiridon §i inflintase ofabrics de postav in tars la Chipire§ti pe malulJijiel. In 1775 el veni diu not la domnia Mol-dova

133

Cum se sui el in scaun, Austria voind a punemfina pe Bucovina, trimite o armata in aceastaparte a Moldovei, pretextand ca voe§te a se a-Ora de Mari. Grigore Ghica simtind scopu-rile Austriei §i impins de boerii terei ce nu voiaAsa sufere o asemenea perdere, se opuse dinCoate puterile §i protests la Poarta in termenifoarte energici.

Turcii se mi§cara, de o camdata §i trimiseramai multi pa§i ca sa cerceteze lucrurile ; totifurs cumparati de mini§tril Austriei prin banii prezenturi, in eat raportara Portei ca Austria

voe§te sa cuprinda o guvita foarte mica de pa-ment, necesara pentru a avea un drum intreG-alitia §i Transilvania, pe cand in realitate eapusese mftna pe partea cea mai frumoasa a Mol-dovei. Fiind ca Moldovenil nu voeau nici cu unpret sa ingadue aceasta ra§luire a tarei lor, ei sealipira de Ru§1 cu care Turcii eras in du§manie.Ace§tia, veRnd ca. Austria le fagaduia sprijinulset in contra Rusiel, pentru redobIndirea Cri-meel, pe care o perduse prin un rosboit neno-rocit, ascultara mai curftnd de cererile for de cat-de protestarile Romanilor, care fiind inca spriji-nite de Rusia, du§mana Turcilor, eratt cu dreptulbanuite. Dupa ce Turcii cedars Bucovina in 1775,

134

temendu-se ca Ghica sa nu se rescoale in con-tra for §i BA treacA la Ru§i, pusera de'l ucisera.

In cele di'ntal zile din tuna lui Octombre 1777veni la casa numita Conac, a§eclata in piataBeilicula in Ia§l §i menita pentru primirea so-lilor Turd], unul Cara Highiorsades Ahmed Bee.Acesta, prefacendu-se ca e bolnav pofti pe GhicaVoda la el pentru a'i ceti ni§te firmane impara-te§tI. Cum intra Ghica inlauntru, Barka pe el30 de eniceri care'lii injunghiarA cn pumnalele§1 taindu'l capul 11 dusera la Constantinopole.

In 1812 dupa un rasboitt cu Rusia, Turcil ticedeaza jumatate din Moldova ramasa dupi ra§-luirea Bucovinel, anume partea ce s'a numit Bes-sarabia, prin pacea de la Bucure§tl din 1812.Turcil fiind batutI de Ru§1 in curs de 6 aui sehotarise BA inchee pace cu din§il cu on -ce pret§i Ru§ii cereati ambele principate. Tocmai Inacel an insa Napoleon cel Mare, imparatul Fran-cejilor, declares r6sboitt Rusiei, in cat aceastaputere amenintata de FrancezI ar fi renuntat lapret.mtiile el in contra Turcilor, numai cat pentrua avea pace din- partea lor. Fanariotul DimitrieMoruzi, insarcinatul turcesc pentru negociarea pa-ce!, fiind cumparat Ru§i, ascunde insa depesape care o primise de la Napoleon i prin care

ale

136

vestea pe Turd ca el art declarat resboiti Rusiel,§i tratarile urmeaza mai departe. Ru§ii grabitia incheia pacea, modereaza pretentiile for §i sdmultumesc cu Basarabia care este deslipiti deMoldova ca §i Bucovina.

PA RTEA IV. ISTORIA CONTIMPURANA(1821-1881)

CAP. XI.

DE LA RESCOALA LUI VLADIMIRESCU PANA IN

ZILELE NOASTRE

§ 38.Rgscoala lui Vladimirescu

In auul 1821 Grecii se rescoala in contradominatiei turc-e§ti. Dar revolutiunea for in locde a isbucni in Grecia, is na§tere in terile ro-mane ; atftt de grecite erati ele. Anume unGrec Alexandru Ipsilanti, maior in armata ru-sascA trece in Moldova unde gase§te sprijinulJul Mihail Sutu §i formeaza o bands de voluntarlGreci in contra Turcilor. Odata cu aceastacare se face o alta nationala romans, menita ascoate terile noastre. din ghiarele Fanariotilor,care este condusa in Moldova de boeril Gherghel

mi§-

137

i Istrati, in Muntenia de un serdar Roman dinBucure§ti, Tudor Vladimirescu. El fusese insar-cinat de §eful.militiilor grece din Bucure§ti lor-gachi, ea 81 mearga cu ni§te oaste in spre Ser-

'ruder Vladimirescu

bia spre a o rescula §i pe aceasta in contraTurcilor. Tudor insa nutrea cu totul alte pla-nuri cand i s'a dat acea insarcinare. El gan-dea anume a resturiia domniile Fanariotilor, §i

138

a restabili pe cele nationale. Rom Anil din ambele:t6r1 satui de domnia §i apasarea greceasca ce-reau indepartarea domnilor Fanarioti. Mintea forfiind rede§teptata prin Gheorgbe Asaki §i mi-tropolitul Veniamin in Moldova, in Muntenia prim

Gheorghe Laziir

Gheorghe Lazar, cu totil sarira s pre a'§i redobin-di drepturile lor. Incercarea 10 Vladimirescaveni la un timp foarte potrivit. Tudor merend.la Oltenia pentru a se apropia de Serbia inceparescoala sa in contra Grecilor, prin desfiintarea

-

*a'

-.a

139

vAcAritulul §i vinaritului, doul dart din celemat asupritoare. Prin aceasta Tudor t§1 atrasein partea sa pe terani in care it era mai ales spe-ranta, de vreme ce din boeri putini numal erascu el. Teranil se aduna in numer de 10,000 impre-jurul Int ,,Tudor Vodl" cum Ii numeati et Vla-dimirescu, simtind ca puterea sa va fi in spri-jiuul Turcilor in contra Grecilor, trimite matmulte scrisori la Constantinopole, asigurand peTurd despre deplina sa supunere §i ca el vo-e§te numai a restabili domniile pAmentene. A-ceste uneltiri ale lui Vladimirescu furl desco-perite de Greet. Veqend et inteensul du§ma-nul eel mai neimpAcat al mi§caret lor, se ho-taresc sal pearda, intind o cursA, lut Vladimi-rescu §i II ucid. Turcii velend tradarea Gre-cilor §i cererile RomAnilor, puserA un capltdomniel fanariote, numind earl§i in scauneleMunteniet §i a Moldovei domni pamentent.

§ 39.Grigore Ghica gi loan Sturza

In urma rescoalei lui Vladimirescu se numiradomni la 1822 in Muntenia Grigore Ghica §i

in Moldova loan Sturza. Turcii hal ocupaserlprincipatele dupe rescoala Grecilor §.i Enicerit

140

.comisera o multime de cruzimi, intre altele di-duel foe Ia§ilor §i Bucure§tilor §i uciserA omultime de oamenT,

DupA ce se lini§tesc turburarile domnil seapnea de reforme imbucurAtoare pentru poporulRomanesc desfiinteazA scoalele grece§ti §i infi-inteazA pe acele romane ; aluuga pe multi calu-gar! Greci din monastirile terilor, §i dispun dea se imparti functiile publice numal Omen-tenilor.. Un not resboiti izbucnit intre Ru§i §iTurd opre§te insa aceasta mi§care, §i Ru§ii in-trand in principate, Sturza este prins, iar Ghicafuge peste hotar. Ru§ii impun Romanilor cade obiceit in toate resboaele for in contra Turci-lor o alma de greutAti foarte marl, mai ales CA-rAturi nesfar§ite pentru trebuintele armatel, in catRomanii sufAr 4 la el mai tot atatea nelegiuirica §i din partea Ttircilor. Prin tratatul de laAdrianopole din 1829 Ru§ii dobandesc un dreptfoarte intins de amestec in daraverile launtriceale Orilor Romane §i mai ales acela foarte in-semnat ca nnmirea §i destituirea domnilor sA nuse mai poata face de P4arta gra consimtiman-tul lor. Prin acest tratat Rusia apoi dobande§tedreptul de a refine ca zAlog tArile Romane panila plata unei despAgubiri de rasboiti din partea

141

Portei de 10,000,000 de galbeni. Ast-feliii starRu§il in principate de la 1828-1834 adeca Gani §i la e§irea for din ele obliga pe Turci arecunoatite noua organizare pe care Ru§ilintrodusese in ele in timpul ocupatiei lor.

§ 40Regulamentul organic

Regulamentul organic, era o lege generalscare regula toate trebile tarilor ; fusese lucratla Petersburg §i apol dat in tara unei comisi-unl de boeri care sa-1 revizuiasca. La 11 April18$1, regulamentul organic era gatai in 1832

el fu introdus ca lege in principate §i recuno-scut de Poarta prin tratatul de la St. Peters-burg din 1834. Articolul ultim din acest regu-lament dispunea ca sa nu se poata face 'lid oschimbare in el Ora invoirea cur teI pr.oteguitoare,adeca a Rusiel. Alegerea principilor este datain fie-care tara la o adunare compusa in Mun-tenia din 190 de membri, §i in Moldova din 132din care numal 27 in Muntenia §i 24 in Mol-dova deputati ai comertului totl ceialalti boeri.Indata ce se alege gospodarul, adunarea este

desfiintata in locul el vine adunarea ordinaracompusa din 43 deputat1 pentru Muntenia §i 44

o-

§i

:

142

pentru Moldova. Aceste adunarI Bunt compusenumai din boerl. Ele aveall dreptul a se plangela curtea proteguitoare contra principelui, in catde la aceasta din urma atarna in definitiv soartapoporului. Regulamentul organic este foarte asa-pritor pentru teranl §i favore§te numai pe boerl.El nu plAtesc darl, au dreptul la functiunI §i

InaintArl in armata. Taranii plates° Coate con-tributiile, fac boeresc (clad.) atat boeriului oat

statului, servesc in arman numai ca soldatipro§ti §i nu pot ocupa nicl o dregatorie. Rusiavroia ca prin o asemenea organizare sl ca§tigein partea ei pe boeri, clasa cea mai puternicadin Cara.

De altmintrele regulamentul organic tontine-in privirea multor lucruri un adeve'rat pro-gres asupra starei de mai inain-e; d. e. in in-

tocmirea jusfitiei, imbunAtAtirea administratiel,infiintare tie §coli altele.

La 1834, and Kiselev e§i din principate,eurtile suzerane in loc de a lAsa pe Seri sA'§IaleagA domnil, conform regulamentulul, numesc

-de-adreptul pe Mihail Sturza down in Moldova.§i pe Alexandru Ghica in Muntenia.

§i

pi

143

§ 41.lienagterea Romani lor

Rena§terea Romani lor porne§te din Cara deleagan a nationalitatei noastre, din Transilvania.

Horea

Pe la anii 1784 §i 1785 s6 nAscu aid o cum-revolutie fAcuta de Romani sub conduce-

rea a trel Oran! frunta§I Horea, Clopci i Cri-canu in contra domniei Ungurilor, care fu inii-

,,;;43,1,042.*

pliti

144

butiita de armatele austriace : dar aceasta mi§-care a poporului dadu na§tere until avert alspiritulul roman, care incepu in curand a pro-duce mai multe lucrarl insemnate in literature.

lorgoviC (gramatica), Cichindeal (fabule), PetruMajor, $incai §i Samuel Micul sari Klein (is-toria),f straluciri pe is inceputul veaculul al

ClogcX

145

XIX -]ea §i reintroduA'esera limba romans in cape-tele multimei ca o limbs cultivate ji vrednicade a fi eultiwetA.

Re.introducerea domnilor pgmateni in Mun-

Crilanu

tenia §i Moldova treze§te §i aid rena§teres spi-ritulul national. Gheorghe Asaki intemeiaza inIagi in 1813 o poala de inginerie cu cursuri

10

146

romane01, din care §coala e§i in 1819 mai multiingineri hotarnici. Trei an! dupa aceia domnulfanariot Caragea chiama din Transilvania peGheorghe Lazar, tot pent, u intemeiarea unel

Gheorghe Asachi

§coli de inginerie romane§ti in Bucure§ti. Grecilaveati nevoe de ingineri roman! pentru limpezi-rea numeroaselor procese de mo§ii, cad de §iel puteait §ti ingineriea, nu ar fi putut citi §iIntelege documentele vechi pe care se intemeiat).judecAtile. Lazar insa introduce pe MITA cursul

147

de matematica si lectiuni de istoria Romani lor,in care vorbindu-se de faptele cele mari ale Ro-mhnilor din trecut, se rede§tepta mintea poporu-lul catre viata nationala. Dupa intoarcerea prin-cipilor pamenteni in Wile romane, se inteneea-zit mai multe scoll romkne§ti in care se predate

loan Heliadi Rgdalesen

deosebitele ktiinte in limbs tenet. Ast fel loanSturza infiinta in monastirea din Trei Erarhi§coala numita Vasiliand, dupa vechea §coala a luiVasile Lupu. Dupa retragerea lul Gheorge La-zar, din Bucure§ti, fi is locul §colarul seer loan

. . '

148

lleliade Rcidulescu, care sprijini mi§carea de re-na§tere a cultureI romAne in Muntenia, pe canein Moldova ea este condusA de Gh. Asaki §i demitropolitul Veniamin Costache. Literatura ro-mans is un port avant. Beldiman scrie Jalnica

Mitropolilul Veniamiu Costachi

Tragedie, 0 satira contra revolutiunei grece§t1.In anul 1826 Constantin Golescu formeaza im-preuna cu Heliade o societate pentru propAtdreaRomanilor care cauta intre altele infiintarea adone colegii, in Bucure§ti §i Craiova, §coll pri-mare in sate, infiintarea de ziare romftne§tI gi

149

aceea a until teatru national. In 1829 e§ir5 pri-raele gazete- romane : Curierul de ambe sexe, re-dactat de Heliade in Bucure§ti §i Albina Roma-neased de Gb. Asaki in Ia§1. Ocupatiunea rusa-se& ce tinu in principate de la 1828 'Ana la1834, dud Tura sfir0r5, de plAtit contributiade r6shoit. efitrA Ru§i, sprijini de o cam datIdesvoltarea nationala, Generalul Kiseleff puse sase traducit in ronAne§te legile grece§ti ale lui.paragea §i Calimah, prey.* In budgetul teri-lor cate o sum5. de 200,000 de lei vechi pentruinfiintarea de §coli, §i invoi e§irea gazetelorromane§ti.

§ 42,Mihai Sturza In Moldova, Alexandru Ghica gi Bibescu

'In Muntenia.

Sturza ajunge la domnie cheltuindull Oath'averea §i facend datorii nemasurate in Peters-burg. La PoartA este sustinut de unul Vogorideprietenul sultanulul Ma/mud, druia Mihai II fA-gadue§te c5 dac5, va fl numit down, va lua peflea lui in casatorie, care nu avea nici o zestre.Ast-fel Mihai Sturza, sprijinit ht Petersburg §ila Constantinopole, dobande§te domnia Moldovel§i este investit cu titlul de Gospodar in 1834.

150

Rusil de daft in mina ocarmuirea Orel, pfi-streaza un drept de privighere foarte intinssupra domnitorulul, in cat acesta sAm Ana maimult a fi un functionariA rus de Cat un domni-toritt roman. Mihai Sturza la inceputul domnielsale se ingriji cu multA staruinta a pune in a-plicare me'surile luate de regulament, ineat Mol-_

nova esi din starea ei desperatA de mai nainte.Mai ales scolilor dAdu el o ingrijire deosebita,infiiutand cursurile superioare de invelAturi inlimba romans in academia: MihaileanA (1835).El mai deschide scoala centralA de fete (1834)si §coala de arte si meseril (1841). Fiind insAca aceste scoli folosial mai ales poporului dejos si dezlantuiau un spirit de neatarnare si deopozitie contra domnulul si a Rusilor, apol bo-

Rusil si domnul se unira spre a le lovi, siast-fel 112ihal Sturza resturnA el singur creatiu-nea sa, cursurile superioare de la Academie, siprefacu ceea ce remAsese intr'o scoalA francez1pentru flu de boeri (1847).

AceastA loviturA data de Mihai Sturza cultu-rei nationals ii instrAineazA cu totul simpatiileMoldovenilor. Se vedea ca el se pleca prea multcerintelor xuseSti, si ea data ar mai fi domnitmull in Moldova, or! ce miseare eked, progrestrebuia BA fie inadusitA.

a-

eril,

151

Alexandra Ghica fusese recomandat de Rusiapentru scaunul Munteniel ; prin urmare dinsa voiaa indeplini cu deosebire prin el toate planurilesale. RusiT 11 propun la inceput o armatA rasa-sea care sal sprijine in domnie. Ghica stiindInsa ca o asemenea armata 41 va -face .robul Ru-siel, de a o primi ; atunci Rusia se hotara-§t pierde pe Ghica, insa nu pe fatA ci inascuns. Anume pe atunci era in Bileure§ti opar-tida nationala compusA din Campineamc, Rosati,_Made, Aristias, Ca;itacuzen §i altil. Ghica iubeape aceastA partidA ca una ce corespundea cudorintele ascunse ale inimei Jul ; dar nu indrazneaa o sprijini fatis ternendu-se de Rusia. Conn-1111 rusesc, baronul de Ruckman Warta partidanationala in contra 10 Ghica, pentru ea dinsulnu implinea in total dorintele el ; pe de MO%parte el intete§te pe Ghica in contra el, spu-Ondu-i cA, ea voe§te sa-1 restoarne. Pe atunci Eli-ade, Cftmpineanu si Aristias organizeaza un tea-tru, §i un francez Vaillant este insarcinat cudirectoratul colegiuluI national de la stamtul Sava.Vaillant ins este dat afara, dupa cererea con-sululuI rusesc. Adunarea voteaza cumpArarea a500 exemplare din dietionarul romftno-francez aJul Vaillant ; dar Rudman cere de la Mica BA

g

refuza

152

nu incuviinteze aceast5 dispnzitie. Ghica nume§te1nsa pe Eliade inspector general al §coalelor.Vespnd Ruckman simpatiile lui Ghica pentrupartida nationals, grabe§te caderea lui uiiindu -secu un boer Bibescu, §i urzind o intriga, corn-promite pe Ghica la PoartA, §i el este destituitin 1842.

Lui 4l urmeaza Bibescu. Cum vine la domnie,el se pune reti cu adunarea care refuza al ad-mite vr'o dons proecte de leg!. El o disolva §iface sa se aleaga o alts cu totul supusa voin-telor lui. Cu ajutorul ei desfiintaza, dupa cumMeuse Sturza in Moldova bursurile superioareale scoalelor romane§t1 §i educe aceleas1 ne-multumir1 in contra unel carmuiri prea ascultfi-toare de Rusia care se manifestase in Moldovain potriva guvernulul lui Mihai Sturza.

§ 43

Revolutia din 18-18

Starea Verilor romane in 1848 ajunsese nesu-ferita. DomniI &Miter ca toate sa se fats pe voiaRusiel §i din aceasta cauza impedeca1t on cemi§care national5. §coli nu se ma! infiintati ; nu sedadea voie Romanilor a gandi §i a grai ceea-ce

153

vole]. ; Intr'un cuvent se tindea a ne face RuO.Functionaril de la cel mai mare Willa la eel maimic jafuiau poporul fail mill §i fara ru§ine.Birurile apasati numai asupra teranului, el sin-gur dedea feciorii sel in armata unde el puteatifl numai soldati pro§ti. Venitul manfistirilor in-chinate care infati§a o treime din acel al terel,intra in punga calugarilor greci. Robia Tiganilordesonora cu totul pe Romani, cad numai in te-rile for mai exista.

Din §colile stable insa venise cu timpul omultime de feciorl de boeri. Veclend el cum stairlucrurile in strainatate, se ru§inatt de starea te-rei §i voiail sa o indrepte. Ei incepura a se a-duna §i a se sfatui ce al fact, ceea ce nu pla-cea de loc boerilor batrani, parintii tor. In 1848isbucni revolutia in cele mai multe din terileEuropei (Franta, Prusia, Austria §i Italia). Se%cull §i in Iasi §i Bucurefti comploturi in con-tra domnitorilor de atuiici, cu tendinta de a inMara influenta rusasca. Mihai Sturza in Ia§ipune §i aresteaza pe cei mai multi boeri tinedcare se adunati in casa lui M.Avrocordat sur-gune§te, sfaramand ast-fel revolutia in Moldova.In Bucure§ti insa miparea e mutt mai serioasa.La inceput poporul, pentru a scapa de domnitor

§i-i

154

lara violenta, se intelege a'l considera de §ef alrescoalei ; se duce la palat in nume'r de vr'o10,000 de oamenl, ca sa multameascii lui Bibe-sou pentru faptele sale patriotice, de §i lui niciprin gand nu-I trecea a se rescula in contraRu§ilor,- Bibescu pentru a nu se compromite in°chit usilor fuge in Transilvania. Se constitueatunci un guvern provizoriui. compus din Eliade,Stefan IS i Nicolae Golescn §i Maghieru. Acestguvern decreteazk de indata improprietarireateranilor, Boeril speriati de aceasta se tnteleg-cu §eful militiilar Odobescu, care era parti-zan al Ru§ilor, si acesta aresteaza pe seal gu-venni] ni provizor. Poporul inca se rescoala a-tunci, prinde pe Odobesctt si pe Sqlomon *CIinclude. Auzindu-se ca, viii RusiI, membril gu-vernului prOvizor fug la Targoviitea si boerildin capitala instituesc o cainAcamie sub TeodorVacarescu §i Ernanoil Btlleaino care ordonfi:eStarea membrilor guvernulul provizor. Caima-camia este resturnata de popor formeazaun guvern interimar compus din Mitropolit capresedinte, Cretulescu, lllincu si loan Bratianu camembri. v( .nul provizor din rargovi§tea re-vine in Bucure§ti, is iar5si in m'ani conducereatrebilor §i nume§te o comisiune din 18 boeri si

a-

gi no

tEl

155

18 te rani care sa reguleze drepturile celor dou6clase ; dar aceasta comisiune nu se poate intelege.

Rusia insa -cere de la, Poarta ca sa trimita o-armata in Bucureoti; la din contra va ti nevoitaca sa intre ea, pentru a nablqi rescoala. Turciiaunt nevoid sa trimita ostirea, de of eraconvinoi ca rescoala nu se fa case in contra lor.Soliman papa infra in Bucureoti dar -este foartebine primit de popor. Pentru arata supn1 erea for catra Turd, membril guvermilui provisor f i daft demisia. Se institue o locotenentadomneasca compusa din Eliade-, Nicolae Golescu§i Tell care este recunoscuta de Turc. Rusiasimtind ca grin aceasta intelegere intre Ro-mani of Turd ea va p'erde proteetoratul in prin-cipate, se face ca se supara pentru un ziar

77Pruncul" ce eoia in Bucureoti of care 41 ba-

tea joc de Tarn]. Ea ameninta pe Poarta ouresboiil dach va mai permite asemenea necuvi-intl. Fricoasa Tureie revoaca pe Solimannumeote pe Fuad Efendi, care este pus sub or-dinele comisarului rusesc Duhamel. PoporulvNendu-se awenintat, pun: _regulamentul organicpe un pat de moarte oi in sunetul unei musicefunebre, merge de'l arde cu mare pompa inpiata. Duhamel infuriat de aceasta batjocura,

si

a-ti

156

cere lui Fuad Efendi BA meargA asupra Buctt-re§tilor. Locotenenta domneascA este desfiintata§i guvernul incredintat unuT singur caimacanConstantin Cantacuzen. La cazarma din dealulSpire! se intampla un mace], provocat prin oneintelegere, intre Turd §i pompierii roman!.Ru§ii veclend ca s'ati versat singe si uzand dedreptul for de protectorat, intra in Muntenia.Maghieru atunci se retrage in Carpati cu otrupa de pandurb pentru a se opune Ru§ilor.Tura', temandu-se de Ru§i §i neavend nici unsprijin in popoarele apusului ca unele ce eraticu toatele bantuite de revolutiune, silesc pe Ma-ghieru sa'§I sloboada trupele §i Ru§ii romaniarki a tot puternici. In 1 [unie 1849 se in-chee conventiunea de la Balta-Liman prin carese invoe§te Rusia cu Turcia ca domnii BA fienumiti de ambele curti. suzerane : s5 se suprimeadunarile §1 BA se numeasea divanuri ad-hoc,

precum §i o comisiune de boeri care BA revi-

zuiasca regulamentul organic. Tot o-datA ITreserva curtile suzerane dreptul de a intra Inprincipate orb-Cand ar isbucni vr'o rescoala.

Se .numesc domn! in Muntenia Stirbei §i inMoldova Grigore Ghica pe 7 ani.

157

§ 44.

Stirbel gi Grigore Wilco.

Sub ace§t1 domni Romani' ma' rasufla putin.Se desflintaz1 robia Tiganilor, se reintocmesecursurile superioare la academiile din Ia§1 §iBucure§ti, se tipare§te in Ia§1 cu cheltuelele gu-vernulut cronica lul Gheorghe Sincal §i domnulM. Cogalniceanu scoate la lumina pe cronicarilMoldovei, prin care se da o puternica imboldi-re tinerel generatil.

Pe acest timp Rusia, care era foarte tare,voe6ce sa puna maim pe Constantinopolc §i satrestoarne imparatia Turcilor. Ea pretexteazaca s'ar fi incuviintat de Poarti Catolicilor ni§tedrepturi asupra mormktului sfant in Erusalim,care jigneau biserica rasariteana, cerend ca Tur-cia sit se lege prin un tratat a da acele drep:turf inapoi bisericel Rasitritene §i a asigura pecre§tinii din rasarit, ca asemenea incalcari nuse vor mai int8mpla. Turcia sprijinita pe as-cuns de Anglia, Frantia §i ma' tarzit ae Sardi-nia refuza cererile Rusiel care infra cu o§tiri inierile roman° 1853. Puterile apusene ajuta peTurci, trimitind o armata foarte insemnata laSevastopol in Crimea. Dupa doT anT de lupte

158

Francezii iau turnul Ilfaracof, cet6tuea cea mareSevastopolului, dupa care Ru§ii aunt nevoid

sal pAraseascA.EI Bunt siliti sa inchee pace la Paris in 1856,

in care Rusia cedeazA gurile Duncirei Turciel,o parte din Basarabia Moldovei (si anume dela Cotul- Mord la coada lacului lalpugul, §i deacolo o linie ce trece prin cozile lacurilorCliitaia §i Condvc2t pans la Marea Neagra). Ru-sia perde cu total drepturite incuviintate printractatele anterioare cu Turcia, anume de a searnesteca in treburile din l'auntru ale acestulimperift.

Cu deosebire i se is dreptul de a se ames-teca in Moldova, Muntenia §i Serbia, care auntpuse sub garantia celor 7 puteri Europene :Frantia, Anglia, Austria, Tarcia, Rusia, Sardinia§i Prusia. In 1854, dupa e§irea R-usilor din prin-cipate, intrara Austriacii in ele §i status aidpans la incheierea peel de Paris. In 1856sfar§indu-se termenul de 7 ani, pentru care fu-sese alesi domnitoril din 1849, se numesc cai-macami in Muntenia Alexandra Ghica §i in Mol-dova Teodor Bal§, inlocuit dupa moartea lui prinNeculai Vogor;de.

p

159

§ 45Tractatul conventiunea inceiatil in Paris.

Prin art. 23 al tractatultiI de Paris se pre-vedea ap4area unel comisiuni care sfi revizuia-scA legire principatelor. Prin art. 24 se °ran-due§te cheruarea unor divanuri ad hoc spre a-exprima dorinta poporultil iu privirea ap4fireidefinitive a tfirilor. Aceste divanuri rostesc inunanimitate urmiitoarele dorinti pentru reorga-nizarea terilor romane : Unirea ambelor princi-pate intr'un singur stat sub numele de Roma-nia. G-arantarea neutralitfitel teritoriului sfiu de.cAtre toate puterile europene. Incredintarea co-roanel princiare unul doom din o casa domni-toare europeanfi. Introducerea libertfitilor par-lamentare §i constitutionale.

Conventia de Paris incheiata in 1858 intreputerile semnfitare ale tratatuluI din 1856 re-cunoscu numaI o parte din cererile divanurilor.Principatele Moldova §i Valahia se constituesub numire de Principatele- Unite, §i se pun subgarantia celor 7 puteri Contractante ale tracta-tului de Paris. Ele se vor cartnui liber de or!ce meste.c at Sublime! Portl!. Domnia va fi in-credintatfi' in fie-care tart undo Gospodar §i u-

si

160

net adunirI aleasa de popor. Pe langa acesteautoritall funetioneaza gi o comisiune centralAen regedinta in Focrta, Legile in interesuldeosebit al fie -caret Or!, se propun de domnitor;acele de interes comun ambelor tr.1 se propunde comisiunea centralA, gi se voteaza de adu-nArl. Principatele vor plati eurtei suzerane untribut de 1,800,000 lel veal pentru Moldova gi2,000,000 pentru Valachia. In cas de calearea drepturitor principatelor, ele vor putea re-clama la puterile garante. Gospodarul va fi

ales pe viati de adunare. El este investit dePoarta gi nu este respunpor pentru faptelesale. Minigtril cunt insA respunptori, gi niciun ordin al Gospodarulul nu poate fi executatdad. nu estc, contrasemnat de minigtri. Pen-tru cheltueli se pregateste in fie. care an unbuget, care se voteaza de adunare, avend drep-tul de a'l modifica. Niel o dare nu poate fiimpusa farA invoirea adunareI. Legile vor fitoate publicate prin gazeta oficial5. ComisiuneacentralA era infiintata in scopul de a indrumaunirea principatelor. Spre acelagl seop tinteasi instituirea unel curb de casatiune comunaambelor principate cu regedinta in Focgani, caresA judece procesele in ultima instanta. De a-

161

semenea §i organizarea militiilor care trebuiasA fie ast-fel, ca la vreme de nevoe sa poatlale5tui o singurA armata. Toti MOldOvenil §iValahil aunt egali inaintea leget, Inaintea cla-

ret §,i in admitet ea in funetiunt. Libertateaindividuals este garantatk tided nimeni nu poatefi arestat de cat conform lege.

§ 4e

Unirea principatelor.

Conform conventiunei de Paris trebuia sa sealeaga principii in aceea§i Ali de catra adunArileambelor teri. Romanii insA, §tiind ca in unire etaputerea, §i veclend ca numai prin unire Moldova§i Muntenia pot alcatui un stat care BA joaceun rol mai insemnat in trebile Orientului, se in-teleg ca 55, aleag5, pe stela #i principe dome inambele Seri. Ou toate el alegerea fusese hot5-ritA pentru Oiva de 5 Ianuarie 1859, ea se faceIn acea Ali numai in Moldova in persoana luiAlexandra Cuza, iar In Muntenia §e amana pen-tru ziva de 24, spre a se §ti mat intliA resul-tatul alegerei din Moldova. Atunci se alegeaceea§I persoana dorm] §i in Muntenia. In ur-ma unel asemenea indoite alegeri unirea prin-

11

162

cipatelor era efectuata. De §i Austria protestA cumare energie contra ceea ce ea numea o vAditacalcare a conventiunel de Paris, intamplandu- seca tocmai atunci in 1859 sA fie Austria greu

Alexandra Joan I Cuza

Wed de Frantia in lupta izbucnitA intre ele dinpricina Ita lief, Napoleon al III-lea imparatulFrantiei, care sprijinise pe Romani, impuse Au-striei la incheerea pace!, recunoa§terea lui Ale-

=

`

A

,_."-:, .'

. f....41' r

gf -. -11r 1_:,_

.40`. ,,;-.:7. ,...t, el-1-.1 ' .7,- Si .LY:71171--1 4. -.-ri- .1 .' 7 0 ' 4.1-

:- i'..4-:. ..,/ -*01(peW*. `P-,-,'. tz , , ,cA.,1..'?:,..-tyi.,...

..,-;41,` 7 "0" ler

.3.-. .

..,

163

xandru Cuza ca domn peste ambele teri romfine.Cuza lua numele de Alexandra Ioan I. El uni-tea §1 administratia ambelor teri, stramutand ca-pitala Moldovel din Ia§1 in Bacure§ti in 1862provoca mai multe legi foarte insemnate care facnumele lui nemuritor in istoria romana. El im-proprietari pe terani, secularize averile mau5sti-re§ti §i reforms in total adminietratia §i justitiaterel, prefacendu-le dup5 modal celor din Frantia.

§ 46Carol I Donal

In 1866 Alexandra Ioan este slit se abdice,instituinduse o locotenenta domneasca compusadin Neculai Golescu, Lascar Catargiu §i gene-ralul Haralamb. Romanii se &des° atunci arealiza i ultimul punct din cererile rostite dedivanurile ad hoc, aflame intronarea unel dinastiiereditare dintr'o mare case europeana in scaunulIerilor unite. Cu aceasta vroiau sa se tae °datapofta de domnie a boerilor romani, care cu totiizspirati ta. ea §i sa se introduce trainicia ocir-muirei in local schimbarei prip5stioase de domulde pane atunci.

Mai intal se propuse domnia Romanic] comi-

164

telni Filip de Flandra, fratele mai mic al rege-Jul Belgiei care insa neputand priori local oferit,se chiema la tron prin un vot al intregului po-por roman (685,909 glasuri) pe Carol de Ho-henzollern Sigmaringen, fiul principelui Anton deHohenzollern, membru din casa domnitoare aPrusiei.

Fiind ca tocmai pe atunci izbucnise rfisboi0intre Prusia §i Austria, apoi calatoria principe-lui Carol prin Austria pentru a ajunge in Ro-mania fu din cele mai periculoase, caci Austrianu putea invoi unui membru din casa domnitoaredusmana sa deviva domnul unei teri a§elate Incoastele ei.

Principe le Carol insa respunzend cu marini-mie la chemarea Romani lor, se expuse la toate,.§i intovaralit de 0-1 Ioan Bratianu trimis pen-tru aceasta la el, sosi in Turnul Severinulul Inziva de 812o Mai 1866. De §i principele Carolnu §tia ca are O. devina domnul poporului roman,totu§1 el se pregAtise prin studii serioase politice-§i militare In ocuparea eu onoare a unui ase-menea loc.

Austria fiind batuta de Prusia fu nevoita saconsimta la recunoa§terea principelui Carol dedomn al Romania Turcia insa §i Rusia facura.

165

greutAti, cAci ele simteati el intArindu-se Ro-!Dana prin implantarea in sinul for a unel pu-ternice dinastil, se vor "emaneipa tot mai multdin a for ascultare. Principele concentra insa-o§tirea cats o gasi in o tabarA. laugh Giurgiu §ideclara Portei ca nu refuza a -i recunoa§te su-zeranitatea. Turcil care se deprinsese a mai res-pecta voiuta Romanilor inca de la alegerea luiCuza, consimtira a recunoa§te pe principele Carol,data se va duce la Constantinopole spre a luainvtstitura. Primirea ce i se facu in capitalaimperiului ototnan fu din cele mai stralucite,mai pompoasa inca de cat aceea ce fusee Inca-viintata lui Cuza, §i dovedi CA poporul romanscapase de umilirile de alts datA, cand domnuluneia din terile romane trebuia sá sarute poalarnacatului de la patul pe care §edea Sultanul,precum §i mana vizirului §i a altor marl dre-gatori al Poi tel.

Ast-fel ajunse Carol I pe tronul Romaniel, cutoate ca acest name al terei nu era inca recu-noscut oficial. Principele Carol in prevederea in-tarnplarilor viitoare §i stiind ca un popor trebuesA se razeme mai mult pe propriile lui puteride cat pe ajutorul strainilor, i§i dada indatatoata ingrijirea lui pentru sporirea, o'rganizatea

166

§i 1ntArirea armatel. Pentru a ajunge ins la a-cest rezultat trebuiall bani §i ace§tia spre a fidobanditi era de Devoe a se ridica starea Orelin toate privirile. El fu sufletul intregei mi§cArlde avant insemnat pe care Romania apnea dela 1866 inainte. Comerciul Orel spori la o sumsindoitA si apoi intreitA din ceea ce fusese maiinainte; producerea Wei in cereale §i vite crescitin proportie, oamenii se imbogAtira §i veniturilestatului se adaugirA in fie-care an. Se crearA, peTanga armata, tot mai multe scoli in care copiiipoporului sA poatA lumineze mintea §i slcnnoascA drepturile Tor. Dezvoltarea culture' viintarirea instructiunei dadu armatel un adaos totmai mat e de fluter! intelectuale, de ofiteri capa-bill si inteligent i cand suna oara fatalA a r6a-boiului, RomAnia era gata.

§ 47Basboiul din 1877.

La 1877 izbucni marele rAsboirt intre Ru§1 §iTurd care trebuea sä alba urm5r1 atat de in-semnate asupra soartei poporului roman.

Guvernal principelui Carol ceru intal de la.puterile europene garantarea neutralitAtel terito-riulul Romaniel, Puterile 11 respunsera di nu e-

167

rail in stare a o face si a Romania sa traga sfatnumai de la a el Intelepciune. Trebuea ca Roma-nil sa se gandeascA bine cum si lucreze pentrua'§i sCapa tara din primejdia in care intrase. Subinspiratia domnitorului se hot5ri a se cere de laRu0,..ca sa se inchee o conventie prin care eisä ne garanteze intregimea teritoriulul, spre ale invoi sa treaca peste tara noastra In Bulga-ria. Rnsii la inceput nu vroiau. Atunci guvernulDomnitorului Carol le raspunse cä data nu con-simt la asemenea cerere, ne vom opune en pd-terea la intrarea for in tall. De §i Ru§ii eraiimalt mai tari de cat noi, nu le venea, bine a sebate cu Romanil si a versa deci singe cre§ti-nese, de oare ce rUboinl pe care'] Monti contraTurcilor avea toeidai de scop de a scoate pealti cre§tini, Bulgaril, de sub asupritoarea oar-muire turceasca. Ru§il deci trebuira fatil cu e-nergica tinuta a poporului roman §i a domnito-rului sett sä primeascA incheerea conventie].

Intrand ei in Romania si fiind siguri eh vorpe Turd la cea Intilnire, se purtati

foarte mandri fat4, cu Ronanil, §i cand Domni-toriul Carol le propuse ajutorul armatel noastreel rAspunserii ca l'ar primi numai data, armataromaneascii ar fi incorporata in acea rusasa

zdrobi di'ntal

168

Domnitorul respinse asemenea conditie ru§inoas5.Intre aceste Tamil suparati pe not ca lasasemca trupele ruse§ti sA Intre in tarA, incepurAne trateze de dusmani §i trimisera monitoarele forsA bombardeze ora§ele noastre de pe Dun Are.

Adunarea deputatilor privind acest atac uedreptca o declarare de rAsboitt, prin un vot al setidin 10 Mairi 1877, proclama neatarnarea deplinaa Roraniel §i incetarea tuturor legAturilor incare statuse 'Ana atunci cu Poarta.

In acest rastimp Rusii inaintase in Bulgaria,lima se oprise inaintea and puternici intarituriridicata de Turd la Plevna. Mu lte armate ru-se§tI se zdrobirA inaintea acestel cetati impro-vizate, ridicata de Osman Pap, §i dupa m$multe atacuri nenorocite armata rusasci se gaside o data a§a de slabita in cat o e§ire a Tur-cilor din Plevna putea sa o arunce in Dun Area.Marele duce Neeulai fratele imparatuluI, velesnd'pericolul eel mare In care se afla ostirea ru-sasca ceru el acuma ajutorul Domnitorului Ca-rol, pe care la inceput it respinsese cu mindrie,trimetindu-I o depe§A in ziva de 6 August incare -i spunea : Treceti DunArea cu on ce con-ditie vroitI. Iuteresele cre§tinesti stint in peri-col"-. Gene: os §i marinimos Domnitorul dete

sA

169

-ordin trupelor romane§ti sa treaca Dunarea in-ajutorul celor moscovite. Ba increzator in cu-ventul imparatului §i intemeiet 'pe conventiaprin care se garanta intregimea teritoriului,Domnitorul Carol nu ceru nimic alta de laRa§1 pentru pretiosul spi ijin incuviintat lor.

Armata romana trecend Dunarea incepu sase ilustreze mai intal prin tinuta ofiterilor el §imal ales a minunatei sale artileril. In curandinsa trebuia sa iasa la lumina o alta insusire,vietejia el cea neasemanata, trezita iar in foculbataliel dupa secoli dA amortire, dupa. indemnul§i exemplul viteazului ei domn. In ziva de 30August se dadu omoritorul asalt al redutei Gri-vita, a careia luare costa pe Romani aproape.3000 de oameni din care 1200 morti. Bravura§i energia desfa§urata de trupele romane§ti inacea memorabila zi umplu de uimire pe totirepresentantii armatelor straine ce se aflati defats, §i ei impra§tiara vestea bravurei romane§tiin cele patru colturi a le pamentului. Curanddupa caderea Grivitei, Plevna fu luata §i Os-man pa§a se dete prins in manele Romanilor,§i mai luand el dupa aceia §i alte cetati depe malul Dunarei precum Vidinul, Smardanul,facura cu putinta Ru§ilor trecerea Baleanilor §i

170

rApunerea desavar§itA a imparAtiei turce§ti. Ast-feliu raecumparat neatarnarea cu In-sue singele for §i nu o dobandeati numal ca.un dar facut de Imparatul tuturor Ru§ilor. Intimp ce domnitorul Carol impArtia cu viteaza.lioastra Wire pericolele resboiulul, Doamna Eli-sabeta dAdea exemplul devotamentului §i jertfi-rel de sine unui unmet. InsAmnat de femeT ro-mane ce ingtijiau de cei cAzuti in lupta pentru

§ 48Carol I Rego,

Rusii incheiera cu Turcil un tratat Ia San-Stefano care ins neconvenind puterilor Euro-pene, se intruni un congres la Berlin care BA

intemeeze partea. Prin aceasta pace se pro-clama -constituirea Bulgariei ca stat tributar-PorteT, precum §i neatarnarea Serbiei si a Ro-maniei.

Rusii insa uitand §i ajutorul eminent dobftn-dit de Ia Romani in timpul pericolulul §i con -ventia incheiatA, pretindeaui sA li se inapoiascApartea Basn rabieT alipita catra Moldova printratatul de Paris (§ 44). Guvernul rornftnescprotesta cu energie prin delegatii lui trimesi la.

Roma-nil

tars.

171

congresul de Berlin, D -nii Joan Bratianu §i Mi-hail Cogalniceanu, contra unei asemenea ealcArtflagrante a cuventnlui dat §i a actelor subscrise,,prin care se garanta intregimea teritoriului ro-man. Fiind insa ea puterile aveatt mal mareinteres a face pe Rusia sit cedeze asupra altorpuncte, ele incuvintarl nedreapta el cerere §iacea bucata din Basarabia fa din nou desfAculade teritoriul romanesc. Pentru a nu nedreptAtiinsA intinn chip atat de gray pe nn popor care-4.1 jartfise sangele pe campul de rasb pu-terile europene hotArtra sa anexeze cAtrA Ro-Mania teritoriul Dobrogiei, care mai fusese invremuri vechi a Munteniei, sub Mircea eel Mare.(§ 20). Ast-feliil se inlatura intru cat-va nedrep-tatea impusA Romaniel prin luarea Basarabiei.Prin stApinirea Dobrogiei, Romania a dOballdito mare insemnatate, ca pazitoare a gurilor Du-narei.

Romania fiind declarata neatarnata ea vroi casA iee rang intre puterile Europei inaltindu-sela starea de regat. Diva cc camerile votarylegea in ziva de 14 Martie 1881, in acea de10 Mali'', aniversara proclamarea neatarnArel,Domnitorul Carol §i Elisabeta Doamna fury in-coronati ca rege §i regina a Romaniel. Pe and

172

coroana reginei fu lucrata in aur, acea a regelulfu faurita din otelul unuia din tunurile luate-de Romani din luptele for cu Turcii.

Elisabeta, Regina Romania,

Lucrarile incepute inca de mai inainte pentruinflorirea patriei romane furs impinse inca cumai mare activitate. Se indeplini reteaua dru-murilor de fer, se incheiera tratate de comert

173

cu deosebitele state europene prin care se asi-gura o cre§tere a avutiel Orel §i se incepuralucratile de fortificatii la Bucure§ti, Galati §i

Carol I, Rege le Romaniei

Foc§ani, prin care se pune Romania in putintade a se opune mai molt timp unui atac e-

ventual. Tot o data se asigura §i trAinicia di-nastiei, proclamandu-se pe principele Ferdinand

174

de Hohenzollern, nepotul de frate al regelui Ca-rol de mo§tenitor presumptiv al tronulul.

Ast-felit ajunse Romania de la unire incoace

Principele Ferdinand, mo§tenitorul tronulul.

in maI putin de un patrar de veac (18591881) din doua teritioal e mid §i slabe supuseTurcilor §i Ru§ilor, ascultand §i tenAndu-se detoad lumea, un stat puternic §i respectat care

175

joaca astazi un rol insemnat in cumpana poll -Heel europene. §i- aceastil inAltare §i vazd, o-noarea §i puterea Orel, sunt datorite mai cu de-osebire puternicei imboldiri spre progres pe carei-a dat'o ocarmuirea inteleapta, prevAzitoare §ienergica a lui Carol I.

PIERDERILE

31 Ani.101RILE DE7E8170818

1775-11378.

FINE

CARTI DIDACTICEEIHTURA FRATILOR SARAGA

autorisat pentru scoalele publice din Romilnia

Carp' pentru clasele primateClam La,

POP M. Intaia carte de scrierc §i cetire; §cm. 1 30 b. .

,, , A doua n., ,, ,, ,, 11 12 . II 30,- ,,FLORANTIN I. P.

n 17 ,f

17 71

AbecedarAritmeticaDesemnul

351520

Clasa a H-a

TINOU c. Geografla judet. tall en bartatului, planul ()rapid si mai miteiInstratil intercalate in text 50 h.

rum A. T. Carte de citire (Cu mai =lie ilustr.) 70ARBORE N. I). si I. P. FLORANT11( Aritmetica 50immtrutu I. Gramatiea ronaturt 25FLORANTIN I. P. Recreatittni Froebeliane 50

Clasa a 111-a

PLIlf A. T. Carte de citire (en mai Li-mite ilustr.) 1 1.

)1 7)Istoria Romtnilor IX) h.

lit1301tt N. D., !;:i FLORANTIN I. P. Aritmetica 50DIMITRIU i, -(traulgtiea romtna 50,FLORANTIN, I.. P. RecreatiunT Fruebelia tie -50 ,,

XENOPOL 'A.- D. Istoria Romlnilor 50'POP MIHAIL Manualul lucrului in 50 b

flasa a 1V-a

rum A. T. Carte de citire (en mai multe ilustr.) 11:50 b,- 71 13

Istoria &intoner . ,,FLORANTIN I. P, Aritmetica 50

I. Oramatica, RotnItia" (sub prefia),FLORANTIN 1. P. Recreatiunl Froeueliane .

XENOROL A. D. Istoria RomanilorPOP MIHAIL Manualul lueruInT in coala

5050.50

11

t -

I

.. e

:bIN LIBRARIEIto.

.,

.

.

. - '

judo--

".

J.

'

idoari;'

-4.

.. -

. 60- ,_ :

DIMITRIU;_- !.

)1

,

._

. n

.00

)1

I)