Iunie 2010

FEMEI CARE PRACTICA SEXUL COMERCIAL IN BUCURESTI STIL DE VIATA SI COMPORTAMENTE CU RISC DE

TRANSMITERE HIV, VHB SI VHC

CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA

Iunie 2010

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din acest document nu poate fi reprodusa faraacordul scris al R.A.A.

Posesia neautorizata sau folosirea prezentului material fara acordul scris al R.A.A. poateatrage consecinte pe cale legala.

CERCETARE CALITATIVA FORMATIVA, Iunie 2010


CUPRINS

Metodologia cercetarii


Prezenta cercetare formativa are drept obiectiv investigarea in profunzime a stilului de viata abordat de catre persoanele de sex feminin care practica sexul comercial (CSW – Commercial Sex Worker, engl.).

Principalele subiecte de discutie abordate sunt:

• Investigarea principalelor caracteristici ale stilului de viata al practicantelor sexului comercial

• Intelegerea motivatiilor ce au condus la practicarea sexului comercial

• Identificarea conditiilor practicarii sexului comercial

• Investigarea perceptiilor cu privire la raporturile sexuale protejate

• Dobandirea unui grad de intelegere aprofundat referitor la consumul de droguri injectabile (IDU – Injecting Drug User, engl.)

• Investigarea perceptiilor legate de serviciile medicale din Romania

Contextul cercetarii


Cercetare calitativa: 8 interviuri in profunzime cu persoane de sex feminin care practica sexul comercial

Design-ul cercetarii:

Metodologie

18-24 25-29 30-34 35+ Total

IDU (utilizator de droguri injectabile)

1 1 1 1 8 interviuri

Non-IDU(neutilizator de droguri injectabile)

2 1 1

Total 3 2 2 1

Interpretarea datelor calitative trebuie sa tina cont de lipsa reprezentativitatii acestui tip de cercetare la nivelul populatiei investigate.

Cercetarea calitativa are rolul de a oferi o intelegere aprofundata a anumitor perceptii si atitudini, fara a asigura reprezentativitatea statistica a acestor informatii.

Pentru o generalizare a informatiilor obtinute in urma studiului, o cercetare de tip cantitativ este recomandata.

!


Confidentialitatea datelor personale ale grupului tinta investigat a fost respectata prin:

• nu au fost colectate informatii ce pot duce la identificarea respondentelor

• interviurile au avut loc in locatii agreate anterior cu grupul investigat astfel incat acesta sa nu fie expus. Facilitarea intalnirilor de interviu a fost realizata de catre echipele de teren ale Asociatiei Romane Anti-SIDA (ARAS). Interviurile s-au desfasurat in ambulantele ARAS, in apropierea zonelor in care respondentele practicau sex comercial.

• acordul de participare al respondentei a fost voluntar, timpul acesteia fiind recompensat prin oferirea de tichete cadou

• inaintea participarii la discutie, respondentelor le-a fost explicat scopul cercetarii precum si specificul discutiei: discutie libera, deschisa, bazata pe experienta lor personala, inregistrare audio.

Confidentialitatea datelor cu caracter personal

Rezultatele cercetarii


“Viata mea”…

Pentru cele mai multe respondente, provenienta dintr-un mediu familial dezbinat a insemnat

“motivul” abordarii unui stil de viata ce neaga normele societatii, fiind ghidat doar de

regulile strazii si de propriile nevoi.

Principalele caracteristici identificate ale grupului investigat:

• nivel scazut de educatie (5-8 clase), exceptie facand o respondenta ce nu fusese

niciodata la scoala si o alta ce terminase scoala profesionala

• mediul familial din care provin fie este unul agresiv si/sau deviant (existand in mai

multe cazuri exemple de membri ai familiei ce sunt/au fost inchisi in inchisoare), fie

este unul turbulent, datorita lipsei tuturor membrilor familiei (cupluri destramate,

decese etc)

• cele mai multe respondente nu erau maritate desi erau implicate in relatii stabile de

concubinaj, referindu-se la partenerul de viata drept “barbatul meu”, atribuire de

cuvinte ce includea ideea de casatorie tacita informala

Istoria personala si stilul de viata (1)


• pentru majoritatea respondentelor (in special pentru sub-grupul IDU), viitorul nu

reprezinta o preocupare aparte iar aspiratiile/dorintele erau proiecte doar la nivelul

unui viitor apropiat “ziua de maine”, “saptamana viitoare” etc.

cele mai multe respondente isi doreau sa poata renunta la dependenta de

droguri injectabile aceasta dependenta era perceputa drept o contrazicere a

propriilor principii de viata:

in cazul respondentelor NON-IDU, exista si perspectiva unui viitor mai

indepartat dar principalele dorinte sunt axate pe dobandirea cat mai rapida a unui

statut financiar multumitor astfel incat sa dispara necesitatea practicarii sexului

comercial

• indiferent de statutul de IDU sau NON-IDU, principalele temeri ale grupului investigat

erau legate de siguranta financiara, starea sanatatii si iminenta “mortii”


“Pai am plecat de acasa pentru ca am vrut sa fac doar ce vreau eu si acum depind de niste bile…” IDU, 18-24 ani

“…sper sa rezolve omul asta ceva si sa ma pot angaja undeva astfel incat sa-mi pot plati chiria si sa am grija de copil si de mine” NON-IDU, 18-24 ani


Grupul investigat pare sa fie preocupat

preponderent de satisfacerea nevoilor fiziologice

si a celor de siguranta, tuturor celorlalte nevoi

fiindu-le asociata o importanta secundara

astfel, dorintele si temerile legate de propriul

viitor sunt incatusate in satisfacerea acestor

nevoi de baza.


Satisfacerea nevoilor de afectiune si respect a fost mentionata drept aspirationala si

asociata cel mai adesea unui viitor indepartat de catre foarte putine respondente, in

special apartinand sub-grupului NON-IDU.



Pentru respondentele NON-IDU, administrarea bugetului familiei [familie = CSW +

partener (in cazul in care nu era in inchisoare)+ copil] este cel mai adesea o activitate ce

intra in responsabilitatile barbatului desi castigul financiar este obtinut cu precadere

de catre CSW.

In cazul respondentelor IDU, castigul financiar este orientat spre procurarea

drogurilor injectabile pentru uzul personal iar intretinerea copilului este lasata fie in

grija statului (institutii de plasament) fie in grija unui alt membru al familiei din care

provenea CSW. Partenerul de viata este de cele mai multe ori singur raspunzator pentru

procurarea banilor destinati propriului consum de droguri.

Pentru cea mai mare parte a grupului investigat, indiferent de statutul IDU sau NON-IDU,

asigurarea unui adapost presupune inchirierea unei locuinte.

In special pentru varstele 18-24 ani, in locuinta inchiriata locuiesc mai multe

persoane (3-4 familii/cupluri etc) astfel incat costul/cuplu sa fie usor de suportat.

“Eu aduc suficient cat sa traim toti trei… nu stau toata noaptea, daca am facut 300-400 RON, am plecat acasa… el nu munceste, sta acasa si are grija cum imparte banii “ NON-IDU, 25-29 ani


“O zi obisnuita” incepe seara...

Grup tinta IDU

Total absent din tot ceea ce

inseamna viata sociala, stil de viata

puternic conditionat si privat de

interactiune.

Grup tinta NON-IDU

Implicat in cresterea copilului/copiilor,

abordand un stil de viata lejer (pe timpul

zilei) si evitand interactiunea cu

persoane necunoscute.

Cumparaturile sunt facute cel mai adesea de la magazinele “din

coltul blocului”. Proximitatea magazinului este factorul decisiv

in alegerea locului de unde isi va face cumparaturile


Motivatia practicarii sexului comercial

Parasirea mediului familiei de provenienta la varste fragede de numai 11-12 ani (fie

datorita abuzurilor, unui mediu ostil, lipsei resurselor financiare sau a unui comportament

libertin ce isi doreste propria independenta) a dus cel mai adesea la limitarea resurselor

financiare si la dobandirea unui statut conditionat de necesitatea procurarii banilor.

Lipsa banilor reprezinta principala motivatie, cea mai puternica, ce a dus la practica

sexului comercial pentru cele mai multe dintre respondentele investigate.

In functie de utilitatea banilor castigati, exista doua categorii de grup tinta:

Respondente ce au nevoie de bani pentru a-si asigura necesarul zilnic de droguri injectabile (consumul de droguri, datorat in principal anturajului, in randul acestor respondente este anterior practicii sexului comercial)

Grup tinta IDU (anterior practicii sexului comercial)

Respondente ce au nevoie de bani pentru a-si intretine familia si a-si satisface nevoile de baza

Grup tinta NON-IDU

Pentru a face fata “stigmatului” asociat practicii sexului comercial si abuzurilor fizice la care sunt expuse, consumul de droguri este perceput drept o solutie. In aceasta situatie, consumul de droguri apare ulterior practicii sexului comercial si astfel constrangerile se inmultesc intrand intr-un cerc vicios: lipsa banilor va fi iar pregnanta datorita costurilor suplimentare aferente drogurilor consumate.

Grup tinta IDU (ulterior practicii sexului comercial)

Pentru unele C

SW…


Cunoasterea grupului tinta investigat in functie de motivatia practicarii sexului comercial asociata atitudinii fata de consumul de droguriAtitudine si comportament

PRO droguri injecatabileAtitudine si comportament

ANTI droguri injectabile

Practicante NON-IDU ale sexului comercial

Segmentul “Supravietuire”

(IDU)

Segmentul “Hedonism”

(IDU)

• Consumul de droguri este perceput drept elementul ce conditioneaza existenta acestui segment. • Practica sexului comercial este privita drept singura modalitate prin care acest segment isi poate asigura supravietuirea.

• Consumul de droguri este considerat drept un factor de potentare/intensificare a “placerii”, o depasire a realitatii cotidiene.• Practica sexului comercial are rolul de a sustine aceasta “placere intensificata”, este suportul financiar.

• Practica sexului comercial este justificata prin necesitatea satisfacerii anumitor nevoi de baza (asigurarea traiului zilnic: mancare, adapost etc)

“…eu mor daca nu imi iau doza…” IDU, 30-34 ani

“…sunt ametita asa toata ziua…” IDU, 18-24 ani

“Trebuie sa-mi platesc chiria, sa mananc, sa imi cresc copii” NON-IDU, 30-34 ani


Locatia si pretul (1)

• Principalele zone cu “vad comercial” sunt considerate a fi cele din centrul capitalei

(Piata Romana, Hollywood, Maria Rosetti, Cinematograful Scala, hotel Radisson, Piata Amzei,

B-dul Pache Protopopescu). Pentru aceste zone, tariful practicat/serviciu oferit varia intre

30 – 50 RON iar o noapte intreaga avea un pret cuprins in intervalul 80 – 200 RON.

• Zone mai putin centrale dar care aveau de asemenea un potential ridicat de clienti sunt:

Piata Muncii, Calea Vacaresti, Vitan-Barzesti, Stefan Furtuna si Matache. In aceste zone,

tariful practicat era usor mai scazut insa negocierea este mult conditionata de perceptia

respondentelor asupra infatisarii clientilor:

• Cele mai multe fete schimbasera mai multe zone de-a lungul timpului considerand ca

aparitia lor intr-o zona noua le garanteaza mai multi clienti/noapte. Totusi, principalele

riscuri ale schimbarii zonei de lucru sunt asociate unui potential ridicat de scandal si/sau

agresiune fizica cu celelalte practicante ale sexului comercial ce sunt mai vechi in zona

respectiva.

Conditiile practicarii sexului comercial (1)

“…pai ma uit cu ce masina vine… vad cum vorbeste cu mine si daca e mai asa, ii cer mai mult” NON-IDU, 18-24 ani


Practicantele sexului comercial in strainatate

• Italia si Germania sunt tarile cu cel mai mare grad de notorietate in randul grupului

investigat din punct de vedere al posibilitatii practicarii sexului comercial. Toate fetele aveau

cunostinte sau au auzit despre alte practicante ale sexului comercial ce au plecat sa lucreze

afara si considerau cele doua tari mentionate anterior drept “paradisul sexului comercial”.

• Aproximativ jumatate dintre respondentele investigate au fost si au practicat sexul

comercial in Germania iar beneficiile asociate acestei activitati in afara tarii erau multiple:


“…ai o camera acolo si nu mai pleci cu clientul pe strazi sau la el acasa… nu iti mai este frica, iti faci mereu analizele si nimeni nu se uita urat la tine… castigi multi bani, nu ca la noi” IDU, 18-24 ani

Indoor versus Outdoor sex comercial (1)

• Datorita contextului economic actual, locatia desfasurarii actului sexual intre fata si client

este deseori asociata cu bancheta din spate a unei masini, un tufis mai inalt sau chiar coltul

strazilor ce nu beneficieaza de echipamente de iluminat. Practica sexului comercial in astfel

de locatii este perceputa drept “denigranta” in special de catre segmentul NON-IDU care

apeleaza la astfel de situatii doar in cazurile extreme (nu mai aveau resurse financiare

pentru a supravietui).



“este mai simplu asa, stau in fata casei si daca vine clientul il bag inauntru… iar daca vine Politia intru repede in curte si nu mai poate sa-mi faca nimic ca e proprietate personala si nu poate sa intre dupa mine in curte” NON-IDU, 18-24 ani

Indoor versus Outdoor sex comercial (2)

• In cazul in care clientul nu este constrans de diferite lipsuri financiare, locatia desfasurarii

actului sexual este o camera inchiriata intr-o casa (in special in zona Matache), costul

acesteia fiind de 15-20 RON/ora.

• Inchirierea camerelor/ora la hotel este de asemenea o alta procedura des intalnita in

special in randul CSW din zona Hollywood sau hotel Radisson unde clientii dispun de mai

multe resurse financiare.

• O singura respondenta isi folosea propria locuinta pentru intretinerea de raporturi sexuale

in schimbul recompenselor financiare

Plata serviciilor sexuale

• Majoritatea respondentelor investigate primeau bani in schimbul serviciilor sexuale oferite.

• In cazul respondentelor IDU (cu precadere in cazul segmentului Supravietuire), plata pentru

serviciile sexuale oferite presupune uneori o bila de heroina sau alteori “o farfurie de

mancare”, acest segment fiind puternic conditionat si lipsindu-i cu desavarsire posibilitatea

de a alege.



Profilul clientului

• Varstele extreme (17 – 20 de ani si peste 55 ani) au fost percepute drept

caracteristici definitorii ale clientilor fetelor ce practica sexul comercial.

• Clientii fetelor au fost definiti drept persoane ce duc o viata sexuala

anosta, ce nu au parte de “excentricitati” si-si doresc sa-si demonstreze

masculinitatea.

• De cele mai multe ori, clientul fetelor a fost descris drept o persoana ce-si

doreste sa intretina raporturi sexuale orale cu CSW, nu are un

comportament si un limbaj cizelat ci este mai degraba un caracter agresiv

folosind un limbaj vulgar.

Intalnirea clientului

• Abordarea clientului nu este perceputa in mod obligatoriu ca intrand in

responsabilitatile CSW. Atat CSW cat si clientul au rolul de a initia contactul si

interactiunea.

• Stabilirea tarifului are loc in momentul abordarii CSW si atat clientul cat si

fata sunt dispusi negocierii si compromisului. Plata banilor este ceruta in

avans de catre CSW pentru a se asigura ca primeste ceea ce i-a fost promis.

“eu il intreb daca vrea o fata” IDU, 18-24 ani

“il intreb daca are chef de nebunii” IDU, 35+ ani

“ma intreaba direct cat este oralul” NON-IDU, 30-34 ani

“il vad ca se plimba si se uita insistent la mine si atunci ma duc eu la el si il intreb ce anume si-ar dori” NON-IDU, 18-24 ani



Acceptarea sau refuzul clientului

CSW refuza clientul

Refuzul unui client este deseori asociat cu:

• un limbaj agresiv

• o infatisare murdara/urat mirositoare

• o persoana de etnie rroma

• mai multi clienti pentru o singura CSW

In special in randul segmentului NON-IDU am

intalnit refuzul clientului din partea CSW.

“Daca il vad ca-mi vorbeste urat e clar ca dupa ce vom ajunge in camera e foarte probabil sa ma si bata” NON-IDU , 30-34 ani“De obicei tiganii sunt foarte agresivi si vor sa ma loveasca si sa ma scuipe si se poarta ca si cum as fi ultima sclava…” NON-IDU, 25-29 ani“…te mai uiti si dupa cum sunt imbracati ca daca el e vai de el, sigur nu va avea bani sa ma plateasca pe mine…” NON-IDU, 18-24 ani

Clientul refuza CSW

Refuzul unei CSW este asociat cu urmatoarele

situatii:

• CSW refuza practica anumitor fetisuri

sexuale sau a unui comportament

excentric

• CSW nu este intr-o stare lucida fiind

puternic sub influenta drogurilor

“Odata a vrut sa fac ceva pervers rau de tot si i-am zis ca eu nu fac din astea asa ca a luat-o pe alta” IDU, 25-29 ani



Combinator versus Peste

• Niciuna dintre respondentele investigate nu considera prezenta pestelui sau a

combinatorului drept necesara in vederea sporirii castigului ci, mai degraba, un

dezavantaj al oricarei fete ce practica sexul comercial (datorita obligativitatii de

impartire a castigului).

Rolul teoretic al “Pestelui”• protectia si ingrijirea fetei• asigurarea unei garderobe provocatoare• analize medicale platite de catre “Peste”• gasirea clientilor si negocierea pretului• primirea a jumatate din banii castigati de catre CSWRolul practic in contextul actual• nerespectarea obligatiilor de mai sus• primirea si administrarea banilor castigati de catre CSW

Rolul teoretic al Combinatorului• gasirea clientilor• primirea unui procentaj agreat impreuna cu CSW pentru fiecare client gasit

In special in cazul respondentelor IDU, partenerul de viata este uneori si combinatorul fetei, chiar daca aceasta nu-l percepea drept un combinator ci mai degraba un ajutor personal in vederea gasirii clientilor. Banii castigati nu sunt impartiti intre cei doi conform unui acord prealabil ci este mai degraba o intelegere informala.



Experienta abuzurilor/situatiilor agresive

• Indiferent de statutul IDU sau NON-IDU, toate respondentele au avut parte de situatii

violente in urma carora au necesitat zile de spitalizare si tratament.

• Datorita experientei indelungate a practicarii sexului comercial (6 respondente practicau

sexul comercial de cel putin 4 ani, 1 respondenta de 24 ani si o alta de 4 luni) riscul

expunerii la un astfel de comportament agresiv a fost perceput de catre toate

respondentele drept un “compromis” necesar.

“…m-a dus pe un camp si si-a batut joc de mine si apoi m-a batut pana am lesinat… apoi m-a lasat acolo si s-a urcat in masina si a plecat” IDU, 25-29 ani

“…a venit un pusti la mine si mi-a zis sa merg cu el acasa… cand am ajuns la Unirii se uita el pe sus chipurile ca au venit ai lui acasa si mi-a zis sa mergem la bunica lui la casa in Rahova… cand am ajuns acolo casa era plina de vreo 6 baieti si dupa ce vreo 3 au facut sex cu mine am reusit sa scap si sa fug de acolo” NON- IDU, 25-29 ani

“Mi-a dat un pumn in burta de am scuipat sange si nu m-am mai putut ridica de pe strada… si mi-a luat si toti banii pe care ii aveam in seara aia” IDU, 30-34 ani


Sub-grupul NON-IDU este puternic macinat de trairile

interne asociate practicarii sexului comercial. Pentru

majoritatea respondentelor, tot universul atribuit

acestei activitati este plin de neliniste, de teama

fizica, umilinta si expunere la risc.

In cazul sub-grupului IDU, desi experientele sunt

similare sau poate uneori chiar mai infricosatoare,

constientizarea acestor trairi este secundara,

dominand nevoia fizica imediata.

Trairile interne asociate practicarii sexului comercial

O situatie specifica de

“umilinta publica” este

frecvent intalnita in cazul

practicantelor de etnie

rroma ce intretin raporturi

sexuale orale. Membrii

comunitatii din care

aceasta face parte o

izoleaza deoarece “sexul

oral practicat” este

perceput drept cea mai

mare rusine ce poate fi

atribuita respectivei

familii/comunitati.

“Eu nu mai mananc cu ei la masa… nici macar nu imi mai dau voie sa iau mancare cu carne… doar resturile ramase de la ei; e foarte rusinos ce am facut eu… dar nu aveam alta solutie” IDU, 25-29 ani


Sexul neprotejat grija fata de familie si protejarea venitului financiar

• Majoritatea respondentelor considera folosirea prezervativului

drept obligatorie, indiferent de statutul socio-economic al clientilor

sau de dorintele acestora.

• In special in randul respondentelor NON-IDU, grija folosirii

prezervativelor este strans legata de grija fata de proprii copii,

acestea considerand ca nu-si permit sa se imbolnaveasca si sa duca

acasa virusul capatat in urma unui raport sexual neprotejat.

• Respondentele IDU (in special segmentul “Supravietuire”) considera

ca nefolosirea prezervativului ar putea determina aparitia unei boli si

ulterior lipsa clientilor:

• Discutia despre folosirea prezervativului este generata de catre

practicanta sexului comercial imediat dupa primirea banilor iar

in cazul in care clientul refuza, acesta are posibilitatea de a-si primi

banii inapoi.

• Sexul neprotejat este practicat cu partenerii de viata deoarece

este perceput drept o dovada de incredere si respect fata de

partener.

Sexul

protejat

“se aude imediat daca ai boala si pe urma nu mai vrea nimeni sa o faca cu mine si nu mai primesc nici un ban…” IDU, 18-24 ani


Consumul de droguri injectabile (1)

Motivatia debutului consumului de droguri

Doua mari motive stau la baza debutului consumului de droguri:

• Anturajul si curiozitatea/teribilismul

• Incapacitatea de a suporta trairile asociate practicii sexului comercial, consumul de

droguri fiind privit drept o solutie “temporara” ce are rolul de a “imbuna/deforma”

realitatea “dintr-o prostie m-am apucat, am vrut sa incerc si acum nu ma mai pot opri… ma dor toate oasele si vomit daca nu-mi fac” IDU, 18-24 ani

Frecventa si locul injectarii

• Majoritatea respondentelor IDU isi administreaza doze de heroina de cel putin 3 ori pe zi,

uneori depasind aceasta frecventa datorita diverselor situatii neprevazute: orice scandal

iminent sau situatie conflictuala este evitata prin administrarea unei alte doze.

• Cateva dintre respondentele investigate isi injecteaza heroina in vena pubiana deoarece

mainile si picioarele au deja venele sparte.“ pai ce sa fac daca in alte locuri nu mai pot sa-mi injectez… nu vezi ce bube am facut… mi-am mai facut odata in gat dar nu vad bine si e mai usor in pubiana” IDU, 30-34 ani



Provenienta drogurilor injectabile

• Procurarea drogurilor injectabile se face adesea (la fiecare 2-3 zile), furnizorii fiind

persoane cunoscute de catre sub-grupul IDU si locuind in special in zonele Ferentari si

Matache.

• In cazul in care furnizorul drogurilor nu are incredere in cumparatorul sau, doza se poate

administra direct in locuinta vanzatorului, astfel incat cumparatorul sa nu iasa cu produsul

din casa acestuia (sa se elimine riscul unui asalt organizat de catre politie, fondat pe

capturarea bilelor de heroina asupra cumparatorului).

Costul drogurilor injectabile

• Costul unei bile mici de heroina variaza intre 25-30 RON iar bila mare poate ajunge la 50 –

70 RON, o bila mica reprezentand o doza administrata la o singura injectare.

• Grupul investigat considera ca actuala criza economica i-a afectat si pe comerciantii de

droguri injectabile deoarece pretul produsului s-a micsorat in ultimul timp cu aproximativ 5-8

RON/bila.

• Spre deosebire de heroina, cocaina este asociata “bogatasilor”, pretul acesteia variind

intre 50-80 EUR/bila“acum s-a mai ieftinit bila dar de cocaina tot nu ma pot atinge, asta e din aia smechera de te face sa ai energie” IDU, 25-29 ani



Prepararea si injectarea

• Toate respondentele IDU, la nivel declarativ, au afirmat ca preparea si injectarea drogurilor

se face folosind doar instrumente sterile. Mai ales in cazul respondentelor IDU din segmentul

“Hedonism”, exista un grad de informare ridicat cu privire la riscurile asociate injectarii

drogurilor prin instrumente reutilizabile (transmitere HIV, Hepatita B/C).

• Totusi, in cazul respondentelor IDU apartinand segmentului “Supravietuire”, nu exista o

foarte buna monitorizare si verificare a instrumentelor datorita starii generale permanente

de “somnolenta”, astfel incat au fost mentionate situatii cand au fost folosite aceleasi

seringi pentru injectarea mai multor persoane (ea si partenerul de viata).

“am mai facut cu aceeasi seringa cu barbata-miu dar mai demult” IDU, 30-34 ani

“eu am mereu seringile mele ca iau de la voi de la ambulanta si daca nu veniti iau de la farmacie ca e 1 leu seringa” IDU, 25-29 ani


Accesul la servicii medicale

• Consultul medical este asociat de catre toate respondentele (IDU + NON-IDU) unei

necesitati: stare generala de rau, dureri, alte simptome etc.

• In cazul testarii pentru HIV si Hepatita, respondentele prefera varianta ambulantei

ARAS deoarece nu sunt expuse unei interactiuni cu medici si personal medical.

• In special respondentele care au deja copii pe care ii intretin singure manifesta un

comportament mai responsabil cu privire la propria stare de sanatate, fiind dispuse sa

faca anumite eforturi (atat de timp cat si financiare) pentru a-si verifica si a-si trata

eventualele probleme medicale.

• In randul catorva respondente s-a regasit perceptia conform careia personalul medical

din spitale/clinici adopta un comportament discriminator fata de practicantele sexului

comercial, uneori refuzand chiar tratarea acestora.

“ne-am dus mai multe fete sa ne facem analizele si faceam galagie pe acolo… apucasem sa platim banii pentru analize si asistenta a zis ca ea nu vrea sa puna mana pe noi sa ne faca analizele si sa venim a doua zi cand va fi o alta asistenta acolo” NON-IDU, 30-34 ani

Coordonator de proiect: Fidelie Kalambayi, Ofiter de Monitorizare si Evaluare, RAA; [email protected].

Cercetatori: Adina Ghiocel-Pascu, sociolog, [email protected]; Alexandru Toth, sociolog, [email protected] ;

mailto:[email protected]



Documents

Iunie 2010