Istoriografia Antica

8/18/2019 Istoriografia Antica

http://slidepdf.com/reader/full/istoriografia-antica 1/39

http://www.scritube.com/istorie/ISTORIOGRAFIA-ANTICA65811.php

ISTORIOGRAFIA ANTICA

I!tro"ucere

Istori# istorio$r#%iei& i! opi!i# "i%eriti'or istorici& # %ost co!ceput# "i%erit. (!ii #u

#%irm#t c#: Istorio$r#%i# i!cepe i! )reme# Re!#sterii - te*# susti!ut# "e +"u#r"

Fueter& #'tii #u co!si"er#t c#: istorio$r#%i# i!cepe i! #!tichit#te c#!" se #%irm#

spiritu' istoric ,te*# eprim#t# "e Fr#!ois Ch#te'et. I! s%#rsit su!t istorici c#re

co!si"er# c#: istorio$r#%i# i!cepe "i! mome!tu' eiste!tei u!ei tr#"itii scrise s#u

c#: istorio$r#%i# trebuie s# %ie stu"i#t# si i! r#port "e tr#"iti# or#'# c#re prece"e

scrisu'.

I! spri0i!u' co!ceptiei potri)it c#rei# istori# istorio$r#%iei i!cepe cu #!tichit#te# s-#u i!)oc#t m#i mu'te opi!ii:

#. Re!#stere# si um#!ismu' #u i!sem!#t o rei!)iere # stu"ii'or c'#sice. (m#!ismu'

# restituit #!tichit#te# i! i!te$r#'it#te# ei& # pretuit& pri! ece'e!t#& pe p#ri!te'e

istoriei& pe ero"ot& "eopotri)# i-# om#$i#t pe Tuci"i"e si 2o'3bios.

b. 4i! u!$hiu' %i'oso%iei s-# #%irm#t c# renasterea spiritului istoric apartine vremii

lui Herodot "#torit# imp#ctu'ui r#*bo#ie'or me"ice& c#!" socu' b#rb#r # $e!er#t o

#utoe#mi!#re co'ecti)# sub impu'su' #me!i!t#ri'or pers#!e.

c. Stu"iu' istorio$r#%iei $recesti m#rturiseste u! %erti' co!t#ct cu re#'it#ti'e 'umii

Orie!tu'ui #!tic.

". Asupr# Greciei #!tice s-# eercit#t o i!%'ue!t# # Orie!tu'ui& "#torit# i! primu'

r#!" )eci!#t#tii si mu'tip'e'or co!t#cte& cee# ce "o)e"este re#'it#te# "i#'o$u'ui

ci)i'i*#tii'or.

4eci istori# istorio$r#%iei trebuie s# por!e#sc# i! "emersuri'e ei "i! mome!tu' i!

c#re eist# o tr#"itie scris#& u! u* ete!si) #' scrisu'ui pe pi#tr#& met#'& p#pirus&h#rtie etc.& "i! mome!tu' i! c#re #mi!tire# %#pte'or este co!sem!#t#. Tot scrisu'

este& i!tr-u! %e'& istoric& pe!tru c# isi propu!e s# p#stre*e ce)#. Istori# este

retrospecti)#. Istori# istorio$r#%iei i!cepe cu "escoperire# m#sur#rii timpu'ui.

Descoperirea masurarii timpului. Timpu' este b#*# istoriei. i!te# omu'ui

primiti) !u cu!oste# s#pt#m#!# s#u 'u!# c# u!it#ti #'e timpu'ui. Cu!oste# *iu#& o *i

c# #'t#& %#ptu' c# #!otimpuri'e )#ri#*#. A!tropo'o$i# # sub'i!i#t m#re# re)o'utie

i!%#ptuit# "e om #tu!ci c#!" #cest# %i#t pe p#m#!t& i! 'oc s# hoi!#re#sc#&

#cumu'e#*# bu!uri& %#pt ce i!corpore#*# $ri0# *i'ei "e m#i!e ce "etermi!# c#'cu'u'

pe!tru )iitor. 2ro$resu' # %ost 'e!t si s-# misc#t c# timp tr#)ers#!" 'ume#

'e$e!"e'or& mituri'or si # mir#co'e'or. 4o)#"# c# 'ume# #!tic# # #0u!s '# m#turit#te

1





%#r# o c'#r# i"ee "espre trecere# #!i'or& chi#r cu o 'ips# "e cu!osti!t# "espre cee# ce

i!sem!# u! #!. Or& stii!" c# memori# po#te re#"uce co'oritu' epoci'or si )oci'e

t#cute& #ce#st# # "e)e!it istorie "i! mome!tu' i! c#re # co!ser)#t& pri! m#sur#re#

timpu'ui& i! scris& cee# ce pose"# si pute# %i tr#!smisibi'. #sur#re# timpu'ui #

co!%erit istoriei c#'it#te# %i#rii e)e!ime!te'or& # %#pte'or i!tr-o succesiu!e si '# o

#!umit# "#t#.

#sur#re# timpu'ui # %#cut c# memori# s# "e)i!# o moste!ire soci#'#& # #0u!s s#

%ie cu!oscut# pre*e!tu'ui. Trecutu' pe!tru # "e)e!i istorie trebuie s# %ie tr#!smis si

"#t#t. 2ri! #ce#st# trecutu' iese "i! *o!# mitu'ui si 'e$e!"#ru'ui& put#!" %i tr#!smis

'# !i)e' soci#'& i!cet#!" s# m#i %ie !um#i or#'. 4eci istoria realitate # trecutu'ui se

"eschi"e cu!o#sterii istorice #tu!ci c#!" m#rturii'e& i*)o#re'e& i!$#"ui#u

reco!stituire# si c#!" pri! m#sur#re# timpu'ui e)e!ime!te'e se %ie#*# i!tr-o

succesiu!e si '# o #!umit# "#t#.

Cu #ceste co!st#t#ri su!tem i! 'ume# )echiu'ui +$ipt& '# prime'e 'ui i!sem!#ri c#re

#u %#cut posibi'e& i! r#port cu e)o'uti# societ#tii si cu posibi'it#ti'e o%erite i!

)e"ere# tr#!smiterii i!%orm#tii'or "espre trecut ,m#teri#' si "#t#re& i!ceputuri'e

scrisu'ui istoric. Aceste i!sem!#ri permit %i#re# i! timp # %#pte'or si i!

succesiu!e# 'or.

4espre #ce#st# re#'it#te )orbesc scrieri'e #!tichit#tii $recesti& oper# 'ui ero"ot&

c#re o%ere# cu!ost 858b1i i!te "espre +$ipt si i! $e!er#' "espre Orie!tu' #!tic. 7#

r#!"u' 'ui %i'oso%u' 2'#to!& re'#te#*# co!)ers#ti# 'ui So'o! cu u! preot e$ipte#!&

#cest# "i! urm# i-#r %i spus: Grecii sunt in varsta copilariei; voi nu aveti printrevoi o invatatura derivata de la parintii vostri, nici o ramura de cunoastere care sa

acopere vechimea timpului" ,2'#to!& Timaeus. Sesi*#!" o 'imit# # )i*iu!ii istoriei

$recesti& "i#'o$u' p'#to!ici#!& sub'i!i# i! %#pt co!tributi# Orie!tu'ui #!tic '#

co!stituire# preocup#ri'or istorice.

2rob'eme:

1. I! ce m#sur# istorio$r#%i# Orie!tu'ui #!tic # putut& pri! c#'it#te# ei& s# %ie

co!si"er#t# istorie si s# po#t# i!%'ue!t# $#!"ire# $re#c#9

. +ist# temeiuri pe!tru # #cor"# c#'it#te# "e istorie pro"use'or e$ipte!e& "e %#pt

co!sem!#ri'or "e %#pte9

;. Su!t #r$ume!te pe!tru # socoti i!sem!#ri'e si co!sem!#ri'e e$ipte!e& #!#'e'e

<echiu'ui +$ipt& c# m#rturii #'e "eschi"erii spre "ime!siu!e# tempor#'# # omu'ui9

Se po#te co!si"er# c# eiste!t# u!or co!sem!#ri "e )#'o#re istoric# i! )echiu'

+$ipt 0usti%ic# o i!cursiu!e i! cee# ce s-# socotit c# su!t #ceste m#!i%est#ri #'e

scrisu'ui istoric.

Istorio$r#%i# +$iptu'ui2



I!sem!#ri'e& tete'e #!#'istice '# c#re !e-#m re%erit isi #u 'imite'e 'or& #t#t# )reme

c#t su!t tr#!smise !um#i %r#$me!t#r. I! p'us& se po#te "iscut# "espre ti!erete#

re'#ti)# # cercet#ri'or co!s#cr#te scrisu'ui '# e$ipte!i. 2#!# i! seco'u' =I= s-#

socotit c# istori# e)rei'or este ce# m#i )eche pri! "#te si %#pte "e co!ti!ut istoric

tr#!smise "e Vechiul Testament. Se sti# %o#rte puti! "espre +$ipt& >#bi'o!i#&

Asiri# si Fe!ici#. Grecii& si i! speci#' ero"ot& #u tr#!smis totusi u!e'e i!%orm#tii.I! re#'it#te !um#i "up# "esci%r#re# hiero$'i%e'or si "up# "escoperiri'e #rheo'o$ice

s-#u "eschis !oi'e posibi'it#ti "e cu!o#stere # cu'turii e$ipte!e. S# obser)#m c#

%r#$me!te'e p#str#te su!t !u !um#i p#rcimo!io#se si '#cu!#re& ci ce'e m#i mu'te

co!stituie $e!uri c#re !u su!t i!c#"r#bi'e istorio$r#%iei. 2reocup#ri'e epocii

e'e!istice& #0u!se '# !oi pri! %i'tru' istorio$r#%iei cresti!e& su!t si e'e !eco!c'u"e!te

%ii!"c# i!corpore#*# si #'te eperie!te cu'tur#'e si istorice.

Ce'e m#i bo$#te tete "#te#*# "i! )reme# "i!#stiei 2to'emei'or& scriere# 'ui

#!etho!& "i! timpu' 'ui 2to'emeu 2hi'#"e'phus ,85-? i.Ch. preot '#

e'iopo'is. #!etho! pe b#*# i!%orm#tii'or #!terio#re # pre$#tit o serie # #!#'e'or

e$ipte!e& "e-# 'u!$u' # ;@ "i!#stii& cu !ume'e 'or& co!ti!#!" "#te'e )e!irii '#

"om!ie si e)e!ime!te'e m#i import#!te. Aceste# #u %ost epitomi*#te "e episcopu'

Iu'ius A%ric#!us ,@@ ".Ch.& "e Geor$e S3!ce''us& c#'u$#r bi*#!ti!& ,seco'u' I= si

i! Chronica 'ui +usebius. Tetu' 'ui #!etho! !u po#te ser)i '# reco!stituire#

e)o'utiei scrisu'ui istoric e$ipte#! "i!#i!te# #%irm#rii istorio$r#%iei $recesti. Acest#

cumu'e#*# eperie!t# e'e!istic# si cresti!#. 7ucr#re# #test# totusi co!ti!uit#te#

preocup#ri'or istorice '# e$ipte!i& m#rturisit# "e surse'e %o'osite.

Evolutia istoriografiei egiptene. 4i! tot#'it#te# i!scriptii'or p#str#te pre# puti!esu!t "e co!ti!ut istoric. T#b'ete'e "e '# Abb3"os& S##r# si B#r!# co!ti!

cro!o'o$ii "e '# Seti "i! # =I=-# "i!#stie ,i! 0uru' 'ui 1;@@ i.Ch. '# Thutmes III

"i! # =<III "i!#stie. Su!t 'iste "e !ume c#re cree#*# u! c#"ru pe!tru istorie& ce !e

tr#!smit o istorie mo!ume!t#'# # re$i'or. Aceste 'iste tr#!smit i!s# se!su' "ur#tei

trecutu'ui& %#pt ce i!$#"uie co!st#t#re# u!ui #!ume se!s #' trecutu'ui.

Analistica. Ce# m#i )eche "o)#"# # #!#'iticii este Piatra de la Palermo "#t#bi'#

cu @@ "e #!i i!#i!te# ce'ei m#i )echi p#rti #Vechiului Testament. I! tet su!t

co!sem!#te !ume "e %#r#o!i& "impreu!# cu %#pte'e 'or& "e '# ce# "i!t#i "i!#stie p#!# '# # <-# ,circ# ?5@-6. Aceste# #r %i prime'e #!#'e cu!oscute "i! istori#

istorio$r#%iei& scrise spre s%#rsitu' "i!#stiei # ci!ce#. 4#te'e su!t "e !#tur#

re'i$io#s# ,%esti)it#ti& %i#te '# !i)e'u' istoriei "i)i!e. Ce# m#i import#!t#

#cti)it#te er# co!struire# temp'e'or. I!re$istr#re# %#pte'or este '#pi"#r#&

co!st#t#ti)#. I!cep#!" cu # "ou# "i!#stie c#r#cteru' secu'#r se #cce!tue#*# pri!

"#te "e !#tur# eco!omic#. I! # III-# se co!st#t# u! cresce!"o co!ti!uu c#

!#r#tiu!e& c#re se co!ti!u# pe!tru # I<-# "i!#stie si prime'e $u)er!#ri "i! # <-#.

Analele lui Thutmes III. #i co!siste!te si m#i import#!te "#torit# #mp'o#rei

!#r#tiu!ii& permit cu!o#stere# co!ceptiei "espre istorie. Au %ost scrise "i! poru!c#

%#r#o!u'ui pe peretii cori"oru'ui c#re i!co!0ur# i!c#pere# ce #"#poste# st#tui#

3



*eu'ui Amo! '# B#r!#. I!scripti# # %ost re"#ct#t# pe b#*# u!ui 0ur!#' "e c#mp#!ie

,#utor scribu' Th#!emi. I!soti!"u-' pe %#r#o! i! c#mp#!ie impotri)# re$#tu'ui

it#mi& scribu' i!%#tise#*# )ictori# "e '# e$i""o& c#re co!stituie pu!ctu'

cu'mi!#!t #' !#r#tiu!ii ce #ti!$e )#'ori homerice.

N#r#tiu!e# %#ce# #po'o$i# %#r#o!u'ui& i! terme!i #"0ecti)#'i& #cce!tu#!" c#'it#ti'e%i*ice si iscusi!t# erou'ui. ome!tu' e$i""o o%er# "eci u! pu!ct cu'mi!#!t i!

c#re se %#ce #po'o$i# %#r#o!u'ui. Scribu' pre*i!t# "et#'ii'e t#berei si i!%ru!t#ri'e&

misc#ri'e #rm#tei c#re i' #u pe %#r#o! i! po*itie ce!tr#'#.

Co!si"er#tii pe m#r$i!e# co!ceptiei ce # pre*i"#t '# e'#bor#re# #!#'isticii e$ipte!e

2e b#*# #cestor %r#$me!te #!#'istice se po#te co!st#t# c# i! )echiu' +$ipt #rhi)e'e

%#r#o!i'or co!ti!e#u m#rturii "espre "om!ii& po)estiri "espre c#mp#!ii si "espre

e)e!ime!te po'itice "e i!sem!#t#te& cro!o'o$ii etc. 4e obser)#t c# m#0orit#te#

"i!tre e'e #u u! c#r#cter strict co!tempor#!& re%eri!"u-se '# %#pte istorice tr#ite.Su!t i!s# si cro!o'o$ii c#re #coper# e)o'uti# istoric# # trecutu'ui& o #!#'istic# c#re

cobo#r# i! timp& cu "#te m#i bo$#te& i! m#sur# i! c#re trecutu' er# m#i #propi#t "e

mome!tu' re"#ct#rii. 4isti!$em posibi'it#te# eiste!tei u!ei i!%orm#tii p#str#te si

#ccesibi'e. A!#'istic# m#rturiseste o preocup#re i! 'e$#tur# cu co!sem!#re#

%#pte'or.

A!#'e'e e$ipte!e e)i"e!ti#*# si #'te i!cheieri uti'e co!tur#rii u!ei co!ceptii potri)it

c#rei# #ceste tete #u %ost re"#ct#te. F#pte'e su!t "e !#tur# "i)i!#& %esti)it#ti

re'i$io#se& 'iste "e %#r#o!i si "i!#stii& #cti)it#ti "espre co!struire# temp'e'or& re'#t#ri"espre #pe'e Ni'u'ui& !#steri i! %#mi'i# re$#'#& r#*bo#ie& c#mp#!ii& pri*o!ieri&

"espre %#pte'e "e #rme #'e %#r#o!u'ui& cu #cce!tu' pe )ite0i# perso!#'# # #cestui#.

4eci su!tem i! pre#0m# u!ui #mestec "e istorie "i)i!# si secu'#r#& i!tr-o

i!re$istr#re i!t#mp'#to#re& pe m#sur# trecerii timpu'ui.

I! #!#'e'e 'ui Thutmes #' III-'e# eist# u! p#s#0 '#muritor pe!tru se!sibi'it#te#

istoric# # timpu'ui. Expunerea faptelor vitejesti si pline de biruinte pe care le-a

savarsit acest zeu bun in fiecare isprava a sa, el cel nespus de puternic, primul

dintre oameni. Prin acestea stapanul zeilor, domnul de la Hermontis, a facut sa-i

fie mari biruintele pentru ca vitejiile sale sa fie povestite milioanelor de ani viitori,

in afara faptelor de mare lauda pe care maria sa le-a savarsit in fiecare zi. Se

po#te obser)# cu usuri!t# ro'u' )oi!tei "i)i!e i! imp'i!ire# m#ri'or %#pte #'e

%#r#o!u'ui& pre*e!t# *eu'ui i! %iec#re ispr#)# # s#. A)em "e # %#ce e)i"e!t cu o

istorie& epresie # u!ei %orte supr#!#tur#'e& i! #'ti terme!i - o istorie i!temei#t# pe

re)e'#ti# "i)i!#.

Tetu' co!ti!e i!s# si u! #' "oi'e# e'eme!t "e !#tur# s# preci*e*e m#i hot#r#t

!#tur# istoriei '# e$ipte!i& cupri!s i! %ormu'#re# pentru ca vitejiile sale sa fie

povestite milioanelor de ani viitori. 4eci& o istorie c#re se scri# pe!tru # p#str#$'ori# pre*e!tu'ui pe!tru )iitor si !u u!# "e # scuti trecutu' "e uit#re. poruncit

4



!aria sa sa se faca sa dainuie biruintele pe care i le-a daruit tatal sau mon,

printr-o pisanie in templul cladit de !aria sa, pentru ca sa ramana vesnica orice

expeditie si prada luata de !aria sa in timpul ei, precum si tributurile tuturor

tarilor straine, pe care el le-a harazit tatalui sau mon" .

Se po#te co!st#t# i! #ce#st# co!ceptie o e)i"e!t# 'imit# # $#!"irii e$ipte!e& c#rei#i-# 'ipsit ese!ti#' se!su' trecutu'ui& "etect#bi' i! re'#ti# pre*e!t-)iitor. +p'ic#ti#

#cestei )i*iu!i %u!"#me!t#'e sem!#'#t# "e i!terpreti& !e i!tro"uce i! mec#!isme'e

$#!"irii e$ipte!e. +ist# o preocup#re pe!tru propri# $r#!"o#re # %#r#o!u'ui& %#pt

ce !u'i%ic# orice posibi'it#te "e i!)esti$#re si reco!stituire # trecutu'ui c#re s#

"ep#se#sc# co!sem!#ri'e u!or %#pte tr#ite. I! co!seci!t# tot ce este co!tempor#!

este #mp'u& tot ce este "i! trecut este '#pi"#r. I! re#'it#te import#!t er# "e #

co!sem!# tot ce # %#cut %#r#o!u' s#u pute# s# %#c#. Or& potri)it #cestor co!st#t#ri se

po#te #%irm# c# istori# i! se!su' #tribuit "e $#!"ire# $re#c# 'ipseste.

+ist# i! re#'it#te si u! i!ceput "e reco!stituire # %#pte'or& c#*u' Pietrei de la

Palermo& u!"e #)em "e # %#ce cu o succesiu!e # "i!#stii'or c#re o%er# co!sem!#ri

p#rcimo!io#se pe!tru trecut si o #mp'o#re !#r#ti)# pe!tru epoci'e m#i rece!te.

Su!tem e)i"e!t i! situ#ti# "e # co!st#t# o #!ume #mbi)#'e!t#& co!sem!#ri #

%#pte'or tr#ite si timi"e reco!stituiri # succesiu!i'or "i!#stii'or. Rem#rc#m i!s# c#

%i#re# i! "ur#t# istoric# # "i!#stii'or& re'#t#re# u!or %#pte i!re$istr#te "e istoricu'

p#rticip#!t su!t "o)e*i c# u! #!ume spirit istoric isi %#ce 'oc. Chi#r %ormu'#

#"opt#t#& pre*e!t-)iitor # co!tribuit '# e'#bor#re# u!ei )i*iu!i istorice c#re #re i!

)e"ere "ur#t#. Oricum istori# isi %#ce 'oc& i!tr-u! #mestec "e mituri si 'e$e!"e&

impre$!#t "e pro)i"e!ti#'ism. +ste c'#r c# istoricii $reci #u putut $#si i! +$ipti!%orm#tii pe!tru scriere# istoriei& i#r So'o! # putut co!st#t# u! #!ume se!time!t #'

istoricit#tii.

Istorio$r#%i# i! >#bi'o!i#& Asiri# si 2ersi#

Istorio$r#%i# Orie!tu'ui #!tic cu!o#ste o !ou# p#$i!# ce' m#i "e)reme i! mi'e!iu'

I< i.Ch. "i! p#rte# u!ui popor c#re # tr#it i! *o!# +u%r#tu'ui& "e ori$i!e #si#tic#&

cu!oscut sub !ume'e "e sumerie!i& popor ce 'ocui# i! or#se& #!$#0#t i! comert s#u

i! #$ricu'tur#. 4espre #ce#st# ci)i'i*#tie cu!o#stere# # sporit o"#t# cu "e*)o't#re##rheo'o$iei. 4escoperire# scrisu'ui si pr#ctic# 'ui pe buc#ti "e #r$i'# # %ost u!

i!sem!#t i!strume!t pe!tru co!sem!#re# %#pte'or "e or"i! mi'it#r. Aceste t#b'ite s-

#u p#str#t i! bib'ioteci c#re 'e co!ser)#u& "i! c#re u!e'e co!ti!e#u "#te istorice.

Istorio$r#%i# b#bi'o!i#!# este #sem#!#to#re cu # e$ipte!i'or& #socii!"u-si i!s#

c#r#cteristici p#rticu'#re: curio*it#te# pe!tru ori$i!e# 'ucruri'or "espre c#re )orbesc

u!e'e t#b'ite ce %#c p#rte "i!tr-o 'iter#tur# mitic#. Ace#st# 'iter#tur# este u!

i!"iciu "espre $ri0# pe!tru p#str#re# tete'or ce repre*i!t# u! p#s spre istorie.

ituri'e co!stituie u! i!teres pe!tru istorie %ii!"c#& pre'u#te "e e)rei si

tr#!s%orm#te& #u o%erit b#*# pe!tru ori$i!i. Se po#te cit# mitu' cre#tiei& 'e$e!"#u!ui o#rec#re A#p# s#u A"#mu& Ghi'$#mes si Potopul& ce' m#i %rumos si

5



impresio!#!t& m#i cupri!*#tor "i! poeme'e ce s-#u p#str#t "i! )echiu' >#bi'o!.

ituri'e >#bi'o!iei #p#rti! m#i mu't re'i$iei& re%'ect#!"& "esi !ec'#r& re#'e'e co!"itii

si e)e!ime!te& %#r# i!s#& s# #ib# to!u' secu'#r #' poeme'or homerice. itu'

ori$i!i'or spre eemp'u co!ti!e "#te istorice& "#r #r#reori o$'i!"este re#'it#te# )ietii

poporu'ui c#re 'e-# pro"us. Istori# re#'it#te !e #p#re tr#!s%i$ur#t#.

Scribii mesopot#mie!i #u #'c#tuit i!s# si 'iste "e !ume& cu scopu' "e # st#tor!ici o

scriere corect# ce !u se pre*i!t# c# m#rturi# u!ui re#' i!teres pe!tru trecut. S-#u

p#str#t 'iste cu !ume'e re$i'or b#bi'o!ie!i& "e i!teres pe!tru istori# succesiu!ii

re$i'or. 7iste simi'#re #u %ost "escoperite i! Sumeri#. Se po#te #%irm# c# mu't

i!#i!te "e re"#ct#re# co"u'ui 'ui #mmur#bi& i! >#bi'o!i# eist#u 'iste "e re$i c#re

i!$#"ui#u p'#s#re# #!i'or pri! e)e!ime!te s#u !ume. Aceste 'iste #u c#p#t#t )#'o#re

"e "ocume!t istoric si #u i!$#"uit pri! comp#r#re# si!cro!isme'or "i! m#i mu'te

t#ri o )i*iu!e u!i)ers#'#. Se!su' 'or er# "e # $'ori%ic# o "om!ie.

I! pre'u!$ire# #cestei istorio$r#%ii se situe#*# co!tributi# Asiriei '# istori#

istorio$r#%iei& #ce#st# %ii!" #propi#t# "e #cee# # >#bi'o!iei. +ist# 'iste "e

%u!ctio!#ri #'e c#ror !ume "#"e#u !ume'e #!u'ui s#u co!sem!#u epe"itii mi'it#re&

c#re i! %i!#' #'c#tuiesc o 'iter#tur# ce po#te ser)i reco!stituirii istorici'or& "#r c#re

!u repre*i!t# o re#'# istorie. I! schimb& #!#'e'e re$#'e& "#t#!" "i! # =I< "i!#stie

i.Ch. cupri!" !u !um#i %#pte'e r#*boi!ice s#u "e )#!#to#re& "#r si stiri "espre

perio#"e'e "e p#ce. Se scriu pe co'o#!e& spre eemp'u "om!i# 'ui Ti$'eth-2e'eser I&

,116@ i.Ch.& '# !i)e'u' u!ei !#r#tiu!i subst#!ti#'e. A!#'e'e m#ri'or re$i #sirie!i se

scriu si pe pi#tr#& pe p#r"ose'e'e c#mere'or& $'ori%ic#!" o "om!ie& perso#!# re$e'ui&

s#u pe membrii curtii& %#r# i!s# s# 'i se po#t# co!%eri c#'it#te# "e istorie. A!#'e'ere$#'e #sirie!e& scrise '# "#te #propi#te "e e)e!ime!t& er#u '# i!"em#!#

p#rticip#!ti'or. 4up# #sce!siu!e# '# tro!& re$ii #)e#u $ri0# s# 'i se scrie #!#'e'e&

cee# ce i!sem!# o re'#tie pre*e!t-)iitor. +iste!t# #!#'e'or i!)e"ere#*# u! se!s

istoric c#re 'e co!%er# o #!ume c#'it#te istoric#& "esi su!tem i! situ#ti# "e #

co!st#t# c# totusi !e $#sim i! 'imite'e pre'imi!#rii'or re#'ei istorii.

4e #mi!tit c# i! )reme# 'ui Assurb#!ip#' ,668-66 i.Ch. # #)ut 'oc o te!t#ti)# "e #

#me'ior# #!#'istic#& c#re "e %#pt er# o #r#!0#re& %#r# o #te!tie pe!tru succesiu!e#

cro!o'o$ic#& cee# ce !e i!"ep#rte#*# totusi "e '# istorie. Oricum #!#'e'e se scri#u pe!tru )iito#re'e $e!er#tii.

4e rem#rc#t cro!ici'e si!cro!e #'e Asiriei si >#bi'o!iei ce o%ere#u re'#tii pe!tru

m#i mu'te )e#curi. +r#u compi'#tii pe!tru #rhi)e'e o%ici#'e "ict#te "e r#tiu!i

pub'ice& tr#s#re# "e $r#!ite& tr#t#te etc. I! s%#rsit& cronica tarzie a Asiriei& "i!

timpu' ce'ui "e #' "oi'e# imperiu b#bi'o!i#! s#u ch#'"ei#! este ce' m#i i!#'t pro"us

#' istorio$r#%iei cu!ei%orme'or. Acoper# #!ii ?5-668 i.Ch. +pu!ere# se #"#!ceste

i! trecut& co!ti!#!" "#te "e !#tur# mi'it#r# s#u po'itic# re%eri!"u-se '# Asiri#& "#r si

'# +$ipt cu pri'e0u' epe"itii'or "e or"i! mi'it#r. 7imb# este bo$#t#& i!corpor#!"

)#'ori 'iter#re& "#r p#str#!" o to!#'it#te obiecti)#. Se i!cerc# o i!)esti$#re #

trecutu'ui m#i i!"ep#rt#t. Re$ii ch#'"ee!i pri)esc i! urm#& %#c cercet#ri c# re$e'e

6



Nebo!i"us ,556-5; i.Ch. i!susi& "#c# !u u! istoric re$#' ce' puti! u! perso!#0

c#re i! )echi'e #se*#ri cercete#*# bib'ioteci& cee# ce i!sem!# u! i!teres pe!tru

trecut.

Re$#tu' pers#!& '# r#!"u' 'ui& pri! C3rus& co!ti!u# tr#"iti# re$#'# # >#bi'o!iei si

Asiriei& e#'t#!" %#pte'e re$i'or c#re #u i'ustr#t trecutu'. I!scripti# ce'ebr# # 'ui4#rius co!ti!e 5@ s#u 6@ "e sectiu!i re%erito#re '# "i%erite subiecte& i!c'usi) '#

$e!e#'o$i# 'ui 4#rius si "escriere# pro)i!cii'or imperiu'ui. +ste scris# '# perso#!#

i!t#i#& orie!t#t# i!s# spre trecut. 4eci u! tet c#re co!ti!e i"ee# "e reco!stituire #

trecutu'ui& u! #pe' '# posterit#te& '# istori# i!#i!t#si'or& "e '# C#mb3ses si C3rus& cu

"#te c#re i!teres#u eti!"ere# imperiu'ui. 4esi te!t#ti)# # %ost co!ti!u#t#& #!#'e'e

2ersiei !u se ri"ic# '# )#'o#re# ce'or #sirie!e. Ace#st# tr#"itie # >#b3'o!iei& Asiriei

si 2ersiei # %ost re'u#t# sub i!%'ue!t# $re#c# "e >erossos& u! preot& c#re scrie

c#rti'e Bablonicas#u Chaldaica& pri! 8@ i.Ch. c#re # %o'osit surse ori$i!#'e i#r i!

p#rte# propriu-*is istoric# se b#*e#*# pe %#pte re#'e. Ace#st# 'iter#tur# # %ost

cu!oscut# "e istoricii $reci c#re #u i!tro"us i! scrieri'e 'or i!%orm#tii'e tr#!smise.

Se po#te #%irm# c# 'iter#tur# Orie!tu'ui #!tic i! ese!t# !u repre*i!t# o re#'# istorie&

"esi u! #!ume se!s #' trecutu'ui& i! u!e'e c#*uri& !u # 'ipsit& "o)#"# #!#'e'e Asiriei

s#u i!scripti# 'ui 4#rius.

Istorio$r#%i# e)rei'or

Istorio$r#%i# )echi'or e)rei se #%'# i!tr-u! )i*ibi' co!tr#st cu pro"use'e

istorio$r#%iei e$ipte!e s#u b#bi'o!i#!o-#sirie!e. Ace#st# este epresi# u!ui mic$rup "e ori$i!e semit# c#re !e-# tr#!smis pri! Biblie s#u Vechiul Testament o

compo*itie u!it#r#& ro" #' u!or seco'e "e e'#bor#re. +e$e*# #cestui tet cobo#r# i!

e)u' "e mi0'oc si '# i!ceputu' epocii mo"er!e c#!" criticismu' istoric& i! speci#' #'

seco'u'ui #' =<II-'e# si #' =<III-'e#& # i!ceput s# se i!tero$he*e #supr# tete'or

)echi "i! u!$hiu' %i'o'o$iei. Spi!o*# #re meritu' "e # %i "#t ce' "i!t#i re#' stu"iu

#supr# !enezei susti!#!" c# #ce#st# oper# este ro"u' u!or co!tributii succesi)e.

4iscutii'e s-#u pre'u!$it i! seco'u'ui #' =I=-'e#& ee$e*# %#c#!" rem#rc#bi'e

pro$rese e)i"e!tii!" i!%'ue!t# b#bi'o!i#!#. Critic# bib'ic# # e)o'u#t& osci'#!" i!tre

o cre"ibi'it#te #bso'ut# si u! scepticism e#$er#t. Or& #st#*i istoricit#te#Bibliei i!'umi!# ee$e*e'or u'time si # "escoperirii m#!uscrise'or "e '# #re# o#rt# este

!ei!"oie'!ic#.

Sub r#port istorio$r#%ic i!ceputu' !#r#tiu!ii istorice #p#rti!e epocii re$#'e& timpu'ui

'ui S#u'& 4#)i" si So'omo!& "#tor#t i#h)isti'or c#re #u tr#!smis i! "oshua& Cartile

lui #amuel si i!ceputu' primei c#rti # $egilor o re#'# istorie i! pro*#. 4e rem#rc#t

istori# 'ui 4#)i" i! c#re se #%'# o re'#t#re c#re tr#!smite %#pte !ei!"oie'!ice.

Biblia este co!si"er#t# u!u' "i! ce'e m#i "e se#m# pro"use "i! istori#

istorio$r#%iei& o po)estire # u!ei tr#"itii !#tio!#'e ce !u trebuie pri)it# "i! u!$hiu'istorio$r#%iei mo"er!e. +# trebuie s# %ie )#*ut# "i! u!$hiu' # cee# ce # "#t

7



comp#r#ti) cu #!tece"e!te'e Orie!tu'ui. Biblia este epresi# u!ui popor c#re #

trecut "e '# o societ#te primiti)# '# ci)i'i*#tie.

+ste o co'ectie "e c#rti& u! misce'#!eu ce i!c'u"e 'e$e!"e "i! )reme#

!om#"ismu'ui& cu i!%'ue!te "i! #!tichit#te# e$ipte#!#& b#bi'o!i#!#& 'e$i& poeme&

pro%etii& p#stri!"u-si istoricit#te# si coere!t#& i! po%i"# re"#ctii'or succesi)e.

Biblia se imp#rte i! trei p#rti pri!cip#'e: %egea s#u Thora& Profetii si u!

misce'#!eu !umit #crieri. 2rim# p#rte po#rt# !ume'e "e Pentateucul& i! ci!ci p#rti

c#re %ur!i*e#*# prob'eme'e ce'e m#i import#!te sub r#port istorio$r#%icD # "ou# se

"isti!$e pri! )#'o#re# !#r#tiu!ii c#re i!c'u"e c#rti'e pro%eti'or& ce'e p#tru

istorii& "oshua& "udecatorii& #amuel si $egii& # trei#&#crierile "i! c#re Psalmii&

"ob si pro)erbe'e su!t tipice co!ti!#!" cro!ici'e& Ezrah si 'ehmiah& c#rte# 'ui

4#!ie'. !enezare'#te#*# istori# cre#tiei& prime'e )e#curi #'e um#!it#tii. Nu #re o

)#'o#re istoric# %ii!" m#i mu't #!tropo'o$ic#. E(odul si'umeri cupri!" istori#

!om#"# # 'ui Isr#e'& "oshua si "udecatorii #se*#re# i! 2#'esti!#& #amuel& tr#!*iti#

"e '# !om#"ism '# st#re# #$rico'#& i!ceputu' re$#'it#tii #p#re i! David. $egii e)oc#

#sce!siu!e# 'ui So'omo! si i!c# "ou# "om!ii ,15@@-11@@ i! Ch.. 4e me!tio!#t c#

cro!ici'e "escriu istori# )eche si ori$i!e# et!ic# sub %orm# $e!e#'o$ic# si t#be'e

cro!o'o$ice. +ist#u i! trecutu' cu'tur#' #' e)rei'or "ou# cro!ici& # re$#te'or 'ui

Isr#e' si Eu"#h. I! ? i.Ch. istoricii "i! Eu"#h 'e-#u combi!#t si #u$eme!t#t.

4i! pu!ctu' "e )e"ere #' istorio$r#%iei Pentateucul este compus "i! p#tru surse ce

"#te#*# "i! seco'u'ui I= p#!# i! seco'u'ui I<. 2rime'e "ou#& ce'e m#i )echi& su!t "e

co!ti!ut istoric& "#r to#te pot s# %ie co!si"er#te surse #'e istorio$r#%iei e)reiesti.2rimu' tet c#re #coper# perio#"# "e '# !eneza '# $egi i!c'u"e 'e$e!"e

preistorice. I! ese!t# structur#re# #cestor 'e$e!"e si mituri #'e re'i$iei trib#'e isi

p#stre#*# i!sem!#t#te# 'or.

4e #mi!tit c# i! structur#re# Bibliei i!ter)i! E#h)istii c#re re"#cte#*# o !ou#

compi'#tie # istoriei p#tri#rhi'or cu "i%erite )#ri#!te 'oc#'e ce i!c'u" perio#"#

!om#"# repre*e!t#!" o )#rst# pre0#h)istic#. +e$e*# co!si"er# c# !ume'e 'ui

E#h)e #p#re i! istori# !#tio!#'# "up# perio#"# !om#"#& i! timpu' cuceririi si #

#se*#rii. +ste )reme# 'ui oise c#!" '# i!spir#ti# "i)i!# e' ii co!"uce pe e)reii "i!+$ipt. I! #ce#st# perio#"# se co!ture#*# cre"i!t# i!tr-o "i)i!it#te u!ic#& E#h)e c#re

co!"uce si comu!ic# pri! )i*iu!i. Ast%e'& *eit#ti'e 'oc#'e su!t i!'ocuite pri! oper#

E#h)isti'or. Pentateucul # su%erit re"#ctii succesi)e i! ei'u' b#bi'o!i#! s#u i!

perio#"# pers#!# c#!" se re#'i*e#*# ce# m#i import#!t# co!tributie c#re %ur!i*e#*#

c#"ru' istoriei "e c#re "ispu!em #st#*i.

2otri)it cu!o#sterii #ctu#'e e)reii #u tr#!smis posterit#tii o !#r#tiu!e c#re # i!'ocuit

teo$o!i# cu et!o$e!i#& #socii!" procesu'ui istoric u! 4um!e*eu si c# #t#re o

te!"i!t# spre u!i)ers#'. Tr#"iti# # %ost pre'u#t "e cresti!ism c# b#*# # teo'o$iei si

c# %u!"#me!t #' cro!o'o$iei.

8



Bibliografie

1. >#r!es& .& +& Histor of Historical #ritin$ & New or& 16;& p. 1-5.

. Povestirile E$iptului antic. 2re%#t#& tr#"ucere& !ote "e Co!st#!ti! 4#!ie' si

Io#! Acs#o!& >ucuresti& 1??.

;. Shotwe''& E.& T.& %he &tor of ancient Histor& New or& 161& p. 6-158.

. Thompso!& E.& .& Histor of Historical #ritin$, I& p. ;-@.

Istorio$r#%i# prehero"oti#!#

I! istori# istorio$r#%iei u!i)ers#'e )eche# istorio$r#%ie $re#c# s#u i! #'ti terme!i

#!tece"e!te'e prehero"otie!e ocup# u! 'oc "isti!ct. Istoricii istorio$r#%iei su!t "e

#cor" s# co!st#te c# p#ri!te'e istoriei& ero"ot& cu oper# 'ui # %ost prece"#t "ei!cerc#ri istorice c#re #!u!t# istorio$r#%i# c'#sic# $re#c#. Ast#*i este u! 'oc comu!

co!st#t#re# c# re#'u' spirit istoric s-# !#scut o"#t# cu r#*bo#ie'e me"ice& i!tr-u!

mome!t c#!" Greci# er# #me!i!t#t# s# %ie sub0u$#t# "e persi. O i!terpret#re

he$e'i#!#& ce #p#rti!e 'ui Fr#!ois Ch#te'et& %ii!" eprim#t# i!tr-o 'ucr#re

i!titu'#t# %a naissance de l)histoire& co!si"er# c# imp#ctu' pers#! # "etermi!#t

#p#riti# spiritu'ui istoric.

O cercet#re& i! #cor" cu re*u't#te'e '# c#re # #0u!s ee$e*# istorio$r#%iei #!tice&

c#*u' c'#sicistei E#cHue'i!e "e Romi''3 # #)#!s#t i"ee# potri)it c#rei# ero"ot #

%ost prece"#t "e ec#teu "i! i'et # c#rui oper# !i s-# tr#!smis "o#r %r#$me!t#r.

Ast#*i este o e)i"e!t# c# ero"ot& socotit p#ri!te'e istoriei "e Cicero& # %ost

prece"#t "e pro*# istoric# # 'o$o$r#%i'or c#re #u #!u!t#t pri! scrieri'e 'or

istorio$r#%i# c'#sic# $re#c#. Chi#r "#c# r#*bo#ie'e me"ice #u #)ut u! ro' i!

#%irm#re# spiritu'ui istoric& co!%ru!t#re# "i!tre $reci si b#rb#ri # "eti!ut u! ro'

c#t#'itic si !u "etermi!#!t. 2otri)it u!ei co!ceptii c#re imp#rt#seste i"ee#

procesu#'it#tii istorice& surs# istorio$r#%iei c'#sice $recesti trebuie )#*ut# i! r#port

cu "ur#t# istoric#& cu "ur#t# 'u!$#& %ii!" u! proces istoric.

C# #t#re& urme#*# s# cercet#m #!tece"e!te'e& pe!tru # )e"e# cum s-# co!stituitistorio$r#%i# c'#sic# $re#c#. (! 'oc i' "eti! poeme'e homerice& Iliada c#re i! opi!i#

cercet#tori'or s-# i!temei#t pe e)e!ime!te re#'e& co!ti!#!" ce# "i!t#i re'#t#re #

trecutu'ui $rec si ce# "i!t#i me!tiu!e # !otiu!ii "e istorie. A'#turi "e omer po#te

%i me!tio!#t esio" pri! poeme'e s#'e *unci si zile si Theogonia& u'tim#

"esti!#t# $e!e*ei $reci'or& i! timp ce *unci si zile o%er# o succesiu!e # )#rste'or

,)#rs# "e #ur& #r$i!t& bro!* si %ier. Ast%e'& esio" r#m#!e $recu' c#re # i!cerc#t s#

'e$e pre*e!tu' "e trecut& "e i!ceputu' %irii pe c#'e# trepte'or cro!o'o$ice c#re su!t

$e!er#tii'e. +' %#ce p#su' i!#i!te& i!cerc#!" s# #"uc# 'umi!# i! #preciere# "ist#!tei

"i!tre perio#"# #rh#ic# si ce# 'e$e!"#r# # istoriei $recesti i"ee ce #)e# s# %ie re'u#t#i! Io!i# i! seco'u'ui <I i.Ch. ,4io!isie 2ippi"i.

9



Re#'# istorie #p#re i!s# i!tr-o epoc# "e e%er)esce!t# cre#to#re& i! Io!i#& '#

i!ter%ere!t# i!tre ci)i'i*#tii& i! i'et& i!tr-o co'o!ie i!%'orito#re u!"e o#me!ii

i!"r#*!eti #cumu'#ser# cu!osti!te $eo$r#%ice si et!o$r#%ice "espre Orie!t& u!"e s-

#u pre$#tit co!"itii'e #%irm#rii istorio$r#%iei. Aici s-#u #se*#t

b#*e'e cercetarii pri!tr-o p'ei#"# "e c#rtur#ri c#re %#c posibi'# #%irm#re#

istorio$r#%iei c'#sice. I! r#!"u' #cestei# se "et#se#*# ec#teu c#re # tr#it i! # "ou# 0um#t#te # seco'u'ui #' <I i.Ch. si i! primii #!i #i ce'ui "e #' <-'e# seco'. A %ost u!

om po'itic& u! c#'#tor i! sp#tii'e orie!t#'e& # re"#ct#t o Descriere a

pamantului,2erie$e*# i! c#re # i!%#tis#t 'ume# cu!oscut#& e"iter#!# Orie!t#'#

si +$iptu'& Re$#tu' 2ers#!& co'o!ii'e "e '# #re# Ne#$r#. I!tr-o # "ou# oper#&

i! !enealogii& # o%erit "#te "espre istori# 'e$e!"#r# # $reci'or& "e '# r#*boiu' troi#!&

pe temeiu' $e!er#tii'or. +' #"uce i!s# pri! oper# 'ui #%irm#re# u!ui spirit critic c#re

pre'u"e#*# )i*iu!e# 'ui ero"ot. "stfel $raieste Hecataios milesianul' scriu

acestea asa cum ca au fost cu adevarat; caci spusele $recilor sunt multe si dupa

cat mi se pare bune sa starneasca rasul" .

2ri! #ce#st# #sertiu!e e' #%irm# i!"oi#'# )is--)is "e o tr#"itie i!r#"#ci!#t# i!

me!t#'it#te# co'ecti)#& i!cre"ere# i! puteri'e propriu'ui spirit& u! cur#0 i!te'ectu#'

re*u't#t "i! eperie!t# u!ei 'umi $recesti i! co!t#ct cu sp#tii'e r#s#rite!e si cu

spiritu' "e c#ut#re. C# #t#re& pri! ec#teu istori# se #%irm#& i*)or#t# "i! co!t#ctu'

cu sp#tii i! c#re cu!o#stere# %#cuse pro$rese& cu mo!ume!te'e )echiu'ui +$ipt& cu

%e!icie!ii ce "escoperiser# #'%#betu' pe c#re e'e!ii i' )or #"#pt#. O emi!e!t#

c'#sicist# E#cHue'i!e "e Romi''3 #%irm# c# ec#teus #)e# to#te c#'it#ti'e pe!tru # %i

p#ri!te'e istoriei si se p#re c# totusi !u # %ost.

7o$o$r#%ii& #utori "e pro*#& s-#u i!c#"r#t pri! preocup#ri'e 'or i!)esti$#rii 'umii

pers#!e i! c#rti cu!oscute sub !ume'e "ePersica pri! 4io!3sios "i! i'et& Ch#ro!

"i! 7#mps#cus. (!u' "i! #cesti #utori # %ost si e''#!icus "i! 7esbos& posibi'

!#scut i! 0uru' #!u'ui 85 si c#re si-# scris oper# i! u'tim# treime # seco'u'ui <. +' #

%ost u! re#' om "e stii!t#& u! pro'i%ic #utor& c#re # scris #proim#ti) ;@ "e 'ucr#ri&

po#te u!e'e "ub'ete s#u #pocri%e. 4esi$ur& opere mito$r#%ice i! c#re # i!cerc#t s#

po)este#sc# mituri'e )echi c# istorie& c#ut#!" toto"#t# s# 'e$e )remuri'e eroice "e

pre*e!t. e''#!icus # scris i!s# si 'ucr#ri et!o$r#%ice re%erito#re '# Greci#& '# t#ri'e

b#rb#re& +$ipt& 2ersi#& Sciti#& 73"i#& Cipru& Fe!ici#. 2osibi' c# # scris o c#rtei!titu'#t#+biceiurile barbarilor& po#te u!e'e i!titu'#te Persica& Egiptica. Ar %i

scris o cro!ic# "espre Ate!# i! c#re # c#ut#t s# so!"e*e trecutu' i!"ep#rt#t.

#i pot %i #mi!titi C#"mos "i! i'et ,cc#. 55@& 4io!3sios "i! i'et c#re pri!

c#ut#ri'e 'or pre$#tesc #%irm#re# 'ui ero"ot. +i m#rche#*# tr#!*iti# "e '# mit '#

istorie pri! istori# 'oc#'# si # sp#tii'or i!)eci!#te& #se*#!" temeiuri'e !#r#tiu!ii

istorice. +i s-#u "isti!s pri! i!cerc#re# pe c#re o %#c "e # pre*er)# memori#

trecutu'ui& i'ustr#!" re'#ti# pre*e!t-trecut& %#pt ce ii "ist#!te#*# "e istoricii

)echiu'ui +$ipt c#re #%irm# r#portu' pre*e!t-)iitor. Acesti 'o$o$r#%i repre*i!t# u!

pre'u"iu #' istorio$r#%iei c'#sice $recesti i!cerc#!" pri! opere'e 'or "e cercet#re s#

cu!o#sc# istori# omu'ui i! sp#tiu& pri! cro!ici'e cet#ti'or si $e!e#'o$ii'or pe c#re 'e

10



re#'i*e#*# '#r$i!" cu!o#stere# istoric#. Ast%e' se ep'ic#& pri! #ceste prece"e!te&

istorio$r#%i# c'#sic# $re#c#. 2ro*# 'o$o$r#%i'or& i*)or#t# "i! co!t#ctu' Io!iei cu

Orie!tu'& cu m#ri'e eperie!te um#!e "omi!#te "e u! spirit "e c#ut#re& # o%erit

eemp'e pe!tru o !ou# i!)esti$#re i! #ce'e#si sp#tii si toto"#t# o meto"# critic#.

2#str#re# %r#$me!t#r#& p#rcimo!io#s# #"eseori& "o#r !ume "e #utori si opere si !ici

#ce'e# precise& %r#$me!te puti!e '# !um#r& u!u' re'e)#!t pri! i!terme"iu' operei 'uiero"ot& este "e !#tur# s# #ru!ce 'umi!# #supr# scrisu'ui p#ri!te'ui istoriei c#re

#p#re i! pre'u!$ire# u!ei rem#rc#bi'e e)o'utii i! timp.

Bibliografie

1. >#r!es& & +.& Histor of Historical #ritin$ & New or& 16;.

. F'#ce'iere R.& (storia literara a Greciei antice, >ucuresti& 1?@.

;. 2i#towsi A& &tudiu introductiv& i! ero"ot& (storii& )o' I& >ucuresti& 18.

. 2ippi"i& 4.& Proza istorica $reaca& >ucuresti& 1?@.

Istorio$r#%i# c'#sic# $re#c# I. ero"ot

Ge!e*# istorio$r#%iei c'#sice $recesti se p'#se#*# cro!o'o$ic i! sec < i.Ch. i!

co!"itii'e cre#te "e e)o'uti# +'#"ei& pri! co!tributii'e epoc#'e #'e 'ui ero"ot si

Tuci"i"e. Istorio$r#%i# $re#c# # %ost pre'imi!#t# "e te!t#ti)e'e 'o$o$r#%i'or si m#i

cu se#m# "e ec#teu "i! i'et& c#re crist#'i*#se i! scrieri'e s#'e tr#s#turi'e u!ui

"iscurs istoric c#re po#rt# #mpre!t# spiritu'ui critic si curio*it#te# pe!tru 'ume# "i!

#%#r# Greciei& pe!tru sp#tiu' Orie!tu'ui& pri! c#'#torii'e s#'e. 2e!tru #ceste r#tiu!i

E#cHue'i!e "e Romi''3& "isti!s# c'#sicist#& o #utorit#te stii!ti%ic#& i! ,istoire et

historiens dans l)anti-uit # ti!ut s# rem#rce: "Eu $asesc ca este extraordinar ca

Hecateu nu a putut sa fie parintele istoriei, caci el avea totul pentru aceasta. El de

asemenea avea un sens critic pe care l-a marcat net. El a cercetat informatii

$eo$rafice intinse. El a participat la viata politica, deci el avea toate ratiunile

pentru a fonda o istorie si totul pare a ne indica ca nu a facut-o". I!tr-#"e)#r& pri!&

ec#teu& c#re # tr#it i! # "ou# 0um#t#te # seco'u'ui <I i.Ch. si i! primii #!i #i

seco'u'ui < i.Ch. istorio$r#%i# $re#c# isi #soci#*# #tribute'e c#re o )or co!s#cr#:i!"oi#'# i! %#t# u!ei tr#"itii& i!cre"ere# i! )irtuti'e propriu'ui spirit& cur#0

i!te'ectu#'.

I! spri0i!u' u!ei #st%e' "e impre0ur#ri i!ter)i!e si o i!%orm#tie& "#c# e# este

#ute!tic#& potri)it c#rei# i! 0uru' #!u'ui 6 i.Ch. ero"ot #r %i %#cut o 'ectur# "i!

oper# 'ui i!#i!te# poporu'ui #te!i#!& %#pt ce # st#r!it e!tu*i#sm. +ste o "o)#"# c# '#

Ate!# er# u! i!teres pe!tru istorie& "#torit# u!ui spirit %#)or#bi' e)oc#rii trecutu'ui&

pri! c#re epoc# c'#sic# isi #%irm# propri# ei eiste!t#.

I!teresu' pe!tru istorie& pe!tru cre#ti# 'ui ero"ot& isi #re ep'ic#ti# i! e)o'uti#

i!te'ectu#'# # seco'u'ui < i.Ch. i! c#re cu'tur# # cu!oscut& pri! $e!uri'e 'iter#re11



cu'ti)#te& pri! me"it#ti# %i'oso%ic# si e'oci!t#& o i!%'orire& epresie # tr#!s%orm#ri'or

petrecute i! ci)i'i*#ti# $re#c#. Ap#riti# istorio$r#%iei c'#sice $recesti& m#i precis #

spiritu'ui istoric # %ost i!terpret#t# "e u! %i'oso% #' istoriei& Fr#!ois Ch#te'et& c#

e%ect #' r#*bo#ie'or me"ice #supr# societ#tii +'#"ei. 7# mi0'ocu' seco'u'ui < i.Ch.

#mi!tire# socu'ui pro)oc#t "e i!)#*i# pers#!#& # m#rii sp#ime& # "etermi!#t

#%irm#re# eroismu'ui i!"i)i"u#' si co'ecti)& so'i"#rit#te# +'#"ei #me!i!t#te.Co!t#ctu' cu o 'ume-cum s-# spus-str#!ie si i!"ep#rt#t# "e i"ee#'u' $rec& o 'ume

teri%i#!t#& cu!oscut# "i! re'#t#ri'e 'o$o$r#%i'or& "#r si "i! 'e$#turi'e "irecte "e pe

co#st# #si#tic# # Greciei cu persii& # pri'e0uit o me"it#tie %#r# prece"e!t c#re #

sem!i%ic#t #p#riti# u!ei co!stii!te istorice& i!temei#t# pe u!it#te# c#re s-# cre#t pe

"e#supr# p#rticu'#rismu'ui po'isuri'or& o u!it#te ce s#'#s'ui# i!tr-u! "esti! comu! si

i!tr-o u!it#te spiritu#'#.

I! #cest mome!t #' perico'u'ui imi!e!t si i! ce'e "i! urm# #' i!)#*iei& )eche#

comu!it#te 'e$e!"#r#& o$'i!"it# "e poeme'e homerice& # %ost substituit# "e u!#

re#'#& e%icie!t# si so'i"#r# i! %#t# #me!i!t#rii b#rb#re. 7ume# $re#c# er# co!stie!t#&

i! tot#'it#te# ei& c# esecu' i! co!%ru!t#re #r %i #"us "up# si!e o Grecie sub0u$#t# si

"e$r#"#t# '# !i)e'u' u!ei s#tr#pii. Or& i! #ce#st# #mbi#!t# so'i"#r# s-# putut !#ste

i!tr-#"e)#r& pe temeiu' u!or %#ctori preeiste!ti& u! spirit istoric c#re # "e)e!it u!

e'eme!t c#r#cteri*#!t #' istorio$r#%iei c'#sice. Ace#st# co!stii!t# istoric# este u!#

co'ecti)#& so'i"#r# si co!stie!t# c# $recii #)e#u u! "esti! comu!.

I! impre0ur#ri'e cre#te "e e)o'uti# ci)i'i*#tiei $recesti pe co#st# #si#tic#& i!tr-

u! c'im#t stimu'#ti)& #%'#t '# i!ter%ere!t# *o!e'or cu'tur#'e& isi %#ce #p#riti#

ero"ot& i! pre'u!$ire# u!or te!t#ti)e #!terio#re istorio$r#%ice c#re #!u!t# oper#c#re '-# %#cut !emuritor. +ste e)i"e!t c# i!%ru!t#ri'e "i!tre $reci si pers#!i #u

co!tribuit '# m#turi*#re# i!teresu'ui pe!tru #'te sp#tii& '# crist#'i*#re# i"eii "e

istorie cercet#re. ")unoasterea diversitatii omului in spatiu, realizata de lo$o$rafii

$eneratiilor precedente, se intre$este la Herodot, cu o constiinta ascutita a

vicisitudinilor determinate in viata societatilor de cur$erea vremii, in sensul ca

pentru intaia oara in opera unui cercetator al trecutului se subliniaza schimbarile

la care sunt supuse nu numai realizarile materiale de orice fel, dar si institutiile

colectivitatilor mai vechi sau mai noi" ,4.. 2ippi"i& !recii si istoria& i! Variatii

pe teme clasice& >ucuresti& 181.

Istoriile 'ui ero"ot #u i!chis i! si!e !ou' se!s pe c#re i' #soci#*# i!)esti$#rii

trecutu'ui pri! !otiu!e# "e ancheta& cercetare eprim#t# "e co!ti!utu' cu)#!tu'ui.

Or& #preciere# ro'u'ui "eti!ut "e oper# hero"oti#!# "e)i!e i!te'i$ibi'# pri!

cu!o#stere# bio$r#%iei istoricu'ui.

ero"ot "i! #'ic#r!#s s-# !#scut c#!")# i!tre #!ii @-8@ i.Ch. si # murit i! 5.

+r# ori$i!#r "i! Io!i#& !#scut i!tr-o %#mi'ie "e "em!it#ri& #)#!" posibi'& pri!tre

#sce!"e!ti i!"i$e!i& !o!-$reci. 4#torit# u!or impre0ur#ri "e !#tur# po'itic# s-#

ei'#t. I! cursu' )ietii # i!trepri!s !umero#se c#'#torii i! +$ipt& Cire!e& >#bi'o!&

)i*it#!" Orie!tu'& "#r si Occi"e!tu' e"iter#!ei& "e)e!i!" cet#te#! #' or#su'ui

12



Thurioi "i! Greci# #re& i! su"u' It#'iei. Oper# 'ui re%'ect# co!tetu' ci)i'i*#tiei

c#rei# i-# #p#rti!ut& situ#tii co!crete si schimb#ri ce s-#u petrecut i! societ#te#

$re#c# #%'#t# i! ep#!siu!e pri! co'o!i*#re& mut#tii "e me!t#'it#te& c#re #u p#tru!s

i! $#!"ire# $re#c#. 4o)#"# structur# operei s#'e& # Istoriilor& i! c#re r#*bo#ie'e

me"ice su!t pre%#t#te "e o )#st# #!chet# i! i!terioru' ci)i'i*#tii'or cu c#re Greci# se

i!)eci!#. Istori# scris# "e p#ri!te'e istoriei i!sem!# cercet#re& #!chet#& %ii!" o#"e)#r#t# e!cic'ope"ie # cu!osti!te'or istorice& $eo$r#%ice& socio'o$ice ce reu!e#u

o "i)ersit#te "e i"ei& i!)#'uite "e 'e$e!"e si p#tru!se "e o $#!"ire i!c# tr#"itio!#'#&

i!ter%er#t# i!s# "e obser)#tii perso!#'e& ro"u' #!chetei i!trepri!se.

>io$r#%i# istoricu'ui este 'e$#t# "e me"iu' #'ic#r!#su'ui si "e Thurioi& o co'o!ie

$re#c#& "e c#'#torii'e #mi!tite& pri'e0 "e #cumu'#re "e cu!osti!te& "e me"it#tie

"espre o#me!i si 'ocuri. 2'#!u' 'ucr#rii s#'e #re i! )e"ere pe p#rcursu' # s#se c#rti&

o i!cursiu!e i! timp si sp#tiu& i!sum#!" #!tece"e!te'e& "e %#pt opo*iti# "i!tre

+urop# si Asi#& te!t#ti)# i!cerc#t# si "e #'ti #utori. Ast%e'& "up# c#pito'e

i!tro"ucti)e si #'te'e "e"ic#te imp#r#tiei pers#!e& c#re r#m#!e pe primu' p'#! #'

'ucr#rii& !e o%er# o epu!ere i!tret#i#t# "e !umero#se "i$resiu!i "espre 'ocuri'e

)i*it#te si popo#re'e i!t#'!ite& pe!tru c#& i! %i!#'& s# i!cheie cu co!%ru!t#re# "i!tre

$reci si persi.

ero"ot este ce' "i!t#i istoric c#re # "#t o "escriere #!#'itic# # u!ui r#*boi& %ii!"

primu' c#re # #pe'#t '# "#te et!o$r#%ice si s-# re%erit '# prob'eme "e or"i!

co!stitutio!#'. I!terpret#re# operei 'ui ero"ot& # 'ui ero"ot c# istoric& # ri"ic#t si

ri"ic# prob'eme "e "eosebit# i!sem!#t#te pe!tru i!te'e$ere# Istoriilor i! si!e si

sub #spect compo*itio!#'. Ce'e "ou# p#rti "isti!cte& oper# c#'#toru'ui si istori#r#*bo#ie'or me"ice& o%er# cercet#toru'ui #ctu#' posibi'it#te# chestio!#rii mo"u'ui i!

c#re si pe!tru c#re ero"ot # structur#t 'ucr#re#. Ce repre*i!t#& i! u'tim# i!st#!t#&

prime'e c#rti si ce repre*i!t# istori# co!%ru!t#rii9

2otri)it opi!iei u!ui# "i! cei m#i "e se#m# i!terpreti #i scrisu'ui hero"oti#!&

#rto$& u! "isti!s istoric %r#!ce*& este e)i"e!t c# !e $#sim i! %#t# u!ui %e!ome! "e

#'terit#te& !oi si cei'#'ti& $recii si b#rb#riiD este )orb# "e prime'e c#rti scrise i!#i!te

"e se0uru' #te!i#! si "e ce'e e'#bor#te "up#& c#!" )i*iu!e# 'ui este # u!ui istoric. C#

#t#re su!tem i! %#t# # "oi ero"oti& u!u' #' prime'or p#rti& #' "oi'e# #' r#*bo#ie'or me"ice. 4eci i! prime'e c#pito'e su!t i! "iscutie cei'#'ti& i! ce'e'#'te este )orb# "e

!oi& $recii& "#r si i!tr-u! c#* si #'tu' "e u! trecut #propi#t. I! ese!t# !oi $recii

su!t pre*e!ti i! i!tre#$# 'ucr#re& "esi& #p#re!t& !u& pe!tru c# i! #mbe'e& i! re#'it#te

co!structi# este re"uctibi'# '# #'terit#te& '# !oi si cei'#'ti. 2rob'em# este #

"esti!#t#ru'ui& i! c#*u' r#*bo#ie'or %ii!" )orb# "e 'ocu' i! c#re se po)estesteD i!

prim# !#r#tiu!e# se re%er# '# teritorii str#i!e& e# %ii!" "esti!#t# u!ui pub'ic

!estiutor& c#rui# i se )orbeste "espre sciti im#$i!#ri-istori# u!ei %ictiu!i s#u m#i

precis u! r#port %ictiu!e-istorie.

Oper# hero"oti#!# s-# i!temei#t pe ce'e trei c#te$orii "e i*)o#re: et!o$r#%ice&

co!stitutio!#'e si mi'it#re. Cee# ce este i!s# import#!t& este %#ptu' c# istoricu' s-#

13



orie!t#t spre cercet#re# e)e!ime!te'or& c# s-# str#"uit s# "et#se*e c#u*e'e pe c#re

'e-# c#te$orisit i! cauze indepartate& cauze imediate si prete(te.

I! cee# ce pri)este i*)o#re'e "e c#re s-# %o'osit i! co!structi# s# istoric# #u %ost

u!e'e "e !#tur# scris#& "#r se p#re& #u precump#!it ce'e i!temei#te pe obser)#ti#

"irect#.

Oper# hero"oti#!# !e i!tro"uce i!tr-o se!sibi'it#te m#rc#t# "e istori# stii!ti%ic#&

cercet#re& preocup#t# "e #ctiu!e# um#!#. Herodot din Halicarnas infatiseaza aici

rodul cercetarilor sale pentru ca faptele oamenilor sa nu paleasca prin trecerea

vremii, iar ispravile mari si minunate savarsite si de $reci si de barbari sa nu fie

date uitarii; printre altele va pomeni si pricina pentru care acestia s-au razboit

intreolalta" ,Istorii& I.& p. 15. Scopu' 'ui este s# "escrie re*u't#tu' cercet#ri'or

e%ectu#te& pe!tru c# e'e s# !u %ie "#te uit#rii "e posterit#te& i!tr-o epu!ere c#re !u

m#i este i!)#'uit# "e 'e$e!"#. Cee# ce e' # i!te!tio!#t er# s# e)i"e!tie*e %#pte'e

omu'ui& "eci ce omu' # %#cut si "e ce. I! #ce'#si timp& ero"ot si-# propus s#

"escrie ispr#)i'e m#ri si mi!u!#te s#)#rsite si "e $reci si "e b#rb#ri& cee# ce

i!se#m!# o e)o'utie "e '# p#rticu'#r '# u!i)ers#'. C# istoric& # supus u!ei re%'eii

critice #sertiu!i'e pers#!i'or pe c#re 'e #se#*# %#t# i! %#t# cu #sertiu!i'e $reci'or&

%#pt ce i!"ic# o #titu"i!e istoric#. "cestea sunt asertiunile persilor si ale

fenicienilor, cat despre mine, nu cutez sa rostesc daca intamplarile s-au petrecut

asa sau altminteri. !i-e de ajuns sa stiu pe cel care a inceput mai intai sirul

ji$nirilor fata de eleni. *upa ce-l voi fi aratat, imi voi urma povestirile, depanand,

deopotriva, istoria cetatilor omenesti mari si mici caci multe din cate au fost mari

odinioara, cu timpul si-au pierdut stralucirea, pe cand altele, mari in vremea mea,altadata au fost neinsemnate; patruns de nestatornicia lucrurilor omenesti, le voi

pomeni deopotriva si pe unele si pe altele" ,Istorii& I.& p.1?.

Tetu' e)i"e!ti#*# o $#!"ire cu #"e)#r#t istoric#& o orie!t#re spre u!i)ers#' si

co!)i!$ere# "espre )es!ic# pre%#cere # i!tocmiri'or ome!esti& %#pt ce i!s# i!chi"e

si i'u*i# "perenitatii" su%'etu'ui um#!& )es!ic !eschimb#t. 4eci& #s# cum # sub'i!i#t

4io!isie 2ippi"i& istoricu' $rec !u s-# ri"ic#t '# i!te'e$ere# corect# # "e)e!irii

istorice& "ca in conditii identice, aceleasi cauze determina de fiecare data aceleasi

urmari" 7# ero"ot& sub #spectu' co!ceptiei istorice c#u*#'it#te# !#tur#'# coeist#cu u!# mir#cu'o#s#& "o)#"# c# e' cre"e# c# i! 'ume totu' se petrece potri)it u!ui

p'#! pro)i"e!ti#'& c# orice %#pt# este 0u"ec#t# "e *ei potri)it u!ui se)er co" mor#'

si c# " i!)i"i# "i)i!it#tii st#r!it# "e #ctiu!i um#!e isi #re 'ocu' ei i! ep'ic#tie.

ero"ot !u ec'u"e i!s# e#me!u' %#pte'or ome!esti "i! pu!ctu' "e )e"ere #'

co!"itio!#rii 'or psiho'o$ice& cee# ce i!se#m!# o #me!"#re # i"eii "e pre"esti!#re.

sa fiind, se poate spune ca naratiunea lui Herodot se desfasoara pe doua

planuri' unul al randuielilor omenesti; celalalt al randuielilor superioare care

carmuiesc lumea" ,2ippi"i. I! co!"itii'e i! c#re lumen naturale!u se "esp#rtise

"e lumen supranaturale& i!terpret#re# #ctiu!i'or ome!esti '# ero"ot co!stituie

14



u! p#s i!#i!te tocm#i pri! %#ptu' c# cercet#ri'e e%ectu#te er#u o i!cerc#re "e #

r#spu!"e '# i!treb#ri #supr# u!or 'ucruri "espre c#re se recu!o#ste !estiutor.

+#mi!#re# operei hero"otie!e se c#r#cteri*e#*# pri!:

1. Istori# este stii!t#& cercet#re& #!chet#D

. Istori# este "isti!ct# "e mituri si "e )i*iu!e# ec'usi) teocr#tic#D

;. Scopu' istoriei este c# ce'e cercet#te& %#pte'e petrecute s# !u %ie "#te uit#rii.

Or& comp#r#ti) cu istorio$r#%i# Orie!tu'ui& istori# er# chem#t# s# scute#sc# trecutu'

"e uit#re& st#bi'i!" o re'#tie pre*e!t-trecut.

+e$e*# hero"oti#!# # scos '# )e"ere re%'eii i!c#"r#bi'e u!ei %i'oso%ii # istoriei ce

merit# s# %ie reti!ut#. I! #cest se!s s# #mi!tim c# i! ep'ic#ti# %#pte'or istorice p#ri!te'e istorio$r#%iei !u se m#r$i!este '# u! pri!cipiu u!ic& ci #pe'e#*# '# m#i

mu'te %e'uri "e c#u*#'it#ti. Fii!" m#i #pro#pe "e spiritu' seco'u'ui <I& $#!"ire# 'ui

er# p#tru!s# "e pre0u"ec#ti ir#tio!#'e& "e me!t#'it#ti pre'o$ice& cee# ce i!sem!# c#

i! ep'ic#ti# %e!ome!e'or !#tur#'e& re'#ti# c#u*#-e%ect !u se ep'ic# cu ri$o#re#

!eces#r# u!ei 'e$i. (! %#pt po#te %i ep'ic#t pri!tr-o c#u*#& "#r si pri! co!tr#riu' ei

,4.. 2ippi"i. 4eci& o c#u*#'it#te !#tur#'#& )eci!# cu o c#u*#'it#te mir#cu'o#s#&

cee# ce i!se#m!# c# u!# se repu"i#*# pri! #'t#.

2r#ctic#!" i!s# u! criticism m#sur#t este co!)i!s c# "i!co'o "e ep'ic#ti#

pro)i"e!ti#'# se #%'# #%irm#t# cre"i!t# i! i!st#bi'it#te# 'ucruri'or um#!e& u! %e' "e

eter!# "e)e!ire. A'#turi "e #ce#st# co!)i!$ere !e pre*i!t# i"ee# eiste!tei

)icisitu"i!i'or istoriei& i! c#re i!ter)e!ti# *ei'or er# me!it# s# i!"repte "e)ieri'e "e

'# comport#me!tu' mor#'. 2ersii #u %ost pe"epsiti %ii!"c# s-#u ri"ic#t c# putere

peste m#sur#& *eii !ei!$#"ui!" c# ci!e)# s# se ri"ice pre# sus.

I! co!c'u*ie& #ce#st# i!te'e$ere # e)e!ime!te'or& i!c#"r#t# i!tr-o )i*iu!e

met#%i*ic# # "e)e!irii& !u ec'u"e pe "e #'t# p#rte& e#me!u' %#pte'or ome!esti "i!

pu!ctu' "e )e"ere #' co!"itio!#rii 'or psiho'o$ice. 4e #cee# este corect s#

co!st#t#m c# naratiunea la Herodot se desfasoara pe doua planuri, unul al mobilelor si indreptatirilor omenesti, celalalt al randuielilor superioare care

carmuiesc lumea". Cert e c# ero"ot # c#ut#t #"e)#ru' cu st#rui!t# p#!# '# c#p#tu'

'umii cu!oscute& !u i! #%#r# !e$'i0#rii mir#cu'osu'ui pe c#re i' )oi# co!%irm#t.

I!cheiere# '# c#re # #0u!s u! eceptio!#' istoric #' 'iter#turii $recesti& Robert

F'#ce'iere& potri)it c#rei# oper# 'ui ero"ot # "eschis ori*o!turi '#r$i #supr# 'umii&

c# tocm#i #ce#st# cu!o#stere 'e-# "e*)o't#t $reci'or simtu' re'#ti)it#tii mor#)uri'or

si obiceiuri'or& # %ost "e !#tur# s# '#r$e#sc# )i*iu!e# c#re # e)o'u#t spre

ecume!ism. Co!tributi# Istoriilor 'ui ero"ot # %ost ese!ti#'# i! m#sur# i! c#re #

putut s# cree*e o so'i"#rit#te !#tio!#'# i! %#t# perico'u'ui c#re s-# #soci#t u!it#tiispiritu#'e pe c#re o i!chi"ee#u i! si!e poeme'e homerice. Se po#te co!si"er# c#

#portu' 'ui ero"ot '# "e*)o't#re# istorio$r#%iei u!i)ers#'e # %ost u!u' "e eceptie15



pri! i"ee# "e istorie cercet#re c#re # )e!it '# c#p#tu' u!ei e)o'utii #!terio#re&

co!stitui!" u! mome!t i!tr-o "e)e!ire c#re se )# perpetu# '# !i)e'u' operei 'ui

Tuci"i"e.

Bibliografie

1. ero"ot& (storii, )o' I-II& >ucuresti& 188.

. F'#ce'iere R& (storia literara a Greciei antice& >ucuresti& 1?@ ,C#pito'e'e

re%erito#re '# istorio$r#%ie.

;. omi$'i#!o& A.& +a storio$rafia $reca& Tori!o& 18.

. 2i#towsi& A& &tudiu introductiv& i! ero"ot& (storii& )o' I& p.

8-1.

5. 2ippi"i& 4& Grecii si istoria i! ariatii pe teme clasice& >ucuresti& 181.

6. #rto$& F.& +e miroir dHerodote. Essai sur le representation de

lautre, G#''im#r"& 1@.

Istorio$r#%i# c'#sic# $re#c# II. Tuci"i"e

Istorio$r#%i# $re#c# cu!o#ste o et#p# superio#r# # "e)e!irii s#'e pri! Tuci"i"e&

m#re'e istoric $rec c#re repre*i!t# re#'i*#re# "e c#pete!ie # istorio$r#%iei #!tice sicum s-# m#i #%irm#t u!# "i! cu'mi'e istorio$r#%iei u!i)ers#'e. Oper#

'ui& $azboiul peloponeziac& este u! mome!t "e tur!ur# i! istori# istorio$r#%iei c#

!#r#tiu!e si ep'ic#re. +# repre*i!t# s#'tu' spre *o!e'e u!ei $#!"iri c#re i!chi"e i!

si!e #tribute'e istoriei i! "ep'i!u' se!s #' cu)#!tu'ui. Subiectu' s#u se re%er# '# u!

e)e!ime!t co!tempor#! c#re& i!s#& pri! "ime!siu!i'e 'ui si imp#ctu' #)ut #supr#

societ#tii& se #'#tur# e)e!ime!tu'ui ce!tr#' po)estit "e ero"ot.

Spre "eosebire "e pre"ecesoru' s#u& Tuci"i"e #"uce c# teh!ic# istorio$r#%ic# si c#

%i'oso%ie c#te)# "i! perm#!e!te'e istorio$r#%iei "i! to#te timpuri'e. Apreciere#scrisu'ui s#u !e este usur#t# "e !umero#se'e s#'e tete risipite i! 'ucr#re& i! c#re si-

# epus i!te!tii'e c#'#u*ito#re si& toto"#t#& "e #'te'e ce co!"e!se#*# subst#!t#

$#!"irii s#'e istorice. Tuci"i"e "i! #cest pu!ct "e )e"ere situe#*# ee$etu' i!tr-o

po*itie #)#!t#0o#s#& #)#!" '# i!"em#!# tete c#re pot s# co!stituie u! re#*em

pe!tru i!te'e$ere# co!ceptiei si meto"ei pr#ctic#te.

I!te'e$ere# operei si # i!te!tii'or ce '-#u c#'#u*it& precum si # co!ceptiei pro%es#te&

!u pot s# %ie percepute i! #%#r# c#tor)# repere bio$r#%ice. Istoricu' #p#rti!e# u!ei

%#mi'ii #ristocr#tice pe c#re # i'ustr#t-o& '# r#!"u' s#u& pri!tr-o c#rier#& c#re '-# "us

i! )#r%u' "em!it#ti'or pub'ice& i! c#'it#te "e str#te$ #'es i! i. Ch. c#re i-# #"us

i! urm# u!ui i!succes u! ei' i!"e'u!$#t i! Tr#ci#. Aici st#p#!e#& se p#re& u!e'e

16



#)utii& mi!e "e #ur& moste!ite "e '# t#t#' s#u& O'oroes& !ume "e re*o!#!t# tr#c#. 4e

#ici& # i!trepri!s !umero#se c#'#torii& #seme!e# i!#i!t#si'or si 'o$o$r#%i'or s#u # 'ui

ec#teu si ero"ot. N#scut i! 0uru' #!i'or 6@& er# #propi#t c# )#rst# "e "parintele

istoriei" ero"ot.

Spirit co!ser)#tor& se rem#rc# pri!tr-o co!ceptie c#re i' "ep#seste '# u! i!ter)#' "eo $e!er#tie pe prece"esoru' s#u ero"ot& c# si pri! meto"# pro%es#t#. Oper#

i!ceput# o"#t# cu "ec'#!s#re# osti'it#ti'or "i!tre Ate!# si Sp#rt# !um#r# <III c#rti&

r#m#!#!" !e%i!is#t# si !etermi!#t#. I! C#rte# I& "up# Cuvantul inainte si u!e'e

preci*#ri meto"o'o$ice& istoricu' # epus c#u*e #propi#te si m#i "ep#rt#te #'e

subiectu'ui. I! c#rti'e urm#to#re& II& III& I< si o p#rte "i! c#rte# < se po)estesc

e)e!ime!te'e primi'or *ece #!i "e osti'it#ti& i#r c#pito'e'e 5-116 "i! c#rte# # <-#

pre*i!t# impre0ur#ri'e "i! Greci# "i!tre p#ce# 'ui Nice#s ,1 si prime'e pre$#tiri

i! )e"ere# epe"itiei i! Sici'i# ,15. C#rti'e <I-<III co!ti! "es%#sur#re#

e)e!ime!te'or "i! )reme# cuceriri'or Sici'iei si c#t#stro%# "e '# #se"iu' Sir#cu*ei.

Cu C#rte# # <III-# se !#re#*# e)e!ime!te'e "i! Greci# "up# re)e!ire# osti'it#ti'or

"i! +'#"#. Oper# # r#m#s !etermi!#t#& Tuci"i"e %ii!" surpri!s "e mo#rte i!#i!te

chi#r "e # %i %i!is#t 'ucr#re#& #st%e' c# u'tim# c#rte& # isc#t co!tro)erse i! pri)i!t#

p#ter!it#tii.

Tuci"i"e isi scri# istori# c# istoric p#rticip#!t& c# obser)#tor "irect #'

e)e!ime!te'or& cu co!)i!$ere# c# r#*boiu' )# co!stitui u! e)e!ime!t epoc#'.

Obser)#tor #te!t #' sce!ei po'itice # +'#"ei& # rem#rc#t po'#ri*#re# societ#tii

$recesti i! 0uru' ce'or "ou# cet#ti& Ate!# si Sp#rt#. I!te'e$ere# operei istoricu'ui

$rec st# i! 'e$#tur# cu p#tru!"ere# ee$etu'ui i! istoria realitate # epocii ce #urm#t r#*bo#ie'or me"ice si c#re repre*i!t# o !ou# %#*# # istoriei +'#"ei. +se!ti#'

este c# 'ume# $re#c# "e "up# so'i"#ri*#re# ce s-# re#'i*#t i! timpu' r#*bo#ie'or

me"ice& repre*i!t# o !ou# %#*# str#b#tut# "e co!%ru!t#ri i!tre ce'e "ou# puteri

#%'#te i! competitie pe!tru suprem#tie. 4e %#pt& #)em "e # %#ce cu "ou# co!ceptii

opuse cu pri)ire '# "esti!u' +'#"eiD pe "e o p#rte& spiritu' "e #)e!tur#& "e i!o)#tie&

"e )isu' epe"itii'or i!"ep#rt#te& "e #spir#ti# spre o "omi!#tie po'itic# si

comerci#'#& "e misiu!e# ci)i'i*#to#re c# e%ect& "e ce#'#'t# p#rte pru"e!t#& "e

sor$i!te co!ser)#ti)#& "e ecesi)# re%'eie& m#rc#t# "e u! spirit tr#"itio!#'. 4eci&

"e o p#rte pro$resu'& "e #'t# i!te'epciu!e# co!ser)#ti)#.

Tuci"i"e re#'i*e#*# c# !ou' co!%'ict& "e #st# "#t# i! i!terior& !u )# i!t#r*i#& %ii!"c#

totu' '#s# s# se i!tre)#"# e)e!ime!te& co!%ru!t#ri& "#torit# po'#ri*#rii c#re #re 'oc i!

+'#"# i! 0uru' ce'or "ou# puteri m#i cu se#m# "up# 7i$# "e '# 4e'os. Ri)#'it#te#

ce'or "ou# st#te er# $e!er#t# "e te!"i!t# Ate!ei "e # co!stitui u! imperiu pri!

impu!ere# #utorit#tii s#'e #supr# +'#"ei si 'umii b#rb#re. Cu u! cu)#!t& Ate!#

#spir# '# o talasocratie. I! ese!t#& "#c# ero"ot& pri! oper# 'ui& ti!"e# '# o 'u#re "e

co!stii!t# # comu!it#tii e'e!e cu'tur#'e& Tuci"i"e pu!e i! 'umi!# re#'it#ti po'itice

i!"ispe!s#bi'e i!te'e$erii !u !um#i # "e)e!irii Greciei& ci # istoriei c# #ctiu!e i!

$e!er#' ,Ch#te'et& p. 1?.

17



Istoricu' i!susi eprim# c#u*e'e si se!su' e)e!ime!te'or i!tr-u! tet re)e'#tor i!c#

"e '# i!ceput. "%ucidide din tena a scris istoria razboiului dintre peloponezieni si

atenieni J#r#t#!"K cum s-au luptat intre ei. El a inceput sa scrie chiar de la

izbucnirea razboiului, deoarece presupunea ca va fi razboi mare si cel mai de

seama dintre toate cate fusesera duse mai inainte; presupunerea si-o intemeia Jpe

%#ptu'K ca si unii si ceilalti ajunsesera in culmea pre$atirii tuturor mijloacelor pentru a-l purta si vedea ca cealalta elenime trecea, unii de partea altora, altii de

partea celorlalti JK. cest razboi a constituit cea mai puternica z$uduire, atat

pentru eleni, cat si pentru o parte din barbari, s-ar putea spune, chiar pentru o

foarte mare parte din omenire. E adevarat ca evenimentele petrecute inaintea

acestui razboi si cele inca si mai de mult au fost cu neputinta sa le cunoastem, din

pricina noianului de timp care a trecut de atunci/, dar judecand dupa dovezile in

care se cade sa ma incred, dupa o indelun$ata cercetare, socotim ca n-au fost

mari, nici in privinta razboaielor, nici in alte privinte" ,Cartea I&/.

2ri! urm#re& istoricu' #te!i#! i!%#tise#*# o cercet#re #r$ume!t#t# # u!ui e)e!ime!t

"e )#'o#re u!i)ers#'# si !#tio!#'# "i! perspecti)# +'#"ei. Co!cepti# istoricu'ui

r#*b#te "i! ce'e "i!t#i r#!"uri& i! c#re pr#$m#tic isi #%irm# i!te!tii'e i! r#port "e

i!sem!#t#te# subiectu'ui& sub'i!ii!" 'imite'e cercet#rii& !u i!#i!te i!s# "e # #)#!s#

o import#!t# #titu"i!e c#u*#'#.

$azboiul peloponeziac se pre*i!t# c# o co!structie istoric# u!it#r# c#re reu!este

u! #!s#mb'u "e %#pte "i! )i#t# eco!omic#& 'e$#te i!tre e'e i! chip !eces#r& i! #%#r#

i!ter)e!tiei eterio#re s#u i!t#mp'#to#re # "i)i!it#tii. Tuci"i"e !u # "#t o simp'#

!#r#tiu!e e)e!ime!ti#'#& ci # i!%#tis#t comp'eu' "e c#u*e& m#i #propi#te s#u m#ii!"ep#rt#te& susceptibi'e "e # %i stu"i#te i! i!'#!tuiri'e %iresti& %#pte i!"i)i"u#'e si

co'ecti)e. Tuci"i"e& )# co!st#t# Robert F'#ce'iLre& cu seco'e i!#i!te c# "etermi!#ti#

"e !#tur# eco!omic# s# %ie #)#!s#t#& i! speci#' "e m#rism& # scris: "tunci

locuitorii de pe coaste, adunand bo$atii, au inceput a-si face asezari mai putin

expuse, iar unii, marindu-si averile, s-au imprejmuit cu ziduri. Pofta de casti$ a

facut pe cei saraci sa primeasca a fi supusi celor bo$ati' acestia, puternici si

avuti, au supus statele mai mici".

Istoricu' #te!i#! # "es%#sur#t i! re"#ct#re# operei s#'e u! tr#)#'iu pe tere!u'st#bi'irii pri!cipii'or cercet#rii istorice& me"it#!" #supr# )#'orii i*)o#re'or& i!

$e!er#' si # ce'or speci%ice subiectu'ui& #"uc#!" i! "iscutie obiecti)it#te# si

subiecti)it#te# #cestor#. "cestea, deci am $asit eu Jc#ci #u %ostK evenimentele

vechi, fiindu-mi $reu sa ma incred oricarei dovezi, la intamplare. (ntr-adevar,

oamenii primesc unii de la altii traditiile despre faptele savarsite mai inainte, fara

sa cerceteze, chiar daca s-au intamplat in cetatea lor" ,I@&I1&I. Se po#te

rem#rc# %#ptu' c#r#cteri*#!t c# istoricu' #te!i#! # me"it#t i!"e'u!$ si pro%u!" i!

s%er# reco!stituirii istorice& #supr# 'imite'or cu!o#sterii istorice& #tu!ci c#!" er#

)orb# "e e)e!ime!te petrecute cu mu't m#i i!#i!te si c#re ri"ic# sem!e "e i!treb#re

u!ui spirit #te!t '# i"ee# "e reco!stituire # #"e)#ru'ui pri! %#pte ri$uros st#bi'ite.

18



+ste "e obser)#t c# istoricu' # st#ruit #supr# %#ptu'ui istoric "ist#!t#!"u-se "e

istori# !ecritic#& #s# cum se tr#!smisese pri! mituri s#u i! oper# 'o$o$r#%i'or si

poe*i# epic#. +' se re%er#& cum s-# putut rem#rc#& '# "o)e*i'e e)i"e!te #t#t spu!e

e'& c#t se po#te %#ce "o)#"# "espre %#pte )echi& cee# ce #test# o c'#r# "e'imit#re "e

mituri s#u poe*i# epic#& cee# ce i!se#m!# #%irm#re# u!ei )i*iu!i critice #supr#

scrisu'ui istoric. Tuci"i"e # i!che$#t o !#r#tiu!e "e %#pte #ute!tice& oricum "e %#ptetrecute pri! %i'tru' critic. C#*u' e'oc)e!t este #ce'# #' reco!stituirii cu)#!t#ri'or pe

c#re 'e re"# asa cum mi se parea ca ar fi putut sa vorbeasca fiecare tinandu-ma

cat se poate de strans de cuprinsul $eneral al celor spuse in realitate. Re*u't#& "i!

proprii'e #sertiu!i& o meto"# istoric# ce po#rt# e)i"e!te sem!e #'e u!ui spirit ce

m#rturiseste e#me!u' critic& o re%'eie #supr# i*)oru'ui.

(! 'oc import#!t& "e%i!itoriu& i' "eti!e i! co!cepti# istoricu'ui "etermi!#re#

c#u*e'or. Aici& pe #cest tere!& # re'e)#t c#u*#'it#ti "e !#tur# eco!omic# si psihic#&

c#re %#c "i! e' u! precursor #' $#!"irii ce )# trium%# i! epoc# mo"er!# pe c#re #

i!spir#t-o '# !i)e'u' istorio$r#%iei. 4esi$ur c# i! ep'ic#tii'e 'ui re*i"# si

e'eme!tu' "intamplare, acel ansamblu de fapte naturale necunoscute de care

slabiciunea mintii omenesti n-a stiut sau n-a putut sa tina seama" ,2ippi"i.

Co!cepti# istoric# # 'ui Tuci"i"e # pri'e0uit )ii "iscutii& pre'u!$ite p#!# #st#*i&

i!tero$#tii c#re )i*e#*# p#!# si c#'it#te# 'ui "e istoric pe c#re i-o #tribuim. (!ii

"i!tre ee$eti su!t "e p#rere c# #preciere# 'ui Aristote' %#cut# "espre istorio$r#%ie&

i! comp#r#tie cu poe*i# c#re pre*i!t# 'ucruri'e cum #r %i putut s# %ie& !u #re i!

)e"ere $azboiul peloponeziac& pe Tuci"i"e& co!si"er#t i! r#!"u' $#!"itori'or

po'itici. "*in cele spuse pana aici reiese lamurit ca datoria poetului nu e sa povesteasca lucruri intamplate cu adevarat, ci lucruri putand sa se intample in

mar$inile verosimilului si ale necesarului. (ntr-adevar, istoricul nu se deosebeste

de poet prin aceea ca unul se exprima in proza si altul in versuri" J"e-#r pu!e

ci!e)# i! stihuri to#t# oper# 'ui ero"ot& #ce#st# !-#r %i m#i puti! istorie&

)ersi%ic#t# ori b#K. *e aceea si e poezia mai filosofica si mai aleasa decat istoria'

pentru ca poezia infatiseaza mai mult universalul, cata vreme istoria mai de$raba

particularul". ,Aristote'& Poetica&C#rte# I=. 7# o e#mi!#re m#i #te!t# # operei

'ui Tuci"i"e se po#te rem#rc# eiste!t# i! p#$i!i'e s#'e # u!ei #"e)#r#te istorii i!

terme!i #ctu#'i. +ste e)i"e!t c# St#$iritu' !u '-# co!si"er#t pe #utoru' $azboiuluipeloponeziac i! t#$m# istorici'or& ci # $#!"itori'or po'itici& #ccept#!"u-i c# istorici

!um#i pe 'o$o$r#%i ,E#cHue'i!e "e Romi''3.

Re'#ti) rece!t& u! cu!oscut tet "i! oper# istoricu'ui #te!i#! # co!tribuit '#

re'#!s#re# u!ei !oi te!t#ti)e i!terpret#ti)e& sub #spectu' %i'oso%iei istoriei. "Poate

ca la o simpla ascultare, expunerea mea va parea fara farmec, lipsita cum e de

orice element miraculos, pentru mine insa va fi de ajuns sa $aseasca de folos cel

ce va cauta sa patrunda noima intamplarilor petrecute ori a celor ce s-ar putea

petrece in viitor, la fel sau aproape la fel, potrivit cu firea omeneasca. )eea ce

infatiseaza aici e un bun pentru viitor, nu o compunere menita sa desfete la o

intrecere trecatoare." 2rob'em# ri"ic#t# "e #cest tet po#te s# %ie %ormu'#t# i!

19



terme!ii urm#tori& cum s-# re'e)#t: # i!te!tio!#t Tuci"i"e s# "ep#se#sc# 'imite'e

timpu'ui& # sper#t o#re s# o%ere temei pe!tru pre)i*iu!e# )iitoru'ui9 A!#'i*# operei

si te!"i!t# ei spre $e!er#'it#te # "us '# i"ee# c# e' # %ormu'#t 'e$i si c# #t#re #

$#!"it& por!i!" "e '# eperie!t#& '# posibi'it#te# pre)i*iu!ii. I! re#'it#te& i! 'ocu'

'e$i'or& c#rte# 'ui Tuci"i"e pre*i!t# !um#i )erosimi'it#ti su$er#te& i!temei!"u-se pe

%#pte& ri$uros st#bi'ite& potri)it u!or pri!cipii pe c#re 'e-# %ormu'#t. +' # !#*uit '#cu!o#stere# %#pte'or si !u # preti!s '# posibi'it#te# pre)i*iu!ii. 4#c# totusi& #%irm#

4io!isie 2ippi"i& #ceste situ#tii #'e trecutu'ui pot s# se i!t#'!e#sc# i! )iitor& cu #'te

cu)i!te s# se repete& ep'ic#ti# repetitii'or trebuie c#ut#t# i! "firea omeneasca& i!

%e'u' "e # %i #' o#me!i'or. Cee# ce r#m#!e "i! #ceste "iscutii c# bu! c#sti$#t este

!#*ui!t# 'ui Tuci"i"e "e # #ti!$e "i!co'o "e i!"i)i"u#' si )reme'!ic& u!i)ers#'u' si

)es!icu'. Or& #ce#st# tr#s#tur# # scrisu'ui s#u i' p'#se#*# cu oper# 'ui& i!

me!t#'it#te# $re#c#& '# c#re $#!"ire# 'ui s-# #cor"#t.

I! co!c'u*ie& cei "oi m#ri istorici& ero"ot si Tuci"i"e& #u i!tro"us i! istorio$r#%ie

"ou# teme m#0ore& co!%ru!t#re# "i!tre est si )est& "i!tre $reci si persi& "i!tre Asi# si

+urop# si co!%'ictu' "i!tre Ate!# si Sp#rt#& c#'i%ic#t un razboi mare si cel mai de

seama dintre toate cate fusesera duse inainte& c#re # "constituit cea mai puternica

z$uduire, atat pentru eleni, cat si pentru o parte din barbari, si s-ar putea spune,

chiar si pentru o foarte mare parte din omenire".

4eci "ou# e)e!ime!te c#re pri! i!sem!#t#te# 'or pute#u s# pu!# sub sem!u'

i!treb#rii si chi#r #u %#cut-o& temeiuri'e ci)i'i*#tiei +'#"ei. 2ri! subiecte si tr#t#re&

istori# pe c#re #u scris-o se ri"ic# i!"iscut#bi' "e '# p#rticu'#rismu' 'oc#' '#

u!i)ers#'& i!tro"uc#!" i! epu!ere o i!%orm#tie ce i!)e"er# comp'eit#te#ci)i'i*#tiei '# hot#ru' "i!tre Asi# si +urop#& precum si imp'ic#tii'e "r#m#tice #'e

r#*boiu'ui seco'u'ui 'ui 2eric'e.

Istoricu' istorio$r#%iei& #)#!" i! #te!tie comp'eit#te# %#pte'or si imp'ic#tii'e 'or&

urme#*# s#-si i!"repte #te!ti# #supr# rostirii istorice. 4i! #cest pu!ct "e )e"ere se

o%er# co!st#t#re# c# spre "eosebire "e pre"ecesori& ero"ot si Tuci"i"e& #u

combi!#t te!t#ti)# i!)esti$#rii critice cu t#'e!tu' u!or #rtisti c#re #u stiut s#

#'c#tui#sc# o #rhitectur# i! 0uru' subiecte'or tr#t#te. 4#c# primu' # i!#u$ur#t istori#

cercet#re& #' "oi'e#& pri!tr-u! #scutit spirit critic& # i!tro"us pri! co!si"er#tii'e s#'eep'ic#tii c#re pre'imi!e#*# istorio$r#%i# europe#!# mo"er!#. #reti# 'or co!st# i!

co!cepti# 'or istoric# c#re s-# i!scris i! r#!"u' perm#!e!te'or istorio$r#%iei

um#!it#tii "i! to#te timpuri'e.

Bibliografie

1. Tuci"i"e& (storia razboiului peloponeziac& >ucuresti&166.

. Ch#te'et& F.& +a naissance de lhistoire& 2#ris& 16.

;. 4.. 2ippi"i& Grecii si istoria& i! Proza istorica $reaca& p. 5-?& p. 165-1?@.

20





pre*e!tu'ui. As#"#r s-# crist#'i*#t pri! 2o'3bios i"ee# "e istorie u!i)ers#'# c#rei#

istoricu' $rec i-# "#t o str#'ucit# epresie.

I!te'e$ere# #portu'ui #)ut "e 2o'3bios '# "e*)o't#re# istorio$r#%iei #!tice este

posibi'# reti!#!" c#te)# "i! "#te'e pri!cip#'e bio$r#%ice& i! speci#' pri)i!" %orm#ti#

'ui i!te'ectu#'# c#re este "e !#tur# s# !e "es'use#sc# co!cepti# si meto"# c#re '-#uc#'#u*it. Ori$i!#r "i! e$#'opo'is& !#scut i! @1-@@ i.Ch. # murit ime"i#t "up#

11. Ap#rti!e# u!ei %#mi'ii c#re # #)ut u! ro' i! ier#rhi# or#su'ui& e' i!susi hipp#rh

#' 7i$ii #hee!e& si-# i!susit o eperie!t# po'itic# si mi'it#r# c#re # "e)e!it

co!subst#!ti#'# scrisu'ui s#u. +"uc#ti# 'ui cu'tur#'# si %i'oso%ic#& cu!o#stere#

'iter#turii $recesti& i!itiere# i! stii!te'e timpu'ui i-#u co!%erit posibi'it#te# st#p#!irii

u!ui subiect "e o r#r# comp'eit#te: #sce!siu!e# Romei.

4e #'tmi!teri oper# 'ui pri! subiecte'e tr#t#te& '# c#re se #'#tur# trimiteri '#

me"ici!#& etc.& #test# %#ptu' c# 2o'3bios # i'ustr#t $e!uri istorice& c#

bio$r#%i#& Viata lui Philopoimen& perso!#0 i'ustru #' or#su'ui !#t#'& Tratatul de

tactica militara& "isert#ti#Despre locuirea in zona ecuatoriala s#u $azboiul

numatin& ce m#rturisesc u! ori*o!t e!cic'ope"ic c#re # %ost "e !#tur# s# usure*e

i!te'e$ere# subiectu'ui Istoriilor.

7ucr#re# 'ui 2o'3bios& Istorii& oper# 'ui "e c#pete!ie c#re '-# %#cut !emuritor&

co!"e!se#*# pri! #rhitectur# si co!ceptie& #'#turi "e o re%'eie #"#!c# si )#st#

cu!osti!te cu'tur#'-stii!ti%ice. O i!r#urire cu totu' eceptio!#'# # "eti!ut-o

co!t#ctu' s#u cu %i'oso%i# si cu $#!"ire# po'itic# # timpu'ui& cu oper# 'ui 2'#to! si

Aristote'& i"ei'e u'timu'ui "eti!#!" u! ro' m#0or i! propri# 'ui $#!"ire.

Istoriile 'ui 2o'3bios #u %ost co!cepute i! @ "e c#rti "i! c#re i! i!tre$ime s-#u

p#str#t "o#r prime'e ci!ci si %r#$me!te etr#se "i! ce'e'#'te& "i! c#re u!e'e& cum

su!t #ce'e# "i! Cartea 0II su!t repre*e!t#ti)e pe!tru co!cepti# pro%es#t#.

Subiectu' pe c#re '-# tr#t#t este #sce!siu!e# Romei '# r#!$u' "e m#re putere&

%e!ome! pe c#re '-# urm#rit "e-# 'u!$u' # 5; "e #!i. 2rime'e "ou# c#rti co!stituie

"e %#pt o i!tro"ucere '# 'ucr#re# propriu-*is# pe c#re # co!ceput-o si i! c#re #

reco!stituit "e)e!ire# repub'icii '# !i)e'u' "e m#re putere. Ast%e'& 2o'3bios #

co!ceput Istoriile #st%e' i!c#t s# o%ere o ep'ic#tie # "e)e!irii Romei& urm#t# "e oistorie e)e!ime!ti#'# co!s#cr#t# r#*bo#ie'or purt#te "e Rom#& ce'ui "e #' "oi'e#

r#*boi pu!ic& e)e!ime!te'or "i! Greci#& Asi# si +$ipt& r#*boiu' "i! Rho"os si

>i*#!t& o !#r#tiu!e i!tret#i#t# "e "i$resiu!i "i! c#re se "isti!$e "iscuti# "espre

co!stituti# rom#!# si or$#!i*#re# mi'it#r# # Repub'icii. +pu!ere# mer$e p#!# '#

"istru$ere# C#rt#$i!ei ,16& i!chei!"u-se cu u! epi'o$.

7ucr#re# m#rturiseste u! proces "e e'#bor#re i! timp& i! c#re ee$e*# # rem#rc#t

i!ter)e!tii u'terio#re& re)e!iri& #"#u$iri& re*u't#te "i! e)e!ime!te'e tr#ite. Oper# #

%ost co!ceput# potri)it u!ei co!ceptii c#u*#'e ce se re%'ect# i! structur# ei& #'c#tuit#

"i!tr-o p#rte i!tro"ucti)# me!it# s# r#spu!"# i"eii ce!tr#'e& ri"ic#re# Romei& pec#re # %ormu'#t-o i!c# "e '# i!ceputu' scrierii.

22



I! cee# ce pri)este $e!e*# Istoriilor& trebuie s-o r#port#m '# propri# eperie!t# "e

)i#t#& '# p#rticip#re# s# '# e)e!ime!te'e c#re #u "us '# pier"ere# i!"epe!"e!tei

+'#"ei& '# pr#busire# #ce"o!iei si '# i!#'t#re# Romei c# putere mo!"i#'#. C#

istoric p#rticip#!t& 2o'3bios # #sist#t '# e)e!ime!te c#re #u co!tribuit '# "e%i!ire#

u!ei co!ceptii c#u*#'e si '# $e!u' "e istorie cu'ti)#t. 4em!it#r i! p#tri# s#& imp'ic#t

"e timpuriu i! e)e!ime!te po'itice si mi'it#re epoc#'e& ost#tec '# Rom#& cu u!re$im pri)i'e$i#t& sub p#tro!#0u' Scipio!i'or& # putut s# surpri!"# "ec'i!u' Greciei&

c#"ere# puterii m#ce"o!ie!e si mec#!isme'e c#re #u "etermi!#t #sce!siu!e#

Romei.

4i!tr-u! "usm#! #' repub'icii rom#!e # "e)e!it u! #"mir#tor #' Romei i! #mbi#!t#

cercuri'or po'itice& mi'it#re si cu'tur#'e& co!si'ier mi'it#r si eecut#!t #' u!or

misiu!i i!cre"i!t#te "e Se!#t. 2#rticip# '# c#mp#!ii& '# r#*boiu' c#re # "us '#

er#"ic#re# C#rt#$i!ei& '# )i#t# pub'ic# rom#!#& cee# ce # "etermi!#t u! cumu' "e

eperie!te sub to#te #specte'e )ietii i!ter!e si eter!e # Repub'icii. +' # reusit i!

#cesti #!i s# p#tru!"#& pri!tr-o re%'eie i!temei#t# pe obser)#re# #te!t# # %orme'or

"e $u)er!#m#!t& co!stituti# rom#!#& i!tr-o m#!ier# comp#r#t#& %#t# "e c#re isi

"e*)#'uie "e %#pt optiu!i'e.

Ast%e' istori# tr#it#& impre0ur#re# c# # p#rticip#t '# %e!ome!e'e c#re #u m#rc#t

istori# timpu'ui s#u& pier"ere# i!"epe!"e!tei p#triei s#'e& pr#busire# #ce"o!iei si

ri"ic#re# Romei i-#u o%erit u! subiect "e me"it#tie c#re s-# re%'ect#t i! oper# c#

istorie e)e!ime!ti#'# si "eopotri)# i! co!cepti# pro%es#t#. Or& "i!spre #ceste

e)e!ime!te tr#ite # )e!it si i!tero$#ti# istoricu'ui pe c#re # #"res#t-o trecutu'ui

pe!tru # $#si u! r#spu!s '# i!treb#re# pe c#re # %ormu'#t-o. ")aci ce om poate sa fie asa de nechibzuit sau de nepasator incat sa nu doreasca sa cunoasca in ce chip

si prin ce fel de politica a fost biruita aproape toata lumea in mai putin de

cincizeci si trei de ani" ,Cartea I& /. +ste %#r# i!"oi#'# i! tetu' istoricu'ui o

$#!"ire c#u*#'#& co!st#t#bi'# si '# i!#i!t#si& c#re i!s# '# e' c#sti$# se!suri'e

i!temei#te pe o cercet#re # %#pte'or petrecute i!tr-o perio#"# "e timp "e m#i bi!e

"e o 0um#t#te "e seco'. 4eci& e'eme!tu' "e%i!itoriu '# 2o'3bios este #"#!cire#

cercet#ri'or i!tr-u! trecut i!"ep#rt#t me!it s# ep'ice %e!ome!u' "iscut#t&

#sce!siu!e# rom#!#. 2ri! urm#re i! Istoriile pe c#re 'e-# scris "espre o perio#"#

m#rc#t# "e e)e!ime!te epoc#'e e' # re#'i*#t c# i! )reme# i! c#re # tr#it s-#u petrecut tr#!s%orm#ri c#re #u st#tor!icit o !ou# or"i!e. 4eci& stimu'u' i!)esti$#rii

trebuie c#ut#t i!tr-u! %e!ome! co!tempor#! pe c#re i!ce#rc# s#-' '#mure#sc# pri!

cercet#re# critic# # %#pte'or. +ste import#!t s# re'e)#m toto"#t# c# scriere# 'ui

2o'3bios # %ost re*u't#tu' si #' u!ei re%'eii pe m#r$i!e# istorio$r#%iei c#re '-#

prece"#t si # c#rei critic# o i!trepri!"e& pe!tru c# "i! #!#'i*# e%ectu#t# s# "et#se*e

pri!cipii'e u!ei istorii !oi pe c#re o c#'i%ic# c# istorie u!i)ers#'#. ")aracteristica

lucrarii mele si minunatia timpurilor noastre sunt urmatoarele' dupa cum soarta a

indreptat catre un sin$ur punct aproape toate intamplarile din lume si le-a silit pe

toate sa tinda catre unul si acelasi scop, astfel in cursul istoriei mele voi infatisacititorilor intr-o vedere de ansamblu mijloacele de care s-a servit soarta pentru a-

si indeplini opera. cesta a fost mai ales motivul care m-a indemnat si m-a impins

23



sa ma apuc sa scriu istoria, precum si faptul ca nimeni din vremea noastra n-a

incercat sa compuna o istorie universala" ,Istorii& Cartea I& 12

Ge!u' "e istorie pe c#re i' propu!e# #)e# i! )e"ere& pri! urm#re istori# $'ob#'#&

u!i)ers#'#& c#re !u trebui# s# %ie u! cumu' "e istorii p#rticu'#re& ci "impotri)#& o

co!structie i! c#re p#rti'e trebui#u s# %ie i! 'e$#tur# u!e'e cu #'te'e. ")aci de la o parte se poate capata o idee despre intre$, insa o cunoastere si o notiune

adevarata nu se poate dobandi. *e aceea trebuie sa conchidem ca istoria partiala

contribuie foarte putin la cunoasterea si$ura a ansamblului. 0umai prin

impletirea si compararea tuturor partilor, precum si prin asemanarea si prin

deosebirea lor se poate ajun$e la aceasta; si numai cine cerceteaza cu atentie

istoria sub toate aspectele va putea sa tra$a din ea folos si

desfatare" ,Istorii& Cartea I& 1.

R#tiu!e# istoriei s#'e # %ost "etermi!#t# i! opi!i# 'ui "e u!icit#te# e)e!ime!tu'ui

c#re # "us '# "omi!#ti# rom#!# i! to#te p#rti'e cu!oscute #'e 'umii. I! proprii'e

cu)i!te: "cum, cand si din ce cauza au ajuns sub dominatia romanilor toate partile

cunoscute ale lumii". 2o'3bios #te!t '# "et#s#re# c#u*e'or %e!ome!e'or istorice& pe

urme'e 'ui Tuci"i"e& "isti!$e i!tre c#u*e ime"i#te si i!"ep#rt#te& pretet si i!ceput&

i!tre istori# e)e!ime!ti#'# si ep'ic#ti# istoric#& "e #cee# "nimic - )# scrie e' - nu

trebuie cercetat si observat cu mai multa $rija decat cauzele fiecarei intamplari

pentru ca din lucruri neinsemnate iau nastere adesea cele mai mari evenimente,

dar oricarui rau este usor de tamaduit primele izbucniri". ,Istorii& Cartea II& 3.

As# se ep'ic# c# i! oper# istoricu'ui i!ter)i! cu %rec)e!t# i!tero$#tii'e: cum9

c#!"9 "e u!"e9& pe c#re 'e moti)e#*# pri!tr-o 0u"ec#t# "e )#'o#re c# ")el caretrece sub tacere cauza rapeste tocmai ceea ce este caracteristic istoriei" ,Cartea

0II& 45& b.

A)#!" i! )e"ere %#ptu' c# 2o'3bios # co!ceput o istorie ep'ic#ti)# # %e!ome!u'ui

#sce!siu!ii Romei c#re # #0u!s s# "omi!e 'ume# cu!oscut#& supr#pu!#!"u-se pe

u!it#te# e'e!istic#& # i!cerc#t& "i!co'o "e e)e!ime!ti#'& o moti)#tie m#i #"#!c# pe

c#re # $#sit-o i! co!stituti# rom#!#& i! superiorit#te# #cestei# i! comp#r#tie cu

#'te'e. "0umai - scrie e' - cercetand in acest fel constitutia 1omei vom ajun$e sa-i

cunoastem ori$inile, inflorirea, apo$eul si tot asa eventualele transformari. )aci si acest stat, care ca oricare altul, s-a format si s-a dezvoltat dupa le$ile naturii,

va avea, potrivit acelorasi le$i, o schimbare in sens opus" ,Istorii& Cartea VI& 6.

Si pe!tru # %i si m#i co!c'u"e!t& istoricu' %#ce o #!#'i*# # i!stitutii'or repub'icii&

c#re i! opi!i# 'ui& ep'ic# i!%'orire# st#tu'ui i! epoc#.

Co!si"er#tii'e 'ui 2o'3bios "espre co!stituti# rom#!# se i!scriu i!tr-o $#!"ire

c#u*#'#. +' # socotit c# cititorii pot #st%e' s# cu!o#sc# "cum si datorita carui fel de

constitutie aproape toate tarile de pe pamantul locuit au fost invinse si au cazut

sub o sin$ura putere, aceea a romanilor, in mai putin de cincizeci si trei de ani,

ceea ce nu se stie sa se fi intamplat mai inainte,Cartea VI& 4. )eea ce incanta si

aduce folos celor doritori de invatatura este tocmai cercetarea cauzelor si aceea

24



ce este mai de seama in fiecare moment istoric. &tructura constitutiei unui stat

trebuie socotita cea mai insemnata cauza a reusitei sau a nereusitei oricarei

actiuni. )aci din ea ca dintr-un izvor, nu numai ca tasnesc toate planurile si

inceputul oricaror lucrari, dar tot din ea se tra$e si sfarsitul ,Cartea VI& 4.

4eci istoricu' $rec& pe temeiu' eperie!tei rom#!e& c#ut#!" i!%#tis#re# #"e)#ru'ui& potri)it pri!cipii'or u!ei $#!"iri c#u*#'e "e sor$i!te $re#c#& # "es%#sur#t

i! Istoriile s#'e o me"it#tie "espre scriere# critic# pe temeiu' #!#'i*ei scrisu'ui

istoric. +' # "#t u! #"e)#r#t bre)i#r "e critic# # istoriei pe temeiu' #!#'i*ei %#pte'or

istorice cu i!te!ti# "e # 'e re'#t# critic& #s# cum s-#u petrecut. F#c#!" critic# operei

'ui Tim#ios #%irm# c#: "*aca intr-o lucrare de istorie descoperi unul sau doua

falsuri si constati ca adevarul a fost cu deliberare ocolit, este evident ca la un

atare autor nu poti $asi nici certitudine nici crezare in ceea ce relateaza." ,Cartea

0II& 45& a. I! e$#'# m#sur# # co!si"er#t c# simp'# !#r#tiu!e %#r# come!t#rii !u

po#te s# %ie i! #)#!t#0u' cu!o#sterii #"e)#ru'ui si imp'icit # uti'it#tii istoriei. "

povesti fara nici un comentariu cele intamplate poate deveni captivant, dar in nici

un caz nu poate aduce vreun folos. (n schimb, daca este expusa cauza

evenimentelor, utilitatea istoriei abia atunci poate sa dea roade" ,Cartea 0II& 45&

b. Istoric pr#$m#tic pri! ece'e!t#& s-# oprit '# #!#'i*# 'imite'or scrisu'ui istoric&

c#re& i! opi!i# 'ui& p#c#tui# pri! "istorsiu!e# #"e)#ru'ui si '# critic# istorici'or c#re

#'u!ec# spre %#pte'e mir#cu'o#se me!ite s# impresio!e*e cititoru' pri! p#tetismu'

retoricii c#re sem!i%ic# "e %#pt o i!"ep#rt#re "e '# #"e)#ru' %#pte'or. I!tr-u! #!ume

se!s e' #me!"e#*# co!cepti# cicero!i#!#& historia opus oratorium

ma(ime. 2#rti*#! #' "escoperirii #"e)#ru'ui& # o%erit precepte'e u!ei re#'e cercet#ri

re#'i*#bi'e pri! c#ut#ri i! i!sem!#ri'e i!#i!t#si'or& i! )i*it#re# or#se'or& re$iu!i'or& #$eo$r#%iei& # p#rticu'#rit#ti'or.

I!temei#t pe cercet#re# %#pte'or& "e o m#re "i)ersit#te& e)e!ime!ti#'e si !e-

e)e!ime!ti#'e& re*u't#t #' reco!stituirii trecutu'ui pe b#*# i!sem!#ri'or i!#i!t#si'or&

recte #'e istorici'or& istoricu' #soci#*# !ecesit#te# stu"iu'ui %#pte'or po'itice ,Cartea

0II& 45& e. S# #mi!tim i!s# c# istori# c#u*#'# '# 2o'3bios este mu'ti%#ctori#'#& i!

c#re %#pte'e "e !#tur# po'itic# !u co!stituie o moti)#tie #bso'ut#.

Co!cepti# critic# pro%es#t# "e istoric se re'e)# si "i! mo"u' i! c#re tr#te#*# prob'em# "iscursuri'or i!tro"use i! 'ucr#ri'e istorice. Re'u#!" i"ei ce pot s# %ie

re$#site i! $azboiul peloponeziac& #seme!e# i!#i!t#su'ui s#u se "o)e"este

retice!t& i!)oc#!" eemp'u' 'ui Tim#ios # c#rui proce"ur# o i!crimi!e#*# c#

!eistoric#& cop'esit# "e retoric#. )aci el nu consemneaza cele spuse de vorbitori,

nici nu le reproduce cu exactitate ci le potriveste dupa cum i se pare ca ar trebui

sa fie spuse." ,Cartea 0II& 45& a. 2o'3bios chi#r "#c# critic# proce"ur# 'ui

Tim#ios& !u o respi!$e "e %#pt ci o "oreste critic#. 7# o #!#'i*# m#i #te!t# # ce'or

spuse "e istoric re*u't# c# e' reprob# mo"#'it#te# #"opt#t# "e Tim#ios

c#re "potriveste discursurile n.n. P.%./ dupa cum i se pare ca ar trebui sa fie

spuse". I! timp ce Tuci"i"e #%irm# c# # re"#t "iscursuri'e "asa cum mi se parea ca

ar fi putut sa vorbesca fiecare tinandu-ma cat se poate de strans de cuprinsul

25





co!cepti# "e c#re # %ost c#'#u*it. ")and este vorba de intamplari ale caror cauze

sunt cu neputinta sau numai anevoie de deslusit pentru mintea omeneasca, poate

ca suntem indreptatiti sa le atribuim interventiei unui zeu sau intamplarii. )and ne

$asim inaintea unor evenimente a caror ori$ine sau ale caror pricini determinante

pot fi stabilite, nu vad de ce s-ar cuveni sa le punem pe seama unor interventii

dumnezeiesti" ,Cartea 000VI& /3. Or& co!si"er#tii'e 'ui 2o'3bios er#u o i!cerc#re"e "es#cr#'i*#re # istoriei pri! ep'ic#tii posibi'e& re#'iste& ome!esti& i! #%#r# u!or

i!ter)e!tii supr#!#tur#'e. F#ptu' c# i!tro"uce i! #sertiu!i'e s#'e #pe'u' '# mi!te#

ome!e#sc#& ce re'#ti)i*e#*# i!ter)e!ti# *eit#ti'or& i!se#m!# %#r# i!"oi#'#& o

"eschi"ere spre o ep'ic#tie istoric# #!tropoce!tric#.

Oper# 'ui 2o'3bios repre*i!t# %#r# i!"oi#'# u! pisc #' istorio$r#%iei $recesti& c#re #

"us m#i "ep#rte $#!"ire# istoric# # i!#i!t#su'ui s#u Tuci"i"e& "#r si o si!te*# #

scrisu'ui istoric c#re '-# prece"#t& '# c#re # #soci#t %e!ome!u' istoric si istorio$r#%ic

rom#!. I"ei'e s#'e )or %i re'u#te i! "iscursu' istoric um#!ist c#re '-# #se*#t #'#turi

"e m#rii i!#i!t#si& ero"ot si Tuci"i"e.

Bibliografie

1. 2o'3bios& (storii, )o' I-III.

. 2ippi"i& 4.& Grecii si istoria, in Proza istorica $reaca, p.p. 5-?.

;. F'#ce'iere& R& (storia literara a Greciei antice, >ucuresti& 1?@.

. omi$'i#!o& A , +a storio$rafia $reca, Tori!o& 18.

Istorio$r#%i# '#ti!#

Istorio$r#%i# "e epresie '#ti!# ocup# u! 'oc "isti!ct i! cu'tur# #!tichit#tii. 2ri!

)echime# si #mp'o#re# ei& istorio$r#%i# '#ti!# i!corpore#*# u!# "i! m#ri'e

eperie!te #'e istorio$r#%iei u!i)ers#'e. Comp#r#t# cu istorio$r#%i# $re#c#& e#

repre*i!t# i!s# o 'i!ie "i%erit# "i! pu!ctu' "e )e"ere #' co!ceptiei pro%es#te si #'

%i!#'it#tii po'itice si soci#'e. I! timp ce istorio$r#%i# $re#c# er# co!ceput# c#

cercet#re& istorio$r#%i# '#ti!# trebui# s# ser)e#sc# omu'ui "e st#t& s# o%ere eemp'e pe!tru "e*b#teri'e pub'ice& "iscursuri'or "i! se!#t s#u %or. 4eci& ,istoria magistra

vitae& opus oratorium ma(ime. Cicero i! "i#'o$u' De oratore& e#mi!#!"

)irtuti'e istoriei& "ec'#r#!"u-se "e #cor" c# s#rci!# istoricu'ui este c#ut#re#

c#u*e'or& soco#te c# istori# po#te s#-si #ti!$# te'uri'e pri! retoric#. +' "isti!$e i!tre

#!#'isti& naratores rerum si cei c#re re#'i*e#*# o pro*# cu c#'it#te# "e e(8

ornatores rerum "eci& istori# c# #rt# si c#re po#te s# %ie comp#r#t# cu or#tori#.

2u!#!" istori# i! 'umi!# #cestui se!s& #tribuit ei "e Cicero& si i! $e!er#' "e istoricii

'#ti!i ce imp#rt#se#u #cest pu!ct "e )e"ere& istoricii 'iter#turii '#ti!e s#u #iistorio$r#%iei& m#i cu se#m# u!ii "i! cei "i! urm#& #u co!si"er#t c# istorio$r#%i#

'#ti!# !u # co!tribuit '# pro$resu' "iscip'i!ei. 7i s-# p#rut p#r#"o#' c# i!tr-o27



ci)i'i*#tie c#re # structur#t u!# "i! ce'e m#i str#'ucite #'c#tuiri po'itice& u! $rec&

2o'3bios& # scris istori# ri"ic#rii Romei '# r#!$u' "e m#re putere u!i)ers#'#.

7# o cercet#re m#i "i! #pro#pe si m#i cu se#m# "i! u!$hiu' istoriei istorio$r#%iei si

# speci%icit#tii s#'e& re*u't# c# scrisu' istoric '#ti!& pri! m#rii 'ui repre*e!t#!ti& #

#)ut o i!%'ue!t# "ecisi)# #supr# istorio$r#%iei +)u'ui e"iu si "eopotri)#Re!#sterii. I! re#'it#te& istorio$r#%i# '#ti!# # o%erit mo"e'e si $e!uri istorice c#re #u

"etermi!#t e)o'uti# istorio$r#%iei me"ie)#'e si # prime'or timpuri mo"er!e. #i

mu't chi#r& #sertiu!i'e 'ui Cicero i! De oratore pri)ito#re '# istorie pot s# co!stituie

u! i!"em! spre o e)#'u#re !u#!t#t#. I! #cest se!s 'ucr#ri'e 'ui +u$e! Ci*e& cu

"eosebire Istoria in $oma antica ,Teoria si poetica genului2su!t stimu'#ti)e

pe!tru o re#'# i!te'e$ere # )#'orii istorio$r#%iei '#ti!e.

Istorio$r#%i# #!tic# "e epresie '#ti!# repre*i!t#& #'#turi "e #cee# # Greciei c'#sice&

# "ou# m#0or# m#!i%est#re # #!tichit#tii& c#re co!ti!e re#'e !ote ori$i!#'e& ce #u

%#cut s# pro$rese*e stii!t# cu!o#sterii trecutu'ui. I! re#'it#te e# i!chi"e i! si!e o

)#'o#re& o eperie!t# ce se cu)i!e pri)it# i! or"i!e# speci%icit#tii s#'e.

I!ceputuri'e istorio$r#%iei rom#!e

Ce'e "i!t#i scrieri "e co!ti!ut istoric #u #p#rti!ut $e!u'ui #!#'istic. Aceste# isi #u

ori$i!e# i! cro!ic# po!ti%ic#'# i! c#re er#u !ot#te %#pte "i)erse c#re pri)e#u timpu'&

o#me!ii& 'ucruri'e& ce'e i!t#mp'#te %ii!" !ot#te pe o p'#!s# i!#'bit#& tabula

dealbata si %#cute pub'ice "e po!ti%e m#imus '# s%#rsitu' #!u'ui. I! #ceste

i!sem!#ri se !ot#u - "up# !ume'e co!su'i'or si # #'tor m#$istr#ti - e)e!ime!te po'itice& %#pte i!teres#!" )i#t# coti"i#!# c#re #u %ost cupri!se i!tr-o cu'e$ere ce #

%ost "istrus# i! urm# u!ui i!ce!"iu. ('terior # %ost re%#cut# si pub'ic#t# c# Annales

*a(imi i! 88 i.Ch.

Istorio$r#%i# rom#!# #rh#ic# i!cepe o "#t# cu F#bius 2ictor ,#pro. 5-m. "up#

@1 pri! oper# #' c#rei tit'u posibi' # %ost9aptele romanilor& i! s#pte s#u opt c#rti

"i! c#re u!# pri)e# i!temeiere# Romei. 7ucr#re# # %ost scris# i! #tmos%er# cre#t#

"e co!%ru!t#re# cu C#rt#$i!# pri! c#re Rom# i!cerc# o proprie i!terpret#re #

ori$i!i'or 'e$e!"#re& cu #'te cu)i!te& i!tr-u! mome!t i! c#re cet#te# er# i! c#ut#re#

u!ui spirit i"e!tit#r. F#bius 2ictor repre*i!t# i!ceputu' "e %#pt #' #!#'isticii '#ti!e i!

'imb# $re#c#. A"e)#r#tu' ctitor #' istoriei rom#!e # %ost i!s# 7ucius Cor!e'ius

Sise!!#& #utoru' u!ei istorii i! c#re se rem#rc# #'u*ii '# 'e$e!"e'e i!teres#!"

ori$i!e# Romei.

I!tr-o #'t# et#p# istorio$r#%i# este i'ustr#t# "e #rcus 2orcius C#to ,;-1 i.Ch&

7ucius C#e'ius A!tip#ter& Sempro!ius Ase''io. C#to este #utoru' u!ei scrieri i!

'imb# '#ti!# i!titu'#t# +rigines& i#r 7ucius C#e'ius A!tip#ter& #utor #' u!ei

mo!o$r#%ii "e"ic#te ce'ui "e #' "oi'e# r#*boi pu!ic& Bellum Punicum& i! c#re s-#

"orit u! istoric imp#rti#' c#re reprob# mo"#'it#te# #!#'istic# st#rui!" '# ori$i!e#cet#ti'or. Sempro!ius Ase''io& i!%'ue!t#t "e 2o'3bus si C#to& se "i%ere!ti#*# "e

28



#!#'istic# #%irm#!" c#: ceasta ,#!#'istic# inseamna a spune povesti copiilor, iar

nu a scrie istorie" .

C#to #ior repre*i!t# trium%u' spiritu'ui rom#! c#re se )oi# e'iber#t "e i!%'ue!t#

$re#c#& "esi repro"uce mitu' $rec #' ori$i!i'or.+rigines& re"#ct#t# i! s#pte c#rti&

repre*i!t# o #"e)#r#t# oper# !#tio!#'# i! c#re #cce!tue#*# )#'o#re# pr#$m#tic# #istoriei& recom#!"#!"-o co!tempor#!i'or. +' e'o$i#*# tru"# si cur#0u' mu'timi'or

#!o!ime c#re %#c m#reti# p#triei& i! "iso!#!t# cu #mbitii'e #ristocr#tiei. +' s-# oprit

'# ori$i!i si '# "e*)o't#re# or#se'or "i! It#'i# c#re #)useser# 'e$#turi cu po'itic#

rom#!# #!u!t#!" pri! oper# 'ui )iito#re# m#retie # Romei& si u! i"ee#':

ep#!siu!e# rom#!#. 4usm#! !eimp#c#t #' C#rt#$i!ei este i!teres#t "e terra

Italia i! ce!tru' c#rei# #se#*# Rom#& # c#rei m#retie co!si"er# c# este i! 'e$#tur#

cu so'i"#rit#te# it#'ici'or& $#si!" )irtuti i! r#!"uri'e 'or comp#r#bi'e cu #'e

rom#!i'or. C# istoric # #pe'#t '# istoricii $reci si '# prece"e!te rom#!e& '# F#bius

2ictor. Sub #spectu' teh!icii istorice C#to se "et#se#*# "e meto"# #!#'istic#& "e

i!re$istr#re# %#pte'or #s# cum e'e #u %ost re'#t#te "e cro!ic# po!ti%ic#'#. +'

p'e"e#*# pe!tru o istorie #se*#t# i! ser)iciu' poporu'ui rom#!& #"e)#r#tu' 'ui erou&

cu #'te cu)i!te repub'ic#& "e %#pt terr# It#'i# or$#!i*#t# "e Rom#. I!terc#'#re# i!

!#r#tiu!e # "iscursuri'or& i! speci#' #'e s#'e& er# me!it# s# #r$ume!te*e i"ee#'u'

rom#! co!ti!ut i! co!ceptu' "e mos maiorum& obiceiuri'e str#mosi'or.

Autoru' +riginilor -obser)# +u$e! Ci*e - repre*i!t#& #s#"#r o perso!#'it#te

comp'e# si pre$!#!t#. Om po'itic si scriitor& C#to !i se "e*)#'uie c# u!

co!ser)#tor 'uci"& #m spu!e 'umi!#t& c#re #ccept# teh!o'o$ii'e !oi #'e )remii si

e#'t# !u !um#i Rom#& ci si i!tre#$# It#'ie. 2ri! oper# 'ui& co!ser)#to#re& pri!

i"ei'e )ehicu'#te& # "#t epresie u!ui i"ee#' repub'ic#! si u!ei me!t#'it#ti opusei!%'ue!te'or e'e!i*#!te. A r#m#s u! mo"e' '# c#re posterit#te# rom#!# s-#

re)e!"ic#t.

Teori# istoric# cicero!i#!#

#rius Tu''ius Cicero ,1@6 i.Ch. - ; i.Ch. # %ost o perso!#'it#te mu'ti'#ter#'#& u!

#"e)#r#t om u!i)ers#'& !u # %ost u! istoric propriu-*is& ci u! spirit c#re # re%'ect#t

#supr# istoriei cu!o#stere "#!" epresie u!ei teorii c#re # i!%'ue!t#t $#!"ire#

istoric# rom#!#& cu to#te c# !u si-# epus pri!cipii'e '# c#re # #"er#t i!tr-o 'ucr#re"e teorie istoric# "e si!e st#t#to#re. I! c#te)# "i! "iscursuri'e s#'e si i! speci#'

i! De oratore si De legibus e' # eprim#t o teorie istoric#.

2otri)it "i#'o$u'ui cicero!i#! De oratore& istorio$r#%i# '# Rom# isi #re i!ceputuri'e

i! #!#'istic#. Notiu!e# "e #!#'e '# rom#!i "esi$!# istori# trecutu'ui& i#r !otiu!e#

"e ,istorie istori# co!tempor#!#. +ste #"e)#r#t i!s# c# i! De inventione se #%irm#

c# ,istoria est gesta res ab etatis nostrae memoria remota. 4eci& istori#

)orbeste "e u! %#pt #!terior $e!er#tiei ce'ui c#re scrieD Cicero %o'oseste& i!s#

!otiu!e# c# u!# ce #coper# o situ#tie $e!er#'#-#cee# "e istorie c#re s-# impus.

#re'e or#tor #' #!tichit#tii e#mi!#!" i! ce'ebru' "iscurs& i! De oratore& rosturi'e

istoriei este "e #cor" c# !u este su%icie!t !um#i s# po)estesti e)e!ime!te'e& ci s#

29



c#uti c#u*e'e& "#r c# istori# !u po#te s#-si #ti!$# te'uri'e "ec#t pri! retoric#. I!

u'tim# #!#'i*# sti'u' i' "isti!$e pe istoric "e #!#'ist. +' "isoci#*# i!tre naratores

rerum si exornatores rerum. 4eci istori# este #rt# si trebuie comp#r#t# cu or#tori#&

scopu' ei %i!#' %ii!" %ur!i*#re# "e eemp'e pe!tru #ctiu!e# po'itic# c# i'ustr#ri

pe!tru "iscursuri. 4e #ici si %ormu'# cicero!i#!# ,istoria magistra vitae si

toto"#t# opus oratorium ma(ime.

I! re#'it#te Dialogul cicero!i#! eprim# m#i mu't "ec#t s-#r pute# obser)# '# prim#

)e"ere. 4esi !u # co!s#cr#t o 'ucr#re speci#'# re%'eii'or #supr# istoriei si

istorio$r#%iei& "i! oper# 'ui se "espri!"e cu c'#rit#te co!cepti# s# "espre

"es%#sur#re# procesu'ui istoric. C#u*#'it#te# '# e' este co!si"er#t# i! #'i#!t# i!tre

#ctiu!e# omu'ui si ce# # so#rtei ,Ci*e. 2e!tru e' i!s# er# import#!t ro'u'

istorio$r#%iei i! "es#)#rsire# omu'ui pe temeiu' u!or %#pte memor#bi'e.

Istorio$r#%i# trebui# s# o%ere rom#!i'or mo"e'e "e bu! "emers po'itic si "e

pr#ctic#re # bu!e'or mor#)uri " ... istoria insa este martorul timpurilor, lumina

adevarului, viata memoriei, calauza vietii ma$istra vitae/, mesa$erul celor

vechi". Cicero co!si"er# istori# c# o i!trepri!"ere pri! ece'e!t# or#toric#& opus

oratorium ma(imae. +' #re i! )e"ere comp'eit#te# si %rumusete# tetu'ui istoric

si !u #t#t or!#me!te'e eterio#re. +' # co!stie!ti*#t #uto!omi# istoriei sub r#port

sti'istic& c#re trebuie s# %ie proprie istoriei& istoricu'ui& pe!tru # !u co!%u!"#

p'#!uri'e or#toriei cu #'e istoriei. 4eci istorio$r#%i# !u repre*e!t#& i! opi!i# 'ui

Cicero& o p#rte # $e!u'ui or#toric& ci !um#i o specie 'iter#r# #propi#t# ,Ci*e. 4esi

co!si"er# c# istorio$r#%i# trebuie s# %ie or!#me!t#'# o pute# %#ce imprumut#!" "i!

pr#ctic# or#toriei& !u i!s# i$!or#!" 'e$i'e istoriei. C# #t#re& istoricu' trebui# s# e)ite

%#'su'& s# spu!# #"e)#ru'& s# e)ite po*iti# p#rti*#!# si s# respecte or"i!e#cro!o'o$ic#. +' este "e #cor" cu o co!ceptie #te!t# '# c#u*e'e si e%ecte'e

e)e!ime!te'or& '# cu!o#stere# o#me!i'or si # c#r#cteru'ui perso!#0e'or memor#bi'e.

7# Cicero #"e)#ru' istoric& veritas este "e %#pt fides& cee# ce i!se#m!#

cre"ibi'it#te# %#t# "e !#r#tiu!e# istoricu'ui. +' p'e"e#*# pe!tru o !#r#tiu!e uti'#&

corect#& impo"obit# c#re s#-i spore#sc# i!%'ue!t#. +ste )orb# "e %#pt "e o poetic#

istorio$r#%ic# c#re )# i!r#uri "e*)o't#re# si speci%icit#te# istorio$r#%iei '#ti!e. I!

re#'it#te "i#'o$u' cicero!i#! si #'te re%'eii #'e m#re'ui or#tor e)i"e!ti#*# i!c'i!#re#

spre pr#$m#tism # rom#!i'or: #"e)#ru' "e "r#$u' #"e)#ru'ui& "#r #"e)#ru' #pt "e #

%i sub'i!i#t si o%erit rom#!i'or "i! r#tiu!i e"uc#ti)e. Rom#!ii c#re %#ce#u istorie#)e#u !e)oie "e o istorio$r#%ie c#re s# !u "istru$# 'e$#tur# c#re "# se!s i!tre$u'ui.

2e!tru #ceste co!si"ere!te #u imprumut#t "e '# $reci #rt# e'oci!tei& # retoricii c#re

i-# co!"us spre %ormu'# ,istoria magistra vitae.

e"it#!" m#i mu't #supr# #%irm#tiei cicero!ie!e se p#re c# trebuie s# "esci%r#m i!

e# se!su' m#i pro%u!" pe c#re i' co!ti!e. Cicero stie s# %#c# "i%ere!t# i!tre

!#r#tiu!e si istori# c#u*#'#& %ii!"c# e' cu!oste# i! pro%u!*ime pe Tuci"i"e& #)e# o

)i*iu!e c'#r# #supr# #mbe'or istorio$r#%ii. Istori# '# e' !u este simp'# cercet#re& ci

u!# pr#ctic#& co!"us# "e #!umite 'e$i& "#r "esi$ur subor"o!#t# u*u'ui omu'ui "est#t& or#toru'ui& o istorio$r#%ie me!it# s# i!%'ue!te*e pri! %rumusete# epresiei& pri!

proce"ee'e sti'istice.

30



Cicero& pri! me"it#ti# 'ui #supr# istoriei cu!o#stere # o%erit& cum # rem#rc#t +u$e!

Ci*e u! #"e)#r#t c#tehism i! c#re # teoreti*#t prece"e!te'e i!cheieri

istorio$r#%ice "#!" epresie u!ei teorii istorice c#re # stimu'#t #rt# istorici'or ce #u

urm#t."*upa teoria ciceroniana a istoriei centrata indeosebi pe problemele de

poetica, de perfectionare a scriiturii, insa si de decantarea unor semnificative

dimensiuni epistemolo$ice-istorio$rafia latina a intrat intr-o noua faza deexpansiune, ilustrata de performante artistice si teoretice relevante. )icero a

ajutat sensibil istoricii sa lase in urma dificultatile si dilemele federatiei de specii,

careia ii apartineau. Peda$o$ia ciceroniana a obli$at chiar pe arhaizanti sa-si

slefuiasca stilul, care devine de-a dreptul performant. luat nastere astfel un

orizont de asteptare favorabil emer$entei unei istorio$rafii majore" ,+u$e!

Ci*e&Istoria & p. ?-?;.

+)o'uti# istorio$r#%iei '#ti!e

Istorio$r#%i# '#ti!# # cu!oscut pri! oper# 'ui S#''ustius& c#re !u se p'#se#*# i! #%#r#

i!%'ue!tei precepte'or 'ui Cicero& o et#p# m#0or# # scrisu'ui istoric '#ti!. 2erio#"#

m#rc#t# "e pre*e!t# i! c#mpu' istorio$r#%iei # 'ui C#es#r si S#''ustius repre*i!t#

%#r# i!"oi#'#& o e)o'utie sem!i%ic#ti)# spre i!%#ptuiri'e str#'ucite #'e m#rii

istorio$r#%ii i'ustr#t# "e Titus 7i)ius& T#citus& Sueto!ius.

I! $#'eri# "e perso!#'it#ti ce #u m#rc#t scrisu' istoric pri!tr-u! $e! i!te$r#bi'

!otiu!ii "e ,istoriae este C#ius Iu'ius C#es#r& scriitor pro'i%ic& #utor "e poeme& #'

u!ui tr#t#t Despre analogie& "#r c#re # r#m#s i! opi!i# posterit#tii pri! De bello

!allico.Istoric& "e %#pt memori#'ist& s-# !#scut i! 1; iu'ie 1@1 i.Ch si # murit i! i.Ch. Si-# i!ceput c#rier# i! r#!"u' popu'#ri'or& # p#rcurs o c#rier# se!#tori#'#&

i!te$r#!"u-se i! )i#t# po'itic#& p#rticip#!" '# primu' trium)ir#t& %ii!" cuceritoru'

G#'iei& s%#rsi!" c# "ict#tor !#*ui!" s# or$#!i*e*e o mo!#rhie "e tip e'e!istic.

Oper# 'ui C#es#r c#re '-# %#cut !emuritor este De bello !allico si De bello

civilis. Se p#re c# # re"#ct#t u! #!s#mb'u u!ic:Insemnari despre faptele lui

!aius Iulius Caesar. emorii'e 'ui su!t structur#te i! 1@ c#rti& "e %#pt i! !ou#&

"eo#rece u'tim# # %ost re"#ct#t# "e 'ocote!e!tu' s#u irtius. I! prime'e s#pte c#rti

tr#te#*# r#*boiu' $#'ic& c#mp#!ii'e mi'it#re& misc#ri'e "e trupe& mor#)uri'e simec#!isme'e soci#'e #'e "i%erite'or popo#re.

emorii'e su!t o mo!o$r#%ie istoric# scris# pe b#*# u!ei temei!ice i!%orm#tii&

#st%e' c# #ceste# #p#rti! $e!u'ui istoric. +'e #u %ost pub'ic#te - scrie irtius - pe!tru

c# !iste e)e!ime!te #t#t "e import#!te s# !u r#m#!# !ecu!oscute "e istorici& "#r

su!t #t#t "e #preci#te "e toti& i!c#t se p#re c# !u #u o%erit& ci m#i cur#!" r#pit

istorici'or orice puti!t# "e # scrie. Cre"i!cios co!ceptiei pro%es#te& e' repu"i#*#

retoric#& i!cep#!" !#r#tiu!e# e( abrupto& re#'i*#!" o structur# !#r#ti)# i! c#re se

co!st#t# o #!ume %i'oso%ie po'itic#. C# mes#0& oper# 'ui C#es#r& i!tr-o m#!ier#

r#tio!#'ist#& echi'ibr#t# e#'t# misiu!e# Romei& #cee# "e # reco!ci'i# popo#re'esocoti!" c# rom#!ii ii %#c pe b#rb#ri m#i um#!i& m#i ci)i'i*#ti. +' #pe'e#*# '#

31



!otiu!i'e "ecultus si humanitas. Se orie!te#*# pri! i"ei'e epuse impotri)#

o'i$#rhiei se!#tori#'e. Ast%e'& i! $azboiul civil& i! c#re se i!%#tise#*# c# popu'#r #

st#ruit #supr# i"eii "e s#')$#r"#re # "libertatii" . +ste "e %#pt u! mo"er#t ce se p'#s#

i!tre o'i$#rhi# se!#tori#'# si popu'#ri& pro%es#!" o me!t#'it#te tr#"itio!#'#

i!temei#t# pe fides si p#rti#' pe pietas. 2ri! De bello !allico%ormu'e#*# u!

pro$r#m "e tr#!s%orm#re # +uropei occi"e!t#'e i! %o'osu' Romei.

C# teh!ic# "e re"#ct#re C#es#r )orbeste '# perso#!# # trei# pr#ctic#!" o #rt# #

"e%orm#rii istoriei& # "isimu'#rii pri!tr-o !#r#tiu!e 0usti%ic#ti)#. C#es#r # %ost u!

m#estru #' "isimu'#rii portreti*#!"u-si perso!#'it#te# i! r#port "e c#'it#ti'e

"usm#!i'or. C# scriitur# e' pr#ctic# co!ci*i#& 'imb#0u' c'#r& si!tetic& #ticist. +' #

pre$#tit #rt# m#ri'or istorici rom#!i.

(! istoric ce se i!scrie i! s%er# u!ei re#'e istorio$r#%ii pri! re#'ismu' operei s#'e si

po*iti# "etermi!ist# i! i!terpret#re# %#pte'or este C#ius S#''ustius Crispus ,86 i.Ch-

;5 i.Ch.. +' e #utor #' Con:uratiei lui Catilina i! c#re s-# oprit '# u! episo"

rece!t #' epocii "i! #!u' 6;. i.Ch.& u! "iscurs i! c#re si-# propus s# e)i"e!tie*e

"e$r#"#re# mor#)uri'or '# Rom# si "ec#"ere# sistemu'ui soci#'-po'itic. I! #ce#st#

oper#& po'emic#& e' sem!#'e#*# !ecesit#te# me"it#tiei pe c#re o presupu!e#

istorio$r#%i#& "#r si scopu' mor#'i*#tor #' #cestei#. As# cum +u$e! Ci*e #

obser)#t& S#''ustius # cre*ut i! ro'u' mor#'i*#tor #' istoriei. 4esi i!

ese!t# Con:uratia !u er# o oper# istoric#& S#''ustius #!u!t#& pri! me"it#ti# 'ui&

scopuri'e istoriei si i!"#toriri'e istoricu'ui.

Oper# i!s# propriu-*is istoric#& este De bello "ugurtino i! c#re si-# propus s#i!crimi!e*e irespo!s#bi'it#te# o#me!i'or po'itici& corupti# 'or i! timpu' co!%ru!t#rii

cu re$e'e Numi"iei& cee# ce #test# #ce'#si ro' mor#'i*#tor #tribuit istoriei. I!

'ucr#re# co!s#cr#t# r#*boiu'ui 0u$urti! e' !e #p#re c# u! #"e)#r#t istoric ce se

"ocume!te#*# sistem#tic& #"#!ci!" prob'eme "e or"i! soci#'& c#ut#!" ep'ic#tii

e)e!ime!te'or. +' # %ost u! istoric imp#rti#' cee# ce #test# u! pro$res #' meto"ei&

%ii!" i!%'ue!t#t "e Tuci"i"e i! cee# ce pri)este import#!t# #tribuit# c#u*e'or i!

"iscursu' istoric.

+' # re%'ect#t i!s# si #supr# r#portu'ui "i!tre po'itic# i!ter!# si eter!#& e#mi!#!"r#spu!"ere# st#tu'ui si # perso!#'it#ti'or i! %'uctu#tii'e puterii. S#''ustius # scris si o

oper# i!titu'#t# ,istoriae i! c#re s-# oprit '# r#*boiu' "i! isp#!i#& '# r#sco#'# 'ui

Sp#rt#cus& '# c#mp#!ii'e impotri)# pir#ti'or. 4i! p#c#te "i! #ce#st# 'ucr#re s-#u

p#str#t "o#r %r#$me!te. 2ri! oper# 'ui si spiritu' ce o #!im# S#''ustius # "eschis

c#'e# m#ri'or istorici rom#!i pri!tr-u! "iscurs istoric c#re si-# i!susit i!s#

moste!ire# istorio$r#%iei $recesti si i! speci#' # 'ui Tuci"i"e.

Cu Titus 7i)ius ,6 s#u 5 i.Ch. - 1? ".Ch. istorio$r#%i# '#ti!# c#sti$# #tribute'e

c'#sicu'ui& i#r #utoru' c#'it#te# "e ce' m#i repre*e!t#ti) istoric rom#! "i! to#te

timpuri'e. 4e #'tmi!teri& e' # %ost co!si"er#t istoricu' !#tio!#' #' Romei& ce' c#re #"#t o istorie "e '# i!ceputuri& # r#*bo#ie'or si # po'iticii rom#!e& p#!# '# imperiu. I!

32



timp ce #'tii #u #)ut i! )e"ere p#rti #'e istoriei rom#!e& e' # 'ucr#t cu i!tre$u'& "e

#ici mo!ume!t#'it#te# tetu'ui& c#re s-# %i#t i! !u m#i puti! "e 1 c#rti. 4#r

"i!co'o "e )#stit#te& impu!e co!cepti# c#re "omi!# oper# si c#re # st#p#!it

istorio$r#%i# rom#!# p#!# '# Niebuhr.

I"ee# istoriei pe c#re o scrie este #cee# # misiu!ii Romei c# ce!tru u!i%ic#tor #''umii ci)i'i*#te& i!cre"ere# i! pro$resu' um#! si )it#'u' i!teres i!tr-o societ#te

or$#!i*#t#D e' mer$e i! urm# "e-# 'u!$u' seco'e'or "e obscurit#te& 'e$#!" impreu!#

trecutu'& pre*e!tu' si )iitoru' i!tr-o perspecti)# cu'mi!#!t#. I! p'us& p#triotismu'

este u! #"e)#r#t 'eitmoti) c#re r#m#!e o i!spir#tie # )remuri'or )iito#re& chi#r "up#

pr#busire# 'umii rom#!e. Titus 7i)ius #%irm# cu %r#!chete scopuri'e s#'e p#triotice&

"ori!t# "e # i!spir# i! ti!eret p#triotismu' #t#t "e !eces#r u!ei epoci c#re i!cepe#

s#-si m#!i%este "ec'i!u'. 2ie ca osardia mea pentru opera de fata asa fel m-a

prins in mreaja incat m-a vrajit, fie ca intr-adevar n-a fiintat pe lume o republica

mai mare, mai sfanta si mai bo$ata in zile frumoase si marete ca republica

romana, fie ca in nici o cetate din lume n-au patruns atat de tarziu ca in 1oma

lacomia si poftele de imbo$atire, precum si risipa, totusi in cetatea noastra a fost

atata vreme la loc de mare cinste saracia si cumpatarea, asa fel incat, cu cat erau

mai putine bo$atii cu atat mai putine pacate. Cee# ce i' i!terese#*# pe Titus

7i)ius este cu!o#stere# "faptelor omenesti", "invatatura temeinica si rodnica" &

pi'"# pe c#re o pot o%eri "fapte stralucite" ce i!"rum# "ca sa-ti zidesti o viata noua,

adevarata pentru binele si propasirea ta, dar mai ales a patriei tale" ;Ab <rbe

condita.

Cu to#te c# !u # %ost p#rti*#!u' i!"iscut#bi' #' re$imu'ui si !ici !u '-# #ccept#t i!trutotu'& e' )e"e "ec#"e!t#& mor#)uri'e corupte& st#bi'i!" epoc# "e #ur i!tre #' "oi'e#

si #' trei'e# r#*boi pu!ic.

Rom# i! co!cepti# 'ui este ce!tru' 'umii ci)i'i*#te& #st%e' e# merit# i!tre#$# pretuire

# cet#te!i'or ei& "#r si # 'umii. "&i daca oricarui popor se cade sa-i in$aduim a-si

tra$e izvorul vietii din lumina sfanta a cerului, cu atat mai vartos este indreptatit

poporul roman, care l-a ridicat in azurul slavei prin ispravile sale fara seaman,

savarsite in atatea razboaie, sa-l socoteasca in primul rand pe !arte drept tata al

intemeietorului 1omei, si in acelasi timp, si celelalte popoare ale pamantului sain$aduie cu suflet impacat aceasta credinta a romanilor, in aceeasi masura in care

se inchina in fata puterii 1omei." ,Ibidem.

Apreciere# 'ui Titus 7i)ius c# istoric !e #p#re m#i 'impe"e "#c# )om 'u# i!

co!si"er#re si meto"# 'ui istoric#& #titu"i!e# %#t# "e i*)o#re& co!cepti# "e c#re #

%ost c#'#u*it. estesu$u' istoricu'ui este "esi$ur i! 'e$#tur# cu tr#"iti# #!terio#r# #

istorio$r#%iei& "#r si cu i"ei'e "espre %u!cti# mor#'# # istoriei. Am sem!#'# i!t#i c#

e' situe#*# ceri!t# stii!ti%ic# '# u! !i)e' !u tocm#i ri"ic#t& !u-si propu!e cercet#ri

ori$i!#'e s#u meto"e ori$i!#'e. Ace#st# %ii!"c# e' #cce!tue#*# scopu' mor#'. +ste o

# "ou# tr#s#tur# # scrisu'ui s#u. I! s%#rsit& istori# este um#!ist#. +' este i!teres#t "e

%e'u' cum # %ost )i#t# si ce obiceiuri si "#ti!i #u #)ut rom#!ii& cum s-# i!temei#t si

33



# crescut putere# Romei& pri! ce b#rb#ti si pri! ce mi0'o#ce& %ie i! timp "e p#ce& %ie

i! timp "e r#*boi. I!teres#!te !i se p#r si co!si"er#tii'e 'ui Titus 7i)ius "espre

i*)o#re'e 'e$e!"#re cu c#re istoricu' ori$i!i'or rom#!e este co!%ru!t#t. +' este

%o#rte 'impe"e& isi "# se#m# pre# bi!e "e re'#ti)it#te# 'or& "e m#teri# %#bu'o#s# c#re

st# i!#i!te# istoricu'ui u!or )remuri obscure. ")u$etul ma indeamna sa nu pun

temei dar nici sa respin$ frumusetea le$endelor imbracate in rolul straveziu al poeziei pentru faptele petrecute cu mult inainte de intemeierea 1omei sau inainte

de a planui zidirea acestei cetati, fapte ce s-au transmis urmasilor mai mult prin

povestile raspandite din $ura in $ura si nu prin monumente si dovezi nestricate de

ru$ina vremii" . #i mu't chi#r& 'e$e!"e'e su!t cre#ti# mi!tii ome!esti "de buna

seama cu scopul de a invalui in vraja tainelor cerului obarsiile cetatilor" . Ne "#m

se#m# 'impe"e c# "emersu' critic este #te!u#t "e scopu' mor#'-p#triotic i! %u!ctie

"e c#re i!terpret#re# istoricu'ui se imp'i!este. Oricum i!s# criticismu' 'ui r#m#!e

mo"er#t& "#r s# recu!o#stem c# mo"esti# critic# # i!sotit p#!# i! seco'u' #' =I=-'e#

ori$i!i'e Cet#tii +ter!e. R#m#! i!s# m#i presupus c#'it#ti'e 'ui "e mor#'ist& %u!cti#e"uc#ti)# # p#$i!i'or s#'e c#re !-#u i!cet#t #t#te# )e#curi s# %ie rostite mereu si

mereu. 4#r po#te ce' m#i m#re e'o$iu i '-# #"us #chi#)e''i& ce' m#i re#'ist

$#!"itor po'itic& c#!" s-# oprit '# e' i! Discorsi sopra la prima deca di Tito %ivio.

Titus 7i)ius # %ost& i! po%i"# u!or re*er)e %ormu'#te "e u!ii #utori& u! istoric c#re

si-# %#cut cu!oscute optiu!i'e s#'e teoretice i! pre%#t# 'ucr#rii si i! pro'o$uri'e

u!or# "i! c#rti'e operei s#'e. +' # me"it#t #supr# %orte'or c#re #ctio!e#*# i! istori#

re#'it#tii socoti!" c# istoricu' !u trebuie s# se i!"ep#rte*e "e rostire# #"e)#ru'ui pe

c#re i' re"uce '# lealitate& cre"ibi'it#te& '# "fides historica" %ii!" #s# cum # #r#t#t

Ci*e i! "cautarea utilitatii morale",,Ci*e , Istoria , p. . 7# e' # pre)e'#t%#ctoru' mor#' i! r#port cu ce' po'itic& sub'i!ii!" )#'o#re# i!structi)# #

istorio$r#%iei ,Ci*e. I! opi!i# 'ui %#ctorii c#re #u #ctio!#t i! cucerire# rom#!# #u

%ost: vita, mores, artes, "eci )i#t# po'itic# si coti"i#!#& mor#)uri'e& b#rb#tii&

perso!#'it#ti'e si c#re #u "etermi!#t e)o'uti# Romei& al celui dintai popor al

pamantului. 7# m#re'e istoric rom#! soarta #ctio!e#*# pri! o#me!i& #st%e' c# e'

confera evenimentului politic concret o pondere pe care n-o atribuie niciodata

destinului propriu-zis" ,Ci*e& Istoria& p. ?. C# scriitur# e' se p'#se#*# i! c#"ru'

precepte'or cicero!ie!e& "o#r c# e' mer$e m#i "ep#rte "esp#rti!"u-se "e mo"e'

situ#!"u-se i!tre proce"eu' 'ui Cicero si T#citus& #"opt#!" u! sti' cur$#tor&echi'ibr#t& c'#sici*#t cum s-# spus.

Titus 7i)ius& pri! Ab <be condita r#m#!e u! mo"e' c#re # i!%'ue!t#t )e#curi'e "e

istorie "eti!#!" u! ro' "e prim p'#! i! istorio$r#%i# u!i)ers#'#.

Ce' "i! urm# m#re istoric rom#! # %ost 2ub'ius Cor!e'ius T#citus ,55/5?/58 ".Ch.9

- 1@ ".Ch.. +' # %ost u! om "e #ctiu!e pri! ece'e!t#& #seme!e# 'ui Tuci"i"e si

2o'3bios& u! #"mir#tor #' tr#"itii'or repub'ic#!e si u! pesimist i! mi0'ocu' )ietii

imperi#'e #' c#rui istoric # %ost. Autor #' u!ei opere c#re #coper# si i!cerc#ri'e "e

critic# 'iter#r# ,)e*i Dialogul oratorilor& bio$r#%i# ,Viata lui Agricola s#u c#re

i!c'u"e !ermania& e' r#m#!e pe!tru posterit#te #utoru' istoric imp#rti#'

34





e"uc#ti# rom#!#& %ii!" "e p#rere c# o %i'oso%ie )#'i"# este #cee# #se*#t# i! ser)iciu'

cet#tii& u!# #ute!tic rom#!# subor"o!#t# omu'ui pe!tru o p#rticip#re uti'#.

Fi'oso%i# 'ui este #s#"#r mi'it#!t#& pr#$m#tic# pri! ece'e!t#.

Tetu' 'ui T#citus "emo!stre#*# o i!te'e$ere # i"ei'or $e!er#'e& %i'oso%ice c#re "#u

operei s#'e o co'or#tur# speci%ic#. Aceste i"ei #p#r i! tetu' t#citeic i! mo"u' i!c#re su!t *u$r#)ite perso!#0e'e u!"e #p#r u!e'e i!c'i!#tii c'#re spre cure!te'e

%i'oso%ice& c# stoicismu'. I! e$#'# m#sur# ee$e*# # "isti!s e'eme!te "e p'#to!ism&

"#r me"i#t "e C#r!e#"e c#re # pro%es#t u! ec'etism i! c#re se pot rem#rc# #titu"i!i

sceptice. Ace#st# %i'oso%ie '-# i!%'ue!t#t pe Cicero "e u!"e T#citus # pre'u#t-o. +' #

#soci#t i!s#& pe urme'e #cestei %i'oso%ii& imposibi'it#te# certitu"i!ii #bso'ute& "e

u!"e #u re*u't#t moti)#tii'e "u#'e s#u mu'tip'e& "eci prob#bi'ism si i!certitu"i!e c#

pri!cipii. Se po#te #%irm#& i! c#*u' 'ui T#citus& u! sistem %i'oso%ic c#re "esi se

co!stituie !esistem#tic& eist# chi#r pr#$m#tic orie!t#t spre i!"oi#'# si prob#bi'ism

,Ci*e& Tacit& p. 181.

Co!cepti# "espre istorie #p#re e)i"e!t tribut#r# %i'oso%iei pro%es#te& istoricu' %ii!"

i! c#ut#re# u!or sem!i%ic#tii pro%u!"e& u!i)ers#'e. Co!)i!s "e "ec#"ere#

istorio$r#%iei i! )remuri'e imperi#'e& e' se c#!to!e#*#& "#torit# %#ptu'ui c# putere#

er# co!ce!tr#t# i! m#!# u!ui si!$ur om& '# e'eme!tu' psiho'o$ic pri! cercet#re#

"et#'ii'or. 4e #ici # re*u't#t ep'or#re# mu'ti'#ter#'# # psiho'o$iei um#!e& moti)

pe!tru c#re # #'es #ce'e %#pte i! m#sur# s-o re'e)e i! to#t# comp'eit#te# s#.

I! cee# ce pri)este co!cepti# 'ui e# er# p#tru!s# "e i"ee# istoricit#tii %#pte'or&

"o)#"# c# e' !u co!cepe 'i!i#r %e!ome!e'e& ci m#i cur#!" i! cerc& cic'ic& cum #m)#*ut: "poate ca sensul lucrurilor se desfasoara ca un cerc, incat moravurile sa se

schimbe intocmai ca anotimpurile".

T#citus # %ost& #m )#*ut& u! istoric c#u*#'ist& i!"rum#t "e %i'oso%i# s# c#re se

r#port# '# i"ee# p'ur#'it#tii %#ctori'or c#re s# moti)e*e #p#riti# si "e*)o't#re#

%e!ome!e'or. 4e #'tmi!teri& e' si-# i!titu'#t u!# "i! opere'e s#'e

repre*e!t#ti)e ,istoriae&i!o)#tie c#re presupu!e& pri! ece'e!t#& i!)esti$#re#

c#u*e'or. C#u*#'it#te# '# e' este e)e!ime!ti#'#& psiho'o$ic#& sep#r#t s#u imbi!#tD

po#te c# e' ti!e se#m# "e 'ecti# 'ui 2o'3bios& c#u*#& i!ceput& pretet - ,Ci*e& p.18;-18 c# #tu!ci c#!" pre*i!t# misc#re# 'ui <ite'ius: "acum vom trata despre

inceputurile si cauzele miscarii lui itelius".

I! Prologul Istoriilor& #s# cum #m )#*ut& T#citus "ec'#r#: *ar, inainte de a

povesti pe rand cele ce mi-am propus, mi se pare ca trebuie sa infatisez starea de

lucruri la 1oma, credinta ostilor, atitudinea provinciilor, ce era sanatos si ce era

putred pe intre$ roto$olul pamantului, pentru a se putea cunoaste nu numai

evenimentele si urmarile lor, care de cele mai multe ori sunt intamplatoare, ci si

ratiunea si cauzele lor". 4eci u! i!teres pe!tru c#u*# propriu-*is#& aitia& pe!tru

mec#!ismu' i!ter! #' %e!ome!e'or& i! c#ut#re# # cee# ce # !umit ratio etiamcausa-ue pe!tru # p#tru!"e i! mie*u' e)e!ime!te'or& #p#re!t super%ici#'e& c#re "uc

36



i!s# '# m#ri'e %#pte. C#ut#re# c#u*e'or er# '# e' o %i!#'it#te# e"uc#ti)#& r#port#bi'#

'# primor"i#'it#te# ome!escu'ui.

2ro)i"e!ti#'ismu' %#ctori'or r#tio!#'i& pro%u!*i-este #mbi$uu& e' #%irm# i!ter)e!ti#

*ei'or& "#r o si co!test#& '# %e' proce"#!" si cu "esti!u': "judecata mea, cand ascult

aceste fapte si altele asemanatoare sta la indoiala daca intamplarile omenesti suntimpuse de destin si de o necesitate neschimbatoare sau de jocul

hazardului" ,Anale& 6& 8& 1. Ap#re!t i!terpret#ri co!tr#"ictorii& "e %#pt #)em "e #

%#ce cu o "i'em# pro%u!"#& o pe!"u'#re tr#$ic# i!tre i!cre"ere si !ei!cre"ere %#t#

"e supr#!#tur#'. 2rob'em# re'i$io*it#tii s#u # !ere'i$io*it#tii '# e' este pro%u!"

ome!e#sc#& i!"oi#'# s# se m#!i%est# i! c'im#tu' u!or te!siu!i m#0ore& %ii!"

epresi# u!ei #titu"i!i um#!e. 4esti!u' se re#'i*e#*# pri! #ctiu!e# o#me!i'or i!

terme!ii "etermi!ismu'ui um#!.

Cu!o#stere#& i! 'umi!# #!#'i*e'or opere'or& este "e !#tur# mor#'#& c#u*# u'tim#& o

%ort# motriceD "e$r#"#re# Romei )# %i epresi# "ec#"erii& re!u!t#rii '# )irtus

Rom#!#e& c#re er# i!temei#t# pe o so'i"#rit#te.

C# istoric T#citus se re'e)# si pri! #pe'u' '# surse "i)erse& istorii& "ocume!te etc.

Chi#r "#c# %ictiu!e# imp'i!este u! ro'& e' este u! spirit critic& c#re co!%ru!t#

surse'e. 7e uti'i*e#*# i!s# 'iber si perso!#'& topi!"u-'e i!tr-o !#r#tiu!e c#pti)#!t#

c#re trebuie s# respecte #"e)#ru' - sine ira et studio= - rerum fide. 4e %#pt i!tre

pri!cipiu si re#'it#te se po#te rem#rc# o #!ume !eutr#'it#te # imp#rti#'it#tii. A %ost

u! istoric '# c#re i!te!ti# mor#'# # pre)#'#t& # %ost u! istoric i! terme!ii )i*iu!ii

rom#!e "espre istorie.

C#ius Sueto!ius Tr#!Hui''us

I! istori# istorio$r#%iei '#ti!e Sueto!ius repre*i!t# o perso!#'it#te "isti!ct# pri!

cre#tie si meto"# istoric# pe c#re # pro%es#t-o. Co!si"er#t "#torit# simp'it#tii

#p#re!te # scrisu'ui s#u& co!s#cr#t )ietii ce'or 1 ce*#ri - u! #utor "e # "ou# m#!#&

e' r#m#!e i! 'umi!# u!or ee$eti c# o'% Stei"'e si +u$e! Ci*e u!u' "i! istoricii

"e prim p'#!. 2ri! i!terpret#re# ce'or "oi s#)#!ti c#re #u pro)oc#t o #"e)#r#t#

re)o'utie& #utoru' )ietii ce'or 1 Ce*#ri se "o)e"este u! istoric c#re # $#sit

subiectu' potri)it u!ei teh!ici compo*itio!#'e& c#re # #pe'#t '# #!#'i*# ei"o'o$ic#

,pri! c#re # re'e)#t c#r#ctere'e ce*#ri'or.

N#scut i! 0uru' #!i'or ?@-?6 ".Ch. si mort #pro. '# 1;@ ".Ch.& Sueto!ius #p#rti!e

or"i!u'ui ec)estru& %#pt ce se re%'ect# i! co!cepti# 'ui po'itic#. C#rier# pe c#re #

p#rcurs-o si respo!s#bi'it#ti'e i! ier#rhi# imperi#'#& co!"uc#tor #' birou'ui

"ocume!te'or pri!cipe'ui& membru i! Co!si'iu' imperi#'& co!si'ier #' 'ui #"ri#!us&

i-#u pus '# i!"em#!# o )#st# i!%orm#tie. Fii!" u! om "e m#re cu'tur#& #utor #' u!ei

bo$#te opere& De viris illustribus c#re '-# %#mi'i#ri*#t cu i!tre#$# cu'tur# '#ti!#& e'

# %ost i! m#sur# s# re"#cte*e oper# 'ui m#0or# Vitae duodecim Caesarum& i! opt

37



c#rti& i! c#re cro!o'o$ic tr#te#*# )i#t# imp#r#ti'or "e '# Iu'ius Ces#r '# 4omiti#!. +'

# co!si"er#t c# siru' ce*#ri'or i!cepe !u cu Au$ustus ci cu Ces#r.

Ape'#!" '# o bo$#tie "e i*)o#re& #rhi)e& test#me!te& i!scriptii '# istoricii timpu'ui&

e' # reusit o #mp'# si comp'e# %resc# bio$r#%ic# %ii!" #te!t '# o "i)ersit#te

prob'em#tic#& *u$r#)i!" c#r#ctere& i!"rept#!"u-si i!teresu' spre )i#t# $'ob#'# #ce*#ri'or. S-# oprit '# perio#"e'e "i!#i!te si "i! )reme# "om!iei& #st%e' c# '# e'

"omi!# %#ctoru' ei"o'o$ic& *u$r#)ire# c#r#ctere'or pe"rubrici", per species cum #

rem#rc#t +u$e! Ci*e i!tr-o str#'ucit# ee$e*#: #tructures et idologie dans les

Vies des douze Cesars de #uetone ;1??.

A"i#ce!t teh!icii compo*itio!#'e ce !u este re"uctibi'# '# o schem# tip& Sueto!ius

s-# "o)e"it purt#toru' u!ei i"eo'o$ii i! c#re s# "omi!e Concordia

+rdinum& i!te'e$ere# or"i!e'or& cu #'te cu)i!te cooper#re# i!tre se!#t& c#)#'eri si

curte& i! c#re # )#*ut st#bi'it#te# structurii imperi#'e repre*e!t# i"ee#'u' pro%es#t.

+' # p'e"#t pe!tru mo"er#tie si #bsti!e!t# '# c#re #"#u$# #titu"i!e# cet#te#!#

,ci)i'it#s& c'eme!t# si piet#te#& )irtuti pe c#re 'e )oi# pro%es#te "e pri!cipi. 4e

#cee# # i!cerc#t o "emisti%ic#re # prop#$#!"ei o%ici#'e pri! re'e)#re# tuturor

#specte'or )ietii ce*#ri'or.

A"ept #' mo"e'u'ui cicero!i#!& # o%erit o pro*# co!cis#& pro%es#!" u! #ticism

#rh#i*#!t& ce i!"ic# !u simp'ism ci o #te!t# si pro%u!"# "escriere # )ieti'or. Ast%e'&

Sueto!ius r#m#!e u! mome!t i! speci# bio$r#%ic# c#re # %#cut c#rier# si i! +)u'

e"iu.

Ammi#!us #rce''i!us ,!. ;;@/-;;5 ".Ch. m. posibi' pri! @@ ".Ch. # %ost

co!si"er#t pe bu!# "rept#te u! $e!iu #' cu'turii rom#!e t#r*ii& #'#turi "e Au$usti!.

+' #p#re i!tr-o epoc# "e e)i"e!t "ec'i! #' puterii imperi#'e& "#r i! pre'u!$ire# u!or

eperie!te istorio$r#%ice "i! seco'e'e prece"e!te c#re #u i'ustr#t "i%erite specii

istorio$r#%ice pri! o se#m# "e #utori ce "esi !u se m#i ri"ic# '# !i)e'u' #ti!s "e

pro*# istoric# pri! T#citus si Sueto!ius "o)e"esc resurse'e scrisu'ui istoric '#ti! si

i! speci#' bo$#ti# 'ui. Istoria Augusta este repre*e!t#ti)# pri! im#$i!e# $'ob#'# pe

c#re o o%er# #supr# Romei.

Ammi#!us #rce''i!us& u! o%iter i! #rm#t# rom#!#& $rec "e ori$i!e& "#r #"mir#tor

#' Romei& # c#sti$#t o eperie!t# "#torit# u!ei bio$r#%ii c#re '-# purt#t i! #pusu' si

r#s#ritu' Imperiu'ui. +' # scris o $es !esta8Ammianus *arcellinii rerum

gestarum libri - o oper# "i! c#re s-# p#str#t o p#rte ce ocup# #!ii ;5-;?8 ".Ch.&

i! c#re # po)estit %#pte'e "i! )reme# pri!cip#tu'ui 'ui Nero p#!# '# mo#rte# 'ui

<#'e!s. +' # "orit s# co!ti!ue Istoriile 'ui T#citus& scrii!" "espre )reme# tr#it#. A

uti'i*#t i!s# si "ocume!te& #'te istorii& #rhi)e pub'ice& r#po#rte'e $u)er!#tori'or "#r

si eperie!te perso!#'e.

eto"o'o$ic& # i!cerc#t s# reco!stituie e)e!ime!te'e i!tr-u! co!tet u!i)ers#'&r#port#!"u-se '# %#pte'e "e se#m# si !u '# #m#!u!te& i!cerc#!" i!s# o istorie

38



i!temei#t# pe #"e)#r c#re !u '-# %erit "e subiecti)it#te. S-# "o)e"it u! 0u"ec#tor #'

%#pte'or re'#t#te& re'e)#!" )icii si )irtuti. Sub #spectu' c#u*#'it#tii se re%er#

"eopotri)# '# )irtus si %ortu!# ,so#rt#& o%eri!" i!s# #ctiu!ii um#!e u! 'oc. Sub

r#portu' scriiturii # %ost& cum obser)# +u$e! Ci*e& u! #rtist& u! m#re istoric

rom#!.

Bibliografie

1. Ci*e& +.& (storia literaturii latine& )o' II& >ucuresti& 1.

. I"em (storia in 1oma antica. %eoria si poetica $enului& >ucuresti& 18.

;. I"em& &tructures et id4olo$ie dans +es vies des douze )esars de &uetone &

>ucuresti& 2#ris& 1??.

. I"em& %acit & >ucuresti& 1?.

5. Grim#' 2.& +iteratura latina& >ucuresti& 1?.

6. I"em& %acit & >ucuresti&@@@.

Documents

Istoriografia Antica