B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G EB U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 3 - Martie 2015 www.ittrends.roNr. 3 - Martie 2015 www.ittrends.ro

INTERV IU

EVEN IMENT

INTERV IU

Gabriel Lospa,Gabriel Lospa,Directorul departamentului Directorul departamentului de eAgriculture din cadrul de eAgriculture din cadrul companiei SIVECOcompaniei SIVECO

Pag. 2Pag. 2

Felix Enescu,Felix Enescu,CIO CouncilCIO Council

Pag. 12Pag. 12

Pag. 9Pag. 9

„Procesul continuu de învățare și îmbunătățire înglobat în „Procesul continuu de învățare și îmbunătățire înglobat în colaborarea agile, împreună cu conceptele KanBan care ajută la colaborarea agile, împreună cu conceptele KanBan care ajută la optimizare pentru că sunt transparente, sunt cheia problemei.”optimizare pentru că sunt transparente, sunt cheia problemei.”

Pag. 13

Arie van BennekumArie van BennekumCo-autor Agile Manifesto, Thoughtleader la Agile in the CoreCo-autor Agile Manifesto, Thoughtleader la Agile in the Core

MWC 2015MWC 2015

www.ittrends.ro

1Nr. 3 - Martie 2015

Succesul celei de-a doua conferințe „Cybersecurity in România”, de la începutul lunii octombrie de anul trecut, ne-a obligat să ne apucăm mai devreme de

organizarea următoarei ediții, care va avea loc tot la Sibiu în perioada 24-25 septembrie 2015. Așa a luat naștere un nou proiect, ca urmare a colaborării dintre Agora Group și Swiss Webacademy. Mai exact este vorba despre o nouă revistă, care va fi tipărită trimestrial, denumită Cybersecurity Trends, revistă care este disponibilă gratuit online la adresa https://cybersecuritytrends.ro/.

De ce o nouă revistă? Ce își propune? De ce de securi-tate? La aceste întrebări am încercat deja să răspund în editorialul noii publicații.

În continuare aș dori doar să subliniez importanța domeniului și să mai trag un semnal de alarmă. Din păcate domeniul securității este fie ignorat fie tratat cu superficialitate și aroganță. Titluri de genul „Cum să îți aperi calculatorul de SRI?” pot fi catalogate în cel mai bun caz ca fiind puerile și se nasc doar din goana după senzațional. Este adevărat că dacă ne dorim să rămânem complet anonimi ar trebui să renunțăm la calculatoare, internet, telefonie mobilă și probabil să ne retragem într-o peșteră din munți. Este adevărat că viața noastră privată este importantă și că ar trebui să știm și să deci-dem singuri ce informații despre noi, când, în ce condiții și cui vrei să le dezvăluim. Este posibil ca acest lucru să fi devenit deja utopic.

Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să depunem armele și nici că trebuie să lăsăm pe oricine, fie ele chiar instituții ale statului, să-și bage nasul în viața noastră privată. Dar nu înseamnă nici să ne războim între noi în loc să facem front comun în fața atacurilor cibernetice criminale venite fie din partea crimei organizate, fie chiar din partea unor state adverse.

După cum afirmam și în editorialul menționat: „Apă-rarea în fața atacurilor cibernetice nu mai este o opțiune personală și nici măcar una națională. În fața unui război total și a unei amenințări globale, trebuie făcut front comun: utilizatori - companii private - instituții statale - instituții transfrontaliere”.

Și dacă mai era nevoie, voi ilustra cele afirmate cu câteva citate dintr-un material Microsoft sosit la redacție după ce noua revistă se afla deja la tipar.

Microsoft România a lansat recent o campanie educațională prin care își propune să le ofere utilizato-rilor de internet instrumentele necesare pentru a face față amenințărilor din mediul online.

„În România, 66% dintre utilizatorii de internet con-sideră că nu au suficiente informații referitoare la riscu-rile generate de fenomenele de criminalitate cibernetică şi nici instrumente pentru a se apăra împotriva acestora. În același timp, vârsta la care copiii încep să acceseze in-ternetul şi, prin urmare, să fie expuși la riscuri similare continuă să scadă, ajungând la o medie de 8 ani conform celui mai recent studiu realizat de Salvați Copiii”.

„La nivel global, cea mai recentă ediție a Microsoft Com-puting Safety Index (MCIS) arată că incidentele de crimi-nalitate cibernetică sunt responsabile pentru pierderi fi-nanciare estimate la 23 de miliarde de dolari.

Pentru a contribui la diminuarea acestor riscuri, Microsoft operează cel mai avansat centru de excelență privat dedicat luptei globale împotriva criminalității cibernetice. Microsoft Cybercrime Center luptă împotriva infracțiunilor online, inclusiv a celor asociate cu viruși malware, botnet, încălcarea dreptului de proprietate inte-lectuală şi facilitarea exploatării copiilor prin tehnologie.

La cele de mai sus se adaugă un studiu realizat recent de BSA � The Business Software Alliance, care demonstrează că rata pirateriei cibernetice înregistrată de o țară este un indicator puternic al ratei de contaminare cu viruși malware în țara respectivă (o corelare pozitivă de 0,79). România se numără printre țările cu cel mai mare risc, 62% dintre programele software instalate în 2014 fiind contrafăcute, comparativ cu media globală de 42%. Printre riscurile asociate cu programe software contrafăcute, 64% dintre utilizatorii globali au menționat că hackerii ar putea obține acces neautorizat la sistemele lor, în vreme ce 59% s-au referit la pierderea datelor. �

romulus.maier@agora.ro

E D I T O R I A L

Romulus Maier

Cybersecurity Trends

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 3 - Martie 2015I N T E R V I U

Sistemul de Management al Fermelor Agricole dezvoltat de SIVECO vă oferă soluția optimă, adaptată activităților din viața de zi cu zi a unei ferme.

Gabriel Lospa, Directorul departamen-tului de eAgriculture din cadrul companiei SIVECO, ne spune care sunt beneficiile informatizării fermelor agricole.

IT Trends: Care sunt fermele care au nevoie de un sistem de management?

Gabriel Lospa: Având în vedere că jumătate din suprafaţa agricolă din România este administrată de ferme mari, aplicația realizată de noi se adresează cu precădere acestora. Este esențial pen-tru orice manager de societate agricolă care gestionează suprafețe mari de teren să dețină un control eficient al afacerii, printr-un acces rapid la informații utile care să-l ajute să ia cele mai bune decizii. Utilizând aplicația noastră, fermierii pot ști în orice moment eficiența fiecărei culturi agricole și pot acționa în consecință.

IT Trends: Ce trebuie să știe fermierii înainte de a investi într-o soluție de management al fermelor?

Gabriel Lospa: E bine ca managerul care își dorește o fermă de succes să își schimbe perspectiva – în sensul în care ferma sa trebuie privită ca o afacere profitabilă, nu ca o fermă oarecare. De asemenea, e bine să cunoască competitorii și piața, să își dezvolte o strategie bazată pe informații obiective și să fie conștient de faptul că in-formatizarea e un proces ireversibil, ce se produce deja în fermele din întreaga lume și care aduce beneficii atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori.

IT Trends: Care sunt beneficiile concrete ale utilizării aplicației?

Gabriel Lospa: Unul dintre efectele imediate, urmărite de orice manager, îl reprezintă reducerea costurilor, respectiv creșterea profitabilității fermei.

Mai concret spus, managerii își pot gestiona și planifica în mod eficient re-sursele umane, activitățile agricole, utila-jele agricole sau consumul de carburant.

În plus, raportările generate de sistem sunt extrem de utile oricărui fermier: sta-diul lucrărilor realizate la nivel de cultură, tarla, fermă, rapoarte de producție privind cultura, suprafața, activitate, resursa uti-lizată, rapoarte privind costurile bugetate și realizate la nivel de fermă, rapoarte pentru urmărirea derulării contractelor, rapoarte privind gestiunea stocurilor și ac-tivelor imobilizate, rapoarte privind activi-tatea de întreținere și reparații.

Pe de altă parte, sistemul asigură ges-tiunea financiar-contabilă și a salariilor, gestiunea proprietarilor de terenuri, a con-tractelor de arendă și a plăților aferente, gestiunea stocurilor de materii prime, ma-teriale auxiliare și produse, gestiunea con-sumurilor efective de materii prime, mate-riale auxiliare, forța de muncă, gestiunea costurilor cu utilajele agricole și gestiunea lucrărilor de revizii și reparații.

IT Trends: Majoritatea fermierilor nu au cunoștințe tehnice avansate. Cum se pot familiariza aceștia cu aplicația furnizată de dvs.?

Gabriel Lospa: Aplicația noastră este realizată în baza nevoilor concrete ale fer-mierilor, am fost efectiv pe teren și am stat de vorbă cu aceștia. Am făcut aplicația ast-fel încăt să fie extrem de ușor de utilizat, putând fi accesată de pe mobil, tabletă sau laptop, de oriunde, oricând.

În plus, suntem alături de clienții noștri în fiecare etapă de implementare a soluției și le oferim suport și consultanță permanentă. Pornind alături de noi, fer-mierii vor fi la curent cu stadiul lucrărilor agricole și statusul utilajelor agricole.

IT Trends: Care este expertiza com-paniei SIVECO în domeniul agricol?

Gabriel Lospa: Proiectele IT realizate de SIVECO Romania pentru sectorul agricol au o mare complexitate și rezultate impor-tante, confirmate. Dau ca exemple Siste-mul Integrat de Administrație și Control (IACS) și Sistemul de identificare a par-celelor (LPIS), dezvoltate și implementate pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), ce realizează gestiu-nea completă a plăţilor pe suprafaţă pentru fermieri, din fonduri europene şi naţionale. Realizarea şi implementarea acestor soluţii IT au contribuit decisiv la creşterea nive-lului de absorbție a fondurilor europene pentru agricultura românească.

De asemenea, am dezvoltat Registrul Agricol, o soluţie software integrată ce asigură evidenţa superioară şi unitară a gospodăriilor din cadrul unei localităţi, a terenurilor, a mijloacelor de producţie agricolă şi a efectivelor de animale care contribuie la dezvoltarea agriculturii şi buna utilizare a resurselor locale. �

Cum puteți face mai mulți bani din agriculturăE luna martie! E timpul să ne gândim la...recolta de toamnă. Dacă alegeți de acum să gestionați mai bine activitățile fermei dvs., puteți reduce costurile și crește productivitatea în sezonul de recoltare.

Gabriel Lospa, Directorul departamentului de eAgriculture din cadrul companiei SIVECO

www.ittrends.ro

3Nr. 3 - Martie 2015

Dell Latitude E5550echipat cu procesor Intel® CoreTM i5-5200U

Prin partenerii Network One Distribution

Intel, the Intel Logo, Intel Inside, Intel Core, and Core Inside are trademarks of Intel Corporation in the U.S. and/or other countries.

550reTM i5-5200U

Tehnician acolo unde te afli, a doua zi lucratoare,

prin garantia 2 Ani Next Business Day On-Site

Dell Next Business Day

Reader’s Dig

est

Votat

de cititori

Display: 15.6” (1366x768) HD LED

Memorie: 4GB DDR3L 1600MHz

HDD: 1TB 5400rpm

Video: Intel® HD Graphics 5500

Conectivitate: Intel® 7260 + Bluetooth 4.0

Sistem de operare: Windows 8.1 Pro

Proiectat pentru companiile care au nevoie de performanta, durabilitate si design

www.ittrends.ro

4 Nr. 3 - Martie 2015E V E N I M E N T

Consecvent politicii de extindere şi diver-sificare constantă a tematicii si participării, Eugen Preotu - iniţiatorul si fondatorul celei mai importante expo-conferinţe internaţionale TELECOM din România, Ziua Comunicaţiilor, a suplimentat spaţiul demo-expo alocat în cadrul evenimentului, anul acesta ajungân du-se la cifra de 20 companii expozante.

„Am extins şi diversificat constant structura evenimentului, pentru a o adapta nu doar la trend-urile tehnologice şi la noile tendinţe de pe pieţele internaţionale, ci şi la cerinţele şi ne-voile pieţei locale”, explică Eugen Preotu.

Abordarea aplicată a tehnologiei oferă ex-po zanţilor din cadrul expo - conferinţei Ziua Comunicaţiilor oportunitatea de a-şi valorifica optim capitalul de expertiză şi competenţe - un diferenţiator esenţial în condiţiile accelerării fenomenului de uniformizare şi globalizare al ofertei comerciale - şi conferă evenimentului un plus de valoare.

Printre participanţii din cadrul Expoziţiei Ziua Comunicaţiilor 2015 se află companii ca Arobs, Asus, Digital Telecomms, Digisign/Ines, Felix Telecom, Huawei, Intrarom, LG, Q-East Software, RDS&RCS, Romkatel, Sony, Teletrans, Xerox, dar si organizatii precum ANCOM.

Expoziţia din cadrul conferinţei Ziua Comunicaţiilor 2015 este astfel gândită încât să respecte principiul „win-win” pe care este dezvoltat evenimentul, oferind companiilor participante posibilitatea de a-şi prezenta cele mai noi şi valoroase produse şi tehnologii, iar vizitatorilor - şansa de a putea afla ce răspunsuri practice au expozanţii la nevoile si cerinţele specifice ale organizaţiilor lor şi care sunt câstigurile reale pe care le pot obţine.

Astfel, anul acesta, în cadrul expoziţiei, Arobs va prezenta aplicaţia Track Gps - prima soluţie de monitorizare a flotelor auto din România, Digisign va demonstra benefi-ciile soluţiilor de securitate a informaţiilor,

Digital Telecomms va prezenta soluţii de interconectare pe fibra optică pentru DATA CENTER: sisteme de distribuţie de mare densitate, cabluri şi sisteme pre-conectorizate Plug & Play, module LGX pentru aplicaţii Paralel-Optics de 40/100GbE.

Intrarom - filiala din România a holdingu-lui grecesc Intracom Telecom va expune: plat-forma radio UltraLink™-FX80 (all-outdoor multi-Gigabit Ethernet PtP) care functionează in E-Band (71-76 GHz and 81-86 GHz), seria inovatoare a produselor radio Street-Node™ V60-PTP (auto-aligning Ethernet) şi WiBAS™ OSDR (all-outdoor radio) ce oferă tehnologia PtMP disponibilă sub 2 forme: OSDR (10.5 / 26 / 28 / 32 GHz) si OSDR-S (42 GHz).

Sony va oferi posibilitatea de a vedea la lucru noul sistem Optical Disc Archive, în timp ce Xerox România va prezenta în cadrul standului propriu noile echipamente Xerox WorkCentre 5022, Xerox WorkCentre 3655 si Xerox WorkCentre 6027 şi va susţine un work-shop şi demo-uri live pe temele imprimării mobile, Wi-Fi direct, Apple AirPrint, Xerox PrintBack şi Google CloudPoint.

De asemenea, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) prezintă două instrumente de in-formare dezvoltate în beneficiul utilizatorilor finali: Veritel.ro, comparatorul de oferte tele-com cu ajutorul căruia utilizatorii pot afla cele

mai avantajoase oferte de telefonie și internet adaptate nevoilor proprii de comunicare și Netograf.ro, aplicația de monitorizare și tes-tare a calității serviciului de internet.

„Feedback-ul pozitiv primit anul trecut pe marginea zonei expoziţionale ne-a determinat să alocăm o suprafaţă mai mare şi să invităm mai multe companii să expună.

La Ziua Comunicaţiilor 2015 şi-au anun-ţat deja participarea companii de renume, atât locale, cât şi globale, cu activitate în telecomunicaţii şi soluţii de business, mobili-tate, servicii digitale etc. Vom avea produse şi tehnologii prezentate în premieră, ceea ce va aduce vizitatorilor un plus de valoare și o experiență inedită”, afirmă organizatorii eve-nimentului Ziua Comunicaţiilor, ediţia 2015, Eugen Preotu şi ITS Events Management.

Dacă doriţi să fiţi la curent cu ceea ce contează în industria telco, să aflaţi informaţii despre tendinţele actuale în domeniul IT&C şi despre modul cum evoluează piaţa locală, înregistraţi-vă la Ziua Comunicaţiilor 2015, cea mai importantă expo-conferinţă interna-ţională TELECOM din România, care va avea loc în data de 28 aprilie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Grand Ballroom.

Evenimentul reuneşte anual peste 700 de participanţi, jucători-cheie la nivel decizional din peste 20 de ramuri: TELECOM, IT, Comerţ Electronic, Energie, Securitate, Bănci, Auto, Tran sport, Guvernamental, Ambasade, Media (zia rişti), Electronice, Consultanţă, Servicii/ Servicii poştale, Sănătate, Educaţie, Retail, Con-strucţii, Mediu, Lemn/Mobilã, Vinuri, Turism.

Participarea este gratuită, iar accesul la eve-niment se face pe baza listei de înscriere, care se găseşte pe site, www.zcom.ro/Secţiunea înregistrare. �

Expoziţia Ziua Comunicaţiilor 2015 - o şansă de a afla ce câştiguri reale vă pot aduce noile tehnologii IT&CCea de-a XIX-a ediţie a evenimentului Ziua Comunicaţiilor 2015 va include un amplu spaţiu expoziţional în care companiile IT&C işi vor prezenta cele mai noi produse, tehnologii şi servicii şi vor demonstra practic ce bene-ficii pot acestea oferi.

Operatori - Panel: Telekom, Orange, RCS&RDS, Vodafone Furnizori – Secţiunea 1: Romkatel, Huawei, Alcatel-Lucent, Ericsson, Rohde & Schwarz, IntraromFurnizori – Secţiunea 2: Q-East Software, Cisco, Ymens, Bitdefender, Sony Ecommerce – Panel: Visa Europe, Mastercard, Pay U, CEC Bank, Posta Romana, Digisign/InesExpoziţie: ANCOM, Arobs, Asus, Bitdefender, Digital Telecomms, Digisign/Ines, Felix Telecom, Huawei, Intrarom, LG, Q-East Software, Radiocom, RDS&RCS, Romkatel, Sony, Teletrans, Transelectrica, XeroxTombolă: Allview, Asus, Bitdefender, Huawei, Infratel, LG, Orange, Rohde&Schwarz, Romkatel, Samsung, Veridian Systems, Xerox, ZTEDegustare de vinuri: by invitation - Cavaleri şi Cavalere ai/ale Vinului

Participanţi Ziua Comunicaţiilor 2015

www.ittrends.ro

5Nr. 3 - Martie 2015

A D V E R T O R I A L

În prezent, performanța retailerilor este dictată de eficiența în transmiterea me-sajelor: studiile arată că o companie are la dispoziție numai 8 secunde pentru a

câștiga un client nou. Astfel, utilizarea dis-play-urilor profesionale BenQ în detrimen-tul soluțiilor convenționale de advertising se traduce într-un avantaj competititv major datorită impactului vizual asupra clienților.

Special create de BenQ pentru compani-ile care își doresc soluții inovatoare în zona publicității, ecranele pentru afișaj profe-sional Digital Signage integrează o paletă largă de formate (de la cele clasice 16:9 la cele extra wide 16:3 și 32:9, cu display pe ambele fețe sau cele cu display transpa-rent) cu funcții și caracteristici avansate.

Dimensiunile generoase - între 42” (107 cm) și 84” (213 cm), transformă display-urile BenQ în soluția ideală pentru afișarea de informații și reclame în spațiul de vân-zare sau promovare. Spre deosebire de televizoare, a căror durată de funcționare se rezumă la câteva ore pe zi, ecranele pentru afișaj profesional BenQ pot opera 16 ore, 7 zile pe săptămână sau chiar non-stop datorită sistemelor de răcire speciale și a senzorilor pentru monitorizarea și controlul temperaturii.

De asemenea, ecranele profesionale BenQ sunt optimizate pentru montarea în modul portret; ele folosesc o structură de fixare cu mai multe puncte solide pentru a preveni deformarea imaginii, un incon-venient frecvent în cazul poziţionării pe verticală a ecranelor.

Un alt avantaj este posibilitatea co-nectării mai multor display-uri în matrici de până la 4x4 monitoare, fără a mai fi nevoie de utilizarea unor splittere, prin

cablu VGA sau DVI, dintr-un monitor în altul. Cu splitter se pot realiza însă matrici de 10x10 monitoare. Display-urile BenQ încorporează funcţii speciale precum un software de administrare de la distanţă (Multi Display Administrator) de la un singur computer prin intermediul căruia pot fi controlate până la 98 de ecrane prin RS232 şi un număr nelimitat în cazul conectării LAN. Acestea integrează și suita software EZ, ce permite redarea de fişiere prin memorie USB sau wireless, cu aju-torul unui PC sau dispozitiv mobil smart cu iOS sau Android.

În plus, slotul Open Pluggable Speci-fication (OPS) permite integrarea unui PC standardizat lângă panoul de afișaj și înlătură necesitatea conexiunii prin ca-

bluri pentru a crea soluții de semnalizare digitală care să răspundă nevoilor compa-niilor de retail.

Datorită managerului inteligent de con-ținut X-Sign, display-urile profesionale pentru afișare de reclame și informații oferă posibilitatea de creare în timp re-cord a materialelor publicitare datorită șabloanelor predefinite, care pot fi perso-nalizate cu propriul conținut – de la text, până la materiale video și coduri QR.

Câteva dintre modelele de display-uri BenQ pentru digital signage sunt: IL420, IL460, SL461A, SV500, PH460, PL550, PH550, BH280, BH380, DH551F, DL550F, etc. Pentru mai multe detalii, accesați site-ul BenQ România: http://benq.ro/product/digitalsignage/ �

BenQ redefinește viitorul advertisingului prin gama de display-uri profesionaleLe poți găsi în magazine, bănci, restaurante, baruri, hoteluri, aeroporturi, stații de tren sau metrou

www.ittrends.ro

6 Nr. 3 - Martie 2015E V E N I M E N T

Cu toate că am mai vorbit despre acest subiect cred că merită să medităm puțin asupra ingredientelor care au dus la aceste rezultate de vârf. După cum ne-a mărturisit Aymar de Lencquesang, President EMEA & Senior Vice President Lenovo Group, diferența între rezultate bune și rezul-tate excelente stă în cultura companiei, în diversitatea culturală și în faptul că se deleagă responsabilitățile la nivel local. În topul primilor 100 de angajați ai companiei sunt reprezentate 20 de naționalități, iar în consiliul de conducere, format din 12 membri, sunt prezente 7 naționalități.

Un alt ingredient important este modul în care inovația este combinată cu eficiența și producția la scară.

Și chiar dacă Lenovo se află momentan în top, își propun „să fie umili, să fie un competitor (challenger) și să asculte vocea consumatorilor. Este interesant și cum se schimbă obiceiurile de consum. În momen-tul de față smartphone-urile sunt folosite în primul rând pentru navigare pe web, rețele sociale sau divertisment, apelurile telefonice de voce situându-se abia în coada listei. Și cu toate că personal nu cred că este bine, se pare că azi nu mai există timp liber și nici plictiseală, pentru că toată lumea se uită în permanență la telefon.

Pornind de la aceste considerente Lenovo încearcă să își optimizeze smart-phone-urile și tabletele în concordanță cu noile obiceiuri de consum.

La MWC 2015 Lenovo a lansat 2 noi tablete Android din seria A, Lenovo TAB 2

A8 și A10-70, și tableta ideapad MIIX 300, cu sistem de operare Windows.

Tabletele din noua serie A dispun de tehnologia Dolby Atmos, care îmbu nătă-țește claritatea și profunzimea sunetului redat de boxele încorporate, optimizând astfel experiența de vizionare a filmelor și a serialelor de televiziune, dar și pe cea a audițiilor muzicale.

TAB 2 A10-70 este o tabletă cu ecran Full HD de 10,1 inci și cu tehnologie de sunet Dolby Atmos, în bara de sunet existând mai multe difuzoare, ceea ce per-mite o redare mai bogată a sunetului.

Tableta are o grosime de 8,9 mm și o greutate de 500 de grame, rulează siste-mul de operare Android 4.4 pe un procesor MediaTek cu patru nuclee, modul Wi-Fi dual band și camera principală de 8 mega-pixeli. TAB 2 A10-70 este disponibilă în două culori, Pearl White sau Midnight Blue.

Lenovo TAB 2 A10 va fi disponibilă începând cu luna aprilie, la un preț de pornire de aproximativ 199 de dolari pen-tru modelele Wi-Fi și 279 de dolari pentru modelele LTE.

TAB 2 A8 este o tabletă cu ecran IPS HD de 8 inci, cu tehnologie de sunet Dolby

Atmos, o greutate de 360 grame, o cameră frontală de 5 megapixeli și o autonomie de 8 ore.

Tableta oferă conectivitate 4G LTE și este dual sim!

TAB 2 A8 este prima tabletă care utilizează sistemul de operare original Android 5.0 Lollipop. Ca și fratele său mai mare, TAB 2 A8 dispune de procesor MediaTek cu patru nuclee. De asemenea, tableta dispune de un spațiu de stocare de până la 32 GB cu ajutorul unui card de memorie microSD și este disponibilă în patru culori: Pearl White, Ebony, Midnight Blue sau Neon Pink.

Lenovo a lansat 2 noi tablete Android și o tabletă Windows

de Romulus Maier

După 22 de trimestre de creștere de până la 3-4 ori peste creșterea medie a pieței, Lenovo nu se putea prezenta la Mobile World Congress 2015 cu mâna goală, așa că a mizat pe ideea că „tehnologiile importante vin în pachete mici și accesibile”.

MWC

2015

www.ittrends.ro

7Nr. 3 - Martie 2015

Lenovo TAB 2 A8 va fi disponibilă începând din luna iunie, la un preț de pornire de aproximativ 129 de dolari pen-

tru modelele Wi-Fi și 179 de dolari pentru modelele LTE.

ideapad MIIX 300 oferă portabilitatea unei tablete de 8 inci la pachet cu familiari-tatea sistemului de operare Windows 8.1 și aplicațiile Microsoft Office (cu un abona-ment inclus pentru un an de zile). Tableta are un ecran IPS cu rezoluție WUXGA și este echipată cu un procesor Intel Atom, are un spațiu intern de stocare eMMC de până la 64 GB, un cititor de carduri microSD pentru transfer de fișiere, Wi-Fi și Bluetooth, două camere foto și o auto-nomie ridicată.

Tableta poate fi utilizată cu succes pen-tru transmiterea și consultarea e-mail-uri-lor, conferințe video și redarea conținutului digital, dar și pentru vizionarea filmelor sau a serviciilor de streaming online.

Lenovo ideapad MIIX 300 va fi disponibilă începând cu luna iulie la marii retaileri. Prețul de pornire va fi de aproxi-mativ 149 de dolari. �

E V E N I M E N T

Lenovo VIBE Shot este un dispozitiv crossover, un dispozitiv 2-în-1, cameră foto - smartphone.

Multă lume se întreba dacă odată cu smartphone-urile echipate cu camere foto tot mai performante, va mai rămâne loc pe piață și pentru camerele foto entry-level independente. Este adevărat, camerele foto de pe smartphone-uri nu ofereau toate funcționalitățile unei camere foto clasice și din acest motiv încă suficient de mulți utilizatori preferau să se afle în posesia ambelor dispozitive. Lenovo vine însă cu o soluție inovatoare care ar putea să ne scutească de a mai căra două dis-

pozitive cu noi și în aceste condiții Lenovo VIBE Shot pare să fie soluția ideală pen-tru vacanțe. VIBE Shot este echipat cu o cameră frontală de 16 megapixeli și o lentilă modulară din 6 bucăți. Camera are un senzor full-frame 16:9 pentru iluminare scăzută, ceea ce permite realizarea de foto-grafii în spații întunecate sau în condiții de noapte. Datorită flash-ului tricolor, lumi-nozitatea este ajustată automat în funcțiile de condițiile de iluminare ale ambientului, iar stabilizarea optică a imaginii reduce estomparea și păstrează contrastul foto-grafiilor. Focusul este în infraroșu și este de două ori mai rapid decât un autofocus

Lenovo a lansat primul dispozitiv cross over cameră foto - smartphone

MWC

2015

La MWC 2015 Lenovo a lansat și 3 noi dispozitive în portofoliul său de smartphone-uri: noul VIBE Shot, smartphone-urile A7000 și Lenovo Pocket Projector.

www.ittrends.ro

8 Nr. 3 - Martie 2015E V E N I M E N T

normal și declanșarea unui obturator fizic. Dispozitivul este echipat atât cu presetări inteligente, cât și cu setări profesionale, utilizatorul putând opta între cele două tipuri de setări.

VIBE Shot are un ecran FHD de 5 inch, rulează Android 5.0 Lollipop pe un pro-cesor Qualcomm Snapdragon, are un spațiu de stocare de 32 GB, care poate fi extins cu un microSD până la 128 GB pen-tru stocarea de muzică, filme și fotografii. Upload-ul și download-ul de date poate fi realizat rapid prin conexiunea LTE sau prin conectarea la un hotspot Wi-Fi. Dis-pozitivul fiind dual SIM se poate opta chiar pentru două abonamente de date distincte. VIBE Shot are și o cameră pentru selfie-uri de 8 megapixeli.

VIBE Shot are o carcasă de aluminiu, este disponibil în culorile roșu, alb și gri și va putea fi cumpărat începând din iunie la un preț care va porni de la 349 dolari.

A7000 – primul smartphone cu Dolby AtmosTot la MWC 2015 Lenovo a lansat noul smartphone A7000 cu ecran HD de 5.5 inci, unghi de vizionare ultra-larg, primul smartphone din lume echipat cu tehnologie Dolby Atmos. A7000 rulează Android 5.0 pe un procesor MediaTek True8Core, cu co-nectivitate 4G LTE, dual SIM (putându-i fi asignate două numere de telefon cu abona-mente diferite) și două camere. A7000 are

o grosime de 7,9 mm, cântărește doar 140 grame și este disponibil în culorile Onyx Black sau Pearl White. Atât VIBE Shot cât și A7000 vin echipate cu aplicațiile DOit care includ: SHAREit pentru partajarea de fișiere și fotografii între dispozitive; CLONEit pentru transferarea datelor într-un nou telefon; SYNCit pentru back-up-ul contactelor, SMS-urilor și log-urilor de apel; și SNAPit Camera, doar pe VIBE Shot, pentru utilizarea diferitelor mo-duri de fotografiere presetate sau a setărilor profesionale.

A7000 va putea fi cumpărat începând din această lună (martie) la un preț de 169 dolari.

Lenovo Pocket Projector Lenovo Pocket Projector este un proiector „de buzunar” care poate fi folosit cu orice dispozi-tiv Android pentru a obține o proiecție de până la 110 inci pe orice perete sau suprafață, chiar și în condiții de iluminare scăzută. Motorul optic asigură un con-trast de 50 lumeni, corectează automat distor siunile, permițând o rotire de până la 90 de grade pentru selectarea celui mai bun unghi de vizualizare. El este echipat și cu două difuzoare pentru a asigura și sonorizarea necesară proiecției. Lenovo Pocket Projector poate proiecta conținut de la un smartphone, prin conexiune wire-less via DLNA sau Miracast. Bateria ține mai mult de 2 ore, ceea ce înseamnă că se poate vizualiza un film complet, fără ali-mentare. Proiectorul recunoaște cele mai utilizate formate multimedia și are și un

microSD de 32 GB, pe care poate fi stocat conținutul digital.

Lenovo Pocket Projec-tor este compact și ușor

putând fi purtat într-un buzunar obișnuit. El va putea fi cumpărat începând din luna mai la un preț care pornește de la 249 dolari. �

www.ittrends.ro

9Nr. 3 - Martie 2015

E V E N I M E N T

Ediția din 2015 a înregistrat noi recorduri în ceea ce privește participarea: peste 93.000 de vizitatori, din peste 200 de țări, dintre care peste 3.800 de ziariști și analiști media, 500 CEO, de altfel 52% dintre participanți fiind CxO, 310 speakeri, peste 140 de sesiuni de prezentări, 2.000 expozanți care au ocupat un spațiu de peste 100.000 mp.

Ca mărime MWC este mai mic decât CES Las Vegas, dar este mai specializat, fiind cel mai important eveniment global dedicat tehnologiilor mobile. Din punct de vedere logistic evenimentul este, de asemenea, semnificativ sub cel de la Las Vegas, chiar dacă numărul de participanți este aproape de 2 ori mai mic. În Barcelona s-a întâm-plat să stăm și peste 2 ore în ambuteiajele de la deschiderea unei zile de expoziție, sau la plecarea de la sfârșitul zilei, spre deose-bire de Las Vegas unde aceiași timpi nu depășesc în mod uzual 30 de minute. Dar nu putem compara un oraș european cu un oraș construit în deșert în mod special pen-tru divertisment și evenimente. Iar dacă e să le comparăm, din multe alte motive, prefer Barcelona.

Un alt aspect însă cred că merită reproșat organizatorilor MWC: fragmentarea expozi-ției. La CES îți poți alege cu ușurință do-meniile de interes și să aloci mai mult timp

vizitării pavilioanelor care te interesează, găsind acolo toate companiile care au ceva interesat de prezentat în domeniul respectiv. La MWC ai de parcurs pavilioane cu „caze-mate” impenetrabile, în care controlul acce-sului este similar celui de la aeroport și în care marii jucători discută „big business”. Apoi ai la dispoziție pavilioanele comerciale în care sunt prezentate cele mai noi dispozi-tive mobile (smartphone-uri, smartwatch-uri, tablete etc.), pavilioane care oferă și subiectele de atracție pentru marea masă a ziariștilor. Nu în cele din urmă, prezintă interes și pavilioanele naționale, niște mini-expoziții în sine, în care trebuie să faci o adevărată „vânătoare de comori” pentru a descoperi lucruri interesante. Așa că dacă te interesează în mod special un subiect anume, cum ar fi de exemplu „m-health”, MWC este o adevărată grădină a cărărilor care se bifurcă și trebuie să te înarmezi cu hotărâre și răbdare.

5G în viziunea EUMWC este și locul în care se prefigurează viitorul, în care se stabilesc strategii, se pun la cale alianțe, se configurează viitoarele standarde și politici.

MWC 2015: După lăsarea cortinei

Mobile World Congress (MWC) este un eveniment organizat de către GSM Association, o asociație de operatori de telefonie mobilă și de producători de echipamente de comunicații, înființată în 1982 cu scopul de a promova standardul GSM, care astăzi este utilizat în peste 90% din rețelele de comunicații din 219 țări. Evenimentul a debutat în

1987 sub denumirea de GSM World Congress, ulterior schimbându-și denumirea în 3GSM World Congress. Și pentru ca să nu mai fie necesară schimbarea denumirii odată cu trecerea la noi tehnologii s-a optat pentru denumirea cuprinzătoare de Mobile World Congress. Până în 2006 evenimentul s-a ținut la Cannes, ulterior, până în 2018, mutându-se la Fira Gran Via în Barcelona. Ulterior este posibil ca evenimentul să fie mutat la Londra.

(Continuare în pag. 11)

de Romulus Maier

www.ittrends.ro

10 Nr. 3 - Martie 2015E V E N I M E N T

Aproximativ 80 de directori IT au intrat în competiția ediției I a Cupei Direc-torilor IT la Bowling, cel mai antre-nant eveniment al primăverii, dedicat

managerilor IT din România, desfășurat în săptămâna 9-13 martie 2015.

Organizat de compania de servicii de suport IT Class IT, împreună cu partenerii săi: Bitdefender, Fortinet (by Veracomp), HP, Microsoft și Orange, evenimentul a oferit, pe lângă distracție maximă, o excelentă oportu-nitate de networking între responsabilii IT, care nu au ratat șansa de a aborda discuții despre cele mai importante tendințe și soluții IT ce le pot susține activitatea.

Competiția propriu-zisă a fost structurată în calificări (primele 4 zile) și marea finala (13 martie), iar cei prezenți, începători sau profesioniști, au dat tot ce e mai bun pen-tru a intra în posesia Cupei Directorilor IT la Bowling, dar și a marilor premii: o dronă DJI Phantom oferită de Bitdefender, un tele-fon Nokia Lumia 925 oferit de Microsoft și pantofi de bowling cu dichis (oferiți de Veracomp).

Printre alte surprize ale serilor competiției de la Tequila Bowling, Afi Cotroceni, men-ționăm Tombola Directorilor IT (cu premii atractive), dar și indiciile valoroase pentru îmbunătățirea performanței, oferite chiar de cunoscutul antrenor de bowling, Vali Piroș.

În contextul informal al evenimentului, Class IT și partenerii săi au prezentat soluții IT esențiale, care contribuie în mod semnifi-cativ la eficientizarea proceselor din com-panie și la creșterea productivității celor peste 8 000 de utilizatori, care depind de suportul IT al participanților.

Mai multe detalii despre evenimentul care tocmai s-a încheiat pot fi regăsite pe site-ul oficial al competiției: www.itchamps.ro, iar pentru cei care își doresc să se alinieze pe pistă la următoarele competiții IT organizate de Class IT (www.classit.ro), îi invităm să se înscrie de pe acum cu un Like pe pagina de facebook ITChamps (https://www.facebook.com/itchampscup).

Susținerea media a evenimentului a fost asigurată de IT Trends. �

Cum se relaxează directorii IT care gestionează un buget de peste 200 de milioane de Euro?

www.ittrends.ro

11Nr. 3 - Martie 2015

E V E N I M E N T

Comisarul European Günther H. Oettinger prezentând vizunea UE în privința tehnolo-giei 5G a afirmat: „Europa dispune de baza industrială, de know-how și de echipe de cercetare excelente care să poată livra infra-structurile digitale pentru 5G. Sunt hotărât să susțin un standard global unic pentru 5G. Acesta va sprijini economii de scară și scop și va putea furniza societatea digitală și eco-nomia de mâine”.

Viziunea Comisiei Europene a fost rea-lizată în colaborare cu companii precum Alcatel-Lucent, Ericsson, Nokia, Orange și Thales Alenia Space, în cadrul unui parteneriat public privat 5G și se referă la modul în care tehnologiile și infrastructu-rile 5G, vor face față, începând din 2020, creșterii masive (de peste 30 de ori până în 2020) de comunicații și tehnologii wireless utilizate de oameni și de mașini. Această viziune este rezultatul a 18 luni de dezba teri și va fi finalizată până la începutul anului viitor. (Detalii la: What 5G can do for you).

Spicuim din viziune:- 5G nu va trebui să fie doar o evoluție

a rețelelor mobile de comunicații actuale ci va trebui să ofere și rețele și servicii complet noi. De exemplu să ne păstreze conectați atunci când călătorim cu trenul sau în zone foarte aglomerate sau foarte slab populate.

- 5G trebuie să fie flexibilă și să se adap-teze ușor unei game largi de solicitări, să fie o tehnologie sustenabilă și scalabilă.

- 5G va trebui să includă tehnologii op-tice, celulare și satelitare și va trebui să se bazeze pe tehnologiile emergente, cum ar fi: Software Defined Networking (SDN), Network Functions Virtualization (NFV), Mobile Edge Computing (MEC) și Fog Com-puting (FC).

- 5G va trebui să țină cont de conside-rentele de spectru deoarece vor trebui să poată livra de la sute de MHz și până la mai mulți GHz. Vor trebui luate în considerare și frecvențe de peste 6 GHz. Pentru investițiile pe termen lung este vitală prezența unui cadrul legal stabil și predictibil privind ma-nagementul spectrului.

- mai mulți operatori europeni prezic o disponibilitate comercială a 5G între 2020 și 2025.

România la MWC 2015În standul României de la MWC, organizat de Asociația Română pentru Industria Elec-tronică și Software Timișoara (ARIES-TM),

cu sprijinul Ministerului Economiei, au fost prezente 14 companii.

Visual Fan, din Brașov, a prezentat trei noi modele de telefoane sub brandul Allview: X2 Soul Pro, E2 Sign și Viva H7 Extreme. Clujenii de la AROBS Transilvania Software au prezentat serviciile TrackGPS și Optimall SFA, iar cei de la Codespring au prezentat aplicațiile iSpeed Cam, Be Alert și SpeedGuard. Ropardo a prezentat aplicațiile de monitorizare a sănătății ZivaCare și MyHealth iar Dapredi Soft Systems a prezentat Quiz, un simulator de examen

teoretic auto care facilitează învățarea noțiunilor teoretice necesare pentru doritorii de permis de conducere.

Timișorenii de la InfoBest au lansat Mix & Style, o aplicație de modă care permite în-cercarea hainelor și crearea ținutelor direct pe telefonul mobil. Compania Sphinx IT tot din Timișoara a prezentat Howdy, o aplicație mobilă care aduce la un loc toate soluțiile de chat cunoscute, de la Facebook și Hang-outs până la celebrul Yahoo! Messenger, și iSchools, o soluție inedită pentru notarea elevilor și liceenilor. Au mai fost lansate IQboard a celor de la M&M MediaNet sau soluția Bubble a celor de la Simartis.

Israel la MWC 2015Israelul, aflat la a 6-a participare la MWC 2015 cu stand național, era reprezentat de 66 de firme. Standul național al Israelului a fost organizat de către Israel Export & International Cooperation Institute, în co-ope rare cu Administrarea Afacerilor Externe din Ministerul Economiei din Israel. Dl. Ohad Kogeman, Manager Telecommunica-tion Industry, a avut amabilitatea să ne ofere câteva detalii. �

(Urmare din pag. 9)

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

12 Nr. 3 - Martie 2015I N T E R V I U

Rep.: În 12 mai va avea loc o nouă ediție CIO Conference. Ce aduce nou această ediție, ce va fi diferit față de edițiile anterioare?

Felix Enescu: CIO Conference este la a treia ediție și tema din acest an este „Accelerating change – Fast Agile CIO.” Am vorbit în edițiile trecute despre viitorul profesiei de director IT, despre succesul în această profesie și cum poate fi el atins. Anul acesta ne concentrăm pe provocările aduse de un mediu de afaceri în care schimbarea se accelerează iar timpul de reacție scade în fiecare zi.

Au trebuit 16 ani pentru răspândirea calculatoarelor personale, au trebuit 13 ani pentru răspândirea telefoanelor mobile. Pentru Web au fost necesari doar 7 ani. Un CIO modern trebuie să se adapteze la acest ritm „nebun” de schimbare.

Parafrazând am putea spune că „veșnicia s-a născut în IT”. Proiectele durau cu anii, de parcă am fi construit catedrale. Speci -ficațiile de proiect erau sculptate în stâncă, iar schimbările erau „un capăt de țară”.

Astăzi „timpul nu mai are răbdare cu noi”. Produsele noi se lansează în

săptămâni sau cel mult în luni, proiectele trebuie să livreze beneficii semnifica-tive în săptămâni, companiile trebuie să reacționeze în minute sau cel mult ore la un comentariu viral pe Facebook.

Anul acesta ne extindem acoperirea regională și avem alături de noi pe domnul Marcus Frantz, Chief Information Officer al OMV Group Austria. Dânsul va avea o prezentare despre managementul portofo-liului de proiecte IT și cum putem fi mai agili în această zonă.

Rep.: Ce părere aveți despre tendința denumită „re-enterprization” of IT?

F.E.: Studiul Deloitte punctează un aspect cunoscut de multă vreme, dar igno-rat în ultima vreme de publicațiile IT în căutare de titluri senzaționale.

După cum am evidențiat și în studiul publicat anul trecut pe tema BYOD, în multe situații echipamentele proiectate pentru con sumatori pur şi simplu nu sunt potrivite pentru utilizarea în condiții in-dustriale. Două dintre studiile de caz au punctat exact acest aspect.

În ultima decadă s-a inovat foarte mult la nivel de productivitate individuală, un

exemplu fiind telefoanele inteligente. A fost nevoie de maturizarea tehnologiei și de inovații în întregul ecosistem pentru a putea transforma câștigul de productivi-tate individuală într-o creștere de produc-tivitate a întreprinderii.

Exemple sunt dronele, imprimantele 3D, „wearables”. În următorii ani vom vedea o adoptare accelerată a acestora în industrii specifice. �

Accelerating change – Fast Agile CIOde Romulus Maier

BYOD 2014 este un studiu realizat de CIO Council referitor la utilizarea BYOD de către companiile mari din România. La studiu au participat 112 companii din România.50% dintre acestea au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro iar 22% au o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de euro. 66% dintre companiile participante la studiu au mai mult de 500 de angajați. 72% dintre companiile participante au mai mult de 10 angajați în departamentul IT. 56% dintre companiile participante au un buget de IT de peste un milion de euro iar 26% au un buget de IT de peste cinci milioane de euro.

CONCLUZIILE STUDIULUIMobilitatea în stil românesc se face „de la caz la caz”. 60% dintre companii consideră că mobilitatea trebuie abordată indvidualizat, fiecare caz trebuind tratat special.Chiar și în cazul în care există politici acestea nu sunt considerate potrivite, în multe cazuri existând o acceptare tacită. Aceasta expune companiile la riscuri majore de securitate datorită nerespectării politicilor de securitate• Doar 50% dintre companii consideră că implementarea mobilității este justificată

economic• 60% dintre companii abordează mobilitatea ad-hoc, fărã a avea o strategie, un

plan sau politici clare• În 20% dintre companii nu se respectă politicile în vigoare, existând o acceptare

tacită a dispozitivelor personale

CONCEPTELE DE MOBILITATE ŞI BYOD SUNT ÎN STADIU INFANTILAvantajele aplicării celor două concepte sunt relativ evidente. În cazul mobilităţii este vorba, în principal, de adaptarea la un fenomen tot mai extins, anume acela al transformărilor care au loc în sânul forţei de muncă. O forţă de muncă ce „iese” tot mai mult din spatele birourilor pe teren, în locurile unde au loc efectiv procesele esenţiale pentru afacerea în cauză. În cazul BYOD este vorba de reducerea costuri-lor operaţionale ale compa niilor şi creşterea satisfacţiei angajaţilor, prin îngăduirea folosirii de dispozitive IT personale, dispozitive cu care angajaţii sunt foarte bine familiarizaţi.Atât rezultatele cantitative, cât şi cele calitative, generate de interviurile realizate cu directori IT din firme cu nume sonore pe piaţă, arată că mobilitatea şi BYOD reprezintă concepte cunoscute şi de multe ori deja aplicate, evident în funcţie de specificul de activitate al companiei respective.Cu toate astea, rezultatele arată că respectivele concepte sunt încă la început de drum în România, cel puţin din punct de vedere al întreprinderilor mari şi foarte mari. Rata de adopţie a conceptelor nu este încă semnificativă (spre deosebire, de pildă, de conceptul Cloud Computing), iar politicile şi procedurile aferente acestei adopţii nu sunt clar definite pe scară largă. Mai mult, în multe cazuri companiile au preferat şi preferă o rezolvare tipic românească a aspectelor care ţin de prudenţialitate şi evitarea riscurilor asociate adoptării acestor concepte. O rezolvare de tip „merge şi aşa”, care ţine mai degrabă de convingerea că nimic rău nu se poate întâmpla, iar dacă se întâmplă se vor găsi soluţii de rezolvare a problemei. •

Studiul CIO Council: Este utilizat BYOD în România?

Felix Enescu, CIO Council

www.ittrends.ro

13Nr. 3 - Martie 2015

I N T E R V I U

Rep.: Sunteți co-autor Agile Manifesto. În ce mod a schimbat acest Manifest lumea dezvoltării de software în ultimii 14 ani?

Arie van Bennekum: Poate că am eu o percepție deformată dar sunt foarte convins că ideile Agile au ajuns pe toate continentele. Procesele de livrare în cicluri scurte, ajutate de exemplu de practicile XP pentru calitatea codului, au creat o platformă de care multe companii profită într-un fel sau altul. Puteți observa acest lucru în industria jocurilor, a dispozitivelor mobile și a aplicațiilor (apps) dar și în me-diile tradiționale de suport pentru front și back office. Diversitatea de dispozitive mobile și audiența în continuă creștere, ca și evoluția rapidă a tehnologiilor necesită și susțin dezvoltarea și livrarea Agile. Pe baza acestor considerente pot afirma că în viața de zi cu zi beneficiază de dezvolta-rea Agile mai multă lume decât realizează acest lucru.

Rep.: Care sunt cele mai mari provocări în dezvoltarea de software, în ziua de azi? Cum pot fi depășite?

AvB: Din punctul meu de vedere provo-carea este să păstrezi contactul între ciclu-rile scurte de livrare și calitate. Există 2 zone majore care necesită o atenție sporită. Prima este managementul cerințelor. Pe tot parcursul, de la identificarea timpurie și stabilirea listei de cerințe (Foundations) via întreținerea cerințelor în timpul pro-

cesului de producție și până la livrarea finală și respectarea așteptărilor de busi-ness. A doua este optimizarea proceselor cât de mult se poate prin utilizarea de in-strumente de automatizare. Instrumentele de suport, cum ar fi de exemplu testarea automată, și competențele necesare pentru a le utiliza, devin din ce în ce mai impor-tante. Experiența noastră demonstrează că ciclurile de 2 săptămâni sunt eficiente la modul real. Este o perioadă de timp sufi-cient de lungă pentru a face ceva valoros și suficient de scurtă pentru a păstra sim-plitatea. Pentru a putea realiza acest lucru, întregul lanț de la identificarea timpurie a unei cerințe și până la implementarea sa trebuie optimizat și automatizat cât de mult se poate. Realizând acest lucru în mod corect și păstrând mediul de producție stabil (iar utilizatorii să nu fie distrași ;-)) cred că este cea mai mare provocare a momentului.

Rep.: Care ar fi echilibrul corect între creativitate și documentare în dezvoltarea de software?

AvB: Ca să fiu onest, aceasta este zona în care folosesc cel mai mult conceptul KanBan. Vizualizarea este esențială. Multă lume știe cum să vizualizeze un workflow, workload, etc. Următorul pas este vizua-lizarea și a altor informații. Trebuie puse pe perete arhitecturile, screenflow-urile, modelele de date. Nu ascunse pe server ci

deschise, la vedere, ușor de găsit, cea mai recentă versiune a informațiile împărtășite cu echipa. Da, trebuie să documentăm ce scriem și da, trebuie să facem și documen-tare tradițională, dar într-o măsură mult mai mică decât eram obișnuiți.

Rep.: Cum poate fi mărită și măsurată eficiența IT prin utilizarea metodelor Kanban?

AvB: În parte am răspuns deja. Com-binația de cicluri scurte de livrare, echipe stabile unde este posibil și vizualizarea încărcărilor, a lucrărilor în curs și a lucrărilor încheiate, vor ajuta echipele să identifice locurile înguste într-un stadiu timpuriu, să le elimine și să le optimi-zeze. Procesul continuu de învățare și îmbunătățire înglobat în colaborarea agile, împreună cu conceptele KanBan care ajută la optimizare pentru că sunt transparente, sunt cheia problemei.

Rep.: Care sunt cele mai importante subiecte pe care le veți acoperi în cursul Kanban Primer pe care îl veți ține în 12 mai în București?

AvB: O să fiu foarte onest, depinde. O să las acest lucru la alegerea participanților. Nu sunt un om tehnic. Aplicarea concep-telor, moduri de a depăși rezistența, cum să eviți eșecurile - acestea ar fi subiec-tele pe care m-aș concentra, dar doresc să satisfac cât mai mult posibil nevoile participanților și sper să aflu de la ei care sunt aceste nevoi și care sunt dorințele lor la începutul zilei. �

Creșterea eficienței IT prin Agile și KanBande Romulus Maier

Interviu cu Arie van Bennekum, co-autor Agile Manifesto, Thoughtleader la Agile in the Core.

Arie van Bennekum

Arie van Bennekum are o experiență extinsă ca speaker datorată nenumăratelor evenimente susținute în rolul de consultant, director al Agile Consortium International și lector în cadrul Universității Rotterdam pentru Stiinţe Aplicate, unde este lector din anul 1994. În prezent, activitatea lui Arie se concentrează în jurul Agile Project Management și tehnicilor de imbunătățire a colaborării dintre echipa de dezvoltare și client.

Bio

www.ittrends.ro

14 Nr. 3 - Martie 2015T E N D I N Þ E

Perspective fizice şi tehnologiceSenzori capabili să „simtă” în mod automat aspecte din lumea reală s-au imaginat şi construit dinainte de consacrarea tehnologiei digitale/informatice (de la termometre şi manometre până la senzorii Hall), însă adoptarea lor în sfera circuitelor logice (specifice automatizărilor indus-triale din ultimele decenii) a permis un avânt deosebit al acestei in-dustrii. La aceasta s-au adăugat firesc dezvoltările destinate utilizărilor domestice/birotice (prelucrarea sunetului şi imaginii) şi cele de „aug-mentare” a realităţii, tot mai prezente în tablete şi smartphone-uri.

imagine; sunet; temperatură; presiune; altitudine; distanţă; acceleraţie; viteză; apropiere; mişcare; monitorizarea integrităţii structurale; detectarea de compuşi chimici; analize spectrale; analize biologice; diagnosticare medicală; compoziţia aerului; densitatea ploii; viteza vântului; detectare câmp electric/magnetic; detec-tare explozibile; ş.a.m.d.

Senzori pentru:

Ultimii ani – în principal datorită avansului în tehnologiile MEMS (sisteme micro-electromecanice) – au scos la iveală aplicări noi, baleind de la aplicările industriale (precum senzorii de integritate structurală folosind fibrele optice) la cele de infotainment (precum integrarea în dispozitive personale, la purtător, a unei pleiade de senzori: micro-re-ceptorul GPS; accelerometrul; barometrul; gravitometrul; etc).

Aflăm şi despre descoperirea de senzori noi (de fapt, soluţii noi la probleme existente) favorizată de cercetarea fundamentală: precum senzorii fototermoelectrici, sau de genul analizoarelor bio-chimi ce folosind efecte specifice mai degrabă mecanicii cuantice decât fizicii clasice. Am putea spune, luând cu încredere acest reper, că odată cu descoperirea proprietăţilor surprinzătoare manifestate de grafenă (folie de carbon pur cu atomii aranjaţi într-o reţea de forma fagure-lui; 2004), sau de quantum-dots (nanocristale de semiconductor, cu o sensibilitate specială), eforturile şi speranţele cercetătorilor explorează un filon cu multe resurse – şi anume prin inginerii ale materialelor la nivel molecular/atomic. Am putea spune că etapa este definită şi de trecerea de la MEMS la NEMS, însă probabil că ne-am auto-limita, pen-tru că accentul se pare că nu vizează atât soluţiile electromecanice, cât mai degrabă proprietăţile deosebite ale materiei la nivel nanometric. Tot mai des laboratoarele de cercetare din lume anunţă noi realizări în această direcţie, astfel că în scurtă vreme din mulţimea de idei se vor decanta şi soluţii viable economic şi industrial, vizând deopotrivă in-dustrie (tehnologia ecranelor digitale, soluţii de iluminat, foto- celulele solare, mentenanţa proactivă, reciclarea materialelor, etc), dotări casnice

(de la smartwatch la aspiratoare automate), sau probleme de sănătate (monitorizarea mediului; proteze/implanturi medicale; chirurgie laparoscopică; imagistică medicală; tratamente cu substanţe elibe rate local; monitorizarea parametrilor vitali, etc).

Senzori de imagine – la pândă precum retinaMaterializaţi în tehnologie CCD sau CMOS, senzorii de imagine au deja două decenii înaintea boom-ului IoT. Însă, deşi maturi, „valul” nu-i va ocoli. De altfel, oracolii pieţelor economice prevăd că segmentul lor va depăşi 15 miliarde USD până în anul 2020.

Un interesant proiect cu finanţare europeană (SEEBETTER din FP7-ICT) ne aduce în atenţie o abordare inedită în implementarea senzo-rilor de imagine pe bază de siliciu. Spre deosebire de senzorii normali, unde fiecare fotocelulă transmite amplitudinea luminii captate, senzorul propus de consorţiul european impune fotocelulelor să transmită doar modificări în gradientul luminii incidente. Principiului DVS – dynamic vision sensor – s-a inspirat din funcţionarea retinei biologice. Altfel zis, dacă senzorii tradiţionali transmit date proporţionale cu cantitatea de lumină recepţionată, senzorul SeeBetter transmite date depinzând de comportarea în timp a luminii. (Am putea face o analogie cu modularea AM şi FM a undelor radio.) Senzorul acesta nu transmite nimic dacă în scena/zona vizată nu sunt deloc modificări, iar dacă apar modificări, atunci densitatea datelor transmise este proporţională cu variaţia în timp a luminii (rată mică pentru gradient redus, şi flux mare pentru diferenţe bruşte). Aplicările unor astfel de senzori pot fi multiple, atât în domeniul industrial cât şi în cel medical, şi poate că sublinierea particularităţilor funcţionale ne va arăta căi de folosire:• domeniul dinamic este mai mare şi cu potenţial de extindere („dome-

niul dinamic” însemnând diferenţa de sensibilitate de la cea mai mică cantitate de lumină detectabilă şi până la cea mai mare, când apare saturaţia folocelulei constituind pixelul de imagine; în domeniul teh-nicii fotografice gama dinamică a camerelor foto atinge cu greu 12-14 f-stopuri, în timp ce ochiul uman lucrează într-un domeniu de 24 de f-stopuri);

• consumul de energie este mai redus (mai ales pentru aplicări de monitorizare);

• fluxul de date şi necesităţile de procesare pot fi mai lejere;

• viteza de reacţie este (deocamdată) inferioară senzorilor tradiţionali; etc.Oricum, important este că există asemenea căutări, că se încearcă

materiale, abordări şi tehnologii noi. Iar viitorul va da fiecărei încercări câte o şansă. �

Senzori de viitor de Mircea Bãduţ

De la specialiştii în tendinţele pieţei aflăm despre previziuni intere-sante referitoare la senzori: piaţa lor nu doar că va creşte cu cel puţin 10% pe an în următorul deceniu, dar ea va ajunge să conteze cu

10% din veniturile industriale globale. Chiar dacă privim astfel de prognoze cu rezerve, accentul de care au deja parte senzorii (prezenţi în mai tot şi toate), precum şi cercetările despre care aflăm dintr-o mulţime de surse, ne îndreptăţesc să le acordăm atenţie. Cu atât mai mult cu cât şi alte tendinţe moderne – precum IoT – arată dependenţa de senzori, de dezvoltarea lor tehnică (performanţe, abilităţi) şi economică (disponibilitate, accesibilitate).

www.ittrends.ro

15Nr. 3 - Martie 2015

F O C U S

de Johann Stan

În primul rând menționăm faptul că informatica biomedicală se bucură de o popularitate imensă în SUA, existând foarte multe programe doctorale, masterate si cursuri de specialitate în domeniu. De asemenea, foarte multe spitale si companii IT caută specialiști în domeniu, piața fiind una imensă. În următoarele secțiuni, vom da câteva exemple de proiecte. Proiectele în general pot fi categorisite în funcție de tipurile de date ce sunt prelucrate. Există doi mari categorii: text, sub formă de limbaj natural și imagine.

Procesarea limbajului natural (NLP – Natural Language Processing)Proiectele ce procesează limbajul natural (e.g. documente scrise de medici, docu-mente digitale ce conțin informații despre un medicament etc.) au ca obiectiv ex-tragerea de cunoștințe și structurarea lor sub o formă ușor de folosit și manipulat, de ex. cu o bază de date relațională. Un exem-plu de problemă este a interacțiunilor între medicamente. Este bine știut faptul că unele

medicamente nu pot fi luate împreună, sau că un anumit produs alimentar nu poate fi consumat cu un anumit medicament deja în organism.

Informații despre aceste interacțiuni se găsesc în fișele de medicamente, care se află în ambalajul produsului. Aceste fișe conțin informații despre efectele secundare, despre interacțiuni, mod de administrare etc. În USA, toate fișele medicamentelor autorizate pe piață sunt disponibilie și online, în format PDF și XML (DailyMed, http://dailymed.nlm.nih.gov). O altă sursă online este DrugBank cu date similare de-spre ingrediente (http://dailymed.nlm.nih.gov). Imaginea de mai jos (Fig. 1) este un fragment din fișa online a produsului Diltiazem HCL1. Se poate observa cum struc-tura propozițiilor ce descriu o interacțiune este una relativ complexă.

Obiectivul desigur este extragerea auto-mată a interacțiunilor între două ingrediente. În general se folosesc metode de inteligență artificială, unde se antrenează un algoritm cu date prelucrate manual. În contextul

interacțiunilor, se încearcă antrenarea unui model de clasificare (gen Support Vector Machines), pentru a recunoaște automat o propoziție care descrie o interacțiune (e.g. Co-administrarea sucului de grapefruit cu ciclosporină este contraindicat).

Momentan în România nu există resurse online ușor procesabile cu fișele medica-mentelor, considerăm însă că asemenea inițiative ar fi benefice pentru pacienți, re-spectiv sistemul de sănătate. Menționăm faptul că încă se înregistrează decese în SUA din cauza unor interacțiuni necunos-cute de pacient sau medic. Alt exemplu de cercetare, tot pe baza acestor fișe, este extragerea automată a efectelor secundare sau a riscurilor pentru persoane gravide. �

Perspective în informatica biomedicală

Născut în Târgu-Mureş, Johann Stan a obținut un PhD în informatică de la Universitatea Jean-Monnet, Saint-Etienne din Franța. Şi-a început cariera ca cercetător la Bell Labs, Alcatel-Lucent, unde a dezvoltat modele de rețele sociale și profile utilizator. A lucrat timp de doi ani cu guvernul SUA ca cercetător în informatică medicală. Din 2015 lucrează ca examinator de brevete la Oficiul Euro-pean de Brevete, specializat în motoare de căutare. În România este fondatorul TEDxTârguMures.

Despre autor:

Informatica biomedicală este un domeniu al informaticii care produce software pentru medici, spitale, farmacii etc. În acest articol vom prezenta câteva dintre preocupările majore în do-meniu, din punctul de vedere al autorului, care a petrecut doi ani ca cercetător la centrul de cercetare în bioinfromatică, o divizie al bibliotecii National Library of Medicine, o entitate

National Institutes of Health, USA.

Fig. 1: Fragment din secțiunea cu interacțiuni pentru produsul Diltiazem HCL

1 http://dailymed.nlm.nih.gov/dailymed/drugInfo.cfm?setid=5e39be50-ea17-4077-a2dc-668267049f6a).

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 3 - Martie 2015T E N D I N Þ E

Un alt factor care generează această trans-formare este creşterea fără precedent a Inter-netului. Cisco estimează că în anul 2000 erau „doar” 200 de milioane de obiecte conectate la Internet. Influenţat de evoluţia tehnologiei mobile şi de curentul „bring your own de-vice” (BYOD), printre altele, acest număr a crescut la aproximativ 10 miliarde în prezent. O creştere accelerată de până la 50 de mi-liarde de oameni, procese şi obiecte conec-tate se aşteaptă până în 2020. În consecinţă, The Internet of Everything (IoE) va conduce noul val de creştere explozivă a Internetu-lui, cu tehnologia cloud ca pilon al acestei transformări.

În studiul „The Impact of Cloud on IT Con-sumption Models”, Cisco Consulting Services (CCS), în parteneriat cu Intel, a încercat să identifice ce impact au aceste tendinţe asupra IT-ului. A explorat schimbările puternice care afectează consumul de IT în toate etapele - modul în care companiile planifică, procură, implementează, operează şi gestionează servi ciile IT. În plus, s-a axat pe modalităţile în care liniile de business (lines of business - LOB) - resursele umane, vânzările şi alte zone care sunt utilizatori finali ai IT-ului - modifică consumul general de IT.

Studiul a evaluat 4226 de lideri IT din 18 industrii din nouă economii cheie, dez-voltate, dar şi emergente: Brazilia, Canada, China, Germania, India, Mexic, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Studiul a fost realizat în lunile martie şi aprilie 2013.

Pe scurt, cum va arăta organizaţia IT a viitorului şi ce vor face liderii săi pentru a avea succes în acel mediu? În continuare, sunt prezentate 10 perspective rezultate din cercetarea realizată de Cisco şi Intel.

În ochii factorilor de decizie IT, cloud-ul este bun. În ciuda provocărilor şi a complexităţii pe care cloud-ul o aduce

organizaţiilor IT, o majoritate puternică consideră că beneficiile pentru business sunt mai mari decât aspectele negative. De exemplu, 83% dintre respondenţi consideră că tehnologia cloud va avea un impact pozi-tiv asupra planificării IT-ului. În plus, 81% văd un impact pozitiv al cloud-ului asupra „finanţării şi achiziţiilor IT”. Procente simi-lare se aplică în toate celelalte stadii ale ciclu-lui de viaţă al consumului de IT.

Cloud este aici...şi în creştere. Cloud-ul - indiferent dacă este public, privat sau hi-brid - reprezintă deja o cotă semnificativă din cheltuielile totale pentru IT ale respondenţilor studiului, mai exact 23%. În trei ani, acest procent se aşteaptă să ajungă la 27%. Cloud-ul privat este cea mai frecventă metodă de implementare cloud, cu 45 de procente.

Pieţele emergente: Teren propice pen-tru inovaţia bazată pe cloud. În general, economiile emergente acoperite de studiu - Brazilia, China, India şi Mexic - sunt opti-miste în ceea ce priveşte cloud-ul şi impactul pe care îl poate avea asupra organizaţiilor lor. Aceastea investesc masiv în ceea ce văd ca potenţial transformaţional al cloud-ului. Pentru aceste economii emergente, prin-cipalul factor în adoptarea cloud-ului este

creşterea productivităţii afacerii. În contrast, respondenţii din economiile dezvoltate au indicat că aleg cloud-ul în principal pentru a reduce costurile.

Satisfacţia privind furnizorii de cloud este ridicată, dar există unele aşteptări. Peste jumătate (51%) dintre respondenţii studiului s-au descris ca „foarte satisfăcuţi” cu furnizorii lor de cloud, în timp ce 35% sunt „oarecum satisfăcuţi”. Dar aceste evaluări ridicate vin cu aşteptări la fel de ridicate din partea liderilor IT: capabilităţi de securitate, abilitatea de a construi soluţii customizate şi garanţii privind nivelele de servicii au fost citate ca cei mai importanţi factori de succes pentru furnizorii de servicii cloud. Per total, furnizorii cloud sunt bine poziţionaţi, dar cel mai probabil se vor regăsi într-o piaţă cu cerinţe tot mai ridicate.

IT-ul vrea să se simtă în siguranţă în cloud. Preocupările privind securitatea s-au clasat ca principal factor inhibitor în adopta-rea cloud-ului. Al doilea factor a fost com-plexitatea gestionării resurselor third party, iar al treilea lipsa integrării şi interoperabilităţii între sistemele interne şi cele ale furnizorilor. În plus, cabilităţile robuste de securitate şi protecţia datelor au fost văzute ca factori de maximă importanţă pentru ca furnizorii de cloud să reuşească în câştigarea afacerii.

Nu există o abordare universal valabilă. Piaţa cloud evoluează rapid, companiile având posibilitatea să aleagă în prezent din-tre numeroase abordări pentru furnizarea, implementarea şi operarea de soluţii cloud. Nu există o abordare universal valabilă. Mai degrabă, companiile vor trebui să-şi traseze propria abordare, care să le permită să-şi atingă obiectivele. În numeroase cazuri, com paniile vor căuta să utilizeze soluţii cloud pen tru reducerea complexităţii mediului IT, transformarea organizaţiei pentru a trece dincolo de rolul tradiţional de „suport”, redu-cerea costurilor operaţionale şi îmbunătăţirea competitivităţii companiei, sau creşterea efi-cienţei unor aplicaţii specifice, critice pentru afacere. �

Cloud-ul schimbă peisajul ITde Elena Andreea Liţă

În doar câţiva ani, cloud-ul a schimbat peisajul tehnologiei informaţiei, atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mijlocii - iar transformarea este încă la început. Creşterea cerinţelor tehnice şi privind experienţa de lucru ale utilizatorilor finali, tranziţiile tehnologice simultane şi rapide, precum şi mediul de business în continuă transformare alimentează în continuare

proliferarea cloud-ului. Organizaţiile se confruntă, astfel, cu o schimbare fundamentală a ciclului de viaţă al consumului de IT (vezi figura 1) şi caută să accelereze adoptarea tehnologiei cloud.

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Figura 1

www.ittrends.ro

17Nr. 3 - Martie 2015

CUPA ANTREPRENORILOR LA BOWLING

Cu susținerea:

AFI Palace Cotroceni

Parteneri:by

www.ittrends.ro

18 Nr. 3 - Martie 2015e H E A L T H

Informatica medicală cuprinde aspectele teoretice și practice de prelucrare a in-formațiilor și comunicare a datelor medi-cale. Informatica medicală reprezintă studiul de resurse și metode de gestiona-re a informațiilor din sănătate. Prin ur-mare, utilizarea sistemelor informatice care implementează și evaluează siste-mele medicale pot fi ușor considerate ca aplicare a tehnologiei de calcul în furniza-rea de asistență medicală [1]. Un studiu pe care l-am făcut privitor la utilizarea tehnologiilor informatice în cele zece re-giuni din Ghana a constatat că doar câteva instituții de sănătate au adoptat și folo-sesc sistem informatice de sănătate și doar pentru anumite departamente. Sistemul de Sănătate în țările în curs de dezvoltare folosește diferite tipuri de tehnologii de comunicare de informații pentru înregis-trare date pacient, ceea ce poate conduce la îmbunătățiri în interfațare și desfășurarea actului medical [2]. În Gana există o prevedere în constituție care afirmă că, “Statul garantează sănătatea, siguranța și bunăstarea tuturor persoanelor încadrate în muncă, și stabilește baza pentru imple-mentarea deplină a potențialului creativ al tuturor ganezilor” [6]. Această dispoziție

face imperativă colectarea de date, stocare, intimitate și protecție în toate centrele de asistență medicală pentru a se conforma standardelor tehnologice moderne. De ase-menea este o răspundere a Ministerului Sănătății de a furniza un mediu favorabil în țară pentru îngrijiri preventive, curative și de reabilitare, cu ajutorul sistemelor in-formatice [3].

Sistemul de Sănătate în GhanaCentrele de sănătate din Ghana culeg o gamă de datele medicale care sunt păstrate mai mult pe hârtie. Paramedicii uneori nu știu ce date au dreptul să colecteze și nici ce să facă cu toate datele pe care le-au cap-turat. În studiul efectuat de noi am reali-zat că centrele de cele mai multe ori doar adună și folosesc datele pentru tratament și în scopuri temporare, uitând scopurile decizionale și de utilizarea datelor într-un timp mai îndelungat.

Cele mai multe centre de sănătate din Ghana nu au baze de date electronice. Ba-zele de date care există sunt generate și întreținute manual, chiar dacă acestea ar putea fi computerizate. În cazul în care ba-zele de date electronice sunt disponibile, forma sub care sunt utilizate este Excel-ul.

Această colecție uriașă de informații din centrele medicale din Ghana nu sunt bine organizate și administrate, prin urmare, utilizatorii experimentează ineficiențe în căutare, regăsire și actualizarea date-lor. Absența sistemelor de management a bazelor de date impiedică accesul la informații de înaltă calitate de sănătate, relevante pentru îngrijire. Cu alte cuvinte, datele medicale sunt stocate de obicei pe hârtie și trebuie să fie transportate de la un departament la altul.

Sănătatea informatică, confidențialitatea, securitatea și etica în GhanaCentrele de sănătate din Ghana dau puțină atenție securității datelor și problemelor etice. Ganezii uită de obicei de dreptu-rile legale și de reglementările legate de achiziționarea și utilizarea datelor medi-cale ale pacientului. Nimănui nu îi pasă de modul în care datele medicale sunt utilizate, securizate sau protejate. Aspectele etice și juridice sunt aspecte importante, comune ca valore în toate culturile și Ghana nu este o excepție. Interpretarea acestor aspecte etice și juridice este dependentă de factori multiculturali, religioși, etnici și de politi-cile dominante. Problemele sistemului de sănătate sunt deosebit de importante pen-tru oameni, prin urmare se consideră că organizațiile și persoanele care colectează informații în centrele medicale au obligația de a fi demne de încredere, să protejeze intimitatea utilizatorilor și să adere la standardele de bune practici. Intimitatea pacientului este o problemă sensibilă care trebuie tratată în mod normal, cu respect. Pacienții au dreptul de a acorda, retrage sau refuza consimțământul pentru colec-tarea, accesul, utilizarea, precum și divul-garea de informații de sănătate cu caracter personal. În general în Gana nu se acordă atenție (prea mare) unor astfel de aspecte. Traseele de hârtie nu asigură securitate și protecție iar accesul neautorizat sau rău intenționat le fac vulnerabile. �

O privire asupra informaticii medicale în Ghanade Dominic Damoah, Facultatea de Științe, Catedra de Informatică,

Valley View University, e-mail: kwddamoah@gmail.com

Articolul încearcă să răspundă la următoarele întrebări: Care este situația informaticii medicale în Ghana? De ce are importanță stocarea datelor? Care sunt, problemele și preocupările cu privire la datele medicale, securitate și confidențialitate.

[1] E. K. Achampong, „Electronic Health Record System: A Survey in Ghanaian Hospitals,” OMICS Publishing Group, 2012.

[2] E. Tomasi, L. A. Facchini and M. d. F. S. Maia, „Health Information Technology in Primary Health Care in Developing Countries: A Literature Review,” Bulletin of the World Health Organization , pp. 867-874, 2004.

[3] A. D. Asante, „Has Resource Allocation Policy Change Improved Equity? Lessons from Ghana,” University of New South Wales, New South Wales, 2006.

[4] Odonkor M. A, Damoah D., Danso Ansong E. and Laryea E. Article: „A Telemedicine Web Application for Ghana”. Asian Journal of Current Engineering and Maths (AJCEM). Volume 2 Issue 6, December 2013, ISSN: 2277-4920. http://innovativejournal.in/index.php/ajcem/article/view/566

[5] Dominic Damoah, Nicolae Goga, Mukuze Nelson A Medical Information System for Data Migration in Ghana Using Health Level 7 (HL7) Message Standard Protocol, 1st International Conference on Advanced Computerised Systems and Emerging Technologies ICACSET 2014

[6] Republic of Ghana, Republic of Ghana, 1992 Constitution, Article 36/10, Accra, 1992.

www.ittrends.ro

19Nr. 3 - Martie 2015

O P I N I I

Nu-i așa că n-ați înțeles nimic din titlul de mai sus? Fiți pe pace, nu sunteți singu-rul/singura.

Dacă m-aș apuca să povestesc colegi-lor faptul că, recent, mi-am cumpărat un laptop pentru al cărui adaptor wireless, model prea nou, nu am găsit drivere, toată lumea ar înțelege ce vreau să spun. E firesc, însă, ca cititorii români să-și dorească să nu existe atâtea cuvinte englezești, „de im-port” într-o singură frază. Așa că unii caută febril echivalentul lor românesc, făcând traduceri mai mult sau mai puțin fericite.

Până acum, n-am cunoștință ca Aca-demia Română sau Institutul de Lingvis-tică să fi încercat serios să-i ajute pe co-naționalii ce se aventurează în acest demers. Pesemne, problema driverelor de-acasă li se pare academicienilor prea măruntă, prea vulgară sau prea străină. Așa că, în lipsa unor recomandări oficiale dinainte optimizate – care să facă ca ex-presiile traduse să sune natural și să fie uniforme! - traducătorii s-au descurcat cum au putut. Situațiile sunt diverse. Nu cred că cineva se va simți deranjat dacă, într-o conversație, mă voi plânge că „navi-gatorul a încărcat prea greu pagina web”. Toți vor ști că nu mă refer la Magellan și că „navigator” este traducerea directă a lui „browser”. De asemenea, românii par a fi pregătiți să scrie „sit” și nu „site”, „ruter” și nu „router”. Acestea sunt situațiile feri-cite, în care traducerea apare aproape de la sine, firesc, și este acceptată destul de ușor. Dar nu în toate cazurile avem atâta noroc...

O experiență destul de amplă în tradu-ceri „computeristice” din engleză m-a făcut să aflu că sunt zone în care limba română nu are, pur și simplu, echivalente directe ale noțiunilor anglo-saxone. Îndeobște, astea sunt cazurile în care traducătorul

se simte obligat să folosească o expresie românească lungă cât un rând întreg pen-tru a oferi echivalentul unui cuvânt en-glezesc de trei-patru litere. Exemplul tipic este englezescul „program”, care s-a ge-neralizat, în traducerile juridice românești, prin greoiul „program de calculator” - asta fiindcă mai există, cu sens diferit, și „program zilnic” sau „program al Uniunii Europene”. Avem, apoi, „software”, o noțiune care nici nu poate fi tradusă printr-un cuvânt românesc punctual: „software” nu e „program”, „program exe-cutabil” sau chiar infamul „program de calculator”, ci „totalitatea componentelor logice - non-fizice, non-electronice - care se află pe un sistem de calcul, inclusiv fișierele de configurare și documentația”. Complementar, „hardware” este „tot ce e din fier”, totalitatea componentelor elec-tronice palpabile ale sistemului de calcul; însă rog nu uitați că în engleză tot prin „hardware” sunt desemnate și uneltele mecanice vândute într-un magazin pen-tru grădinărit, echivalentul socialistului „Ferometal”.

Alt caz este acela al cuvintelor care au, în engleză, formă constantă, dar în românește se traduc diferit, în funcție de context. Exemplul tipic este verbul „to support”. Un driver nu „suportă” o anumită placă Ethernet, nici viceversa, fiindcă în românește „a suporta” pe cineva înseamnă a-i suferi cu greu prezența. S-ar putea spune că driverul „oferă sprijin” sau „sprijină” placa. Mai departe, laboratorul de informatică din Școala nr. 5 nu beneficiază de „suportul” IBM – fiindcă în românește „suportul” este o bază, ceva pe care îți așezi picioarele sau cana cu cafea – dar ar putea beneficia de „sprijinul” sau de „asistența” (tehnică a) companiei. Similar, „Microsoft’s

support for Windows XP ends on April 5th” nu poate fi retragerea „suportului” decât dacă, pe 5, Microsoft ne trage scaunul de sub șezut, nici „încetarea sprijinului”, dar ar putea fi „încetarea asistenței”...

Ah, și pentru fundamentaliștii limbii române: există limite care nu trebuie încălcate! Chiar și cu prețul unui neologism în plus, un driver de placă video rămâne un „driver”, din același motiv pentru care „cravata” nu e nici azi „gâtlegău”. Poate că lingviștii o să-l românizeze - va deveni, cu timpul, un „draivăr”? - dar, vă rugăm, nu e cazul să-l faceți „șoferul” sau „pilotul” plăcii video!

În mod natural, conexiunea „wireless” este o conexiune „fără fir” (sau chiar și „radio”, atunci când în context nu există riscul de confuzie nici cu radiotelefonul polițistului din colț, nici cu semnalele transoceanice ale Titanicului). Dar cum, în engleză, uneori, tot „wireless” este și aparatul electronic propriu-zis, care asigură comunicația, nu vom putea evita sintagmele „punct de acces radio”, fiindcă nu vom putea spune că am actualizat (nu „upgradat”!) „programul fix” (firmware-ul) „fără firului”!

Eiiiii, până la următoarea noastră întâl-nire, numai de bine! Poate ne dă vreo mână de ajutor Academia! Între timp, puteți încărca ce doriți pe vreun sit Inter-net, dar, vă rooooooooog, nu upload-ați și, mai ales, nu „urcați” nimic pe acolo! :) �

Șoferul oaierles care nu proptește placa (refuză s-o piloteze)de Răzvan Sandu <razvan.sandu@zando.ro>

Motto: „Regele are dreptul de a dizolva ambele Adunări deodată sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie să conțină convocarea alegătorilor până în două luni de zile și a Adunărilor până în trei luni.” Constituția României din 1923, art. 90.

Rãzvan Sandu

www.ittrends.ro

20 Nr. 3 - Martie 2015L O R E D A N A ’ S V O I C E

Companii de toate dimensiunile şi-au creat conturi social media – ori se gândesc să facă acest lucru. Sunt foarte multe beneficii pe care o firmă le poate avea în urma unei bune prezenţe on-line şi nu o să insist

astăzi asupra lor. La fel, există multe materiale cu recomandări de subiecte care pot fi incluse în cadrul diverselor reţele, însă în acest material eu mă voi opri asupra subiectelor pe care o companie este bine să le evite. Da, sunt anumite aspecte pe care este bine să nu le includeţi în mesajele pe care le publicaţi, sunt scandaluri şi discuţii în care este bine să nu interveniţi în cadrul conturilor oficiale.

ReligiaFiecare om are dreptul de a alege ce credinţă adoptă sau

dacă se consideră ateu şi are dreptul la o părere despre religie. Însă dincolo de părerile personale, ale fiecărui angajat în parte, o companie este bine să nu se implice în discuţii despre religie şi să nici nu le genereze.

Clienţii companiei au şi ei, la rândul lor, părerile proprii şi publicând anumite mesaje ori imagini puteţi să îi lezaţi. Atenţie nu doar la religia dumneavoastră, ci la orice religie

sau credinţă, întrucât clienţii pot proveni din variate asemenea credinţe – mai ales dacă aveţi şi o prezenţă internaţională. Nu vă implicaţi nici în scandaluri pe acest subiect – da, ştiu că a tot vuit (şi încă mai sunt discuţii) internetul despre obligativitatea religiei în şcoli, că s-au publicat diverse extrase din manualele de religie, că au apărut o sumedenie de articole în presă. Companiile ar fi trebuit să nu se implice în aceste scandaluri chiar dacă unii dintre angajaţi sunt vizaţi de subiect (pot avea copii la şcoală şi au fost nevoiţi să aleagă dacă îi vor înscrie sau nu la orele de religie).

PoliticaDin nou, este absolut firesc ca oricine să aibă preferinţe

politice. Este însă de dorit ca discuţiile pe acest subiect să lipsească din feed-ul de pe Facebook, Google+, de pe Twitter sau orice altă reţea sau platformă de socializare.

Au fost de altfel chiar nişte gafe făcute de unele companii. Să nu uităm cazul celor de la KitchenAid care au publicat un tweet neinspirat în momentul în care a murit bunica lui Barack Obama (cu foarte puţin timp înainte de a fi ales preşedinte), o persoană pe care el a iubit-o foarte mult: „Obama gma even

knew it was going 2 b bad! She died 3 days b4 he became president.’ #nbcpolitics”. Acel tweet a fost şters destul de repede, dar a fost văzut de multă lume şi a fost un scandal în acel moment, o criză social media pentru companie.

Orientarea sexualăUn alt subiect „la modă” acum şi care generează controverse

este cel care ţine de orientarea sexuală. Libertatea de exprimare şi vizibilitatea sporită a persoanelor cu diverse alegeri sexuale a dus la conştientizarea diversităţii oamenilor şi din acest punct de vedere, dar a generat şi discuţii, uneori chiar scandaluri şi acuze violente.

Din nou, indiferent de părerea personală, este de dorit să evitaţi subiectul pe pagina de Facebook a companiei sau în cadrul altor conturi de social media.

Originea/Ţara de provenienţăUn alt subiect de evitat: publicarea unor mesaje, imagini sau

filmuleţe care iau în derâdere oamenii din diverse ţări. Evitaţi stereotipurile, evitaţi materialele care pot insulta oameni doar pentru că vin din China, India sau din alte părţi ale lumii. Ei pot fi, de fapt, clienţi ai companiei dumneavoastră dacă stau în România sau în cazul în care compania oferă servicii/comercializează produse şi în ţările respective.

Atenţie:Conturile/Paginile companiilor nu sunt conturile personale

şi este important ca această distincţie să nu fie uitată nicio clipă. Prezenţa companiei trebuie separată de preferinţele şi părerile personale.

Evitaţi să publicaţi insulte sau injurii în cadrul conturilor de social media.

Sigur, recomandările de mai sus sunt unele generale şi, în funcţie de alegerile companiei, de politica social media, de implicarea în campaniile de CSR, se poate ca unele dintre subiecte să îşi găsească totuşi locul în cadrul profilurilor de social media ale unor companii (dacă, de pildă, acestea susţin diversitatea sexuală). Eu recunosc că evit aceste subiecte în cadrul tututor conturilor de care ne ocupăm la PRwave Int., atât pentru firmă, cât şi pentru clienţii noştri. �

loredana@prwave.ro

Violeta-Loredana Pascal

Putem spune orice on-line, dar este bine să avem nişte limite, mai ales în cadrul conturilor companiei!

«

Subiecte de EVITAT în cadrul reţelelor de socializare

www.ittrends.ro

21Nr. 3 - Martie 2015

T E N D I N Þ E

Aplicații software dedicateO simplă căutare pe Google (project management software

applications) = 169 de milioane de rezultate = mii de aplicații soft-ware ce pot fi utilizate.

Cu toate acestea, întrebarea conform căreia care sunt soluțiile optime pentru gestionarea echipei de lucru sau pentru monitori-zarea și raportarea activităților dedicate rămâne una de interes permanent. Cu siguranță, contextul poate fi considerat o direcție extrem de importantă, iar în acest sens sunt relevante aspecte precum dimensiunea companiei și a echipei, fluxurile de lucru, domeniile de activitate, experiența anterioară în folosirea unor aplicații similare sau chiar gestionarea situațiilor interne de către segmentul de management.

Așadar, printre cele mai folosite aplicații software dedicate acțiunilor de Project management se regăsesc: Microsoft Project, Trello, Apptivo, AtTask, DropTask, Huddle, SmartSheet, Wrike sau Zoho.

În categoria aplicațiilor Open Source, cele mai cunoscute sunt ProjectLibre și OpenProject. Cele mai multe dintre aplicațiile dedicate de pe piață au dezvoltat extensii pentru mobile și tabletă ale soluțiilor cloud și desktop.

Din punctul de vedere al funcționalităților, aplicațiile permit crearea unor liste principale și secundare de activități, posibili-tatea prioritizării și a setării obiectivelor, a introducerii ideilor (brainstorming), precum și gestionarea calendarului de întâlniri.

De asemenea, gestionarea bugetelor, a resurselor temporale sau financiare, precum și rapoartele specifice fiecărei direcții sunt aspecte esențiale în alegerea setului complet de module ce descriu o aplicație software de management de proiect.

Pentru echipele care vor să păstreze în minte imaginea de ansamblu a unui proiect, obiectivele și misiunea unei compa-nii, soluția Teambox poate fi una dintre cele mai bune alegeri, în special dacă este vorba despre coordonarea unei echipe de la distanță.

Criterii definite în selecția aplicațiilor software de management de proiectPentru că fiecare nevoie definită de un utilizator își găsește

propria tipologie de soluție software considerată optimă, topu-rile celor mai bune aplicații de PM nu sunt mereu cele mai rele-vante. În acest caz, după stabilirea obiectivelor de business și a

nevoilor exacte, utilizatorii vor decide aspecte tehnice și setul de funcționalități specifice:� Cloud vs. Desktop� Tipul de integrare cu alte aplicații vitale deja utilizate� Usability & flux de lucru

Soluții tradiționale de Management de proiect� Diagrama Gantt� Schema RACI

Evenimente ce conțin panel-uri dedicate temelor de PM Topconf 2015 Misiunea conferinței internaționale TopConf este aceea de a

prezenta cei mai importanți speakeri din domeniul software, dez-voltând comunitatea pasionaților prin dezbateri sau oportunități reale de socializare și de cunoaștere. 

Conferința va avea loc în perioada 9-10 iunie 2015, în București, la Hotel Radisson Blu, programul incluzând peste 30 de sesiuni de prezentări ale unor experți locali sau internaționali. Astfel, pentru cei interesați, conferința va acoperi teme ce vor viza tren-duri și sfaturi de programare în limbaje precum .Net, Java, Open Source sau inserarea tehnicilor de tip Agile, importanța arhitec-turii și a design-ului unei aplicații software, relevanța migrării în cloud și implementarea proceselor și gestionarea fluxurilor de activități din punctul de vedere al managementului de proiect.

Panelurile vor viza subiecte precum: Internet of Things, Project Management, user experience, DevOps, Agile&Lean, testare, Product Development, aplicații pentru device-urile mobile. �

http://topconf.com/bucharest-2015/

5 x despre Project Management în tehnologiede Alexandra Roatã

Alexandra Roatã

www.ittrends.ro

22 Nr. 3 - Martie 2015T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Raportul lansat recent de PWC, Global State of Information Security Survey 2015, arată că numărul incidentelor de secu-ritate a crescut cu 48% în 2014, față de 2013. Așa cum era de așteptat, creșterea numărului de incidente a generat totodată pierderi financiare semnificative, valoarea acestora crescând cu 34%.

Studiul a relevat, de asemenea, faptul că multe organizații nu și-au updatat proce-sele de securizare a informațiilor, sistemele tehnologice aferente sau nu au urmat un program de instruire a angajaților privind riscurile existente. În unele cazuri, eficiența programelor de securitate informațională a scăzut din cauza investițiilor inadecvate în astfel de programe.

O altă tendință identificată în raport este neglijarea potențialelor riscuri de securi-tate din interior, care pot fi provocate de actuali sau foști angajați și de părți terțe,

precum rețelele de acces. De multe ori, riscurile provenite din interior sunt mult mai costisitoare și pot provoca mai multe daune, în raport cu atacurile din exterior. Totuși, există multe companii care nu au implementat procese sau sisteme ce vizează incidentele interne, care au o rată de creștere tot mai mare și intensă. Deși atacurile informatice nu pot fi înlăturate definitiv, astăzi, companiile pot implemen-ta o serie de politici și măsuri anti-risc, menite să asigure protecția informațiilor valoroase și să scadă probabilitatea unui incident informatic.

Specialiștii IT dețin expertiza și cunoș-tințele necesare pentru a oferi soluții spe-cifice securității informatice, personali zate pe nevoile fiecărei companii. Mai jos, enu-merăm 5 pași inițiali, care contribuie la conturarea unei strategii adecvate privind asigurarea securității informatice în interior:

� Deține controlul asupra datelor care ies din companie. Un instrument potrivit este aplicația Securitee;� Definește politici clare de acces ale

datelor confidențiale de către utilizatori;� Monitorizează și limitează toate

transferurile de date din interiorul com-paniei;� Obține rapoarte complete privind

circu lația datelor companiei și implemen-teazã măsurile necesare pentru a elimina amenințările;� Actualizează constant și îmbu nă tă-

țește politicile de securitate, în funcție de schimbările existente.

Pentru mai multe informații privind securizarea informațiilor din companie, vă invităm să ne vizitați website-ul, www.classit.ro sau să intrați în legătură cu un consultant, la adresa de e-mail office@classit.ro �

Impactul riscurilor informatice asupra securității companiilor

Atacurile informatice asupra securității companiilor au devenit o prezență incontestabilă în mediul de business la nivel internațional, iar specificul lor neașteptat amenință tot mai multe afaceri. Fie că sunt companii mari, cu mii de angajați sau afaceri antreprenoriale, cu doar câțiva angajați, nicio companie nu este imună în fața atacurilor informatice, mai ales când aceste amenințăti sunt complet ignorate și nu se iau măsurile necesare.

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCAŢIILOR

www.ittrends.ro

23Nr. 3 - Martie 2015

O P I N I I

Radu Crahmaliuc

Sunt sau nu companiile din România deschise pentru Cloud Computing? Este România pregătită pentru era digitală? Statisticile centralizate la nivelul Uniunii Europene plasează România pe un constant

loc 28 din 28 în mai multe domenii ce țin de gradul de asimilare a noilor tehnologii, absorbția serviciilor Cloud la nivel de business sau chiar abilitățile digitale ale populației din fiecare țară.

Parcurgând rapid graficele și concluziile acestor studii care ne demonstrează cât de analfabeți suntem din punct de vedere digital, ce rudimentară este economia noastră și cum avem noi cel mai mic număr de IT-iști la hectar, nu poți să nu te miri, să nu te simți frustrat sau chiar enervat. Mirarea, frustrarea și enervarea sunt bune, că sunt genera-toare de plus valoare, dar cea mai rea este resemnarea…

Și ca să trec la subiect am ales două dintre cele mai im-portante analize statistice europene: prima este interpre-tare statistică realizată periodic de EUROSTAT care vizează gradul de absorbție a tehnologiilor Cloud Computing la nivelul companiilor europene, iar al doilea este un index compozit generat sub umbrela inițiativei Digital Agenda for Europe, cunoscut ca Digital Economy and Society Index (DESI).

Dacă ne-am cam învățat cu capul în nori, documentul EUROSTAT denumit „Cloud computing for business yet to go mainstream in the EU” ne coboară cu picioa rele pe pământ măsurând nivelul de asimilare a Cloudului în companiile din țările UE. Primul grafic ne aduce și primul verdict: doar 5% dintre companiile din România au folosit servicii Cloud în anul 2014… adică locul 28 din 28, dar nu la foarte mare distanță de un pluton de țări cu rată de asimilare de 6%-8%, printre care Ungaria, Bulgaria, Grecia, Letonia și Polonia. Ce înseamnă de fapt acești 5% pen tru companiile din România? În condițiile în care cele mai per-formante țări la acest capitol sunt Finlanda, Islanda, Italia, Suedia și Danemarca cu procentaje între 51% și 38%, 5% nu are o semnificație dramatică, cunoscând nivelul de industrializare și de automatizare din aceste țări, dar o comparație directă cu media Uniunii Europene care este de 19%, riscă să ne arunce în era primitivă a Cloudului… Adică nu e deranjant că suntem de 10 ori mai puțin pregătiți pentru Cloud față de Finlanda, sau de 8 ori față de Italia,

dar de patru ori mai puțin decât media UE este de-a dreptul frustrant…

Cum a ajuns EUROSTAT la această clasificare? Din notele metodologice reiese că s-au folosit datele furnizate de autoritățile statistice din fiecare țară. Cercetarea din 2014 a vizat 151 000 din cele 1,5 milioane de companii din Uniunea Europeană, adică un eșantion de peste 10%. Dintre acestea, 83 % sunt companii mici (10-49 angajați), 14% medii (50-249 angajați) și 3% mari (peste 250 angajați). Companiile se înscriu în toate verticalele indus-triale importante cu rol productiv sau comercial, mai puțin zona serviciilor financiare. Interesantă pentru noi devine analiz a tipurilor de servicii Cloud folosite. Le enumăr aici folosind perechi de cifre care reprezintă indicatorii pentru România, respectiv media pe UE: � servicii de e-mail 76% pentru România/ 66% media

UE (destul de onorabil, nu?), � stocare de fișiere 36%/ 53%, � găzduire baze de date 37%/ 39%, � aplicații software de office 37%/ 34%, � aplicații financiare și de contabilitate 34%/ 31%, � aplicații CRM 0%/ 21%, � procesarea în Cloud a datelor de companie 19%/ 17%. După această interpretare, parcă ne-a mai venit inima

la loc,… admițând că lipsa aplicațiilor CRM nu poate fi decât o scăpare, în condițiile în care 34% dintre companiile românești care folosesc servicii Cloud au cel puțin 3-4 dintre modulele de bază ale unui elementar sistem ERP.

Studiul EUROSTAT conține o multitudine de alte date inte-resante, precum industriile cele mai dependente de Cloud, pro-porțiile de utilizare a modelelor de Cloud public/ privat la ni-velul companiilor mari și mici, precum și factorii de favorizare sau de frânare în adopția Cloudului. Ce e interesant aici, este faptul că după riscurile legate de securitatea datelor, care apar ca medie UE de 54% pentru companiile mari, respectiv 38% pentru cele mici, cel mai important factor de frânare în adopția cloudului este lipsa de cunoaștere a conceptului, modelelor și beneficiilor oferite de Cloud în noua economie digitală, cu o spectaculoasă medie de 42% la nivel european. �

rcrahmaliuc@yahoo.com

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

Adevăruri care dor, realități care emulează

www.ittrends.ro

24 Nr. 3 - Martie 2015

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro

Elena Andreea Liþã, Senior editorelena.lita@agora.ro

Cristian Faur, Business editorcristian.faur@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactornicolae.bucur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreportermarian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.roMarina Enache, Events Managermarina.enache@agora.roAndreea Maier, Marketing & PR Managerandreea.maier@agora.ro

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru arot@idgrup.roConstantin Teodorescu brailateo@gmail.comCristian Ivănuș cristian.ivanus@neurosoft.roDaniel Cruceanu daniel.cruceanu@daxor.roMihai Nadăș mihai.nadas@tss-yonder.comMonica Muscă monica.musca@gmail.comRadu Crahmaliuc rcrahmaliuc@yahoo.comRãzvan Sandu razvan.sandu@zando.roVioleta-Loredana Pascal loredana@prwave.ro

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2015 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app

A D V E R T O R I A L

Workshop-ul organizat în luna februarie de către Asseco SEE a adresat, într-un mod interactiv, avantajele și caracteristicile

specifice ale soluției FlexPod. Participanții la eveniment au putut urmări direct demonstrarea soluției în cloud.

FlexPod este o soluţie integrată de calcul, reţelistică şi stocare dezvoltată de către Cisco şi NetApp. FlexPod poate răspunde atât nevoilor existente precum și a celor viitoare:

� FlexPod Data Center a fost dezvoltat pentru organizaţiile mari.� FlexPod Express deserveşte compa-

niile de dimensiuni mici şi mijlocii.� FlexPod Select adresează fluxuri de

lucru specializate și oferă performanţă şi capacitate înaltă.

Componentele FlexPod includ servere Cisco Unified Computing System (Cisco UCS), switch-uri Cisco Nexus şi sisteme de stocare unificate NetApp. Arhitectura FlexPod este scalabilă şi poate fi optimizată pentru o varietate de fluxuri de lucru, atât din medii virtulizate cât şi nevirtualizate.

Arhitectura FlexPod poate fi configurată pentru cerinţele în creştere ale tuturor clienţilor. FlexPod este implementată la peste 4100 de clienţi şi disponibilă în peste 100 de ţări

Cisco şi NetApp oferă suport pentru FlexPod prin Cooperative Support, un model de suport puternic, scalabil şi flexibil, bazat pe expertiza NetApp, Cisco şi a ecosistemului său de parteneri, pentru a răspunde cerinţelor unice de suport ale infrastructurii convergente FlexPod.

Asseco SEE este partenerul ideal pentru implementarea soluției FlexPod având experiența, cunostințele și nivele înalte de certifi-care pentru toate componentele implicate într-o astfel de soluție:� Cisco Select Certified Partner� Net App Gold Partner

� Veeam Gold Partner � Citrix Silver Partner; Solution Adviser

Despre Asseco SEEAsseco SEE este parte a Asseco Group, una dintre cele mai mari companii de IT de dezvoltare și integrare de soluții și servicii software proprii în regiunea Europei de Sud-Est (Serbia, Croaţia, România, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Kosovo, Albania, Bosnia-Herțegovina) și Turcia. Compania furnizează soluții IT&C pentru diverse verticale de business, inclusiv în sectorul financiar-bancar, administrație publică, utilități și telecomunicații. Din octombrie 2009, acțiunile Asseco South Eastern Europe sunt listate la Bursa din Varșovia. Grupul Asseco SEE are peste 1.400 de angajați în 13 țări. În România Asseco SEE este unul dintre cei mai importanți integra-tori de sisteme informatice, acoperind o gamă extinsă de clienți și numeroase industrii. �

Asseco SEE promovează soluţia Flexpod, în parteneriat cu Cisco, NetApp, Citrix şi Veeam

Platforma deschisă de business în cloudSoluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: office@bitsoftware.ro

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse de deținere.

www.bitsoftware.ro

Rapoarte Standard Tablou de bord SocrateBI

Socrate ERP Socrate CRM

SocrateCloud API

Integrare Handheld & EDI��

� � �

Producţie�

Aprovizionare� Gestiune Stocuri

Istoric Clienţi|

Gestiune Comenzi�

Gestiune Servicii

�

Gestiune Financiară

Gestiune Oportunităţi Vânzare

�

Gestiune Proiecte și Timp

�

Managementul Performanţei

Mijloace Fixe Salarii Aplicaţii Mobile & Web

Gestiune Depozite Module Personalizate

Platforma de Business SocrateCloud

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-teProgramului de Parteneriat SocrateCloud

și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud