Iulie - August 2004

Mare este seceri\ul !Mare este seceri\ul !Mare este seceri\ul !Mare este seceri\ul !

2

Revista %Sem]n]torul^ este r]sp`ndit] gratuit de Biserica Baptist] Rom`n] din Chicago, de la adresa 4010 N. Lawler Avenue, Chicago, Illinois 60641. Telefon: (773) 545-8996. — Adresa pe Internet: rbc-chicago.org. — V] 'ndemn]m s] asculta[i programele noastre religioase la Radio, care sunt transmise local 'n fiecare duminic] diminea[a 'ntre 8:30 \i 9:00 la postul WEEF 1430AM. — Cei interesa[i pot avea serviciile divine imprimate audio sau video, pe casete, CD sau DVD, sau le pute[i asculta pe Internet la pagina bisericii.

Seceri\ul%C`nd a v]zut gloatele, I S%C`nd a v]zut gloatele, I S%C`nd a v]zut gloatele, I S%C`nd a v]zut gloatele, I S----a f]cut mil] de ele, a f]cut mil] de ele, a f]cut mil] de ele, a f]cut mil] de ele,

pentru c] erau nec]jite \i risipite, ca ni\te oi care npentru c] erau nec]jite \i risipite, ca ni\te oi care npentru c] erau nec]jite \i risipite, ca ni\te oi care npentru c] erau nec]jite \i risipite, ca ni\te oi care n----

au p]stor. Atunci a zis ucenicilor S]i: Mare este au p]stor. Atunci a zis ucenicilor S]i: Mare este au p]stor. Atunci a zis ucenicilor S]i: Mare este au p]stor. Atunci a zis ucenicilor S]i: Mare este

seceri\ul, dar pu[ini sunt lucr]torii! Ruga[i dar pe seceri\ul, dar pu[ini sunt lucr]torii! Ruga[i dar pe seceri\ul, dar pu[ini sunt lucr]torii! Ruga[i dar pe seceri\ul, dar pu[ini sunt lucr]torii! Ruga[i dar pe

Domnul seceri\ului s] scoat] lucr]tori la seceri\ul Domnul seceri\ului s] scoat] lucr]tori la seceri\ul Domnul seceri\ului s] scoat] lucr]tori la seceri\ul Domnul seceri\ului s] scoat] lucr]tori la seceri\ul

Lui!^ (Matei 9:36Lui!^ (Matei 9:36Lui!^ (Matei 9:36Lui!^ (Matei 9:36----38).38).38).38).

Domnul Isus a v]zut gloatele, mul[imile de oameni care alergau s] asculte Cuv`ntul, fl]m`nde dup] p`inea vie[ii, setoase dup] Evanghelia "mp]r][iei. I-a fost mil] de mul[imea oamenilor. Erau ca un c`mp de spice coapte, dar nu era nimeni care s] le dea hrana sufletului, nu erau secer]tori. Un seceri\ f]r] secer]torii e o lume pierdut] f]r] n]dejde.

|tafeta seceri\ului 'nconjoar] f]r] 'ncetare globul terestru. Iat] mai jos c`teva detalii din calendarul mondial al recolt]rilor:

Ianuarie: Australia, Birmania, Noua Zeeland]. Februarie: India, America de Sud (Argentina). Martie: Egipt. Aprilie: Mexic, Iran. Mai: Africa de Nord, Estul Asiei, S.U.A. (statele din sud) Iunie: China, Grecia, Japonia, Italia. Iulie: Europa Central], Canada, sudul Rusiei, Ucraina. August: Europa, Anglia, Norvegia, Rusia. Septembrie: Sco[ia, nordul Rusiei Octombrie: Peninsula Scandinav]. Noiembrie: Africa de nord, Peru. Decembrie: Etiopia, Sudan.

Din cauza deosebirilor mari de clim] de la o paralel] la alta a p]m`ntului, se poate afirma c] 'n fiecare zi undeva pe glob este un seceri\. Iat] c`t de adeveritor este Cuv`ntul pe care l-a spus Domnul lui Noe c`nd a ie\it din corabie: %C`t va fi p]m`ntul nu va 'nceta sem]natul \i seceratul, frigul \i c]ldura, vara \i iarna, ziua \i noaptea...^ (Geneza 8:22). Dac] seceri\ul gr`nelor e mare, cu at`t e mai mare seceri\ul sufletelor care trebuie aduse la m`ntuirea 'n Domnul Isus Hristos! Cu adev]rat, %Mare este seceri\ul!^ S] fim lucr]tori harnici la seceri\ul mare \i permanent al Domnului!

(Culese de Ioan Neme\)(Culese de Ioan Neme\)(Culese de Ioan Neme\)(Culese de Ioan Neme\)

3

de John R. Ricede John R. Ricede John R. Ricede John R. Rice

%Dac] poporul Meu peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga, \i va c]uta Fa[a Mea, \i se va abate de la c]ile Lui rele, — 'l voi asculta din ceruri, 'i voi ierta p]catul, \i-i voi t]m]dui [ara!^ (II Cronici 7:14)

S] privim mai 'nt`i la cuvintele cu care 'ncepe aceast] chemare: %Dac] poporul Meu...^ Vorbim despre trezirea spiritual] a oamenilor. Trezirea spiritual] pentru care ne rug]m depinde de copiii lui Dumnezeu. Dac] o doresc, o pot avea. Dumnezeu o vrea, dar trebuie \i poporul Lui s-o doreasc]. Dac] poporul lui Dumnezeu tr]ie\te 'n neprih]nire, puterea lui Dumnezeu se revars] peste ei.

%Dac] poporul Meu peste care este chemat Numele Meu...^ E\ti credincios al Domnului? Dac] e\ti, atunci faci parte din poporul Lui, \i e\ti chemat \i recunoscut dup] Numele Domnului, po[i avea puterea Numelui S]u. Aud multe motive pentru care oamenii nu vin ast]zi la poc]in[]. Predicatorii se str]duiesc din r]sputeri, dar la urm] dau din umeri \i spun: %Tr]im vremuri grele, \i oamenii sunt foarte 'mpietri[i^. Al[ii m] 'ntreab]: %Nu crezi, frate Rice, c] ast]zi e mai greu s] c`\tigi suflete la Hristos dec`t 'n trecut?^ Biblia nu spune a\a. Problema nu e cu lumea nem`ntuit] din afar], ci cu poporul lui Dumnezeu. "n versetul amintit, Dumnezeu spune: Dac] poporul Meu peste care este chemat Numele Meu...^ Al[ii spun: %Bine, bine, frate Rice, dar ast]zi biserica are at`ta competi[ie, \i oamenii 'n loc s] vin] la ascultarea Cuv`ntului se uit] la televizor, se duc la filme, se duc la meciuri, la dans, sau 'n alte locuri de petrecere...^ |i, desigur, se pare c] a\a este. Spun unii: %Alt]dat] c`nd anun[am c] avem o evanghelizare special], veneau mul[imi de oameni la biseric], fiindc] era evenimentul cel mai mare din ora\. Oamenii nu aveau a\a mul[i bani, \i nici n-aveau pe ce s]-i cheltuie. Dar azi, lumea are bani, \i au unde s] mearg]. |i c`nd anun[i o evanghelizare, o serbare la biseric], lumea nu mai este interesat]...^ S] ne fie ru\ine! Vorbim ca \i cum lumea are ceva mai bun dec`t ce avem noi, ca \i cum am vrea noi 'n\ine s] mergem la c`rciuma lor sau la dans, ca \i cum petrecerile lumii au de dat o bucurie mai mare dec`t o poate da Domnul copiilor lor. Ne comport]m ca \i cum Evanghelia nu poate face fa[] condi[iilor de ast]zi, \i deci ar fi pentru alte vremuri. %Frate Rice,^ 'mi spune un altul, %probabil suntem 'n zilele din urm]. Vezi c`t] lep]dare de credin[] este din

partea unora, iar oamenii sunt 'mpietri[i \i orbi[i de p]cat. Nu v]d \i nu aud Evanghelia, nu le mai place s] le spui despre Dumnezeu...^ Cei care au tr]it 'n p]cat au fost 'ntotdeauna orbi fa[] de Lumina Evangheliei. Au fost 'ntotdeauna 'mpietri[i 'n pl]cerile p]catului. Niciodat] n-a fost u\or s] converte\ti pe oameni la credin[a 'n Domnul Isus. Nu spun c] acum este u\or. Dar spun c] Dumnezeu este Acela\i \i c] nu vrea moartea p]c]tosului, deci depinde de noi ca lucrul acela extrem de greu al poc]in[ei s] aib] loc. Dumnezeu a\teapt] s] ne smerim, s] ne rug]m, s]-I c]ut]m Fa[a, s] fugim de p]cat, s] ne alipim de El. Trezirea spiritual] depinde de poporul lui Dumnezeu, nu de condi[iile din societate \i nici de starea celor p]c]to\i. Biserica trebuie s] tr]iasc] poc]in[a, pentru ca oamenii din lume s] se poc]iasc]. Nu a\tepta[i ca poc]in[a \i trezirea spiritual] s] vin] prin legile guvernelor, printr-o proclama[ie dat] pentru p]strarea cu sfin[enie a Zilei Domnului, prin legi care s] 'nchid] c`rciumele \i s]lile disco, \i casele porno. Nu legile aduc trezirea spiritual], nu legile aduc pe oameni la poc]in[]. Trezirea spiritual] depinde de poporul lui Dumnezeu, \i Dumnezeu va aduce trezirea atunci c`nd poporul Lui va fi gata s]-\i asume r]spunderea unei vie[i demne de Dumnezeu \i sfin[enia Lui. "n Psalmul 51, David se roag]: %Zide\te 'n mine o inim] curat], Dumnezeule!^ Ce ne trebuie ca s] avem o mi\care a Duhului Sf`nt 'n lumea de azi ca s] aduc] pe oameni la poc]in[]? Ne trebuie o mi\care a Duhului Sf`nt 'n mijlocul poporului lui Dumnezeu. Ne trebuie \i nou] strig]tul psalmistului David: %Ai mil] de mine, Dumnezeule, 'n bun]tatea Ta!^ Dac] reu\im s]-L aducem pe Dumnezeu s] ne schimbe inima, dac]-L putem convinge s] nu-|i ia Duhulu S]u de la noi, dac] "l putem l]muri s] ne dea iar]\i bucuria m`ntuirii, \i s]-L l]s]m s] ne controleze deplin via[a, vom putea \i noi c`nta ca David: %Atunci voi 'nv][a c]ile Tale pe cei ce le calc], \i p]c]to\ii se vor 'ntoarce la Tine!^ Am pus c]ru[a 'naintea calului, \i vrem s] mearg] lucrurile bine. Nu se poate! Foarte evlavio\i, ne lungim fe[ele, \i spunem c] lumea e foarte rea. Dar 'ntotdeauna a fost rea. Dumnezeu ne d] aici secretul marilor treziri spirituale, \i secretul nu depinde de lume, de situa[iile politice, sociale, culturale, ci depinde de noi, de poporul lui Dumnezeu. %Dac] poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu...^ C`nd oare vom 'n[elege lucrul acesta? C`nd oare vom fi cu adev]rat poporul lui Dumnezeu?

4

Dreapta: Vedere a ora\ului modern Beroea (Berea, din Noul Testament), 'n Macedonia de azi. Aici ap. Pavel i-a l]sat pe Timotei \i Sila, 'n timp ce el a plecat 'nainte 'n Atena. (Fapte 17:14).

Informa[iile pe care le avem despre Timotei trebuie s] ni le culegem bucat] cu bucat] din scrierile Noului Testament, \i din documentele istorice r]mase din timpul vie[ii lui. Legat str`ns de apostolul Pavel 'n c]l]toriile sale misionare, 'l observ]m pe Timotei cum se desvolt] din ucenic 'n predicator, din student 'n misionar, din colaborator 'n episcop cu autoritate. Totu\i r]m`n multe lucruri pe care nu le \tim, dar putem s] ne facem o imagine destul de clar] a vie[ii acestor doi oameni, vie[i paralele, vie[i care se 'ntrep]trund, vie[i care se completeaz] una pe alta, vie[i care str]lucesc 'n galeria eroilor "mp]r][iei lui Dumnezeu.

O familie cu o temelie solid] 'n Scriptur] Timotei tr]ia 'n Listra, un or]\el nu prea mare 'n regiunea Licaonian] din Galatia, 'n Asia Mic]. "mp]ratul Octavian, mai t`rziu numit August, a fost fondatorul acestui ora\, av`nd nevoie de o colonie roman] 'n acea regiune, mai ales dup] asasinarea lui Iulius Cezar. Acolo tr]iau mul[i fo\ti solda[i din campaniile militare ale trecutului. De\i ora\ul avea o tent] roman] 'n administra[ie, '\i p]stra \i caracterul rustic al unuei cet][i de frontier], de margine a imperiului. "n Listra se vorbea limba roman], oficial], fiind o colonie roman] (\i lucrul acesta se observ] pe monumentele vremii), dar totodat] \i limba licaonian]. C`nd apostolul Pavel l-a 'nt`lnit pe Timotei 'n a doua c]l]torie misionar], c`nd a trecut prin Listra (Fapte 16:1). Tat]l lui Timotei era grec, iar mama iudeic], \i \tim c] at`t 'n mama lui, Eunice, c`t \i 'n bunica lui, Lois, era credin[a vie \i respectul deosebit fa[] de Sfintele Scripturi (II Tim. 1:5). Astfel se explic] familiaritatea lui Timotei cu 'nv][]turile \i textele Scriputrii vechiului Testament. Cu toate acestea, \tim c] din motive practice pentru vremea aceea, Timotei nu era t]iat 'mprejur, ceea ce ne spune c] 'n

familia sa, tat]l grec a avut totu\i un cuv`nt greu \i autoritar, iar mama a consim[it la un compromis 'n privin[a aceasta. Se \tie c] pentru greci, t]ierea 'mprejur era un act de ritual barbaric, 'njositor, ca un sacrilegiu pentru frumuse[ea tupeasc] a b]rbatului. Muzeele de azi, care au adunat statui grece\ti din antichitate, dovedesc arta grecilor 'n idolizarea trupului omenesc. Apostolul Pavel l-a luat pe Timotei cu el 'n misiune, \i fiindc] 'n 'mprejurlmile Listrei \i Iconiei erau mul[i evrei, Timotei a fost suspus opera[iei de circumcizie, fiindc] to[i \tiau c] tat]l lui era grec (Fapte 16:3). Nici apostolul Pavel, nici evanghelistul Luca, scriitorul faptelor Apostolilor, nu ne spun c`nd s-a convertit Timotei. Unii sunt de p]rere c] apostolul Pavel \i Barnaba au fost cei care au lucrat la inima lui Timotei 'nc] 'n prima c]l]torie misionar]. Astfel, apostolul Pavel 'l nume\te pe Timotei %copilul meu preaiubit \i credincios 'n Domnul^ (I Corinteni 4:17) \i %adev]ratul meu copil 'n credin[]^ (I Timotei 1:2). Aceste expresii dovedesc at`t rela[ia care exista 'ntre apostolul Pavel \i t`n]rul Timotei, c`t \i

TTTT`̀̀̀nnnn]]]]rrrruuuullll TTTTiiiimmmmooootttteeeeiiii \\\\iiiiaaaappppoooossssttttoooolllluuuullll PPPPaaaavvvveeeellll

Leg]tura dintre ap. Pavel \i Timotei a fost mai puternic] dec`t circumstan[ele \i greut][ile vie[ii

St`nga: Tora, sulul Vechiului Testament, g]sit la Ierusalim. Apostolul Pavel a l]udat pe Timotei pentru c`t de bine cuno\tea Scripturile.

5

6

modul 'n care Timotei a auzit Evanghelia prin gura apostolului Pavel, \i c] apostolul a s]dit s]m`n[a credin[ei 'n inima lui Timotei. La II Timotei 3:10-11, apostolul ne d] un am]nunt: Timotei cuno\tea greut][ile \i persecu[iile prin care a trecut ap. Pavel 'n prima c]l]torie misionar], \i deducem c] a fost prezent atunci c`nd au avut loc. O alt] concluzie este c] atunci, 'n cadrul persecu[iilor, s-a hot]r`t Timotei s]-L urmeze pe Domnul Isus. Cu toate acestea, nu avem scris clar momentul 'n care Timotei s-a convertit la credin[a 'n Domnul Isus.

Tovar]\ 'n misiune "nainte ca Timotei s] porneasc] 'n lucrare, b]tr`nii bisericii au f]cut o rug]ciune cu punerea m`inilor \i au f]cut ur]ri profetice pentru lucrarea lui mai departe. Cu aceast] ocazie, Duhul lui Dumnezeu a turnat un dar special asupra t`n]rului Timotei. Mai t`rziu, darul acesta a fost o confirmare a alegerii \i o dovad] a prezen[ei lui Dumnezeu 'n via[a lui: %Porunca pe

care [i-o dau, fiule Timotei, dup] proorociile f]cute mai 'nainte despre tine, este ca prin ele s] te lup[i lupta cea bun]^ (I Tim. 1:8). %"[i aduc aminte s] 'nfl]c]rezi darul lui Dumnezeu, care este 'n tine prin punerea m`inilor^ (II Tim. 1:6). Cur`nd Timotei a devenit un asociat 'n lucrare, prieten \i colaborator al apostolului Pavel. Trec`nd 'n Europa, echipa misionar] a trecut prin Macedonia, prin Ahaia, adic] Grecia, Filipi, Tesalonic, Beréa, Atena \i la urm] Corint, unde au stat un an \i

jum]tate (Fapte 16:11-18:17). "n timpul acesta Timotei a devenit omul de leg]tur] dintre apostolul Pavel \i biserici, fie c] a fost l]sat 'n Berea s] 'nt]reasc] biserica nou-format], fie c] a fost trimis 'napoi 'n Macedonia s] viziteze bisericile \i s] le 'ncurajeze 'n credin[] (I Tes. 3:2). C`nd apostolul Pavel a scris epistolele c]tre Tesaloniceni, Sila \i Timotei au fost co-semnatari. Iar 'n Corint, Sila \i Timotei au fost cei care i-au dat posibilitatea lui Pavel s] predice f]r] s] fie nevoit s] \i lucreze pentru c`\tigarea celor necesare existen[ei (Fapte 18:5). Apostolul Pavel 'l men[ioneaz] pe Timotei ca %semnatar^ al scrisorilor sale c]tre Filipeni, II Corinteni, Filimon \i Coloseni. "n a treia c]l]torie misionar], apostolul Pavel 'l trimite pe Timotei cu Erast s] mearg] 'nainte, echip] de preg]tire a terenului, 'n vederea c]l]toriei lui p`n] la Corint (Fapte 19:22 \i I Cor. 4:17). Tot pe Timotei, l-a trimis la Corint (v.17), ca s]-l reprezinte 'n hot]r`rile ce trebuiau luate de disciplin] \i r`nduial] 'n biseric]. Timotei era un om pe care apostolul Pavel se putea bizui. C`nd apostolul Pavel a scris epistola c]tre Romani, fiind 'n Corint, Timotei era cu el (Rom. 16:21). Dup] aceea, Timotei l-a 'nso[it pe apostolul Pavel la Ierusalim unde avea s] duc] darurile bisericilor din Diaspora pentru fra[ii de la Ierusalim care treceau prin mari nevoi materiale. (Fapte 20:4-5). Numele lui Timotei mai apare 'n epistolele din 'nchisoare scrise de Pavel. Deci, 'i g]sim 'mpreun] de la c]l]toria a doua, tot timpul p`n] la sf`r\itul vie[ii lui apostolului Pavel.

O leg]tur] special] Expresiile apostolului Pavel prin care 'l descrie pe Timotei, dovedesc o leg]tur] \i considera[ie special]. Iat] c`teva din acestea: � Copilul meu preaiubit \i

credincios 'n Domnul (I Cor. 4:17). � Adev]ratul meu copil 'n

credin[]! (I Tim. 1:2).

Sus: Poarta vechiului Corint, unde ap. Pavel l-a trimis pe Timotei pentru a rezolva problemele grele de acolo. Dreapta: Hermes, cu berbecele 'n spate, statuie din secolul 1, g]sit] 'n forum la Corint.

7

Dealul de la Listra, l`ng] satul turcesc de ast]zi Khatyn-Serai, locul de ob`r\ie a lui Timotei

� Copilul meu preaiubit! (2 Tim. 1:2) � Copilul meu preaiubit! (2

Tim. 2:1) � Ca un copil cu tat]l lui, a

lucrat ca un rob 'mpreun] cu mine, pentru 'naintarea Evangheliei! (Filipeni 2:22) � El este prins ca \i mine 'n

lucrul Domnului! (I Cor. 16:10). � N-am pe nimeni care s]-mi

'mp]rt]\easc] sim[irile ca el! (Filipeni 2:20). Un spirit luminos, deschis, iubit de credincio\i, Timotei 'nviora bisericile cu un cuv`nt de c]ldur] sufleteasc] unic]. C`nd s-a 'ntors din Tesalonic, apostolul Pavel a primit ve\ti bune prin el: %Chiaracum a venit Timotei de la voi \i ne-a adus ve\ti bune despre credin[a \i dragostea voastr], c] totdeauna p]stra[i o pl]cut] aducere aminte despre noi, \i c] dori[i s] ne vede[i, cum dorim \i noi s] v] vedem pe voi...^ (I Tes. 3:6). Timotei era conec[ia \i leg]tura perfect] a apostolului Pavel cu bisericile. Mai t`rziu, Timotei a primit el 'nsu\i scrisori de la apostolul Pavel, cu instruc[iuni speciale cum s]

lucreze la Efes, unde era predicator (I Tes. 1:5). Problemele la Efes erau complexe. Credincio\ii se luptau cu 'nv][]turi false, 'ntre ei nu era o organizare bisericeasc] bun], iar serviciile divine nu urmau o r`nduial] corect], \i apostolul Pavel a sim[it c] Timotei are nevoie de c`teva 'ndrum]ri. "n a doua epistol] c]tre Timotei, ap. Pavel 'l trimite pe Tihic la Efes, ca s]-i permit] lui Timotei venirea la Roma, unde apostolul Pavel, fiind 'n a doua 'ntemni[are, avea nevoie de el 'n ceasul c`nd urma s] fie %turnat ca o jertf] de b]utur]^ (II Tim. 1:17; 4:9, 12). Uneori, citind cuvintele lui Pavel ne d]m seama c] Timotei era ginga\ 'n sentimente, chiar pl]p`nd 'n fermitate (I Cor. 16:10-11; II Tim. 1:7). probabil de aceea, la Corint, c`nd s-au 'nr]ut][it lucrurile, apostolul Pavel l-a trimis pe Tit, nu pe Timotei, ca s]-l cru[e de certurile care aveau loc acolo (II Cor. 2:13; 7:6,13; 8:6,16; 12:18). Totodat], Timotei a fost unul c]ruia apostolul i-a adus aminte s] fug] de patimile tinere[ii, de poftele carnale (II Tim. 2:22), s] nu fie cert]re[ \i s] nu se

'ncurce 'n polemici inutile de filozofie (II Tim. 2:23-24). Iar 'n ce prive\te s]n]tatea, Timotei se 'mboln]vea des de stomac (I Tim. 5:23).

O pild] demn] de urmat Leg]tura dintre apostolul Pavel \i Timotei a fost un exemplu de-a lungul vremii de felul cum trebuie s] se poarte predicatorii 'ntre ei. Spiritul de colegialitate, felul cum au \tiut s] lucreze 'mpreun], buna 'n[elegere 'ntre ei, de\i erau diferen[e mari de v`rst] \i temperament, sunt o pild] bun] de urmat pentru noi ast]zi. Apostolul Pavel \i-a f]cut lucrarea de dasc]l iscusit, iar Timotei aceea de ucenic entuziast. Privind la via[a celor doi, Timotei \i Pavel, nu ne mai mir]m c] 'n primul veac Evanghelia a ajuns p`n] la marginile lumii. Cu a\a oameni folosi[i de Duhul lui Dumnezeu 'n mod miraculos, \i ast]zi e posibil ca "mp]r][ia lui Dumnezeu s] creasc] \i s] se r]sp`ndeasc] tot mai mult, spre slava Domnului nostru Isus Hristos! Œ

8

La serbarea de aniversare a Bisericii, [inut] 'n 25 iulie a.c., o clas] de \coal] duminical] are c`teva c`nt]ri \i poezii

spre slava Domnului.

Fratele Dorel Popa,

p]storul bisericii

%Maranata^ din Arad,

la amvonul bisericii

noastre, cu ocazia

s]rb]torii de

aniversare a 34 de ani

de la 'nfiin[are.

Biserica noastr] a

'nceput la 26 iulie

1970, c`nd un grup de

22 de persoane au

avut 'ndemnul s]

formeze aceast]

biseric] 'n limba

rom`n], fiindc] nu era

nici o alt] biseric]

baptist] 'n Chicago

care s] aib] serviciile

de 'nchin]ciune 'n

limba rom`n].

9

Botez cu \apte suflete 'n Biserica Baptist] din Moscovey, jude[ul Cahul, 'n sudul Republicii Moldova, la 1 august a.c.; biserica este p]storit] de fr. Iurie Braga.

Botez la r`u, 'n satul Coliba\i, raionul Cahul, din Republica Moldova. Biserica din Coliba\i este p]storit] de fr. Zaharia Vasilache. "n prezent biserica din Colba\i inten[ioneaz] s] 'nceap] construc[ia unei gr]dini[e de copii cu 80 de locuri \i a unei \coli primare pentru 100 de locuri. Caut] sponsori, suporteri \i parteneri 'n rug]ciune.

"n misiune din sat 'n sat, 'n raionul Cahul, din republica Moldova.

10

Sub reflector: P]cate mici, efecte grave...

4. Fricosul � Matei 6:25 — De aceea v] spun: Nu v] îngrijora[i de via[a voastr], gândindu-v] ce ve[i mânca sau ce ve[i bea... � Matei 6:34 — Nu v] îngrijora[i, deci, de ziua de mâine; c]ci ziua de mâine se va îngrijora de ea îns]\i. � Filipeni 4:6 — Nu v] îngrijora[i de nimic; ci în orice lucru, aduce[i cererile voastre la cuno\tin[a lui Dumnezeu, prin

rug]ciuni \i cereri, cu mul[umiri. � 1 Ioan 4:18 În dragoste nu este fric]; ci dragostea des]vâr\it] izgone\te frica; pentru c] frica are cu ea pedeapsa; \i

cine se teme, n-a ajuns des]vâr\it în dragoste.

Sentimentul de fric] e foarte puternic, \i tr]im 'ntr-o lume 'n care terorismul local \i interna[ional imprim] constant o fric] obsedant], paralizant] 'n to[i oamenii. Exist] un complex al fricii care creaz] un mediu ambiant 'ngrozitor 'n care tr]im: Frica de bombe care arunc] 'n aer avioane, cl]diri \i trenuri. Frica de nesiguran[a economiei care s-ar putea la fiecare moment s] se pr]bu\easc] arunc`nd 'n haos tot globul. Frica de r]zboiul care 'n fiecare zi inund] sufrageriile noastre prin imaginile de la televizor. Frica de b]tr`ne[e. Frica de boal]. Frica de neputin[]. Frica de noi 'n\ine. Frica de moarte... Frica e pretutindeni 'n lumea de azi. Emo[ia fricii e ca un val care inund], care cade peste oameni \i 'i sufoc]. Fa[] de a\a o stare de panic] \i nebunie general], Domnul vine \i ne spune: %S] nu v] 'ngrijora[i, 'ndr]zni[i, Eu am biruit lumea!^ Iar apostolul Petru ne 'ndeamn] s] arunc]m toate 'ngrijor]rile asupra Domnului Isus, c]ci El "nsu\i va purta de grij] (I Petru 5:7). Oare nu este Numele Lui, Iehova Iire, %Domnul care va purta de grij]^? Ca s] fim martori ai Domnului, trebuie s] avem 'ndr]zneal]. Duhul pe care L-am primit nu e un duh de fric] ci de curaj ca s] m]rturisim pe Domnul 'n lumea 'n care tr]im. Cineva a f]cut socoteala \i a g]sit c] exist] 366 de versete 'n Biblie 'n care ni se adreseaz] Dumnezeu cu cuvintele %Nu te teme!^, sau %"ndr]zne\te!^, sau %Pace vou]!^ — c`te un verset pentru fiecare zi din an, \i chiar \i pentru anul bisect. Da, frica este un sentiment normal omenesc. Dar, la fel, o via[] f]r] team], de 'ncredere 'n Dumnezeu, e o stare normal] a sufletului credincios. Dumnezeu e mereu cu noi. Nu ne p]r]se\te, nu ne las] singuri. Nu c] n-ar fi motive s] avem team]... Dar fiindc] El este cu noi, toate drumurile 'ntunecoase se lumineaz], toate v]ile de durere devin gr]dini ale bucuriilor, to[i spinii de pe cale 'nfloresc 'n trandafiri de dulcea[].

Zg`rcitul Nemul[umitul Cert]re[ul Fricosul DescurajatulZg`rcitul Nemul[umitul Cert]re[ul Fricosul DescurajatulZg`rcitul Nemul[umitul Cert]re[ul Fricosul DescurajatulZg`rcitul Nemul[umitul Cert]re[ul Fricosul Descurajatul

(Continuare din num]rul trecut)

11

de Valentin Popovicide Valentin Popovicide Valentin Popovicide Valentin Popovici

Un mare pericol pentru credincio\i ast]zi este concep[ia r]sp`ndit] tot mai mult 'n teologia modern] a unei m`ntuiri ieftine (fiindc] e prin har), a unei vie[i u\oare de credin[] (fiindc] e 'n siguran[]), a unei apatii fa[] de misiune (fiindc] cei m`ntui[i sunt deja ale\i din ve\nicie), \i a unei nep]s]ri fa[] de p]cat (fiindc] oricum s`ngele Domnului ne spal]). Cu astfel de teorii s] nu ne mir]m c] avem 'n zilele noastre o biseric] anemic], un cre\tinism superficial, pl]p`nd, neputincios, de tipul bisericii din Laodicea, care nu mai avea atunci \i nu mai are nici ast]zi un sistem al valorilor adev]rate, nici al virtu[iilor reale, \i \i-a pierdut viziunea clar] a misiunii ei pe p]m`nt: are doar un aur fals, are hainele murdare, iar ochii 'i sunt orbi[i de lume \i lucrurile din lume (Apoc. 3:17-18). Sf`nta Scriptur] vorbe\te despre o m`ntuire scump]: Dumnezeu S-a dat pe Sine 'n Hristos Domnul ca jertf] de isp]\ire pentru r]scump]rarea noastr]. "n aceast] m`ntuire nu e nimic ieftin. Faptul c] o primim prin credin[] nu-i mic\oreaz] valoarea. Dimpotriv], ar trebui s] ne 'nt]reasc] vigilen[a \i grija 'mpotriva planurilor du\mane ale diavolului care vrea s] ne fure tezaurul scump al m`ntuirii prin s`ngele Domnului Isus. Apostolul Petru spune c] \i s`ngele cu care am fost r]scump]ra[i \i credin[a prin care am primit aceast] r]scump]rare sunt %scumpe^: %C]ci \ti[i c] nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, a[i fost r]sump]ra[i din felul de\ert de vie[uire pe care-l mo\teniser][i de la p]rin[ii vo\tri, ci cu s`ngele scump al lui Hristos, Mielul f]r] cusur \i f]r] prihan]^ (I Petru 1:18-19). %Pentru ca 'ncercarea credin[ei voastre, cu mult mai scumpã decât aurul care piere \i care totu\i este cercat prin foc, s] aib] ca urmare lauda, slava \i cinstea, la ar]tarea lui Isus Hristos^ (I Petru 1:7). S`ngele e scump, credin[a e scump], u\a e str`mt], drumul e 'ngust, crucea e grea, jertfa e suferin[]... Cum atunci vin unii s] aduc] batjocur] asupra valorii \i puterii pe care le are s`ngele v]rsat de Domnul Isus la Calvar? Cum 'ndr]znesc c]rturarii vremii s] ne arunce 'n ochi o Evanghelie fals] a confortului, afluen[ei, a somnului f]r] grij] 'n Sion? Firea aceasta p]m`nteasc], deteriorat] prin c]derea 'n p]cat, dore\te o religie u\oar], c`t mai ieftin], dac] se poate doar o form] de evlavie, doar o

religie de parad], dac] s-ar putea o religie de duminic], o religie de m`nu\i albe \i p]l]rii roz, f]r] o purtare a crucii 'n fiecare zi, f]r] agonia rug]ciunilor st]ruiitoare, f]r] m`inile m`njite 'n noroiul de unde s]-i scoatem pe cei pierdu[i, f]r] s`ngerarea picioarelor de pe drumul misiunilor, f]r] lacrimile iubirii care a\teapt] venirea Mirelui. Iar apostolul Iacov scria plin de durere: %Vrei dar s] 'n[elegi, om nesocotit, c] credin[a f]r] fapte este zadarnic]?^(Iacov 2:20). Cineva a f]cut compara[ie 'ntre via[a noastr] 'n Hristos cu cele dou] v`sle ale unei b]rci, Una e credin[a \i cealalt] fapta. Nu po[i 'nainta dec`t v`slind cu am`ndou]. Altfel e pericol de a fi du\i de ap] 'nspre cascarad pieirii. Permisivitatea \i religia u\oar] de azi e 'n contradic[ie cu 'nv][]tura Sfintelor Scripturi. Via[a sfin[ilor lui Dumnezeu trebuie s] fie o via[] de 'mpotrivire fa[] de cel r]u. %Preaiubi[ilor, v] sf]tuiesc ca pe ni\te str]ini \i c]l]tori, s] v] feri[i de poftele firii p]m`nte\ti care se r]zboiesc cu sufletul!^ (I Petru 2:11). Apostolul Pavel implor]: %Preaiubi[ilor, s] ne cur][im de orice 'ntin]ciune a c]rnii \i a duhului, \i s] ne ducem sfin[irea p`n] la cap]t, 'n frica de Dumnezeu^ (I Cor. 7:1). Œ

12

de Alexa Popovicide Alexa Popovicide Alexa Popovicide Alexa Popovici

%... c]tre cei ce au fost sfin[i[i 'n Hristos %... c]tre cei ce au fost sfin[i[i 'n Hristos %... c]tre cei ce au fost sfin[i[i 'n Hristos %... c]tre cei ce au fost sfin[i[i 'n Hristos Isus, chema[i s] fie sfin[i!^ (I Cor. 1:2).Isus, chema[i s] fie sfin[i!^ (I Cor. 1:2).Isus, chema[i s] fie sfin[i!^ (I Cor. 1:2).Isus, chema[i s] fie sfin[i!^ (I Cor. 1:2).

Orice suflet 'ntors la Dumnezeu, credincios botezat 'n Numele Sfintei Treimi, care a depus o m]rturie 'n fa[a multor martori de aici de pe p]m'nt \i 'n fa[a cerului, c] s-a desprins de p]cate \i c] "l urmeaz] pe Domnul Isus Hristos f]r] compromis, este o persoan], care a fost sfin[it] \i care zi de zi se sfin[e\te. Via[a unei asemenea persoane devine o m]rturie vizibil], pentru to[i oamenii \i pentru cerul 'ntreg, c] jertfa M'ntuitorului de la Golgota este eficient], c] a sp]lat fiin[a de ori\ice p]cat \i a pus-o 'ntr-o stare dup] voia lui Dumnezeu. Persoana respectiv] a fost r]scump]rat] cu pre[ul s'ngelui Mielului lui Dumnezeu \i a devenit Templul Duhului Sf'nt. G'ndurile personale, ac[iunile 'ntreprinse, dorin[ele chiar cele mai intime, se afl] sub controlul \i directa c]l]uzire a Duhului Sf`nt. P]catul luat sub orice form], a fost \i este respingerea voii lui Dumnezeu, refuzul unirii cu Hristos, 'ndep]rtarea de la harul dumnezeesc, \i 'nrobirea din nou for[elor negre ale iadului. In aceast] stare persoana respectiv] nu mai este copil al lui Dumnezeu \i nu mai are chipul \i asem]narea lui Dumnezeu, nu se mai 'mbucur] de o experien[] cre\tin], frumoas] \i dulce. Referatul biblic din Geneza, 'n leg]tur] cu crea[ia, ne spune c] protop]rin[ii prin faptul c] nu au ascultat de porunca lui Dumnezeu \i au m'ncat de pomul oprit al cuno\tin[ei binelui \i r]ului, au c]zut din gra[ia P]rintelui ceresc, au comis p]catul neascult]rii de Dumnezeu \i au pierdut virtutea sfin[eniei. No[iunea de sfin[enie 'n Sfintele Scripturi are dou] sensuri: a)Unul este sensul de a fi pus deoparte, de a fi d]ruit lui Dumnezeu. b) Al doilea e sensul de a fi curat, f]r] pat], f]r] zb'rcitur] \i 'ntin]ciune din lume. Un credincios, m`ntuit prin jertfa Domnului Isus Hristos, trebuie s] le aib] pe ambele aceste sensuri 'n tr]irea lui. Cei dint`i p]rin[i ai omenirii, prin p]c]tuire le-au pierdut pe am`ndou], \i punerea deoparte, \i frumuse[ea cur][eniei. De aceea s-au ascuns \i au c]utat s] fug] de la fa[a Domnului. Dar despre cei 'ntor\i la Dumnezeu, prin poc]in[] \i credin[], se poate spune, 'n

cuvintele tat]lui fiului risipitor: %A fost mort \i a 'nviat, a fost pierdut \i s-a aflat.^ Dac] vom cobor’ 'n istoria omenirii, 'n Geneza 1:26 citim: %Apoi Dumnezeu a zis: %S] facem om dup] chipul Nostru, dup] asem]narea Noastr]...^ Iar 'n urm]torul verset citim: %Dumnezeu a f]cut pe om dup] chipul S]u...^ Propov]duitorii Evangheliei din primele veacuri cre\tine au f]cut deosebire 'ntre %chip^ \i %asem]nare.^ Ei 'nv][au c] %chipul^ trebuie raportat la natura intelectual] \i moral] a omului, ceva 'nn]scut, o dota[ie permanent]. Iar %asem]narea^ trebuie considerat] ca scopul spre care tinde omul 'n vederea des]v'r\irii sale morale. Deci, %chipul^ este dob`ndit la na\terea omului, iar %asem]narea^ se dob`nde\te prin str]daniile \i eforturile, abstinen[ele sale, 'n dorin[a de a fi sf`nt cum este Domnul Dumnezeu. "n concep[ia cre\tin], potrivit cu Noul Testament, a fi sf`nt 'nseamn] a fi asemenea lui Dumnezeu, adic] asemenea Domnului Isus Hristos, Dumnezeu adev]rat din Dumnezeu adev]rat. La Evrei 4:14 \i 15 citim:

%Isus, Fiul lui Dumnezeu, ... care 'n toate lucrurile a fost ispitit CA |I NOI, dar f]r] p]cat.^

De fapt, cea mai bun] defini[ie a ce 'nseamn] a fi cre\tin este:

%A fi cre\tin 'nseamn] a fi CU Domnul Isus Hristos, \i CA Domnul Isus Hristos.^

A\adar, Persoana \i via[a Domnului Isus Hristos este \i trebuie s] fie tipul sfin[eniei adev]rate, spre care s] tindem 'n traiul nostru. Da, El este modelul ideal al fiec]rui credincios cre\tin.

I. Ce ne spune Biblia despre sfin[enie? Cuv`ntul Domnului \i experien[a cre\tin] ne arat] c] El, M`ntuitorul, nu este numai modelul de imitat, ci prin faptul c] El este 'n noi, adic] locuie\te, 'n cel credincios (Efeseni 3:17, Ioan 14:23), unirea Lui cu cel credincios, 'nt]re\te, d] o putere vie de a birui ispitele \i a tr]i o via[] sf`nt], ca s] fim ca El. Apostolul Pavel spunea despre sine:

%Hristos tr]ie\te 'n mine...^ (Gal. 2:20). Sfin[enia cre\tin] nu poate exista 'n afar] de Hristos, ci numai cu El \i prin El. Sf`nta Scriptur] ne arat] c] sfin[enia este o stare \i un proces. Am fost m`ntui[i prin Hristos Domnul \i tr]im 'n sfin[enia Lui.

13

"n Noul Testament, membrii bisericilor erau numi[i %sfin[i^ (vezi textele: Fapt.9:13; Rom. 1:7; 12:13; 16:2; I Cor.6:2; 16:1; Efes. 1:15; 2:19; 3:18; 4:12; Col. 1:4,12,26; 3:12; II Tes. 1:10, etc). |i credincio\ii de azi au datoria pe care ne-o transmite ap. Petru:

%Ci, dup] cum Cel ce v-a chemat este sf`nt, fi[i \i voi sfin[i 'n toat] purtarea voastr]. C]ci este scris: %Fi[i

sfin[i, c]ci Eu s'nt sf`nt!^ (I Petru 1:15, 16).

Tr]s]tura aceasta a sfin[eniei au uitat-o mul[i chiar dintre acei ce se numesc credincio\i. Dup] ce au primit harul, ei '\i continu] via[a \i '\i spun cre\tini, dar au traiul t]v]lit 'n p]cate. Ei arat] c] de fapt Hristos nu tr]ie\te 'n ei. Ce este mai trist e c] unii se urc] \i la amvoane, caut] s] predice, dar nu au har fiindc] nu tr]iesc 'n sfin[enie. Ei nu se mai pot da pilde vrednice de urmat, a\a cum Ap. Pavel spunea 'n multe locuri \i ocazii: %V] rog, s] c]lca[i pe urmele mele.^ (I Cor.4:16; 11:1; Efes. 5:1; Filip. 3:17; I Tes. 1:6; II Tes. 3:9, etc.). {inuta vestitorilor Evangheliei trebuie s] fie 'nalt], impecabil]. Fericitul Augustin spunea:

%C`nd tr]irea ta va lumina ca fulgerul, graiul t]u va suna ca

tunetul!^ Apoi, s] nu uit]m c] via[a sf`nt] este scopul bisericilor baptiste. V] aduc aminte c] mi\carea baptist] a fost \i este mi\carea religioas] de reeditarea, de re'nvierea cre\tinismului primar. Cine vrea sau 'i place s] tr]iasc] 'ntocmai ca lumea, n-are ce c]uta printre noi. E adev]rat c] noi citim 'n literatur] cre\tin] despre oameni sfin[i, dar care erau doar oameni %separa[i,^ sau %pu\i de o parte,^ ori %dedica[i s] 'ndeplineasc] lucr]rile sfinte.^ Sensul de sfin[enie ce se cere celor 'ntor\i la Dumnezeu, c]rora jertfa Domnului Isus Hristos le-a sp]lat toate p]catele, este via[a curat] tr]it] 'n asem]narea vie[ii Domnului Isus Hristos. Acestora li se cere s] aib] un caracter sf`nt, curat, de puritate exemplar]. Din punct de vedere istoric, societatea omeneasc] 'n care credincio\i bapti\ti au 'nceput s] predice Evanghelia, e adev]rat, n-a fost o societate de oameni p]g`ni, dar tr]iau o via[] p]c]toas], nu-L aveau pe Domnul Isus 'n via[a lor, nu tr]iau 'n sfin[enia Domnului, \i nici nu-L primiser] pe Domnul Isus Hristos 'n fiin[a lor. Scopul predic]rii \i lucr]rii mi\c]rii baptiste a fost aducerea oamenilor la poc]in[] \i la credin[a real] 'n

Domnul Isus, ca apoi tot timpul vie[uirii pe p]m`nt s] tr]iasc] cum 'i place lui Dumnezeu. A\ mai ad]uga c] aceasta este \i menirea disciplinei biserice\ti. Credincio\ii Domnului, membrii Bisericii lui Hristos, trebuie s] tr]iasc] 'n sfin[enie, 'ntr-o 'nfr`nare a poftelor, 'ntr-un mod de trai al "mp]r][iei lui Dumnezeu. Este gre\it] p]rerea unora c] disciplina bisericeasc] este

numai mustrarea, judecarea \i excluderea unor persoane. O, nu, nu. Disciplina bisericeasc] este activitatea de a-i ajuta pe oameni s] fie %discipoli^ ai Domnului Isus; s] tr]iasc] \i ei cum a tr]it Domnul Isus. Ideea de baz] este via[a sf`nt]. De asemenea, trebuie s] spunem c] sfin[enia este o condi[ie de a-L vedea pe Dumnezeu. Autorul epistolei c]tre Evrei scrie: %Urm]ri[i pacea cu to[i \i sfin[irea, f]r] care nimeni nu

va vedea pe Dumnezeu.^ (12:14) Iar Domnul Isus a spus:

%Ferice de cei cu inima curat], c] ei vor vedea pe Dumnezeu.^ (Matei 5:8).

Noul Testament ne 'nva[], c] omul p]c]tos c`nd se 'ntoarce la Dumnezeu prin poc]in[] \i credin[], este sfin[it fiin[ial, adic] este pus de o parte, pus 'ntr-o stare de neprih]nire, separat de lume, purificat, de tot ce este r]u \i p]cat. Dar 'n aceasta nu este finalul unei lucr]ri, cap]tul, ci abia 'nceputul. Credinciosul urmeaz] s] mai vie[uiasc] pe lume, 'n societatea omeneasc], a\a c] el urmeaz] s] se sfin[easc] pozi[ional, dovedindu-\i m`ntuirea 'n societatea omeneasc], 'n traiul s]u de

%...'l voi asculta din ceruri, 'i voi ierta p]catul, \i-i voi t]m]dui [ara!^

(II Cronici 7:14b)

14

Co\ule[ulCo\ule[ulCo\ule[ulCo\ule[ul cucucucu meremeremeremere dededede auraurauraur

1Bun este Domnul pentru cel credincios

La fel este \i pentru cel p]c]tos 2

Bogatul nu doarme de 'mbuibare S]racul nu doarme din lips] de m`ncare

3Be[ivul zbiar] \i 'njur] pe tat]l s]u,

Credinciosul c`nt] \i laud] pe Dumnezeu. 4

Necredin[a e murdar] \i stricat], Credin[a e ca roua de curat].

5Umilin[a vine de la Dumnezeu,

M`ndria vine de la cel r]u. 6

Dragostea vine dintr-o inim] curat], B`rfa vine dintr-o minte-ntunecat].

7C`ntecul vine dintr-o inim] lini\tit],

Sup]rarea vine dintr-o inim]-mpietrit].

8Credinciosul alearg] dup] Hristos; A\a trebuie s] fac] \i cel p]c]tos.

9Mul[i vin la credin[] degrab];

Dar pu[ini o urmeaz] via[a-ntreag]. 10

Cine-\i m]rturise\te p]catul, Ar fi bine s] nu mai fac] altul.

11Tr]ind 'n lumea p]catului, Ai s] vezi fundul iadului.

12Unii zic c]-s poc]i[i,

Dar de fapt sunt porecli[i. 13

Unii zic c] n-au p]cate, "ns] ei le fac pe toate.

14Unii nu se poc]iesc,

Pentru c] mereu b`rfesc. 15

Credin[a f]r] fapt] Este moart]!

Faptele f]r] credin[] Nu au biruin[]!

16Nu-mi da, Doamne, mare nume,

Ci d]-mi mult]-n[elepciune D]-mi o inim] curat] De p]cate m]turat]!

(Culese de fr. Vasile Corsiuc dintr(Culese de fr. Vasile Corsiuc dintr(Culese de fr. Vasile Corsiuc dintr(Culese de fr. Vasile Corsiuc dintr----o colec[ie o colec[ie o colec[ie o colec[ie

veche de %Farul M`ntuirii^)veche de %Farul M`ntuirii^)veche de %Farul M`ntuirii^)veche de %Farul M`ntuirii^)

fiecare zi. "n citatul de la Evrei, afl]m c] omul trebuie s] caute sfin[irea \i aceasta include prezentul \i viitorul. Sfin[irea fiin[ial] a cur][it trecutul, iar persoana respectiv] trebuie s]-\i sfin[easc] prezentul \i viitorul de pe lume p`n] la mutarea sa 'n cer. Aceast] sfin[ire pozi[ional] se poate face prin separarea cu grij] de societatea rea, de orice este stricat \i p]c]tos, \i c]utarea unui trai care s] plac] Domnului. "n[elegem bine c] scopul traiului cre\tin este tocmai ca s] ajungem s]-L vedem pe Dumnezeu. Iar chemarea noastr] ca \i credincio\i ai Domnului, credincio\i evanghelici noutestamentali, este s] r]sp`ndim cuno\tin[a de Dumnezeu. Unii dintre credincio\i fac aceasta cu graiul \i cu traiul, iar al[ii o fac numai cu traiul. Ei nu pot vorbi \i spune altora despre Dumnezeu, fie c] au vocabular mai redus, fie c] au o timiditate 'n]scut] 'n ei, dar ei tr]iesc o via[] curat], se feresc de

p]cate, sunt gata mai bine s] sufere pierderi dec]t s] comit] vreun p]cat. Ace\tia vestesc cu traiul lor Evanghelia \i voia lui Dumnezeu. Prin p]rt]\ia lor cu Dumnezeu 'n timpul vie[ii, ei afirm] o m]rturie \i arat] o confirmare a Evangheliei c] prin Domnul Isus Hristos, oamenii de pe lume, p]m`ntenii, vorbesc 'n rug]ciuni cu Dumnezeu \i primesc de la El binecuv`nt]rile Lui. Noi trebuie s] fim con\tien[i de menirea noastr] \i 'ndatorirea pe care ne-a dat-o M`ntuitorul ca prin sfin[enia noastr] s] fim %LUMINA LUMII^. "n lume e 'ntuneric, fiindc] cine nu-L cunoa\te pe Domnul Isus ca M`ntuitor tr]ie\te 'n 'ntuneric. El este %Lumina lumii^, %Adev]rata Lumin], care lumineaz] pe orice om, venind 'n lume^, iar credincio\ii Domnului, av`ndu-L 'n inima lor pe Domnul, lumineaz] \i ei. Doar tr]ind 'n sfin[enia Domnului Isus, Biserica Lui va fi o cetate a\ezat] pe munte, care lumineaz]!

(Va urma 'n num]rul viitor)

15

Chema[i la "mp]r][ieChema[i la "mp]r][ieChema[i la "mp]r][ieChema[i la "mp]r][ie

Debora Talpesh(3 decembrie 1928 — 10 iulie 2004 S`mb]t] 10 iulie, dup] amiaz], sora Debora Talpesh, 'n v`rst] de 75 de ani, so[ia fratelui p]stor Teofil Talpesh, a 'nchis ochii pentru lumea aceasta \i s-a mutat la Tat]l ceresc. "nmorm`ntarea a avut loc s`mb]t],

17 iulie, 'n Hollywood, Florida.

Maftei Petre Fr. Maftei, tat]l sorei Lidia Covaliu de la noi, ajunsese la v`rsta frumoas] de 91 de ani, \i a trecut la Domnul 'n pace la 18 iunie, 'n Boto\ani. Sora Lidia tocmai sosise cu c`teva zile 'nainte 'n Rom`nia, unde s-a dus ca s]-l mai vad], \i astfel s-a 'mplinit dorin[a tat]lui s]-\i mai vad] fiica 'nainte ca s] 'nchid] ochii.

Gheorghe Sc`nteie La 19 iunie fr. Gheorghe Sc`nteie, p]stor la Re\i[a \i 'n America ('n Arizona), a trecut la Domnul 'n v`rst] de 79 de ani. "n ultima vreme a lucr]rii lui 'n c`mpul Evangheliei, fr. Sc`nteie a fost misionarul nostru 'n Iugoslavia, unde a mers prin satele din Banatul Iugoslav cercet`nd bisericile rom`ne\ti.

Constantin Ciuc] La 21 iunie a trecut la Domnul fr. Constantin Ciuc] din Br]ila, la v`rsta de 75 ani. A suferit mult 'n ultimii zece ani c`nd a fost paralizat, neput`nd s] mai umble. A fost frate de corp cu fra[ii Cornel, Pitt \i Iosif Ciuc] de la noi. El a fost c]s]torit cu Eufrosina Titarenco la Br]ila de c]tre fr. Alexa Popovici, 'n 1957. Fiica lor, Dora Ciuc], este directoarea Policlinicii Cre\tine din Br]ila, continu`nd astfel o mo\tenire de credin[] \i lucrare pentru Domnul.

Costan S'rb (1919-2004) Joi, 15 iulie 2004 a trecut la Domnul fr. Costan S`rb 'n v`rst] de 85 de ani. N]scut la 1 aprilie 1919 'n comuna Otlaca, jud. Arad, Costan a r]mas orfan de mam] la v`rsta de cinci ani. La 20 de ani a fost luat la armat], a luptat pe front unde a fost r]nit. "n 1942 s-a c]s]torit cu Sofia Budii, \i au avut doi copii: |tefan \i Veturia, de la care a avut 7 nepo[i, \i 7 str]nepo[i. La 'nmorm`ntare au venit fiul |tefan S`rb, din California, \i nepotul Marius S`rb, din Georgia.

Ioan C]prariu (1947-2004) "n duminica de 25 aprilie a trecut la cel]lalt liman al vie[ii fratele Ioan C]prariu, din Lugoj (tat]l fratelui Cosmin C]prariu, de la noi) 'n v`rst] de numai 57 de ani. A fost o trecere u\oar] pe cel]lalt liman, printr-un arest cardiac, dar a produs o durere mare 'n familie. Fratele Ioan C]prariu a fost un credincios al Domnului, a iubit biserica \i cauza Domnului, \i-a iubit familia; a fost plin de entuziasm 'n lucrarea sf`nt] a Domnului \i a slujit ca diacon 'n biserica %Harul^ din Lugoj. "nmorm`ntarea a avut loc mar[i, 27 aprilie.

Iacob Sezonov (1916-2004) Ia\a Sezonov s-a n]scut la Babadag, 'n Dobrogea, la 19 iunie 1916, \i \i-a 'ncheiat c]l]toria pe p]m`nt la 29 iulie 2004. A fost al patrulea copil din cei cinci ai lui Iacob \i Elena Sezonov (adic], Andrei, Danila, Daria, Ia\a \i Anetta). S-a c]s]torit 'n 1945 cu Ancu[a Burtea, \i 'n 1958 li s-a n]scut fiica Honorina. A m]rturisit pe Domnul 'n apa botezului 'n aprilie 1959, \i a lucrat 'n biserica din Br]ila ca membru 'n comitet \i bun sfetnic p]storilor bisericii, Asiev, Trifu \i 'n ultima parte celor de acum, Iosif |tef]nu[i \i Marius Mezin. "n 1988 a vizitat America \i a predicat Evanghelia de la amvonul bisericii noastre. Versetul lui preferat a fost Apocalipsa 7:17, %|i Dumnezeu va \terge orice lacrim] din ochii lor!^

Marin Ursan Luni 19 iulie a.c. a decedat 'n [ar], dup] o grea suferin[], fr. Marin Ursan, lucr]tor 'n via Domnului 'n Biserica din Drumul Taberei. La noi sunt patru fra[i din familia Ursan (Petre, Dode, Vasile \i Telu), 'ntre care fr. marin era cel mai 'n v`rst]. S-a dus la odihn] un vrednic lucr]tor 'n via Domnului.

***** To[i ace\tia s-au dus la odihn], ca lucr]tori harinici \i credincio\i. Bunul Dumnezeu s] dea m`ng]iere familiilor r]mase, \i El s] ne dea tuturora dorin[a s] tr]im pentru Domnul, fiind gata 'n orice clip] s] plec]m din lumea aceasta, cu ochii pironi[i la slava viitoare \i la r]spl]tirile Domnului Isus.

16

Noua cas] de rug]ciune a bisericii din Bicaz, p]storit] de fr. Beni Handaric

Noul loca\ de 'nchin]ciune al bisericii din Segarcea Vale, jude[ul Teleorman