Iubire îmbătrânită De vreme ce iubirea, bătrână slăbănoagă, Îşi ia de-acum toiagul şi pleacă-ncet spre schit, Cu silă smulge-i foarea ce-n mână ei se roagă Şi ăndări !ă oglinda în care s-a privit" #!âşie-i lung hlamida, despoaie-o de inele Şi-i $vârle-n !oc condurii cu aur la călcâi% &cide-n cuib perechea de sure turturele Ce v-a-ngânat sărutul în $ilele dintâi" Dar lasă-i amintirea cu miros trist de ceară' Când va veghea în mie$ul tăcerii din chilii (a ie$ere de apă cu negură de şi seară, Din sloiul ei să-şi toarne urâtului !aclii%
De vreme ce iubirea, btrn slbnoag,i ia de-acum toiagul i
pleac-ncet spre schit,Cu sil smulge-i floarea ce-n mn ei se roagi
ndri f oglinda n care s-a privit;
Sfie-i lung hlamida, despoaie-o de inelei-i zvrle-n foc condurii
cu aur la clci.Ucide-n cuib perechea de sure turtureleCe v-a-ngnat
srutul n zilele dinti;
Dar las-i amintirea cu miros trist de cear:Cnd va veghea n
miezul tcerii din chiliiLa iezere de ap cu negur de i sear,Din
sloiul ei s-i toarne urtului faclii.
