Ivan Sabin Masajul Pentru Toti

7/26/2019 Ivan Sabin Masajul Pentru Toti

1/187

Coperta:Petre HEDERFAI

Redactor: Gabriela NITehnoredactor:Adrian UTALE

ISBN 973-570-177-4


2/187

Dr. SABIN IVAN

MASAJULPENTRU

TOI

^EDITURA

991BUCURETI


3/187


4/187

INTRODUCERE

n urm cu muli ani n !lin a"#nt al c$imi%tera!ieim%derne ndr&neam ' !ublic lucrarea de medicin na(turi'tPresopunctura.)a mai mult ndr&neam c$iar '

rec%mand n 'c%!uri tera!eutice cel mai 'im!lu act tera(!eutic* ma'a+ul di,ital al un%r !uncte de !e !iele- Am n(dr&nit t%ate ace'tea n numele milenarului !rinci!iu $i(

!%cratic ./ai nt#i de t%ate ' nu "atmi0 !rinci!iu dinne1ericire uitat de unii c%n1rai-

ndr&neala mea '(a mai dat%rat 'i unei deci&ii a 2r(,ani&aiei /%ndiale a 3ntii care alarmat 1iind de!%luarea medicament%a' un n%u 1la,el care amenin%menirea rec%manda !rintre alte antid%turi dac 'e

!%ate '!une a't1el re"al%ri1icarea mult%r mi+l%ace tera(!eutice tradii%nale-

Du! a!r%a!e 45 de ani iat c ndr&ne'c din n%u '

!ublic % lucrare de'!re ma'a+ la a crei alctuire am i(nut 'eama de a't dat de d%rina marelui !ublic de acun%a6te 'i alte ti!uri de ma'a+* clasic, reflexogen, tradi-

ional 6i mecanic.De meni%nat c t%ate ace'te 1%rme dema'a+ !%t 1i e7ecutate !e !r%!riul c%r! met%d cun%'cut

'ub denumirea de automasaj.Parcur,#nd acea't lucrare citit%rul "a c%n'tata c

mane"rele re'!ecti"e 'unt de'tul de u6%r de e7ecutat !en(tru re!erarea &%nel%r 6i !unctel%r indicate a"#nd la nde(m#n numer%a'e de'ene- Lucrarea 'e "rea n !rimul r#ndun ,$id tera!eutic care ' nu li!'ea'c din nici % ca'-


5/187

A"#nd n "edere 1a!tul c ma'a+ele tradii%nale 'unt!racticate n t%ate rile a'iatice c cele cla'ice 6i re1le(7%,ene au % mare r'!#ndire n cele d%u Americi 6i nEur%!a 'e !%ate '!une c ace't remediu natural e'te!racticat de c#te"a miliarde de %ameni-

Acea'ta nu n'eamn c ma'a+ul e'te un !anaceu c!%ate nl%cui medicamentele 'au alte acte medicale !r%(!rii medicinii cla'ice- Dar dac ma'a+ul un%r !uncte 'aure,iuni de !e !iele ameli%rea& % durere dac induce

'%mnul dac re"i,%rea& %r,ani'mul etc- de ce ' nu(l1%l%'im n l%cul medicamentel%r8 Pentru u6urina e7ecu(trii mane"rel%r 'ale dar mai ale' !entru nenumratele

'ale indicaii !rintre care 6i unele ur,ene 9de e7em!lu nli!%timii: ma'a+ul trebuie n"at de n%i t%i indi1erent de"#r't-

3 nu uitm ma'a+ul i,ienic cu numer%a'ele 'ale e1ecte!%&iti"e a'u!ra 'ntii n%a'tre 'i nici ma'a+ul '!%rti"neli!'it din ar'enalele tera!eutice ale medicil%r 6i ale ma(

'%ril%r de '!ecialitate-n nc$eierea ace'tei 'curte intr%duceri "reau ' mul(

ume'c 6i !e acea't cale Editurii ;-N-I- .;2RE3I0!entru intere'ul ac%rdat lucrril%r de medicin naturi't"enind n 1elul ace'ta n '!ri+inul 'ntii %mului c#t 6in al c%mbaterii !%lurii medicament%a'e-

Autorul


6/187

CAPITOLUL I

NOIUNI DE ANATOMIE

Structuri anatomice

Masajul, indierent de or!a su" care se aplic#, seadresea$#, %n pri!ul r&nd, pielii, ac'iunea !ecanic# iindtrans!is# (i 'esuturilor su"iacente) *entru acest !oti+, at&t

proesioni(tii, c&t (i neproesioni(tii, tre"uie s# posede c&-te+a no'iuni de anato!ie (i chiar de i$ioloie, %n specialdespre piele, dar (i despre restul structurilor anato!icealate su" ea, cu! sunt: 'esutul celular su"cutanat, oasele,

articula'iile, !u(chii etc)o'iunile de anato!ie !ai sunt necesare pentru sta"ili-

rea (i deli!itarea $onelor toporaice, ce ur!ea$# a i !a-sate)

PIELEA

*ielea este un oran co!ple. care %n+ele(te corpulo!ului) /upraa'a pielii unui adult este de 1,0 !p, a+&ndo reutate total# de 13 23,5 la cada+ru)

rosi!ea pielii +aria$# %n unc'ie de reiunea corpului,de se., de +&rst# etc) rosi!ea !edie este de 4 !! la cea-#, de 3 !! pe pal!e (i t#lpi (i de 1- !! pe restul cor-

pului) *ielea se %nroa(# o dat# cu +&rsta, %n locurile undepresiunea este a"sent# 2su"soar#, a'a anterioar# a cotului,a'a posterioar# a enunchiului, pielea este su"'ire) *ieleacapului este cea !ai roas# dintre toate reiunile corpului)


7/187

*ielea este aderent# de planurile su"iacente, %n unelelocuri !ai !ult, %n altele !ai pu'in, %n acest ulti! ca$, pli-ul or!at la apucarea pielii cu dou# deete se poate ridicau(or) C&nd aderen'ele sunt !ai er!e, alunecarea pielii pe

planurile su"iacente este i!posi"il# sau oarte !ult li!i-

tat#)*ielea se !ulea$# pe corp %n unc'ie de relieul %nt&lnit,%n unele locuri pielea este lipit# de oase, ca de e.e!plu pea'a antero-intern# a a!"ei 2aici se al# osul ti"ia (i pe

piept 2aici se al# osul stern, %n anu!ite reiuni su" pielese o"ser+# traseul +enelor supericiale, iind oarte +i$i"ilela persoanele e!aciate)

Structura pieii

6i) 1) *ielea - sec'iune sche!atic#1) *#r ) *or 3) Canal sudoripar 4) land# se"acee 5) Mu(chi care$"&rle(te p#rul ) lo!erulul landei sudoripare 7) 8ul"ul p#rului

) pider!a 9) ;er!a 10) rteriol#17) Corpuscul oli 1) 6i"re ner+oase


8/187


9/187

%n der!#, unde se #se(te o "oat# re'ea +ascular#, auloc schi!"uri nutriti+e)

%ipo!erma

ste partea pround# a pielii care ace le#tura cu 'e-

suturile su"iacente) a este alc#tuit# din 'esut conjuncti+ (i'esut adipos care per!it alunecarea pielii pe 'esuturilealate dedesu"t)


10/187

Ner'ii pieii

Re'eaua +ascular# a pielii se %!plete(te cu o +ast# re'eaner+oas#, ale c#rei ele!ente ajun p&n# la "a$a epider!ei)

*ielea este un oran sen$iti+-sen$orial de recep'ie (i deinor!a'ie, %n rosi!ea sa, se #sesc un nu!#r !are de

corpusculi tactili, ter!ici 2pentru rece (i cald (i pentrusensi"ilitate dureroas#) Re'eaua ner+oas# de inor!a'ieeste du"lat# de ilete !otorii, care ac'ionea$# asupra !u(-chilor 2de e.e!plu !u(chii e'ei)

riinea ner+ilor sen$iti+i (i !otori este %n !#du+aspin#rii, iar a celor care ac'ionea$# asupra landelor (i +a-selor este %n siste!ul ner+os +eetati+ si!patic) ;atorit#acestei +aste re'ele ner+oase, riul, c#ldura, lo+iturile, ar-surile etc) sunt trans!ise, %ntr-o rac'iune de secund#, lacentrii ner+o(i, care dau co!and# de retraere i!ediat# ase!entului respecti+)

ANE(ELE PIELII

)an!ee &e*acee

%(i au sediul %n der!, de iecare ir de p#r iind ata(at#c&te o astel de land#) landele se"acee secret# se"u!, osu"stan'# %n a c#rei co!po$i'ie intr# lipide, colesterin#,resturi celulare etc) /ecre'ia de se"u! %ncepe la 5 ani, este!a.i!# la adul'i (i sc#$ut# la persoanele %n +&rst#, c&nd

pielea lor de+ine aspr# (i uscat#)/ecre'ia landelor se"acee depinde de elul ali!enta'i-

ei) /e"u!ul une p#rul (i pielea, pe care o ace supl#, oere(te de uscare (i de p#trunderea %n ea a lichidelor dinaar#)

%!preun# cu su"stan'ele acide care se or!ea$# la su-praa'a pielii, ca ur!are a e+apor#rii sudorii, se"u!ulor!ea$# un strat su"'ire, cu reac'ie acid# 2pD 5-, cu rol

protector al pielii %!potri+a p#trunderii !icrooranis!e -

11


11/187

lor) *rin sp#lare, stratul acid dispare, el re#c&ndu-se des-tul de repede, dup# -3 ore)

)an!ee &u!oripare

>ceste lande %(i au sediul %n der!, de unde %(i tri!it

secre'ia 2sudoarea la supraa'a pielii prin ni(te canale, alec#ror oriicii e.terne poart# nu!ele de pori) u!#rul po-rilor de pe pielea unui adult este de apro.i!ati+ 3 !ilioa-ne) Cele !ai !ulte lande sudoripare se al# pe trunchi,&t, !e!"re, a.ile, pal!e, plante etc)

/udoarea con'ine 99E ap#, pu'in# sare, ur!e de uree,resturi !eta"olice, aci$i a!ina'i, o su"stan'# alcalin# 2carese acidiic# la contactul cu aerul, aci$i ra(i etc) a deaj#un !iros acid (i de$area"il) *roduc'ia de sudoare este

per!anent#, ea neajun&nd %ns# %n %ntrei!e la supraa'apielii, iind a"sor"it# la ni+elul stratului cornos) /udoarea

cur#'# pielea, distrue !icro"ii de la supraa'a sa (i contri-"uie la eli!inarea unei cantit#'i anu!ite de uree)Transpira'ia este un proces i$ioloic nor!al, rolul s#u

principal iind de !en'inere constant# a te!peraturii in-terne a corpului) Transpira'ia inter+ine ori de c&te ori te!-

peratura a!"iant# scade sau cre(te) =ara, transpira'iacre(te (i iarna scade %n !od auto!at)

P"ru

ste un ila!ent cornos, i!plantat o"lic %n der!) R#d#-cina p#rului este a(e$at# pe o papil# +ascular#, prin in-

ter!ediul c#reia pri!ese hrana necesar#)Fa supraa'a pielii p#rul este constituit dintr-un stratcornos, %n co!po$i'ia c#ruia intr# r#si!i, pi!en'i (i chiaraer) F&n# r#d#cin#, iecare ir de p#r are c&te o land#se"acee si un !u(chi care %l $"urle(te)

Cre(terea p#rului se ace prin di+i$iunea celulelor de lar#d#cina sa)

1


12/187

Un+#iie

/unt pl#ci cornoase, se!itransparente, care acoper#e.tre!it#'ile deetelor, a+&nd r#d#cina %nipt# su" pliul%ndoit al pielii)

R#d#cina unhiei (i patul pe care ea st# sunt or!ate

din celule ase!#n#toare celor din stratul cornos alpielii)Bnhia cre(te oarte repede 21A10 !! pe $i, de la r#-

d#cin# spre !arinea sa li"er#) Cre(terea este !a.i!# %n-tre 5-30 de ani, ca apoi s# scad#, o dat# cu +&rsta)

COMPO,IIA PIELII

Ap" 27E, care este, de apt, o solu'ie de s#ruri !ine-rale: calciu, !ane$iu, potasiu, sodiu, cupru, ier, $inc,luor, arsenic, osor, iod, sul, sodiu etc)

Proteine$ ele constituind GscheletulH der!ei (i epider-!ei, cu cele trei su"stan'e caracteristice pielii: eratina,colaenul (i pi!en'ii:

1) eratina este concentrat# %n epider!, %n p#r (i unhii)1) colaenul este ele!entul esen'ial al su"stan'ei in-

tercelulare a 'esutului conjuncti+, al c#rui de$echili"ru an-trenea$# %!"#tr&nirea)

1) pi!en'ii 2!elanin#, care dau culoarea near# a p#-rului, datorit# con'inutului %n ier (i sul)

Ate &u*&tan-e lipide, colesterol, steroli etc)

/UNCIILE PIELII

*ielea este un oran protector al %ntreului oranis!,pe care %l ap#r# de toate aresiunile e.terne) *rin "oata sare'ea ner+oas#, sen$iti+#, pielea ne inor!ea$# %n per!a-nen'# despre starea !ediului a!"iant 2ri, c#ldur# (idespre cele !ai ne%nse!nate aresiuni e.terne 2%n'ep#turi,

presiuni) C&nd ace(ti actori dep#(esc un anu!it pra,

13


13/187

oranis!ul reac'ionea$# pro!pt (i se ap#r# prin esturirele.e, %n pri!ul r&nd prin retraerea se!entului aectat)

Bn alt !ijloc de ap#rare al oranis!ului %l constituie!antaua acid# protectoare or!at# la supraa'a pielii %!-potri+a prolier#rii !icro"ilor (i !uceaiurilor) *entru caaceast# !anta protectoare s# nu dispar# (i s# se reconsti-tuie repede dup# sp#lare sau dup# un du(, nu +or i olosites#punuri (i deteren'i prea alcalini, ci nu!ai produse neu-tre) >stel de !#suri se i!pun !ai ales dup# +&rsta de 45de ani, c&nd %ncepe in+olu'ia pielii)

ospodinele care olosesc deteren'i oarte alcalini, %n!od e.cesi+, se e.pun la der!ato$e 2erup'ii !aculare pe!&ini (i ante"ra'e)

Fa ni+elul pielii are loc un schi!" de a$e: din e.teriorp#trunde o.ien, iar din interior se eli!in# "io.id de car-"on)

*e l&n# aceast# unc'ie respiratorie, pielea are (i unae.cretorie) a const# din eli!inarea din oranis!, prininter!ediul sudorii, a produ(ilor neolositori)

*rin piele sunt a"sor"ite dinaar# unele su"stan'e chi-!ice sau "ioloice con'inute %n produsele cos!etice sau %ncele olosite pentru !asaj)

*ielea !ai asiur# !en'inerea unei te!peraturi con-stante a oranis!ului, un rol i!portant a+&ndu-1 transpira-'ia (i circula'ia s&nelui perieric)

;r) >) ;esau. spune c# 'esutul reticulio-endotelial dinder! secret# un hor!on analo Reticulinei M, un !edi-ca!ent descoperit de proesorul clujean luliu Moldo+an2194)

;espre unc'ia endocrin# a pielii +or"esc (i al'i autori)Bnii dintre ei consider# hista!ina secretat# de piele, carese +ars# %n s&ne, un hor!on care ac'ionea$# asupra +a-selor de s&ne, pe care le dilat#)

Tot pielea !ai secret# anu!ite su"stan'e care ac'ionea-$# asupra landelor enitale, apt pentru care unii cerce-


14/187

t#tori o consider# o land# se.ual# accesorie) *ielea se-cret#, de ase!eni, en$i!e (i er!en'i celulari de natur#

proteic#, care, %n do$e oarte !ici, transor!# proteinele,lipidele (i lucidele %n su"stan'e asi!ila"ile)

ESUTUL SUBCUTANAT

/e #se(te su" piele, pe care o separ# de !asele !us-culare) >cest 'esut este constituit din i"re elastice (i dinnu!eroase +ase sanuine (i li!atice) >+&nd o consisten'#la.#, el reali$ea$# un strat elastic (i !o"il %ntre piele (i!u(chi) ra'ie acestui 'esut elastic, pielea poate aluneca (i%n acela(i ti!p se poate !ula pe structurile su"iacente,adapt&ndu-se la toate !odiic#rile de or!#, %n unc'ie derelieul anato!ic)

C&nd acest 'esut este %nc#rcat e.cesi+ cu celule adipoa-

se, el se u!l# (i %(i pierde la.itatea) %n elul acesta pieleade+ine !ai pu'in !o"il#)

OASELE

asele scheletului o!enesc 01i+. 2 (i 3, %n nu!#r de0, sunt de trei eluri: luni, scurte (i plate)asele un+ise #sesc la ni+elul membrel%r 'u!eri%are 2hu!erus, radi-us, cu"itus (i in1eri%are 2e!ur, ti"ia, peroneu, &curte$ lani+elul m#inil%r 2carpiene, !etacarpiene, alane, label%r

!ici%arel%r 2astraal, calcaneu, !etatarsiene, alane,c%l%anei "ertebrale 2+erte"re (i pate$ la craniu 2parietal,te!poral, occipital etc) (i t%race 2o!oplat, stern)

sul este constituit dintr-un 'esut co!pact (i sponios,acoperit de o !e!"ran# i"roas#, nu!it# periost lipse(te%n locurile %n care se insera tendoanele (i unde oasele searticulea$# %ntre ele)

15


15/187

6i) ) asele corpului)6a'a anterioar#:

1) *arietal1) ccipital1) Te!poral1) =erte"re

cer+icale1) !oplat1) Capul

hu!erusului1) Coaste1) Du!erus1) Cu"itus

10) 6e!urll)Rotula1) *eroneu13)Ti"ia1) Maleola intern#1) Calcaneu1) Metatars1) Maleola e.tern#

1) Marele trohanter1) siliac1) Capul e!urului1) /acru!1) /tern1) Cla+icula1) Ma.ilar inerior1) Ma.ilar superior1) 6rontal1) 6alane1) Metacarp1) Radius

1) a$al

1 /cheletul u!an cuprinde ur!#toarele oase:

3 CAPCraniu 2 oase: rontal, occipital, parietal 2,te!-

poral 2, senoid, et!oid/a-" 214 oase: dintre care 7 e.terne:

$io!atic 2,na$al 2, !a.ilar superior 2 (i !a.ilarinerior2!andi"ul#

24


16/187

6i) 3) asele corpului)6a'a posterioar#:

1) *arietal1) ccipital1) =erte"re cer+icale1) Mandi"ul#

2!a.ilarinerior

1) Ma.ilar superior1) Cla+icula1) !oplat1) =erte"re1) s iliac

1) Coccis1) >straal1) Calcaneu1) Ti"ia

1) *eroneu1) rilaj costal1) Tu"ero$itatea

poste-rioar# a ti"iei1) @io!atic1) Te!poral

2. 3 TRUNC%ICooana 'erte*ra" cu 4 +erte"re, dintre care 7

cer+icale, 1 dorsale 2toracale, 5 lo!"are, 5 sa-crate (i 4 cocciieneCutia toracic"-stern

- coaste 21 perechi, care or!ea$# cutia toraci-c#, pri!ele 7 coaste se unesc %n a'# pe osul

17


17/187

stern, 3 pe un cartilaiu su"sternal (i ulti!eledou# sunt li"ere 2lotanteBa5in oase iliace)

3 MEMBRU SUPERIOR

Um"r o!oplat, cla+icul#Bra- hu!erusAnte*ra- cu"itus (i radiusM6n"

(car!* oase 2scaoid, se!ilunar, pira!idal,pisior!, trape$, trape$oid, osul !are, unci-or!

I metacar!* 5 oase(1alan,e 23 pentru iecare deet, cu e.cep'ia de-

etului !are, care are dou# alane)

3 MEMBRU IN/ERIOR

Coap&" e!ur)am*"$ ti"ia, peroneu, rotul#Picior - tar'* astraal, calcaneu, scaoid, cu"oid,cuneior!e 23

- metatar'(1alan,e-

ARTICULAIILE

>rticula'iile sau %ncheieturile sunt or!a'iuni prin carese lea# dou# oase +ecine %n scheletul u!an) le'unt 1i7ene%ntrerupte, ca de e.e!plu suturile oaselor cutiei cranie-ne,'emim%bile cu !o"ilitate redus# 2articula'iile corpu-rilor +erte"rale, oaselor tarsiene etc) (i m%bile-

Capetele oaselor articula'iilor !o"ile sunt tapetate cuun cartilaiu in, suplu (i re$istent) >ceste oase sunt !en-'inute %n contact unele cu altele, printr-un !an(on i"ros,

1


18/187

nu!it capsul# articular# (i de !u(chii %nconjur#tori, %n in-teriorul capsulei se #se(te lichidul sino+ial, care lu"re-ia$# suprae'ele articulare)

>rticula'iile per!it, %n unc'ie de or!a lor, !i(c#ri dele.ie, e.tensie, adduc'ie, a"duc'ie, rota'ie etc)

TENDOANELE

/unt ascicule su"'iri, i"roase, de culoare al"#, or!atedin 'esut conjuncti+, oarte re$istente) Cu ajutorul lor,!u(chii sunt lea'i de oase) Tendoanele ac posi"il# con-tractarea !u(chilor (i !i(carea se!entului respecti+)Bnele tendoane se #sesc direct su" piele 2!&ini, picior,c#lc&i)

Fa ni+elul tendoanelor se pot produce unele !odiic#ri,ele a+&nd dierite cau$e: inacti+itate, lu"reiere insuici-

ent#, aderen'e, irita'ii, inla!a'ii, conestii etc) /uerin'eletendoanelor se !aniest# prin u!l#turi locale (i dureri)Masajul clasic se e.ecut# (i la ni+elul tendoanelor, o

dat# cu !asajul !u(chilor, cele !ai olosite !ane+re iindnete$irile)

lMU7C%II

Mu(chii corpului o!enesc sunt de trei eluri:'triai2supu(i +oin'ei o!ului, nete&i 2nu sunt supu(i +oin'ei

o!ului (i intermediari 2!u(chiul ini!ii)/u6c$ii 'triai sunt lea'i direct de oase prin inter!e-diul tendoanelor (i apone+ro$elor) i deter!in#!i(c#rile)

/u6c$ii nete&i se #sesc %n pere'ii oranelor ca+itare:loinac, intestine, +e$ic# urinar# etc) Contrac'ia lor

produ-i- olirea respecti+ului con'inut)?n corpul o!ului sunt aproape 400 de !u(chi)

19


19/187

Masajul clasic se adresea$# pielii, 'esutului su"cutanat,!u(chilor, %n special celor supericiali 01i+. 8 (i 5, ten-doanelor etc) Masajul se ace pentru !u(chii s#n#to(i,atroia'i 2+olu! !ic(orat, contracta'i, inla!a'i 2!io$iteetc)

0

6i) 4) Mu(chii corpului)6a'a anterioar#:

1) 6rontal1) Te!poral

1) r"icularulpleoapelor8uccinatorr"icularul "u$ei*#tratul "u$eiinerioareMarele $io!atic

1) Micul $io!atic

1) Triunhiularul"u$elor

1) Trape$

1) ;eltoid1) *ectoral1) 8iceps1) ;in'at1) "lic1) Fun supinator1) Croitor 1) *eronier lateral1) a!"ier anterior1) e!en intern1) Marele aductor1) =astul intern1) *ectineu


20/187


21/187

NERVII

er+ii sunt co!pu(i din i"re ner+oase care pleac# dinrrcier (i !#du+a spin#rii, #c&nd le#tura cu %ntreul ora-nis!) ;up# unc'ii, ner+ii sunt de !ai !ulte eluri:'im!a(

1

6i) 5) Mu(chii corpului)6a'a posterioar#:

1) ccipital1) /tero-cleido-

!astoidian1) Trape$1) ;eltoid1) Micul (i !arele

rotund1) Marele dorsal1) Marele o"lic1) Marele esier1) Tensor

10) 8iceps crurall l) /e!i-tendinos

1) e!en e.tern1) e!en intern1) Tendonul >chile


22/187

tici !ara'im!atici m%t%ri 'en&iti"i 6i mic6ti- Cei care %(iau oriinea %n creier se nu!esc ner"i cranieni 21 pe-rechi, iar %n !#du+a spin#rii, ner"i ra$idieni-

er+ii !otori asiur# co!anda !u(chilor (i oranelor)er+ii sen$iti+i pri!esc di+erse sen$a'ii pe care letrans!it la siste!ul ner+os central)

/iste!ul ner+os central cuprinde creierul 2ad#postit %ncutia cranian# (i ane.ele: mdu"a '!inrii 2ad#postit# %ncanalul rahidian al (irei spin#rii (i ner"ii-

;in ner+ii rahidieni pleac# ner+ii perierici, %n !ajoritatealor !ic(ti 2or!a'i din i"re !otorii (i sen$iti+e, care iner-+ea$# !e!"rele superioare (i inerioare) Cele !ai rec+entesuerin'e ale ner+ilor sunt ne+raliile 2dureri de-a lunul tra-iectului unui ner+ (i ne+ritele 2le$iuni inla!atorii)

Re+iunie anatomice

Masajul poate i aplicat pe %ntreul corp 2!asaj ene-ral sau nu!ai pe anu!ite se!ente ale corpului: a'#, &t,a"do!en, torace, spate, (ale, u!#r, "ra', ante"ra', !&ini,coaps#, a!"#, picior 2!asaj par'ial) Bn !asor tre"uie s#cunoasc# "ine toporaia acestor reiuni)

/A9

*e a'# se #sesc ca+it#'ile care ad#postesc oranele desi!' 2ochi, nas, ureche, li!"#) *ielea e'ei este oarte "ine

+asculari$at#) Mu(chii e'ei sunt !ici (i nu!ero(i, uniidintre ei iind dispu(i %n jurul oriiciilor 2ochi, ur#, nas)*rincipalii ner+i ai e'ei sunt: ner"ul 1acial 2care co-

!and# !u(chii e'ei (i ner"ul ri,emen cu cele trei ra-!uri ale sale, care iner+ea$# ochiul, nasul, din'ii (i li!"a)

>nato!ia e'ei tre"uie s# ie "ine cunoscut# de cos!e-ticieni)


23/187

l

)AT

Cea1a se %ntinde de la !arinea osului occipital p&n#lasco"iturile supracla+iculare (i u!eri) Mu(chii s#i sunt

nu-!ero(i, ei iind dispu(i %n patru planuri) Ceaa esteiner-+at# de ra!urile ner+ilor cer+icali)

Re+iunea anterioar" se %ntinde de la osul hioid2situat%ntre "a$a li!"ii (i larine p&n# la urculi'a sternului)>icise #sesc: cartilaiul tiroidian 2!#rul lui >da!, landatiroid#, arterele carotide pri!iti+e, +enele juulareinterne)

*ielea este oarte su"'ire)Re+iunie aterae sunt %ncruci(ate de !u(chiulsternocleido!astoidian pe aici trec artera carotid#, +ena

juular#, ner+ul hipolos 2co!and# !i(c#rile li!"ii,ner-+ul +a 2relea$# acti+itatea ini!ii, pl#!&nului,sto!acu-lui etc)

>ceast# reiune este !ai pu'in a"ordat# de !asori)

SPATE

Corespunde reiunii din dreptul coloanei +erte"raledorsale, de o parte (i alta) %n partea superioar# se #sesc!u(chii !arele dorsal (i trape$, iar %n proun$i!e!u(chii+erte"rali)

ste una din $onele cele !ai olosite %n !asajulclasic,tradi'ional (i rele.oen)

7ALE6oarte !ul'i "olna+i se pre$int# la !edic pentru

durerii ?c (ale, reiune anato!ic# denu!it# %n ter!eni!edicaliGreiunea lo!"o-sacrat#H) ;e o"icei, aceast# reiuneeste!asat# %n acela(i ti!p cu spatele)

3


24/187

TORACE 2cutia toracic#

ste or!at de stern, coaste (i coloana +erte"ral#cer+ico-dorsal#) Toracele este separat de a"do!en de!u(chiul diara!)

?n cutia toracic# se #sesc pl#!&nii (i ini!a)

ABDOMEN

>"do!enul este !ai pu'in a"ordat %n ti!pul !asajuluieneral, dac# nu e.ist# indica'ii speciale, ca de e.e!pluconstipa'ia)

%n ca+itatea a"do!inal# se #sesc nu!eroase orane,

unul dintre ele iind intestinul ros) @onele sale de proiec-'ie sunt olosite %n !asajul rele.)

/ESE

>(a se nu!esc p#r'ile c#rnoase, posterioare ale corpu-lui) 6esele sunt or!ate din trei !u(chi esieri: !are, !ij-lociu (i !ic) >ceast# reiune este a"ordat# %n !asajul e-neral, c&t (i %n cel se!entar)

MEMBRUL SUPERIOR 2toracicUm"ru este or!at din osul o!oplat, hu!erus (i cla-

+icul# 2partea e.tern#) ste %n+elit de un !an(on rosor!at din lia!ente (i !u(chiul deltoid, care are o or!#triunhiular#) l ridic# "ra'ul lateral, %nainte (i %napoi, p&-n# la ori$ontal#) >cest se!ent este a"ordat oarte !ult %n!asajul clasic)

Bra-u este or!at din osul hu!erus, %n+elit de !u(chi)

4


25/187

l

l

Ante*ra-u este or!at din oasele radius sicu"itus, %n-+elite de !u(chi)

Articua-ia pumnuuiui este or!at# de radius,cu"itus6i oasele carpiene)

M6na este or!at# din oasele carpiene,!etacarpiene (ialane)

MEMBRUL IN/ERIOR 2pel+in

7o!u este or!at de osul co.al, care seJarticulea$#

posterior cu osul sacru! (i lateral cu e!urul) ?nreiunea(oldului se #sesc !u(chii esieri 2!are, !ijlociu (i!ic)

Coap&a este or!at# de osul e!ur, %n+elit deur!#torii!u(chi: c+adriceps, croitor, a"ductori etc)

)enunc#iu este or!at din e!ur, ti"ie, peroneu(ilolul#, lia!ente laterale etc)

)am*a este or!at# de oasele ti"ia (i peroneu,

%n+eliteilc !u(chii e!eni, peronieri, a!"ier etc))e5na este o articula'ie or!at# de oasele ti"ia,

pero-neu, astraal)

La*a picioruui este or!at# din oasele tarsiene,!e-liilarsiene (i alane)

Me!"rele superioare (i inerioare sunt se!entelecele!ai olosite, de to'i !asorii, %n ti!pul !asajuluieneral,K ?ar !ai ales %n !asajul se!entar)

Cunoa(terea tuturor acestor reiuni anato!ice esteo"liatorie pentru !asorii proesioni(ti si chiar pentruiii-proesioni(ti, care olosesc !ai ales auto!asajul)


26/187

C>*?TFBF ??

MASAJUL CLASIC

I&toric

*ri!ul est terapeutic al o!ului a ost punerea !&iniipe locul dureros sau chiar recarea instincti+#, est care ad#inuit p&n# %n $ilele noastre) Care dintre noi nu-(i reac#

pielea %n locul %n care s-a lo+itL *ri!ul est terapeutic al

unei !a!e nu este punerea pal!elor sale pe runtea copi-lului e"ril sau pe locul durerosL ;e !ulte ori, trata!entuls#u de Guren'#H ace !inuni)

6recarea (i chiar linerea locului dureros sunt reac'iiinstincti+e %nt&lnite (i la unele ani!ale) /ali+a !ultoracontri"uie la cicatri$area rapid# a r#nilor)

6recarea pielii pentru +indecarea "olilor a #cut partedin arsenalele terapeutice ale (a!anilor de pretutindeni,din ti!purile cele !ai %ndep#rtate) *&n# la estul pro-

priu-$is, ei rosteau di+erse or!ule !aice, %nso'ite deesturi spectaculare, care i!presionau nu nu!ai pe "ol-

na+, dar (i pe cei din jur) ;ac# uneori o"'ineau (i unelere$ultate, ele se datorau, desiur, autosuestiei)*ri!ele !#rturii scrise despre !asajul terapeutic,

G!etodicH, le #si! %n docu!entele chine$e, eiptene (iindiene, +echi de peste 50 de secole) Cu 3 000 de ani %)Dr),%n China !asajul era asociat i!nasticii !edicale, una din

practicile sectei reliioase Tao-Cheu, care a+ea s# ia un!are a+&nt %n !ileniul ur!#tor) ;in arsenalul terapeutic al+echilor chine$i !ai #ceau parte acupunctura (i plantele!edicinale)


27/187

;in papirusurile eiptene (i din alte docu!ente, al#!c# pe !alul ilului se olosea, pentru t#!#duirea "olilor,si !asajul, al#turi de plante !edicinale)

Conor! scrierilor aur+edice, %n ?ndia anilor1500 %)Dr), !asajul se olosea pentru %nrijirea corpului)

astel de practic# #cea parte din preceptele reliioaseG/cha!+ahnaH, care o"liau pe to'i credincio(ii s# se ric'i-one$e di!inea'a cu uleiuri !irositoare) ?nteresant de (tiuteste aptul c# +echii indieni cuno(teau o serie de !ane+re,

printre acestea al&ndu-se nete$irile, presiunile (i r#!&nt#-rile) i %ncepeau cu !asarea etei, apoi a trunchiului (i ter-!inau cu !e!"rele inerioare, de la r#d#cin# spre deete)

;up# re%ntoarcerea lui >le.andru Macedon din ?ndia2331 %)Dr), la curtea sa se oloseau nete$iri (i ric'iuni ale

pielii cu "ahete speciale din ilde()Ni alte popoare asiatice, precu! asirienii, "a"ilonienii,

per(ii, e+reii a+eau %n arsenalele lor terapeutice !asajul)

%n recia antic#, !asajul era o"liatoriu pentru solda'i,care %l oloseau $ilnic al#turi de e.erci'ii i$ice speciale)>!"ele practici erau necesare pentru %nt#rirea corpului)*ri!ii !asori proesioni(ti au ap#rut %n cadrul "#ilor pu-

"lice, pro+enind din "#ie(i) i se nu!eau ali!te'- 6a!iliilerece(ti "oate a+eau pe l&n# cas# un astel de !asor

proesionist)Masajul terapeutic a ap#rut %n recia antic# ce+a !ai

BliAiu, un !are !erit %n r#sp&ndirea sa a+&ndu-1 Dipocrate,supranu!it (i p#rintele !edicinii) l reco!anda !'ela1ia2!asaj %n li!"a elin# pentru G%nt#rirea corpului (i sl#"ire

p!resi+#H) /e practica, deci, un !asaj iienic (i terapeu-? %n acela(i ti!p) Medicii reci oloseau !ane+re +ariate,iOl !ai cunoscute iind "aterile (i r#!&nt#rile) 8aterileu #cea cu pal!a sau cu pal!ule 2lop#'ele speciale con-i-Pionate din le!n) Medicul reco-ro!an >sclepiade dinttllinia, olosea ric'iile (i r#!&ntarea pentru Gresta"ilireaiOlnli"rul i$ic al oranis!uluiH)

7


28/187

*rin inter!ediul !edicilor reci, !asajul a p#truns laRo!a, unde a ost aplicat pentru pri!a dat# %n casele unor

personalit#'i de sea!# ale cet#'ii) ;e la istoricul rec*lutarh, al#! c# ne+raliile cu!plite, de care suerea !a-rele eneral, o! se stat (i scriitor ro!an, Caius luliusCaesar, erau a!eliorate nu!ai cu !asaj, !ane+ra cu cele!ai "une re$ultate iind Gciupirea pieliiH) *linius cel 8#tr&na o"'inut acordarea cet#'eniei ro!ane de la %!p#rat, dup# ce1-a tratat, cu !ult succes, cu !asaje $ilnice) Mane+rele olo-site de *linius erau presiunile, ric'iile si "aterile cu pal!ele);espre ric'ii, Celsus spunea c# re+iorea$# corpul (i %nt#-resc %ncheieturile) l aplica !asajul la trata!entul "olilorreu!atice (i la recuperarea r#ni'ilor)

%n sta"ili!entele ro!ane la !are pre' erau "#ile (i !a-

sajele) Cele"rul alen, !edicul personal al %!p#ratuluiMarc >ureliu (i al (colii de ladiatori, aJ scris un interesanttratat, teoretic (i practic, despre !asaj) ?n %ntreaa antichi-tate reco-ro!an# !edicii aplicau !asajul (i i!nastica!ai ales %n scopuri iienice, %n secolul al ?=-lea +estitul!edic ri"asius +or"e(te, %ntr-una din operele sale !edi-cale, despre i!portan'a ric'iilor, despre !odul lor de apli-care (i despre eectele lor terapeutice)

%n +ul !ediu, practicile !edicale reco-ro!ane au osta"andonate, o"scurantis!ul %nlocuindu-le cu tot elul de+r#jitorii) le a+eau s# renasc# %n secolele care au ur!at,

apoeul iind atins %n epoca Rena(terii) Masajul (i-a rec#-p#tat toate drepturile dup# pu"licarea, de c#tre !edicul ita-lian erola!o Mercuriale, %n anul 159, a unui tratat despre!asaj, intitulat G;e arte !nasticaH pe care autorul 1-adedicat %!p#ratului Ma.i!ilian al ??-lea) >cest tratat eraoarte "oat %n inor!a'ii cu pri+ire la !asaj (i la i!nastica!edical#) Tratatul #cea o trecere de la i!nastica antic# lacea !odern#, autorul reco!and&nd e.erci'ii i$ice acti+e si

pasi+e) pera lui Mercuriale s-a "ucurat de aprecierea Bni-+ersit#'ilor din *ado+a, 8olona, Ro!a (i *isa)


29/187

Marele chirur rance$ >!"roise *are 21509-1590,care a pus "a$ele i!nasticii ortopedice, reco!anda !a-sajul pe l&n# celelalte trata!ente)

?n secolele ce au ur!at, !asajul a cunoscut o a!pl#de$+oltare %n /uedia, >nlia, 6ran'a, er!ania (i %n alte

'#ri europene) *oetul suede$ *er Denri Fin 21707-177, pro!otorul unei i!nastici speciale, care %i poart#nu!ele, a pus "a$ele !oderne ale !asajului, %n '#rilea!intite !asajul a ost introdus %n toate centrele !edicale,unde au luat iin'# nu!eroase (coli de specialitate)

%n 'ara noastr#, cu !ulte decenii %n ur!#, !asajul eralolosit e!piric de c#tre dotoroaiele satelor) Fa sate se !ai

practicau (i !ane+re e!pirice pentru trata!entul entorse-lor (i lu.a'iilor, al#turi de !asaje)

Masajul (tiin'iic a ost introdus de !ult# +re!e %ndinicile de chirurie, ortopedie, reu!atoloie, dar !ai ales %n

policlinicile sporti+e) *ri!a lucrare de specialitate a ost pu-

"licat# %n 'ara noastr# %n anul 15, de c#tre R)*) Mana) ase intitula GMasajul, istoricul, !anipula'iunile, ac'iunea i$i-oloic# si trata!entul c&tor+a !aladii prin acest re!ediuH,l )itcratura de specialitate conse!nea$# de atunci nu!eroasealic lucr#ri ase!#n#toare, printre autorii cei !ai cunoscu'iall&ndu-se o!ul de (tiin'# (i pedao, proesorul doctor,>drian ) lonescu, dasc#l al !ultor enera'ii de speciali(ti)

>st#$i, %n Ro!&nia, pe l&n# !asajul clasic, nelipsit dinniscnalele !edicinii sporti+e, se !ai practic# at&t !asajulirllc.oen (i !asajul tradi'ional, c&t (i !asajul !ecanic)

Cum ac-ionea5" ma&a:u

>c'iunea !asajului asupra corpului o!ului, indierenti ?c !ane+ra olosit#, este, %n pri!ul r&nd, !ecanic#, di-icct# asupra pielii (i indirect# asupra 'esuturilor din pro-

9


30/187

un$i!e sau la distan'# de locul !asat, c&nd se +or"e(te de!asaj rele.oen)

ectele !asajului sunt i!ediate (i tardi+e) ectelei!ediate au o durat# scurt#, dispar repede, iar cele tardi+e,care se produc lent, persist# %n locul unde s-a eectuat !a-

ne+ra sau la o !ai !ic# sau !ai !are distan'# 2ca %n !a-sajul rele.oen)%n unc'ie de elul !asajului 2eneral sau par'ial, de

!ane+rele olosite 2nete$iri, r#!&nt#ri, "ateri etc), eec-tele sunt dierite: e.citante, sti!ulante, cal!ante, rela.anteetc)

;ac# %n ur!# cu c&te+a decenii !asajul se practica %n!od e!piric, e.perien'a !asorului a+&nd un rol deose"it%n o"'inerea unor re$ultate, ast#$i, o astel de practic# tera-

peutic# este nelipsit# din clinicile de chirurie, ortopedie,reu!atoloie, recuperare, dar !ai ales %n ca"inetele de!edicin# sporti+#) Masajul clasic se practic# !etodic, pe

"a$e (tiin'iice)%n r&ndurile care ur!ea$# +o! !en'iona, pe scurt, cu!

ac'ionea$# !asajul asupra unor structuri anato!ice (i caresunt eectele sale:

;. a&upra pieii1) %i %!"un#t#'e(te consisten'a, elasticitatea (i

!o"ilita-tea

1) o cur#'# de celulele cornoase pro+enite %n ti!puldes-cua!#rii (i sti!ulea$# cre(terea celor tinere

1) o cur#'# de i!purit#'i1) inluen'ea$# a+ora"il unc'iile sale secretorii,

prindeschiderea canalelor sudoripare (i a celor princare seeli!in# se"u!ul

1) produce o +asodilata'ie local# 2pielea se%nro(e(te!ane+rele oarte enerice cresc te!peratura pieliicu 1QC

(i chiar !ai !ult

30


31/187

1) prin nete$irea pielii, se ac'ionea$# asuprater!ina'ii-lor ner+oase sen$iti+e, o"'in&ndu-se, %n elul acesta,eectecal!ante

1) !asajul rela.ea$# 'esuturile su"iacente, "oate %ni-"re sen$iti+e

1) prin nete$ire se scade tensiunea !u(chilor, uneorila

ju!#tate1) !ane+rele prounde cresc presiunea tisular#, pe

care0 du"lea$# la ni+elul 'esutului su"cutanat (i o triplea$# lani+elul !u(chilor

- !asajul ac'ionea$# asupra unor $one rele.oene si-

tuate pe piele, inluen'&nd, pe cale rele.#, unc'iile unororane)

Cteva sfaturi:

1) c&nd stratul de 'esut adipos este a"undent,presiunilei! +or i prea enerice, ci "l&nde, alternate cu unr#!&n-iit lar (i pround

1) de re'inut c# !ane+rele oarte enerice producrupe-

1 ca lo"ulilor de r#si!e (i a +aselor locale oarte!ici, ca-i c se !aniest# prin apari'ia echi!o$elor locale 2unii spe-) lali(ti olosesc, totu(i, astel de !ane+re trau!ati$ante latrata!entul celulitei

1) dup# !ane+rele enerice !asorul +a acoperi cupal-!ele reiunea !asat#, pe o supraa'# c&t !ai !are,c&te+aAcei de secunde, pentru a+ori$area resor"'iei !airapide alichidelor stanate %n 'esutul conjuncti+

1) %n ti!pul !ane+relor enerice (i prounde +or ie+i-liitc $onele cu +ase supericiale (i trunchiuriner+oase!ari

- !asajul este inter$is %n ur!#toarele $one anato!ice:


32/187


33/187

l1) !asajul pround pe suprae'e !ari de piele

producecre(terea tensiunii arteriale 2!a.i!a cu 0-30

!! coloa-n# de !ercur (i !ini!a cu 10 !!)

;. a&upra &i&temuui ner'o&Tre"uie (tiut c# pielea are aceea(i oriine

e!"rionar#ca (i siste!ul ner+os) >ceast# GsolidaritateH e.plic#unele!odiic#ri la ni+elul pielii 2aneste$ii, pareste$ii,hipereste-Aii ap#rute cu oca$ia unor suerin'e ale siste!ului

ner+os)>c'iune:1) !asajul e.cit# ter!ina'iile ner+oase din piele,

din!u(chi, din tendoane si din articula'ii, !ane+rele


34/187

ene

rice

i+&n

dee

cte sti!ulatoare, iar cele "l&nde cal!ante1) !ane+rele oarte enerice, e.ecutate pe anu!ite

$one

)ilc pielii, sunt trans!ise centrilor ner+o(isuperiori, de un-de sunt retrans!ise, pe cale rele.#, unor orane2!asajulicle.oen

1) !asajul eneral, "ine e.ecutat, produce o "un#dis-

po$i'ie, o sen$a'ie de rela.are, destindere,!oti+ pentrurare este indicat pentru trata!entul asteniei (istresului)

;. a&upra -e&utuui mu&cuarMasajul e.cit# ter!ina'iile ner+oase nu nu!ai pe

celedin piele, ci (i pe cele din !u(chi, ascii, apone+ro$e (i


35/187

ten-doane)Masajul!u(chi

lor pereiuni,rupurisause!entenulipse(t

e din arsenalele !edicului si !asorului sporti+)>c'iune:

!asajul !u(chilor le cre(te e.cita"ilitatea,conducti-

"tlitatea, contractilitatea (i le de$+olt# elasticitatea

1) !ane+rele u(oare (i lente rela.ea$# !u(chiio"osi'i (ii ontracta'i

1) r#!&ntatul acti+ea$# circula'ia la ni+elul+enelor!ici (i capilarelor, !#rind +olu!ul celor dere$er+#, cui icsterea circula'iei locale a s&nelui (i li!ei

33


36/187

-intensiic# procesele !eta"olice locale, accelerea$#circula'ia s&nelui (i reacerea re$er+elor de licoen)

*entru o"'inerea celor !ai "une re$ultate, !u(chii ceur!ea$# a i !asa'i tre"uie s# ie %n repaus co!plet, iarsu"iectul rela.at)

%n !u(chiul inacti+ 2relati+, s&nele (i li!a stanea$#,celulele r#soase de+in +olu!inoase, 'esutul i"ros sede$+ol# !ult, ca ulterior s# se instale$e atroia (i deene-rescenta !uscular#)

?ntr-un !u(chi acti+, procesele a!intite nu au loc)*entru un astel de !u(chi, !asajul este oarte "eneic,!ai ales c&nd la ni+elul s#u au sur+enit trau!atis!e u(oa-re, cu! sunt rupturile) 6i"ra !uscular# epui$at# de+inedureroas# (i incapa"il# de a se !ai contracta)

Mu(chiii antrena'i, %nt&lni'i la sporti+ii de peror!an'#,pot reali$a cu u(urin'# un eort crescut, ur!are a !asajului)

Ma&a:u mu=c#ior a &porti'i se reco!and# pentrucre(terea re$isten'ei oranis!ului la eort, pentru o !ai

"un# adaptare la eort, pentru %!piedicarea acu!ul#rii lo-cale de produse re$iduale to.ice etc)

*entru sporturile rele, de !are eort, se reco!and#!asaj special, pentru pre#tirea !u(chilor)

Masajul eectuat %n ti!pul pau$elor co!"ate contracturilesi asupli$ea$# !u(chii, iar cel eectuat dup# ter!inarea pro-

"ei %nl#tur# o"oseala (i contri"uie la o reacere !ai rapid#)

1) a&upra ten!oaneor =i tecior ten!inoa&e

1) se olosesc nete$iri (i ric'iuni "l&nde, aceste!ane+reiind e.ecutate conco!itent cu !asajul !u(chilor)

;. a&upra articua-iior-se olosesc nete$iri cu pal!a, pentru di!inuarea (i

chiar dispari'ia durerii presiunile "l&nde contri"uie la re-sor"'ia lichidelor din jur)

34


37/187

3 a&upra -e&uturior =i or+aneor pro1un!e- !asajul clasic nu are ac'iuni directe, ci indirecte)

Mane're !e ma&a:

GMasajul - spunea unul dintre !arii no(tri speciali(ti,proesorul uni+ersitar >drian lonescu - este ansa!"lul deac'iuni siste!atice, !anuale sau !ecanice, e.ercitate asu-

pra p#r'ilor !oi ale corpului, capa"ile s# produc# eectei$ioloice (i terapeutice utile oranis!ului)H Ni acesteeecte sunt produse de tot elul de !i(c#ri (i !ane+re, ca-re, %!"inate ar!onios, pot a+ea re$ultate oarte "une) Fa oase!enea !#iestrie se ajune dup# ani !ul'i de practic#)

Mane+rele olosite au dierite denu!iri, suesti+e, %nle#tur# cu !i(c#rile e.ecutate sau eectele lor asupra

structurilor !asate) Mult# +re!e au ost olosi'i ter!enil l&nce$i, care, ulterior, a+eau s# ie %nlocui'i cu ter!eni!!&ne(ti)

;in !ultitudinea !ane+relor olosite, 5 dintre ele suntunda!entale (i anu!e: nete5irea$ 1ric-iunea$ 1r"m6ntaceast# !ane+r# se asea!#n# cu r#!&ntatul p&inii) aconst# din apuc#ri, ridic#ri, ap#s#ri, deplas#ri %ntr-o partesi alta a pielii (i 'esuturilor su"iacente, a !u(chilor su-

periciali dintr-o reiune a corpului)>pucarea se poate ace cu o !&n# 01i+. sau dou#

01@+.$pe suprae'e !ari, sau nu!ai cu deetele pe su-prae'e !ai !ici) Mane+rele se e.ecut# at&t c&t per!iteelasticitatea (i !o"ilitatea structurilor respecti+e) le nutre"uie s# ie dureroase)

3


43/187

/i+. /i+.

6r#!&ntatul sau petrisajul 2denu!ire preluat# din li!"arance$# este o !ane+r# tot at&t de !ult olosit# ca si ne-2c$irea (i ric'iunea) /e practic# !ai ales pe reiunile cele!ai !usculoase: cea#, "ra'e, ese, a!"e etc) Mane+rele

prounde (i "l&nde contri"uie la %ndep#rtarea lichidelor %ne.ces din $ona respecti+#, iar cele oarte enerice $dro-

"esc 'esuturile su"iacente (i pere'ii +aselor raile, iindur!ate de echi!o$e (i he!atoa!e)

6r#!&ntatul corect aplicat contri"uie la %ndep#rtareacheaurilor de s&ne (i a unor noduli, la asupli$area ade-icn'elor or!ate %ntre 'esutul s#n#tos (i cicatricial)

6r#!&nt#rile lente, e.ecutate cu !ult# r#"dare, aur l cete sedati+e (i decontracturante, iar cele rapide suntsii!ulante si toniiante) 6r#!&nt#rile prelunite o"osesc

pacientul)?ntensitatea r#!&nt#rilor +a i sc#$ut# proresi+, ea

de+enind, spre s&r(itul trata!entului, oarte "l&nd#) Fa

ni+elul !e!"relor r#!&nt#rile pot i e.ecutate cu o !&n#sau cu a!"ele, dispuse ca un cle(te %n jurul lor, care sedeplasea$# u(or, de jos %n sus, %n sensul circula'iei +enoaset le %ntoarcere 2de la e.tre!it#'i c#tre ini!#)

6r#!&ntatul !u(chilor se indic# du# i!o"ili$#riprelunite sau %n unele "oli neuroloie) ?n a!"ele ca-Auri !u(chii sunt !ai !ult sau !ai pu'ini atoni, sauatroia'i)

l

3

9


44/187

Mane+ra respecti+# este oarte !ult olosit# %n !asajulsporti+ilor, pentru sti!ularea !u(chilor, !ai ales a celoro"osi'i %n ur!a unui eort !are)

BATEREA

/e ace cu ajutorul pal!elor, cu !arinea cu"ital# a!&inilor, cu deetele 2drepte sau %n or!# de ciocan, cu

pu!nii 01@+. ;$prin lo+ituri succesi+e, ale c#ror intensi-tate (i rit! +aria$# %n unc'ie de reiunea anato!ic# indi-cat# si scopul ur!#rit)

/i+. ;

8aterile cu pal!ele deschise produc un el de plesc#it,iar cu pal!ele %n or!# de c#u( sau +entu$#, un $o!otsurd)

6i) 11

8aterea cu deetele a!"elor !&ini este ase!#n#toareunui GtocatH, 01i+. ;;$ iar cea cu +&rul deetelor %ndoite%n or!# de ciocan, unui Gcioc#nitH) >ceast# ulti!# !ane-

40


45/187

+r# se olose(te pe torace (i spate, de o parte (i alta a co-loanei +erte"rale, interscapular) Mane+ra respecti+# ac'io-nea$# %n !od rele. asupra aparatului respirator) a esteolosit# (i la noul n#scut, i!ediat dup# na(tere, pentru

pro+ocarea pri!elor respira'ii) *ercu'iile inter+erte"rale (ipara+erte"rale sunt olosite (i %n rele.oterapia +erte"ral#)

8aterile u(oare sunt e.citante, cresc tonusul !uscular,!#resc contrac'iile etc) 8aterile cu durat# crescut# acti-+ea$# circula'ia local# a s&nelui, sti!ulea$# schi!"urilenutriti+e) astel de !ane+r# se olose(te %n perioada de%nc#l$ire a sporti+ilor, !ai ales %n sporturile de iarn#)

8aterea nu tre"uie s# ie niciodat# dureroas#) a esteur!at# de contrac'ii u(oare ale !u(chilor su"iacen'i (i dei-.citarea u(oar# a oranelor prounde)

Ca (i r#!&ntatul, "aterea poate i olosit# cu succes (iin auto!asaj) Mai tre"uie spus c# la ne+oie, "aterile pot ie.ecutate (i prin %!"r#c#!inte)

VIBRAIA

ste o !i(care oscilatorie periodic# produs#, %n ca$ulnostru, cu +&rul deetelor 2unul sau !ai !ulte, cu pal!a,l - o anu!it# reiune a pielii, !ai !ic# 2puncte sau !aii nare) ste de dorit ca !ane+ra s# ie e.ecutat#, pe c&t po-si"il, cu presiuni constante)

Caracteristica +i"ra'iilor este rit!ul lor rapid (i nu ap#-iirea) =i"ra'iile practicate pe un sinur punct cu ajutorulKliOBctelor 2unul sau !ai !ulte se aplic# pe traiectul trun-?iiului ner+os, pe inser'ia unui tendon, %n jurul unei arti-ula'ii, de-a lunul unei +ene sau !u(chi)

=i"ra'iile "ine e.ecutate produc rela.are, acti+ea$# cir-nlalia local#, inluen'ea$# acti+itatea unor orane, pre+inOdoseala etc)

?ndica'ii: dureri, st#ri conesti+e, contracturi !uscula-KO, lensiuni psihice etc)

41


46/187

ALTE MANEVRE

3 Trepi!a-ia

ste o +ariant# a +i"ra'iei) a const# din +i"ra'iicontinuie, e.ecutate pe +ertical#, cu rec+en'# oarte !are)

Mane+ra este oarte o"ositoare pentru un !asor) *&n# ladescoperirea +i"ratoarelor !ecanice, +i"ra'iile !anuale2trepida'iile erau oarte !ult olosite %n aec'iunile pul-!onare cronice pentru u(urarea eli!in#rii produselor pa-toloice)

=i"ratoarele !ecanice sunt pre+#$ute cu dispo$iti+especiale pentru relarea rit!ului (i intensit#'ii +i"ra'iilor,%n unc'ie de scopul ur!#rit)

3 Ciupirea

Mane+ra const# din apucarea pielii si 'esuturilor su"ia-cente si chiar a unor !u(chi supericiali, at&t c&t este posi-

"il, cu dou# deete 2!are (i ar#t#tor, 01@+. 1 (i ridicareapliului or!at) Br!ea$# rularea pliului cu dou# deete01@+. ; sau !ai !ulte)

/i+. ;2 /i+.;

4


47/187

l

astel de !ane+r# produce decontracturarea (irela.a-rea !u(chilor supericiali) *entru a ac'iona asuprastructu-rilor prounde, ciupirea tre"uie s# ie c&t !ai a!pl#, o

!a-ne+r# destul de reu de reali$at)Fa ni+elul peretelui a"do!inal (i %n locurile !ai

sensi-"ile, dar suple (i cu elasticitate !are, se pot practicaciu-

piri u(oare) 6olosite %n locurile sensi"ile, ciupirilede+ininsuporta"ile)

De re-inutF Ciupirile nu tre"uie s# ie delocdureroase)

3 MaaGareaste o !ane+r# de r#!&ntare) a const# din

prindereapielii (i 'esutului su"cutanat %ntre deetul !are (i restulileetelor, pliul or!at iind apoi r#!&ntat (i storsener-ic) Mala.area se !ai poate e.ecuta cu dou# !&ini)

Mala.area se aplic# pe 'esuturile la.e (i atone,situa'ie%nt&lnit# la ni+elul !u(chilor a"do!inali ai

"olna+ilor

loarte sl#"i'i si e!acia'i)Cu aceast# !ane+r# se acti+ea$# circula'ia local# (isetoniic# structurile respecti+e)

3 Ap"&area

/e poate e.ecuta cu pal!ele, cu deetele !ari, cutoatetOetele, %n unc'ie de indica'ii, pe tendoane (i pereiunile!ai pu'in !usculoase) C&nd ap#sarea se ace pe

tendoane,!ane+ra se e.ecut# %n acela(i ti!p (i %n (an'uriledintrei ?o, pe toat# luni!ea lor)

6or'a ap#s#rilor poate a+ea dierite intensit#'i:u(oar#,UVdic (i puternic# 2eneric#, %n unc'ie de indica'ii)*en-ii ii trata!entul ne+raiilor se reco!and# ap#s#riu(oare,u pulpa deetului !are, de-a lunul trunchiului ner+osiii-r+ul sciatic, ner+i intercostali)

*e reiunile !usculoase, rotunde 2!u(chiul deltoid,ap#-Klrile se ac cu &tul !&inii, prin !i(c#ri rotati+e2r#suciri)


48/187

43


49/187

>p#s#rile e.ecutate pe un !u(chi lun +or i #cutede-a lunul i"relor sale)

Fa ni+elul !e!"relor, presiunea se ace cu o !&n#,sau cu a!"ele, pentru !u(chii a!"ei, coapselor etc) %na!"ele situa'ii se!entul respecti+ este prins ca %ntr-uncle(te)

Mane+ra se e.ecut# de la +&rul e.tre!it#'ilor p&n# lar#d#cina lor, %n sensul circula'iei de %ntoarecere a s&nelui+enos, pe care o +a inluen'a)

>p#s#rile !ai pot i eectuate cu pulpa unui deet, peanu!ite puncte, cu! se procedea$# %n presopunctur#, re-le.oterapie, /hiatsu, !icro!asaj chine$ etc)

3 Cernut>ceast# !ane+ra const# din prinderea, cu a!"ele !&ini,a !aselor !usculare (i rularea lor, %ntre pal!e, de !ai!ulte ori, apoi ridic#ri rapide, de jos %n sus, a reiunii res-

pecti+e)Cernutul se olose(te %n !asajul sporti+, pentru !e!-

"re, !ai ales dup# !ane+rele !ai enerice, cu! sunt r#-!&ntatul (i "aterile, sau dup# nete$irile (i ric'iunile e.e-cutate pentru rela.are)

3 Ruat

Mane+ra este ase!#n#toare cernutului, prinderea iinde.ecutat# cu deetele %ntinse, pal!ele ap#s&nd reiunearespecti+#) Rulatul se ace %n toate direc'iile, la %nceput!ai lent apoi rapid)

Ca (i cernutul, rulatul ac'ionea$# asupra tuturor structu-rilor anato!ice: piele, 'esutul celular su"cutanat, la. saur#sos, si !u(chi, a+&nd eecte rela.ante)

Rulatul (i cernutul, oarte ase!#n#toare %ntre ele,sunt nelipsite din arsenalele !asorilor sporti+i, %n lipsa

44


50/187

acestora, %n cadrul auto!asajului, sporti+ul olose(tea!"ele !ane+re, !ai ales %n pau$e, pentru eectele lorrela.ante)

De re-inutF Cernutul (i rulatul nu tre"uie s# ie dure-i oase sau s# pro+oace contracturi !usculare)

3 Scuturatste o !ane+r# rela.ant#, olosit# %n !asajul sporti+, %n

pau$ele co!peti'iilor) Const# din !i(c#ri oscilatorii rit!i-ce, e.ecutate cu !&inile pe %ntreul corp sa par'ial 2to-race, !e!"re)

MANEVRE HNSOITOARE

Trac-iuni

Fa s&r(itul !asajului se e.ecut# trac'iuni u(oare asupra

urlicula'iilor !e!"relor (i +erte"relor cer+icale) Fa ni+elul!e!"relor, trac'iunile se e.ecut# cu !&inile, una iindplasat# deasupra articula'iei, iar alta su" articula'ie) Trac'i-unile sau traerile se ac %n sens lonitudinal, prin !i(c#riu!oare, nedureroase)

Mane+ra respecti+# ac'ionea$# asupra articula'iei (i 'e-suturilor !oi din jur: lia!ente, capsul# articular# (i!u(chi, %nainte (i dup# trac'iuni se reco!and# nete$ireahlaud# a articula'iei respecti+e)

Trac'iunile la ni+elul coloanei cer+icale se ac pe !asai ?r !asaj, pacientul iind culcat cu a'a %n sus) ;up# ce %i2iiinde capul cu pal!ele, plasate pe e'ele laterale ale cra-!ului 2t&!ple (i runte, !asorul e.ecut# c&te+a trac'iuniiiUiUWire, %n sens lonitudinal)

Mo*ii5area articua-iior

Mi(c#rile la ni+elul articula'iilor se e.ecut# %n unc'ieSlr indica'ii: pasi+e sau acti+e, cu sau #r# re$isten'#) *en-

45


51/187

tru unele din ele pacientul poate sta culcat pe !asa de !a-saj, iar pentru altele, a(e$at pe un scaun)

Mo"ili$#rile tre"uie s# ie "l&nde (i nedureroase) Cele"ru(te (i inte!pesti+e pot produce accidente ra+e, ca dee.e!plu la ni+elul coloanei cer+icale 2lu.a'ii ale +erte-

"relor)?ndierent de !ane+rele de !asaj olosite (i de elul

!i(c#rilor ajut#toare, dup# un astel de trata!ent su"iectultre"uie s# ie rela.at (i odihnit)

MASAJUL STRUCTURILOR

ANATOMICEIMLA

lu!ul care "eneicia$# cel !ai !ult de !asaj este pie-Oti) Masajul % cur#'# de de(eurile oranis!ului (i de pro-dusii lo.ici care se eli!in# prin sudoare (i se"u!) >ceste

produse, %!preun# cu celulele !oarte de pe piele (i praul2-pus, %i astup# porii, %ntr-o !ai !ic# sau !ai !are !#sur#)

Masajul contri"uie la reenerarea !ai rapid# a pielii,prin sti!ularea producerii de noi celule care, %n !od pro-resi+, le %nlocuiesc pe cele !oarte, de la supraa'a sa)

Masajul ac'ionea$# asupra +aselor din piele, prin co!-pri!are (i deco!pri!are, %n elul acesta se ace o i!nas-tic# +ascular#, deose"it de "eneic# pentru %!"un#t#'ireacircula'iei locale) i!nastica +ascular#, reali$at# (i prinalte !ijloace, ca de e.e!plu trecerile succesi+e de la cald(i rece, de !ai !ulte ori, are un rol deose"it (i %n procesulde ter!orelare)

Mane+rele "l&nde 2nete$irea ac'ionea$# asupra re'eleiner+oase sen$iti+e din piele, contri"uind, astel, la a!elio-rarea durerilor (i la producerea unei sen$a'ii de "ine)

4


52/187

ESUTUL CELULAR SUBCUTANAT

Masajul %ntre'ine suple'ea acestui 'esut (i circula'ia lo-cal# a s&nelui (i li!ei) ete$irea ce+a !ai eneric#, cua!"ele pal!e, prin !i(c#ri circulare, %n toate sensurile,apoi petrisaj cu deetele, contri"uie la o !ai "un# iriare a'esuturilor prounde)

rosi!ea acestui 'esut nu este unior!#, ea +ariind %nunc'ie de stratul de r#si!e) C&nd este a"undent, 'esutulcelular se u!l# %n "loc (i %(i pierde elasticitatea, iar pielearespecti+# se %ntinde)


53/187

!ai ales c&nd acesta nu asocia$# un rei! ali!entar hipo-caloric (i !ult# !i(care)

MU7C%I

Mane+rele +or i %n unc'ie de starea !u(chiului: pentruun !u(chi atroiat, inacti+, se reco!and# !ane+re sti!u-lante (i toniiante, iar pentru cei acti+i, !ane+re toniiante,at&t desconestionante, c&t (i pentru %ndep#rtarea o"oselii)

*entru !u(chii sporti+ilor, supu(i la eorturi !ari, sereco!and# !ane+rele sedati+e (i cal!ante)

TENDOANE

Tendoanele pot i !asate %!preun# cu !u(chii sau se-parat) Masajul sti!ulant const# din prinderea tendonului%ntre deetul !are (i restul deetelor, apoi nete$irea sa cudeetele de la cealalt# !&n#, care +a i deplasat# spre loculde inser'ie, %n ur!#torul ti!p !u(chiul +a i r#!&ntat c&t!ai pround si eneric)

Masajul dcsconestionant %ncepe cu o nete$ire "l&nd#,a cilrei presiune +a i crescut# proresi+) ete$irea se e.e-cutl cu pulpa a dou# deete 2!are (i ar#t#tor, care se +or!odela pe tendonul respecti+, pe toat# luni!ea sa)

ARTICULAII

/uerin'ele articula'iilor, destul de rec+ent %nt&lnite %npractic#, !aniestate local prin dureri, conestie, inla!a-'ie, li!itarea !i(c#rilor (i, de !ulte ori, prin cre(terea +o-lu!ului, pot "eneicia de nete$iri "l&nde)

Bnele articula'ii sunt reu de a"ordat 2(old, alteledi!potri+# 2cot, enunchi, pu!n, le$n#)

*entru articula'iile u(or %n'epenite, inacti+e, ca ur!area unor trau!atis!e, se reco!and# un !asaj eneric pentrusti!ularea circula'iei s&nelui) /e %ncepe cu nete$iri cu

4


54/187

a!"ele !&ini, care se aplic# %n jurul articua'iei ca un !an-(on) =a ur!a !asajul "l&nd al tendoanelor (i !u(chilorrespecti+i) ete$irea se !ai poate practica cu +&rul unuideet, pe linia articular#, la ni+elul enunchiului (i le$-nei, prin !ane+re ce+a !ai enerice)

*entru u!l#turile u(oare, ap#rute dup# e.erci'ii inten-se si prelunite, nete$irea se +a ace cu a!"ele pal!e, prin!i(c#ri circulare, pe %ntreaa reiune) Mane+rele nu tre-

"uie s# produc# dureri si nici sen$a'ii nepl#cute)

VASE

>c'iunea !ecanic# a !asajului se trans!ite nu nu!aiasupra pielii, a(a cu! a! +#$ut, ci (i asupra 'esuturilorsu"iacente, unde se #sesc nu!eroase +ase sanuine, decali"ru oarte !ic 2artenole, +enule) %n unele reiuni se #-sesc +ene supericiale de cali"ru !ic, ca de e.e!plu la ni-

+elul capului, !&inilor (i picioarelor) ;ac# nete$irea pielii,practicat# cu "l&nde'e, %n aceste reiuni, nu este deloc noci-+#, restul !ane+relor sunt trau!ati$ante, !ai ales celeenerice) ;in acest !oti+, se reco!and# respectarea +aselorsupericiale alate %n spa'iul popliteu 2a'a posterioar# a e-nunchiului, triunhiul lui /arpa 2la r#d#cina !e!"ruluiinerior, a.ila 2su"soara, pliul cotului etc)

Masajul +enelor inla!ate este inter$is, chiar nete$ireahl&nd#)

%n schi!", +asele prounde "eneicia$# de !asajuleneric aplicat pe reiunile !usculoase)

NERVI

Masajul supericial, %n special nete$irea, se adresea$# (iBM!ina'iilor ner+oase din piele, a+&nd eecte "eneice %niltirerile locale, !ai ales %n ne+ralii)

Masajul pround este "eneic %n pare$e (i parali$ii)

49


55/187

PRACTICA MASAJULUI

;e la %nceput tre"uie spus c# !asajul nu poate i prac-ticat de oricine (i oriunde) Ni totu(i, %n anu!ite situa'ii,acel GoricineH poate practica unele or!e de !asaj 2auto-

!asaj, !asaj iienic, sporti+ etc))u ne %ndoi! nici o clip# c# !asorii proesion(ti sau

a!atori nu +or 'ine sea!a de indica'iile (i contraindica'iile!asajului, pre$entate %n painile ur!#toare) rice a"atere%nsea!n# nu nu!ai ineicienta trata!entului, "a chiar %n-r#ut#'irea st#rii pacientului)

*entru reu(ita trata!entului este ne+oie de un !ediua!"iant pl#cut, de o ca!er# spa'ioas#, lu!inat#, aerisit# (isuicient de %nc#l$it# %n lunile reci)

Masorul tre"uie s# ie s#n#tos (i +iuros, s# ai"# !&i-nile calde, s#n#toase, curate, cu unhiile t#iate) ?!"r#-

c)l!inlea tre"uie s#-i ie lejer# pentru a nu-i %!piedica!i(c#rile) *rin s#n#tatea !asorului %n'elee! (i s#n#tatea!ental#)

*acientul +a sta, %n ti!pul !asajului eneral, co!pletdeA)"r#cat, culcat pe o !as# special#, %nalt# de 0-5 c!2%n unc'ie de talia !asorului (i lun# de 10 c!) Masorultre"uie s# se !i(te %n +oie %n jurul !esei (i s# poat# e.e-cuta u(or orice !ane+r#) C&nd se e.ecut# un !asaj par'ial,!asorul poate sta a(e$at pe un scaun) *e !as# se pune uncear(a curat, niciodat# un a(ternut !oale, %n care pacien-tul s# se scuunde) Cear(aul tre"uie schi!"at la iecare

pacient) C&nd pacientul st# cu a'a %n sus, i se +or pune su"cea#, su" enunchi (i su" le$ne, prosoape curate, %!p#-turite)

rdinea reiunilor anato!ice ce ur!ea$# a i !asate,dier#) Bnii speciali(ti %ncep cu picioarele, al'ii cu spateleetc) ?ndierent de se!entul a"ordat la %nceput, !ane+relese e.ecut# %ntotdeauna %n sensul circula'iei de %ntoarcere a

50 v

r!


56/187

s&nelui 2circula'ia +enoas#, adic# de la perierie spreini!#)

;urata unui !asaj eneral poate i p&n# la 0 de !i-nute, iar pentru cel par'ial 5-0 !inute) Fa s&r(itul !a-sajului se e.ecut# !i(c#ri pasi+e, apoi acti+e cu re$isten'#)

le +or i u(oare, niciodat# "ru(te, inte!pesti+e, pentru anu produce accidente ra+e, !ai ales la ni+elul coloaneicer+icale)

%n ti!pul !asajului, !asorul se +a concentra nu!aiasupra acti+it#'ii sale) l nu tre"uie s# !ai eectue$e, %nacela(i ti!p, (i o alt# acti+itate, ca de e.e!plu pri+itul latele+i$or sau cititul unui $iar)

%ntre !asor (i pacient tre"uie s# e.iste rela'ii de cordi-alitate (i %ncredere deplin#) >!"ii tre"uie s# se concentre-Ae asupra !asajului, e+it&nd orice el de discu'ii)

PRODUSE PENTRU MASAJ

Mane+rele !asajului clasic, e.ecutate pe o piele uscat#si p#roas#, produc dureri) *entru ascest !oti+ este ne+oiede aplicarea pe piele a unui produs special, care tre"uie s#ai"# ur!#toarele calit#'i: s# u(ure$e alunecarea !&inilor

pe piele, s# ie area"il la contactul cu pielea, s# ai"# un!iros pl#cut, s# contri"uie la %ntre'inerea pielii, s# poat# i%ndep#rtat u(or (i repede de pe piele, dar !ai ales s# nu l icnoci+ pentru piele (i oranis!)

3 Pu!ra !e tac 2silicat de !ane$iu

>ceast# pudr#, de culoare al"#, are ur!#toarele incon-+eniente: astup# porii pielii, este reu de %ndep#rtat de pepii-le 2neiind solu"il# %n ap# (i alcool, constituie un stratlAolator %ntre pielea !asorului (i cea a su"iectului)

>re %ns# dou# !ari a+antaje: per!ite alunecarea !&i-nilor pe piele cu !ult# u(urin'#, #c&nd posi"il# e.ecutarea%nlnror !ane+relor (i este u(or de procurat)

51


57/187

,*


58/187

*entru de$o"turarea porilor de pe piele 2astupa'i cutalc se ac ric'iuni cu ap# alcooli$at#)

3 Ueiu !e mi+!ae !uciste un lichid al"en, cu !irosul speciic al ructului

de !idal#, care r&nce$e(te repede la aer (i lu!in#) steun produs e.celent pentru !asaj, dar oarte scu!p) /e !aiolose(te, su" or!# de aplica'ii locale, pentru arsuri, cr#-

p#turi ale pielii (i la %ntre'inerea pielii uscate)Co!po$i'ie: olein# 255-75E, e!ulsin#, pepton#, cal-

ciu, osor, potasiu, sul, !ane$iu, +ita!ine 2>,8 etc)?ncon+eniente: p#trunde repede %n piele, ceea ce i!pu-

ne olosirea de !ari cantit#'i pentru un !asaj eneral)

3 Trct#anoamina 2stearat de triethanola!in#l Mc un lichid al"en incolor sau al"en deschis, +&s-

cos, solu"il %n ap# (i alcool) 6iind +&scos, %n ti!pul rec#-rii pielii produce sen$a'ie de c#ldur#, apt pentru care este%ndoit cu ap# de trandairi)

>+antaje: p#trunde pu'in %n piele si se %ndep#rtea$#u(or prin sp#lare cu ap# sau prin recare cu un prosopu!ed)

/e p#strea$# %n lacoane "ine %nchise (i erite de lu!i-n#)

3 )icerina6iind solu"il# %n ap#, poate i %ndep#rtat# u(or de pe piele

prin ric'iuni cu un prosop !uiat %n ap# c#ldu'#) ste olo-sit# !ai !ult %n !asajul par'ial)

3 Ueiu !e nuc":s te e.ce len t pen t ru !asa j ) /e cu r# '# r epede de pe

piele)

ti

>4


59/187

Co!po$i'ie: aci$i ra(i nesatura'i 273-4E, acid oleic,Ainc, potasiu, osor, sul, ier, calciu, +ita!ine 2>,8,C,*ctc)

/e !ai olose(te la ric'ionarea pielii copiilor cu rahi-tis!, %n ane!ii (i unele der!ato$e 2aplica'ii locale)

3 Ueiu !e &emin-e !e &tru+uri6oarte "un pentru !asaj, iind unul dintre cele !ai o-

losite produse) /e reco!and# ca ali!ent la tratata!entulh i percolesterole!iei)

Co!po$i'ie: aci$i ra(i nesatura'i 25E, +ita!ine)

3 Ueiu &impu &au cam1orat*rirrolosirea acestui ulei, alunec#rile pe piele sunt prea

u(oare, ceea ce %!piedec# eectuarea anu!itor !ane+re (ilocali$area cu preci$ie a punctelor indicate pentru !asat)

Ni acest produs p#trunde %n porii pielii, dar el poate i

%ndep#ratat cu ric'iuni uscate sau prin (terere eneric# cuo "ucat# de p&n$# curat#)

3 Va&eina/e reco!and# !ai pu'in, pentru c# ader# la piele, (i

u!ple (an'urile sale in+i$i"ile ste reu de %ndep#rtat,chiar dac# se olosesc ric'iuni cu produse alcooli$ate saus#punuri speciale)

3 Ame&tecu !e uei &impu$ &"pun =i apte !e 'ar>cest produs se olose(te oarte !ult la sporti+i, a+&nd

ur!#toarele a+antaje: alunecarea !&inilor pe piele esteu(oar#, se usuc# repede (i se poate %ndep#rta oarte u(orprintr-o si!pl# (terere, cu o "ucat# de p&n$# curat#)

3 Ate pro!u&e%n practic# se olosesc di+erse unuente sau lini!ente,

in care sunt incorporate unele su"stan'e reco!andate de

53


60/187

!edic, cu! sunt: iodul, sulul, salicila'ii, re+ulsi+ele etc),care p#trund u(or %n piele)

3 Urm"toaree pro!u&e nu 'or 1i 1oo&iteUeiurie minerae

Ueiu !e 1oarea &oareuiUeiu !e porum* 2nu produce un contact pl#cut cu pie-lea

Ueiu !e para1in" 2reu de %ndep#rtat de pe piele)

Ma&a:u me!ica

INDICAIILE MASAJULUI

A1ec-iunie aparatuui ocomotor

;e ?u %nceput tre"uie spus c# !asajul nu este un pana-ceu, cu! !ai cred unii oa!eni) *entru acest !oti+ estenecesar# enu!erarea indica'iilor sale terapeutice)

*racticienii sunt conrunta'i ast#$i cu tot !ai !ulte (i+ariate suerin'e ale aparatului loco!otor, !ai ales aleoaselor (i articula'iilor, %ntruc&t accidentele de circula'ieau crescut +ertiinos, ele al&ndu-se, %n !o!entul dea'#, pe locul trei al cau$elor de deces, dup# "olile car-dio-+asculare (i cancer) ;ac# oarte !ul'i oa!eni !ordin aceast# cau$#, !ult !ai !ul'i suer# tot elul de tra-

u!atis!e la ni+elul oaselor, articula'iilor (i !u(chiloracestea necesit# %nrijiri de specialitate, din arsena-lele terapeutice olosite pentru +indecare, dar !ai ales

pentru recuperare, nelipsind !asajul terapeutic (i iie-nic)

Masajul terapeutic este ast#$i nelipsit din clinicile de:ortopedie, chirurie, neuroloie, reu!atoloie, ca s# nu

54


61/187

!ai +or"i! de cele de "alneo%$ioterapie (i de recuperare)?at# principalele sale "eneiciare:

LA NIVELUL ARTICULAIILOR

Re!oarea%n'epenirea sau redoarea unei articula'ii are nu!eroase

cau$e: trau!atis!e locale, i!o"ili$#ri prelunite, trata-!ente re(ite, artro$# etc)

*entru %n'epenirile u(oare se reco!and# !ane+resti!ulante, care, %n acela(i ti!p, %!piedic# or!area

"ridelor) /e %ncepe cu nete$irea articula'iei, de !ai!ulte ori, cu pal!ele dispuse %n jurul ei ca un !an(on,

pentru sti!ularea circula'iei locale a s&nelui) Fa %nce-put, nete$irile +or i "l&nde, apoi din ce %n ce !ai ap#-sate, %n ti!pul ur!#tor se +or nete$i tendoanele, lia-

!entele (i !u(chii din jur);ac# linia interarticular# poate i a"ordat#, la ni+elul eise e.ecut# nete$iri, ce+a !ai enerice, cu +&rul deetului)

Entor&a

ste o le$iune articular# produs# de o !i(care or'at#care dep#(e(te li!itele !o"ilit#'ii sale, #r# deplasarea su-

prae'elor articulare) *roduce dureri (i u!l#turi locale)%n !i(c#rile "ru(te pot i le$ate lia!entele articulare)

Cele !ai rec+ente entorse se produc la le$ne (i e-nunchi)

%n unc'ie de le$iunile produse, entorsele sunt de !ai!ulte eluri:3 entor&e &impe$ #r# le$iuni lia!entare i!por-

Binte %n astel de ca$uri se olosesc nete$iri "l&nde,prelunite, eectuate cu dou# !&ini, la ni+elul articula-'iei, apoi pe reiunile %n+ecinate, unde s-a or!at u!-il ittura)

55


62/187

Masajul !edical propriu-$is %ncepe dup# 3 s#pt#-!&ni de la accident (i se adau# trata!entului de spe-cialitate) *entru entorsa le$nei se aplic# un "andajlocal, elastic)

;. entor&e cu rupturi !e i+amente

1) entor&e cu &mu+erea i+amenteor !e in&er-ie ale!u(chilor pe oase)%n ulti!ele dou# situa'ii, trata!entul %ncepe nu!ai dup#

eectuarea e.a!enului radioloie) Masajul eectuat #r#acest e.a!en este nu nu!ai neolositor, dar (i d#un#tor, el

pre$ent&nd nu!eroase riscuri) ;eci, tre"uie a(teptat dia-nosticul radioloie)

Masajul se ace pentru proila.ia e+entualelor se-chele locale, la ni+elul articula'iei, lia!entelor (i !u(-chilor)

*entru cal!area durerilor se ac nete$iri "l&nde, locale

si para-articulare, iar pe punctele dureroase +i"ra'ii alter-nale cu presiuni u(oare)

Dntorscle sunt rec+ente la sporti+i, %n astel de ca$uri,!asajul se aplic# i!ediat dup# accidentare, olosindu-senu!ai !ane+re oarte "l&nde, %n ca$ul entorselor ra+e!asajul se e.ecut# nu!ai dup# c&te+a $ile (i nu!ai la in-dica'ia !edicului)

LuGa-ia

/e produce prin dislocarea capetelor articulare ale oa-selor respecti+e (i i.area lor %n po$i'ie +icioas# prin con-tractur# !uscular#)

Masajul se e.ecut# nu!ai dup# reducerea lu.a'iei) /e%ncepe cu o nete$ire sedati+#, se continu# cu presiuni, r#-!&nt#ri (i +i"ra'ii pe !u(chii ale c#ror tendoane consoli-dea$# capsula articular#) Mane+rele se e.ecut# cu dou#deete)

56


63/187

*entru lu.a'ia enunchiului se ac presiuni cu +&ruldeetului pe linia interarticular#, corespun$#toare !enis-cului respecti+)

Masajul ace parte din arsenalul terapeutic de recupera-re)

*entru lu.a'iile %nt&lnite la sporti+i, !asajul 2nete$iriu(oare se aplic# dup# reducerea lor (i dup# i!o"ili$are,care se i!pune)

Artrita

/e !aniest# prin e"r#, u!l#turi, ro(cat# si c#ldur#local#, %n acest stadiu !asajul este contraindicat) l seindic# %n ca$ul c&nd inla!a'ia este u(oar# (i durerileapar dup# !i(c#ri intense (i prelunite) *ot i olosite!ane+re desconestionante: nete$iri "l&nde, e.ecutate cua!"ele !&ini, %n sens circular) Mane+rele tre"uie s# ielotal nedureroase (i s# nu produc# nici chiar sen$a'ii ne-

pl#cute)

Artro5a

ste o aec'iune deenerati+# locali$at# la ni+elul 'e-sutului cartilainos (i la capetele oaselor unei articula'ii)/e !aniest# prin dureri cronice, uneori acuti$ate, (i li!i-larea !i(c#rilor) 8eneicia$# de nete$iri "l&nde, e.ecutatecu a!"ele pal!e)

%i!rartro5a

Const# %n acu!ulare de lichid %n ca+itatea unei articu-la'ii este rec+ent# la enunchi, articula'ie supus# la totliOlul de trau!atis!e: rupturi de !enise, distensii, entorselc) /e reco!and# nete$iri, r#!&nt#ri, ric'iuni, presiuni lani+elul !u(chilor din jur, pentru %!"un#t#'irea circula'ieiile %ntoarcere) >ceste !ane+re contri"uie la dispari'ia pro-resi+# a lichidului respecti+)

57


64/187

LA NIVELUL OASELOR

/racturi , de

e ractu!) /Jade , darte de locul ractu!,ipsat) /e %ncepe cu nete$iX i "lana J J icea

pe !u(chii %n+ecinat) *e *'J Y s J J Jenerice, ur!ate de ra!JJco!"aterea redonlor)'iiloi Hs#n#toase din ec!atate pentru palid# !u(chl= -pentru &ec#eee JHHlosesc nete$iri "l&nde, apoiatroiei, redori articulare X ZZZZ niciodat# "rutale,r#!&nt#ri enerice chiar [ pute! J JJ deetel in# care ur!ea$#/ ? ? se !ai e.ecuta ra-

%n trata!entul tul-

siuni, r#!&nt#7

(@B3!o"ili$#ri pasi+e (i O

aii, olosindu-se

(i la r#"irea cicatri$#! ei)

59

se olosesc: nete$iri, pre-

iuni, +i"ra'ii7

CA rictiuni/leocuui 1racturii$ !ult?? *-e, acu+e, net,

) Mane+rele

e.ecut#


65/187

LA NIVELUL MU7C%ILOR

Contracturi mu&cuare*ot i co!"#tute prin nete$iri (i +i"ra'ii) iciodat# nu

se +a %ncerca o decontracturare or'at#, o astel de !ane+ra

#c&nd contractura !ai dureroas#)

Contu5ii mu&cuare/e reco!and# nete$iri, +i"ra'ii (i ric'iuni "l&nde) /unt

inter$ise r#!&nt#rile (i presiunile enerice, prounde, carespar cheaul de s&ne, %n elul acesta resor"'ia sa +a idiicil#, a+ori$&nd, %n acela(i ti!p, or!area de nodulili"ro(i (i osteoa!e !usculare dureroase)

;e !asaj !ai "eneicia$#: mio5itee acute$ um*a+o$orticoi&u etc)

A1ec-iunie &i&temuui ner'o&

Ne'ritaste aec'iunea unui ner+, oriinea sa iind inla!atorie

BBinec'ioas#) /e caracteri$ea$# prin dureri +ii, uneori?ntolera"ile)

*oate "eneicia de nete$iri "l&nde, prelunite)

Ne'ra+ia;eine(te dureri de-a lunul trunchiului unui ner+, a c#-

nii denu!ire o %!pru!ut#: ne+ralie sciatic#, ne+raliei)idal#, ne+ralie intercostal# etc)K e+ralie sciatic#pentru a!eliorarea durerilor: nete$iri (i +i"ra'ii localepentru atroie !uscular#: r#!&nt#ri prounde)Bneori aceste !ane+re pot e.acer"a durerile, ceea cei!pune sistarea !asajului)

59


66/187

- e+ralie intercostal#ete$iri pe !u(chii supericiali ai peretelui toracic (i

+i"ra'ii, pentru a!eliorarea durerilor (i contracturilor !us-culare)

Parai5iaste caracteri$at# prin neunc'ionarea !u(chilor) /ue-rin'a este !ai rec+ent# la ni+elul !e!"relor) Cau$e: le$i-uni la ni+elul siste!ului ner+os central sau perieric)

*arali$iile sunt de !ai !ulte eluri:1) locali$ate la o ju!#tate de corp: #emipe+ie

2st&n#) sau dreapt#

1) localiAa'# nu!ai la !e!"rele inerioare:parape+ie

- localiAa'# la un sinur !e!"ru: monope+ie

localiAa'# la toate cele patru !e!"re: tetrape+ie.?n paraliAiile sur+enite %n polio!ielit#, cu anchilo$area

urliciila'iilor, !asajul contri"uie la a!eliorarea circula'ieilocale si la sti!ularea schi!"urilor de nutri'ie) /e olosescneleAiri (i co!pri!#ri ale !u(chilor, !ane+re care %!pins&nele de la perierie spre ini!#, r#!&nt#ri si "ateriu(oare care ac'ionea$# asupra ter!ina'iilor sen$iti+e, pecare parali$ia nu le-a aectat) Masajul se ter!in# cu ric'i-uni enerice cu o lo'iune alcooli$at#)

*entru parali$iile posttrau!atice, postoperatorii (i neu-roloice trata!entul de recuperare se %ncepe i!ediat, !a-sajul iind unul din trata!ente)

Pare5a

ste o parali$ie u(oar#, caracteri$at# prin acti+itatea re-dus# a unui !u(chi, si!pto! pentru care "olna+ul tre"uies# se pre$inte i!ediat la !edic)

>ceast# suerin'# constituie una din indica'iile !ajoreale !asajului)

60


67/187

Parape+ia

Masajul (i auto!asajul au o !are %nse!n#tate, !ai alesiiuto!asajul, "olna+ul a+&nd dou# a+antaje, !asajul !e!-

"relor parali$ate (i o acti+itate "eneic# pentru !e!"relesuperioare)

%n ca$urile !en'ionate !ai sus, !asajul este %n acela(i11 !p un !asaj !edical (i iienic) l tre"uie #cut $ilnic lailo!iciliu, !asorul proesionist put&nd i %nlocuit de unuliinator 2unul din !e!"rii a!iliei, care (i-a %nsu(it practi-ca !asajului) Bn astel de !asaj contri"uie la %nt&r$iereadoctelor neati+e)

;up# astel de !asaje se reco!and# !i(c#ri pasi+e, re-petate, cu a!plitudine crescut# proresi+)

Cu un !asaj "ine e.ecutat, %nso'it de !i(c#ri pasi+e,pol i o"'inute oarte "une re$ultate %n pare$e, !ai alesi-!d sunt e.ecutate (i !i(c#ri acti+e ajutate)

Ne'ro5e

8eneicia$# de nete$iri "l&nde, pe %ntreaa supraa'# acorpului, #cute %n !od reulat, asociate cu !ult# !i(care:i-.erci'ii i$ice, sporturi neco!petiti+e etc)

A1ec-iuni meta*oice

O*e5itate

;intr-un %nceput tre"uie spus c# !asajul nu %ndep#rtea-

Ail 'esutul r#sos, dac# nu este %nso'it de un rei! ali!en-?ni hipocaloric (i i!nastic# !edical#) Masajul contri"uie?n u(urarea eli!in#rii produselor re$ultate din arderea r#-

i! i lor)*entru o"e$itate se poate practica un !asaj a"do!inal,

uhiectul iind culcat cu a'a %n sus, capul u(or ridicat (i+nunchii u(or %ndoi'i) /e %ncepe cu nete$iri a"do!inale,

1


68/187

cu a!"ele !&ini, cu !i(c#ri %n sensul acelor de ceasornic,intensitatea lor iind crescut# proresi+, %n ur!#toarele$ile se e.ecut# r#!&ntarea !u(chilor a"do!inali, prinde-rea pielii (i 'esuturilor su"cutanate iind #cut# cu ajutoruldeetelor)

ici ceuita nu "eneicia$# de !asaj, dac# nu se asoci-a$# un rei! ali!entar hipocaloric (i !i(care) Cea !aiindicat# !ane+r# este r#!&ntatul, pe care unii speciali(ti%l reco!and# p&n# la %n+ine'irea pielii)

*entru celulita ceei, %nso'it# de ne+ralie cer+ical# (i"rahial#, se reco!and# nete$iri (i r&!#nt#ri enerice ale!u(chiului trape$, apoi !i(c#ri acti+e, ale &tului, %n toatedirec'iile 2le.ii, e.tensii, rota'ii, cu opo$i'ia !asorului)

)uta$ !ia*etu 5a#arat (i reumati&mu cronic"ene-iciaA# de toate !ane+rele practicate %n cadrul unui !asajeneral)

A1ec-iunie aparatuui car!io


69/187


70/187

6r#!&ntatul, presiunile (i ric'iile ce+a !ai enerice siprounde, e.ecutate la 3J ore dup# !as#, co!"at consti-pa'ia (i cresc tonusul !u(chilor oranelor diesti+e)

*entru constipa'ie se !ai poate olosi ur!#toarea !a-ne+r#: presiuni (i +i"ra'ii, cu +&rul deetelor, %n partea de

jos a a"do!enului 2%n partea dreapt#, !ane+rele continu-&nd pe +ertical#, p&n# su" coaste, de unde +or ajune, peori$ontal#, %n partea st&n# (i de aici %n jos) ectele aces-tui trata!ent se o"'in %n c&te+a s#pt#!&ni (i chiar !ai pu-'in)

A1ec-iuni ortope!ice

le sunt %nt&lnite deopotri+# la copii, c&t (i la adul'i,!ulte dintre ele "eneiciind de trata!ent ortopedic, chi-rurical-ortopedic (i i!nastic# !edical# !etodic#, %ntoate caAurile !edicii reco!and# (i !asaj, par'ial sau e-niOral, !ane+ra de elec'ie iind nete$irea pielii cu intensi-lale crescut# proresi+)

MASAJUL I)IENIC

ste cel !ai solicitat !asaj %n $ilele noastre, cu stre-suri la tot pasul, cu a"u$uri de tot elul (i cu lips# de!i(care, toate eneratoare de "oal#, pe pri!ele locurial&ndu-se ne+ro$ele (i o"e$itatea, cu nu!eroasele lorco!plica'ii)

Medicina !odern# acord# o !are aten'ie proila.iei,printre !ijloacele olosite nu!#r&ndu-se si oarte !ultere!edii naturale, ca de e.e!plu !i(carea, care nu poate iconceput# #r# !asaj)

Masajul eneral (i auto!asajul ac'ionea$# !ecanic lani+elul 'esuturilor prounde, %!"un#t#'esc circula'ia s&n-elui (i accelerea$# eli!inarea produ(ilor noci+i re$ulta'i

64


71/187

ilni !eta"olis!, %n elul acesta el relea$# toate unc'iile\ i tale ale oranis!ului)

Fipsa de !i(care %ndelunat# a+ori$ea$# acu!ulareain hipoder! a unei cantit#'i crescute de lichide intersti'ia-le, care +or pertur"a schi!"urile locale, !ai ales la ni+elul

'esutului conjuncti+, despre al c#rui rol i!portant %n ora-nis! a! +or"it !ai %nainte)Masajul sau auto!asajul iienic se poate practica $ilnic

Viu la -3 $ile, ti!p de 0 !inute) ;up# !asaj se e.ecut#ni i sc#ri pasi+e, apoi acti+e cu re$isten'#, i!nastic# respi-rnlorie, e.erci'ii i$ice u(oare)

Bn !asaj eneral sau auto!asaj "ine e.ecutate produci+la.are (i o stare de "ine)

Te#nic"

/e %ncepe cu nete$irea, cu pal!ele, a reiunii

lo!"o-sacrate, a spatelui, de o parte (i alta a coloanei+erte"rale, p&n# la cea#, presiunea cresc&nd proresi+)/e trece la u!eri, torace, lateral (i posterior 2nete$iri (ir#!&nt#ri enerice pe !asele !usculare) Br!ea$#nete$irea !e!"relor superioare, de la +&rul deetelor

p>n# la u!eri, apoi r#!&nt#ri, inist&nd pe !asele !us-rnlare) ?!ediat se trece la !e!"rele inerioare, picioa-re, a!"e, coapse 2dac# este posi"il cu ele ridicate la+ertical#)

%n ti!pul ur!#tor, su"iectul st# cu a'a %n sus, cu o !i-el pern# su" cap (i su" enunchi) ete$iri pe !e!"rele

inerioare (i r#!&nt#ri enerice, dar nu "rutale, apoi nete-$ii i a"do!inale (i toracice)Masajul eneral se poate aplica (i "olna+ilor o"lia'i s#

lea la pat un ti!p %ndelunat, %n ti!pul !asajului +or iculca'i cu a'a %n sus) =or i olosite nete$iri (i r#!&nt#rilicoare sau ce+a !ai enerice, %n unc'ie de starea "olna-+ului)

5


72/187

AUTOMASAJUL

>uto!asajul sau !asajul propriului corp este tot un!asaj iienic) Mane+rele sunt cele !en'ionate: nete$iri,ric'iuni, r#!&nt#ri, "ateri (i +i"ra'ii) le se adresea$# %n

pri!ul r&nd !u(chilor (i tendoanelor, care +or i prelu-crate pe r&nd)

>uto!asajul are nu!eroase a+antaje: poate i practi-cat la orice +&rst#, de oricine, acas# sau %n concediu,at&t de persoanele s#n#toase, c&t (i de cele "olna+e) l

poate i olosit %n scopuri iienice (i terapeutice, c&ndnu pute! "eneicia de ser+iciile unui !asor caliicat, %naceast# cateorie intr&nd, %n pri!ul r&nd, sporti+ii)/porti+ul apelea$# la auto!asaj ori de c&te ori are ne-+oie: %n ti!pul antrena!entului, %n ti!pul co!peti'iei si%n perioadele luni de inacti+itate, pentru !en'inereaunei lorinc lOiAice "une (i, uneori, pentru trata!entulunui al=c'iuni u(oare)

?ncon+enientele auto!asajului sunt oarte pu'ine, delocse!niicati+e: nu pot i olosite toate !ane+rele principa-le, !ai ales pe cele !ai enerice eectele acestui !asaj nusunt %ntotdeauna eale cu cele ale !asajului proesionis-tului) Cu toate acestea, la auto!asaj nu tre"uie s# renun-'#!, pentru c#, %ntr-o "un# !#sur# %l poate suplini pe celclasic)

>uto!asajul poate i practicat %n +acan'#, %n apa !#rii,dup# toate reulile)

Te#nic"

>uto!asajul se e.ecut# st&nd pe un scaun, ordineareiunilor ce ur!ea$# a i !asate iind cea indicat# %ni) 14 a (i 1@+. 14 ", de la a la p)

;urata auto!asajului este de apro.i!ati+ 0 de !inuu(i se ace pe o piele s#n#toas#, pudrat# cu talc)


73/187

M. ;8 a

KB )6tnete$irea cu pal!ele a suprae'elor laterale, apoi a

i-lri anterioare, de sus %n josciupituri u(oare 2cu e.cep'ia e'ei anterioare, ur!ate

@ nete$iri)

67


74/187

n

/i+. ;8 *

* Cea1" =i mu=c#iu trape51) nete$irea ceei, de sus %n jos, p&n# %n partea

superioa-r# a spatelui

1) nete$irea (i r#!&ntarea !u(chiului trape$ st&n2cu

pal!a dreapt# (i a celui drept 2cu pal!a st&n#(i dinnou nete$ire)


75/187

cUm"r- nete$iri cu pal!a, de jos %n sus, %n a(a el ca deetul

!are s# ajun# p&n# la su"soar#)!Mu=c#iu maree pectora- se prinde !u(chiul %ntre deetul !are (i restul dee-

lelor, apoi se e.ecut# una sau !ai !ulte !ane+re de r#-!&ntat, prin deplas#ri spre su"soar#, ur!ate de nete$ireaai pal!ele 2la "#r"a'i aplicate pe !a!elon)

e M6iniCu !&na st&n# sau dreapt# se i.ea$# articula'ia pu!-

nului celeilalte !&ini, ca %ntr-un cle(te, e.ecut&ndu-se apoi!i(c#ri circulare %n a!"ele sensuri, cu deplas#ri spre+&r-? urile deetelor)

1 Ante*ra-e- nete$iri cu pal!a pe a'a anterioar#, %ncep&nd de la

+&rurile deetelor p&n# la cot, apoi ciupituri (i din nou

nete$iri)-nete$iri pe partea intern# a ante"ra'ului, apoi

?ri!&nt#ri p&n# la cot (i din nou nete$iri)+Coate

/e cuprinde str&ns cotul cu o !&n#, apoi se e.ecut#!i(c#ri circulare %n a!"ele sensuri)# Bra-e

- nete$iri cu pal!a pe a'a anterioar#, de la cot p&n# la!i"soar#, apoi r#!&nt#ri (i din nou nete$iri)

i Piciornete$iri la ni+elul deetelor, apoi trac'iunea lor 2cu

?!i# deete, %n a.a lonitudinal#)1) nete$iri la ni+elul t#lpilor (i e'elor dorsale alepicioa-relor, apoi ap#s#ri pe tendoanele de la acest ni+el)

1) nete$iri cu pal!a pe tendonul lui >hile, cupu!nul,)ipoi ciupituri u(oare)

: )e5ne- se apuc# str&ns le$na cu !&na, apoi se e.ecut# !i(-

c#ri circulare %n a!"ele sensuri)

69


76/187

; )am*e-nete$iri cu pal!a pe e'ele anterioare, apoi pe cele

posterioare ale a!"elor, %ncep&nd de la le$ne p&n# laenunchi, dup# care ur!ea$# r#!&nt#ri, "ateri (i din nounete$iri)

m Coap&e-nete$iri cu pal!ele pe toate e'ele, apoi r#!&nt#ri,"ateri (i din nou nete$iri)

n /e&e- nete$iri, r#!&nt#ri (i din nou nete$iri,o 7ae- (e$&nd pe scaun, se e.ecut# nete$iri cu pal!a de ace-

ea(i parte, trunchiul iind %nclinat lateral, %n partea opus#,upoi rilin!t#ri (i din nou nete$iri) >celea(i !ane+re (i

pcnlni p&rlea opus#)p A*!omen

din poAi'ia culcai, nete$irea a"do!enului cu pal!a,

pun i!Ucnri circulare, %n sensul acelor de ceasornic 2de la2liiipla la st!a, apoi ciupituri (i din nou nete$iri, ca !ai%nainte)

MASAJUL SPORTIV

*eror!an'ele sporti+e ale ulti!elor decenii, p&n# nude !ult de do!eniul ante$iei, au ost posi"ile eorturilorco!une ale oa!enuilor de (tiin'#, ale !edicilor sporti+i,ale antrenorilor, care au descoperit !etode !oderne de

antrena!ent (i de recuperare, printre !ijloacele olositeal&ndu-se (i !asajul) Ni dac# %n trecut !asajul se olosea!ai !ult e!piric, iecare !asor aplic&ndu-1 %n unc'ie dee.perien'a (i o"ser+a'iile sale, ast#$i el se practic# pe "a$e(tiin'iice)

Masajul %!"un#t#'e(te circula'ia local# a s&nelui (ili!ei, co!"ate durerile (i contractura !u(chilor o"osi'i)


77/187

accelerea$# eli!inarea prin piele (i rinichi a produ(ilorlo.ici re$ulta'i %n ti!pul eortului i$ic etc)

*entru propriet#'ile sale terapeutice, !asajul sporti+poate i %ncadrat oarte "ine %n cateoria !asajului !edi-cal, %n $ilele noastre, din staul sporti+ului de peror!an'#

lac parte un !edic si un !asor proesionist, !ane+releaplicate iind adec+ate sportului respecti+) ;e e.e!plu, %npro"ele rele, de !are eort, se olosesc !ane+re enerice,pentru scri!eri (i cicli(ti !asajul !e!"relor inerioare (isuperioare etc)

/porti+ii care nu pot "eneicia de un !asor per!anet,practic#, unii dintre ei cu !ult succes, auto!asajul)

Masajul (i auto!asajul sporti+ se practic# %n !ai !ultesitua'ii:

1) %n perioada neco!peti'ional#: !asaj iienic2di!i-nea'a (i seara, pentru p#strarea (i %ntre'inerea

s#n#t#'ii,pe-ntru p#strarea suple'ei tuturor 'esuturilor

1) %n perioada de reacere: !asaj pentruco!"atereao"oselii

1) %n perioada de pre#tire a concursului: !asajiienic

1) %n perioada concursului:1) %nainte de concurs, !asaj sau auto!asaj de

%nc#l$i-re 2chiar prin trenin, %n ca"in# sau chiar pe

stadi-on 2nete$iri (i ric'iuni u(oare1) %ntre pro"e, !asaj sau auto!asaj pentru

%nl#turareao"oselii (i !en'inerea or!ei i$ice pentru

pro"aur!#toare 2nete$iri (i ric'iuni

1) dup# concurs, !asaj pentru %nl#turarea o"oselii(i

pentru reacere, 2nete$iri)1) %n perioada de reacere si recuperare: nete$iri,

ric'i-uni u(oare, di!inea'a (i seara 2pentru un so!n "un

1) pentru accidente (i %!"oln#+iri 2le$iuni lani+elul!u(chilor, tendoanelor, entorse, lu.a'ii, racturi,le$iuniiile ner+ilor perierici, epui$are i$ic# etc) sereco!ad#!asaj !edical, pe l&n# trata!entele despecialitate

71


78/187

K pentru o"oseala cronic# 2sur!enaj, acti+itatea spor-ti+# se %ntrerupe, !asajul sau auto!asajul, eneral sau

par'ial, relu&ndu-se dup# 40-4 de ore)

MASAJUL ESTETIC!ul !odern apelea$# ast#$i la !asaj (i %n scopuri es-

tetice, pe l&n# cele iienice (i !edicale, despre care a!+or"it) a!enii, !ai ales e!eile, +or s# ai"# un corp nunu!ai s#n#tos, dar (i ar!onios, printre trata!entele olo-site %n acest scop iind (i !asajul)

Masajul estetic se adresea$#, %n pri!ul r&nd, pielii, or-anul caro %!"#tr&ne(te su" ochii no(tri) >! +#$ut c# !a-,saPiil pii-ln %i %!"un#t#'e(te circula'ia s&nelui, %i p#strea$#rliislu ii-a (i prospe'i!ea)

2 =ii !ai !ai+ aten'ie se acord# pielii e'ei, olinda +&r-

sBOi iioastiiO, pe care %ncerc#! s-o !en'ine! la aceea(iMi>iuu-) Ni acest lucru %l pute! ace cu un !asaj acial,care cuprinde loate !ane+rele) /e %ncepe cu r#!&nt#ri (i?ric'ii!i "l&nde, e.ecutate cu +&rul deetelor, de-a lunuli"relor !usculare, !ai ales asupra !u(chilor care ac'io-nea$# %n col'ul urii 2!u(chiul or"icular al "u$elor (iacelora care se opun %ncrunt#rii run'ii)

Cu +&rul deetelor se !ala.ea$# o"rajii p&n# la "ar"#,apoi %n jurul urii, pe o"raji, t&!ple (i runte) Br!ea$#, peacela(i traseu, ric'iuni (i nete$iri a!ple, dar "l&nde)

Trata!entul ridurilor este pre$entat %n capitolul./edicina tradii%nal c$ine&0-

*entru !asajul cos!etic al e'ei se olosesc dieriteproduse)

Masajul cos!etic include (i !asajul pielii capului, !a-ne+rele respecti+e iind presiuni (i r#!&nt#ri enerice cu+&rul deetului, care !en'in +italitatea pielii capului si

p#rului) Masajul se ace pe toat# supraa'a capului)

7


79/187

insist&ndu-se pe por'iunea superioar#, unde cal+i'ia se !a-niest# rec+ent)

MASAJUL SEN,ITIV

Creatorul acestui tip de !asaj este !edicul rance$COlaude Ca!illi) l reco!and# toate !ane+rele, insist&nd

pe nete$irea %ntreului corp, cu eecte sedati+e (i rela.an-le)

Masajul sen$iti+ se e.ecut# pe ond !u$ical, %n %nc#-peri speciale, cu pere'ii +opsi'i %n culori calde, sedati+e)liste de apt un !asaj co!"inat cu !u$icoterapie (icro!oterapie, cu inluen'# asupra psihicului)

Ca!illi sus'ine c# un astel de !asaj ace le#tura din-tre corp (i spirit)

Masajul sen$iti+ este cunoscut %n /B> su" denu!irea

de ma&a: cai1@ornian$ el iind practicat pe scar# !are %nser+iciile de psihoterapie)

MASAJUL EROTIC

/e adresea$# $onelor erotice, cu care o!ul se na(te,unele dintre ele de+enind sensi"ile %nc# din copil#rie)>ceste $one se #sesc pe oranele enitale e.terne, !a-ineloane, su"soar#, "u$e, !ucoasa na$al#, urechi, podul

pal!ei, reiunea sacral# 2aici se #se(te centrul erec'iei,roapse, t#lpi etc)

Masajul erotic const# din nete$iri tandre, reciproce, %nAunele a!intite, %ncep&nd cu t#lpile, %ntr-un cadru inti!,special)

Masajul erotic se practic# reciproc, nu!ai %n cuplu, nutu ca"inete de c#tre o alt# persoan#) *entru reu(ita acestui!asaj este ne+oie de draoste reciproc# (i de %n+inerealiituror co!ple.elor)

73


80/187

*entru trata!entul riidit#'ii (i i!poten'ei se.uale, ci-titorul are la dispo$i'ie !asajul rele.oen, pre$entat %n

painile ur!#toare)

ALTE /ORME DE MASAJ

< Ma&a:u pentru !rena: im1atic

ste un !asaj special, preconi$at %n deceniul ?= al se-colului trecut, de c#tre !edicul rance$ =oderr) >cest !a-saj contri"uie la drenare

Documents

Ivan Sabin Masajul Pentru Toti