Cupr

ins/

Сод

ерж

ание

:

Периодическое издание Таможенной службы Республики Молдова журнал «VAMA».Учредитель: Государственное предприятие «Moldvama Grup», зарегистрированноеРегистрационной палатой РМ; регистрационный номер – 1003600038290.Главный редактор: Татьяна СмешнаяЖурналисты: Ольга Коларь, Татьяна МихайловаМенеджер по рекламе: Ксения СэкэрянуРедакционная коллегия: Наталья Каленик, Михаил Радукан, Вячеслав Балакчи,Дорин Пуриче, Татьяна Кунецки, Владислав Швец, Ион Магу.Дизайн: Николай ВербицкийАдрес редакции: Кишинев, ул.Пушкина 22, каб. 551,555Телефоны редакции: (+373 22) 23-89-74, факс: (+373 22) 23-81-70

Подписной индекс журнала «VAMA»: 31952Подписаться на журнал можно в «Pota Moldovei», «Moldpresa», «Omnia Presa», «Ediţii periodice».– публикации на коммерческой основе.Ответственность за достоверность содержания рекламных материалов несет рекламодательЖурнал отпечатан в типографии «Elan Poligraf»

Măsurarea timpului de trecere a frontiereiconform standardelor OrganizaţieiMondiale a Vămilor pag. 31-32

Таможенная статистика внешней торговлистр. 33-34

Ralph Whiteside: Am înregistrat un progres semnificativ în cîteva domeniipag. 35-36

Отрасль:Продовольственная безопасность страны обеспеченастр. 37-39

ColaborareВалерий Батку: Сфера брокерских услугисчерпает себя через несколько летстр. 40-42

Evenimente:Undă verde în vamă producţiei pomilegumicolepag. 43

Cooperarea în domeniul antidrogpag. 44

Final de “Operă“ sfîrşit în vamă pag. 45

Consultant Vamalpag. 46-48

Statistica VamalaStatistica încasărilor vamalepag. 49

Tema numărului:Ascendenţa sistemului vamal – 18 anide muncă asiduăpag. 3-4

Андрей Стратан: Таможня всегда была, есть и будет важной государственной структуройстр. 5-7

Сильвия Вылку:Таможня – это моя стихиястр. 8-10

Александр Федоров:Во все времена в таможне ценилисьпорядочные и профессиональныесотрудникистр. 11-13

Reguli:Procedura vamală de reintroducerea mărfurilor autohtonepag. 14-16

Noi reguli de determinare ţării de origine a mărfurilorîn cadrul zonei de comerţ liber a C.S.I.pag. 17-21

Activitatea de audit postvămuirepag. 22-26

ComentariiTransparenţa decizională în organele vamale pag. 27-30

2 3

notri ca la fi ecare loc de muncă, cît mai plenar să-i exercite datoria de serviciu i cea civică. Am depă-it mai multe greutăţi, care au consolidat colectivul, ne-am adus aportul la acumularea unei experienţe unice în condiţiile oscilărilor economice i politice a societăţii. Maturizîndu-ne nici pentru o clipă nu am scăpat din vedere principalul – menirea noastră de a asigura securitatea economică, de a contracara con-trabanda, de a lupta cu încălcările regulilor vamale. Nimeni nu ne-a compătimit pentru vîrsta fragedă i greutăţile maturizării, am muncit pentru consolida-rea economiei ţării, dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări, crearea condiţiilor optime pentru activitatea agenţi-lor economici i investiţiile oamenilor de afaceri. Dar cea mai de vază realizare în aceti ani rămîne a fi res-tabilirea rupturii legăturii timpurilor în istoria activi-tăţii vamale pe meleagul nostru, recuperarea celor mai bune tradiţii ale strămoilor i, respectiv, a spe-ranţei de bunăstare a ţării. Vă felicit cu sărbătoarea i Vă mulţumesc pentru susţinere i abnegaţia de care daţi dovadă în munca de zi cu zi. Exprim cuvinte deosebite de recunotin-ţă veteranilor Serviciului Vamal, care au stat la înce-puturile devenirii instituţiei vamale contemporane. Tinerii au ce învăţa de la ei, în primul rînd prin pre-luarea profesionalismului, iniţiativei, atitudinii con-tiincioase i devotamentului faţă de profesie. Un mesaj aparte merită membrii familiilor noa-stre, care au fost în serviciul lor alături de noi, cărora le zic un mulţumesc sincer pentru înţelegere, ajutor i toleranţă. Din tot sufl etul doresc ca în fi ecare casă să domnească o atmosferă cu adevărat caldă, dispo-ziţie de sărbătoare i bunăstare familială.

Viorel Melnic, Director General al Serviciului Vamal

Generaţiei noastre i-a revenit un loc aparte în is-torie, i-a fost sortit să fi e în tumultul evenimentelor, care au generat proclamarea independenţei i su-veranităţii Republicii Moldova. Angajaţii Serviciului Vamal, persoane cu funcţii publice, au fost acei, care au trebuit să-i calibreze modelul instituţional i comportamentul pentru a se încadra în rîndul ace-lor reprezentanţi ai societăţii, pe seama cărora a fost pusă edifi carea statalităţii i democraţiei moldo-veneti. D-voastră aţi depus eforturi apreciabile în vederea reformării i statorniciei sistemului vamal, eforturi concretizate prin selectarea unor rigorii eu-ropene, care fi ind trecute prin prisma specifi cului activităţii străjerilor la hotar a securităţii economi-ce a ţării, au condus la schimbări benefi ce esenţia-le. Noi toţi prin muncă asiduă am demonstrat că în vamă este posibilă formarea personalităţii multilate-ral dezvoltate, capabile să se adapteze la schimbări-le ce au loc, dornice să reprezinte o confi guraţie de valori care pun începutul tuturor valorilor ce stau la baza civilizaţiei i culturii europene i care tind spre desăvîrire i fapte bune prin respectarea legalităţii, adevărului, binelui, bunătăţii, credinţei, frumosului, toleranţei i iubirii. Retrospectiva celor 18 ani ne fac să înţelegem că realizările au fost posibile numai datorită activi-tăţii intense, profesionalismului, aspiraţiei vameilor

Stimaţi colegi,

2 3

HOLIDAY e la 4 septembrie anul 1991 începe is-toria nouă a sistemului vamal într-o ţară recent proclamată independentă şi suve-rană. Evidenţierea tendinţelor de dezvol-tare stabilă şi durabilă a sistemului vamal al ţării, contribuţia lui la dezvoltarea şi statornicia economiei naţionale, contra-cararea tendinţelor infracţionale, omi-terea relaţiilor tensionate vamă-clent au fost dintotdeauna dezideratele directorii ale activităţii colectivului. Prin munca de

zi cu zi ei au reuşit să releve anumite sub-tilităţi, care au condus la schiţarea unor prognoze efi ciente vizînd evoluţia activi-tăţii instituţiei vamale şi implementarea unor modifi cări benefi ce pentru func-ţionarea ritmică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cu titlul de „afl at în slujba poporului”. Ţara noastră a obţinut locul ei speci-fi c pe piaţa comună europeană. Dar dru-mul ascendenţei n-a fost uşor. Devenirea

şi statornicia sistemului vamal a fost po-sibilă doar prin restabilirea rupturii legă-turii timpurilor în istoria activităţii va-male pe meleagul nostru, recuperarea celor mai bune tradiţii ale strămoşilor şi, respectiv, a speranţei de bunăstare a ţă-rii. Primele atestări ale activităţii vamale pe plaiul nostru datează cu 8 octombrie anul 1407, cînd domnitorul Alexandru cel Bun a împărţit vămile în cele de ho-tar, de strajă şi de vaduri, unde se taxau

Ascendenţa sistemului vamal – 18 anide muncă asiduă

D

Tema numărului

4 5

HOLIDAYHOLIDAY

mărfurile importate sau exportate. Au urmat schimbări dictate de cerinţele tim-purilor, bîntuite de războaie, împărţiri şi reîmpărţiri ale pămînturilor, zonelor de infl uenţă etc., dar întotdeauna instituţia vamală era prezentă în viaţa economică.Etapa parcursă în perioada de după 1990 a declanşat un nou curs în viaţa Repu-blicii Moldova şi poate fi caracterizată ca etapă de suveranitate şi independen-ţă, etapă a marilor speranţe, marilor po-sibilităţi şi transformări. Au loc reali zări considerabile în domeniul dezvoltării democratice, a consolidării forţelor pro-gresiste şi schimbări ale mentalităţii oa-menilor. Transformările care au loc în societate duc la destrămarea defi nitivă a sistemului totalitar centralizat şi trecerea treptată la economia de piaţă şi o nouă administraţie publică, a fost pusă în lu-mină necesitatea existenţei unei infl uenţe directorale în orientarea eforturilor pen-tru managementul calităţii totale, astfel încît să atingă obiectivele organizaţio nale prin creşterea productivităţii, inova ţie, satisfacţie şi angajare plenară. La acest proces a participat activ şi efectivul Ser-viciului Vamal. Istoria contemporană a vămii Mol-dovei are subtilităţile ei de dezvoltare, noi specifi cînd că activitatea sistemu-lui vamal al Republicii Moldova începe imediat după proclamarea independen-

ţei , cînd la 4 septembrie 1991 a intrat în vigoare Decretul Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova”. Decretul dispu-nea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, la acel moment ac-tivînd vămile Ungheni, Leuşeni şi Chi-şinău. Necesităţile perioadei respective au dictat înfi inţarea în regim de urgenţă în anul 1992 a birourilor vamale Sculeni, Costeşti, Cahul, Giurgiuleşti, iar în 1993 a 22 puncte de trecere la frontiera Repu-blicii Moldova cu Ucraina, legalizate prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabine-tul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale”. La 9 martie 1993 Parlamentul Repu-blicii Moldova a adoptat Codul Vamal – actul legislativ de bază, care reglementea-ză principiile de organizare şi activitate a instituţiei vamale. În anul 1993 Republica Moldova a aderat la Consiliul Conducăto-rilor Serviciilor Vamale ale statelor-mem-bre ale Comunităţii Statelor Independen-te. În cadrul acestei iniţiative se conlu-crează în domeniul de specialitate, princi-palele fi ind stimularea relaţiilor economi-ce comerciale, intensifi carea controlului vamal asupra trafi cului de substanţe toxi-ce, radioactive, de poluare a mediului am-

biant, schimbul de informaţii în vederea prevenirii şi curmării cazurilor de contra-bandă. Din luna octombrie 1994 Republi-ca Moldova a devenit membru cu drep-turi depline al Uniunii Mondiale Vamale şi participarea în această structură inter-naţională de profi l facilitează contractele bilaterale cu serviciile vamale ale diferitor state, urmînd în activitatea sa normele re-cunoscute unanim. Nu mai puţin impor-tantă este şi sarcina de armonizare a drep-tului vamal în scopul contribuirii la buna desfăşurare a comerţului internaţional, unifi carea şi facilitarea procedurilor va-male, combaterea contrabandei şi evaziu-nilor fi scale. Sistemul vamal al Republicii Mol-dova, afl at în procesul continuu de per-fecţionare are trasată linia sa directorie de dezvoltare, în evidenţă fi ind direc-ţiile principale: Optimizarea tehnolo-giilor de control vamal; Dezvoltarea in-frastructurii; Reciclarea colaboratorilor vamali, Sporirea nivelului de pregătire profesională; Combaterea contrabandei şi încălcărilor regulilor vamale; Percepe-rea drepturilor de import/export; Perfec-ţionarea cadrului juridic; Colaborarea cu structurile internaţionale de profi l; For-marea statisticii vamale şi informatizarea sistemului vamal.

Serviciul presă şi relaţii cu publicul

Tema numărului

4 5

HOLIDAYTema numărului

- Господин Стратан, как вообще вы пос тупили на работу в таможенные органы Молдовы?

- В таможенных органах я начал рабо-тать еще в 1991 году, после окончания аспирантуры. Тогда таможня Молдо-вы находилась в союзном подчине-нии. На работу я был принят прика-зом председателя Главного таможен-ного управления при Совете мини-стров СССР. Кстати, и специальное звание мне было присвоено союзным таможенным ведомством, а не нацио-нальным. А потом, когда была продекла-рирована независимость нашей ре-спублики, естественно, начали фор-мироваться соответствующие струк-туры власти, и конечно же, таможня, которая является одним из основных элементов любого независимого го-сударства. Тогда складывалась пара-доксальная ситуация. Государствен-ная граница с Румынией и междуна-родный аэропорт контролировались таможенниками и таможенной служ-бой, которые подчинялись Москве. Параллельно же создавались тамо-женные пункты пропуска, внутрен-ние посты и таможни на границе с Украиной. Так что на определенном этапе в республике существовали две таможни. Одна из них подчинялась Москве, другая – Кишиневу. Но этот переходный этап быстро завершился, и мне предложили пе-рийти на службу в национальные та-моженные органы. Я согласился. В 1992 году переводом была продолжена работа в должности начальника фи-нансово-экономического отдела Де-партамента таможенного контроля Ре-спублики Молдова. Через определен-

ный период времени началось движе-ние вверх по служебной вертикали: начальник Управления экономики и финансового контроля, заместитель генерального директора, а после - пер-вый заместитель главы департамента. В 1999 году, после того, как Борис Гамурарь, возглавлявший в то время департамент, был назначен мини-стром обороны, меня утвердили ге-неральным директором. Проработал в этой должности более двух лет. Можно сказать, что для меня руко-водство Таможенным департаментом не являлось чем-то новым. На протя-жении долгих лет работы принимал непосредственное участие в разработ-ке целого ряда законодательных и нор-мативных документов, регламентиру-ющих таможенную и торгово-эконо-мическую деятельность. Кстати, я был в числе тех, кто разработал проект де-крета президента, которым 4 сентября было объявлено профессиональным Днем таможенника.

- А какие эмоции возникают, когда вы вспоминаете те времена?

- Воспоминания, связанные с тем вре-менем, – самые приятные. Правда. А еще я горжусь тем, что работал в этой важной государственной структуре. Имею отношение к ее становлению. Знаете, что бы не говорили о тамож-не, таможня всегда была, есть и будет важной государственной структурой, которая вносит существенный вклад в определение государственности страны. Более того, она обеспечива-ет соблюдение экономических ин-тересов, решает массу проблем фи-нансово-бюджетного характера госу-дарства, борьбу с контрабандой и на-

рушениями таможенного характера, пресечение наркотрафика и т.д. и т.д. Мне кажется, что те, кто работал, да и работает сегодня в таможенных органах, должны считать это за честь и гордиться своим выбором.

- В общей сложности вы проработали в таможенных органах 10 лет. Какой период был для вас самым сложным?

- Если честно, по напряженности я не могу выделить какой-то определен-ный отрезок времени. Каждый год, каждый этап деятельности в таможне был для меня сложным и в то же вре-мя, очень интересным. Независимо от должности, которую я занимал, и задач, стоящих передо мною лично и таможенными органами, в целом. Но если вдаваться в подробности, как в любом новом деле самый труд-ный этап это, конечно же, период ста-новления таможни. Тогда приходи-лось много работать над разработкой проектов законов, нормативных актов, регулирующих таможенную деятель-ность. И мы должны были делать это самостоятельно. Как мне кажется, мы неплохо справились с этой задачей. И еще, несколько сложнее было, когда я возглавил Таможенный депар-тамент. И это не оттого, что прихо-дилось больше работать. Нет. Про-сто это был другой уровень, масштаб ответственности. Ведь мне приходи-лось отвечать за работу не какого-то отдельного направления, а целого очень важного ведомства. Мне не было безразлична судь-ба, имидж, результативность работы департамента. Меня же не «десанти-ровали» в эту структуру. Я знал все тонкости законодательства, норма-

Таможня всегда была, есть и будет важной

государственной структурой

Интервью с бывшим генеральным директором Таможенной службы Молдовы, ныне заместителем премьер-министра, министром

иностранных дел и европейской интеграции Андреем Стратаном.

Андрей Стратан:

6 7

HOLIDAYHOLIDAYTema numărului

тивную базу, поэтому не мог быть ин-дифферентным к работе таможенных органов. Плюс ко всему, на меня лег-ла и ответственность перед коллегам, с которыми долго работал и старался сделать все зависящее от меня на тот период времени, чтобы таможня ди-намично развивалась, а сотрудники чувствовали себя защищенными.

- Какие навыки в работе вы приобре-ли в Таможенном департаменте и при-годились ли они вам в должности ми-нистра?

- Работая в таможне, имеешь возмож-ность научиться очень многому. И это не только дополнительные зна-ния. Настоящий сотрудник тамож-ни в обязательном порядке должен быть дисциплинированным, уравно-вешенным и порядочным. Ведь от ха-рактера принимаемых им решений зависит очень многое. Неправильно вынесенное постановление в той или иной ситуации может нанести ущерб работе экономического субъекта, создать дополнительные трудности гражданам, проходящим таможен-ный контроль. А это не только инте-ресы экономического характера, но и имидж целой системы и, естественно, страны. Плюс ко всему, таможенник должен быть государственником , так как он обязан работать в интересах страны, налогоплательщиков, а не своих личных. Поэтому могу сказать, что в та-моженных органах я сформировался

как руководитель. Научился находить выход из зачастую довольно сложных ситуаций и удерживать на плаву мно-гофункциональный корабль под на-званием «Таможня». Да и ответствен-ности не боюсь и не перекладываю ее на других. Работая, убедился в том, что та-можня предоставляет каждому со-труднику возможность проявить себя именно с положительной стороны.

- Господин Стратан, в различных ис-следованиях об уровне коррупции в государственных органах власти тамо-женные сотрудники занимают первые строчки. Как вы оцениваете такие за-ключения?

- Скажу так: раз такие данные рас-пространяются, значит, негативные моменты все еще имеют место быть. Такие исследования проводились чуть ли не с момента создания тамо-женной системы, давались опреде-ленные оценки. И нужно признать, к сожалению, что в этих «рейтингах» в топ входят представители чуть ли не всех правоохранительных орга-нов страны. И думаю, это связано не столько с уровнем профессионализ-ма, а скорее всего, с общей ситуацией в стране. А это, помимо всего проче-го, и финансирование таможенных органов, и уровень оплаты труда ра-ботников. Я знаю, что сегодня в рамках Та-моженной службы создано специ-альное подразделение, которое ин-

спектирует, осуществляет внутрен-ний контроль работы сотрудников центральных и территориальных подразделений таможни. Результаты есть, но без системного подхода к ре-шению накопившихся проблем про-рыва не будет. По моему мнению, работу та-можни нужно выстраивать таким образом, чтобы минимизировать че-ловеческий фактор в повседневной деятельности: через информатиза-цию, создание специальных автома-тизированных программ, повышение прозрачности в деятельности. По-верьте, это изменит ситуацию. Нуж-но добиться того, чтобы экономи-ческому субъекту, вовлеченному во внешнеэкономическую деятельность, не было интересно искать какие-то лазейки, способы ускорить процесс прохождения проверки, снизить раз-мер таможенных платежей и т.д. Я не раз говорил: в том, что на та-можне присутствует коррупция, ви-новат не только сотрудник таможни. Существенная доля вины возлагается и на того, кто подталкивает государ-ственного служащего к нарушению, противоправным действиям.

- По вашему мнению, можно ли счи-тать молдавскую таможню современ-ной структурой, отвечающей евро-пейским требованиям?

- Без каких-либо сомнений я согла-шусь с этим. И это не только мое мне-ние, но и позиция международных

6 7

HOLIDAYHOLIDAYТема номера

экспертов, в частности, европейских. Особенно тех, кто работает с наши-ми таможенниками в рамках проекта EUBAM. Нужно учитывать и тот факт, что национальное таможенное законода-тельство полностью соответствует европейским нормам, так как совер-шенствовалось с учетом европейских и международных стандартов. И это не просто слова. Ведь перед приняти-ем каждый проект проходил экспер-тизу во Всемирной таможенной орга-низации, других специализирован-ных структурах. Более того, период адаптации законодательства продол-жается, и в нем находят отражение все нововведения, которые осваива-ются сегодня в государствах-членах Евросоюза. Хочу сказать, что в последнее время чувствуется, что таможня все больше работает в интересах эконо-мических субъектов. Все нововведе-ния, технологии, освоенные в тамож-не, направлены на это. Могу со всей ответственностью заявить, что в некоторых аспектах мы даже являемся примером по оператив-ности, прогрессивности внедрения новшеств. И это не только совершен-ствование законодательно-норматив-ной базы, но и техническое оснаще-ние. Далеко не все европейские тамож-ни могут похвастаться современны-ми мобильными сканерами, которые применяются у нас. Сюда же можно причислить и информационную программу учета грузов Asycuda Wo-rld. Между прочим, документы, необ-ходимые для начала внедрения этого проекта, оформлялись еще в 2000-м году. Мы провели тогда сложные пере-говоры со Всемирным банком по от-крытию финансирования этого про-екта. И среди стран Юго-Восточной Европы мы стали первыми, внедрив-шими данную новейшую систему. По процедурам и методам кон-троля то же самое. Они ничем не отличаются от тех, которые приме-няются в европейских странах. Ра-бота мобильных групп Таможенной службы также соответствует мировой практике. Но тут нужно смотреть и с дру-гой стороны. Необходимо оценить саму технологию, процедуру, и я бы сказал, способность, «искусство» та-моженника оказывать услуги на та-ком уровне, чтобы они не только со-ответствовали правилам, но были бы

удобными для тех, кому они предна-значаются. Естественно, нужно по-нимать, что общая картина, стати-стика страдают и от того, что у нас есть неконтролируемый сегмент гра-ницы… Но это вопрос политическо-го характера.

- Господин Стратан, в Молдове нет специализированного вуза, который готовил бы специалистов в таможен-ном деле. В свое время вы не пытались решить эту проблему?

- Я неоднократно поднимал данный вопрос, когда возглавлял Таможен-ный департамент. В перечень спе-циальностей Государственного уни-верситета была включена специали-зация «Таможенное право». Но это узкое направление. А учебного заве-дения, которое бы занималось ком-плексной подготовкой таможенни-ков, к сожалению, в нашей республи-ке так и не появилось. Не знаю, как обстоят дела сегод-ня, но раньше своих специалистов мы отправляли на обучение в Тамо-женную академию Российской Фе-дерации. Надеюсь, эта практика со-хранилась, так как там готовят хоро-ших специалистов. Но как бы там ни было, предоставляемая квота на обу-чение была не столь многочисленна и не могла удовлетворить потребно-сти молдавской таможни. По моему мнению, ждать, что такой специализированный пусть не вуз, факультет, появится, особо не стоит. Поэтому считаю необхо-димым активизировать переговоры с руководством высших учебных за-ведений, готовящих таможенников в европейских странах. Раз мы стре-мимся применять в работе европей-скую практику, конечно же, наши таможенники должны проходить об-учение, подготовку и в странах Евро-союза. Хорошая возможность пред-ставляется именно сейчас, когда раз-вивается сотрудничество в рамках проекта EUBAM. Не нужно забывать и о самообра-зовании. Это в интересах каждого от-дельного молодого специалиста. В то же время, я считаю довольно эф-фективной систему проведения па-раллельных курсов для сотрудников таможни и представителей бизнеса. Это позволит не только наладить ди-алог между сторонами – я всегда го-ворил, что таможенник и экономиче-

ский субъект должны стать партнера-ми, - но и довести до сведения пред-принимателей нововведения в тамо-женной нормативной и законодатель-ной базе. Для поднятия профессионально-го уровня таможенников можно про-водить и выездные мероприятия, в ходе которых сотрудники Централь-ного аппарата, ответственные работ-ники профильных министерств и ве-домств смогут ответить на вопросы таможенников, работающих в реги-онах.

- Что бы вы пожелали таможенни-кам накануне их профессионального праздника?

- Прежде всего, желаю высказать со-трудникам молдавской таможни сло-ва благодарности за то, что они дела-ют для нашей страны. Может быть, кто-то этого и не замечает, но когда изучаешь статистику по импорту и экспорту, по формированию государ-ственного бюджета, по выявлению случаев нарушения таможенного за-конодательства, преступлений, свя-занных с внешнеторговой деятель-ностью, то цифры впечатляют. За этими цифрами стоит каждый от-дельный инспектор, сотрудник всех подразделений таможенных струк-тур. Я знаю, как сложно работать та-моженником. Особенно в нынешних условиях. Хочется пожелать таможенникам благополучия, карьерного роста. И очень важно, чтобы они и в дальней-шем проявляли профессиональную солидарность. Поверьте, это очень важно. А еще хочется, чтобы тамо-женников уважали, чтобы их работу оценивали объективно. пользуяс случаем благодарю сво-их первых руководителей в таможен-ных органах Александра Попова, Сергея Барановского, Георгия Хиоарэ и Георгия Савка.

Татьяна Смешная

8 9

HOLIDAY- Госпожа Вылку, сложно было полу-чить место работы в таможенных ор-ганах?

- Моя карьера в таможне началась еще в сентябре 1991 года. Если честно, попала я сюда абсолютно случайно. Помню, когда поступила на работу, была пятой по штатному списку со-трудников: на тот момент трудоустро-ены были лишь генеральный дирек-тор, его заместитель, секретарь и на-чальник отдела кадров. Когда в стране после провозгла-шения независимости начались пере-мены, я пришла к мысли о смене ме-ста работы. Один знакомый юрист посоветовал мне попробовать свои силы и попытаться получить место в Государственном департаменте по та-моженному контролю, который толь-ко начал формироваться. Дело в том, что таможня на тот момент искала бухгалтера-экономиста, что соответ-ствовало моему уровню подготовки. Насколько мне известно, до меня в этой должности пыталось работать два человека, но они не выдержали нагрузки, и это несколько насторо-жило меня. Но я все-таки попыталась. Был организован конкурс по отбору специалиста. Я прошла это тестиро-вание. Помнится, в то время генераль-ным директором департамента был Георгий Хиоарэ. Так вот, он при-нял меня на работу с некоторой опа-ской. Я поняла это по его взгляду. На-верное, он хотел видеть в моем лице крупную, физически сильную жен-щину, я же этими качествами не об-ладаю. Когда я поняла, что он в чем-то сомневается, предложила ему при-нять меня с испытательным сроком

(на половину ставки). На тот момент я работала заместителем главного бух-галтера в крупной транспортной ор-ганизации. Так вот, я параллельно ра-ботала и там, и в таможне. Не прошло и двух недель, как го-сподин Хиоарэ сказал мне: «Уволь-няйтесь со старого места. Вы нам подходите». Так приказ о моем зачис-лении в штат был подписан 1 октября 1991 года.

- Трудно было вжиться в новую для вас среду?

- Особых сложностей в этом плане не возникло. Я очень быстро нашла со всеми общий язык, с некоторыми даже подружилась. Очень нравилась новая работа. Дело в том, что до это-го я работала в производственной, транспортной сферах. Там я прошла хорошую профессиональную школу. Знала все тонкости, правила бухучета в этой области. Вопросы же финансо-во-бюджетной политики были новы для меня. И когда начала вникать в суть, честно говоря, несколько испу-галась. Не должности, - потому что до этого я тоже возглавляла опреде-ленные направления, - а ответствен-ности, которая была очень высока. Но ничего, справилась. Хочу сказать, что в начале 1990-х годов о специфике работы таможни мало что знали. И я не была исклю-чением. Все мои знания ограничи-вались пониманием того, что данная сфера связана с переходом границы, контролем грузов. Позже начал формироваться кол-лектив. Приходили люди, но их уро-вень был примерно такой же, как и у меня. Поэтому все первые шаги мы

делали сообща. Потому что все нуж-но было осуществлять не только опе-ративно, но и самостоятельно. В пер-вую очередь, мы активно разрабаты-вали законодательно-нормативную базу. Сегодня, когда я вспоминаю пер-вый Таможенный кодекс, мне смешно. Хотя мы и руководствовались союз-ным таможенным законодательством, правилами и нормами соседних госу-дарств, ставших на путь независимо-сти раньше – Румынии, Балтийский стран. Да, этот документ был несовер-шенен, но мы должны были создать хоть какое-то законодательное поле, установить, как говорится, правила игры. Шаг за шагом писали различ-ные постановления правительства, внутренние инструкции.

- Госпожа Вылку, а что запомнилось больше всего?

- Ну, прежде всего, это дружный, сплоченный коллектив. На началь-ном этапе было очень интересно ра-ботать. Мы каждый день узнавали столько нового и пытались привне-сти это в наши условия. Торопила не только сама ситуация, но и руко-водство департамента. Гендиректор каждый день повторял, что нам нуж-но спешить с налаживанием работы, «чтобы не страдали экономические субъекты, граждане». С особым чувством вспоминаю ситуацию с взиманием платежей с физических лиц. Было постановле-ние правительства, в соответствии с положениями которого вывоз товара за границу облагался специальной пошлиной. За сутки удавалось соби-рать довольно солидные по тогдаш-ним меркам суммы. На тот момент

Тема номера

Таможня – это моя стихияИнтервью с начальником Управления тарифно-таможенной политики Таможенной службы Молдовы Сильвией Вылку.

Сильвия Вылку:

8 9

HOLIDAYHOLIDAYбанковская система страны была лишь на начальном этапе развития, сети филиалов, представительств практически не было. И по решению Министерства финансов мы сдавали аккумулируемые средства в Нацио-нальный банк Молдовы для форми-рования резервов страны. Размер доходов варьировал от 30 тысяч до 100 тысяч долларов США. И мы, получив эти деньги из регионов, на служебных машинах, практически без охраны, отвозили деньги в Нац-банк. Мы просили НБМ предоста-вить нам инкассаторскую машину, но техническое оснащение Центробан-ка было довольно скромным. Уже по-сле того, как эта процедура была упо-рядочена, мы обсуждали, какому ри-ску подвергали себя и деньги. Но тог-да мы даже мысли не допускали о том, что может произойти что-то чрезвы-чайное.

- И что, никогда не возникло никаких проблем с доставкой денег?

- Когда отвозили деньги в Нацбанк – нет. Но помню, примерно в 1996-1997 году, когда Таможенный департамент находился еще в старом офисе, мы получили информацию о том, что на машину, которая будет перевозить деньги на зарплату, готовится поку-шение. Это не могло не насторожить нас. Так что после этого мы начали

пользоваться услугами инкассаторов. Процесс стал более защищенным. Но как-то у нас все-таки была кража со взломом. Это очень непри-ятный случай. Тогда в старом офисе, где располагался не только Централь-ный аппарат Таможенного департа-мента, но и Кишиневская таможня, взломали сейф и изъяли довольно со-лидную сумму (таможенные доходы). Было возбуждено уголовное дело, но виновников так и не нашли.

- Как складывался ваш карьерный рост за время работы в таможне?

- Как я уже говорила, приняли меня на работу в качестве главного инспек-тора – главного бухгалтера Государ-ственного департамента по таможен-ному контролю. После этого была на-чальником Финансового отдела и за-мначальника Экономического управ-ления. Это до 2003 года. После этого я возглавила Управление методоло-гии и таможенной стоимости. Затем, в 2005 году стала начальником Эконо-мического управления. В следующем году, после реорганизации, проведен-ной в таможенной системе, была на-значена в качестве руководителя От-дела таможенных платежей. А уже с 1 января 2007 года возглавляю Управ-ление тарифно-таможенного регули-рования. Так что в таможенных ор-ганах я работаю уже 18 лет. Правда,

за исключением семи месяцев, ког-да была переведена в Министерство экономики и торговли: октябрь 2007 – апрель 2008 года. Дело в том, что в Минэкономики в управлении внеш-неэкономических связей возникла необходимость в специалисте в та-моженной области. Но если честно, была и причина личного характера: на тот момент я чувствовала необхо-димость в смене обстановки. Но, при-знаюсь, работая в Минэкономики, я в очередной раз убедилась, что тамож-ня - это моя стихия.

- Госпожа Вылку, вы сказали, что тамо-женное дело было вам мало знакомо. Многому пришлось учиться?

- Скажу больше: таможенное дело мне абсолютно не было знакомо. Конеч-но, пришлось вникать в тонкости, изучать международную практику. Я убедилась в том, что если есть жела-ние, склонность к самообразованию, то любые трудности можно пройти. Помимо этого, у меня были хорошие учителя, которые открыли мне глаза на многие вещи. Признаюсь, на начальном эта-пе было очень нелегко. Специали-сты поймут меня. Ориентироваться можно в документах, но без того, что-бы ориентироваться в практических аспектах сложно двигаться вперед. Но еще раз скажу: без поддержки экс-пертов было бы очень сложно.

- А не сложно ли женщине возглав-лять такой ответственный сектор, как тарифно-таможенная политика?

- Были моменты, когда меня посеща-ли мысли о том, что это слишком от-ветственный, сложный сектор для меня, что нужно отказаться. Един-ственное, что удерживало меня от принятия такого решения, – это то, что я понимала: в любой ситуации данную работу кто-то же должен вы-полнять. Было также как-то жалко оставить то, что уже было сделано. Ведь на начальном этапе я сама писа-ла инструкции и по использованию конфискованных товаров, и по учету доходов. Немало сил совместно с кол-легами вложила и в разработку новой системы «Экономист». Но конечно, это жертва. Особенно для женщины, которой, по моему мнению, нужно больше энергии, здоровья, чтобы до-биться результата в чем-то. Помимо

Тема номера

10 11

HOLIDAYHOLIDAY

этого, по своей природе я такой чело-век, который если берется за что-то, то должен сделать работу на «отлич-но», либо вообще ничего не делать. И потом, немаловажную роль играет и коллектив. В нашем управ-лении удалось сформировать насто-ящую команду. А это, поверьте, 90% успеха работы, ее результативности. Ну и как я могла отказаться от этого?

- Вы практически с самого начала соз-дания национальных таможенных ор-ганов работаете в них. В связи с этим хотелось бы узнать, как вы реагируете на заявления о том, что таможенники допускают нарушения законодатель-ства различного характера?

- Очень болезненно. Потому что в нашем обществе не так-то уж много людей, склонных к правонарушени-ям, действиям коррупционного харак-тера. И почему-то некоторым из них удается попасть на работу именно к нам. Очень часто говорят, что тамо-женников подталкивает к не совсем четным действиям низкий уровень за-работной платы. В свое время я тоже так считала. Но потом убедилась, что это несколько не так. К сожалению, есть такой контингент людей, кото-рым, сколько не дай – все равно мало. Знаете, недавно у нас с рабочим визитом побывал эксперт из Герма-нии. В беседе с ним я выяснила, что, оказывается, у них зарплата таможен-ника является ниже среднего уров-ня оплаты труда по стране. Конечно, случаи коррупции бывают и у них. Но это крайне редкие явления. По-

этому я глубоко уверена в том, что в нашем случае очень важно набирать понастоящему честных людей, патри-отов своей страны. Ведь как бы там ни было, таможенник является государ-ственным служащим, и обязан отста-ивать, защищать интересы государ-ства. Несмотря ни на что. А если что-то не устраивает, он должен уступить место другому и не компрометировать своим действиями целую систему. Но, в то же время нужно при-знать, что государство не в достаточ-ной мере заботится о госслужащих и, в частности, таможенниках, которые принимают активное участие в фор-мировании бюджета страны.

- Вы являетесь членом аттестацион-ной комиссии таможенных сотрудни-ков. Я уверена, что вы и раньше имели возможность оценивать уровень под-готовки работников системы. Можно ли сказать, что в последнее время он существенно вырос?

- Несомненно. Могу об этом заявить со всей ответственностью, так как по-следние пять лет я еще и преподаю. К сожалению, не очень часто полу-чается делать это. Но когда появля-ется хоть какое-то свободное время, я обязательно читаю лекции в Центре повышения квалификации таможен-ных сотрудников, который был от-крыт в конце 2007 года. В основном я веду курсы по экономическим вопро-сам. Знаете, они представляют высо-кий интерес для слушателей: это, в основном, молодые сотрудники. Они задают вопросы, порой, даже очень

сложные, что доказывает их высо-кий уровень начальной подготовки. Смотрю и по результатам аттестаций – оценки все выше. Но тут я бы хотела вот что ска-зать. По моему мнению, уровень зна-ний, подготовки молодых специали-стов не столь важен. Поверьте, я не раз убеждалась в том, что он растет в процессе практической работы очень быстро. В первые годы - до 1995 года - у нас работали представители всех отраслей народного хозяйства: учи-теля, врачи, музыканты и т.д. Выби-рать особо не из кого было. Сегодня же проводятся конкурсы по набору таможенников, есть определенные условия, которым должен соответ-ствовать претендент на должность в таможне. Поэтому сегодня случайных людей у нас практически нет. Я очень переживаю, когда через два-три года молодые специалисты, набравшись опыта, накопив необхо-димые знания, уходят в частный сек-тор. Но тут пока очень сложно что-то изменить… Работник таможни, кроме специ-альных знаний, в обязательном по-рядке должен обладать силой воли, потому что поводов для соблазнов здесь очень много. Бывают и случаи, когда некоторые, поверьте, хорошие специалисты, идут на противозакон-ные действия. Еще больше я расстра-иваюсь, когда сами таможенники яв-ляются «авторами» различных про-тивоправных схем, махинаций. К со-жалению, такие случаи бывают…

- Госпожа Вылку, чем стала таможня в вашей жизни?

- … Это что-то родное для меня. И почувствовала я это, когда была вре-менно переведена на работу в Минэ-кономики. Все то время не было дня, чтобы я не звонила своим коллегам, не интересовалась, как у них дела. А если готовился какой-то проект до-кумента, имеющий хоть какое-то от-ношение к таможне, интересовалась у них, как будет лучше. В работу здесь я вложила в душу. Хотя, как уже говори-ла раньше, наступали времена, когда было очень сложно. Но я брала себя в руки и шла дальше. И не жалею о том, что все сложилось именно так… Надеюсь, что из Таможенной службы я уйду только на пенсию.

Татьяна Михайлова

Тема номера

10 11

HOLIDAYТема номера

аместитель начальника Кагуль-ской таможни Александр Федоров около 25 лет служил в военно-мор-ском флоте СССР. После распада СССР Александру Яковлевичу при-шлось искать новую отрасль для са-мореализации. Около двух лет рабо-тал в Российской таможне, затем вер-нулся в Молдову и с 1995 г. служит в Таможенной службе Молдовы.

- Александр Яковлевич, как начина-лась ваша деятельность в таможенный органах Молдовы?

- В 1995 году я был принят на службу в Управление таможенного контроля тогда еще Департамента таможенного контроля. Это было подразделение, которое считалось «мозгом» тамож-ни – и по уровню подготовки людей,

и по возможностям, и по значению. Мы занимались всем – аттестацией, открытием и закрытием постов, опе-ративной работой, разработкой за-конопроектов. При большом объеме офисной работы это был невероятно «живой» и интересный отдел, и неза-менимый - по уровню управленче-ской ответственности. Затем в департаменте решили создать подразделение по эскорту, и более года я занимался подготовкой соответствующей документации, подбором кадров и оснащением но-вой структуры. Но впоследствии де-ятельность этого направления была приостановлена, а я стал курировать железную дорогу. Железнодорожные таможенные посты тогда, да и сейчас, считаются нелегким участком: в этом «государстве в государстве» действу-

ют свои, особые правила. Пришлось приучать железнодорожников к тому, что, несмотря на то, что они выпол-няют важную государственную зада-чу, в стране действует единое для всех таможенное законодательство, кото-рое необходимо соблюдать. С 2002 г. меня стали привлекать к управлению таможнями. Направля-ли то в Бельцы, то на Костештскую таможню. Временно занимал долж-ность начальника Бессарабской та-можни, откуда меня перевели заме-стителем начальника Бендерской та-можни. А в декабре 2003 г. мне пред-ложили возглавить Джурджулешт-скую таможню. Несколько лет спу-стя, после изменения структуры всего молдавского таможенного ведомства, Джурджулештская таможня была ре-организована, а меня назначили на должность заместителя начальника Кагульской таможни. И сегодня я за-нимаюсь преимущественно постами, расположенными на молдавско-укра-инском участке границы.

- Какие направления деятельности в структуре таможни вам были особен-но интересны?

- Таможня – это один из самых дина-мично развивающихся государствен-ных органов, поэтому скучно не было ни на одном участке работы. Но сре-ди всех видов деятельности и про-ектов особенно мне «запала в душу» Джурджулештская таможня, где я ра-ботал с большим энтузиазмом и са-моотдачей. В этой должности была созидательная работа, возможно, по-этому она и стала любимой. С самого начала мне удалось убе-дить руководство Таможенной служ-

Во все времена в таможне ценились порядочные и профессиональные

сотрудники

Александр Федоров:

З

12 13

HOLIDAYHOLIDAYбы в необходимости совершенство-вать эту таможню, нам выделили средства на ее модернизацию. При моем участии была проведена полная реконструкции этой таможни – про-изошла смена коллектива, таможня была технически переоснащена, построены склады. Эти изменения были своевременными и эффектив-ными, что наглядно продемонстри-ровали результаты работы Джур-джулештской таможни: при плане таможенных поступлений в объеме 4 млн. леев в первый год работы нам удалось повысить объем сборов до 24 млн. леев, на следующий год – до 81 млн. леев, еще через год – до 112 млн. леев. К сожалению, так получилось, что впоследствии Джурджулештская таможня была расформирована, по-делена на несколько постов и объ-единена с Кагульской таможней. Но как тогда, так и сейчас я считаю, что Джурджулешты – совершенно специ-фическое подразделение таможни, которое должно работать как отдель-ная таможня.

- Александр Яковлевич, как вы оцени-ваете современные тенденции в обла-сти управления и менеджмента? На-сколько они применимы в государ-ственном ведомстве?

- Сегодня почему-то модно говорить о менеджменте, о стилях управления, и самом популярном их них – демо-

кратическом…Я человек с военным прошлым, с немалым опытом рабо-ты, и считаю неприемлемой такую форму руководства. Более того, я ка-тегорически против применения сло-ва «демократия» в работе. Все дело в том, что люди еще не доросли до по-нимания сути термина «демократия», особенно в контексте исполнения служебного долга. Вообще, в последние годы взгля-ды людей на выполнение служебных задач сильно исказились. Измени-лись времена, стали появляться но-вые веяния, не до конца понятные и осознанные… Демократический ме-неджмент уместен только тогда, ког-да существует готовность людей к этому – исполнять свою работу без того, чтобы на них давили. А демо-кратия на пустом месте приводит к расхлябанности и безразличию, и как следствие, к несостоятельности. Впрочем, о государственной службе – отдельный разговор: здесь действу-ют другие правила и интересы, поэ-тому подбор кадров в государствен-ных структурах должен быть особен-но тщательным.

- Как вы считаете, соответствует ли портрет таможенника портрету иде-ального государственного служащего?

- Мое мнение многим может пока-заться пафосным, но раз уж говорим об идеалах (смеется)… То, что та-моженник должен быть грамотным,

компетентным в своей области – это безусловное требование к любому со-труднику Таможенной службы. Но есть и другие качества, без которых таможенник не может выполнять свой долг перед государством. Во-первых, таможня, наряду с правоохранительными органами, входит в состав структур, обеспечи-вающих государственную безопас-ность страны. В отличие от других органов, таможня обеспечивает пре-имущественно экономическую без-опасность Молдовы, поэтому необ-ходимо формировать отношение та-моженника к своей работе как к ис-полнению важного государственного долга. Для этого необходимо прово-дить идеологическую работу по вос-питанию патриотического и ответ-ственного отношения к службе. Во-вторых, таможня – это лицо страны, поэтому таможенники долж-ны быть благородными, высоконрав-ственными людьми, честными и по-рядочными. И порядочность должна проявляться во всем. Например, се-годня многие граждане страны полу-чают гражданство другой страны. Раз уж у законопослушных граждан есть такое право – почему бы нет? Но этот закон не должен распространяться на таможенников – от инспектора до на-чальника таможни! Как, будучи граж-данином другой страны, можно обе-спечивать экономическую безопас-ность Молдовы? Это нонсенс! Возможно, у меня слишком идеа-лизированные понятия о службе, как таковой. Но если мы хотя бы на толи-ку смогли приблизиться к этим идеа-лам, таможня была бы совсем другой, гораздо более презентабельной и эф-фективной структурой. С другой сто-роны, то, что представляет собой та-можня, сегодня во многом обусловле-но политико-экономической ситуа-ций. Мы, таможенники, отдалились от идеалов….Не специально…Нам просто позволили это сделать…

- Если бы вы располагали полномо-чиями для того, чтобы проводить из-менения в Таможенной службе, какие меры вы бы приняли для того, чтобы максимально приблизить таможню к идеалу?

- Далеко не каждая страна может по-хвастаться такой таможней, как мол-давская. В техническом плане Тамо-женная служба Молдовы шагнула да-

Тема номера

12 13

HOLIDAYHOLIDAYлеко вперед, и мы гордимся этим. Но любыми технологиями надо уметь правильно пользоваться. А для это-го надо учиться, учиться и еще раз учиться, чтобы повышать компетент-ность таможенников. Это особенно важно, если учитывать, что все со-трудники поступают с различной базовой подготовкой, с разной ско-ростью работы и пониманием специ-фики таможенного дела. И какие бы технологии ни придумывались, чело-веческий фактор всегда будет решаю-щим. Поэтому, в первую очередь, я бы занялся серьезной кадровой подго-товкой и переподготовкой – профес-сиональной и идеологической. Второе - я бы сконцентрировал-ся на обеспечении социальной защи-ты сотрудника таможни: повышение заработной платы, обеспечение жи-льем, нормальными трудовыми усло-виями. Не декларативно, а реально. Сегодня все жалуются на коррумпи-рованность таможенников… Как он может быть некоррумпированным, если он едет за сотни километров от дома на работу, не имеет жилья и по-лучает смешную зарплату? Да еще и угнетает мысль, что украинские кол-леги получают зарплату в 8-10 раз выше при том же объеме работы…. Я не оправдываю никого, но вполне логично, что если у голодного появится возможность оторвать где-то краюшку хлеба, он это и сделает. Если мы хотим создавать качествен-ную госслужбу, то не можем уповать на то, что инспектор как-нибудь да заработает себе бонусы к зарплате. Надо повышать оплату труда! Третье – я бы отменил ротацию, и стал бы работать над искоренени-ем родственных связей в Таможенной службе. Понятно, что в нашей стране менталитет особенный, но если сни-зить влияние этого фактора хотя бы на 10%, был бы серьезный сдвиг.

- Вы долгие годы служили в Морском флоте. Чем был обусловлен выбор профессии военного моряка?

- Я родился в большой семье, мой отец был лесником, работал в Реден-ском заповеднике, а наша большая семья жила прямо в лесу. В детстве мечтал быть моряком, увлекался во-енной тематикой – любил читать про моряков, коллекционировал морскую символику. А когда вырос, стал моря-ком. Закончил Ленинградское выс-

шее войсковое командное училище имени Кирова и юридический фа-культет Госуниверситета в Бельцах. Семь лет служил в Севастополе, в полку морской пехоты. Пять раз нас отправляли на боевую службу за пре-делы страны. Четырнадцать лет слу-жил в Баренцевом море, еще три года – в Африке (Камерун, Александрия, Гвинея). А затем развалился Совет-ский Союз, мне пришлось вернуть-ся в Молдову и искать себе примене-ние на суше. До этого у меня был не-большой опыт работы в российской таможне, поэтому мне удалось устро-иться на работу в Таможенную служ-бу Молдовы.

- Таможенная служба и морское воен-ное дело – совершенно разные сферы... Как вы проходили адаптацию?

- Дело в том, что несмотря на разную специфику работы таможни и фло-та, обе эти службы являются государ-ственными. Я уже говорил, что у по-добных ведомств общая цель – слу-жение стране. Нам просто не повез-ло, что Молдова не имеет свободного выхода к морю… А чтобы служить го-сударству, надо иметь призвание «слу-жить». К сожалению, сегодня для мно-гих это пустые слова. Но именно мор-ской флот во мне воспитал это каче-ство – служить Отечеству. Однажды мне задали вопрос: «А что, если вы получите приказ, кото-рый расходится с вашим личным мне-нием или который является незакон-ным?»… Мне, полковнику, который заслуженно носит погоны за службу и исполнение долга перед Отечеством, странно слышать даже такие вопро-сы. Крах ждет ту систему, в которой исполнитель, прежде чем выполнять задание, будет изучать законность

распоряжения высшего должностно-го лица. Закон – единый, распростра-няется на всех. И если начальник дал незаконное распоряжение, он же за это распоряжение и ответит перед за-коном. А подчиненный обязан выпол-нять! А с сомневающимися надо ра-ботать, потому что «бунт на корабле» приводит к дискредитации самой та-моженной службы.

- С кем из коллег в Таможенной службе вам было особенно приятно работать? Кто был для вас примером?

- Я пришел в Таможенную службу бу-дучи достаточно опытным в управ-ленческой деятельности, хоть и в иной сфере. Тем не менее, могу сказать, что мне посчастливилось работать с ве-ликолепными руководителями, мно-гих из которых, к сожалению, уже нет в живых… Мне очень импонировал Николай Вылку, который незаметно и своевременно применял метод кну-та и пряника. Начальник Бендерской таможни Евгений Гроссу был, что на-зывается, человеком слова: если дал слово, сдержит, невзирая ни на что. У Сильвии Вылку в свое время я научил-ся щепетильности в работе. Вообще, многих можно упомя-нуть, потому что среди коллег были и есть профессиональные таможен-ники и порядочные люди. Это очень важно, чтобы были люди-ориентиры, такие, которые задают высокую план-ку и соответствуют ей. Очень хочется, чтобы таможенник сочетал в себе качества профессиона-ла и личности. Чтобы имидж службы повышался, а таможенники, вне зави-симости от статуса, ранга и должно-сти, были единомышленниками.

Ольга Коларь

Тема номера

14 15

Procedura vamalăde reintroducerea mărfurilor autohtone

În prezentul articol vor fi examinate as-pecte teoretice şi practice ce ţin de pro-cedura vamală de reintroducere pe terito-riul Republicii Moldova a mărfurilor autohtone. În special, vor fi caracterizate modul de reintroducere a mărfurilor ce anterior au fost scoase în afara teritori-ului vamal, precum şi procedura de re-import.

În activitatea economică externă a agenţilor economici din Republica Mol-dova uneori intervin situaţii în care mar-fa lor, anterior scoasă în afara republicii, urmează să fie reîntoarsă şi repusă în cir-culaţie liberă pe acest teritoriu. Totoda-tă, întrebarea care în mod inerent inter-vine chiar la etapa perfectării declaraţiei vamale este cea referitoare la necesitatea achitării drepturilor de import pentru aceste mărfuri sau posibilitatea intro-ducerii mărfurilor cu anumite scutiri vamale. Răspunsul la întrebare poate fi dat în mod diferit, în dependenţă de pro-cedura vamală aplicabilă la reîntoarcerea mărfurilor în cauză. În linii mari, procedurile vamale de reîntoarcere pot fi divizate în următoare-le două grupuri:1. Procedura de reîntoarcere, conform art. 37 al Codului Vamal, ca fiind o mo-dalitate a regimului vamal de import;2. Procedura de reimport, nereglementa-tă expres de Codul Vamal, dar la fel apli-cabilă în sistemul vamal contemporan.

PROCEDURA DE REÎNTOARCERE În conformitate cu art. 37 al Codului Va-mal, mărfurile autohtone care, după ce au fost exportate, sînt reintroduse pe te-ritoriul vamal şi sînt puse în liberă circu-laţie în decursul unei perioade de 3 ani sînt scutite de drepturi de import la soli-citarea persoanei interesate.

Pentru a fi reintroduse fără achita-rea drepturilor de import, mărfurile tre-buie să întrunească concomitent urmă-toarele condiţii:a) să fi fost anterior scoase din teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de export. Aceasta înseamnă, cel puţin, urmă-toarele două momente:- mărfurile urmează să fie scoase în afara teritoriului vamal al ţării, dar nu numai să fie plasate în regim de export. Ast-fel, plasarea mărfurilor autohtone în re-gim de export, cu plasarea concomitentă acestora în antrepozit vamal (operaţiu-nea 7210) sau zonă liberă (operaţiunea 7810) nu îi va acorda ulterior persoane-lor respective dreptul la reîntroducerea lor, cu scutirea de la plata drepturilor de import.- scutirea totală de drepturi de import nu se acordă în cazul reintroducerii pe teri-toriul vamal a mărfurilor anterior scoa-se în regim de export temporar. Aşa, de exemplu, introducerea produselor com-pensatoare, rezultate din plasarea mărfu-rilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă nu constituie o situaţie de rein-troducere, dar o situaţie de reimport, iar exonerarea acestora de la plata drepturi-lor de import se va efectua pe alte prin-cipii, cele prevăzute de art. 81 al Codului Vamal. De asemenea, la reintroducerea mărfurilor autohtone scoase în afara re-publicii în regim de export temporar se efectuează în conformitate cu procedura reimportului, dar nu cea a reintroducerii în regim de import.b) la momentul exportului, să fi fost mărfuri autohtone. Conform pct. 2 al art. 1 al Codului Vamal se consideră mărfuri autohtone mărfuri obţinute cu respectarea condi-ţiilor de origine prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, precum şi mărfuri

importate din alte ţări şi plasate sub re-gim vamal de import. Drept consecinţă, putem remarca următoarele:- pot fi reintroduse, inclusiv cu scutirea de la plata drepturilor de import mărfuri în esenţă străine, dar anterior importa-te în ţară cu achitarea drepturilor de im-port şi respectarea măsurilor de politică economică. Or, în conformitate cu pre-vederile alin. 2 al art. 31 al Codului Va-mal „statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul măr-furilor autohtone după acordarea liberu-lui de vamă”.- nu pot beneficia de scutire de la plata drepturilor de import mărfurile exporta-te anterior din Republica Moldova dacă nu erau integral mărfuri autohtone, cum sînt, de exemplu, produsele compensa-toare confecţionate în Republica Moldo-va cu utilizarea mărfurilor autohtone şi apoi plasate în regim de export. Reintro-ducerea lor ulterioară pe teritoriul vamal se va realiza în conformitate cu regimul vamal de import, iar în conformitate cu prevederile alin. 1 al pct. 182 al Regula-mentului de aplicare a destinaţiilor va-male prevăzute de Codul Vamal al Re-publicii Moldova, aprobat prin Hotărî-rea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 20051, cuantumul drepturilor de import se va determina pe baza cantităţii şi valo-rii mărfurilor de import intrate în com-ponenţa produselor compensatoare.c) să fie în starea în care au fost la data scoaterii. Deoarece scutirea se acordă anume pentru mărfuri moldoveneşti anterior exportate, organele vamale trebuie să le identifice la reintroducerea lor (conform prevederilor art. 190 al Codului Vamal). Prin urmare, scutirea se va acorda numai pentru mărfurile care se află în aceeaşi stare, în care au fost la momentul scoa-

Eduard SÎRBU, consultant la Direcţia regimuri vamale

Reguli

14 15

terii, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale, aferente transportă-rii şi păstrării în condiţii bune. O altă consecinţă importantă a aces-tei condiţii este faptul că reintroducerea mărfurilor autohtone cu acordarea scu-tirii respective poate fi efectuată numai la biroul vamal care a perfectat anterior exportul acestor mărfuri, întrucît numai acesta poate compara starea mărfurilor la momentul reîntoarcerii cu cea de la data scoaterii din ţară.d) să fie introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în decurs de trei ani din data scoaterii lor din acest teritoriu. Data introducerii şi data scoaterii mărfurilor se consideră data traversării efective a frontierei de stat a Republicii Moldova la export şi data punerii în li-beră circulaţie, respectiv, la import. Nu se va lua în consideraţie data înregistrării declaraţiei vamale de export sau de im-port sau a altor declaraţii aferente. Ast-fel, de exemplu, scutirea nu se va acorda în cazul în care mărfurile respective au fost reintroduse în ţară în cadrul perioa-dei stabilite, însă au fost plasate în regim de antrepozit, dar declaraţia de import a fost depusă deja după expirarea terme-nului în cauză. Legislaţia în vigoare nu prevede nici o posibilitate legală de prelungire a aces-tui termen sau posibilitatea repunerii în termen din anumite circumstanţe justifi-cative. Identitatea mărfurilor care se rein-troduc cu cele scoase anterior în con-formitate cu regimul vamal de export, modul şi data scoaterii mărfurilor şi ori-ginea lor trebuie să fie legal confirmate de către persoana interesată. În cazul deteriorării, avarierii, situaţiilor de for-ţă majoră sau altor factori ce înrăutăţesc starea mărfurilor, ele pot fi reintroduse numai cu condiţia confirmării documen-tare a producerii unor asemenea circum-stanţe. De menţionat este că toate patru condiţii enumerate mai sus urmează să fie respectate concomitent. Nerespecta-rea măcar a uneia din acestea, însă, nu o împiedică pe persoană să introducă măr-furile în ţară, dar ca sancţiune legală va urma lipsirea persoanei date de drep-tul de a solicita scutirea de la plata drep-turilor de import pentru mărfurile rein-troduse. Practic, reintroducerea acestora va fi efectuată în condiţiile unui import simplu al mărfurilor străine, cu achitarea tuturor drepturilor de import stabilite de legislaţie, sau acordarea altor facilităţi de

la plata acestora, dacă aceasta este prevă-zută de legislaţie în vigoare. În cazul în care toate patru condi-ţii sunt întrunite, importul mărfurilor reintroduse poate fi efectuat cu scutirea de la plata drepturilor de import, fără să existe necesitatea de a mai întruni careva condiţii suplimentare. În mod special, se subînţelege momentul achitării sau resti-tuirii drepturilor de import pentru măr-furile ce se reintroduc. Astfel, lit. a) al art. 104 al Codului Fiscal prevede apli-carea cotei „zero” al TVA pentru mărfu-rile autohtone livrate la export. În prac-tică aceasta semnifică că, pentru mărfu-rile scoase de pe teritoriul vamal în re-gim vamal de export definitiv, titularul exportului poate solicita de la organele fiscale restituirea sumelor TVA achitat anterior pe teritoriul Republicii Moldo-va. Totodată, în situaţia în care ulterior aceste mărfuri (după aflarea temporară pe teritoriul altui stat) se vor reintrodu-ce în Moldova, cu respectarea celor pa-tru condiţii sus-menţionate, TVA nu se va achita. Prin urmare, în mod legal poa-te să existe posibilitatea în care o marfă autohtonă exportată din ţară, cu suma TVA restituită, se va repune în circulaţie liberă pe acelaşi teritoriu, dar fără achita-rea nouă a acestei sume. În acest context, considerăm absolut necesară intervenţia legiuitorului la acest capitol în vederea excluderii posibilităţii legale de fraudare a legii şi restituirii nejustificate a sumelor TVA cu utilizarea lacunei respective de drept. În finalul acestei caracteristici a pro-cedurii de reintroducere a mărfurilor au-tohtone considerăm necesar de a atrage atenţia cititorului asupra încă unui fapt foarte important ce ţine de realizarea practică a procedurii. După cum am menţionat, mărfuri autohtone scoase an-terior în conformitate cu regimul de ex-port definitiv se pun în liberă circulaţie în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Pe acest motiv la reintroduce-rea lor ulterioară pe teritoriul vamal re-gimul aplicabil este cel de import, dar cu posibilitatea obţinerii scutirii de la anumite drepturi de import. Totodată, pentru situaţiile de acest tip de import legislaţia în vigoare nu prevede nici o excepţie la capitolul aplicării măsurilor de politică economică. Consecinţă imi-nentă a acestui fapt este aplicarea în de-plin volum a tuturor măsurilor de politi-că economică faţă de mărfurile autohto-ne reintroduse, analogic ca şi la o marfă străină. Un exemplu elocvent al acestei consecinţe au constituit o serie de cazuri

din 2007, în care vinurile moldoveneşti, anterior exportate în Federaţia Rusă, dar pe motivul interzicerii de comercializa-re în ţara de destinaţie, au fost returna-te producătorilor din Republica Moldo-va. În marea majoritate a cazurilor date producătorii (iniţial orientaţi numai spre export) nu deţineau licenţele de import al producţiei alcoolice, obligatorie pen-tru efectuarea operaţiunii de import. În această ipoteză, în scopul obţinerii drep-tului de a perfecta declaraţia de reîntoar-cere (cu scutirea de la plata drepturilor de import), agenţii economici importa-tori au fost nevoiţi să obţină licenţele respective, iar apoi să depună declaraţii-le vamale.

PROCEDURA DE REIMPORT Din păcate, caracteristica aspectelor le-gale ale procedurii de reimport nu poate fi efectuată în aceeaşi manieră minuţioa-să, ca şi procedura de reintroducere des-crisă mai sus. O explicaţie a faptului este că legislaţia Republicii Moldova nu defi-neşte această procedură şi nu stipulează nici o condiţie de utilizare a acestuia. Şi aceasta este atunci cînd o procedură si-milară procedurii de reimport – cea de reexport – face obiectul de reglementare a unei secţiuni separate a Codului vamal. O asemenea tratare defectuoasă din par-tea legiuitorului a procedurii de reimport este, cel puţin, stranie şi provoacă mai multe deficienţe şi confuzii atît de ordin juridic, cît şi de procedură practică. To-todată, chiar şi în cazuri legale de utiliza-re a procedurii de reimport, Codul vamal nu o atestă ca atare, după cum ar fi fi-resc, ci face referire la procedură în orice altă metodă indirectă – „reintroducerea după export temporar” sau „introduce-rea produselor compensatoare în cadrul regimului de perfecţionare pasivă”. Unicul act normativ care face o re-ferire legală la această procedură sînt Norme tehnice privind imprimarea, uti-lizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Servi-ciului Vamal nr. 438-O din 19.11.20072. Din punct de vedere al acestui act, pro-cedura de reimport este absolut legală şi poate fi aplicată la încheierea declaraţii-lor cu un regim de tip „export tempo-rar”. Astfel, se reimportă mărfurile care se reintroduc pe teritoriul Republicii Moldova după operaţiunea de export temporar sau operaţiunea de perfecţio-nare pasivă. Conform Normelor menţionate, procedura de reimport poate fi clasifica-tă în următoarele două tipuri:

Reguli

16 17

Procedura cu cod „61”, adică reim-portul cu eliberare simultană pentru li-beră circulaţie a mărfurilor care nu fac obiectul unei scutiri - se utilizează la vă-muirea produselor compensatoare, re-zultate din regim de perfecţionare pa-sivă, reintroducerea cărora se efectuează cu achitarea drepturilor de import pen-tru componentul străin sau pentru servi-ciile acordate contra plată. Procedura cu cod „63”, adică reim-portul cu eliberarea simultană pentru li-beră circulaţie al mărfurilor care fac obi-ectul unei scutiri - se utilizează la vămui-rea mărfurilor autohtone exportate tem-porar, precum şi a produselor compensa-toare rezultate din perfecţionare pasivă, ce se introduc în ţară şi sînt exonerate to-tal de la plata drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale. Cu toate că legislaţia vamală actua-lă nu reglementează la concret procedu-ra reimportului, unele stipulări ce ţin de modul de achitare a drepturilor de im-port pot fi regăsite în legislaţia fiscală. Astfel, la moment reimportul poate fi privit ca o categorie specială a importu-lui, care este scutită de la anumite drep-turi de import în baza prevederilor art. 103, alin. 2, lit. b), art. 124, alin. 8 ale Co-dului Fiscal. Totodată, reieşind din faptul că reimportul este o procedură de încheie-re a unei operaţiuni de export temporar a mărfurilor autohtone, aplicarea măsu-rilor de politică economică în acest caz nu se impune. Or, legislaţia în vigoare solicită respectarea prohibiţiilor şi re-stricţiilor ce ţin de politică economică a ţării numai faţă de introducerea măr-furilor străine, care pot influenţa piaţa internă de desfacere. Simpla readucere a unor mărfuri care deja se aflau în circu-laţie liberă pe acest teritoriu dispune alte consecinţe economice şi nu cade sub in-cidenţa politicii economice a statului. De menţionat este că şi sub aspectul codificării procedurii vamale (în decla-raţia vamală în detaliu), reintroducerea mărfurilor autohtone diferă de reim-port. Astfel, deoarece regimul vamal de export este unul definitiv, acesta nu poa-te figura ca un regim vamal precedent (adică codul “6110” sau “4210” care sînt nişte inexistente). Concomitent, reim-portul în sensul procedurii “61”/”63” este o procedură de încheiere a regimuri-lor vamale suspensive. În acest context, completarea rubricii 37 a declaraţiei va-male (regim vamal) în cazul unei rein-troduceri simple se efectuează cu co-dul “4200”. Totodată, în aceeaşi rubri-

că se include şi un cod special al scutirii, care, în cazul reintroducerii, este codul “870”. Reamintim că încadrarea mărfurilor la prescripţiile legale şi, corespunzător, acordarea scutirii de drepturi de import se efectuează de către acel birou vamal, care a perfectat anterior operaţiunea de scoatere a mărfurilor respective. Astfel, un birou vamal de frontieră (altul decît cel care a perfectat operaţiunea primară de scoatere) nu este capabil de a deter-mina cu siguranţă dacă mărfurile ce se introduc în ţară sînt mărfuri reintrodu-se şi că ele corespund tuturor cerinţelor pentru acordarea scutirii de drepturi de import. Mai mult decît atît, la intrarea în ţară, mărfurile respective, de regulă, se plasează numai în regim vamal de tran-zit de la organul vamal de frontieră pînă la organul vamal din interior, abilitat să vămuiască reintroducerea sau reimpor-tul respectiv.

În acest context, din punct de ve-dere practic, este foarte important acel fapt că, pînă la confirmarea legală a scu-tirii, tranzitul respectiv al mărfurilor autohtone să fie efectuat cu garantarea obligatorie a drepturilor de import în cuantumul deplin, ca pentru o marfă străină. Excepţie constituie doar situaţia cînd reimportul mărfurilor se perfec-tează nemijlocit la un post vamal de frontieră. În acest caz, conform alin. 5 al pct. 88 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Co-dul Vamal al Republicii Moldova birou vamal respectiv este obligat, în termen de 15 zile, să transmită o copie certifica-tă de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată. Tranzitul mărfu-rilor de la frontieră pînă la biroul vamal din interior în acest caz, evident, nu se perfectează.

Reguli

16 17

Reguli

a 19 iunie anul curent la Chişinău a avut loc cea de a 42-a Reuniune a Con-siliului Economic al Comunităţii Sta-telor Independente, eveniment la care au participat şefi de guvern şi miniştri care gestionează sectoare guvernamen-tale economice ale Azerbaidjanului, Armeniei, Belarusului, Georgiei, Ka-zahstanului, Kîrgîstanului, Federaţiei Ruse, Tadjikistanului, Ucrainei şi Re-publicii Moldova. Printre alte 14 subiec-te care s-au af lat pe agenda şedinţei, una din principalele performanţe ale acesteia a fost aprobarea noii redacţii a Regulilor de determinare a ţării de origine a mărfurilor în cadrul zonei de comerţ liber între statele membre la C.S.I. (în continuare Reguli), care urmează să intre în vigoare pe terito-riul statelor semnatare după definitiva-rea procedurilor de aprobare, precum şi operarea procedurilor interne de ra-tificare în fiecare din subiectele statale participante. Prezentul articol vine să facă o ana-liză a textului noii redacţii a Regulilor, în perspectiva implementării acestora în practica activităţii vamale, accentul fiind pus pe elemente de analiză com-parativă între redacţia în vigoare şi cea cu titlu de noutate. Încercînd să facem un mic isto-ric, precum şi o abordare a premiselor aprobării noii redacţii a Regulilor de determinare a ţării de origine a măr-furilor în cadrul C.S.I., vom menţiona faptul că textul noilor Reguli sunt ro-dul a nu mai puţin de cinci şedinţe ale Grupului de experţi în domeniul regu-lilor de determinare a ţării de origine a mărfurilor, care s-a reunit la Moscova în perioada anilor 2007-2009. Serviciul Vamal al Republicii Moldova, alături de Ministerul Economiei şi Comerţului, a

fost reprezentat în grupul respectiv de lucru, asumîndu-şi astfel calitatea de coautor al proiectului. Totodată, este totuşi important să realizăm că deciziile la nivel tehnic asupra proiectului au fost luate de către grupul de lucru prin aprobarea cu ma-joritatea simplă a delegaţiilor din par-tea fiecărui stat membru la C.S.I., fie-care delegaţie avînd un vot, astfel încît în mod normal propunerile introduse de către delegaţia Republicii Moldova, caracterizate cu precădere prin tendin-ţa de armonizare a regulilor de origine cu normativele şi bunele practici euro-pene în domeniu au fost afectate de in-teresele delegaţiilor statelor partenere, care nu întotdeauna se caracterizează prin aceleaşi aspiraţii, de simplificare şi facilitare a comerţului, textul final al proiectului fiind nu altceva decît un consens între toate delegaţiile partici-pante. Nu reprezintă un secret dinamica cunoscută în ultimul timp de schimbu-rile comerciale internaţionale, inclusiv

pe dimensiunea Comunităţii Statelor Independente, în contextul intensifi-cării globalizării economiei mondiale, fapt care implică o revizuire periodică a regulilor de joc ale proceselor de co-merţ internaţional, în scopul asigurării unei bune evoluţii ale acestora. În mod absolut firesc, actuala redacţie a Regu-lilor de determinare a ţării de origine a mărfurilor, aprobate prin Decizia Con-siliului Şefilor de Guvern din Comuni-tatea Statelor Independente (CSI) din 30.11.2000 (Monitorul Oficial al Re-publicii Moldova, 2006, ediţie specia-lă „Tratate internaţionale la care Repu-blica Moldova este parte (1993-2003), vol.37) nu comportă imunitate în faţa necesităţii de actualizare şi racordare la noile realităţi ale zonei de comerţ liber în cadrul C.S.I., survenite în mod fi-resc în urma unei evoluţii pe parcursul unui deceniu. Dacă am afişa o analiză generală, putem conchide că textul noilor Re-guli nu a suportat transformări radi-cale sau revoluţionare, constatînd mai

Noi regulide determinare a ţării

de origine a mărfurilor în cadrul zonei de comerţ liber a C.S.I.

Veaceslav Balacci, şef al Direcţiei originea mărfurilor

L

18 19

curînd o îmbunătăţire a structurii do-cumentului, element destinat să înles-nească perceperea acestuia de către or-ganele vamale şi mediul de afaceri, pre-cum şi aplicarea eficientă în practică a acestuia. Totodată, este sesizabilă ten-dinţa de apropiere a normativelor care reglementează certificarea şi controlul originii mărfurilor în cadrul C.S.I. cu

standardele europene în domeniu, con-statînd totuşi, cu regret, că mai e mult pînă la uniformizarea şi armonizarea acestora. Astfel, în urma transformărilor structurale, noua redacţie a Regulilor a obţinut o divizare în puncte şi capito-le, comparativ cu redacţia actuală, care cunoaşte doar structurarea în punc-

te. Redacţia nouă a Regulilor adoptă o structură îmbunătăţită, astfel textul acestora fiind divizat în 10 capitole – Termeni şi noţiuni; Determinarea ţării de origine a mărfurilor; Operaţiunile minime, care nu corespund criteriilor de prelucrare suficientă a mărfii; Par-ticularităţile determinării ţării de ori-gine a mărfurilor; Acordarea regimului

Reguli

18 19

de comerţ liber; Confirmarea ţării de origine a mărfurilor; Exigenţele şi or-dinea de completare a certificatelor de origine a mărfurilor Forma CT-1; Ca-zurile suplimentare de eliberare a cer-tificatului; Motivele de nerecunoaştere a certificatului Forma CT-1 şi Dispo-ziţii finale. Totodată, Regulile conţin trei anexe – Nomenclatorul condiţiilor, operaţiunilor de producere şi tehnolo-gice care conferă mărfurilor statutul de origine preferenţială a ţării, în care acestea au avut loc; Formularul certifi-catului de origine a mărfurilor Forma CT-1 şi Formularul foii suplimentare a certificatului de origine a mărfurilor Forma CT-1. În textul Regulilor a fost introdu-să o nouă noţiune definitivă, neregle-mentată anterior şi anume noţiunea de „principiu cumulativ”, care se defineş-te printr-un principiu de determinare a ţării de origine a mărfurilor în con-formitate cu care originea mărfurilor în rezultatul prelucrării consecvente a mărfurilor în statele participante la zona de comerţ liber se determină în baza ţării în care a fost produsă marfa finită. O altă noţiune cu titlu de nou-tate este şi noţiunea de „fabricare/producere”, care este definită prin exe-cutarea operaţiunilor de producere sau tehnologice, inclusiv asamblarea sau alte operaţiuni speciale, scopul cărora este obţinerea produsului finit. Noţiu-nea de „material” este reglementată ca orice ingredient, materie primă, com-ponent sau detaliu, utilizate la produ-cerea mărfurilor, iar „material de origi-ne străină” vine să fie definit ca mate-rial care nu este originar de pe teritoriul statelor membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Co-munităţii Statelor Independente (CSI), semnat la Moscova la 15.04.1994, ra-tificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.220-XIII din 22.09.1994 (Monitorul Oficial al Repu-blicii Moldova, 1994, nr.9, art.78), sau material, originea căruia nu a fost sta-bilită. Au fost reglementate, cu titlu de noutate şi noţiunile de „produs” – pro-dusul fabricat, chiar dacă acesta este destinat utilizării într-o altă operaţiune de producere ulterioară; „set de produ-se” – grup de elemente/produse, clasi-ficate în calitate de set în conformitate cu regula III de bază de interpretare a Nomenclatorului Mărfurilor; „marfă” – orice proprietate, material, sau pro-dus, inclusiv energia termică, electrică şi alte tipuri de energie şi mijloacele de

transport, transportate prin frontie-ra vamală, cu excepţia mijloacelor de transport, care operează transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri; „partidă de marfă” – mărfuri, care se livrează concomitent, sub acoperirea unuia sau cîtorva documente comercia-le şi de transport, în adresa unui desti-natar de la un singur exportator şi, de asemenea, mărfurile expediate printr-o singură factură poştală, sau transpor-tate în calitate de bagaj de călătorie de către o singură persoană, care traver-sează frontiera; „Nomenclatorul Măr-furilor activităţii economice externe ” (ТН ВЭД)” – Nomenclatorul Măr-furilor activităţii economice externe al Comunităţii Statelor Independente, aplicate în conformitate cu Acordul privind Nomenclatorul unic al Mărfu-rilor al activităţii economice externe al Comunităţii Statelor Independente din 03.11.1995; „preţ în condiţii franco-fa-brică” – preţul mărfii, pasibil de a fi achitat producătorului, la întreprinde-rea căruia a avut loc ultima prelucrare, în condiţii de livrare franco-fabrică (ex-works); „rezident” – orice persoană fi-zică sau juridică, întreprindere, institu-ţie sau organizaţie care nu are statut de persoană juridică, care în conformitate cu legislaţia statului respectiv membru la Acordul de Creare a Zonei de Co-merţ Liber în cadrul Comunităţii Sta-telor Independente are relaţii fiscale cu acesta în baza reşedinţei, domiciliului, locului adiministraţiei sau înregistrării, totodată din noţiunea respectivă fiind exclusă persoana fizică sau juridică care are relaţii fiscale cu statul membru la zona de comerţ liber, dar acestea nu se extind asupra venitului af lat în legă-tură cauzală directă cu operaţiunile de producere sau realizare a mărfurilor; „exportator” – rezident al unui stat membru la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente, care este parte la un contract de comerţ internaţional şi care livrează mărfuri în adresa unui rezident al unui alt stat membru la ace-laşi Acord; „importator” – rezident al unui stat membru la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Co-munităţii Statelor Independente, care este parte la un contract de comerţ in-ternaţional şi care recepţionează măr-furile pe teritoriul unui alt stat membru la acelaşi Acord, livrate de către un re-zident al unui alt stat membru la Acord, fiind însoţite de un certificat de origine preferenţială a mărfurilor; „expeditor/

destinatar” – persoana, indicată în do-cumentele comerciale şi de transport şi care în conformitate cu obligaţiunile asumate juridic a transmis/recepţionat sau iniţiază să transmită/recepţioneze mărfurile transportatorului/de la transportator; „declaraţia cu privire la originea mărfurilor” – declaraţia cu privire la ţara de origine a mărfurilor, aplicată de către exportator/expeditor pe factura comercială (invoice). În legătură cu anumite situaţii liti-gioase apărute recent în practica vama-lă a Republicii Moldova, cu precădere la Biroul vamal Centru, referitor la in-terpretările diferite cu privire la per-soanele care pot aplica la Secţia Origi-nea mărfurilor pentru obţinerea certi-ficatului de origine sau care pot prezen-ta spre aprobare aceleeaşi subdiviziuni certificatul de origine la import, ţin să menţionez faptul că noua redacţie a re-gulilor vine să reglementeze strict şi expres noţiunea de declarant în aspec-tul relaţiilor de certificare şi control al originii mărfurilor. Astfel, noţiunea de „declarant” este definită prin persoana fizică sau juridică, care a aplicat la or-ganul abilitat al statului de export pen-tru obţinerea certificatului de origine preferenţială a mărfurilor, sau care a prezentat spre aprobare organului va-mal al statului de import certificatul de origine, care confirmă şi poartă răs-pundere pentru veridicitatea informa-ţiilor prezentate cu referire la mărfurile indicate în certificat, în calitate de de-clarant figurînd exclusiv exportatorul/expeditorul, importatorul/destinatarul sau reprezentanţii acestora, împuterni-ciţi în conformitate cu legislaţia statu-lui respectiv prin procură, contract de mandat sau comision. Totodată ţin să reiterez că aceste prevederi sunt deja aplicabile pe teritoriul Republicii Mol-dova, prin prisma prevederilor pct.11 al Regulamentului cu privire la completa-rea, autentificarea şi eliberarea certi-ficatelor de origine Forma CT-1 pen-tru mărfurile exportate din Republica Moldova în cadrul regimului de comerţ liber cu statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în ca-drul Comunităţii Statelor Independen-te (CSI), aprobat prin Ordinul Servi-ciului Vamal nr.331-o din 07.09.2007 (Monitorul Oficial al Republicii Mol-dova, 2007, nr.161-164 (3048-3051, art.601). În dreptul noutăţilor apărute în textul capitolului 2 al Regulilor putem trece regula toleranţei de 5% aplicabi-

Reguli

20 21

lă la producerea mărfurilor, cu utiliza-rea materiilor prime de origine străi-nă, astfel încît valoarea componentelor fără origine clasificate la aceeaşi pozi-ţie tarifară ca şi produsul finit şi toto-dată aceste materiale fiind necesare şi indispensabile la producerea mărfuri-lor să fie admisă în cuantum de pînă la 5% comparativ cu preţul ex-works al produsului finit. Ideea de reţinut a capitolului 3 al Regulilor este că în cazul realizării cri-teriului de prelucrare suficientă a măr-fii ca rezultat al realizării unei opera-ţiuni de producere, inclusă în lista ex-haustivă a operaţiunilor care nu cores-pund criteriului de prelucrare suficien-tă a mărfurilor, marfa respectivă nu va fi considerată originară din statul, pe teritoriul căruia acestea au avut loc. Capitolul 4 al noului text al reguli-lor vine să introducă un nou segment al regulei toleranţei şi anume admisibili-tatea includerii elementelor sau produ-

selor fără origine în componenţa setu-rilor de produse, în condiţia în care va-loarea acestora nu depăşeşte 15% din valoarea ex-works a setului. În contextul capitolului 5 este de menţionat prevederea cu titlu de nouta-te, conform căreia certificatul de origi-ne poate fi eliberat şi în baza unui con-tract încheiat între agenţi economici rezidenţi ai statelor membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Indepen-dente şi ulterior momentului scoaterii reale a mărfurilor în afara teritoriului vamal al statului exportator, în cazul livrării mărfurilor spre realizare la ex-poziţii sau tîrguri internaţionale desfă-şurate pe teritoriul zonei de comerţ li-ber sau în baza unor tranzacţii off-sho-re, încheiate între rezidenţi ai statelor membre la zona de comerţ liber. Totodată, se reglementează expres că pentru a obţine preferinţe tarifare la import în unul din statele membre

la zona de comerţ liber, mărfurile nu trebuie să părăsească teritoriul statelor membre la această zonă, cu excepţia si-tuaţiilor cînd mărfurile se af lă sau se transportă pe teritoriul unor state terţe sub supraveghere vamală, fapt confir-mat documentar de către organele va-male ale statelor de tranzit. Trebuie să menţionăm că includerea acestei pre-vederi în textul Regulilor reprezintă o măsură de facilitare a activităţii econo-mice, inclusiv a unor agenţi economi-ci din Republica Moldova, care livrează mărfuri în statele C.S.I. prin intermedi-ul serviciilor de poştă expresă interna-ţională, acestea din urmă utilizînd iti-nerarii de livrare a mărfurilor în state-le C.S.I. prin aeroporturi de tranzit din Uniunea Europeană. Capitolul 6 vine şi el cu două nou-tăţi de ordin conceptual. Astfel, se sti-pulează că în cazul în care poziţia ta-rifară a mărfii indicată în rubrica 9 a certificatului de origine Forma CT-1

Reguli

20 21

vine în contradicţie cu cea indicată în declaraţia vamală de import sau export, chestiunea cu privire la acordarea pre-ferinţelor tarifare urmează să fie soluţi-onată de către organul vamal al statului de import, în baza concluziilor subdi-viziunilor specializate ale autorităţilor vamale sau în urma prezentării de către importator/destinatar a unei concluzii sau a unui raport de expertiză întocmit de către o instituţie abilitată, care ar confirma univoc respectarea regulilor de origine la producerea mărfurilor. În plus, noua redacţie a Regulilor instituie şi termenul maxim de 6 luni, în decur-sul căruia organele vamale sau alte in-stituţii abilitate ale statelor membre la zona de comerţ liber sunt obligate să soluţioneze cererile de asistenţă admi-nistrativă parvenite din partea orga-nelor vamale ale statelor partenere, în scopul confirmării originii preferenţia-le a mărfurilor (3 luni acordate de regu-lă, pentru examinarea cererii iniţiale de asistenţă şi 3 luni pentru soluţionarea unei eventuale cereri repetate). Capitolul 7 al proiectului interzi-ce expres utilizarea semnăturilor faxi-mile la autentificarea certificatelor de origine Forma CT-1, atît de către or-ganele emitente, cît şi de către agen-ţii economici. Totodată, corectările şi completările aplicate pe certificat sunt admisibile doar în cazul în care acestea sunt aprobate prin semnătura olografă a reprezentantului agentului economic exportator şi ştampila organului vamal sau unei alte instituţii emitente. Ţin să atenţionez asupra unei noi prevederi introduse în capitolul 8 al Regulilor, conform căreia procedura retrimiterii, adică eliberarea unui cer-tificat de origine Forma CT-1 în baza unui certificat de origine de aceea-şi formă eliberat de către autoritatea competentă a unui alt stat membru la zona de comerţ liber, poate fi aplica-tă din momentul intrării în vigoare a noilor Reguli exclusiv în cazul în care mărfurile nu au fost supuse pe terito-riul statului care aplică procedura retri-miterii, unor operaţiuni de prelucrare, cu excepţia operaţiunilor de asigurare a păstrării mărfii, amblare, pregătire de vînzare sau livrare. În calitate de pîrghii destinate să faciliteze activitatea organelor vamale în domeniul controlului originii măr-furilor prezentate la import, prevede-rile Regulilor în redacţie nouă la capi-tolul 9 au fost completate cu cîteva cir-cumstanţe şi situaţii care duc la impo-

sibilitatea de jure de a obţine preferin-ţe tarifare în statul de import şi anume – prezenţa pe certificat a unor corectă-ri, inscripţii neaprobate în modul stabi-lit; semnătura şi ştampila, care au fost utilizate la autentificarea certificatului, precum şi adresa organului sau institu-ţiei care a autentificat certificatul nu corespunde informaţiei notificate ofi-cial organelor vamale ale statului de import; informaţiile conţinute în cer-tificat nu corespund cu cele din decla-raţia vamală şi respectiv nu pot fi iden-tificate mărfurile acoperite de certifi-cat comparativ cu mărfurile declarate; formularul certificatului prezentat la import nu corespunde specimenului notificat oficial organelor vamale ale statului de import; certificatul de origi-ne prezentat la import este autentificat printr-o semnătură faximilă; mărfuri-le acoperite de certificat nu întrunesc regulile de origine şi principiului de li-vrare directă. De altfel, certificatul de origine respins iniţial de către organele vamale ale statului de import poate fi acceptat ulterior, în rezultatul desfăşurării pro-cedurilor de asistenţă administrativă, în cazul prezentării unor dovezi con-cretizatoare cu privire la originea pre-ferenţială a mărfurilor importate, sau la prezentarea unui nou certificat elibe-rat de către autorităţile competente în schimbul celui eliberat iniţial, fiind în-lăturate viciile de natură juridică. De asemenea, autorităţile vamale ale statului de import sunt în drept să recunoască nevalabilitatea certificatu-lui de origine, dacă – în termen sumar de 6 luni din momentul adresării solici-tării de asistenţă administrativă autori-

tatea emitentă din statul de import nu a soluţionat cererea, fără a fi recepţionat careva răspuns sau fără anexarea do-cumentelor justificative solicitate; or-ganele vamale din statul de import au informaţii confirmate de către autori-tăţile competente ale statului de export privind comiterea unui fals la elibera-rea certificatului sau acesta a fost eli-berat legal, dar în baza unor documen-te sau informaţii neveridice; în rezul-tatul unor anchete desfăşurate de către organele vamale ale statului de import şi în baza informaţiilor primite oficial de la autorităţile competente ale statu-lui emitent al certificatului de origine, a fost relevat faptul că documentul de origine a fost eliberat cu încălcarea exi-genţelor Regulilor. În calitate de post-scriptum la cele menţionate mai sus, ţin să reiterez sa-lutul Serviciului Vamal al Republicii Moldova pentru noua redacţie a Regu-lilor de determinare a ţării de origine a mărfurilor în cadrul zonei de comerţ li-ber între statele membre la C.S.I., care este aşteptată de către practicienii ac-tivităţii vamale ca un pas înainte spre eficienţă, facilitare a comerţului inter-naţional şi racordare la principiile eu-ropene de activitate vamală, totodată exprimîndu-mi convingerea, că pers-pectiva aplicării în practică a acestora va înlesni dinamizarea raporturilor co-merciale în cadrul mediului de afaceri din Comunitatea Statelor Independen-te, dar şi va asigura un „mijloc de aur” între tendinţele de promovare a expor-turilor şi cele de aplicare a unui control vamal eficient asupra originii preferen-ţiale a mărfurilor tranzacţionate în ca-drul C.S.I.

Reguli

22 23

Activitateade audit postvămuire

ctivitatea respectivă în cadrul Serviciului Vamal este reglementa-tă de prevederile Codului vamal al RM nr. 1149 – XIV din 20.07.2000; Capitolul V Cod fiscal nr. 1163-XII din 24.04.1997; Capitolul I, secţiunea 3, subsecţiunea 3 a H.G. nr 1140 din 02.11.2005 ; Ordinele Serviciului Va-mal nr. 181 – o din 18.08.2005, nr. 180-o din 24.05.2006. Auditul postvămuire reprezintă un instrument de verificare a respectării legislaţiei vamale, al detectării fraude-lor şi infracţiunilor, în condiţiile actua-le ale creşterii comerţului internaţional şi al necesităţii reducerii formalităţilor de vămuire, prin examinarea modu-lui de administrare si organizare, pre-

cum şi a procedurilor/sistemelor inter-ne respective ale agentului economic. Auditul postvămuire trebuie conce-put, însă, nu doar ca un instrument de combatere a fraudelor ci şi de preveni-rea acestora, prin orientarea agenţilor economici în vederea reducerii posibi-lităţii de încălcare a legislaţiei vama-le, respectiv de orientare a analizei de risc. În esenţă, această modalitate de control ulterior procedurii de vămui-re constă în verificarea informaţiilor care figurează în declaraţia vamală şi în documentele însoţitoare, a existenţei şi autenticităţii documentelor prevăzu-te pentru derularea unui regim vamal, examinarea contabilităţii şi a tuturor documentelor sub orice formă, inclusiv

computerizată, a mijloacelor de trans-port, a spaţiilor de depozitare, respec-tiv a mărfurilor în cazul în care acestea mai pot fi identificate. Domeniul respectiv de activitate vamală este profilat pe cîteva direcţii prioritare de control, cum ar fi :- Controlul legalităţii declarării mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe per ansamblu, dar cu accent asupra respectării măsurilor de politică economică specifice fiecărei ramuri economice.- Controlul valorii în vamă a mărfu-rilor, care fac obiectul tranzacţiilor de import în mod prioritar.- Controlul corectitudinii clasificării tarifare a mărfurilor.- Controlul originii preferenţiale a mărfurilor pentru export.- Controlul corectitudinii derulă-rii regimurilor vamale suspensive cu impact economic, dar şi destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM.- Controlul corectitudinii aplicării tratamentelor tarifare preferenţiale şi favorabile subiecţilor comerţului ex-tern. Efectuarea în condiţii corespunză-toare a auditului postvămuire presupu-ne existenţa unui cadru legislativ care ar prevedea:• Drepturile şi obligaţiile funcţio-narilor vamali care au competenţe în efectuarea auditului postvămuire: dreptul de solicitare a documentelor, dreptul de acces şi inspecţie la sedii-le agentilor economici, de control a marfurilor, mijloacelor de transport şi spaţiilor de depozitare, dreptul de verificare şi ridicare cu titlu tempo-rar a tuturor documentelor indiferent de suportul lor, dreptul de a preleva eşantioane şi de a interoga personalul

Reguli

A

Octavian Andruşcenco,şeful Direcţiei audit postvamuire

22 23

din cadrul agentului economic auditat, obligaţia de confidenţialitate şi sancţi-uni aplicabile în caz de nerespectare a acestei obligaţii sau de utilizare a pre-rogativelor de care dispun într-un mod neadecvat;• sancţiuni aplicabile în caz de neres-pectare a obligaţiilor prevăzute.• Metodologia de efectuare a audi-tului: planificarea, anunţarea agentu-lui economic, proceduri şi forme de realizare a auditului, acte întocmite cu ocazia auditului, comunicarea acesto-ra agentului economic si procedura de contestare a rezultatelor auditului. • Obligaţiile agenţilor economici au-ditaţi: de păstrare a documentelor pe o perioadă stabilită, de prezentare a aces-tora pentru audit, de asigurare a desfă-şurării auditului în condiţii corespun-zătoare. În această ordine de idei, la ora actuală este elaborată metodologia de

efectuare a auditului postvămuire, care urmează a fi revizuită şi modificată în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Vamală după aprobarea acestuia şi aprobată prin Hotărîre de Guvern. În general, prin intermediul aces-tei metodologii sînt tratate anumite subiecte specifice activităţii de audit postvămuire cum ar fi: ”Programarea şi organizarea auditului postvămuire”; ”Forme, proceduri şi metode de audit postvămuire”; ”Întocmirea actelor de audit postvămuire”; ”Evidenţa, urmă-rirea şi raportarea rezultatelor activită-ţii de audit postvămuire”. În continuare este necesar de men-ţionat cele mai semnificative aspecte cu referire la conţinutul subiectelor relatate, în special ce ţine de capitolul ”Programării şi organizării auditului postvămuire”, de specificat că activi-tatea de audit postvămuire se organi-

zează şi se desfăşoară în baza unor pro-grame anuale şi trimestriale de activita-te, aprobate de conducerea Aparatului Central al Serviciului Vamal. Proiectul Planului anual de acţiune şi control se elaborează de către Direcţia audit post-vămuire din structura centrală, pînă la începutul lunii noiembrie a anului cu-rent, în vederea aprobării de către con-ducerea Aparatului Central al Serviciu-lui Vamal pînă la sfîrşitul lunii noiem-brie, pentru a fi pus în aplicare cu data de 1 ianuarie a anului următor. La ela-borarea proiectului respectiv se iau în vedere propunerile transmise pînă la sfîrşitul lunii septembrie a anului în curs de către secţiile/sectoarele audit postvămuire din cadrul birourilor va-male şi de către alte direcţii şi servicii din structura centrală sau teritorială a Serviciului Vamal, respectiv sesizările primite din partea altor instituţii, pri-vind existenţa unor fenomene de frau-

Reguli

24 25

dă vamală, sau informaţiile şi datele primite în cadrul cooperării şi asisten-ţei mutuale internaţionale în domeniul vamal. La identificarea şi stabilirea obi-ectivelor din Planul anual de actiune şi control se va utiliza si analiza riscului. În ceea ce ţine de domeniul ” For-melor, procedurilor şi metodelor de au-dit postvămuire” e de menţionat că au-ditul postvămuire se poate desfăşura în următoarele proceduri:a) verificarea la oficiul organului va-mal (verificare camerală sau analiza riscurilor), care constă în verificarea corectitudinii întocmirii declaraţiilor vamale, a tuturor documentelor pre-zentate de brokerul vamal sau impor-tator, care servesc drept temei pentru plasarea mărfurilor sub un regim va-mal, pentru stabilirea codului tarifar, a valorii în vamă, a originii mărfurilor, pentru calcularea şi achitarea impozite-lor şi taxelor vamale, precum şi a orică-ror registre şi documente de care dispu-ne organul vamal, în vederea verificarii respectării legislaţiei vamale. b) verificarea la faţa locului, care poate fi: - complexă, se aplică în cazul exer-citării auditului postvămuire la faţa locului (la adresa juridica a agentului economic, la depozitele sau punctele de comercializare de care dispune aces-

ta etc.) asupra tuturor documentelor şi actelor adiţionale întocmite într-o anu-mită perioadă. - tematică, verificarea selectivă a anumitor operaţiuni de comerţ exteri-or, pe o anumită perioadă de timp sau a unor elemente aparte din declaraţia va-mală. În cazul în care în timpul auditu-lui tematic apar elemente care necesită verificari suplimentare, auditul postvă-muire tematic se poate extinde şi asu-pra altor operaţiuni vamale. Auditul postvămuire se poate rea-liza în următoarele forme: a) auditul electronic, care constă în verificarea contabilităţii şi a documen-telor justificative, prelucrate în mediu electronic, utilizînd metode de analiză, evaluare şi testare asistate de instru-mente informatice specializate;b) audit postvămuire repetat, se ad-mite numai în cazurile în care rezulta-tele auditului postvămuire exercitat an-terior sînt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, în cazul în care ul-terior au fost depistate date suplimen-tare, necunoscute echipei de control la data efectuării auditului postvămuire, în cazul neînlăturării lacunelor şi încăl-cărilor anterior depistate, respectiv, în cadrul examinării contestaţiilor împo-triva actului de audit postvămuire.c) audit postvămuire inopinat, care

constă în activitatea de verificare fap-tică şi documentară, mai ales ca urmare a unei sesizări sau a unor indicii cu pri-vire la existenţa unor fapte de încălca-re a reglementărilor vamale sau a altor dispoziţii aplicabile, fără înştiinţarea prealabilă a persoanei auditate. Pentru realizarea auditului postvămuire inopi-nat secţiile/sectoarele audit postvămu-ire pot utiliza echipele mobile.d) audit postvămuire încrucişat, care constă în controlul concomitent al agentului economic şi al persoanelor cu care acesta are sau a avut raportu-ri economice, financiare, juridice şi de altă natură în legatură cu mărfurile care fac obiectul auditului, pentru a se con-stata autenticitatea acestor raporturi şi al operaţiunilor efectuate. La finaliza-rea auditului postvămuire inopinat sau încrucişat se elaborează o notă de con-statare sau un act de audit postvămuire, după caz. Referitor la subiectul ”Întocmi-rea actelor de audit postvămuire” e de menţionat că Echipele de audit postvă-muire, întocmesc, de regulă, următoa-rele acte: a) act de audit postvămuire; b) proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor; c) notă unilaterală; d) notă de constatare;

Reguli

24 25

e) raport de audit postvămuire pentru uz intern; f ) actul constatator. Actul de audit postvămuire este un act bilateral, alcătuit de echipa de audit postvămuire, în cazul în care în urma auditului au fost relevate încălcări ale reglementărilor vamale. În actul de au-dit postvămuire se va indica perioada verificată şi vor fi expuse în mod obi-ectiv, clar şi exact verificările efectuate cu referire la documentele justificative. Neregulile constatate se consemnea-ză în mod obligatoriu în actul de au-dit postvămuire, precizîndu-se în mod concret actele normative încălcate, res-pectiv articolul şi alineatul din acestea, cu indicarea diferenţelor stabilite de plată. Prin actul de audit postvămuire se stabilesc, de asemenea, şi diferenţe privind obligaţiile vamale datorate sta-tului, achitate în cadrul operaţiunilor vamale. În actul de audit postvămuire se vor înscrie, la fiecare neregulă con-statată, măsurile luate operativ în tim-pul auditului postvămuire, cu menţio-narea documentelor întocmite, sau mă-surile ce vor fi luate în continuare de persoanele auditate, cu indicarea ter-menelor de comunicare la subdiviziu-nile din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal sau la birourile va-male, după caz. Persoana fizică sau re-prezentantul legal al persoanei juridice va fi informat pe parcursul desfăşurării auditului postvămuire asupra constată-rilor rezultate din acesta. În cazul în care persoanele care trebuie să semne-ze actul de audit postvămuire au unele obiecţii asupra constatărilor organului vamal, acestea vor fi clarificate şi so-luţionate, după caz, înainte de semna-rea actului de audit postvămuire. Dacă se menţin obiecţiile, acestea vor fi pre-zentate în scris, odată, cu semnarea ac-tului de audit postvămuire. La actul de audit postvămuire se vor anexa tabele, acte, documente, note explicative pri-vind susţinerea constatărilor. Tabele-le se întocmesc în cazurile în care este necesară sintetizarea expunerii consta-tărilor în actul de audit postvămuire, constituie parte integrantă a actului de audit şi se semnează de organul vamal şi de conducerea persoanelor juridice auditate. Actul de audit postvămuire se semnează de către organul vamal (secţia/sectorul audit postvămuire) şi de persoana auditată sau de reprezen-tantul legal al persoanei, cu aplicarea ştampilei. În situaţiile în care auditul postvămuire nu se efectuează la sediul

sau la domiciliul persoanei, cînd reve-rificarea declaraţiilor se efectuează pe bază de documente af late la dispoziţia organului vamal sau primite de la alte autorităţi ori persoane, potrivit dispo-ziţiilor legale, precum şi atunci cînd se refuză semnarea actului de audit post-vămuire, acesta se semnează înainte de comunicare numai de echipa de audit postvămuire. Actul de audit postvă-muire în care sînt consemnate fapte ce atrag răspunderea materială sau penală, după caz, se semnează în mod obligato-riu şi de persoanele responsabile, cînd acestea pot fi identificate în timpul au-ditului postvămuire. Actul de audit postvămuire se co-munică, după cum urmează: a) Prin prezentarea agentului eco-nomic la sediul organului vamal şi pri-mirea de către acesta sub semnătură a unui exemplar al actului de audit. Data comunicării este considerată data ridi-cării sub semnătură a actului. b) Prin remiterea sub semnătură a actului de către echipa de audit, data co-municării fiind data remiterii actului. c) Prin poştă, pe adresa juridică a agentului economic auditat cu scrisoa-re recomandată, cu confirmare de pri-mire, precum şi prin alte mijloace, dacă se asigură transmiterea textului actului de audit şi confirmarea primirii aces-tuia. Data comunicării este considera-

tă data confirmării de primire de către agentul economic. În cazul în care nici una din modalităţile de comunicare enumerate nu poate fi utilizată, comu-nicarea se face conform procedurii pre-vazute în codul fiscal. Actul de audit postvămuire pro-duce efecte din momentul în care este comunicat agentul economic. Actul de audit redactat de către organele vamale constituie pînă la proba contrarie, pro-ba constatărilor materiale, expuse în cuprinsul acestuia. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se încheie pentru acele cazuri, în care în procesul auditului postvămuire se constată indi-ciile unei contravenţii vamale, în condi-ţiile legii şi în conformitate cu procedu-ra stabilită prin legislaţia în vigoare pri-vind regimul juridic al contravenţiilor. Nota unilaterală se întocmeşte în cazurile în care, în urma auditului postvămuire, nu s-au constatat abateri ori acestea, prin volumul şi importan-ţa lor, nu justifică întocmirea actului de audit postvămuire. În nota unilaterală organul vamal va menţiona perioada, operaţiunile şi documentele verificate, respectiv constatările făcute. Nota de constatare se întocmeş-te atunci cînd în cursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ul-terioară nu este întotdeauna posibilă şi

Reguli

26 27

în alte situaţii apreciate de organul va-mal. În nota de constatare se consem-nează, de fapt, situaţiile precum şi mă-surile luate operativ pentru remedierea deficienţelor constatate. Nota de con-statare se semnează de organul vamal, de persoanele auditate, respectiv de persoanele la care se referă constatarea, precum şi de martori, după caz. Nota de constatare se anexează la actul de audit postvămuire. Raport de audit postvămuire pen-tru uz intern se intocmeşte de către echipa de audit postvămuire şi repre-zintă o sinteză a constatărilor din tim-pul auditului efectuat. Raportul de audit se va transmite direcţiilor/serviciilor din cadrul Serviciului vamal, în vederea valorificării informaţiilor. Actul constatator constituie titlu executoriu si se emite pe baza actului de audit postvămuire în conformita-te cu prevederile art. 12713 din Le-gea nr. 1149-XIV privind Codul Va-mal. Modelul “Actului constatator” şi instrucţiunile de completare sînt cele prevăzute în ordinul Serviciului Vamal nr.92-O din 27.04.05 (M.O. 71-73/253a din 20.05.05). Actul constatator indi-că faptul generator al creanţei, natura, cuantumul său şi se semnează de către persoana care l-a întocmit, şeful birou-lui vamal şi agentul economic. Actul constatator poate fi contestat conform art.15, capitolul IV al Legii contenci-osului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000. La capitolul ”Evidenţa, urmărirea şi raportarea rezultatelor activităţii de

audit postvămuire” e necesar de speci-ficat trei aspecte esenţiale şi anume:1. Actul de audit postvămuire, îm-

preună cu anexele şi cu celelalte do-cumente referitoare la auditul postvă-muire efectuat, se înregistrează în mod obligatoriu în “registrul evidenţei acte-lor de audit postvămuire”. Registrul, în mod obligatoriu, se sigilează, se nume-rotează şi are aplicată ştampila biroului vamal din care face parte echipa de au-dit postvămuire.2. După înregistare, în termen de 7 zile de la comunicare, actul de audit se transmite birourilor vamale prin care s-au derulat operaţiunile vamale pentru care au fost stabilite diferenţe de drep-turi vamale, sau la biroul vamal în a că-rui rază de activitate activează agentul economic, în vederea întocmirii actului constatator.3. Birourile vamale vor transmite actele de audit postvămuire încheiate către Direcţia audit postvămuire din structura centrală, în termen de 30 zile de la finalizarea acţiunii de audit. În continuare prezentăm în atenţia Dumneavoastră unii indicatori ai acti-vităţii subdiviziunilor teritoriale de au-

dit postvămuire per ansamblu pentru perioada anilor 2005-2009 după cum urmează:

Analizînd indicatorii respectivi, constatăm o evoluţie în ascensiune po-zitivă, în special pentru perioada ani-lor 2008 – 2009, fapt datorat în mare parte ridicării calificativelor profesio-nale ale colaboratorilor vamali, antre-naţi în domeniul respectiv al activităţii vamale ca rezultat al numeroaselor cur-suri de instruire profesională de dome-niu, de care au beneficiat colaboratorii respectivi. Concomitent cu actuala tendinţă de modernizare şi conformarea cali-tăţii prestării serviciilor vamale cores-punzător recomandărilor internaţiona-le de profil şi implementării celor mai bune practici de domeniu, în speţă, pe dimensiunea simplificării procedurilor şi formalităţilor vamale în procesul vă-muirii mărfurilor, rolul auditului post-vămuire în ansamblul activităţii servi-ciului respectiv devine tot mai impună-tor. Reflectînd o conotaţie substanţială în funcţia de transfer a unei părţi a ac-tivităţii de control vamal de la faza de-rulării procedurii de vămuire a mărfu-rilor la faza utilizării acestora conform destinaţiilor respective. Astfel, odată cu simplificarea procedurilor de vă-muire a mărfurilor, materializată prin implementarea principiuvlui ghişeului unic, reducerea timpului de perfecta-re a documentaţiei vamale, efectuarea controalelor fizice în mod selectiv în funcţie de anumite criterii de selectivi-tate de către birourile vamale, contro-lul vamal necesar a fi efectuat asupra tranzacţiilor economice externe este preluat treptat în mod selectiv condiţi-onat de anumite criterii de risc de către subdiviziunile teritoriale de audit post-vămuire, efectuat ulterior procedurilor de vămuire. În acest context persona-lul ce activează în domeniul respectiv trebuie să dea dovadă de înalte calită-ţi profesionale de domeniu legislativ, contabil, eticii profesionale, dar şi de un statut moral corespunzător calităţii de funcţionar public.

Reguli

26 27

a 3 martie curent a intrat în vi-goare Legea cu privire la transpa-renţa în procesul decizional, nr. 239-XVI din 13.11.2008, care stabileşte normele privind oferirea de către au-torităţile publice a tuturor informaţii-lor privind activitatea lor şi consultarea cetăţenilor, asociaţiilor, altor părţi in-teresate în procesul de elaborare şi de adoptare a deciziilor. De către Serviciul Vamal au fost întreprinse măsuri con-crete menite să asigure implementarea prevederilor acestui act legislativ, au fost obţinute şi primele rezultate. Toto-dată, eficienţa procesului lansat impu-ne o mai mare implicare atît a colabo-ratorilor vamali cît şi a societăţii civi-le. Din aceste considerente, în articolul dat, dorim să atragem atenţia publicu-lui şi a tuturor funcţionarilor din siste-mul vamal asupra necesităţii şi utilităţii implementării Legii privind transpa-renţa în procesul decizional, precum şi să ref lectăm modul actual de imple-mentare a legii în Serviciul Vamal, ofe-rindu-le cititorilor posibilitatea de a ur-mări, per ansamblu, şi evalua modul în care organele vamale asigură transpa-renţa procesului decizional.

CONCEPTUL DE TRANSPARENŢĂ DECIZIONALĂÎn zilele noastre se vorbeşte din ce în ce mai mult despre metodele de asigurare a clarităţii şi legalităţii deciziilor luate de către autorităţile şi funcţionarii pu-blici în interesul cetăţenilor sau pentru soluţionarea problemelor acestora. În scopul stabilirii unor principii de asi-gurare a transparenţei în procesul deci-zional din cadrul autorităţilor publice, creării unui mecanism viabil de impli-care a cetăţenilor şi asociaţiilor acesto-ra la elaborarea şi adoptarea deciziilor a

fost elaborată şi aprobată Legea privind transparenţa în procesul decizional, nr. 239-XVI din 13.11.2008.Conceptul de transparenţă a procesu-lui decizional derulat în autorităţile pu-blice urmăreşte asigurarea unui acces mai larg al cetăţenilor la informaţiile şi documentele af late în posesia insti-tuţiei, consultarea cetăţenilor cu privi-re la adoptarea unor reglementari noi şi asigurarea legitimităţii, eficacităţii şi responsabilităţii administraţiei faţă de cetăţean. Astfel, transparenţa în procesul decizional implica:• informarea din oficiu a persoane-lor asupra problemelor de interes pu-blic care urmează să fie examinate de autorităţile publice, precum şi asupra proiectelor de acte normative; • consultarea societăţii civile, la ini-ţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte nor-mative;

• participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. Conceptul de transparenţă deci-zională vine să susţină colaborarea tot mai strînsă dintre cetăţeni şi instituţii publice, şi oferă persoanelor interesate posibilitatea de a participa activ la pro-cesul de luare a deciziilor, asigurînd, în acest mod, legitimitatea instituţiilor publice, conform standardelor europe-ne. Cu referinţa la standardele europe-ne în domeniul vizat, acestea sînt stipu-late în tratatele cu privire la constitui-rea Comunităţilor Europene şi alte acte normative, aprobate de instituţiile UE. În speţă, ne referim la Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la docu-mentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei. În acest do-cument se reiterează importanţa asigu-

L

Transparenţa decizională în organele vamale

Comentarii

Natalia Calenic,şef-adjunct al Aparatului Directorului General,

şef al Secţiei analiză, planifi care strategică şi integrare europeană

28 29

rării accesului cetăţenilor la informaţie, şi se specifică că transparenţa permite asigurarea unei mai bune participări a cetăţenilor la procesul de decizie, ga-rantînd o mai mare legitimitate, efica-citate şi responsabilitate a administraţi-ei faţă de cetăţeni într-un sistem demo-cratic. Regulamentul stipulează că, în principiu, publicul ar trebui să aibă acces la toate documentele instituţii-lor. Cu toate acestea, anumite intere-se publice şi private ar trebui proteja-te printr-un regim de exceptări. Astfel, instituţiile sînt în drept să-şi protejeze consultările şi deliberările interne, în cazul în care este necesar pentru pă-strarea capacităţii lor de a-şi îndeplini misiunile. Totodată, se precizează că fiecare instituţie trebuie să ia măsurile adecva-te pentru:• a informa publicul cu privire la noile dispoziţii în vigoare; • a-şi informa personalul în vederea asistării cetăţenilor în exercitarea drep-turilor care decurg din acest regula-ment;• a facilita exercitarea acestor drep-turi, prin autorizarea accesului la un registru de documente.

BENEFICII ALE PRINCIPIULUI TRANSPARENŢEILipsa transparenţei decizionale, alături

de alte carenţe ale activităţii de regle-mentare, conduce la un nivel scăzut de încredere a societăţii în autorităţile de stat şi poate determina o accentuată in-stabilitate legislativă. Aplicarea reală a principiului trans-parenţei duce la o mai mare încredere în reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor inte-resaţi. Ca rezultat, va fi atestat un mai mare grad de respectare a legii, cu con-secinţe pozitive asupra dezvoltării poli-ticilor statului. Alte beneficii ale principiului transparenţei se referă la: • sporirea gradului de responsabili-tate a administraţiei publice faţă de ce-tăţean ca beneficiar al deciziei admini-strative; • stimularea participării active a ce-tăţenilor la procesul de luare a decizii-lor şi în procesul de elaborare a actelor normative; • oferirea de informaţii echilibrate şi obiective către public – avînd ca rezul-tat o mai mare înţelegere a problemelor şi soluţiilor; • obţinerea de răspunsuri de la cetă-ţeni în ceea ce priveşte deciziile, actele normative şi soluţiile identificate, ceea ce duce la creşterea gradului de impli-care cetăţenească; • lucrul direct cu cetăţenii pe par-cursul procesului normativ, astfel po-blemele/ îngrijorările cetăţenilor sînt

înţelese şi interpretate corect, conco-mitent pot fi determinate soluţii alter-native;• sporirea responsabilităţii membri-lor comunităţii;• sporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publi-ce.

STANDARDELE PREVĂZUTE DE LEGEA PRIVIND TRANSPARENŢA ÎN PROCESUL DECIZIONAL Într-o instituţie publică, desfăşurarea activităţii în limita standardelor prevă-zute de Legea privind transparenţa în procesul decizional presupune accesul publicului la procesul de luare a deci-ziilor simultan cu menţinerea operati-vităţii procesului de consultare publică. Acest lucru se realizează în două direc-ţii: fiecare instituţie trebuie să ia mă-surile necesare pentru informarea pu-blicului cu privire la noile reglementări intrate în vigoare şi, de asemenea, are obligaţia de a sprijini cetăţenii în exer-citarea dreptului de liber acces la infor-maţiile de interes public. Esenţa Legii privind transparenţa în procesul decizional constă în faptul că autorităţile publice au obligaţia de a face publice proiectele de decizii înain-te ca acestea să fie adoptate. Recoman-dările cetăţenilor şi organizaţiilor par-venite sînt examinate de autorii proiec-telor care definitivează textul deciziei, ţinînd cont de propunerile înaintate. Spre deosebire de Legea privind acce-sul la informaţie, care permite accesul persoanelor la informaţiile oficiale ela-borate si/sau deţinute de autorităţile publice, Legea privind transparenţa în procesul decizional oferă posibilitatea cetăţenilor de a participa activ la pro-cesul de elaborare a deciziilor prin su-gestii, propuneri, recomandări, adresa-te autoritarilor publice. Potrivit legii, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional autorităţile publice trebuie să respecte mai multe etape: • informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei; • punerea la dispoziţia părţilor inte-resate a proiectului de decizie şi a ma-terialelor aferente acestuia; • consultarea cetăţenilor, asociaţii-lor constituite în corespundere cu le-gea, altor părţi interesate; • examinarea recomandărilor cetăţe-nilor, asociaţiilor constituite în cores-pundere cu legea, altor părţi interesate

Comentarii

28 29

Comentarii

în procesul de elaborare a proiectelor de decizii; • informarea publicului referitor la deciziile adoptate. Conform legii cetăţenii, asociaţii-le constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate au dreptul: • să participe la orice etapă a proce-sului decizional; • să solicite şi să obţină informaţii referitoare la procesul decizional, in-clusiv să primească proiectele de de-cizii însoţite de materialele aferente, în condiţiile legii privind accesul la infor-maţie;• să propună autorităţilor publice iniţierea elaborării şi adoptării decizii-lor; • să prezinte autorităţilor publice recomandări referitoare la proiectele de decizii supuse discuţiilor. Autorităţile publice sînt obligate, după caz, să întreprindă măsurile nece-sare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizi-onal, inclusiv prin: • diseminarea informaţiei referitoa-re la programele (planurile) anuale de activitate prin plasarea acestora pe pa-gina-web oficială a autorităţii publice, prin afişarea lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-media cen-trală sau locală, după caz; • informarea, în modul stabilit, asu-pra organizării procesului decizional; • instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu socie-tatea; • recepţionarea şi examinarea re-comandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, ale altor părţi interesate în scopul utili-zării lor la elaborarea proiectelor de de-cizii; • consultarea opiniei tuturor părţi-lor interesate de examinarea proiecte-lor de decizii, conform legii.

TRANSPARENŢA DECIZIONALĂ ÎN SERVICIUL VAMAL În vederea asigurării implementării Legii privind transparenţa în procesul decizional în cadrul Serviciului Vamal a fost emisă o Dispoziţie nr. 63-d din 04.03.2009, care determină responsabi-lităţile subdiviziunilor în acest sens. La nivelul Serviciului Vamal, pro-cesul de implementare a Legii privind

transparenţa în procesul decizional este coordonat de Aparatul Directo-rului, care organizează consultări cu societatea civilă implicit în cadrul Co-mitetului Consultativ al Serviciului Vamal; publică proiectele de decizie, anunţuri referitor la iniţierea elaboră-rii deciziei, sinteze şi deciziile adoptate pe pagina web – oficială a Serviciului Vamal şi le expediază prin intermedi-ul poştei electronice părţilor interesa-te; elaborează rapoarte anuale privind transparenţa în procesul decizional. La nivelul birourilor vamale, prin Dispo-ziţia menţionată, au fost desemnate persoane responsabile pentru imple-mentarea legii în cauză. Pasul primar în asigurarea trans-parenţei în procesul decizional este fa-cilitarea accesului la informaţia ce ţine de elaborarea proiectelor de decizii. În acest context, am optat pentru folosi-rea la maximum a paginii web a Servi-ciului Vamal, deoarece Internetul este o resursă informaţională inepuizabilă, uşor de accesat şi poate servi drept o „platformă de dialog” prin care institu-ţia oferă publicului informaţii şi este, astfel, cea mai comodă formulă de im-plicare a cetăţenilor în procesul de con-sultare. Din luna martie 2009 pe pagina web a Serviciului Vamal www.customs-.gov.md a fost creată rubrica specia-lă intitulată „Transparenţa procesului decizional” unde sînt publicate toate

documentele relevante şi date despre etapele procesului de luare a decizii-lor, precum şi informaţiile de contact. Accesînd pagina Serviciului Vamal, ce-tăţenii pot beneficia de posibilitatea de a participa activ la procesul de luare a deciziilor; posibilitatea de a controla şi monitoriza activitatea organelor vama-le şi de a evalua deciziile aprobate. Pentru a putea evalua rezultatele unui proces de consultare a cetăţeni-lor, trebuie urmărite mai multe aspecte, printre care: • dacă problema supusă atenţiei pu-blice reprezintă interes pentru cetăţe-ni; • dacă grupurile ţintă sînt reprezen-tative pentru problema/decizia respec-tivă; • dacă instrumentele de consultare folosite sînt selectate corect; • dacă opiniile exprimate de către cetăţeni sînt luate în calcul. Acest as-pect, de fapt, stă la baza conceptului de consultare publică, deoarece este me-canismul prin intermediul căruia cetă-ţenii îşi exprimă opiniile şi îşi prezintă soluţiile/propunerile. În abordarea problemei atît de sen-sibile, precum transparenţa în activita-tea organelor vamale, nu poate fi omis aspectul percepţiei nivelului de trans-parenţă de către cetăţenii. Analiza situ-aţiei la acest capitol ne conduce la con-statarea că mulţi dintre cetăţeni privesc

30 31

colaboratori vamali cu suspiciune, iar atitudinea acestora faţă de organele va-male este mai curînd una negativă, in-diferent dacă această percepţie are sau nu justificare în practică. În condiţii-le în care atitudinea cetăţeanului faţă de organele vamale este discutabilă, dorinţa de implicare în procesul deci-zional este una redusă. În general, pu-tem constata că nivelul de participare/implicare a cetăţenilor este unul scăzut, şi funcţionează, mai cu seamă, în situa-ţia în care sînt afectate interesele perso-nale. Astfel, se observă o contradicţie între faptul că cetăţenii recunosc im-portanţa participării şi gradul scăzut de implicare. Neimplicarea cetăţenilor în problemele de interes public are la bază şi un grad ridicat de neîncredere a aces-tora faţă de capacitatea instituţiilor de a lua în seamă propunerile lor (unul din aspectele sesizate fiind caracterul for-mal al consultării în cadrul şedinţelor publice).

Ţinînd cont de cele expuse, pre-cum şi pentru a asigura implementarea în practică a principiului transparenţei, sporirea participării publice prin valo-rificarea oportunităţilor oferite de lege, Serviciul Vamal îşi propune realizarea următoarelor măsuri: • informarea cetăţenilor despre drepturile lor privind modalităţile de intervenţie în actul decizional; • organizarea mai multor dezbateri cu reprezentanţi ai diferitelor categorii de persoane interesate (cetăţeni, agenţi economici, ONG);• optimizarea activităţii Comitetului conslutativ al Serviciului Vamal şi co-mitetelor create pe lîngă birouri vama-le;• perfecţionarea continuă a paginii-web oficiale www.customs.gov.md şi publicarea tuturor documentelor şi in-formaţiilor de interes public; • crearea unui birou special cu linie directă pentru relaţia cu cetăţenii şi in-

formarea asupra problemelor sesizate de către cetăţeni;• sporirea personalului care se ocupă de relaţiile cu publicul, astfel încît să se poată oferi mai multe informaţii publi-cului;• participarea la programe de dez-voltare a comportamentului participa-tiv al cetăţeanului organizate de comun cu ONG şi alte structuri. În concluzie, dorim să accentuăm faptul că o consolidare a parteneria-tului dintre societate şi organele vama-le poate fi asigurată doar în condiţii în care organele vamale vor facilita acce-sul tuturor factorilor interesaţi la pro-cesul de luare a deciziilor, iar pe de altă parte, societatea civilă şi mediul de afa-ceri vor conştientiza importanţa parti-cipării lor la elaborarea proiectelor de decizii ce ar putea să le afecteze inte-resele şi formularea unor recomandări pentru aceste proiecte.

Comentarii

30 31

valuarea activităţii organelor vama-le se realizează utilizînd mai mulţi indi-catori de performanţă, însă cel mai sim-ţitor şi vizibil pentru agenţii economici şi persoane fi zice care trec frontiera este timpul, adică durată procedurilor vama-le. Timpul aferent procedurilor vamale şi costul acestora reprezintă, de asemenea, indicatorul de bază al climatului investi-ţional al statului. Drept dovadă serveşte raportul “Doing Business”, produs anual de către Banca Mondială în care se face un clasament in funcţie de uşurinţa cu care se întreprind afacerile în ţară. Un ca-pitol aparte al acestui raport este destinat procedurilor de import/export, unde se expun datele privind durata procedurilor de trecere a frontierei, costul proceduri-lor de import/export şi numărul docu-mentelor necesare pentru realizarea unei operaţiuni de comerţ exterior. Măsurarea indicatorului care refl ec-tă timpul trecerii prin zona de control vamal a unităţilor de transport cu încăr-cături la posturile de frontieră şi timpul vămuirii la cele interne a demarat pe te-ritoriul Republicii Moldova în anul 2002. Iniţial indicatorul dat a fost monitorizat la 4 posturi vamale-pilot (3 de frontieră şi 1 intern la Chişinău) de către experţii Proiectului Băncii Mondiale „Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud-Est/TTFSE”. Din luna septem-brie 2007 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a preluat cronometrarea timpu-lui real al procedurilor de vămuire a măr-furilor mărind numărul posturilor moni-torizate de la 4 la 8, de asemenea a fost introdusă cronometrarea operaţiunilor de export. În 2008 metodologia de calculare a timpului a fost perfecţionată şi ajustată la recomandările Organizaţiei Mondia-le a Vămilor (OMV). Astfel, a fost dez-voltat sistemul propriu de monitorizare,

care se realizează actualmente în confor-mitate cu Metodologia de monitorizare a indicatorilor de performanţă în posturile vamale, aprobată prin Ordinului Servici-ului Vamal nr. 185-o din 12.05.08. Monitorizarea indicatorilor conform metodologiei în cauză are drept scop analiza şi identifi carea neajunsurilor la fi ecare etapă a procedurilor de vămuire şi control al mărfurilor şi mijloacelor de transport care trec peste frontiera vamală şi elaborarea propunerilor pentru perfec-ţionarea şi simplifi carea procedurilor în vederea reducerii timpului aferent reali-zării operaţiunilor comerciale externe. Problema monitorizării timpului de trecere a frontierei este în vizorul mai multor organisme internaţionale şi regi-onale (Uniune Europeană, Banca Mon-dială). Totuşi rolul de promotor în acest domeniu revine Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV), care a elaborat mai mul-

te recomandări, inclusiv „Ghidul OMV cu privire la măsurarea timpului necesar pentru eliberarea mărfurilor”, din 2002, iar recent a prezentat un instrument me-nit să modernizeze şi să simplifi ce proce-sul de calculare şi prelucrare a datelor pri-vind timpul de trecere a frontierei. Este vorbă de un program automatizat acce-sibil membrilor OMV pe pagina web a acestei organizaţii www.wcoomd.org Astfel, în luna iulie 2009 în ofi ciul OMV din or. Bruxelles s-a desfăşurat un seminar dedicat acestui program, în ca-drul căruia am avut oportunitatea de a prezenta sistemul de cronometrare a tim-pului aplicat în Serviciul Vamal al Repu-blicii Moldova, precum şi să fac schimb de experienţă cu colegii din ale ţări. Esenţa trainingului a constat în fa-miliarizarea participanţilor cu sistem ela-borat sub egida OMV, utilizabil crono-metrării timpului necesar vămuirii. Plat-

E

Măsurarea timpului de trecerea frontierei conform standardelor Organizaţiei Mondiale a Vămilor

Comentarii

Valentin Armaşconsultantul Direcţiei supraveghere şi garanţie tranzit,

Direcţia generală proceduri vamale

32 33

forma tehnică a acestui sistem se bazează pe internet iar principiul de funcţionare constă în elaborarea modelului de for-mular pentru acumularea datelor, care se face în baza criteriilor necesare colectării; introducerea datelor colectate în sistem şi generarea de rapoarte. Este important de menţionat că OMV nu are recomandări referitoare la obiectivele supuse cronometrării, spe-cifi cul cronometrării, instituţiile vama-le implicate (de la frontieră sau interne), alte servicii implicate, repere de orice fel sau ţinte prestabilite – toate acestea fi ind la discreţia organelor vamale a ţă-rii care va decide efectuarea a astfel de măsurări. Lucrul nemijlocit cu acest sistem poate crea unele inconveniente de or-din tehnic, celora ce vor decide utiliza-rea acestuia, luînd în consideraţie lipsa specialiştilor IT capabili să-l deserveas-că, rezolvarea posibilelor probleme ră-mînînd pe seama utilizatorului. Actualmente în Serviciul Vamal, monitorizarea duratei procedurilor vă-muire se efectuează conform Metodo-

logiei susmenţionate, în cadrul celor 8 posturi vamale (6 posturi de frontieră şi 2 posturi vamale interne). Începînd cu luna iunie 2008, prelucrarea datelor se realizează utilizînd programul automa-tizat special elaborat în acest scop de că-tre specialiştii Î.S. „Vamtehinform”. Per-soanele responsabile efectuează analiza şi totalizarea indicatorilor colectaţi şi în baza informaţiilor generalizate elaborea-ză rapoarte lunare care se prezintă Gu-vernului. Putem afi rma că programul auto-matizat al Serviciului Vamal corespunde cerinţelor OMV, şi reprezintă mai multe avantaje, permiţînd intervenţia rapidă în caz de defecţiuni sau modifi carea siste-mului după cerinţele SVM. Este de men-ţionat, că la elaborarea Metodologiei na-ţionale s-a ţinut cont de recomandările OMV şi experienţa acumulată în proce-sul desfăşurării proiectului TTFSE, ra-cordate specifi cului sistemului naţional de vămuire. Concomitent, considerăm demn de remarcat faptul că Serviciul Vamal colaborează strîns cu Î.S. „Vam-tehinform” la capitolul utilizării siste-

mului informaţional „FRONTIERA” pentru cronometrarea timpului necesar trecerii prin zonele de control vamal ale posturilor vamale de frontieră. În-făptuirea acestui proiect ţine de viitorul apropiat. Utilizarea SI „FRONTIERA” vă permite excluderea factorului uman din procesul de introducere şi colectare a datelor despre timpului necesar trecerii prin zona de control vamal. Mai mult ca atît aceasta va permite lărgirea spectru-lui tipurilor unităţilor de transport inclu-se în procesul de cronometrare. Dacă, la moment, sînt supuse cronometrării doar unităţile de transport utilizate în trafi cul internaţional de mărfuri, atunci prin SI „FRONTIERA” va putea fi cronome-trat şi timpul în care trec frontiera vama-lă autocarele şi autoturismele. În concluzie, dorim să remarcăm că metodologia actuală de cronometra-re a timpului necesar vămuirii elabora-tă de Serviciul Vamal reprezintă un sis-tem care corespunde cerinţelor moderne şi practicilor existente, ceea ce permite utilizarea lui în continuare în forma exis-tentă cu eventuală modernizare.

Comentarii

32 33

аможенная статистика являет-ся одним из элементов таможенно-го дела в Республике Молдова. Она служит изучению и анализу количе-ственной стороны явлений и процес-сов, происходящих во внешней тор-говле, а также в различных направ-лениях оперативной деятельности таможенных органов, связанных с учетом и анализом таможенных пла-тежей, борьбой с контрабандой и на-рушением таможенных правил и т. д. Помимо этого, она является и состав-ной частью проводимой в стране ста-тистики внешнеэкономических свя-зей. Предметом наблюдения и изуче-ния в таможенной статистике внеш-ней торговли является внешнеторго-вый оборот страны, то есть экспорт и импорт товаров в их количественном и стоимостном выражении, а также географическая направленность экс-порта и импорта. Данные, содержащиеся в тамо-женной декларации и удостоверен-ные таможенным органом, становятся документальной основой для форми-рования объективной и достоверной картины внешней торговли страны как кумулятивного учетного отраже-ния совокупности конкретных внеш-неторговых операций. С точки зре-ния таможенного контроля, каждая из таких операций имеет свой конеч-ный результат, а именно:- вывоз товара за пределы таможен-ной территории Республики Молдо-ва - при экспорте;- ввоз товара в пределы таможенной территории Республики Молдова - при импорте. Статистическая информация по внешней торговле, предназначенная для ее анализа, содержит данные, ха-рактеризующие стоимостные и коли-

чественные объемы ввезенных и вы-везенных товаров, их географическое распределение, товарную структуру экспорта и импорта, дает представ-ление о стране отправления и стра-не назначения того или иного товара, об условиях поставки и т.д. Таможенные органы Республики Молдова ведут сбор сведений о пере-мещении товаров через таможенную границу. Эти сведения систематизи-руются и обрабатываются в Управ-лении информационных потоков Таможенной службы, затем они по-ступают в Управление таможенной статистики. Задачи Управления таможенной статистики следующие: - обеспечение полного и досто-верного учета данных об экспорте и импорте государства; - информационное обеспечение руководства Таможенной Службы Ре-спублики Молдова, органов законо-дательной и исполнительной власти государства информацией о состо-янии и развитии внешней торговли Республики Молдова для принятия ими решений в области внешнетор-говой политики; - предоставление данных тамо-женной статистики внешней торгов-ли для контроля за поступлением та-моженных платежей в государствен-ный бюджет; - предоставление данных тамо-женной статистики внешней торгов-ли для разработки платежного балан-са государства; - предоставление данных тамо-женной статистики внешней торгов-ли для анализа мероприятий в обла-сти тарифных и нетарифных мер го-сударственного регулирования внеш-неэкономической деятельности;

- предоставление данных таможен-ной статистики внешней торговли международным организациям в со-ответствии с международными дого-ворами Республики Молдова и зако-нодательством Республики Молдова; - обеспечение сопоставимости данных взаимной торговли государ-ства и его внешнеторговых партне-ров; - решение иных задач, обуслов-ленных внешнеторговой политикой государства. Информация по таможенной статистике предоставляется в стро-гом соответствии со статьями 17 и 321 Таможенного Кодекса Республи-ки Молдова, в которых указывается, что любая информация, полученная таможенными органами, может ис-пользоваться исключительно в тамо-женных целях. Информация, относя-щаяся к конкретной операции или к конкретному экономическому субъ-екту, является конфиденциальной и охраняемой законом коммерческой тайной и не может передаваться тре-тьим лицам без согласия декларанта или в случаях, предусмотренных дей-ствующим законодательством. Основной формой представле-ния данных в статистике являются статистические таблицы, обеспечи-вающие удобство и легкость исполь-зования этих данных, возможность их сопоставления. В международной практике су-ществуют две системы учета торгов-ли товарами: общая и специальная. В таможенной статистике внеш-ней торговли Республики Молдова учет ввоза и вывоза товаров ведется на основании «общей» системы уче-та торговли, рекомендованной Еди-ной методологией таможенной стати-

T

Таможенная статистика

внешней торговли

Комментарии

Анжела Тимуца, начальник Управления Таможенной статистики

34 35

стики внешней торговли государств-участников СНГ. Она разработана с учетом положений Киотской кон-венции, рекомендаций Статистиче-ской комиссии ООН и Статистиче-ским управлением Европейского Со-юза, а также с учетом практики веде-ния таможенной статистики внешней торговли в государствах-участниках СНГ. 14 декабря 1998 года Совет руко-водителей таможенных служб госу-дарств-участников СНГ своим реше-нием закрепил обязательства тамо-женных служб Содружества незави-симых государств по осуществлению ежеквартального обмена данными таможенной статистики и предусмо-трел возможность проведения при необходимости встреч для рассмо-трения проблемных вопросов. В настоящее время Управлением таможенной статистики Таможенной службы Республики Молдова осу-ществляется ежеквартальный обмен данными таможенной статистики с таможенными службами Азербайд-жанской Республики, Республики Армения, Республики Беларусь, Ре-спублики Казахстан, Российской Фе-дерации, Республики Узбекистан и Украины. По необходимости прово-дятся консультативные встречи с экс-пертами таможенных служб Респу-блики Беларусь, Украины и Россий-ской Федерации. Проведение анали-

за данных таможенной статистики внешней торговли дает возможность выявления причин расхождения дан-ных, которые являются следстви-ем как методологических особенно-стей ведения таможенной статисти-ки внешней торговли стран, так и различных нарушений таможенных правил. Последние возникают в ре-зультате злоупотреблений отдельных субъектов внешнеэкономической де-ятельности, направленных на укло-нение от налогообложения (недо-ставка грузов в страну назначения, занижение таможенной стоимости, искажение сведений о стране про-исхождения товаров, декларирова-ние грузов не своим наименовани-ем и прочее), что приобретает еще большее значение для стран СНГ, в которых на сегодняшний день идет процесс оптимизации налогового за-конодательства, в том числе и в обла-сти внешнеэкономической деятель-ности. В результате сопоставления дан-ных о взаимной торговле Республи-ки Молдова со странами-контраген-тами и их анализа были выявлены основные причины расхождений. К ним, прежде всего, относятся:- различия в определении охвата данных, в частности, в несовпадении списков включаемых в таможенную статистику внешней торговли и ис-ключаемых из нее товаров;

- применение неодинаковых крите-риев при определении страны-пар-тнера;- различия в интерпретации одной и той же классификации товаров;- различия в статистической стоимо-сти одних и тех же товаров (вызван-ные, например, применением разных методов определения таможенной стоимости и курсов валют);- включение данных, относящихся к одной и той же сделке, в различные периоды времени;- различия в подходах учета конфи-денциальных данных;- недостоверное декларирование то-варов; - декларирование не своим наи-менованием или кодом ТН ВЭД; - недостоверное заявление страны происхождения товаров. Повышение уровня достоверно-сти и полноты учета внешнеторго-вых операций, выявление причин расхождений статистических дан-ных взаимной торговли с целью их минимизации путем усовершенство-вания методологии ведения стати-стики, а также устранение причин расхождений, связанных с наруше-ниями законодательства при осу-ществлении внешнеэкономических операций, является одним из при-оритетных направлений деятельно-сти Таможенной службы Республики Молдова.

Комментарии

34 35

alph Whiteside este Consultant în domeniul vamal al Programului Inter-naţional de Asistenţă şi Instruire în Ma-terie de Anchete Penale (ICITAP), ce se implementează la Serviciul Vamal al RM cu susţinerea guvernului SUA. Cînd ne-am adresat d-lui cu rugămintea de a ne acorda un interviu, Ralph Whiteside a dorit să-şi expună în scris părerile asu-pra evoluţiei evenimentelor în organele vamale ale Moldovei. „Cînd mi s-a propus să vin în Mol-dova, primul lucru pe care l-am făcut a fost să scotocesc prin cărţile mele de că-lătorii. Ştiam că aici se produce vin ex-celent şi cam atît despre ţara voastră. M-am pensionat după 32 ani de muncă în Serviciul Vamal SUA şi mă bucuram de viaţa mea la ţară în Tennessee alături de fi dela mea prietenă, căţeaua de vînă-toare, Molly. Dar “Moldova” suna inte-resant, de aceea am acceptat. Mă afl u în Moldova deja de pes-te doi ani şi am călătorit de la Ceadîr-Lunga la Orheiul Vechi, la Soroca, la Nisporeni. Am degustat vinuri în Mileştii Mici şi Cricova, şi divinuri în Tiraspol. Am urmărit cum se ţes covoa-rele manual în Orhei şi la maşină – în Ungheni. Am fost primit în casele unor artişti incredibil de talentaţi şi m-am mi-nunat de frumoasele biserici. Cu certi-tudine, Moldova are multe de oferit şi o să-mi pară foarte rău cînd voi pleca de aici în septembrie. Nu am sosit în Moldova în calitate de turist. Am fost recrutat pentru a asis-ta Serviciul Vamal al Moldovei pentru a-şi onora angajamentele în cadrul Pla-nului Preliminar pe Ţară a Corporaţiei „Provocările Mileniului” – un program sponsorizat de către Guvernul State-lor Unite cu scopul de a reduce corup-ţia în toate aspectele vieţii în Moldova. Precum vă imaginaţi, aceasta nu a fost

o sarcină simplă şi nici nu pot susţine că am realizat-o integral cu succes. Cu toate acestea, am înregistrat un progres semnifi cativ în cîteva domenii pe care aş vrea să le descriu.

GHIŞEUL UNICCînd a demarat Planul Preliminar pe Ţară, la punctele de trecere a frontierei de stat activau şapte servicii de control. Astăzi sunt doar două – Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri. Încărcăturile co-merciale traversează frontiera mult mai repede.

AUDITUL POST VĂMUIREAuditul Post Vămuire este unica direc-ţie din cadrul Serviciului Vamal, care deţine autoritatea de a vizita birourile importatorilor şi de a controla eviden-ţa tranzacţiilor. Când am lansat PPŢ-ul, această direcţie nu avea o metodologie publicată, care ar fi sprijin în instanţa de judecată. Cu asistenţa unui expert ro-mân în auditul post vămuire, Serviciul Vamal va avea în curînd o metodologie publicată şi un ghid în auditul post vă-muire realizat conform standardelor eu-ropene. Veniturile suplimentare colecta-te de colaboratorii direcţiei în primele două luni ale lui 2009 au depăşit toate colectările adiţionale din 2006.

RELANSAREA „TELEFONULUI DE ÎNCREDERE” AL SERVICIULUI VAMALServiciul Vamal avea o astfel de linie te-lefonică de ceva timp, însă aceasta nu era utilizată. Existau mai multe motive care explicau acest comportament, nu în ultimul rînd lipsa încrederii în siste-mul vamal, dar şi marcajele cu privire la „Telefonul de încredere” erau derutan-te. Sticherele noi, pe înţelesul tuturor, au fost ditribuite în toate punctele va-

male, de asemenea a fost elaborat un sis-tem de monitorizare continuă a liniilor telefonice. Astfel, dacă simţiţi că aţi fost tratat incorect sau nepoliticos în timpul traversării frontierei de stat sau în cazul vămuirii unei încărcături comerciale, sunaţi la numărul 27 92 10. Sper să vă răspundă un inspector politicos.

COMUNICAREAServiciul Vamal acum dispune de două canale excelente de comunicare atât cu publicul călător, cât şi cu companiile im-portatoare. Website-ul, www.customs-.gov.md , a fost remodelat şi arată ca un site cu care vă puteţi mândri. Revista VAMA, care se publică o data în două

R

Comentarii

Am înregistratun progres semnifi cativ

în cîteva domenii

Ralph Whiteside:

36 37

luni, pe care o citiţi chiar acum, este cu adevărat impresionantă şi utilă asemă-nătoare cu publicaţia Vamei americane, Customs Today, pe care o cunosc bine.

ECHIPA INDEPENDENTĂ PENTRU MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN SISTEMUL VAMALUn proiect la care am lucrat mult a fost crearea unui Consiliu Independent de Monitorizare. În prezent această echipă nu activează, în primul rînd din cauza problemelor legate de fi nanţare şi dis-putelor în legătură cu metodologia po-trivită, dar sunt convins că merită men-ţionat faptul că aceasta a fost prima în-cercare de a crea un asemenea organism în R. Moldova. Avînd în componenţa sa reprezentanţi ai societăţii – transporta-tori, brokeri vamali, importatori, profe-sori, asociaţii obşteşti cu experienţă în domeniul monitorizării şi reprezentanţi mass-media – Consiliul activa indepen-dent de Serviciul Vamal pentru a-şi ela-bora propriul regulament şi pentru a sta-bili modul de funcţionare. Serviciul Va-mal a demonstrat suprinzător de multă susţinere şi a eliberat cartele de identifi -care pentru toţi membrii Echipei. Con-sider că a fost un efort nobil. Sper că Consiliul va reînvia în viitorul apropiat. Două proiecte care, probabil, vor avea cel mai mare efect asupra corupţiei

şi modului în care vor putea fi desfăşura-te afacerile cu Serviciul Vamal în viitor sunt şi ele relevante, dar vor fi fi nalizate spre sfîrşitul anului.

NCTSNoul Sistem Computerizat de Tranzit, sistem electronic care monitorizează mişcarea încărcăturilor internaţionale în Europa, vine şi în Moldova. Au fost modifi cate legile pentru a pregăti fun-damentul şi a început programarea pen-tru a asigura compatibilitatea între ASY-CUDA şi NCTS. Odată ce va fi realizată programarea şi Serviciul Vamal va de-monstra că este capabil să utilizeze acest program, Moldovei i se va oferi statutul de observator, care va fi primul pas pen-tru participare în NCTS. Avînd accesul la utilizarea deplină a NCTS, va fi un pas gigantic spre integrarea europea-nă; în acelaşi timp, se va demonstra do-rinţa şi capacitatea Moldovei de a fi un partener comercial modern şi respectat. Acest program va genera multe benefi cii atît în termeni de venituri, cîât şi în lupta împotriva corupţiei; în acelaşi timp, se va ţine evidenţa tranzacţiilor de import şi export cu statele europene.

MODULUL VALORIC ÎN ASYCUDAÎn present, negociem cu UNCTAD (Conferinţa Naţiunilor Unite pentru

Comerţ şi Dezvoltare) pentru a include un modul valoric în calitate de criteriu de risc în ASYCUDA World – sistemul de selectivitate utilizat curent de Servi-ciul Vamal al Moldovei. Acest modul va extrage informaţii din fi şierele istorice ale tranzacţiilor anterioare şi va semna-la atunci cînd în sistem se va introduce o valoare mai mică comparativ cu va-lorile din trecut pentru acelaşi produs. Atunci, importatorul fi e trebuie să in-troducă valoarea corectă, fi e să prezin-te probe documetare suplimentare, care ar demonstra că valoarea introdusă este corectă. Pentru a se asigura că nimeni nu va face abuz de acest sistem, decizia fi nală asupra acurateţei valorii introdu-se nu va fi luată de către inspector, ci de o nouă secţie instituită în birourile vamale. Am lucrat în multe alte domenii, dar această descriere trebuie să vă ofere o viziune clară asupra activităţii noastre în ultimii 2,5 ani. În curând voi pleca, dar, cu siguranţă, voi urmări noutăţile din Moldova. Sper să aud că Moldova înregistrează realizări mari în iniţiati-va sa de integrare europeană, totodată menţinînd relaţii comerciale strînse cu partenerii din Est. Dacă o să fi ţi vreo-dată în Tennessee, Vă rog să mă con-tactaţi şi neapărat o să vă invităm la o cină. Ce mai, puteţi chiar să o gîdilaţi pe Molly la ureche”.

Comentarii

36 37

Молдове завершена уборка зер-новых и зернобобовых культур пер-вой группы. По данным Министер-ства сельского хозяйства и пищевой промышленности, зерновые, бобо-вые культуры и рапс в этом году за-нимали площадь около 551,1 тыс. га. Посевные площади пшеницы соста-вили 317,4 тыс. га, ячменя ярового и озимого – 148,4 тыс. га, рапса - 58, 3 тыс. га, гороха - 15,77 тыс. га. В целом в этом году в республике собрано 1,19 млн. тонн зерновых. Получено более 770 тыс. т пшеницы, 140 тыс. т ярово-го ячменя, 162 тыс. т озимого ячменя, 20,9 тыс. т гороха и 80,3 тыс. т рапса. В уборочной кампании было задей-ствовано 3200 комбайнов и 60 мо-бильных механизированных бригад. В Минсельхозе с сожалением от-мечают, что урожай зерновых это-го года несколько ниже, чем урожай 2008 года. Помимо сокращения по-садочных площадей, в нынешнем году также снизилась и урожай-ность всех групп зерновых и зерно-бобовых культур. Так, по сравнению

с прошлым годом, урожай пшеницы сократился с 33 до 24,2 ц/га, ячменя озимого – с 26,2 до 18,7 ц/га, ячменя ярового с 27,8 ц/га до 22,5 ц/га, горо-ха – с 16,8 до 13,2 ц/га, рапса – с 22,6 до 13,7 ц/га. Однако такая тенденция отме-чается не только у нас, но и во всем мире: мировой урожай пшеницы, по предварительным оценкам, составит около 657 млн. тонн, что примерно на 25 млн. тонн или на 3,7% меньше по сравнению с показателями 2008 года. В исследованиях международ-ных аналитиков отмечается, что сни-жение урожая обусловлено не толь-ко сокращением площади зерновых культур, но и значительным спадом урожайности в расчете на гектар. В Молдове валовой урожай пше-ницы составил около 770 тыс. тонн, при этом 360 тыс. т, или 46%, соста-вила продовольственная пшеница. В отраслевом ведомстве заверяют, что эти объемы, а также госрезерв пше-ницы в размере 50 тыс. тонн, позво-лят обеспечить полную продоволь-ственную безопасность государства. Кроме того, в нынешнем году для пополнения государственного резер-ва у агропроизводителей будет заку-плено 30 тыс. тонн пшеницы ново-го урожая. Цена на зерно опреде-лится в ходе тендера, объявленного государственным Агентством мате-риальных ресурсов, госзакупок и гу-манитарной помощи. По данным ми-нистерства, планируется, что цена на продовольственную пшеницу до-стигнет в среднем 1600-1800 леев за тонну. Предположительно, пшени-ца с 18-21-процентным содержани-ем клейковины будет продаваться по цене 1600 леев за тонну, с 22-24-про-центным содержанием клейковины -

1700 леев, а с содержанием более 25% - 1800 леев за тонну. В Минсельхозе, ссылаясь на дан-ные иностранных исследований, го-ворят о том, что цены на зерновые будут вполне благоприятными для местных производителей. Так, Де-партамент сельского хозяйства США подтвердил благоприятное развитие рынка зерновых, увеличив прогнозы урожая в Китае и Аргентине до 113 млн. тонн и 13 млн. тонн, соответ-ственно. Несмотря на то, что цены на пшеницу на мировых биржах упали до $200 на тонну, по прогнозам экс-пертов, дальнейшего снижения вряд ли стоит ожидать. В настоящее время стоимость тонны пшеницы в США составляет $208, в ЕС – $198, в России – $170, в Украине – $152. Эксперты Минсельхоза отмеча-ют, что пшеница урожая 2009 года отличается хорошим качеством. Ана-лизы зерна, заложенного на хранение в элеваторы республики, подтвержда-ют это. Так, максимальное содержа-ние клейковины достигает 23%, а в некоторых образцах достигает 25%, в то время как в минувшем году этот показатель не превышал 21%. По сло-вам специалистов, высокий процент клейковины позволит отказаться от импорта определенного количества муки и продовольственной пшеницы высокого качества. Лучших результатов в выращива-нии пшеницы в нынешнем году до-стигли сельхозпроизводители рай-онов Бричень, Дондушень, Единец, Фэлешть и Рышкань, где средняя урожайность колебалась в пределах 30-35 ц/га. По данным Минсельхоза, наи-большую эффективность выращи-вания в нынешнем году продемон-

В

Продовольственная безопасность

страны обеспечена

Продовольственная Отрасль

38 39

BRANCHBRANCHстрировали местные сорта пшени-цы «Думбрэвица», «Кэприяна», «Али-нуш», «Колумна», «Баллада», урожай-ность которых варьировала от 38 до 50 ц/га в северных и центральных районах страны. Сорта Одесского института селекции «Одесская 267» и «Куяльник», лучше взросли на юге республики - их урожайность соста-вила 34-38,5 ц/га. В настоящее время завершается очистка полей от соломы, и полным ходом идет подготовка почвы для по-сева осенних культур. В осенних по-севных работах планируется обра-ботать не менее 80 тыс. га сельхоззе-мель.

СТИМУЛЫ АГРАРИЯМС целью стимулирования агропро-изводителей, постановлением прави-тельства от 2 июля 2009 года кабинет министров решил распределить сре-

ди фермеров, обрабатывающих бо-лее 50 га сельхозплошадей, партию горючего в объеме 9,5 тыс. тонн, по-ступившей в качестве гуманитарной помощи от Российской Федерации. Согласно положениям докумен-та, сельхозпроизводители данной категории получат по 10 литров диз-топлива за каждый гектар посевов сельхозкультур или виноградников и садов. По официальным данным, к настоящему времени распределено более 8,5 тыс. литров топлива. Вме-сте с тем, государство намерено по-гасить выплаты по земельному нало-гу для сельхозпроизводителей, обра-батывающих площади до 50 га. Доля таких хозяйств в общей численно-сти агропроизводителей составляет порядка 30%. Специальной республиканской комиссией были утверждены хозяй-ства в 34 районах страны, которые

получили субвенции государства. Помощь была предоставлена 2,5 тыс. экономическим субъектам, а также 307 тыс. фермерским хозяйствам. Еще одним способом поддержки сельхозпроизводителей, выращива-ющих зерновые культуры, является, по мнению специалистов Минсель-хоза, сертификаты зернового склада, внедренные 2 года назад. Документ позволяет, по словам специалистов, устранить финансовые проблемы сельхозпроизводителей, так как зер-новые могут служить залогом при по-лучении кредита. В связи со сложностями с получе-нием кредита для сельхозпроизводи-телей, обусловленных мировым фи-нансовым кризисом, в Министерстве сельского хозяйства и пищевой про-мышленности считают, что зерновые сертификаты являются своевремен-ным инструментом как для сельхоз-производителей, так и для банков. По мнению министра сельского хозяйства и пищевой промышлен-ности Анатолия Городенко, чтобы в условиях, когда у производителя уро-жай уже собран, но еще не продан, например, по причине низкой ры-ночной цены, он должен иметь воз-можность дальше заниматься сель-хозработами. Для этого ему, есте-ственно, необходимы средства. Про-цедура их получения в кредит доста-точно проста: в качестве залога может выступить зерновой сертификат. - Сельхозпроизводители могут складировать на зерновых складах определенное количество зерна и по-лучать сертификат. С ним обращают-ся в любой банк и получают кредит. По мере того, как будут повышаться цены, производитель сможет реали-зовать свою продукцию, находящую-ся на складе, и погашать кредит, - от-мечает министр. Таким образом, по мнению го-сподина Городенко, сельхозпроизво-дитель, правильно все рассчитавший, не останется в проигрыше. Даже если после реализации своей продукции он не получит прибыли, он все-таки сможет своевременно осуществить необходимые полевые работы, - уточ-нил министр. А это немаловажно, считают в отраслевом министерстве.

ЭКСПОРТХотя в последние года экспортный потенциал Молдовы значительно ослаб - в связи с неблагоприятными

Отрасль

38 39

BRANCHBRANCHпогодными условиями – на экспорт сельхозпродукции возлагаются боль-шие надежды. Так, в прошлом году Молдова экспортировала 240 тыс. тонн пшеницы. С начала нынешнего года за рубеж было поставлено 227,1 тыс. тонн пшеницы, а также 31,6 тыс. тонн ячменя, 39,4 тыс. тонн кукуру-зы, 70 тыс. тонн подсолнечника. Око-ло 30 тыс. тонн пшеницы было экс-портировано в ЕС. Таким образом, Молдова полностью освоила квоту, предоставленную Евросоюзом в рам-ках преференциального режима тор-говли. Предполагается, что важным стимулом в развитии внешнеторго-вой деятельности производителей зерновых станет Джурджулештский зерновой терминал, официальное открытие которого состоялось в кон-це июля. Строительство крупнейшего на Дунае зернового терминала было начато еще в советское время, но за-тем идея оказалась невыполнимой, и строительство заморозили. Инте-рес к Джурджулештскому проекту проявил голландский холдинг EasE-ur Holding B.V., дочерние компании которого (Bemol Retail, Bemol Refi n-ery, Danube Logistics и Bemol Tradi-ng) обязались построить в Молдове международный свободный порт на Дунае, включающий нефтяной, сухо-грузный и пассажирский терминалы, а также свободную экономическую зону. Напомним, что в конце октя-бря 2006 года в Международном сво-бодном порту Джурджулешты был сдан в эксплуатацию нефтеналив-ной терминал. 17 марта 2009 года был открыт пассажирский порт Джур-джулешты и запущен первый мор-ской рейс Джурджулешты-Стамбул. Инвесторами для строительства терминала по перевалке зерновых культур выступили компания Tra-ns Cargo Terminal в сотрудничестве с генеральным инвестором Джурджу-лештского проекта компанией Dan-ube Logistics. По словам президента компании Trans Oil Group of Comp-anies, директора Джурджулештского терминала Важа Джаши, общий объ-ем инвестиций в проект оценивается в $17 млн. Окупаемость проекта при перевалке 500 тыс. тонн зерна в год составит 5 лет. Мощность терминала позволяет принимать железнодорож-ным и автомобильным транспортом до 3 тыс. тонн зерна в сутки, а также загружать морские суда объемом до 7

тыс. тонн со скоростью погрузки 300 тонн в час. Техническое оснащение рассчитано на хранение зерна до 50 тыс. тонн единовременно. - Реально в месяц терминал мо-жет перерабатывать на экспорт око-ло 70-80 тыс. тонн зерна. Таким об-разом, через порт Джурждулешть мо-жет быть перевалено до полумилли-она тонн зерна в год, то есть объем, сопоставимый со среднестатистиче-ским экспортным потенциалом мол-давского зернового рынка. Отсюда мы можем возить грузы в страны Ду-найского бассейна вплоть до Герма-нии. Предоставленные портом воз-можности очень эффективны. Пред-ставьте себе: загрузка одного вагона - всего 50 тонн, а корабля — около 5-7 тыс. тонн. Он приходит в немецкий порт цельным объемом. Это намного удобнее и дешевле, - утверждает Важа Джаши. Предположительно, через терми-нал будет осуществляться не только вывоз практически во все страны — от Турции до Англии, но и транзит зерна - из Казахстана, России, Укра-ины. Молдавским экспортерам зер-на теперь не надо платить пошлины украинской или румынской тамож-не. В Министерстве экономики под-считали: на каждой тонне зерна мож-но сэкономить по $10-12, а морской транспорт обходится на 50% дешев-ле, чем железнодорожный или авто-мобильный. Ранее здесь были осуществлены инвестиции в строительство при-чала для морских и речных судов, железнодорожного и дорожного со-

общения, инженерных сетей и элек-трической подстанции. Терминал оснащен современным лаборатор-ным оборудованием ведущих швей-царских компаний, которое позво-ляет осуществлять точную оценку качества хранимой зерновой продук-ции. В общей сложности в создание лаборатории было вложено около 200 тыс. евро. Все необходимые анализы - протеина, клейковины и т. д. - мож-но получить за 15 секунд, в то время как в других лабораториях на это ухо-дит 2 часа. В дальнейшем планирует-ся заключить контракты с коллегами из Румынии на покупку барж из горо-да Галаць, чтобы сформировать соб-ственный флот, необходимый для пе-ревозки зерновых культур. Сейчас никто не сомневается в том, что деятельность зернового тер-минала обеспечит более динамичное развитие региона и порта. Речь идет о способности хранения 60 тыс. тонн продукции - практически вдвое боль-ше, чем в порту Рени, через который Молдова до сих пор импортировала и экспортировала зерновые. В перспек-тиве зерновой терминал Джурджу-лешть «оттянет» на себя примерно 60-70% потока молдавской агропро-довольственной продукции, который сейчас проходит через украинский порт. Таким образом, зерновой тер-минал, построенный группой мест-ных и международных подрядчиков, позволит производителям зерна в Молдове напрямую экспортировать собственную продукцию на между-народный рынок.

Ольга Коларь

Отрасль

40 41

Сотрудничество

нститут таможенного брокера в Молдове был внедрен в марте 2006 года. Тогда вступило в силу постанов-ление правительства, регламентиру-ющее деятельность таможенного бро-кера и специалиста по таможенному оформлению. За три года в данной сфере произошли существенные из-менения. О них, а также о проблемах отрасли, мы беседуем с председателем Ассоциации таможенных брокеров Молдовы Валерием Батку.

- Валерий Михайлович, три года – это много или мало для того, чтобы сфор-мировался «рынок» брокерских услуг?

- Система брокерских услуг по раз-ным причинам сегодня не является совершенной. Но в отличие от перио-да трехлетней давности, когда только вступил в силу Регламент о деятельно-сти таможенных брокеров, ситуация

И значительно изменилась. Во-первых, сами специалисты по таможенному оформлению начали понимать, что подразумевается под понятием «бро-кер», какой смысл вкладывается в эту профессию. Ведь три года назад мы все из обычных декларантов, запол-нявших документы, резко стали назы-ваться брокерами. В течение года-полутора мы изу-чали ситуацию, законодательство, опыт других стран, применяли на практике положения Регламента о брокерской деятельности, разумеется, допускали ошибки…В итоге, многие поняли, что это перспективный, но весьма серьезный бизнес. Так, при-мерно с конца 2007 г. началось фор-мирование рынка брокерских услуг в области таможенного оформления. Сегодня же мы имеем более-менее

сформированный рынок, который, как минимум, стремится работать по цивилизованным правилам.

- Какие факторы способствовали раз-витию «цивилизованного» рынка?

- Серьезные изменения рынок пре-терпел, когда был увеличен размер банковских гарантий для таможен-ных брокеров - с 10 тыс. евро до 8 млн. леев. Это привело к уменьше-нию количества юридических лиц, занимающихся таможенным оформ-лением – со 120 до 40 компаний. Вме-сте с этим стали понятнее статьи 231, 232 Таможенного кодекса, предусма-тривающие ответственность броке-ра за нарушение правил таможенного оформления. В этих статьях содержатся поло-жения о том, что при неправильном декларировании веса, режима тамо-женного оформления, таможенной и инвойсной стоимости и т.д., в отно-шении брокера применяется штраф-ная санкция в размере от 40% до 100% от стоимости декларируемого груза. Это был серьезный импульс к тому, чтобы брокеры стали более серьезно и корректно относиться к этому виду услуг. Незнание таможенного законо-дательства приводило к частым нару-шениям и как следствие, штрафным санкциям. Поэтому юридические лица стали повышать свою профес-сиональную квалификацию. Броке-ры стали более грамотными, и сегод-ня вполне реально оценивают риски, связанные с неточностями в работе. Все эти факторы привели к тому, что качество брокерских услуг перешло на более высокий уровень. Сегодня в реестре таможенных брокеров заре-гистрировано 665 специалистов, из

40

Сфера брокерских услуг исчерпает себя через несколько лет

Валерий Батку:

40 41

которых 100 являются специалиста-ми по таможенному оформлению на предприятиях (декларанты), осталь-ные – представители брокерских ком-паний.

- Какую деятельность осуществляет сегодня Ассоциация таможенных бро-керов?

- Ассоциация создавалась с целью разрешения определенных отрасле-вых проблем, а также налаживания конструктивного диалога и сотрудни-чества с другими участниками про-цесса таможенного оформления, в частности, с Таможенной службой и клиентами. Вообще, необходимость создать такую организацию возник-ла еще в 2004 г., а спустя два года Ассоциация была зарегистрирована официально. Это произошло по ве-лению времени – изменения в зако-нодательстве вызвали множество во-просов, создали определенные труд-ности, особенно в работе небольших компаний. Первоначально в Ассоциацию входило 5 компаний, сегодня же ее членами является 21 брокерская ком-пания. Всего у нас зарегистрировано порядка 310 специалистов в области таможенного оформления. В насто-ящее время любой член Ассоциации может обратиться за консультацией и конкретной помощью к нашему юри-сту, специалисту в области информа-ционных технологий, компьютерной техники. Ежедневно к нам приходят с различными вопросами, мы даем советы, обращаемся в Таможенную службу за разъяснениями по различ-ным ситуациям…. Недавно открыли курсы повыше-ния квалификации и подготовки спе-циалистов по таможенному оформ-лению. Кроме этого, проводим семи-нары с целью ознакомить брокерское сообщество с изменениями в законо-дательстве, нормативных документах. Когда возникает «горячая», особен-но актуальная тема, мы организуем встречи со специалистами Таможен-ной службы, которые проводят ликбез о нововведениях. Я думаю, что такой метод работы является полезным и продуктивным.

- Не так давно Ассоциация таможен-ных брокеров и Таможенная служба Молдовы подписали Меморандум о сотрудничестве. Какие ожидания вы

связываете с подписанием этого доку-мента?

- Основной задачей Меморандума яв-ляется создание устойчивой базы для сотрудничества между Таможенной службой и Ассоциацией таможен-ных брокеров в вопросах, являющих-ся принципиальными как для одной, так и для другой стороны. Подписа-ние Меморандума создает для Ассо-циации реальные возможности про-движения интересов ее членов – тамо-женных брокеров и специалистов по таможенному оформлению. Ведь без подобного соглашения решать кон-фликтные рабочие моменты, возни-кающие между работниками таможни и брокерами, было достаточно про-блематично. Ассоциация представляет инте-ресы многих компаний, и подписание Меморандума позволило консолиди-ровать усилия всех участников сферы таможенного оформления, а процесс сотрудничества и обмена информа-цией во многом стал более конструк-тивным и эффективным. Одно из по-ложений Меморандума гарантирует брокерам своевременный и оператив-ный обмен информацией с таможней. К сожалению, не раз случалось, что разработан и внедрен новый доку-мент, а брокеры, как одни из важней-ших участников процесса деклариро-вания, которые, казалось бы, первыми должны быть осведомлены, узнавали о нововведении через несколько дней, а то и недель, после его внедрения. Мы рассчитываем, что подписание Меморандума позволит брокерам по-лучать информацию из первых рук. Таможенная служба взяла на себя обязательство предоставлять Ассо-

циации копии нормативных доку-ментов, проводить консультации по новым законопроектам и решениям, информировать нас о различных до-кументах регламентирующего харак-тера, о рисках, таможенных наруше-ниях и других обстоятельствах, кото-рые могут отразиться на деятельности членов Ассоциации. Другое положе-ние Меморандума касается участия брокерского сообщества в разработке новых законодательных инициатив, а также в корректировке ныне действу-ющего законодательства. До недавнего времени наше уча-стие было достаточно формальным: мы выдвигали не раз предложения брокеров, но фактических изменений не следовало. Меморандум гаранти-рует нам право быть услышанными - участвовать в проектах, к которым есть интерес, как со стороны тамож-ни, так и со стороны брокеров. Для этого мы уже тесно сотрудничаем: встречаемся в рамках рабочих засе-даний, на семинарах, а с подписани-ем Меморандума мы обязались ока-зывать взаимную организационную поддержку, необходимую для реали-зации общих целей Меморандума. Таможня взялась обеспечить участие членов организации в заседаниях и других совместных мероприятиях по координации совместных действий, обеспечить транспарентность про-цесса сотрудничества. Ассоциация вправе представлять интересы членов организации, уча-ствовать в разрешении споров, воз-никающих между ТС и ее членами, запрашивать информацию о бро-керской работе, различные аналити-ческие материалы о таможенной де-ятельности, а также инициировать

Сотрудничество

41

42 43

ее улучшение. В целом, подписание Меморандума – это важный шаг в на-лаживании конструктивного диалога брокеров и таможни. - Расскажите, каковы «болевые» точки в отношениях брокеров с Таможенной службой?

- Есть статьи Таможенного кодекса, которые не совсем лояльны в отноше-нии брокеров. Например, как я уже го-ворил, дамоклов меч - статьи 231 и 232 о видах нарушений таможенных пра-вил, за совершение которых наступает материальная ответственность, а так-же о применяемых штрафных санк-циях. Надо сказать, что иногда бро-кер неумышленно допускает ошибки, это выходит механически. Например, если вместо доллара в графе «фак-турная стоимость» брокер случайно указывает евро, сотрудник таможни, согласно законодательству, должен оформить протокол о нарушении… Часто происходят нарушения, кото-рые не наносят прямой ущерб госу-дарству, но согласно Таможенному кодексу, в отношении нарушителей применяются штрафные санкции. К сожалению, в большинстве случаев факты неумышленных или незначи-тельных нарушений, которые не яв-ляются серьезными нарушениями ТК, ведут к коррупции.

- Но ведь и брокеры не всегда ведут себя корректно…

- Согласен, есть и не совсем порядоч-ные брокеры, которые, хоть и кос-венно, но не в совсем выгодном свете представляют все брокерское сообще-ство, влияя на имидж профессии и от-дельных компаний. Для искоренения таких негативных явлений мы разра-ботали Этический кодекс брокера. В этом документе содержатся положе-ния, касающиеся порядочности, кор-ректности в поведении всех участни-ков рынка брокерских услуг, а также порядок формирования цивилизо-ванных отношений между таможней и брокерами. В ближайшее время мы намерены провести консультации с Таможенной службой, и с удоволь-ствием примем во внимание мнения и советы специалистов таможни по со-вершенствованию этого документа. - Какие изменения, по вашему мнению, необходимы для того, чтобы прибли-

зить брокерскую систему Молдовы к европейским требованиям?

- Я считаю, что очень серьезную ра-боту следует провести в плане провер-ки всей законодательной базы. Первые документы, которые должны быть пе-ресмотрены, - это Таможенный кодекс и Процессуальный таможенный ко-декс (последний находится на стадии утверждения). Дело в том, что в нашем законодательстве очень много проти-воречий! Некоторые положения Тамо-женного кодекса расходятся с другими нормативными актами. Да что гово-рить, если в самом Таможенном кодек-се есть противоречия… Не совсем понятной остается си-туация с применением нового Адми-нистративного кодекса – применять новый, который недавно вступил в силу, или старый, на который ссыла-ется Таможенный кодекс. Вообще это все дело времени, но, к сожалению, сложная политическая ситуация в стране несколько заблокировала ра-боту по совершенствованию норма-тивных актов, приведению их в соот-ветствие друг с другом, а также гармо-низации с требованиями ЕС.

- А как отразился глобальных финан-сово-экономический кризис на дея-тельность брокеров?

- Разумеется, сложное экономическое положение компаний, которых об-служивают брокеры, не могло не от-разиться на сфере брокерских услуг. Сократились объемы и количество операций по декларированию грузов, а в связи с кризисом цены на услуги последнее время снижаются. Эконо-мические субъекты просят у брокеров «войти в положение», предоставить скидки… Но, к сожалению, наблю-дается и другая тенденция – некото-рые брокерские компании оказыва-ют услуги за минимально возможную цену. Лично для меня это загадка - как такие фирмы могут существовать? Ведь у любой стоимости услуги или товара есть нижний порог, себестои-мость. Является ли это умышленным демпингом, или брокеры вынуждены в сложных условиях прибегать к та-ким методам?.. Со временем мы рас-смотрим и этот вопрос. В целом же се-годня на услуги брокеров существуют рыночные цены, а брокеры научились проводить ценообразование в зависи-мости от разных типов деклараций.

- Каковы ваши прогнозы по развитию сферы брокерских услуг в области та-моженного оформления? Насколько перспективен этот вид деятельности как бизнес?

- Я думаю, что молдавский рынок бро-керов в таможенной сфере пойдет по стопам развития этой сферы услуг в других странах, например, Румынии. Через 4-5 лет данный вид деятельно-сти перестанет быть интересным. По моему мнению, деятельность брокеров юридических лиц будет сведена к минимуму, на предприяти-ях останутся декларанты. Насколь-ко я знаю, в скором будущем Молдо-ва намерена войти в систему ЕС New Computerised Transit System (NCTS) - общеевропейскую компьютеризи-рованную систему управления тран-зитными грузами. Основной целью создания NCTS является интеграция таможенных систем Европы, а также почти полное упразднение бумажно-го документооборота при транзитных перевозках между странами. Таким образом, транзит из ЕС че-рез Молдову будет осуществляться на внутренних таможнях. Учитывая, что 70-80% услуг на границе – это имен-но транзитные операции, брокерская деятельность перестанет быть инте-ресной. Примерно такая тенденция ожидается и на внутренних тамож-нях. В будущем, при лояльности зако-нодательства, крупным предприятиям будет выгоднее работать с собствен-ным специалистом по таможенному оформлению. А некоторым предпри-ятиям, которые работают с большими объемами грузов, перечисляют боль-шие налоговые сборы, ведут себя поря-дочно, разрешат декларировать грузы даже без проверки на таможне. Более того, Процессуальный кодекс преду-сматривает и удаленное декларирова-ние (например, из дома), как это дела-ется в странах ЕС. Поэтому я полагаю, что институт брокеров – это только временная сфера услуг. Собственно, это вполне закономерный процесс – страна развивается. А специалисты-брокеры без работы не останутся, ведь эта область связана со множеством направлений – с таможенным делом, юриспруденцией, экономикой, менед-жментом. Я почти уверен, что боль-шинство представителей брокерского сообщества легко найдут себе приме-нение в других отраслях.

Ольга Коларь

Сотрудничество

42

42 43

Evenimente

are este ordinea perfectării în vamă a producţiei agricole uşor alterabile? Au in-tervenit careva particularităţi în comparaţie cu anul trecut? De regulă, perfectarea în vamă a pro-ducţiei agricole uşor alterabile dintotdeauna se efectuează în ordine preferenţială, luîn-du-se în calcul termenele restrînse de vala-bilitate în consum a acestor tipuri de pro-ducţie şi importanţa nepermiterii pricinui-rii daunelor exportatorilor şi importatorilor din cauza reţinerii transportului în vamă. Acest principiu a fost legiferat în legislaţia moldovenească şi mai înainte, a rămas va-labilă şi în prezent, după introducerea stan-dardelor europene. Mai mult chiar, proce-dura de accelerare şi simplifi care a perfectă-rii vamale permanent se dezvoltă şi se per-fecţionează. Angajaţii Serviciului Vamal în proce-sul de perfectare a exportului producţiei agricole uşor alterabile se conduc de stipu-lările Codului Vamal (art.138, al.1) şi Indi-caţiei Directorului general din 14 iulie 2005, unde este accentuată atenţia asupra îndepli-nirii necondiţionate a măsurilor specifi ce pentru a omite reţinerile în vamă a trans-porturilor de producţie pomilegumicole. În special, în Republica Moldova la vamă a fost implementat principiul „Ghi-şeului unic” la traversarea hotarului de stat. În linii mari, acest principiu a permis mic-şorarea în punctele de trecere a numărului de servicii auxiliare ale controlului de stat, în vamă rămînînd să activeze doar vameşii şi grănicerii. În practică aceasta a însemnat renunţarea la controlul veterinar şi fi tosani-tar al mărfurilor nemijlocit la hotar şi, ca ur-mare a condus la traversarea ei mai rapidă. Această regulă este valabilă şi pentru im-portul şi pentru exportul din Moldova.• Care sînt acordurile cu ţările limitrofe valabile în domeniul asigurării „coridorului verde” la exportul de producţie pomilegu-micole în stare proaspătă şi cum este asigu-

rat mecanismul de control asupra controlu-lui executării acestor acorduri? Spre regret, la momentul actual acor-duri interstatale valabile şi strict specializate în domeniu practic nu există. Unica excep-ţie o constituie Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei din 29.08.1995 „Cu privire la asigurarea condiţiilor preferenţiale pentru transpor-tarea producţiei agricole uşor alterabile în Ucraina şi tranzit peste teritoriul Ucrainei în alte state CSI”. Totuşi, în decursul a mai multor ani a fost aplicat Acordul încheiat la 21 mai 1998 între Serviciile Vamale ale Republicii Mol-dova, Republicii Belarusi, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Republicii Azerbaidjan cu pri-vire la simplifi carea procedurilor vamale de perfectare a producţiei pomilegumicole. Dar în luna mai anul 2003 termenul de apli-care a prevederilor acestui Acord a expirat şi la moment nu mai este utilizat. La inţiati-va Serviciului Vamal al Republicii Moldova a fost elaborat un nou proiect de Acord şi propus pentru aprobare Guvernelor acestor cinci ţări enumărate. Sperăm ca în viitorul apropiat documentul va fi semnat şi va intra în deplină vigoare.• Care sînt recomandările organelor vama-le exportatorilor producţiei agricole în stare proaspătă pentru urgentarea perfectării va-male şi transportarea fără probleme a încăr-căturilor cu producţie uşor alterabilă pe te-ritoriul Moldovei şi al ţărilor vecine? În primul rînd, trebuie consultată le-gislaţia referitoare la traversarea hotarului, în special regulile şi normele în vigoare din domeniul indicat pe teritoriul ţărilor vecine, perfectarea vamală şi regulile de transpor-tare a mărfurilor corespunzătoare şi în de-pendenţă de cerinţele înaintate de a pregă-ti toate documentele şi permisele necesare. Pentru a nu pătrunde personal în subiectele şi subtilităţile legislaţiei moldoveneşti şi ale altor ţări, agenţii economici pot apela la ser-

viciile experţilor şi fi rmelor specializate în acest domeniu. După cum ne indică practi-ca, cei mai versaţi şi competenţi în proble-mele de import-export sînt brokerii vamali. După analogie, pentru a afl a cît mai multă informaţie despre regimul de vize, condiţii-le de transportare şi diferite achitări, speci-fi cul regulilor perfectării vamale se pot uti-liza posibilităţile Internetului, informaţia din paginile ofi ciale ale instituţiilor de spe-cialitate sau din paginile particulare de con-sultaţii. O altă modalitate de a omite ambigui-tăţile în procesul de impot-export a produc-ţiei agricole uşor alterabile este înştiinţarea din timp a organelor de control (inclusiv şi din ţările străine pe teritoriul cărora va fi efectuat tranzitul) despre faptul transpor-tării mărfi i agricole. Îndeosebi acest sfat este actual în acele cazuri, cînd exportul şi transportarea se va efectua în orele de noap-te, sîmbăta sau duminica, din practică fi ind cunoscut că la unele vămi lucrează în acest regim doar organele grănicereşti, care nu au dreptul perfectării vamale a încărcătu-rii. În aceste cazuri este necesar de a primi din timp permisiunea organului competent pentru perfectarea vamală şi trecerea hota-rului în acest interval de timp. Mai este necesar de a menţiona că dacă în procesul de transportare a producţiei po-milegumicole uşor alterabile apar unele di-fi cultăţi şi probleme, întotdeauna este ne-cesar de a informa despre aceasta organul vamal sau alte instituţii competente, pentru soluţionarea conform legislaţiei a situaţiei apărute.

Undă verde în vamă producţiei pomilegumicole

C

n perioada 15 iunie - 16 iulie 2009, do-uăzeci şi patru de colaboratori vamali ai Aparatului Central al Serviciului Vamal şi Birourilor vamale au participat la cur-sul de instruire cu tematica „Combaterea trafi cului de droguri”, organizat de către Fondul Egiptean pentru cooperare teh-nică cu CSI, desfăşurat în Cairo, Repu-blica Arabă Egipt. Cursul de instruire a fost desfăşurat în incinta Centrului de Instruire al Aca-demiei de Poliţie din Cairo. Timp de pa-tru săptămîni de studii teoretice şi prac-tice, fi ecare colaborator a benefi ciat de posibilitatea de a face cunoştinţă cu baza tehnico-materială a Academiei de Poliţie şi a Ministerului Afacerilor Interne din Egipt. Colaboratorilor le-a fost prezenta-tă o gamă largă de tehnică de ultimă oră (aparate de navigare GPS, sisteme audio-video de înregistrare, aparate de aprecie-re a tipului de drog etc.), menită pentru facilitarea desfăşurării operaţiunilor an-tidrog cu un nivel de securitate înalt şi în termeni cît mai restrînşi. Instruirea teoretică cu un spectru de tematici diversifi cat s-a desfăşurat sub formă de prezentări ale ofi ţerilor efectivului de comandă superior şi su-prem din cadrul Academiei de Poliţie, precum şi din cadrul Departamentului Antidrog. Colaboratorii vamali moldo-veni au fost familiarizaţi cu sistemul de luptă antidrog egiptean (poliţie, armată, vamă) precum şi cu activitatea organiza-

ţiilor internaţionale antrenate în comba-terea fl agelului. Prezentările ofi ţerilor au ţinut de fa-miliarizarea cu practica instituţiilor pe care le reprezentau, dar şi cu bogata ex-perienţă personală acumulată pe parcur-sul a zeci de ani. În timpul stagiului practic a fost efectuată o vizită de studiu la Admi-nistraţia Generală Antidrog din Egipt unde au fost prezentate materiale din ca-drul unor operaţiuni cu schemele de des-făşurare a acestora. Pe lîngă partea teoretică a cursului au fost organizate exerciţii de tragere la ţintă şi sport, realizat un program cultu-ral în cadrul căruia au fost efectuate vizi-te la Muzeul Naţional din Cairo, Pirami-dele şi Citadela din Cairo.

Cursul a fi nalizat cu o sărbătoare fes-tivă, în cadrul cărea fi ecărui colaborator vamal i-a fost înmînată diploma de ab-solvire a cursului antidrog. Ca simbol al prieteniei între Republica Moldova şi Republica Arabă Egipt, de către repre-zentanţii Serviciului Vamal de comun cu conducerea Academiei a fost sădit un pom pe Aleea Prieteniei Academiei de Poliţie. În urma vizitei a fost propusă dez-voltarea şi în continuare a conlucrării dintre Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Egiptean pentru cooperare Teh-nică cu CSI, întru realizarea unor mă-suri şi iniţiative prioritare atît pentru Serviciul Vamal, cît şi pentru întregul sistem al organelor de drept.

Cooperareaîn domeniulantidrogÎ

Evenimente

Evenimente

„Rechizite pentru teatru, costume şi instrumente” sub acoperirea carnetu-lui „TIR”, enumerate minuţios în lista de mărfuri transportate, scoase la 21 ianua-rie anul curent de pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal „export tempo-rar”, încărcate într-un camion „Merce-des”, apartenenţă a Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, au făcut calea în-toarsă după încheierea turneului în Ma-rea Britanie. Controlului vamal la intrarea în ţară prin postul vamal Leuşeni-Albiţa (auto) la data de 9 iunie i-au fost prezentate do-cumentele de însoţire şi declaraţia vama-lă despre bunurile teatrului transportate. Cîntărirea unităţii de transport a indicat un decalaj între greutatea rechizitelor scoase din ţară şi a celor ce se introdu-ceau cu cîteva tone, de aceea a fost luată decizia controlului fi zic detaliat a com-

partimentului marfar al camionului. Surplusul de greutate s-au dovedit a fi obiecte noi de uz casnic şi gospodă-resc, aparataj electronic şi anvelope, fri-gidere şi cămine, instrumente electrice de lăcătuşărie şi climatizoare, acumula-toare şi ulei pentru automobile, aparate de sudat şi generatoare, cositoare de iar-

bă şi cuptoare cu microunde, în total 54 de denumiri de marfă în cîteva exempla-re, neindicate în documentele de însoţi-re şi nedeclarate controlului vamal. La

estimarea preventivă efectuată de cola-boratorii secţiei valoare în vamă, marfa transportată printre recuzita şi costume-le artiştilor depăşeşte suma de o sută mii lei. Ofi ţerii de la secţia fraude vamale a Biroului vamal Leuşeni au reţinut unita-tea de transport , marfa şi averea teatru-lui în vederea stabilirii tuturor circum-stanţelor ce au condus la încălcarea le-gislaţiei, transportatorului fi ind intentat un dosar penal.

Final de “Operă“ sfîrşit în vamă

46 47

Care sunt tipurile de contraven-ţii vamale subiecţii cărora sunt agenţii economici, participanţi la relaţiile economice externe ?

Vitalie Pulbere, Rîcani. Iniţial, este important a specifica actul legislativ care prevede exhaustiv tipurile de contravenţii vamale, pentru să-vîrirea cărora persoanele juri-dice, în calitate de participanţi la relaţiile economice externe, pot fi trase la răspundere ma-terială:- Codul Vamal al Republi-cii Moldova nr. 1149 –XIV din 20.07.2000 (Monitorul Ofici-al al RM, nr. 160 -162/1201 din 23.12.2000). În strictă conformitate cu prevederile Codului Vamal al RM, prin contravenţie vama-lă subînţelegem încălcarea re-glementărilor vamale săvîrită prin acţiuni sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul Contravenţional i Codul Vamal. Dei Codul Vamal conţine norme de drept realizarea că-rora survine urmare aplicării sancţiunii în conformitate cu Codul Contravenţional e de menţionat că, de facto, acte-le normative enunţate prevăd componenţe de contravenţii distincte prin structura trihoto-mică a normei juridice cu refe-rire la cele trei elemente: ipote-ză, sancţiune i dispoziţie. În aceeai ordine de idei, dei Codul Contravenţional conţine componenţe de con-travenţii cu răspundere con-travenţională aferentă persoa-nelor juridice, constatăm lip-

sa subiectului respectiv în ca-drul elementelor constitutive a componenţelor de contraven-ţii prevăzute în art. 287 (Încăl-carea regulilor vamale din Co-dul Contravenţional). Suportul normativ care stă la baza sancţionării materiale a agenţilor economici este Codul Vamal al RM, care reglemen-tează în mod exhaustiv tipurile de contravenţii vamale cu răs-pundere materială (art.231; art. 232 din Codul Vamal al RM). Astfel, Legiuitorul a instituit prin art. 231 al Codului Vamal 23 de componenţe de contra-venţii vamale cu răspundere materială, sancţiunile cărora urmează a fi stabilite în con-formitate cu plafonul indicat în cadrul articolului 232 aferent fiecărei contravenţii în parte. Pînă a ne exprima des-pre contravenţiile vamale cu răspundere materială, este oportun de a specifica condiţii-le care în mod inerent determi-nă survenirea răspunderii pre-cum i tragerea la răspundere instituită prin lege: Conduita ilicită, ceea ce presupune acţiunea sau inac-ţiunea contrară prevederilor legale. Prin inacţiune se subîn-ţelege nesăvîrirea unei acţiuni concrete de către o persoană care avea obligaţia juridică de a acţiona într-un anumit mod, dar care în mod vădit nu a ac-ţionat. Rezultatul conduitei ilicite, care provoacă daune societăţii

sau personal unui individ, adu-ce atingeri valorilor apărate de norma juridică. Astfel, rezulta-tul ilicit permite în majoritatea cazurilor determinarea peri-colului social al faptei săvîrite apreciind i forma concretă a răspunderii juridice. Legătura cauzală între faptă i consecinţă, astfel, în toate ca-zurile se impune studierea exi-gentă a legăturii existente în-tre fapta ilicită i producerea de consecinţe ilicite. Prin urmare, este inerentă stabilirea existen-ţei doar a raportului de cauza-litate, care există numai atunci cînd rezultatul este generat sau determinat de fapta ilicită. Exis-tă uneori i situaţii în care se ma-nifestă o cauzalitate complexă la producerea rezultatului concu-rînd mai multe cauze, manifes-tîndu-se în condiţii diverse care influenţează favorabil sau nefa-vorabil producerea rezultatului. Respectiv, răspunderea survine numai în cazul existenţei legătu-rii cauzale. Vinovăţia, la fel este o con-diţie ce desemnează latura subiectivă a faptei. Vinovăţia este atitudinea psihică a per-soanei faţă de fapta socialmen-te periculoasă săvîrită de ea, precum i consecinţele aces-tei fapte. Ca orice faptă ilicită, contravenţia are relevanţă ju-ridică doar dacă este săvîrită cu vinovăţie. În acest sens, con-form prevederilor art. 229 alin. (3) din Codul Vamal al RM, per-soanele juridice vinovate de să-

Consultant Vamal

46 47

vîrirea contravenţiilor vamale poartă răspundere administra-tivă sau materială. De menţionat că, în contex-tul articolelor anterior nomina-lizate, Legiuitorul utilizează ter-menul de persoane juridice. În această ordine de idei specifi-căm că formele de organizare a acestora sunt prevăzute în Legea cu privire la antrepreno-riat i întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992. În acest sens, prin prisma prevederilor legii ante-rior-nominalizate i a prevede-rilor Codului Civil al RM, este necesar a diferenţia persoa-na juridică de persoană fizică cu statut de persoană juridică, deoarece ultima este respon-sabilă conform obligaţiilor asu-mate cu întreg patrimoniul său comparativ celorlalte persoane juridice care au obligaţii în limi-ta patrimoniului întreprinderii. De asemenea, relevăm cate-goria de subiecte care pot fi trase la răspundere ca urmare a săvîririi contravenţiilor pre-văzute de Codul Vamal, entită-ţile juridice care sunt înfiinţate cu un alt scop decît cel de des-făurare a activităţii comercia-le sau de producţie, non-profit (ex: asociaţiile obteti, cultura-le etc.) În continuare vom caracteriza unele dintre cele mai frecvente contravenţii vamale prevăzute de art. 232 din Codul Vamal al RM, săvîrite de către persoa-nele juridice:- Nedeclararea în termenele stabilite, a mărfurilor la import. (pct. 3 din art. 231 CV RM). În cazul dat, componenţa

respectivă poate fi calificată de către agentul constatator, ur-mare nerespectării dispoziţiilor cuprinse în art. 176 din Codul Vamal care prevede expres că declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră în ziua lucrătoare imediat ur-mătoare zilei de trecere a fron-tierei vamale, iar în cazul finali-zării regimului vamal de tranzit, în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat termenul limită de tran-zit acordat; termenul de decla-rare a gazului natural i a ener-giei electrice importate este din momentul trecerii frontierei va-male pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de ges-tiune. Respectiv, în caz de ne-respectare a dispoziţiilor pre-scrise cu caracter obligatoriu, stabilirea cuantumului sancţiu-nii se va încadra în limitele sta-bilite de prevederile art. 232 lit. b) CVRM, conform căruia în ca-zul dat persoanele pasibile de răspundere vor fi sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite.- Nerespectarea de către titu-larul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a termenelor, obligaţiilor i con-diţiilor stabilite pentru derularea i încheierea acestui regim. (pct. 5 din art. 231 CVRM). Calificarea componen-ţei respective poate fi realiza-tă, drept urmare nerespectării prevederilor legale ce se referă

la respectarea termenelor, obli-gaţiilor, condiţiilor aferente re-gimului vamal suspensiv. În ca-zul dat, conform prevederilor art. 23 CVRM, regimurile vama-le suspensive sunt: antrepozitul vamal, perfecţionare activă (cu suspendare), transformare sub control vamal, admitere tem-porară, perfecţionare pasivă. De exemplu, art. 69 din CVRM statuează că ,,organele vamale stabilesc termenul în care mărfu-rile i mijloacele de transport de import trebuie să fie reexporta-te ori să li se atribuie o altă des-tinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăi 3 ani de la data plasării mărfurilor i mijloacelor de transport sub re-gimul de admitere temporară. Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară plasate în baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în func-ţie de durata contractului de lea-sing, dar nu va depăi 7 ani.” De menţionat, că termenul stabilit de organul vamal în cazul dat este expres prevăzut în con-textul autorizaţiei de admitere temporară. Prin urmare, neres-pectarea dispoziţiilor respecti-ve generează calificarea acţiu-nilor sau inacţiunilor respective în contextul componenţei de contravenţii enunţate anterior. - Depunerea declaraţiei vama-le sau a documentelor însoţitoa-re, ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea fac-turală, valoarea în vamă, tipul,

Consultant Vamal

48 49

cantitatea sau originea mărfuri-lor transportate. (pct. 6 din art. 231 CVRM).

De facto, această contraven-ţie vamală este cel mai frecvent săvîrită de către agenţii econo-mici în cadrul efectuării opera-ţiunilor de import-export. Mai întîi, este important a specifica faptul că respectiva contraven-ţie este o componenţă de con-travenţie cu caracter formal i nu material, ceea ce presupu-ne consumarea contravenţiei vamale odată cu depunerea declaraţiei vamale sau a docu-mentelor însoţitoare, ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturală, va-loarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea mărfurilor trans-portate. În cazul dat, aferent la-turii subiective a contravenţiei specificăm atribuirea respon-sabilităţii prin personalizarea acesteia brokerului vamal sau persoanei juridice în numele căreia este declarată marfă (în CVRM ambii fiind calificaţi în ca-litate de declarant vamal), vino-văţia fiind determinată în urma examinării obiective a circum-stanţelor de fapt. Paralel decla-raţiei vamale (actul unilateral prin care o persoană manifestă în formele i modalităţile prevă-zute de legislaţia vamală, voin-ţa de a plasa mărfurile într-o destinaţie vamală; pct. 23 art. 1 din CVRM), Ordinul Serviciului Vamal nr. 276-O din 24.10.2002 cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile eco-nomice externe prevede expres i exhaustiv lista actelor care ur-

mează a fi prezentate paralel cu declaraţia vamală fie în original sau în copii autentificate de că-tre agentul economic ce prezin-tă mărfurile pentru a fi vămuite. Astfel, în cazul depunerii acte-lor respective cu date erona-te, survine răspunderea pentru contravenţia vamală anterior specificată.- Punerea în circulaţie a măr-furilor fără permisiunea organu-lui vamal, pierderea mărfurilor i mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indi-cat de organul vamal. (pct. 9 din art. 231 CVRM). În acest sens conform pre-vederilor art. 1 din CVRM, prin liber de vamă subînţelegem ac-tul prin care organul vamal lasă la dispoziţia persoanei mărfuri-le sau mijloacele de transport vămuite în scopul prevăzut de regimul vamal sub care aces-tea au fost plasate. Prin urmare, ca act final al procedurii de vă-muire, colaboratorul vamal care a perfectat declaraţia vama-lă acordă liberul de vamă prin aplicarea tampilei personale pe declaraţia vamală, posibili-tatea de dispunere a bunurilor survenind post-factum acordă-rii liberului de vamă, procedură prevăzută de pct. 25) din Ordi-nul SV al RM nr. 480-O cu pri-vire la aprobarea metodologiei de prelucrare a declaraţiei va-male în detaliu.- Nerespectarea obligaţiei:a) de a scoate de pe teritoriul

vamal mărfurile i mijloacele de transport introduse anterior pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie. b) de a returna pe teritoriul va-mal mărfurile i mijloacele de transport scoase anterior de pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie. (pct. 17 din art. 231 CVRM). Cu referire la contravenţia respectivă, drept exemplu pot servi încălcarea următoarelor norme i anume, conform art. 59 din CVRM (autorizaţia de perfecţionare pasivă) organe-le vamale specifică în autoriza-ţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie altă destinaţie aprobată de vamă. În ceea ce privete calificarea dispoziţiei de la lit. b) a articolului nomina-lizat aceasta se realizează oda-tă cu încălcarea prevederilor cuprinse de art. 78 din CVRM conform căruia organul vamal fixează termenul în care pro-dusele compensatoare vor fi reintroduse pe teritoriul. Astfel, în ambele cazuri persistă ono-rarea obligaţiei fie de scoatere fie de reintroducere a mărfuri-lor aferent regimului suspensiv ales de către declarant, neres-pectarea căruia duce la surve-nirea răspunderii pentru comi-terea contravenţiei respective.

Cojuhari Oleg, Inspector su-perior, direcţia drept vamal i

asistenţă juridică a Serviciului Vamal

Consultant Vamal

48 49

STATISTICS e parcursul perioadei ianuarie-iulie a anului curent s-a inregistrat o tendinţă de reducere a incasărilor la compartimentul „venituri vamale” în raport cu cele efec-tuate în perioada similară a anului trecut. Factorii, cu impact negativ asupra incasă-rilor drepturilor de import/export au con-stituit:- micşorarea preţurilor de vînzare la bur-sele internaţionale de mărfuri, factor care direct infl uenţează la mărimea incasărilor taxei pe valoarea adăugată pentru import;- scăderea volumelor fi zice a importu-rilor; - creşterea importurilor de mărfuri pre-ponderent cu acordarea de scutiri sau fa-cilităţi.

Pentru 7 luni a anului 2009 au fost percepute drepturi de import-export la bugetul de stat în sumă de 4 028,7 mln lei, cifra de control fi ind realizată în proporţie de 81 la sută. În raport cu perioada similară a anului trecut, inca-sările au format 74 la sută, astfel înregi-strîndu-se o diminuare a încasării plăţi-lor vamale în sumă de 1 435,4 mln lei. Pentru lunile ianuarie-iulie 2009 importurile au diminuat cu circa 32,3 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Astfel, în primele şapte luni ale anului 2008, au fost înregistrate im-porturi în valoare statistică de 25957,4 mln lei, iar în şapte luni a anului 2009

s-au înregistrat importuri în valoare de 17593,9 mln lei, ceea ce reprezintă o di-minuare a importurilor de mărfuri cu 8 363,5 mln lei. Pe parcursul perioadei de raportare a anului 2009 au fost exportate mărfuri în valoare statistică de 4 513,8 mln lei. În aceeaşi perioadă a anului precedent au fost exportate mărfuri în sumă de 5 648,5 mln lei, constatînd o reducere a activităţii economice externe la acest capitol, cu circa 20,1 la sută. În aceste consideraţii, vă prezen-tăm anexate datele statistice privind ritmurile de percepere a drepturilor de import-export pentru ianuarie-iulie anii 2007-2009:

P

Statistica încasărilor vamale

Natalia Ciumacenco, şef-adjunctal Direcţiei venituri vamale

Statistica

50