ISUS umbland

7/25/2019 ISUS umbland

1/48

Sa vedeti, fiind la lucru, ca oricare credinciosvoiam sa rascumpar vremea, cum ne-a nvatat Hristos.Si fiindu-ne chemarea drept ambasadori din cer(neavnd, deci, de a face cu acelea care pier),n timp ce necredinciosii ascultau stiri pe Pamnteu, fiind nascut din ceruri, ascultam Cuvntul Sfnt,si m-aflam cu ascultarea n Matei, catre sfrsitdespre felu-n care Domnul, Si-a dat duhul si-a murit.

ntmplarile pe care le gasim aici descrisecu prileju-n care Domnul Si-a dat duhul si murise,Mi-au aprins n duh lumina unei aplicatii carene ajuta sa distingem adevarul de-nselare.S-ascultam nti de toate ce ne spune-aici Scriptura,apoi vom vedea ndata care e si-nvatatura.

Spune deci evanghelistul ca la moartea lui Hristosmai nti s-a rupt perdeaua, drept n doua pna jos,dupa care, stnci de veacuri din granit s-au despicat.Scena se ncheie-n urma cu slavita nviere Sfnt sigiliu-al biruintei Vietii care-n veci nu piere.

naintea-nvataturii vreau sa fac o precizaremenita sa justifice tema si-ai ei aplicare:Dupa cum tot ce se naste din Adam e mort n el,cei nascuti din Hristos Domnul, mor si ei, n El, la fel.Deci vom urmari amprenta mortii Domnului Hristospe viata si-n umblarea cui si zice credincios.

Primul semn este perdeaua, de la Templu rupta-n doua -Asta mi deschide drumul sa traiesc o viata noua.

Semnu-al doilea e pamntul care s-a cutremurat -Deci pamntul firii mele e ca si desfiintat.

Semnu-al treilea iata, piatra stncilor s-a despicat -Nu mai sunt deci surd ca piatra, ci usor de-nduplecat.

Semnul ultim e-nvierea sfintilor care-au plecatsa se-arate ca dovada vie, de necontestat.Deci n noua mea umblare vor fi-attea fapte sfintecare vor uimi ca mortii cnd se scoala din morminte.

Daca-n viata mea traita pe Pamnt, aicea josnu sunt semnele acestea, vai, eu nu sunt cu Hristos!n Hristos nu pot sa intre cei care nu au murit,cum nici El nu ne-a dat viata, pna cnd nu S-a jertfit.

Doamne, lumineaza-mi mintea, si ajuta-ma de-acumSa traiesc cu bucurie, moartea pe-al vietii drum.Nu ct ai, ci ct multumesti

Cnd te uiti dintr-o privire ti se pare ca-n Scripturantlnesti numai non-sensuri cu ciudata-nvatatura.Haideti sa luam doi oameni, si uitndu-ne la eivom gasi ca titlul nostru are un solid temei.


2/48

Iata-l pe Adam ntiul. Ce-i lipsea-n Eden lui oare,cnd tot ce era faptura i statea n ascultare?Putea sti Adam mai bine ca gustnd fructul opritva avea mai multa slava si va fi mai fericit?Poate oare creatura sa posede cunostintamai mare dect a Celui din Care si-a luat fiinta?Putea oare-un bot de carne sa gndeasca el mai binedect Cel ce nsusi este sfat, si-ntelepciune-n Sine?

Iata-L si pe-Adam al doilea Dumnezeu nvesnicit,nvelindu-Se n carne ca sa poata fi jertfit,ntrupat n timp si spatiu ca sa moara rastignit.

Primu-Adam si-a-nceput viata asezat pe pajisti sfinte;al doilea printre-animale, pe Pamntul cu morminte.Cel dinti traia-n Edenul placut, binecuvntat;cel de-al doilea pe Pamntul ce fusese blestemat.Cel dinti era la bine, cnt, belsug si numai soare;celalalt n-avea nici unde sa se duca la culcare.Cel dinti putea n voie sa mannce cnd poftea;celalalt rabda de foame si adeseori postea.

Ei bine, cu toate-acestea, cel ce-avea belsug din toate,nu-i ajunge nici tot raiul ci vrea suveranitate.Si ce afla vrnd sanalte? Asta stim cu toti prea bine:Scoborre n tarna, chin, durere si suspine!

Celalalt nici pe departe nu-L putem alaturi punecnd vorbim de locu-n care a trait aici n lume.Dar cu toate-acestea, iata-L, ca n toata viata Saa primit cu multumire chiar si moartea cea mai grea.Si ce-a cstigat n urma celei mai adnci smerenii,e-onaltime-att de mare la care noi, pamnteniiNu putem nici chiar cu gndul sa suim att de sus,caci nici n smerenie nimeni, n-o sa poata ct Isus.

Reiese de-aici ca duhul luciferic de-a fi maree calea care coboara cel mai sigur la pierzare.Si-apoi tot un duh demonic e si duhul de crtire,este si amaraciunea, si orice nemultumire.

Nu! Necazul tau nu-i lipsa caci, chiar n Eden de-ai fisi-acolo, la fel ca Eva, te-ai plnge si-ai bzi.

Uite ce ai tu nevoie: sa traiesti ca si Isus,primind TOT cu multumire, ca venind din cer de sus.

Numai cel care se pleaca sub mna lui Dumnezeu,

multumindu-I pentru toate la fel ca si Fiul Sau,Gaseste ca multumirea pentru TOT e cheia careface viata chiar pe Terra o vesnica sarbatoare.

Taina deci e dezbracarea de pretentii ca Hristos,Si-apoi sa-I faci sfnta voie linistit, si bucuros!

Cugetare: Ai ct dai; Cstigi ce pierzi; Si traiesti numai ct mori.

Vrei sa fii un... magarus?


3/48

Scrie sfntu-apostol Pavel catre Timotei sa stieca Scriptura-ntreaga este a lui Dumnezeu solie,De folos sa ne ndrepte si sa dea nvataturacum sa porti sfnta Iubire, pe Pamntul plin de ura.

Cnd era n trup Iubirea si-a mers la Ierusalim,a calatorit calare pe mnzul unui asin.Dar si astazi e nevoie, cum a fost si altadata,de un magarus pe care poate sa calatoreasca.nsa ntre-acela care L-a purtat pe Domnu-odatasi acesta care astazi l poarta prin lumea toata,Exista puncte comune, dar si-o diferenta mare,care vor fi subiectul nostru n continuare.

Mai nti deosebirea s-o vedem ntre cei dois-apoi punctele comune, ca sa le-aplicam la noi.Dar si mai nti de toate vreau sa spun acelor caresocotesc asemanarea cu-n magar ofensatoare,Ca dupa Sfnta Scriptura, cum cartea lui Iov nvata,noi ca un magar salbatic ne facem intrarea-n viata,purtnd pe Satana care, strunind frul firii noastre,ne mna fara oprire, spre-ntuneric si spre moarte.Deci mesajul poeziei se-adreseaza celor care

nu vor sa mai poarte frul firii vechi, necrutatoare.Si acum sa ne ntoarcem noi cei care vrem sa damlui Isus n mna frul ca, atenti, sa observamcare trasatura este diferita la cei doi,ca sa stim cum ni se cere, astazi sa-L purtam si noi.

Iat-acum deosebirea: magarusul cel pe carea calatorit si Domnul cnd era ca noi sub soare,Ne arata misiunea ce-avem de ndeplinit,dar n-avea ca noi vointa, sa se fi mpotrivit.Am vazut deosebirea. Acum sa analizampunctele noastre comune n care ne-asemanam.

Spune Domnul prima data: mnzuldeci ceva virgin;Asta-nseamna curatie de lumesc si ce-i strain.Domnul nu Se foloseste de-acel care cocheteazacu placerile din lumea care sufletul pateaza.

Zice-apoi de magarita. Prin aceasta ni se spuneca acei cu duhul mndru si plin de tot ce e-n lume,Nu pot folosi Acelui care a calatoritpe un mnz de magarita animal blnd, si smerit.

Si vedem iar, mai departe, ca micutul magarustrebuia nti sa fie dezlegat de la tarus.

Asta-nseamna ca oricine care nca e legatde iubirea lui de sine deci de eu-l blestemat,Nu-i e de folos Iubirii; ba chiar dac-ar vrea, nu poate,cum nu poate o masina sa alerge fara roate.

O, adncul bogatiei, si ntelepciunii sfinte!Cum ascunzi Tu-n simple vorbe, tainice nvataminte!Vreau de-acum si eu Isuse sa fiu magarusul caresa-Ti poarte iubirea sfnta azi, n lumea de sub soare.Vreau sa mi arati Isuse tot ce e lumesc n mine,


4/48

tot ce ma descalifica sa Te pot purta pe Tine.Vreau sa lepad de la mine ce-i firesc si pamntesc,ca apoi virgin n suflet sa m-alegi sa Te slujesc.Si vreau sa mai lepad, Doamne, si orice gnd de marire,care ma descalifica la articolul smerire.

Apoi, dupa toate-acestea Te rog sa ma mai dezlegide tarusul voii mele, caci vreau Doamne sa m-alegisa ti port cu vrednicie chipul Tau ceresc si sfnt,peste tot pe unde pasii mi-i vei duce pe Pamnt!

Ce oferi? Biciul sau spinarea?

Sa vedeti. De dimineata am avut o convorbirecu o tinerica mndra, plina de ea si de fire.Dupa ce-a-nchis telefonul m-am gndit atunci n minesa-i platesc obraznicia, sa ma tina minte bine.nsa vezi, tot dimineata, cnd eram la rugaciune,mpreuna cu sotia am avut cuvnt anumeca Sfnta mparatie poate sa se raspndeascanumai ct i se da voie libera prin noi sa treaca.

Ca sa nteleg mai bine felul cum sfnta putereopereaza jos n lume folosind a noastra vrere,

m-am mutat, prin Duh, cu gndul la Domnul Isus Hristoscnd era si El pe Terra om ca noi de-aici, de jos.Si-am vazut ca rautatii raspundea cu bunatate.Iar atuncea cnd calaii i arau cu-n bici pe spate,i stropea cu sfntu-I snge si-avea o privire carele-aducea tot harul vesnic de-ndurare si iertare.Caci numai dndu-Se mortii, si-ndurnd tot chinul greua putut aduce omul napoi la Dumnezeu.

Astfel am primit lumina ca Isus azi si mpartemntuirea Lui si viata prin a vietii mele moarte.Deci, pe cei care prin mine cauta sa-i mntuiascai trimite sa ma bata si-apoi sa ma rastigneasca.

Iara eu, prin felu-n care le raspund decid destinuldupa cum raspund la bice: cu snge sau cu veninul.

O, privind acum n urma, ct de mult regret Isusepentru multele prilejuri care, trist, dar azi sunt duse!...Multi sunt cei care din lume chemndu-i sa Te gaseascai-ai trimis sa-mi dea cu biciul si-apoi sa ma rastigneasca.Dar eu, vai, Isuse Doamne, nu cu snge i-am stropitCi le-am smuls din mna biciul, si-apoi eu i-am biciuit.Ei s-au dus atunci, saracii, dar plecnd, cu ei au luatsi prilejul dupa care ani de zile-am suspinat.

Astfel am ajuns, la urma, sa-nteleg eu ca Scriptura

pregateste lucratorii si-si ofera-nvataturanumai celor ce-i dau voie sa faca-nti curatirede ce este vechi n sine si tine de vechea fire.

Vreau, Doamne, sa fiu cu Tine lucrator prin Duhul Sfntcare mai nti omoara, tot ce-n mine e pamnt,Prin cei care-i vei trimite, cumva sa ma biciuiascafacnd si n ei lucrarea, care sa i mntuiasca.

Te primesc de azi Isuse prin toti cei care-i vei pune


5/48

ca prin crunta biciuire sa ma curete de lume.Si prin lacrima durerii, ochiul tot mai limpezitTe zareste si mai bine, Doamne, si tot mai slavit,pna-n ziua minunata cnd zburat din cochilien-am sa ma mai satur Doamne, sa Te vad o vesnicie!

5. Cum pui diavolii pe fuga( Iacov 4:7 proiectat pe cap. 13 si 14 de la 1 Samuel)

Sa vedeti. Ne spune Iacov ca este o-mprejurarecnd Satan ne stie frica si fuge de confruntare.

Rasfoind astfel Scriptura pna la momentul criticcnd Israel si alege ca model al lumii tipic,Gasim pe-mparatul Saul pentru care Israeluln utopica mndrie leapada ca-mparat cerul,Cum dupa ncoronare, cnd si-a nceput domniavrnd sa-si spulbere dusmanii a pornit ca vijelia.Dar vai! Pofta lui pagna dupa slava pieritoarel-a mpiedicat sa aiba cununa biruitoare.Totusi Domnul, vrnd s-aduca lui Israel izbaviresi alege-un tnar care nu umbla mnat de fire,Si prin care vedem, practic, cum lucreaza adevarulcnd un sfnt l nspaimnta pe Satan nimicitorul.

Saul tremura de frica, el si toti oamenii lui(caci cnd n-ai frica de Domnul, ai frica dusmanului).nsa Ionatan nu stie ce-i teama de filistean,caci el nu se ntinase cu nimic de la dusman.Si astfel, numai el singur si cu ajutorul sau,sprijinindu-se n inimi pe Prea Sfntul Dumnezeu,Se arunca si-si paleste ca un fulger inamiculcare cade dupa dnsii ca si dupa coasa spicul.Ceilalti fug sa-si scape viata calcnd iepurii pe coada,se nvalmasesc de spaima si cad morti, buluc gramada.

Iar acum sa stam o clipa pentru recapitulare,

sa vedem oastea vrajmasa cti sunt la numaratoare.Fiti va rog cu luare-aminte, sa vedeti cti pot sa batadoar doi sfinti a caror viata nu-i n lume-amestecata.Erau sase mii calare pe cai iuti zburnd ca zmeii,iar pedestrii fara numar, cte pietrele Iudeii.Aveau si masini de lupta care de razboi o miendeajuns pentru Iudeea s-o transforme-ntr-o pustie.Ei, si-acuma, Doamne sfinte! Cum se poate face oareca doar doi sa bage-n spaima o multime-att de mare?

Iata, groaza cea de moarte e-n Scriptura aratataca-i de Dumnezeu trimisa, de la El e insuflata.Cnd Domnu-a privit din ceruri, ei, n spaima tremurnda

se njunghiau orbeste cu o sete tot crescnda.

Acum alta ntrebare: unde-i Saul si ai lui?De ce Ionatan aduce biruinta Domnului?Raspunsul care urmeaza limpezeste pe deplintot ce ni se cere noua ca oameni sa mplinim,cnd vrem alungati din inimi hotii fericirii noastre,cum au izgonit doi oameni o puzderie de oaste.Ionatan ni se prezinta un om plin de bunatate,


6/48

fara ura cea vicleana, si fara perversitate.Dupa ce-a-nteles ca tronul tatalui sau a fost luatsi ca nici el dupa Saul n-o sa fie mparat,Se pleaca cu bucurie n fata celui pe careDumnezeu l-a uns sa fie peste amndoi mai mare.

O, aici trebui cautata toata cheia biruintei,care sta n curatia si n dragostea credintei.Saul care-avea cu sine toata-armata de razboi,tremura cuprins de spaima, el si generalii sai.Ionatan nsa, un tnar, doar el si-ajutorul luise arunca vitejeste, n pieptul dusmanului,si priviti cum pun pe fuga, milioane de armatedoar doi insi da-n viata caror Domnu-i o realitate. * * *Vorbind despre noi acuma, si noi suntem atacatide puzderie de demoni - dar desigur, deghizati.Vine-un demon, spre exemplu, si te nspaimnta tareca-n curnd n-o sa-ti ajunga banii nici pentru mncare.Daca esti un rau ca Saul, tremuri de frica pititde frica zilei de mine ca un egoist, zgrcit.nsa daca, dimpotriva, esti un Ionatan curat,ti-apuci de gtlej dusmanul, adica sporesti la dat,

caci te vei ncrede-n Domnul, ca si vaduva-n Iliecnd i-a zis: Nu mori femeie, daca-mi dai mai nti mie.

Alt demon e lacomia de dolari, case, avere,lupte, certuri prin biserici, dupa slava care piere.Daca esti murdar ca Saul, stai pitit si zi si noaptealergnd cu disperare dupa lucrurile moarte.Dar daca te frige-n suflet dragostea de-Acela caren-a avut nici capul unde sa si-L plece la culcare,ti scoti sabia iubirii pentru fratii Lui de jostaind duhul lacomiei n numele lui Hristos.

Iata nca un alt demon care-ataca cu putere

si prin care Domnu-Si face printre sfintii Lui triere:Este demonul placerii de-a sta la televizorn timp ce attia oameni sunt nemntuiti si mor.Vicleanul se va ascunde dup-o reinterpretare,(caci Satan le da-n Scriptura o sfnta justificare).Dar cel n carui viata Hristos nu-i mitologie,iar iubirea catre semeni nu-i doar simpla teorie,si njunghie demonul poftei de televizor,ca sa aiba timp sa duca pe Isus celor ce mor,si-si lasa televizorul, chiar si timpul de mncarecaci putini sunt lucratorii dar vai, recolta e mare!

Sunt nca multe armate care zilnic ne ataca

caci Domnul le foloseste o triere sa ne faca.Insa ma opresc acuma dndu-ti acest ultim sfat:Daca din nefericire te gasesti cumva triatn ceata celor ca Saul, opreste-te-n scurt acumcta vreme-ti mai da Domnul sansa sa alegi alt drum.Sa nu fi mndru ca Saul; recunoaste ce-ai gresit,apoi scoala-te din tufa n care ai stat pitit,si cu-o ura ne-mpacata de salbatic fiorosiesi, ca Ionatan n fata, si n Duhul lui HristosTaie tot ce-i pofta firii, junghie si curateste


7/48

tot ce ti arata Domnul ca I se mpotriveste.Ai sa vezi apoi cum nsusi Domnul, azi ca si-n vechime,va vr spaima-n toti dracii cari vor auzi de tine.Iar de-acolo nainte vei fi liber si n paceTot timpul ct voia-I sfnta prin vointa ta se face.

Fariseii secoluluiDecember 27, 1996

Vrnd sa l ascult pe Pavel de-a nu pierde vremea-n vnt,caut ca n tot momentul sa m-apropii de Cuvnt.Respectndu-mi obiceiul, la serviciu cnd lucram,mi-am luat casetofonul. Iar n timp ce ascultamderulndu-se din Luca relatarea minunataa momentului cnd Domnul S-a-mbracat n haina noastra,M-am simtit mpins de-odata sa m-opresc din ascultare,si calauzit de Duhul, sa ramn n meditare.Sa vedeti: n timpu-acesta m-am vazut prin Duhul duschiar n zilele n care S-a nascut Domnul Isus.Ce mai freamate sublime animau superb natura!Ce mai simfonii divine cnta toata creatura!Iar la urma-n clipa-n care s-a produs evenimentul,ngerii n strai de soare luminau tot firmamentulnaltnd sublime imnuri, sa-L mareasca pe Preasfntul

care, ca sa-mi dea vecia, Se-mbraca El cu pamntul.Si n mijlocul acestui freamat cum n-a fost vreodata,te-asteptai ca omenirea sa fie mai alertata.Dar, stupoare! Tocmai omul, pentru care-a venit Domnul,si dormea cu nepasare si n ignoranta somnul.

Mai uimita-a fost natura de-acest act de nesimtiredect de-mbracarea-n huma a Celui ce e sfintire.Voi, care jertfiti la templu miel de doua ori pe zivestind lumii prin aceasta, ca Mesia va veni,Unde sunteti? Si ce faceti? Cum puteti voi sa dormiticnd S-a-nvesmntat n carne, Cel pe care-L proorociti?Iar tu templule cu aur, nestemate si rubine

care spui despre Mesia prin tot ce se afla-n tine,cum de nu se afla-acolo un locsor orict de mic,sa-L primesti pe-Acel pe care zeci de veacuri L-ai vestit?Cum mai poate si Pamntul sa-ti rabde obrazniciade-a-L trimite-n grajd sa nasca pe Cel ce-ti da vrednicia?

Iata ntrebari la care uimita chiar si naturan zadar cauta raspunsul - toate ntreceau masura! * * *M-am trezit din meditare si-am venit cu gndu-apoipeste veacuri si milenii pna azi, pna la noi.Ce e drept, noi nu mai suntem Israelul pamntesc,

dar un Israel tot suntem: suntem cel duhovnicesc.Si la fel, ca si iudeii, suntem mndri si falosica la noi este Mesia - toti ceilalti sunt mincinosi!Da, Hristos e si-azi n lume, nsa azi e-n mii de trupurilocuind n toti cei care L-au primit n a lor duhuri.Si astazi, ca si-n Israel, stim exact toti credinciosiica Hristos e jos pe Terra - cum stiau religiosii.Si astazi, ca si-n Israel, poporul zis credinciosface sarbatori pompoase - zice-se ca lui Hristos.Dar si azi, ca si-n Israel, nu-I mai neglijat Hristosul


8/48

ca-ntre cei ce-I poarta numai Numele, si-apoi folosul.Caci categoria asta umbla - ca si carturarii,dupa scaune si titluri, foloase si onorarii.Si ei, ca si fariseii, dupa ce-si ating folosulfugaresc pe toti cei care poarta-n ei viu pe Hristosul.Astia, ca si fariseii, tipa, plng n adunare,si zmbesc ca prefacutii, dau pace cu fiecare,iar dupa ce ies afara, se brfesc si se manncaca se mira si satana de-o asa ura adnca!

Altii, puturosi din fire, nu-si bat capul sa urascadar si mai putin le pasa cnd e vorba sa iubeasca!Ei se duc la adunare numai cnd le pica bine,si sa-i vezi cum mai declara printre lacrimi si suspine:Te iubesc Isuse Doamne! mi dau viata pe altar,caci mi clocoteste-n suflet, al iubirii Tale jar!nsa-atunci cnd este vorba de Hristosul de la taracare merge la culcare nemncat seara de seara,uita cu nerusinare cum striga printre suspine:O, Isuse, o, Hristoase, mi dau viata pentru Tine!Si la fel ca fariseul nici macar un pas nu punecatre Cel Carui i poarta cu mndrie sfntu-I Nume.Ei se-arata n afara ca, vai!, plng, compatimesc,dar practic nu viziteaza, nu le pasa, nu jertfesc.

Ei l pun si azi pe cruce pe Hristos, prin neglijare,n timp ce ei si duc viata, n belsug si-ndestulare.

Si vorbind apoi de templu: n-avem si noi astazi oarebiserici tot ca si templul cnd pui costul ca valoare?Hristos umbla si-azi n lume n acele mii de fraticari se zbat n saracie nemncati si dezbracati,n timp ce cu banii care s-au strns n numele Luisi-au facut palate domnii sub egida cultului.Dar cum templul din vechime a ajuns cenusa, scrum,tot asa or sa ajunga toate templele de-acum.Iar ce-ai strns cu viclenie n Numele lui Hristosca sa-ti faci placeri si gusturi pe Pamnt aicea jos,

Toate-ti vor fi puse-n fata, daca nu te pocaiesti,si-ncepnd din clipa asta,cum vorbesti, sa si traiesti. Amin!

Cnd nu se priveste la tinta

Pentru ca de multa vreme frecventez o adunareunde la minuni si semne se da locul cel mai mare,Am citit mai pe-ndelete locurile din Scripturacare ne aduc lumina n aceasta-nvatatura.Si-am gasit pna la urma ca, att cei care-aleargadupa semne, ct si ceilalti care-ataca si le neaga,Sunt si unii, ct si ceilalti, deopotriva de gresiti

(cei cu inima-mpartita, foarte lesne-s pacaliti).Ca sa ntelegem bine vom privi la un exemplu,cum e cel din cartea Fapte, la Ioan si sfntul Petru.Haideti sa-i pndim acuma cnd suind la rugaciuneau facut chiar lnga Templu prima lor mare minune.Privind doar istoric faptul, nimeni nu l contesteaza;dar ct despre-nvatatura toti se impacienteaza.Vreau sa stiti azi voi, cei care n cete va separati:cu sectele veti ramne, pe care le-mbratisati!


9/48

Credinciosii sunt toti una madulare-n trupul Luinascuti dintr-aceeasi coasta prin sngele Fiului.Marul cel de ceart-aicea, nu e factorul puterepe care Domnul si astazi o da cui o vrea si-o cere,ci conditiile-n care lucreaza forta cereasca,ascunse de ochii celor ce vor sa se hartuiasca.

Ca sa stim despre ce-i vorba vom deschide Sfnta Cartesi sa observam minunea studiind-o din aproape.S-ascultam acum Cuvntul: prima data ni se spuneca cei doi suiau la Templu - se duceau la rugaciune.Deci vedem nti de toate ca e vorba de-o naltare.Cnd mergi sa te strngi cu fratii lasi jos cele trecatoaresi te strngi la rugaciune - nu sedinte clericale,unde toti lupta ca unul pentru postul cel mai mare.

Iata-acum un alt detaliu pe care-un crestin de numenici macar nu-l baga-n seama caci el e ca cei din lume.Ne arata-aici Cuvntul ca apostolii, nti,s-au oprit si priveau tinta nevoia ologului.n al doilea rnd pricepem ca-i vorba despre-o oprire,dupa care ni se spune scopul: pentru o privire.Si oprirea, si oprirea, sunt din Duhul lui Hristoscare S-a oprit din slava sa vina la mine jos,

ca privind tinta, prin Tatal, sa-mi cunoasca tot amarulsa stie pe ce masura sa mi pregateasca harul.

Am ajuns aici la gndul si lumina cea mai marecu privire la manevra lui Satan de nselare.Tot ce-a trebuit Satanei sa-nsele-n Eden pe oma fost doar sa-i mute ochii de la Dumnezeu, spre pom.Daca se oprea o clipa omu-n loc sa se gndeasca;daca nu-si lua privirea de la tinta lui cereasca,n-ar fi-avut succes Satana; caci privind la Dumnezeu,omu-ar fi vazut n sarpe ca este ascuns cel rau.Iar de-atunci de-attea veacuri Satan mereu si mereucauta sa i ia timpul si-ochii de la Dumnezeu.

Iata, si n cartea Fapte - credincios stilului sau,Satan a facut sa sune Cuvntul lui Dumnezeuca sa placa fiecarui dintre cei care-l citescdin dorinte pervertite si un interes firesc.Si facndu-i sa alerge dupa trai bun si confort,citesc Biblia n fuga, mai putin, sau, de, cnd pot.Iar pentru ca nici ei nsisi nu prea merg la rugaciunefiind obositi de-atta fuga dupa ce e lume,I-a fost usor lui Satana sa i minta ca minuneae mai mult ca viata sfnta, si chiar dect rugaciunea.Ct despre privirea tinta, oare ce sa mai cunoascacel care dispretuieste ordinea dumnezeiasca?

Vorbind acum despre-aceia care zic ca sunt nebunicrestinii care si astazi mai cred nca n minuni,sufera de-aceeasi boala: nu citesc atent Scriptura,iar Satan le talmaceste cum vrea el nvatatura.Ei traind la fel ca lumea neputnd sa ntlneascaniciodata vreo minune n trairea lor fireasca,i-a facut Satan sa spuna ca nu e realitatedect ce vad ei cu ochii inimii lor necurate.Si apoi se iau la cearta: cei ce vor numai minuni,


10/48

cu ceata acelor care le zic ca ei sunt nebuni.

O, Doamne! ce tablou jalnic ti picteaza azi n lumecei care se bat orbeste folosind toti sfntu-ti Nume!O, noi am dori Isuse, ca de astazi naintesa ne dam toata silinta sa fim cu luare-amintela aceste doua stari: zilnic sa obisnuimprin umblarea noastra-n lume ct mai des sa ne oprimlnga toti ologii care, ni-i scoti Doamne Tu n caleca-mplinindu-le nevoia sa-ti aduca osanale.Iar apoi privirea tinta sa-nvatam zilnic mai bine,s-o-naltam din tot si toate ca sa fim una n Tine.

Numai arvuna... si totusi ct de mare!

Cugetam n faptul serii unei zile oarecarela Isus si nesfrsitii veci de binecuvntare...Contemplnd att ct gndul poate sa interpretezesi ct inima rezista prin Duh sa se minuneze,Ma gndeam la ct de multe ne sunt nca deja dateca arvuna-a celor care ne-asteapta-n eternitate.

Iata, cine poate spune ct de multa bucuriesparge inima acelui care pe Pamnt se stie

Ca este un mpreuna lucrator cu Creatorul,salvnd pentru vesnicie oameni, prin Mntuitorul?

Si iar, cine poate spune n cuvinte omenesticoplesirile divine, simtamintele ceresticnd n viata celui care e pamnt de ntristare,slobozi cerul bucuriei de nadejdi nepieritoare?

Cine poate sa descrie bucuria ce te-ncearcaatunci cnd ti mparti pinea cu-o familie saraca?

Unde sa gasesti pe Terra limbaj care sa exprimeparfumul sacru de ceruri cu simtirile divine,

Cnd n loc ca, n concediu, sa-ti petreci timpul la mare,ti dai banii si-apoi timpul pentru-a Domnului lucrare?

Cine ar putea sa spuna n cuvinte fericireade-a sti ca-n limbajul nostru cuvntul nenorocireaNici nu este caci, Scriptura ne spune ca tot ce vinepeste un crestin n viata, i aduce numai bine?

Da, nu-i nimeni cinsa poata sa enumere pe toatebinecuvntari divine care ne sunt acordate.Caci nici vecii vesniciei n-or sa aiba timp sa poatasa ne-arate-n ntregime bogatia ce ni-e data.

Fratii lui Iosif... si-ai lui Isus

Sunt multi cei ce cred ca daca reusesc sa se piteascacnd se balacesc n troaca firii lor cea pacatoasa,si si pun dupa aceea iarasi masca lor de sfintincercnd sa se compoarte parca-ar fi Sfintii Parinti,N-o sa fie niciodata cineva care sa stieca la ei doar masca-i sfnta - dar viata-i o murdarie.Iar cnd Domnul le trimite prooroci spre-nstiintare,se reped la ei ca ulii sa-i zvrle din adunare.


11/48

Rasfoind putin Scriptura si vaznd ca omul arepus de Dumnezeu n suflet constiinta ca dotare,sa vedem cum se nseala cei care vor sa-L nselepe Cel care-a facut lumea, cerul si Pamnt si stele.Haideti sa zburam acuma peste veacuri si milenii,strapungnd prin duh taria, colbul si capriciul vremii,Si sa retraim cu gndul episoadele-ntmplariidin istoria lui Iosif cu ocazia vnzarii.Iar pentru ca subiectul poeziei noastre arede-a face cu utopia, vom vedea-n continuarenu att de mult pe Iosif ct, de fapt, pe fratii saice-si ziceau oameni de treaba dar erau perversi, si rai.

Ne arata deci Scriptura ca-ntr-o zi, batrnul tata,dus cu gndul lui la turma din pasunea-ndepartata,si chema mezinul: Iosif, n-ai vrea tu, baiatul tatei,sa-mi aduci vesti despre turma, cum i merge, ce-ti fac fratii?Iosif fara trguiala - de fapt ca si Cel pe carel reprezenta ca simbol n aceasta-mprejurare -fara nici o ezitare a raspuns: Iata-ma tata!Vin sa-ti mplinesc dorinta pe de-a-ntregul si ndata.N-a mai stat, ci si-a luat drumul dornic tare de-a ajungesa-ntlneasca pe cei care erau fratii lui de snge.

Si precum zice Scriptura Cine cauta gaseste,N-a lipsit prea mult lui Iosif si iata, i si-ntlneste.Dar cum l-au vazut n zare, pna s-ajunga la eifratii lui si-au facut planul; si cu inimi de miseihotarsera sa piarda viata celuia pe careDomnul lor li-l trimisese ca un semn de ndurare.Caci vaznd ca-s prinsi de ura - ura-i samnta draceascaDomnul le daduse-o sansa sa vrea sa se pocaiasca.nsa ei ratndu-si sansa si dau liber fru pornirii,si mnati orbeste-n taina de demonii cruzi ai uriii-ar fi luat viata lui Iosif cu acelasi foc si setecu care omori tntarul strivindu-l de un perete.Apoi, culmea nebuniei, se dau drept oameni de treaba,

desi cugetu-i acuza si n taina-i cerceteaza.De-acum, unul dupa altul, vor veni de-azi nainteprilejuri sa-i cerceteze, sa le tina treaz n minteca exista sus n ceruri Cel ce vede tot si stiecum l-au vndut ei pe Iosif trimitndu-l n robie.Dar ei nu le iau n seama caci vai, inima sireatai minte ca mrsavia nimeni n-o va sti vreodata.** *Timpul se-neaca-n uitare. Iar faptasii cu pricinaar fi dat multul cu multul sa-si nece si ei vina.Este-adevarat, sunt fapte pe care chiar Dumnezeuvrea sa ti le uiti tu nsuti ca apoi, la timpul Sau,

sa-ti dea El cu prisosinta rasplatiri care dureazatot att ct vesnicia care-n veci nu nceteaza.nsa-atunci cnd este vorba despre fapte care-asteaptacutremuratoarea vreme a zilei de judecata,Domnu-n marea-I ndurare ni le tine treze-n mintesa ne pocaim de ele cnd ni le aduce-aminte.Astfel i asteapta Domnul treisprezece ani de zilepastrnd amintirea faptei pe a gndului lor file.nsa pna cnd la urma vede ca nicicum nu vorsa si recunoasca vina si pacatul vietii lor;


12/48

Vaznd ca nici pe departe n-aveau de gnd sa se-nchinelui Iosif cum hotarse voia cerului ca-i bine,Domnu-acum le va trimite lectii-adnci de umilirecare, prin rusini si lacrimi sa-i coboare n smerire.

Prima data iata, vine mare foamete n tara.Asta-i prima lovitura: pot prin foamete sa piara.ngroziti de spectrul mortii se vor duce sa cerseascamila celui smuls cu ura din casuta-i parinteasca.N-au mai cunoscut pe Iosif, caci pacatul urii n-areochi dect sa sageteze cu priviri ucigatoare.Dar iubirea socoteste toate ca pe lucruri bune,caci nu are buzunare pentru rele sa adune.Si-acum iata impostorii cum se-nchina la picioarela cel carui, putem spune, i-au luat viata prin vnzare.Iosif plin de bunatate face-o ultima sfortarede-ai trezi ca sa le poata oferi cu drag iertare,si le spune ca-s iscoade, oameni rai si pusi pe sfada.Ei zic: Fereasca-ne Sfntul! Noi suntem oameni de treaba!

Zabovind acum o clipa la sceneta prezentatavom vedea de fapt ca Iosif le mai da nca odatasansa de marturisire a pacatului vnzarii,Ca atunci cnd vor ajunge n momentul pronuntarii

numelui lui Iosif care l-au vndut, el sa le-aparaca un rod al pocaintei ndulcind crusta-i amara.nsa vaznd cu durere ca n-au gnd de pocaintaci-au ramas la jumatatea drumului - doar la cainta,le va da o lectie-acuma care pentru-ntia oara,le va scoate la lumina firea lor de hoti, de fiara.

Mai nti i baga-n casa. Dar n loc de bucurie,- pastrnd nemarturisita vechea lor vinovatie -ei se tem si nici acuma nu vor sa se pocaiasca,ci ncearca dimpotriva, sa se dezvinovateasca.Pentru ca n-au vrut sa-si spuna ei vina, cu voce tareca sa-i dea prilej lui Iosif sa le dea har si iertare,

le va pune-n traista Iosif un pahar ca ei sa stieCa nu poate sta ascunsa nici un fel de murdarie.Si-nsfrsit, iata-i acuma pe cei care altadatase dadeau oameni de treaba, plecnd capu-ntia dataspunnd: Domnu-a dat pe fata vina noastra cea dositacare, n-am fi vrut, dar iata, astazi e descoperita.

Vai, dar nici acum, se vede, n-aveau gnd de pocaintaci se framntau n cuget doar ca Iuda, cu cainta.Tot din lipsa pocaintei toata viata lor ntreaga,spectrul fricii-a putut liber fericirea sa le-o roada.Iosif, nevoit acuma trebuie sa le oferelectia care-i va umple de spaima si de durere.

Cnd a nteles ca fratii n-aveau gnd nici pe departesa spuna cu glasul tare, ca da, ei l-au dat la moarte(caci de-ar fi vazut la dnsii ct de cta pocainta,ar fi vrut sa li se-arate n semn de recunostinta),Ia el initiativa - nsa vai, n-o sa mai fiece-ar fi fost de prima data - un prilej de bucurie.Iata-l deci acum pe Iosif, coplesit de bunatate,rascolit pna-n strafunduri de fiorul lui de fraterabufneste ca vulcanul clocotind lava fierbinteprintr-un strigat: Eu sunt Iosif! Eu, cel ce va sta-nainte!


13/48

Dac-ar fi cazut atuncea Marte drept pe capul lornu-i lua nici pe departe att de surprinzator.Caci planetele din ceruri, orisict de-ndepartatele stiau n existenta. Dar Iosif, Iosif cel mort ...cum poate?Iosif? Fratele mezinul? Cel pe care altadatal-au dat mortii miseleste dintr-o ura ne-mpacata,si fata de care-n urma se bateau cu pumnu-n pieptca ei sunt oameni de treaba cu un trai cinstit si drept?Iosif care le linsese si tarna pe picioarecersindu-si cu lacrimi viata si cu rugi de implorare?Iosif cel carui pe vremuri nici prin cap nu le treceasa-si plece macar urechea cnd plngnd i implora?Iosif? Da, Iosif acela iata-l astazi domn si regeSuveran, stapn pe dnsii sa-i omoare sau sa-i lege.Iosif din a carui viata muscau ca turbati de ciniAzi le este suveranul; viata lor e-ntr-a lui mini!** *ncheind la punctu-acesta episodul din ScripturaHaideti sa scoatem acuma din el o nvatatura.

O ce multi frati are Iosif n ograda lui Isusprintre pelerinii care merg spre patria de sus!

Ei au bani, ei au avere - ca cei unsprezece fratide ce-ar asculta ei plnsul celor care sunt saraci?Domnul le-a trimis saracii ca-mpartind cu ei amarulsa le pregateasca-n ceruri tot ce are mai bun harul.Dar ei - ca cei unsprezece - pur si simplu-i jefuiescpe saraci de pinea zilei si-n belsug se lafaiesc.si fac case ct palatul, strng bani, masini si avere,n timp ce ca ipocritii zic ca nu iubesc ce piere.Iar cnd Domnul, prin Scriptura sau prin prooroci i-ntreaba,Ei, ca si fratii lui Iosif, sunt sfinti buni, oameni de treaba.Dar tot ca fratii lui Iosif vor ramne consternaticnd n ziua judecatii se vor vedea confruntaticu bani, case si avere strnsi n lumea blestemata

pe spinarea saracimii de crestini nfometata.

Iata alti frati de-ai lui Iosif: pentru ei au timp mai fratesa alerge toata ziua dupa cele blestemate.Si au timp cnd este vorba si pentru preocupareade sedinte care - zic ei - au de-a face cu-adunarea.i apuca dimineata n sala de adunaren dezbateri - zic ei - sfinte, care sa fie mai mare.Oile si le cunosc ei din registre (doar ca nume,mai ales pe-acelea care dau sume de bani mai bune).Iar ct despre cei din lume, de ce sa le pese oare?Ei au treaba doar cu membrii cari dau bani la adunare.

O, voi toti frati ai lui Iosif! Luati aminte si-ascultati:vine si pentru voi ziua cnd cu Iosif fata dati.Oile n care astazi n-aveti alte interesedect numai cta carne, lna si lapte va iese,veti descoperi n slava ca acestea sunt Hristos!Pe El L-ati vndut n lume, pentru viata buna jos.Lui nu I-ati deschis voi usa; pe El nu L-ati vizitat;Pe Hristos l lasati astazi gol, descult si-nfometat.O, cum veti sta voi n fata Celui ce v-a dat sa dati,Voi, care umblati n viata numai sa aveti, sa luati?


14/48

Cine nu si recunoaste starea de pacat si vinaScotnd prin marturisire murdaria la lumina,va fi, vai, cuprins de spaima cnd l va-ntlni odataPe Isus care-L vnd astazi pentru-o slava blestemata!

Calea spre Cer

nainte ca sa plece napoi la ceruri sus,dupa ce-a-ncheiat lucrarea, ne-a lasat Domnul Isusdefinitia cea mai simpla despre ce-nseamna sa aiviata vesnica prin care poti s-ajungi cu El n rai.

Cine si iubeste viata ndeajuns de-adevaratnct vrea sa fie sigur ca nu va fi nselat,Va da toata luare-aminte definitiei din Scriptura,singur-autoritate sa dea dreapta-nvatatura.

Deschiznd acum Scriptura, ascultati cum ne vorbestechiar Isus n rugaciunea din Ioan saptesprezece:Proslaveste-Ti, Sfinte Tata, Fiul dupa cum I-ai datViata vesnica sa-mparta celor care i-ai chemat!Iar aceasta viata-nseamna, o cunoastere de Tine,

Si-a Celui trimis de Tatal, a Fiului, deci pe Mine.Apoi, pentru ca El stie inima noastra sireata,n-a lasat ca spus-aceasta sa fie manipulatadupa cum vrea fiecare ci ne-a dat, tot n Scriptura,privitor la a-L cunoaste limpede nvatatura.

Tot n Ioan gasim pe Domnul spunnd ntr-o-mprejurare:Veti cunoaste adevarul, si aceasta, drept urmare,va va face oameni slobozi fata de pacat si fire,dndu-va puteri depline sa traiti neprihanire.

Traim astazi ntr-o tara unde suntem ortodocsi,

care, cu alte cuvinte, se numesc drept credinciosi.Ortodox, ca nume-n sine este nu numai frumos,ci, prin ceea ce nseamna, i e drag si lui Hristos.N-a trait chiar El n viata - cnd era om pe Pamntdupa strict dreptarul care l primea prin Duhul Sfnt?O, dar ce deosebire e ntre Domnul Hristossi multi care au doar titlul de-ortodox - drept credincios!Ei mint cu premeditare, dracuiesc, bleastama-njura,iar la Pasti merg si saruta pe coperti Sfnta Scriptura.Altii-s robii bauturii, ai tigarii si-ai curviei,ai placerilor scrboase, luxului si bogatiei,Iar cnd mor platesc pe preot sa dea ordin Celui Sfntsa-l primeasca-n cer pe-acela, care-n viata, pe Pamnt,

a fost robul lui Satana traind zilnic n pacate,hulind cerul prin aceasta si dnd pe Hristos la moarte.Satan, caruia n viata tu singur te-ai daruitcu cuvinte de ocara atunci cnd te-ai dracuitva zice la judecata: Doamne, nu e drept sa-mi ieipe-acei ce mi s-au dat singuri si-au trait ca robi ai mei.

Iat-acuma protestantii. mpartiti n cete multede armate nvrajbite cu nume frumos de culte;Neglijnd dorinta sfnta si fierbinte-a lui Hristos


15/48

ca crestinii Lui sa fie UNA toti n lume jos,au facut jocul Satanei prezentnd trupul crestinun monstru muscndu-si carnea, salbatic si cu venin.Apoi, culmea ironiei e s-auzi pe fiecare:Numai secta noastra-i dreapta. Celelalte-s nselare.

O, voi cei robiti de duhul de secta si despartire!Voi n-ati cunoscut pe Domnul, Cel jertfit pentru unire!Viata vesnica-i aceasta: cunoscnd pe Dumnezeu,devii slobozit de duhul de partida-al celui rau.

O, voi toti cei care sunteti, mai cinosi dect pagnii!Ei, n ziua neuitata de pe dealul Capatniiau pastrat camasa-ntreaga, dar voi azi o sfsiati!Cum veti ndrazni voi oare chiar si numai sa speratisa petreceti vesnicia mpreuna cu Hristosulcarui I-ati urmat n viata doar ct v-a slujit folosul?

Iata. nca o dovada ce indica ne-ndoiospe cel slobozit de patimi si placerile de jos,Este cercetarea-n lipsuri pe vaduve si orfani,nu sa-ti trimiti zeciuiala la biserica n bani.Spune Biblia Ortodoxa, ct si toate celelalteLa Iacov unu, versetul ultim, doua zeci si sapte,

ca din miile de secte si religii pe Pamnt,numai una e curata naintea Celui Sfnt.Unul e principiu-acela, pe care l-am aratat:Grija de orfani, batrnii si saracu-mpovarat.Iar al doilea l arata grijuliu cum se pastreazane-ntinat fata de lume si pacatul ce-ntineaza.

Iata deci iubite suflet, tu cel care crezi ca aicredinta adevarata care te va duce-n rai,Nu mai sta pe loc o clipa ci n graba cea mai mareverifica-te sa nu fii prins cumva de nselare.

Nu uita: n rai nu intra dect cel care cunoaste

pe Isus Hristos si Tatal, pe Cel vesnic fara moarte.Iar cunoasterea aceasta, nu-i forma, nici ritualci e un proces dinamic, cu efect vazut, real.Efectul e slobozirea de pacat si-ntinaciune,parasirea alergarii si-a placerilor n lume.Numai cei cu-aceste semne fericiti sunt de acum,si tot ei, numai ei singuri, sunt pe-al vesniciei drum.

Dincolo de pustie

Multi considera Scriptura drept cea mai plictisitoaredin lecturi pe care cerul le-a dat omului sub soare.

Si-am s-o spun fara ocoluri, c-a fost si n viata meavreme mai ndelungata cnd gndeam asa ceva.Ba a fost si-o zi n care, enervat peste masurade-a citi cu plictiseala fie chiar Sfnta Scriptura,m-am gndit: mai bine lipsa de-asa ndeletnicire(sufla rece briza mortii peste noua mea zidire.)

Nu este oare aceasta o experienta carene e tuturor comuna: batrn, tnar, mic sau mare?Iata, vom parcurge-acuma printr-o scurta relatare,


16/48

viata unui mare lider punctnd episoade carene descopera principii ale caror mplinirefac lectura Cartii Sfinte, cu Isus o ntlnire.

Sa vorbim deci despre Moise. Print n marele Egipta facut omoru-acela, dupa care a fugit.Si fugit, iata-l acuma de la print, ajuns pastor;din palat, jos n pustie, la spatele oilor.Cine ar putea sa spuna ca simte sau ntelegece-a putut sa simta Moise, ajuns biet cioban din rege?nsa ori si ct de multa si de neagra resemnarel-ar cuprinde, Moise nu e tipul omului cel caresa se lase dus de simturi ca frunza de vnt pe apede-a nu mai misca nimica, sau treburi doar pe jumate.Ci ca si-n trecut odata, cnd el nu s-a multumitdoar sa stie ca-l va scoate pe Israel din Egiptci si-a cercetat confratii si-a intrat n actiune,(vezi, el n-a ramas la planuri, gnduri si intentii bune),Nici aici nu sta degeaba; si, desi-n palat crescutnu se da-napoi sa mearga cu oile la pascut.

O a doua calitate ce se cere nsemnata,e felu-n care se-achita de-o sarcina-ncredintata.Ne spun filele Scripturii ca-ntr-o zi, Moise-a mnat -

harnic, cum i era felul - turma lui la pasunatpna din sus de pustie sus, la muntele pe careva primi si misiunea care l va face mare.

Iata-l sus la munte-acuma. Cu ce-si trece vremea oare?Sta lungit sa-i treaca timpul? Sau face plaja la soare?Nu! Nu-i Moise tipu-acela. Si cum ar putea sa fie?El, care cu ani n urma primise acea soliechiar cioban fiind acuma petrecea n cugetarela solia lui primita din lumea de dupa soare.

Cufundat n meditare, Moise este pregatitsa observe-acea minune care l-a lasat uimit.

Iata, dintr-o data vede un tufar aprins de foccare arde, fara nsa a se mistui deloc.Ce va face Moise-acuma? Va privi el plictisitscena cu indiferenta, stnd alene tolanit?Nu! Cum o sa poata oare, cnd n focu-acel eratocmai Dumnezeul care i umplea lui inima?Fiti atenti acum ce face: de cum a vazut el bineca e vorba de-o minune, prompt s-a hotart n sinesa se-apropie de locul cu pricina si sa vada,sa poata pricepe bine minunea si s-o-nteleaga.Pasu-al doilea, el s-a-ntors; deci s-a lepadat de sine -firea veche nu suporta atmosferele divine.Pasul ultim e cel faptic, mersu-acolo, fara care

toate cele dinainte sunt total fara valoare.

Punctul culminant prin care Autorul Cartii Sfintesi ncheie relatarea este plin de-nvataminte.Vom alege dintre toate doar acea nvataturacare stimuleaza rvna dragostei pentru Scriptura.Moise deci, ntors din toate, dinspre tot si dinspre eue gata pentru-ntlnirea slavita cu Dumnezeu.O! Si ce-ar putea n lume mai mult un om sa-si doreascadect haru-avut de Moise, cu Cel sfnt sa se-ntlneasca?


17/48

Iar n noul cadru-acuma de divina partasieMoise vede totul altfel, nou si-ntr-o lumina vie.Acum vede ct de bine este ca, desi-a gresit,a lucrat ceva pe vremea cnd era nca-n Egipt.Cnd priveste si la faptul ca aici n Madiannu s-a dus la film, la meciuri, ci s-a angajat cioban,Cine poate sa descrie ce-a simtit vaznd el cumau lucrat toate-mpreuna sa-l conduca pe-acest drum?Si-apoi vede si-ntelege ca-ntlnirea minunatasus cu Dumnezeu pe munte este astazi datorataharniciei lui cu care se-achita de datorieducndu-si turma sa pasca pna din sus de pustie.Da, acum le vede toate si se bucura nespuspentru toata patimirea si ca nu s-a dat rapus.

Doamne, vreau si eu n viata sa fiu mai plin de silinta,si n tot ce mi se cere sa fiu plin de srguinta,asteptnd ca lamurirea s-o primesc urcnd si euSus pe muntele-ntlnirii, ca Moise cu Dumnezeu.

Maria s-a ntors Joi, Ianuarie 21, 1999

Pe cnd mi citeam Scriptura am ramas pe gnduri dus ...Ni se spune ca-n gradina, dupa ce-a-nviat Isus

Se-arata - cum stim - Mariei; ntr-o forma nsa careunei citiri mai atente lasa semne de-ntrebare.

Asadar Maria merge, l cauta, nu-L gasestesi l ia drept gradinarul - cnd la urma-L ntlneste.Cnd l vede l ntreaba: Domnule, unde ai pustrupul Celui mort, Cel care este Domnul meu Isus?Iar Isus care raspunde fara nici o ezitareorisicarui om din lume ori pe unde e sub soare,I-a raspuns si ei chemnd-o pe un ton al Lui anumeprin care ea-L recunoaste cnd o striga drept pe nume.

Multe taine stau ascunse n acest mic episod.

Dar vreau sa vorbesc acuma despre cel din epilog,ca vaznd noi felu-n care ea a reactionatn clipa n care Domnul numele i l-a strigat,Sa primim nvatatura al carei mare foloseste: cum sa recunoastem si noi glasul lui Hristos.

E aici o mentiune care-apare, daca vrei,fara nici un rost n sine, fara un scop sau temei.Mai nti ni se arata ca Maria l credeape Isus drept gradinarul la-nceput cnd i vorbea.Dar n clipa-n care Domnul o striga si ea-L cunoastene-arata evanghelistul ca Maria se ntoarce.Cum adica? Ce sa-nsemne ca s-a-ntors, cnd Ioan arata

ca ea chiar n clip-aceea L-avea pe Isus n fata?

O, aici ni se prezinta testul cel mai ne-ndoiosal celor ce-L au si-n inimi, nu doar vorba de Hristos.Fara nici o greutate ntelegem ca Mariacnd vorbea cu gradinarul, se uita dupa Mesia.Ochii ei scaldati n lacrimi nu puteau sa stea-ntr-un loc,ci scrutau mnati de dorul si al inimii ei foc.Dar se pune ntrebarea: de ce nu L-a cunoscut?Caci macar pentru o clipa, la fata tot L-a vazut?


18/48

Ascultati, Isus ne spune n pilda pastoruluica i vor cunoaste glasul, nu nfatisarea Lui.(Vor avea ceva sa-nvete din aceasta prezentarecei ce vor sa l dea lumii pe Isus ca-nfatisare?)Iata deci cum se explica faptul ca sfnta Marias-a ntors cnd a strigat-o, desi vorbea cu Mesia. * * *Am spus noi ca vrem sa scoatem din acest loc din Scripturao concluzie sau haideti, sa-i zicem o-nvatatura.Maria-L cauta pe Domnul nu pe strazi umblnd hai-hui,ci-n gradina-n locul care stia ca-i mormntul Lui.Si eu umblu azi n lume dndu-ma drept credincios.Dar ce ma poarta pe drumuri? Tot dorul dupa Hristos?

Cnd Isus vine si-ntreaba, De ce plngi si ce te doare,ea spune: l caut pe Domnul, Cel de dincolo de soare.Si eu plng, asa mi-e datul. Dar ce as raspunde oaredaca Domnul mi-ar apare cu aceeasi ntrebare?Plng ca nu-L mai am pe Domnul, dragostea, mila si pacea,sau de nervi pentru cutare care-mi stirbeste dreptatea?Plng de ciuda pe cutare care are bani mai multi,sau pentru fratii din tara goi, nfometati, desculti?

Plng ca m-au aprins carbunii dragostei cea iertatoare,sau ca nu i-am fript rarunchii cu vorbe usturatoare?Daca nu plngi pentru lipsa lui Isus din viata ta,daca nu plngi ca-ti lipseste mila, pacea, dragostea,Poti sa plngi, sa tipi, sa urli, ca proorocii lui Baal,n-ai sa ai parte de Domnul - ci poate de vreun spital.

Observam n rndu-al doilea ca Maria nu vedeape Isus, desi acolo statea cu El si vorbea.Vezi, pe ea n-o duceau ochii, ci ea si-i coordonasa se uite numai dupa ce-i frigea ei inima.Daca ochii-ar fi condus-o, ea sigur s-ar fi opritn locuri mult mai frumoase ca mormntul la privit.

Dar eu care am pe buze numele Isus Hristos,unde-mi poarta ochii trupul? Spre ce-i sus, sau spre ce-i jos?Spre exemplu: doua ore daca zilnic mai muncescpeste cele opt normale, pot sa-mi cumpar mercedes,mobila mai aratoasa, la mare sa merg mai des...n aceeasi vreme nsa, sunt vreo trei familii careo duc foarte greu cu banii, nu au nici pentru mncare.Spune: care loc din astea ar fi-ales sfnta Maria,Ca sa poata sa-ntlneasca pe iubitul ei, Mesia?

Te las acum cu-ntrebarea: tu ce drum batatoresti?Esti sigur ca-i calea-n care pe Isus l ntlnesti?Daca nu, ia brusc de-acuma calea care duce-n sus,

daca vrei, ca si Maria, sa dai ochii cu Isus.

Basmele din Biblie...

Ca basmele nu sunt numai imagini speculativeci prezinta adevaruri prin povesti intuitive,o deducem din Scriptura atestndu-ne-o prin faptecare sunt tot ct e cerul de vii si de-adevarate.Dar partea cea mai frumoasa si mai plina de folose sa vezi cum si-azi n lume, slujitorul lui Hristos


19/48

traieste literalmente o viata de basm si visnct crede, cteodata, c-a ajuns n Paradis.Vom alege-o povestire - din multele din Scriptura,din care apoi sa tragem o divina-nvatatura.

Ne ducem n cartea Fapte, la Pavel si Sila care,pentru ca vesteau Cuvntul au ajuns la nchisoare.Ce arata-aici Scriptura? Iata ca n miez de noaptea fost un cutremur mare si-a deschis usile toate.Iar apoi alta minune, vedem ca s-au dezlegatlanturile fiecarui puscarias ntemnitat.Hai spuneti, nu este asta exact lumea basmelorn care ni se vorbeste despre iarba fiarelor?

Ei bine, haideti acuma sa vedem cum de se poatesa traim n vremea noastra basme n realitate.Pentru-aceasta ni se cere sa privim cu luare-amintela textul din cartea Fapte care ne sta nainte.Sesizam nti de toate ca motivul pentru careau ajuns cei doi apostoli sa fie pusi la-nchisoare,era strict lucrarea sfnta dirijata de Hristos,nu politica si drepturi ntre oamenii de jos.Nu erau de nici o lege de sub soare acuzaticaci doar trupu-aveau n lume - n duh erau elevati.

Haideti cu ei n celula. Ce fac ei acuma oare?Plng cu-amar si cu sughituri picioarele din strnsoare?Striga ei ca disperatii Numele lui Dumnezeu,vrnd sa i inspire mila vaitndu-se din greu?Vorbeau ei de nedreptatea partidului de-atunci carei-a bagat completamente fara vina la-nchisoare?Completau cumva n taina memorii si referateca s-ajunga sus la ONU, la comisia de dreptate?Instigau ei la revolta pe ceilalti nchisi cu eicautnd sa le arate ca-s nchisi fara temei?Nu! Departe-aceste gnduri ct e Cerul de Pamnt,ei, prin ruga si cntare laudau pe Cel Preasfnt.Iar aceasta lauda sfnta era-att denaltatoare,

nct Cer, Pamnt si oameni o saluta fiecare.Cerul si trimite solii sa umple de bucuriepe cei ce cu pret de snge depun sfnta-i marturie.Pamntul si pierde firea de obida si de urasi vrea sa le-nchida gura printr-o cutremuratura.Dar la fel ca la Golgota cnd amarnic s-a-nselatcreznd ca-L va tine-n groapa pe Cel care l-a creat,Iata-l nselat si-acuma. n loc sa-i nfricoseze,le dezleaga lanturi grele, usi si porti sa-i libereze.Iar celor de prin celule care ascultau cntareale-a placut pna acolo nct nici eliberareanu conta pe lng-acele clipe asa minunate,nct le plateau cu pretul mult doritei libertate.

Iata deci care-a fost cadrul n care s-a consumato minune drept ca-n basme, dar pe viu si-adevarat.Cine vrea poate s-o vada si-n stadiul de aplicare,*cnd pentru cel ce-i respecta cadrul de functionare,nu ramne doar o simpla relatare de cndvadin viata sfntului Pavel, Sila sau altcineva,Ci are loc cu el nsusi toata viata lui n carei cunoaste, si-i respecta legea ei de operare.


20/48

O, acum, n ncheiere, ct de mult m-as bucurasa-ntelegi ca pentru tine este poezia mea.Caci pe ct suntem de siguri ca traieste Dumnezeu,tot att suntem de siguri - esti si tu, si sunt si eu -ca minunile acestea de basm, dar adevarate,ne-au fost scrise sa devina si cu noi realitate.Daca chiar crezi ca Scriptura care-o ai e-adevarata,deschide-o n cartea Fapte, la-ntmplarea relatata,si-mplinind ce spune-acolo ti va aparea ca vie,ce-ti va umple greul vietii cu cnt si cu bucurie.

...si basmele din viata ta

Cnd ajungi sa ti se faca o stridenta nedreptate,tine minte: tu atuncea esti n puscarie frate.Desigur, nu esti de vina ci e noul presedintecare a promis mai bine, da-i mai rau ca nainte.Si pentru ca n Scriptura, n Romani, Dumnezeu spuneca El este Cel ce-n lume stapnirile le pune,suferi si tu tot ca Pavel ndurnd lipsuri si greuaduse de-un presedinte rnduit de Dumnezeu.

Pn-aici totul e bine, esti pe calea-nfaptuirii

minunii cea nelipsita de pe drumul mntuirii.Hai sa mergem mai departe. Deci te afli-ntemnitat.Ce faci tu n stare-aceasta? Nu cumva esti revoltat?Cei doi ucenici din Fapte, cnd le-a fost chinul mai greu,aduceau prin rugi si cntec laude lui Dumnezeu.Tu ce faci n vremi ca astea? Cnti Domnului si-L slavesti?Sau ca si necredinciosii faci politica, crtesti?

Vorbind iar de cei din Fapte citim ca lauda lora uimit pna acolo ceata-ntemnitatilorca-si jertfeau chiar libertatea trupurilor trecatoarepentru c-au aflat prin Pavel fericirea ce nu moare.

Cum stai tu-n privinta asta cu cei de pe lnga tine?i uimesti si tu ca Pavel prin cnt si vorbiri divine?

Iar n ultim-analiza vedem la cei doi din Fapteca rostul ntemnitarii e s-aduca libertate.Cti din cei de lnga tine n pacat ncatusatiau ajuns prin suferinta-ti sa fie eliberati?

Iata, ai necaz cu unul carui toata viata tanu i-ai facut dect bine dar el parca te-ar mnca.Pn-aici totul e bine: esti pe urma lui Hristosmurind ca sa faca bine omului rau, pacatos.Acum zaci si tu ca Pavel ntr-o groapa de noroi

murdarit de ponegreala si minciuna unor rai.Ce faci tu aici n groapa? Te rogi si cnti ca cei doi?sau ncerci sa-ti faci dreptate stropind si tu cu noroi?Fii atent: nu poti ajunge sa traiesti minunea dacanu-i respecti ntocmai legea si i-o mplinesti pe toata.

Vreau sa ti arat acuma cum poti experimentao minune ca n basme chiar n casnicia ta.Iata, ai muncit opt ore si vii bucuros acasa,caci ai ce ti-a promis Domnul, pine pentru azi pe masa.


21/48

Si pentru ca ai credinta cea curata din Scriptura (Iac. 1,27),vrnd s-aplici la modul practic sfnta ei nvataturate ndrepti catre sotie sa-i spui tare bucurosca vreti sa i faceti astazi o vizita lui Hristos (Matei 25,39-40).Dar de cum ai deschis usa, n loc de Bine-ai venit!te ia mprejur nevasta: Cum, deja ai si venit?Tu nu sti sa stai ca altii sa muncesti peste program,ca sa pot si eu n casa un picut de lux sa am?

Iata-te pus de nevasta, ca pe Pavel, la-nchisoarepentru ca tu vrei trairea Scripturii cea sfintitoare.Ce-a facut Pavel atuncea? A fost el cumva-n vreun felaplecat de vijelia abatuta peste el?Fii atent, rami statornic, nu te lasa ndoit;esti pe calea transformarii basmului n fapt trait.Nu ceda nicicum trairii n practic a-nvataturii,caci nimeni nu vede cerul doar citind textul Scripturii.n zilele urmatoare nevasta-i mai artagoasa,tu nsa la fel ca Pavel, ai fata mai luminoasa.Ea pufneste toata ziua ca locomotiva-n gara;Tu i faci, prin cnt si ruga, viata ca o primavara.Stii care va fi urmarea? Pentru ca nu ai cedat,la reactia sotiei ci porunca ai urmat,aduci peste firea veche a scumpei tale sotii

un cutremur care-i surpa firea ei din temelii.Caci urmnd porunca sfnta de a te ruga mereusa primeasca si sotia lumina lui Dumnezeu,L-aduci pe Isus n casa, iar dracii fug mncnd nori,lasndu-ti sotia prinsa de-ai luminii dulci fiori.n sfnta lumin-acuma, cu lacrimi si cu suspineea-si va cere prompt iertare pentru toate de la tine.Dupa episodu-acesta viata ta de casnicieva fi basm trait aievea, cum a vrut cerul sa fie.

Iata o sotie-acum cu-n barbat rau ca un zmeu.Astuia nu-i nici rusine, nici frica de Dumnezeu.Ce este barbatul ista? E-al sotiei nchisoare

prin care Domnul lucreaza sotului eliberare.Tu sotie esti cuminte, curata si gospodina;Cerul nsusi te declara cuminte si fara vina.Prin aceasta te asemeni cu Pavel si Sila carepentru faptele lor bune erau pusi la nchisoare.Mergnd deci pe-aceeasi cale, tii si tu cadenta lor?Altfel nu poti reproduce ca ei lumea basmelor.Esti si tu deci linistita n aceasta grea-ncercare?Se-nalta si de la tine cntari ca de la-nchisoare?Daca da, atunci asculta: tu prin cnt si rugaciunedeschizi poarta Celui care este, si face minune.Iar la vremea socotita nimerita de HristosEl, Isus o sa Se-arate zmeului cel furios.

Si-ai sa vezi acest balaur, tremurnd ca o piftiecum se linisteste-ndata si ngaima-n agonie:Iarta, iarta, iarta Doamne un nebun cum sunt azi eu,caci am prigonit n casa ngerul lui Dumnezeu!Iar de-atuncea nainte ori de cte ori n viatavei lasa ca sa-i apara sotului tau Domnu-n fata,ai sa vezi, la fel ca-n basme, ca din zmeul fiorosTe va strnge cald n brate cel mai mndru Fat-Frumos.

Gsca, cinele si porcul


22/48

2/21/99

Sa vedeti ce-nvatatura pretioasa am gasit,ntr-o mica povestire despre care-am auzitde la mama caci, pe vremuri, nefiind televizoarene hraneau parintii nostri - nu lumea otravitoare.

ntr-un satulet de munte traiau tare scapatatinenea Ion, tanti Maria si micutul lor baiat.Muncind foarte greu, saracii, ncercnd s-agoniseascapentru ca cel mic n viata sa nu se mai chinuiasca,au cazut bolnavi deodata si-au murit, lasnd orfanpe micutul Ion de-acuma la vrsta de baietan.Tare i-a mai plns copilul! Si dupa ce i-a-ngropatnu s-a mai ntors acasa ci cauta de-acum prin satvreun boier sa-l ia ca sluga pentru-un pat si-un bot de pine,sa-si traiasca si el viata mncnd azi si traind mine.

Cu ochii scaldati n lacrimi, bate-n poarta la conac:- Sarumna boier Nicu! - Sa traiesti baiat sarac!- Fie-ti mila boier Nicu de-un sarman lovit de soarta,caci o mare-amaraciune ma face sa-ti bat n poarta!Sunt orfan, o fie-ti mila si te-ndura azi de mine,da-mi o slujba si ma lasa sa traiesc si eu la tine.

... Se gndi putin boierul si i zise: - Da Ionica,tu-mi slujesti iar eu-ti sunt tie frate, tata si mamica.L-a primit boieru-n curte, i-a dat slujba n primiresi n grajd, pe-un brat de paie, noul loc de gazduire.- Vai de mine coane Nicu, zise pruncul ofensat,ntr-un grajd cu animale mi dai tu loc de culcat?Dar ...si a tacut deodata. Ce drept avea el sa vrea?- Bine, zise-atunci boierul, pentru vorba asta tamine seara vin la tine la grajd si te-oi vizita.Iar a doua zi boierul veni aducnd cu sineo gsca la subtioara si zise: - Ia Ioane, tinegsca asta pna mine sa doarma cu tine-aici.Ei, ti place-acum mai bine dormitorul tau? Ce zici?

- Valeleu, stapne Nicu! Cum? ...dar a tacut chitic.

- Bine, zise-atunci stapnul, pentru vorba asta tamine-n faptul nserarii iarasi te voi vizita.Si-a venit din nou boierul aducnd cu sine-un cine.- Ioane, vezi jivina asta? Va dormi aici cu tine.- Valeleu, scoala maicuta sa ti vezi odorul tau,cum doarme-ntr-un grajd cu-o gsca, iar acum si c-un dulau!- Ionica, a zis stapnul, pentru vorba asta tamine-n faptul nserarii iarasi te voi vizita.Si-asa cum a zis boierul a venit cealalta searatragnd cogeamite porcul dupa sine cu o sfoara.- Vreau sa-l tai n doua zile. Ia-l n grajd aici cu tine.

Copilul, de data asta, zise: - Da stapne, l iau, bine.- Vezi, i zise-atunci stapnul, pentru vorba asta tamine-n faptul nserarii iarasi te voi vizita.Si n seara urmatoare a venit boierul iara.- Hei Ionele, adu-mi gsca. Vreau s-o tai n asta seara.- Sarut minile cocoane! Bine ca ma scapi de ea!toata noaptea-ntindea gtul, ssia si ggia.- Bine, zise-atunci stapnul, pentru vorba asta tamine-n faptul nserarii iarasi te voi vizita.Si a doua zi spre seara, boierul s-a-nfiintat:


23/48

- Da-mi-l pe Grivei, Ionica. Sper ca s-a acomodat.- Multumesc frumos stapne c-am sa dorm si eu de-acum,fara sa aud jivina latrnd soarecii din drum.- Bine, zise-atunci stapnul, pentru vorba asta tamine-n faptul nserarii iarasi te voi vizita.A venit n faptul serii stapnul si-a zis: - Sa-mi daiPorcul caci n zorii zilei mine dimineata-l tai.- Dumnezeu sa-ti dea cocoane tot ce are bun si sfntca mi-ai dat un loc si mie minunat pe-acest pamnt!Am scapat de ggiala, de latrat si grohait.Multumesc boier stapne pentru-acest loc de dormit.

- Bine mai Ionele taica, daca tu ai fi vazutbinele acesta, nsa, nu acum, ci l-a-nceput,te scuteam de tot necazul pe care tu m-ai silitsa ti-l fac ca sa te vindec de acest duh de crtit.

Haideti sa-l lasam acuma pe Ionel sa guste-n plinbucuria cstigata cu lacrimi si-atta chin.Iara noi sa luam seama la cuvntul: Multumitipentru tot ce va da Domnul si n viata ntlniti,Ca sa nu-L silim pe Domnul sa ne dea necazuri grelesi sa-I multumim la urma cnd ne va scapa de ele.Sa luam deci luare-aminte la patania lui Ionel,

multumind de azi-nainte lui Isus, Emanuel,pentru-un grajd ca locuinta tot ca si pentr-un palat,pentru ce ne-a luat din viata ca si pentru ce ne-a dat.Iar n ziua cea mareata cnd ne va lua la El,o s-avem o bucurie mai mare c-a lui Ionelcare-a multumit la urma ca a fost eliberat,dintr-un chin pe care singur crtind si l-a provocat.Caci a noastra bucurie va fi ca am fost scutitide gsca, de porc si cine, pentru c-am fost multumiti.

Obadia sau Ilie?

Pe cnd mi citeam Scriptura ntr-o zi mai pe-ndelete,

mi-a dat Duhul Sfnt lumina sa remarc doua portretede crestini din prisma-n care vad ei viata de slujire,traita de sfintii care sunt partasi la mntuire.Vreau sa-ncep cu prezentarea portretelor celor doisi-apoi sa trag paralela corespunzator la noi.

Unul este om de seama, mare demnitar de stat.Este omul cel mai mare din palat - lnga-mparat.Nu era nimeni mai mare sa-i comande sau sa-i spuna.Om energic si capabil, totu-i era pus sub mna.Si un alt merit prin care se mai evidentiazaeste teama lui de Domnul, pe care si-o demonstreaza.nsa omu-acesta mare, puternic si cu renume

era plin de neputinta - rob placerilor din lume.El, cel care a fost gata de-a jertfi (ce nu-i al lui)cnd hranea pe proorocii prigoniti ai Domnului;El care-a avut taria si resurse sa hraneascafara teama Izabelei o suta de sfinti de-odata,n-are pentru sine nsusi nici resurse nici tarieca sa se elibereze de al lumii duh sclavie.Pentru-o clipa efemera de placere pamnteascasi-a vndut - vai de el, bietul! - libertatea sufleteasca.Astfel, pe cnd Israelul - poporul cel sfnt pe care


24/48

pretindea ca l slujeste dnd la prooroci mncare,Cnd ei deci, mureau pe uliti de sete si-n mare jale,el umbla ca sa salveze cai, catri si animale.Vai, sarmane Obadia! Asta-i pretul care-l dai?Vinzi tu sfintii lui Iehova pentru vaci, catri si cai?

Iata primul din portrete. Haideti, n continuaresa-l vedem pe cel de-al doilea prin contrast si-asemanare.Acesta-i un oarecare, un simplu locuitoral tinutului Iudeii, dar un om ascultator.El nu-si avea locuinta n palate cu rubinecaci el n-alerga n viata dupa ce-i placut si bine.El nici nu facuse fapte din cele rasunatoarecum facuse Obadia dnd la prooroci mncare,caci el urmarea n viata nu fapte ci ascultare.Nu-i n ochii lui Iehova ascultarea cea mai mare?Da, facuse Obadia faptele lui, fapte mari.dar la ce-i bun cel ce poarta grija vietii la magari?Domnul Se gndea cu mila la iubitul Lui popornu la cai, ci la Israel cu suflet nemuritor.Si-a gasit Domnu-n Ilie instrumentul potrivit,om cu inima integra si cu suflet ne-mpartit.

Ca distincta trasatura, perfect edificatoare

a liniei contrastante din aceasta prezentare,amintim ca Obadia chema ca stapnal saupe-mparatul lui Israel cel mai pacatos si rau,n timp nsa ce Ilie striga: Viu e Dumnezeucaruia-I slujesc n viata - El mi e stapnulmeu!

Acum este rndul nostru sa fim cu luare-amintela oglinda din Scriptura care ne sta nainte.Sa privim cu mare grija si cu-n interes maritsa vedem, n viata noastra, care domn este slujit?Daca mergi la fiecare, la oricare dintre noisi ntrebi: tu carui semeni n slujire la cei doi?Ti-am raspunde, bag de seama, fara nici o ezitare:

Lui Ilie. Ce rost are sa ne mai pui ntrebare?

Haideti deci, pentru-a-ntelege rostu-acestei cercetarisa ncepem sa ne punem fiecare ntrebari.Eu-mi iubesc tare sotia. Pai de ziua ei, mai fratei iau numai lucruri scumpe aur de paispe karate!Dar iata, vin zile-n care Domnul, vrnd sa mi aratelipsa ei spirituala, seceta-n care se zbate,o lasa sa si arate coltii-ascunsi ca, orice-i spun,eu nu fac n casa asta si n-aduc nimica bun.Iar de-o-ntreb cu vorba dulce se aprinde si mai tarede-ar fi-n stare sa-mi ridice toata lumea n spinare.

Ei, aici si-acum se vede. Daca sunt un Obadia,nu tin cont ca prin aceasta ea-mi arata saracia,si n loc, ca si Ilie, sa-i arat pe Dumnezeu,ma fac rosu de furie si-i arat cine sunt eu.Sunt eu de fel bun si-amabil, chiar foarte dragut cu ea;dar atunci cnd este vorba de vai, majestatea mea,treaba ei, sa se descurce daca e n saracie -Va avea Domnul din ceruri si pentru ea un Ilie.Eu i-am cumparat cadouri. Mi-am facut deci datoria -cum hranise proorocii, proorocul Obadia.


25/48

Treaba ei. Ct despre mine, acum trebui sa-mi hranescambitia vietii mele, eul meu cel vechi, firesc.

Haideti s-ascultam acuma felu-n care si-o sotiepoate fi un Obadia, poate fi si un Ilie.Sa vorbim de sora Sanda - o sotie exemplara.Toate lucrurile-n casa merg struna, merg ca pe sfoara.Domnul stiind-o ca este supusa si rabdatoare,i l-a dat de sot pe Nicu - tare sarac n rabdare.Si s-o vezi pe sora Sanda, iute ca un titirez,totu-i pus la punct n casa gndit bine si cu miez.Iar pentru ca stie ora cnd soseste Nicu-acasa,totdeauna l asteapta cu supa calda pe masa.nsa ieri, fratele Nicu, a iesit de la servicicu o ora mai devreme. Ptii! Ce-a mai iesit de-aici!Gata, gata s-o si bata; ca de ce nu si-a gasitsupa calda-n farfurie n clipa-n care-a venit.Sora Sanda vrea saraca sa-si ceara cumva iertare;nsa Nicu-a repezit-o zicndu-i: piei aratare!

Ei bine, aici e punctul crucial pentru sotie,momentul cnd se decide: Obadia sau Ilie.Daca e un Obadia, va gasi fara temeitoata cearta si-si va zice ca nu e din vina ei.

Apoi, ca si Obadia, gndindu-se la trecut,ca mereu i-a facut bine si-a muncit ct a putut,se ntoarce spre catrul eu-lui ei ofensatlasnd sa-i moara de foame dragostea pentru barbat.

Iata varianta doua, cnd iubita lui sotiese decide pentru rolul proorocului Ilie.Vine Nicu deci acasa. Si n loc de buna ziua,daca nu-i mncarea calda, si cearta nervos sotia.Ea ncearca sa-i explice: N-am stiut barbate dragaca azi ajungi mai devreme, dar ti fac prnzul de graba.nsa Nicu ce s-auda - s-a aprins ca o sirenasi s-a repezit spre Sanda de ziceai ca-i o hiena.

Biata Sanda! Fuge-atuncea ntr-o camera plngnd,unde-si deapana prin minte multe scene, rnd pe rnd .....Ce placut era odata Nicusor n tinerete...Ce frumos vorbea atuncea... ce gingas, cta tandrete...Au venit apoi copiii. Asta, stiu, nu i-a placut.Eu totusi mi-am dat silinta si-am facut tot ce-am pututsa-i fac viata mai usoara. Nu m-am plns lui niciodata....Iar el, asta-i ce-mi ofera multumire si rasplata?...Ah Isuse! Doar Tu singur ma-ntelegi si simti cu mine...si-a pufnit-o tare plnsul cu sughituri si suspine...

Sa vedeti acum urmarea. Sanda mare iubitoare

de Cuvntul din Scriptura - consecventa cititoare,citise de dimineata tocmai faptul rastignirii,culmea divina, suprema, de dovada a iubirii.Si cnd si-a adus aminte de ct bine faptuiseIsus si de felu-n care acum I se rasplatise;Cnd si-a mai adus aminte ca Isus Se ngrijeanu de propria-I suferinta ci de-acei ce-L rastignea,un fior sfnt de lumina si de dragoste cereascaa cuprins-o, si-a facut-o sa-nceapa sa mijloceasca.


26/48

Iata deci, cum si-o nevasta poate fi ce vrea sa fie:sclava firii ei cea veche, sau stapna ca Ilie.

Iata-l pe fratele Gheorghe - pastor, care cnd vorbestezguduie peretii salii si poporul amuteste.Dar cnd mergi la el acasa rami iar mut de uimirecnd l vezi cu ce-si ocupa timpul ca-ndeletnicire.El n loc sa-si viziteze oile ca sa cunoascace nevoi framnta turma, pe ce pajisti sa le pasca,urmareste pe ecrane stiri din lumea pacatoasa,teleenciclopedie, meciuri si tenis de masa.Iata-l deci pe Obadia care e interesatn catrii firii sale, nu poporu-nfometat.

Uite-o pe sora Maria. Vai, cum plnge-n adunarecnd aduce-n rugaciune nevoia la fiecare.Apoi chiar si-acasa este mai intens preocupatacu crestinii; dar nu-n ruga, ci vezi, cum sa-i mai brfeasca.O, sarmana Obadie, cum nu vezi tu ca-ti hranesticatrii firii cu-aceia care-n brfa-i nimicesti?

Iata-l pe fratele Popa - un diacon credincios.Lui nu-i scapa din vedere nici macar un credincios.Are o lista acasa cu-adresa la fiecare.

nsa vai, el viziteaza cu scopul de instigare.Si n timp ce-atta lume, rude, cunostinte, neamuripier n iad trti de diavol cu-a pacatelor lui streanguri,el alearga sa gaseasca pastorului nume rau,ca sa poata sa-l darme si sa-i ia el locul sau.O, sarmane Obadia, cum ti hranesti tu catriicu viata celor n care aprinzi focul ponegririi.

Iat-o tnara, Ioana, care cnta-asa frumosdespre sfnta partasie n duh cu Domnul Hristos!Cnd cnta, tot cerul parca ti-l coboara pe Pamnt.dar cnd sta jos, uiti mesajul cu tot ce-a fost bun si sfnt,caci ea a uitat, sarmana, ca-n local de adunare

porti tinuta mai decenta dect pe plaja la mare.O, sarmana Obadie, care umbli sa hranesticatrii placerii carnii cu cei pe care-i momesti!Oamenii vin rupti de foame dupa mana cea cereasca,iar tu ti hranesti catrii poftei tale cea lumeasca.

Si-oricte alte exemple ar putea fi prezentate,trebuie sa ntelegem ca noi, n realitate,n-apartinem Celui care simplu Numele-I rostim,ci acelui pentru care zi de zi ne cheltuimbanii, timpul si placerea. Caci nimic mai mult nu estidect scopul vietii-n care investesti si cheltuiesti.

Numai viata naste viata

Daca n-ai viata-n tine, cobornd din cer de sus,n-ai sa poti da nimanuia din viata lui Isus.

Numai viata naste viata. Un Isus doar amintit,Isus al nchipuirii, dar n viata netrait,naste tot o-nchipuire, naste un Isus vorbit,neavnd nici o tangenta cu Isus Cel proslavit.


27/48

Numai viata naste viata. Mortul, chiar mbalsamat,n curnd se da de gol prin miros nesuportat.Viata nsa, ct de simpla, daca-i viata lui Isus,naste vieti ce-si vor petrece vesnicia-n ceruri sus.

Un ateu a zis n viata, ca atunci cnd va muri,lumii, ca nu-i Dumnezeu, va putea el dovedi.Si a zis, n sensu-acesta, pe mormntu-i sa se toarneun bloc mare de betoane: Sa vad, cine-o sa-l rastoarne?Unde este Dumnezeul care sparge-acest colossa ma scoata-n ziua mare naintea lui Hristos?Dupa ce-a sfrsit cu viata si a fost nmormntat,s-a turnat colosul mare dupa cum a ordonat...Zilele-alergau n goana, iar colosul construitfara grai lasa sa fie Dumnezeu batjocorit.

Dumnezeu nu Se grabeste. Dar la vremea cuvenita,ncoltind un fir de iarba n constructia zidita,crapa colosul cel mare, iar firavul fir de iarbafara vorbe, lasa liber toti pe Dumnezeu sa-L vada.

Ce este un fir de iarba fata de o stnca mare?Atunci, ce i-a dat putere sa sfarme blocul tare?

Firu-i mic, dar are viata; iar aceasta-i de ajunssa-i dea forta de-a strapunge blocul de nimic strapuns.*

* *Doamne, micul fir de iarba ma nvata lucrul mare:Daca am viata din Tine, viata Ta cea jertfitoare,nu fac sentimentalisme, nici impresii si-nscenare,ci n felul cel mai simplu, traind viata Ta cea mare,Voi strapunge orice inimi, ct ar fi de-nvrtosate,Caci viata cea din Tine, este viata care naste.

Doamna Scroafa si... unii crestini

11/25/99ntr-o zi, boierul Nicu si cucoana jupneasaprogramau ca-n faptul zilei, mine, sa plece de-acasala oras, la primarie, trguieli si alte cele,urmnd sa se-napoieze cnd pe cer luci-vor stele.Vasile, motanul casei, tolanit sus pe cuptora tras si el cu urechea la planul stapnilor.Fara sa stea mult pe gnduri a iesit n graba maresa convoace toata curtea de jivine-n adunare.Hei suratelor, le zise, va aduc o veste buna:Mine-n zori pleaca stapnii si se-ntorc seara pe luna.Pregatiti si voi meniul si-un program s-o facem latacu mncaruri, dans si jocuri ia, colea, ca-n lumea noastra.

Iar n ziua urmatoare, de cum a plecat trasuraau tsnit de prin unghere toate ntr-un strigat: Uraaa!Si doar ct ai zice Peste, din camara, de prin becisi-au gatit pe loc meniul cu gustari calde si reci.Apoi, dupa legea firii, s-au ncins la dans si jocde credeai ca uite-acuma o s-o ia casa din loc.

Dar n toata atmosfera aceasta de sarbatoared-na Scroafa, nu stiu cum, parea ntr-o asteptare.


28/48

n clipa cnd dansatorii s-au ncins la joc vrtos,ea s-a furisat n taina pna la usa din dos,si-a rugat bucatareasa sa-i dea ceva spalaturide la vase, din galeata unde se strngeau ...laturi!

Ce vreau eu sa ne ramna din povestea cu jivineeste cum se potriveste pentru multe vieti crestine.Multi crestini, ca d-na Scroafa, vin si ei la adunare,da-i cunosti ca-s totdeauna, parca ntr-o cautare.Cnta si ei si se roaga, ba sunt chiar si lucratori,dar de cum ajung acasa sunt cei mai mari brfitori.Firii lor veche de Scroafa nu i place mijlocire;ei i plac laturi murdare, spalatura de brfire.

Uite si-alte doamna Scroafa: sunt att de plini de viata,sase zile pot sa scoale de la 5 de dimineatapentru peticele-acelea de hrtii verzi la culoare.Dar cnd doar o zi din sapte e sa mearga l-adunare,se simt pironiti sub plapumi, au greturi - bietii de ei!caci hrtia de Scriptura, nu-i ca cea de dolarei.Firii lor de d-na Scroafa i place si se hranestecu laturi din lumea care este sub blestem si trece.

Iat-o alta doamna Scroafa: Soro, i-am pus ntrebare,

Dumneata ai partasie cu crestini din adunare?N-am timp, mi raspunse dnsa, am servici, gospodarie ...nsa ea chiar se-ntorsese atunci din calatorie.Caci avea timp sa si vada toamna, iarna si n varaun copil tocmai din coltul celalalt opus de tara.Dar pentru crestinii care locuiau n preajma ein-a gasit timp ani de zile sa se duca pe la ei.Doamna Scroafa nu suporta izul sfnt de partasie.Nu-nghite destul, saraca, cnd merge la liturghie?

Uite-o alta doamna Scroafa. n haine de sarbatoaregrija lui duminicala e sfnta numaratoare.Si desigur, se-ntristeaza cnd lipsesc oi la mulsoare

caci afara de profituri, alta grija nu le are.Nu le viziteaz-acasa caci acolo i se ceresa-ntretina atmosfera vietii sfinte de-nviere.Dar fiind un d-na Scroafanu suporta curatie,lui i plac laturi din lume: case, bani, navutire.

Uite-o alta doamna Scroafa: la serviciile divinedeclara: O Doamne sfinte, Te caut numai pe Tine!Dar de cum ajunge-acasa, doamna Scroafa vrea laturisi se-opreste drept la troaca cu-ale lumii spalaturi.Iar de luni de dimineata pnla ziua de-adunare,desi are de din toate: casa, bani, haine, mncare,doamna Scroafa scormoneste aprig cu rtu-n pamnt

dupa dolarei si-avere. Asta-i pentru ea Cel sfnt.** *

Orict de putin ne-ar place sa admitem si a spune,azi bisericile noastre au mai mult crestini de nume.Doamna Scroafa e experta si si joaca bine rolul:n viata laturi din lume; n gura, Mntuitorul.Vine nsa ziua-n care Domnul va scuipa din gurape toti cei ce joaca-n viata rolul viclean de dublura.


29/48

De aceea, doamna Scroafa, placa-ti sfatul meu acum:Pocaieste-te si lasa laturi si al lumii drum.

Rugaciunea triunghiulara

Vreau sa scot n evidenta un punct de paralelismal credintei protestante la cea din ortodoxism,prin care Satan nseala deopotriva pe aceicare mplinesc Scriptura numai ct si cum vor ei.

Iat-un ortodox. El zice - cnd este la-nchinaciune:Sfinteasca-Se Sfntu-ti Nume cum n cer, si jos n lume!Dar Cuvntul ne nvata ca apoi, imediaturmeaza o cautare* de acel ce s-a rugatdupa lucrurile care a cerut n rugaciune,si astfel sa Se sfinteasca Numele cel Sfnt n lume.nsa poti sfinti un Nume pe care l terfelestiprin tot felul de pacate si de spurcaciuni lumesti?l sfintesti pe Hristos oare la crciuma si la balunde sunt lucruri spurcate, tutun, alcool, scandal?

Acum haideti printre-aceia care, este-adevarat,ei cunosc bine Scriptura, o citesc si o dezbat.Cei mai multi din ei se roaga zilnic, nu doar la nevoie,

si cer ca Domnul din ceruri sa le-arate sfnta-I voie.Dar ce nvat-apoi Scriptura dupa ce-am cerut ceva?Urmeaza pasul al doilea, adica a cauta.nsa vai, n punctu-acesta multi se-aseamana perfectcu aceia despre care, spun ei, nu-s pe drumul drept.Ei, desi nu merg la baluri si-n localuri deochiatealearga din noapte-n noapte dupa lucrurile moarte.(Ct de lesne uita, bietii, ca-n Scriptura lacomiaeste pe aceeasi treapta cu-n pacat scrbos - curvia!)**Domnul Dumnezeu din ceruri e gata si-I bucurossa-Si arate sfnta-I voie, noua, care traim jos.nsa cui sa o arate daca noi n-o cautamci ne multumim doar simplu cu faptul ca ne rugam?

Haideti sa vorbim o clipa despre felul cum ne-a datDomnul pine de mncare. Primul lucru, ne-am rugat.Dup-aceea, punctu-al doilea, am plecat sa cautamraspunsul la rugaciune - un loc sa ne angajam.Si apoi, n rndu-al treilea ce-am facut? Cnd am vazuto firma ca angajeaza, am intrat si am batutla usa de la intrare, ne-am spus pasul si-am primitce-am cerut n rugaciune - loc de munca pregatit.

Acuma haideti sa zicem, doar ca exemplificare,ca te rogi, dar dup-aceea nu mai pleci n cautare.Va trimite oare Domnul pe directori din uzine

sa vina la tine-acasa sa se roage ei de tine?Sau, sa zicem, ca tu totusi te-ai pornit si ai aflat,dar n-ai mai batut la usa, te-ai ntors si ai plecat.Va veni domnul director cu-o suita de onoaresa te-aduca-n limuzina pnla usa de intrare?Vedem dar si ntelegem de ce Biblia ne spuneca nu capatam nimica printr-o simpla rugaciuneci urmeaza, prin urmare, daca vrem sa capatam,sa facem pasul al doilea adica, sa cautam.Dup-aceea, ca si-n cazul aratat la nceput,


30/48

urmeaza, n fata usii, pasu-al treilea*: de batut.

Vreau acum, spre ncheiere, sa se stie foarte bine:Tot ce-i har divin n viata NUMAI prin ruga ne vine.nsa nu doar vorbe goale ci, dupa ce te-ai rugat,treci rapid la pasu-al doilea si ncepi la cautat.Spre exemplu, ceri la Tatal sa te creasca-n cunostintade El, Cel n care toate si au viata si fiinta.Unde nsa-ti vei ncepe pasu-al doilea - cautare?Umblnd mnat de placerea lucrurilor pieritoare?l cauti cumva prin ziare, n reviste, prin romane?Este Domnu-n sali de teatru, la filme, pe stadioane?l cauti cumva n goana dupa un cstig mai marealergnd cu limba scoasa sa lucrezi suplimentare?l cauti cheltuind banii pe excursii de placereca sa-ti delectezi privirea cu ce e pamnt si piere?O, tu singur sti prea bine ca o astfel de umblarepoate fi oricum numita, dar nu sfnta cautare.

Iata care este totusi, cautarea nteleapta,una care ti aduce roada binecuvntata.Te apleci peste Scriptura si-o citesti cernd mereuspre exemplu, a-L cunoaste pe Isus si Dumnezeu.Si pentru ca El coboara oriunde azi pe Pamnt

doi sau trei se-aduna pentru si n Numele Lui Sfnt,l cauti n partasia cu fratii de lnga tineca sa-L poti cunoaste zilnic mai temeinic si mai bine.Vei simti chiar si opt ore de serviciu ca povaracnd stii ca te-asteapta Domnul la-ntlnirea de diseara.Iar Domnul care ti stie rugaciunea de a-L cunoasteva calauzi El nsusi pe o sora sau un fratesa-ti spuna, prin Ieremia, ca, cunoasterea n sinenu-i ceva abstract ci-nseamna actiune, sa faci bine***.Bucuros ca sti aceasta, ce-ti ramne de facut?Treci la pasul trei, caci vine: cerut, cautat, batut.Si-ai sa cauti acum saracii prin tot locul si mereuca facndu-le lor bine, sa-L cunosti pe Dumnezeu.

Orice rugaciune care nu e acompaniatade cei doi pasi, sa se stie: nu este nici ascultata.Ordinea deci e aceasta: cere, cauta si bate -caci numai asa-ti da Domnul, harul vietii fara moarte.*Luca 11,9; ** Coloseni 3,5; *** Ieremia 22,16

Cui i merge bine pe pamnt (1)

Am gasit, citind Scriptura, ca Domnul a pregatito reteta pentru tine care te vrei fericitnu numai n vesnicie, ci si azi, aici ct estinvelit nca-n argila, n velinte pamntesti.*

Reteta-i extrem de simpla si-accesibila oricuieste, nu numai si zice ca-i copil al Domnului.

Iata care-i denumirea acestui produs finit:Mila si ajutorare catre cel gol si lipsit.**Vi se pare mult prea simpla? Sa stiti, nu-i cuvntul meu,ci-i al cartii ce i ziceti Cuvntul lui Dumnezeu.n Psalmi, patruzeci si unu, la-nceput o sa cititica cei ce-ngrijesc saracii sunt oamenii fericiti.Crestinii firesti cred invers si nu-si fac timp ca sa caute


31/48

pe saraci, caci ei alearga dupa lucrurile moarte.Totusi Scriptura ramne adevar nealterat,iar ei vor culege roada umbletului blestemat.

Dar noi sa ne-ntoarcem iarasi la Cuvntul din Scriptura,singurul izvor sub Soare de divina-nvatatura,si s-analizam reteta garantata de Cel Sfntsa-ti aduca fericirea pe un blestemat Pamnt.Substanta extraterestra care o alcatuiesteeste dragostea n fapte, nu doar care se vorbesteAcesta e elementul care, dupa cum am spus,e de-origina divina si se afla n Isus.Cel nascut din Isus care a fost tot o daruire,este-n firea lui cea noua aceeasi alcatuire.***

Elementul cel de-al doilea tot din ceruri de sus vine,dar obtii din el atta ct lasi sa treaca prin tine.Acesta-i nfaptuirea # dragostei cea jertfitoaren traire, ca s-ajunga parte constituitoare.Si pentru ca asta are functie locomotoare,tot ea e si etalonul pentru dreapta nchinare. aEi bine, tocmai aceasta e tema lecturii noastre:Sa vedem n ce masura ni se cere si-n ce partede adus aportul nostru la trairea fericirii

pe Pamntul care-i astazi locul chinului si-l urii.Iata un crestin. Sarmanul! Tare e nefericit!Se roaga. Dar asta-l face cu-att mai nedumerit.Caci ce poate sa-ti ajute strigatul tau disperatla un medic, daca nu iei doctoria ce ti-a dat?Rugaciunea ta n cazul refuzarii doctorieiajuta doar la marirea tensiunii agoniei.Paraseste deci umblarea dupa tot ce-ti place tie zcaci aceasta e poteca ce duce la farmacie.Ocupa-te de nevoia celuilalt de lnga tine,si prin haru-nfaptuirii cobort din slavi divinepune si substanta 3-a: scoala-te si cerceteaza,B

hraneste nfometatii, mbraca-i si-mbarbateaza.xDa, tu ai multa dreptate atuncea cnd socotestica poti gasi fericirea n cele ce-s pamntesti;Dar ele-aduc fericirea numai date Domnului Mcobort azi, pentru tine, n pielea saracului.Si cnd va zice satana: Da, dar tu cu ce rami?,spune-i ca tot ce ajunge pus n mna DomnuluiDomnul binecuvnteaza, frnge si-apoi nmultesteOca satura toti saracii, ba nca si prisoseste.WIar daca te nspaimnta c-ai sa mori de foame-n drum,spune-i: Piei de-aici Satano - asta nu e nicidecum!Vaduva, cea din Scriptura, a trait pentru c-a datultima mbucatura, ultimul ei dumicat.Y

Iata deci, aici e taina si motivul pentru carecrestinii n-au fericirea - unii n-au nici chiar mncare.

N-ai sa ai dect ce dai; capeti numai ce-ai lasat;Pnu traiesti dect ct mori - ca Isus care S-a dat.

*Ps. 41,2; +2 Petru 1,3; **Ps. 41,1; &Isa. 58,7; **2 Cor. 5,17; #Filipeni 2,13;a1 Ioan 3,18-19; z Rom. 15,3; B Iacov 1,27; xMatei 25,40; MMaleahi 3,10; OMarcu6,44; WMarcu 6,43; Y1 mp. 17,12; PMatei 10,39.


32/48

Cui i merge bine pe Pamnt (2)

Vreau sa discutam acuma o alta categorieprivita-n Sfnta Scriptura ca fiind tot saracie.

n timp ce Scriptura spune ca-n Hristos ni-e dat deplindragoste, rabdare, pace si un cer mereu senin,Vedem tot Sf. Scriptura ntr-un loc cum amintestece sa facem daca unul sau vreun alt dar ne lipseste.Ei bine, cnd este vorba despre astfel de saraci,apoi ntlnesti de-acestia, daca vrei, tot la doi pasi.

Primul loc n care astfel de saraci zilnic gasestie familia, cu care, si-n care, convietuiesti.Spre exemplu, dimineata, nici nu te-ai trezit prea binesi-auzi din bucatarie: Ce? Astepti toate de la mine?Buimacit de somn i zici: Draga, cumva m-ai strigat?Iar ea zice otarta: Si ce daca esti barbat?Cnd o mai auzi si pe-asta ti vine sa sari la easi s-o-ntrebi: Ai mintea-ntreaga, sau ti s-a-ntmplat ceva?Dar ...eziti pentru o clipa; tu o vezi ca astazi estesaraca n voie buna, tot trnteste si bufneste.Iar ca unul care cauti fericirea pe Pamnt

ngrijind de cei n lipsa - cum spune Cuvntul Sfnt,i vei oferi n graba dragostea ta jertfitoare.Si fara sa stai pe gnduri dintr-un salt esti n picioare,ti pui sortul si cnti tare n drum spre bucatarie:O iubita mea, cu tine viata-i cnt si poezie!Si n timp ce ea ramne cam descumpanita-n loc,iei galeata, fugi la apa, aduci si bagi lemne-n foc,pna cnd ea, rusinata si privindu-te uimitati va zice: Iar tu draga m-ai facut preafericita!Dar mai mult dect atta, ea va fi asa schimbatacum nca n-ai mai stiut-o n acelasi grad vreodata.Cnd te vede la tot pasul gata sa renunti la tineori de cte ori prin asta i poti face ei vreun bine,

Va-ncerca sa te imite socotindu-se datoaresa se poarte ct mai dulce si tot mai atragatoare.

Stii finalul unui astfel de raport de vietuire?E-un start de croaziera pe oceanul Fericire.Caci oriunde se cultiva dragostea ce-si socotesteprivilegiu clipa-n care bucuroasa se jertfeste,Acolo rasare Domnul, rasare Isus Hristos -Izvorul oricarui bine si n cer si-aicea jos.

Si-acum spune: cnd cu tine e Isus si Duhul Sfnt,cum poate sa-ti mearga altfel dect BINE pe Pamnt?

Cui i merge bine pe Pamnt (3)

Haideti sa vedem acuma felu-n care Dumnezeupoate face fericita o nevasta cu-n sot rau.

Sora noastra, Verginica, o crestina necajita,stiind ea ca o crestina e-o femeie fericitase ruga cu foc la Domnul pentru sotul ei, Marin,un om pus numai pe cearta si cu sufletul hain.Dar n loc ca sa devina ct de ct si el mai bun,


33/48

se-nraise si mai tare - se purta ca un nebun.Verginica noastra nsa nu s-a deznadajduit.A luat din nou Scriptura si, citind-o, a gasitca prin ruga capeti numai putere si instruire.Dar adevarata cale spre cereasca fericirenu-i sa plnga toata ziua la Domnul si sa-l prasca,ci sa afle ce-i lipseste si cu drag sa-l miluiasca.

A-nteles. Si-atunci deodata, a vazut asa, pe loc,ca Marin al ei, saracul, nu era iubit deloc.Framntat de-un timp de vreme de o mare apasare,a ajuns sa nu mai aiba nici cu Dumnezeu rabdare.

ncetnd din ziua-ceea Verginica cu bocirea,a-nceput sa-l nconjoare cu rabdarea si iubirea.Cnd s-a-ntors seara acasa ca un leu nfuriat,ea l-a-ntmpinat c-un zmbet si, ce crezi? L-a dezumflat!A-ngnat el doua vorbe sa aprinda cearta-n toi.Dar vezi, nu avea cu cine caci la cearta trebui doi;Iar nevasta lui, acuma, radiind de zmbitoarei-a topit toata furia cum dispare ceara-n soare.El, privind mirat spre dnsa, nestiind ce sa-nteleagapentru-ntia oara-n viata i-a picat att de draga,nct podidindu-l plnsul, printre lacrimi si suspine

i cerea-n genunchi iertare zicnd: Nu-s vrednic de tine!Iar la rndul ei, sotia, zicea: O, nu dragul meu,eu, nemplinind porunca Scripturii lui Dumnezeu,n-am stiut s-ascult de tine cnd erai morocanoscum m-a nvatat Cuvntul, la fel ca si de Hristos!Si de unde pn-acuma nu puteau sa se-ntlneascafara sa se ia n coarne si fara se jigneasca,acum cautau tot timpul prilejuri sa-si dea trcoalecum se-nvrte neoprita planta cu fata spre soare.

Cine poate sa numeasca o mai mare fericirentre soti dect aceea sa traiasca n iubire?

Iata deci cum se-mplineste adevarul care spune:Mila de saraci e pretul fericirii tale-n lume.

Oi cu minti de ...cini?

ntr-o zi, Gheorghita Cozma - copil neastmparat,s-a dus plictisit pe-afara sa-si gaseasca de jucat.Dar cum nu-si gasea prieteni si-avea totusi chef de joaca,dnd peste un Azorica a-nceput sa-l necajeasca.l lovea c-un bat pe cine si tare se mai distracnd catelul rodea batul, nu mna care-l misca.

Scena era amuzanta, dar si un prilej din care,

eu am tras o-nvatatura foarte edificatoare.Ne arata Cartea Sfnta ca Domnul, bunul Pastor,foloseste si El batul la pascutul oilor.Dar vezi, Domnul spune-n Carte si ne-anunta ca pe noicu nuiaua ne mngie, ca pe scumpi copii ai Sai.Satan, stiind foarte bine ca aceasta-nvataturane-a fost adusa prin Duhul si-asezata n Scriptura,ne-a facut sa dam uitarii Psalmul douazeci si trei,facndu-ne, pnla urma, oi cu minte de catei.Va mirati cum vine asta? Stati c-o sa ne lamurim


34/48

mintenas, cnd - ce surpriza! cred ca toti descoperimcum suntem da, oi din turma, nsa vai, de multe oriprimim harurile sfinte cu o minte de ...azori.

Spre exemplu, Domnul vede ca lupul ne da trcoalecu placerea de-abundenta pentru cele trecatoare.Iar El, vrnd sa ne scuteasca de-a plnge o vesnicie,ne ndreapta, cu blndete, prin nuiaua saracie.Ct despre crestinul care ramne-n Hristos mereuprimind tot cu multumire din mna lui Dumnezeu,bogatia nu-l ncnta; saracia nu-l loveste;n Hristos el are totul; cnta si i multumeste.Saracia lui i este nici mai mult, nici mai putin,dect dulcea mngiere scapndu-l de-un vesnic chin.Si-ncrezndu-se n Domnul, ca vaduva din Sidon,si ia pinea de la gura si-o da fratelui Ion.Iar Isus, care l vede cautnd sfnta-mparatiei da TOT ce i lipseste si-l scapa de saracie.

nsa vai de-acela care nu se-ncrede n Hristos,cnd se clatina suportul lucrurilor lui de jos!Cnd pe-acestia i mngie Domnul cu nuiaua Saajungnd chiar cteodata sa n-aiba nici ce mnca,atunci vezi cta dreptate am sa spun ca multi crestini

se complac n aplicarea logicii mintii de cini.Ei umblnd doar prin vedere si tinndu-si ochii-n jos,nu pot sa vada slavita mn-a Domnului Hristoscare mnuie, din ceruri, nuiaua mngietoarea lipsei, pentru o vreme, de haine si de mncare,si n loc sa l hraneasca, ca vaduva pe Iliednd altora mai n lipsa din neagra lor saracie,mrie ca Azorica si-umbla numai dupa baninu sa dea, ci sa cstige pe la nemti si-americani.

O, voi toti aceia care priviti capul pamntescal nuielii saracie, priviti si spre cel ceresc.Domnul v-a facut s-ajungeti ca vaduva din Sidon

si S-a-nvesmntat n haina fratelui sarac Ion,ca primind dator sa-L faceti cu ultimul dumicat,sa va lege, ca-n Sarepta, la izvorul nesecat.

Capra si Satana, lupul si unii crestini

Vreau sa fac, mai nainte, mentiunea ca-n povestiSunt ascunse taine sfinte si oracole ceresti.

Iata arhicunoscuta Capra cu trei iezi, n careautorul ne prezinta strategia de-nselarecare-aduce lui Satana o astfel de reusitanct a ajuns sa-i fie arma foarte folosita.

Ne spune povestitorul ca-ntr-o zi, capra-a plecatsa cumpere de mncare, iar pe iezi i-a ncuiatn casa cu poruncirea: Dragii mei, nu descuietidect cnd cnt eu de-afara: Trei iezi cucuieti!Lupul, care auzise tot ce s-a vorbit n casa,si de mult dorea sa-nfrupte cu carne de iezi la masa,de ndata ce cumatra i-a lasat si a plecatia-nselat sa-l lase-n casa si, cum stim, doi i-a mncat.

Judecnd pe lup acuma din postura de vecin


35/48

ntelegem si mai bine sufletul de lup hain.Dar de, unde-i lacomia e si duh de vicleniegarnisita cu-o masura si mai mare de prostie.Vom vedea curnd cum capra, cunoscndu-i lacomiava sti s-o exploateze sa-i plateasca viclenia.Ca va face ea acuma? Se va face ca nu stieca lupul i-a mncat iezii si-l va invita sa viecnd le face de pomana cu sarmale si cu vin,sa plnga si el alaturi, sa-i toarne balsam pe chin.

Ce va face nsa lupul? Se va-ncumeta el oaresa mearga si la pomana cu-atta nerusinare?Da! Iar el va face asta ca sa lase-n urma-apoilectie spre-nvatatura pentru unii dintre noi.Capra deci, invita lupul dar i pregateste-nticonditii ca sa-i plateasca fapta pe masura lui.A facut astfel o groapa umpluta cu lemn uscatsi deasupra rogojina, peste care-a asezat,o momeala pentru lupul care-a vrut - prin nselare,sa-i mannce bietei capre si iezii, dar si-un prnz mare.nsa, cum spune povestea, lupul s-a-nselat cumplit;Lacomia si-nselarea i-au adus tragic sfrsit. * * *

Povestea este poveste. Dar spuneam noi ca-n povestistau ascunse, metaforic, imagini duhovnicesti.Ce multi sunt crestinii care se-mbata cu apa rece -Vor cerul care ramne, dar si lumea care trece.Cnd ne referim la forma sau felul de raportarea crestinului cu lumea, facem o asemanarela faptul ca prin iesirea din lume, l-a-nfu

Documents

ISUS umbland