Izvoarele dreptului afacerilor

7/21/2019 Izvoarele dreptului afacerilor

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-dreptului-afacerilor-56da4aef4b254 1/5

§ 3. Izvoarele dreptului afacerilor

3.1. Dispoziţii generale. Noţiunea de izvor al dreptului are trei accepţiuni: izvor de drept caformă de studiu, izvor în sens material şi izvor de drept în sens formal.Prin izvor de drept ca formă de studiu se înţelege orice sursă purtătoare de informaţie juridică. Înaceastă categorie se include orice monument istoric, inscripţie, codificare, act normativ, manual,

carte etc. Această accepţiune a noţiunii de izvor nu va fi analizată, deoarece mai departe se factrimiteri la diferite lucrări ştiinţifice şi manuale şi se dă, în final, o listă de lucrări în domeniu.Prin izvor de drept în sens material se suînţeleg relaţiile sociale reglementate de o ramură,suramură sau de o instituţie de drept. !reptul afacerilor reglementează raporturile patrimonialeşi personal nepatrimoniale care apar între întreprinzători în legătură cu desfăşurarea de cătreaceştia a activităţii economice aducătoare de profit, precum şi raporturile de intervenţie a statuluiîn această activitate.Prin izvor de drept în sens formal se suînţelege sistemul de acte normative aranjate într"oanumită ierar#ie după forţa lor juridică. Normele juridice componente ale dreptului afacerilor

sunt cuprinse în uzanţele comerciale şi în actele normative. $ importanţă deoseită pentru drepto are doctrina juridică şi practica judecătorească.3.2. Uzanţele comerciale ca izvor al dreptului afacerilor. %zanţa reprezintă o normă deconduită care, deşi neconsfinţită de legislaţie, este general recunoscută şi aplicată pe parcursulunei perioade îndelungate într"un anumit domeniu al raporturilor civile. Pornind de la dispoziţiileart.& din 'odul civil, uzanţa se aplică numai în cazul în care nu e(istă norme juridice care săreglementeze raportul juridic respectiv şi uzanţa nu contravine legii , ordinii pulice sau unelor moravuri. %zanţele comerciale sunt aplicate mai frecvent în raporturile juridice cu element dee(tranietate..

3.3. Actele normative ca izvor al dreptului afacerilor. )unt considerate izvor al dreptuluiafacerilor actele normative cu prevederi care reglementează raporturile dintre întreprinzători.!upă forţa lor juridică, actele normative au următoarea ierar#ie: 'onstituţia, acordurile şiconvenţiile internaţionale, legile *organice şi ordinare+, ordonanţele şi #otărrile -uvernului,actele ăncii Naţionale a /oldovei şi ale 'omisiei Naţionale a 0alorilor /oiliare, acteleautorităţilor pulice centrale *ministere, departamente etc.+, actele autorităţilor pulice locale şiactele corporative.3.3.1. Constituţia. 'onstituţia este legea supremă a 1epulicii /oldova. Nici un alt act normativsau normă juridică care contravine prevederilor 'onstituţiei nu are putere juridică. 2(cepţiile dela această regulă sunt stailite prin articolele & şi 3, potrivit cărora actele internaţionale45 la care

1epulica /oldova este parte au prioritate faţă de legile interne, deci şi faţă de normeleconstituţionale.'onstituţia 1epulicii /oldova, adoptată la 67 iulie 877&, în vigoare de la 65 august 877&,staileşte că factorii de ază ai economiei sunt: piaţa, liera iniţiativă şi concurenţa loială. )tatultreuie să asigure reglementarea juridică a activităţii economice, liertatea comerţului şi aactivităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorail valorificăriituturor factorilor de producţie, inviolailitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv



străine. Aceste dispoziţii pot fi puse la temelia dreptului afacerilor, deoarece decretează economiade piaţă şi stailesc că persoanele fizice şi juridice sunt în drept să"şi utilizeze proprietatea şicapacităţile intelectuale în scopuri personale, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii deîntreprinzător în limitele legalităţii şi cu respectarea principiilor concurenţei loiale.Pentru eficienţa activităţii private deoseit de importante sunt şi dispoziţiile constituţionale

privind inviolailitatea şi garanţia proprietăţii şi a investiţiilor. !eşi aceste dispoziţii inspirăoptimism, în ultimii ani practica de aplicare a normelor juridice demonstrează că organelee(ecutive şi cele jurisdicţionale înţeleg eronat aceste principii. 3.3.2. Legile ca izvor al dreptului

afacerilor . 1eglementarea juridică a activităţii economice se realizează prin legi. Acestea sîntadoptate de Parlament şi, după promulgare de către Preşedintele 1epulicii /oldova, capătăforţă oligatorie pe întreg teritoriul statului. 'onform dispoziţiilor art.56 din 'onstituţie, legilesunt de două categorii: organice şi ordinare. Prin legi organice se reglementează domeniile deactivitate socială stailite de art.56 alin.*9+ din 'onstituţie, precum şi domeniile pentru careParlamentul consideră necesar a adopta legi organice. 'elelalte domenii se reglementează prin

legi ordinare.!eoseirea dintre legea organică şi cea ordinară constă în modul de aproare. Astfel, pentru a fiaproată o lege organică este necesar votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin douălecturi. egile ordinare se aproă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În legătură cu această procedură de votare, 'urtea 'onstituţională a considerat că normele cuprinse într"o lege organicăau o putere juridică mai mare dect normele din legea ordinară.În opinia noastră, legile, cu e(cepţia celor constituţionale, treuie să aiă valoare juridică egală şide aceea considerăm funestă practica Parlamentului de a adopta legi cu valoare juridică diferită./ai mult dect att, se întlnesc legi care conţin şi norme de legi organice, şi norme de legiordinare. !e e(emplu, egea nr.889&;8775 cu privire la societăţile pe acţiuni, iniţial, a fost

adoptată ca lege ordinară. %lterior însă, prin egile de modificare nr.8463;6<<6 şi nr.885;6<<8,se arată că acestea sunt legi organice. Aceeaşi procedură a fost utilizată şi la egea nr.79;8773 cu privire la patenta de întreprinzător.!reptul afacerilor are ca oiect de studiu normele multor legi.Codul civil nr.1107/2002. În lipsa unei legi speciale, cum ar fi un cod comercial, 'odul civil43apare ca legea de ază a dreptului afacerilor, asigurnd reglementarea unitară a relaţiilor private.2l staileşte că suiecte ale raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice şi persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător *art.6+, stipulează dreptul persoanei fizice de adesfăşura activitate de întreprinzător fără a constitui persoană juridică *art.6=+, reglementeazăstatutul juridic al persoanelor juridice cu scop lucrativ, staileşte fundamentul juridic al unurilor, al dreptului de proprietate şi al altor drepturi reale asupra acestora, fără de care esteimposiilă activitatea de întreprinzător. Această activitate se realizează în principal prinînc#eierea unor contracte reglementate de 'odul civil sau de alte legi care însă, în relaţiile dintreîntreprinzători, datorită scopului propus de părţi, dondesc nuanţe specifice. Anume acestspecific îl are în vedere legiuitorul cnd operează cu termenii juridici de intermedierecomercială, agent comercial, comisionar profesionist, reprezentare comercială, mandat profesional etc. Prin acestea se suînţelege că scopul persoanei care participă la realizarea



acestor acte juridice este oţinerea de profit. Prin urmare, şi oligaţiile comerciale suntreglementate de 'odul civil, care se referă în special la reprezentarea comercială *art.643+, lamandatul profesional *art.8<99+, la intermedierea comercială *art.887<"8873+, la agentulcomercial *art.8877"8688+, la comisionarul profesionist *art.8686"8668+ etc.3.3.4. Hotărârile Guvernului ca izvoare ale dreptului afacerilor. -uvernul 1epulicii /oldova

poate interveni în activitatea economică prin acte su formă de ordonanţe şi #otărri.Act care vizează orice domeniu de activitate economică, cu e(cepţia celui care face oiectul legiiorganice, ordonanţele se adoptă numai în aza legii de ailitare adoptată de Parlament.!ispoziţiile ordonanţelor dondesc forţă de lege dacă Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aproarea ordonanţelor sau nu adoptă o lege ce reglementează domeniul respectiv. Îndomeniul economic, -uvernul a făcut uz de posiilitatea de a adopta ordonanţe în anul 6<<<,cnd a fost adoptată $rdonanţa nr.6 din 6= septemrie 6<<< cu privire la inspecţia înainte dee(pediţie a mărfurilor importate, arogată de Parlament la 9 noiemrie 6<<<.-uvernul adoptă #otărrile sale în e(ecutarea legilor. 'onsiderămcă unele #otărri anterioare

intrării în vigoare a 'onstituţiei sunt aplicaile şi în prezent, mai ales că în acest domeniu nue(istă acte legislative. Ne referim în special la >otărrea -uvernului nr.4<< din 8< septemrie8778, care a aproat Regulamentul societăţilor economice şi care reglementează modul defuncţionare a societăţii cu răspundere limitată. )unt aplicaile şi alte acte guvernamentale ca: Regulamentul model al întreprinderii municipale, aproat prin >otărrea -uvernului nr.935 din= iunie 877& */.$., 877&, nr.6+? Regulamentul provizoriu cu privire la oldinguri, aproat prin>otărrea -uvernului nr.44< din 6= iulie 877& */.$., 877&, nr.6+. >otărrile -uvernului: nr. !"2din 17 august 1##! cu privire la reglementarea monopolurilor */.$., 8774, nr. 47"=<+? nr.770din 20 octom$rie 1##% pentru apro$area unor acte normative viz&nd funcţionarea 'egii cu privire la întreprinderea de stat */.$., 877&, nr.8&+? nr.!%7 din % august 1##! cu privire la

măsurile de coordonare (i de reglementare de către stat a preţurilor )tarifelor* */.$., 8774,nr.44"4&+? nr.#2+ din 12 iulie 2002 privind apro$area tarifelor la serviciile cu plată prestate deCamera nregistrării de -tat a epartamentului enologii nformaţionale */.$., 6<<6, nr.8<9"8<4+ etc.3.3.5. ctele nor!ative ale "ăncii #aţionale a $oldovei. anca Naţională a /oldovei este oautoritate pulică sau, precum se staileşte în lege, o persoană uridică pu$lică, autonomăsuordonată Parlamentului, care supraveg#ează circulaţia monetară pe întreg teritoriul statului şimenţine stailitatea monedei naţionale. În realizarea acestor scopuri, ăncii Naţionale a/oldovei îi este delegată împuternicirea de a elaora şi adopta acte normative, oligatorii pentruinstituţiile financiare, precum şi pentru toate persoanele fizice şi juridice47.@zvoare ale dreptului afacerilor putem considera şi următoarele acte ale ăncii Naţionale a/oldovei:" 1egulamentul nr.69<7;<8 din 84 august 877= cu privire la autorizarea ăncilor, */.$., 877=,nr.47"=<+?" 1egulamentul nr. 95;<7"<8 din 84 noiemrie 877= cu privire la desc#iderea filialelor de către ănci */.$., 877=, nr.54"5=+?



" 1egulamentul nr.8<<83"6< din = mai 877& cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul1epulicii /oldova a caselor de sc#im valutar şi punctelor de sc#im de pe lngă #oteluri*/.$., 6<<9, nr.78"7=+ etc...+. 3ctele normative ale Comisiei 4aţionale a 5alorilor 6o$iliare. 'omisia Naţională a0alorilor /oiliare este o autoritate autonomă a administraţiei pulice suordonată

Parlamentului, care reglementează, supraveg#ează şi controlează respectarea legislaţiei pe piaţavalorilor moiliare şi activitatea participanţilor la ea. 'N0/ are dreptul să adopte în domeniul pieţei valorilor moiliare acte normative oligatorii att pentru participanţii profesionişti, ct şi pentru toate persoanele fizice şi juridice care operează pe această piaţă.!intre cele mai importante acte ale 'N0/ pentru dreptul afacerilor enumerăm:" >otărrea nr.5=;4 din 67 decemrie 8775 despre aproarea @nstrucţiunii privind modul deemisiune şi înregistrare de stat a valorilor moiliare */.$., 8777, nr.5<"56+?" >otărrea nr.6=;8 din 8= noiemrie 8774 despre aproarea @nstrucţiunii privind modul detransmitere a dreptului de proprietate asupra #îrtiilor de valoare şi înregistrarea transferului

*/.$., 8775, nr.5=+?" 1egulamentul din 63 noiemrie 877& cu privire la registrul acţionarilor şi registrul posesorilor de oligaţii ai societăţii pe acţiuni */.$., 877=, nr. 4"=+?" >otărrea nr.63;8 din 8 octomrie 8773 cu privire la aproarea 1egulamentului cu privire la procedura de lic#idare a fondurilor de investiţii */.$., 8777, nr.8<8"8<6+?" >otărrea 'N0/ nr.5= din 67 decemrie 8775 cu privire la indicaţii referitor la procedura desc#im a #îrtiilor de valoare în legătură cu reorganizarea societăţilor pe acţiuni */.$., 6<<<,nr.&6"&&+ etc.3.3.%. ctele !inisterelor& departa!entelor 'i ale altor autorităţi pu(lice centrale. Autorităţilor pulice centrale le este delegată, prin dispoziţiile unor legi, împuternicirea de a elaora şi a pune

în aplicare anumite acte, oligatorii pentru participanţii la circuitul comercial. Astfel, /inisterul2conomiei şi 'amera icenţierii, în temeiul art.5 din egeanr.&48;6<<8 privind licenţierea unor genuri de activitate, a elaorat şi a pus în aplicare $rdinul nr.63;9="g din 8< iunie 6<<9 alministrului economiei privind aproarea condiţiilor de licenţiere a unor genuri de activitate*/.$., 6<<9, nr.8&="8&5+, prin care sunt stailite condiţiile de desfăşurare a genurilor deactivitate şi actele care treuie prezentate organului de licenţiere pentru elierarea de licenţă lafiecare gen de activitate.3.3.%.. ctele autorităţilor pu(lice locale. Autorităţile pulice locale sunt în drept să elaoreze şi pună în vigoare acte care conţin norme oligatorii pentru toţi participanţii din teritoriu la circuitulcivil şi la cel comercial. Astfel, consiliul local adoptă planul uranistic general şi planul deamenajare a teritoriului al unităţii administrativ"teritoriale, act normativ cu putere de lege în acelteritoriu. oţi întreprinzătorii care activează în teritoriul din jurisdicţia unităţii administrativteritoriale sunt oligaţi să respecte normele adoptate de consiliul local.3.3.). ctele corporative. Persoana juridică cu scop lucrativ adoptă acte care conţin norme decomportament pentru memrii săi. În unele cazuri, de aceste norme se conduc şi terţii. )untcorporative actele de constituire a persoanelor juridice, #otărrile adunării generale a asociaţilor,#otărrile consiliului, actele organului e(ecutiv. Normele actelor corporative au forţă oligatorie



pentru toţi memrii persoanei juridice, precum şi pentru organele acesteia. Norma actuluicorporativ poate sta la aza unei #otărri a instanţei în cazul în care nu e(istă norme cu o forţă juridică mai mare. /ai mult dect att, norma juridică supletivă poate avea, în actul deconstituire, un conţinut deoseit de cel al normei legale.

Documents

Izvoarele dreptului afacerilor