J,f · @ imaOine de^o rari fru-musele a lnvtent ne oferi cuv6ntul Sf. loan Guri de Aur, integrat in Utrenia din noaptea Pagtilor, capo- dopere a genlului oratoric prin puterea de

t

t.i

I

tx,

\t .llJunile20,98t

'..,l.

:

lt

I

.J,f

"'x

t

STEAUA DOBROGEI(1999-2008) * 10 ani

II''

I

I

t

1TULCEA

SUMAR

I Nicofae IONIfA c Duhul iwierii in cuvdntul Sfdntului

loan Gurd de Aur

3 a intonizarea Preasfinlilului Pdrinte

hsarion noul episcop al Episcopiei Tulcii

7 Aurelian CIOCAN o 2008 - Anul.jubiliar al

Srt ei Liturghii

It Stanislav POPESCU . Noapteq de mdine (versuri)

13 V.H. BAUMANN c Note referitoore la istoria

teritoriilor notd po ice

19 Gavrila SIMION . Istrul ii gelii in ca ogaliaptolemeicd

29 Nicolae RADULESCU . Centrul slrqtegic Noviodunum

-lsaccea in vremea lmperiului Lalin $,u voievozilor

rondni (1204-1484) lt) [vlU38 Rlzvan LIMONA. Dobrogea si problemele sale

( t918- t 940)

49 lon TUTUNEA . 60 - in\trdind rtind de mine insumi

(versuri)

5l Cheorghe MANOLACHE c Camelia (prozd)

53 Valeriu LEONOV . Aspecte ole procticdrii oldritului

in localilalea Dorobanlu

64 Virgil RIfCO . Cultul morlii lq ucrainenii din

Dobrogea

7l Mircea Marcel PETCU. Dincdo dc ce vdd rchii(venuri)

74 Cici Maria DRACAN . L.t est de Casa Poporului

0rozd)&2 Felix NECULAI . Protoiereul Emanoil Sr. Bogaru

(recons I i I uire bi ogralic d)

87 floana MARINACHE) o Docanente qle istoriei

locale: ,,Un decret imperial de la suhanul

Abdul MUit Han (1858)

89 Carol FELDMAN o Gdnduri rdzlele

9l Ovidiu DUNAREANU c ,,Pdcuiu! lui Soare" (prozd)

95 Mihai ALBOTA t invdldndntul public dinjudelul

Tulcea (1878-1918) tll104 loana MARINACHE, Mihai MARINACHE

a Personalitdli ole presei dinjudelul Tulcea pdnd la

primul rdzboi nondial . Basile Brdni$leqnu lllIl0 Constantin BUENARU r /dr'osiacroii tulcene (versuri)

It2 Laura GHIOC . Bdtrdnq Doqmnd (prozd) -fragnentllE Dumitru CERN A. O conferinld (ineditd) despre

Pqndit Cernatl9 Alexe PROCOPOVICI . P Cena (con/erinld linutd

la Cemduli, iulie l9l3)l2,l Dumiru CERN A . Ponait Cerno, teoreticiqn LTitic

lilerar

a Panail Cerna. Biografio unui destin poelic

(referale asupra unei noi ,eze de docroral desPre

poerul nord dobrogean)

tf,3 Florin ANASTASIU t Pro:eme nord

t35 Silvia ZAHARIA . Delir (Autopsia unei febre)

t3E Gheorghe SEITAN t lstoria presei tulcene:

Croaicarul ( l5.ll - l.Xl.l990)

140 Mihai MILIAN o Jeaa Bart (1874-1933)

t44 lon STAICU c Carteo zqrurilor (versuri) - inedit

147 Valentin $ERBU . Cdrturarii (romqn), cap. VllLlX,

inedil

153 Olimpiu VLADIMIROV in dialog cu Sorin RO$CA

157 Sorin RO$CA . Profil literar

160 Cheorghe BOCORODEA . Requiem (versuri)

l6l lon TUTUNEA . Poezia lui $tefan Miholcea (1942-1984)

165 Constantin BEJENARU o Stonislav Popesctt - '

un Sisif nodcrn

167 Gheorghe $EITAN o Legenda Sargeliei

169 Gica GICA o Numele impdrarului Traian in

loponimiq ii trnomqsti(a romdneascd

l7l Eleonora Simina DOBRESCU c Dincolo de orizont

173 $tefan Romeo GHIOC t inflorili suntem, Doomne...

(versuri)

175 Gheorghe SEITAN . De vorbd at scriitorul

Mift)n Scorobete

180 prof univ. dr lvan EVSEEV(l l.Vll.l937- 1.V2008)

a ln mcmorium

lEz IIie DANILOV . lntemiu u pnfesorul lvan Evseev (2002)

186 Margareta EGOROF o Trilogia Absurdului ;iq Singurdfilii lq Frqnz KqJkq (ll)

194 Antologie lirica STEAUA DOBROGEI

t Sabina Hondru. Georgiana Ghioc

o Eleno Netcu o loan Gheorghild

o Anco Moria Gheorgherici o Adela Clqudia Alae. Mihai Buduruld . Cristinq Climov

. Dqvid Nichifurov

197 Adrian PAL. Culori lq por$ile Deltei (l/)

199 STEAUA DOBROGEI . 10 qni . Lq ceqs aniversar..

ApreL'ieri, cwinle de sqlul. mesoje:

Ovidiu D U N i R EA N ll. C owtanr in B El EN A R tJ,

Olimpiu VLADIMIROV, Mircea Marcel PETCU,

Mihqi ROMA, Carul FELDMAN.

Ernesto MIHiILESCL)

202 STEAUA DOBROCEI

t Clepsidra . Album sentimentql

Anul XNr.l-2(37-38)lanuarie - Iunie 2008

E intronizarea PS VISARION,noul Episcop al Episcopiei Tulcii

D 2008 Anul jubiliar al SfinteiScripturi qi al Sfintei Liturghii

El lstorie locali o Un decretimperial tlc la sultanul Abdul1l igit Han (1858)

E Personalitili ale presei tulcenepini la primul rlzboi mondial

E Dumitru Cerna:Punoit Cenru. Biografia unui

destin poetic (o nouh tezi de

doctorrt despre Poetul tulcean)

E Po€tul lon TUTUNEA o 60

D prof. univ. dr. lvan EVSEEV( 1937-2008) o In memoriam

E Carol FELDMAN (Israel)

E lon STAICU (inedit)

El !'alentin $ERBU (inedit)

El Revista de culturlSTEAUA DOBROGEI( r 99e-2008)

o l0 ani

Iunie 2008

Oltmpiu VLADIMIROV

Sorin RO$CA

Gheorghe BOGORODEA

Gici GICA

Eleonora Simina DOBRESCU

9tefan Romeo GHIOC

lvan EVSEEV

llie DANILOV

Margareta EGOROF

Mihai ROMA

Ernesto MIHAILESCU

Mihai MARINACHE

Adrian PAL

Elena NETCU

Peku POANTA

dr. Mircea GOGA

dr. lon CRISTOFOR

Marcel MURE9EANU

Pr. dr. loan BIZAU

prof. univ dr. Mircea BORCILA

Pr. prof.univ.dr. lon CHIRILA

dr. lrineu POP BISTRITEANUL

Miron SCOROBETE

loan GHEORGH[A

Sabina HONDRU

Georgiana GHIOC

Ana Maria GHEORGHEVICI

Adela Claudia ALEXA

Mihai BUDURUTA

Cristina CLIMOV

David NICHIFOROV

Nicolae lONllA

Aurelian CIOCAN

Stanislav POPESCU

Viclor Henrich BAUMANN

Gavrile SIMION

Nicolae FTADULESCU

Razvan LIMONA

lon TUTUNEA

Gheorghe MANOLACHE

Valeriu LEONOV

Virgil RITCO

Mircea Marcel PETCU

Cici Maria DRAGAN

Felix Lucian NECULAI

Florin ANASTASIU

Silvia ZAHARIA

Gheorghe 9EITAN

Mihai MILIAN

lon STAICU

Valentin $ERBU

Alexe PROCOPOVICI

E lstrul qi ge(ii in cartografiaptolemeicl

.1rlr-La'_u-1r 1r-kRr,1i9

loana MARINACHE

Carol FELDMAN

OVidiU DUNAREANU

Mihai ALBOTA

Constantin BEJENARU

Laura GHIOC

Dumitru CERNA

STEAUA DOBROGEIo revistd trimestiald de culturd

tl

*tJ-t-rLru.J

I

,}

IJ

I

-1-J

-\{

@ imaOine deô rari fru-musele a lnvtent ne

oferi cuv6ntul Sf. loan Guride Aur, integrat in Utreniadin noaptea Pagtilor, capo-dopere a genlului oratoricprin puterea de intrupare a

duhului sirbdtorii.Este pusi in evi-

denti iubirea cea fdri demargini a lui Dumnezeumanifestatd in inviere.Raliunea umane nu poateintelege nimic din aceastdbucurie daci in prealabil nua fost 9i ea rdstignit6. Cel ceigi deschide inima luiDumnezeu nu poate sd nuiubeascd pe toli oamenii;astfel duhul sirbitorii iiantreneazi pe oameni ininvierea lui Hristos.

Omul este m6ntuit gi

in mdsura in care estecapabil si se bucure, sd seintegreze invierii. Cel maimare pdcat este adeseaacela de a nu fi fericit,intristarea, tristelea fiindstdri specifice pdcatului, li-mitirii '.

lnvrerea ta tmagtneaospdlului in care toli gustdpraznicul, cei din ceasulintai ca 9i cei din ceasul alunsprezecelea. Hristos a9-teapte venirea noastri din

STEAUA DOBROGEI o lOani ( t 999-2OOS)

tristetea dureroas6 a vietii,iar raiul intotdeauna sebucurd de intoarcerea p5-citosului. $i poate cd intoldeauna omul se intoarce inceasul al unsprezecelea.

Dirnicia Stip6nuluinu are limite: "... cdci darnicliind Stapdnul, primegte pecel de pe urmd ca gi pe celdintdi, odihnegte pe cel dinal unsprezecelea ceas ca 9lpe cel ce a lucrat din ceasuldintdi... Pentru aceasta,intrali to,ti intru bucuriaDomnului noslru: 9i cei din-tdi gi cei de al doilea, lualiplata. Bogati gi sdraci,impreund bucurali-vd. Ceice v-ali infrAnat gi ceilenegi, cinstili ziua. Cei ceali postit gi cei ce n-ali pos-tit, veselili-vd astdzi. Masaeste plind, ospdtali-vd cuto{f .

Ospetul este inepui-zabil: "sd nu se pl1ngdnimeni de lipsa, ca s-a ard-tat lmpdralia de obgfe.Nimeni sdt nu se Enguiascepentru pdcate, cdci din mor-mdnt iertare ne-a rdsdrit.Nimeni sd nu se teamd demoafte cd ne-a izbdvit penoi moaftea Mdntuitorului; asflns-o pe ea Cel ce a fost

linut de ea" 2.

Sfintele Pagti se re-veleaze ca bucuria vielii.Dupd ce postul ne-a hrdnitsufletul, totul acum abunde,e impdrdtia ce poate fi gd-siti in fiecare fdrimiturS,belgugul mesei de PagtisimbolizAnd acest lucru.lnvierea este esenla, mate-ria acestui ospif 3.

Chemarea mAntuiriise adreseazd tuturor. Tolisunt invitali sd guste, tolisunt iertati, toti sunt mantu-i!i, insd pot fi gi care nu simtaceastd bucurie, fiind insen-sibili, inchigi in lumea mo(ii.ladul este prezentat gi el deSf. loan Guri de Aur cagustdnd din trupul viefii:"Prddat-a iadul Cel ce S-a

pr. prof. Nicolae IONITA

I

DUHUL iruVlerut iru

CUVANTUL SFANTULUI IoAN GURA DE AUR

111{iil

..\5

;il

+

fA

@ sTEAuA DoBRoGEI a loani (1999-2008) @

pogoret in iad; umPlutu-l-a

de amdrdciune, fiindcd a

gustat din trupul Lui" o.

Ce Promisiune fru-

moasi pentru omul care

moare! ladul ne chinuieinci de aici pentru a ne con-

suma in durerea morlii.

Lipsili de lnviere, viala nu e

bucurie, e suferin!6. Bucuria

nu este altceva decAt un

mod de a prelungi suferinla,

este cea care ne disPune sirdbdam suferinla. Ori invi-

erea petrecute in iad sfin-

!e9te 9i aceasti suferinfi incare nu mai suntem singuri.

int6lnirea cu iadul

este admirabil descrisd Por-nind de la cuvintele lui lsaia:

"ladul s-a tdnguit, intdm-

pindndu-Te pe Tine ios.ladul s-a tAnguit Pentru cd a

fost batjocoit; batiogoitu-s-a pentru ce a fost inldnluit.

A luat un lruP gl s-a vdzut in

fala lui Dumnezeu; luat-a

pdmAnt gi s-a intdlnit cu

cerul; luat-a ceea ce este

vdzut gi a cdzut in ceea ce

este nevdzut.Unde-li este moafte

boldul, unde-li este, iadule,

biruinla? Scu/afu-s-a Hns-

fos Si tu ai fost biruit... invi-

at-a Histos gi se bucurd

ingerii. inviat-a Hnstos 9lviala stdtpitnegte. lnviat-a

Hn'stos gi nici un moft nu

este in groaPd; cd Histossculindu-se din mor,ti, ince-

pdtura celor adormili s-a

fdcut"'.Ce tirie de credinld

gi c6t curaj sunt angajate in

aceaste afirmalie: "inviat-a

Hnstos 9l nici un mod nu

mai este in groaPd". Cu

adeverat acest lucru este

contrar experienlei zilnice.

lnsi prin aceastd credinliatingem tdr6mul vegniciei,

al vielii vegnice, undegranilele dintre Prezent 9i

viitorul transcendent disPaf .

"Cum oare se intre-

abi Vladimir LosskY arputea moartea sd distrugd

aceastd persoand care o

suportd cu toatd instrdi-

narea ei tragicd, odatd ce

acea e persoand esfe dt-

vind? De aceea, lnvierea

este intotdeauna Prezentdin moartea lui Hristos.

Natura umand tiumfd asu'pra condi(iei antinaturale,

cdci ea este insumatd intotalitatea ei in Hnsfos, este

recapitulatd in El.."'.ladul se intAlnegte cu

cerul, aceasta este inviere.

De aici insistenta asuPra

acestui motiv. Dincolo de

teoria sterilS, acest moment

se trdiegte, este gustat, invi-

tatia imparatului este ac-

ceptata. Cuvintele Pot expri-

ma cu greu duhul sirbdtorii,iar viala nu poate fi cuPrinsd

in cuvinte, ci doar inCuvAnt.

Existenta intri in

praznicul invierii, in ade-

verata sa condilie, aceea de

bucurie a gustirii din Dum-

nezeu, de a trii in lumina

invierii gi nu in umbra mo(ii,de a liuda neintreruPt

Creatorul.invierea este dez-

nodemantul divin al dramei

existenliale a omului. Duhul

cregtinismului, care biruie

lumea, este Duhul invierii,

care, la r6ndul siu, infr6nge

iadul, iar definilia Primari a

cregtinului este aceea de

martor al invierii Domnului".

1. Prof. Dr. Dan llie Ciobotea,

Leg\tura inteioard dintre Cruce

gi lnviere in ottodoxie, in"Mitropolia Banatului" XXXIV(1984), nr 3-4, p. 126.

2. Stujba invieni, CuvSntul de

inveteture a Sf. loan Gure de Aur,

p.46.3. Diac. Prof. Orest Bucevschi,

lnvierea Domnului, in "Mitropolia

Olteniei", XVlll, (1965), nr. 34, P.

271 .

4. Stujba invleni, Cuvdntul de

inveFture a Sf. loan Guri de Aur,

p. 46.5. ldem.

6. Nicolae Arseniev, Mistica 9iBiserica OrtodoxS, Bucuregti,

1994, trad. Prof. Dr. Remus Rus,

p.31.

7. Vl. Lossky, lntroducere in

teologia oftodoxd, trad. de Lidia 9i

Remus Rus, Ed. Enciclopedice,

Bucuregti, 1993, p. 167.

8. Pr. Prof. John Breck, Pulerea

cuventului ln Biseica drePtmei'toare, tad. de Monica Herghe-

legiu, ed. l.B.M.B.O.R., Bucuregti,

1999, p. 183.

2

Ortodoxia tulceani prin clerul gicredinciogii ei a trdit in aceste zile de primd-vari, momente de iniltdtoare bucurieduhovniceascd prilejuite de ?ntronizareanoului ei intAistdtitor, Preasfinlitul PirinteEpiscop Visarion, care deschide o noudetapd in viala 9i lucrarea bisericeascd de lagurile Dundrii, inchinati slujirii luiDumnezeu gi m6ntuirii oamenilor.

Primul episcop al Tulcii, PreasfinlitulVisarion Billat, a fost intronizat pe data de25 martie 2008 la Catedrala "Buna Vestire"din Tulcea. Ceremonia de intronizare a avutloc la sfArgitul slujbei Sfintei Liturghii unitdcu slujba Vecerniei oficiati de c6trePreafericitul Pirinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Romdne, in fruntea unuisobor de 10 ierarhi, preoli 9i diaconi. Dinsoborul de ierarhi au fdcut parte: i.p.S.Laurenliu, Mitropolitul Ardealului, i.p.S.Nifon, arhiepiscopul $i mitropolitul Tdrgo-vigtei gi exarh patriarhat, i.CS. Teodosie,arhiepiscopul Tomisului, i.p.S. Andrei,arhiepiscop deAlba lulia, p.S. Calinic, epis-copul Argegului 9i Muscelului, p.S. Casian,episcopul Dundrii de Jos, p.S. Lucian, epis-copul Caransebegului, p.S. Damaschin,episcopul Sloboziei 9i Cdtiragilor, 9i pS.loachim Biciuanul, arhiereu vicar alEpiscopiei Romanului.

Ceremonia de intronizare a debutatcu citirea gramatei patriarhale gi mitropoli_tane de cdke PS. Casian, episcopul Dundriide Jos, gramatd din care vi prezentim unscurt fragment.. "Am convocat gedinla Sf.Sinod al Bisericii Ortodoxe Romline in ziuade.marli, 5 maftie 200g, ta regedinla patri_arhald din Bucuresti, in vedierea' ategerii

STEAUA DOBROGEI o l0ani ( t 999-200s)

pr. prof. Nicolae IONITAD i recto rul Semi n arul u i TeotoQ ic

"Sf. loan Casian" Tulcea

Chiriarhului noii Eparhii a Tulcii din cuprin-sul Mitropoliei Munteniei gi Dobrogei. inurma votului exprimat, S,1 Srnod a ales inscaunul vacant al Episcopiei Tulcii pe PS.Dr. Visarion Rdgindreanu, episcop vicar alArhiepiscopiei Sibiului, care s-a ardtat vred-nic de aceastd chemare, pin statomicia sain dreapta credinld gi imbrdligarea vieliimonahale in ctitoria Sf. Maftir ConstantinVodd Brdncoveanu de la MdndstireaSdmbata de Sus jude{ul Bragov, pinpregdtirea teologicd, pin voca(ia sa pentruslujirea sfAntului altar, pin rdvna gi ddruireacu care a slujit Biseica in cadrulArhiepiscopiei Sibiului, apoi in calitate decadru didactic la Facultatea de TeotogieOrtodoxd "Andrei $aguna" a Universitdtii"Lucian Blaga" ain SiOiu, unde in anul 20dSa ob{inut titlul academic de Doctor inTeologie, iar de la 1 octombrie 1997 caepiscop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Lasdrbdtoarea Bunei Vestiri, ta Catedralaepiscopald "Buna Vestire,, din municipiulTulcea, dupd rdnduielite tradilionate bise-ricegti, noi, Daniel Mitropolit al Munteniei giDobrogei gi Patiarh at Bisericii OrtodoxeRomAne, inm1ndm P.S. Dr. Visaion c6rjaarhipdstoreascd gi il agezdm in scaunul deepiscop al Tulcii. Pe temeiul celor ardtatemal sus, al sfintelor canoane gi al prevede_ilor cupinse in articotul 1 33 din Statutulpentru organizarea gi funclionarea BiseiciiOrtodoxe RomAne facem cunoscut tuturoraceaste grama6 mitropotitand gi ddm ate_sului episcop, pS. Dr. Visaion, imputemi_cirea canonicd de pdstorire ca episcop al deDumnezeu pdzitei Episcopii a Tuicii. cutoate oragele gl sale/e care {in astdzi gi vor

lntronizarea Preasfin[itului Pirinte Visarion,noul Episcop al Episcopiei Tulcii

-

3

srEAuA DoBRocEI o l0 ani (1999-2008) @

medalion, confectionata din email, aur sau

argint gi infatigeaze pe Mantuitorul sau pe

Maica Domnului. El se poarta pe piept'

legat cu un linligor trecut peste gat.

Engolpionul este specific BisericilorOrtodoxe. El simbolizeazd puterea miiloci-

toare gi ocrotitoare a Prea Sfintei Fecioare

Maria. Arhiereii poartd engolpionul at6t intimpul serviciului divin, cat 9i in viata de

toate zilele.tr cArja sau toiagul Pdstoresc este

un baston inalt, confeclionat din lemn sau

metal, impodobit cu pl6cule de aur, fildeg

sau argint. La capitul de sus se termin6 cu

doi gerpi incrucigati, peste care se supra-pune un glob surmontat de o mica cruce.

Pe m6ner se infSgoare de obicei o marame

cusutd cu fir pentru a fi mai ugor de purtat.

Cdrja simbolizeazd puterea de a pistori

Biserica gi autoritatea pastorale a arhiereu-

lui. Cei doi gerpi de la capetul de sus al cir-jei simbolizeazd inlelepciunea arhiereului'

in intregimea ei, cAr,ia simbolizeazd Crucea

MAntuitorului lisus Hristos, in numele ciruiaslujegte arhiereul.

Prim ministrul Cilin Popescu Tiri-ceanu a adresat un mesaj cu prileiul intro-

nizirii P.S. Visarion' mesaj care a fost

prezentat de catre dl Adrian Lemeni, con-

silier personal al premierului: "Este o

bucuie sit satutdm evenimentul deosebit

din viala nou infiinlatei Episcopii a Tulcii' 9i

anume instalarea P.S. Visaion, ales la 5martie 2008 de Sf. Sinod al Bisericii

Ortodoxe Romdne. Numirea PS' Voaslre

ca episcop titular at Tulcei reprezintd o

sans'd pentru intensificarea misiunii pas'

iorate, ' sociale gi culturale a Biseicii .pe.

aceste plaiui dobrogene' Suntem conv'ngt

cdt vd veli asuma aceastd noud misiune' cu

risponsabititatea adecvatd a sluiiii la care

,ii-ro.t chemat. Vd asigur 9i la acest

,iri"rt festiv cd Guvemul Romdniei va'"iiiiiii

*itirtiu"le gi programete Bisericii .in.

folosut comunitd(ilor' Folosim acest pntel'."rtr" i ve tansmite sincere felicitdi '"iiro"*a

ûlt spor 9i numeroase realizdi

tine gi in viitor de aceastd sfdntd episcopie,

dreil meftuie cii PS. Sa, dobdndind iuris-diclia de episcop al Tulcii, are dreptul 9i pu-

terea de a a1eza, dupd rinduielile Sfintei

noastre Biseici gi dupd legile (drii, citeli'

cdntdreli, ipodiaconi, diaconi, preoli 9i pro-

topopi la toate bisericile din episcopia PS'Sate, iar stareli, starete, egumeni gi

egumene la mdndstiri gi schftun 9i de

asemenea, de a r1ndui toate cdte i se cuvin

ca ierarh spre folosul duhovnicesc al

eparhiei pe care o pitstoregte pe calea mAn-

tuiii".Gramata patriarhali 9i mitropolitane

i-a fost inmAnati PS. Visarion, dupd care

P.F. Pirinte Patriarh Daniel i-a oferit acestu-

ia insemnele de arhipistor al Episcopiei

Tulcii: 'in pimul rAnd ii ofeim mantia de

arhipdstor pentru pdstorirea turmei cuvdn-

tdtoare incredin{atd P.S. Voastre; apoi,

Crucea gi engolpionul ca semne ale pds-

toriii arhieregti; apoi, cdria aceasfa ca sd

pdstoili turma cea cuvAntdtoare a lui.Histos intedinfafd PS. Voastre gi celor

ascufiek,i se b fie toiag de reazem gi

intdire, iar pentru cei neascultdton 9l nes-

tatomici sd fie toiag de degteptare, de

ceftare gi de cdlduzire".Simbolismul acestor insemne

arhieregti este aparte 9i anume:

tr mantia igi are originea in mantaua

monahala de odinioard, adoPtatd ca

insemn arhieresc deoarece Episcopii provin

dintre cilugiri 9i simbolizeazi puterea 9t

olenitudinea slujirii arhiereului'

tr crucea PectoralS este o insigni a

Oemnitalii arhieregti, pe care arhiereul o

ooarti la piept nu numai in timpul serviciu-

iui divin, ci 9i in timpul vielii de zi cu zt' ln

ei."ii"" Oriodoxn Rom6nd dreptul de a

ourta cruce in permanentd il are numat

'"tir"t*i p" care o poate acorda ca o dis-

;il;;i preolitor' itucea pectorala. sim-

l"li""la b.*" lui Hristos' semn al biru-

lnt"i ".rPr"

Picatului 9i a mo(ii'"'t"'--o' -"nsolpionjl este o insignd

arttierelscJ' "de 'forma unei iconile

4

@ STEAUA DOBROGEI O r0 ani (t999-200S) @in slujirea la care ali fost chemat". organizarea eparhiei, cet gi pentru organi-

Dupi acest mesaj, PS. Visarion, zarea festivitd{ilor tucrdiloi siinte de intron-episcopul rulcii, a dat citire cuvantului de izare a noului arhipdstor al Episcopieiintronizare, din care, de asemenea, v6 Tutcei. Am vdzut peste tot muttd gnjd giprezentam un scurt fragment: "Tulcea multd dragoste painteasce fuld de cier gitrdiegte astdzi un moment de aleasd credinciogi, gi frd,teascd fatd de noul epii-bucuie. Pin votul s,l srnod al Bisericii cop al rutcii. vd muttumim tps. voastrd giorlodoxe Romdne am fost ales in scaunul am incredinlarea ce ve$ fi buni vecini, cdde episcop al rulcii, loc incdrcat de istorie veli lucra impreund pentru aceastd paftesfAnt6, de jeftfe mucenicegti gi de binecuvilntatd a Romeniei, de unde incepenenumdrate mdftuii ale trecutului. venim lJniunea Europeand gi de unde vine luminaastdzi aici, din Sibiul lui Andrei $aguna, din din lumina sfintilor maftii, care au mdfturisitRdginaii lui octavian Goga gl ai filosofutui impreund cu sf. Ap. Andrei credinla apos-Emil cioran, din Mdrginimea sibiului, Ioc toticd in Milntuitorut /lsus Hrsfos'iincdrcat de spiitualitate gi de istorie care a La finalul ceremoniei de intronizare,dat atdlia sfinli gi apdrdtori mucenici ai legii l.p.s. Teodosie, arhiepiscopul romisului, astebune, ca sd ne rugem gi sd lucrdm multumit pF. pirinte patriarh Daniel, pre-impreund cu credinciogii gi preolii din cum 9i celorlalli ierarhi prezenli astdzi laiudelul rulcea, sd fim cu tolii o Bisericd rulcea, pentru participarea la ceremonia derugdtoare, o Bisericd slujitoare. venim intronizare a ps. Visarion in demnitatea deastdzi aici sd cautam ca sd reinnoddm firut episcop al rulcii: "p.F. voastrd, vd mutlumimistoric al episcopilor ortodocai care din vre- pentru acest moment at6t de frumos gi pen-muri apostolice au pdstorit aceaste parte a tru dragostea pdrinteascd cu care ali venitldrii noastre. venim astdzi aici ca sd ddm aici, ta Tutcea. sunteli la prima intronizaremdrturie despre vrednicia inaintagilor nogti, de ierarh ca intlistatator at Bisericiicare au luptat pentru apdrarea dreptei cre- oftodoxe Rom6ne. A vrut Dumnezeu sddinle. Venim astdzi aici ca sd ascultdm incepeli de la inceputurile cregtinismului inglasul pietrelor care ne vorbesc despre tara noastrd, de la inceputurile mdrturisirilorvia[a bisericeascd, culturald gi misionard. cregtine ale maftiilor. Nu esle decdt provi-Venim sd ne inchindm sfintelor locuri bdtd- denliald ziua Maicii Domnutui de intronizaretoite de sufeinlele, de nevointele gi de astdzi, pentru cd sfin(ii sunl sub ocrotirearugdciunile maftiilor gi ale vrednicilor nogti Maicii Domnului, precum gi noi cregtinii careinaintagi". cdutdm sfinlenia,,.

ceremonia de intronizare a continu- Aducdndu-ne aminte de cuv6ntul sf.at cu un cuv6nt adresat de citre PF. Pdrinte Vasile cel Mare, ne rugim lui Dumnezeu siPatriarh Daniel, care i-a mullumit l.ps. vedem Episcopia Tulcii ca pe o vie odrds-Teodosie, arhiepiscopul romisului, pentru litd, inc6rcat6 de rodul bogat al faptelormodul in care s-a preocupat de organizarea bune, iar pe preasfinlitul nostru Arhiereu 9iEpiscopiei rulcii, precum 9i pentru modul in pirinte, lucritor inlelept al viei sddite decare s-a ocupat de organizarea eveni- dreapta Domnului, slujitor bun, iconommentelor prilejuite de intronizarea p.s. credincios 9i inlelept al tainelor luivisarion: ."1.P.s. Aliepigcop Teodosie al Dumnezeu, care sd-gi agoniseasci plata deTomisului a pimit incredinlarea de la pF. la Domnul nostru.Pdinte Patiarh reoctist sd se ocupe de Multumim Tatilui ceresc pentruorganizarea acestei noi eparhii, gi p6nd in darul ficut Episcopiei noastre, intrati astdzimomentul de fald s-a ingrijit cu multd jeft- pe o noue cale de innoire in implinireafelnicie, cu multd inlelepciune at6t pentru chemirii sale.

5

@ srEAuA DoBRocEI o l0.rni (1999-200s) @

P.S. Ilt UlSARl0lltRiscouul lulcii

I

twtlilrD,.t"

,,r{.,"$ I

I

I

1

L

,*&

$1l

II

*

-

t

6

* PAIRIARHIA B0MAIA a proclamat 20m ,,[nul iublliar al Sllntei Sulpturi 9i al Sfintei Lituruhii"

2008 Anul jubiliar al Sfintei Liturghiipr. prof. Aurelian CIOCAN

Omenirea moderne a vremii noastreincearca s6 aibi in preocupdri 9i in gAndire,repere ce conferi contemporaneit6!ii noastrebunistare materialS, lux gi un confort decent,fdcdnd din aceaste laturd materiald, scopulesenlial al existentei. "Omul modem nu tre-buie sd uite cd a fost dintotdeauna o fiinldreligioasd, 9i aceasld relig iozitate i ntotdeau-na a fost expimatd pin anumite forme decult, pafticulare sau publice; unele mai dis-crete, altele mai fastuoase gi chiar complexein gesturi, migcdi gi formele de migcare." '

Nimeni nu poate sa puni alte temelieexistenlei noastre "decdt cea pusd careesfe Hrisfos" (l Cor. 3, 11). Pentru cregtinuladeverat, Hristos este tot ce poate fi maibun, mai viu, mai adeverat 9i mai scump inlumea aceasta. '

Sf6nta Liturghie reflecte bogilia spi-rituald a credintei 9i, prin intermediul struc-turii sale complexe, Biserica recapituleazilucrarea lui Hristos in lume de la inceputulcregtinismului gi p6nd la sfdrgitul veacurilor,infS!i9dnd societitii moderne Nagterea,Jertfa, Moartea 9i invierea Sa din morti spredesiv6rgirea existenlei noastre.'

ParticipAnd la SfAnta Liturghie, creg-tinul nu mai este singur ci unit cu fratii sdicare au trdit pretutindeni in toate timpurile.Prin int6lnirea cu Hristos in Liturghiecregtinul nu este un izolat; el se simte unitcu tot universul cregtin, cu Apostolii, cu tolisfintii, cu cei adormiti intru Hristos gi cu ceivii.o La Sfinta Liturghie suntem indemnali:"Pe noi ingrne gl unii pe a$ii gi toatd vialanoastrd lui Hristos Dumnezeu sd o ddm",pentru ci dSruind-o, o primim mai curati,mai proaspitd, transformatd progresiv. lntimp ce noi t6njim ca viata lui Hristos sddevini viala noastrS, ca preoli in sens largne exercitdm preotia, dAndu-ne propriaviald lui Dumnezeu. u

7

STEAUA DOBROCEI . l0 ani (1999-2008)

l. Sf6nta Liturghie organismspiritual viu in continui evolufie

Pentru ca activitatea rdscumpiri-toare a Mantuitorului pentru mantuirea lumiisi nu fie doar un gest incondeiat gi poateuitat in paginile istoriei, ci toate generaliileviitoare de credinciogi de pretutindeni si sepoatd impirtSgi de roadele bineficdtoareale Jertfei, El ne-a lisat SfAnta Liturghie camijloc de a o face vegnic prezentd in lume.Jertfa Legii celei Noi a fost anunlati deHristos, cu mult inainte de Patima Sa, incuvAntarea !inut6 mullimilor, dupi cesdv6rgise minunea inmullirii pAinilor inpustie: 'Eu sunt pdinea cea vie care s-apogordt din cer. De va m1nca cineva dinpdinea aceasta viu va fi in veci. $i pdineape care Eu o voi da este trupul Meu, pe careil voi da pentru viala lumii" (loan 6, 51).

La Cina cea de Taine pune temeiacestei jertfe nesAngeroase. Stdnd la masiimpreuni cu ucenicii Sdi, '?n timp ce mdn-cau ei, lisus a luat pdinea 9i mu(umind afrdnt 9i a dat ucenicilor Sdi, zicdnd: LualimAnca{i... Ludnd apoi paharul gi mu\umindle-a dat lor zicdnd: Beli dintru acesta toli,acesfa este sdngele Meu..." (M1.26,26-28).

Agadar, in locul jertfei celei vechipecetluite cu s6nge de animal (legire 24, 8),Mintuitorul intemeiazi un legdmAnt nouintre Dumnezeu gi oameni, pecetluit cus6ngele Sau, care avea s6 fie jertfit peste ozi pe Golgota, oferitd Sfinlilor Apostoli prinanticipare in foigorul Cinei, iar ei au lisaturmagilor porunca datd de MAntuitorul:"Acesfea sd le faceli intru pomenirea Mea"(Lc. 22, 't 9), precum gi dreptul 9i puterea dea o implini. u

La inceput, aceastd slujbi sfAnti aLegii celei Noi purta denumireade "Frdngereapdinii" (Fapte 20,7), "Cina Domnului" (l Cor.11,20), "Paharul Binecuvdntdii" (l Cor. 10,16) 9i "Paharul Domnului" (l Cor. '11, 26-27).

@ srEALtA DOBROGEI a toani(t999-2008) @

Valoarea supranaturali a Liturghieiprecum gi scopul aducerii ei, se reflecti 9i inaceste denumiri in perioada post apos-tolicd: OfrandS, indlare sau aducere(Eusebiu de Cezareea in /sforla Blse-riceascd, cart Vl, cap 43), Masa Domnului,Masi Tainici (SfAntul loan Guri de Aur inOmilia XXVII la Epistola I cdtre Corinteni).

Tol in acea perioadi au apdrut 9inumiri in care se reflecti caracterul ei delucrare sf6nti 9i publicS: SivArgire sauPlinire, Adunare SfAntd, Slujbd Tainicd saumister.'

Termenul intrebuinlat astezi deBiserici pentru denumirea acestei sfinteslujbe este cel de Liturghie. Acest termende origine greceascd era folosit inainte decregtinism gi insemna orice serviciu sau slu-jbd publici, adici orice funcliune saulucrare de interes public sau obgtesc. incregtinism acest cuvant a cdpdtat intre-buinlare religioase datorita Septuagintei,care il folosegte pentru a traduce cuv6ntulevreiesc abodah, indic6nd funcliile preolilorgi levililor Legii Vechi, in legdturd cu cultulindeplinit la Cortul Mdrturiei gi la templu.

ln antichitatea cregtine, cuv6ntulliturghie avea un sens mai larg decdt cel deazi. El indica totalitatea actelor de cult pre-cum gi administrarea lor, adici tot ceea ceinlelegem astdzi prin cult gi prin slujireapreoleascd in general. u

lncep6nd cu secolele V-Vl, intelesullui s-a restr6ns, akibuindu-se numai pentruslujba sf6nti a jertfei celei Noi 9i aimpirt6girii credincio$ilor cu Sfintele Daruri.ln Biserica 9i teologia apuseane a continuatsd-qi pSstreze pane astezi sensul vechi decult in general, pentru termenul de Liturghieapusenii intrebuintAnd termenul de "missa"de la "lte! Missa est!" (Mergeli! SlujbaSf6ntd s-a sdv6rgit!).

SfAntul lustin Martirul pe la anul 150in Apologia I consemna pe scurt rAnduialaLiturghiei din vremea sa in scopul de a-iapdra pe cregtini de calomniile care circulaupe seama lor in legiturd cu adunarile lor decult. Biserica Ortodoxd RomAni intre-buinleazd trei Liturghii: Liturghia SfAntuluiloan Guri de Aur, a Sf6ntului Vasile cel

Mare 9i a Sf6ntului Grigorie Dialogul,numite 9i Liturghii bizantine, pentru ci informa lor de azi s-au dezvoltat in Bizan!, deunde s-au rdsp6ndit in toatd lumea orto-doxd. Liturghia Sf6ntului Vasile cel Mareeste cea mai veche dintre cele trei. Are laorigine o variantd a Sf6ntului Apostol lacovlocalizatd in Cezareea Capadociei, carepentru rugdciunea principalS anaforaua aprimit o formd definitivi prin Sf6ntul Vasilecel Mare ( 379). Autenticitatea LiturghieiSf6ntului Vasile cel Mare este confirmate deSfAntul Grigorie de Nazianz, care a spus ciacesta a formulat "rugeciuni gi rdnduialaaltaruluf'." Liturghia SfAntului Vasile celMare este pomenitd 9i in canonul 32 alSinodului Trulan (692) de Sf6ntul loanDamaschin, de pdrinlii Sinodului VllEcumenic (787), de regele Carol Pleguvul alfrancilor (877), etc.

Liturghia Sf6ntului loan Gurd de Aureste tot o prelucrare a Liturghiei Sf6ntuluiApostol lacov. Faptul cA pasaje intregi dinaceaste Liturghie se gesesc in anaforauadin Liturghiile pergilor nestorieni, cunoscutesub numele lui Teodor de Mopsuestia,inseamni cd Liturghia Sf6ntului loan Gurdde Aur a existat probabil sub un alt nume,inainte de secolul V-Vl, cAnd sirienii iacobitis-au despirtit de Biserica Ortodoxd, cdcidupd aceastd dat6, Bisericile macedonienen-au mai imprumutat aproape nimic de lacele calcedoniene. 'o

Procesul de inlocuire a vechilorLiturghii prin cele Bizantine s-a intensificatmai ales din secolul Vlll gi s-a incheiat insecolul Xlll. De atunci Liturghiile bizantineau devenit Liturghiile intregii cregtinit5!iortodoxe.

in romAnegte, Liturghiile ortodoxe auvezut pentru prima oari tiparul in anul1570, la Bragov, in Liturghierul romdnesc,editat sub ingrijirea diaconului Coresi", apoila lagi 1679 9i 1683, sub MitropolitulDosoftei, aceste Liturghiere au fost inlocuitede Liturghierul tipdrit de Antim lvireanul laRAmnic in 1706 9i 1713 9i rdsp6ndit apoi intoate provinciile romAnegti.

8

@ STEAUA DOBROGEI a toani ( 1999-2003) @

ll. Sfdnta Liturghiecomuniunii

Sf6nta Liturghie i9i deruleazi insem-netatea in timpul nostru, ca de astfel intoate timpurile, de la instituire qi "p6nd lasfdrgitul veacuilor" prin infdptuirea unirii 9ia unitdtii neamului omenesc in Dumnezeu9i cu Dumnezeu, ardt6nd scopul existenleinoastre. Priviti in structura ei Sf6ntaLiturghie reprezintd forma perpetui gidesiv6rgiti de actualizare a prezentei realea lui Hristos gi a operei Sale rdscumpdrd-loare. "Ea poartd pestre vremui gi spa(ii peHistos in inimile credinciogilor".,,

Liturghia este o jertfa neincetatactivd, o innoire continud a misteruluipatimilor, a"moftii celei de viald fdcdtoare",gi a intregii vieli gi activitdli misionare aDomnului nostru lisus Hristos. Prin mijlo-cirea ei noi nu reproducem doar roadeleCrucii 9i ale invierii lui Hristos, ci retrdimaievea intreaga taind a m6ntuirii realizatd inEl pentru noi: taina intrupdrii, a nagterii, avietii Sale pemantegti, a m6ntuitoarelor pati-mi, a invieril din morti gi a indlldrii Sale laceruri'3. Toate aceste momente sunt evo-cate, ?nnoite gi infdtigate in mod cronologic,simbolic Ai sacramental pentru ca astfel"cutremura,ti de mdrelia mdntuirii noastre,pdtrungi de marea indurare a lui Dumnezeufald de noi, sd venerdm pe Cel ce S-amilostivit gi ne-a mdntuit in acest chip, sa-iincredin{dm sufletele, sd-i ddruim viala gi sane infldcdrdm inimile cu focul iubiii Lui". ,,

Aceastd cununi a cultului divinpoate fi foarte bine infeleasd daci o privimca pe o c6litorie. Este o cdlitorie a Bisericii?n dimensiunea impdraliei. in aceasti sfericredinciogii prezenti in actul liturgic pot privicu mai mult6 profunzime in realitatea lumii.Primii cregtini au infeles (ceea ce ar trebuisi inlelegem 9i noi astizi) cd pentru adeveni templu al Duhului Sf6nt, trebuie sdse inalfe la Cer, acolo unde S-a iniltatHristos. Ei au mai inteles ci

"ce"steindltare este condilia ?nsigi a misiunii lor inIume, a slujirii de citre ei a lumii. pentru ciacolo . in_Cer . ei erau cufundali in viata ceanoui a impririliei; 9i atunci

'canO,'Oufi

aceasti "Liturghie a iniltdrii", ei se rein-torceau in lume, fetele lor reflectau lumina,"bucuria 9i pacea" acelei impdrilii 9i ei eraucu adevdrat martori ai ei.15 Liturghia esteastfel deopotrivd semn al asumirii gi transfi-gurdrii gi prefacerii lumii, care "pentru vi-ziunea liturgicd asupra crea(iei n-a incetatniciodatd sd fie un cosmos al lui Dum-nezet1." Tot ceea ce suntem, ceea cefacem, ce ne intereseazi in aceasti lume,e adus lui Dumnezeu in darurile euharistice."Nu cd lucruile trebuie sd rdmdnd ceea cesunt. Ele nu trebuie sd inceteze sd fie ceeace sunt in fond ci sdt devind ceea ce sunt defapt gi ceea ce a denaturat in ele pdcatul.l6

Sf6nta Liturghie este soarele viegicregtine, care face se straluceasci cu preg-nante viate gi activitatea prodigioasi aDomnului nostru lisus Hristos, in toatdmiretia ei unic5. '/n ea se inchipuie gi sesiiv6rgegfe cea mai mare taind a iubiii luiDumnezeu cu oamenii pin intrupare, pindumnezeiasca Sa invdldtura, pin pdtimire,moarte, ingropare gi inviere taina innoiii giindumnezeiii omenitdtii, taina uniii oame-nilor cu Dumnezeu pin impdftdgirea cuTrupul gi Singele Lui. Lucrarea pe careDumnezeu o sdvdrgegte pin Liturghie intreceprin mdre(ia sa orice alta lucrare dum-nezeiascd in lume gi insdgi facerea lumii.,' ,l

lntreaga slujbd este ca o icoani carear infdtiga un singur trup al lucrdriiMAntuitorului in lume, fac6nd si se perindepe dinaintea privirilor noastre toate pirtileei, de la inceput p6nd Ia sf6rgit, dupi r6n-duiali 9i urmarea lor fireascd. ,u

Din ecteniile gi rugdciunile SfinteiLiturghii se desprinde principiul moral aliubirii. Pentru continutul 9i roadele ei,iubirea este socotiti cea mai importantipentru lume, iar rugdciunea liturgici devineprin intermediul iubirii, comuni tuturor.

Sf6nta Liturghie este un tot organic:Hristos in SfAnta Treime gi lumea intruHristos prin Duhul SfAnt spre DumnezeuTatdl. Numai congtientizAnd esenla acestuifapt, adic6 unirea tainicd cu Hristos,euharistic ai implicit participarea la viata sadivino umand, ne ddm seama de rolul 9iinsemndtatea aceste sfinte slujbe. Numai inacest sens infelegem fiinfa Bisericii 9i

Jertfi a

I

@ STEAUA DOBROCET a loani (1999-2003) @

menirea ei de a intrupa impdrdlia luiDumnezeu in umanitate. Odatd cu aceastainlelegem 9i voca$a 9i ratiunea de a fi a omului,

adici aceea de a deveni personalitate cregtini'care inseamni impdrdlia lui Dumnezeu insuflet, ce se definegte dupd expresia SfAntului

Apostol Pavel "dreptate, pace 9t bucuie inDuhul Sfdnt;'(Rom. XIV 17)

Liturghia impune din partea fieciruiao pregetire sufleteasci deosebitd, dar toto-dati creeazi gi atmosfera 9i condiliile favo-rabile acestei pregitiri. Este o continuaprefacere 9i transformare liuntricS, oimpreuni cregtere 9i rodire in Hristos pindla piscul cel mai inalt al unirii cu El. Ea teface se cregti in Dumnezeu 9i Dumnezeu sdcreasci in tine.'e "Este o atingere a plenitu'dinii, o fecunditate. intreaga fire se trezegteprin ea cucerid, superioriza6 gi transfigu'ratd de har, dupd Chipul lui Histos, prin

iubirea care infldcdreazd totul." ",,Liturghia este pentru credinciogi o

pavdzd gi o ipostd in fata neostenitei deza'mdgii care domnegte in lume: este sfintirea

cetor intinali prin cdderea in pdtcat,

indreptare pentru cei cdzuli in gregeald,.

ajutor celor infr6na(i, izgonitoare a duhoriipitcatului gi revdrsare a bunei miresme aDuhului Sfint." "

Dacd urm6rim cu evlavie 9i cu luare

aminte Sfdnta Liturghie' participAnd cu

toatd cucernicia 9i triirea lSuntrici la cdn-

t6rile 9i rugiciunile ei, ea devine pentru noi

un izvor inepuizabil de intdrire 9i cregtere

duhovniceasc6. Acest suflu de curilire 9i

innoire sufleteascd il realizeazd pe de oparte atat rugdciunile 9i imnele liturgice cat

liactele si riiualurile simbolice care au darul'ai,e "a ticra mai ugor asupra sufletelor'.

iieinau'ne nu numii o simpld priveligte' ei

insufldndu-ne o adincd simfire'" "Agadar, in contemporaneitatea vre-

mii noaitre, in societatea at6t de preocu-

o"ia J" uin" 9i frumos, ideal, confuz' uneori

lr'otoiuno" ii de neinleles aspecte. materi-

"Lista"t" Liturghie rim6ne centrul spiritu-

Iiitltii .t"itr"; 6ucuria m6ntuirii 9i bucuria

ii"[l ir-J.t" izvor de viata 9i de mAntuire

fiindci in ea, insuqi Domnul 9l stapanul

,i"tii S" di pe Sine mancare 9i biuturd

;;;;;"i"d in El gi oferi viali eiinci via!6

1. lerom. Dr. Petru Pruteanu, Evolulia rdnduielilor tipi-conale in resdritul ottodox. Studiu istoricoliturgic, inS.T., 2006, nr 1, p. 63;2. Arhim. Lect. Dr Vasile Mton, Caracterul Histologicgi comunitar al cultutui divin ottodox, in S T., nr' 1-2,

2002, p.271.,3. Pr. Vasile Gawie, Liturghia catehumeniloa in rcu.Sfentul Apostol Andrei, 1999, nr. 4, p. 143;4. Ptof. lorqu D. luan, inv eminte 9i foloaseduhovnice$ti ientru ceicare padicipe la Sfenta Lturgie

'

in indrumatdr Pastoral, Arhiepiscopia Bucuregtilor,1981, p. 250;5. Pr. Lect. Dr. Vasile Ciliiga, Comuniunea Treimicd,

model al comuniunli D,sercegr; in rev. Sfantul ApostolAndrei, 2000, N. 7 , p. 232.6. Pr. Prof. Dr. Ene BraniSte, Liturgica Specia|d' fipai!3cu binecuvantarea Prea Sfintitului Laurentiu. EpiscopulCaransebesului. edttura Nemira, Bucureqtl, 2002, p. 125,

7 Sfantul ihiril al lerusahmului, Catehezele' cap. l, 5-6

E.l.B.M.B.O.R., trad. rom. Pr. D. Fecioru, Bucureiti1945, p. 31;8. Pr. Prof. Dr. Ene Branigte, op. c,1., p. 130;

9. Pr. N. Donos, in vol. Sfenlul Gigoie de Nazianz,ADolooia si Etoqiul Sfdntutui Vasile cel Mare, prccedate

oe o ;iog:ratie 5 Stentului Gigorie, Hugi 1931, p. 153;

10. Pr. P-rof. Dr. Ene Branigte, op. cit., p. 158;'1'l Pr. Prof. So. Cardea, Textul Liturghierului romanescnttblicat de dia;conu, Coresi in M.A., '1960, nr' 1-2, p' 73,

i2- Eoiscoo Vasile Coman, Sciei de teologie liturgice

si oaitoralS. oradea, 1983, P. 135:

i si Arnim Lect. Univ. Dr. Vasile Miron, Studti de teoleoie titurgica 9i educalie religioasd' E'l'B M B O R

'Bucuresti 2005, P. 155:ii-rliiii"" Cai:isila, Ialcuirea Dumnezeie$ii Liturghii,

trad. rom. de Pr. Prof Ene Branigte, Bucuregti, 19p9' P 99i

15. Pr. Prof. Alexander Schmemann. Pentru vtala lumt,

traO. l'or. de Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi, E I B M'B O R 'Bucuresti, 200'1, P. 30;id. iat] btlnstian Felmy. Dogmatica expeientei ecle'

iiur",lr"o rom. de Pr.-Prof -Dr.

loan lca, ed Deisis'

Sibiu. 1999, P. 255;;;- tfa^di 'loan be Kronstadt, Litutghia, -

cerul . pe

;;#; tA .t de Boris Buzili, Sibiu' 1996' p 135;

is Nicotae Cabasila, oP. cit., P 28:

rs nrhim. Lect. Univ Dr' Vasile Miron, Semnr'capa.9'iiiiiiiiiuiiiiot moraa a cuftutui divin pubtic oita&. i.r6.M.e.o n., Bucuresti,2003, p 1'14;. - -.. .

io.'pi oi Gi c,i.tescu, slu.lba ta fa-o dep'in'' sibiu'

1926. D. 73;ii]6i5ntriio"n din Kronstadt, op cit, p 136;

iz. Nlcolae Cabasila, oP. c'll, P 30;

ii. iffii*t u;ir'oi. vaslte Miron, Semni/?cafia '

op. cit., P. 145,

din belgug celor ce se impirteqesc cu El inSfdnta Euharistie. Faptul ca multi tineri par-

ticipe la Sfinta Liturghie ne di incredereaacum in anul 2008 cd misterul minunat alBisericii, exprimat prin aceast6 slujb6, estedeslugit gi dorit de tot mai multi oameni ca ocunune ddruitd de Hristos lumii moderne.

1o

Stanislav POPESCU

din volumul de versuri ,,Wbra(ii de lird",Editura Harvio, 2008

E CUVINTE $I DESTIN A TIPATUL ECOULUI

(silabele sunt cdteva frinturi din

organismul

cuvintelor ct se unesc cu soarele

Ei apoi cu ploaia qi vdnturile

pAnl devin ambrozia celesti

pentru hrtrnit puii g6ndurilor

ce incep sd se nascd

incetul cu incetul

in lume)

O LEBEDELEGANDURILOR

lebedele gdndurilor puritiliiinmuguresc pe cerul de smarald

spre indllarea aripei speranlei

pin[ la inima desivirqirii

vibraliile harfelor de iarblimbraci zlrile in aura de

sacralitate a miresmelor

preludiului primdverii

cdnd se deqteapti zorii zilei

iqi trimit oastea melodioasi

a ciocdrliilor spre a vesti

biruinla regetui luminii

lianele razelor de soare

iqi intind ghirlandele de aur

de la un caplt la celdlalt

al imperiului bucuriei

cascadele de curcubeu

ale cdntecului infloririiinundi meridianele vlzduhului

cu fulgura[ii de exaz

[ipdtul ecoului

igi inalli coamele de cerb

spre steaua nevizutd a timpului

valurile de iarbd ale orizontului

se indepirteazi apropiindu-se

de digul singurdtdlii mele

incep sI nu mai desluqesc

hotarul dintre mine gi

arborele lovit de fulger

al cdrui sdnge a apus

prin desiqul umbrei

trece o vulpe cu urechile

alungite pdnd la cer

8 LASTARE DE CUYANT

cuvintul impldntat intrupul plmintuluillstdregte noi cuvinte

sunt muguri de lumind

constelatii de inlelesuri

anotimpurile iubesc

genetic cuventul

ca pe un prunc al lor

cuvintele impodobesc

ptrmintul cu

flamuri veni de gdnd

in magicele lor retorte

se distileaziesenlele iubirii

sT{\tst-lv PoPts(:tr

IIIII

lltnanrflrl!aa8

cuvantul e steaua

polarl a cerului

noetic

@ MA REVARS IN TINE

md revirs in tine ca un flux

de iubire gi de neuitare

gi te aprind in suflet albd stea

ce vegheazi purifi catoare

mari pdduri de alge mtr-nso{esc

in albastra timpului maree

constelatii viala-mi insoresc

cu unicitatea a femeie

vei veni cu mine intr-un vis

si culegi comete de splendoare

in polymnicul noetic univers

din interioare lumi stelare

11

STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008)

S FRUNZELE UNUIGAND

frunzele unui gind

cad in palmele de liniqte albastrd

ale vdntului (care i$i cautialbia nevlzutd a trupului sdu

qerpuitor)

zboard peale albe

clzute din fruntea unui

pom in floare care a crezut

cI s-a preschimbat in inger

qi a incercat (in zadar)

sI se inalle la cer

vibraliile pietrelor de la

marginea drumului clipelor

ce cilitoresc (flri si ltiede ce qi incotro)

rezoneazl cu reverberaliile

sunetelor de orgd din

catedrala de cristal a zilei

cu aromi de inhnit

A IRIZATII

un clopot cu adinci

incantatii

di-n mugur albastre

vibra[ii

un cinter de iarbtr

al vintului

risare-n pddurile

gdndului

o pastrre verde

de linigte

apune in valuri

de iniqte

gi-o und,i de dor

a-nceputului

adoarme in bralele

lutului

A INSTELATA DORINTA

aldturi de tine pustiul

nu-i niciodati pustiu

ci un spaliu de astrald

strdlucire ce mi cfleuze$te

spre inima lucruriloresentiale

din ochii tii se

desprind atilia sori

incit teama de noapte

se mistuie in lumini

la captrtul visului meu

curge un fluviu de

instelati dorinlide a pitrunde in aurora

muzicii ochilor tIide culoarea

macilor albaqtri

E NOAPTEA DE MAINE

noaptea de miine va fi mai

ampll qi vom putea str ne

pierdem in ea ca intr-un oraq

cu strizi intortocheate

noaptea de m6ine va fica o razi de stea care

are de stribltut milioane

de ani lumini pini la

fereastra inimilor noastre

timpul \i va h deplqit

limita ca un asteroid

abdtut de pe orbitl ;ipierdut in spiralele etemitilii

vom stdbate dramul nocturnului

qi nu vom $ti dacd suntem inpropriul nostru trup

sau am devenit o ftrrAm{

minuscull de infinit

noaptea va fi intensd ca

un uragan devastator care

va ndrui malurile aducerilor aminte

gi va fi totul ca la

inceputul lumii

E RAZE CE SARUTATI

nturul,n

raze ce sdruta[i rdurile

mele vezi

voi mi-aduceli inima soarclui

in dar

pe oriunde trec eu sldesc

seminlele tlcerii

din care rlsar uneori

viptri de trandafiri

versul meu este un pod suspondat

pe umeri largi de oameni

(ducind spre curcubeul de iriqi

al speran[ei)

valurile efemerului mtr

traverseazl

ca un frison inibugit

adAnc

botez cu numele meu orice lucru

ce se na$t€

(neputind trtri decdt la altitudinea

soarelui)

12

STEAUA DoBROGEI a l0ani (1999-2008)

Note referitoare la istoria teritoriilornord pontice

Dr. V. H. BAUMANN

cercet5ri arheologice efectuate de colegiidin Ucraina 9i din Republica Moldova. LaOlbia, in marea cetate a grecilor milesieni,din apropierea Odesei de astizi, in com-plexele ceramice din secolele Vlll-Vl a.Chr.,din zona de jos a oragului, a fost descope-riti ceramici hallstattiane specifi cd tracilof .

in secolele Vl-l a.Chr., in siturile arheolo-gice din partea de nord vest a M6rii Negre,descoperirile tracice sunt frecvente, evi-den!iind contactele foarte strAnse ale gelilordin Bugeac ai din bazinul inferior al Nistruluicu scilii', confirmAnd astfel gi afirmatiile luiTucidide din /sfon'a rdzboiului peloponeziac,11,96,1: "...gefi peste care dai dacd trecimunlii Hemus, gi toate celelalte populaliistabilite dincoace de lstru, mai ales invecindtatea Pontului Euxin. Gelii gi popu-laliile din acest linut se invecineazd cu sci{ii,au aceleagi arme gi sunt toli arcagicdldi...".o

0.2. Dacd in secolul al V-lea a.Chr., laOlbia 9i-n imprejurimile sale (in chora),lipsegte ceramica getic6, din secolul al lV-lea p.Chr. 9i, mai ales, dupd campania luiZopyrion, aceasta reapare, fiind intAlniti intoate siturile din zona Niprului inferior: laTyras, Nikonia, Pivdenoe, Ovidiopoli l,Nikolaevka, Nadlimanskoe lll 9i in fortifi-catia de la Nadlimanskoe in care s-au efec-tuat ample sipituri arheologices, ca gi insiturile de la Belozerskoe, Zolotoi Mis,Annovskoe gi Liubimovskoe, in care s-agdsit ceramicd geticd modelati cu m6na,din secolele lV-lll a.Chr.6. Sibii de "tiptracic", cu un singur t6i9, au fostdescoperite in toatd aria nord pontic6,,relevAnd, prin extensie, prezenla de facto agelilor. La Berezan, in sec. al lV-lea 9i la


0.0 inci din preistorie, teritoriile cir-cumpontice au constituit o intinsi zoni deinterferenli geo.istorice in care au actionatfactori divergi care au produs fenomene deintrepdtrundere cultural5, intercultura!iareprezent6nd un fenomen sine qua non inintelegerea istoriei vechi a comunitSliloromenegti traitoare pe aceste meleaguri.

Colonizarea greaci a litoralului devest 9i de nord a Pontului Euxin in cursulsecolelor Vll-V a.Chr., cu intregul evantaide aspecte de naturd economicd, sociali 9iculturalS care au insotit acest grandiosfenomen istoric, 9i, mai apoi, rdspdndireaculturii gi civilizatiei romane, in cursul se-colelor I a.-lV p.Chr., fenomen continuu gi

dupi victoria cregtinismului, au contribuitplenar, vreme de mai bine de un mileniu, lapdstrarea unitilii in diversitate in intregulareal circumpontic. La baza acestei evoluliiistorice au existat elemente de statorniciegi de continuitate, 9i, avem in vedere, inprimul r6nd, numerosul gi vigurosul neam altracilor pe care s-au g refat, de-a lungul pro-toistoriei gi al istoriei vechi, toate celelalte,cu accente mai puternice sau mai limitate,dar fdri indoiald, in cadrul aceluiagi procesbilateral de intrepitrundere culturald.

0.1. Sursele istorice pe care le de$nemin prezent ne indici teritorii imense ocupatede traci la sfArgitul epocii bronzului 9i inprima epoci a fierului, de la Marea Neagrigi Marea Egee, spre vest. pane la hotarulMacedoniei, spre nord p6ni la r6ul Pripet,spre est pAni in preajma Mdrii Azov,.Faptul cd litoralul nord pontic era locuit detraci in prima jumetate a mileniului I a.Chr,este relevat de numeroase descopeririarheologice, datorate unor importante

13

olbia, in secolele lV-l a.Chr., tracii sunt do. ; gi-n Regatul Bosporan, p6n6 la realizarea

cumentali antropologicu, intr-o perioadd in i sintezei pontice a lui Mithridates al Vllea

care, despre triburile trace din spaliul de la i Eupator'

est de Nistru, amintesc izvoarele narative i 1.0 O paraleld intre istoria linuturile

de la inceputul erei cregtine. " ...Litoratutde i de nord 9i de vest ale Pontului Euxin

la Delta Dundrii p6nd la gurite r\utui : devine indispensabili, in condiliile unei

Boristene (Nipru), menliona in Geografia i evolulii similare, cel putin, din a doua jumi-

sa Ptolemeu precum gi regiunite din intei- ; tate a secolului al vll-lea 9i pdnS in secolul

orul continentutui pend b rdut Hierasos ial lll-lea a.Chr., cAnd situalia politici din

(Siret) erau ocupate de garpi (caryi), iar mai i zona istro pontice reverdice democralia

)os de ei locuiau tiragelii " ." i militar6. intr-o incercare de periodizare a

Un studiu istorico epigrafic, destinat , etapelor procesului de cristalizare a civiliza-

cunoagterii influentelor diferitelor etnii sub ; liei getice" din spatiul istro pontic, dupe

raport antroponimic, in contextul comu- i invazia cimerienilor de la mijlocul secolului

niiagbr grecegti nord 9i nord vest ponlice, i al Vlllea, p6nd la sfirgitul acestui secol se

realizat iecent'o, evidentiazi un tabel cu : desfegoari un amplu proces de fondare a

antroponime trace din perioada secolelor I primelor colonii grecegti''. De la sfArqitul

Vl-l a.chr., care cuprinde 't3 purtitori de i sec. Vll, pani la mijlocul sec. Vl a.chr. are

nume dinastice (in majoritate membri ai : loc migratia unor grupuri culturale semino-

dinastiei Spartokizilor) 9i 45 purtdtori de i made de silvostepi 9i din stepele nord -

nume private. Cea mai timpurie mdrturie a i pontice, care intrerupe evolu-tia culturii

prezentei tracice in zona cercetate dabazd : Babadag'4, specifici tracilor din zona

de la inceputul secolului al Vlea a.Chr. 9i i Dundrii de Jos. La inceputul secolului al V-

provine din insula Berezan. lnscriptiile din i lea, constatam o asimilare rapid6 a

secolul lV menlioneazi gase traci la : enclavelor constituite, de cdtre triburile

chersones, cinci la olbia, doi la i autohtone ale gelilor. lnvaziile scililor din

pantikapaion gi unul la Tyras. in secolul al i secolul al V-lea, in contextul intemeierii de

lllJea, opt sunt mentionali la chersones, i noi colonii grecegti pe litoralul vest pontic,

gapte in Regatul Bosporan, unul la olbia 9i : sunt urmate de un proces de cristalizare a

unul la Callatis. in secolele ll-l a.Chr. i civilizaliei getice, sub actiunea convergente

cunoagtem patru antroponime trace la i a celor doi factori, greci 9i sciti, 9i sub pre-

Pantikapaion, doui la Chersones, doui la i siunea unei explozii demografice care, in

Olbia, doud la Tomis 9i doui la Gallatis" ! pragul sec. al lll-lea a.Chr, produce modi-

Concluziile autorului studiului de mai i ficiri structurale in viata economice, sociala

sus sunt urmStoarele: a) prezenla tracilor in ; 9i potitica a getilor'

acest areal geografic poate fi explicatd prin ! 1.1 O interesante probbma care con-

legdturile diiastice dintre scili 9i geli, prin r tribuie la intelegerea istoriei vechi a linu-

feiomenul mercenariatului, dar mai ales, i turilor nord gi vest pontice este aceea a

prin autohtonismul etniei respective la nor- , cesetoriilor mixte care au dat o coloratura

dul Mirii Negre, tracii fiind considerali une- i specifici societatilor coloniale, au creat o

ori, ca fiind inrudili cu cimerienii 9i taurii; b) i comunitate de interese greco-scitice, res-

ceicetitorii n-ar trebui se faca abstractie de : pectiv greco getice, relevante in preluarea

evidenta arheologica, conform cireia i constante de c6tre bigtinagi a modelelor

ceramica lucratd cu mAna, de facturi traci- i culturale grecegti, incepAnd cu progresele

ce, este prezente at6t la Tyras 9i olbia, cat i tehnice 9i terminand cu limba 9i datinile''s

STEAUA DOBROCEI . l0ani (1999-2008)

14

@ STEAUA DOBROGEI O t0 ani ( r 999_2008) @

"De la primele impoftui de ceramicd picb6gi pene h impunerea reprezenteribrantropomoie in arta sciticd sau in ceatraco geticd, de la pimele cdsdtorii mixte gip4nd la exercitarea unor magistraturigrecegti de cdtre purtdtoi de nume bar-bare, oragele grecegti aveau sd conferefenomenului de interculturatie un caracterireversibil" '6. Din secolul al lv-lea asistem lamodificeri profunde in relatiile grecilor cub69tina9ii. in hinterlandul nord pontic, subpresiunea sarmatilor gi a celtilor, scitii, dislo-cali din zona de silvostepe, intrerup relafiilepagnice traditionale cu grecii 9i getii. Acelagifenomen poate fi urmerit gi la Dundrea deJos, unde apar formatiuni statale getice,care incep si-gi exercite controlul asupracetililor grecegti. Astfel de "protectorate",ca cel al lui Saitaphernes asupra Olbiei, allui Zalmodegikos sau Rhemaxos mai tArziu,asupra Histriei, nescute din nevoia oragelorgrecegti de a se apira, devin o practicauzuald p6nd in ajunul dominatiei romane".in linuturile nord pontice apar regate bar-bare, de coloraturi elenistici, careinglobeazi o seami de cetdti grecegti.Astfel de state erau Regatul Bosporan, inzona Mirii de Azov, gi Regatul scitilor dinCrimeea, cu centrul la Neapolis, lAngdSimferopol.

1.2 Schimbarea raportului de fo(edintre greci 9i autohtoni, in favoarea aces-tora din urme, determind serioase modi-ficiri pe plan social economic ai politic,concretizate mai int6i in intrarea cetdlilorgrecegti Tn uniunea politicd a regeluiMithridates al Vl-lea Eupator al Pontuluilsindreptatd impotriva Romei 9i, indeosebi, inpolitica "pontici" a marelui rege al geto-dacilor Burebista. Ostilitdlile dintre greci gigeli, declangate dupi infrAngerea luiPompeius la Pharsalos, ca urmare a unortendinle tot mai fetige ale oligarhiei dincolonii de a trece de partea lui Caesar, s-auconcretizat in interventia prompte 9i rapidd

a regelui Burebista de anexare a litoraluluivest gi nord-''g pontic, de la Messambriap6ni la Olbia, marelui sau stat geto dacic.Aceaste actiune politico militari ar fi deneinteles dacd n-am avea in vedere, dinco-lo de interesele economice gi politice alenoului stat, configuralia etnicd a teritoriuluide la nord de Gurile Dundrii pAni in zonabazinului inferior al Niprului, teritoriu locuit,in cea mai mare parte, de triburiletyragelilor, aflati, pAni in acel moment, ?n

relalii excelente cu scilii'0, 9i, mai apoi, dupdmoartea prematuri a lui Burebista, cu bas-tarnii germanici. Sub presiunea sarmalilor 9iajutali de gelii din st6nga Dunirii, bastarniivor incerca in anul 29 a.Chr. sa emigreze inBalcani. infr6ngerea lor de citre romani a

fost urmate de supunerea micilor stitulelegetice, formate in linuturile istro ponticedupi Burebista, Roma izbutind, astfel, sd-giintindd autoritatea pe Dundre p6ni la Mare.Cassius Dio, care relateazd aceste eveni-mente, mentioneazd un interesant episodpetrecut in zona Gurilor Dunirii. "Regele"get Zyraxes a fost gonit din propria cetate,Genucla, gi silit si se refugieze la nord deDunirez', foarte probabil la tyragetii dinBugeac. in orice caz, intrarea teritoriuluiistro pontic in sfera de influenti romani acoincis cu atitudinea pro romani amajoritilii coloniilor grecegti de pe litoralulde vest gi de nord a Pontului Euxin, intere-sate in asigurarea ordinei intr-o lumefrdm6ntati de rdzboaie22. Gelii din st6ngaDunirii nu au acceptat de bunivoie vecind-tatea Romei, atacurile lor solddndu-se demulte ori cu recucerirea vechilor lor fortifi-catii de pe linia Dundrii, aga cum s-a intam-plat cu Aegyssus in anul 12 p.Chr. 9i cuTroesmis in anul 15 p.Chr., evenimenterelatate de poetul Ovidius in Ex Ponto, l, 8,11-20; !V,7, 19-54.

Depopularea sistematici a gesuluiMunteniei, efectuate la inceputul secolului I

p.Chr.de citre generalul roman Aelius

15

@ STEAUA DOBROCEI a toani (1999-2008) @

Catus 9i pacificarea linuturilor transdanubi-ene din nordul Mirii Negre, in a doua jumi-tate a secolului, de cdtre Plautius SilvanusAelianus, guvernatorul noii provincii de laDunerea de Jos, Moesia lnferior, a indepdr-tat pentru o perioadd pericolul gelilor gi sar-matilor.

2.0 La inceputul mileniului ll p.Chr.,istoria politici a linuturilor nord pontice eradeterminatS, in mare mdsuri, de relaliile culmperiul roman". Regatul Bosporan a intratin sfera de influentd a Romei in timpul luiAugustus, iar in timpul lui Claudius ladevenit stat clientelar, instituind cultul impe-rial, gi, dupd modelul roman, preot supremfiind regele. in vremea lui Nero, dupidespresurarea Chersonesului, orag grecescaliat Romei incd din anul 25 a.Chr., dinasediul scitilor din Crimeea, de cdtrePlautius Silvanus Aelianus, pe tdrmul sudical Crimeei, probabil gi in Regatul Bosporan,sunt instalate garnizoane romane. in se-colul al ll-lea p Chr. Roma gi-a kimis kupelein Chersones 9i a stabilit o garnizoandromana la Olbia, pane atunci principalapoartd comercia16 a Regatului scit deNeapolis, teritoriile respective deveninddependente de guvernatorul Moesieilnferior. Prezenta legionarilor romani dinarmata Moesiei lnferior la Olbia este docu-mentate la inceputul secolului al lll-leap.Chr. de prezenta statuei zeului Mithras, al

cirui cult era extrem de popular in rdndulmilitarilor romani'?4. in cel mai important cen-tru al getilor nord vest pontici, la Tyras,unde prezenla acestora este documentateprin ceramici gi produse specifice, in cursulsecolelor ll gi lll p.Chr., produsele romane,respectiv, material amforic, ligle gi olane,opaile 9i fibule, ceramicd variatd, sunt intal-nite pAni in secolul al lV-lea's. ln aceeagiperioada, odate cu interirea RegatuluiBosporan, lmperiul roman igi retrage tru-pele din interiorul acestuia, ii plitegte sub-ventii in schimbul unor mercenari gi-l spri-

jini s5-gi asigure supremalia asupra sar-malilor 9i tauro scililor din Crimeea. Aceeagipolitici o va aplica lmperiul roman in cursulsecolelor ll-lV p.Chr., dupS agezarea popu-laliilor germanice in stepele nord pontice.Vreme de secole, politica elastici a Ron,.-r;in relaliile sale cu populatiile transdanubi-ene 9i nord pontice, a avut ca urmarecrearea unui climat favorabil rispAndirii cul-turii gi civilizatiei romane, dincolo dehotarele sale nord estice.

2.1 Din secolul I p.Chr., centrelegrecegti din nordul Mirii Negre sunt con-taminate de produse ale culturii materialeromane, ceea ce produce un fenomen deintrepdtrundere culturald care are caurmare realizarea unor produse asemene-toare celor din lmperiu'?6. Acest aspect estevizibil in productia obiectelor de lux : cera-micd, sticldrie, mobilier, ceea ce evidenliazio cerere permanenta din partea pdturilorinstarite din centrele nord pontice,fenomen de altfel valabil in toati lumearomani". ln acelagi timp, aceste oragedevin exportatoare de astfel de produse,care circuli in tot bazinul Mdrii Negre, multedintre ele fiind descoperite in centreleromane din Moesia lnferior, 9i un exempluconcludent il constituie ceramlca tena sigi-llata de facturd nord pontici descoperiti la

Noviodunum'u, intr-unul din cele mai impor-tante centre de tranzit de la Gurile Dunirii.Prezenla produselor de provenien{i nord-ponticd in aceaste zon5 reprezinta unfenomen firesc in evolu!ia teritoriilor circum-pontice dupa marea colonizare greaci. AtAtexistenta unor raporturi comerciale avanta-joase intre vechile colonii grecegti din spali-ul pontic, pe de o parte, cdt gi vehiculareade variate produse prin intermediul negus-torilor 9i militarilor romani, pe de altd parte,

explici prezenta sigillatelor nord pontice laNoviodunum, demonstr6nd, in acelagi timp,importanta deosebiti acordati locurilor decome(, t6rgurilor 9i b6lciurilor, de citre

16

I

% STEAUA DOBROGEI

autoritetile romane, in raporturile directe cupopulatiile "barbare", aflate in zonele deinteres 9i de influenld ale lmperiului.

Descoperirea unor obiecte de originenord-pontici gi prelucrarea unor produseceramice specifice Regatului Bosporan, incomplexul ceramic din secolul al lV-lea p.Chr. de la Telila Valea Morilor, din teritoriulnoviodunens, evidentiazd gi prezenta defacto a unor elemente etnice provenite dinzona nord.pontici. Pot fi amintite astfel:capul unui idol anhopomorf modelat dinargild, cu analogii pe malurile Azovului*, osabie din fier forjat de tip alanic, int6lnita inmediul bosporan in secolele lll 9i lV p.Chr..o,amfora de tip ll Myrmekiod', int6lnitd numaipe litoralul Mdrii de Azov, in centrelegrecegti de la Tanaes 9i Myrmekion, 9i oserie de supo(i ceramici pentru recipiente,int6lniti la Tiritaki, tot in zona de nord a MdriiNegre, din secolul V a.Chrn'?. pdni in secolulal lV-lea p.Chr., ceramigtii nord pontici intre-buintindu-le in special pentru sustinereaamforelor, in procesul de produclie. Acestedescoperiri, care eviden!iazd prezenlenord pontice in officina de pe Valea Morilorgi, prin extensie, la Gurile Dunirii, in secolulal lV-lea p.Chr., vin si se adauge exercitiu-lui nostru referitor la istoria teritoriilor nordpontice, in relalie directi cu zona istro pon-ticd, demonst6nd inca o datd rolul civilizatoral elenismului gi importanta romanititiidun5rene asupra unor populalii autohtonecu adanci riddcini tracice.

2.2 Evenimentele din secolele lll 9i lV p.

Chr. se desfdgoarS, in tinuturile de la nordulDunirii de Jos, intr-o configura{ie etnicinoui, caracterizati prin agezarea unortriburi germanice in teritoriile locuite de daciiliberi 9i de sarmati. Bine organiza{i din punctde vedere militar in puternice confederatiide triburi, golii thervingi sau vlzigolii i9iextind in secolul al lV-lea dominatia de laNistru pini la Carpati, din nordul Moldoveip6ni la Dunire gi Olt, in timp ce finuturile

. t0ani(t999_2fi)8)@

rdsdritene nord pontice, pdn6 la Don 9iMarea de Azov, intrd sub stipdnirea golilor-greuthungi, a ostrogolilor.

Secolul al lV-lea este perioadainfloritoarei culturi Sdntana de Mureg-Cerneahov, prima mare culturd de sintezdromanicd care acoperd teritoriul RomAniei,Republicii Moldova 9i Ucrainei apusene.Cu toatd diversitatea elementelor etnicecare au participat la geneza acestei culturigi s-au ficut purtitorii ei, cultura S6ntana deMureg Cerneahov este unitari pe vasta eiintindere. Caracterul ei unitar se datoreazifaptului ci s-a format printr-un proces istoricin care factorii principali pe care s-au grefatcelelalte elemente au fost fondul autohtonpregotic Ai civilizatia romand. Descoperirilearheologice atestd o convieluire a mai mul-tor populatii in acelagi loc; pe baza riturilor

9i ritualurilor de inmormAntare, disting6ndu-se trei componente principale: goto sarma-tic6, carpo dacicd 9i cea taifalicd33. ln spati-ul carpato. nistrean, procesul de romanizares-a desfigurat cu totul diferit fa!6 deprovinciile romane, exceptdnd sudulMoldovei, cuprins intre Dundre gi MareaNeagrd, din vecindtatea provinciei istro-pontice, unde romanizarea se incadreaziin tiparele clasice. in restul teritoriuluicarpato nistrean, romanizarea s-a ficut priniradierea continud a romanitatii dunirenev.

1. Cf. A. Eremia, Consderatii pivind toponimiaromeneascd de origine traco dacicd, ln Thraciansand Circumpontic World lll, Chiginau, 20U, p.1812. Vezi, Nina A. Leipunskaja, Thracian elements inceramic complexes from Olbia (end 8 th - early S thcenturies B.C.), in The Thracian at the Crossroads ofCivilisations (The 7-. lnternational Congress ofThracology), Bucharest, 1996. p.4oo3. Cf. Serghei . Okhotnikov The Thracian elementsin the sites ol the Noih . Westem Black Sea regionsteppes 6 th - 1 th 8.C., ln The Thracian at theCrossroads..., p.403

17

@ srEAuA DoBRocEI o loani (1999-2008) @

4. lzvoare pivind istoia Romeniei, vol.l, Bucuregti,

1964, p.74

5. Cf. Tatiana Samoilova, Les Thraces comme pafiie

de la poputation des habitats antiques de la region

du Bas Dniestr au Vl-e - l-er siecles av n.a (d'apres

les materiaux modeles ), in The Thracian... , p.405.

6. Vezi gi planurile acestor situri arheologice de pe

Niprul lnferior, publicare de VBilkova, Ghetskaia

keramika s poselen,T niinem Dnipre, in Thracians

and Circumpontic World, ll, Chiginau, 2004, p.139-

163.

7. Vladimir V Nazarov, S,ngle edged swords of-fhncian type" in the Nofth Pontic Area, in The

Thracian..., p.401.

8. Vezi Tatiana Nazarova, Zilr Frage der Thraken in

Olbia (antropotogischer Anblick des Problems), in

The Thracian..., p.402.

9. Ptolemeu, Geografia,lll,5,6 9i urm. - cf. A.Eremia,

Consideratii...,p. 1 82

10. Victor Co.focaru, Populatia zonei nordice 9i nord

-vestice a Pontului Euxin in secolele Vl-l i e.n. pe

baza izvoarelor ep,graf,be (Rezumatul tezei de doc-

torat - Univ."Al.l.Cuza" lagi. Fac. de lstorie ), la9i,

2001

11. lbidem, p.13-14

12. Gavrild Simion, La population de b region du

Bas - Danube qux Vll-e - V-e siecles av. J. C ,Culturi

antice in zona Gurilor Dundii, vol. l. Preistorie 9i pro-

toistorie, in Bibl. l.P, s. Arheologie 5, 2003, p.181

13. PAlexandrescu, Autour de la date de fondation

d Hlstna, SCIV Bucuregti, 1962 ; ldem, Histria in

epoca arhaic;. l, Pontica, 18, Constanta, 1985, p 48-

52 ; Al.Avram, Pentru o fenomenologie a rapoftuilor

dintre geti gi grec,, in Symposia Thracologica 7,

Tulcea, 1989, P.71.14. G. Simion, Gelii de la Dunerea de Jos 9i civiliza'

tia lor, op.cit. p.167: "mormantul de la

Sabangia... march eaze ca jalon direclia marii

avalange din a doua jumatate a secolului al Vll-lea

a.Chr pe care au parcurs-o acegti celare{ nord

pontici...".

15. Cf. Al.Avram, op-cit., p.81-82, dupe toate proba-

bilite$le, mixellenes din decretul olbian in cinstea lui

Protogenes, 9i migades Hell€nas (= greci ameste-

cali) din Ps. Scymnos, erau populatii mixte puternic

elenizate, dar care nu se bucurau de toate drepturile

cetaltene9ti. Acelti mixobarbaros locuiau agezarile

de la marginile chorei = teritoriului oraqelor greceqti

vezi, N.VSafranskaja, in Analele romano sovietice'

s. istone, 11, 1957,2, P 16-17

16. Victor Coiocaru, Populalia zonei notdice $i nortvestice a Pontului Euxin in secolele Vbl a.Chr. pe

baza izvoarelor epigrafice, lagi,2OO4, 9 421

17. D.M. Pippidi, Strdinii de pesrc mei, in D. M.

Pippidi, D. Berciu, oln istoia Dobrogei, 1, Bucure9ti,

1965, p.215-216; ldem, Contributii la istoria veche a

Romeniei, Bucuregti, 1967, P.17818. ldem, Din istoia Dobrogei, '1 , p 269-272

19. Al. Suceveanu, Viata economice in Dobrogea

romanS, Bucuregli, 1977, p.17, n.35 unde este citat

A. Alfoldi, Zar Geschichte des Karpatenbeckens im I

Jh. v. Chr., Budapest, 1942, p.6-9, cu privire la data

cand au avut loc aceste evenimente.

20. B. Okhotnikov, oq.cit., P.40321. Cassius Dio. 11.23-26. Cf. VParvan, Getica. O

protoistoie a Dacie,, Bucuregti, 1926, p.85-90

22. R. Vulpe, Dobrogea sub regii odi1i, in R.Vulpe,

l. Bamea, Din istoia Dobrqei 2, Bucure9ti, 1968. p.36

23. S.L. Utcenco, D.P Kalistov, A.J. Pavlovskaia,

VV Struve, lstoia universa6, 2, Bucureqti, 1959,

p. 684- 690

24. VV Krapivina, About the Cult of Taurcchtonous

Mithras at O/bia, in The Thracian..., p.399.

25. l. Oprig, V Cojocaru, Rapoft preliminar pivind

cercetdile arheologice de la Cetatea Abe - punctul

Citadea (1997-1998), lstros 10, 1999, p.223-312.

26. G.A. Kogelenko, l.T. Kruglikova, VS. Dolgorukov,

Anti1nie gosudarstva Severnogo Picemomoria,

Arheologija SSSR, Moskva , 1984, p.256-261, pl 69-

74, p.316, pl.125a: p.320, p1.129.

27. V.V Krapivina, Ol'uia. Mateial'naiia kul'tura l-lvv.v n.e., Kiev, 1993, Passim28. V H. Baumann, Ceramica tena sigillata de la

Noviodunum, Peuce 56, N.S., 2007-2008 ( sub

tipa0.29. Vezi, l.T. Kruglikova in Arheologua SSSR' G 14'Moskva, 1970, p.100 9i urm., fig.2 9i pl 50-51

30. Cf. D.A.Maslenikov in Arheorogra SSSR,

Moskva, 1984, P.316, Pl. 125a.

31. VF. Gaidukevici i^ MIA 25, Moskva-Leningrad,

1952, p.206, fig124; l.V. Zeest in MIA 83' Moskva-

Leningrad, 1960, P.90-91.32. VF. Gaidukevici, op.cit., p 24, fig.14 9i p.37' fig 33'

33. Gh. Diaconu, Terggor ' Un sit milenar. Studii de

istoie gi arheologie, Ploiegti, 2003, p.125-140

34. l. lonite, Continuitatea dacice, migratori 9i

romanizare in spatiul carpato nistrean in prima

jumetab a mileniului / e.n.' Referat ln cadrul

Conferintei gtiintifice a Universitetii de Stat din

Moldova, Chiginau, 1990, P.58

18

STEAUA DOBROGEI o l0ani (1999-2008)

lstrul gi gefii in cartogralta ptolemeici

Dintre operele cartografice ale anti-chitilii fale de care posteritatea 9i-a indrep-tat sperantele unei mogteniri, a fost operalui Ptolemeul. P6ni in momentul de fati nuse cunoagte cu certitudine daci marelegeograf alexandrin a realizal la opera sa giplanuri cartografice sau pur 9i simplu ne-aldsat doar o lucrare scrisd, gata pregdtitdpentru Intocmirea hi(ilor'?. Sunt studii caresuslin insi cd, la opera sa, Ptolemeu aldsat gi hirti intocmite dupi planurile luiMarinos din Tyr gi cd aceasti parte car-tografici a fost redesenati in sec. al V-leade citre Agathodaemon3. Alti istoriografisustin cd hi(ile lui Agathodaemon au fostprima transpunere cartograficd a operei luiPtolemeu, dar cd gi acestea s-au pierdut,astfel cd marele geograf n-a reugit siintocmeascd nici o hartd la opera sa.

Limit6ndu-ne doar la zona supusedisculiei noastre, adica a Dunirii de Jos,vom rezuma $i noi intr-o scurta prezentaredatele transmise de geograful alexandrinpentru aceaste parte a fluviului.

La cea de a lX-a harti a Europei dinindreptarut Geografic intocmit, ne permitemsi extragem doar acele informalii careservesc studiului nostru:

"Dacia se mdrginegte la miazdzi cuacea parte a Sarmaliei europene care seintinde de la muntele Carpatos pdnd la coti-tura (...) fluviului Tyras, unde se afldtgradele: 53 longitudine gi 48"30'latitudine,la apus cu iazigii metanagti, pe l6ngd rdulIiblscos (Tisa), iar la miazdzi cu acea paftea fluviului Dundrea care merge de la revdr-sarea reufui libiscos pdnd la Axiopolis, deunde pdnd in Pont gi la guile sale, Dundrease numegfe lstru. (..) Cotitura dinapropierea lui Axiopolis, are gradele 54"20'

Dr. Gavrill SIMION

longitudine gi 45"45' latitudine. Daciaspune el mai departe se mdrginegte lardsdrit cu lstru, ... de aici gi pdnd la cotiturade ldngd cetatea Dinogetia, care aregradele: 53 longitudine gi 46"40' latitudine".

Dupi aceasti observalie asupra ori-entirii cursului fluviului, Ptolemeu ne didatele asupra ordinei gurilor lstrului, ordinepe care considerdm si o ddm cat mai exac-ti gi completS, pentru a ne feri de inter-pretiri.

"Prima desp6(ire a gurilor de lacetatea Noviodunum are coordonatele54'50' longitudine 9i 46"30' latitudine, deacolo (...) partea de miazezi, care cuprindeinsula Peuce, are pozilia: 55'20' longitudine

9i 46" 30' latitudine 9i se varsd in Pont pringura numita Sacrd sau Peuce, cu pozilia56' longitudine 9i 46"15' latitudine. Parteacea mai de miazinoapte se desparte 9i eain doui, la pozilia 55" longitudine 9i 46'45'latitudine. Partea de mai la miazdnoapte aacestei despa(ituri se desparte gi ea indoud la pozilia 53'30' longitudine gi 47" la-titudine. Apoi partea de miazdzi a acesteidiviziuni igi intrerupe cursul inainte de vdr-sare in Pont. Partea mai de miazenoapteformeazi o balt6 numitd Thiagola, cua$ezarea de 55"40' longitudine 9i 47"15' la-titudine, se varsi in Pont prin gura totThiagola sau Psilon la 56'15' longitudine gi

47' latitudine. Partea mai de miazdzi a celeide a doua diviziune se desparte gi ea indoud la pozifia 55"20' longitudine 9i 46"45'latitudine. Partea mai de miaz6noapte aacestei despd(ituri se varsi in Pont pringura numite BoreicS, la 56'20' longitudine 9i46'50' latitudine, iar partea mai de miazdzise desparte gi ea in doui la pozilia 55'40'longitudine 9i 46"30' latitudine. Partea cea

'19

@ STEAUA DOBROGEI o l0ani (1999-2008) @

ARMANIA E\/ RC)PA EA

^N^R]'l (' rI.rJRlscl c' (.ts

t,

zx

Q

PREDAVENSES.( RIIATACiNSI.S.'{ ('AI'('()ENSES,....,tUnnJ:\r.',.,

^r,L- x"-,d;l.....

5s.ru;:4 'i 6 l.^"Htl

r. DlEPlll cr MRIDAVENSTS .T ( OT|:NSES ai

zo&..,1 \. sAt_DENSES.i CtA(itSl

.l'e!^

lU;

t-

Fig. 1. Harta Daciei pe care se pot recunoagte principaleleitinerarii ale provinciei

(folositi de l.Bogdan Citiniciu)

mai de miazezi din aceastidespS(ituri se varse in Pontprin gura numita Naracion, laagezarea: 56'10' longitudine

9i 46'20' latitudine. Parteamai de miazenoapte se des-parte gi ea in doua la pozitia56' longitudine gi 46'40' lati-tudine. Partea mai de miaz6-noapte a acestei despe(iturise varse in Pont prin guraPseudostomos, a carei age-zare este 56'15' longitudine

9i 46'40' latitudine. Parteamai dinspre miazezi se varseprin gura Calon, a cdreiagezare este 56'15' longitu-dine gi 46'30' latitudine.Dupi Gura Sacrd a fluviuluilstru coasta se prezintd astfel 46"30' latitudine

- Sitioenta: 55" longitudine 9i 46'30' latitudineintre fluviu gi muntele Haemus se afld

oragele:- Dausdata: 53" longitudine 9i 44"40'

latitudine- Tibisca: 55' longitudine 9i 46"20' lati-

tudineCa atare vom incerca 9i noi sd

aducem la masa dezbaterilor, cu precedere

doar acele probleme mai pu{in elucidate deistoriografia moderni ptolemeicd 9i care nepermit sd aborddm alte noi disculii 9iipoteze, firi sd pretindem ce de dataaceasta ele vor rezolva toate controverselegi vor duce la clarificdri definitive.

Dacd studiul l.Bogdan Cdtdniciuscare a preluat gi a analizat geografia Dacieilui Ptolemeu prin ase(iunea savantuluiGudmund SchUtte 6 gi pe care l-a completatapoi cu o strelucita documentare asupragelilor din Muntenia in sec. l-lll d.Chr.', areugit dup6 pererea noastri, si creeze ohartd completd a Daciei acelei perioade

(Fig.1).

- Promontoriul Pteron: 56'20' longitu-

dine 9i 46' latitudine- Cetatea lstros: 55'40' longitudine gi

46" latitudine- Tomi: 55" longitudine 9i 45"50' latitu-

dine- Callatis: 54"40' longitudine 9i 45'30'

latitudine- Dionysopolis: 54"20' longitudine gi

45'15' latitudineOragele de 16ngd fluviu:- Durostorum - Legiunea 1 ltalicao:

53'15' longitudine gi 45'15' latitudine- Transmarisca: 53'30' longitudine gi

45'30' latitudine- Sucidava: 54" longitudine 9i 45'45'

latitudine- Axiopolis: 54"20' longitudine 9i 45"45'

latitudine- Carsum: 54'10' longitudine 9i 45'50'

latitudine- Troesmis - Legiunea V Macedonica:

54' longitudine 9i 46'20' latitudine- Dinogetia: 54"10' longitudine gi

46"40' latitudine- Noviodunum: 54'40' longitudine 9i

20

@ STEAUA DOBROGEI O loani (1999-2008) @Teritoriul ocupat de

triburile getilo( aga cum I-avdzut 9i cartografiat in vi-ziunea sa Ptolemeu, remanetotugi in afara discutiilorapreciatelor lucrdri ale loaneiBogdan Cdtiniciu. Nu estemai putin adeverat ce prob-lemele etnice din zona deresarit a Daciei au fost pulinabordate intr-o serie de studiicare au elucidat pe deplinacest aspecf. lndiferent ciavem de a face cu triburi get-ice localizate ca locuitori aiteritoriului din st6nga fluviuluiprecum costobocii, caucoen-sii, cotensi, sensi sau piefigii,ori din dreapta Dunirii, inregiunea istro pontici: tro-gloditi, istrianii, tensii 9i aceipeucini din Delta Dundrii ca 9i tiragefii de lanordul fluviului, locuitori ai Pustiului Getic, cutotii au fost localizati, nominalizati 9i studialide mari istorici 9i definiti ca atare.' (Fig. 2)

Nu trebuie se trecem cu vederea nicitriburile de neam trac, ca: obulensi, crobiziigi bessi pe care ii gisim stabilili tot in terito-riul istro pontic (Fig.2).

Fie ce avem de a face cu migratiisau mari mutatii din sudul balcanilor, fie cdne mul{umim doar cu o prezente enigmaticdprecum cea a britologilor, mai toate triburilegelilor 9i tracilor au constituit subiecte aleunor studii complete'o, fird a mai necesitaca gi noi si supunem acest subiect uneiprelucreri. intre triburile nominalizate pehd(ile dupi Geografia lui Ptolemeu, se aflala nord de Dundre gi cel al britologilor, numede rezonanli celtici, a ceror prezenti com-pacti lasi inci locul unor dezbateri 9i cuatat mai mult pentru noi, cu cat in aceastizone nord dobrogeand int6lnim nu maipulin de trei toponime la principalele vaduride trecere 9i a ciror origine celtici r6m6neo certitudine istoricd 9i lingvisticS. Este

rl\, ", t7,

;49Es

Fig. 2. Populaliile geto dace dupi Ptolemeu.Dupe harta intocmitA de Radu Florescu in

cap. /Vote gi colrentarii,la Getica lui V.Parvan, 1982.

vorba de: Arrubium (Mdcinul de azi),Noviodunum (lsaccea) 9i statiunea de vis avis, Aliobix (Orlovka) ".

Stabilirea britologilor in c6mpiaBugeacului a fost hecute pe seama unorpdtrunderi mult mai lente 9i firi marcdri deevenimente, odati cu inaintarea triburilorgermanice ale bastarnilor, care ajung p6ndla Olbia". Nici descoperirile arheologice gi

nici toponimia locurilor nu suslin ipotezavenirii lor din Transilvania prin trecitorileCarpatilor Orientali". Nominalizarea lor dec6tre izvoarele antice gi perpetuarea lor intimp este o confirmare a faptului ci avemde a face cu un grup (sau trib) bine organi-zat din punct de vedere social14, strategic gipolitic, condugi de regi in toata ascensiunealor fn Europa, inclusiv in lumea balcanici(sec. lV - lll p.Chr.)'u.

ln ceea ce privegte migralia 9i sta-bilirea grupului de celti britologi la GurileDunirii, nu impirtdgim ipoteza cd ei s-au sta-bilit in timp 9i in mod izolat. Ea a fostconditionati de anumite presiuni sau eveni-mente gi printr-un contract stabilit prininfelegere ori dictat de o fo(i sau imprejurdri.

21

@ STEAUA DOBROGEI

Momentul acestei migralii nu poate fi

scos, dupe parerea noastra, in afara marilor

confruntdri celtice din Balcani 9i mai ales de

cele legate de expansiunea lor spre Asia

Micd. infr6ngerea cellilor de cdtreAntigonos 'u la Lysimachia (277 a.Chr.) nu

numai cd a stdvilit expansiunea lor in Asia

Mic5, dar dupi o astfel de catastrofi strate-gici, triburile cellilor au cunoscut 9i o ine-

renti destrimare. Dupe informaliile lui

Strabo gi lustin, o seame de istorici suslin

ci grupul tectosagilor s-a destrimat, unele

triburi plecAnd inapoi spre Gallia, altele au

rimas in Peninsula BalcanicS'7, iar altele,

sub conducerea regilor Lutarios 9iLeonnorios, s-au indreptat spre Hellespont

cu dorinla de a trece in Asia Mic6'u. H6(uitin continuare de cetele celtice, se pare ciBizanlul a trebuit sd accepte trecerea aces-

tora in Asia Mic6, unde ne sunt consemnate

raidurile tectosagilor, troemesilor 9i ale talis-

tobagilor, €re actionau permanent, dar pe

direclii diferite'". AsigurAndu-9i linigtea din

partea celtilor, cetatea de pe malul

Bosforului avea acum posibilitatea orga-

nizirii unor actiuni militare impotriva con-

curenlilor de pe coasta de vest a pontului:

Caltatis gi Histia (la cca. 260 a.Chr'). lnacest rizboi se pare ci Bizanlul a antrenat

9i rdzboinici celli',, dar izvoarele istorice

sunt destul de sdrace in informalii incdt

suslinerile noastre nu se pot baza decAt pe

sursele existente 9i, mai mult' pe logica

lucrurilor. Din nefericire, nici izvoarele arhe-

ologice nu sustin o astfel de prezen!6 in

sudul Dobrogei. Descoperirea unei singure

fibule celtice in situl de la Satu Nou" 9i se

pare gi a c6torva fragmente ceramice de

aceeagi origine, sunt primele mdrturii arhe-

ologice care ne pot indrepta gdndurile spre

o astfel de prezenla in Dobrogea. $i nici

cercetdrile de la Noviodunum n-au ajuns la

primele nivele de locuire ale acestei cetdli

ca si ne confirme sau si infirme o astfel de

prezenli celtic6 in zon6. Fie cd avem de-a

face cu antrenarea grupului de celli in con-

22

o l0ani(1999-2008)@

flictul cu Histia sau Callatis, fie c6 este

vorba de unul din grupurile rezultate din

destrAmarea dupd infr6ngerea de la

Lysimachia, se Pare ce avem de a face

totugi cu un trib care s-a indreptat spre

nord, de data aceasta pe teritoriul gelilor 9i

nu pe cel al dacilor. Cert este ci toponimeleamintite ne sustin certitudinea prezenlei

celtilor la gurile Dunirii. Toponimul

Arrubium il gisim la vadul marelui fluviu

care ficea trecerea citre sau dinsprec6mpia nelmpdduritd a Birdganului, aga

cum 9i cele cu numele de Noviodunum 9i

Aliobrix, unde este singurul vad ce tra-

verseazi Dunirea printre ghirlanda de bil.tigi lacuri din stAnga 9i dreapta fluviului spre

Pustiul Getic sau gesul Bugeacului Sunt

cele doud vaduri pe care cu siguranld cigrupul celtic le-a folosit multi vreme, de

indati ce denumirea lor s-a statornicit 9i a

reugit si fie transmisi in geografia lumii

antice. Pe de altd parte, organizarea lor

sociald 9i politic6 a ficut ca grupul respec-

tiv sd diinuiasci peste veacuri de indati ce

Geografia lui Ptolemeu ii delimiteazd nu

numai in timp, ci gi in spatiu, ca element

etnic ce se inscria in teritoriul Moesiei

lnferioare. Daci h6(ile etalate in paginile

de mai sus ne atentioneazi ci teritoriul din

vestul Dobrogei se afl6, in parte, sub

administralia Moesiei lnferior, mai toate

inscriu regiunea din nordul Dundrii (prin

culoare sau prin text) in noua provincie

roman6. Hotarul dintre Dacia lui Ptolemeu

9i triburile getice a fost stabilit in aceastizond de marele geograf pe Hieratus (Siret)'

Pe vdile acestuia ori pe ale Buzdului(Buseus) sau ale lalomilei (Napans), fi-gureaza o serie de castele, unele chiar cu

denumiri ca Zusidava, Polonda, Petrova,

Ramidava, sau cele din c6mpia dunireand(Valahia) cu numele: Tiasum, Nentidava

(Netindava) etc. (v. harta lui A.Ortelius,

1595, de la Fig. 4) dar nu gtim dacd triburile

mentionate in aceastd zond: caucoensii,

cotensii, sensii sau piefigii fac parte din

@ STEAUA DOBROGEI a t0ani (1999-20Os)

Moesia lnferior sau sunt doarcu statut de clientari (Fig. a).

in altd ordine de idei 9iin Dobrogea, degi mai rar,sunt localizate, ca gi in restulDaciei, toponime de cetilica: Tibisca" localizat la 55"long. 9i 46"20' lat. nordici, 9iDeusdata. Cea de a doua seafli undeva in sudul provin-ciei, la 53" long. 9i 44'40' lat.Dacd cel de al doilea topon-im ar trebui ceutat undeva inpertile nordice ale muntilorHaemus (Balcani), teritoriulstdpAnit, dupd cum neamintegte Tucidide'?3, tot detriburile getice sau poate fichiar dava geticd de la SatuNou'". Primul centru dinDobrogea Tibisca, dupd pdr-erea noastre, nu este o dublure de nume,ca urmare a unui accident de scriere sau aunei erori, cum s-a afirmat, el fiindu-neabordabil ca urmare a cunoagterii mai binea topografiei locurilor de cdtre noi. Dacdeste sa-l incadrdm in coordonatele ptole-meice, Ilblsca identificati de noi se inscriepe aceeagi latitudine cu cetatea Iroesmrs gi

bralul Naraclo (Naracustoma), adic6 bratulcel ingust, aceasta corespunde fortificalieide pe v6rful dealului Edirlen's. Ca pozilie fi-zico geografici ea strijuia 9i controla toativalea Celicului, valea Telilei 9i tot platoulstepic pAni la Tulcea, de la dealul Consul 9ip6ni la Razim. Edirlen domind intregul pla-tou de dealuri din jur: Dealul Mare, DealulTecheaua gi Dealul Cartalului. Analiz6nd gi

din punct de vedere etimologic, numeletoponimului corespunde perfect situalieir6cdci el shijuia nu numai vdile mligtinoaseale Celicului gi ale Telitei, ci gi pe cele ce-imarcau hotdrniciile: biltile dunirene dinnordul Telilei gi marele complex RazimlHalmyris). Dealul Edirlen are o pozitiestrategice ce se remarca nu numai prin vi-

+

I

(.

ta; :1.i,t

,1,

t" .t'..

t,. ,,

!,-,lrt;:

t.)

Fig. 4. A. Ortelius, Dacia, Moesia dupi Ptolemeu -descriere veche, tipirite la Anvers, 1595, format 44x37cm,

Muzeul National al HA4ii 9i Ci4ii Vechi

zibilitate maximi pe kilometri intregi, dar giprintr-o fortificatie naturald demnd demenlionat. Accesul cetre cetate este posibildoar prin trei culmi, extrem de inguste,mirginite pe ambele laturi de versanti foarteabrupli, cu aspect de pripastie. Drumul deacces dinspre nord este flancat din loc inloc de gapte mici st6nci, cu aspectul unorplatforme ce au servit cu probabilitate, caloc pentru iniltarea unor turnuri de veghe gi

chiar de apirare. Accesele dinspre sud-estgi nord vest sunt mai scurte, dar mult maiinguste 9i cu versanli mult mai abrupli 9imai accidentali. in apropierea valului de in-cinti al fortificatiei, fiecare din aceste dou6cdi de acces se bucure de o platform6, cu osuprafali apreciabild, pe care au fostindl{ate, cu siguran!5, aceleagi gen de "tur-nuri de apdrare".

Situl arheologic din v6rful dealuluiEdirlen a fost o cetate fortificatd cu val dinbolovani de piatrS, din care se inelta sis-temul de palisade. Cum areta el atunci sauturnurile de veghe de care am amintit, nuputem gti. Din el s-a pistrat valul de piatri,iar in interior urmele carbonizate ale sis-

23

II I

'rl

,

a

@ STEAUA DOBROGEI a loani (1999-2008)

-

temului de prindere al palisadei. Piatra din serie de schimbiri*, sediile lor insi aveau

valul de apirare pdstreazd urmele incendi- si rdmAni tot in cetilile de pe malul drept

ului care i-a marcat sfdrgitul, inc6t nu numai al Dundrii. Teritoriile din st6nga fluviului au

ci are acum tn totalitate o culoare continuat si fie aparate 9i supravegheate

cdrimizie, rezultati de pe urma arderii, dar printr-un sistem de fortificalii 9i o relea de

9i duritatea ei pAnd in centrul complexului a drumuri tradilionale 9i riguros alese, in care

devenit fragild 9i sfdrAmicioasd. Conditiile s-au detaiat o seamd de subuniteti militare.

naturale au obligat pe constructori se dea lndiferent de fluxul gi refluxul intereselor

sistemului de fortificalii o forma oval6 (90 x economice 9i militare sau de interven.tiile

60 m), inconjurand o suprafatd de cca. forlelor exercitate asupra expansiunii

5OO0 - 5500 mp. in interiorul fortificat romane in aceste zone nord dundrene3',

terenul, aflat gi el tot in pant6, a fost ame- pAnd in pragul ultimului sfert din cel de-al

najat in terase peste care s-au construit lll-lea secol al erei cregtine, adici pAni lalocuinle sau adeposturi. in mijloc, stAncile domnia lui Claudiu Goticul, Roma a inregis-

din vArful dealului dau astizi imaginea unei trat totugi o permanenti in aceste teritorii.

mici acropole. Descoperirea la Olbia a unei inscriptii

Dup6 sistemul de organizare, dupd datatd a fi din anul 248 d.Chr.' pe care un

tehnica folositi la sistemul de constructie a soldat roman a incrustat-o pe un altar inelementelor de apirare 9i mai ales dupd sdnetatea Tmpiratului M.lulius Philippus

datarea materialului arheologic, cetatea de (Arabul) 9i a fiului sdur', susline tezape dealul Edirlen se inscrie in tipologia for- prezenlei romane in aceste regiuni ale

tificaliilor tirzii (sec.l a.Chr - | d.Chr)", iar Moesiei lnferioare chiar 9i in cei 30 de ani

sfArgitul s-a datorat unui impact puternic, de anarhie militard, adica in perioada acelui

finalizat prin incendierea ei la o date pe care bellum Scythicum. Abia dupd eforturile de

cerceterile arheologice n-au reugit Tnce se o reorganizare a provinciei pe care Gallienus

stabileascd. gi succesorul siu, Claudiu, le-au intreprins,

O alt6 problem6 pe care opera lui teritoriul istro pontic va deveni Scilia Minor

Ptolemeu a abordat-o destul de convingd- 9i igi va limita hotarele inlre Munlii Haemus

tor, iar istoriografia Moesiei lnferioare a (Balcani) 9i apele fluviului 9i ale m[rii.analizalo temeinic, dar insuficient definitd Pentru o clarificare a situatiei in car-

de lucrirlle de sintezd, este cea referitoare tografia intocmiti dupi opera lui Ptolemeu

la administrarea, organizare gi sistemul 9i redate in paginile de mai sus, se impune

defensiv al hotarelor provinciei din partea ca la data aceasta noi si adiugim 9i docu-

de nord a fluviului, teritorii care In mod mentalia pe care ne-o dau izvoarele arheo-

implicit se inscriau in provincia Moesia logice 9i cele epigrafice culese gi publicate

lnferior'u. intr-o serie de studii de mare prestigiu".

Aproape ca ne-am obignuit ca ori de in rAndurile ce urmeazd vom incerca

cate ori prezent6m istoria 9i harta Moesiei si reconstituim astfel imaginea Moesiei

lnferioare si ne limitim doar la regiunea lnferior in teritoriile din st6nga fluviului

istro ponticd 8. Este adevdrat ci la organi- printr-o corelare a tuturor acestor izvoare,

zarea ei din anul 86 d.Chr. de cStre Domi- indiferent de natura lor. Atragem atenlia citian, noua provincie a primit pentru apirare pe ha4ile realizate dupi opera lui Ptolemeu

doui legiuni: Legiunea I ltalica cu sediul la distingem o serie de toponime ce pot fiNoyae gi Legiunea a V-a Macedonica cu identificate ca fortificatii daco getice con-

sediul la Troesmis. Ulterior, fo(ele de semnate chiar cu sigla unor castele (vezi

aparare ale Moesiei lnferioare au suferit o harta lui G. Mercator, Amstadem, 1578;

24

@ STEAUA DOBROCEI O tOani (1999-20os) @1620). O parte dintre ele sunt identificate ca da anilor 57_67 d.Chr.*.Piroboridava (Poiana), Petrodava (piatra prin reorganizarea provinciei, nuNeamt), Ramidava (Drajna de Sus), altele este exclus ca o serie din vechile denumirirdm6n doar ca centru sau fortificalii ipotet- si fi fost akibuite 9i noilor castre ridicate deice cum ar fi: Zusidava (Gridigtea de pe romani, interesul acestora din urmd fald demalul stSng al Buziului, jud. Brdila) sau aceste provincii fiindu-ne gi ea cunoscuta,Peleda (mai sus, la carlomdnegti, la conflu- cici s-a manifestat chiar inainte de organi-enla Nigcovului cu Buzdul), apoi mai la sud, zarea Moesiei lnferior. Astfel de fortificaliipe Argeg' distingem fortificatiile Netindava din stAnga Dundrii, le gisim pe linia dun6re-9i spre izvoarele lui, Pirum, iar Argedava o an6 a Moesiei gi in nordul ei, cu precdderegdsim tot cdtre zona muntoasS, la risdrit de la principalele vaduri de trecere peste fluviu,linia fortificati Transalutanus. Nu ne putem pe traseul marilor drumuri gi la trecdtorile dehazarda si identific6m cetatea geto daci peste munti pentru a face joncliunea cu celede la cetetenii din vale (ud. Argeg) cu ale Daciei intracarpatice (Fig.3). Dacd porn-Pirum gi nici Netindava cu fortificatia de la im de la Limes-ut transalutanus (construit giRadovani'. cercetdrile arheologice intre- organizat aproape in paralel cu vechiulprinse la aceste fortificalii din Muntenia n-au drum Limes Alufanus) care asigura trecereareugit si elucideze aceasta problemi 9i nici spre cumidava (R69nov), prin Rogiorii demdcar si aduci unele detalii care si ne vede - sdpata de Jos - Jidava (campu-permiti sd facem cateva coreldri intre lung),', putem urmiri de-a lungul Dunirii giizvorul ptolemeic Ai rezultatele acestor alte fortificalii. De la acest drum, la nordulstudii. fluviulut, de la Vispegti 9i pAni l5ng6 lacul

oric6t de documentali am fi in sta- Greaca in aval, romanii au construit un valbilirea acestor toponime, nu putem face o de apirare pe o distanti de cca. 170 km,delimitare de frontlere sau limite teritoriale menit si contracareze toate loviturile careintre triburile considerate a fi de neam getic ar fi putut veni din masivul piduros alsau cele de daci. De altfel, orice incercare Munteniei (codrul Vl6siei). De-a lungulde acest fel se inscrie in limitele absurdului, acestui val pe care hirtile noastre nu-l con-cdci ?nci din antichitate strabon a elucidat semneaze, se localizeazi patru asemeneaaceasti problemd, precizandu-ne ci pe castele, denumite Arcinna, pinum, semumambele maluri ale lstrului "... locuiau getii"$, gi Mansca, ultimul situat pe malul fluviului,fird si facd o delimitare a marelui fluviu, ca vis a vis de Timammium. lmediat dupriPtolemeu. De multe ori geograful denu- lanful marilor lacuri gi billi Greaca, la v6r-megte ca geti chiar gi pe cei ce locuiau pe sarea Ddmbovilei, a fost inallati fortificatiateritoriul Daciei, cdci tot el tine si ne elu- Daphne. caskele respective supravegheaucideze situalia ci gi unii 9i allii ". .. au 9i controlau drumurile de pe vdile rdurilor:aceeagi limba" *, deci sunt unul gi acelagi vedea, Teleorman, Argeg 9i Drimbovila,neam. ajung6ndu_se p6nd la castrele din poala

Dupi ultimele analize, cele mai munliror, de la Jidava, Rucir gi ra treci-multe dintre fortificatiile getice din Muntenia toarea Bran, spre cumidava (R6gnov).gi sudul Moldovei igi incheie existenla in al Merg6nd in continuare pe Dunere in aval,treilea sfert al secolului I a.chr.3', altele igi pe malul st6ng al fluviului, in fata cetitilorprelungesc via{a pand citre mijlocul sec. I Durostorum, pe malul D6mbovitei gasimd.chr. (Tinosul, Zimnicea, Milcov vale (1ud. consemnat aproape de v6rsare, cetateaolt), spr6ncenafa etc.), cu probabilitate Netindava, iar mai sus, Tiasum. La guradupd expediliile lui Aelius catus din perioa- lalomilei, vis a.vis de carsium, s-au con-

25

@ STEAUA DOBROGEI a loani (l9qr-2008) @

struit alte fortificalii, ultima pentru a I Un al doilea traseu ce se forma tot de

supraveghealimitanordicdabazinului:laBarboqi(Dinogetia)'erapevaleaforestier din c6mpia durSneani 9i princi- : siretului, p6n6 la Piroboidava (Poiana -

palul drum de pe valea lalomilei, a Prahovei ! Tecuci)". Acesta a avut rolul unei impor-

gi mai ales a TeleajSnului, drum care 9i i tante riscruci de drumuri. Pe valea

astizi gi-a pastrat numele printre localnici : Trotugului, pe la Petrodava (Piatra Neam!)

de "Drumul Mare". El ficea legitura cu for- I 9i probabil prin Utidava 9i prin trecAtoarea

tificalia de la T6rgugor (valea Prahovei)'o gi i Oituz se ajungea la Angustia (Bre!cu) 9i in

cu cea de la Drajna de Suso" denumita i continuare, pe valea rdului Negru, strijuit

Ramidava, ca apoi, prin trecatoarea de la : de fortificatia de la comaliu, se ajungea tot

Bretocea sd se ajungi lot la cumidava. Un : ta cumidava, inchizdnd astfel legaturile dru-

alt mare gi important centru din stanga i murilor ce duceau spre inima Daciei.

Dun6rii esie cel de la Barbogi (Dinogetia) i lzvoarele arheologice ne confirm6 9i

care la acea datd skijuia unul din princi- I o alti prelungire a drumului pe valea

palele vaduri de peste Dunire, Troesmis' i Siretului cete Tamasidava (Brad), Zargi-

Arrubium. Acelagi castru supraveghea i dava 9i chiar mai susos Prin vadul de la

agezarile gi drumul de pe vale Buz|ului, pe i Noviodunum Aliobix, se exercita controlul

ai carui traseu se mai construiserd alte trei I asupra tuturor legiturilor cu britologii, dar 9i

castre, la Filipegti, ciolanu gi Pietroasao3, ca : asupra drumurilor spre Iyras 9i, mai

de acolo, prin trecetoarea de la lntorsura i departe, c6tre Olbia. Fo(ele navale

Buzdului, se se ajunge 161l' Cumidava. i dundrene, C/assis Flavia Moesica, al cirui

1

25 c.lhrir

I t2

\

lE

\e

\2T

\I--4 )

11

)

^lo

I

(10 I(

la 2I cl7 .2

r5O\QE TAE

- Na .t8 254

i19

?5

rM e )

Fig. 3. Fortificatiile din zona gelilor (Moesia lnferior) 9i a celor din stanga Dunirii (Dacla)

consemnate de Ptolemeu

26

26

(..-...

srEAuA DOBROGEI O l0ani (1999-2008) @

sediu era la Noviodunum, puteau intervenioricand gi chiar lineau legdtura cu ora$elede la gurile Tyrasului gi Bugului 46.

in ceea ce privegte izvoarele scriselegate de regiunile nord dun6rene gi nordpontice, aducem pe prim plan unul dintrecele mai interesante documente ce poartinumele de "Papirul Hun"o'. lmportanla luipentru istoriografia Moesiei lnferior a trezitinteresul mai multor istorici care l-au studiatgi publicat incadrAndu-l la date diferite, darcuprinse intr-o cronologie destul de restrdn-si, intre anii 99 9i 117 d.Chrou. intre alteinformatii, izvorul ne aduce confirmarea cePiroboidava (Poiana Tecuci) constituiaunul din principalele centre de stationare gi

control al acestor unitati militare romanecare asigurau securitatea legdturilor prin

trecatoarea Oituz cu celelalte castre intra-carpatice (ca cel de la Angustia Brelcu)precum 9i a celorlalte drumuri de pe valeaSiretuluio'g. Pe de altd parte, documentulconfirmi teza cd Muntenia 9i sudulMoldovei au ficut parte de la bun inceputdin provincia Moesia lnferior (86 d.Chr.) 9icd interesul Romei s-a exercitat asupraacestor regiuni inainte chiar de Domifian".

Prin toate aceste misuri se asigura oincorsetare asupra Daciei, iar dupicucerirea ei, o legdturi permanente intrecentrele vitale de pe Dunarea de Jos gi

litoralul pontic cu cele din Transilvania. At6tizvoarele arheologice, cAt 9i cele epigrafice,ne confirma prezenla romana in castreledin Muntenia, de la Drajna de Sus, Ruciretc., nu numai inainte de Traian, dar gi dupicucerirea Daciei, ele rimdnAnd in contin-uare pendente de Moesia lnferioru'. in vre-mea lui Traian paza in castrul de la Drajnade Jos era asigurati de Cohors I FlaviaCommagenorume, iar la Dinogetia (Bar-bogi), tot in acea perioad5, ca 9i in vremeaIui Hadrian, stationa Cohors ll Mattiacorum,care asigura gi controlul spre Piroboidava9i citre pasul Oituz53. Paza vadului de la

Carsium gi gura lalomitei era asiguratd de

Numerus Surorum sagittaiorum atestate deo inscripfie dedicati lui Flavius Avetianus,descoperiti la Piua Petreis. Supraveghereaoragelor porturi qi a tuturor vadurilor depeste fluviu ?n Moesia lnferior p6nd laHisfna 9i pe lermul nord pontic pan6 laChersonesos, se afla in grija flotei moesicecu sediul la Noviodunum (lsaccea) 9iAliobrix (Orlovca), dup6 cum ne spunnumeroase izvoare, inclusiv cdrimizilegtampilate descoperite in aceste centresu. Ovexilatie formatd din detagamente aleLegiunii I ltalica 9i ale Legiunii V Mace-donica activau la Tyras (la gura Nistrului)*iar altele aveau in griji marele orag Olbias'.

1. Gr.Tocilescu, 1880, p.78; G.Schutte, 1917 9i altelucriri de seame citate in paginile lucrarii de fata.2. Ukert, Skythien und das Land der Geten oderDaker, apud. Gr.Tocilescu, p.37 9i 78.

3. Vivien de St.Martin, Histoire de la Gaographie,Paris, 1873, p.209, apud. Gr.Tocilescu, 1880, p.78,

paragraf 10 9i nota 28i vezi gi Al.Vulpe, 2000, p.417

9i urm.; vezi fig. '1.

4. Mentiune gresite - la Durostorum in acea perioada

stationa Legiunea Xl Claudia; v. THDR, 1964, p.553,

nota 65; A.Aricescu, 1977, p.37 gi urm. Textul dinlucrarea noastra a fost preluat din FHDR, 1964,p.541 qi urm.

5. Dacia, NS, 34, 1990, p.223-234.6. Gudmund Schutte, Ptolemy's Maps. of NofthernEurope, Copenhaga, 1917.7. l.Bogdan Cetaniciu, 1997, Alexandia, p.'112-146.

8. VParvan, Getica, ed.1982, p.134-167; vezi gi

notele gi comentariile lui R.Florescu, in aceeagiedi{ie, p.520 qi urm. 9i 530 9i urm.; H.M.Danov,Tracia antice, trad. C.Velichi, Bucuregti, 1976, p.'119-

165; Vl.Georgiev, 1960, p.39-58; R.Vulpe, 1938,

H.A.D., p.48 9i urm.,; idem, in Thracologica, 1976,p.124-1 49i Al.Vulpe, 1964, p.233-246.9. V Parvan, op.cit, p.143 qi urm.; Em.Condurachi,1951, p.33-36; R.Vulpe, 1968, ln D.,.D., vol.ll,Bucuregti, p.39 9i urm.; idem, 1953, in SCly lV 3-4,p.741,D. M. Pippidi, 1968, in D./.D,, vol. l, p.321.

10. vezi mai sus nota 31.11. Al.Fahleye( 2005, p.291-303.12. VParvan, op.c( p.143 9i 164.13. S.Teodor, 1988, p.45 ti urm.

27

@ STEAUA DOBROGEI a loani ( 1999-2008) @

'i4. ln expansiunea lor, celtii luptetori se deplasau cu

familiile (femei, betrani, copii, robi) 9i cu tot avutul lor.

15. Polybiu, lstorii, ll, 17', Barry Cunliffe, Les Celtes,

Oxford University Press, 1997, trad. Patrick Gallin,

2001, p.79 9i urm.; C.Jullien, Histoire de la Gaulle,Paris, 1920, p.240, apud H. Danov, op.cit, p.432 riurm. gi nota 12.'16. A. Piatkowski, 1960, p.194 9i urm.; Barry

Cunliffe, op.cit, p.89 ii urm.

17. A.Piatkowski, 1960, p.196.

18. idem, p.194 9i urm.

19. Barry Cunliffe, op.cit p.93.

20. D.M.Pippidi, 1967, ed.ll, p.34 9i urm. Autorul

studiului combate Insa ideile istoricului Niese in care

se sustine o antrenare a celtilor in acest rdzboi.

21. N.Conovici, M.lrimia, Ana Ganciu, 2002, p.277,

nr 194 descoperiri in campania 2001.22. ln traducerea din FHDR, lll, 10, 6, p.593, il con-sidere a fl o repetitie a numelui tibiscum, iatC.Bretescu, in Analele Dobrogei, 1923, p.59 9i urm.,

il localizeaze unde astazi este satul Cataloi23. Tucidide, /stonl ll, 96, 1,." ... getii peste care dai

dace treci muntii Haemus"; VParvan, op.cit., ed.1982, p.32.24. M.lrimia, N.Conovici, A.Ganciu, 2002, p.277.

25. G.Simion,2003, p.216; idem,2008, ms.

26. l.l.Rusu, 1967, p.125: Tibisca = tibb = mla9tina;

cf. Tomaschek, originea traca trblsca.

27. N.Conovlci, 1985, p.71-86.

28. VParvan, op.cit., 1982, p.65$9; D.Tudor, 1968,pj70-173 9i 343-355; G.Cantacuzino, 1928, p.38-

74; R.Vulpe, 1976, p.150-179 ii mai ales harta Cartedu Bas Danube d l'6poque romaine (1"' s.av.n - lV^s.de n.); idem, '1960, p.337-357; Al.Vulpe, '1964,

p.233-246 Si harta R9.2, p.244i idem, 2000, p.407-

419; R.Syme, 1971, Bucuregti, cap.Vll, p.122-134,l.Bogdan Cataniciu, 1 997, p. 1 36-1 4629. R.Vulpe, 1938, p.132-2M; lstoia Romeniei,1960, vol.l, p.484-517 9i 530.

30. A.Aricescu, 1977, pass.

31. C.C.Petolescu, 2000-2001, p.349-354, sustineca fortificatiile gi controlul militar asupra Munteniei gi

Moldovei a functionat pane la Hadrian; Al.Vulpe,

2000, p.414; LBogdan Cataniciu, 1997, p.130 $i

urm.; ibidem, p.136-146; Gh.Bichir, 1984, p.157-180.

32. R.Vulpe, 1968, in D.r.D, p.242 cu bibliografia dela nota 106.

33. R.Vulpe, 1972, p.205-221 unde face ptecizarca

ce "Abia la sfargitul sec. al Ill-lea, cu prilejulfaramiFrii administrative consacrate de reforma lui

Diocletian, Dobrogea a devenit Scythia", nume

inregistrat in nomenclatura oficiald a lmperiului.

34. vezi N.Conovici, 1985, p.71-86, cu bibliogratiacitatd.

35. Geogratia, Vll, 3, 2 (C.295).36. ibidem, Vll,3, 13 (c.304).

37. N.Conovici, 1985, p.71-86.38. lbidem, p.8 'l; R.Vulpe, 1968 (in DID), p.56 9i

urm.; D.M.Pippidi, 1955, p.355-383.

39. D.Tudor, '1968, p. 260 9i urm.40. Gh.Diaconu, 1977, p.153 9i urm., undementioneaza ce la Tergu9or, situatia din castrul deaici este aceeagi cu cea de la Drajna de Sus(Ramidava).4'1. Gh.$tefan, 1945-1947 , p.115-144. incadreazacastrul Ramidava intre jumetatea sec. I gi 118 d.Chr.

4?. Dinogetia esle mentionata cand in stenga fluviu-lui, la Barbogi, cand ln dreapta. Pentru cronologia eiv. Gh.$tefan, 1957 , 9.162 gi nota 22.43. Gh.Diaconu, 1977, p.155; D.Tudor, 1968, p.255.

44. VParvan, 1914, (ARMSI, )(XXVI) p.93103 9i124-126, R.9i Ec.Vulpe, 1927-1932, p.253; R.Vulpe,1976, p.'103-123; Al.Vulpe, 1986, p.33{3; idem,2000, p.407419.45. V Ursachi, 1995, pass: Al.Vulpe, 2000, p.408 9iurm.46. Em.Dorutiu Boile, 1972, p.4562.47. Gh.Cantacuzino, 1928-a, p.38-74; idem, 1928-b,p.63-96i R.Vulpe, 1969, p.337-357; R.Syme, 1971,p.122-134; R.O.Fink, 1958, 102-'116, apud R.Vulpe,1976, p.154 li urm.48. R.O.Fink, op.cit, p.109; R.Syme, 1971, p.105 9i110-117; Gh.Cantacuzino,'1928-a, p.117i R.Vulpe,1969, p.337-357. Documentul cuprinde de faptraportul anual al unei trupe auxlliare - Cohors I

Hispanorum ullerana quingenaria (equitatea), cu dis-persarile sale gi activitatea ce a efectuat-o. Ea afdcut parte din armata Moesiei lnferioare, avand unefectiv de 546 oameni, dintre care 119 erau crl5reti,ceea ce corespunde cu iase centurioni gi 4 decurFoni. Printre actiunile importante lntreprinse, amintimpe aceea a insotitorilor de grane din zonele nord-dun5rene, catre unul din porturile de la marele fluviu,precum gi aceea a unui decurion detagat in port pen-tru paza corebiilor incarcate cu grau.49. Al.Vulpe, 2000, p.413 9i urm.50. R.Vulpe, 1960, p.351 unde adopta teza lui R. O.

Fink,51. ibidem, p.353.

52. A.Aricescu, 1977, p.66 9i urm.

53. A.Aricescu, 1977, p.67; VParvan, 1982, p.128;idem, Castrul roman de la Poiana gi drumul rcmanpin Moldova de Jos, p.119-120 9i 129-139.54. Em.Dorutiu Boila, 1972, p.58.

55. ibidem, 1972, p.59.

56. P Nicorescu, 1927-1932i Em. Dorutiu Boile,

1972, p.47 ;i urm.57. R. Vulpe, 1968 (DlD), p.242.

28

STEAUA DOBROGEI o I0ani ( 1999-200s)

CENTRUL STRATEGIC NOVIODUNUM ISACCEAitt vREMEA tMpERtuLUr LATrN gt

A VOTEVOZTLOR ROMANT Utr)1204 - 1484

Dupd evenimentele dramatice petre-cute in anul 1204 provincia bizantiniThema Paristrion va urma un curs istoricaparte, influentat de disputa in care vor fiantrenate noile structuri cvasistatale createpe vatra fostului lmperiu Bizantin.

De aceea, provincia, care de lamijlocul secolului XIV incepe si fie desig-natd 9i cu toponimul Dobrogea', va aveapropria sa istorie. in cadrul ei, oragul de laDunire, Noviodunum lsaccea, va jucainci, un rol activ 9i influent.

Ne propunem sd dezvoltim incuprins urmdtoarele capitole:- Situalia creati in lmperiul Bizantin dupicucerirea cruciati;- Thema bizantind de la Dunirea de Jos;- Vicina;- lsaccea, oragul romdnilor de la Dunireade Jos.

1. Situafia create in lmperiulBizantin dupi cucerirea cruciata

Cu mult inainte, poate de la cruciadaa lt-a (1147-1149) "preacregtinii apuseni"puseseri g6nd riu oragului sf6ntConstantinopole 9i 'Tmpiriliei universale" aBizan!ului.

Planul era permanent alimentat cunoi detalii gi cu frecvente acte de ingerinfi9i agresiune.

Cronicile atestd adevirul ci inci din

Nicotae nAoutescuanul 1202 elemente ale armatei cruciateincep si se concentreze la Vene$a 9i sideclangeze acliuni de rizboi.

Prima etapi a agresiunii s-a con-sumat prin cucerirea de cdtre gi pentruVenefia, a cetafii dalmate,Zara.

in acel moment impdrS{ia bizantiniera mdcinati 9i slSbiti, fie de lupta internipentru tron, fie de acliunea rdzboinici pur-tatd de statul vlaho bulgar care urmdreaextinderea sa teritorialS.

Aceaste noua strucuture creati prin

luptd in anul 1186 9i ajunsi la mare puterein vremea lui loniti Kaloian (1197-'1207) seva afla antrenatd in lupta provocati in vatravechiului imperiu de diferitele fosteprovincii, toate angajate in disputa oarbdpentru supremalie sau pentru supravieluire.

La 13 aprilie 1204,in Vinerea Mare,"soldalii lui Christos" au cucerit "Oragul deAur" 9i au masacrat, aga cum nu s-a maivdzut vreodati, populalia "increzdtoare invirtulile cregtinismului".'?

Jaf gi distrugeri! Trei zile gi hei noptia durat jefuirea oragului. Tot ce a fost aur gi

argint a fost topit 9i pref6cut in lingouri.Cronicarul Niketas Koniates ne-a lisat unopuscul intitulat "Despre statuile distruse delatini", care aparlineau culturii anticegrecegti.3

Se referea la statuile celebre ale luiHeracles, Hera, Elena din Troia, Paris,Hector.

2S

I

t

t

lr

.a

F

I

T

AH Yr]; .

,' .j,. il( r'a_1


Dobrogea in sec. Xll - xlll (dupe "Atlas istoic", 1971)

ll

Din fericire, cronicarul n-a avut drep-

tate in intregime pentru ce unele statui au

fost doar furate 9i astfel "s-au trezit" sal-

vate.1

Cronicarul cruciadei, GeoffreY de

Villehardouin (1155-1213), in opera sa

"lstoria cuceririi Constantinopolelui", ca par-

ticipant nemijlocit la evenimente, descrie

firi impa(ialitate atat cucerirea oragului,

c6t 9i rizboiul purtat intre anii 1205-1207,

impotriva lui loni{d Kaloian. Cronicarul

spune ce "niciodati de cAnd a fost creatilumea nu s-a luat at6ta pradd intr-un ora9".'

Agadar, in anul 1204 se consemna o

trist6 realitate: Bizanlul inceta sd mai fie o

mare putere.

Pe vatra vechiului imPeriu au fost

create doui feluri de structuri statale:

- care n-au fost subordonate

Apusului gi care 9i-au disputat intre ele mi-

siunea de eliberare a Constantinopolelui 9i

de refacere a unitati imperiului. Aceste

structuri au remas in afara lmperiului Latin

de Risirit;- care au rdmas sub hegemonia

Apusului.Din prima categorie au ficut parte:

- Despotatul Epirului, care initial

cuprindea Albania, o parte a Macedoniei 9iEpirul grecesc. Ulterior s-a extins in detri-mentul Vene{iei, de la care a cuceritAcarnania gi Etolia;

- in Asia Mici au fost create douistructuri statale: lmperiul de Trapezunt inNE Peninsulei Anatolia gi lmperiul de

Niceea, care sub blazonul lui loan lllVatatzes (1222-1254) va conduce lupta de

refacere a uniteti impiriliei bizantine.o

Prima etap6 se va consuma in anul

1224 cAnd enclava de vest a peninsulei

Anatolia, care p6ni atunci a apa4inutlmperiului Latin, se va uni cu lmperiul de

Niceea. S-a int6mplat acesta in urma victo-

riei de la Poimainenon, unde bazileul loan

'!

a u!

$o

u(?'

<r

30

@ STEAUA DOBROGEI o lOani (1999-2008) @

lll Vatatzes a repurtat o str5lucite victorie. mijlocul secolului XIV c6nd i se vaStructuri stratale aflate sub autori- recunoagte categoria de despotat, Dobro-

tatea crucialilor: gea se va manifesta ca stat independent.- lmperiul Latin de Rdsirit cu capita- Sa subliniem cateva etape gi

la la Constantinopol care cuprindea: Tracia, momente ale luptei, fie de refacere a unitetiiVestul Asiei Mici (p6ni la anul 1224) lmperiului, fie de menfinere a deta$arii fate

lnsulele Kios, Samos, Lesbos, o parte a de vechile structuri.Macedoniei 9i alta a Greciei;' gi cinci optimi lmperiul Latin, inilial, a intentionat

din oragul Constantinopole. s5-9i intindi stepanirea. S-a lovit insd de- lmperiul Maritim al Veneliei cu- puternica impotrivire a statului vlaho bulgar

prindea drumul din Venelia in Con- care era condus de lonili Kaloian 9i care a

stantinopole, adic6: Coasta Dalmatd cu provocat o rdscoald generale a oragelor

oragul Zara, lnsulele lonice, Arhipelagul grecegti. Confruntarea avea sa se inchidiEgean, porturile Peninsulei Peloponez; la 15 mai 1205 l6ngi Adrianopole cu victo-

lnsula Creta, porturile fortificate din Tracia gi ria armatei valaho bulgare."Macedonia, trei optimi din oragul in urma acelui moment istoric se

Constantinopole; poate aprecia ce lmperiul Latin de Risdrit- Regatul de Tessalonic, proclamat in pierdea iniliativa de refacere a unititii

anul 1227 imperiu, cuprindea o parte a impirAtiei. Aceasti realitate a detaqat

Macedoniei binzantine, o parte a Tessaliei Dobrogea, atdt de structurile aflate la

9i alta a Greciei continentale; Constantinopole, c6t 9i de statul valaho bul-

- DucatulAtenei 9i Tebei, care se afla gar.

in Peninsula Atica 9i in Etolia; impotriva tendinlei de hegemonie a

- Despotatul Ahaia, care se afla in valaho bulgarilor s-au ridicat la lupti mase-

Peninsula Peloponez. Precizim ca onoarea le populare din oragele grecelti, aceleagi

de a ocupa funclia de despot i-a revenit care in 1205 il sprijiniseri pe Kaloian.

cavalerului cruciat, istoricul erudit Geoffroi Acesta declangeaze o cumpliti represiune.

Villehardouin. 0 De aceia i s-a atribuit cognomenele de

56 mai adiugim ce ince in secolul "Romaioktonul"- omordtorul de romei cum

al Xll-lea, in vatra lmperiului Bizantin se erau numiti bizantinii.

creaserd inci doui structuri statale: Dar, lonild Kaloian se trezeste- Sultanatul de lkonium, in centrul 9i pirdsit gi la asediul Tessalonicului este ucis.

in estul Asiei Mici; Principala fo(d care va rim6ne ingi lupta pentru unificare va fi statul de Niceea,

- Statul Vlaho bulgar in Peninsula care in anul 1208 se va procla imperiu, iar

Balcanici.'g mitropolia de Niceea va fi ridicati la rang de

Dupi anul 1204 c6nd Thema patriarhie ecumenicd. Drept consecinte, in

Paristion va fi desfiintate de cruciali'o, terito- anul 1220 Venelia recunoagte lmperiul de

riul ei va rimAne in afara statelor nou cre- Niceea ca centru al lumii bizantine.''

ate gi se va afirma ca o structure statalS de Aga cum am mai relatat, cea mai

sine stdtdtoare, ai ciror conducdtori se vor importanti perioadi a luptei pentru unifi-

afla doar formal sub autoritatea cumanilor care s-a desfigurat in timpul 9i sub condu-

care peregrinau la nord de Dunire". De la cerea bazileului loan lll Vatatzes (1222-

31

@ STEAUA DOBROGET a t0 ani ( t 999-2008) re

1254); actiunea s-a derulat in condiliile in Echilibrul victoriei este inclinat incare adversitatea 9i fo(a lmperiului Latin 9i favoarea lmperiului de Niceea dupd anula lmperiului Maritim se aflau in stare de 1241 cAnd laratul valaho bulgar este greudec6dere gi de pasivitate. lovit de marea invazie a tdtarilor.

Concomitent, cregte adversitatea in noua situalie, loan lll VatatzesEpirului fa!5 de statul valaho bulgar. ocupd toati Tracia gi in 1246 toatd Tessalia.

Aga se face ci intre lmperiul de lmperiul de Niceea rdm6ne singuraNiceea gi statul valaho bulgar se incheie o fo(d in lupta pentru desdv6rgirea unirii. $ialianld potrivnicd Epirului, ajungAndu-se la este cu atAt mai puternic cu cAt intrd instare de conflict. aliant5 cu lmperiul Romano German, aflat

Starea de rdzboi se incheie la 9 marin conflict de neimpdcat cu papalitatea.tie 1230 c6nd, ?n bitilia de la Klocotnita, Lupta pentru refacerea unitdliiEpirul este complet scos din luptd. 'o impdr5liei bizantine se incheie in toamna

ln urma rdzboiului, Jaratul valaho- anului 1259 crind niceenii inving labulgar obline Adrianopolul gi o parte a Pelagonia fortele latino epiro siciliene (Re-Macedoniei iar Niceea se instaleazi pe gatul Normand).continent, incorporAnd pi(i din Tracia 9i din La scurt timp ?ncepe asediul oraguluiTessalia. Constantinopole care este eliberat la 25

Dobrogea ln sec. XIV - XVI (dupe C.C. Giurescu gi D.C. Giurescu)

I

32

rt

t

$a

la

l

14

s R

I

t

ttI

lrl(

g

If 8t o

@ STEAUA DOBROGEI a l0 ani (1999-2008) @iulie 1261.

La 25 august 1261 administratiaimperiald revine in oragul lui Constantin celMare. "

Dar lumea bizantind se afla in plin6decidere, de aceea cele doui veacuriaflate sub dinastia Paleologilor n-au fostdecdt o indelungati 9i lenti involutie.

Thema bizantinide la Dunirea de Jos

Thema Paristrion, care dup6 anul1204 a fost oficial desfiintatS de cruciali 9ideci teritoriul a remas in afara lmperiuluiLatin, a evoluat ca o structuri statald desine stdtitoare'u. in noua situalie provinciaa fost cumplit lovitd de marea invazie atitarilor.

S-a mai dovedit incd o datd cd Do-brogea era cu adeverat" poarta de intrare inBalcani a neamurilor migratoare" '?. $i dupdmarea invazie, oragul de la Dundre avea sirim6ni aproape 100 de ani sub dominaliasau sub influenla noilor invadatori.

Mai tArziu, dupi 1261 c6nd avea sise refaci unitatea imperiului, ce-i dreptincompletS, provincia de la Dundrea de Josse va manifesta in continuare ca o struclurestatald de sine stdt6toare, devenind la unmoment dat, prin stabilltatea 9i vitalitatea ei,principala fo(i politic6 din Balcani 'u.

Refacerea teritorialS a imperiului eraincomplet6 sau formalS deoarece unelefoste provincii, destul de intinse, rimAneauin afara noilor granile ". 9i dam ca exemplulmperiul de Trapezunt, despotatul Ahaia 9iMistra (format mai tAziu), Statul vlaho bul-gar sau, mai ales, provincia de la Dundreade Jos a cdrei independente era favorizatd

9i prelungiti in timp de criza interni gi

externe a imperiului.

Starea de crizi mutipli fusese deter-minatd de imixtiunea gi de influenla orageloritaliene, de ameninlarea care venea dinpartea turcilor in sud 9i a titarilor in nord, delupta pentru tronul imperial in care erauanhenali reprezentantii celor doui familiipretendente, Paleologii 9i Cantacuzinii.

Lupta pentru tron disputatd intre loanV Paleologul (1341-1391) 9i loan VlCantacuzino (1347-1354) s-a consumatsub forma a doue r6zboaie civiledesfdgurate intre anii 1341-1347 gi 1352-'1354.

in cele doud conflicte cauzate delupta pentru tronul imperial, au fost impli-cate, intr-un fel sau altul, toate fo(ele careerau interesate in dominalia PeninsuleiBalcanice: vlaho bulgarii, sArbii, turcii,venetienii, genovezii gi, evident, rom6nii dinDobrogea.

Aga se face ca in secolul Xlll-XlV te-ritoriul dintre Dunire ga Marea Neagri,locuit de rominii majoritari, scapd stip6niriibizantine, pentru a trece inilial sub autori-tatea unor conducitori politici locali

'?o.

Acegtia se aflau, la rAndul lor, subsuzeranitatea unor cepetenii cumane careperegrinau in nordul Gurilor Dundrii, iar maitdziu sub influenta titarilor ".

intreruperea legdturilor directe cuBizanlul a favorizat formarea statului de laDundrea de Jos, care de la mijlocul secolu-lui XIV se va afirma ca formatiune stataliindependent6, subordonarea fafn deimperatia bizantini fiind doar formald 2.

Nucleul noii structuri statale vaevolua de la aga zisa "Jard a Cdrvunei"menlionati in cronici pAni pe la anul 1325care, sub conducerea skategului Balica afost recunoscuti de bizantini ca entitatestatali distinctd

'?3.

Atdt cronicile bizantine c6t 9idescrierile rimasere de la geografii gi cdl6-

33

!! IE- STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) @

torii arabi sau de la companiile comerciale ca scop $i alungarea genovezilor de la

ale oragelor italiene, toate ne dau gtiri Gurile Dundrii'

despre realitatea gi evolutia situatiei etnice, $i despotul poarte cu genovezii un

politice, economice, religioase din zoni'0. indelungat rezboi pentru suprematie' acti-

Astfel, la anul 1346, in condiliile in une incepute in anul 1 370 9i incheiatd in

care in Bizant se desfigura primul rizboi anul 1387, dupd disparilia sa'

civil (dintre Paleologi gi cantacuzini) se cunoagte ce acel conflict a avut

"arhontele Cirvunei", Balica solicitat de doui etape de intensitate maxima cuprinse

impereteasa regentS a Bizantului, Ana de intre anii 1373-1376 9i 1382-1387 ,,.

Savoia, a trimis la Constantinopole un corp intre timp Dobrotici i9i consolideazd

expeditionar de " o mie de ogteni alegi sa pozitia cezand la inlelegere cu venetia,

sprijine dinastia legitimS" pusa sub coman- care s-a oferit se-l sprijine pe ginerele sau

da fralilor sii, Dobrotici (Dobrotitza, in limba in disputa duse pentru ocuparea tronului

greace)giTeodor.imperialdinTrapezuntproiecteguats.ca recompense, Dobrotici se va in anul 1386, dupi o conducere de

cisitori cu fiica marelui duce Apokaustas, 38 de ani, plind de momente dramatice,

primul sfetnic al Paleologilor, gi primegte Dobrotici dispare in mod neelucidat, proba-

titlul de strateg al armatei imperiale, adici bil intr-o luptd cu turcii, urmAndu-i ca despot

de conducetor militar al themei '5. fiul s6u lvanco. 3'

Ulterior, buna conlucrare dinke Pa-

leologi 9i capeteniile dobrogene va fi con-

solidate 9i prin alte uniuni matrimoniale 6.

Este posibil ca in anul 1348 arhon-

tele Balica gi Teodor si fi fost ucigi intr-o

luptS cu turcii, fiindc5 in acel an cronicile il

mentioneaze pe Dobrotici ca despot in

'"fara Cirvunei", demnitate devenitd vacan-

td prin disparilia lui Balica'??.

Aga ia nagtere desPotatul lui

Dobrotici, formal vasal Bizantului, in reali-

tate cea mai influenlatd autoritate din

Balcani.Era vremea cAnd turcii otomani Pun

stepanire pe portul Galipoli din Tracia

(1354), de unde interveneau tot mai des in

treburile interne ale lmperiului Bizantin. Se

dezvolta o noud amenintare care treptat,

treptat se va infiltra in inima Peninsulei

Balcanice. Dobrotici se afla atunci intre

doud fo(e ostile, turcii la sud 9i genovezii la

nord '?B.

De altfel, Dobrotici, care vroia si-gi

extindi dominalia in nordul provinciei, avea

1,:;(

,- tt' . /o

.tr

\

tr.

\u\\i

ti

I t' lil

li t

,r,ltj'

Cetatea de la Enisala

@upe 'lstoia nilitare', 1977)

r,l

i.

'.t!t.l)

.s-

j': !

)', '.

,,(

34

@ STEAUA DOBROGE| a toani (t999-2008) ffi

lvanco, atAta timp c5t se va afla laconducerea despotatului va continua luptaantiotomand. Pe plan intern el va inregistraimportante succese, o dovadi a acesteirealitdli fiind faptul cd bate moneda proprie

cu legenda greceascd, ceea ce dovedegtecd nu era legat in vreun fel de structurilestatale bulgdregti ".

Despotul lvanco incheie un tratat cu

turcii, in urma ciruia, probabil, pierde

Silistra gi un alt tratat cu continut comercial,la 27 mai't387 cu Genova ".

Aceste $tiri las6 sd se inleleagd ci inacele vremuri despotatul lui lvanco intr-ade-vdr se afla prins intre turci la sud 9i ge-

novezi la nord 9i cd trebuia si ducd opolitici de echilibru.

Dar, starea de linigte 9i de echilibruse consumd repede, deoarece in anul

1388, in urma unei expedilii turcegti, despo-

tul lvanco cade in luptd Y.

Este foarte important sd gtim pAniunde se intindea la nord fara lui Dobrotici.

in gtirile publicate in unele lucririelaborate dupi o atenti cercetare, se afir-mi cd despotatul lui Dobrotici, in partea sa

de nord, se intindea pdni la o coordonatdgeografici ce era intersectati de toponimulGura Dobrogei tu.

PlecAnd in analizd de la aceastdapreciere, ajungem la concluzia ci incd din

vremea cAnd Basarab I cucerise de la titarisudul Basarabiei (1324-1328), atunci faraRom6neascd avea in componenla sa gi

nordul Dobrogei s.

9i primul punct de sprijin insuslinerea acestei afirmatii este acela ciinci in anul 1321 geogralul arab Abulfedanota ci lsaccea (lsakdji) era un orag dinTara Rom6nilor (Al Ulah)'?.

Agadar, dacd Abulfeda ficeaaceaste precizare incd la 'l.321 , este evi-dent cd gtirea avea ca punct de sprijin

i:_j

-#,{,t i::r'

,j,

? t"%j.,$t

r

4i!.tr..lI 4 il.lDlu r(rrisrat lr.S.!r dnri jo rinllu:dn:-'1.r IDi Dn!r{ii!

, *:* ft *apartenenla etnicd a populatiei.

De fapt, unirea Dobrogei la JaraRom6neascd a avut doui cauze majore:populalia care era majoritar romdneasci 9inevoia de iegire la mare.

Apartenenta pdrlilor de nord aleprovinciei la Principatul Munteniei demon-streazd ci Basarab I gi urmagii siistdpaneau Dunirea maritimd gi controlauGurile Dundrii.

$i la anul 1335, cdnd hanul Uzbek aatacat oragele din nordul Gurilor Dundrii,ele au fost aparate, spun cronicile turcegti,de voievodul Basarab I care, in concluzie,stipdnea 9i acel teritoriu.

Apartenenla la fara Romaneascd anordului dobrogean este atestatd documen-tar gi pentru domnia lui Nicolae Alexandru(1352-1364), vreme in care principatul s-aaflat in conflict permanent cu tdtarii 38.

Dupd disparilia lui lvanco (loancu),

35

\j"{rJt i fri Ejr:t o. & t. Dan!,.r Ennar Ei{ :. Iuf.r iiiksr,i ",t \ttri

.:dr. rrd i ,^4

@ STEAUA DOBROGEI a loani (t999-20O8) ffi

ca rispuns la dorinla populaliei locale, cut inci la anul 1359 cAnd lachintMircea cel BitrAn (1386-1418), la anul 1389 Kritopoulos de la Mcina a fost uns mihopo-a incorporat intreaga Dobroge, cu oragul lit al Jirii Rom6negti.Siliska, cu Gurile Dunirii 9i cu lnsula $erpi- Se adaugi o serie de detalii carelor.'" intregesc legiturile lui Mircea cu Bizantul.

Este foarte adev5rat cd actul unirii Ne referim la introducerea sistemului insti-Dobrogei cu Jara Romeneasce a fost grabit tutional bizantin, la adaptarea calendarului

9i de pericolul turcesc care ameninla intrea- bizantin sau a onomasticii cregtine greco.ga peninsuld Balcanicd. bizantine gi concret ne ducem cu gindul la

Unirea Dobrogei la fara RomA- mama domnitorului Mircea care se numeaneasci este dovediti de conlinutul unui Kallinikia. Acest detaliu conduce la con-hrisov emis la data de 4 septembrie 1389, cluzia cd voievodul se afla in alianli deprin care voievodul Mircea igi proclami familie cu greco- bizantinii. a3

autoritatea asupra teritoriilor aflate in Unele cronici turcegti invoci faptulcuprinsul statului sdu. $i precizim ce dom- cd Mircea a pierdut Dobrogea in anul 1417,nitorul se intitula despot al lirii lui Dobrotici fiindcd atunci turcii ar fi cucerit lsaccea 9i(" terrarum Dobrodicij despotum") 9i domn Enisala a dar existd gi documente care con-al cet6lii D6rstor ("Drdstru gradu gos- trazic afirmafia, ldsAnd sd se inteleagi ci inpodin")4o. acel an turcii nu gi-au extins cucerirea

inh-un alt hrisov emis de cancelaria asupra inkegii provincii. Aceste documentedomneasci la 23 noiembrie 1406 el se inti- suslin ci partea de nord a Dobrogei a con-tula "... lo Mircea Voevod, domn al toate tinuat sd apa(ind urmagilor domnitorului

lara Ungrovlahiei gi a pdrlilor de peste menlionat.munti, ince gi spre pdrlile tdtdregti gi hedeg $i se d6 de gtire cd voievodul Mihailal Amlagului 9i Fdgdragului gi domn al l(1418-1420), inarengaunui actdecance-Banatului Seveinului gi de amdndoud larie se intitula '?o, Mihail voevod, domn alpdrlile peste toatd Podunavia, incd pdnd la Tdii Rominegti gi al Munlilor cete braMarea cea Mare gi singur stdpdnitor al Edreasce gi amdndoud pdrlile de dincoacecetdlii Ddrstor" ". gi de peste Dundre gi pdnd la Poarta de Fier

Ca domnitor al firii lui Dobrotici, gi pdnd la Marea Neagrd...".Mircea a preluat gi simbolul heraldic al ln perioada imediat urmitoare, turciidespotului, reprezentat prin pajura bizanti- au reluat atacul asupra pi(ilor de nord alenica, aga cum se afla aplicatd pe costumul provinciei 9i abia in anul 1420 au reugit sivoievodului pdstrat pe fresca din naosul bi- atace lsaccea, Enisala 9i oragele din Deltasericii mari de la Ministirea Cozia. o2 Dunerii, care au fost crunt jefuite de cetele

Din izvoarele scrise aflem c6, at6t de azapi, akingii 9i delii cum se numeaudin punct de vedere eclesiastic c6t gi politic, trupele de diversiune ale armatei otomane.voievodul Mircea recunogtea autoritatea in vremea domnitorului Radu llmorali a instituliilor bizantine. Praznaglava (1421) turcii au reugit si

Aducem ca argument legiturile Jirii cucereasce o parte a Dobrogei, fiindc6RomAnegti cu Patriarhia de Constan- partea de nord est cu Delta intrase deja intinopole cereia i se subordona neoficial, stip6nireaMoldoveiluiAlexandrucelBunos.legituri confirmate li de evenimentul petre- incheiem comentariul cu gtirea trans-

36

@ STEAUA DOBROCEI a loani ( t999-2008) @

mise de cercetetoarea Ana Gheafi, careintr-o lucrare pertinenti intitulati "Condiliileinstaurdrii dominaliei otomane inDobrogea" (studii sud est europene,Bucuregti, 1974 pag. 43-126) afirmi ciDobrogea de nord a fost pe deplin introdusiin sistemul administrativ otoman abia inanul 1484 c6nd Baiazid ll a cucerit sudulMoldovei gi l-a transformat in raiaturceascd.

1. Dictionar de istoie a Rom1niei: Ed. Meronia, Buc;

2007 , pag.124

2. XXX /sforla bisericeasce universald; Edit.lnstitutului biblic gi de misiune al Bisericii ortodoxeromane; Buc; 1992; pag.249;

3. Bertier Louisi Civilizatia bizantine: Editura $tiinti-fict Buc.; 1994; pag 2764. Stenescu Eugen; ,sfora Bizantului', Edil.Universitara Buc.; 1965; pag. 196

5. XXX /stonia literatuii fnnceze: Edit. 9tiintilice Si

enciclopedica: Buc.;1992; pag.21

6. \ /brren Treadgold; O scufte isbie a BizantuluiEdit. Artemis; Buc.; 2003; pag 229-2307. Brezeanu Stelian; O istoie a lmperiului Bizantin;Edit. Albatros; Buc.: 1 981 ; pag.68-728. )(XX ,sfona E,.senceascd universa6; pag. 2509. Brezeanu Stelian; op.cit; pag.168

10. Smeu Georgeta; Radu Homer: Mic diclionar deistoia romenibn Edit.Tempus; Buc. 1 994: pag.96

11. Necaulescu Constantin; lpoteza formatiunilorpolitice rcmene b Dundre, in sec.Xl; Edit. M.O:lmprimeria Nationale; Buc. 1977 pag.137

12. X)<X lstoria universald: vol.lll; Edit. $tiintifica;Buc. 1960; pag. 407-40813. )(XX ,stora b,benbeasc6 universaE, pag.zs}14. )<i<X lstoria militarl a poporului romen: vol.l; Edit.

Militari; Buc. 1984 pa9.313

15. Brezeanu Stelian: op. cit.; pag.173

16. Stanciugel Robert; BAlaga Liliana Monica;

Dobrcgea In secolele Vll-XlX; Edi|' Promotions;

Buc.2005; pag.42

17. Obolenski Dimitri; Utt Commonwealth medieval:Bizantul Edil. Corint: Buc. 2002i pag.464

18. Stiinciugel Robert, Belaia L.M.; op. clt; pag.59

19. Brezeanu Stelian; op.clt, pa9.91-9520. Gheorghe I Britianu; Traditia istoice desprelntemeierea statelor romenegti; Edit. Eminescui8uc.1980; pag.67

21. Giurescu C. Dinu; /stona ilustra6 a romenibr,Edit. Spon Turism; '1981 ; pag.8022. Bamea lon; $tefenescu gtefan; Om lstonaDobrogei, Edit. Academiei; Buc. ; 1 971 ; pag.341

23. Radulescu Adrian; Bitoleanu lon; ,slo,aDobrogei, Edit. Ex Ponto; Constanla 1998; pag.196-198

24. lstoria Dobrogei- DID llli 242-24525. XXX lstoia mil are a poporului romdn', Edit.Militara; Buc.1984; pag.361-363

26. DID lll; pag.348

27. Cubolteanu Vitaliei lstoia neamului, de la originepend b formarea principatelor; Edit. Didactice;Chiiinau 1991; pag.108

28. Brezeanu Stelian; op. cit, pag.196-198

29. Eskenasy Yicloti Dobrotici gi relatiile sale cuGeneya, Revista de istorie; Nr.11; 1981; Edit.Ac€demiei; Buc; 1981; pag. 2049-205930. fiOl Diclionar de istoriei pag.12531. XXX lstoria Romenibr, Vol.lV; Edit. Enci-clopedice; Buc. 2001, pag. 281

32. Stilnciugel Robert; Bdlaga L. M.; op. cit.; pag.8233. XXX, D/D /l/; pag.355

34. R5dulescu Adrian; Bitoleanu lon; op. c,L, pag.

198

35. lliescu Octavian; A stdp'nit Dobrotici la cuileDuneii?, Pontica lV: Muzeul de Arheologie; C-la;1971 ; pag.375

36. XXX lstoria Romenibr, vol lll; Edit. Encicto-pedice Buc. 2001', pag.572

37. Mehmet Ali Ekrem; Din istoia turcilor dobrogeniiEdit. Kriterion; Buc.1994; pag.20

38. Rddulescu Adrian; Bitoleanu lon; op. cil.;pag.197-198

39. )(xX lston'a Romenibr, vol lV; pag.281

40. )(xX lstona medie a Romeniel sec. X-XVI. Edit.Didactica gi Pedagogica; Buc. 1966; pag.167

41. XXX lbidem ; pag.170

42. XXX lstoria militare; pag.3&4

43. Pecurariu Mircea; /sforla Biseicii OttodoxeRomenei Tipografia eparhiala Sibiu; 1972; pag.53

44. Mustafa Ali Mehmet; /stona furc,7o,: Edit. $tiinti-fica gi Enciclopedice; Buc. 1976; pag.145

45. Radulescu Adrian: Bitoleanu lon; op. cif., pag.

201-203

37


.INTRODUCERE

Primul rizboi mondial gi anul '1918

marcheaza momentul realizerii idealului

national al unirii, dar 9i inceputul luptei lanivel diplomatic Ai cultural intre Rom6nia 9i

vecinii sei U.R.S.S., Ungaria 9i Bulgaria, ale

ceror pretentii teritoriale asupra Basarabiei,

Transilvaniei gi Dobrogei amenintau securi-

tatea locale gi regionale. Ei ise adaug6

conflictul ideologic intre diferitele curente

politice 1 interne ce urmereau dominarea 9i

organizarea societilii rom6negti conform

propriilor idealuri 9i interese, l6rd ca

prezenta lor sd provoace manifestari nega-

tive de mare amploare in aria relaliilor

interetnice circumscrise Dobrogei interbe-

lice.Problemele interne ale RomAniei,

exageririle privind deciderea civiliza{iei

rurale gi afirmarea principiului minoritililorin paralel cu dreptul de autodeterminare a

natiunilor au provocat aparitia unor partide

religios nationale sau rasiste (Liga ApiririiNational Cregtine, Garda de Fier, Partidul

Nalional Cregtin) 9i instaurarea monarhiei

autoritare a regelui Carol al ll - lea, dar nu

au reugit si submineze principiile demo-

cratiei romdnegti PAnd la 1938.

Guvernele interbelice au aparat uni-

tatea nalionali '?, confirmat6 de hotir6rile

Conferinlei Pdcii de la Paris, baz6ndu-se pe

trei directii fundamentale de actiune: antire-

vizionism, pacifism 9i refuzul incilcdrii fron-

tierelor vecinilor. Sunt motive pentru care

Romdnia a devenit unul dintre principalii

suporteri ai pactelor de securitate regionali.Egecul final 9i pierderile teritoriale

DOBROGEA 9l PROBLEMELE SALE(1e18 - 1e40)

O Na{iune Ei nalionalism

Rdzvan LIMONA

din 1940 nu pot fi puse exclusiv pe seama

diplomatiei rom6ne, ce poate fi doar bla-

mata pentru faptul ci nu a sesizat inconsis-

tenta tratatelor intr-o Europi dominati de

zgomotul armelor.

a CONCEPTE $I EVOLUTIE

Conceptele de bazd ale acestei

lucr6ri au cunoscut numeroase definilii 9i

analize, evolulia lor marc6nd etapele prin

care a trecut RomAnia interbelicd de lademocralie la monarhia autoritarS, sub pre-

siunea fenomenelor istorice generale 9i

locale. De aceea o scurti prezentare 9i

definire este esentiali pentru a in[elege

contextul evenimentelor.

Mircea Vulcinescu identifici gase

curente ale nalionalismului rominescinterbelic3, bazal pe douS elemente

esenliale: civilizalia rurali 9i religia orto'doxi. La nivel politic natiunea este

echivalati in discursurile parlamentare ale

lui Nicolae lorga 9i lon l.C. Brdtianu cu

iubirea fa-td de ldrinime, respectiv

congtiin!a na!ionali, iar pentru tereni$tinalionalismul este pur 9i simplu un mijloc de

prezervare al statului o. in ceea ce privegte

nalionalismul de stat ("birocratic") el se

apropie de conceplia culturali a lui Nicolae

lorga, propun6ndu-gi si realizeze unitateaprin intermediul legilor gi al propagandei

culturale, cel pulin PAnd la 1938.

38

ffi srEAuA DOBROCEI a l0 ani (1999-2008) ffi

O Na{ionaliti(i coNFLrcTE $r soLUTrriN nosRocEA TNTERBELTcA

(r9r8 - 1940)DificultS!ile utilizarii termenilor de

na[ionalitifi gi minoritifi rezulti din per-

ceplia temporalS diferiti privind semnifi-calia lor. Minoritilile nalionale "designeazd

o realitate contemporand gi are o incdrcd-

furt semanticd dfferitd de aceea a temenu-lui nalionalitdf's, perceput in state ca Anglia

9i S.U.A. de ast6zi drept cetilenie. Pentru

a simplifica situatia voi folosi termenulnalionalitate, inleles ca "un grup socra/ dis-

tinct prin etnicitate, care dispune de o cul-

turd proprie, de o limbd, o religie gi un cod

moral care il diferenliazd in inteiorul statu-

lui naliune din care face pafte gi care, prin

numdr gi efoftul de a-gi construi o identitate

nalionald, se dovedegfe un element dina-

mic Ai activ la nivel social"u.

O Iredentism

O Problema bulgari intre iredentismgi revolu{ie

39

Termenul apare in secolul al XIX -lea sub forma ltalia irredenta, o migcare

nationald italiani ce urmirea unirea cu te-

ritoriile locuite majoritar de italieni 9i pis-trate de lmperiul Austriac dupi 1866. incartea sa din 1996 Nationalism Reframed,

Rogers Brubaker descrie iredentismul sub

forma unui conflict intre trei paru 9i anume

un stat nalional, o migcare nalionalireprez6nd o minoritate etnici in acel stat $io lare mame in exterior, de care minoritatea

apa(ine etnic. De aici rezulti 9i definilia

conceptului: "lredentism inseamnd afir-marea unui drept asupra teritoriiloraparlindnd altui stat in baza etnicitdliicomune cu locuitoii acelei zone gl a po-

sesiei istorlce anterioare, reale saupretinse"', legat intrinsec de revizionismulteritorial.

La inceputul primului rizboi mondialConsiliul de Coroani de la Sinaia din 21

iulie / 3 august 1914 decide neutralitateaRominiei fa!5 de conflict, in ciuda presiu-

nilor Puterilor Centrale gi a dorinlelor regeluiCarol l. La 1916, in perspectiva intririi inrizboi, Dobrogea era consideratd un punct

vital al apdririi Rom6niei 9i in acelagi timpposibild sursi de probleme datoritd exis-

tenlei unei numeroase comunititi bulgare,binuite de neloialitate fatd de cauzaRomdniei.8

in consecin!6, pentru a evita dezor-

dinile, autoritifile locale decid urmirireainformativi gi uneori chiar arestarea etni-cilor bulgari suspectati de spionaj sau acti-vitili subversive", menite si sldbeascd linia

frontului. Pentru a controla situatia, Pre-

fectura Tulcea soliciti informdri privind

starea de spirit a populaliei bulgare sauconflictele interetnice'o gi recurge la practi-

ca, comune tuturor tirilor in conflict, de a

interna birbali apa(indnd naliunilordugmane in lag6re.

Odati cu declangarea rdzboiului,Armata a lll - a rom6n5, condusd de gene-ralulAslan, dublati de corpul de armate rusal generalului Zaiancicovski gi o unitates6rbi s-a vizut dep59it5, piezAnd bitdliade la Turtucaia gi Cadrilaterul, incorporatadministrativ Bulgariei. in ciuda rezistentei,in "bdtdlia Dobrogei" dinlre 16 - 21 septem-brie 1916, trupele inamice stripungapdrarea rom6nd gi ocupi provincia,impd(itd in gase subprefecturi sub condu-cerea unui guvernator bulgar cu sediul la

ffi STEAUA DOBROGET O t0 ani (t999-20O8) @

Constanla. in consecinli se remarce, la de romdni. in Dobrogea s-a tolerat canivelul relatiilor interetnice dintre 19'16 - dugmanii nogtri bulgaii sd rtmdnd in te-1918, incercirile de umilire a populatiei itoriul romdnilor prietenii nogti. incd girom6ne '11 , dezvoltarea unei propagande acum se ingdduie bulgailor tot felul demenite sd impund drepturile statului bulgar gantaje gi se ia pafte lor contra romdnilorasupra Dobrogei" 9i chiar incdlcdri ale legii care nu au incd dreptul sd timitd trupesub forma violurilor 9i jafurilor efectuate de intr-o provincie care este a lor. Este abso-indivizi sau armatele de ocupalie bulgare, lut inadmisibil " 1?.

dupe cum rezultd dintr-o cerere de ajutor in consecinla tratatului de la Neuilly .

material trimisd prefecturii de locuitorii sur Seine, ce reconfirma frontiera romAnomusulmani din citunul Omurlai, comuna bulgard fixatd prin Tratatul de la BucuregtiMircea Vod5". Aceste evenimente nu tre- din 10 august 1913, se dezvolti Societateabuie insi luate la modul absolut, cici nu "Dobrogea'n8, subordonatd din punct detoata comunitatea bulgard s-a manifestat vedere militar Statului Major al Armateiostil sau violent la adresa populafiei romAne Bulgare gi organizatiile formate din refugiatisau turci, insi sechelele publice ale aces- dobrogeni de origine bulgard, cunoscutetor acliuni vor afecta relatiile interbelice sub termenul general de comitagii, ce trecintre cele trei comunitdti. inarmali granila pentru a jefui sau asasina

Datoritd refuzului Germaniei de a militari, jandarmi 9i civili romAni 9i turci 1,.

accepta anexarea intregii provincii de cdtre Aceste organizatii iredentiste auSofia, guvernul bulgar Radoslavov iniliazd provocat, in special in judelele Caliacra gi

acliuni ce urmireau pregitirea opiniei pu- Durostor (Dobrogea NouA), introducerea gi

blice locale gi internalionale in vederea permanentizarea stdrii de asediu, supra-acceptdrii pretenliilor lor asupra provinciei. vegherea locuitorilor bulgari, urmirireaAstfel, apar comitetele populare bulgdregti, informativd de citre Brigada de Sigurantd aprintre care 9i Consiliul Popular Central persoanelor suspectate de propagande gi

Dobrogean din Babadag ce urmirea "a se relinerea celor implicati in spionaj. Acti-impotivi cu arma in mdnd oicdrei incercdi vitatea informativi a Biroului de Siguranldde a restabili administra(ia romdneascd" '0, permite identificarea unor asocialii chiar pegi sunt sprijinite asocialii cum ar fi Comitetul teritoriul Bulgariei"o, in condiliile create dede conducere 9i propagandi gi Societatea alianta dintre DRO (Organizatia Revolu-"Dobrogea". Ultima organizeaza in decem- lionard DobrogeanS), subordonati formalbrie 1917 9i iulie '1918, Ia Babadag, doud PCdR 9i VDRO (Organizalia Revolutlonaricongrese ale "populaliei din Dobrogea" in Dobrogeani din lnterior), de orientarecare nu exista nici un reprezentant al nalionalistd. Ca principale organizatoareromAnilol primul congres avand 270 de ale activitSlilor de spionaj 9i sprijinire aparticipanli din care 245 de bulgari, 10 rugi comitagiilor, ele vizau crearea de nemultu-gi 15 musulmani. miri, dezorganizarea ordinii de stat gi

Hotir6rile lor sunt respinse de exploatarea situaliei pentru a convingereprezentantii populaliei romanels gi musul- Europa cd populalia locala nu suportamaner6, ce subliniaza drepturile Rom6niei stepanirea romAneasci, optand pentru ceaasupra Dobrogei, la fel ca gi generalul bulgard". Aceastd colaborare a naliona-trancez Berthelot ce preciza in 1919 ci ?in ligtilor 9i comunigtilor bulgari'poate fi expli-ziua semneii amistiliului cu Bulgaria a cate prin interesele comune de moment ale

existat mereu o compodare nedrcaptd fald Sofiei gi Moscovei. Ele impun utilizarea

40

% STEAUA DOBROCEI o 1g.,1; (tD9-2008) %sectiilor comuniste gi a bulgarilor dobrogeni <Dobrogea> sd atace poputatia furcd gi sddin rindul cerora se recruteazd propagan- o lind in permanenie sub teroare,, 20.

digtii comunigti ca Evanghelie Stanev'?3 Atacurile continu6 9i devin mai insistente in(Tulcea), costa stoev (Durostor) 9i Boris vara lui 1940 ca sprijin psihorogic inStefanov (caliacra), alegi in parlament in negocieri, pentru ca dupe semnarea trata-1920 pe listele Partidului Socialist datoritd tului de la Craiova din 7 Septembrie 1940sprijinului acordat de propria comunitate. in sd inceteze definitiv.paralel alianta rispAndegte zvonuri qiinstigriri printre nalionalititile dobrogeneprivind ocuparea Dobrogei de,citre, bulgari o Situa(ia comparativi a evreilor gisau rugi, dezertarea regimentelor bulqare in - _"Rusia bolgevicd 9i indiierenla ao.iriitotiei rugilor lipoveni in DobrogearomAne fa!5 de situalia economici dificild apescarilor lipoveni. lntre 1920 - 1926, in apropierea rdzboiului, ca gi inperioada emigririi celui mare mare numdr cazul nalionalitdlii bulgare, activitatea infor-de turci gi tdtari, se iau noi mdsuri impotriva mativi se intensificd, prefectura solic16ndcomitagiilor, incluz6nd formarea unei informiri despre anumiti cetileni, identifi-"Armate teritoriale a jude,tului Durostol, carea posibilelor acte de spionaj gi lipsi de( 1921), permanentizarea stdrii de asediu, patriotisma. Dificultilile militare ale Roma-eliberarea de bilete de circulalie speciale gi niei atrag cu ele in anul 1g17 cregtereasfituirea setenilor din comunele majoritar num6rului dezertorllor de origine rusi saubulgare "sd scne transfugilor sd se intoarcd lipoveneasci 9i manifestdri revolulionare cela casele lor"'o . solicitd impdm6ntenirea evreilors.

Pentru a face fa!d, autoritdlile ro- Declangarea revoluliei bolgevice,mdne au decis intre 1922-1933 sd inti- acuzafiile de principali suporteri ai cam-reascd romAnismul prin apelul la nalionalis- paniei impotriva continudrii primului rdzboimul aromdnilor" 9i rigitenilor, colonizali in mondial3' gi profitori/speculanli ai conflictu-judelele Caliacra 9i Durostor in calitate de lui3'?, inrdutilesc la sfdrgitul primului razboi"centur6 de ap6rare" la granila cu Bulgaria. mondial imaginea nalionalitilii evreiegti.ln special arom6nii, folosili ca fo(d de goc Refuzul guvernelor Br6tianu gi Viitoianu deimpotriva comitagiilor, vor deveni linta a a semna Tratatul de la Saint Germain 9inumeroase atacuri, soldate cu mo(i gi existenla unor reacfii sociale impotrivarinili, la care rispund prin acte de violen!6* colaboratorilof3 9i imbog6tililor de rizboi,sau crime. au agitat spiritere provoc6nd insd rareori in

supravegherea informativi a popu- Dobrogea violenfe fizice impotrivalaliei bulgare continui intre anii 1930 - evreilorl. Treptat situatia lor la nivelul1938, deoarece "astdzi, unsprezece ani de Romaniei se imbundtilegte datoritd pro-la incheierea pdcii, se produc atacuri in mulgdrii unor legi interne 9i internalionale.mod sistematic, cu toate cd in zond s-au Astfel, apar decretele lege din 20 De_dislocat trupe de infanterie, jandarmi, cembrie 1918 9i 22 mai 1919, precum gigrdniceri, s-a inarmat populalia gi s-au statutele minoritdlilor din Tratatul de paceamendat localitdlile care ajutau terorigtil'r, gi de la saint Germain ce consacrau libertateaau loc presiuni asupra populaliei musul- cultului gi emanciparea politic6 9i civild amane, jefuiti de "bandele de comitagii. .. evreilor.care... au ordin de la societatea in aceeagi perioadS rugii lipoveni se

41

-

srEAuA DoBRocEl o l0 ani (1999-2008) @

afle in atentia administratiei romane35

datoritd unor actiuni legate de iredentismul

bulgar gi acuzatiilor de implicare inmigcarea bolgevicS*. Prezenla lor in Delta

Dunirii ugureazS, conform actelor, accesul

agenlilor comunigti "Drn ancheta fdcutd per-

sonal... la comuna Juilofca, am constatat

cd lipovenii din acea localitate sunt in legd-

tui cu bolgevigtii din Rusia. .. ducdndu-se

cu bdrcite pe mare pene b Odessa"" 9i lepermite unora dintre ei sd desfigoare acti-

vitili subversive impotriva ordinii de stat'u,

situalie ce ii transformi involuntar in simpa-

tizanli ai cauzei ruse.

Confuziile legate de aPlicarea

Tratatului minorititilor gi decretele lege duc

la inscrierea diferiti a evreilor in acte cu

ocazia recensimintelor, pe fondul emigrdrii

lor din Germania, Ucraina 9i Polonia 9i igi

fac aparitia treptat primele manifestdri pu-

blice legate de infiinlarea ciminului national

in Palestina 9i organizarea emigr6rii, pe

fondul situaliei economice dificile a

Rom6niei 9i a manifest6rilor nedemocratice

ale sustindtorilor lui A.C. Cuza. in 1922

acegtia organizeazS, folosind in special stu-

denli 9i elevi, violenle la laqi' 86rlad, Huqi'

Vaslui gi Clul " unde studenlii cregtini ai

Facultdlii de medicind au molestat gi alun-

gat de ta cursui cotegii evrei, chiar inainte

de a se extinde tutburdile in orag"'n, cu

replici de mici intensitate in Dobrogeaoo ln

paralel relaliile intre guvernul romAn 9i aso-

cialiile politice gi culturale ale evreilor devin

incordate, in contextul sporirii ingriioririiprivind penetralia comunist6, organizati,

printre altele, la lagi 9i lsmail la nivelul

nalionalitilii evreiegtio'.

in paralel, caracterizerile fecute

rugilor lipoveni arati opozilia lor clari fa!5

de autoritatea administraliei locale in

Constan{ao'?9i Tulceao3' datorati pa4ial con-

flictelor cu jandarmii sau gr5niceriioo'

Din aceste acliuni rezulti replici la fel

de brutale, anchetate in anii 193205 9i 1934

de autorititile judefene ce soliciti res-

pectarea unui comportament civilizat fa!6

de nalionalitili.Dupd 1925 igi fac aParilia in

Dobrogea atacurile verbale impotrivacetatenilor de etnie israelitd*, iar autoritdlile

locale sunt solicitate de administralia cen-

trald s6 ia mesuri de protectie a ordinii pu-

blice, pentru a evita dezordinile studenlilor

cuzigti gi acliunile legionare, cum ar fi cele

desfegurate in 19330'9i 1936*. Lor li se

adaugi discriminiri in diferite activiti!isociale, inclusiv la nivelul lojilor masonice

unde se solicitd indepdrtarea membrilor de

nalionalitate israelitSo". Discriminarea legal6

a nationalitetilor incepe odati cu deciziile

de romAnizare ale guvernului Goga-Cuza

ce obligi comunitatea se recurge la emi-

grare* sau donatii menite sa-i protejeze de

acuzaliile frecvente de comunism 5', dar nu

include acte de violenld impotriva evreilor

sau celorlalte nationalitet.Dobrogea a reugit si-qi pdstreze cli-

matul de bune intelegere existent in perioa-

da 1878 - 1918, in ciuda dificultSlilor eco-

nomice gi migcirilor comuniste sau ireden-

tiste, datoritd toleranlei reciproce a

diferitelor grupuri etnice 9i a influentei religi-

ilor cregtini, musulmani 9i mozaici ce

suslineau convieluirea pagnicd. De aseme-

nea, un rol important in aceastd reugitd l-a

avut statul romdn, interesal"in fduirea unei

cultui unitare pin mesaiul ei umanist' a 9i

administralia localS ce s-a strdduit sd ofere,

in limita posibiltililor umane 9i financiare,

sprijinul cerut de nationalitdtile locale inperioadele de crizi ale primului rizboi mon-

dial, marii crize economice 9i calamitililornaturale.

NOTE

1. 'Aldturi de cele doud conceplii funda'

mentale . neoliberalismul gi ldrdnismul

42

@ STEAUA DOBROCEI a roani (1999-2008) @

s-au exprimat gi altele, cu un redus impactin societatea romdneascd. Au existat con-ceplii de dreapta conservatoare gi deexteme dreapta, numite na(ionaliste.Conseruatoii respingeau modelul civilizatieioccidentale gi promovau spiritul tradilionalcregtin ortodox. .. Nationalismul era expre-sia extremei drepte , care nu a reugit sd for-muleze o doctind coerentd, prin care sdofere o altemativd credibild la realitdlileexistente. Principalele idei vehiculate vizaulichidarea regimului democratic Al rnsfau-rarea unui regim autoritar, promovarea anti-semitismului gi o < Romdnie a romdnilor > "(lon Agrigoroaiei, loan Scurtu, Concepfll glidei privind evolulia Romdniei, in ... lstoriaRomAnilor, Ed. Enciclopedici, Bucuregti,2003, vol. Vlll, p. 47 - 48).2. luliu Maniu declara pe aceastd teme in1934: " Natiunea romend, care a sufeit maimulte secole de cotropire ilreine, care gi-amentinut, cu toate perseculiile la care a fostsupuse, simldmdntul unitdtii nalionale gilimba ei neschimbatd, care a avut feicireasd vadi cd jertfele ei sunt rdspldtite prininfdptuirea unitdtii neamului, nu poateadmite nici un moment ca aceastd unitatesd fie pusd in discu(ie" (cf. lon Calafeteanu,Politicd 9l lnteres na(ional, Ed. Enci-clopedicd, Bucuregti, 1997, p. V)3. Nationalismul integral (A. C. Cuza), cul-tural (Nicolae lorga), junimist cu tendinlespre autohtonism (C{in Rddulescu Motru),poporanist gi "gherist" (Constantin Stere,Mihail Ralea), semenatorist qi junimist (Naelonescu) 9i liberal ($tefan Zeletin) (MirceaVulcdnescu, Pentru o noud spiritualitatefilosofici. Dimensiunea rom6neasc6 a exis-tenlei, Ed. Eminescu, 1992, p. 193 - 194)4. Alexandru Lipcan, Nationalism prin ...

analogie, in (coord.) lon llincioiu, Doctrina

tereniste in Rominia, Ed. NouaAlternativ6,Bucuregti, 1994

5. Cdtdlin Turliuc, O4ganizarea Romdniei

modeme. Statutul na{ionalita.tilor 1866 -1918, vol. I , Ed. Performantica, lagi, 2004,p.726. lbidem, p. 757. www.wikipedia.com. Evident definitiapoate fi amendatS, dacd linem seama decomplexitatea situatiilor de facturi ireden-tisti in Rom6nia sau Europa.8. lbidem9. in telegrama trimis6 de prefect Ministruluide lnterne se aratd urmitorul caz - "Amonoarea a vd comunica cd bulgarul GigoreVasilief Dimitief din lsaccea, poseddnddiploma de incetdlenire Nr. 24840, a fosttimis Prefecturii de poli(ia respectivd, fiindbdnuit ca peiculos ordinei gi Siguranleistatului Romdn gi cd a linut dese consfdtuiricu mai mu$i bulgari din Tulcea fapt pentrucare am dat ordin Bigdzei Sigurantei localea face cercetdi in aceastd privinld, rar sus-numitul ve rugem sd binevoili a dispune sdfie intemat in arestul preventiv unde l-am 9idepus." (Direc{ia Judeteani Tulcea aArhivelor Nalionale, fond Prefecturd, dosarnr. 44119'16, fila 23)10. in cererea nr. 10739 din 30 septembrie1916 prefectura soliciti Administratoruluiplasei Topolog sd ia o declaralie privindspusele lui Petre lvan ce a amenintat unconsitean rom6n cu cuvintele "A, voiRomdnii v-ali umflat, lasd cd dacd vine bul-garii nogti cu Germanii in Dobrogea cu culi-tul dsta cel am la mine am sd tai gi eu vreocdliva romdnf' (DJTAN, fond Prefecturi,dosar nr. 4411916, fila77), iarAdministraliaplasei Micin mentioneaze o ceartd intrelocuitorii lordan Vdlcu gi lon P Dinc6, lacare primul a specificat "cd in curdnd vaveni stdpdnirea bulgdreascd gi atunci ii valua pelea dupd el. .. Romdnia nu va mai stamult, era sd se ducd pdnd acum, dar s-aintdmplat ceva gi atunci pe l6ngd el mai aresd mai ia peile incd la 4-5 din sat " (DJTAN,dosar nr. 441'1916, fila 80).

43

@ STEAUA DOBROGET a toani (t999-20O8) @

11."Oragul Tulcea a fost ocupat de trupelebulgare in ziua de 9 Decembie 1916 orele4. Pima gijd a comandantului trupelor de

ocupaliune a fost de a strdnge din orag pe

toli dezerToii de oigine bulgard, fugili dinarmata romdnd, apoi formdnd bande dinacegtia, sub conducerea unui mdcelar,anume Nicolae $o9or, la oigind bulgar,

impefiili in echipe 9i insofitj de patrule, au

mers pe la toate localuile instituliunilor pu-

b/ice 9i acolo unde au gdsit ahorat sauagezat ticoloiul romdnesc, l-au idicat gi

rupdndu-l in fdgii, le-au distibuit locuitoilorde origine bulgard spundndu-le cd le potintrebuinla la oice, deoarece. .. acea ecerpe nu mai poate fi intrebuinlatd decdtpentru anumite necesitd,ti personale. .. Spre

batjocurd, romenii cari erau rdmagi aci,

cdnd erau chema{i pentru facerea diferitelorcorvezi, erau puftali pe strdzi cu uneltele la

curdlenie, puftate in spafe gr. .. erau foftatisd cdnte <De$teaile-b, romdne> gi <La

arme> ... Patru cdlugdi de la Mdndstirea

Cocog. .. au fost bdrbien$ gi puftali pe

strdzile oragului in huiduielile gi batiocurapopulaliei bulgare" (Raport al Poliliei Tulcea

nr. 166/24.1.1919, in DJTAN, fondPrefecturd, dosar nr. 85/1919, Vol. l, filele

134 - 138).

12. "Ocupdndu-se Dobrogea de cdtreBulgai, ei au gdsit aici spiiinul 9i concursulaga zigilor romdni Dobrogeni, care nu erau

inse aftceva decdt bulgai care locuiau aicigi impreund cu acegtia ... spuneau cd

romdni nu au nici o culturd, cd armata este'cea mai proastd in toatd lumea ... Din toate

aceste citici pe care ni le aduceau rezultd

convingerea ce aveau ce ne sunt superioinoud sub toate raporturile, lucruile acesfeaincepuse s6 se infiltreze gi in copii de gcola

... unde cursuile erau predate pe l6ngaprofesoi bulgai gi de unele profesoare ce

se pretind a fi romdnce" (Raport al pre-

torului plasei Micin nr. 77125.1.1919, in

DJTAN, fond PrefecturS, dosar nr. 85/1919,vol. l, filele 141 - 142).13. DJTAN, fond PrefecturS, dosar nr.

14411920 - 1921. frla 12

14. lon Bitoleanu, Adrian Rddulescu, lstoriaDobrogei, Ed. Ex Ponto, Constanla, 1998,p. 38915. Un grup de fogti senatori gi deputali din

Tulcea gi Constanla aratd in 1918 ci ocercetare a"numelor de localtdli gi de acci-dente geografice a gdsit 1260 de numiriromdnegti pe lAngd un numdr mai mare denumii turanice, iar numii bulgdregti nici 20in toatd provincia" (C. Brdtescu, Amintiri 9idocumente privitoare la Dobrogea din anulfrdmdtirilor sufletegti 1918, in AnaleleDobrogei, An lll, nr. 1, 1922, p. 6).

16. Mustafa Hagi Abduraman publica in"Dobrogea Jund" (30 Noiembrie 1918) unprotest intitulat "in numele musulmanilor dinDobrogea" in care declara cd populalia

musulmand din Dobrogea nu se soli-darizeazd cu "acei cA{iva incongtienli saulagi, care fie ademenili, fie sub ameninldriau putut semna memoiul bulgailor dinBabadag" (Valentin Ciorbea, Aspecteprivind pozi.tia populaliei musulmane lasfdrgitul primului rdzboi mondial fa[6 de pro-blemele Dobrogei, in *** Oiginea tdtailor:locul lor in Romdnia gi in lumea turcd,

Bucuregti, 2003, p. 228).17. Valentin Ciorbea, Aspecfe pivind po-

zilia populaliei musulmane la sfdrgitulpimului rdzboi mondial fald de problemeleDobrogei, in'** Oiginea tdtailor: locul lorin Romdnia gi in lumea furcd, Bucuregti,

2003, p.229'18. Pretorul plasei Cataloi aratd in circularanr. 810/23.V1920, marcati personal con-fiden-tial, trimisi autoritililor subordonate,cd "Membii societdlii Dobrogea din Vama,

in urma unei consfetuii s-au hotdrdt a seadresa Conferinlei de pace pentru a cereautonomia pentru intreaga Dobroge. in

44

@ STEAUA DOBROGEI a t0ani ( 1999-2003) @aceas6 migcare au contribuit gi comunigtii scopul lor este ca si se organizeze migcdicai au lansat un manifest din care reiese sociale revolulionare in intieaga Dobroge gicomunitatea de vedere a tuturor comu- la momentul oportun sd prwoace dezor_nigtilor bulgai, rugi gi rom1ni ... conform dine ca Burgaia sd poatd ataca Dobrogea"ordinului Dlui Prefect No 3181 vd fac cunos- (Raport nedatat al Brig6zii de Siguranld,cut ... sd luali mdsui senbase pentru a DJTAN, fond prefecturi, dosar nr.impiedica rdspdndirea manifestului,, 148t1920, tia 1).(DJTAN' fond Prefecturi, dosar nr. 65t1917 23. Adminishalia Pesciriilor atentioneaze

'1920, fila 149). prefectura asupra activititii incendiare gi19. in localitdlile bulgare din apropierea "neromilnegti a deputatuluisoc,a/,s, stanefffrontierei "s-au pipdgit, de vreo doi ani, mai care sindicalizilnd pescaii din regiune numu$i refugia{i dobrogeni dintre elementele urmdregte decdt sd turbure linigtea statuluf,cele mai rele gi compromise din cadrilater. (DJTAN, fond prefecturd, dosar nr... nefiind supdrali de nimeni, chiar in com- 1SOt1g2O, fila gg).plicitate cu autoritdlile administrative bul- 24. Valentin Ciorbea, Teroism in Cadilater,gare, gi-au cumpdrat arme gi cartuge gi s-au in Dosarele lstoriei, An yll, nr. 1t2002, p. 42constituit in bande de 30-s0 ingi sub con- 2s. "in atare condiliuni, agezarea in zond aducerea unui gef gi, din cdnd, trec in mod unei populalii mai obignuite cu nesiguran(aclandestin, pentru jaf gi acliuni teroiste" vielii gi aveitor cum erau aromdnii, mu$i(Document informativ al Diviziei a 9 din 15 dintre ei suferind din padea atacurilorlanuarie 1920, in valentin ciorbea, Terorism antartilor, in pimut deceniu al secolului ,in cadrilater, in Dosarele lstoriei, An Vll, nr. cdtite insd in migcarea de supravieluire112002, p. 41). nalionatd, pdrea sd reprezinte una din20. Raportul secret al Biroului cu nr. sotu(iite intaririi autoitdlii instituliilor abilitate73116.1.'1919 anunti aparitia in Varna a unei ate Regatutuf' (stoica Lascu, lmpropri-societSli "formatd numai din bulgai dobro- etdrirea romAnilor balcanici in Cadrilate( ingeni sub denumirea de <Dunavsca obgfen- Dosarele lstoriei, An Vll, nr. 1 (6s),2002,sfya Societatea dundreand> ... Scopul.. p. 38)este in pimul rdnd sd se ajute populaliunea 26. ziarul bulgar "Novo Edinstvo,, dindobrogeand care din dificile imprejurdri a Bazargic publici in numirul 109/1.1.1932emigrat in Bulgaia, sd recruteze oameni un articol legat de incidentul din satulspecial pentru propagandd in Dobrogea, sd Nddejdea ce a pornit din infruntarea verbaldcubage ceb mai mici lnformaliuni" (DJTAN, a doi vecini, bulgar gi macedonean, conti-fond Prefecturd, dosar nr. 128/1919, fila 16) nu6nd cu infruntarea celor doui grupuri21. M. Roman, lredenta bulgari in Do- etnice in cafeneaua salului ,,patru dintrebrogea, in Analele Dobrogei, An XVl, 1935 colonigti incep sd tragd cu revolverele... aup. 12 cdzut rtnili Chiru Cotef Jecef, petre lvanof,22. "Avdnd informaliuni ... cd Liga Bulgard reodor Histof. .. ln acelagi timp cade modDobrogeand din Bulgaia ne mai putdnd colonistut macedonean anstu,,'gi termin6n-acliona in Dobrogea sub aceastd formd prin du-se cu atacul a 300 colonigti irom6ni dinfiliala vama au stabilit un acord cu comite- satele vecine asupra sdtenilor bulgaritul revolulionar comunist din acet punct gi (Direcfia Judeleani constanta a Arhivelorau reugit oblinerca de la societdli ruse opt Nalionale, fond chestura poliliei constanfa,milioane lei ruble pentru propagandd. dosar nr. 111931 _1gg2,nta 3dy .

45_

STEAUA DoBROGEI a l0ani (1999-2008)

27. Raport al Divizei I din 28 Martie 1930,

in Valentin Ciorbea, Terorism ... , p. 43

28. Mehmet Ali Ekrem, Din istoria turcilor

dobrogeni, Ed. Kriterion, Bucuregti, 1994, p.

127. Societatea in cauzi dispunea de un

fond oferit de guvernul bulgar, destinatcumpdrdrii sau arendirii pe termen lung apim6ntului p6rdsit de emigranlii musul-

mani, de unde rezulta motivalia presiunilor

pe termen lung.

29. Rapoartele Politiei Tulcea nr. 23121

14.V111.1916 9i 2388/1916 , DJTAN, fond

Prefecturd, dosar nr. 4411916, filele 19 9i 49

30. Polilia inainteazi prefecturii pe 30 iulie

1917 un exemplar al manifestului intitulat

"Apelul grupului nalionaligtilor revolulionairom1ni", condus de llie Citiroiu, respandit

in lsmail 9i Tulcea, unde se declari cd

\ara Romdneascd este astA zi singurulpunct de pe fala pdmdntului unde populalia

evreiasce esir' afard de lege. Fdrd multd

disculie se impune impdmAntenirea tuturor

evreilor ndsculi in lard, cari nu pot invoca o

altd protectiune 5i cari direct sau indirect au

contibuit la apdrarea ldrii. Dacd unii cred

cd evreii lin cu dugmanii Patriei RomAne,

apoi din dugmani ai nogtri trebuie sd-i facem

fii devota,ti Romdniel' (DJTAN' fond

Prefecturi, dosar nr. 61/1917, fila 5)

31. Raportul echipei Speciale de Siguranld

Sulina cu nr. 316/25.|X.1917 comunica

rdsp6rndirea unor manifeste pe la casele

unde erau incartiruite trupele ruse , speci-

fic6nd ci "ceea ce este mai interesant e

faptut cd, mai pretutindeni, ele au fost cetite

soldalitor de cdtre camarazii lor Evrei. .. a

cdror operd de propagandd contra rdzboiu-

tui gi armata rus6 esfe cunoscutd" (DJTAN'

fond PrefecturS, dosar nr. 14911920 ' fila '13)

32. Pia Alimdneqtianu scria in 'lnsemndi

din timput ocupaliei germane": "Comisiunea

de aprovizionare a oragului Bucuregti cu

cdpitanul Albrecht in cap. .. iurisconsultulKaufmann. .. Simons, Adelgtein Pauker

furau cu toli din vagoanele de grdu desti-

nate pentru pAinea populaliei... ", iar Nicolae

lorga menlioneazd in "Memon}' faptul cigeneralul Eremia Grigorescu "Va urmdi pe

negustoii evrei care au luat pe veresie de

la dingii I germani ] la plecare ca pe nigte

detindtoi de lucruri furate" (... Marea Unire

a romdnilor in izvoare narative, Ed.

Eminescu, Bucuregti, 1984, p. 109 9i 398).

33. Politia oragului Sulina inainteaziPrefecturii lnformarea nr. 3614/25.V|1.1919

in care mentioneazd prezenta in port a

vasului francez Ruse "aducdnd de laOdessa refugiali aderenli ai lui Racovschi,

majoitard Ovrei gi dezeftori. .., care au luatpafte activd la maltratarea 9i iefuireaOfileilor gi refugialilor Romflnl' (DJTAN,

fond Prefecturi, dosar nr. 95/1919, fila 13),

iar Brigada de Siguranti Raportul nr.

45114.1.1919 ce pune in urmdrire pe avo-

catul Calmis Ghinsberg "pentru faptul cd

sub ocupaliunea inamicd a conlucrat cu

autoitdtile bulgare gi germane cu direc{ia

spionajului gi a propagandei' (DJTAN, fond

Prefecturd, dosar nr. 12811919 , filele 6 9i14\.

34. "Mai muffi comercianli evrei venili laTulcea se pl6ng cd Prin (inut sunt

amenin[ali, huiduili gi chiar bdtuli de lume,

in speciat de sotdali. in ziua de 6lanuaie[pe] vasul Boluilev ce face cursa Galali -

Tulcea - Chilia Veche. .. acegfi soldali au

supus /a multe umilinle gi au bdttut c€t{iva

negustoi evrei ce erau pe vas. .. cdci soldalii se ambalasere, incuraiali gi de indife-

renta lumei care se uita la cele ce se

petrece fdrd ca nimeni sd ia o mdsurd"

(DJTAN, fond Prefecturi, dosar nr'

101/1919, fila 3).

35. Prefectul judelului Tulcea emite un doc-

ument catre subordonali, marcat strict con-

fidenlial, in care constata urmitoarele: 'in

toatd lara se observd o mare stdruin[d din

paiea inamicilor nogti de a se provoca

46

@ STEAUA DOBROCET O l0 ani (1999-2008) @

neorenduieli gi turburei care se peiclitezeordinea pubfice gi siguranta Statului gi inspecial de a face se pinde gi in lara noas-trd bolgevismul gi anarhismul. in special injudelul acesta tendinla e mai vdditd. ..

Agenlii strdini, in special Bulgari, Lipoveni giRugi se strecoard in judel gi cu ajutorul giconcursul conalionalilor lor, cutreerdoragele gi safe/e... rdspdndesc diferitesvonui, propagd difeite idei gi. .. indeamndlumea linigtitd la nesupunere gi la acteddundtoare..." (Actul nr. 3242129.111.1919,

DJTAN, fond Prefecturd, dosar nr.

12411919, fila 12).

36. Brigada Speciali de Sigurantimentioneaze acliunea a doi dezertori dincomuna Jurilofca "cai au fost la Sofia undeau inaintat o cerere guvemului bulgar pincare cer in numele populaliei acestui jude[,ca Dobrogea sd revind Bulgaiei" (DJTAN,

fond Prefecturi, dosar nr. 108/1919, fila 1).

De asemenea, documentele de arhivdateste existenta unei propagande infavoarea candidaturii parlamentare a comu-nistului Cristian Racovschi (Cerere desupraveghere a Ministerului de lnterne din28.1.1919, DJTAN Tulcea, fond PrefecturS,

dosar nr. 101/1919, fila 5) 9i a comunismu-lui in r6ndurile lipovenilor (DJTAN, dosarelenr. 101/1919, fila 10 9i 15011920, fila 25).37. Raportul Prefecturii Tulcea nr. 4992/27.Vll.'1920 cdtre Ministrul de lnterne,DJTAN, fond Prefecturd, dosar nr.

150/1920, fila 3838. Ministerul de lnterne atentioneaza pre-fectura Tulcea in documentul, marcat per-sonal confidential, nr. 13.580/1921 deaspectul subversiv al adundrilor tinute inoragul Chilia Veche de fogtii dezertori dinarmatd lfrim Naumescu 9i Vasile Zabara ce"au arebt celor prezenli cd nu trebuie sdstea in inacliune, ci sd lucreze a$a cumfdceau atunci cdnd erau in comitetul sol-dalilor dezertoi romdni din Basarabia gi

Rusra" (DJTAN, fond PrefecturS, dosar nr.172t1921, fila 39).39. Carol lancu, Evreii din Rom6nia intre 1918- 1938 , Ed. Hasefer, Bucuregti, 1997 p. 17940. Ca rispuns la avertizdrile Ministeruluide Interne ce solicitd impiedicarea oriciroractiuni impotriva na!ionalititii evreiegti,Politia oragului Tulcea raporteazi imprdgti-erea grupurilor de elevi apartin6nd liceuluilocal ce au incercat si tulbure reprezentatiasocietitii teatrale ebraice " Lumina" (Arht-vele Statului Tulcea, fond Prefecturi, dosarnr.2Q411922, fila 24).41. Comandamentul Trupelor de Est trimitetelegrama nr. 5.090 Ministerului de Rizboi?n care menlioneazd arestarea unor "cuiburibolgevice gi comuniste dispundnd detipografii secrete gi avdnd ca membi inspecial studenti evrei basarabenl" (AlinSp6nu, Flagelul bolgevic asalteazdRomdnia, in Dosarele lstoriei An Vl, nr. 5(57), 2001, p. 8).

42. "Din contrd, cam rar oameni mai vicleni,ascungi neincrezdtori gi nesinceri. Dinacest punct de vedere doar ovreii dacd-i potconcura. .. Sunt refractari ordinii administra-tive gi razbundtoi. Dacd un agent depesceie sau silvic i-a fdcut vreun neajuns ,

fie el legal sau nu , trebuie sd se pdzeascd,

cdci Lipovanul nu rabdd" (V Morfei, Baltalalomilei, in Analele Dobrogei, An V - Vl,1924 - 1925, p.77).43. Pretorul plasei se plAnge de lipsarespectului sdtenilor lipoveni 9i rugi dinDelta Dunirii fald de autoritifi, manifestatisub forma refuzului de a folosi limbaromAnd gi a-9i trimite copii la 9coa16(DJTAN, fond Prefecturi, dosar nr.

32411926,fi|e|e8-9).44. Acuzatiile de relinere 9i maltratare(DJTAN, fond Prefecturd, dosarele nr.19711922, fila 3; 557/1931, fila 10 9i67211934) sunt insotite de evenimentegrave in care solda.tii implicali, aflati in stare

47

de ebrietate, au bitut practic la intamplaremai mul{i locuitori din Jurilofca, fapt soldat

cu invaliditdli, focuri de armd 9i lingaj(DJTAN, fond Prefecturi, dosar nr.

3801 1 927 -1 928, fi la 79).

45. Corpul Grdnicerilor raporteazd rinireagrav6 a fruntagului Savastru Vasile de citrepescarii Sidor N. Lipat 9i Lazir Condrat din

comuna Carcaliu, ce l-au apostrofat pe

Lazir Gr. Leonov, unul din tovarSgii lor

neimplicati In acliune "imputdndu'i cd nu

trebuia sd-l salveze pe grdnicer ci sd-l

omoare gi sd-l arunce in ap5" (Raportul nr.

954114.11.1932, DJTAN, fond Prefecturi,dosar nr. 589/1932, fila 1).

46. in plAngerea nr. 911122.Y.1926 o serie

de comercianli gi gospodari din oragul

Babadag acuzi maltratirile la care sunt

supugi deoarece "Nu de mult a luat fiintd gi

in Babadag liga apdrdrii nalional cre$tine,

condusd de Dl Avocat Filip Grecu, din

Bazargic, care e la ordinele imediate ale

Dlui Profesor Cuza din lagi gi Miltiade

Culava, pretins ziarist din Constanla.

Aceastd ligd. .. a devenit un focar provoca-

tor gi ameninldtor la adresa gi contra

evreilor Dobrogeni, deoarece Dl Avocat

Filip Grecu umbld pin comune, indeamnd

pe sdteni gi ordgenl simpli, sd fe gl sd

pomeascd contra evreilor, sd le facd mizerii,

sd-i boicoteze gl sd-i aface, ardtdnd toto'datd cd in curdnd in lara RomAneascd

evreii, chiar cetdleni romAni fiind, nu vor mai

avea drepturf' (DJTAN, fond Prefecturd,

dosar nr. 3231'1926, filele 2-3).

47. intr-o declaralie emise pe 12.V11.1933

se menlioneazi prezenla in comuna Eschi

Baba a unui grup apa(in6nd Gdrzii de Fier

condus de studentul Niculae Arndutu ce a

criticat dezastrul in care partidele politice au

adus fara gi .a mai vorbit desprc chestiunea

evreiasce, carc iupoaie pe ldrani 9i cari sunt

@ srEAuA DoBRoGEI a l0 ani (1999-2008) @

cei mai temuti spioni gi comunigti" (DJTAN,

fond Prefecturd, dosar nr. 631/1933, fila 42)

48. Plingerea nr. 10.107124.V111.1936 a

comunitilii evreiegti din Babadag arat5 cd

"o mdnd de oameni, majoitai copii minoi,colindd in fiecare zi strdzile ordgelului cdn-

tdnd gi alildnd populalia contra evreilor,

condugi fiind de un anume Pelrescu gl

Munteanu, iar Duminica pleacd in satele

vecine cu Drapelul gi svaslika indemndndpopulalia sd se rdzvrdteascd contra unoroameni care nu au nici o vind... Astdzi nu

ne mai esle posibl sd scoafem capul pe

stradd fiind bdtuli gi huidui[i in centruloragului... " (DJTAN, fond PrefecturS, dosar

nr. 739/1936, fila 70).

49. Horia Nestorescu Bilcegti, OrdinulMasonic Rom6n, Casa de Edituri 9i Presd

"$ansa" S.R.L., Bucuregti ,'1993, p. 192

50. Consulatul Turciei din Constanta aduce

la cunogtinta prefectului prezenta in portul

Sulina a 1872 de emigranli evrei, din care

900 s-au imbarcat pe nava sub pavilion turcSakarya, av6nd vize pentru plecare inUruguay, Paraguay, Liberia 9i San Domingo(DJTAN, fond Prefectu16, dosar nr.

905/1940, fila 1).

51. Prefectura Constanta trimite Chesturii

ordinul nr. 373511941 in care se ceresupravegherea gi chiar luarea de ostatecipreventiv din rAndul comunitilii evreigti

deoarece "Sovr'ete/e urmdresc sd producd

acte de sabotaj , dezordine gi agresiune in

spatele frontului. in acest scop lanseazd

din avioane splonl 9i agenli teroigti armali

[care] au contact cu agenlii comunigti din

lard gi cu populalia evreiascd comunistd"(DJCAN, fond Chestura Constanta, dosar

nr.6411941, fila 15).

52. L Bitoleanu, A. Ridulescu, op. cit., p.

442

48

STEAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2008)

Ion TUTUNEA o 60I. Tu nu sim(i furnicile de teami insimburii nopfii Cand numai ignoranlit6mpilii dispretuiesc apusul in creieri cu

calculatoare instalate inlocuind freamdtul ierbiicu vibratoarele sofisticate Este prea tArziu caun bruiaj tranzistorizat sd inlocuiascd freamdtulvdntuit de scorugi qi mesteceni precum in farulsulinean de lumind inlepenite nu mai adie decdtaddncul adAncului mdrii de crabi sfiigiatDe unde plecat-au cercetitorii linigtili aindscdrii luminii lumii atlanli pontici intrucdtdin ad6ncuri purces-am puri gi in adincuri?ntoarce-ne-vom a$a precum poruncit-aMI$CATORUL din tdcerea-I aristocrata a

clorofilei din alge care chiar dacd de mdc6nitoriE mancate ... totu$i reinvie.. .

II. E noaptea {ignniti de catran Tdiquricrepusculare mi-am sfirtecat prealinigtitele

priviri involburate gAnduri zdrenfuite

adAnc vibreazd vdrtejuri de rlchiteinmiresmdnd parcelele de gdnd unde-midomnesc cuvinte intronate orbecdindme$te$ugit prin oarba libertate C6nd rdnile-mile ling cu limbi de vise precum un caine i$iamlge$te singurdtatea durerii negtiind cIMoartea e aceeaqi ...

III. Precum richita intomnati se

ofileqte in mine mascarada lumii Vibrezticut pe drumuri mligtinoase inspre jlrmurimelancolice laSnit aidoma luminii dintr-un far

ce aure$te bezna gaurind-o imprevizibil glonl

de neimpdrttigite g6nduri prin ceturi de ascunse

adevlruri $i tot mai des viermii satanici ilineagA Creatorul de fapt astfel vddinduJ

existenla $i AZI sunt desemnat sE md ocup deingrijordtorul curs al inepliei la bursa neagrd a

valorii.. .

IV. S-au zdrenfuit privirilein zimfi stelari Mai ninge cu idei in leastaincdrunliti Mai galopeazd cavalerul g6ndurilor

pe o $ea lird armdsar sdlbatic sdlbdticindu-mi

apele visirii incordate in cea mai adAncI

noapte dintre nopli Revin ades pe pajigti

inspumate de vrintuiri bAntuitoare in cuvintRimdn acelaqi nedreptdlit dar sfint intrutdcerea care strigi intr-una ci in curdnd prin

fevile de iarbd md va resoarbe numa mumahuma subt genilele vdzduhului strivit ...

V. Suriul cinepiu uscat de soares-a furi$at din pirul tiu gi s-a-nnoptatUn vAnt strein {i-a spulberat credinla invaftejitd

eqti in alte mreje gi sufletu-mi olog nu

indrdzneqte sd-1i descifreze azi nesdbuinla

Mi tot preling pe Ling5 indiferenla ta ziditd inprivire Sd desluEesc izvorul ce a secat $i-n

49

@ srEAtlA DoBRocEI o l0ani (1999-2008) @

sarcofagul cuvantului pe laturalnice drumuri

Trece tr[sura copileriei pe inspinate destrAmate

cirdri in orizonturi nestrlbetute Moneda lumii

luminei cutreierl vlzduhul de gdnduri aprins E

atata tAcere incdt se aude visul clocotitor al

inverzirii strabAtand arpi[a minlii Pluteste ceva

straniu in aer ca gi cdnd pruncii igi zdmislesc

din durerea pirinlilor ... pArin1ii...

urma umbrei a lisat vechea simlire Mai urc

smerit pe lespezi de amintiri mierite cu busuioc

gi cimbriqor de cdmp sfinlite-n prag de searl 9i

ingerii trecutelor iubiri ii ristignesc in cuget

intr-o doara sd md doarh Convoaiele de gdnduri

ia{i gi du-te Vulcanii-n mine insi cratere

llsatu-qiau adinci gropi nestinse mute in care

universul se ascute. . .

Noapte scurtA Draga mea dragd . . .

i

VI. Pe trepte de insingurare o alchiede ris tresare O prlbugire inillatl o indllare

pribuSitii stau pe idei de dinamiti 9i sunt fitilul

la care Dumnezeu l6mpile cerului igi aprinde

Mi-am indesat in traista gAndului merinde

cosmice pdrtii zvdrcolite-n mori donquijoteqti

gi fiecare-n parte mi intreabd: "Cine egti?" 9i se

insereazi-n pleoapd a tdrziu ... lar eu ma-ntreb:

De atatea veacuri de unde sd md mai qtiu?...

X. O Doamne cati libertate e-n

cactusi de singuritate Pe teinuitele cdriri de

dinspre m6ine inspre ieri $i insolzafi in nopti

addnci dinspre acum inspre atunci Din viefi in

vieli treculi hai hui cdmuri de lut din Duhul

Lui Privirile ni-s tot mai oarbe Gaura neagrd ne

to1 soarbe O Doamne ciitd libertate e-n cactugi de

singur5tate . . .

VII. tnstriinat fiind de mine insumiCrescut intr-un orfelinat ceresc Cum mai

puteam sA inspdimdnt vdzduhul Cind duhul in

mine muzicf, de Bach gi Beethoven

insdmAn{ase Plecau din mine plaurii de gdnduri

Egretele-qi lipau indurerea qi-n mine ploua din

stiinci cu stAnci doar marea listlrindu-mitrAirea intr-o cupe de cratere cu penile solare

imi desena invizduharea ...

XI. GAnduri stratificate ca intr-o lacride lacrimi inlepenesc trdirea-mi mistuind-o

Vdzduhul mi-e ostil pentru ch vdz duhul 9i imi

reteazd cAmpul ideii dezmembrat in pArtii pe

unde viclenit din cind in ciind mai trec Ai se

recuibiresc lhstunii-n mine ca intr-un clopotlimba revenind Sunt cel ce am fost zvArlit inmine din mine insumi esentd de idei intratd indumnezeiasca inmelcuire ...

V[I. Vin din mine insPre mine qi inmine mA proptesc zid de cazemati fac intre

mine gi ce sunt E ucigAtor blestemul sa te na$ti

dintr-un cuvAnt Cu ochii inchigi parcd simt qi

aud cum imi imbdtrdnegte inchisoarea pielii

care md mlrgineqte .. .

IX. Zdreli(i imi sunt genunchii

amintirii strAnqi pe infierbantata Iijancd unde

clocoteau buzduganele de ciulini 9i vinul uleios

din nisipuri de Letea C6nd md preling in

50

\.,1w,

h,ffiit


Gheorghe MANOLACHE

CAMELIA

Mi-am ldsat maqina in parcarea din fala

patiseriei gi n-am apucat sI md indepdrtez, cimicul Ahmet o lustruia zdravdn. $i fEcu semn

inainte de a pleca. Lui cei zece gecheli ca pe un

lucru absolut normal, plecdnd frrd a mullumi.Era foarte cald. intr-o o16, doui, urma si inceapibriza de dupd amiazd, dar acum era insuportabil.

Am traversat fErd grabd strada ticsita de magini

care circulau IErd nicio reguld. De pe trotuar

urmirii zidurile mdrele ale cet5tii vechi. Te

copleqeau, IEri si vrei. in mijlocul lor se

deschidea ca poarta secretelor, o uriaqd poarti

Damasc. Am cobordt agale labirintul scirilor,prin verdeala proaspAte, pdnd cdnd din stdnga gi

din dreapta incepuri tarabele arabilor ambulanlicare vindeau tot ce nu-li trecea prin minle.

GalSgia, indemnurile la cumpdrare 9i disculiiletrecdtorilor erau extrem de plicute. Genul de

baie de viali pe care o mai intdlnisem prin

Mannila sau Singapore.

Am trecut prin poarta Damasc, pdtrun-

dnd in cetatea lerusalimului, ca de multe alte

ddli 9i imediat pe stAnga am tras la restaurantul

discret al lui Kir Aristocle. evreu grec cu vad

bun de afaceri. Nu md grdbeam. De data asta

aveam toata dupi amiaza gi seara la dispozilie

spre a trece prin lucrurile cunoscute gi pe unde

eram cunoscut. Am bAut o cafea fierbinte in timp

ce un bdiat al casei imi aduse din preajmd opungl cu puiin Captain Black, tocmai bun pen-

tru bitrana mea pipi. Grecul lipsea, insl eram

de-al casei. Din pragul circiumii de lux unde

puteai minca mult $i ieftin, strada ingusticurgea la vale, dar nu prea mult pentru cA se

despi4ea in doui, bulucul de vdnzitori 9i dugh-

ene in ldcaguri mici, era privilegiul arabilorlocalnici. Cetatea e a lor de facto. Am cobordt

din rdcoarea cafenelei 9i nu se mai simlea

dogoarea din aer. Pavajul din piatri, umed tottimpul. pe care pd$eam, printre zecile de trecd-

tori cu sau fErd treabi, mI duse la rdscruce. Ladreapta ajunsesem printre case de piatri, inalte,

cu ugile ferecate in intuneric, la piala de carne gi

la biserica Sfintului Mormdnt, pe Via Dolorosa.

La stdnga prin cAteva strdzi lungi gi nu mai late

de doi metri ajungeam la poarta Leului iar pe

acolo la grddina Ghefimani. Azi nu aveam chefde aglomeralie, deci o luai stanga. Strazile

aparent pustii, liri magazine sau tabere, erau

mdrginite de ziduri inalte de piatri. Cdteva

l5caguri religioase, copte, evanghelice sau bap-

tiste aveau ugile larg deschise. Pe unele Ie

cuno$team destul de bine. Vegetatii dese, fiint6nigi r6cori binevenite te a$teptau induntru. Pe aiciera lesne sA te rdticegti. FAIA sd urmAresc un

traseu anume, am ales o alee ce urca lejer pe

cateva sute de metri. Nu mi-am dat seama ce e o

fundlturd, decdt cAnd am ajuns la caplt in fala

unei po4i larg deschise. prin care tocmai iegeau

doud femei. Nedumerit am privit mai atent.

Cunogteam casa. Fusesem cAndva apropiat al

proprietarului. in urma cu gase ani fusesem ulti-ma oard la o cind cu nigte cunosculi thailandezi.

Uitasem practic locul. Am privit curios imprejur

qi am pdgit induntru. De la intrare, curtea largd

pietruita ducea la o casa cu parter, elegantd. Mai

multe persoane treceau prin holuri gi camere gi

abia cAnd am intrat induntru am realizat ce se

intdmpld. Era o v6nzare de lucruri, probabil

dupl un egec financiar sau o inmormdntare.

Diverse lucruri erau rdspindite prin toat?i curtea.

in general, mobili veche deosebit de frumoasI.Cdteva dealuri mari petrAloase, evident mute,

mi-au atras indeosebi aten[ia. La ultima clipderam in sala din centrul casei. Cu coada ochiuluiam observat dupd zidul de la intrare pe ldngd

care trecusem, un sland pe care erau ingirale zeci

51

ffi STEAUA DOBROGEI O t0ani (l999-2m8) re

de cir1i. M-am apropiat si le cercetez. imprejurimile hotelului, in clipa in care viala de

Majoritatea erau in ivrit gi pe teme religioase dar noapte pune stepanire pe strlzile rlcoroase ale

gi multe volume de literaturd veche. Rdsfoii un oragului.

Dickens original, o avere la prel de nimic. Ah ... Aerul proaspet scotea oamenii din afun-

un Byron incurabil. M-am piplit instinctiv la dul caselor, o forfoti gdldgioasl de oameni tineribuzunarul cu bani. Aveam destui. Am privit in invia lucrurile care pdn[ mai adineauri eraujur dupi cineva care s5-mi limureasci prelul pustii. Am glsit loc la o terasA de unde zidurile

acestei comori. O umbrd se strecuri din intune- pdreau din alte veacuri, luminate de reflectoare

ric Ai mE intrebi dacd sunt interesat de ceva. special puse in acest scop. Am desfdcut "MarilePAnd una alta vocea mi se pdrea cunoscute. D4 speranle" 9i citii in tihnl cdteva pagini.

era Camelia" fiica amicului. Un liliac riu de Noaptea am dormit greu gi m-am sculat

luminl zburd direct spre mine ficAndu-mi sd mA terziu. Peste doul zile urma sd plec intrucat toate

feresc nefiresc de brusc. Din penumbrd se ivi treburile mele erau incheiate. Pe la pninz insl m-tAnira fati peste care anii treculi nu ldsaserd am grdbit din nou spre casa cunogtinlei mele,

vreo urmi. Am intrebat-o dacd md mai cunoagte mai mult si mi tin de promisiunea frcut5.

iareaimi rdspunse grdbit ci igi amintegte perfect Curtea era la fel de pustie insi o mare

de vizita mea la ei. Am intrebat-o ce se intdmpli parte din lucruri fuseserl deja vAndute. Niciqi fhrd rdgaz imi spuse tot, in timp ce-mi arita un standul cu c[(i nu se mai afla sub uriagul

pumn de hdrtii, din nefericire pentru mine, scrise umbrar de leandri. M-am uitat imprejur. Dinin ivrit. Bitrdnul ei tati fEcuse investilii gi casi douX femei iegird in int6mpinare. Le-am

imprumuturi care il lasaserA falit. Chiar gi casa povestit cine eram qi le-am intrebat de ci(i. Nu

intrase pe mdna unor rude de care habar nu mai aveau de vdnzare. De altfel defunctul Ieaveam. inchis pentru o vreme, bdlr6nul murise donase in intregime unei gcoli inainte de a

cu pulin in urmi dupd gratii. Pulinele lucruri scdpita. Le-am istorisit pe scurt ce mi se int6m-

rimase se vindeau acum, pentru a mai acoperi plase in ziua precedentl insd n-am apucat se ter-

din giurile rdmase, dar fErd prea mult succes. min. Femeile erau vizibil inspiimdntate,

Voii sd intreb ce se va intAmpla cu dinsa, dar acoperindu-qi gura cu m6na gi drindu-se ugor

ceva m-a relinut. Dupi c6teva disculii am dat inapoi. Era imposibil. Domnipoara Camelia

semn ce vreau sd plec. Am cumperat cele doud murise cu cinci ani in urmd, iar in afara lor nu

volume pe care pusesem ochii gi o asigurai cd a mai era nimeni in curte. MI plrlsird fugind indoua zi voi reveni pentru alte cateva achizilii. casa. Totu$i cumpArasem doutr chrfi, chiar aici,

Cu un sentiment de addnci tristele in ochii din care seara citisem, iar t6nira era cAt se poate

tinerei, am plecat cind deja umbrele serii de real6.

puneau st[panire pe p€relii cetilii iar strdzile se M-am intors imediat la hotel, urcdnd

ufuau grabnic de avalanga de oameni. Nu m-am grAbit in camer6. Pe bagaj erau volumele

mai dus dupd maqind. Am luat-o incet pe jos cumpdrate ieri. L-am deschis la intAmplare pe

p6ni la hotelul meu, nu departe de Tumul lui Byron gi acolo unde puteam sdjur cd ieri nu era

David. Un miros de curmale coapte, fierbinli qi scris nimic era o dedicalie scurte. "Singurei per-

de frunze de piper rogu persista in umbra soane cdreia i-am putut vinde ceva. Mullumesc.

zidurilor. De departe l-am vizut pe micul Ahmet Camelia".

aflat inctr la postul lui, printre maginile din par- FirE sd mai intdrzii incd o zi, in aceeaqi

c.ue. seari eram in aeroport 9i pdrdseam Tel Aviv-ul.

Mii de lumini galbene impAnzeau deja Pentru cat, incd nu aveam de unde gti.

52

ry STEAUA DOBROGEI O 1g.rr; 119r-1008) %Motto ,,- Oh, olarule, incearce sa te luminezi la minte!

Cit vei umili sermana pulbere de oseminte?Degetu unui gah l-azvadi-n palma altui gah, pe roatai,

9i le-amesteci,... Crezi ci este doar argila framantata.,,Omar Khawam- Catrene

ASPECTE ALE PRACTICAruI OLARITULUI iNLOCALTTATEA DOROBANTU

Valeriu LEONOV

Una din cele mai vechi ocupalii aleomului o reprezinti prelucrarea lutului. peteritoriul judelului Tulcea, ceramica estepracticate inc6 din epoca neo eneolitici,aproximativ 5000 de ani a.Ch., fiindreprezentati de culturile Boian, Hamangia,Gumelnila gi Cernavodd l, prin dovezilearheologice descoperite in localiti!ileCeamurlia de Jos, lsaccea, Trestenic siLuncavila'.

Etimologia cuvAntului,, ceramicd"igi are originea in cuvAntul grecesc,, ker-amos", care inglobeazi no{iunea decoacere 9i in acelagi timp caracterul deplasticitate al argilei.

Ceramica inglobeazi un complex demateriale, care au la bazA compugi ai sili-catului de aluminiu, adici ai argilei. inamestec cu alte substanle, compugii silicat-ului de aluminiu, conduc la oblinerea dediverse categorii de ceramicir.

Este deja un lucru cunoscut, ci celemai vechi tehnici de prelucrarea a lutului, s-au menlinut la noi in lari in judetul Mureg,localitatea Deda 9i doud sate invecinate ,

Pietrig 9i Mordreni, unde vasele se ficeaudin suluri de lut, incolicite dupd formeledorite gi apoi modelate cu mAna.

Din discutiile purtate cu megteriiolari, la tArgurile de megteri populari, dinlari, unde am fost invitat, la r6ndul meu, camegter populal am aflat cd diferentiereaceramicii s-a facut in funcfie de o serie defactori, cum ar fi:

- calitatea materiei prime utilizate, inprimul rAnd a argilei.

- cunogtinlele 9i mijloacele tehnicepe care le-au avut cei care au confectionatobiectele din lut.

- tot mai larga folosire a produselorceramice, care a dus la aparilia diferitelorcategorii funclionale 9i a formelor din cadrulIor.

- preferintele pentru anumite metodetehnice 9i motive ornamentale.

- modul de ardere al vaselor , princare s-a oblinut ceramica rogie 9i neagre.

- deplasarea populaliilor dintr-un locintr-altul

- circulalia geografici tot mai larg6 aproduselor.

Ceramica s-a diferenliat calitativ 9iartistic, odati cu societatea.

A ap6rut astfel ceramica de uz cas-nic obignuit, dar gi cea de lux, care a satis-fdcut cerintele claselor conduc6toare.

Ea a avut un loc de cinste , lucru pecare azi cu greu ?l putem inlelege. Era uti-lizald la masa siracului dar gi la masabogatului, fird concurentele ei actuale,portelanul gi fierul smiltuit.

Ceramica romdneascd a apdrut inprocesul complex de formare a poporuluinostru, a culturii sale materiale gi spirituale.

Ceramica, confectionata la roatd,poate fi impi(itd In funclie de ardere, in heimari categorii : ceramica neagr5, ceramicarogie, ceramica nesmetuita 9i smilluitd.

Ceramica rom6neasci smdlfuitS, aapirut gi s-a dezvoltat sub influienla celeibizantine, mai ales in Dobrogea gi de-a lun-gul Dunirii, unde schimbul cultural cu

53

@srEAuA DOBROGEI . lO ani (1999-2008) @

Bizanful se facea mai intens.Megterii olari fdceau oale cu o toartd,

oale cu doud to4i, oale ceaun, oale mici cu

o toarte, tigei cu trei picioare, etc.

Acest megtegug a rezistat Paneastezi, mai ales datoriti unor sirbitori, din

care putem aminti Mogii de Vard, cAnd cei

vii dau de pomani, pentru pomenirea celor

mo(i, vase de ceramici.in acelagi context, se Poate men-

liona utilizarea ,,vaselor de post", adice a

unui rAnd de vase de lut, in care hrana se

prepari 9i se consumi numai in perioadele

de post din an.Caracteristice erau 9i Produsele

fdcute anume, in legdturi cu unele obiceiuri

de familie 9i sociale : ulcioarele de nuntd,

castroanele de nuntd.Nu in ultimul rdnd Putem aminti de

frumuselea ornamentelor reprezentate pe

vasele de lut, specifice fiecirei zone unde

sunt confectionate.in Dobrogea veche, dar 9i in sudul

Basarabiei, a fost sesizatd lipsa unor centre

importante de olirit. Aceasta se datoreazifaptului ci aria mai sus mentionatd era in

calea invaziilor, mai t6rzlu Dobrogea'

devenind provincie turceasce. De remarcat

faptul cd populatia in zona continentald a

Dobrogei era foarte rard.

Dupi colonizarea Dobrogei, ince-

p6nd cu anul 1978, au aparut 9i aici c6teva

centre de oldrit, dar acestea au fost strict cu

scopuri utilitare. Ele nu au o importanlideosebiti din punct de vedere al transmi-

terii tradi\iilor, deoarece au fost deservite de

olari de neamuri diferite.Cea mai mare Parte a metodei de

lucru, utilizate in prelucrarea lutului, din

zona Dobrogei de nord, a fost adusi din

Muntenia, mai precis din aria Pisc Pucheni

(Jud. Prahova)'.in judelul Tulcea, ultimele centre de

ol6rit, p6nd in anii 1980, au fost in urm6-

toarele localititi :

-Tulcea, Luncavila, laila, lzvoarele'

Alba, Cir.ielari gi Dorobanlu.Treptat, odati cu aParilia noilor

materiale cum ar fi porlelanul, fierul

smdlluit, aluminiul, inoxul, plasticul, cerami-

ca incepe si piardi supremalia delinutd

atdta timp, rezist6nd totugi 9i in zilele noas-

tre, doar prin dragostea unor oameni pentru

acest megtegug.Lucrarea de fa!6 se doregte a fi un

document, o mdrturie cu privire la unele

aspectele legate de practicarea olSritului, inperioada cuprinsi intre anii 1946-1993' de

citre megterul olar Rusu Vasile, din locali-

tatea Dorobantu, din judelul Tulcea.Rusu Vasile s-a niscut in anul 1934,

luna iulie, ziua gaisprezece, in localitatea

Dorobanlu, judetul Tulcea. Pe pirinlii sdi iichema: tata Radu qi mama 'Licheria. Rusu

Vasile a invdlat olSritul de la bunicul 9i de la

tatil siu, care erau megteri olari, dar 9iagricultori.

Dupi revenirea Dobrogei la Patriamamd, bunicii lui Rusu Vasile au venit 9i s-

au stabilit pe aceste meleaguri, in localitea

Dorobantu, judelul Tulcea.

,,Bdnicut meu era Provenit de laBilrtad, de pe undeva, nu gtiu anume de

unde. it chema Gheorghe. Era olac darlucra gi pdmAntul, adicd era gi agicultor.

Bunicii au fost cei care s-au mutat laDoroban{u. Aici se fdcea ol6it, numa cu lut

de la Peceneaga. Din altd parte nu se lua.

Tata, la fel, cdnd nu era de lucru la cdmp,

fdcea oale din tut. Centrul de oldrit era laDorobanlu. Aici erau 16 megtei.

Erau megteri buni: Constantin Apostol,

$tefan ttie, Gicu llie, lon Alexi, Nicu Apostol,

Lungu Vasile- bunicul lui Lungu Vasile care

mai face gi acum oale de lut in Dorobanlu.

Lungu Vasile, a mai invSlat gi de laConstantin Apostol, cd s-a inrudit cu ei, aluat o sord de-a lui Constantin 9i aga a mai

invdlat cite ceva de la familia lor. $i restul

de megtei erau buni, da dgtia gase parcd iiintreceau pe toti."

Din relatirile lui Rusu Vasile reiese

54

@ STEAUA DOBROGEI a t0ani(t999-2008) ffi

ce singurul lut, ideal pentru confeclionatobiecte ceramice, era cel din zona localiteliiPeceneaga, apropiat6 fiind de localitateaDorobanlu, unde se afla centrul de olirit alzonei.

,,Cum fdceam? Aduceam pdmdntulde la Peceneaga cu ceru@. Lutul este pe ojapgd, aga, nu pe malul Dundii.

La inceput, cam doue rdndui de hdr-lele dai la o pafte, gi dai de un rAnd, danumai un rdnd de lut bun. AtAt. Un rdndinseamnd cam o jumdtate de metru, camatdta este bun. Ce inseamnd bun? Pdi sdnu aibd mizerie in el, bucdti de scoici, pie-ticele, 9i alte mdrunliguri.

Lutul trebuie sd fie curat ca untul. Unmegter bun il simte imediat la mdnd. Astase inva(d in timp, nu poli explica de ce esfebun. Mdna ta simte intr-un fel cdt lutul estebun pentru lucru. Sub lutul bun apare unslraf nisrpos, care nu este bun. Noi luam cene pldcea. in Peceneaga nu erau olari. Afost unul, da nu mai gtiu cum il chema.

Despre lut, sa-fi spun cum faci cu el.

Mergi la locul de unde il alegi, sit fie bun, ilincarci in cdruld gi il aduci acasd. Aici il daijos intr-un loc foafte curat, pe ciment, dacdai, sau pe o plangetd de scdndurd, mare.Pe urmd cu o sapd il desfaci gi il uzi cu apd,il faci bulgai gi il pui pe plangeta de lemnsau de ciment gi il iei la pisat.

Dacd nu ai malaxor, il pisezi cupiciorut. il pisezi pdnd se adund el singur gise face unfos.

Apoi faci calupuile. Calupuile le faciin func(ie de cum poli sd le prelucrezi, gi infunclie de cdt de mai sunt obiectele pecare le ai in lucru. Dacd egti mai voinic lefaci mai mari, dacd nu, mai mici. Sd fiisigur, ,,alegi" lutul gi la mdnd, ca sd nu aibenici un fel de impuritdli. Faci din lut un calupmare, il pui intr-un loc la rdcoare gi ilslropegti din c6nd in c6tnd cu apd. Apoi ilincingi cu un nailon deasupra 9i poate siistea aga gi o lund fdrt probleme. Pe vre-mea cdnd fdceam eu oale, nu aveai cum sd

55

lii lutul aga mult timp, pentru cd luuaimereu. La doud zile goleai cuptorul, ce eraumulte comenzi.

Vdzdnd la tata, am invdlat gi eu.Ldsam un vizor la uga cuptorului de arsoale, bdgam un be[igor uscat, de sa/cle, gise apindea bdlul. Cdnd se aprindea bd{ulvedeai la fix glazura, adicd smafiul, dacd-ifdcut, sau nu-i fdcut. Dacd nu era gatasmallul, mai ldsai focul sd ardd.

Mai dddeai un foc, sau mai dddeaidoud. Focul avea culoare rogie. Smallulincepea sd fiarbd, $i se curogfe a lucruldsta. CAnd se oprea din fieft se fdceaoglindd. Atunci gtiai cd esfe temperaturacare trebuie, 880-900 de grade C. Ardeamla temperatui mai mai, porlelanul, la 1360de grade C maximum, cu gaz metan, cdndam lucrat la Combinatul Fondului Plastic.Noi nu aveam termometru, ca sd mdsurdmtemperatura. Am aflat mai tdrziu, laBucuregti, Ia Combinatul Fondului Plastic,cd atdtea grade are cuptorul, cdnd seopregte din fieri smal{ul. Noi lucram la ochi,nu ne trebuia termometru. Simleam cendera momentul potivit. Lucruile astea nu sepot explica. Oi le simli, oi te lagi demeseie. E un dar de la Dumnezeu. Apoimai bdgam ultimul foc, un bra[ de lemnesub{iri sdt facd flacdrd, gi gata, opream cup-torut. ii astupam gura jos, gi il ldsam pdnda doua zi. Era ceinld de maid, aga ce te-buia sd scoli obiectele arse din cuptor, adoua, sau cel tdziu a treia zi. intr-un cuptorpuneam 200 de cdni, pdnd la 1200 de strd-chini, fartuii 9i oale. Era un cuptor mdigor."

Elemente indispensabile in megtegu-gul oldritului sunt: uneltele de lucru 9i cup-torul de ars oale.

Rusu Vasile descrie cuptorul de arsoale gi uneltele utilizate de el, pentru perioa-da in care a practicat acest megtegug, p6nisi se angajeze la Combinatul FonduluiPlastic, din Bucuregti.

,,Uneltele cu care lucram eu erau:'f . Roata olarului .- este abefuftA din-

@ STEAUA DOBROGEI O l0 ani (t999-2008) @

capet, o bucdlicd de pane de gdscd. in inte-iorul lui se pune culoarea, care curge pinpana de gescd pe suprafala vasului.

8- Cuptorul pentru ars oale (Fig.8),,Cuptorul, cum feceam: aveam pe

mijloc un picior, din cdrdmidd crudd gi de pemargine plecam cu o bolte, pe care opropteam in piciorul din mijloc. Fdceam dincolo altd boltd, fdceam din colo altd boltd gipe urmd le completam cu cdrdmidd dea-supra. Apoi fdceam grdtarul, orificiile,cutare, gi pe ume ii feceam sfera sus.

Eu fdceam cuptorul cam de 1,2meti pe o pafte, gi incd 1,2 metri pecealaltd, deci 2,40 metri era ldrgimea. Peurmd urcam un metru ,n sus $i se aduna gise fecea ca o sferd. Sfera avea ind$imeacam de un metru jumate, aga ca sii pofi sriinchei paftea de sus. Nu poli cuptorul deo-datd sd-linchizi, il inchei agacaosferd.Defapt este ca o jumdtate de sferd. Boltile sefdceau din cdrdmidd crudd, iar sfera puteais-o faci gi din cdrdmidd arsd. CAnd dddeaicu modar din pdmdnt ud, cdrdmida sepindes mai bine, cd sugea din umezealaaia a mortarului. Cdrdmida arse nu prea erarezistentd la ars, nu sugea cum sugecdrdmida udd.

Cdrdmida udd suge nemaipomenitde bine 9l se face prizd foafte bund. Amfdcut gi la Constanta aga, cdnd lucram lacooperativd. Asta era tot.

Cuptorul are o gure pe unde sebagd lemnele gi alta pe unde bagi oalele.Mai are gi homul pe unde iese fumul, cAndfaci focul.

inlduntru esfe o masd, sd-i zicemaga, fot din cdrdmidd nearsd, cu gdui peunde iese focul gi pe care agezi oalele pen-tru ars. Gduile le faci cam la 1 5-20 de cen-timeti una de alta.

Unde bagi oalele, cdrpegti, adicdzidegti cu cdrdmidd gi dai foc. La inceput osd afume pulin, cdnd arde deodatd, da c6ndajunge fumul la temperatura care trebuie,focul arde curat, fdrt fum.

tru-un ax metalic, drept, care are la capdtulde sus un disc metalic, cu diametrul cam de30 de cm. Pe disc se ,,aruncd" bucata delut, ca sd se fixeze bine, pentru a fi lucratd.Axul este l7xat gl sus gl7bs, in doud lagdre,care de obicei erau din lemn de corn, foarlerezistent la uzurd. Ungeam cu vaselind, saucu seu, ca sd se invddd ugor axul in lagdr.in uttima vreme se mai foloseau gi rulmenlii,pe post de lagdr. in paftea de jos a axului,este un alt disc, mai mare decdt cel de sus,cu diametrul de 70-80 cm. Discul acestaesfe fof din metal, dar are deasupra lui unstrat gros, cam de 5 centimeti, din lemn.Foloseam lemn de stejaf dud, fag, saucom. Lemnul trebuie sd fie mai greu, sdaibe roata ineflie, cend o invdrli cu piciorut.(Fig.1 )

2- Vasul pentru api- in el inmoimena $i pielea de cdprioard, ca sd alunecemai ugor pe obiectul pe care il lucrezi.(Fig.2)

3- Pielea de cdprioard- pentru fini-sajul guii vasului (dacd nu ai piele decepioart folosegfl o bucdticd de folie deplastic ) (Fig.3)

4- Ala - despinzi cu ea obiectul depe roata olarului, ca apoi sd-l iei cu ambelemdini, gi sd il pui deopafte. Obiectul estefoarle bine lipit de disc, gi dacd nu tai intdicu ata, intre fundul vasului gi disc, nu il polidespinde. Tragi de el gi l-ai sticat. (Fig. a)

5- $o(ul olarului- te protejeazd deapa gi de bucdlile de lut,care sar in timp celucrezi. (FigS)

6- Fichiagele- Sunl nigte bucei dinmetal, cu care modelezi vasele din lut. ii daianumite curburi, adencituri, oi il finisezi.Cu fichiagul lucrezi numai pe exterior.(Fig.6).

7- Cornul pentru ornat - se dese-neazd cu ajutorul lui, pe oalele de lut,

diverse omamente, cum ar ft: spirala, cer-cul, valul, etc. ( Fig.7)

Este construit dintr-un com de vitd,scobit pe interior, cdruia i se pinde la un

\

56

@ STEAUA DOBROGEI t l0ani (1999-2008) @Vasele pentru ars se pun in cuptor

inainte de a apinde focul. Eu fdceam cup-torul jumdtate ingropat in pdmAnt, pentru cdaga nu crepa. Era mai stabil, era mai binea$a.

Dacd cuptorul este cu totut afard,mai bate vAntul in gura focutui, se maipierde cdldurd, temperatura nu este con-stantd. Cum sd zic, nu faci treabd bund.Dacd fdceam aga, cuptorul me ilnea cinci,gase gi zece ani. Nu se strica. Doar vatra semai stricd, dacd nu o faci bine. Dacd fdceaivatra din cdrdmidd, bund, crudd, mori tu ginu se mai sticd. Cdnd apindeai focut gi seardea cdrdmida aia crudd, se fdcea deziceai cd e ciment.

induntru puneai un rdnd de ghivece saude oale, ce aveai, gl pesfe ele puneai altefelui de obiecte.

Nu putea oicine sd incarce un cup-tor cu vase de lut pentru ars. Cd dacd te puifdra sd te pricepi, strici tot.

Vase/e se gtergeau un pic la gurd, casd nu se lipeascd unele de altele, deoareceerau glazurate. Dacd le puneai fdrd sd tegtergi la gurd, deveneau tdiose. Oricumremenea un pic de luciu, acolo undegtergeai, dar nu era bine sd fie stratut deglazura gros. Asta era.

Faci vasul de lut, il lagi sd se zvintebine, pdnd a doua zi. il tagi la umbrd, dacdeste vara, altfel crapd.

Dacd faci ciorchine de strugui, saufaci flori pe exteiorul vasului, practic, aplicinigte bobile din lut, pe care le modelezi cumvrei. Dupd aceea tl inhumezi cu caolin, i!/agi sd se usuce bine, gi ii mai faci o pic-turd cu oxid, dacd ai oxid. E mai bine sd itpictezi frumos gi pe umd ,,mergi aga inco-lor", adicd ii dai glazurd, adicd il smdtluiegti.

Cu lac se dd numai in ziua in care lebagi in cuptor. in cet mai rdu caz, poli ldsagi pentru a doua zi. Apoi apinzi cuptorul.Completezi mereu cu lemne. C6tnd ajungetemperatura la 900 de grade C, mai pui unrdnd de lemne gi lagi p6nd a doua zisd se

ardd, sd se rdceascS. A doua sau a treia zi,trebuia sd dai marta, cd te agteptau ctienlii.

Erau anii dia, c6nd veneau gidormeau la poaftd, in stradd, ca sd iti iamafid.

Cum intrai in sat, la margine, acolovindeai mafia, nu mai apucai sd ajungi incentru, li-o cumpdrau pe toatd."

Unul din secretele oldritului estemodul de obtinere a glazurii. Glazura esteutilizati pentru smilluirea vaselor dinceramici. Vasele smilluite au un dubluavantaj: primul estetic, prin luciul pe care ildobAndegte in urma procesului de ardere,9i al doilea utilital prin impermeabilizareasuprafe{elor tratate ale vasului. Rusu Vasilene dd detalii despre tehnologia de obtinerea glazurii.

,,Glazura o faci din minium de plumb.Amesteci cu minium de plumb Ei nisip datla r6gnild, foarte bine, gi apoi amesteci cutotul. La 4 kg de minium de plumb, pui un kgde nisip. Da nisipul sd fie fin de tot. Apoi puiapd gi amesteci sd nu fie nici prea gros, danici prea sub{ire, ca un lapte, aga, giil dai cupolonicul pe vasele de lut. Vasele nu trebuiesd aibd praf pe ele, altfel nu pinde glazura.Vasul absoarbe glazura gi glazura se usucdpe vas. Pe timp de vard, in maxim doud ore,bagi vasele de lut la cuptor.

Noi ne fdceam singuri minium deplumb, din plumb. Aveam o tavd din fier, incare puneam bucdli de plumb gi ardeampAnd se fdcea minium de plumb. Ardeam ozi intreagd. Puneam 5O60 kg de plumb gimergea focul toatd ziua. il ardeam pAnd sefdcea ca mdlaiul, ca fdina. Asta era minumde plumb. Miniumul de plumb era gi scump,nici nu se prea gdsea gi nici nu era de preabund calitate.

Aga cd il fdceam noi. Aveam nigtecurele din plumb, curat, se gdseau, da nugtiu de la ce erau. Nu aveai voie se cumpeiplumb, pentru cd ziceau comunigtii cd estemonopol de stat.

57

STEAUA DOBROGEI O l0 ani (1999-2008)

ETAPELE PRELUCRARII LUTULUL PANA LA OPERATIIJNEA DE SMALTUIRE

l. Pisarea lutr:lui 2. Portion;area luhrlui 3. Alegerea lutului la mind

4. CtllSfirea de impui6]i 5. ,, Aruncarea" lutului pe disc 6. centrarea luhrlui pe disc

7. Modelarea luhrlui 8. ,, Sldbirea ' aderenlei cu ata 9' indeplrtarea vasului de pe roati

Frg.A Fig. B

Fig. A- Rusu Vasile, in paioada cind lucra la Combinatul Fcnd:lui Plastic' din Bucure$ti'

Fig. B- Rusrr Vasile (dreapta), aleturi de doi artiqti plastici' cu care a colaborat' ln perioada ctnd lucra la

Bucureqti.

".t Eb-,- -4

W

iB

,>\:'

'l

lEr-*"

$

h-_: ti!jrl

)b

I,il

I ,t

I

58

@ srEAuA DOBROCEI a t0ani (1999-2003) @

Da' noi gdseam curelele din plumbnou, de unde era ,,ciordit" nu gtiu.Foloseam gi alte bucdli, de la levi de plumb,dar gi din a/te surse. Gdseai cdte un clientdin dsta care ili aducea.

Se mai folosea, incoace, gi plumbulde la acumulatoii de magind, in lipsd dealtceva. Se fdcea glazura mai repede, dinplumbul de la acumulatorii de magind, da nufdceai treabd prea bund cu ea . Dddeai cuaceas6 glazurd, fdcutd din plumbul de laacumulatoii de magind, pe ,,hdrburi deoale", da ca sd dai pe strdchini, sd faci omaid bund, nu mergea.

Plumbul dupd ce il arzi, are culoareagalbend. Apoi il amesteci cu apd gi cu nisip,

9i tot galben rdmdne. Dupd ce il facigtazurd gi il arzi, devine transparent. intr-untimp era cize mare de glazurd, pe cendlucram eu la Constanla, la cooperative, fu-sesern dela$af o peioadd. $i erau unii cuoale pin piald gi me rugau sd le tac eughzure. De unde sd vd dau eu glazurd?Mie imi da la cooperativd un butoi pentru ceam eu de fdcut, de unde sd vd dau euglazurd. Erau din dgtia care veneau demogi, ungui din agtia.

Da unde putem gdsi, md intrebau ei.Nu gflu, unde, nu me inbreseaze b ziceameu. Nu fdceam eu apa ceva, sd fur de lacooperativd 9i apol sri vdnd, glazurd. Eumai bine fdceam 20 de ghivece la cuptor giimi luam o pdine.

Sii-fi spun ceva: cel mai cinst? mese-ia se furt, nu se [i-o dea megterul."

Megterul olar Rusu Vasile igi amin-tegte cum a luat contact cu megtegugul oliri-tului, cum ,,a furat meseria", cum vindeaprodusele obtinute, dar 9i alte aspecte cedecurg din practicarea acestui megtegug.

,,Meseia, trebuie sd ai ochi sd o fui.Eu am avut trei frali, da nu a invdlat niciunul. N-au putut sd invete, poftim. Numai euam invebt. $i fotugl aveam gijd, nicinoaptea nu dormeam. Ca sd vd spun: md,oi putea sd invdl eu se fac strachini ca a$ii,

oare oi putea? Tare mult md frdmdntam.Dupd ce mi-am dat drumul la mend, au tre-cut toate frdmdtntdrile. Am invdlat gi strtchi-ni, am invdlat gi farfuii, am inv\lat de toate.La 13 ani deja fdceam lucruile foafte bine.

Aveam nigte vecini care nu puteausd facd borcane de 30 de kg. Da eufdceam, nu era glumd.

Un vdr de-a lu tata, avea un vdr, carevenea gi spunea: 'tu-i mama lui de baiat, dacAnd o invdlat el la 14 ani se face borcane.Cd al meu are 18 ani gi nu poafe sd facd. Sedeoache 9l i se sfnbd borcanul pe roatd.Tatdl meu pdlea la fel. Lucra la borcan, celucra gi deodatd se deforma pe roatd, serupea gi se sfnba. Nu putea face borcane. Ise sfnbau.

Eu ,,am furat" de la un vdr, care lucrafoafte bine, borcane. it tud tata se nelucreze gi nouA. il petea. El era aga la vreo1&17 ani, invdlase bine.

Eu am incercat gi parce vdzui cdmerge. $i cu parcd dsta, am mers maidepafte gi feceam la fel ca el. $i vdrul zicea:dacd ai vdzut la mine, ai invdlat. De acunea Radu (vorbea el cdtre tata), Vasile altdu nu mai are nevoie de mine. Vdrul de lacare am invdlat, fdcea borcanele fdrd gdt,iar tata le fdcea gdtul gi il finisa cu fichiagul.Tata de acuma era bdtrdn, da nici nu maivroia sd invele.

Borcane, de pe la 16 ani, am inceputsd fac. Borcanele se fdceau cel mai greu,deoarece erau mai. Oalele acelea foartemari, cum sunt cele de la muzeu, in careincap cam 2.000 de kg de grdu, suil fecubpin presare. Se face o formd din lemn, dingipce, un cofrag, gi pe ea se preseazd lutul,pe inteior sau pe exteior. Cdnd ardeai bor-canele, se ardeau cu tot cu lemnul din careera fdcut cofragul. $i rdmdnea numai vasul.Lutul trebuie sd aibe doud degete, douddegete jumate de lut, ca sd fie rezistent, gila urmd faci cuptor pe el, gi-l azi.

Faci cuptor din cdrdmida improvizat,cd pe urmd il stici. Apoi faci altul. Pentru

59

@ STEAUA DOBROGE|. t0ani (t999-2008) @

fiecare vas faci cuptorul lui. $tii ce pierzi?Numai gipca cu care faci cofragul. Atitt,numai gipca. Cdrdmida o folosegti la altcuptor. Cuptorul se poate face gi din cea-mur, da eu zic cd ei il fdceau din cdrdmidd.

Se vindea tare bine. Era Pin '47,

'48, ' 49, dupd rdzboi erau treburile astea.Era treabd bund, cine putea se fucreze, afdcut treabd bund.

Cdnd a venit industrializarea, s-a dattotul peste cap, totul s-a stricat. Toate

megtegugurile s-au sticat, gi toate rdn-duielile sdndtoase ale oamenilor. Se mallucra pe ici pe colo, da nu in felul cum selucrase inainte.

inainte, in doud zile, fdceam gase

sute de strdchini. Trei sute pe zi mergeau.Eu vindeam cu cinci lei perechea, cana 9istrachina. Un kilogram de fasole era doi lei,

cu trei perechi de strdchini luam un chil debrAnzd. Foafte mult fdceam schimb.

Luam gdini, brdnzd, pegte, oud, ulei,

fdind, cit doar era marta mea gi eu hotdramce fdceam cu ea. De Pagte aduceam acasdc6te 500-600 de oud. Oudle oi le vindeam,

ori le schimbam cu altceva, nu se stricau elela mine. Nu prea folosea lumea banii, agamult ca acum.

Fdceam obiecte, de la mici pdna lamai: vase de 30-35 de litri pentru murdtui,oale pentru mdncare, ulcioare pentru apd,pdhdrele pentru luicdt, pahare mai mari,

cdni pentru vin, platoui, farfuii, strdchini,vaze pentru floi. Nu fdceam oale pentrupus pe foc, pentru cd lutul de la Peceneaganu este bun pentru a1a ceva, se crapd.

Cdnd am lucrat la Bucuregti laCombinatul Fondului Plastic am fdcut gioale de pus pe foc, oale pentru samale,pentru gefi, da au adus ei lutul de undevadin lard.

lama fdceam cente, ulciorage, pecare apoi le vindeam de sdhdtoarea Mogiide vard. Atunci se vindea mult. Vindeam laDdieni, Ostrou Turcoaia, la tdrgul de laHoria, Topologul, Fdgdrag, Mdgurele, Calfa,

prin toate satele din imprejunmi.Nu trebuia sd plec prea depafte, cd

se vindea foafte bine peste tot. Cdtnd seapropiau Mogii de vard, nici nu intram cucdrula in sat, cd venea toatd lumea la mar-ginea satului.

Oamenii descdrcau toatd marfa. Nicinu luam bani pitnd nu descdrcam toatdmaia. Asta se intdmpla pitnd la colectivizare.

Dupd aceea am mai vdndut, da nuprea te mai ldsau ei, ziceau ca sd te ocupide ardturd. Aveam autoizalie, pldteam taxegi pAnd la urmd lucram. Nu erau taxele preamari, ne descurcam. Nu ne-au intenisniciodatd lucrul cu lutul.

De prin anii 1960-1970 au caminceput sd apard ceramica fdcutd industialgi nu prea se mai vindeau lucruile fdcutetradilional. Atunci gi eu mi-am luat zborul deaici, din Dorobantu, la Bucuregti, laCombinatul Fondului Plastic, unde amlucrat 25 de ani.

in anul 1972 am plecat la Bucuregti.Eu nu lucram oale pentru combinat, eulucram numai la cuptoare. Combinatul aveasec(ie care lucra obiecte pin tumare.

Eu eram cu arderea obiectelor incuptor. M-au gdsit pe mine cel mai bun. Nufdceam obiecte pentru combinat, ci numaipentru artigti. Venea un aftist la mine gispunea: vreau zece platoui, sau zeceamfore, sau borcane mai de un metru, unmetru jumate. Artistul venea la mine gi neinlelegeam.

Combinatul pe mine md ldsa sdlucrez fdrd sd md ,,atdce". imi fdceam trea-ba la combinat, salaiul era salariu, gi eu intimpul liber lucram pentru artigfi.

Aveam un avantaj cd mai luam unban, nu stdteam numa in salaiu.

Era bine cd nu se bdgau nici ei pestemine, sd zicS: domne, nu ai dreptul.

Cei de la combinat gtiau toli cd eulucrez in timpul liber cu aiigtii, da gi e4 ceaveam de munce b combinat, fdceam tre-abd de cea mai bund calitate.

60

STEAUA DOBROGEI a l0ani ( | 999-2008)

CUPTORUL PENTRU ARS OALE $I UNELTELE UTILIZATE DE RUSU VASILE

LA PRELUCRAREA LUTULUI

Fo- 1 FtC.2 Fig 3

1. Roata olanrlui 2. Vasul pentru api 3. Folia de plastic

FE,1 F05 Fg.6

4. A(a olarului 5. go(ul olarului 6. Fichiaqul

FO7F19.6

7. Corn pentru ornat 8. Cuptorul pentru ars oale

ffi &1,"

I"d

I alr

r---lr

I

61

srEAuA DoBRocEI o l0ani (1999-2008) @

Niciodatd nu am avut probleme. Cele

mai multe obiecb fecute de mine pentru

artigti, erau platoui, de la 45 cm la 50 cm

diametru. lar artigtii le luau gi ipi fdceau pe

ele pictura. Mie nu-mi prea pldcea treaba

asta, eu lucrez gl el sd ra banii. Cdnd vedeam

pre(ut unui platou in magazin, md lua groaza

Pe timqul dla, un Platou se vindea

cu 30.000 de tei, da erau 9i cu 50.000 de lei

un platou, de-a lu Nedelcu Valeiu' Nedelcu

Valeriu era pictor. Vase fdcute de mine 9ipictate de Nedelcu Valeiu.

M-am sPeriat de Preluile astea. $iculmea era cd se vindeau. Luau strdinii.

Eu am lucrat obiecte de lut, Pentrumutli artigti. unul din ei era Radu

ISndsescu. Plecase in Germania. Nu gtiu

dacd a venit in lard dupd revolu{ie. Vindea

numai in strdindtate. Eu ii fdceam abaioare

din gresie gi el le potivea aga 9i ficea /us-

tre. Vindea domnule, vindea foarte bine.

Gresia o aducea de la Sighigoara. Gresia

iegea la fieft, g1tbuie la culoare, foarle fru-

moasd. Am avut chemare, de la Radu

Tdndsescu, sd lucrez in Germania, da nu

m-au ldsat cei de la combinat sd plec'

Aveau nevoie de mine.Attigti cu care am lucrat eu, au fost:

Nedelcu Valeiu,Vaida Maia, lvdnceanca'

Fdrcagiu, Radu Tdndsescu, sculptorul lon

lrimescu, gi atlii, da nu-mi mai aduc aminte

cum ii cheamd.Tare mi-a ptdtcut sd lucrez cu sculp-

torul lon limescu, Dumnezeu se4 iefte' Lui

i-am preparat pdmint de c1teva oi' El

modela statui, fdcea statui din bronz, nu

avea el treabe cu dtgtia mici. Era cel mai

bun. $l acum cend se vorbegte de el laradio, sau la televizor imi aduc aminte de

clipete petrecute impreund, cu mare

bucuie. Tare om cumsecade era domnul

timescu. Era un om care gtia ce vrea' De

aceea a fdcut atdtea tucrdi din bronz Cele

mai bune comenzi la el mergeau' El fdcea

macheta, fdcea totul la combinat'

Eu am inceput munca in Bucuregti la un

atelier in strada Buzegti, acolo m-am anga-jat pima datd gi era mai bine. Da uite cd m-

a tras Combinatul Fondului Plastic. Tot de

combinat linea atelierul din strada Buzegti.

Venea inginerul mereu gi zicea: nea

Rusule, nu mai primegti nimic de la aftigti'

am nevoie de dumneata la combinat. Maipimeam eu cdte unul, sdracul, se ruga, 9idupd ora de program, bdgam obiectele

direct in cuptor. Avea 9l e/ nigte figuine din

pdmdnt, gi il aiutam, sd-ifac un bine omului.

$i am mers aga pdnd in Crdciun cAnd m-au

tras la combinat Asfa se int1tmpla in 1972.

Md angajasem pe 20 iulie, de Sfdntul llie. A

fost pima mea zi de muncd.Combinatul Fondului Plastic era in

spatete Casei Scdnteii. Avea multe sec(ii:

lesittoie, sticl die, oldit, tdm pl die, tipogra-

fie, tumdtoie, rpsosane. De aceea ii spunea

combinat. Se fdceau de toate. Fdceam la un

moment dat pldtcule de radiant, cu multe

gdui foafte fine. Din ele se fdceau regeui,

din acelea cu ardere completd, cum le zicea

lumea, pe gaz metan. Eu ardeam pldculele.

Cuptoarele Pe care lucram erau Pegaz metan, mai bune dec1t cele pe lemne.

Noi ardeam obiectele la temperatura de

1200 de grade C. Portplanul il ardeam la

1340-1360 de grade C, iar pdmdntul rogu la

900 de grade C. Acolo aveam termometru,

dar cdnd lucram la lard ,,mdsuram tempe-

ratura cu ochiul".Am iegit la Pensie in anul 1993.

Aveam apaftament in Bucuregti, da nu prea

mi-a pAcut sd /ocuiesc in capitald. CAt am

tucrat in Bucuregti, asta era situalia, trebuia

sd locuiesc acolo.Da duPdt ce m-am Pensionat, l-am

vdndut gi mi-am cumPdrat o casd inCdrjelai, aproape de Dorobanlu. Aici locui-

esc cu sofra. Aici md simt bine cu adevdrat."

,,len am fost in prdvelia celui care lace oale'

Doue mii gedeau de vohd sau pdstrau hcerea, goale'

Brusc, o amfore gemlJt-a: ,,Unde ni-i olarul, oare "

Mu$teriul ....? Negustorul . ? Unde-sJ Oalle 9r,

Omat Khawam- Calrcne

62

STEAUA DOBROGEI O l0ani ( 1999-2008)

'1. - Pisarea lutului (foto- Valeriu Leonov)2. - Po(ionare lutului (foto- Valeriu Leonov)3. - Alegerea lutului la man5 ( foto- Valeriu Leonov)4. - Cur5tirea lutului de impuritilti (foto- Valeriu Leonov)5. - ,,Aruncarea lutului" pe disc (foto- Valeriu Leonov)6. - Centrarea lutului pe disc ( foto- Valeriu Leonov)7. - Modelarea lutului ( foto- Valeriu Leonov)8. - ,,Slibirea" aderenlei cu ata (foto- Valeriu Leonov)9. - lndepertarea vasului de pe roati (ictc \bleriu Leono/)Fig. A- Rusu Vasile, in perioada cand lucra la

A. Etapele prelucrdrii lutului , penC b opera.tluneade smdltuire

Combinatul Fondului Plastic, din Bucuregti.Fig. B- Rusu Vasile (dreapta), aleturi de doi artigtiplastici, cu care a colaborat, in perioada cand lucrala Bucuregti. (Cele doua imagini, sunt din arhiva per-sonale a lui Rusu Vasile)

B. Cuptorul pentru ars oale Si unelteb u fizatede Rusu Vasile, la prelucrcrea lutului1. Roata olarului (foto- Valeriu Leonov)2. Vasul pentru api (foto- Valeriu Leonov)3. Folia de plastic (foto- Valeriu Leonov)4. Ata olarului ( foto- Valeriu Leonov)5. $oiul olarului ( foto- Valeriu Leonov)6. Fichiagul ( foto- Valeriu Leonov)7. Com pentru ornat (foto- Valeriu Leonov)8. Cuptorul pentru ars oale (foto- Valeriu Leonov)

lmaginile 19i 5, il infaligeaza pe RusuVasile, lucrand demonstrativ, la data investigatiei, in23 08 2006.

1. Pentru cercetirile din zona de nord a Dobrogeivezi: Berciu 1966 ; Hagotti 1997 ; Micu et alii 20002. Slatineanu et alii 1958, p. 39.3. Slatineanu 1938, p. 7,110.

' Berciu, D. 1966, Cultura Hamangia, l, Bucuregti.' Hagotti, P. 1997, Epoca neoli ce ln Dobrogea,Constanla' Micu, C., Micu, S., Balrgescu, A., Radu, V, Luca,G., Hait6, G.2000, A7ezarea neol ice de b lsaccea,punctul Suhat, jud. Tulcea, in lstro Pontica - Muzeultulcean la a 50-a aniversare, 5-52' Omar Khayyam,1972 Catrene. Talmacite in ver-suri, de George Dan, dupd telit persan tradus deShokuf6 Saidi, Bucuregti' SlStineanu, B. 1938, Ceramica Romeneascd,Bucuregti' Slitineanu, 8., Stahl, PH., Petrescu, P. 1958, ArlaPopubre Ceramice, Bucuregti.

;

illcohc lfildrscr

ntltilrE*IEffihilE FrcIr*IH,IEffisI5

J

i ']':t-

,x. !

;:,

t ?'

:-:t

i*

pagini de monografie

.i!

63

Lista fotografiilor\/l

XSKEEYK

\llr

/n

-{

i,.,

Semnal editorial 2008

,

;"Editm tklir - Tukca

STEAUA DOBROGEI a l0ani ( 1999-2008)

GULTUL MORTIILA UCRAINENII DIN DOBROGEA

Vrgit RIICO

- pocnirea neagteptate a unorobiecte din casi (mese, scaune, paturi, lazi,

oglinzi, pereli, grinzi, ugi etc);- spargerea sticlelor, oalelor, vaselor

de g6tit sau a altor obiecte;- c6derea neagteptate a icoanei sau

oglinzii gi spargerea lor;- deschiderea de la sine a ugilor;

- ciderea nefo(ati a tencuielii de pe

pereti;

- mieunatul necontenit al pisicilor sauurletul c6inilor. C6nd acegtia se apropie de

casa in care existi un muribund, vor urla. inconcluzie, starea de agitalie a animalelor

apropiate omului precede sf6rgitul.- ciderea dintilor in vis;

- c6ntecul cucuvelei sau bufnilei pe

casd, poarti sau pe un pom din grddind.

Semnele amintite mai sus ar putea

semnifica imbolnivirea urmati de decesul

cuiva din mijlocul nostru. in cazul existentei

unei persoane suferinde, aceasta-gi va da

sufletul.lati de ce, in situalia imbolnivirii

organismului, trebuie si se apeleze la aju-

torul medicului. Dac6 boala este mai

ugoard, se folosesc tratamente naturiste(mult timp cunoscute sub numele de

leacuri), mogtenite din str6mogi, incercate?n timp. Scopul final este salvareasuferindului. Desc6ntecul este un vechi"tratament" intAlnit incd in unele sate,

cdruia nu i se recunoagte valoarea terapeu-

tica, conducand de multe ori la fenomenulpe care vrem sd-l evitim.

Bolnavilor aflali in pragul mo(ii li se

face SfAnta taini a maslului sau ungerea

din urmi. Existi credinla cd aceasti slujbi

I

64

De la aparilia sa Pe Pdm6nt, omul a

fost preocupat de fenomenul mo(ii. Nici un

alt eveniment nu i-a frimdntat gAndurile,

dec6t nemigcarea gi rdceala corpului din

momentul "adormirii", a somnului de veci.

A observat ce in interiorul lumii din

care face parte, are loc o continue autorein-

noire. Fenomenul rezulte ?n mare parte din

"consumul" necesar propriei supravieluiri,

viala incheindu-se firegte odati cu dispa-

ri[ia individului. Nimeni nu scapa morui. Toti

suntem supugi durerii de a vedea pe cineva

drag, plecAnd in lumea invizibili ochilor

nogtri.lati de ce, unii din semeni igi

qeeaze atatea griji, atAta fric6 9i superstilii,

incAt intreaga lor existenti std sub teroarea

zilei fatale, ce intr-o buni zi vor muri, vor

dispdrea pentru totdeauna.Omenirea nu este lemuritA ce se

petrece dincolo de mormant. in fond tre-cerea dintr-o stare in alta este elementul

comun a tot ce existi in univers. A9a priviti,

viala omului poate cdpdta un alt inleles.

Moartea din oribild 9i respingdtoare, devine

un proces firesc, prin care individul scapd

de intunericul vielii pim6ntegti, caracterizatprintr-o continui frdm6ntare. El va trece

intr-o lume de luminS, dacd pe pimAnt s-a

striduit sd respecte legile divine.

lati de ce este bine si cunoaqtem

c6te ceva din obiceiurile 9i tradiliile ce

insolesc acest eveniment.in urma observaliilor fdcute de

oameni pare-se ce moartea igi face simlitiprezenta, anunland cd in scurt timp va veni

s6 ia sufletul unui semen de-al nostru, prin

anumite semne. Si amintim c6teva:

@ STEAUA DOBROCEI O toani (t999-200s) @

are putere de Tnsdndtogire mai rapide saugribegte decesul, scurtand astfel perioadade chin. Banii necesari acesteia se aduna inbisericd sau umblind din casd in cas6.Credinta e ca cei ce participi prin donatii debani pentru realizarea acestui eveniment,darul lor este considerat fapta plicuti luiDumnezeu. La sfiirgitul slujbei sunt chemalicei apropiali, vecinii 9i alte persoane cucare bolnavul a fost certat. i9i cer iertare dela acegtia, lu6ndu-gi rdmas bun. Se credecd in acest caz moartea este mai ugoarifa!6 de a celor care nu o fac.

Cu limbd de moarte igi imparteaverea, ddndu-le povele celor rdmagi.Acegtia sunt datori sd respecte intocmaispusele muribundului.

in ultimele clipe ale vietii i se aprindeo lumAnare. Daci nu o poate fine singur, vafi linut6 de un striin, in apropierea capului.Obiceiul se intalnegte la toli ucrainenii din

!inutul dobrogean. Credin!a popularisustine cd in momentul respectiv nu estebine sd fie rude apropiate, pentru cA mila lorpoate prelungi perioada de agonie. Estenevoie ca evenimentul sa se petreace inprezenta luminii pentru a-i deschide drumulcelui dispirut spre cealalte lume. Altiperere sustine c5-i va ajuta celui dus dintrenoi ca in fata lui Dumnezeu sd se infeilgezecu trupul 9i sufletul luminos. Altii o considerdlumini a lumii, adici a Domnului nostru lsusHristos. Poate fi interpretate gi ca paviziimpotriva Necuratului, insotinduJ curat incelelalt teram. Cel ce moare firi luminieste considerat cel mai nefericit om de pesuprafala pim6ntului. Dupd ce muribundulgi-a dat sufletul, in Caraorman, lum6narease stinge 9i se pune pe masd. Din ea se vaface o cruciulild ce va fi agezati pe frunteacelui plecat dintre noi.

in popor se crede ca cel care sechinuie mult are pe suflet pecate grele: a

afurisit, a jurat stramb ori a blestemat.Penhu acegtia moartea se arata fioroasi,urAti. Pentru cei buni, trecerea se face maiblind, aseminetoare comportamentuluiavut in cursul vielii.

Capul celui care moare se crede cdnu trebuie se stea pe perne cu fulgi depasdre pentru ce nu-gi va da sufletulrepede. Se poate inlocui cu un cojoc saupieptar de oaie ori miel, intors cu lAna insus. Aceste animale fiind considerate sim-boluri ale suferintei gi nevinovS[iei, vor gribisf6rgitul chinurilor (obicei int6lnit in sateleTeli(a, Pogta, Hamcearca).

lmediat ce are loc evenimentul, suntdeschise ferestrele 9i ugile casei. Aga seconsideri cd moartea gi sufletul vor avea peunde p6siri locuinla.

Se spune ce sunt norocogi cei cemor de Pagti, in siptdm6na luminati 9i inintreaga perioadd dintre inviere 9i Rusalii.in acest timp po(ile raiului sunt deschisetuturor cregtinilor, acegtia ajungAnd acolo.Este sustinuti ideea ci e mai bine si morinoaptea decit ziua.

Dupi ce muribundul i9i dd ultimasuflare, prima grijS este scdldarea. Seincdlzegte ap6 din fAnt6na, izvor sau p6r6u,in ea aruncAndu-se buruieni 9i flori mirosi-toare (mente, busuioc, romanild, sulfini,lemnul Domnului etc). Apa are rol de purifi-care, de trecere dintr-o lume a impurititii, incea a puritilii. Totul trebuie ficut rapid,pana ce corpul nu intepenegte. in funclie desexul decedatului, in Caraorman ca gi inalte localitili, spelatul este realizat de per-soane asemindtoare acestuia. ln cazul incare este femeie, este spelata de trei, patrusurate, iar daca este birbat, de cinci per-soane de acelagi sex. Pentru gtergerea cor-pului se folosegte un prosop. Acesta se dicelui ce a participat activ la curatireapacatelor ficute de cel decedat, cit a trtit

65

@ STEAUA DOBROGEI a loani (t999-2008) @

pe pemant, permitand sufletului se ajunge el $i pentru ca semenii creltini se le serute

in impnr4ia cerului. Toti cei care ajute la cand il viziteaza in cele trei zile cet mai

scildat primesc cate o batistS, in collul remane in casa. corpul se acopera cu o

cSreia se leagi un b6nut. Apa folosita la p6nzi alb5 numita giulgiu sau savon.

scildat este aruncata din copaie intr-un loc Aceasta trebuie si fie mai lungd decat cor-

retras, pentru ca nici o vietate si nu-l calce pul. se crede ce ea-l va apera de focul ce-l

pane dupa inmormantare. Locul trebuie ferit va insoti pdnd-n rai. Poate avea 9i o alta

de tot ceea ce este in legeture cu lumea "de semnificatie reprezintS podul ce-i va

aici,'. Dupi spelat, parul femeilor este inlesni trecerea spre altd lume. c5t rimane

impletit. 'l]nerele necasetorite spre a putea in casd corpul se acopere de la maini in jos'

fi gdtite ca mirese. Este necesara urmSrirea felei dece-

odatS terminatS curdlirea corpului, datului in momentul agezerii pe mase. Dace

decedatul este imbricat. Pentru aceasta se este senini inseamni ci este multumit de

folosesc hainele cele mai frumoase, mai pregatirea ficutS in scopul pirSsirii acestei

curate gi chiar noi, scumpe, purtate in lumi. in cazul in care este crispata, poso-

timpul vietii sau tinute pentru momentul morate, cei din casa vor trebui s5 dea de

respectiv. Nu se folosesc niciodate pomani haine mai frumoase, mai scumpe,

vegminle in care a avut loc decesul. Ele, nefiindu-i pe plac cele cu care a fost imbr6-

dup6 cur51are, se vor da celor care l-au cat. in credinta populari diinuie ideea cispdlat. Folosirea celor mai bune 9i fru- tot ce se di de pomand, nu se instrSineazi,

moase vegminte semnifici dragostea fala ci sunt recSpitate in lumea cealalta.

de cel dispirut. Existd credinta ci aga se Tristetea mai poate fi explicatd 9i prin ceea

cuvine,cadupdlungacSldtoriesprecevedeincealaltilume,inSpetacevacealafta lume, s5 se infetigeze Domnului. ingrozitor. seninatatea presupune o viziune

Dupi datini se cere si i se ?nchidd frumoasi, imbucuritoare'

ochii,pentruanumaiVedeadurereacelorAgezareacorpuluipemasisefacece-l iubesc. Apoi este legat sub bSrbie cu o cu fata in sus, capul fiind sub icoane (la

egarfi, pentru a nu intepeni cu gura risdrit)' picioarele spre apus (spre ugd)'

descnisa. Pregitit aqa, lavita sau masa pe insemn6nd ci este gata de plecare'

carevafiagezatseacoperacudoimekideLuminilecareardincelekeizilesip5nz5. Aici i se leag6 picioarele cu a!5 doue nopti la capul gi in jurul corpului, sem-

numitapiedics.EardmdnepanaSenificiajungereaceluidispSrutdirectlafomegte'spre cimitir. Dezlegatd, va fi lSsati Dumnezeu Nu-l vor ldsa si rdticeascS'

ldngi incilldminte. Este n"I""", ca in cele- ardt6ndu-i drumul ce-l are de str.bitut' in

toria sa, s6 nu fie impiedicat. MAinile sunt jurul s5u se pot pune flori. Este perioada in

agezatecrucigpepiept.M6nadreaptdvaficaretoateoglinzileseacoperdsausescotpeste cea stange. Semnificalia agezdrii din casS'

mainilor presupune mullumirea adus6 Odat6 pregdtit' cineva apropiat

Domnului, pentru perioada traite pe anunld preotului decesul' rug6ndu-l si

pa.a.t,lSs6ndtoategrijileaici,prezentan-tragiclopotelepentruceldispirut.Dac6$i-du-se acestuia numai cu sufletul' Pe piept i a dat sufletul un bitrAn sau cineva in

SepuneoicoanaSauocrucedelemn,pen-floareavietii,setragclopotele'Acoloundetru ca duhurile necurate se nu se apropie de biserica are un singur clopot, este tras o

66

@ STEAUA DOBRoGE| O t0 ani (t999-2008) @

perioada mai lunge de timp. in cazul dece-sului unui copil, se trage clopotul mic. Dacela biserica satului nu existe, sunetul se audemai putin. in cele trei zile cat decedatul nu-gi paresegte casa, clopotele sunt trase detrei ori pe zi: dimineala, la pr6nz, seara.Prima oari se aud dupd repauzare. Agaeste vestita disparilia unui semen din comu-nitatea respective.

Ultima "locuintd" a decedatului estesicriul sau cogciugul. Materialul folosit pen-

tru confectionarea lui depinde de stareamateriale a familiei. De obicei se face dinsc6nduri de brad. Familiile mai insterite,pot se-l confectioneze din lemn de stejar,nuc sau frasin. Sicriul nu trebuie sadepdgeasci lungimea corpului. C6nd esteprea lung, se spune ce locul remas neocu-pat ar chema alte rude ale decedatului. inpartea dinspre cap este ceva mai larg, lapicioare mai ingust. Are 9i capac. Pe fundulsicriului, se pune talag rezultat din trasul la

rindea al sc6ndurilor componente. Acestase acopere cu preg 9i pdnza agezati inilialpe masd. La cap se ageaze o pernuteumpluti vara cu flori gi busuibc. Busuioculeste folosit in ritualurile bisericegti, pentru

mirosul seu pdtrunzitor. insolind cilitoriacelui dispirut, il ajuti si "pd9easc5" maiugor in lumea cealafte. larna se folosescaceleagi plante, uscate din timpul verii.

Cele trei zile sunt folosite pentru caneamurile, cunosculii gi chiar strSinii sd-lpoati vedea incd o datd, sd-gi ia rimasbun, inaintea inmormdntirii. Toti vin cu olumAnare pe care o aprind, punAnd-o insfegnicul de la capul mortului. Este serutateicoana sau crucea de pe piept. La intrareain incdpere spun "Dumnezeu s5-l ierte. ..

"Daci sunt multe lumAniri, unele se sting,aprinzindu-se in timpul priveghiului.ConsiderAnd cd "lumea de dincolo" esteasemdnitoare celei de aici, la priveghi sunt

luate in discutie grijile cotidiene, seamintesc momente petrecute alituri de celdispdrut, il poviluiesc cum sd se comporte"acolo". Se poate glumi 9i r6de, credinfafiind cd astfel e influentate starea celui dis-pirut, ce nu trebuie sa fie trist c5-ipirdsegte pe cei dragi. De obicei, de lainceputul priveghiului ce tine de la inserarep6nd la rdsdritul soarelui, cei apropia{i sunttrimigi la culcare, considerand ce suntobositi de muncd 9i alergdturi. Lumindrileaduse gi nearse la priveghi se dau celorprezenfi pentru a le tine aprinse in mana.Toti cel ce vin sd-gi ia remas bun de la dece-dat, sunt cinstili cu un pahar de vin 9i uncolicel. (La Ciucurova 9i FAnt6na Mare, pepieptul celui decedat, cu scopul inlesniriitrecerii prin vimi).

Dupd credin!5, mortul nu trebuieldsat singur. Prezenla cuiva zi 9i noaptel6ngi decedat e necesari pentru ca luminade la cap sd nu se stingi. in afaralum6ndrilor ce trebuie se arde continuu, semai pune pe piept una deosebitd ca forme

9i lungime, numitd toiag. Ea se aprinde inanumite momente, inainte 9i dupi inmor-mantare. in credinta populari, pe luminaacesteia se reazdmi mortul cAnd cdl6-toregte in cealalti lume 9i cAnd trece pestepuntea raiului. in mijlocul toiagului segasegte o fegtili din bumbac c6t lungimeacelui decedat. Aceasta este inconjuratd deceari adevdratd, in care se pune 9i pulinddin lumSnarea linuti in momentul decesu-lui. Este incolScit6 sub forma unei rotile,rimAn6nd numai capdtul ridicat in sus.Arderea toiagului insotegte mortul spre cercAt std neingropat, arzdndu-i toatepecatele, ajutAndu-l si ajungi curat pecealafte lume. Este aprins c6t bat clopotelep6nd la oprirea lor. Aprinderea se faceinainte de inmorm6ntare de trei ori pe zi.

De obicei, a treia zi are loc inmor-

67

@ STEAUA DOBROGEI o l0ani ( l9yr-2m8) @

mantarea sau petrecelea. Aceasta se face Dupd scoaterea din casi, sicriul este

dupi amiaza (iarna intre orcle 14-17, iat agezat pe scaune sau in mijlocul de trans-

vara intre 14-19). Nu se ingroape dimineala port specific locului. in ordine vor porni

pentru ca sufletul se celetoreasca impreuni crucea, prapuri, coroanele, preotul gi

cu deplasarea soarelui spre odihnd. Daci dascdlul, mortul, neamurile apropiate, apoi

soarele ar urca pe cer, sufletul ar putea s-o cei ce inchid cortegiul funerar. De acase

ia pe cdi retecitoare, ciz6nd jertfd vreunui pAni la bisericd 9i cimitir se fac mai multe

strigoi. Ora stabiliti este anuntate pentru ca opriri sau popasuri, in unele locuri purtdnd

toli cei ce vor si-l petreaci si se poatd numele de st6lpi. Ele semnificd vimile din

aduna. Se aduc de la biserici crucea, pra- lumea cealalti. Numdrul lor este cuprins

purile, sfegnicul, pe fiecare leg6ndu-se c6te intre 3-12 (in localitilile ucrainene nu mai

un gtergar. Tinind cont de obiceiul localitdlii putin de trei sau mai mult de 12).

(Ciucurova, Teli{a, Pogta, Hamcearca) lntrat in bisericd, sicriul este agezat

sicriul poate fi transportat pe brale, in car pe un catafalc sau doue scaune. La capul gi

sau sanie trasd de boi sau cai; mai modern picioarele acestuia, se pun doud sfegnice.

este folosit6 magina. Sicriul este dus de Cel de la cap contine toiagul de la pdrisireapatru b6rba!i, fieciruia leg6ndu-i-se cate un casei, pana la sfArgitul slujbei (prohodului),

gtergar drept rdsplate pentru munca c6nd se stinge luandu-se lum6narea acasi.depusi. Dupd aprinderea lumindrilor, preotul

inaintea scoaterii din casi se face incepe prohodul. Este momentul candpanachida. Preotul 9i dascilul primesc c6te rudele apropiate impart celor prezenli citeo lumanare legati cu un gtergar. Totul o lumanare aprinse, ce este tinuti c6t

incepe prin tdmAierea mortului gi a celor dureazd slujba. Se citesc rugdciuni pentru

prezenli. La sfArgitul slujbei dascilul c6nti ierticiune, iar preotul poate aminti cateva

vegnica pomenire, iar preotul il stropegte cu merite din viata 9i activitatea celui disperut.

aghiazma. Cel decedat peresegte vechea Se incheie prin cuvintele "venili fralilor sd

casd nu inainte ca apropialii, prin sirutarea ddm mortului serutarea cea de pe urme". E

m6inii 9i a icoanei, si-gi ia rimas bun momentul cAnd rudele 9i prietenii il sdrutispun6nd: "Dumnezeu si-l odihneascd!". La pe obraz sau mane, semn c5-9i iau iertdci-

scoaterea sicriului din locuin!6, toiagul se une de la d6nsul. Acest ritual este continuat

aprinde gi se pune pe sfegnic. Dup6 de ceilalti prezenli in biserici. inceputul ri-

pirdsirea casei, cineva dintre rude sparge tualului il face preotul care, sirutind crucea

in u95 o cana trantind-o, obiceiul sim- 9i evanghelia, spune: 'Dumnezeu sd-i ierte

bolizdnd iegirea rdului odatd cu mortul. 9l sd-/ odihneascd Este lisatdAtAta timp c6t mortul se giseite in lumAnarea gi gtergarul in altar, nemaifiind

casi, nu se miturd. Daci este absoluti nevoie de acestea p6ni la cimitir. Slujba se

nevoie, gunoiul se pistreazi p6nd la incheie prin binecuv|ntarea colivei gi cola-

pirisirea locuintei. Atunci se metura cului, cAntandu-se vegnica pomenire. Acum

repede intreaga casi, ca rdul sd nu se mai este scos mortul din bisericd.

intoarce inapoi. Gunoiul se arunci intr-un P6ni la biserici 9i cimitir se fac mai

loc izolat de lume. Cei rimagi acasi multe opriri, anumite popasuri, cend preotul

pregetesc mesele pentru praznicul de dupi se intoarce spre decedat rostind ectenia

inmorm6ntare. mo(ilor 9i c6te o evanghelie din cele ale

68

% STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) %invierii. La caraorman - sunt citite pragul ugii casei. Este format dintr-o pituridouisprezece evangherii. in acest timp 9i pern6, put6nd fi insolite de o strachind cucineva apropiat (o femeie) de cate un coli- mancare. Sunt lucruri necesare dispdrutuluicel gi o batistd celor mai sdraci din cortegiu. in cealalti lume, pentru hrdnire 9i odihni.obiceiul acesta se intdlnegte gi ra Telila. Acestea sunt date de pomand.Prima oprire se face in momentul scoaterii odatd ajunsd procesiunea la cimitir,sicriului din casi. Atunci se pot da de cogciugul este r6sat jos rdngi groapa. Estepomana gi alte lucruri apa(in6nd celui con- pozitionat cu picioarele spre ris6ril 9i capuldus. credinta populard spune cd acestea spre apus. preotur incepe ectenia mo(irorsunt purtate sub bra!, folosindu-le in sau panachida. inaintea acesteia, un pri_cealalti lume. Trebuind sd treaci printr-un eten sau chiar preotul poate aminti c6tevafoc foarte mare 9i periculos, le imbracd. momente din viata celui dispirut. LaAcestea ard, el nefiind atins de para focului. sf6rgitul slujbei. Se dezleagd baiera cimigiiDe partea cealalte a focului o gisegte pe gi toate nodurile din imbricdminte, ca celMaica Domnului, care, vizdndu-l sc6pat, il rimas sd se poata recdsitori. Rudele gi ceiconduce mai departe. Giina care se d6 apropiati igi iau adio. se trage giulgiu pestepeste groap6, ii inlesnegte inaintarea. fate, se stropegte cu vin 9i ulei. Acum esteScormonind prin buruieni gi spini, ii acoperit cogciugul cu capacul 9i bitut ininlesnegte trecerea. La fiecare rdspantie, cuie. Este coborit incet in mormant. primuldupe pornirea cortegiului, se arunci mo- pimdnt ce cade deasupra cogciugului, estenede sau in unele locuri bomboane. Banii aruncat de preot care spune: ',a Domnuluivor fi folosili pe lumea cealaltd, la pl6tirea este p6mintul gi plinirea lui, lumea gi tot cevimilor. in inchipuirea poporului existd locuiesc intr-insa,,. Apoi pecefluiegte groa-convingerea c5, pentru a ajunge in pa, fdcand c6te o cruce cu hdrrelur pe ceiimpdri{ia cerului, trebuie trecute multe ape patru pereli ai acestuia. La Hamcearca gi(pSraie 9i rauri) de diverse dimensiuni. Balabancea crucea se face numai pePentru aceasta, dispdrutul trebuie ajutat. in peretele dinspre cap rostind cuvintele: "sescopul ugurdrii trecerii acestora, pe pragul pecettuiegte mormdntul robutui luicasei, la poarta ogrdzii, la rdspantii, la Dumnezeu... in numele Tatdtui, al Fiului, atintrarea in curtea bisericii gi la cimitir, se sfdntului Duh, amin!,'cei prezen{i la inmor_ageazd cdte o bucati de p6nzi, un gtergar mdntare pot arunca un pumn de pimantsau batic. se dispun de-a curmezigul dru- peste sicriu zicand ,sd-fi

/Ie ldrilna ugoatd!"mului stribitut. Peste, se mai poate pune sau "Dumnezeu sd-! ierte!,,cind groparulun colac, o lum6nare gi c6teva monede. incepe sd arunce pimantul, o femeie rudiAcestea se vor preface in cealalti lume in apropiatd a decedatului, ii dd peste groapipoduri, ugurand trecerea sufletului. Dupi ce o giind, o ulcicd cu api sau un gtergar, una trecut prin toate vimile, sufletul ajunge la colac sau o piine, o lum6nare 9i un ban.puntea raiului. Aceasta este foarte ?ngusti Ele reprezinti, pe de o parte, plata groparu-.9i greu de trecut. PAnza intinsd ii va servi lui pentru efortul depus, dar gi dorinfa cadrept punte, inlesnindu-i trecerea. se crede decedatul si beneficieze de toate acesteaci celor care nu li se intind podurile, nu pot pe lumea cealalti. odati ce termind ridi-trece apele de dincolo, riticind necontenit carea morm6ntului, se pune crucea la capulpe malurile lor. Primul pod este pus pe mortului.

69H

@ STEAUA DoBROGEI o lOani (1e99-2008)

La sfdrgitul acestui ritual, rudele

apropiate ii invitd pe cei prezenti la praznic'

La Telita, la poarta cimitirului, participantilor

li se toarnd ap6, in scopul spildrii mAinilor'

in rest, obiceiul are loc in curtea casei'

La mesele aqezate Pentru Praznic

sau pomenire se gdsesc multe feluri de

mAncare. Micar unul trebuie si fie pe plac-

ul celui dispirut. Pomana incepe prin

tamaierea casei 9i a mesei de citre preot'

Apoi face ectenia, amintindu-l pe cel con-

dus. Sunt binecuv6ntate bucatele. Masa

incepe cu gustarea vinului 9i colivei. De

vinul gi colacul dat in aceastd lume, se pare

ci va avea parte reposatul trecut "dincolo"

Coliva rdm6ne Pe masd tot timPul

desfiguririi intregului ritual. Ea se

pregetegte din gr6u pisat, deco.iit, ce se

fierbe in apa. Este indulciti cu miere sau

zahir. Se adaugi miez de nucd mirunlit 9i

diferite arome (rom, vanilie, coaji de

ldm6ie). A$ezata pe un platou, este ornata

cu miez de nucd $i bomboane. Pe mijlocul

ei se face semnul crucii. Aceasta fiind sem-

nul cregtinateli, demonstreazi religia celui

decedat. Ornarea semnificd frumuselea 9i

indulcirea vietii eterne. Dupi ce au fost

servite bucatele udate din belgug cu bdu-

turi, coliva se imparte celor prezenli sau se

trimite ca dar cunostintelor, demonstrand ca

riposatul este spiritualmente nemuritor' ln

alte locuri este consideratl fala lui Hristos'

De aici necesitatea de a se imparteii tot cu

ea.in urmitoarele trei seri dupi inmor-

mantare, restul toiagului se aprinde la

asfinlitul soarelui, in locul unde a fost mor-

tul. Tot aici se Pune o ulcici cu aPd

proaspdti 9i un colac' ambele acoperindu-

se cu un gtergar, o ndframi sau p6nzi' Se

crede c6 in cele trei seri, sufletul mortului

vine li bea ape sa se r6coreasci, iar gter

garul ii servegte la indepirtarea sudorii A

palra zi dupi inmormAntare, restul toiagu-

lui, ulcica, colacul 9i gtergarul se dau

pomani celui ce i-a finut lumAnarea sau

unui striin. Primitorul bea putind api 9i

multumegte: "Dumnezeu sd pimeascd, sd

fie de sufletul moftuluil".Trebuie s6 amintim ci Praznicul se

repeti la trei gi noud zile dup6 inmor-

mantare, la trei 9i gase septamani (40 zile),

un an, trei ani, gapte, noui 9i doisprezece

ani. La pomeniri sunt invitate rudele cele

mai apropiate, vecini 9i prietenii. Ele trebuie

ficute inaintea implinirii datei, pregetindu-

se obligatoriu coliva 9i colacul.

Una din cele mai importante Pomeni

este cea de la patruzeci de zile. Atunci se

dau obiecte de care se considerd ci ar

avea nevoie cel dispirut. "Pribeagul" gi-a

gisit acum casi, av6nd nevoie sd gi-o

utileze cu toate de trebuinte in noua lui exis-

tente. Se impart: o mas6 aranjatd cu tot ce

este necesar, scaune, pat cu agternuturi

(perni, lenjerie, pdturd sau plapumi), o tra-

versd. Dupi ce se serveste masa pe care

obligatoriu trebuie sd se gdseasci coliva'

colacul 9i vinul, se sfintesc lucrurile ce vor fi

date de pomani La sf6rgitul praznicului vor

fi impa(ite celor cdrora le-au fost menite'

Este pomana ce-i este de ajutor celui dis-

pirut si se integreze in lumea cea noui, in

care abia a P69it.Din descrierea diferitelor obiceiuri 9i

credinle legate de moarte, precum 9i de cul-

tul mortilor, se poate deduce ci existd sper-

anla unei vieli "de dincolo". Diinuie credinta

existentei sufletului ca parte distinctiva a

omului, ce nu dispare odati cu actul mo4ii,

ci peresegte corpul lipsit de viap, pentru a-

gi continua o altd viald ulterioari. in aceasti

idee i9i au explicatia pomenile 9i parastase-

le din zilele noastre, prin acestea putind da

sufletului satisfacerea lui.

70

DINCqLo DE cE vio ocnuvolum de versuri in curs de apari1ie,

Edilura Harvio

.a Curaj a.Cu ochii acoperilide vdlul argintiual lunii,

am pomit la drumcu sufletulin palmI,am deschis po{ileferecatecu o mie de laciteinviind viseleinecate

am apelat [a iubirea tastelaripentru a face sd dispard rdnile ...ne-am impreunat m6iniletremurindesimlind pentru a cAtaoard,puterea ce nu lasldragostea sA moara.

"o Porfi a.

Pdrem din ce in cemai micicdndtrecem pragul uneibiblioteci...

in Universul tdcutal oamenilor marine transformAmin firul de prafdin povegtile nemuritoaregi trecem plin de smerenieprin impAr6liile mongtrilor.

71

STEAUA DOBROGEI a l0ani (lD9-2008)

Mircea Marcel PETCU

.6 Etern a.

Un glas a rdsunat din cer,trdsnetul a brdzdat luncase aud ultimele cuvinte aleomului

orice teami a dispdrutpe mdsurd ce clipa solemndse apropie, il simlimca eliberat de greutateacorpului sdu muritor ...

durerea sa nu mai esteun obstacol pentrutrecerea in neant ...picioarele ii sunt atinsede o lumintr obscurd,condus de aceastd lumind

se afundd in pldurea sacrd,in Cer ingerii cdntdetemul somn-

A

ta

/

E

\ - " . .... "..-**- -- -

lrit\ |

].\,,!,Ilt t.i.!t t:.:

' ill

@ sTEAttA DOBROGEI o l0ani (1999-2008) @

.6 Eternitate a. ftcea si se bucure lumea,

mama spunea cd pot

dormi linigtit pentru ca

viala e o avalangide anotimpuri.de linii drepte qi curbe,

ci la scAncetul meu

ursitoarele au cintat 9i dansat

a$a ce voi fiun bdiat cuminte

ce va traversa lumea

ca un ecou prelung

lisfind destinul

str-gi scrie povestea.

-6 Umani a".a Suflete riticite a,

Se leagini linia orizontului

de dorul soarelui arzitorgi al lunii tdcute,

se mutd linigtitiin funclie de noi,

incercdnd str ascundd

vidul neinleles al

Universului,

doar strigitul pescdrugilor

o fac si devintr mai

umand

incercind str combine

demldejdea cu linigtea

etemE

formdnd fantezia

clipei unice.

-a Zodie a"

.o Nu gtiu a"Cerul imens se privegte

in oglinda nemuritoare

a apelor,

linia nevizuttr

impraLqtie oragele lumiila nord gi sud

de Ecuator,

Dar iati ch cei drepli

cu nopfile lor totdeauna egale,

cu zilele lor mereu egale,

contemplI soarele qi Primescca parte o viali mai Pulin trudiEdecAt a noastrE,

nici pdmdntul, nici apa miriinu reclaml efortul bralelor lor,

de-a lungul unei vieti nestatornice

cei alegi trdiesc o etemitate

care nu mai cunoaqte lacrimi.

M-am nescut intr-o zi

a lunii august

la revirsatul zorilor,

undeva sus, in slava cerului

se legina dulcea fecioar5"

scincetul meu de incePut

Md plimb prin ce a mai rtrmas

din pddurea defriqatn a sufletului,

pe unde trec, trunchiuri putrezite

se rostogolesc neputincioase

in prdpastia ce ml inconjoartr.

o cea{d groasi se lasideasupra sufl etului meu,

apds6ndu-md tot mai chinuitor

oprindu-mi respira1ia...

o undd de speranp

se streco.fa pe l6ngi mine,

imi dI tArcoale gi curaj

si merg mai departe...

deasupra, vulturi himesilise tot invirt...

72

-

STEAUA DOBROGET o t0ani (t 999-2mS)

-

singurele rizle[e suntzodiile care a;ezate rigurosincearcl tAcute, discrete,str ne dirijeze cuputeri nevazute.

"6 Noaptea ... a.

.6 Poveste a"

Md ascund in inima pidurii,e linigte, crengile se inalldasemenea unui templu maiestuosseamdnl cu fruntea unui poetplind de gAnduri gi idealurimereu padurea a fost

o lume a poelilor,

o lume a meditaliilor prolundea unor putemice fAiri emolionaleundeva in linigtea seacd

un rau Ainic curge

aducind cu el

intreaga poveste a pddurii.

.o intuneric a"

Te scufrmzi in apa

cerului plumburiu,

sufletu-fi negrupl6nge amar

iar ochii varsd

cristale ce se zbatin zborul fr6ntal sufletuluiin intunericul griochii par lipilicum poti iubiacest loc. acest intuneric?Ai rdmas IErd graiimpietit ca o statuie antice,incearci sd treci granifa,

str rezi$ti,

str devii intunericul gri.

Noaptea se apropie de mine

cu paSi inceli, dar siguri,

pe nesimlite se furiqa, strecurAndu-se

tot mai aproape,

acoperind cu mantia cenuqie

tot ce int6lnea in drumul ei implacabil

intiii se inviluia in urma mea

orizontul, apoi igi pierdeau

conturul obiectele aflate

din ce in ce mai aproape de mine,

de parci s-ar fi stins, pe rand,

luminarile vdzduhului,

distanlele se micgorau,

orizontul i;i schimba mereu locul

gi dincolo de el ochiul nu mai

int6lnea dec6t o perdea de fum

ce se ingroga cu fiecare clip6,

noaptea pArea ctr pogoarl

de undeva din munlii nevdzufi,

rispindu-se intAi peste

falnicele coroane ale pddurilor

aflate la marginea satelor,

cobora apoi tiptil, din creangI in creangA,

pine inghipa trunchiurile,

ba chiar gi iarba siraci, pArjolitit

de secetS, precum gi pamdntul

pe care crescusera toate,

se l6sa in urmtr-mi

o adevdrat?i perdea a uitiirii,

un miracol al liniqtii

qi al refacerii fo4elor

pentru o nouA zi

carc se va na$te...

73%

LA EST DE CASA POPORULUI(fragment)

Cici Maria DRAGAN

Anticamera in care fuseserd ingrimidili I 9i ostile'

aurolacii pescuili de ,,aspiratorul" poliliei se i Alese, mai mult la intimplare, trei dintre

dovedise gi de aceastl data neincapatoare. i ei, re{inu apoi inci unul. mai mare decat tot

Larma gi mirosul greu de haine murdare 9i de i grupul, iar celorlalli le IEcu semn si dispar6'

piele imbacsitd ii fhceau pe cei trei anchetatori i NepdsStori, cei alegi continua sd fixeze uia ce se

mainervoqideciteraueideobicei.IntraserainideschideascAr!6ind,apoi,calaunsemn'ince-"judiciar" de aproape doud zile qi acum

",uu i ptu' si aspire aerul din pungile murdare ce-i

mo4i de oboreata. Nici cafelele bdute in neqtire, i in.o1"uu pretutindeni gi de la care li se tr5gea qi

nici ligdrile sudate parca una de alta nu-i mai i numele de aurolaci. Nu se grSbeau, cdci afarl

ajutau sd-gi regaseascd echilibrul frrd de care i nu-i agtepta decat gura de canal inlbugitoare sau

meseria devenea o povara greu de suportat. i vreo ghen[ primitoare de gunoi lingd care-'i

Anchetatorii gtiau cd pe minorii adugi n-oueuu , rinduiau cartoanele sau carpele in care-$i fhceau

cumsd.ifin6maimultdedoudsprezeceore.iarisomnut.Chinuitulsomn.harluitdeqobolaniilucrurile mergeau qi mai prost pentru ca nu qtiau i foEgditori 9i obraznici sau de jandarmii ce-i

sau refuzau sd.$i spuna ,,."1" ,uu locaiitatea l izbeau cu bocancul in coastele degirate. Iama

de provenienli, cit despre acte, nici nu putea fi i suportau mai uEor loviturile' dar vara" intre

vorba. i bombeu 9i piele era doar o zdreanld ce plesnea

Subcomisarul Grigore deschise uga i imediat sub lovituri. Nici micar nu se revoltau,

biroului gi privi nehotirit spre grupul rimas pe i cici nu te po[i lupta cu o rozetoare IEri minte 5i

hol. pentru o clip6 se simli teitai sd-i lase sa ; la fel de fldmdndd, dar nici cu zdrahonul de jan-

plece, mullumindu-." "u informaliile capatate i darm, care-gi $tergea apoi, injur6nd, bombeul de

deja. Se simlea obosit cum parca nu mui fure." i zdrenlele celui ghebogat la picioarele lui, dintr-

oi"loaata, o oboseald ce-i m6cina creierul pe i un instinct de aparare pi dintr-o amale expe-

care $!l simlea gelatinos, o pasta ce lua doar i rienl6'

forma craniului. Ar fi dat oric" p"ntru un du$ i intre doud pulEieli din pung6 igi aruncau

fierbinte gi o p6turd, o amarata de patura, care i printre dinli injurituri groase, invafate de la cei

s6-l izoleze de lumea din jur, sIJ cuprinda in I pe lAng5 care-gi {Eceau veacul sau de la cei care-

linigtea 9i moliciunea ei. O- ia.a s6 i se impli- i i lovisera de atdtea ori. Lumea aurolacilor, ca

neascd aceasti dorinF atat a. ri-pra mui ureu i orice lume, are o ierarhie in fala careia individul

de atteptat, trebuia si termine cu c"i din tulu lui' i nu inseamni nimic' este anulat' singurul s6u

Mdsuri incd o dat6 grupul de b6ieti, gandindu-se i drept, dac6 vrea se supraviefuiasca' este s6

dacd nu cumva printre ei ..u ii "r"o-f*r. Ele se i inghita orice, fErd crdcnire, ftri reaclie, doar

,p"rl"rnd repede qi sunt mai vorbarele' Dar din i umilinta 9i supunere deplini'

figurile acelea murdare, s"himonotit" de intam- i .. Sigur ci cei din sald nu gAndeau in ter-

pldri greu de imaginut, A* Inui utes de dezvdluit' i menii aceqtia' dar gtiau cd supunerea era singura

nu-gi putea da seama cu cine are de a face' $tia i lor gansa la supravieluire intr-o lume dur6'

cI lumea din care provin t " f"t a ticerii dure i Anchetatorul mai privi cAteva clipe

@ sTEAUA DoBRocEl a l0ani (1999-2oOS) @

74

ffi STEAUA DOBROGEI o t0ani (t999-2008) @

adunetura aceea murdarA. Experienla il invilasecA printre ei trebuie neapArat sI fie gi vreun

"ochi" al grangurilor ceutali de polilie. Pe trgtia

ii recunogtea cel mai adesea nu dupa haine. care

nu erau mai cwate sau mai ardtoase, ci dupdfelul cum igi ridicau ochii in momentul in care

se deschidea uga de la biroul de anchet?i. Ezitase

intre doi dintre cei rimagi, dar era aproape con-vins cd nu gregegte prea mult, cend il fixA atent

pe unul dintre ei. Era mai mare dec6t pugtii

adugi, ptuea ratAcit in ceat?i. Oricum dep5gise

vArsta majoratului. igi ridicase spre anchetator

doi ochi ageri 9i inteligenfi, insd corpul gi-l ghe-

muise aproape de marginea bdncii de lemn,

vr6nd parcd sd pari mai mic de staturi, mai

neinsemnat, degi avea o constitulie atletice.

Coama de per netunsd dezvdluia o frunte inaltlgi bombatS. Subcomisarul il mai cercete atent

cateva momente cu privirea, gindindu-se lacomportamentul tdnirului, apoi pdrisi incipereaabia trdgdndu-9i picioarele.

Grupul de aurolaci fusese pescuit de laGara de Nord qi ar fi scipat daci ei ar fi fost maiatenti, doar fuseser[ avertizali de runa ce trebuia

sd aibd loc. $tiau chiar qi ora la care ajungea

"aspiratorul" poliliei gi totuli se ldsaserA sdltali

9i bigali cu forla in dubtr. Ar fi putut sctrpa

desigur, o ficuserl de atetea ori, dar intAmplarea

din dimineala trecutd, la care asistasera amuzafi,

le abltuse atenlia. Ce se intdmplase? in inter-seclia de la statuie se rdstumase un papuc plin cu

marli. Se repeziserl ca vulturii sd-gi umple

buzunarele fiecare cu ce apucase. Nu se iveaprea des o asemenea pleagcl. in timp ce-pi inde-

sau in buzunarele lor largi, cusute din carpe pe

toate laturile hainelor trenfAroase, hohoteau ca

tembelii gi ardtau cu degetele lor murdare spre

goferul rimas buimac in mijlocul harmllaiei,nemaiglsind puterea de a-i alunga pe golani.

La intAmplarea aceasta se gdndea acumgi Cercel, depi el nu se numirase printre hofi. Se

intorcea tocmai atunci de la o intAlnire cu geful

zonei, care-i Easase o sarcinl precisd. in ziuaaceea trebuia si pAzeasca zon4 dar mai ales

intrarea in sectia de polilie gi str informeze

despre cerqetorii sifonari. care dau pe goama tre-burile patronilor, mai ales acum cdnd unul dintre

ei fusese luat ca din oalS din patul lui gi arestatpentru trafic de came vie. Bossul fusese cate-goric:

- Cercele. nu scapi din ochi sectia. Mdinformezi cu tot ce migci! in caz de ceva, lase-

te arestat! Te scot eu, dar vreau informalii! Se

strecurase in anticamerd profit6nd de

invdlmdgeala create gi nu mic5 i-a fost mirareacind l-a vezut pe Cocolog tocmai cdnd ancheta-

torul il impingea din spate spre u$a biroului.Biiatul i-a aruncat o privire mai mult speriat?i

decet uimiti. Nu se agteptase ca Cercel sA apare

acolo, aga ca din senin.

Cercel aqtepta din ce in ce mai ingrijorat,dar din birou nu iegise nimeni. Si fi fost scogi pe

alti ug6? S5-i fi dus deja la beci? Trebuia sd vor-beascl cu Cocolog, sd vadd unde-i Costel. De ce

avea Cocolog privirea aceea speriatd? Se int6m-plase ceva gi vinovatul era numai gi numai

Cocolog! Dar cum si ia legdtura cu el, c6nd dinbiroul anchetatorilor nu iegea decit un fum acru

de tigard. $i doar vorbise de dimineafd cuCocoloq, il instruire ca de obicei str nul lase dinbrale pe Costel. ii fixase locul pentru ziua

respectiva, o intersecfie pe care o cagtigase laci(i de la un aurolac indricit qi obraznic. Daracum Cocolo$ era singur, dar unde-i dolofanul?Costel era proprietatea lui, Cercel ddduse pe elzece dolari unui boschetar vegnic beat, care abiaa$teptase sd scape de fi-su, nevasta era lapugcdrie, iar el nu gtia gi nici nu avea timp pen-

tru ordcditorul de noud luni. Cocolog avea grijalui, il purta toatd ziua in bra{e, st6mindinstinctele pirintegti ale goferilor oprili lasemafor. Costel se inv6fase cu noua via]i, era

hrinit gi plimbat in brate, p6rea mullumit.Ajunsese sd mindnce, sA doarmA, si se joace inbralele lui Cocolog. Uneori, c6te o doamnescotea pe geamul maginii mana incdrcati de

inele qi mringiia clpgorul lilos al copilului. Ceidoi impresionau gi asta se simlea qi in

75

-

STEAUA DOBROGEI o l0 ani (r9qr-2m8)

-

buzunarele lui Cercel, care incepuseri se simti i dar in afara de nu. Cercel nu didu alt rtrspuns, in

gustul banilor. i schimb, inregistri in minte fiecare imagine 9i

Cind subcomisarul il strign cu vocea-i i fiecare nume. Avea ce raporta.

regu$te, Cercel se repezi in birou sperdnd s6-l i Obosit peste misuri 9i plictisit de

mai gtrseascd acolo pe cocolog. subcomisarului i vegnicul nu, subcomisarul ii ftcu semn sii se ptrruse de la inceput ca tanArul din fata lui nu i pdriseasci incEperea.

se potrivegte cu micii borfaqi anchetali inainte. : - Dom' anchetator, da ceilalli unde-s, ciSe prefdcu adincit in hirtiile din fala lui, pe care i n-au mai iegit pe unde au intrat?!

le rdsfoia cu incetineald de melc, f6rtr a-[ scdpa i - Ai vreo treabd cu ei? Ia zi ctr incep si

din ochi gi fiire seJ invite si se a$eze pe scaunul i fiu curios! Omul strecura cu greu cuvintele

de l6ng6 birou. Cercel i;i cumpdnea greutatea de i printre din[i.

pe un picior pe altul, a$teptand intrebtrrile care i - N-am nicio treab[, ce sd am?! Da' qtili,

nu mai veneau. Era semn rau, de reguli, instr i eu ii cunosc pe aurolaci 9i poate -.. Ze[Jn.bi

mai trecuse prin astfel de momente fdr5 sd fi ! gmecheregte. c6ntdrindu-l din ochi pe cel reze-

pi[it mare lucru. Luase de cdteva ori contact cu i mat de birou.

cite o palmd ca o cazma veniti din senin, insi i - Mdi, Cercele! Valea, dac-oi avea

acum anchetatorul stiitea dupd birou, deci peri- i nevoie de tine qtiu unde si te g6sesc. fudici o

colul era deocamdatd exclus. Cercel se mai baza i foaie de pe birou' o privi atent de parctr ar fi

gi pe faptul ca nu are cazier, degi amprentele lui i ascuns cine gtie ce secrete, apoi silabisi: Ca.na-

figurau in cartotecile poliliei. Arusese grijl sI se : tul doi de ldngd ... Sper sn nu-ti schimbi intre

fereascl de necazuri, dar de cdnd il avea pe i timp adresa.

Costel devenise 9i mai prudent. N-avea rost sd i Modul cum subcomisarul accentuase

piardd, din prostie, gAina cu oul de aur. Singura i ultimele cuvinte il scoase din sdrite pe Cercel.

fapti ce i s-ar putea pune in circl era folosirea I Izbucni hrd a mai sta pe g6nduri:

lui Costel, dar de cergit cergea Cocolog, care era i - VA bateti joc de mine?! Ce, gura de

mic ai sfrijit, nu vorbea, aga cA qi polifigtilor li se i canal nu-i bund de adresd? Mi-a dat statu alta Si

ftcea mill de el qi uneori cdte unul biga mdna in i nu gtiu eu? Acolo triiesc oameni . . .

buzunar dupl vreo hArtie mototolita. Cercel sur- i - Vai de mine, cum mi-ag putea permite!

prinsese de cdteva ori un astfel de moment gi nu , Te-am supdrat, nu-i aga? il privea z'imbind iro-

se mai speria. igi vedea mai departe de treburile i nic, dupd care continui:

lui, stipan peste gura de canal in care se adunau i - Ia stai pufin, mi-a picat fisa: eqti mana

noaptea vreo noul persoane, fiecare cu tainele gi i dreaptl a vreunui interlop, egti un fel de |ef,necazurile lui, pe care nu le impirtigeau i nu-i aqa?

nimdnui, suferind in taintr. cercel nu intra in i - ce $ef, dom' anchetator, o ltrsd mai

viafa niminui, ii asculta dacd vorbeau, le respec- i moale Cercel, coborAndu-gi nasul in pdmrint' Eu

ta tAcerea, c6ci nici lui nu-i ptlcea s6-gi i qi qef! Nici pe gura de canal, d-apoi peste

impdrtdqeascd necazurile gi supdr6rile, gi avea i oameni! Se umilea mai mult decdt era cazul,

destule pe suflet. : insd omul legii renunlase deja la anchetarea lui,

Luat de valul gindurilor, tresdri speriat i ii fEcu plictisit semn si iasf, afard, spre u$urarea

sub privirile atente ale anchetatorului. Uitase, : lui cercel, conqtient ca exagerase.

pentru cateva momente, unde qi de ce se afli i leqi inddrjit. Se simlea jignit, dar nu

aici. ! putea intinde coarda mai mult 9i nici nu aflase

Dupi intrebdrile de rutina" i se puserd in i nimic despre Cocolog, deci nici despre Costel.

fafi cAteva fotografii, i se spuserd niqte nume, i Drumul pAnd la Gara de Nord il stribitu

76

= sTEAllA DOBROGET O l0ani (t999-2@8) @

privind atent in toate pa4ile qi intrebindu-i pe i sus, crusta mucozitefilor formase o adevtrrataboschetarii intalnili dacr nu-l ztrriseri pe i mustald, peste care se scurgeau doui d6reCocolog sau pe Costel, insi fiecare ridicase plic- i verzulii, copilul incercdnd mereu si le inde-tisit din umeri. De data asta solidaritatea nufunc1iona. il gtiau cu tolii pe Cercel, pe care-linvidiau tocmai pentru cd el avea un Costel ce-iaducea bani frumugei in fiecare seard. Ar fi fostfericili daci l-ar fi pierdut pe dolofan, ar fi ajuns i

ca gi ei. cu buzunarul gol. nevoit sa intindA qi el i

mdna. i

in flafa gdrii, grupul de aurolaci se refE- j

cuse, insi Cocolog nu era printre ei gi nimeni nu- i

I vdzuse dupi ce fusese bigat in duba poliliei. i

incepu sd injure de mama focului, stArnind i

indignarea c5lAtorilor iegi1i din gari. venili cu i

treburi in capitald. fiecare cu necazurile lui. i

Oamenii se fereau. cu grijd, din calea aurolacilor j

adunali ciorchine in jurul lui Cercel. Aruncau i

priviri furige spre felele schimonosite de sub- i

stanla inhalati ostentativ din pungi murdare. i

Femeile. mai ales. igi stningeau bine sub bral i

pogete jerpelite. burdugite cu hertii lErd valoare. i

intre care ascunseserl cele cdteva sute de mii, i

adunate cu mari sacrificii. fEri qtirea bnrbatului. i

pentru vreo pereche de incdlllri din Obor sau i

vreun trening mai acdtdrii de la "leftinica" pen- I

tru Ila micu sau pentru vreun doctor ce trebuia i

consultat. Nimeni nu se gandea cd qi aurolacii i

sunt oameni, ca nu sunt alrfel decdt ei 9i nimeni i

nu se intreba ce o fi qi in sufletele lor. Nimeni nu i

incercase mdcar sd dea Ia o parte bariera ce-i i

separa de ceilalli oameni. i

Cercel spdrgea urechile trecdtorilor cu i

vocea lui ameninletoare gi mai ales cu injurd- i

turile grosolane. Supdrarea lui nu mai cunogtea i

margini gi se revdrsa ca un torent asupra celor i

din jur. intr-un tiirziu, rdcorit 9i sdtul gi el de i

ateta venzoleala, se ridicd hotarat fi se indrept?i i

spre palatul Ministerului de Transporturi, urmat !

de vreo trei prichindei nespilali, aciuafi de

curdnd in canal.

- Nea Cercel, indrEzni unul dintre ei,dupd ce-gi $terse cu mineca ruptd a hainei nasulce nu cunoscuse vreodatd batista. Pe buza de

perteze, ca si nu-i nipideasci in guri. Eracaraghios prichindelul cu mushla verzuie.

- Ce vrei, muceo? Cercel nuJ privea pecopil. E drept ci-l adtrpostea de citeva zile incanal, dar nu era proprietatea lui 9i deci nuJinteresa ce are de zis. Doar Costel era al lui gi n-avea de gdnd si-l piardd. Va rdscoli totBucuregtiul 9i tot il va glsi!

- Nene Cercel, eu l-am vdzut pe Costel!reugi sI ingaime prichindelul, intre doui smer-cdituri din nas. Cercel se opri locului ca fulger-at. Nu-i venea sd creadd. Se repezi la copil, ilapucl de bralele sublirele gi incepu sI-l scutureca pe un snop de paie. Capul bdiatului pdrea obild azvdrlitd inainte gi inapoi, ochii i se rosto-goleau inspdim6ntali, cici nu inlelegeau furiabdrbatului. El nu Ibcuse nimic, doar il vdzuse pe

Costel!

- Unde l-ai vdzut? Din cauza nertrbdtrrii,abia mai putea articula cuvintele. Vocea incepeasi-i dispard. Din gdtlejul uscat ie$eau sunete ferenicio noimi. Cdnd iqi mai reveni, ii didu drumulcopilului, apoi privindu-l ameninldtor.

- Spune! N-am timp de pierdut cu tine!- L-a luat o femeie gi l-a bdgat intr-o

magind" reugi si bolboroseascd pugtiul.- Ce fel de maqind? Unde?- Nu qtiu numtrru, da era albi cu cruce

micd rogie. Da nu era salvare! A vorbit cu-npolilai . ..

- Ce polilai? E de al nosrru? gtii de cinevorbesc!

- Da, e ila de la gar6. il cunogti mat4 aivorbit de multe ori cu el, ultima oari c6nd i s-afurat babei geanta . . .

Cercel se repezi iar59i la copil, dar aces-

ta, binuindu-i intenlia, se intoarse ca o zvtrrlug[gi o lud la goan6, fdrtr sd se mai uite in urmE. LuiCercel nu i-ar fi fost greu si-l ajungd, remase peloc si rumege informaliile primite. polilaiul,

dacd de acela era vorba, era omul lor, de la el

77

allau cdnd se face razie in gar6. El ii frcea sci-

pali pe ugile laterale de la subsoluri 9i tot el le

vindea din cind in cAnd, cdte un pont, desigur,

nu degeaba, qi fiecare aurolac avea obliga(ia sd

cntizeze daci nu dorea sI-gi schimbe "locul de


aurolacii aiezati pe marginea bazinului in cen-

trul clrui trona statuia unui fost demnitar ce

dldea 9i numele strdzii.

Ca str intri in Casa "Gavroche" nu este

atAt de uqor cum s-ar crede ci se poate pltrunde

munce,,. Cercel coordona zona, avand grija ca i intr-o institulie publicn' Mai intai, te izbeiti de

lucmrile s6 meargtr unse gi toati lumea era ! gardul solit de piatr6. de fapt, un zid de aproape

mullumitii, dar mai ales bossul, car se liuda ca i doi metri inillime $i de poarta metalica" solide,

in acest sector al capitalei n-avea necazuri qi i ain spatele cdrora abia se ziregte acoperigul

profitul era gaEntat. i cledirii ce adeposteite citeva zeci de copii aduqi

Trecuseri mai bine de doudzeci 9i patru i aici din diferite motive: abandonali de perinli'

de ore de cdnd nuJ mai vdzuse pe Costel' cdt i orfani sau fugili de acasl'

despre cocolog, dac-ar fi fost in fala lui, t-ar fi i cercel sund indelung la soneria fixata in

c6lcat in picioare cd-l abandonase pe dolofanul i cantul po4ii. Nu se auzea insd niciun sunet, a$a

aducdtordebani.seindreptdspreaddpost,daricdomuliqiproptidegetulinbutonginu-[maise opri lffngi ghereti. i ridica. intr-un tarziu. poarta se deschise cu zgo-

Agentul de pazd, un zdrahon gras, cu o i mot 9i in prag se ivi o femeie' care-l {Ecu pe

chelie de pe care se prelingeau boabe mari de i Cercel sd se dea inapoi cu un pas. in timp ce-'i

sudoare, intrase in obiectiv doar de dou6 ore 9i i scutura degetul amorlit. Femeia era mai muh

se mird sd-t vadd pe Cercel apropiindu-se. De : lata decdt inalti. Halatul alb pocnea peste piep.

reguld,igiluatainuldinmiinileluilasffirgitul:tulvoluminosgieramultpreascurtSaacopereprigramului, or pAnd atunci mai erau cdteva cea- i pulpele ei groase' Bdrbatul o examini cAteva

suri bune. i clipe, uitAnd sd mai inchidi gura' neghsindu-$i

- ce-i md! arunca el printre dinti. Vocea i cuvintele. Vdzuse el destule femei. dar ca asta

avea gi o ugoard urmi de ameninlare. Doar nu i nu-i fusese dat. il ispiti chiar gandul s-o

erau prieteni, sh-l viziteze c6nd ii venea cheful i impungi cu degetul sa vadd nu cumva se

Nu-i convenea s5 fie vazut in compania lui i dezumfld $i-Ei ia zborul ca un balon?

Cercel, clci nu gtia cine std cu ochii pe et sau pe i - Ce vrei? N-avem nimic de dat! Vocea

mine, g6ndi grasanul, ftcdndu-i semn si se inde- i femeii era piligdiaE' contrastand putemic cu

perteze. i inftli$a."u masivd. Fdrd a-i da vreo atenfie

- Vreau s5 gtiu unde-i costel. Dumneata i tinarului, incepu sd frece butonul soneriei cu o

trebuie si etii ... Cicd l-a luat o maeini chiar din i cirpl':?:lt1il"t"i.1Ti.i nu_i rost de

zona asta ... i

-N-amtimpacu,sisAiagentul':pomandlDinpdrultunsfoartescurt'deculoarea- Nici eu nu pot sd mui uEtept. DacE gtii i aramei splldcite, pqnea in varful capului un mo{

cev4 nu m6 mai fierbel i alb, ameninldtor, care-i dadea un aer hilar. Pe

- caut6J la casa ,,Gavroche',; mi-a spus i cercel il l6sase rece ameninlarea matahalei, dar

asistenta ci acolo-l ducel ii intoarse scurt i femeia il intimida oarecum datoritd ochilor ei de

spateleqiintrdingheretacestrdjuiaunadin:unverdeveninos,cearuncauscanteisprebtrr.iitraAi"'ga.ii. inc"f,u sa rdsfoiasc' preocupat i batul ce-o scosese din rosturile ei.

foile unui carnet, urmarind, pe sub gene' pe i - il vreau pe Costell

t6ndrul care se mai foi nehotaiat prin fala gea- 1 - Ce vrei? N-avem niciun Costel' s61i fie

mului. ResuflA ugurat abia .ard il ,azu pe I clar! Las' ci vd gtiu eu pe voi agtia' venili la

Cercel indep6rtandu-se 9i intrAnd in vorbd cu i furat cu fel de fet de motive" ' Dtrdu sI inchidd

78


poarta masivA, care pArea de carton in m6na ei i

viguroasa. Cercel fu insd mai iute 9i poarta se i

izbi blocatd de adidasul lui desfundat, frc6ndu-t i

si icneasc6 de durere. De mirare cd cineva i

indrdznepte str i se opuni, ochii femeii se rosto- !

goliri inafari. Nu era prima datl cd deschidea la i

poarta unuia sau altuia gi-i frcea mare plicere i

cAnd le citea pe fali un soi de teamd, de sfiald. i

Nu era invefata ca cineva sA-i linA piept, sd se !

incontreze cu ea. De reguld, la poartd veneau i

nigte amirili, care-gi ctrutau odraslele fugite de :

acasi sau date in grija statului' Casa era un punct i

de tranzit qi de triere a copiilor. i

- Mamaie, igi drese Cercel vocea' i

Doamnd, adlugd el sub fulgerdturile verzulii, il ;

caut Pe Costel!

- Ce mamaie, mlil fi-oi da eu o mamaie

de n-ai sI vezi cu ochii Gara de Nord cdt e de

mare? V-a!i invl{at cu to{ii si cereti mereu cAte

ceval Fire-ar sd fie de democralie cu cine a

inventat-o!- Tanti, te rog cu frumosul. il caut pe

Costel, un ...- Mtri omule, il intrerupse femeia' EEti

turc? Nu pricepi deloc romineqte? Sau poate

ameninldri cumplite gi injurdturi murdare.

Nu renunld totuqi. Singur nu $tia sd

spuni de ce nu pdrAselte zona 9i ce mai aqteap-

td. Oricum in clidire nu putea intra 9i chiar de-

ar fi trecut de poarti ce ar mai fi putut face.

Aproape de zidul clhdirii era un chioqc

de tabl6 dezafectat. Se agezd pe pragul a geea ce

fusese cAndva o uqa" i$i lui capul intre miini

clutAnd o solutie. Pe Cocoloq n-avea rost sA-l

mai caute. Copilul nu era cu el. O aplrea el intr-

o zi dou6, n-avea unde sa se duce in alti parte'

Singurul adepost era canalul lui Cercel igi

aminti momentul cdnd l-a vdzut prima dat6,

iarna trecuta. il scapase din mdinile unor

haidamaci care voiau sd-l bage cu forla intr-o

hal6 dezafectatd. Bdiatut' se fi avut atunci weo

opt ani, stab ca vai de el, se zbdtea in m6inile lor'

Zg?riind qi mugcAnd ca un c6ine turbat' Cercel a

scos qiqul, l-a indreptat spre gdtul unui atacator'

care s-a dat speriat inapoi. iar pe celilalt l-a

doborAt cu un $ut bine plasat la vintre' Curios

era cl biiatul. degi liber. l-a urmat apoi ca un

somnambul gi orice a incercat sdl facd s6 vor-

beascd a fost in zadar. Toli erau convinqi cd

bdiatul e mut, defi auzea foarte bine, in{elegea qi

executa fhrl ezitare tot ce i se spunea' Cu tim-

pul, capetase incredere in el, de aceea i-l incre-

dintase pe Costel. O vreme l-a urmdrit din

umbr6 pentru a vedea ce se intdrnpll' Relalia

dintre cei doi copii devenise tot mai srans6, tot

mai putemicd. Uneori noaptea, Costel incepea

sd pldngd gi nu se linigtea p6na cdnd Cocolog illua in brale gi adormeau amindoi. Se purta cu el

ca o mamd grijulie. il mai zgalldia uneori, mai

ales cAnd era foarte obosit de atata purtat in

brale. Atunci se a$ezau amdndoi pe bordurd,

priveau strada, dupi care, mai odihnili, o luau de

la captrt.

Acum lui Cercel ii venea s6-l omoare pe

Cocolog. Orele se scurgeau una dupi alta gi tot

nu-i venea in cap nicio idee, dar nu paresea

locul. Se inserase bine 9i zona deveni mai-ani-

crezi c-o fi aici sat ftri cdini, vine oricine 9i cere i

ce vrea gi i se di taman ce a dorit?! in 'ocea

i

femeii se desluqea, pe l6ngd indignare 9i o oare- i

care semelie. Se gtia un fel de Dumnezeu al :

porfii gi peste vointa ei nimeni nu putea trece' Ea

Ihcea legea aici la poartS. Bdrbatul din fata ei, cu

privirile furiqate gi cu glasul pe care, in zada\

cduta sdJ indulceasctr, mirosul acela stetut de

haine murdare, toate o scoseserd rdu de tot din

sdrite qi o fdceau siJ respingd, hotdr6t?i sE incuie i

poarta gi si se reintoarcd la cartofii pregtrtili pen- i

tru masa copiilor din Casl. i

- S6-1i fie clar: aici nu-i niciun Costel 9i i

cu asta basta! Cu o migcare nea;teptatd, igi prop- i

ti mdna groasd ca un drug de fier in pieptul bir- :

batului, care se dezechilibri pentru o clipa, :

moment in care femeia reugi sE elibereze poarta' !

zivorul jdcini scurt 9i Cercel ramase prostit cu :

u$a metalicA in nas, rostogolind printre dinli i

-79

STEAUA DOBROGEI t l0ani (1999-2008)

mat[. Lumea se intorcea d" la serviciu. Simti cii se face foame, o foame ce-i fhcea burta sd

chirdie. Nu mai mancase din seara trecuta. Se

ridicd amelit qi se strecuri. cu mdna intinsd.

printre oamenii din stafie. Unii se fereau dez-

gustali din faia lui, allii il trimiteau la muncd, nu

la mAnd intinsd. Ce le-ar mai fi spus el cdteva,

dar acum avea nevoie de bun6voinla lor, gtia din

experienld ci piinea nu se crigtigi cu injurdturi.

Dar nimeni nu-i intinse vreun amirdt de ban, aga

ci, obosit gi cu ma{ele zbier6nd de foame, se

agezl pe un grilaj de fie din apropiere, urmdrind

sosirea altui troleu. Se bucuri de chigtocul arun-

cat in grabi de un birbat ce sirise in ultima clipdpe scara troleului.

Dupi c6teva minute ochi o bdtrend ce

venea cu o sacogi plini cu pdine intr-o mdnd, iar i

in cealaltd linea cu greu, intr-un echilibru fragil,

doud cutiule cu smdntdnS. Se credea cd femeia

ar fi dorit s[ schimbe sacoga in cealalti mdnd,

dar in preajml nu era nimeni s-o ajute. CAnd ilvdzu pe Cercel, o clip5, ochii ei se luminard a i

speranl4 insl imediat gi-i intoarse in altn parte i

speriati 9i grlbind pasul.

- Te ajut eu, mamaie, cd-i prea greu ce

duci acolo! $i fEri sd agtepte incuviinlarea femei

ii lud sacoga cu pdine din mrind. Scoase o

franzeld gi o indesd intr-un buzunar, apoi ii lud

din cealaltii m6n6 cutiile. Femeia inlepenise.

Aproape cd uitase sA mai sufle. Numai ochii

spdldcili se roteau in cap dupd ajutor, dar strada

era pustie.

- Mamaie, acum-i mai bine! Pofi duce

singurd pungal De smintind n-ai nevoie. prea

multd grisime dduneazd grav sAnatAlii! iiintoarse spatele mulgumit. Femeia continua sd

rAmenA prostite in mijlocul trotuarului cu punga

u$uratA in mAna-i tremurandd. Nu se putuse :

apara de hoful ce-i luase, fdrd rugine. mincarea i

ei qi-a solului. Bine mtrcar, gAndi ea ceva mai

liniqtitii, cd-i ldsase totugi doui pAini gi n-o

obligase s6-i dea portofelul, cum pdtise madam

Stamate de Ia gapte. Sau, Doamne fete$te, dac[-

i lua verigheta subliatti de timp sau ldnliporul de

la gdt?! O zbughi deodatd la fugi, de parcd ar fimAnat-o cineva din urmd, sub privirile amuzate

ale hofului, care fluierd lung dupd ea.

incintat 9i mullumit, Cercel igi relud

locul de observalie, fredondnd un crdmpei de

melodie. Ce ji-e qi cu betrenii dgtia, g6ndi el, se

sperie gi de umbra lor. Bine c[ rezolvase at6t de

ugor problema mesei. Daci i-ar fi cerut babei o

pdine l-ar fi drdcuit gi scuipat, mai pf,tise, aga,

frcuse gi o faptd bunE, o ugurase de greutate. Cu

masa o rezolvase, mai rimdnea ce era mai greu,

s5-l giseascd pe Costel. n-avea nicio garanfie ciera in Casd ... Se agezl iardEi pe pragul

chioqcului, fixind poarta masivd de metal.

Scoase pAinea din buzunar, rupse o bucatii bun6,

puse restul pe prag l6ngi cele doud cutiufe cusmAntdnd in care muia din c6nd in cdnd.Mesteca incet, urmirind oamenii ce se adunau inrdstimpuri in stalie. Pentru o clipI, gdndul i se

intoarse la addpost. Lipsise cam mult de acolo 9iera timpul sA se intoarca, nu cumva, observan-

du-i lipsa cuiva s5-i treacl prin cap sd se facd gef

in locul lui. Gura de canal era singura casd pe

care o Stia, degi nu se nescuse acolo. Nicinumele nu qi-l qtiuse vreodatd sau poate-l qtiuse,

dar il uitase cu mult timp in urmd. Odatd, de

mult, cdnd l-a mdng6iat o femeie $i l-a intrebat

cum il cheamd a rispuns frrI a sta pe g6nduri:

Cercel, cdci femeia aceea avea cercei cu piatrd

albastrE, pe care nici acum, dupd ateta timp, nu-

i uitase. Cele mai vechi amintiri, in afara cer-

ceilor albagtri, se legau de o cltrdire inaltd, pe

care abia dupi mulli ani, o identificase. Gara de

Nord. Uneori, se visa ghemuit lingd o bancd tare

de lemn, rupt de foame qi inghefat in hdinufa-i

sublirici. ii mai ap6rea in vis o femeie tindrd cupirul lung gi m6na moale. Nu gtia cine-i femeia,

dar cdnd se trezea din visul lui chinuit, un val de

amiriciune ii cuprindea inima de copil pdrdsit gi

plAngea ascuns intr-un cotlon intunecos.

80

STEAUA DOBROCEI a l0ani (1999-2008)

Probabil ce tot de asta i s-a f6cut, intr-unfel, mild de Cocolog. Se regtrsea in amtrr6tul scos

din mdinile haidamacilor ce voiau se pune

stiipAnire pe el. Cercel nu gtia ce-i mila, nimeninu-l invtrlase ce inseamni, niminui nu-i fusese :

vreodatd miln de el, insd in momentul cdnd :

vdzuse dArzenia pu$tiului s-a hotiirat sal apere,

si-l ia pe lAngd el. Nu gtia ce va face cu el, ilputea stremba, era incl fraged. O mdni sau un

picior schilodit cu grije aduce mai multi bani.

$i apoi nici si-[ hrdneascd de poman6 nu-i con-

venea. Norocul lui Cocolog a fost chiar Costel,

cumpdrat dupd vreo doud siptimini de la tat-su.

Rumega qi se g6ndea. ii veni in minte oalte scen6 cu Cocolog. Scos din fire de mutenia

bdiatului, l-a luat, f6rd veste, 9i l-a trintil de

perete.

- Bdi, Cocolog, eu m-am sAturatl

- Ce-ai, nene, de ce dai? $-apoi nu md

cheami Cocolog!

- Da' cum, suflete? Mirarea lui nu mai

cuno$tea limite. Depusese destul eforturi sd-qi

dea seama dacl pugtiul vorbegte gi acuma, iaca

de ce a vorbit, cd nu-i place numele!

- Cocolog in sus, Cocoloq in jos, nu-mi

place gi gata! se oftrri biiatul stnimbind gura.

- $i ce dacd nu-ti place?! Da'cum ai

vrea? Lord, limuzind? $peraclu? Ce, crezi

cumva ce mie-mi place numele? $i, slavd

Domnului, toat?i lumea ma gie! il mai privi

amuzat c6teva clipe, apoi adiugtr:

- N-ai decdt sa-li spui cum vrei, numai

str-mi spui gi mie, iar fatd de ceilalfi, fii mut mai

departe, e mai bine aEa, mai puline necazuri . . .

- Uite ce-i, pene una alta eu te botez

Cocolog! Se ridicase de pe scaunul tubred, in

trei picioare, rezemat de nigte c6rdmizi supra-

puse, a luat o sticla cu ap[ gi a vArsat-o peste

copilul ce-gi apAra chiraind capul cu m6inile

incruciqate.

intimplarea era veche. Cocolog se mai

indllase gi chiar se mai implinise, dar niciodat?i

nu i-a spus de unde vine gi ce drame trdiseinainte. Nu-i vorbtr ci nici nu lEcuse presiuniasupra lui s6-i afle secretele. $i el pdstra in sufleto zoni. in care nu ldsa pe nimeni sd pitrundd. LuiCostel nu i-a schimbat numele, pe care belivulde la careJ cumpirase abia il bolborosise intredoui sughiluri duhnind a alcool.

Se ftrcuse deja prea tArziu c6nd a termi-nat painea qi smdntrina. Se hotdri si nu mai p6n-

deascd poarta Casei. Se ridici de pe prag scu-

turdnd firimiturile adunate pe cemat5, trase

doud quturi in cutiile golite gi o pomi agale spre

adlpost. Ziua se incheiase cu o pierdere uriag6.

Simtea cd pe Costel nu-l va mai vedea in veciivecilor Ei orice explicalie i-o da Cocolog, dacd s-

o mai ivi in zond, nu-i va folosi la nimic. Dinmflinile statului nu mai putea scoate geina cu oul

de au( cum il alinta el pe dolofan inainte de cul-

care.

Se indepdrtase doar cd{iva pagi, cdnd

poarta metalicd a Casei se deschise cu zgomot gi

vocea grdsanei rAsund, la lel de piligliat, din

intuneric:

- Avefi grijl cum conducefi, domniqoara

doctor...

Cercel se trase duptr niqte boscheli gi de

acolo privi persoana ce tocmai ieqea in plinlluminn. Supld, inalte, elegante qi t6nlrd. Nu-i

deslugi prea bine tresiturile fe{ei, dar ii plicupdrul ei lung. Inima bdrbatului se striense din

cauza amintirii ingropate in adincuri. Femeia se

urci intr-un Ford argintiu, i$i apzn po$eta $i o

geantd voluminoas[ pe bancheta din spate, dddu

drumul radioului, dupi care demartr din loc.

in mintea lui Cercel incoti un gand care-

i plru, la inceput, amt de nebunesc, incfft scuturd

din cap. P-omi se adapost secait de gindul ce

incepea str se limpezeasctr tot mai tare. Putea

reugi dactr ...

81

STEAUA DOBROGEI o l0 ani (1999-2008)

Protoiereul Emanoil 9t. Bogaturecon stitu i re biografi cd

intre personalititile remarcabile ale

scenei religioase ortodoxe rom6negti din

Dobrogea de dupi 1877 se distinge figura

luminoasi, spiritualS, plini de putere 9i

voinli de lupti a celui care a fost pro-

toiereul Emanoil $t. Bogatu. Pentru

aproape jumdtate de veac personalitatea sa

a marcat profund destinul Episcopiei

Dundrea De Jos gi istoria judetelor Tulcea 9i

Galali. in mod special, oragul Tulcea a be-

neficiat din plin de serviciile sale aduse cu

devotament biblic in sfera religioasd, cultu-

rali gi sociald. Este neindoielnic necesar a

cunoagte biografia acestui om valoros, care

gi-a sacrificat energia vitale pentru binele 9i

progresul urbei tulcene timp de aproape un

sfert de secol. Astizi trdiesc inc6 oameni

care nu l-au uitat, i-au memorat inci 9i vor-

bele calde gi sfinte, dar oare spiritul unui

orag 9i istoria lui nu l-au ingropat in cenugd ?

Majoritatea datelor cuPrinse inaceasti tentativd de reconstituire biograficisunt informiri personale ale preotului ciheEpiscopia Dundrea de Jos, din perioada

anilor 1920-1930. Preotul Bogatu lasi o

impresie neingelitoare de om ordonat 9i

ingrijit, asta numai datoriti studierii docu-

mentelor in care s-a semnat. Gri,ia pentru

exactitatea nemiloas6 a datelor ce privesc

viala 9i activitatea sa spune mai mult

despre sine decAt am putea-o face noi

astizi. Existd gi cAteva contradic[ii care nu

sunt fundamentale, pentru a contura peste

timp o alti imagine despre personalitatea

sa, aga cum a fost.

Dupi ProPriile afirmatii, Preotul

pr. prof. Felix Lucian NECULAI

Emanoil Bogatu s-a ndscut in comuna

Tdrgu Beregti, jud. Covurlui, la 1 ianuarie

1877, in familia preotului $tefan Bogatu.

Aici int6lnim prima contradictie care credem

c6 nu ridici dificultdli majore de inter-pretare. in doud dintre cele patru docu-

mente analizate de noi, preotul Emanoil

oferi ca data a nagterii sale 1 ianuarie

1877, in celelalte doui insd int6lnim data

de 8 ianuarie 1877. DacA ne ldsdm condugi

de valoarea gi interpretarea numeluiEmanuel in congtiinta cregtini, neclaritatea

ar putea fi ugor inlituratd. Conform calen-

darului bisericesc ai vechii practici cregtinenou niscutul primea numele unui sf6ntprdznuit in ziua nagterii lui. ,,Emanuel" este

.8

ffi,..,.l!7j

n*t r ftiAlldll fl 1OtAfU.,Db,!ttf.. ;:-r t at^ r.,,t.,,r t;r.t ttattatrtl*

82

@ STEAUA DOBROGEI a l0 ani (1999-2008) @

numele profetic al lui lisus, (lsaia Vll.14)purtat de Acesta pene la I ianuarie, c6nd,conform ceremonialului religios iudaic a fosttiiat imprejur primind numele pe care ilcunoagtem noi astazi. Alegerea numelui

,,Emanoil" pentru viitorul preot nu esteintAmpldtoare, din acest motiv credem ce

nagterea sa a avut loc pe data de 1 ianuar-ie gi nu pe 8 ianuarie.

Datele referitoare la copilSria gi ado-lescenta sa ne lipsesc cu desdv6rgire. inanul 1893 cand se pune in aplicare Legea

clerului mirean, Seminarul Teologic dinGalali este desfiintat, cursurile de iniliere intainele teologiei urmindu-le probabil in altiparte decat aici, iar pe cele superioare la

Facultatea de Teologie din Bucuregti.TAndrul teolog Emanoil Bogatu

obtine licenta in teologie ,,magna cum

laude" cu teza,,Universalitatea potopului"

in anul 1903, cu diploma nr. 3312 din 28

aprilie 1904 9i certificatul Facu[e!ii de

Teologie nr.20211907. La 23 mai 1904 se

cdsitoregte cu domnigoara Zoe L. Donca,

cu care va avea patru copii, trei bdieli 9i o

fati. La un timp relativ scurt dupd cisitorie,la 1 septembrie 1904 este emisi decizia de

funclionare ca preot la biserica Sfintii

Voievozi din parohia Serdaru, judetul

Covurlui. La data de 5 septembrie 1904

este hirotonisit in preot se pare de ciheepiscopul Pimen Georgescu de la Galali

(1902-1909) cu ordinul nr. 1698 al

Episcopiei Dunarea de Jos iar al

Ministerului nr.'t 9014/1 904.

La Serdaru, el arita ci nemullu-

mirea !iranilor, in 1907, se datora ,,condi!i-ilor grele impuse de arendagi gi proprietari

asupra arendei pimAntului de munci". Ca

tAndr preot, aici slujegte pAni in anul 1907,

cind, ca urmare a demisiei din preolie a

tatdlui siu, icon. $tefan Bogatu, Episcopia

accepta cererea sa de transfer de la

aceasta parohie la Tdrgul Beregti, locali-tatea sa natale.

Ca o parantezd, degi nu cunoagtemmotivele care l-au determinat pe pdrintele

sdu sd recurgd la acest act, trebuie sublini-at faptul ci in Biserica Ortodoxi demisiadin preotie constituie o situalie cu totul spe-ciali.

De la 't octombrie 1907, cu ordinulSfintei Episcopii nr. 234711907, iar alMinisterului nr. 25669/1907, slujegte capreot la aceaste parohie pdni la data de 1

octombrie 1910, c6nd este numit paroh albisericii Sfintii impirati din Tulcea, cuordinul Episcopiei nr.1807 iar al Ministeruluinr.25945/1910.

lntrarea sa pe scena bisericeascd

tulceani, este adevdrat, se fdcuse ceva mai

devreme la 'l iulie, c6nd Sf6nta Episcopie

cu ordinul 1188/1910 iar al Ministerului nr.

19304, il instaleazi ca nou protoiereu pen-

tru judetul Tulcea.Cu aceasti mutare se incheie prima

perioadi a carierei sale preolegti la Galali.

La numai 33 de ani t6nirul preot Emanoil

Bogatu ocupi funclia de protoiereu al

Tulcei, dupi preotul Gheorghe V. Niculescu,

viitorul episcop Ghenadie al Buziului. De

acum inainte ascensiunea gi realizdrile sale

in domeniul bisericesc, social gi cultural

sunt de-a dreptul impresionante.Dup6 numai doi ani de slujire la

Biserica rom6neascd Sfintii impirati din

Tulcea, in activitatea sa intervine o schim-

bare majori care va modifica atat viata sa

c6t 9i destinul Bisericii bulgare Sf6ntul

Gheorghe din Tulcea.Degi de 32 de ani administratia

romAneasci era prezenti in Dobrogea, la

aceast6 biserici se inregistra o situalie cu

totul nefireascS. Atit clerul c6t 9i epitropia

retuzau cu obstina{ie si intre in legalitate

vizavi de relalia cu statul 9i cu forurile bi-

83

'fu2=*13/::*:'rl;./p. g*-7- '" '*"4*." *:7U

9t

"!,'--3'bi-,t.:**-;i?^"'*'-hfuir"a "d-,74 *,zvi-) zA,f t--ai ?44, -.- --t Yt-an4/ iz/tz /y

.Aat 6,/

'a

(

?*t47'fld-

@ STIAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2008) @

Centrul eparhial rispunde la adresa nr. 6din 2 martie 1930, cu adresa nr. 3156 din 6iunie 1930 in care stipuleazl: ,,ConsiliulEparhial Plenar in gedin{a din 13 mai 1930a decis dizolvarea consiliului parohial gi aepitropiei acelei biseici, inlocuindu-le cucomisia interimard propuse de P. C.

Voastrd."in detrimentul dificultililor int6m-

pinate din partea consilierilor 9i epitropilorbisericii, preotul Emanoil lucreazi s6rguin-cios in ogorul parohiei incredintate.

Ca mulli alli rom6ni, pitimegte multin timpul rizboiului din 1916-1918 cAnd serefugiazi in judelul Covurlui, odat6 cuaceasta pierzAndu-gi toatd agoniseala. Cuordinul Episcopiei nr. 78411918 iar alMinisterului de Culte nr. 8564, pentru scurttimp ocupi functia de protoiereu deCovurlui, p6n6 la momentul in careDobrogea a fost eliberate de armateleinamice gi s-a putut reintoarce la Tulcea cuordinul Episcopiei nr. 1135/1918, ca pro-toiereu al judetului 9i ca paroh al BisericiiSfintul Gheorghe.

Dupi anul 1 918 contextul politicdevine mai favorabil gi lucrurile incep sd seageze. Din nou in calitate oficiali de pro-toiereu al Tulcei, il gasim la 21mail3iunie1919 sfinlind din incredinlarea PreaSfinlitului Episcop Nifon Niculescu, bisericaSfinlii impdrati din orag.

Acliunile sale intreprinse in diversedomenii gi puse in slujba Bisericii 9i neamu-lui sunt liudabile gi demne de remarcat. in1923 in dubla calitate de protoiereu gipregedinte al comitetului de constructie albustului lui Spiru C. Haret, impreund cuepiscopul lacob Antonovici al Dunirii deJos, sfinlegte monumentul intr-un cadrufestiv, prilej cu care rostegte gi o remarca-bild cuvintare, aga cum era obignuit si ofacE deseori.

sericegti superioare. P6ni in anul 1910 aicioficiazd preoli bulgari, iar din 1911 , odati cu

numirea preotului romAnomacedoneanNicolae Papadima, cultul incepe a sesiv6rgi, aga cum era 9i firesc, in limbaromAnS.

Bazat pe motive nationaliste gi

lingvistice, intre credinciogii comunitd!iiparohiale 9i preolii slujitori ia nagtere un

adevirat conflict, care in viziuneaEpiscopiei de la Galafi nu putea fi aplanatdecAt de protoiereul Tulcei. A9a se face cila '1 septembrie 1912 cu ordinul Episcopieinr. 1787 iar al Ministerului nr. 2897111912protoiereul Emanoil Bogatu devine paroh al

Bisericii Sf6ntul Gheorghe. De fapt, situa{ia

nu se reglementeazi imediat, se aplaneazidoar 9i ia alte forme. Se ajunge pini acoloincdt datoriti dificultdlilor intAmpinate dinpartea consilierilor gi epitropilor parohiali inadministrarea averii bisericii, parohul sdceard Episcopiei dizolvarea consiliului paro-hial 9i formarea unui nou consiliu interimar.

n

84

re STEAUA DOBROGEI

Cel mai mare proiect implinit, pentrucare este pomenit gi astizi in BisericaSfAntul Gheorghe, este inzestrarea ei cupicturi in stil academic in perioada 1925-1927. La realizarea acestei capodopereartistice i9i dau concursul pictorul localnicMihail Paraschiv, 9i se pare Rafael R.

Mateef, care termini impodobirea bisericii.Urmeazi o noui incercare pentru

pdrintele Emanoil. Preotul Dumitru Popescudin Galali igi amintegte: ,,Pdintele a avut unbdiat la Liceul din Tulcea ,,Principele Carol,,

sau cam aga ceva. Mi se pare ce era inultimul an la liceu. S-a urcat pe caiere gi s-a aruncat de acolo; in legdturd cudragostea. Se intdmpla in perioada 1928-1930 cdnd eram la Seminar."

La 1 octombrie 1930 preotul EmanoilBogatu trece din nou Dundrea la Galali, la

Biserica Vovidenia, unde rdmane definitivpane la pensionare survenitd la 1 mai 1947.Aici preotul Emanoil Bogatu, pentru a douaparte a carierei sacerdotale, are parte de

aceleagi frumoase impliniri cum a avut 9i laTulcea.

Protoiereul Emanuil $t. Bogatuom de culturd

Preotul Emanoil Bogatu a fost un om

cu viziune, iubitor de Biserici, neam 9icarte, aga inc6t intreaga lui viat6 a fost de-

dicatd intru totul slujirii lui Dumnezeu 9i cul-turii.

Funclii ocupate:-Pregedinte al societilii,,Ocrotirea

orfanilor din rizboi" filiala Tulcea, inaceasti calitate depun6nd eforturi intensepentru cumpdrarea unui local propriu unde

s6 se addposteasci copiii celor modi pen-

tru patrie, care ne-au fiurit Rominia Mare.- Pregedinte al societltii clerului

O l0 ani (1999-2(X)8) rc

,,Solidaritatea" din judelul Tulcea, pe care acondus-o din anul 1910.

- Membru in comitetul societilii,,lnvalizilor de rizboi" 9i al societilii,,Monumentele Eroilor", function6nd in elecu mult zel 9i activitate.

- Profesor suplinitor de religie la

$coala Normald de invildtori din Tulcea din1920.

- Pregedinte al Comitetului gcolarJudelean Tulcea.

- in 1924 Protoiereul Emanoil Bogatuposeda deja rangul bisericesc de iconomstavrofor precum 9i un numdr de 5 decora$iacordate pentru merite deosebite aduse inserviciul tdrii 9i al Bisericii: ,,CoroanaRomdniei in grad de ofiler", medalia

,,Rdsplata muncii pentru Biseicd clasa 1",

medalia ,,Rdsplata muncii pentru invdld-mdnt clasa /", decoralia mililarA ,,Avdntul

ftni" gi medalia jubiliard ,,Carol 1".

- Profesor de religie la Liceul de Fete

,, Principesa lleana" din Tulcea in perioada

1927-1930.- Colaborator mai intAi, apoi membru

in comitetul redactor diriguitor al publicaliei

,,Cdminul",,revistd cregtini pentru familii"

editatd de societatea,,Solidaritatea' a

clerului Episcopiei Dundrea de Jos inperioada 1925-1941. Numele siu era astfelinscris aldturi de clericii Dr. l. C. Beldie, Th.

Stoica, L. Cosma, $t. Argic, C. Andrei, P.

Gh. Savin 9i laicii Mihail Sadoveanu, TudorArghezi, Nichifor Crainic, Moise N. Pacu,

Laura Scriban.- Publicd brogura,,Universalitatea

potopului" .. teza sa de licenti . 9i in timpulvielii diferite articole prin reviste 9i ziare alevremii.

- Delegatul clerului in comitetulcdminului de ucenici Al. l. Cuza Galati in1935.

- Pirintele Alexandru Capoti din

85

ffi STEAUA DOBROGEI a loani ( 1999-2008) @

Gala(i igi amintegte: ,,in perioada 1935- intipdrit in sufletele modelate de el cu tact

1g36 preotul Bogatu era duhovnic la pedagogic.i{a Seminarul din Galali, gi

Seminarul din Galati; spovedea seminarigtii numele s5u r5m6ne inscris pentru eterni-

in Postul Mare. Nu preda nicio disciplini la tate la Dumnezeu in ceruri.

Seminar."- in 1938 ocupa func{ia de pregedinte

al Consistoriului Spiritual Eparhial, iar

incepAnd cu 'l martie 1945 cu ordinul

1026/1 945 este numit numai membru inacest organ disciplinar bisericesc.

Caracterizare:Una dintre frumoasele aprecieri la

adresa preotului Emanoil Bogatu a fost

adusd de doamna Valentina Lefter, credin-

cioas6 a Bisericii Sf6ntul Gheorghe, in etate

astazi de 88 de ani: ,,Pe pdintele Bogatu inpima copildrie l-am cunoscut, il gtiam...

bdtrdn, ca un dumnezeu, cu barba aia abe,

ftumos pieptdnate, frumos ingnii6..." Un

amenunt absolut extraordinar este faptul cidoamna Lefter igi amintegte chiar 9i cuvinte

ale preotului rostite in biserici acum circa

80 de ani. ,,La predicit pdrintele spunea:

cucoanele sd nu mai vie la Biseicd aga cu

mdinile dezvelite..."Portretul siu poate fi ugor creionat

prin cdteva trisdturi de caracter: bl6ndelea,

delicatetea, nobletea, bunitatea, caritatea,

sacrificiul, eruditia, rabdarea, b6rbalia

cregtind in infruntarea greutatilor vielii 9i nu

in ultimul rdnd spiritul administrativ 9i mora-

litatea ireprogabili, calitate probati 9i de

faptul ci in timpul vielii nu a suportat vreo

pedeapsi disciplinard. Pentru toate aceste

calitdli adunate la un loc precum florile intr-

un buchet, a fost apreciat de cetre episcopii

Nifon Niculescu 9i Cosma Petrovici, 9i ado-

rat de credinciogi.

Numele s6u rdm6ne astfel inscris in

inimile celor ce l-au cunoscut direct sau

indirect ca preot, reper moral, ctitor de cul-

turi 9i filantrop. Numele siu mai rdmAne

86

a

I

'l.Arhiva Bisericii Sfantul Gheorghe-Tulcea, dosar

N](25) lstoicul bisericii Sfintul Gheorghe intocmit

de preotul Emanoil Bogatu, 1920.

2.ldem, dosar nr.7(25) anul 1924 Chestionar privitor

la biserica parohiald Sf. Gheorghe din onsul Tulcea

intocmit potrivit ordinului Protoieriei Tulcea no.

5168243.ldem, dosar nr.7(25) anul 1927 ,1. 27.

4.ldem, dosar nr.7(25) anul 1927 , f. 107 .

5.ldem, Scrsoarea protoiereului Emanoil Bogatu

cete Ministrul lnstrucliunii publice, 1920.t*' Biserica ,,Vovidenia" Galati, Pagini de istorie,mirturii de credinti, Ed. Episcopiei Dunerea de

Jos.

6.Ciminul- revis6 cre$tine pentru familii, Galali,

1925-1941 .

T.Dima,Virginia gi Laetilia Leonte , Viafa unei gcoli

tulcene. Liceul de Fete,,Pincipesa lleana,,(l897-1948). Ed. lnedit, Tulcea, 1994.

8. Drigoi, Pr. Eugen, lerarhi gi preoli de seame de

b Dunerea de Jos, 1864-1989, Ed. Episcopiei

Dunerii de Jos, Galati, 1990.

9. ldem, /stona cre glinismului in date, Ed. Episcopiei

Dun5rii de Jos, Galati, 2004.

10. Postolache, prof. Doina Lelia, Bisenba Sfimpdnli Constantin $i Elena, Tulcea- l33deanideexistenld (material documentar).

1'1. Vestitorul Episcopiei Dunirii de Jos, an Vl

(1930) , no. 10, p 4.

12.ldem, an Xl (1935) nr. 11-12, p. 147.

13.ldem, an Xll (1936) nr.6, P.120.

14.ldem, an Xll (1936) nr.8-9, p.160.

15.ldem, an Xlll (1636) N. 12, P.204.16.ldem, an XVI (1938) nr. 5, P.91.17.ldem, an XVI (1938) nr. 7-8, P. 145.

18.ldem, an XXll (1946) nr. 6, P.41.

19. Vrabie, Sofia, Sfinxu/ Deltei, Municipiul Tulcea.

Ghid turistic. Tulcea, 2005.

20. Surse orale: Valentina Lefter, 88 ani - Tulcea,

septembrie, 2007; preotul Dumitru Popescu, 92 ani,

- Biserica Sfantul Vasile - Galati; preotul Alexandru

Capoti, 89 ani - Galati, 30 noiembrie 2007.

Istorie locall . Documente gi acteAcordaret de cdlre Sulton o unui teren

pentru construirea bisericii lo Chilia Veche, 1858.

b',1,il,1 /aih,l, X,,l tn t.t;',, y i y'.!.;AfrJ

i

t-Ii

)t,. ') t t'-t,)4,'-_iriy|.t.):.\ li.t...,5 i:; i) ) tfi1ltti': ll;,|pr,_/:tl.ii,tc;l,ty,;21W),;11.

t-- -

,,,} i1):

-,..,

,i \ r ...14, j //: ;/t 4 iit / 4,1..,i; y'l o/,iit/.'t

{'iro,

'?ziiti., 31,) '1 ".4 c4L o 1: !1 + .tlO /i4, i' /tu*+,a,ffi,'Wa,,l^

{/tadtr,l/.i;l,ry ,,;ndxD*/r(l's,o,i'v,;,t&y'.p'd,n r/ta

ttn, ^ ,1

tt{tih&f,trt /a*i,*ot;,/,$;o1 J,/tr

'";l -6 "'llf ,,,j4r'A ;tt;t * ;,vZ6,t A lUlt

$;L*,/

87

STEAIIA tOBROGEI o l0ani (1999-2008) ffi

t

STEAUA DOBROGEI a l0 ani (1999-2008)

"DECRET IMPERIAL"

(ss)

SULTAN IBIN SULTAN ABDAL MIJIT HAN

Avdnd tn vedere raportul Excelenlei sale Rasid Bei sub

Guvernatorul Sulina Si PreSedintele Consiliului Seri Si membrilor acelui

consiliu Seri, tn care raport se cuprind urmdtoarele,'

Populaliunea creStind din Cazac Chioi, care comund este compusd

din una sutd de case qi mai bine Si situate in apropierea locului destinat

pentru restabilirea unor musulmani, adicd ldngd Chilia Veche, sus zisa

populayiune ficdnd pldngere cdtre numitul guvernator prin maslata cum

cd ddnsii neavdnd nici popi, nici biserica lor Si din cauza aceasta, ser-

manii creStini intdmpind cele mai mari greutdli; pentru a trece mai intot-

deauna dincolo de Dundre, cerdnd cu umilinyd de a le da un teren vacu-

fal spre a-Si putea construi o bisericd in sus zisa comund.

Vdzdnd cererea supuSilor mei...

Prin care ordon prin acest decret al meu spre a se da de cdtre cei

in drept numililor supuSii mei creStini un vacufal de doudzeci Si unu arSini

lungime, doisprezece ldrgime {i patru arSine tndllimea scdrilor acelei bi-

serici, dandu-li-se totodatd qi un venit de lei 600 pdnd la 700 lei anual

pentru intrelinerea vorbitei biserici, din veniturile mele, din care venit

nimeni nu va fi in drept a (se) atinge ci numai epitropia, care va fi (a)

acelei biserici, precum nici zisa bisericd, nu va fi atinsd de nimeni, ne

fiind voia mea.

Datd in Sarail impdrdtesc, lafinele lunii Regep anul 1275/1858.

Constantinopol Ministerul Domeniilor(ss) Omer

88

Prin gralia lui DUMNEZE(I Si voinla mea impdratul Turciei.

La toli de fald qi viitori sdndtate.


Carol FELDMANPENTRU TOTDEAUNA!

Nu existi aga ceva. N-am acceptat nicio-dattr cdnd am auzit . 9i nu de puline ori .con-

ducitori politici, oameni ale ciror nume au intratgi vor rdm6ne in istorie, declardnd in situaliianumite c[ o stare de fapt existenE, va fi pentru

totdeauna, pentru vegnicie. Nu existd nimeni,dupl pirerea mea, care poate afirma ca $tie totce va fi. Nici ca previziune politico'istorici, 9inici ca previziune mistici. religioasd. Nimeni nu

are un astiel de "mandat absolut", nici ca laic, gi

nici ca "slujitor reprezentant" al Celui de Sus.

Acel care o face chiar fiind personal con-

vins in acest sens, ceea ce e greu de presupus

(dar nu incerc sd-i descalific chiar pe toli la capi-

tolul Cinste), incercdnd sI convingd masele de

acesl elemenl al "vegniciei", nu igi ia asupra sa.

practic, nici un fel de rdspundere. Totul este

legat de o perioadi de timp nelimitati in viitor:pentru totdeauna. etemitate.

Cine-l va trage [a rdspundere qi cum?

pe cel care a declarat acest lucru in urmi cu ani,

cu zeci de ani, poate chiar cu sute, daca cineva

igi va mai aduce aminte sau va mai citi undeva

despre aceastA proorocire.Dar de ce trebuie sI mergem atat de

departe cu aprecierea speculativS, cdnd prezen-

tul pe care-l trdim ne d{ atdtea dovezi cd cele

declarate "pentru totdeauna" se dovedesc a fi .. 'nici mdcar pentru mult timp ... (in conceptul

istoric al timpului).Mtr intreb dace atunci o'ind "genialele

preziceri" cu nuante direct sau tangenfial provi-

denfiale au fost enuntate de mentorii lor nu au

fost lEcute cu bund gtiinta deoarece nu existd cri-

terii concrete de confirmare a afirmaliilor lor.

Cici nici ei, gi nici cei care-i asculti nu vor trAi

"totdeauna" ca sA poate vedea cu ochii lor dacd

prezicdtorii au nimerit-o cu... "pentru totdeau-

na". . .

$i iar prezentul ne dovedeqte cd decla-

raliile fEcute cu convingere gi suflet Ei chiar cu

bdtii cu pumnul in piept "pentru totdeauna"'

"vegnic", "in vecii vecilor", raportate la teritori-ile ocupate, de pilda, i9i pierd caracterul euforic,

Zan/o-; ran/r7"...

devenind o realitate trish. pe care mulli n-auvazut-o, sau n-au vrut s-o vadi ...

$i mai sunl mulli care nu vor s-o vadd incontinuare...

Ca sI conclud: mi-e greu si stabilesc cineare dreptate. E ca gi cdnd ag lua asupm mea imposi-bila misiune de a descoperi adevirul absolut.

Certitudinea inexistenlei veqniciei. a

"pentru totdeauna". mai ales in viala societatii,este absolutl. Am aceaste convingere. Lucrurilese schimbd, se transformi continuu.

Ne rlmdne doar credin[a. pentru cei ce

cred. cd numai Dumnezeu e vegnic. Numai!

I CENERATIAi DE SACRIFICIUI Noli,rnea de sacrificiu, sau actiunea de

: sacrificare are dintotdeauna o varietate de formei determinante, condilionate de modul. cauza sau

1 scopul pentru care sunt in{Eptuile. Ele pot

I imbreca formd mistici rituale, sau laic6, pentru

i un ideal. in ambele forme, ldptuirea sacrificiuluii sau a sacrificdrii este ftcutd spre binele sau ini interesul cuiva, sau pentru o cauzE (idee).

; Sacrificarea comporta renunlaiea la ceva sau la

i cineva uneori gi la sine " pentru a da prioritate

i la altceva sau la altcineva. Sacrificiul, dupd cum

i se gtie incd din Tanah, e personal sau colectiv.i Desigur, sacrificarea colectivi, generali, dacd

i nu e impusd, e mai greu de inftptuit decit cea

i personalS; impun6nd o idee sau o "voinp"i comund unei mase, ea trebuie, e silita se

i aclioneze intr-o direclie dictatd, fErd multe posi-

i Uititati de alegere. in sacrificarea personald

: existtr gi nigte "supape" subiective ...

i Se vorbe$te des despre generalia de sa-

i crificiu, atat de cunoscuti de ... generalii ... De

I multe ori, de cele mai multe ori, aici este vorba

i de o stare de fapt islorici. cu care o generalie

! intreagd, intr-o formd sau alta (foarte asemanA-

i toare inlre ele), e nevoiti sI se misoare. $i dacd

i sentimentul de impdcare cu o anumiti soartd de

i sacrificare a unei anumite generalii este adosea

89

@ STEAUA DOBROGET a toani (1999-2008) @

consolat de definirea scopului "spre bine" (de i

obicei. spre binele urmaqilor copii. nepoli;. nu i

aceeagi auto convingere ne di gi rispunsul la i

intrebarea "p6ni cdnd?". Existd o definilie :

ldestul de relativi) cunoscute de mul1i. dup6:care generatie de sacrificiu inseamni: bunici 9i i

pirinli. La modul firesc al realitSlii trebuie sd i

concludem cd- la rindul lor.9i nepolii qi copiiivor i

deveni 9i ei bunici 9i parinli ... Deci, la modul I

real, "dialectic", $i ei vor constitui o (noud) ge- |

neralie de sacrificiu, cici "binele universal" con- i

tinui si fie o utopie Si sacrificiile continue se fie i

necesare; motivele pentru care jertfirea e impuse i

de mersul istoriei sunt incd multiple . . . I

Lumea este agadar de la zdmislire $i pind i

... nu $tiu exact pAntr unde, dar, in orice caz pani ;

acum. cert - intr-un continuu proces de sacrifi- i

ciu. Limitarea acestui sacrificiu la o generalie i

este tot atat de inexactd ca gi limitarea vielii, in :

general, la un timp calendaristic anumit. Ambele i

continui. un "perpetuum mobile". intr-o nu mica i

diversitate de forme gi cu nu o intdmplStoare i

intrinsecd legdturd ... Pini cand? ... Cred cd i

Dumnezeu gtie. ;

$i la acest capitol omul este cas-o zicem i

simplu, figurativ un pion pe o tabll de gah. iDeci, din nou gi in continuare. jucali,

;

cdci nu avem incotro... .

Micar de.am fi pe mdinile unui campion i

mondial! ... i

BETON ;

Toat6 viafa clldtoresc. cel mai mult cu :

autobuzul. Zilnic. Afard de sambatI gi sarbntori, i

cici atunci, duptr cum gtim, nu circulS. Dar nu i

problema mijloacelor mele de transport consti- i

tuie obiectul gindurilor mele actuale, ci doar un i

anumit aspect legat de ele. Cel vizual. i

Ceea ce vid prin geamul autobuzului sau i

al unui alt vehicul, atunci cind privesc afar6; i

cdci imi place mult si privesc natura in migcarea

vehiculard. Am spus natura. Fire$te.

instr acest minunat dar dumnezeiesc,care nu numai cd de mii de ani ne incantiprivirea qi simfurile, dar ne gi fumizeazi sEnd-

tate4 in tot complexul ei de variate sensuri, s-a i

schimbat mult de tot. Aproape fundamental,

intr-un barbar proces de modemizare, pe care

oamenii il dezvoltd neincetat. De aceea, peisajulmigrator. pe care-l urmaresc pe geam in timpulcalatoriilor terestre. are acum in locul verdelui.

care-i culoarea mea iubiti culoarea cenugie. Nucred cA sunt mulli oameni care pot argumentapasiunea lor pentru aceastl culoare.

Mtr refer la oameni normali. $i dacn

totugi exisH unii care iubesc aceasl?i culoare, le

cer scuze ci i-am calificat altfel dec6t normali."De gustibus" ...

Cenugiu este culoarea betonului care

dominE toate pe4ile drumurilor noastre urbane

9i interurbane. Cenugii sunt in cea mai mareparte clidirile inalte (pe alocuri unele acoperitecu geamuri mate, sclipitoare), turnurile,podurile, tunelurile. poselele cu despA4iturilelor, zidurile de atenuare a zgomotului (nu le

cunosc eficacitatea!). zidurile frontierelor,zidurile de despdrlire, zidurile vilelor, ale unorcase, ale unor muzee. unele parcuri. slli desport, fabrici gi cAte 9i mai c6te. Toate care-s

ftcute din beton. Cdci acest amestec monolitic de

materie priml moarti in diferite forme, folositenorm de mult in construclii . fiind baza acestei

extinse ramuri a vielii modeme . ne-a r6pit gi

continuA sA ne rapeasci, intr-un ritm satanic, fru-muselea pe care natura o oferea vielii.

Beton, in locul copacilor, al cAmpiilor, alflorilor. Betonul ne acoper5 gi o parte a cerului,cici se callri tot mai sus. tot mai sus ...

Dintotdeauna, parcd simfeam in suflet,g6ndindu-mi Ia moarte, nu frica de ea, ci sentimentul cumplit al acoperirii trupului neinsuflelital omului cu pldcile de ... beton. Nu cd mo4ii nupot "respira" din cauza lor, dar ... Poate ctr artrebui sd md simt u;urat de asemenea g6nduri,cdci viafa imi oferd. acum cAt mai respir, posi-bilitatea de a md obignui cu presiunea betonuluidin jurul nostru ...

Dar parcl 9i fiind in viatd, betonul aces-

ta invadator md face s6 respir greu . ..Preferam gi incl prefer, ca uitAndu-mi la

frumuselile naturii, sa mi se taie respira1ia...

*,,GAnduri fizlele..." - rubricd pemonentd a cotidianu-lui isrselim in limbo romdnd ,,Ultima oril".

90

STEAUA DOBRoGEI o l0ani (1999-2008)

PACUIUL LUI SOAREDin volumul "Cu bucuria in suflet" *

Dupi monotonia gi austeritatea stepei gi

a dealurilor de pind la Mdnistirea Dervent.dezrnnful de ape gi vegetatie de balti, care-mirdsare dintr-o dati in fafd, pare neverosimil.Plictisit de lungimea drumului de la Constanfapdni aici, cAnt te agtepli mai pufin la un reviri-ment, peisajul se deschide cu o generozitate deneinchipuit, capltd adAncimi gi contururi de fi-ligran. Printre turlele argintii ale bisericii, pe

dreapt4 deslugesc Dundrea ca un fulger de

sineald. De partea cealaltd soarele reverbereaziin uriaqe vetre de aur viu peste luciul fird contural lacului Bugeac. Nu trebuie si mire pe nimeni,aga a binecuvintat Dumnezeu acest coll de sud

vest al Dobrogei, ca impdrdtia verii si se

dezldnpie cu orgii de nuanle de albastru, porto-

caliu, verde qi galben, cu un desfriu de armonii,profunzimi gi rezonante. Caleidoscopul culorilordevoreazi imaginile, modificinduJe frenetic de

la o clipd la alta. $i cum cobor aga inc6ntat gi

surprins in Valea Ciulinoasei, privirile nu-mimai contenesc si se infrupte lacome din aceste

fragmente de via!6. LAngd piciorul podului depeste privalul ce leagd lacul Bugeac de Duntrre

mi abat din $osea pe un drumeag pietruit. El mtr

scoate in mai pulin de un sfert de ceas pe malulstdncos al fluviului la complexul arheologic dinVadul Dervent.

Urc pieptip pe cea mai semeafi culmedin aceasti parte a podigului, pe ldngd minus-culele locuinte ale arheologilor. Spoite cu var,

din chirpici gi lemn direct in coasta protectoare

a dealului, avdnd o singurd camerl, rareori doudrefugii ideale pe timpul caniculei, ploii, noplii

9i furtunii , imprejmuite de p6lcuri de silciitinere gi grddinife cu petunii, margarete qi c6l]u-naqi, aga albe, adunate in singuritatea maluluiasemenea unui cuib uitat de lume, oglindindu-gisimplitatea in limpezimile repezi aleanafoarelor, ele par mai degrabtr un coll rupt

Ovidiul DIJNAREANT,,

dintr-un expresiv tablou naiv al cirui farmec i1itaie respiralia.

Ajuns in v6rful muguroiului uriag, ceea

ce mi-e dat sd vdd depSgegte cu mult orice ima-ginalie. Sub mine pulseazr respirafia domoali afluviului care me ia pe nesimlite in pulerea ei.deslEgurdnd in fiinla mea impresia unei

deplinAtn{i ce n-am mai avut-o niciodattr pinlatunci; incepind din marginea de dincolo a

apei, se desface ca in palmi pdcura verde aBaltii Ialomilei; inspre apus, cat pot cuprindeochii, nlpddesc cele doui brale impundtoare:Dunlrea Mare gi DunSrea veche; dupl aproape

douizeci de kilometri de cind se despart unul de

celdlalt, mai sus de Gura Borcei, in dreptChiciu-Regie-Silistra, ipi adunh la Dervent, dinnou, apele in aceeagi matcA; mai departe, peste

vdrfurile pldurilor de plopi de Canada, dan-

telind zirile spre sud, se rotunjesc incdrcate decase, de vii gi livezi de cirege, piersici, migdali 9icaigi, platourile inconfundabile ale Ostrovului.

Pe sute de hectare, intre brafele sale,

DunArea a desdvdrgit in viitura ei un adevtrrat

labirint de insule gi ostroave, despdrfite intre ele

printr-o lesdturI de albii inguste. Ostroave gi

insule acoperite de ierburi inmiresmate gi ptrduri

impetuoase, de nisipuri migratoare, fierbin1i,cutreierate de herghelii de cai sElbdticili, de

cirezi de vite gi turme de oi; tiiriim al cipriorilorsinguratici, al cirdurilor de cocori gi al mis-trelilor albi refugia!i in legende. Ostroave, insuleqi brale puruind nume de lotri: Jianu. IordanCdlin, Preoteasa. Strembu; nume de (iri iluzorii:T6lchia, Opa, Pastramagia, Lat4 Lunga, Pacuiullui Soarel nume de constelalii nemaiauzite:Aurora, Fermecatu, Florica, Puiul, Trei Ulmi,Sf6rqituri. Ostroave qi insule addpostind jepgi qi

bulboane ad6nci. pline cu peSti, grinduri bEtrdne

care nu sunt inundate niciodald, sdlaSuri sigurepentru vietafile bdl[ii, locuri de pescuit gi v6nd-

91

@ STEAUA DOBROGET o t0ani (!999-2008) @

toare cum doar in Delt5 mai pot fi intAlnite.

Iuregul privirii imi este captivat de pla-jele inguste, ca nigte folii aurite, din lungulDundrii, peste care se surp[ acum in miezul zilei

at6ta amar de soare, mi se aga!5 de perelii vegnic

rogi la rdddcinl de umezeald ai malului prdpds-

tios al Dobrogei. Cu fiecare anotimp, po4iunimari din ei se prlbuqesc, iar apa Ihrimileazibolovanii, spala nAmolul gi readuce in lumind, la

tot pasul, resturi apartinind unor strivechimorminte geto dacice sau obiecte din ceramici,sticl6, marmurd, aramd, os gi bronz, ale unor

locuinfe prospere din epoca romanA.

imi mut ochii spre mijlocul fluviului pe

cea mai intinsi dintre insule Tdlchia, qi rizbescprin scama sublire a goligurilor pddurii de ulmigi selcii in capEtul de nord est al ei. Stdncos inafund, glefuit de gresia aspri a curentului celor

douS brale qi infipt ca un pinten in despicituralor, acest grind enigmatic, acoperit de mdlurinegre, mdnoase gi nisipuri fine, nu este altuldec6t Plcuiul lui Soare. Acolo. pe muchia luidinspre Dunirea Mare, descopir ruinele

enormelor ziduri ale "Cetalii".Sdphturile 9i cercetirile incepute cu

patru decenii in urmd gi continuate pind astizicu un devotament gi o pasiune cum rar |i-e dat sd

vezi, de cdtre un fiu al acestor locuri, arheologul

Petre Diaconu, autorul monumentalei mono-

grafii "Pdcuiul lui Soare", aparula sub auspiciile

Academiei RomAne au dat la iveald vestigiile

unei putemice baze navale bizantine din a doua

jumetate a secolului al X-lea, 9i pe cele ale unei

ageziri civile infloritoare din secolul al Xl-lea.

Bogdfia mtrrturiilor descoperite l-a determinat

pe reputatul istoric si avanseze cu indr2nealdchiar ipoteza localizdrii aici a controversatului

orag Vicina, aflat in mare strdlucire in secolele

XIII-XIV. Dupd pdrerea sa, faimosul centru

bizantin al bisericii ortodoxe cu "mul1i

locuitori $i un linut fertil, cu venituri insemnate

din "comerful sdu", unde genovezii descircau

stofe de lux, postav lombard li ftantuzesc' mAtA-

suri qi mirodenii din Orient, saci de in de Ca{Ia,

lemn cu esenp rara 9i care a dat mitropolili

Jdrii Romineqti, a "fiin1at intr-o insuld duni-

reani. Singura, de pe cursul inferior al Dunirii

i de Jos in pim6ntul cireia s-au gdsit urme de

i vieluire ce se potrivesc in timp, este Pdcuiul luii Soare". Aceasti convingere. greu de zdruncinat,

i i-a fost intarita lui Petre Diaconu Ei de publi-

i carea in anul 1978. de calre italianul Motzo. la

: Cagliari. a celui mai vechi portulanum referitori la Marea Neagrl din 1296 , in care se pre-

i cizeazA ci de la Sulina la Vicina sunt 200 de

imile italiene, a cdror valoare in kilometrii exprimd, cu aproxima{ie. distanla dintre Sulina

i $i Pecuiul lui Soare.

, Ceea ce nu s-a $tiut despre "Cetatea" de

i la Pdcuiul lui Soare este cd. in a douajumdtate a

i secolului al XIV-lea. ea a {ecut parte dintr-o for-i maliune statali necunoscuta pand in prezent.

i Aceasta strdngea intre hotare intreg collul de

i sud vest al Dobrogei cu agezdrile de pe malul

i Dundrii gi cele din jurul lacului Bugeac qi iqi

i avea "instituliile gi monedele proprii". Cel mai

i mare numdr dintre monedele bitute a fost

i descoperit la PEcuiul lui Soare. Aversul lori infEliqeaza un vultur bicefal. semn heraldici binecunoscut. in epocd. in Jara Romdneasci.

i Oragul Dristra. numit de multe ori in cronicile gi

I actele oficiale ale timpului 9i Tristria, care este

i in realitate unul gi acelaqi cu vechiul

i Durostorum din perioada romand, era capitala

i acestui teritoriu. Locuit in cea mai mare parte de

i romAni, legdturile lui cu Jara Romdneascd erau

i firegti, dintre cele mai trainice, fapt atestat gi

i prin documentele emise de Mircea cel Bltrdn,i care se intitula, printre altele qi "Tristrii Dominus". men{iune ce dovedeqte ci mica for-

: matiune statald fEcea parte din posesiunile

i inleleptului gi viteazului voievod...

i Pentru o clipd, prin inchipuire imi ful-: gerd imaginite unei posibile zile in oraqul bizan-

i tin. Casele par si fie pe punctul de a se pr6buqi

:sub greutatea ciorchinilor de oameni care se

i inghesuie la ferestre, pe balcoane, la ugi 9i

! innegresc comigele gi acoperigurile str vadd, care

i mai de care, vdnjosul cal acoperit cu damasc gri

I 9i verde gi pe cavalerul care a pitruns pe strdzile

1 sale. Tdrg plin de invdlmipeali, oddjdii, mhtd-

i suri. brocaturi, dantele, negustori avizi de

i arginli, izarvd, clerici, cdlugdri, canonici, epis-

i copi qi stareli, chipuri aspre de militari, siluete

92

@ STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) @

de cavaleri incurcati in pelerine $i taine; cai,caini, I5rani, brutari, fierari, seniori. Prinlul nousosit, la un han, pune in solnife pulbere de aur.

in portul Vicinei, cu debarcadere masive de pia-tr6. cobordnd, in trepte, in apd, o corabie veche,

veniti nu se Stie de unde, are pe fund balast de

aur. Aici se afle una dintre cele mai mari cresce-

torii de cai, dupd care se dau in vdnt cavaleriiplini de ambilie, dar mai ales pelerinul intrat inacea zi in cetate. Un birbat cioplit in granitparci. avdnd pdrul lung gi barba rogcatd.

indemdnatic la arme, incdpdlAnat, rdbditor. chel-

tuia cu mlrinimie, religios. mdnca din tacimuride argint, era banuitor ca orice om umblat, pose-

da arta de a amdgi gi de a-i guvema pe ceilalli,de a seduce femeile, umbla pe strdzi invegmin-tat in catifea lesute cu fir de aur. Trosneau greoi

copastiile; corlbiile sosite de aiurea dideau lamal; marinarii qi soldalii de pe ele trdgeau la

vele, le stringeau pe catarge; copiii alergau

buluc in marginea apei; marinarii imbiau lumea

cu diademe pentru prins pirul, fluiere dinghiocuri de melci marini, cu hermine qi mantiide purpuri, giuvaieruri, centuri de aur, brole,perle. Se descdrcau m6gari incdrcali cu burdufu-ri cu mdsline. sipete cu mdtisuri, vinuri dinSpania 9i Gasconia, 9i multe, multe alte produse

stranii gi variate din Africa ori din Orientul inde-

plrtat. Necunoscdtorii intrebau uluiqi: cine sunt

ace$ti marinari?! $i raspunsul venea. pe neresu-

flate. invariabil: "Genovezii!!?? Genovezii!!??"

De cite ori ajung in acest coll de lume.

de unde-mi trag stirpea, incerc pe ldngd un sen-

timent de bucurie totald, in aceeagi masura liunul de nelinilte, fiindcd simt cd nu-mi va fi de

ajuns o viali intreagd pentru a-i patrunde pe

indelete rosturile, pentru a md setura pe deplinde mdrelia desdvdrgitd a priveli$tii lui. $i tot de

atitea ori prospelimea avalangelor de lumind,sub ameninlarea cirora igi petrece exislenla.vastitatea pddurilor, cerului gi apelor lui imi iau

definitiv in robie sufletul, redegteptdnd in mineparcA o mare orchestrd. Prin ochii minlii, jefuilide himerele qi transparenla unei asemenea

nemirginiri, mi se degird atunci depdrtatelechipuri qi pove$ti ale copiliriei:

"Plugarii din neamul maici-mi: sensibili,meditativi. temetori, statornici. ancestrali;

liranii din neamul lui taici-miu: pntimagi. iu!i,mAnioqi, tragici, liudirogi. sdraci. mai pufinumblafi pe la gcoli, iscusili, ironici. Vigoarea gi

a unora gi a altora uime$te. Bdrbafii sunt demni,luptdtori. rezistd pAnI la capdt in orice con-fruntare, chiar dacd rdmdn singuri. Femeile lor,

tot atat de "o1elite", gtiu la fel de bine si gi

iubeasch se zice despre ele cd atunci c6nd fac

dragoste sunt ca o stepa in flaciri , dar sd gi

mAnuiascb securea gi fierestraul, sd traga la

vdsle. sa coseascd gi sd secere. sd pescuiascd gi

sI vdneze: la Gura Canliei o ceatd de mocani

voinici, treculi ftrd veste. pe o noapte de catran,

inot, de dincolo, din Balta Jdrii, se taie cu turciipentru nevestele 9i fetele lor furate. $uvoiulinspumat al singelui spald gleznele cailor, iar

locul aga-i rdmAne numele . Canli 'ins6ngerat.

Derd vale; treizeci de blrbali in straie muieregti

ori in piei de caprd, zugrivili cu tdciunele pe

obraji sau purand me$ti. lumea le spune cuci -

ioacd halucinant, singuri, in tdcere, prin aburul

din marginea incendiatd de maci, a lanurilorcrude de gr6u. Voinicul grupului line in min[ o

spadd de lemn. Cucii mimeazi o bunE dispo-

zi1ie. cdnti qi tropdie zgomotos qi se iau cdteo-

data [a harl5 cu cei pe care-i intdlnesc in cale; pe

ceair, un cioban mut. din Galip, igi reazimdcapul de o piatre crescuti din pnmrint, 9iadoarme. Cdnd se treze$te, incepe sd vorbeascd.

Vestea cade ca trAsnetul peste sat gi de la mic, la

mare, dau buzna in jurul lui si vadn cu tolii mi-nunea dumnezeiascd. Credinciofii cuprind piatra

tAmdduitoare, intdi intr-o cEmdrup de rugtrciuni,

apoi in jurul ei se ridicd un schit, pentru ca mai

tdrziu sd se inalle Manastirea Dervent; alaiuri de

nuntd zboard prin Valea Licinei, peste Dundrea

inghetatd, dupd mirese, spre lalomila, gi nu se

mai intorc de acolo din neguri niciodat5;moruni negri albdstrii, de cateva sute de ocale,

asemenea unor butuci prelungi, scdnteietori Ei

insufle1i1i, se zv6rcolesc, spulberind nlprasnicsloiurile slhrgitului de iarn6, prin cotloaneleinundate ale Cetatii, incurcati in setcile de

mdtase ale regilor Dundrii, cum sunt cunosculi

93

pescarii Si barcagiii romdni turtucdieni din nea-

murile lui Vane, Gavgagiu 9i Caragea; dupd

Pagti, oameni mititei cdt o palm5. din lut, insicrie de papurtr, cu luminiri aprinse in colluri,retecesc noaptea pe ap5 in voia curentului;Anghelina lui Topuzu, goald. vara dinspre ziu5,prin porumburile fragede. inlhgurata cu un $arpepeste coapse, se scalda in pulbere de stele clzd-toare. Costici Cimpoca sergentul venit pe jos

din prizonierat tocmai din Olanda se linemortiq dupE ea qi c6nti straniu dintr-un fluier s-

alunge garpele gi si iubeascd femeia: Picarici gi

Ricd liganul, cu prdjinile de salcie ale undilelorla spinare, mdnjili din creqtet pdn5-n tllpi de

soarele lui cuptor Si tulburali de o misterioasiftg5duial5, cutreierd billile qi spun, celor int6l-nili in cale, ctr mreana verzuie cu cercel de aur .

Dina Sindina , crescuta de colonelul de avialieDamian in japga de la mogia sa gi rlpiti de

ziporul din primivarh, li s-a ardtat in anafor, la

Cetate, 9i numai lor le-a destdinuit cind 9i cumse va lisa prinsi pe lunl plinA in noaptea

cuvioasei Macrina, cu nuia de sdnger gi strund

de pdr din coad6 de mdnz aluniu, neinlircat, cu

ac din iadeq de egretd, iar ca momeali numaigreieri albi, tavalili prin polen de sulfind qi roud

ne-nceputii altminteri nici pomeneali sd punh

mAna pe ea gi pe recompensa colonelului: doiponei roibi de Abisinia; la reniile din coada

puiului de insuld Aurora iese, in amiaza mare,

din afund, vaporul pimAnstit, cu zbaturi, 9iumbl6 in sus gi in jos printre ostroave gi liuie de

|i se face pirul mdciucd 9i nu-l zdregte nimeni;enigmaticul student Uctep Uidivo, fduritorul de

visuri, in vacanlA, vdrAt pdnn la piept in apl, lamijlocul albiei scdzute, in dreptul gurii braluluiIordan Cdlin, dis de dimineald, scoate nisip cu

lopata in barcd gi-l vinde, mai pe nimic, la cine

se nimereste, in sat.

Odatd treaba isprlvitd, coboari pe mal [a

Zdton, se despoaie, se unge cdt ii de lung cu

nimol gi se rostogole$te prin pudra fierbinte a

dunelor, se ridici apoi in capul oaselor gi

invdluit intr-un potop de vdpaie, piere in incil-ceala rugilor dupa tel6nila de Dia, nepoata

paznicului de la geamanduri, leronim. nemaifi-

@ STEAUA DOBROGEI a t0ani(t999-20o8) ffi

indu-gi siegi stipiin, inchipuindu-se de aur. Diabate gi ea pidurile, ca o apucatii, de una singur6,se geseasce iarba fiarelor. Iarba e auroasi sau

argintie ori rogie la culoare. Cdteodattr chiar nea-gri. Noaptea ca para focului. iar la lumina soare-

lui . verde. de o poli confunda ugor cu celelalte.

Cine o vede se face ndzdrivan, pricepe limbatuturor dobitoacelor. peserilor 9i florilor. Cine oculege gi gi-o pune in scilditoare, rimAne tdnlr gi

nu cunoa$te moarte; $i cete altele pe care nu $tiudacd e locul 9i timpul acum si le destiinui".

Prldat de fantasmele copiliriei, aici, lamarginea de prdpastie albastri, de la Dunire, a

podigului, unde oamenilor le-au pl6cut, de cf,ndse gtie. intAmpldrile tainice. nemirturisita mea,pdni acum, bdnuiala cI Dobrogea iqi are po(ileei secrete prin care lesne se poate trece "dincolo"in intimitatea fosforescentti a galaxiei, devinecertitudine. Una dintre ele, desigur cea mai pe

potriva sufletului meu, este Pic uiul lui Soare.

La el md reintorc cu fiecare anotimp,biruit tot mai pustiitor de chemarea unei iubirifErd seamdn. Pridvor al vegniciei, cu el incepepicitura mea de cer. Sub viforul de lumind alacestui cer binecuvdntat, descilecltorii mei -Frani Si mocani ardeleni din neamurile luiBanu, Soare gi Giliceanu au ingenunchiatf6cdndu-9i larg cruce. Aceeaqi fascinalie md finede o viald pi pe mine intr-o captivitate stator-nicd. De peticul acesta de azur fdrd egal, miste-rios gi subtil, a cirui frumusete te soarbe, sunt

legate de acum, cu tot ce au esenlial, fdptura,viala mea. $i nici nu mai Etiu dacd, in afara ori-zonturilor lor diafane. ele ar mai putea avea

vreun sens. intre vastele-i oglinzi, o stare inten-sd de minunare imi devori neliniptile Ei-mipotoleqte nevoia dc puritate qi profunzime,nevoia de autodefinire. Ispita ndvalnicl gi asprd

de a-i trai cu fervoare splendorile vtrzute gi

nevdzute, igi afla in mine, aici [a Ptrcuiul luiSoare, suprema implinire. $i poate niciodat[ ca

in acele clipe nu mai simt atat de fericit, nu sunt

atAt de aproape de sdmburele inefabil al

lucrurilor.

t volum, edilia q ll-a, revdzutd $i oddugitd, in atrs deoporilie la Editura Paralelq '15

94

STEAUA DOBROGET O t0ani ( t 999-2008)

invAlAnaArurul puBLtc DrN JUDETUL TULcEA1878 - 1928 0

Mihai ALBOTA

DupI anul 1878, invtrtimdntul romdnesc dinDobrogea a fost organizat in baza Legii din 1864, Lege

carc prevedea:

- caracterul umanitar al intregului invtrlimint;- qcoaltr unicd pntru intregul popor;

- invtrltrmdntul public qi invtrpman$l privat

organizat in qcoli primare, secundare qi superioare ;

- unitatea gcolilor primare de Ia oraqe ;i sate;

- egalitatea in drepturi la invtrlSturI pentru

ambele sexe:

- dezvolarea invilimintului tehnic profesional;

- necesitatea pregltirii pedagogice a tuturor

celor care lucreaztr in invdlimint;- obligativiatea ocupdrii posturilor prin concurs;

- drepturile cadrelor didacticel

- poala primar,I obligatorie qi gratuiti pentru

toli copiii, indiferent de sex, in vArsttr de 8- 12 ani, cu

precizarea ctr nu pot pdrisi qcoala pintr la absolvirea

celor 4 clase;

- gcoli de biieli, Ecoli de fete.

in clasele primarc se studiau: citirea, gramatica,

rcligia, istoria 1trrii, dreptul administrativ al Rom6niei qi

igiena, o atenlie deosebiti acorddndu- se scrisului.

Invilitori erau numili provizoriu pentru un an

gcolar de cltre prefectul judelului, la propunerea revi-

zonrlui qcolar.

La concurs, conform lrgii din 1864, pentru

ocuparca unui post de invtrlitor, putea opta oricr ceti-pan, care dorca, nepundndu- se nicio condilie de studii.

Concursul consta in verificarea cuno$tinlelor

elementare la disciplinele obligatorii pentru instruclia

primarl.

La numirea inviltrtorilor se avea in vedere, nu

studiile, ci politica pe care o fac, ce rude sus puse au...

Unii min\trii refuzau titularizarea pe post a invtrlitorilor,pintr c6nd ace$tia nu se duceau str se inscrie in partidul

recomandat qi achirau cotizalia pentru anul in curs.l

Pentru ctr legea din 1864 avea multe lacune,

incepind cu anul 1866, la intervale foarte scurte de timp,

se prczentau proiecte de imbuntrtdFre a acesteia, astfel: in1866, I. Shat propune un proiect de lege, in 1869, AL

Crcfescu alt proiect, in 1870 apare proiectul lui P.P.

Carp, in 1872, proiectul lui Cristian Tetl, in 1876,

proiectul lui Titu Maiorcscu, in 1881, Vasile Contepropune un proiect de Reforml a invdlimintului, in1886, D.A, Sturdza vine cu un alt proiect, dar, nici unul

dina ceste proiecte nu a fost aprobat de puterea legisla-

tivi. Abia in 1893, se aprobi proiectul propuse de lbkeIonescu, intitulat:,,[€gea invitimantului primar, normal

primar'. Printre altele, proiectul aducea ca imbunittrliriurmitoarele:

- pregdtirea in qcoli normale cu durata de 4 sau

5 ani a invtrlitorilor pentru sate qi oraqe;

- mixtarea invtrtimAnrului primar;

- organizarea Scolilor in ctrtune, a qcolilor pri-

mare inferioare, qcolilor primare superioare, polilor pri-mare complementare qi a gcolilor de reptilie;

- infiinlarea qcolii de aplicalie pntru pregtrtirea

pedagogictr a invtrlitorilor.

. in qcotile din ctrtune se preda o zi sau doutr psiptimAntr de cdtrc invildtorii de la qcolile inferioare sau

superioare din localittrlile cele mai apropiate. Prin

aceasttr lege se prcvedea ca plata invtrltrtorilor str se factr

de ctrtre stat sau primtrrii.

in 1896, legea lui Take lonescu este abrogatil,

fiind inlocuiti cu ,J.egea invilimdntului primar, primar

profesional qi normal primar" a lui Petru Poni.

La proiectul acestei legi au colaborat: Spinr

Haret, Titu Maiorescu, AI. Odobescu, I. Negruzzi,

lonescu Gion $i Ioan Givdnescu.

Spiru Haret s-a implicat cel mai mult inrealizarea proiectului Ei tot el l-a prezenat in Parlament

La aceasti lege, in perioada cit a fost ministru al

invlltrmdntului, Spiru Haret a flcut o serie de completiriin anii t901, 1908 qi 1909. Aceastl lege a durat pintr-n

1924, cdnd a fost ?nlocuitl cu Legea lui C. Angelescu!

denumiti:,,Legea invdldmdntului primar uniar, obligato-

riu qi gratuit". Tot in anul 1924 a fost promulgat{ qi

Legea invdlimdntului primar normal (pdagogic). inperioada la care ne referim invitimdntul s- a dezvoltat inbaza legilor iniliate de Spiru Haret. ,tegea invtrgimAntu-

lui secundar qi suprior" din 24 martie 1898, intrtr in

95


vigoare la I aprilie, acelaqi an, ,,[2gea invIlimintuluiprofesional" din 27 martie 1899, aplicati din 1901.

Aceasttr lege reflecta necesitatea de culturtr qi pregtrtire

profesionald impuse de societatea romineasctr in plini

dezvoltare, dind invtrltrmintului rominesc profesional o

noud orientrre. Legea prevedea infiinlarea cursurilor

serale Ei de strrbdtoare printre ucenicii din fabrici Ei ate-

lierc. ,J,egea asupra inv6limintului primar qi normal pri-

mar" e votati in iulie 1900. La 9 iulie l90l este votati

Lrgea lui Spiru Haret prin care qcolile elementare de

meserii se vor dezvolta in raport cu tendinFle $i resurse-

le locale, ca urmare a acestei legi fiind inhinlate Scolile

elementare de agriculturl. I.: 5 decembrie 1904, min-

istrul Spiru Haret prezinti in Adunarea Deputalilor

,Irgea invlfimantului privat", lege ce este aprobati.

intre lzl 16 iulie l9l0 are loc la ConstanF, tn

prezenp a peste 1500 invd$tori qi a lui Spiru Haret, cel

de al VII- lea Congres al invi[dtorilor. Congresul a pus in

disculie programa invilim6ntului primar, orarul qi man-

ualele qcolare, qcolile de adulli qi imbunltilirea stirii

materiale a invd!{torilor.

Prin legile haretiene se deschid perspective noi

in dezvoltarea ulterioarl a invl$mantului romdnesc. De

altfel, opra legislativl a lui Spiru Haret este in esenli o

sinteztr novatoare a celor mai bune tradilii ale legislaliei

qcolare rom6neqti, o punere de acord a invdllmdntului

rominesc cu cerinlele RomAniei din acea vreme, in strdn-

sd corelalie cu elementele novatoare ale pedagogiei con-

temporane lui. Pe Spiru Haret il gdsim in 1879 inspector

in minister, intre 1883- l8S4 revizor general Ecolar, intre

1885- 1888 secrear general in Ministerul Instrucliunii Ei

Cultelor, ti apoi ministru in perioada I martie 1897- I

aprilie 1899; 14 februarie l90l -22 decembrie 1904 fircspectiv 12 martie 1907 - 28 februarie 1910. Ideile lui

spiru Haret privind organizarea, scopul 5i rolul

invtr$mintului in societrte, sunt valabile;i in prezent.

Cit a fost in funclii de conducere a invilimintului, Spiru

Haret a acordat o atentie deosebiti organizdrii i;i dez-

votttrrii invl$mintului din Dobrogea. Dupd Rizboiul de

Independen$ de la 1877 qi revenirea Dobrogei in cadrul

statal romdnesc, invllimintul public nu va mai fi o pro-

blemi a populaliei romdneqti, el trecind sub conducerea

statului. in 1902, Spiru Haret, alituri de oficialitilile

tulcene, semneazd Actul de incepere a construcliei

primutui local pentru actualul colegiu dobrogean ,,Spiru

Harct". Localul a fost demolat in [970, penuu a se con-

strui aripa de sud cu 9 sdli, din care trei laboratoare' in

acest fel realizandu-se proiectul din 1925 al arhitectului

Gheorghe Britescu.

Cu toati lipsa de localuri pentru poli, a invd1tr-

torilor calificati, din primii ani ai Administraliei

romdneqti in Dobrogea se infiinleazd mai multe qcoli.

invl(dtori din Moldova, Transilvania qi

Muntenia vin si sluleascd in scolile romdne$ti care i$i

deschid po4ile in judelul Tulcea.

Vasile Helgiu, fost revizor qcolar al judefului

Constanta, in articolul ,.Scoala romineascd in curs de zl0

de ani 1878 - l9l8'. arati ci numai in prioada 1878 -1889, in judelul Tulcea au fbst infiinlate 57 de gcoli pti-

mare la sate gi l0 in oraqe.

Din lucririle: ,,Dobrogea in pragul secolului XX'de M.D. Ionescu, ,,Dobrogea cincizeci de ani de via1tr

romdneascd", ,,Scoala Romdneascd in decurs de 210 de

ani", autor Vasile Helgiu, precum ;i din monografiile

multor unitAli de invdfimdnt, documente existente in

Arhiva Inspectoratului Scolar Judelean, Arhivele

Nationale ale Directiei Judelene Tulcea qi din experienla

celor 47 de ani in slujba invdtlmintului tulcean, incerc sd

redau in aceasti lucrare, ci( mai fidel, starea invi$mdn-

tului romdnesc dina cest coll de tari, de la inceputuri

pini in anul 2007, anul integririi Romdniei in Uniunea

Europeanl.

in judelul Tulcea, in localitilile existente la infi-

inlarea acestuia, dupd 1878, p0nd in 1928, au fost infi-

inlate icoli primare, profesionale, secundare, pentru

instruirea ;i educarea copiilor.

in renafterea culturali a judelului un rol primor'

dial trebuie si- I aibl;coala. Regele Carol I spunea atunci:

,,$coala este insu5i viitorul 1irii", cerdnd Parlamentului sI

manifeste o griji deosebiti pentru dezvoltarea Dobrogei.

$coli infiinlate in judelul Tulcea, in perioada

1878- 1928:

Comuna Asishiol , cu satul component Sabangia.l)$coala din Agighiol a fost infiinlati in anul

1874; tocalul ;colit se construieqte in 1892. Primul

invi$tor a fost C. Caraman, absolvent de EcoalI normaltr

la lafi. $coala era mixtd de Ia inceput 6i era impropri-

etlriti cu l0 ha de pdmint. Aceea;i suprafa$ avea r;i

;coala din Sabangia, infiinlati in 1880. in cele doud gcoli

erau inscri;i 180 de elevi. Fiecare qcoall avea elevi

romdni ;i bulgari. in t89l se construieqte primul local de

gcoali la Sabangia.

2) Comuna Bestepe, sat component Victoria (pintr in

1964 s- a numit Pirlia).La Ber;tepe, ;coala s- a infiinlat in 1879' Primul

invltltor a fost Ion Done, absolvent al $colii normale din

96

@ STEAUA DOBROGE! a loani (t999-2008) @

Iaqi. in anul 1900, Scoala avea 84 de elevi qi era impropi-

etiriri cu 20 ha de pimint. in 1879 se infiinleazd qcoala

din Victoria. La inceput era frecventati de 58 de elevi qi

functiona intr- un local inchiriat. in 1968, Ecoala

funcliona cu clasele I- VlI, avdnd 2l elevi in clasele I-IV qi 53 in clasele V- VIIL Migrarea populaliei spre oraq,

scdderea numdrului de copii a dus Ia desfiinlarea qcolii

inainte de 1989, copiii din acest sat fiind qcolarizali la

Nufiru.

3) Comuna Mineri (s- a numit C6qla pdnl la 1968)

inainte de 1878 se flcea carte la Ci;la. invIli-torul adus de locuitori era un cilugir pe nume Ghedeon,

tocalul gcolii hind o fosti circiumd. Ghedeon folosea

metode ,,barbare" in invllarea copiiloq fapt ce a determi-

nat ca elevii sd plrdseascd gcoala; in loc sI meargi la ore

se ascundeau prin balt^{ sau pe cdmp pentru a nu putea Ii

gisili.in 1879 se infiinleazd qcoala din Mineri, primul

invdldtor hind [.C. Brltescu, absolvent al Institutului

Pedagogic ,,Vasile Lupu" din la;i. Este tatil academi-

cianului Constantin Brdtescu, geograf, qi al arhitectului

Gheorghe Britescu, figuri proeminente ale judetului

Tulcea.

Despre Constantin Brltescu, Simion Mehedinli

spunea:,,Putem afirma, IIrd teami de eroare, cI de la

Herodot, plrintele istoriei, geograhei qi etnografiei,

nimeni nu a privit cu mai mult interes qi cu mai multl

inlelegere linuturile Dunirii de Jos, decit geograful qi

etnologul Constantin Brdtescu".

invititorul C. Britescu a reugit si adune copiii

de prin locurile unde se ascundeau r;i si- iaduci la

q.oaU. in 1883, la Mineri era o qcoal5 mixti. in 1900,

qcoala era frecventati de 42 de elevi. $coala poseda l0

ha de pimint.4) Comuna Guloi, sat component M. Kogdlniceanu (s-a

mai numit Enichioi, Satu Nou pinl-n 1908).

in 1880 ia fiin$ gcoala din Cataloi, cu 107 elevi

qi 2 invititori. in l88l s-a construit primul local de

qcoald. Elevii erau romdni, italieni, nemli qi bulgari in

procente aproximativ egale.

Primul invtrlitor al qcolii a fost N. Neicu,

absolvent al qcolii normale, venit din pa4ile Sibiutui.

in satul M. Kogdlniceanu, gcoala s- a infrinpt in l898 in

1900 avea un invtrldtor qi frecventau qcoala 59 de elevi.

Primul locat de qcoald construit in 1900 a fost cedat dis-

pensarului uman, dupl ce a fost construit localul actual.

in comuna Cataloi a avut sediu Plasa Tulcea.

5) Comuna Frecdtei.

componente: Nuftru (care s- a

Scoala s- a infiinfat in 1882. a funclionat la

inceput in aceeaqi clidire cu primiria pdnd in 1898, cind

s- a construit primul local de qcoall, existent gi inprezent. Primul invdldtor a fost Vasile Popescu, absolvent

al gcolii Normale din Bucureqti. in 1900 frecventau

cursurile gcolare 52 de elevi. $coala avea in proprietate

l0 ha de plmdnt.

6) Comuna urbani Mahmudia. sate componente B tenii

de sus (fost Canasuhatu de sus) qi Gorgova.

in Mahmudia gcoala s- a infiinpt in 1879

Primul invdlitor a fost Radu Topor, absolvqnt al $coliiNormale din Galagi. in 1900, qcoala era mixtI, avea doi

invlgton gi 142 de elevi, dispunea de l0 ha de pdm6nt.

in cele doui sate cu populalie de pescari, care locuiau in

corturi, nu existau la acea dat^tr;coli.

1) Comuna Malcoci. sate

mai numit: Prislav pdnd- n 1908, Regina Maria 1908'

1948, Ada Marinescu 1948- 1964), Ilganii de Jos, Ilganii

de Sus, Romula (dispirut prin includereain satul NufIru)

Ei Partizani (care s-a mai numit Principele Carol, pini- n

1948).

La Malcoci, $coala s- ainfiinlatin l8?9, nu avea

local propriu. Primul invdfltor a fost lon Popa, absolvent

al qcolii normale. in l89t s-a construit locatul polii, dati

la care qcoala era incadratd tot cu un invllitor qi avea 60

de elevi.

La Nufdru, fcoala s-a infiinlat in 1879 qi

funcliona cu un invdtitor qi zl0 de elevi. Prima qcoala

construiti a fost transformati in cemin cultural. Actuala

clddire este construitl in 1959. $coala dispunea de l0 ha

plmint. in celelalte localitili nu erau qcoli, toate avend

foarte pulini locuitori.

8) Comuna Valea Teilor. (Meidanchioi pinl- n 1968)

$coala s- a infiinlat in anul 1883. La inceput a

funclionat in aceeaqi clddire cu primlria. Primul invdp-

tor a fost Elena Caranghel, abolventi a doua clase secun'

dare. Construclia qcolii s-a realizat in anul 1899, avind Ei

locuin$ pentru director; in acest an au fiecventat

cursurile 67 elevi. $coala poseda l0 ha de pdmint.

9) Comuna Murighiol, sate componente: Dunivtrtu de

Jos qi Dundvtrlu de sus. in aceste localitili invlltrmAntul

in limba romdnl incepe din septembrie 1959. La

Murighiol era o qcoali cu limba de predare in

ucraineanl, iar la Dundvdlu de Jos qcoali cu limba de

predare rusi. Aici veneau qi copii din Dunlvilu de Sus.

$colile posedau cite l0 ha de pdmdnt.

l0) Comuna Niculitel

in 1879 se infiinleazl qcoala primari de biieli,

97

ffi STEAUA DOBROGET a l0ani(1999_2008) @

primul invilitor fiind Ludovic Nichifor, absolvent al

$colii Normale din BucurcEti, venit din Muravlevca

Bolgradului, iar in l88l se infiinleazi qcoala de fete,

avind ca invtr1trtor-pe Elena Ludovic, absolventtr a qcolii

,,Elena Doamnd". ln 1881, cele doud pcoli erau frecven-

ate de l7l elevi gi posedau l0 ha plmdnt. $coala dis-

punea de o bogate bibliotecE cu cele mai de seaml opere

literare pi qtiinlifice ale vremii (invillmAnt rominesc la

Niculilel se fiicea de pe la 1850, cum menliona lon

Ionescu de la Brad, cu invilitori pldtili de locuitori, care

erau dasctrli la biserictr sau cdlugtrri la mdnistirea Cocoq.

I l) Comuna Parcheg

in 1899, s- a infiinlat qcoala, cu 38 de elevi, un

invilitor; a funclionat intr- un local inchiriat la inceput.

Avea in proprieate l0 ha de pIm6nt.

Sat component: Iazurile.

12) Comuna Valea Nucarilor (s-a mai numir Opcapi.

intre 1729- 1805, Sarighiol de Vale 1805- 1934, I.c.Duca 1934- 1956)

$coala s-a infiinlat in 1881, primul invdgtorfiind Vladimir Popovici, absolvent al gcolii comerciale

din Galali. Construclia localului pentru qcoald s-a real-

izat in 1887. la Iazurile (Calica p6nd- n 1960) qcoala s-

a infiinlat in 1880, primul invtr15tor fiind Ecaterina

Popovici, absolventi a unei clase de gimnaziu. in 1900,

cele doui qcoli aveau 125 de elevi qi posedau fiecare c0te

l0 ha de ptrmint.

l3) Comuna Sarinasuf. sate comDonente: Ploou (Bei-

bugeac ptrntr- n 1964) ti Colina (Caraibil pAntr-n 1964)

$coala din Sarinasuf s-a infiinlat inctr de la1867, cu invilitorul Nicolae Delighioz, adus de locuitori

de la Ismail. Construclia Ecolii s-a realizat abia in 1898,

cAnd invtrltrtori erau so1ii Sultana !i Gheorghe Baciu. La

Plopu qi Colina funclionau gcoli mahomedane. Toate

aceste gcoli aveau in proprietate cite l0 ha de ptrmint.

14) Comuna Plauru (s-a numit Satu Nou qi

Lasctrr Catargiu), sate componente: Ceatalchioi, Sllceni,

Mila 23 (Principele Mircea), Pardina, Ptrtltrgeanca,

Tatanir precum Ei doutr localitili dispirute: FinrinaDulce Ei Principle Ferdinand situate pe grindul Stipoc.

La I 900, Mila 23 era un cltun cu trei case qi I 2 persoane,

carc se ocupau cu pescuitul. Nici una din aceste localitilinu avea Ecoall. De- a lungul anilor, au fostinfiinpte qcoli

in toate satele, gi in Silceni, sat aptrrut in aceasti zoni a

Deltei; dar in urma inundaliilor din perioada l97G 1974

gi migrtrrii populaliei sprE ora$, s- au desfiinlat polile din

Talanir, Plauru, Strlceni qi Ptrtlilgeanca. in 2006,

funclionau qcoli cu clasele I- Vll la Ceulchioi, Mila 23

qi Pardina.

15) Comuna Somova

in aceasL{ localitate, ;coala s- a infiinlat in1879, primul invdlitor fiind $tefan Voinea, absolvent al

Scolii Normale din Bucureqti. in 1900, frecventau gcoala

150 de elevi, erau 2 invllitori, qcoala poseda l0 ha de

ptrmAnt.

16) Comuna Telita. sate comDonente: Posta si Sarica

(dispirut)

La Telip, qcoala se infiinleazi in 1883. Primul

invilitor a fost I. Mateescu, absolvent al gcolii normale,

venir din Tirgu Jiu. in primul an, au frecventat cursurile

23 de elevi. Scoala a fost improprietiriti cu l0 ha de

ptrm6nt.

La Poqta, qcoala s-a infiinlat in lg0/. Lainceput, cursurile qcolare erau frecventate de 37 de elevi.

l7) Comuna urband Chilia Ve-che (s- a numil Licostoma

in timpul ocupaliei grece$ti, Achillea in timpul stip6niriigenoveze qi kki Kili sub ocupalia otomantr)

$coala a fost infiinlati in 1879 qi era fiecvenattrde elevi romAni qi ruqi. Primii invdltrtori au fostConstantin Popescu qi C. Mlgureanu, absolvenli ai

$colii normale din Bucureqti. in acelaEi an, s- a infiinptaici 5i ;coala de fete, avind ca invilitor pe Elena

Popescu, absolventi a unei $coli profesionale din Brtrila.

l8) Comuna Sfistofca, sat component: Periprava.

In fiecare sat era poald. Cea din Periprava -

infiinlati in 1904, iar cea din Sfiqtofca in 1910.

19) Comuna C.A. Rosetti (s- a numit qi Satu Nou), sat

component, Letea (alte denumiri: Litca qi Nedilchioi)in 1882, in ambele localitifi au fost infiinpte

$coli mixte.

20) Comuna Caraorman, sate componente: Crigan (s- a

numit Carmen Sylva p6ni- n 1948), Floriile qi Litcov,(ambele dispdrute).

$coala de la Caraorman a fost infiinlati in l88l,iar cea din Cri;an in 1909.

2l) Comuna lzvoarele, (alte denumiri: Alibeichioi pintr-

n 1923, Regele Ferdinand 1923- 1947, Ceneral Marcos

1947- 1948, Filimon SArbu 1948- 1964), sat Alba (fosr

Ac Cadina)

Primii invilitori la Izvoarele au fost Tbdor

Carpuz (1883), Olimpia Nicolae (1881- 1894'), Toader

Popa (1901- 1908) iar din 1910, Nichia Bonjug.,carescrie gi o monografie a gcolii 9i apoi infiinleazi primul

muzeu arfieologic din Tulca.La lzvoarele, $coall era din 1882, iar in 1894

frecvenau gcoala 58 elevi. $coala avea in proprietate l0I

98

@ STEAUA DOBROGET a loani (t999-20O8) @

ha ptrmint.

22tComunaTurda (alte denumiri: Armutli pdni-n 1923).

sat component Mihai Bravu (Camber, pdn6-n 1923)

La Mihai Bravu qcoala s-a infiinpt in 1887,

avea un invtrltrtor qi era frecventati de 54 de elevi. LaTurda se infiinleazi in 1896, iar local pentru qcoald se

rcalizruiin 1902. $coala din Mihai Braw avea in pro-

prietate l0 ha de pimdnt.

23) Comuna Atmagea

in localitate erau doud qcoli: o qcoall mixtdromineascd, infrinlatl in l8M, avea doi invdldtori, (pe N.

Negacinski, absolvent a $colii Comerciale din Galali qi

era frecventati de 64 de elevi) li o gcoali germand cu 20

de elevi. La poala romineascd, elevii aveau ore in pro-

gram Ei de limba germani. $colile aveau localuri proprii

qi erau in posesie hecare cu cite l0 ha plmdnt.

24) Comuna Nicolae Bdlcescu (alte denumiri: Baichioi

p6ni in 1923, Principele Mihai 1923- 1948) cu satul

component Iulia (Cineli)

Din 1881, in localitate funcliona o ;coali bul-

gdreascl, iar din 1899 se infiinleaztr qcoala romineascd,

fiecventati de 90 elevi, avdnd 2 invdlitori r;i t0 ha de

pdmdnt in posesie.

Primul invlldtor a fost Petru Dima, absolvent de

seminar, venit de la Ismail.

25) Comuna Beidaud, sate componente: Sarighiol de

Deal qi Nealimarea (Caildere)

in 1879 se infiin{eaztr qcoala de la Beidaud,

av6nd primul invilitor p Vas Flutur, absolvent al $coliiNormale din Galali, iar in 1883, cea de la Sarighiol de

Deal, avdnd ca invdldtor pe D. Dimofte, absolvent al

$colii normale, venit de la B6rlad. in cele doui qcoli erau

92 de elevi. invitdtorii erau pltrtili de stat. La acea dati,

NeatAmarea era un sat pdrisit de turci.

26) Comuna Lunca (Canli Bugeac). sat component

Visina (Pasa Cd a)

in 1880, se infiinleazd qcoala mixti la Lunca.

Primul invl;trtor a fost Eleonora Nor, absolventd a $coliiCentrale de fete din Iaqi. LaViqina, poala s- ainfiinptin1898. in acest an la cele doui poli erau inscriqi 120 de

elevi. Fiecare qcoali avea in proprietate c6te l0 ha de

p{mant.

27) Comuna Sllcioara (s-a mai numit Caramanchioi

pintr- n 1934, Vintili Brtrtianq inre 1934 - 1947 Ei 6

Martie, intre 1947- 1989).

$coala mixti s-a infiinlat in 1882, primul

invtrftrtor fiind Alexandnr Zlvoianu, absolvent al ftoliiNormal

"Carol F din Bucureqti.'

M.D. Ionescu in ,,Dobrogea in pragul secolului

XX", pag 367, afirmd ci qcoala s-a infrinlat in 1887, era

frecventati de 76 de elevi si poseda l0 ha de pdmint.Consider ci M.D. Ionescu nu are dreptate privind anul

infiinlirii. Vasile Helgiu scrie lucrarea ,,gcoala primarldin Dobrogea in curs de 40 de ani" cu 18 ani mai tAziugi nu cred cI nu cuno$tea lucrarea lui M.D. Ionescu.

28) Comuna Ceamurlia de Jos, sat component Caugagia

$coala din aceasti comuni a fost infiinlati in[879, era incadrati cu invilator 5i frecvenati de 57 de

elevil avea in posesie l0 ha de pimdnt.

29) Comuna Ceamurlia de Sus, sate componente:

Camena, Stejaru (Eschibaba), Vasile Alecsandri(Testemelu) qi Cerbu (Hagiomer pind- n 1968)

in comund funclionau 5 Ecoli.

$coala din Ceamurlia de Sus a fost infiinlati in1882, primul invir{tor fiind Elena Grecu, absolventi a 4

clase primare din Galali. in 1898 a inceput construclia

primului local de;coald. La Stejaru, qcoala a fost infi-intati in 1885, era incadrati cu 2 invllitori, prima

clldire, existenti qi in prezent, este folositi de grddinila

de copii. in perioad a 1970- 1972 din iniliativa directoru-

lui gcolii, profesor Gictr Gicd, qi sprijinul inimosului pri-

mar Nicolae Adam, s- a construit un local modem, cu 8

s{li de clasi qi un laborator.

[a Vasile Alecsandri poala s- a infrinlat in 1889.

La Camena, gcoala s- a infiinfat in 1884. Primul

invdl"itor a fost Ecaterina Popazu, absolventtr a $coliinormale ,,Elena Doamni" din Bucunqti, iar la Cerbu, la

1900 funcliona o qcoall cu un post de invtr1trtor. in cele 5

$coli erau inscriqi 189 de elevi. Fiecare qcoaltr avea inproprietate cite l0 ha de pIm6nt.

30) Comuna Ciucurova

in 1881, se infiinteazi $coala qi in anul 1882 se

numeqte invdlitorul llie $tefan, absolvent a 3 clase la

Preparandia Arad. Cei 60 de elevi inscriqi erau: romani,

nem[i $i ru$i. Ilie $tefan ajunge in 1885, comiw polarin Transilvania. $coala a fost impropriettrrittr cu l0 ha

pdmint.

3l) Comuna Enisala, sat component: Vistema

$coala din Enisala s- a infiinpt in 1882. Primul

invtr1trtor a fost Alexandru Alecu, absolvent al $coliiNormale din Galali. in primul an, au fost inscriqi 77 de

elevi. Din alte surse, $coala a fost infiinlatil in l88l cuun

numtrr de 66 de elevi gi poseda l0 ha de ptrmam Soaladin Vistema a fost infiinlati in 1908.

32) Comuna Rindunica (Congaz pintr-n l%4), satc

componente: L,trstuni (Hagilil pinl- n l9(i4 qi Sanr

99

re sTEAuA DoBRoGEI o lOani (1999-200s) #

Nou). locuinla pentru director) de primul ei director lon

in fiecarc sat era cate o qcoali. Cea din Satu Mateescu. El a reupit sd aducd la Scoald, in acele vre-

Nou era infiin1attr in 1887, cu local propriu construit din muri peste 250 de elevi. Urmitorul director Si irwdldto4,

1890. primul invtrtitor a fost Sofia Popovici, absolven ti Constantin Mateescu, ful primului director a aaivat 25

a $colii Secundare de fete din Iaqi. Din alte surse, qcoala de ani la Scoala din Saichioi. Dintr- un pruces verbal de

din Satu Nou s- a infiinlat in 1883.' inspeclie din 1923, reiese cd s,coala funcyioneazd regu'

$coala din Ldstuni s- a infiinlat in 1906, iarcea lat cu 5 postui de irwdldtori;i 716 elevi inscnpi. Se

din Rindunica in 1918. Fiecare qcoald poseda cdte l0 ha impune suplimentarea ru incd cel pu\in doud posturi.

dephant.Dinl925,;coaladinSarichioiafo*condusddetwdld.M.D. Ionescu in ,,Dobrogea in pragul secolu- torul Bobencu pdnd- n 1938. De la aceastd datd la con-

lui XX't afirmd ctr in cele 3 sate sunt poli, incadrate cu ducerea ;colii a venit invdldtorul Constanlin Gdvenea"

3 invilitori, frecventate cu 168 de elevi. (pictor, unul dintre cei mai mari maeEtri ai acuarelei din

33) Comuna Jurilovca (Unirea din 1985 pdntr in 1990) Romdnia).

la 1900 exista o $coal5 lipoveneasci. Elevii 37) Comuna Panduru (alti denumire: Potur p6ni' n

invllau, in slavona veche, si citeascd Ceaslowl qi 1929), sat component Baia (Hamangia)

Psaltirea in cadrul bisericii din localitate. Fiecare localitate avea $coald. La Panduru a fost

34) Comuna Nalbant, sat component: Trestenic infiinlari in 1880, cu 43 de elevi qi un invildtor, iar la

gcoala de la Nalbant a fost infiinlati in 1880, iar Baia, infiinpti in anul 1890 cu 79 de elevi r;i un invtr1i-

in 1882 s-a dat in folosin$ localul propriu. Primul tor Ambele gcoli aveau in proprietate cate l0 ha pemant.

invtr1trtor a fost D. C6{du, absolvent a 2 clase normale. 38) Comuna Slava Rusd, sate componente: Fan6na Marc

De la inceput, au fost inscri$i la qcoald 69 de elevi qi (Bag Punar pind- n 1964) qi Slava Cerchezd.

qcolii i sa rlat in posesie l0 ha pAmant . La FintAna Mare s- a infiinlat o Ecoal5 mixti in

[a Trestenic, ;coala s- a infrinpt in anul 1909. 1893, la inceput cu 24 elevi. Primul local de Ecoali s- a

35) Comuna Horia (alte denumiri: Ortachioi, pdnd- n construit abia in 1925. $coala avea in proprietate l0 ha

1923, Regina Maria, in perioada 1923- 1948), sat com- de pdmint.

ponent: Cloqca (Daurcea). ln Slava Rusd existau 3 ;coli. Cea romineasctr,

in monograha comunei Horia, autor profesor infiinlatd in 1898, finanlati de stat, a inceput cu 40 de

Ioan Corleancd, fiu al satului gi fost director intre anii elevi ;i un invitdtor, avea in proprietate l0 ha pdmdnt.

1969- ly:.} qi 1993- 2003, $ecizeazi cd la 1900 era Cele doud ;coli lipovener;ti aveau cite un invtr1trtor, care

$coaltr la Horia, frecventatd de 47 de elevi, invtrldtor fiind impreund cu elevii, in bisericd, citeau doar Psaltitea qi

preotul Sttrnescu. Primul invllitor a fost lon Mantu, Ceaslovul.

menlionat in documentele qcolii. intre l9l2- l9l4 s-a La Slava Cerchezd funclionau doud qcoli

construit clidirea, cu doud slli de clasl pi cancelarie. lipoveneqti ale celor doul secte, una dintre qcoli fiind

ln tlt+, poata a fmt improprietiriti cu l0 tra construiti in 1894.

pdmaft inliryil mtpaliei urco hlgale(l9lC l9l8),foala 39) Comuna Zebil

a fosinchisS, ca $i majoriatea gcolilor din zona de ocupalie. $coaltr la Zebil se flcea cu mult inainte de 1880,

36) Comuna Sarichioi invd$tori fiind dascllii qi preoti bisericii. Dupd <lascllul

M.D. Ionescu in volumul ,,Dobrogea in pragul Agachi, $tefan Constantinescu, cilugirul Serafim, in

secolului XX, pag.376- 377, prezintl localitatea astfel: anul 1880, se infiinpazi qcoala de la Zebil, cue a

,Comuna se compunea dintr- un singur sat, foarte fru- funclionat la inceput in aceeaqi clddire cu primtrria.

mos, curat qi regulat construit. Primiria 9i gcoala din Primul invilitor a fost D. Nilescu, absolvent al $colii

Sarichioi pot rivaliza cu multe primirii qi Ecoli bune din normale din Galafi.

unele oraqe ale Rominiei trans danubiene... in comuni Din ,,Monografia $colii primare din Zebil"'

existtr o fcoald lipoveneascd, cldditi in 1899, are 2 autor Neagu Botea, in perioada 1879- 1882, a funclionat

invlltrtori qi ?6 elevi, inpropietiriti cu l0 ha de pdminf'. la $coala Zebil $i invilitorul romdn Radion $chiopu.

prin alte documente, se afirmd: ,,O activinrea de seamd 40) Comuna Balabancea, sate componente: Ciprioara

s- a desfd;urat la ;coala din Sarichioi infiinlatd in (Geaferca RusI), Flore$ti (lslam Geaferca p6ntr- n 1964)'

1882, (cowtruclia localului realiutd in 1883, o datd cu Hamcearca qi Nifon (Jiganca pdnl-n l9l3)

100

@ STEAUA DOBROGET O l0ani (t999-2008) ffi

in anul qcolar l92O- lgzl,frecventau $coala l15 copii,

dintre care 67 erau clasa I. La sfArgitul anului, 20 dintnei au rimas repetenli.

a3)esrnuaesucLa I aprilie 1879, s-a infiinlat qcoala

romdneasctr de biieli, av6nd ca invi$tor pe EftimieVdlcu. Al doilea post de invipitor, pentru elevii bulgari,

era delinut de Panait Stanciofl venit in Cerna inainte de

1878. invllimdnt rom6nesc la Cema exista pe l6ngd bi-sericl, inainte de 1878. Localnicii iqi amintesc ctr sub

ocupa[ia otomantr era un invilitor Dumitru ctrruia i- au

urmat dascdlii Petru Popa qi apoi Drlgan Nicolae. Panait

Stancioff nu dorea dezvoltarea qcolii romdneqti qi

ldmurea plrinlii sd-Ei inscrie copiii la qcoala bulgireasci.

in aceasti situalie au avut cefiuri intre el qi invtrltrtorul

roman Eftimie Valcu. Pentru aplanarea situa[ei, Eftimie

Vdlcu se transferi la Ecoala Pecineaga qi ii succede la

$coala Cerna invl[-{torul Vasile Popescu, care absolvise 4

clase la $coala Normall qi 4 clase la seminar Acesta era

un om dinamic, ,destoinic", cum il apreciazd profesorul

Mihail Brudiu, autorul Monografrei $colii din Cema,

monografie apirutî in anul 1979. Din iniliativa acestuia

s- a consfiuit qi primul local de qcoald, s- a dotat cu

mobilier qi material didactic Wolar. Scriitorul Panait

Cerna, fiul lui Panait Stancioff, a fost elevul invtrltrtorului

Vasile Popescu.

in 1884, se infiinleazi la Cema qi o $coaltr de

fete, avind ca invd[itor pe Casandra Constantinescu,

absolventi a qcolii secundare din Galali.

in urma apariliei legii lui Take lonescu din

1893, in 1894, cele doud scoli din Cema se unifici for-

mdnd qcoala mixti.Din iniliativa invdldtorului Vasile Cuatu, in

1900, se construieEte al doilea local de qcoaltr in Cema.

Dupd rlzboiul din l9l6- 1918, abia in 1922, qcoala din

Cema iqi va relua activitatea in condilii normale. in 1924,

din cei 176 de elevi inscriqi au promovat 153. in acea

perioadl, invdltrtorii care au rtrmas in memoria locuito-

rilor au fost: Mihail Bonjug, Gavril Cuatu, Mircea Vlad.

De la inceput $coala Cerna a fost improprietirit[ cu l0ha de pdm6nt.

tl4) Comuna F6ntina Oilor (s-a numit Coium Punar

pAmd- n 1964), sate componente: Dorobanlu (Ai Orman

pdni- n 1948) qi Meqteru(Canat Calfa p6ntr- n 1964)

La Dorobanlu qcoala s- a infiinpt'in anul 1881,

cu elevi din ambele sexe, iar la Meqteru qi Fintina Oilor

Ecolile s- au infiinpt in 1898. in 1900, in cele 3 tcoli din

comuntr, erau 143 de elevi qi 3 invifitori. Fiecare gcoali

$coala de la Balabancea a fost infiinlati in1893, primul inve{itor fiind prcotul Bucur Ionescu din

fudeal. 'Elevii din Balabancea qi cei din Hamcearca,

pAnI la infiinprea polilor din aceste sate, au fiecventat

cunurile la $coala din Floreqti , unde funcliona ca

invdlator lon Puqcariu, venit din Ardeal. in monografia

satului Floreqti, autor profesor Ioan Corleanci,

menlioneazi cI $coala din aceasti localitate funclioneazi

din 1878. in ,,Dobrogea in pragul secolului XX", pag.

383, M.D. Ionescu menlioneaztr cd r;coala din Floregti s-

a infiin;at din 1897. Consider ci aeasttr datl nu este

reali, avind in vedere precizdrile din monografiile

satelor Balabancea gi Floregti. Construclia localului

qcolii din FloreEti s- a realizat abia in 1905.

Fiecare dintre cele douA qcoli erau impropri-

etirite cu cdte l0 ha pim6nt. in 1897, aceste qcoli aveau

cdte I invdlltor qi cite 40 de elevi. in ,,Monografra satu-

lui Nifon", autor profesor Cezar Calenic, fiu al satului,

afirmi cI ;coala din Nifon s- a infiinlat in 1904, dar

copiii invdlau carte inainte de 1878, printre invititorifrind cilugirii de Ia mindstirea Taila r;i uneori cite un

mocan, care odati cu oile aducea invtrltrtura de cane

romaneasci pe care o cipltase qi el prin plrlile Sibiului

sau Braqovului.

in l9M, primul invi$tor a fost lon Macri. La

acea dati frecventau qcoala 25 copii. in perioada l915-

1919, cunurile qcolare au fost suspendate din cauza

rlzboiului. in t9l9 se redeschid, cu invllltoarea Teodora

Dumitru. Primul invil6tor calihcat la Nifon a fost Filip

Manea in anii 1920- 1921.

4l) Comuna Balabancea,

La 1900, in comund funclionau 3 qcoli: una

romaneasc5, infiinlatd in 1887, cu 25 de elevi gi Ei un

invllitor, care poseda l0 ha pimdnt, qi doui qcoli

lipoveneEti.

42) Comuna Cdrjelari, sate componente: Mircea Vodd

(AC Punar pini- n 1908), Ardealu (Hasanlar) sat dis-

pdrut, General Praporgescu (laila)

$coala din Cirjelari a fost infiinpti in 1881,

prim invllitor, fuistila Marinov, absolventi a doutr clase

secundare Ia institurul Dimitrie Bolintineanu.

$coala din Mircea Vodil a fost infiinlat{ in anul

1898. Primul invdtdtor a fost preotul Marin Comdnescu,

a urmat inv. Dumitru Sttrnescu. in 1920, Mircea vodi

devine comund, avind ca sate componente General

Praporgescu qi Ardealu, precum qi un cdtun, General

Dragalina, care astizi nu se mai qtie pe unde era a{ezat.

101

@ STEAUA D()BROGE| a toani (t999-20o8) @

avea in proprietate cite l0 ha de pdmint.

45) Comuna Greci

La Gr€i, mocanii veni[i din fudeal in transhu-

manld pe aceste meleaguri, au adus cu ei qi gtiinla de

carte, incl pe la 1812. Reamintim pe lon Moroianu care

se considerd a fi cel dintii invtr1trtor, urm6ndu- i pe la

1861, Dumitru Urzescu din Briila, qi acestuia dascdli de

biserici pintr in 1883, cind se inhinleazi prima qcoall de

btrie1i, avtnd invtrftrtor pe I. Constantinescu, absolvent al

$colii normale din Galali. in 1884, se infiinpaztr la Greci

qi qcoala pen[u.fete avAnd invitdtor pe Ecaterina

Constantinescu, absolventtr a $colii Reuniunea din laqi.

La 1900, in Grcci era o poall construitl de locuiton in

1893, avea 2 invllitori qi 68 de elevi. $coala poseda l0ha de pdmint.

Din unele surse locale, grerenii suslin ci qcoala

numitd de ei ,,Stejarul" ar fi construit{ din 1879 cu 2 silide clastr qi locuinp pentru 2 familii (construc$a ter-

minindu- se in 1885).

in 1935, s-a construit qcoala din partea satului

numittr ,,Frumusica", celelalte clddiri, numite la

,Jandarm", 1957, qcoala italiantr, $coala cu 8 sdli qi un

laborator (1965) qi ultima cu 12 strli, cumptrrati in 1990

de la CAB toate acestea imbogtrlind zestea edilitard a

comunei Grcci.

Pintr la primul rlzboi mondial, qcoala primard

la sate era de 5 ani qi la oraq de 4 ani. Legea invdlimin-

tului din 1924, prelungeqte durata invdldmintului la 7ani, 4 ani de invtr{dmdnt primar qi 3 de qcoaltr comple-

mentartr. Dactr in anul qcolar 1970- 1921,la Greci erau

inscriqi 328 elevi in clasele I- IV (123 in clasa I), la care

pedau 4 invdltrtori Ei aceia necalificali, putem trage o

concluzie asupra nivelului de pregltire a copiilor

ln anul qcolar 1928- lgzg,qcoala din Greci era

ftecventati de z163 elevi din care 183 in clasa I, 76 elevi

clasa a II- a, 74 elevi in clasa a III- a, 60 elevi clasa a IV-

a, 38 elevi clasa a V- a, 2l elevi clasa a VI- a, I I elevi

clasa a VII- a. Abia din 1925 apar primele cadre calificate

la qcoala din Greci.tl6) Comuna JUila

in 1879, se infiinpazi o gcoald de btrie1i, avind

ca invtrptor pe C. Mihtrilescu, absolvent al $coliiNormale Galali qi al seminarului din Ismail. $coala era

frecventattr de 95 de elevi qi avea in proprietate l0 ha de

ptrmint.

in 1884, se infiinleaztr gi o qcoald de fete, primul

invIlltor fiind Ecaterina Mihtrilescu, absolventl a

Azilului,,Elena Doamn

Dupd 1878, a mai fost invtr1trtor la Jijila 9i

Gheorghe Chisencu, venit de Ia Capaclia Rizeqti- Cahul.

Dupi Congresul de la Berlin, sudul Basarabiei a

fost cedat Rusiei, iar invdldtorii din qcolile moldovene au

fost inlocuili cu invtrlitori ruqi, inv[litorii romdni frind

nevoif str vind in 1ari, mulli dintre aceqtia in Dobrogea"

47) Comuna Luncavita, sat component Rachelu

in 1879, s-a inhinlat prima poaltr de btrie1i,

avdnd ca invtrlitor pe Ioan Diaconu, normalist din

Birlad. in acelaqi an, se infiinleazd r;i o qcoald pentru fete

la care invdlitoare este numiti Sevastila Diaconu, absol-

ventl a tcolii secundare de fete din Galali. Abia in 1890

se va construi primul local de poali, dati la care

frecventau qcoala ll0 elevi. $coala poseda t0 ha de

ptrmdnt.

La Rachelu, ;coala s-a infiinlat in 1886, local

pentru qcoali s- a construit in 1899, elevi inscri;i 34,

invdtltor a fost M. Vasilescu, absolvent al $coliiNormale.

48) Comuna Peceneasa

in 1881, s-au infiinlat qcolile p,entru btrieli $i

fete. La biieli, primul invdlitor a fost Teodor Mina,absolvent al $colii Normale din Bucureqti, iar la fete

Maria Dobrescu, absolventi a unei qcoli profesionale din

Brdila. $colile aveau 100 de elevi qi in proprieate l0 ha

de pdmdnt.

49) Comuna Grindu (fostî Pisica, pind-n 1964), sat com-

ponent I.C. Brdteanu (alte denumiri: Azacllu pintr-n

1908, I.C. Brdteanu 1908- 1948, 23 August, 1948-1995).

La Grindu, cu mulli ani inainte de 1878 se fttcea

poali romineascd, invdpitorul adus, era pldtit de ptrrinf,

dar, qcoala s- a infiinlat abia in anul 1888. Primul invtr1i-

tor a fost Maria Minculescu, absolventi a $coliiSecundare de fete din Galali. Cursurile au inceput cu 40

de elevi. $coala a fost impropriettrritd cu l0 ha ptrmint.

La I.C. Brtrteanu gcoala s-a infiinpt in 1898 cu

20 elevi qi o institutoare.

50) Comuna Traianu (s- a numit Satu Nou pintr-n 1908)

$coala s-a infiintat in 1882 cu 42 de elevi, un

invil.itor, aceasta avind o proprieute de l0 ha de ptrmdnt.

5l ) Comuna Turcoaia

inceputul invlllmdntului la Turcoaia a fost din

l88l', primul invllitor fiind Cheorghe Chisencu, absol-

vent al Scolii Normale din la;i.

in comunl existd o ;coall mixtd, fondatd in

1882 de locuitori; are un invI1ltor,92 deeleviqi l0 ha de

plmint.'o

Profesorul Vasile Velea, autorul lucririi

102

@ STEAUA DOBROGET O toani ( t 999-2008) @

,"[,lonografra Comunei Turcoaia", 2003, Ia pagina 190,

aIirmtr cI Ministerul Instrucliunii Publice a infiinBt pos-

tul in 1879. Verificdnd qi alte documente, am constarat:

Ministerul a aprobat infiinprea postului la o anumitiidat?l qi numirea pe post duptr 2- 3 ani. Deci, ministerulinfiinleazl postul in 1879, nume$re pe post in l88l , iar

clidirea pentru gcoali a fost datd in folosinli in 1882.

52) Comuna Vdcdreni, sat component Garydn

ln anul 1879 se infiinleazi Scoala de blieti,invilîtor Gh. fartrlungi, absolvent al $colii Normale,

venit din BArlad, iar in 1884, ia fiin[i qcoala de fete, prim

invdlitor Euftosina $teflnescu, absolventi a 5 clase a

ftolii Secundare din Galali.

Preocupdri ale locuitorilor de a da copiilorqtiinp de carte se intilnesc aici incd din 1870.

53) Comuna Calfa,sate componente: Rahmanu, Corugea,

Haidaru, Ei Cigmeaua Noui (Ramazanchioi pdni-n

1960).

La lm0, in comunl funclionau 3 ;coli. La

Rahmanu, Ecoala funcliona din 1885, la Corugea din

1899: cea de la Calfa nu avea local propnu.

in cele 3 gcoli erau inscririi ll5 elevi. La

Haidaru nu era infiintati o icoall.54) Comuna Diieni

inv5$tum de carte romaneascd in aceasti local-

itate se fiicea cu dascili ai bisericii, al;i ptiutori ai

buchiei, aduqi de mocani stabilili pe aceste meleaguri cu

mult inainte de 1878. Prima pcoald romdneasci de biielis- a infiinlat in 1879, avAnd ca invdldtor pe Francisc

Endpscu, absolvent al $colii Normale din Iaqi, care a

predat carte copiilor din Dtrieni pintr in anul 1898. inanul 1884 se infiinleaze $i $coala de fete, inviptor frind

Elena EntrEescu, absolventd a $colii Centrale din

Bucureqti, care va activa pintr in 1902. ii urmeazi invlti-torul Dumitru Gh. Bujili, figur6 proeminenti a

invipmdntului, pedagog de fine1e, bun gospodar De el

ipi aduc aminte cu rcspect btrtr6nii din sat care i-au fost

elevi. Din iniliativa invildtorului Bujiltr s-a construit

prima qcoali cu 4 strli de clastr qi cancelarie in anul 1913,

demolAndu- se cea din 1880, care era necorespunzitoare.

in primut rizboi mondial, moare pe front slt. Bujili qi nu

se va mai cinta la poali la incepuol qi siiqitul lecliilor

,piobtrnaq cu trei sute de oi". Figuri de invilitori pe care

locuitori ai comunei nu i au uitat: Ion Clinciu, fost direc-

tor intrc 1918-1928. Duniuu Rugini, Teodora Glon[Pere Glonp

55) Comuna Ostrov, sat component Mtrgurele (Aigar

Amet pdntr-n 1923)

$coala din localiate s- a infiinFt in 1879,

primul inviltrtor a fost Gheorghe Voiga, absolvent al

Academiei din laqi. Construclia qcolii s-a realizat in1884.

La Migurele gcoala funcliona anterior anului1900. in ambele 5coli erau ll6 elevi.

56) Comuna Luminita (Urumbei pdnd-n I924, Regina

Elisabeta 1924- 1948, Elena Pavel 1948- 1964), sat com-ponent Fagtrra$u Nou.

La Luminita ;coala s-a infiinlat in 1880, primul

invllitor fiind Gheorghe Adam, absolvent de seminar.

La Figdra;u Nou, poala s-a infiinlat in 1884,

primul invtrptor a fost Andrei Artimescu, absolvent al

$colii Normale din Galali.

in l88l s- a construit primul local de poali.

57) Comuna Topolog, sat component Simbtrta Noutr

(Doerani pdnl- n 1923)

in anul 1884, s- a infiinpt qcoala din Topolog.

Primul invildtor a fost Constantin Comescu, absolvent a

5 clase de liceu din latri. La Simbda Noutr exista qcoala

din 1883. in 1900 in cele doul poli erau 7l elevi.

58) Comuna Casimcea, cu sate componente: Rdzboieni.

rezultat din contopirea citunelor Alifaci qi Ceau5chioi,

StAnca ;i Haidaru (Caciamac 5i Chicuk kioi). La

Casimcea, qcoala s-a infiinpt in 1886, a funclionat in

acelaEi local cu primiria, av6nd invdlitor pe Radu

Moroianu, absolvent al liceului din Bra;ov. La Chicuk

kioi (Rlzboieni) era $coali din 1896. La Caciamac era

qcoald p la 1890, dar nu avea local propriu.

Fiecare dintre qcoli avea in posesie cite l0 ha de

pfunant.

l. Constantin Dinu, "Spiru Horct", it$ra didacticl qipedago

gicd, 1970, pag.32

2. Constantin Dinu, op.ci., pag,64

7. Analele Dobrogei,rr.2, 1920

4. Vasile Helgiu, in Aaa lele Dobmgei, m 2, 1920

5. ibiden

6. idem pag.312

7. Aurel Munteanu 'Iile din istotio intdldnintului public dia jud-

Tulceo, rcv. Convorbui Didactice, 1974, pag. 120

8. Cheorghe S&aru, Monogta $colii Prinan dia Balafuaceo

9. Vuile Helgiu, "$ula Ronircascdin cun de 40 de ui"Analele Dobmge i, nr.2, 1920

10. M.D. Ionescu - "Dobmgea in pmgul sec. )0(", pag.394

103

Personalite$ ale presei din judelul Tulcea pini laprimul rizboi mondial (ll)

loana MARINACHE, Mihai MARINACHE

Jinind seama de putinatatea dalelor

oferite de arhive (9i de cei aproape 130 de ani

care au trecut de la infiinlarea primei publicaliirom6neqti pe teritoriul Dobrogei), suntem inmdsurd s[ oferim, in stadiul actual al

cercetirilor, o biografie sumard a persoanei /personalitafi ld Basile Brdnitteanu, jumalist

de exceplie, fondator (din nefericire astdzi

aproape uitat!) al presei romAneqti in Dobrogea,

provincie istoricd revenitd in cadrul statal romA-

nesc in noiembrie 1878.

in septembrie 1883, in plin proces de

pres6 intentat directorului ziarului de cetre pre-

fectul Stdtescu, redactorii de la ,,Steua

Dobrogei" oferi publicului cititor documente

care iau apararea jurnalistului BraniSteanu,dolcdind bunele inten(ii ale acestuia, aprecierea

obiectivd, realisti 9i responsabilI a batranuluigazetar cu privire la starea de lucruri din oraS 9ijude(, persoana abuzivl a prefectului, meschi-niria jumaligtilor de ocazie de la ziarele parti-

zane conducerii judetului (,,Tulcea",,,EcoulDobrogei").

in focul argumenlelor (pro gi contra)

invocate, cercetatorul de azi abia gaseSte cateva

elemente care str-i permiti sa schileze, fie gi

fragmentar, portretul omului gi gazetaruluiBasile BrdniSteanu. Acestora li se adaugd puline

gtiri care, la rindul lor. lumineazi insuficientmomente ale biografiei sale:

104

STEAUA DOBROGEI . l0ani (1999-2008)

Revista de culturi STEAUA DOBROGEI, continuatoare. in spirit 9i idealuri, a primei pub-

licalii romanegti de dupd RSzboiul de Independenld (STEUA DOBROGEI, iunie l879-ianuarie

1891, cu intreruperi), a tuat iniliativa aducerii in actualitate a liuritorilor presei nord.dobrogene,

ca un pios omagiu dedicat memoriei lor gi lucrdrii infeptuite de acegti deschizdtori de drumuri ...

La mai bine de 128 de ani de la debutul ziaristicii rominegti profesioniste in Dobroge4

revista noastre a simlit nevoia indepirtlrii prafului 9i a neglijenlei ce s-au agternut din belgug

(amar[ constatare!), initiind o rubrictr permanentA care s[ gizduiascd profiluri ale personalitililor(din nefericire astizi uitate gi ignorate) 9i o anlologie din publicistica acelor vremuri.

Din putinitatea datelor existente, ne propunem, in raport de studierea publicaliilor timpu-

lui gi a altor documente. sd reconstituim, fie gi fragmentar, personalitatea unor intelectuali (iuriiti,medici. institutori. ofi1eri g.a.) care s-au regisit plenar qi in actul publicistic.

Constantin N. Sarry, pregedinte al Uniunii Ziariqtilor Profesionigti din Dobrogea. conducdtor

de publicalii dobrogene 9i scriitor talentat, prefaland lucrarea lui Al. D. Demetriad despre istoricul

presei romdnegti in Dobrogea (Constanta" 1934). atrdgea atenlia ca in provincia noaslrt,.multe au

fosl nesocotite, dar mai muh decdl loote, zidrislica.Dacd in poJida acestei vitregii, gazetdria dobrogeand a putut totusi exisla $i a menline in

sluiba ei atdtea elemente prelioase, oceasla ore a se datori exclusiv spiritului de.iertJd al acelora,

cari (...) au preferit cu toate acestea sd n-o pdrdseascd credincioSi pdnd la capdl co Si qpostolii

lui Hristos. "

BASTLE BRANI$TEANU

Personalitatea directorului proprietar Basile BrinigteanuDetalii despre redactorii ziarului ,,Steaua Dobrogei"

#lnEUA p0B&068XFoio ;nl....llo. loc.te

-i rr!.rrrr

nh !'. i(a -a.t . ri

I.( Zk- i.-'nr - ....6

',tf4t l e,rnd

rl{r'nr'.Ga!Filj-..bi,&-Et'..6.rdh, !r.id$. .&j. +r, r- ir,Ld F n,h tdtu n h.r .'q t&i,i tifr. r:ta n

olai.(l d.rc .dJidi F crr

liirr*i iFjn G * r, 5. u @r - id&Ld,td BBrF*.F,,.![$F6iF, l.x(pLptr.u.rr+

aas r. ,q i r q.tt Frd*

I

i a E!,! -F;.r rm nrr.

ri,kiihEtr !.',rr, te'ni.[rrlinl'i|ii,iFd. xle rni.- B r. tti

*r&Nr.i.!Ldi,.hr*D.d!@eril

,|fu!'d&!',:{

.tirald6F,6.B.lr

,..er!-sr.iiad;irntr ry rrlill, F-

!d d .r. dr .{ .nd *,nl.r<riFt..d}-;id.li.FdE!]..i dn {Eit! rd..,!ld' i-dffi-q Far-r&r-; i d { {!?triblrq,i

4q' , ilrforn dFidr

Ie.Idl,dchll.iti$cln..

Ik.G.darFi:rnF.;h !a qr 6 i!r{q*r rc&nlillr&d' {n,n -P

i{F*lr4i'..!lq9i'ildn.i.Li. Fran 1 ilhFr F

l,ri;{ilrnn,.[B [email protected]&dE,

.{& r.ai.&r;it! dLtrd&!n.i!l& Fi n.

,a! c,.sr,c..&dd16

rrj,d hir o iFd qr i

lurit !6 vfffi iinnld dd r t -rili

iddrt rnr,{ i.di. &r.&1,'.irrur.liicL

trittun, FllrJn! h EarL-1&l!i.tl[h.lq].t[1,.*

*ir ,r!iar-F;nn {.. d.hl1id. ddr.r 4 6 w&r 6i

rr'.-htn &.n"'&. - '+l!*r

^rrkh * !.s rhF.

rirFin4,.,ll;,uil&.nI

* niscut in jurul lui 1820, in Moldova.Basile Brinigteanu se formeazd in spiritul qi

impreunl cu reprezentanlii generafiei paioptiste(V. Alecsandri, M. Kogllniceanu, C. Negri, Al.I. Cuza. A. Russo).* 1868-1869, Baciu: apare ziarul,,Calausulu" (Calausu), sub redac{ia lui B.

Brinigteanu. Titlul ziarului este flancat cu sloga-

nurile: ,. Unireo tuluror Romdnilor" (stdnga) gi

,, Egalitare si dreptate" (dreapta).

Coleclia existenti la B.A.R. (cota P III41582) con{ine doar numerele 2 9i 3 / martie1869, suficiente pentru a ne face o impresie inlegdturd cu structura paginilor, rubrici, calitateamaterialelor, dispunerea acestora pe patrucoloane etc.

* in perioada 1856-1878 face gazetlriein judelele revenite la trupul larii (prin Tratatulde la Paris, Rusia fusese obliga6 sd restituieMoldovei cele trei judete din sudul provincieiprivilegiate Basarabia). Judelele Cahul. Bolgrad

'' gi Ismail au fost reanexate de Imperiu in 1878.* iulie 1872- mai 1873, Bolgrad; sub

redac[ia sa apare ,,Echoul Bolgradului".,,BrdniSteanu este un bdtrtin moldovan

care lrdie$te numai prin munca sa. BrdniSleenuvenind in Tulceo dupit cedoreu Besarubiei, n'acdutat sd.fie dupci ce n'u.fost nici acolo de unde

STEAUA DOBROCEI I l0ani (1999-2008)

venis e, func1 ionariu pub I ic. (...)Brdnisteanu face parte dintr'ud vechie

Si onorabild.familie din Moldova. (...)Acesl Brdnisteanu (...) este un om de

societate $i stimot de ea. (...) "(v. nr. 87 din lucrare, art. 2)

* la 23 iunie 1879, la Tulcea, Basilei Brdnigteanu infiinleazd jumalul independenti ,,Steua Dobrogei", devenind fondatorul presei

i romdnegti in Dobrogea romineascd. Devinei directorul acestui organ de publicitate gi propri-; etar al imprimeriei .,Aurora Dobrogei".i ,, BrdniSteonu este acel core u inJiin;ati jurnalul ,.Steua Dohrogai" numai pentru a pune

: ./i(iu destramalilor Si a pungdsiilor ce $lnic tri-: bunalele locale erau tinutc se judece Si se con-

1 damne .funclionarii trimeSi de ministeriul d-luii Brdteanu in Dobrogea, pentru procopsald.I Arlicolele din <Sleuo Dobrogei> pro-a beazd aceaslu." (v.8712)

; * sept. 1883 - 1885

1 - are loc ,,procesul monstru" intentat de

: prefectul Stdtescu directorului ziarului ,,Steua

i Dobrogei". Basile Brdniqteanu invocd in apdrare

: I 85 de martori.

i - de;i, inilial, relaliile intre prefect gi

i directorul Brdniqteanu sunt de amicilie, tensi-I unea acumulatl explodeazd in a doua parte a

i anului 1883. datorite in principal:: l. suslinerii de cltre prefectul Stdtescu ai jumalului ,.Ecoul Dobrogei", devenit aproapei un ziar personal, cu gazetari aservifi.

I 2. sprijinirii directe a propriilor rude Si

i prieteni

: :. atacului furibund venit din parteai ziarului ,,Tulcea":i ,,F6ie ce se inlretine din.fructele unori.jafuri meschine Si din pungdsiile cele maii neruSinate..." (v. 8712).! Datoritd interven{iei directorului Brinig-i teanu. prin telegrame. in presa centrali. destulide ostili puterii. audienla procesului de laI Tulcea capata propor{ii nemaiintrilnite in capi-

; tald 9i in (ard. ajungdndu-se la interpelarea mem-i brilor guvernului in Parlament.

i - ,,Curtea de Casaliune va judeca proce-: sul din nou lu 27.1.1884".

i .,Azi, 16 august (t885), se judecti la: curtea cu iurali din Brdilq procesul d-lor

105

@ STEAUA DOBROGEI a l0 ani (1999-2008) @

BrdniSteonu, .fost redactor al ziarului ,,SteuaDobrogei" $i Paul Stdtescu, pre.fectul judeluluiTulcea, pentru plata daunelor ce acest din urmda causat primului cu ocasiunea dttrei sala injudecatd pentru delict de presd. "

- in ,,Orientul romAn" (21 .XI. I 885) 9i,,Dunirea de Jos" B. Brinigteanu publici unamplu articol in care recunoaEte cd a fost indusin eroare in privinta prefectului Stitescu de citre,,pretingii sii prieteni". Totodat2i, i se publicd oepistold deschisi citre avocatul Leonida Sterea,

care, prin comportamentul siu, l-a deceplionatdefinitiv pe bdtranul gazetar Brani$teanu (v. l0lqi 102). Din aceasti scrisoare grav6 reise ciacegti ,,patriofi de vorbe goale" au profitat debuna credinli a patronului tipografiei, I-au tirdtin procese interminabile gi l-au adus intr-o stare

de mizerie.

,,Adevirul adevdrat este cd eu eram uncetdldn liniStit, tmi aveam tipograjia mea.scoteam un Sar Si trdiam fericit din munca meo

Si avutul meu. " (l0l )Urmirile procesului faimos: igi

pierde tipografia, ziarul inceteazi si mai aparI.,,...in cdt deosebi d-ta (avocdtul L. Ste-

rea - n.n ), dupd ce mi-ai mdncat tipograJia..."

sub'*irecfia avocatului N. Baboianu, probabil inurna unor in[elegeri avantajoase. Este cunoscutfaptul cd directorul B. Brdnigteanu a luat atitudinefa15 de persoana acestuia din urmdtoarele motive:

- este rudA a prefectului Stetescu, adusadin Transilvania

- neimpdmdnlenit, frre drept de a ocupaf'unclii publice

- subprefect, director la prefecturd,judecdtor la tribunal (supleant la tribunalul de

ocol Tulcea), membru intr-un comitet selectatdin funclionari publici, care au infiintat un jur-nal oficial numit ,,Ecoul Dobrogei"

Imprimarea ziarului,,Ecoul Dobrogei"s-a lEcut la tipografia d-lui B. Brinigteanu, Ibrdstr fie onoratii plata.

,, PreJbctura a distribuit sumele adunate

/unclionariktr cari ou redactat ziarul, iar nucelui care l-u imprimat.

S-a cerut necontenit la pre.fecturd costuloceslor puhlicagiuni, dar totdeauna s-a amd-nol... " (v. 95\* dupi februarie 1891, N. Baboianu, nouldirector al ziarului ,,Steaua Dobrogei", dinmotive necunoscute inc6 (putem admite cd aprimit alte funclii, inclusiv prin plecarea sa tem-porard din judef) intrerupe definitiv aparitia pu-blicafiei.* noiembrie 1893

O cercetare mai amtrnunliti a celorlaltepublicalii tulcene ar putea duce la datarea exac-ti a mo4ii jumalistului B. Brdnigteanu, a impre-jurdrilor in care a survenit.

Din ziarul ,Constanla", an II, nr.40,21.XL1893, aflam ca la aceastd datA bdtranulgazelar nu mai era in viafd:

,, De lo ,,Steaua Dobrogei" a reposatuluiV BrdniSteunu pttnd lcr ,, DeSteptareaDobrogei", in agonic, mai nici ofoaie n'apututddinui aici, cdnd ea nu s'a inlreyinut cu fonduriadministrative. "

Activitatea tulceani a acestui jumalistoriginar din Moldova acopertr aproape l5 ani.Redactor, director al publicaliilor,,SteuaDobrogei" gi ,Monitorul Jude{ului -.", pro-prietar de tipograhi, cunoscut bine qi de cdtregazetarii din presa centralA, Basile Brdniqteanu a

,,...D1a ai vdndut tipografia mea si cuea ai vdndut, abusdnd de procurd ti sentinld,respective procesul... " ( I 0 I )* martie - aprilie 1886

* Basile Brdnigteanu solicitii pre$edin-

telui Tribunalului de Apel din Tulcea sd-i comu-ruce ,,rezultalul petiliunei ce am avul ondre a Vd

adresa relativ la inserarea publicaliunilorjudecdtoresci in Jurnalul mdu ,,MonitorulJude1ului " ...

- B. Brinigteanu este, la aceasE dati,proprietarul qi directorul ziarului,,MonitorulJudetului gi al Comunei Tulcea" (v. acest act

in Anexa la lucrarea noastra).* mai 1889 - iunie 1889;

decembrie 1890- mai multe publicafii centrale anunlA

reaparilia ziarului ,,Steaua Dobrogei" sub con-ducerea lui B. BrAniSteanu* ienuerie 1891

- publicafia ,,Steaua Dobrogei" reapare

106

fost, de departe, cea mai putemicl personalitatea presei independente din Tulcea pAn6 la finelesecolului. Avdnd un siml al dreptdtii iegit dincomun, intransigent, moral, echilibrat, acesta gi-a atras du$mania reprezentanlilor administrafieigi ai presei oficiale. partizane.

Jurnaligtii de la ,Ecoul Dobrogei", maiales in timpul desfdgurdrii faimosului proces, l-au etichetat astfel pe gazetarul experimentatBrdnigteanu:

,,esle un om de nimicd!este ud masA de carne:este un dprdpe epileptic; cd in.fine s'a

Jdcul instrumentul unora care vdneazd prefec-tura... " (v. 8712)

In culori la fel de intunecate, dar vizindatacul strict la persoand, {iri argumente, ilcreioneazl gi cei de la ziarul ,,Tulcea", caracteri-zali la r6ndul lor de redactorii ,,Stelei Dobrogei":

,,...prin alte epitete demne rotmai de meriteletmor vagaborui ca cei de la jurnalul ,Tulcea" sin-gurii ce tbndeozd destrambalfua adminisffaliune avdrului Si a stdfinului celui din urmd":

*

,,acest BrdniSteonu, masd de carne,dupd cum il defaimd indivizii fird nume Si./drd[ard ca cei de lajurnalul ,,Tulcei"..." (87 /2)

Dincolo de retorica fierbinte a discursu-lui, cititorul tulcean de la inceputul secoluluiXXI e invitat sl ramAnd echidistant. sd

urmAreascA foarte atent argumentele, activitateaqi evolulia principalilor actori aflali in con-fruntare qi, mai ales, sd disceami rolul publi-catiei ,,Steaua Dobrogei" in peisajul publicistical epocii. In anumite momente ace$ti combat-anli, aflati parci pe pozilii de ireconciliere, aufost prieteni. Au devenit dugmani gi a prevalat,cel mai adesea, atacul la persoand. CAnd rdniles-au mai vindecat, au redevenit prieteni, maiales cA multe publicafii, in numele cdrora s-auduelat, au evut o existenle efemer6.

Pornind de la exemplul presei centrale,gi in presa din provincie articolele nu sunt sem-nate. De aici, greutatea in a identifica jumaligtiitimpului. In multe situalii, fiind vorba de colab-oratori, mai ales cI ziarele nu depdgeau patrupagini, directorul publica{iei era pi principalulredactof.

A awt calitatea de gazetar (director de

j

jumale, publicist, proprietar de tipografie): B.Brdnigteanu.

Au avut qi calitatea de jumaligti, tempo-rar: avocafii Leonida Sterea, N. Baboianu.

Pentru anumite materiale oficiale inser-ate in paginile publicaliei a semnat Iatros, secre-tar al primiriei.

Multe ludri de pozilii sunt semnate:Redacliunea;Directorul jurnalului,,Steua Dobmgei',B. Brlnigteanu;N.R.S.D. (Nota redacfiei...).

ANTOLOGIE DE TEXTE

) Din DobrogeaCatedrala din TulceaDacd am stq sd .facem historicul

faseloru prin care q trecuti Biserica romdnddin Tulcea, cu hramul Sfiintulili Nicolae, ostd-d numitd <Catedraldt, atunci ar trebui Jdrdiruloiald se scrim nenumdrale pagini; ne vommdrgini numai a spune cd de la Sdnlirea ei Sipdnd tn onii treculi, ai avut sdrta cea maitristd, pentru cd doud, trei luni sta deschisdcredincioSilori Si cdte uni oni Si mai bine

107

STEAUA DOBROGEI O t0ani (1999-2008)

tnchisd Si sigilatd din diferite intrigi in cdt cei t

dorili de a auzi oJiciindu-se serviciulti divinil in i

limba romdnd, erau forsasi se alerge pe la to1i i

puternicii de pe atuncea Si sd cheltudscd sumi i

pentru ca s'o p6td libera de sub sequestru. :

Astd d nu mai are acea tristti s6rtd: ea I

este nni liberd de c6fi individul ce'$i ./irce viala .

onorabild pe pdmdntulu romdnescti' ddril cdndil :

cene-va trece pe ldngd acest sdnlu locasi, nu se i

pote opri d'a nu esclama (acesti templu nu fute i

sd lie de cdt abandonat D,in d$a stdre i

deplorabild se afld! ne tencuild $i ne vdruitd pe I

din afard! acoperitd cu scdnduri ordinme Si i

putrede ! Jdrd nici o ingrdditurd in jurul ei! cu :

curte destulu de spoc'idsd, dar care nu se p6te line I

tn slare proprie din causa unor barace elc. i

Cu l6te qcestea construcliunea ce are, Ii i

dd aspectulit unui cdificiri deslulu de majestosu :

Si cu atdta mai multt) urt) puteu sd'til uihd, :

cdndti va fi pusd tn slare bund. Eatd pe scurtti i.

starea esteri'rd. :

in lduntru. pl6iu si zdpado nu lipsr:Ste :

nici o datd cdnd nuorii iSi fac cursul lori . i

Catapitdzma este multti mai simpld de cdl a :

unei case de la vr'uni satu sdrman ce line loc :

de Bisericd. lmogele ce .fitrmcszd d$a numilu I

Colapeteazmd, fiind produsulil difariteloril :

ofranfu, presintd ochiloru aspectulu celei mai :.

mari sdrdcii! Icdnele numite: lmpdrdle$ti, I

lipsesc cu desdvdrSire: lustruri, osemine nu :

sunt , cdci chiar dacd este unul , ocesla nu are :

meriluli d'a fi inlr'o Bisericd ce p6rtd nume le :

de caledrald Si prin urmare de primo clusd. i

Slranele sdu Tronurile reservule un ufi capului i

Bisericei: adccd Mitropolirului siti Episc'opului :

Si celi alil duoilea Domnitorului ferei, lipsascu 1

cu desdvdrSire! Lqio sdu galeria pentru.femei, :

asemine lipsesce,car in loculi aceslia nu se :

vede cdndu intri in Bisericd da cdt capetele a :

cdtor-va bucdli de grind ce seumdnd intru cdtti'

va cu rdmdsilele unui incendi lPrirelii nu uu

nici o penturd, apoi i cdlu se atinge despre

cdrli, Evangelii $i alte ornamenle nece\are,

despre aceste nici mai vorbim -

Pentru facerea unorq din repuraliuni, se

dce cd d-l Ministrtt de culte tn urma slrd'

duinlilori dJui prefect localil, arir .fi consimsitt)

a veni in oiutoriti oferindi o sumd ./iltrle minimti

fald cu trebuinlele.

sTEAUA DoBRocEI o l0ani (1999-2008) @

Nu avem preten(iune de a cere ca

reparaliunile necesare cumi Si indeplinireacelor ce lipsescti, sd se acopere numai cu fon-durile Minislerului. pe cdtri timpi chehuieliles'ari pdreu prea mori $i locmai pentru aceiapropunem a se trimite mai intdi un architecti

Si maiStri specioli penffu a Jbrma un deviz inreguld, in care sd se prevaS) sumele necesare

alAtu pentru lipsuri cdtu Si pentru reparaliuni Si

opoi sd se deschi& liste de subscrip[iuni prininiliativa onor Ministeriu, la care suntem si-

guri nu se va gdsi romdnu care se refitze a da

dinoriuhi pentru uni scopu aldti de nobilil Si

nalionalti, cdci numai prin ocest miilocti, Si cu

suma oferitd de Minislerul respectivi s'artiputea aduce in stureo ce meritd sd.fie o cate'drald in capitola unuijudel, Si mai cu osebire inporled locului unde pdnd mai ddund d Bisericaromdnd au.fostti ohiectulit unor Perseculiuni.

in cdtt) se atinge despre baracele ce

intunecd aspectulu Bisericei Si dd miSloculil ladiferite murddrii ce inlectd aerul , acistaJiinduo cestiune ce privesce direcl pe Primdrialoculd, vomit reveni prin urui orticolti special ,

sperdnd cd se vt uni ctt opiniunea Si dorinlagenerald.

(TELEGRAPHULU, an IX, nr. 2188, (D.)'

5.V|11.1879, p.2)

CINE REPREZINTAINSTRUCTIUNEA PUBLICA iN

JUDETULTULCEA

Am vorbit in numerile trecute despre

capacitatea morald a revizorului $colar dinjudetul nostru. d-Iil G. Sandulescu. unul dinredactorii reposatului "Ecoul Dobrogei", rudi

ii prote.iat de pref'ectul Statescu. 'o

Ne a$teptam ca ministeriul respectiv,

luind act de imprejurdri sI se convingi, cd

mentinerea unui aga distramat intr'ui funcliune

atit de delicata, este ud adevdratd insulti adusd

corpului didactic " Ei prin urmare un eczemplu

riguros era imperios cerut pentru a nu sI l6sa str

se profaneze mdcar instructiunea publici injudelul Tulcea!

Dar ne-am precipitat in credinlele n6stre,

de qi faptele ne autoriza a crede ast'feliir .

108

@ STEAUA DoBRocEt a t0 ani (t999-200s) @

Acest tip de funclionariu public, duptr ceg'a permis a pungi$i lumea sub nigte forme maimult de c6t murdare, apoi a[ avut tupeul a facepe naiwl gi a se adresa la parchet cerdnd sd i se

arete aut6rul articolilor! (sic!note ziar)Directorul jurnalului nostru, interogat de

d-lti substitut de procuror ari respuns in douicuvinte: Da! Eu sunt (autorul acelui articol gicine si crede ofensat n'are de cat a intenta acti-une in calomnie la tribunalul respectiv, unde voiproba ezistenla faptelor denunciate.>

Respunsul a fost destul de laconic,respuns care a pus pe individul nostru, cu botulpe labe* sciind cd dosarul cauzei este in archivaparchetului..

Acest individ r6de douE ciolane! Doudlefuri primegte din bugetul Statului 9i tot nu e

mullumit.Unde gdsegte. nu scape ocazia gi

pungiqegte iEri nici un scrupul.Ca si dovedin pressei in genere, opini-

unei publice qi ministeriului respectiv, ca noiafirmdm numai fapte pozitive, indati ce spaciulne va permite, vom publica procesul verbal alparchetului relativ la afacerea de mituire in care

se g6se$te implicat duptr care poseddm copie inreguld, gi dacd d-hi procuror, nu indrdznegte a dacurs acliunei spre a nu supAra pe d-hi prefect,sperdm cel pulin cd mdcar d-l[ ministru respec-tiv va aprecia ce e ruline pentru ori cine de apersista intr'ud incipdlinare atat de absoluta $i a

menline pe un aga individ in asemine funcliune.Trdim intr'ud lard unde t6te lumea sA

plAnge cd funclionarismul a luat propo4iuniintinse gi cd tofi romdnii fug de alte specialitaligi se fac functionari. Ei bine, dac6 eczistd udpepiniertr at6t de bogatd, pentru ce nu se pune infuncfiuni pe cei cinstili $i se prefera pe cei cegtiu numai a pungdqi 6menii de diferite manieri?SI scie pentru ce, fiindcd cu cei cinstiti $i inde-pendenfi, nimine nu p6te se'Si faci treburiledupd cum le vine la socoteall, gi de aceia atrecurs tot de una la individi de taliarevizoragului in questiune spre a se servi de ei ca

ni$te satilif.(* espresiune de predelecliune a d-lui

Stdtescu, prefectul de Tulcea. n.r. S,D.)

BINELE PABLIC,an 4 nn ll5, (1182), (u.),22.IV1883, p.3

Ziarul "Binele publicu" tipiregte in pa-gina a treia intreaga corespondenlS trimisl dela Tulcea de cAtre conducerea publicaliei"Steaua Dobrogei":

*<<Steaua Dobrogei>, Tulcea, l2.lV.l 883Respectabili Confrati,"Steaua Dobrogei", primul organ de

publicitate, care a luat nagtere indati dupdvenirea Rom6nilor in partea locului, din impre-jurimi independente de voinfa fondatorului, atrebuit sa inceteze citva timp de a apirea.

De la una insd, a viitoarei luni mai. acestjumal care a fost pururea espresiunea sincerd aintereselor locale, va incepe sd reapartr nu o datdca in trecut, ci de doud ori pe sdptdmin5.

Apariliunea va fi regulatii, pe considerenteci pe lAnga o labore personal4 mai are ca zestre gi

o tipografie organizati astfel ca sI nu deie gregangajamentului ce-gi propr.rne.

CAt pentru principiile ce le va profesa,ele sunt deja cunoscute publicului cititor, "aufost, sunt gi vor fi" LIBERALE.

<Va fi santinela fideli intru apirareatuturor intereselor conjudelenilor.

<Va stigmatiza relele gi pe cei rAi cu toatescrupulozitatea Iird a se opri de consideraliunipersonale; 9i va imbrd{iga cu cildurd toate acteleqi dispoziliile ce vor tinde la prosperarea gi pro-gresul comerciului qi industriei rom6ne, iar cudeosebire la buna stare a cultivatorului (opinca).

<St6ua Dobrogei nu se va vinde pentrua l5uda gi nici va critica dec6t numai atunci cindfaptele bazate pe probe, o va provoca.

Trecutul atesta aceasta.Redactiunea ei, mdgulitd cd va sta gi in

viitor dupi cum a stat in trecut in relaliuni deconfrilie cu toate organele liberale, vine prinaceasta a ruga respectuos pe toli onorabilii con-fra1i, sd binevoiascd a insera aceste linii prinziarele ce au onoare a dirija oblig6ndu-se gi eala timp, a rdspunde cu sinceritate la orice apelpatriotic i se va face.

Cu aceastl ocasiune roagA pe respec-tabilii confrali a primi incredin[area dupi inaltastimi ce le conservd.

Redacliunea

,, i l* fragment din studiul monograJic ,,Stesua DobrogeiQteua uoDrugel) i (1E79-lEgl). Incercue de reconsliluire monograJicd",

i Ed. Horvia, Tulcea, 2001

109


Constantin BEJENARUIDIOSINCRASII TULCENE

IvIIII

Versul meu vineDin enigmaticuI scincetAl cdinilor enoliCare-ncllzesc cu risuflirile lor,

Mai ales iama /nsula Popina '

Inima Deltei;Din direle lisateDe ploaie pe geam,

Din senzafia de nor in g6t,

De pe aripi de ingeri, pisiri qi fluturi,Din hdrmtrlaia pe care o fac

Ciorile deasupra Cale dralei Sf. Nicolae

Din centrul oragului meu dunirean;De la golul din stomac,Din sarea uscati pe obraji,De la dor

$i din Cartea Cdrlilor.Aqa sd Jie (Amin)!

IxlMuza mea

E albl ca zipadaPentru ci a fostDe trei oriin fala plutonului de execulieDe la un timp insiNu-i di pace un gind:Oare deslinul ei

$i al meu,

Erau deja din strdbuniFerm ddltuite,PAnd b capdtSau undeva, cdndva

Dalta se va fi frdnt?

E1

intre patru ochiPentru prima oara

Dupi cinci mii de ani.

Ultima lor noaPte de dragoste

S-a petrecut in Atlantida

Cind s-a gi infiripat intre eiO nemaipomenita poveste

Cioplite cu dalta diviniA Vie{ii cdreia inci de pe atunciii tremrru, infioritor de tulburatorBuzele.

IXII

Azi noapte Cea cu coasaVorbea de una singur6.Era agitati qi simleamCe e incoltita de Viat6.

Milos din fireMi-am permis s-o intrcb:- S-a inldmplal ceva?Mi-a rispuns ofuscat6:- $tii ceva, inlreabd-md altddatdAcum nu preu sunt in apele mele

lxrrl

Cu un centruPlin de farmec

$i la reverCu roza vdnturilor,in satul meu natal

Oamenii mai dau buntr ziuagi muncile zilnice le fac

Trainic qi occidentalCa pe vremea bunicului.Pe dealul cel mai apropiatDe casa acestuiaS-a deschis un restaurant

Unde se organizeazl adesea

Mesele festive

Ale absolventilor de liceu.

De ceva vremeDealului i se spune

<Al melcilor>.Pentru ci aiciin noplile qi zileleAnilor de stalinism

Hlliduiau melcuiau

Strlmoqii grupului de inv6rtifiPentru care democralia de azi

110

E doar insignaCare i-a ajutat se intreIn cel mai respingitor bordel politicCare a existatVreodatl la noi in 1ard.Bineinteles cI niciunulN-a sponsorizat material cu ltural. spiritual,Statuia ridicati recentintnr veqnica pomenire.a Viteazului,Deqi televiziunea, radioul qi presa scrisiiAu consemnat

C[ au fo$ vezuli Ia inaugurareln primul rdndCu pancarte pe carc era scris"Trdiascd Romdn ia Mme ! "

lxrrrlAm parlsitLumina negdriiCa lona in chitSupus disperirii.Nu mai sunt singuqAcum sunt un "da",Am ielit din grotaCare era inima mea.Mierle de focTresar in mine.Flimind de norocMin6nc smochine,Fas umbrd p6mantului

$i ambrtr beau

Din temnila g6ndului.

lxrvlMofio: ,,Pentru cd DUMNEZEU

nu purcart pesle lot, q invenlato pe Mamo."Proverb evreiesc

intr-o cas6 cu streginijoase,

Din satul meu natal, Tbpolog,

Era lumini la fereastri

C6nd un ciine a himiitDe tei ori $i uga s-a deschis:

in privazul ei luminat

S-a ivit un birbat,Zis Negru.imSnt

$i la spatele lui,

Dumneaei Cea cu coass.

SF,lNIT


111

STEAUA DOBROGEI O l0ani ( r 999-2008) @

pRoGR.1.\u-'L D[:7.] On'iRtr tFlcrE)iTEA SIlrTu.L,l 1'AcTrt. i\ pERtoAD.r pRt$coL-{R(

Qhl pane* ?niuoil tt pdttal

aaaaaaa

(L{rolr 1lll0\tlrt 1tu0\.r{tHr

H

Bitrina Doamnifragment

Deja tnchisesem ochii' incercAnd sd

dorm, c6nd am auzit pe cineva ldngi mine. Era

Peter, care zAmbea fericit, plin de vindtdi 9i

amelit. Am rimas nemigcat, privindu-I.

"li-am spus cd te salvez, incepu el, pe un

ton victorios. Te-am sslvat. Doar sunt prielenul

tdu... Trebuia sd .fac asta".

Nu l-am mai ascultat. Am preferat sd

ascult cdntecul straniu gi totuqi dulce ce se auzea

de departe. O fatl dansdnd in ploaie qi senti-

mentul meu dureros de seduc(ie cAnd am urmlritcum rochia ei atbl se lipea udd de un trup zvelt'

inalt. Pieptut ei plin tresSltind in izbucnirea

magicl a unui dans de cercuri rdsflrate. Gura ei

voluptoasd intredeschisd respirdnd aproape ago-

nic, frri a se opri din dansul care-i rdpea cu

fiecare clipd vigoarea. $i era magnifich in

oboseala ei din ce in ce mai crudd, miinile ei

finindu-gi intre degete un pdntec, care tremura

ingrozit de efortul satiric al unui dans din ce in

ce mai rapid, zgomotul sacadat al unei inimi

aproape nefiregti udate din plin de apa cerurilor'

Atunci m-am dus amelit spre ea 9i am atins-o'

domic de mai mult, de mult mai mult' S-a intors

incet, ca gi cum ar fi gtiut cI sunt acolo' MAna ei

albd s-a inlllat prin ploaie, o ploaie care se

asprea incetul cu incetul.

" Ploaie", gopti ea, iar vocea ei imbrltiEa

parcd un univers intreg.

De nicdieri a apdrut o to4A aprinse in

mdna ei. Ea, care statea acum nemigcatd' cu

ochii inchigi, c-un zimbet absolut pe buze'

"De la ploaie la soare, $opti deschizand

brusc ochii. Ca de la abstinen[d la cea mai ne-

buneascd pasiune. De la romanlism la eroism'

De la gheald la fierbinte' Fierbinte "' Asta vrei

Si tu, nu ?"

Laura GHIOC

Ochii ei negri 9i rorunzi s-au implantat in

fiinJa mea cu o furie de neoprit, conturatd de un

zAmbet feroce.

" Prostttle", {Ecu ea, iar fala ei seduci-

toare qi de o frumusele fascinantd incepu sI se

transforme intr-un mod ciudat.

MAna i-a izbucnit ca un resort, iar to4a a

inceput sI se zvdrcoleascd prin aeq flIcdri mici

inlepdnd-o dimprejur. Un zbor crud 9i fatal' $idegetul ei neclintit, indreptat spre clddirea din

spatele meu. Hohotul de rAs sarcastic, innebuni-

tor. Priveam cum to4a aceea inviluia draperiile

unei camere, apoi incet, dar sigur intreaga cl6-

dire, care semdna atAt de mult cu sanatoriul meu'

"$i i-am trimis pe toli lq moarte' A$a

cum am promis nu demult", rlsund in intregul

112

@ STEA{.IA DOBROGEI . l0 ani (1999-2008)

I,iiurn Glll0C

ffifi

({mrtanto, 2U)t

STEAUA DoBROGEI o l0ani (1999-2008)

vdzduh invergunat strigatul ei.

M-am intors uluit. Anette??? Cum de n-

o recunoscusgm??? Anette care incepuse dinnou sA danseze. de data aceasta un dans crunt alfocului qi-al mo(ii, ca o bacantd nemiloasd aso4ii.

"Hahaha... Dorm, proStii de nebuni!Nici n-or sd $tie... ", strigd ea din mijlocul acelei

nebunii satirice. din care nu se mai oprea.

Anette! Anette in cel mai crunt co$mar al

meu.

"Nu crezi c-ar .fi drept sd-i tnso1im pe

prietenii no$ti dincolo? md intrebl ea, apdrdnd

deodat?i in fala mea, privindu-m5 cu nigte ochi

reci, lipsili de via1d. Sau sd./ugim? Sd nu Stie

nimeni cd om.fosl nebuni Si cd suntem incd?"incepusem se aud strigate 9i lipete

dureroase, privind pierdut in ochii aceia pe care-

i iubisem cdndva, ochi profunzi cu acele sticliriseductrtoare Ei enigmatice. Strigite. $i un miros

de fum, din ce in ce mai greu, inecdcios 9i greu,

ingrozitor de greu. $i strigate ! Acele strigAte

cumplite qi ochii ei IErn viald departandu-se cu

repeziciune de mine.Am deschis ochii ingrozit. Peter tregea

de mine innebunit, urlAnd ca un dement. Amvrut se me iau la har[i cu el, insl un fum negru

imi inecd toate simfurile gi m-am ldsat pur gi

simplu tras de Peter alari din camera.

Un incendiu pusese stip6nire pe sanato-

riu gi m-am g6ndit, fhri sd vreau la visul meu.

Nebuni, rizdnd gi alergdnd de flecari, pocnindu-

se de asisten[i cu fe]e ingrozite, depdgili de situ-

atie. Doi asistenli luptindu-se din rdsputeri cu

un nebun, care vroia sE se arunce in flIctui. Alliilupt6ndu-se cu focul, care incepea sA mu$te din

lemnul clddirii cu o foame teribild. Am vlzutatunci u$a mare deschisd larg gi prin intunericul

acelei nopli de octombrie m-am gandit mai mult

ca oricend la libertate, v6zind cdgiva nebuni,

care deja ieqiserE cu cafva asistenli dupd ei. Insd

alt sentiment m-a aruncat lingd asistenli,

incepind sd lupt aldturi de ei cu focul.

Dupd ore intregi, epuizante, clddirea era

salvatd, dar ardta intr-un mod groaznic. Doctorul

Predescu nu mai spunea nimic. Se plimba prin-

tre asistenli gi nebuni, privindu-i lung pe acegtia

din urm[. Apoi l-a privit pe Peter. Apoi pe mine.Apoi s-a oprit, privind in gol.

"Unde e?" a spus el, intorcdndu-se spre

un asistent, care se-ndrepta grdbit inspre camere.

Au trecut cateva minute lungi de linigtegi agteptare. Apoi asistentul a aparut cu bltranadoamnd, trAgand-o dupd el. imbrdcattr tot innegru se-mpotrivea mirAind acestuia, pdnl a

ajuns in fala doctorului, pe care l-a privit ironicl."Dd-mi-1e", spuse acesta, intinzdnd

mAna gi uitAndu-se necrufdtor in ochii ei.Ea a intors indiferenti ceva, pe care l-a

pus in palma doctorului. Din curiozitate mi-amintins ga$l gi-am vizut. ii daduse o cutie de

chibrituri, goald.

"De ce? " intrebb pe un ton grav doctorul.

in loc de rdspuns s-a auzit un mAriit surd

gi intunecat. Cu un semn mut, doctorul i-a spus

asistentului s-o duci inapoi in camera ei.

"N-o pedepsigi? rdcni aproape turbat

Peter. ,4 vrul sd ne omoale pe toli $i asta-i

pedeapsa? A vrul sdJ omoare pe prietenul meu.

l-a aruncal .fbc in camerd. Dacd nu'l lrezeqm,

era mort acum".infuriat peste mdsuri Peter se repezi spre

batrane, insa dintr-un imbold necunoscut i-am

slrit disperat in spate, in timp ce alli doi asistenli

il imobilizau."Ai sd sloi tn noaplea asla in camera

neapfi" , veni cetre Peter tonul doctorului ca un

verdict dureros.

Nu gtiam cd era pedeapsa cea mai mare

pentru un nebun de.,acolo acea camerd. Insd

Peter se uita la mine ca tr6znit, aproape

pldngdnd de demddejde.

"Femeia asla, incepu el c-o voce pier-

dutd, fr-a lual minlile ! Cdleaua asta li-a luot

minSile, incepu el si ricneascd intr-un acces de

furie. Vrea sd distrugd prielenia noastd, conli-

nud el intorcAnd capul spre mine, in timp ce asis-

tenlii il cdrau dupdei. N-o s-o las!Ai incredere!"

$i-i vedeam chipul redevenind increzd-

tor $i totusi grav, de parci preluase o misiune

foarte importantd. Ajunsesem s6-l cunosc. Degi

nu inlelegeam nebunia aceea legatd de mine. Se

ffiEEEEIEIEi113

socotea prietenul meu Si mai mult decat atat r)ro-tectorul meu, avand certa convingere cd trebuiese me apere. $i mai era ceva. Ceva mai multdecdt at6t la el, pe care insl n-aveam timp gi pu-terea sil patrund.

intr-un tdrziu am rdmas singur cu doc-torul Predescu, care imi IIcu semn si-l urmez inbiroul sdu. Am stat multe minute in gir liri a

face nimic, eu privindu-l qi agteptAnd, el uitdn-du-se in gol gi mestecAnd repezit o bucdlicd de

tutun.

"Ai sd pleci curdnd de alci, a spus el

deodatd scuipAnd tutunul drept in cogul degunoi. Voiam sd $tii asta".

CAt timp imi dorisem sd aud acelecuvinte, luptdnd pentru ele, apoi agteptinduJeca pe ceva, in cele din urmA, inevitabil, iar inacel moment stiiteam fArA si reaclionez in niciun fel.

"Cum vine asta, doctore?" am intrebat,degi in mine mai vechea dorin{d de libertateincepu sd creascd din nou. il priveam insd nein-crezAtor.

"De ce eSti surprins? continua el,pufnind surprins. A inceput cumvo sd-li placd lanoi ii nu mai vrei sd pleci, te pomeneSti?"

Vocea lui era binuitoare, degi zimbetullui spunea altceva.

"Nu! Sunt doar curios ce v-a Jdcut sdajungeli la concluzia asta, Nn spus eu aproapeplictisil. Pdnd nu demult eram cel mai periculosnebun din sanotoriu, iar acum... sunt deplinvin-decat. Am fost vindecat de la bun inceput, doc-tore! $i mai cred cd de cdtua timp bun Stiai chiarSi numai penlru tine cd dosarul meu cu pletinseatacuri nebune$ti e unfals, nu?"

Nu realizasem cd vocea mea se intirise.Doctorul md privea nemigcat, continuand insA sE

zimbeascd.

"Ceva este la mijloc", am spus eu, adop-

tdnd o figuri calmd.

"Poate, ftcu el indiferent. Oricum veipleca curdnd. Nu mai ai ce cduta aici..."

Am iegit din cabinet, strtrbdtind holurile.Md gindeam la Peter. imi pirea riu pentru el,

dar gi pentru bAtranl. D4 in mod curios, imi

STEAUA DOBROCEI . !0 ani (1999-2008)

pdrea rau pentru ea.

O atmosferd grea se ldsa incetul cu ince-tul. O noapte albi, IErd somn, Da o ratlcire con-tinui. Gdndurile imi zburau departe la oragul pecare mi-l dorisem inapoi atat de mult. M-amgdndit apoi dupa atat timp la una din verigoarelemele, cu care md inlelesesem bine. Simfeamnevoia si dau un telefon din acea pustietate, sa-mi anunl cuiva eliberarea. $i atunci am realizatcd pdni acum nici nu md gdndisem Ia acel obiectgi nici nu vizusem ceva asemAnetor in intreagaclldire. Mi plimbam nervos pe holurile sanato-riului, ciutAnd mereu. ciutdnd.

"N-aveli un teleJbn, pe.aici?" am strigat,prinzdnd de bral un asistent, care mI privi cu oui6lurd de apucat.

"Ce cauli pe aici? se resti el la mine.N-ai somn? Am sd te spun docl..."

"$tie. am rispuns eu sec. Un telefon! Amnevoie", i-am spus. strAngAndu-l de bral pentru a

i fi cit mai convingdtorM-a privit neincrezitor fi totu$i mi-a

frcut semn si-l urmez. Am stat clipe in qirprivind obiectul acela alb, cu numereinscriplionate pe el, de parcd abia atunci desco-prisem cd-i dusesem de fapt dorul. Am format cuteamd un numhr, iar la capdtul firului se auzi ovoce somnoroasn $i iritata.

"Anca, eu sunt", am ingtrimat."Cine eu?... Tu? Doamne, de unde

suni?" vocea ei era speriatd gi surprinsd. Cinegtie ce-9i inchipuia.

"De ce ai plecat? Ce te-a apucat sd plecitocmdi atunci... cu testamentul, ttii tu?"

"Da, Stiu", i-am rdspuns cu gust amar.

Nu gtia. N-avea habar cd aproape cinci luni fu-sesem intemat pe degeaba intr-un sanatoriu derude de-ale noastre, infometate de o avere careimi revenea pe drept.

"$i unde oi crezut cd sunt plecat, Anca?""Pdi, unchiul mi-o spus cd ai plecal in

strdindtate. Cd nu Slia ce le apucase.Testamentul era pe mdna ta... lotul era al tdu"

"ASa e! Ei, pesle cdteva zile am sd mdtntorc. inlr-qdevdr unchiul mi-a rezereat unvoiaj pe cinsle. Md gdndesc sd ti mullumesc per-

114

% STEAUA DOBROGET O t0ani ( 1999-2008) @sonal De fapt, ahia a$tept".

"Abia astept sd te vdd. Sd itii cd unchiula pus totu;i deoparte ceva $i pentru rine".

"Aha, sigur cd acum are de unde... Pecurdnd, Anca!"

Am inchis dezgustat telefonul gi-amprivit cum o lumind llptoasl se-mprI;tia pe cer,devenind cu fiecare clipi tot mai putemicl.

betele prietenegti ale unora, refuzam plictisitinvitaliile la jocurile altora, care atunci mi sepireau stupide, IEri rost. Un abandon, o lagitategi o minciunS, toate fata de mine. $i-atunci ar fitrebuit se inleleg comportamentul lor pe de oparte Si al oamenilor normali pe de alta.

Un asistent a aparut z6mbind binevoitorin lala mea, intinzAndu-mi servil o hArtie. Einiciodatd nu se purtaserl a;a pAnd atunci fali deun nebun. Dar eu nu! Eu aveam cur6nd si ies dinrindurile lor, aga cum mI informa $i buceticaaceea oficial5 de hdrtie, pe care mi se pirea cIscrie gigant... PESTE 2 ZILE !

Una din rude s-a oferit sa vini si mI ia.Cine era acea rudi? Md interesa mai pufin! Defapt nu-mi mai pesa de nimic. Nu mi mai gAn-

deam decdt la apropiata mea plecare.

in toatd acea stare de lascivitate gia$teptare, un striget ingrozit se auzi venind din-spre una din camere, urmat apoi de un altul gi

apoi de toate strigitele nebunilor care se plim-bau afarl, repezindu-se in clddire. N-am fugit,dar curiozitatea mi-a indreptat pagii, care cu citse apropiau de un loc anume, incepeau sd

tremure neputincioqi gi speriali.in toati mulflmea aceea adunati in pra-

gul unei ugi, mullime care tecu deodati, nuvedeam decAt chipul ei, profilul ei incremenit,lipit de pem[, cu zeci de tuburi de medicamenteimprdqtiate in jur. Ochii ei larg deschigi, onoapte obositi 9i in sfrrgit intrerupt i intr-un albcu accente de negru intunecat ca de sticltr al uneipipugi IErE via15. Pletele ei albe rivSgite pepemd, inveliti pdnd la gdt, cu gura intredeschisd,buzele albe lipite de dinti. Mirosul de iasomieplutind prin camera ca-ntr-o lamentafie,inceprind treptat sA se amestece c-un alt mirossfein, necunoscut, de vechi, de foarte vechi, demoarte.

M-am apropiat de ea, dindu-i plapumadeoparte gi-am vdzut ctrmaga ei albd de noaptegifonatii 9i stnimbd pe ea, ruptA in unele locuri.

$i mdinile ei. M6inile acelea care adorau si fiesSrutate erau acum inghefate gi chircite ca-ntr-unultim spasm de durere. Priveam nedumerittuburile pi medicamentele rdsfirate in toati ca-

in ziua aceea Peter s-a apropiat sp4ir de :

mine. dar nu puteam sd nu remarc tremurul tot i

timpul agitat al mdinilor lui. .

"ESti supdrat pe mine?" intrebd el :

aproape speriat. :

"Nu, Peter De ce aSfi?" i

"Pentru cd am lipot la tine. fdcu el. Dar ,

$tii, n-arfrfosl corect dacd erai. N-ui spus nimic i

in legdturd cu.faptul de aqifi sulvat viu1u". i

Mi privea cu ochi mdrili de emolie 9i i

curiozitate. i

"Pentru cd n-am avut cdnd, Peter! i1i i

mullumesc!" i

Nu era satisfEcut. Ar fi tnrt o mani- i

festare nebuneascd de bucurie qi mullumire din i

partea mea. Era chiar dezamdgit. i

"Trebuia sd-mi dau seama de mai i

demulr", $opti el fdra sd-qi ia ochii de la mine. i

"Ce vrei sd spui?" ;

"Nu-mi pare rdu cd am lipat la tine. i

Trebuia, pentru cd am avut dreptate in tot ce-am i

spus". i

Era surprinzitor de calm. S-a ridicat, i

uitAndu-se fix inainte. Apoi md betu pe umar, i

inainte de-a pleca. i

"Nu-li face griji, Eopti el serios. Am eu i

crid". i

Nici nu mi-a pAsat ce-a zis sau ce-ar fi i

vrut se zicA. Eram plictisit de el, plictisit de toate i

care erau acolo. Adevdrul ecd numtrmai intere- i

sa nimic acolo gi cI mintea $i sufletul meu md i

a$teptau deja in oraSul natal.

Treceam pe lAngA nebuni gi avqlm uns€ntiment acut de orgolir! orgoliu fali de ei, ctr

eu aveam si ies curind de.acolo. Ignoram zim-

115

srEAtlA DoBRocEI o l0ani (1999-2008) @

mera Si ceva neltrmurit punea stdpdnire pe mine.

Privirea mi se poticnea impiedicatd pe perelii si

tavanul innegrili de fum gi shigdte incl neince-

pute de ajutor se formau in creierul meu obosit

gi confuz."Nu e prima datd cdnd incearcd aEa

ceva, se auzi in spalele meu vocea doclorului.

Itno ", spuse el, apropiindu-se de ea 9i ridicindmanqetele cama$ii. Cicatrici urAte erau intinse

de la incheietura mdinilor in sus. Am treslritsperiat giaproape ci i-am smuls miinile doc-

torului, uit6ndu-mtr febril la ele.

"Cdnd Si-a .ficttt astea? " am strigat eu.

"Demult! Oricum, ocum nu mui are

importqnld. E o sdrmond bdtrdnd nehund' care

in sJAr;it ;i-a gdsit Paceo"."Nu, am ingAnat eu. Nu cred cd a gdsil

pacea, am continuat privind tuburile din

camerd. N-a luat multe medicdmenle. Uitdlemoi bine".

Doctorul se uita in jur. Privirea i se

intunecd, insi nu sPuse nimic.

"Oricum e mai bine Penlru ea uso!

Femeia asta s-a chinuit mult", a spus el. privind-

o aproape cu compasiune. Iar doctorul Predescu

nu simlise niciodatd compasiune pentru nebuni'

Poate nu pentru nebunii in via(i.

"Vrei sd zici c-a fost omorilrTi' lbcu el'

ridicdnd tonul. Sr ce-i cu asta? Cel care a

omordt-o tot nebun e Si-n orice caz, indiferenl

de silrclie tot aici or diunge... in caz cd nu eSti

tu criminalul, ceea ce nu cred!"

"$i ce te face sd crezi cd nu's eu crimi-

nalul, am strigat eu aproape disperal' A vrut sd

md omoare".

"Nu cred! Nu esti nehun si nici criminal'

Pur Si simplu! Acum hai sd ieSim din templul

dsla al mor1ii", spuse el, de parcd ar fi recitat o

poezie.

Am iesit, dar nu l-am urmat M-am

depdrtat gribit 9i scArbit de el 9i felul lui de-a flr

qi de-a gindi'' L-am vizut de departe pe Peter' privin-

du-md speriat qi frimAntdndu-;i mdinile cu

furie. CAnd m-am a;ezat l6ngd el gi-a ferit

privirea de a mea, incerc6nd sI ingaime o

i melodie oarecare, continuand sa tremure.

i "De ce, Peter?" l-am intrebat, pundndu-

i me in fala lui gi fo4Andu-l si md priveasci in

: ochi.

i t t-u privit cu ochii uluili si incruntat' cu

i buzele tremurAndu-i de furie. Aveam senzatia

i clard ci-i venea si mi distrugd.

: "Erum sigur... eram sigur-.. cd ai sd

i gdndeSti apa ", Iicu el in scArbd.

i ".:, nu e?" am continuat jocul, care-l

i enerva peste masura. A sdrit de pe scaun, im-

i pingdndu-ma pe spate qi privindu-mr de sus cu

: Un aer SUPerlOr.

i "N-oi sd $tii niciodatd, na? spuse el'

: zimbind sarcastic. Te las sd rezolvi singur dile-

i ma asta. Oricum, lie ili plac (lilemele" fhcu el,

! plecand indiferent, indreptdndu-se spre verandi.

i imi venea sd alerg dupr el, sdJ prind qi

i sd-l forlez si spund adevdrul. Dar m-am oprit. O

i anume resemnare m-a pironit locului. Imaginea

i ei imi revenea mereu in fala ochilor 9i mi se

i pdrea cd peste tot simt mirosul de iasomie.

i M-am plimbat ore in qir pe marginea [a-

i cutui, ignordnd o ploaie sublire gi mocniti, care

i spdla totul in jur. Stropii aceea mhrunli

i zdrobindu-se in uriaga oglindl de ape a lacului.

i Anene care picta! Am intrat seara tarziu mort de

i foame, dar inviorat de ploaie in camera bltrdnei

idoamne. incercAnd cu disperare sd gdsesc un

: tablou, care disPlruse lhrd urm5.

i Camera era aranjatd la loc, gata pentru a

i primi un alt nebun. Mi gdndeam infrigurat la

, tablou. Ca un paradox nu mi mai gdndeam la

i batrdna doamna moarta, ci la acel tablou, pe care

i nuJ mai giseam niciunde. Poate ci fusese, intr-

i adevdr. distrus de nebuni in bdtaia aceea feroce,

i ,uu d" foc. imi pdrea r5u. Pirere de rtru, ci nu

i luptasem sd salvez acel tablou 9i cd-n egoismul

, meu preferasem si fie mai degrabd distrus, decit

i sa fi ramas al vreunuia dintre noi. Iar atunci,

i ,trnci aream nevoie, nevoie uriagd de prezenla

i lui, d" upropi"rea lui de mine, de frumusefea lui

i tînica 9i liniEtea lui profundd.

, tut-u, intors cu un straniu sentiment de

i durere in mine' inapoi in camera me4 czue nu

i mai era deloc atbd, ci neagrd. Mai vechea mea

116

@ STEAUA DOBROCEI a toani (1999_2008) @

dorinfi fusese intr-un fel indeplinitn. $i tot a$a

camera aceea devenise dinainte neagri, parcipentru a-i prevesti moartea. Un doliu tecut mAinconjura Siam constatat uimit cI moartea eiviolentl s5pase o rani adAnci in fiinfa mea.

Am inchis ochii gi-am realizat cd-miplEcea sd-mi simt ni$te lacrimi neobignuitealunecAndu-mi pe obrajii obosili. Cdteva ore mdmai despi4eau de libertatea de care fusesem pri-vat gi totugi nu mai simfeam nicio bucurie.

O melodie incepuse a rlsuna incet Eisua% ca o perere. Dar nu era pirere. Era melodiaveche gi tristd de dragoste de dinainte de rdzboi.

Apoi ca o urmare fireascd a apdrut laculstrdlucitor gi.un soare cald de octombrie. Ofemeie a;ezati in fala unui gevalet, imprigtiindfericiti culori in contururile unui desen terminat.

"Anette", am $optit tulburat. Md miramcd-mi apdruse tocmai ea, dar am constatat inacelagi timp. cI tdnjisem dupi prezenla, dupdapropierea ei.

S-a intors inspre mine, mai imbdtranita,dar cu aceeagi siluetE zvelt5, aceiagi ochi. dupdcare imi fusese atdta dor, aceleagi plete mi-

Eram cu totul absorbit de ea gi md chinuiam dinrdsputeri si ajung l6ngi ea.

"Lasd-md ldngd tine, Anette", am strigateu. aproape implor6nd-o, in timp ce ea igi rdsfi-ra ultimele culori pe pdnz6.

Atunci ca dintr-o suflare am ajuns lAngIea, luAnd-o in bra1e. Nu s-a opus, ba chiar s-a

abandonat acelei imbrdligdri. Iar privirile mi-aurAmas amutite qi alintite pe pd,rua aceea, tabloulmeu pierdut gi adorat al cdrei autor necunoscutera Anette gi a cdrei stepane. . .batrena doamni...

$i .apoi m-am sim{it imbrdncit. Am vdzutmare qi diforml figura doctorului aplecatdasupra mea. O durere cruntd ma incerca gi ciudaca fusesem smuls din visul acela.

"Era Anette... ", am qoptit eu, privindinnebunit in ochii doctorului, care se incruntaritreptat.

"Hai! Nu mai dormi qtdt. P/eci, spuse el,reluind aceeagi figurd veseli. A venit ruda ta sdte ia".

Am privit inspre ugd, unde stitea o fe-nunate, printre care streluceau acum rezlele i meie elegantd gi inalt6, care se apropie bine-cdteva guvile argintii. Avea o privire calmd gi i voitoare de mine. Mi s-a perut ce simt parfum deimpdcatI, care md mrsura leneg gi totugi i iasomie gi m-am uitat fericit in ochii ei negri,tremur6nd vag de emolie. r strdlucitori, gi-am sirit la ea, lu6nd-o in bra{e.

"AS vrea sd nu md izgel,,. qopti ea, i ,,Anefie ! Anefie ! Ai yeril,, am inceput s6

incepind sd intind[ in nuanle diferite albastrul , strig ca un apucat, azvdrlindu-md din par ca unpepenzA. i nebun..."in ce?", am spus eu, vrind si ajung , epoi nu mai 1in minte. Eram in patul

Lingi ea. i meu, in aceeagi camerl de sanatoriu, intr-o stare"Tu te-ai inselat", spuse ea. zimbind.u . de euforie de nedescris, privindu-i pe r6nd pe

tristele, in timp ce se uita la mine. , do.tor gi pe femeia "a..

uorbeau in goapta."Anette. Anefie e cu putinld???? Md , ,,D_rd Anca, cred cd vd dali seona cdrecunoSti?" am sdrit inspre ea. stepanit de o feri- i mqi trebuie sd mai stea ceva timp ps-sigi,,.

cire nefireasci. insi era ceva. Ceva ca un zid ma i b p.ir"u. plec6nd, iegind din camerd qioprea incd sE ajung pdnd la ea. j strigrind incet dupr e4 auzit numai de mine:Iar acea senzalie m6 fdcea s-o doresc din i - ,,Anetrc!)nerc, nu ptecat;

--ce in ce mai murt' Ea zambea! Zrimbea de parca i $i.apoi un somn greu ca de prumb, caar fi simlit lot ceea ce simleam pi eu. j prumbuit. ..r ri ,".irr'"ii"rin. ,i. *on*"Eu' do! Dar intrebarea e arta... Tu, r, i intr-un vis rung de caliva ani buni de zile in carepoli

.in sJiiryit sd md recuno;ti cu odevdrat?,,, , urn "au,u,_o

in zadarpe Anette!iopti ea, pictand in verde unul dintre brazi. i --''Nu mai eram

"t"r, h;;;i";,'f iu ru. t rro,l!iLi#ij,,l::J!;;:rrd


o GoNFERTNTA (rNEDrrA) DESPRE P. CERNA

ingrijorat de lipsa de informalie culturaliin Bucovina instriinatd de la trupul fdrii, dar Eide "impdrdlia aceasla a retractivismului alol-stdpinitor", "impdrltie" in care cultura, celmult. era consideratd "o armd de care trebuie site folosegti in urmdrirea unor interese perso-nale", preocupat, deopotriv5, spre a face cunos-cute gi in Bucovina valorile culturale rominegti.Alexe Procopovici('') scrie gi susline o conferinlddespre Panait Cerna in 1913, anul mo4ii poetu-lui 9i teoreticianului dobrogean. Conferinla. pis-trata in manuscris de DirecJia JudeteanA Cluj aArhivelor Na!ionale':), nu figureazi in niciunindice bio bibliografic al lui Panait Cernaintocmit pana acum de biografii sau ingrijitoriiediliilor scriitorului. Un motiv in plus pentrupublicarea ei gi incd un pas in cercetarea lileraria vie{ii Ei operei lui Panait Cerna.

Savant filolog romfln, format la gcoala

de dialectologie creatd de Sextil Puqcariu, care.

in 1906. dupd pensionarea profesorului I. Gh'

Sbiera, prelua conducerea Catedrei de filologieromAnd qi clasicd a Universitalii din Cerniuli,extinzind, prin studiile sale dialectale. domeniul

de investigalii tingvistice ale Catedrei, Alexe

Procopovici conduce Catedra de limba romdnd

qi diaiectele ei. Aceastd catedrd ;i-a desfEqurat

ictivitatea in paralel cu Catedra de literaturd

romdnd si folclor' un adevdrat centru de valori-

ficare a iezaurului literar 9i folcloric rominesc

din Bucovina(') catedri infiinlatd Ia iniliativa

lui Leca Morariu, profesor 9i savant in folcloris-

ticd gi teoria literaturii. Alexe Procopovtc.t este

transferat, mai apoi. la Cluj pentru organlzarêa

unir.,ritatii transilvdnene, la invitalia profe-

sorului siu Sextil Puqcariu'""'--- Conferinta eite scrisa in luna iulie' la

cdteva luni dup6 moartea lui Panait Cerna'

,ri"rrr .l iii"a t'oabdtut de fiorul 9i regretul unei

rnJ ,.At"r,ati aestinale, dar Ei animat.de do-

rinta de a-l-face cunoscut bucovinentlor tuDttort

"iIt'"""ri"'- ,. autorul poemului "lsus"'

[b"t'd;fi*i;" p"rlt'rc qi'o ironie pe alocuri

ll".ti", "lr".au-i deschis pe Nicolae lorga' pe

#;:ru['Giiii, au' mai ales Pe llarie

6trenai, pentru ironica.sa-la poeziile- lui 9::1:::6*.Jliri li' t' consecinl6' laudativa' conlennla

Iui Procopovici, scrisi intr-adins pentru a impre-siona. ceca ce nu exclude sinceritatea gi onesti-tatea culturalir ale marelui dascdl, trece inrevisti. lapidar. cdteva din poeziile lui Cema,

dau aducdnd in discu[ie gi cele doud eseuri

despre Eminescu 5i Faustr'). Nu gtim dacd

Procopovici. cu un an mai t6ndr decAt Panait

Cernal"'. l-a cunoscut pe autorul pe care-l

comenteaza cu atdt drag, aqa ci portretul pe care

i-l face este unul desprins, probabil, din lectura

scrierilor sale. De altiel, Procopovici m5r-

turisegte cd "ttsu cum a.fost in decursul intregiisate iieli otAt de scurte, aSa il regdsim in-orice-

rdnd al scrisului sdu", ceea ce denotd

desprinderea unui portret impresionat de lectur[,dar si o reverente a savantului bucovinean la

faptul ci Panait Cema a refuzat in mod natural

masca. latd cun] este prezentat Panait Cema

[rcorin"ntor, "muncitoi./drd a avea rdgaz de a

i"- iaiai b t'hinul bolii care il mistuie' bun'

moldest, dc o ruhdare sfAnf iertdtor conlem'';i;;;'ti filosol iubitir de neom si oameni'

'indureiut in.fola nedreptdlii mari care apasa'usiia

natriii ssle in care un popor intles 1u,

]i[,"-ti t, bucure in deplind libertate de rodul

'^*iti t"i,-iri,'iit de s;araftalilor sdi de din-'t:"ir'ii n",ir:fi, acesrei potiii"'" cdt priveqte

""" ai, t*a tresetura a portretului spiritual al

118

o PANAIT CERNA (1881 - 1913) .95 de ani de la moarte

Dumitru CERM

\ '.t


lui Cema, trebuie precizat ci in iunie 1904, revista"Simindtorul" ii pubtica poemul ',Spre Buco-vina". Cu un destin ciudat, poemul avea si fieinclus de autor in volumul s5u de debut(,) qi cuprinsin edifiile urmatoare, pAnd la edilia din 1953"),cdnd se interzice a mai fi cuprins impreuni cu alteceteva poezii, motivul fiind lesne de banuit. citinddoar titlul poemelor in cauz5. Poezia ,'Spre

Bucovina" e un manifesl liric. care evoci unpelerinaj "Ducdnd in inimi cdntec gi-nchinare,'spre "sffintul cuib" ajuns acum pe "mdini strdine,,.Pe acest drum al reveldrii dramei identitare. umbraluminoasi a lui $tefan este insolitoare a convoiu-lui slint de piogi care tac gi calci precum in"sfinte.altare" spre a nu-l trezi din "visuri secu-lare" pe cel ce pldnge inci deasupra MoldoveiMari, acum sfdgiatd. Acest poem n-a aperut inperioada proletcultisti, atunci cdnd poezia igidevenise siegi strdind. ln "marea deschidere" dinanii '70, ea a revenit in edilii, poate $i datoriEmerituoqilor ingrijitori ai ediliilor Cerna. ValeriuRdpeanu gi Ion Dodu BElan. Agadar, patriotismulnu numai cultural al lui Panait Cema se intdlnegtecu cel al lui Al. Procopovici intr-o impletire lumi-noasi de semnifica{ii. profunde, dramatice, re-simlite dureros gi astizi.

Publicdm iati, dupd mai bine de 95 de ani,aceasta conferin(i a lui Procopovici. cu scntimen-tul unei esenfiale 9i indreptElite recuperdri. Amoperat unele modificdri ale textului preluat dinmanuscris, pentru improspdtarea lui, dar gi pentruracordarea [a ortografia actuali: cari - care,$coalelor - qcolilor, pretutindine -pretutindeni, obi-ceiu - obicei, aiere - aere, nici odatd - niciodatd,rdzboiu - rdzboi, concluziunile - concluziile, vieala- viafa, mai pe sus - mai presus, rddica - ridica. sdnt- sunt, de loc - deloc, boalei - bolii, mistue - mis-tuie, acestii - acestei, ranele - rlnile, subt - sub,inlicrdmati - inlocrimattr, mAne - mdine, oridecd-teori - ori de cAte ori, repetite - repetate, prilejegte- prilejuiegte, nici odatd - niciodati, bunl voinld -bundvoin[i, revindicdri - revendicdri, nAdajdi -nddejdi. De asemenea, am corectat tacit catevagreleli strecurate in textul olograf, altfel ordonat gilizibil. Versurile ilustrative din text au fost citate,probabil, din edilia 1910, mai pulin cele din poezia"In drumul vostru fdri !e1", necuprinsd in volumulde debut 9i in nici o alt2i edifie pdn6 acum(e). Poatecd Wezia fdcea parte dintre acelea pe care insugiautorul lor le blama prin sintagma "furie ver-siferi". Am confruntat citatele cu poeziile din editiadin 1976 a lui lon Dodu Bilaq openind modificnriacolo unde a fost cazul.

Alexe PROCOPOWCI

Panait Cerna(26 august 1881 - 26 martie l9t3) {t0)

Dintre noi pu[ini vor fi aducdndaminte de cele dintAi versuri ale lui P. Cemapublicate in "SAmanetorul". "ConvorbiriLiterare" nu vin in Bucovina decdt intr-unnumir foarte mic Ai astflel, cred cd nu greqesc

daci suslin ci in acest colf de tard Cema esteun poet aproape necunoscut. Pe l6ngi ceidintre noi care qi-au fEcut din dragostea lorpentru literatura romdneascd una din pre-ocupirile principale ale vielii lor al cirornumAr este desigur lbarte mic . doar eleviigcolilor noastre secundare, cdrora le-au vor-bit in clasd profesorii lor despre acest poet, $istudenlii nogtri universitari, care adunl inbibliotecile lor revistele romdnegti de pre-tutindeni, ii vor fi cunoscut poeziile. inlumea aceasta. in care toli recunosc necesi-tatea unei culturi. dar cei mai mul[i n-o con-sideri decAt ca o arm5 de care trebuie s5 telolosegti in urmdrirea unor interese perso-

nale("), de obicei nelipsite de tendinp de a se

ardta ca fiind in conformitate cu trebuinleleob$te$ti $i subordonatele lor, in impiritiaaceasta a retrac(ti)vismului atotsEpenitor, incare ate[ia cred cd pot contribui - gi afard dea avea o culturd romineascd la rezolvareamarilor probleme ale neamurilor lor - vdzutegi acestea prea adesea prin prisma unorinterese striine de ele in lumea aceasta" c6[ivor fi cerut librdriilor noastre volumul depoezii al lui Cema publicat la Minerva inl9l0!

Parcd ii vid pe unii dinfe cititoriibucovineni ai calendarului acestuia inso[indaceste rdnduri cu un superb zimbet de com-pAtimire pentru (interesul lor tdiat in manu-scris, r.n.) pierdut in intrllimile unui idealismminor, at6t de indeptrrtate de valurile agitateale vielii zilnice. in lara aceasta a geniilor

119

@ STEAUA DOBROCET o loani ( 1999-2008) ffi

atAt de multiple gi a oamenilor cinstiti. care cred artistica prin imagini care te surprind, printr-o

ci nu altereazA cu nimic cinstea lor vorbind cu limbl care te incdnti, prin rime 9i forma noul

aere de o neintrerupta competenle despre lucruri poetice pe care nu le-ai mai intalnit(''), dar in ele

pentru care n-au nici o pregAtile, poli fi {Erd de se cuprinde peste tot un suflet mare in cel mai

pedeapsi de plrerea cd literatura 9i gtiin{ele desEvdrgit in[eles al cuvantului. Aga cum a fost

abstracte, 9i firegte gi reprezentanlii lor. ii pot cel in decursul intregii sale vieli atdt de scurte, a$a ilmult incurca pe cei "chemagi" de a alina zbuciu- regdsim in orice rdnd al scrisului siu: muncitor

mul unui neam, in activitatea lor binefEcdtoare. IdrI de a avea rdgaz de a se gAndi la chinul bolii

in fata acestor refleclii, cel ce iscdlegte rdndurile care il mistuie. bun, modest, de o rdbdare "sffin-

acestea se retrage rulinat, line insi s5 citeze o td", iertdtor, contemplativ 9i filosof, iubitor de

autoritate care probabil nu va putea fi intAmp- neam 9i oameni, indurerat in fa[a nedrepEfii

inati cu acelaqi zambet de compdtimire. mare care apasi asupra satelor patriei sale in

Actualul ministru de externe al regatului romdn care un popor intreg nu poate se se bucure in

analizeazA intr-un articol critic poeziile lui deptini libertate de rodul muncii sale, ingrij it de

Alecsandri, Eminescu gi ale altor poe1i, fiind de soarta fratilor sdi de dincolo de hotarele acestei

pirere clpe calea aceasta se poate da un raspuns patrii, zbuciumal de durerea unei iubiri

gi la intrebarea ce preocupa lumea de pe atunci: nefericite ;i intotdeauna cu ochii spre (...) vietii

Va avea Rominia un viitor?'') $i niciodati nu s- sale' idealul pe care 9i l-a format in urma con-

a afirmat cu mai multd putere adevlrul cuprins cepliei sale despre rostul omului in lume 9i pe

in concluziile d-sale, decit in aceste zile cind, d- plmdntul in care s-a ndscut, stea care pentru el -

sa fiind la cirma ministerului afacerilor straine, ispita nu-l ocole$te nici pe ddnsul('') - nu poate se

o$irile romdne pleacl pe cdmpul de rlzboi cu apund decdt odat5 cu viala lui: Eu sunl un 't'is,

un elan de entuziasm care a stamit admiratia dar teamd nu mi-i / De vdnt, de unda rdnrdlitd,

intregii lumi, intonand imnul lui $t. O Iosit / CAt fimp le vdd de asupra lumii / Lucind eternd'

"InArme".linislitd//Dor'cumtepierziintunecald'/Nu este aici locul de a aprofund a Apune trist o mea scdnleie, / cu raza la md

chestiunea, cat de mult poate influenta literatura nasc deodatd, / Cu ddnsa viala-mi se incheie //

qi, in general, arta unui popor viala lui de toate "' O, sleauo mea' olungd norii' / Sd4i sorb

zilele. Un lucru insd e mai presus de orice clipirile senine, iSdtrec prin furio vdhorii, /Cu

indoiali: a cunoa$te, a pricepe Ei a iubi opera ochii linld cdtre linelt'"'(Pentru calendar eventu-

unui om mare 9i sufletul distins ce se al numai at6ta)'

reoglinde9te intr-insa, nu inseamnd numai a te Din indllimile idealului izvordqte

ridia pentru cdteva clipe in sfera lui de artist mdngAierea, cdci pe plmdnt mai este atAta jale'

sau invalat, ci 9i a-l cobori in lumea ta Ei a-l face aLitea brale tremure' prin murmure de chin 9i

s6 lucreze prin tine $i alaturi cu tine la rug6 9i "s6ngerd mereu" ranile celor "slabi si

desSvargirea operei pe care insuti doregti sd o goi". Numai dintr-un "gand nebun" s-a putut

vezi inelpta(.,' De aici necesitatea cultului pen. na$e legenda despre indllarea Domnului la cer,

m barbatii mari ai neamului nostru qi ai culturii Isus mai este intre oameni $i se continua

nationaleingenere,cdcinupoatefiirelevantpovesteapatimiriiSale....Darcdndveicine sunt indrum6torii gi colatoratorii noftri la smulge'ntreaga omenire / Din somnul lung al

mrmca noirstrd de toate zilele. greului rdbdat' / Cdnd nu vo 'fi nici chin' nici

Pe Cema si-l avem pururi pe ldngd noi! rdtdcire' / Atunce Tu zdmbi'vei impdcat; //

Majoritatea covdrqitoare u '"""iiot sale' Ihri Atunce numai ingerul hodinii / Va cobori subt

de a fi lipsitd de farmecul sdu original, nu are ochiu-1i inSelept: / ili va culege de pe .frunle

deloc darul de a-}i provoca o neobignuita emolie Spinii / $i4i va inchide rdnile din piepl,,).

120

@ STEAUA DOBROGI| a r0 ani (1999-2008) @

"Cel mai puternic agent al dezechili-brdrii Si suferinlii ob;te;ti", zice Cerna in studi-ul sdu despre Faust, este "tendinya de expansi-une a individului in paguba altor fiinyeomeneSti". "Da4 aldturi de aceste porniricomune Si dntisociale, tn sufletul omului e

sdditd ti nevoia unei vie[i mai.frumoase, o aspi-rolie mdi mult sau mai pulin ldmuritd de asparge coajo propriei mdrginiri Si de a se con-

.funda in sufletul cel mare al umanitdlii Si al./dp-tuirii intregi'\"j. Dar in sufletul umanitilii, fErIde a gtirbi comoara sufletului tlu propriu gi

sporind-o, nu pofi ptrtrunde decdt prin sufletulneamului din care faci parte. $i Cema iqi iubegte

patria gi neamul cu toale puterea sufletului sdu

ales qi a firii sale nobile. ,,Mdndre-s plaiurilatale, lard mdndrd tntre toale ! / $i .frumosse-ndoqie cerul peste vdi Si peste sate: / Dar,

oricdt sclipesc pe line ploiuri, cer, intreaga fire,/ Tristd e$li $i neferice, cdci la noi nu e

iubire..."1'"."Cd-n iubire .fdrd margini esle morginea

durerii!..." exclami poetul incheind poezia de-

dicatd memoriei lui Tolstoi(ro), gi daci in fara luimai este multd durere, cei de jos vor geme sub

povara jugului ce-i apasd, cete vreme in inimilecelor de sus nu va inflori iubirea pentru

"mullimea oropsiti"r'').Dar n-are nici un rost s6-l plingi pe cel

ce-gi duce jugul llrd impotrivire: Cum am sir

cert osdnda soartei tale, / Neam al rdbddrii,vecinic al rdbddrii? / Cum am sd iert pe cel

rdpus de jale, / Cdnd singur s-a plecat, supus,

pierzdrii?otDe aceea, cAnd in 1907 rdscoalele

sdngeroase au incins tara intreagA, simpatia luiCema n-a putut fi decAt de partea acelora ale

c6ror coase sclipitoare se indreptau "spre al feri-citilor castel"('1r): . . , ASa te-am vrut, in visul meu

.fierbinte / ASa am pus pe visul meu coroandlt=ol

Firegte, gi sufletul lui Cema nu poate ficonsiderat decdt ca o manifestalie a mediului incare a crescut, gi daci cei ce "suferl gi pleng"('?!)

au fEcut sd amorfeasci in zinglnit de arme

doina inl6crimattr, plecflnd cu atAta insuflefire de

la coasa lo! ademenili de c6ntecul tunurilor depeste Dunere. desigur cE se apropie ceasuldreptei rdsplitiri, al infrtrlirii intre "palate gi bor-deieqzn), c6nd binecuvrintatd de ingerul iubirii"de pretutindeni va curge via15 noua"GT), pentru apregdti slava zilelor de miine: Tbt fulgerd, de

dincolo de moorte, / insdngerata spadd.a luiMihai ... / Iar la lumina ei, cetim deodatd / $islova Si durerea noastrd loatdls).

Cine ptie insd cdte jertfe vor mai trebuiaduse? Dar. Ce este o durere Si-o lacrdmd ce-nseamnd. / CAnd nin,ira nddejde la lupd te

indeamnd? / $i ce-i sd cazi. cdnd via1a n-o pier-dem in zadar / Cdnd trupurile noastre suntpietre de alrar, . / Cdndfiecare $tim, / CdJdurimo lume ce-o vor primi ca dar / Acei ce nu sunt

incd $i lolu$i ii iubim?|?"\.

Ca gi tui Eminescu, lui Cema ii place

singuritatea. gi in sufletul lui se strecoard mai

ugor linigtea c6nd "Snbt uriosa aripd-wtelatd, /Tot necuprinsul tace .fermecat'q'ot, cdr,d "luna-ngdnduratd / Sub vdl de nori alunecd ldcutd"t")

Pe ldngl Eminescu - el este fdri indoialdcel mai filosof dintre poelii no$tri ., fi ca ii la

acesta, se resimte Ei la el putemica influenfd a

filosofiei ge(nane: Iubili-vd! Belia de viald / Acelor de demult in voi sd-nvie / Aceasta este

clipa pentru care / Ne ducem jugul, to1i, curesemndre ...\t'l

Dar in lumea aceasta existi un rost, inurma cAruia in lupta intre bine Ei r6u, triumfulfinal trebuie sd fie al binelui {"): Cdci astfel este

scris in cortea sorlii: / De la tntdiul leagdn lamorminte, - / Sd treacd lutul prin durerea morlii,/ Iar sufletul sd meargd tnaintet'ot.

Cerna a fost pururi frim6ntat de marileprobleme ale fiin1ei omene$ti. Omul e-o dum-nezeire ce se cautd pe sine, / Dar se vede

impdrlitd Ti se crede cd-i alt cine ... / Cdci in to\ie-un singur sullet, dar acela nu se vede,. / Alliio sd inleleagd ce azi ochiul nu moi crede. / Alliivor pricepe-odatd, cAnd s-o rdzbuna furtuna, /Cd acela ce rdpune cu rdpusul esle undltt.

Izvorul binelui . ideea aceasta am mairelevat-o este iubirea: "Iubirea de oameni este

121

@ STEA|IA DOBROGEI O loani (1999-2008) ffi

gdndul 9i simtirea atdt de disciplinate . ceea ce

din punct de vedere al poeziei e desigur citeo-datl un cusur - nici nu putea vorbi altfel. At6taamor gi atita fllozofie. atata uitare de sine gi

atdta durere. atata viala Si atata moarte'*) amputea exclama qi noi, in fata lui Cema, modi-ficAnd pufin exclamafia pe care o face ddnsul,

cind inaintea lui apare Gretchen, crealia luiGoethe, cu sufletul ei nevinovat.

Numai cu filosofia instr nu ieqi intot-deauna in capet. "Natura", zice Cema in studiulsiu despre Faust, pe care l-am citat de repetate

ori, "nu se lasd infrdntd. Ea qtie s6-i plece pe totisub sceptrul sdu, 9i cel ce se incumetii sh i se

abatl din cale nu are alt mijloc si scape de rdnilece i le prilejuieqte ea. decdt refugiindu-se in do-rin{a de moarte. De aceea se zbate gi singer6(n') -Cerna pe care Mefisto niciodati nu l-a pututsmulge de la altarul durerii inaintea ceruia a

ingenuncheat: ... Nu te uitd cit ochiu-mis-aprinde peste.fire, / Cd suJletu-mi se rupe de-

dtdto fericire / Nu te uita: sdrutdJ, sdrutdJinainte / Simlire a$ gura morlii pe fruntea mea

fierbinle!...'"rlPoetul a avut desigur o presimlire a

sf6rgitului slu apropiat, c6nd in articolul siudespre Eminescu, publicat ca Ei studiul despre

Faust in Conv. Lit. 1909, a scris: "Nici o dorinlda oamenilor n-o uscultd soarta cu atdtabundvoinyd, ca rugttciunea din suflet a stingeriide veci"t").

Viala lui n-a mai inseninat-o decal doar

dragostea lui pentru artd $i darul sdu ales alpoeziei: De mult ne -om.fi dorit mormdntul , / De

mull ne prdbuSom in el, / De nu era pe lume cdn-

tul / in drumul nostu Jdrd lell'ot.intre poeziile lui Cema se gasesc vreo

cinci scrise sau traduse dupd modele din litera-

turile mari.

in aceste timpuri de vechi revendicfi,de glorii spulberate, de infr6ngeri $i victorii, de

nidejdi apuse gi de speranle care se inalld

biruitoare, este una dintre biruinfele mari ale

sufletului nostru rom6nesc, de a fi ficut din

Panait Stanciof, acest fiu al Dobrogei romineqti,

122

cel mai inalt chip de a pricepe opera Domnului,

iar cea mai frumoasd dovadd cd mergi pe cdilesale e acea curatd mulsumire care-[i umple

suJletul, ori de cdte ori ili tmplineSti din prisosulinimii datoriile fald de aproapele tdu...'"o\

Dintre poeziile lui Cerna cele mainumeroase sunt inchinate iubirii sale pasionate.

in calea vielii sale s-a oprit qi el odati, convins

cd fericirea i s-a artrtat, pentru a nu se mai

ascunde(r7): De ce nu sunt un zeu tn clipa aceas-

ta! / Orice dureri de pe pdmdnt aS sldnge: / As

izbucni in cdnlece divine, / Sd-mpart la loaldlumea care pldnge / Salutul unei .fericiri ce

vine ...lt"t.Cdci "fericirea adevdratd", zice Cema, "e

ca lumina: acele corpuri slrdlucesc mai puter-

nic in mdrireo ei, care nu o opresc pentru ddnse-

le, ci o impart cu mai multd ddrnicie pe la celc

din preajma lor'<tot.

Dar a venit un crai din zAi slriine: /Doinind tmi smulse trandaJirul vie;ii, / Iar spiniii-a uitat tn piept la mine.@l

$i inima poetului a rdmas pentru o clipd

"Pustie qi mutd, ca o colivie Din care a zburatprivighetoarea'\4l).

Dar concepfia sa filozoficd n-a admis

nicio clipd rezvrAtirea sufleteascd in fala durerii

atdt de amare pe care i-a htunzit-o soarta: ti,dacd mdine vrdjile-o sd piard, / Nu v-au dat ele-

nlreaga lor comoard? / Tot ce-a visat pdmAnlul

vreodatd. / Tot ce-ar putea sd dea viala toatd /E-n clipa sfantd care vd-nJioard...to=l

$i e[ are gi o mdng6iere care ni se pare

atAt de fireasctr, duptr ce i-am cunoscut sufletul:

Amara deznddejde de a te fi pierdut / Mi-o vo'

mbldnzi credinla cd le voi $ti mai bine - Mai strs,

mai fericitd decdt ai Ji cu mine ...tail

in lumea de astizi multora versuri ca

acestea le vor fi pirAnd cA sunt naive, "afectate

Si declamatorice"(44), cA au ceva din felul de a

cugeta al unei fete crescute cuminte intre

zidurile unui pension, cd sunl "cdulate Si studi'

ate la tndemdnd cu cdrlile tnyeleplilor"('t, din

care cavzA Cema poate nu va strdbate atdt de

lesne in mullime. Cred insd cd poetul acest4 cu

@ STEAUA DOBROGET O r0ani (1999-2008) @

unul dintre cei mai de sami poeli 9i educatori aineamului nostru: Panait Cerna. Moartea acestuiRom6n distins, ale cirui opere de maturitateaveau sd urmeze de aici inainte, este una dintrepierderile mari pe care le-a indurat culturaromaneascA in decursul anului acestuia.

Cerndu{i, in lulie 19 I 3

Nole:

l) Alexe Procopovici (1882-1946, n. la CernEuli),

lingvist qi filolog romin. Membru corespondent al

Academiei Romine ( l9l9), profesor universitar laCemiufi qi, mai apoi, la Universitatea din Cluj.Autor al unor lucriri despre inceputurile scrisului in

limba romind gi despre literatura veche romineascd

("Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane",

"lntroducere in studiul literaturii vechi", "Mic tratat

de lingvistica general6"), precum gi editor de texte

vechi (din diaconul Coresi, lon Neculce).

2) Fond Personal Alexe Procopovici, Dosar 29; sem-

nalarea documentului ne-a fost fdcuti de cltre Vasile

Lechilan.

3) Dupi cel de al Doilea Rtrzboi Mondial, o perioadd

indelungata Catedra de limba rominl a incetat sa

mai activeze. Dupi ce Universitatea din Cemduli a

devenit ucraineani, abia in anul 1955 a fost deschisi

sec{ia de limbi moldoveneasci.4) Ilarie Chendi, "Cumpina", nr. 18, decembrie

1909, p. 57.

5) Studiile au fost publicate pentru prima dattr involum intr-o edilie ingrijitn gi note de Dumitru

Cema, cu o prefali de Petru PoantI, sub titlul"Eminescu & Faust. Studii", editura Casa Ce(ii de

$tiinp, Ctuj Napoca, 2001 , 72 p.

6) Alexe Procopovici se naqte in anul 1882, cu toate

c6 in unele publicafii este consemnat [884 ca an al

naqterii sale. Am considerat drept exacte datele

continute de lucrarea "Mic dicfionar enciclopedic,

Editura $tiinlificl 9i Enciclopedici, Bucureqti, 1986.

7) Panait Cema, "Poezii", editura Minerva,

Bucureqti, 1910.

8) Panait Cema, "Poezii", cu o prefali 9i o bibli-ografie de F.l. Bociort, E.S.P.L.A., Bucuregti, 1953.

Odati cu poezia "Spre Bucovina", sunt scoase lipoeziile: "in fa{a altarului", "Trei sburitoare", "Zece

Mai", "Dupi un veac".

9) Poezia a fost publicatii in revista "Convorbiri li-terare",47., nr. l, ianuarie 1913, p.3 9i in "Progresul

Tulcei", 4, nr. 20, 5 aprilie 1920, p. l.l0) Data corecti a naEterii poetului Panait Cerna este

25 septembrie I 881 .

I l) Cf. Cema: Faust, Conv. Lit. pag. 1070.

l2) Maiorescu "Critice", Minerva, l9(X, vol. I, pag. 159.

I 3) Cf qi Cema "Eminescu", Conv. Lit. 1909, pag. 588.

l4) Cf. 9i lorgain'Neamul Rom. Lit.", l9l0,pag.98.l5) Cf. lorga. "Drum Drept" 1913, pag. 130.

l6) "ldeal", pag. 23-24.

I 7) Isus, pag. 7- I 0

l8) Conv. Lit. 1909, pag. 290

l9) Poporul, pag. 153.

20) Lui Leo Tolstoi. Conv. Lit. l9ll, pag. l.2l) C6tre pace, pag. 86.

22) Poporul, pag. 155.

23) Poporul, 157.


25) Poporul, Conv. Lit. 1909 I 37.


27) Citte pace, pag. 87.

28) Citre pace, pag. 82-83. Rectificare pentru

autoritlti: Voi, Basarabil ....... / ........ I ........I .. . ... .... .. // Cum am si uit eu vremea de' altiidatl. /Cind il priveali in suflet mai fratesc, / Cind nu-igoneali din piept mindria toate, / Nici c6ntecul din

pragu-i pirintesc? ... (Poporul, pag. 156).

29) Cetre pace, pag. 88-89.

30) Chemare, pag. 74.

3 l) Celei agteptate, pag. 90.

32) $oapte, pag. 40.

33) Cf. $i "Faust". Conv. Lit., pag.297.


35) Lui Leo Tolstoi. Conv. Lit. l9ll, pag. 3.

36) Faust, Conv. Lit. 1909, pag.29l-292.

37) Cfr. Dura Lex, pag. 65.

38) Noapte, pag. 28.

39) Faust, Conv. Lit. 1909, pag. 285-286.

40) Sonete, pag. 109.

4l) $oapte..., pag. 39.

42) $oapte..., pag. 40.

43) Logodn4 pag. 97.

44) Chendi. Cumpdna 1909, pag. 57.

4s) rbid.

46) Faust, Conv. Lit. 1909, pag. 1073.

47) Faust, Conv. Lit. 1909, pr9.292.

48) Logodna, pag. 98.

49) Eminescu, Conv. Lit. 1909, pag. 598.

50) in drumul vostru ftrri lel ..., Conv. Lit. 1913, pag.3

123

STEAUA DOBROGEI O l0 ani (1999-2008)

PANAIT GERNA,TEORETICIAN 9l CRITIC LITERAR

Putini dintre comentatorii operei luiPanait Cema critici literari, ingrijitori de edilii,autori de monografii, de dicfionare qi antologii.

r€cenzenli, cersetdtori intdmplitori ai operei

scriitorului au abordat cu precidere latura

proeminentd prin ceea ce a ldsat scris gi publi-

ca! dar 9i prin apetitul creator vedit de teoreti-

cian a lui Panait Cerna. S-au mullumit doar a

evidenlia faptul cd, in afard de poezii de autor gi

traduceri / prelucrdri din poeli strdini. Cema a

publicat doul studii despre Eminescu 9i Faust 9i

lucrarea sa de doctorat despre lirica de idei.

Majoritatea se raporteazd in comentariile lor lapoezia lui Panait Cema, atribuindu-i, dupd bunul

lor plac, dar gi funcfie de regimurile politice inczre ace$tia au scris, semnificalii exagerate,

interpretiri, unele dintre ele dintre cele mai

bizare. E ca qi cum ar rosti la unison: poezia

inainte de toate! Cu toate acestea "asupra luiPanait Cerna s-au emis cele mai contradictoriiopinii, de la ditiramb la negalie, ambele atitudi-

ni fiind insd incongruente in raporl cu realilotea

valoricd a operei sale" t').

George C6[inescu, in comentariul asupra

poetului, nu face nicio referire la cele doud

studii despre Eminescu 9i Faust, le ignorh pur 9i

simplu, iar despre studiul asupra liricii de idei se

mullumegte doar cu o frazd, care rezumi super-

ficial strddania tAndrului teoretician, deloc sim-

patizat de Cdlinescu, dintr-o raliune, credem noi,

care-gi interioriza limitele depdqindu-se' de

multe ori, in cazul nostru, spre un Altul ('): " " {itn care afirma primatul ideii naturale in formdplasticd ldrd a exclude totu$i das

Rdssonemenf'\, sensul general Jiind acela cd

ideile au scopul de a semnala incordarea pro-

blematicd a suflelului 6)". Intr-o lucrare de-a sa,

il expediazi pe Cema, in doud, trei pagini, mai

Dumitru CERNA

mult certdndu-l decdt evidenliind meritele

Liricii de idel, intr-un scurt excurs, publicat mai

intdi in "Lumea", dar ldsdnd, de astd datii, impre-

sia cd importanla acestei lucriri ar putea firelansatd dupd experienla lui Paul Valdry, ca un

fel de salvare a tendinlelor ostentativ progrzrma-

tice gi oratorice in poezie: ,,Aplicaliile Si inapli-tudinile l-au impins pe Cerna sd lucreze sub

cdlduzirea lui Volkelt o tezd de doctorat intitu-latd Gedankenlyrik. Lucrctrea e conStiincioasd,

onest infbrmutd Si clurd Si consultd timid $iEstetica lui Croce. Preocupdrile injurul poeziei

de itlei. curente in vremea cdnd studia Cerna, s-

au depreciat in ultimele decenii, dar azi pot sd

redevind actuale. dupd experienlo lui PaulValdry Si tn clipa cdnd poezia incepe a deveni

o st e nt at fu progr amot ic d S i oralor ic d" (5).

Valeriu Rdpeanu qi Ion Dodu Bdlan, care

s-au intrecut in a ingriji, prefala ori postfala

edilii unele c6pii fidele ale celorlalte, frrd a

mai adiuga vreun elemente nou ale poeziilor

lui Panait Cema. cu toate ca s-au invrednicit sd

scrie orgolioase studii monografice despre viala

gi opera sa, amintesc in treacAt despre pre-

ocupdrile teoretice ale scriitorului. Ion Dodu

Bdlan, in cronologia vielii scriitorului, se

rezumA sa faci referiri privind elaborarea tezei

de doctorat: "il vom intdlni la (Jniversitatea din

Berlin tntre anii 1908-1910 Si apoi, intre l9l0-1912, la cea din Leipzig, pregdtind cu rdvnd Si

seriozitale doctoratul, pe careJ obline la I mar'tie 1913, cu "Magna cum laude", pentru tezct

Die Gedonkenlyrik, apdrutd integral tn

romdneste sub titlul Li ca de idei, abiatn 1974'

deSi o promisiune a traducerii ei ne-a rdmas de

la Rddulescu Pogoneanu incd din 1923.

Bucurdndu-se de mare succes la momentul

respectit, teza ta /i din ce in ce mai pulin apre-

124

STEAIIA DoBROGEI o f0ani (r999-2008) ffi

iubitorului de neam $i de oamenl // Tragediaeminesciana ar fi tagedia unui sullet mare inmijlocul unei lurrri egoiste $i efeminate,motivul cel mai ales al poeziei lul ii elogiazirmai ales lirica erotic6: Afard de Goethe, in ele-gia Alexis Si Dora, nu mai cunoscusd"t alt poetcare sd se poatd mdsura cu Eminescu inaceastd descriere a iubirii'n"'.

Toader Buculei, in diclionarul brdileanpe care-l editeazl, rdline doar: "Pe ldngd dizer-tatia pentru doctoral, o incercare de esteticdusupra poeziei de idei, lasd doud inlereso e

stndii datind din 1909, unul despre Faust ul luiGoethe, al doilea despre Entinescu""ot.

Nici la peste 30 de ani de la apari(ia

lucririi de doctorat, Panait Cema nu intra inpleiada de esteticieni romini. Iati ce susline IonPascadi: "Concepliile estetice ole unor oamerti

de arld, uneori tle mare proftotzime Si rezonan\d,

cum or fi cele ale lui M. Eminescu, l.L.Caragk e, Paruit Cerna, au .fost tratQte co

utare, insii in mod insuficienl, krr vulorifrcareu

altora nici n-a fosl incercald"\'1'.Cu toate ci atit Lirica de idei cal ;i cele

doul studii despre Eminescu gi Faust i'"' au fostpublicate editorial, ele n-au incitat in misurameritata interesul comentatorilor, ticerea aces-

tora rimAnind pentru noi un mister, iar altii care

au gesit rost vreunui comentariu au llcut-o, ingenere, superficial 9i fari expresivitate. Dupiaparitia celor douI studii"'', in afara luiConstantin Cubleganr'", pu{ini comentatori au

semnalat necesitatea rdmAnerii in interes cultu-ral a agestora. Dumitru Stan, bun5oare, publicisttulcean de a cirui buni intenlie nu'ne indoim,semnaleazi aparilia editoriali a studiilor printr-

un articol, pe cAt de eterogen, pe atat de contra-

dictoriu, dar care observi pdni la umri evi-dentele: "Cr cele trei studii ale sale (Liricu de

idei, Eminescu Si Faust), Cernu e mai degrahdleoret ic ian I iterar /...1"1'nt.

intr-un discurs optimist, criticul literarLaurentiu Ulici miza pe disponibilitatea pe care-

ar putea-o manifesta unii istorici gi critici lite-rari, dintre cei ce vor si se apropie n.ai serios de

Panait Cema, de a se opri cu precldere asupra

125

t ttttit ic ctitrc Puul Zonfup6l, Tudor Vianu to),

l\'ut' Pd lrcu. Astu:i ulilitutcu ei ni se pure,

irt-si. lin nou, mult mai mare, Habent sua fatalihelli! // Oricum, Cerna u muncit mult la ea Si<tr nultd insu/lepire, find sfinjenit in afirqarea.qritulurilor proprii de ununtite exigen!e slriclliductice'^-'. Nici un cuvAnt despre cuprinsulJccsteia, nici o plrere personal[ despre impor-tanta ei in cultura rominS. Comentatorul retine

doar ci Panait Cema "pregitindu-se" pentru

caricra universitar-a, /...1 igi dldea seama ce olircc in detrimentul poeziei /.../"r*r. in schimb,dctrlii despre tipirirea tezei, despre cum pi cAnd

r !:jrut-o publicati autorul ei, sunt retinute ca

delicir pentru cititorii foarte sensibili: '7.../('c'rrtu sftirSi lu 8 aprilie l9l2 /.../, la orele treidininaulo, trtrrnui lu cdtevo ceasuri dupii ce Si-arti:ul tindrild tezu de doctoral care i-a sleit sen-

sihil puterile. Dupd allii. teza i-ar fi fost lrimisdtttttsi le tip<tgxtful Heinrich John chiur in ziua

innttrninttirii Ttoetului, lu Sildfriedhof, cdnd de

lu strstinere trccuser(I palruzeci de zile'\"t.

Valeriu RlLpeanu este gi mai concis inecca ce priveptc preocupirile teoreticianuluiParrait Ccma: "Redacteazd un sludiu despre

l:trtr.tt .st,rltul ,lt'sprc Eminescu. /.../ in luna feb-nturit l9l-1, iSi susline tezu de doctorat $i esle

ltnx lunrut in unonimilate doctor 'Tnagna cum

lurulc". Dar pesle cdlevu zile, boala avea sd-l

tktltourc defi itir,'\"'. La urmetoarea editie("',

insir nu rnai mentioneaze gi cele doul studii.Aurcl Munteanu, unul dintre biografii

oncqti al scriitorului, dar superficial comentator

al operei acestuia, lasi ca un adagio, dupi trei

stelu[e, la sfirgitul capitolului "V. Despreoperi", citeva rinduri privind studiile luiPanait Cema: "Punuit Cerna are, in afard tletett tle doctorur despre Lirica de conceplie,l<mi studii critice: unul despre Eminescu /-../ Sittltul d.spre Fuust de Goethe /.../. // in studiulusupru poeziei lui Eminescu, Panait Cerna se

rc/brd lu activitateu poetului national:,,Eminescu este astdzi mai viu ca toldeauno.

Su.fletul sdu il simlim pururi prinlre noi... ver-surile lui rdsund fdrd voie in suJletul pricepd-torului de frumuse(i veSnice ca Si in inima

ffi STEAUA DOBROCEI O l0ani (lD9-2008) re

operei lui teoretice, Ulici exprimindu-Si convifi- liatea de a schimba discursul inlduntrulgerea cA acestia vor avea de descoperit lucruri aceluia$i text'\'ztt-

loarte importante, din perspectiva prezentului,glosand totodate pe marginea necesitetii recu-peririlor esentiale: "... Ori Lirica de idei,oceostd. lezd de doctorat relativ scurtd a luiPtnuit Cerna gAndili-vd cd a murit la 32 dettnt u fdcut performanld teoreticd la o vd.rsld

pt?tnuturd pentru teorie, in general. AceastdLiricd de idei ar putea sd conducd pe un autorcontemporan noud la opinii spectacltl64s4tttzot.

Mai mult, Laurentiu Ulici propune chiar racor-darea teoriei literare actuale la teoria lui PanaitCema: "Astdzi, cdnd in materie de fenomenpr.tcti<, de teorie literurd, suntem intr-o ofensivdputcnticti u unei ideologii. de reasamblare ateoriilor anterioare, a modificdrilor anterioare,u luturor discursurilor anterioare, toate suntnunrite postmodernism. Acest postmodernism,pe cure unii il frecventeazd, rezoneazd sau facentusd exlrem tle sugestivd cu teoria lui Panait('entu"tt".

Putemica ofensivi la care se refereaLaurenliu Ulici, a unei ideologii de reasamblarea teoriilor anterioare, ar constitui nu numai unact de mare dreptate. dar gi unu[ valorizant, unciqtig pentru dezvoltarea culturii rominegti,sugerind celor ce-l iubesc pe Panait Cema sI-lciteascA, mai ales, din perspectiva operei saleteoretice, nu numai de poet: "Readucdndu-louot in alentie, arfi rut numai un act de drep-tute.[u1d de o operd uitatd a unui poet ca Si uitat,,lur ur sentnificu ceva mult mui important, arinsenrnu ordinea recurenlei ideilor literare, umvedeu cd. incd in urmd. cu optzeci de ani, untinur descopereo ceea ce noi descoperim ustdzi

Iiricu tle klei , deSi are un titlu care trimiteetpres la o opliune limpede a autorului infor:oarea aEa numitei lirici de idei, propundnd oI i h ot o no m i e.indu n trul poet icului'rr:'. Subscriemla punctul de vedere al lui Laurenliu Ulici, sub-liniind vizionarismul lui Panait Cema in materiede teorie literara, cu mari disponibiliti(i, fiindprimul in cultura romane care a relevat posibili-tatea revenirii perfecte a discursurilor intr-oreasamblare noua, posibilitate pe care a exclus-o a$a cum observd Ulici chiar 9i avangarda:

"Punuit a sesizal caracterul schimbdtor posibi-

l. Teodor Virgolici,.Centenar Panait Cerna. Liricade idei Si Adevdrul poelic, "Manusciptum", nr. 3,l98l, pag. 20.2. J0rgen Habermas, Fundamentele prepolitice, p.

92, apus Jiirgen Habermas, Joseph Ratzinger,Dialectica secularizdrii. Despre raliwe Si religie,traducere de Delia Marga, introducere de AndreiMarga, Cluj Napoca, Edirura Biblioteca Apostrof,2005.

3. Rationamentul (lb. greacl).4. George Cilinescu, op. cit. p. 651.5. George Cilinescu, Poelica lui Panait Cerna."Lumea", nr. 20 din l0 februarie 1946, apud GeorgeCilinescu, Principii de esteticd., Craiova, EdituraScrisul rominesc, 197 4, 221.6. Consacrdndu-i citeva pasaje in volumul FilozofeSi poezie, 1937, Tudor Vianu atregea atentia ce teori-ile expuse de PanaitCemain Die Gedankenlyrik,"aumarea insemnitate de a fi o justificare a crealieisale".

7. Ion Dodu Bilan, in op. cit., pp. 183-184.8. Ibidem.9. Ibidem, p. 185.10. Valeriu Ripeanu, Prefald, apud Panail Cema,Poc,zli, Biblioteca Ecolarului, Bucureqti. EdituraTineretului, 1960, p. 10.

I I . Valeriu Ripeanu, Prefald, apud Panait Cema, De-aS avea eu coiful dit poveste, col. Biblioteca gcolaru-

lui, Bucuregti, Editura Tineretului, 1964, p. 12.12. Corect: "nu mai cunosc alt poet", p. 23, in PanaitCema, Eminescu & Fuust. Studii.13. Aurel Munteanu, op. cit., p.42.

14. Toader Buculei, op. cit., p.90.15. Ion Pascadi, Esleticieni rnnldni. Bucurepli,Editura Academiei RSR, 1969, p.8.

16. Semnalat de Horia Oprescu in Scriitori in luminadocumentelor Bucuregtt, Editura Tineretului, 1968.

17. Panait Cerna, Eminescu & Faust.18. Constantin Cublegan, op. cit., pp. 180-183.

19. Dumitru Stan, art. cit., p. 13.

20. Laurentiu Ulici, Panait Cema, teoreticianul ..., lasimpozionul "Personalitdli tulcene ale culturii Sicivilizaliei romdneSti", 2l-22 iulie 1995, Tulcea.apus Olimpiu Vladimiroiv, op. cit., p. 44.2l . Ibidem.22. Ibidem.23. Ibidem.

126

@ STEAUA DOBROGET O l0ani (1999_2008) @

. PANAIT CERNA (1881 - f 913) o 95 de ani de ta moarte

o 95 de ani de la tip6rirea tezei sale de doctorat ,,Die Gedankenlyrik",apdruti integral in romaneste sub titlul ,,Lirica de idei"

o 2008, Alba lulia, Dumitru Cerna sustine o noue tezi de doctorat despre viatagi opera poetului filosof, intitulati ,,Panait Cerna. Biografia unui destin poetic',

REFERATE (I)asupra tezei de doctorat "Panait Cernu BiograJia unui destin poetic"

-t- .t

Teza de doctorat a lui Dumitru Bobiniestc o remarcabild lucrare de istorie literard, sat-islicind principalele exigente ale unui aseme-nea tip de cercetare. Se reactualizeaze, astfel,intr-o imagine coerente, o mare cantitate deinfbrmatii bibliografice referitoare la viala gi

activitatea poetului, se documenteaztr adeseorila surse originare, elucidind unele episoadeobscure din via(a lui Cerna, duptr cum,corecteaza polemic anumite interpretari $e$itealc unor biografi. Biografia scriitorului nu eslercconstituiti insl strict documentaristic.Dumitru Bobini reuqegte sI configureze aicilraseele unui destin uman tragic, trasee care,intr-un mod ingenios, sunt conjugate cu temeleqi obsesiile revelatoare ale operei. Agadar,lucrarca sa structureazi pe ambivalenta exis-tenti operi, acestea reflectandu-se gi transfig_ruraindLr-se reciproc. Aq mai remarca apoi analizacorecti, degi succinti, a contextelor cultural-lit_erarc pe care Ie traverseazl panait Cema, pre-currr Ei a "aventurii" spectaculoase u."""pie.iicritice a creatiei lui Cema: de Ia construireairnaginii unui tandr genial, la confiscarea ideo_lo_qici a operei, pAn[ la marginalizarea cvasi-tolale. In sflrgit, trebuie mentionati reactu-alizarea gi valorizarea celor doui srudiiTngropate" in presa vremii, cel despreEminescu gi cel despre "Faust" al lui Goethe; lacare se adaugi gi descoperirea cAtorva poeziineincluse in niciunul dintre volumele editate. prinumlare: o Iucrare solidi, doct[ dar, in aceeaginrf,surd, scrisi gi cu o sobri vibratie afectivi.

petru poantd, critic literar

DacI locul nagterii unui poet intri inalchimia creatiei lui, comuna Cema se poatemindri cu doi poeti de seam6: Panait Cema gi

Dumitru Cema. Cu o deosebire insi: cel dintAi adispirut la doar 3l de ani, o promisiune a$adar,cel de.al doilea e un destin implinit in literaturaromini. Devoliunea 9i iubirea exemplare aleamandurora pentru pdmAntul natal au mers pinila asumarea filiali a numelui comunei capseudonim literar.

Gestul onorant gi generos al lui DumitruCerna de a se apleca asupra vietii gi operei poe-tului junimist gi de a-i dedica intr-o teze de doc-torat cea mai competenti, profundl gi valoroaslcercetare, face din Cititor un privilegiat.

intr-un spatiu predestinat marilortragedii, cum e cel romdnesc, nici literatura nuputea avea o fap senini. De la Vasile Cirlova gipind la noudzecistul Cristian popescu, ca s[ nerefenm doar la ultimele doul veacuri, atitea giatitea destine literare persecut ate de nenoroculdevenit emblematic pentru ,'fiinta mioriticd,, aufost spulberate fie inaintea chiar a confirmirii,fie in plini perioadd de crea{ie. poetul DumitruCema se arate pe deplin congtient de faptul cinoi, rominii, nu ne putem permite se irosim inrgnorare ori in uitare nici un destin literar, iar peacela al consiteanului sdu, cu atdt mai pu1in. Deaceea inclin si cred cd Dumitru Cerna, prinstudiul de fa1d, ii omagiazi pe toli acei scriitoriromini nerislElafi de soarti, cirora insd dedatordm minunea vArfirilor literaturii romnne.Impreund ne-au cizelat sufletul etnic $i p* .i ;;;Iiteratura rom6.nd exceleazi in literatura univenall.

-

127

@ STEAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2008) @

Lucriri critice sumare $i superficiale"celebreaza" sarececios 9i neinspirat majoritatea

scriitorilor romeni. Ele continue se condamne

Cititorul la o receptare anevoioase 9i precarl' Ocon$tiinte superioara, generoase 9i nobil[, poetul

Dunritru Cerna, ne rdscumpird vinovatia $i

inconqtienta nationale. Teza sa de doctoratinsereazi in peste 600 de pagini, intr-o ordine

cronologicl, biografia gi poezia scriitorului de la

"Convorbiri literare", aducindu-i lumina unei

ludeci[i obiective gi cum nu se poate mai com-

petente. Ea ii rede celui ce a preluat filonul emi-

nescian, pentru a-l conduce spre Goga 9i Blaga,

ceea ce se ignora sau se pierduse: poezii nepu-

blicate, documente inedite, aspecte necunoscute(de la restabilirea adeveratului debut, de pildn,

pana la restituirea dimensiunilor ocultate de

cilre Valeriu Ripeanu gi Ion Dodu Bilan, inabordirile anterioare ale universului poetic indiscutie, anume spre a-l recupera ca poet de

stanga, cale vreme, in fond, Panait Cema a scris

o poezie religioasi qi filosofic[), bibliografia 9i

comentariile asupra operei panaitcernene etc.

Toate sunt absolut indispensabile intelegerii,

aprccic'ii gi evaluirii corecte ale operei cer-

cetate in patrimoniul literar nalional. Valoarea

cercelirii "Panait Cerna- Biografia unui destin

poetic" se mai impune prin abordarea vie[ii 9i

operei unui poet de c1tre un alt poet, singurul

capabil, cu iubirea gi cu harul lui 9i din interiorul

aciului de creatie, se reveleze esenla geniului

investigat. De asemenea, teza abordeazd pentru

prima oarl destinul de teoretician 9i de critic li-

ierar al lui Panait Cerna 9i, printr-o demonstralie

tenreinici, ii fixeazd locul in istoria poeziei

romineqti. in literatura romini'bate fiind contribulia extrem de impor-

tantA a lucrf,rii "Panait Cema' Biografia unui des-

tin poetic" a poetului Dumitru Cema' un ade-

rl5rat model in abordarea vielii 9i operei unui

scriitor, consideram c6 editarea ei va constitui un

.r."i*.n, literar 9i o bucurie pentru impltimilii

i.-fo.ri., iar noud ne prilejuie$te plecerea de

a-l ielicita pentru exceplionala-i reuqitl

Dr. Mircea Goga' maite de langue

lJ niversiti de Paris' Sorbonne Paris IY

^"îrru al lhniunii Sctiitorilor din Romdnia

.t-

Dumitru Bobina, autorul tezei de docto-

rat intitulatl Pan ail Cerna Biografia unui des-

tin poetic, poet 9i eseist nlscut in Cema, jude(ul

Tulcea, a devenit cunoscut in literatura actuale

sub pseudonimul Dumitru Cema. Poetul, mem-

bru al Uniunii Scriitorilor, s-a remarcat prin ele-

ganla liricii sale, de un rafinament neclutat, prin

nota originalS, inconfundabild. A publicat cdteva

volume de poezie la edituri prestigioase, cirtilesale fiind bine primite de critica literarl. Unul

din vofumele sale, Poeme dobrogene, evocispaliul geografic Ai spiritual in care s-a format

Panait Cerna. Citiva ani, poetul gi autorul tezei

de fali a condus o prestigioasA revisti de culturigi art6, Grai, care a realizat clteva numere

monografice, remarcabile, cum ar fi cel dedicat

lui Ioan Alexandru. A publicat eseuri $i articole

de criticl literara in mai multe reviste de culturl,dovedind o buni informare precum gi o eleganli

particulari a expresiei. in ultimii ani, a publicat

numeroase articole dedicate vietii 9i operei lui

Panait Cerna, mai ales in revista clujeanl

Cetalea culturald, mici studii ce dovedesc pasi-

unea pentru cercetarea unui autor intrat' din

pacate, intr-un con de umbr[ al istoriei literare.

Poetul qi eseistul Dumitru Cema a prelu-

at acest pseudonim din veneralia pe care o

poarte atat locurilor sale de baqtini, cit mai ales

amintirii poetului Panait Cema. A editat acum

citiva ani un studiu al lui Panait Cerna,

Eminescu si Faust (Casa Ce4ii de $tiin@,

Cluj Napoca, 2001), cu o prefate de Petru

Poanti, prin acast gest incercind s[ aduci in

actualitate activitatea literarl a unui poet inzes-

trat, al cirui slErgit tragic, prematur, a incheiat o

carieri care se anunla strdluciti'

Lucrarea de doctorat a lui Dumitru

Cerna constituie indiscutabil cea mai valoroas[

cercatare de pani acum, dedicati poetului Panait

Cerna. Biografra sa este reconstituitd cu minulie'

n" b-u u- nurn",outt documente culese din'arhive, multe dintre ele fiind inedite Dumitru

Cr-u'u recuperat din paginile unor reviste

uitate, adeseori ignorate de cercet[torii de

'tza

ffi STEAUA DoBROcEI O tOani (t999-2mS) %dirraintea sa, contribulia lui Panait cema la o li- tul recuperator era imperios necesar.terature care treia sub influenla eminescianismu- "Azi zicea George crlinescu, cului. De altfel, unul din cele mai consistente capi- aproape $apte decenii in urmtr - Panair Cerna nutole se intituleazi "Epigonismul eminescian". ne mai apare decdt ca un poet nerealizat, trud-('omentariile sale aplicate la poezia lui Panait nic in lupta cu limba, conceptual, oratoric,cema sunt fine gi nuantate, dovedind o certr banal si arid in metaford, tleg cu o andd deinrestrare critici. Remarcim aici cdteva din sublimitote pe alocuri (suhl.m.),,.capitolele cele mai elaborate: "1897. Adevdratul Ei bine, Dumitru cema n-a Ihcut pasullebut in revistd. inceputut activitdlii literare", inapoi in fafa acestor, in aparentr, atat de"Poezie si revoltd", "Panait Cerna, critic $i teo- tran$ante afirmatii ale marelui critic. Meritul seureticiun literar", "Poezii necunoscute sau este acela de a fi regtrsit gi de.a fi pus in migcarentcuprinse in volum" elc. "unda de sublimitate,, a poeziei lui panait Cema,

Masiv[, bine documentatl, remarcabili ceea ce nu e deloc putin.prirr vasta documentare relativi la biografia De fapt, parctr rizgindindu-se, Georgetragica a lui Panait Cema, dar gi prin analizele cllinescu scria, pe aceeagi paginr, precaut $iaplicate de text, lucrarea "Panail cerna. profetic, lbri teama de.a se contrazice: "NotaBiografia unui desrin poetict', trebuie salutati specificd a poetului (panait cem4 n.m.) e rardca o remarcabili reugitl gtiintificl. in poezia noastrd,,.

considerdm ci valoarea deosebitd a Ca intr-o odi a bucuriei, la intalnirea cuIucrar-ii il indreptete$te pe autorul ei pentru a-i fi Panait Cema al lui Dumitru Cema, versurileacordat titlul de Doctor in Litere. eliberate de timpul plumb ale celui dintai:

Ion Cristofor, "Ci in iubire tdndrd, bogatd,Doctor in Jilotogie imbrdliSdm pdmdnrul, lumea toatd,,.

Marcel MureSeanu,membra al Uniunii Scriitorilor din Romdnia

*Obstinatia cu care autorul acestui studiu

s-a apropiat de opera lui Panait Cema vremeindelungati, intr-o migcare circulard din ce in cenrai slrAnsi, ca gi cum ar fi vrut s[ nu lase nimicesen{ial in afara exegezei sale, vine, cu sigu-ranti. dintr-o irepresibiltr fo(i afectivi, care-laqeazi in preajma unui destin tragic.

Demersul siu cigtigl originalitate gi prinl'ericita coincidentl ce amandoi au supt aerulaceluiagi topos 9i au fost locuili, la rtndu-le, de"viata secret6" a Micinilor gi de acelagi "joc aliclelor" de sub un orizont al marginilor de aptr 9ipiatrd.

O documentare negrtrbite, o cercetareasidui, pusi sub semnul timpului biografiei 9i aloperei, niciuna vastI, dar amindoul exemplarepentru o vietuire atdt de scurtl, dau substantiunei constructii critice pe cit de simple gi detransparente, pe atAt de subordonate ideii cd ges-

*

Consider ctr lucrarea "Paaait CernaBiogmfia unui destin poetic", elaboratd dectrtre Domnul Dumitru Bobin5 Cem4 rdspundeexigen{elor academice actuale impuse unei tezede doctorat. in fapt, este vorba despre o cer-cetare serioasi, remarcabill atat prin docu-mentarea vastd, cAt gi prin analizele petrunze-toare gi deschiderile exegetice in care s-a con-cretizat aceasti documentare. Fiind preocupatde opera 9i destinul poetului Panait Cema demai multi vreme, Dumitru Bobina Cemareugegte sI ofere istoriei noastre literare cea maiampli gi valoroastr monografie dedicatf, pini inprezent poetului pe care mulli dintre contempo-ranii sii il vedeau realizat in succesiunea luiEminescu 9i Vlahutd.

Cantitatea impresionantl de informa[ii

129

@ STEAUA DOBROGEI O l0ani ( 1999-2008) @

bibliografice referitoare la viafa.9i creatia lite-

rara a lui Panait Cema, documentarea serioasf,,

raponate adeseori la surse de prima minl, eluci-

darea unor episoade mai pulin cunoscute astezi

din viafa acestuia, la care se adauge incercarea

de a corecta interpretarile gregite din unele

hrografii marcate ideologic, sunt virtu-ti care se

cuvin a fi subliniate. Angajamentul lui Dumitru

Bobini Cerna de a reconstitui biografia poetuluigi cazului literar Panait Cema este finalizat cu

rninuliozitate gi onestitate, in baza unui impor-

tant fond de documente culese din arhive, multe

dirrtre ele inedite. Iar din paginile unor reviste

literare uitate, a recuperat eontributia lui Panait

Cema la o literaturi ce trAia pe de o parte in

conul de umbrl al epigonismului eminescian, iar

pe de alte parte IEcea deja experienla cristalizdrii

unor curente culturale gi orientf,ri a(istice noi.

Arraliza succinti a contextelor cultural literare

pe care le-a traversat Panait Cema, de la ima-

grnea tindrului genial, la instrumentalizarea ide-

ologica a operei sale Si, in fine, [a marginalizarea

nemeritati din ultimele decenii, sunt tot atatea

deschideri de care istoria noastrd literarl avea

nevoie.

Articulatl pe ambivalenta existenld per'sonulit operd literard, lucrarea de istorie gi

criticl literari a lui Dumitru Bobind Cema ne

olerd radiografia unui destin tragic, pentru care

simlim inlelegere gi compasiune. Cercetitorul

fixeazi competent, 9i mai ales sentimental, locul

lui Panait Cema in istoria poeziei gi criticii lite-

lare romAnegti, reugind si-l defineasci in ceea ce

a insemnat "nota specifici" a lui, la care s-a

ref'erit in treacf,t G. cdlinescu. Merita a fi remar-

cat efortul cercetdtorului de a redescoperi 9i va-

lorifica ipostaza de teoretician 9i critic literar a

Iui Panait Cema. Este vorba despre reactu-

alizarea celor doue texte importante pentru

biografia poetului, anume studiul consacrat lui

Eminescu 9i cel despre Faust-ul lui Goethe, pe

care Dumitru Bobind Cerna le-a 9i editat de alt-

mnteri in cursul anului 2001. De asemenea, se

cuvine a fi remarcat capitolul consacrat poeziei

de inspiratie religioasd gi fitosofici a lui Panait

Cenra, prea putin cunoscutl cititorilor din ulti-

ma jumdtate de veac. De altfel, sb $tie c[ inepoca sa Panait Cema era considerat ca un poet

capabil str ducl mai departe lirica filosofictr a luiEminescu. La aceasta se adaugl descoperirea

citorva poezii necunoscute ale poetului pe care

Mihail Dragomirescu il compara pur gi simplu

cu Eminescu, sau care n-au fost incluse in vo-

lumele publicate pin[ la data finalizlrii acestei

cercetlri.

"Panail Cerna Biografu unui destin

poelic" se dovedegte a fi mai mult decit un

exerciliu academic formal, aga cum se intample

tot mai frecvent in mediile universitare, reugind

sI deschidd o perspective vie gi cuprinzitoare

asupra unui poet inzestrat, al cIrui sflrgit tragic

(pe cind abia implinise treizeii de ani), a

incheiat o carieri literarl ce se anunla strelucite'

Este clar ctr Dumitru Bobin5 Cema nu s-a rezu-

mat la alcltuirea unei teze doctorale de circum-

stan@, pe cat de incercate cu referinle bibli-ografice (mai mult sau mai pulin utile), pe atitde lipsitl de inlelegere in ceea ce prive$te topo-

sul personalitifii studiate Si spiritul epocii in

care aceasti personalitate s-a format gi s-a afir-

mat. Prin lucrarea sa, candidatul la titlul de

Doctor in gtiinle filologice Dumitru Bobinf,

Cema face dovada inzestririi interioare de a

pitrunde cu inlelegere in orizontul vietii 9i

creatiei poetului "trudnic in lupta cu limba",

cum il definea G. Cllinescu, reugind si realizeze

o biografie lilerari valoroasi.Dacd fiecare generafie de cititori qi

cercetdtori este indreptalitd sI cunoasci

secven(ele semnificative ale istoriei noastre li-terare, cu luminile, dar gi cu speranlele ei neim-

plinite, demersul recuperator al DomnuluiDumitru Bobind Cema era necesar. Fapt pentru

care consider ci lucrarea sa de istorie 9i criticlliterurl " Panait Cerna Biogratia unui destin

poelic" il indreptf,lesc sd aspire la conferirea

titlului academic de Doctor in $tiinle filologice

al Universitl1ii "Lucian Blaga" din Alba lutia.

Pr. Dn loan Bizdu

Facultatea de Teologie Ortodoxd Cluj Napoca

130

'ffi srEAuA DOBROGEI a loani ( 1999-2008) @

* Panait Cema un poet mai mult decit un autor al

"liricii de idei".- Documentarea este vastl gi cu nuanle

de inedit, mi gindesc numai la actul de identifi-care a filonului eminescian, dar nu numai.

Credem, cu deplina justificare a celorpeste 600 de pagini, ci lucrarea de fali se vaimpune in cadrul literaturii de specialitate gi cIea oferi o corectie necesare fEcutI unui destintragic al literaturii, al liricii rominegti. De aceea

felicittrm autorul qi pe ilustrul seu conducitor

Itiintific, iar pe dumneavoastri ve 'ncredintem

de convingerea noastrl, de$i nu l untem spe-

cialigti in domeniu, ci lucrarea indeplinegtetoate exigentele pentru a fi acceptat5 ca lezd de

doctorat.

Pn proti, uniu dr. Ioaa ChirildFTO UBB Cluj Napoca

Poetul Dumitru Cerna a scris o frumoasl

tezl de doctorat, a cirei citire ne r.'ferE o ade-

viratii desfttare intelectualtr 9i spirituali. inaceasti lucrare documentatl, el prezinttr perso-

nalitatea poetului Panait Cema, cbnsiteanul stru

"de pioasi amintire". Astfel, autorul urmeaze

indemnul pat:Jin: "Aduceli-vd aminte de mai-marii voStri" (Evrei 13,7).

Volumul acestq rod al unei cerceteri

stlruitoare, este o contribu[ie valoroasI lacunoa$terea biografiei unui destin, insemnat cupecetea crucii. Prin aceastl lucrare de doctorat.

noi primim, implicit, imbold sE-i omagiem pe

scriitorii gi cirturarii no$tri care, prin valorifi-carea talanlilor (cf. Matei 25,20-211, au

imbogltit patrimoniul literar autohton gi au

inlrumuselat spa[iu I nostru ctnic.

in cele peste 600 de pagini, DumitruCerna ne face cunoscute viata qi poezia luiPanait Cema, relevind miretia acestui ilustrupoet 9i fixAndu-i locul in istoria poezieirom6.negti. Reugegte si facl aceasta ca unul care,

prin comuniune 5i contemplatie, a intrat in legd-

Mult Stimate d-le PreSedinte de Juriu doctoral,I ) i s t i nse d- le profesor univers itar,

In conformitate cu uzanlele impuse deRcgulamentul $colilor doctorale candidatul latitlul de doctor in filologie/litere distinsul domndrd. Dumitru Bobini Cema m-a nominalizat ingrupul celor douizeci de lectori, onorindu-mtrin chip deosebit prin aceasta. Drept care m-adeternrinat si lecturez cu multd aten(ie 9idcosebita plicere elaboratul siu doctoral intitu-lirt "Panait Cerna. Biografio unui destin poe-rrc". rcalizat sub indrumarea gtiinlificl a ilustru-lui proi univ. dr. Constantin Cublegan, lecturtr inbaza clreia fac urmltoarele aprecieri:

- elaboratul doctoral este alctrtuit, in con-lomritate cu normele metodologice specifice, insensul acoperirii in chip deosebit, 9i marcat dedorinta exhaustivitalii, subiectul abordat.[.ucrarea este constituiti din l3 capitole carecpuizcazi cronosul vietii poetului, dar gi marcasa lisati in cadrul literaturii romine gi in scrie-ri lc analitice derivate.

- Autorul transcende ipostaza recon-structorului documentar al unei biografii, neol'eri ample descrieri thopos logice: satul cutraditiile sale vii gi cu mircile religioase gi cul-turalc specifice/speciale/particulare, caracterprin care au influen[at formarea literard asubicctului; Briila, IErime de Bucuregti. Viena,t{eidclberg. Berlin; descrieri prin care igitlczvhluie propria fortd de crea{ie literartr.Rcconstituie drumul educaliei subiectului qi

sl'cra de colaborare scriitoriceasci a acestuia,pricteniilc Ar comuniclrile deosebite, dar sur-prinrlc unele note de tragism, de durere gi insin-gurarc prin care P. Cema a fost nevoit se treacAqi pc c:re el insugi parci le resimte gi azi. Neolbri, credem noi, gi o evaluare obiectivi a

ircliYitaltii salc pe care o gi prezinti ca piesl fun-dirlil a Iileraturii romane.

- Teza de doctorat este o remarcabileIrrcrirrr-- dc istorie lilerari prin care ne esteprezcntata in chip coerent o importanti pagin6:

'131

*

turf, cu prezenta spirituala a lui Panait Cema. i

Aici se valideaztr cuvintele psalmistului David: i

"Adinc pe addnc cheamd" (Psalm 4l,9). I

Salut cu bucurie o astfel de izbdnda gtiinli- :

fici qr il consider pe Dumitru Cema vrednic de :

a prinr titluf nobil de Doctor in Litere- "Vrednic :

este lucrdtorul de plata su!" (Luca 10,7). i

Dr, Irineu Pop Bislrileanul :

Episcop vicar al :

Arhiepiscopiei Cluiului :

)k

@ STEAUA DOBROCEI a loani (1999-2008) @

Tez.a de doctorat a domnului Dumitru i

Bobina Cema, "Panait Cerna; Biogratia unui ,

destin poetic", marcheaz5, dupd convingerea me4 i

un reper important in studiile noastre literare. i

Lucrarea fumizeazd, inainte de toate, cea i

mai temeinici explorare monograficd asupra i

vietii qi operei unuiadincei mai pe nedrept uitali i

poeti ai literaturii romAne. Doctorandul recon- i

slruie$te, cu o impresionanti documentafie, con- i

textul istoric cultural in care s-a ivit creatia lui i

Cema qi surprinde, ca nici un alt critic roman de :

pini acum, acea "notl specificl" a poetului, pe i

care George Cilinescu o aproxima drepl "rard in i

poe:iu nouslrd". I

Din punctul nostru de vedere, aspectul i

de cel mai mare interes 9i de pregnantd actuali- i

tate din investigalia domnului Dumitru Bobind :

Cema este cuprins in capitolul intit'nlat "Liica 1

de idci. Primul tratat de poeticd din cultura i

ronuind" (p. ?50-26a\. Autorul realizeaz\, aici, :

un foraj de profunzime asupra unui text teoretic :

exceptional, trecut cu vederea de majoritatea i

poeticienilor romini actuali, inclusiv in efor- i

turile lor de reconstruclie a istoricului acestei !

discipline in cultura noastre. Capilolul domnului i

Dumitru Bobini Cema se impune' in acesl con- |

tcxt. ca un aport valoros gi revelator. .

Prof. univ. dn Mircea Borcild i

Caredra de lingvisticd generald gi semioticd, i

Facultatea de litere, Llnivercitatea I

,,Babe; BolYai" din Clui'NaPoca i

Eleonora Sirnina Dobreecu

@&ry@@&,@@)E @BIlA@ry8

EDITURA UtitVItRs $ItltTIflC

Yi

,{

I.|..

.4*

{};

it


tlulllt Tt L(Lt!008

132

STTTISLTV POPESC[

oefihtl


*tozorn t?atz

. DESPRE ULTIMUL ORDIN

Printre gene ise ivise perdeaua dealabastru a rupturii adinci dintre mdna measlangA $i mina mea dreapti avea o plrere larglmii de ani lumini intre pleoape gi cind nu imipregAtea mancarea favoritd imi llcea ordine princuvinte

Astu urfi in cuzul unei poezii mai umanetu dale ce gem de pldcerea pasilor ei, princuttctt hunicilor mei bintuie moarlea eu aS

inttoduce at pldcere nuante pastelate Si foSnetle fnrnze

Dor prin curted hunicilor mei mai bdn-t ltie nto(rle0.

Arn cilStorit apoi spre marginea memo-riei lLunii gi ingeri imbricati in costume descaflrndru inti fictografiau visele eu vomitampesle marginea memoriei lumii gi oamenii deordinc nu me opreau aveam bilet dus-intorsnoaptea cand vedeam cel mai bine cum planetenrinuscule mi se streecoari printre degete $i totacest magnctism al pulsului regulat luciditateaare nriezul cimos pi suge tot timpul ce mi-a mairinras ascuns printre pori evitand realitatearatata de acum sau de acum un secol bAntuiam inexcLrrsii nesfiqite prin valea plingerii gi moarteaera bitrAni gi obositl 9i mi iubea mult aminvetat se-mi memorez fiecare parte a spatiuluislranlt dintre mina mea stAngi 9i mAna meadrcapti gi sI mor in aqtemuturile cu dinti deI pte alc fiecirui poem;

Cu toute ca uS fi putut sd scriu unpro:en despre urma ta cd loc geometric

. URMA TA CA LOC GEOMETRIC

Cristalele postume se ldlEiau pe sAnultau mai deunizi, cind eu dddusem o rait5 prinreal si vdd cu cit s-a mai ieftinit sdngeleproaspet.

Reintrupd.ndu-mI, vocii tale leblditoare

Florin ANASTASTU

i-am tesut un poem de urzici proaspete $i amalungat o javri turbali ce-!i mirosea cu nesatamintirile despre mine.

"-E totul bine, dacd vrei sd ttii..._.princartierul noslnt e liniSte. La rubricafaptul diverscineva vinde iar miezul,noplii...e totul bine... "

aerul scirtAia sub pagii mei gi treceam prin elca printr-un tesut adipos cu ingeri asasini onaturl moarte intr-o expozitie de vise- ple-carea imaginii din orbiti gi ultimul vaiet almamei nlsclndu-ml era o poveste stranie dartu intrai in ea ca printre urechile acului Ihri sIbati la ugd trdgeai clopotele gi aerul era pemoarte $i moartea pe aer pe limba ta piereautoate lebedele lumii prin gAndul tf,u treceauicoane pe sticla ti se intrevid pe perni urmeleultimelor vise despre noi ca mesaje din poemeextraterestre realitatea ultimului vis despremoarte ca urml a ultimei realitEli despre mine.

'ts3

i

-11

@ STEAUA DOBROGEI a loani ( 1999-2008) ffi

O Pimintul cu mine Pe oblanic

pirrrintulcu mine pe oblaniccade pe gdndurii se afundi picioarelein magma cubicondicl rr-are duh slintcu nrine pe oblanic

pirlintuldescamatpAni la nervurile cele mai intime

ale ubicuitetii luiintre articula[iiAcum i se vede

conltiinta de minevopsita in verde fosforescent

ca o ratare identificabilise mai aude doar mirAitul solzos

al claviculeipc Aaua vinovati de adulter

acum e pe duciluu [ipA, nu, nu,

in miez. printre tole,ploaiaca un efect de serd

rar echilibrul igi ruPe grumazul

p6nrintulcu rnine pe oblanicse billnglne ca un arhanghel

beat nrortnu nrai are nici stare de miinenici stare de aPtr

nici stare de Plasmihaotic se strAnge armonica lavei

in zid. printre luturinruzica originar6: amintirea oaselor din rlzboi

lalainloarsiiEi pipaie conturul buzelor

secretia vaginali a rozelor i se strecoartr lin lin

printre unghii

plmAntulcu nrine Pe oblanic

horciie

unde e preotulunde?acum e ultima stazlcalcarul a dat perg

memoria incet obliterantlreflexul securii: incizia subcutanatl a visului

capulcAndva pe sine

igi piplie conturul ochilorTotul devine o experienldHiper terestrein vidul r[masGolulCa o fereastrd inchisd spre Pf,mint

Memorii

Eu nu am unghie ingereascinici noduri sau semne in urme

singurf,tatea mea nu are o stea a ei 9i nici eu o

manta in care se me infh.gor cu totul, cu totul

sau poate am ultatde la o vreme amintirile despre mine imi sunt

rincedeeram cindva intr-un fel care acum .mi-e la fel

de strtrinca o ploaie caldl in luna lui marte

gi visele mi-au inclrunlit, iar mina mea dreapti

are tamplele albe

gi tremur6,tremurA ca de un frig genuin, un frig perfect

care se pogoare peste mine ca un cintec de

leagdn pe care mama mea buntr nu mi-l va

cinta niciodatlam trtrit ani luminl imi Pare

9i acum, cind totul se face un perpetuu

miez de noaPte,

imi pun cuvintele in cirje

$i pregatesc Padelelechiar dacd gtiu: nici noapte4 nici luna'

nici mama. nu mai au

nu au ce deget sa-mi Puni Pe buze

printre nori se aude un cAntec de leag[n

e vremea somnului

134

STEAUA DOBROGEI a l0ani ( 1999-2m8)

DELIR(Autopsia unei febrQ

0r.00VAntul se strecoarl printre perdelele

albaslre de gifon irizAnd auriu lumina nesperatde tirzie a unui crepuscul cald ... e incitlevreme qi ag vrea o bluzd verde din mltase sInrir pazeasca de presimtirea a inci unei insomniillrrtastice ... am fi putut ticea impreuni la mar-ginea unui lan de narcise galbene ... primivarisublima intr-un an al dragonului . . . mi-a rlmasqi acum adinc intiparita in mine cicatricea rogiea urrei amintiri cu noi doi stand la masa uneical'cnele sordide, in care tu te mirai copiltrregtecurlr rlina mea mici gi albd incipea atAt de com-plct irr ciugul palmelor tale, dizolvindu-se caldin nroliciunea degetelor, pitrunzindu-ti fremitl-tor cpiderma, am devenit neprevizut parte dinfiinta ta glaciali ... . mi mir ztrnbind sau poatezimbesc mirAndu-mi cum de am mai rimasintreagi . . . am pielea mult mai finI acum...irnpenetrabili, ugoard asemenea unei armuri dinpenc de piun . .. nu pot da greg .. . nici o furtundIa inceput de martie; doar soare, flori ... gi oultinri flrimi de tine, o imagine difuzl 9i inde-ptrtali oglindiE pre! de o secundi in apa uneilintini insondabile . .. un gol complex, de nellr-nruit, pe care doui trupuri inlenluite nu-l vorunrplc - atit a putut fi intre noi ... tu nu exigtitlincolo de mine, aga cum nu mai existi nici ceidinaintea ta ... suntem fictiuni; atit ne-a fostinglduit se fim ... naraliuni ce se reproducmcrcu in alte naraliuni spre groaza universului... copilul meu genial se va na$te dintr-o izbuc-nirc orbitoare de luminl albi iar pietreledruidice ale concep{iei vor fi sfirimate de unfulger ... sunt ingrati cu tinerelea mea 9i n-amsi-mi iert niciodatd dorinta furibundl de a

Silvia Z.AHARIA

remame tanera, la fel cum inci sunt ferm convin-str c[ am Ii avut potential de mare iubire ...regretul nerostit cI nu vom mai fi un romancelebru ... ag fi fost teribiln 9i m-ag fi reintorssub chipul unei creaturi asexuate 9i fhri aripi ...ai fi fost putemic $i te-ai fi transformat intr-unoracol androgin ... nimic altceva intre noi ...imi trebuie neaperat un buchet de violete deparma se opresc ploile viitoare 9i ur ceas vechide buzunar pentru a nu intArzia la propria-mirevenire . . . mullumesc, bunicule, pentnr celedoui ceasuri de argint care nu arate decit oreexacte; ai ghicit ... n-am pic de maniere gi

mininc Atrudelul de mere cu mAna, darbunicule, gtii prea bine cd la ore fixe te iubegtecineva! Multe frunze cu care ploutr cemit pesteapa miloasl a fluviului ... a inceput noaptea ...

02,00Femeia necunoscutd ce stI ldngl mine cu

ochii larg deschigi gi picioarele desfiicute... do-rinp ... sanii ei albi stau nemigca[i in perfecli-unea acelui moment in care a devenit in sine unintreg univers... visele reci ale noplii urli ...lupi aduna(i dimprejurul unei luni silbatice...trupurile noastre topite intr-un [iplt albastru ...unghiile tale rogiatice mi-au zgiriat interiorulpleoapelor timp de secole ... ne-am acoperitcerul cu cear$afuri violet de metase ... sunt unvierme de pimint acoperit de iaml . .. iar femeiaaceasta de lAngi mine nu indriznegte si-[i atingipielea aspre, acoperiti de soare ... ul:ima paginla unui roman nescris .. . ne intindem .reste oceane

orbili de presimtirea rdstrritului... adorm...nemesis... imi goptesc ruglciunea ... e pace . ..

03,fi1 (apogeul)Frigul dinduntru se risfringe asupra

zlpezilor de asfalt ce acoperl sordid incAntareaamurgurilor btrnuite .. . simt cd s-a intunecatbrusc sub o ploaie albd de triste[i adolescentine... peretele dintre noi poarte pecetea "florilor demucigai" a lunii de dincolo de spaimele sufletu-

't35

00,00 (miezul noplii: inceputul)ln noaptea asta placidl in care albul mi

ineaci, departe de fluviul bltrdn ale ciruinisipur; intunecoase gi inqelltoare mi-au remaslipite de retini, desprinsl de mine, imi doresc sIllu Tatiana Larina ...

lui ... cerul vegheazd gri deasupra unui orag destatui .. . impietrirea amorurilor tArziu bacovienesub cupola de cristal a zeului orb... IvanAivauovsky nu mai picteazi coribiile fluide aleunui apus oriental ... marea fuge grlbit[ spre ainghiti stincile. oameni de la marginea Rusiei . . .

cu umbrela prin Europa imi croiesc ciriri de lutdincoace de marile metropole ... sunt copilulmelafizic al lui cioran cu c mic ... daci m-amnascut, atunci aveam 33 de ani, ochi albagtri,parul lt ng Ei un semn sub coasta stingi. .. "Nu!nu sunt Iisus. Eu aveam unghiile rogii..."Descresc ideatic pAnd in momentul in care mivoi inloarce in pantecele mamei mele pentru ama nafle din nou dintr-o poezie postmodeml a

purificdrii... "lncf, un telefon cu taxe inverse cudunrnezeu, vi rog!" Ninsorile lui sunt taredcparte... putem simti adevlrul ... e arta de alsculta sunetul tecenlor dintre semeni... vomcalitori impreunf, printr-un fulg ce se topegte laatingerea buzelor rogii ale ultimei fecioarc...Lumina se sllrqeEte in spatele nonlor de plumb.. .

a$tepr un nou inceput... sper dimineata...

@ srEAuA DoBRocEl o l0ani (1999-2008) @

buctrtii mele de cer ... Inc[ un pas dincolo de

mine spre fiinlare . . . Inci o [igard la limita supe-

rioartr a viselor de la cele patru ceasuri ... intredoui fumuri de argint imi spui c[ am darul feri-cirii ... gi eu imi beau non$alanttr cafeaua cuma(ipan in bezna de dincolo de ecranul ce mE

leagl de viati ... dintre valsuri regale distingnedeslugit destinul tragic al prin[ului Karl ...Dunarea mea nu e albastri ... e verde gri, sel-batici gi intunecati cerAndu-qi mo(ii de cufiecare primivar[ . .. din mdlul picatelor se nasc

cele mai albe flori de lotus ... Tate, a$tept cu

patim[ sh renasc din palma ta stingl ... "Monvieux Lucien..." Daci ai gti cd lalelele rogiivorbesc singelui meu nedomolit . . . md voi opridin drumul meu spre Narcis intr-o dup[-amiaziamo(ita a unei ultime toamne medievale...Zemfira gi reglsirea de mine ... din absenta ta a

rimas numai fiorul unei umbre. . . inci un motivpentru ca frunzele si moari azi . . .

04.00Suprarealisrn cu api plata... pastila zil-

nicl de vegnicie inveiiti in hi(ie neagri, mercu

dupi ora exactd ... ccai de nrenti pentru senf,-

tatea sufletului ... gustul crud al iemilor cu

tinc.. . nuferii pielii s-au ofilit Ei s-au transfonnit'in cicori ... doamnf, bntni, nu md pirdsi irttreziduri gotice de catedralc pustii!" Au taven.rc

KAtz. Dieu ne me quite pas ..." Alsacc,Lorraine gi margarctele slinghere ale desp5rtiriinoastre ... ochii mei sunt nruzici de adAncuri ...pianelc se sling ticute inliuntnrl mdrii ... dinco-

lo dc sunct. renun(area ... incA tc mai simt...pictca ta aspri. asemcnea pietrelor vegniciei, dc

care lrupul rneu de s.1nge s-a zdrobit cu aceea;i

furie cu care valurile gri inspumatc mugcl Cin

lalezele pustii . . . ne-am nlscut din arrorul ludical scoicilor ... necuvintele tinjcsc dupl tremurul

clmii ... na$tel'ea ... chinul ... data neintelesu-

lui nri aplec spre vdzduhurile lunrinii ... sirutultiu vrt'melnic a pus in fragila mea fiinte de lutgreutatea nisipurilor Deltei ... nemigcati pre-

simt cum noaptea igi trece degetele inghetate

prin pdrul meu ... frigul t5u razbegte dincolo de

pasiune ... un hlu necttprins prirnprejurul

05,00 (aproape diminer(I)Un alt risirit peste mare ... focul

inceputului arde rece gi impersonal peste aburiinoplii . . . ultima reintoarcere la mine inainte dea pleca definitiv ...secunda de puritate infinitidinainte de lumini . . . Iir[ cuvinle .. . in ticcreastrifundurilor s-au clidit catedralelc miloasc alc

omenirii . . . mormintelc zac profanate sub ape

verzui. . . in curdnd nirre:ri nu-gi va mai amintide noi ... desene de cdtbunc, pierdute prin co-

tloanelc podului unei case bltrineqti dc tare ...nrulte imagini ... gi irci urr dans premonitoriu... si plutim streini de noi printre viseledlnrinetilor tirzii de iarni ... nu mai pot scric ...o alti $anse irositl . . . timpul netirmuit el unui

oracol orb ... un birbat decapitat ce priveEle

marca de deasupra unci perdele zdrenluite ...palme de pimAnt lbrl suflet ... fiinle de humd...uniilit gi iluzoriu, agteptAnd o uoul 2i... sunt ...treiesc ... respir ... ard ... eu... eu ... eu ... {iridc mine . . . un spasm? Un pre-, inter-, post-

ludiu? Nimicul? Cdderca? Noi . .. febra. ..

06,00 (rlslrit: sfirqitul)Sunt o celatoarc fericili ... inchin ode

oarrenilor ugor supraponderal i. . . in fiecaredimineall, mlnlnc in troleu citeva buclli de

viall ... sd nu uit ci pot 9i eu s[ capit reni de

136

STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) @

buni pi cuviincioasa purtare . .. vreau sd te v5dcum iti tii respiratia pentru a reintra in lumedupd citeva luni de absenti binecuvAntati. . .

('inc a inventat cuvintul dor? Miine md voitlcscotorosi de inci un suflet ... sfaturile micu-lLri dalai lanra ascuns in urechea mea stangeincep in sflrqit si dea roade ... desprinsd de trupam sA renasc: un pdntec rogu, cirnos, perfectsleric... o altl dimineatS...Epilog

Te privesc cum stai ticuti lingd fereas-(ra deschisi spre primivari- iamI, pierzAndu-tein lirmul cu aromi de cirege amare, brune gi

calda asenrenea ceaiului negru cu lapte asupracaruia te apleci cu nepasetoare detagare... vlis-tilr stingher crescut intre solve germanice,nrcreu inconjurat de ziduri groase, ai sI-tiirrplintezi adAnc ridicinile intr-un sufletpotrivnic $i indepertat... te vei indrepta pururicitre apus; o ultime fiici a noplii, copillroasd,ncliniqtita... lar eu nu pot visa hri corlbii, itircpro$ez zirnrbind chirilicl balcanica qi marinl,prunc solar al unui orient atins de miasmelainice, m-am desprins de mine pentru a te intal-ni aici. departe de mare... sunt atat de nepotri-viti orapului tau, in care te pierzi cu invergunaretimp de trei anotimpuri pe an.. . Cine ar fi crezutcii o si stim alituri, lipite de peretele rece alinca unui inceput, fumind spre a ne sfidatireretea gi vorbind despre nimicuri sclipitoare?

"Eu n-am sI fiu niciodatl betrane ..."inri rispunzi cu un aer absent, iar dincolo deprivirea-mi in care se oglindegte furtunos mareaprinde contur speranta absurdl cd mai existdproletii ... vom ddinui peste timp ... vom fi ...\onr rccrea vegnicia... vom ...

Mi opresc brusc, inspiimintati de pro-pria-nri indrizneale ... intre noi se lasi o.linigtegrea, prin care rizbate surd frica netirmuiti cene-a rlsirit sub migtile placide .. . rlmiinemigcati la marginea iemii, contempldndzidurile ce se vor clidi intre noi.. . suntem fum. . .

Ne impletim molatic destinele pentru anc picrde inspre nebdnuite ziri ...

EsqSfintol

rcAr cuR,i Df, AtiR. 1600

? \\hr,rRr r.,rr un\r

r(Irflrr r1tlrf,cl:r ar h {

ri,,,* .,,:,...,,," .,

UD,r,nrrx. r'1ik.

"€ina-TULCIIA 21107

Rer itri d0 spkirurlirnr( ,i .rhuri L.dillli de Scminffll Tcolofi. Lilral Or,0dox

-SfiDrut k,{n Cislrn' lnkta ^{.tn

_. {lrei**r

Noi aparifii in peisajul publicistic tulcean

2007 -2N8

137

De la tine imi va rimine mereu:unint irea atator lucruri nerostite...

HRm0ill, Sgg0trll[Hl

scoar"a rog.

;i

S

I!P

r!:E

2IE

t-

hi

' (- rri{, tsa:tr,rli,-..,riru ! n lL E-$tk a{.(a

STEAUA DOBROGEI a l0ani ( 1999-2008)

. rsroRtA PRESEITULCENE o DICTIONAR o ISTORIA PRESEITULCENE

CRONICARUL(15 februarie - I noiembrie 1990)

Gheorghe $EITAN

GENERALITAf I. "Cronicarul" a fostun ziar, mai bine zis o gazeti, cu aparilie sip-tamanala, la Tulcea, in perioada l5 februarie - Inoiembrie 1990, in format tabloid, in patru pagi-ni. Numele de "Cronicarul" preia titulatura unuialt ziar. apIrut, tot la Tulcea, in perioada inter-belica (1931), ceea ce explicl precizarea "Serienoui" de pe frontispiciu. Editarea s-a fEcut inbaza autorizatiei nr. 9/1990 emisd de autoritateajudeteani de resort, pe numele fondatorului $iproprietarului $i directorului publicaliei,Gheorghe $eitan.

PROGRAMUL. "Cronicarul" a fost,aga cum se autointitula, un informativ indepen-(1?/r/, apirut ca o necesitate a diversificirii ofer-tei publicistice catre cititori, in noile condilii de

dupa 1989. In articolul program "Nevoia de

trulilii" se pune accent pe incurajarea pluripar-tidisnrului, redescoperirea valorilor tradi(ionaleale soc ietetii, spargerea monopolului iniormativce decurgea din existenta la acea vreme a unui

singur ziar judetean (Delta), normalitate 9icorectitudine in relatiile dintre pres[ 9i cetitean.

COLECTIVUL REDACTIONAL.Gazeta nu a avut redactori angajati cu carte de

nrunci, ci s-a bazat pe colaboratori, intrucdt vre-murilc tulburi pe care le traversa aducea 9i incer-titudini cu privire la viitorul siu. A exislat inilialun nucleu de trei redactori care au scris gi efec-

tuat serviciile de corecturd la primele numere

Gheorghe $eitan gi profesorii Vasile Trandafir gi

Mihai Roma; ulterior s-au aleturat $i altii. Iigasim publiclnd in "Cronicarul" pe scriitorulAdrian Bugiti, poetul Constantin Bejenaru, pro-l'csorii Mihai Marinache 9i Nicolae Ridulescu,preo(ii Andone Dumitru 9i Neculai Mihalea,

ziaristul lon Ungureanu, publicistul 9i poetul de

talent Vasile Terzea, viitorii gazetari de succes

Paul Prisada gi Viorel Dim4 intelectualii pen-

sionari Afterie Bostan $i Radu $tefan 9i al1ii.

SITUAREA FATA DE SCENAPol,lTICi A VREMII. "Cronicarul" a rimas

fidel crezului declarat, acela de independen[l'

tocmai pentru a putea incuraja multipartidismul,

care, daci azi ni se pare normal, in februarie1990, mulli igi puneau intrebarea cum va fi 9idaci este bun pentru societate. Au apirut infor-matii gi articole despre FSN dar 9i referitor la

partidele de dreapta, cum ar fi "Schimbdri laPNTCD", "Ce Sonse acordali purtidului dv. inapropiatele alegeri?", "Vatra Romdneusci luTulcea", "Votayi cum vd dicteazd constiinla!","Adunarea foStilor delinuyi politici" 9i altele.

Acest apolitism i-a atras antipatii directoruluipublicatiei Gheorghe $eitan, supus mereu pre-

siunilor pentru a inclina orientarea gazetei cdnd

spre dreapta, cind spre stinga, 9i la care a reugit

performanla de a nu ceda. Inginerul IlieGherghigcan, fruntag al PNTCD, i-a propus

directorului publicaliei un loc eligibil pe listelepartidului, iar pe de altd parte FSN, prin con-

duc[torii sli, ii IEceau acestuia propuneri de

cumpirare in bani a gazetei. Substratul nu era

atit publicalia in sine, ci faptul cd gazela

"Cronicarul" delinea un contract ferm cu

tipografia, iar spaliul tipografic, la acea vreme,

nu prea mai llsa loc Ai pentru alte ziare, incondiliile in care fiecare partid igi dorea o publi-

l rtulltl *li.{ ilnrrr*ii-- _--_.-- I

sl.l ,

G.

ct

I'srtrr(r nrri\\\tr!1 _, _- -*

I

138

@ STEAUA DOAROGEI o t0ani ( | 999-2008) @

catic proprie.TEME ABORDATE. DacI multe dintre

terncle gi ideile publicistice vehiculate in pre-rnieri. dupi zeci de ani de totalitarisnl, plreau.rlLlnci adcverate acte de curaj publicistic, astizipar un lapt banal. "Cronicarul" a avut, in pre-nrierl, o rubricA permanentA despre viatacre$tina, dupe zeci de ani de ateism religios (pre-otii Dumitru Andone pi Neculai Mihalea); a por-nit o campanie de presi pentru desfiintareaCcntralei Deltei vinovata de dezastrul ecologicdin Dclta (Adrian Bupili); a criticar colec-tivizarea gi a militat pentru reconsiderarea chi-aburilor ca lruntagi ai satelor (Vasile Trandafir.Mihai Rorra), a scris despre regalitate gi a pledatpcntru normalitate in relatiile statului cu casarcgali, mai devrenre cu zece ani pane ce acestdezidcrat avea se devind fapt (MihaiMarinache), a demascat bolgevismul sovietic( N icolae Ridulescu), reabilitarea imaginiinrarcgalului Ion Antonescu (Radu $tefan), aatlus in discutie aspecte ale spiritualit[1iiinterzise cum ar fi yoga (Mihai Cocog) 9i franc-nrasonerie (Radu $tefan).

LITERATURA gI GRAFICA. in pagi-nile "Cronicarului" s-au publicat circa t3 poezii;;i 60 de epigrame, cele mai multe inedite. Auscmnat poezie Vasile Terzea, GrigoreIorgrrlcscu. Laz.dr Lazdr, Constantin Bejenaru,Nicolae Procop, Vasile Trandafir, MihaiMoleqag. In numlrul doi al gazetei apf,rea peprinra pagind "Doina" lui Mihai Eminescu."Cronicarul" a beneficiat de colaborarea cu gra-llciana de excep[ie care a fost Simona pop gi aartistului plastic tulcean Mircea popiliu. Oviitoare cercetare asupra operei plastice a grafi-cianei Simona Pop trebuie s[ ia in calcul gi celel() desene care au apirut in ,,Cronicarul,,.

Gazetarvca incepind de la capul ziarului (Simona pop)gi tenninind cu ilustraliile publicitare, un pai_hrm arhaic care-i dldea personalitate 9i trimiteacLr gindul la vremurile de glorie ale preseiIu lcene din perioada interbelicd.

TIRAJ, DISTRIBUTIE, FINANTA-RE. Primul numdr s-a tipdrit intr-un tiraj del0.0Ll0 cxemplare, ultimul - 500. Sd nu uitem cicrau vremuri cand se stetea la coadd la ziare.Distributia se fhcea prin chiogcurile Rodipetcare dc regull "uita,, sd retumeze banii cuvenitiredactiei; abonamentele nu depdgeau numerulzecilor. "Cronicarul" se autofinanla din vinzare

liberi gi publicitate.INCETAREA PUBLICATIEI. A exis-

tat o ostilitate fati de "Cronicarul" inci de Iaprima sa aparitie, venind din mai multe directii:CPUN, noile partide politice, redactia ziarului"Delta" Tulcea, tipografia. Au fost presiuni detot felul asupra directorului publicatiei, fie sd seinregimenteze ca membru de partid, fie si pundla dispozitia unui partid ori altul publicatia,lucru evident refuzat, in mod repetat. Seajunsese pAni acolo incat directorul tipografieiprimise ordin sa nu mai tipereasce "Cronicarul",degi exista un contract incheiat pe timp de un an.O anume ostilitate era gi printre tipografi,atmosferi intretinute gi de unii redactori de la"Delta", vizibil deranjali de existenla "Cronica-rului", cu care de altfel gi polemizau in scris.Tipografii cereau o Spagi din ce in ce mai mare,iar intrucAt alt[ tipografie nu exista in Tulcea peatunci trebuia si li se satisface cererile, alt-minteri nu migcau nimic la zelZrrie, paginare oricalandrare. "Cronicarul" se autofinanta, trebuiase-ii pleteascA gi colaborarorii, si-i mai girimdnl bani pentru editarea urmitorului numIr,cdci fiecare numer se pletea pe loc, cu banii jos.In vari directorul ,,Cronicarului", Gheorghe$eitan, a refuzat gi ultima oferti care i se ficusede a candida pe listele FSN pentru un loc in par-lament. N-avea de unde sd gtie cI fc,arte curindurma sd se desfiin(eze CPLIN, unde functiona cavicepre$edinte, ca personalitate independenti, 9ic[ urma sA rimini fdri o slujbd stabili, dar maiales o funclie care-i permitea s6 rezisteatacurilor Ia persoand. Spre toamnd o parte din-tre colaboratorii redactiei, care sperau probabilla mai mult din partea "Cronicarului", au inceputs[ dea din ce in ce mai rar prin redactie (str.Frumoasd). intre timp apdruse ,,Tricolorul;'

organul FSN, gi alte ziare ale partidelor liberal.Frenesc democrat, precum gi o publicatie a con_siliului judetean. Transformlrile din intre-prinderi dar gi anumite orientiri venite pe firscurt, cu privire la dirijarea fondurilor publi_citare care trebuiau str ocoleascd publicatii adu_sese "Cronicarul" la limita supravietuirii finan_ciare. Vestea scumpirii hartiei gi decesul poetu-lui Vasile Terzea, rlmas fidel "Cronicarului"pAnd in ultimele sale zile, au decis soartagazetei. Directorul "Cronicarului,' a decis in-cetarea aparifiei gazetei, ultimul numiir avanddata de I noiembrie 1990.

139-

@ STEAUA DOBROGET o t0ani ( 1999-2008) @

o 75 de ani de la moarte

JEAN BART (1874-1e33)Mihai MILIAN

in urmd cu 75 de ani,la 12 mai 1933, ;

peresea lumea aceasta scriitorul JEAN i

BART. Cu acest pseudonim semna operele :

sale literare comandorul de marini Eugeniu .

P Botez, care la inceputul secolului al XX- l

lea este unul dintre primii scriitori care :

aduce o noud dimensiune tematicd inspi- i

rati drn propria-i experien!6 de militar 9i :

marinar gi din viala celor care trdiesc pe ape I

sau l6ngd ap5, in porturi dundrene 9i ma- i

ritime rom6negti sau din alte colturi ale lumii. :

Pentru Dobrogea, personalitatea lui I

JEAN BART este cu at6t mai importante cu l

c6t activitatea sa de ofiler de marind se i

desfSgoard in porturile Galali, lsaccea, r

Hirgova. CernavodS, Sulina 9i Constanta,locuiegte cu familia in unele din aceste por-

turi, dobindegte o vie la Babadag 9i o vili laBalcic, iar eroii operei sale literare 9isubiectele cresc din aceaste experienle de

viati.S-a nescut la 28 noiembrie 1874 la

Burdujeni Suceava, ca al patrulea din cei

gapte copii ai familiei lui Panait Botez, ofiler

de carieri,9i ai Smarandei Mihail, descen-

denti a Movilegtilor, din TArgu Ocna, 9i

absolventd de Pension.Panait Botez (1836-1918)' de loc din

Bacdu, igi incepuse cariera militard intr6nd

in armata nou formati a lui Cuza drept copil

de trupi 9i urcdnd treptele pdnd la gradul

de general, dupi distinctiile 9i recompense-

le frimite in urma indeplinirii unor misiuni

dificile in timpul domniei lui Cuza 9i, mai

ales, pe cAmpul de luptd in Rdzboiul de

lndependentS. Copiii sunt educa\i 9i dali la

9coli. Fiul Mircea va deveni 9i el general' de

iavalerie, iar Octav, profesor 9i critic literar'

Cunogtinlele de francez6 ale mamei il vor

ajuta pe sot s6 treacd examenul pentru

giadul de colonel, iar Panait Botez line un

jurnal care se incheie cu cuvintele: De arcl

va continua scumpul meu bdiat Eugeniu,lacare vizuse preocuPdri literare.

Figura tatdlui va fi conturati 9i de

acest fiu, devenit scriitorul Jean Bart, in trip-

ticul memorialistic dedicat rizboiului din

1877: in ziua despdrlirii, Acasii 5l in rdzboi

9i Scrlsori/e tatel.in anii de qcoalS petreculi la lagi'

Eugen Botez are prilejul siJ vadd, dupi1883, pe Mihai Eminescu, rit6citor pe sub

teii din Gridina Copoului. Evoc6ndui mai

tiziu, va scrie: Noi, bdielii de Scoa6, il pen'

deam de la distanld $i ne uitam la ddnsul ca

la o fiintd ertraordinard.Dar, in familia ofilerului Panait Botez'

cel care era foarte cunoscut era institutorul

lon Creangi de la $coala de beieli nr' 2 din

Pdcurari, numiti gi $coala lui Bragoveanu'

dupd numele directorului.insugi Eugeniu Botez va fi elevul

acestui dascil 9i va invSla dupd manualele

scrise de el, incepdnd cu 1883: invdl\torul

copiilor gi Povdtuitoriu la cetire prin scriere

dupd sistema foneticd- Arhivele Statului din

140

v t

,i

STEAUA DOBROGEI a t0ani ( t 999-2008)

lagi pAstreazd gi azi unul din cataloagele incare figureazi Eugeniu Botez ca elev s6r-guincios al lui lon CreangS, foarte exigent.Evoc6nd figura acestui mare dascdl, igi vaaminti mai tirziu: Cdnd l-am cunoscut, incopildrie, eu nu eram decdt un gcotar mititelin clasa a ll-a primard, in vdrstd de I ani.Creangd era in pragul bdtrdnelei .. printrya6tia dascdli severl gi indcrili, care mi-auchinuit copildria ani de-a rdndul, imi aparefigura blandd 9i joviald a lui domnulCreangd, pe care toli baielii il iubeam. Omulacesta, inalt gl burlos, pururea zdmbitor,radia in jurul lui, pe stradd gi in clasd, invorbd ca gl in scrls, aceeagi lumind, bund-tate gi veselie. Cu ce dragoste, cu ce cdl-dura, igi indeplinea el nobila misiune deluminator.

lnsista, de asemenea, asupra pati-mei acestuia pentru gramatica gi punctualiegi asupra faptului cd elevii lui erau primiicare cunogteau lecturile, pe care apoi letipdrea in invatdtorul copiilor.

i9i mai amintegte cd impreund cuceilalti elevi a asistat ingrozit la o criz6 deepilepsie care a dat impresia mortii invele-torului, a9a cum s-a riisp6ndit 9i pringazetele din Bucuregti, care-i fdcuserd 9inecrologul.

Dupd ce gi-a revenit, Creangd fdceael insugi haz despre faptul cd i-a muritmoartea, dupi acea crizd de pedepsie.

Din familia sa, gtia Eugeniu Botez gide scena in care Creangd il obligd pedomnigorul Constantin, fiul s6u, in uniformdde gcoald militard, sd dea totugi mana cuprieterrul siu Hulub, sacagiul

Figura lui Creange va fi deseori evo-catd in interviurile gi mirturisirile literare alelui Jean Bart.

El va oferi, de asemenea, datedespre biografia dasc5lului seu, gi lui JeanBoutiere, care va tipdri la Paris lucrarea Lavie et l'oeuvre de lon Creangii in 1930.

Eugeniu P. Botez debuteazd inpres5, ca elev, cu pseudonimul "Gh. Rot ...

lagi', la 12 iunie 1894, in ziarul Munca, incare publicd articolul D. Vlahuld sd nedumereascS.

Dup6 ce Alexandru Vlahuti ii dareplica in revisla Vieata, el semneaze, tot inziarul Munca lcu un muncitor], articolul,,Dragostea domnului Vlahuld pentru munci-tori".

La 25 septembrie 1Bg4 apare, tot inMunca, arlicolul lntelna{ionala cu pseudo-nimul Ir. de la Trotug.

in anul 1896 apar in Lumea noud li-terard gi aftistica scrierile: lapa cdpitanuluigi Mdrgarint betivul, semnate frotug.

Mai t6ziu scriitorul va afirma de alt-fe| Leagdnul familiei mele este Tdrgu Ocna.

Pseudonimul care l-a consacratapare prima oard la 3 decembrie 1898 innumdrul 8 al revistei Adevdrul de joi larubrica intitulald Corespondentd.. JeanBart, mullumim. Mai timiteti gi comunicali-ne, dacd se poate, adresa.

Numai ce ini{iati gtiau ce numeleJean Bart apartinuse unui celebru corsarfrancez, din secolul al XVll-lea, care gi-aoferit serviciile !5rii sale in conflictele cunavele de luptd engleze 9i spaniole. Ca ris-plat5, Ludovic al XIV-lea l-a innobilat in1694 9i apoi l-a avansat ca gef de escadrdin 1697. Alegerea acestui pseudonim, dupdce a absolvit gcoala de ofileri de marin6 in1898, se datoregte lecturilor de pe c6nd eraelev gi admiratiei pentru legendarul corsar.

in amintirea marinarului trancez,exisle in marina francezd inci din a douajum5tate a secolului al XIX-lea, bricul-gcoal5 Jean Bart,la bordul cdruia se invelaarta navigatiei. Pe aceast5 navd . gcoald aufdcut practicd 9i c6liva ofiteri rom6ni, lainceputurile marinei romdnegti, dupd Rdz-boiul de lndependen!6, cand, la 14 Noiem-brie 1878, Romdnia va dobandi iegirea lamare prin realipirea Dobrogei. Nava gcoaldrom6neascd, bricul Mircea, va veni dinAnglia, mai t6ziu, in '1882.

La 10 decembrie 1898, in numdrul 9

141

din Adevdrut de ioi, apare una din cele mai :

realizate schife ale autorului, Moaftea pilo- :

tului, adevdralu I debut al scriitorului Jean I

Bart, ir compania unor nume ca: Dimitrie :

Anghel, Artur Stavri, D. Teleor. .

La inceput, acest pseudonim literar i

p5rea bizar, apoi, el a devenit numele unui i

autor consacrat, care a inaugurat o tema- :

ticd de o ampld gi inediti reverberalie, prin :

aparitia primului Jurnal de bord in 1901 ' I

pentru care primegte Premiul Academiei i

Romdne, in 1903. ,

Acest Jurnal de bord este rodul :

primei experienle pe apd gi in porturi ca i

ofiter oe marine practicant. Sublocotenentul :

Engeniu P Botez a fdcut parte din prima :

sene de 20 de elevi ofileri care au inceput

cursurile la $coala de aplicalie de la Galali,

din toamna anului 1896 p6nd la sf5rgitul

anului 1898. Pind la aceasti datd $coalacopiilor de marin6, din Galali, admitea elevi,

copii de militari, remagi orfani in urma

Rizboiului de lndependen!5 9i ii pregdtea

timp de 3 ani ca marinari pentru specia-

litatile gabier, artilerist, torpilor, timonier,

rnfanterist de marind.

Evenimentul cel mare, duPd instru-

irea teoreticS, era instruirea practicd ce se

fdcea prin imbarcarea pe bricul Mircea,

nava gcoala a marinei romAne din acel

timp. Aplicaliile se fdceau mai int6i pe

Dunire, apoi prin ieqiri in Marea Neagr6, in

apropierea Sulinei 9i pe ruta Sulina -

Constan,ta - Mangalia 9i mai apoi prin por-

turile turcegti din Marea Neagrd 9i din

lvlediterana.La intoarcere Prin Constanta 9i

Sulina la.Galali pentru iernatic, sublocote-

nenlii reiau cursurile teoretice'Comandantul bricului Mircea, la

incheierea perioadei de practicd iniliald pe

navd, consemna referitor la tAnirul sublo-

cotenent Eugeniu P. Botez in vArstd de 22

de ani: imbarcat anul acesta, la 9 iulie, din

$coala de ofilei, s-a pus deia la curent cu

serviciu/ 9i s-a iniliat in ale meseriei; ii place

STEAuA DoRROGEI a l0ani (1999-2003) @

arma gi se ocupd destul' Disciplinat $i bun

camarad.'finuta corectd.T6ndrul Eugeniu P. Botez, care P6nd

acum excelase la disciplinele umaniste 9i

debutase in revistele literare, care frecven-

ta mediile culturale ale Galaliului, care se

interesase in porturi de monumente istorice

9i de culturd 9i intrase in legdturi cu orga-

nizalia Junitor turci exila,ti, cerora le dAru-

iegte c6(i in francezd 9i engleza, se indrep-

ta spre cariera de comandor, degi avea rdu

de mare. Prietenii, chiar i-au compus o epi-

grami in acest sens:Cd Jean Baft iubegte marea

Nimeni nu se indolegfe,Dar se pune intrebarea:Pe el, marea il iubegte?Nu era singurul ofiler cu preocuperi

literare. La gcoala fiilor de militari din lagi'

pe care o incepe in 1889, avea colegi mai

mari pe viitorii scriitori Victor Vlad

Delamarina gi pe Gheorghe Braescu

Dintre cei '13 absolvenli ai Primeiserii a $colii de Aplicalie a sublocotenentilor

de marini, cei mai apropiali au fost Nicolae

lonescu Johnson, care va scrie insemndrile

unui marinar gi N. Kirilescu, cu care va

colabora la cele doui edilii ale primului

volum din Rdzboiul pe Dundre din 1904 9i

1905.CAteva aprecieri ale superiorilor scot

, in eviden{a aceastd preocupare a ofiterului'

, in vara lui 1B9B i se face caracteri-

i zarca'. Promite a deveni un bun gi util ofiler'

: Caracter serios e incd neformat. Conduitit

i bunri. Este nevoit sd repete examenul de

i practicS. La aceasta au contribuit 9i pre-

, ocuPirile sale literare.

I in toamna lui 1898 i se reProgeazi

' ci impreund cu N. lonescu Johnson nu au

, participat la un ceremonial miiitar 9i au

i preferat sd meargd la Tribunal la Procesul

: Moriseanu, fiind atenli la Documente

t sociale, la faPte de viald.

i La 4 septembrie 1899 este pedepsit

i cu patru zile de arest, pentru rea conduiti in

142

STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) ffi

Relalia de prietenie dintre Jean Bartgi Frederic Storck va duce la una deinrudire. Fiul siu Adam Botez se va cese-tori cu Cecilia Frederica Storck, fiicasculptorului.

Concomitent cu activitatea de militarca ofiler la Divizia de Dundre sau Divizia deMare, cipitan de port la lsaccea,Cernavodi, Sulina sau Constanla, comisarmaritim la C.E.D. Sulina, comandant in tim-pul primului Rizboi Mondial la Sulina, direc-tor al $colii de Marini la Constanla,reprezentant militar sau diplomatic laintruniri internationale, Director General inMinisterul Muncii 9i Ocrotirilor Sociale, JeanBart colaboreazd la reviste literare gi demarind 9i publicd volumele'. Jumal de bod,Schitp marine gi militare, in 1901 premiat, in1903, in cugca leului gi Datorii uitate in19'16, al doilea premiat in 1919, PinlesaBibila, in 1923, in Deltd, in 1952, PesteOcean. Note de cdldtoie in America deNord,in 1926, Schl{e Marine din lumea por-turilor gi insemndri gi amintii, in 1928, Ocorabie romdneascd. Bicul Mircea 9i Pe

drumuri de apd, in'1931, Europolis 9i, pos-

lum, Caftea Dundii, in 1933. Prin literaturasa, prin demnitelile detinute 9i prin confe-rinfele publice 9i la radio, ofilerul Eugeniu P.

Botez, sau scriitorul Jean Bart, a fost o per-

sonalitate marcanti in vreme gi a trasatbrazdd adincd in domeniile in care a acti-vat. Bustul din Aleea Personalitdlilor dinTulcea, Expozi{ia documentari de la

Muzeul de Etnografie din Tulcea in anul2004 (130 de ani de la nagtere), prezenlaprin documente gi obiecte la Muzeul Marineidin Constanla 9i la Muzeul Farului Vechi dinSulina 9i, recent, infiinlarea unui teatru inTulcea cu numele Jean Bart demonstreazarecunoagterea valorii acestei personaliteli,legatd de meleagurile noastre. ldeea trans-formdrii casei Jean Bart din Sulina in Casimemoriald pare din ce in ce mai indrep-tatitd.

143

orag, pentru cd participa la acliuni cu carac-ter social 9i cultural.

in 1900, la Revista Maritimd, gefii ie-rarhici consemneazd'. aplicaliune la publi-catiuni relative la marind, se ocupd cudiferite studii privitoare marinei gi scrie cuinlesnire diferite subiecte. Conduitd preabuna, av1nd caracter bl6nd, fiind indatoritorprin caracter gi educalie.

Pe misurd ce colaboririle la revis-tele literare sporesc ca numdr 9i prestigiullui Jean Bart cregte, se leage 9i prietenii cuscriitori 9i alte personalitSli culturale alevremii: Alexandru Vlahutd, G. lbrdileanu, M.

Sadoveanu, M. Ralea, Gala Galaction, L.

Rebreanu, l. Al. Brdtescu Voinegti, O.

Goga, P lstrati, T. Vianu, D.l. Suchianu, EmBucula, D. Zamfirescu, H. Sanielevici.

Va evoca in amintiri pe Eminescu,Caragiale, Creangd etc.

in 1 907- 1 908 ia fiin!5 la Galafi unSalon Literar dupi modelul SocietlliiJunimea gi Jean Bart este o figuri proemi-nente. La inceputul lui 1909 acest Salon igipropune sd sirbdtoreasci pe Eminescu, la

20 de ani de la moarte, printr-un volum fes-tiv, articole in presa, baterea unei medalii,reprezentarea la teatrul Papadopol a dra-matizdrii dupd Sdrmanul Dionis gi oficiereaunui serviciu religios la catedrala din Galali.Cu fonduri proprii s-au realizal cele proiec-tate gi, pentru cd a mai rimas o sumi de1500 lei, gi-au propus si ridice unlvionument Eminescu in Galali. Prin confe-rinte, subscriplii, donalii suma a crescut la

15 000 lei 9i s-a inifiat un concurs, dupicare a fost aprobat proiectul lui FredericStorck avizat de Titu Maiorescu, Spiru Haret

9r Al. Vlahuld. Realizat in marmuri deCarara, monumentul s-a dezvelit inoctombrie 1911 cu o mare festivitate prezi-

date de ministrul lnstrucliei C.C. Arion.lstoriciiA.D. Xenopol 9i Nicolae lorga au datgreutate evenimentului. A fost al doileamonument al lui Eminescu, dupd cel dinBoto$ani.

I . Motlo qqoctif:;a lon STAICU (1955-1999) dupdMarttarmi:1 crn* zururilor (15.I.1gg0 - 1.w.1g90)

numaipoatelis.,snimic

gind cu naturi moarti lespedea se pliase in panta, era

s llrgitul lui martie 9i

printre prelate gi foi de cortse inilta ca un aburglasul pAtat al gutuilorin camionul alunecindspre un galben inchiso intagine a vietii in marg

carc (se spune)nu se opre$tepina la putred

alfabetul hazardului. dJui mircea mihdieS -

te al'lai in punctul undeputcai deveni heruvim sau fibrd de templutc aflai la intersectia a doui liniidin palma grca a hazarduluiqtiirrd prea bine ci nu existi alegere cinunrai o coardi destinsl gi un arc invoctndsagcata unui zarcezute-ntre coamele tintei.

parabola identit5(iid-lui cornel ungureartu

lericiti trebuie si fie identitatea bocetuluisau lericiti cei din jur spuneam

in zrua intAi a inhunririi eului

fericiti trebuie sa fie identitatea linigteisau fericili cei din jur spuneam

in ziua a doua a inhumirii eului

Itriciti trebuie sd fie identitatea miracolului

sau lcricili cei din jur - spuneam

in zrua a treia a inhumirii eului

ceasul de curte a cantat de trei onlcpidarea devenise o certitudine

nimeni nu se gindisese semene argintul.

punct de referin(I cu paltini .

Cuvintele prieteni lor sub(iriprecum sigelile care

intemeiaseri copiliria cadde pe coperta oglinzii

un paravan de intimpllrigi de drumuri ml tintuisedeparte de podul cu grauri

de livezi gi de viLnturi

in biblioteca umbroasl a euluistrajuite de paltinii seriinu mai intrasem demult.

Cintec fragil

din restul a douisprezece epave

am intocmit aceasti corabiedin douisprezece pinze primejdioasefurate piianjenilor am inllfato pAnzl 9i mai primejdioasd

din suflul a douisprezece vinturiivite in colluri de lume contraream intelit un vint gi mai prielnicdoamnel cu calele pline am si plec

dar cu tllpile goale.

portret intangibil cu iarni.

Ciinele riului va litra de trei onin gangul fiecirei ore de sAmbdtd

lingi vitrina clepsidrei cu dedesubturi miruntepe cei care cumpere qi pe cei care vind

144

STTAUA DOBROGEI O l0ani ( 1999-2008)

ry srEAuA DoBR(rcEI o l0eni(l9r-2txt8)-pc cei care sunt cumperati gi pe cei duminicile vor fi impanzite de prapuri, darcare sunl vinduti 9i mai ales pe cei vor fi duminicice descos ninsul agtemut al amiezii chiar dactr prin luminigul desfrunzit alimpriqtiind fulgi, ezitiri gi secunde memorieiin cautarea intangibilului marti. va fulgui gerul

cu liniqtea luif6r[ sinii

panta negatiei

irr afara luminii nu mai existi nimicpoate doar vizul preschimbat in auzpoate doar filtrele estompate ale noptii saulibra cetoasi a eului coborind pantacLr spaimi coborind panta.

prima meditatie la vremede cini

efortul singuritl{ii de a fi singuriefortul albului de a fi alb in sllrgit 9itoate aceste prevestite pedepseinapoia prapurilor inzipeziliinapoia dricului troenit.

stalleant in fata zarurilor rdcorite-n undelenrirriir ala la ceasul amiezii, cind umbra rodealiucte moi cu gust de cirege, eramcopleqit de intinsul mitisii (cu care urma)sil $terg nevazutultunr il. pe picioare.

muchie umedl

\ onr sipa in coperta acestei iluziinunrele de copil al cdliuluinunrelc de lati al ghilotineirrLrrnelc de mire al egafodului

',onr sipa cu muchia zaruluicu cea ntai ascutiti $i umedamuchic a zarului.

unghi de vedere cu ger .

d-lui marcel tolcea

\orn cobori prin plduri, prin codrii suspecteidcnsititiLrnrir lingi um5r, creangd lingl creangl,qtrcang ldLngd gtreangdupa .amiezile vor fi impd,nzite de picln,dar vor fi dupd.amiezi

a doua meditatie la vremede cini

rezemam cu umirul muchia zaruluirezemarn cu umirul zarulcare ar fi putut declansa avalanga.

despre inecul inghelului noapte de noaptedespre astfel de inec am vorbitcintirind in palmebulgirii incol!itei nelinigti.

a patra meditafie la vremede cinl

sirbtrtoarea care venise sd-gi ceartr inapoifluturiiimprumutafi peste iame larvarei tristeli aveaun fel ciudat de-a spune cAnd vorbea desprefluturide parci ar fi pomenit despre zaruri.

spilarea zarurilor .

a treia meditatie la vremede cinl

mr%i45


a cincea meditatie la vremede cinl

c inc mai gtie daciverdele acesta umbros pi silbaticnrai umbli sd-gi spele

cu roui podoabele.

a gasea meditatie la vremede cini.

sonrnul gi luna imp6(indu-9i patul de

ic-rhuri inalteIulril ccx tematoare tragand intre ea 9iochii din viso cortini de ploaie.

a iaptea medita(ie la vremede cini

prin ramuri stufoase de noapte zdrenluitfulgerulprin ramuri stufoase llgii de lumind picloasi 9i

', erde

conturdndu-i absenta

strop, strop se Auzeau cdzind zarurilestrop, strop se auzeau, polenizind intimplarea.

a opta medita(ie la vremede cini

a noua meditatie la vremede cinl

atat dc putin

liurrzele au

aripile verzi

tu care pleci ultimul dintre ai tiicocor numitor al cocorilornu uita, cum intri-n deqertpe partea dreaptAdai de o baraclin care inlelepliiincd mai speri.

a unsprezecea medita(ie la vremede cinl

Crengile acestor copaci, a clror culoarenumai un orb ar putea-o descriede pe care cadzaruri de chiciuri.

ultima meditatie la vremede cini

desena ceruri concentrice,arunca zarurile, apoimAsura cu compasul

el desena cercurigi arunca zarurifiind vegnic ocupatcu parcelarea hazardului.

lied final -

inleleplii-gi spdlau umbrele in riugi le uscau la soare

ca pe cdmlqile de inpe pietrele ce-nchipuiau altare

$i aga curali se-ndeplrtau de noiCa linigtea de ultima ei frunzlCa zarul slhgiind hazardul vechi

Cum un piianjen ProPria lui Pinzl.

146

la capltul drumului e firuI cu Plumbiar cerbul hiituitc aproape.

' a zecea meditafie la vremede cinl

viscolul gi golulpropriet[1i ale iemiiau fost ridicatein vremea din urm6, dar

STEAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2m8)

Valentin $ERBUcel mai mare prozator al spa(iului

nord dobrogean

prezentarea romanului, realizatl $i semnattrde scriitor pentru Editura ,,,Eminescu"

(hrteu infd!iSeazd aspecte, situalii Sitnoruwrri din perioada anilor 1948-1950..lt'tiunea, at pronuntat caracler satiric, anga-j<tr:ti personuje din straturile periferice ale soci-&ltii.

lon Rdmuricd, protagonistul rumanului,rrtt tlryuhond in cdulure de inawlire, descinde in,,r,qul Tulceu, unde infilneSte cAfiva intlivizitlL'posaduli de averi, gata Si ei sd intreprindd orlicerc profitrtbild. impreund cu ace;tia, IonRtinarici ulcdtuieste o echipd care are drepl scoptlL'scoperireu unui tezaur Echipa opereazd ampleintcstigqii asupra localnicilor incarsiunile ei la&nnic iliile presupusilor posesori ai tezauruluitr,ltrt:t,trtind insu;i lesdturo romanului. Comicul i

cAnrunanrr(roman)

cap. vfII - IXVIII

Doamna Valeria Zim1u, femeia uscatl,palidi, cu privirile intunecate, pitrunse in odaiepurtAnd cu ea o papomite cu cAteva verze. TrAntiuga" azvirli papomita intr-un col!, prinse si-9iscoate taiorul cu gesturi repezite, minioase. Pemisurl ce se dezbrEca, devenea lot maicolluroasi, mai agresivl. Din gura ei mici gi

supti iegeau cuvinte aprige, adevtrrate blesteme.Tocmai igi pusese un halat de culoare azurie,soios qi destrimat pe alocuri, cdnd apiru domnulCostici Zim(u, sotul. Scund, firav, chelit nemi-los, cu obrajii scobiti, avAnd pe umeri o mantamilitarS, domnul Zimtu dldu cu ochii depapomitd gi se schimonosi, fata lui dobindindaspectul unei migti uzate.

- lar varzdl Zise el cu reprog.Doamna Zim!u i9i intefi blestemele

neluindu-gi in seami so1ul. Se adresa unui inter-locutor nevazut care perea sd o asculte, si oaprobe, sd participe la starea ei de spirit. Ca deobicei, doamna Zimtu ii vorbi interlocutoruluidespre marile perspective de miritig pe care leavusese odinioarE, adici inainte de a-gi cunoagtesotul. Oameni seriogi, hamici, cu diplome uni_versitare, capabili sd intretinl o familie iificuseri curte, o coplegiseri cu afecfiunea lor.Oamenii aceia displrusertr insl clci se ivisedomnul Zimlu care perfid o momise prin minci_noase lEgiduinIi atrigdnd-o in final citre cisdto_rie. Inuginarul interlocutor mai afld ci doamnaValeria Zimgu trlise o viali amamici, plini deIipsuri binegti 9i de umilinle, ci suferise o

ittrltrt jurdrilor esle sustinut indeosebi de particu-Irtritdtile ucelei epoci, cdutoreo pretinsului tezaurlucilitdnrl aparilia unor personaje vddit rizibile,irtrc:bitc ideilor perimate, prefudecdlilor de orsoiul. Este expus astfel o intrcagd galerie de fip_rrrt'i indoielnice, acaparatoare, gota de orice iom_pnsnisrtri penlnt a-Si realiza lelurile: negutori,u(bgii, tarubagii, circimari, birtasi etc.

. Rontutul este linear, fiecare capitol alcd_tuin u-se intr-o istorisire articulafd pet lc,s ftiSurareu ucliunii.

Finalul se implineSte prin eSeLal tulurort(ttt

.tiyclor de inavulire, fapt care prcvoacd lar,i tnlul lui lcstrdmarea gntpului.

prdbugire morali gi materiala acceptAnd s6 se

irryt:.Ta cu un om neputincios, 'daca

nu 9ismtntit. Pentru ce, oare, indurase acest martiriu, cuce se lEcuse vinovati?... Domnul Costicd Zimtuasculti plictisit expunerea privind papomila cuvarzl. Era evident pentru el ci seara urma se seincheie cu o cini searbddi, deprimanti.

Valentin gerbu i

INEDIT

r+C')C')

t(,o)

- M-am mlritat cu o nulitate, cu un

saltimbanc! igi clamtr doamna. Valeria Zimlune l'ericita soartl.

- Lasi, dragi, nu te mai vdiclri! incercis;i o linigteasci sotul. ln curand se vor currna

neroile noastre, vom scapa de siricie, ne vomtrucura din plin de via[5.

- Curn gi cind se va intimPla asta,

caliule? Nu cumva vrei sI mi aiuregti din noucu americanii tii?

- Sssstl fbcu infricogat domnul CosticiZirntu uitAndu-se btrnuitor [a pereti. Nu uita cd

scunrpul nostru proprietar Terfelide trage cu ure-

chea. Abia a$tepte sI grseasci o pricinf, pentru a

ne alunga de aici. E in stare se-mi faci gi un

tlcnun(, canalia!Mai departe, tot potrivit unui statomic

obicei, domnul Costici Zimlu incercd s[-gi asi-

gLrre sotia cl in curind, poate chiar luna viitoare,r or ve'ni americanii. Faptul era sigur, inevitabil.,{nrericanii trebuiau sI soseasce $i se resta-

brlcasc,l vechile rinduieli. Ei urmau si-i alunge

pc proletarii care pusesere mana pe putere 9i sa-

i repuni pe cei deposedati in drepturile lor,

rcdindu-le averile.- Dar tu ce avere ai avut, nenorocitule?

stnge sotia. Tie ce-ti vor oferi americanii?- Eu, eu voi fi rtrspldtit pentru cA i-am

rslcptat cu credin![ Si devotament! zise aplsat

dournul Costic6 Zimtu, sco!andu-9i pieptul

ingust in afare. $tii doar destul de bine cd n-am

lircut compromisuri, concesii, ce m-am compor-

tut denln, cf, mi-am dat demisia pentru a nu-i

sluji pe proletari ... Totugi, adlugd el mai

poiolii, iar mAnclm varzil Parc-am fi iepuri!

Reluindu-9i ocarile la adresa so{ului'

tloamna Valeria Zimtu intri in bucitirie unde se

aPuch si geteasce. Trlnti cu zgomot crltilile'sprrse un pahar, c6lcd pe coadd motanul f6cin-

tlu-l sd urle. Rimas in sufragerie, cu mantaua pe

umeri, domnul Costice Zimtu suportf, resemnat

nevricalele consoartei."Da, gindi e[, americanii se pregetesc se

r ini iar noi ne pierdem vremea cu fleacuri!"

$i-i inciripui sosind incircafi cu daruri'

instalAndu-se in orag, imp64ind in dreapta 9i in

stirtsa dolari, automobile, multime de aparate

i,ri"i. r"ttni"irute. inalli, viguroPi' mai ales

hogati. ei urmau si se poarte implrltegte cu

i,r.:J""ii, s[-i coplegeasci cu mirinimia lor' El'

STEAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2008) @

148

Costice Zimlu, era chemat inaintea unei comisiipi felicitat pentru tlria sufleteasce, curajul cu

care-i agteptase. Atunci trebuia si se impli-neascd gi marele stru vis, acela de a intra instlpinirea unei limuzine. Comisia ii cerea s5-9i

exprime preferinla in ce privegle marcalimuzinei. Alegea, fEri a mai sta pe ginduri, un

Ford. I se oferea imediat automobilul, precum $i

o suml substantialS de bani ca risplatd pentrumeritele sale dovedite in a$teptarea strSlucililorcuceritori.

- i1i voi cumpira cea mai scumpl hainide blanl, ii zise domnul Zimtu soliei virAndu-gicapul pe uga bucltiriei.

- Du-te dracului, calicule! se auzirf,spunsul doamnei.

Domnul Zimlu nu se arIte ofensat de

aceasti sudalml. Privi ceasul de pe o etajerd 9i

treslri. Se apropia ora, cea mai importante a

zilei, ora deschiderii aparatului de radio . . . Intrirepede in dormitor, ciuli urechile pentru a se

incredinla ci nu e ascultat, se agezi pe un scaun

inaintea aparatului, il deschise gi cluti apoi

incordat, rlsucind un buton, un glas mult cunos-

cut care rosti pentru inceput emotionantul apel

"Frali romAni!" Domnul Costicd Zim[u simlicum i[ strlbate brusc o dulce infiorare, zAmbi, se

agezi mai bine pe scaun gi prinse str asculte.

Seard de seara asculta cu nesat aceste

emisiuni. Ele ii intrau parci in intreg trupul, ilinvadau procurAndu-i o pl6cere nemirginiti. Era

mai mult decdt audilia unui concert, era ca o

totale belie a sim[urilor. $edea pe scaun extazi-

aq se deruia inaltelor voluptili reprezentate de

gtiri gi comentarii, de patetice apeluri, de lumi-

noase l6glduinli Nimicurile, sicAielile cotidi-

ene dispireau, nevoile 9i tipsurile se spulberau,

disperea pAni 9i domnul Terfelide, proprietarul

care-l soma intruna se-$i pllteasci chiria'niereau blestemele soliei, insl;i varza hirlzitlmesei de searf,. Cu ajutorul emisiunilor, domnul

Costici Zim[u zbura undeva departe, cefie o alte

lume, se desprindea fericit de orice mizerie

pemantean[. Fosturile de radio streine il asigu-

rau cl viitorul sf,u va fi minunat'Asculta cam zece ceasuri pe zi aceste

nosturi. Trecea cu mtriestrie de la unul la altul'

bunost"u "u

ni.eni orele de emisie' programele'

ii .iuu n"tpr. de familiari crainicii 9i crainicele'

vocile lor'revtrrsind asupra lui efluvii imbdt6-

sTEAtlA DoBROGEI o l0ani (1999-2008) @totre. $i, pentru a preintampina vreo neplecere.i;i cumpirase trei aparate cerora le instalaseantene din cele mai perfectionate. Congtiincios,cLrltivirndu-pi cu pasiune ocupalia, memora celeauzite. le agtemea metodic pe hirtie, realiza inllccare noaple o sintezA a zilei intemationale inctrrs. Reflecta indelung asupra evenimentelor, lelianrAnla febril, extregea din ele intelesuricuprinzitoare ce erau inscrise la rdndul lor intr-urr regislru gros, cu grijl tiinuit intr-un gifonier.Rcgistrul acesta trebuia se constituie dovadalldelitatii sale fati de puterile apusene.

- Gatal se adresi el sotiei care intrase incurrrcri. Gata, in doui shptimdLni sunt aici!

- Cinel)- Americanii, ce mai intrebi?Doamna Valeria Zimlu se nipusti asupra

sotului dorind si-l pdlmuiasci. So{ul, sur-prinzdnd intentia, se feri.

- Daci mai vorbegti despre ei te strlng degrit! strig[ apriga doamni. iti bag goricioaici inr arzi!

Doamna Valeria Zimlu se retrase in bucf,-tilnc undc reincepu si Ioveasci nemilos cratilele,ciiirrindu-gi totodate destinul. Avea un sot idiotliu a indoiali. Se miritase cu un amirAt, cu un omrlc nimic care, culmea, datoriti scrintelii salerenuntase la slujbi. Fusese pAnI mai deunizi unnrirrunt funclionar la primlrie, incasa oricum oIcrli. Stepanit insi de ideea lui fixi igi didusetlcmisia spre mirarea tuturor. Acum ascultaapilratele de radio. Nu exista decit o singurlsolutic - si distruga aparatele acelea blestemate.

Apuci satirul de bucitirie, reveni indonritor, dar domnul Zimlu, deprins cu aseme-ncil sccne. se nipusti asupra ei gi cu o putere sur-prinzatoare o imobilizi la un perete. in vreme ce

;ctlcau unul inaintea altuia, gnliind, privindu-secrunt. gata parca se se sfhgie, auzirl zvon desllsuri sosind din odaia vecini. Ion R5muric5,Pr ivache, domnul DobAndilE gi domnullerfelide discutau despre hirtia pe care fuseseinscris numdrul de cont, despre valoarea ei, pre-cum gi despre faptul cd aceasta se rittrcise incirtile bibliotecii.

Sotii inteleseserd repede despre ce era\ ('rha. Renuntara la lupte, se a$ezara pe o cana-pea, rugAnd-o pe consoarta se se potoleasce.C.ireu de crezut ca in apropierea lui sd se discutelLrcruri atAt de grave. $i totugi, vorbele ce

rezbeteau cu ugurinli prin zid ii dezviluia unadevir de nettrgeduit. Cei de dincolo plinuiaucum sI oblinl hArtia, domnul Dobindili incer-c6.u:d s5-gi aminteascl numele acelora clrora levinduse cdrti.

- Oricum, e preferabil sA te ocupi de con-turi decit de americani! ofti doamna ValeriaZimtu. Nu uita c[ in seara asta vei mAnca totvarzdl

Domnul Zimtu asculte pentru prima daticam neglijent emisiunile. Nu mai ficu insem-neri, nu mai reflecte temeinic asupra eveni-mentelor, nu mai realizi sinteza lor. Registrulrimisese neatins, in gifonier. in urechi ii rlsunaconversatia din camera vecini. conversatie caredeschidea inaintea lui vaste gi nebinuite per-spective. . . Tlrziu, dupl miezul noptii, mancandvarza inaintea soliei sale, domnul Zimlu zise:

- Cred ci vom da lovitura. Cunosc weocitiva indivizi cirora domnul Dobindili le-avAndut clrti.

Ea il privi mirati. Apoi inlelegind,scoase un lipit. Agadar solul ei, departe de aincerca si-gi recapete slujba, se lisa in voia alteisminteli! Fu cuprinsl de nigte tremurdluri, prinses[ se zvdrcoleasce, semn sigur ci se pregdtea ocrizi de nervi. Speriat, domnul Zim(u se nipustila un dulipior, scoase din el un flacon, rlstumf,in palmi doul pastile pe care i le oferi so(iei. Eale inghiti continuand sI se zvircoleascf,.Calmantele igi lbcurd insi repede efectul.

- Cit te voi mai suporta, diavole? goptiea epuizate. Du-te la munctr, nu-!i pierde wemeacu tampenii! Egti om in toati fireal

- Dar daci americanii igi amini sosirea,eu ce si fac intre timp? Nu, nu muncesc pentruproletari. Nu-mi plac ai pace.

- Iti pl5ceau fostii tei gefi care teumileau, te batjocoreau . . .

- Aia erau domnilDoamna Valeria Zimlu cdzu intr-un soi

de somnolenld. So[u[ reveni in dormitor undemai avea de ascultat doud posturi de radio care-gi inaugurau emisiunea tot cu apelul: "Fraliromlni!" Le ascultd dar nu prea atent. Gdndurileise indreptau cetre ca(ile in care se ritdcisepretioasa hirtie. Inainte de culcare, in vreme cesolia lui dormea adAnc, igi inchipui cumcunoscand numtrrul acela de cont se prezint.ii launa din robustele binci ale Elve(iei spre a incasa

149

STEAuA DOBRocEf a loani (1999-2008) @

nrulte milioane de franci, de mirci 9i de dolari. prlvtrlit in heurile pierzaniei spirituale, te-ai scu-

fundat in mocirla puturoasl a avariliei. $i mai

IX vrei, culmea, se trimiti scrisoarea aceea secre-

tarului general al Organiza(iei Naliunilor Unite!- Nu e drept 9i nici onorabil, zise Ion Ruginel Ce ai zice daci voi trimite 9i eu

Riimurici patrunzand in autobuzul abandonat, aceluiagi secretar o scrisoare in care si relatez

sii parise$Ii o masA de restaurant pentru a te sus- abominabila dumitale ispravi de azi?

trage achiterii notei de plati. Domnul Mardare se smulse din collul- Drept, nedrept, asta-i! replica domnul sdu gi incepu si zbiere in negtire, s[ se agite ne-

Mardare din ungherul siu. Nu sunt dator se te bunegte lovindu-se 9i impiedicindu-se de

hranescl Doar nu-mi eqti so(ie sau fiu. $i nici pe canapele. Prin intuneric, la slaba lumini a unui

Ir'rfelide n-am tinut s5-l osp[tez. M-a tras de bec de stradd care licdrea undeva departe, fep-

prca ntulte ori pe sfoari, pungagul! Era gata gata tura lui pirea ci doreqte distrugerea intregului

sii dau laliment din pricina lui. autobuz. Scotea nigte striglte sm$ietoare, se

lon Rlmurici se lungi pe o canapea gi plingea de soarte, pretindea ci e un om napestu-

scoasc un prelung geamit de plicere. Se simlea it, pedepsit pentru mirinimia cu care-l primise

inclinat catre somn. Un repaus, cAteva ceasuri de pe lon Rimurici in aceastl efemeri locuinli.

otlihni dupi o zi atit de agitate se impuneau ca Nu, nu trebuia si fi fost ospitalier, sE fi cedat

tlc la sine. Cunoscuse la urma urmei nigte unor bune sentimente, s5 fi primit lingd el un

6iulcpi tare interesanti, generogi, ospitalieri, cu delator. Cu ce drept igi ingdduie oare intrusul si-rlintile lidmAptate in chip rodnic. Fusese osp[tat I toarne la secretarul general O.N.U.? Astfel igi

cu m6rinimie, primit pretutindeni cu bra(ele exprima el recunostinta? Plecase de ta masi fIrIdcschise. Pacat insa cA multimea impresiilor sI pa(icipe la achitarea notei de plati fiindci nu

platcute fusesere oarecum umbrite de suferintele avusese bani. Siricia, numai siricia il indem-

domnului DobAndili, care, frunzf,rind necon- nase la savarSirea acestui act disperat.

tcnit atdtea scriituri, urmasl devind inevitabil un - Ai o fire dificili, observi calm lon

chrnuit cirturar. Rimurici alunci cdnd fostul capitalist se mai

- Fapta dumitale, spuse lon Rimurici, domoli. Este necesar, spre binele dumitale, sd te

irrcercind ri d"r"op"r. fiin1a domnului Mardare apropii oarecum de cineva. Se vede cI singuri-

prin bezla ce domnea in autobuz, poate fi carac- tatea !i-a cam zdruncinat nervii. Un insolitor pe

tcrizata drept o dezertare. O masl de restaurant asprul drum al vielii nu ti-ar strica. Ti-am oferit

rcprezinla, prin convivii stran$i in jurul ei, un doar bunele mele oficii, !i-am propus si ne aso-

c6lsens de interese gi asptralii, o comuniune, o ciem dar iatd cI tocmai acum cind p:rspectivele

rrrrci asocia[ie a$ putea spune. Atunci cAnd te noastre se deschid largi, promi[[toare, sfidezi

a;czi la o mas[ impreuni cu caliva semeni destinul dand cu piciorul norocului.

luceptr inrplicit s[ faci parte din pomenita asoci- - Ce noroc? Ce noroc?

arie, semnlzi fictiv un soi de contract ciruia tre- - Unul cum rar s-ar mai intalni.

buie s6-i respecli clauzele, prima dintre ele Domnul Mardare igi schimbi brusc ati-

privind participarea la achitarea notei de plat6. tudinea. inceti si se mai zvlrcoleascd, pistrl o'Sunt

sigur cA n-ai citit pini acum, la venerabila indelungatd tecere, arAta limpede c6 reflecteazd

tlumital-e vArstf,, teoria contractelor 9i a obligati- cu seriozitate asupra celor auzite.

ilor, teorie fundamentali in substan(a codului Ion Rlmurici igi relu[ expunerea. Se

cr\ il. Dumneata ai incilcat in chip grosolan con- pllnse mai intii de ingratitudinea interlocutoru-

tractul amintit, ai nesocotit, ai badocorit o regull lui slu, declardnd apoi cd nu nu-9i va aduce con-

elementari indeobgte respectate, te-ai desoli- tributia [a intocmirea scrisorii cltre mai-marele

rlarizat de grup, te-ai comportat ca un burghez forumului mondial. De ce sd-gi iroseasci pute-

carpenos gihapsan in definitiv. Bine vi fac pro- rile cugetului pentru ajutorarea unui om lipsit de

lctarii ci vd dau la cap! Sunteli o clasi putredf,, noblete sufleteasci? Trecu la consideraliuni cu

in plina descompune;e, o clasl a cirei mizerie caracter general reludnd ideea potrivit clreia

nrorali e de nedescris. Da, domnule, te-ai nenumlrati oameni se pigubesc singuri dintr-o

150

@ STEAUA DOBROGET O t0ani (1999-2008) ffi

slrxniL' nechibzuintl. Ca fost capitalist, depose-tht de bunuri, domnul Mardare incetase sA maireprezinte ceva, devenise un soi de cezature, ojulnicd expresie a vremurilor de crunteerploatare burghezo -mogiereascS. El era incapa-bil pe deasupra s[ mai intrelin6 relalii amabilecLr semenii sei, nesocotea marile ganse ce i3eprczeirtau, ganse unice in felul lor.

- Ce ganse, ce ganse? IEcu alarmat dom-rrrrl Mardare.

- Sunt mihnit, dar de data aceasta nu voirorbi decit contra unui beneficiu. Mijloacelenrcle materiale limitate imi dicleazh si apelez lalccst procedeu. Nu voi vorbi decit in schimbulrurei slicle de coniac pe care, sper, mi-o veiaduce imediat.

- Asta niciodati! preciza celelalt.- Atunci voi pastra o tecere definitivn!Domnul Mardare trecea evident prin

sliiri sufletegti contradictorii. Reincepuse s[ se

tgite , si umblc bezmetic de colo colo, ilcLrprinsese o tuse zgomotoasi, deloc plecu6,icnea gi horciia ca gi cum ar fi fost in agonie.'I iicerea lui Ion Rlmurici se prelungea insI,d* enisc greu suportabila a$a incat proprietarulatrlobuzului se simti indemnat s[ reia conver-sltia pretinzind din capul locului ci achi-./rlionirrca unei sticle cu coniac presupunea pen-tru resursele sale benegti o adevirati nebunie, oireparabili pribugire financiari. Era un biet omp uper,

^stramtorat, ser[cit, o victime a epocii...

lntrc timp, Ion Rlmuricd simti cum ilniipdde$tc somnul. Pluti o vreme intre vis gi rea-

lrrrte, il vazu parc[ pe domnul Terfelide cum igialLrnga chiriapii cu o bate, il vdzu apoi pe dom-nrl Stinel sfhrimAnd sttnci intr-o vaste carieri.Dar imaginile acestea se estompar[ grabniclasind loc uneia luminoasi, inll!6toare.Obtinuse parci numirul de cont al sumei de banitlcpusi in banca aceea elvetiane, se prezentase laturr ghigeu gi incasase bancnotele^ fognitoaretunrpland cu ele cileva geamantane. Igi cumpirairneditt o vili, o inzestra cu toate cele de cuvi-intar, cateva automobile. Apoi cilitorea, ctrli-torea {lri incetare cutreierand teri cat mai inde-piirtate... Se degteptd brusc ca sub puterea uneiplcsinrtiri gi-l v[zu pe domnul Mardare aplecatasLrpra lui. Zvircni de pe bancheti 9i se trezitlc a hinelea.

- Vrei sd mi stringi de gAt? il intrebd el

pe fostul capitalist.Domnul Mardare se retrase cetre cana-

peaua lui, vEdit incurcat. BodogEni :eva, prinsesi cotrobiiasci prin intuneric rivigind parca unmaldir de haine vechi. Rostea la ristimpurisudllmi aprige la adresa borfagilor in general.La un moment dat pretinse cI din nou i-a dis-perut ceasul, singura lui avere. Pentru acest ceasera in stare de orice. El reprezenta o luminoas[amintire, simboliza insigi fosta lui avutieincaput, acum pe mAinile altora. Era capabil sidemonteze intreg autobuzul pentru a-l regesi.

- Ne vom desplrli, il anun[6 lonRimuricl pe domnul Mardare. Nu pot impe{iaceeaqi locuinti cu un om atat de subjugatobiectelor. Domnul Terfelide m-a invitat la el. . .

Fostul capitalisl treslri. Se nIpusti apoiasupra lui lon RdmuricI, il apucl de brale gi

incepu si-l scuture cerAnd sd i se spund ce

anume puseserl la cale cei doi, despre ce Sansagi noroc era vorba. Urml o lupte care se curmerepede, c[ci domnul Mardare se vlzu imbrAncitIhri menajamente intr-un colt indepertat.

Ion Rlmurici se pregati de plecare. Lalumina slabl a becului de stradi silueta lui se

inIlla masivi, dominatoare, indreptandu-se cetreugi. Celilalt, cu un suprem efort, reugi si-i taiecalea cerindu-i sd mai rf,mdLni clteva clipe.

- Doar coniacul ml mai poate induplecade data aceasta, fu rdspunsul celuilalt.

Pradl unei crincene steri suflete$ti, fos-tul capitalist se lovi de cdteva ori cu pumnii incap, dupl care, deschizind uga lEgidui cd se vainapoia repede cu sticla. Se finu de cuvint.Aduse cu sine chiar 9i doul pahare. Reincepu sise plingi de siricie gi mai ales de cheltuialauriagl pe care o lEcuse. Fa(i de resursele sale

blnegii cumplrarea acestei sticle intruchipadefinitiva sa ruind.

- Nu putem fi totuqi prieteni, precizi lonRimuricl cu sticla in mintr. Suntem insd inmesure se realizim o legituri de stimi reci-proci, de tandrd preluire. inainte de toate suntnevoit s5-1i alrag atenlia cf, nutresc planuri maride viitor in legIturd cu aceastl localitate, pre-cum gi cu imprejurimile ei. Putem colabora cusucces impreuni. Intre noi s-a gi inlhptuit unsentiment de colegialitate, de camaraderie. Dardacl vrei sd fii al5turi de mine, ili cer sd-mi deviisubaltem, sd te schimbi adici intr-un fel de

151


repare autobuzul prin mijloace proprii, s[-qiaminteascl cu alte cuvinte de tehnica depanirii,tehnici pe care o uitase desigur datoritl vielii de

huzur pe care o dusese.

- Munci 9i diruire! zise lon Ramuriclridicind sticla. Apucl-te imediat de treabd qi veiparticipa solidar cu noi la marea inlhptuire. Sinu pomene$ti cumva de procente cici prada o

vom implrli egal intre noi. Alcdtuim deja o con-frerie. un fel de ordin. $i, ca prim semn de

mullumire pentru activitatea dumitale, i1i voiintocmi scrisoarea aceea degi cred cf, n-ar mai fiopoduna.

Domnul Mardare se uite intristat in jur,la reme$itele autobuzului siu. Spectacolul era

deplorabil dar pe misuri ce privea ochii slidescopereau iute stricdciunile. mintea sa ima-gindnd reparatiile de rigoare. Se plimbd tlcutprintre canapelele pe care le pipdi, se apleciasupra geamurilor, ciocf,ni bordul, incercd s[clinteasci volanul. Cugetd apoi asupra cheltu-ielilor. Era necesarA tolu$i o sumi de bani pentrupiesele de stricta necesitate gi constatarea o

aduse la cuno$tinti lui Ion RlmuricI. O colectirealiz,ala- de membrii confreriei ar fi fost bi-neveniti. Donrnul Terfelide putea se sacrificecitiva cocogci, la fel gi domnii Sfirlogea gi

Dobindili. Singur nu era in stare si suport chel-tuielile. DacI erau asociali, asta insemna se

imparte deopotrivd gi binele gi rdul.- Ag mai avea ceva de ad6ugat, zise dom-

nul Mardare. Evident cd vom tine numeroase

cons(ituiri, c[ vom cilitori cu aceasti epaviimpreunf,. Vreau ca, in cadrul reuniunilor noas-tre gi al voiajurilor pe care le vom intreprinde, sInu se discute politicd. N-am chef s-o palesc.

Putem trece drept uneltitori gi osanditi ca atare.

in ce calitate vom cdlitori buntroar[ prin judel?

Ion Rlmurici aprecie justetea celorspuse de asociatul sau, drept care mai sorbi o

inghilituri din sticli. RImase cateva clipeingindurat, descoperi apoi solulia.

- Vom cutreiera judelul in chip de cara-

vantr medicali, zise el brusc iluminat. Ne vomprocura toli halate albe gi vom lupta pentru stir-pirea malariei, o alti raciltr mostenittr din vre-murile de tristtr amintire.

salariat gi, ca orice salariat, si nu te ridiciinrpotriva poruncilor mele. FIr[ o asemenea dis-trihuire de roluri nu te accept in preajma mea.

in ureme ce sorbea domol din sticli. IonRrirnurici se lansa treptat intr-o cuvantare. Vorbirlai intii despre uriaga insemnetate a banilor,dr-.spre sfortirile uneori de-a dreptul dramaticepc carc oamenii le depun pentru oblinerea lor.('azuri nenumf,rate gi indeosebi ilustre gedeau insplrjinul afirmatiei sale, pilde mirete ale inain-talilor se ridicau drept stlruitoare indemnuricillrc genera!ia de acum. Doar citiva ginditorisaLr nroraligli neputincio$i sa obtina bani. au

aruncal. in lume falsa idee a stralucitei $i vir-tuoasci siricii... . Dar, pentru dobAndireaprctio$ilor banr era necesari truda gi priceperea,initiativa $i agerimea. Domnul Mardare, ca vic-tinrd a revolutiei proletare, nu trebuia si se

ahundoneze disperirii 9i si agtepte cine qlie cenoloc providential- Nu! El trebuia, potrivitstnrcturii lui de vajnic capitalist, se reia luptaperrtrrr realizarea de sume cit mai mari, asta sprea lc dovedi celor ajungi acum la putere ca nu s-alirsat irrlrint de vitregia sorlii.

- Pescmne ci vrei si mi viri intr-oaIlcere murdari, aprecie binuitor domnulMard:rre.

- Orice afacere presupune un cuantum denrurdirie, zise lon Rlmurici sorbind iar din sti-cla cu coniac. Ca viitor subaltem al meu va tre-bLri sa-ti asumi nigte riscuri. Pe scurt, ca se nunrli teoretizim in van, i(i cer se repari auto-buzul. si-l pui pe roate.

Dupi ce se pomi pe un rls stragnic, adiclpc nigte chitcdituri qi sughiluri de parcl s-ar fiinccat cu un os de pegte, domnul Mardaredcclari ci asta e cea mai buni glum[ auzitl de

el de la nationalizare. Cum sa repune pe roate un

htrb, un morrnan de fierlrie ruginitd, un putre-gai'l

- Atunci voi recurge la sprijinul altui pro-prictar. Se vede treaba cl e$ti un om tare avutdirr moment ce refuzi citeva milioane!

Urmi o disputi aprigi fiindci domnulMardare, mirosind cA e ceva la mijloc, devenise

dintr-o dati curios qi interesat. $i aga afld el de

existen[a bibliotecii, de hartia buclucagd, de

banii adiposti[i bine intr-un seif al Elveliei.

Conditia, pentru a participa la investigatii, era si

152

@ STEAUA DOBROCEI o loani (1999-2008)

"... singurii cititori impdtimili de poezie sunt astdzi poe,tii, care se ciresc intre ei,rudele, prietenii gi dugmanii lor, eventual foarte pulinii tineri atingi de aceastdpasiune, aflali in cdutarea unui posibil model literar!"

Olimpiu VLADIMIROV IN DIALOG CUSorin RO$CA

Primii 12 ani din viali mi i-am petre-cut la Bacdu, pe atunci un orSgel aproapeadormit in lumea feericd a Bistrilei. DoarM|G-urile care se asamblau la Uzina deReparalii Aviatice (URA) destr5mau c6nd 9icand pacea ad6nci de sub nucri, castanii 9imerii copiliriei mele, silindu-md sd cercetezmereu mai cu atentie cerul. in nopti infioratede vraid i-am invSlat constelaliile, ascult6ndcu sufletul la gure povegtile bunicii. $tiamc6nd se vor coace perele vecinului, gtiampe dinafard fiecare creangS a nucilor meibitrdni, cutreieram cu undita-n spatemalurile cobor6te din basm ale Bistrilei 9iSiretului, trdiam fericit anii ingerului.Mama, fost5 studentd la |.A.T.C. Bucuregti,clasa maestrului Milu!a Gheorghiu, mdinvdtase sd citesc incd de la vArsta de cinciani. C6nd am inceput clasa int6i, citisemdeja o jumdtate de bibliotecS! Am inceputsd scriu dupd ce ne-am stabilit la la9i.Cooptat in colectivul redactional al revistei"N6zuinte" a Liceului "Mihail Sadoveanu",trebuia sd dovedesc prin crealii literare c6tmai valoroase ci merit aceaste onoare.CAnd Virgil Teodorescu mi-a publicat c6tevapoezii, insolite de o elogioas6 prezentare inrevista "Cutezdtorii", am inleles ci joacas-a terminat, cd nu mai existi nicio scapare.Capitala literaturii rom6ne mi-a ademenit

pagii in Copou 9i in Sdririe, in sutele de bi-serici 9i m6ndstiri strivechi, in T6rgulCucului, in Ciric Ai hdt, de la Hanul 'TreiSarmale" gi Plopii fdra sol, cdtre colineleBuciumului, invS!5ndu-mi cu incetigorullectia goptitd de ingeri a poeziei. Ca unfdcut, soarta mi-a rezervat o noui mare sur-prizd: stabilirea definitivi (probabil) laConstanla, aici unde marea gi cerul, istoriagi mitul, poezia 9i legenda nu au niciun felde granile, aici unde se cuvine sd calci cusfiogenie peste pietrele infiorate de pagii lui

Ovidiu gi Eminescu.Anii de gcoald sunt necesari oricirui

individ, dar nu ei determind in mod funda-mental evolulia, valoarea, timbrul incon-fundabil al unui poet. Am cunoscut sute de"tocilari", premianli din tatd-n fiu, care s-austins in nemiloasa vAltoare a anonimatului.Poezia se invald la grddinild, la gcoald, infacultate, dar niciieri nu poli invdla cum siscrii micar un singur poem valoros prin

originalitatea lui incontestabi16. Existi mo-dele, dar nu profesori care sA te invele cumsd scrii poezie. Fiasco-ul total al utopicei"$coli de literaturS" din perioada pro-letcultistd este un argument suficient degrditor in aceaste privin,ti.

lntre debutul din reviste (1969), volumulde debut ("Cu mine, intre patru ochi",1986) gi urmitoarea carte ("Pazniculgerului", 1996), au trecut un numir apre-ciabil de ani. Criticul Alex. $tefinescumenlioneazi ci v.a!i gisit loc cu maregreutate printre literalii constinleni, ci afost "singurul care v-a aplaudat cu

153

V-ati niscut in oragul lui Bacovia,dar ali absolvit liceul "Mircea cel Bitrin"din Constanta, stabilindu-vi pe !irmurilepontice cintate de Ovidius. Ge implicaliiau avut anii de gcoali in evolulia viitoru-lui poet? Dar schimbarea de ... decor?

STEAUA DOBROGEI O l0ani (1999-2008) ffi

entuziasm", pentru "inspiralia autentici9i generoasi, capabila sil ia prizonierpe cititor $i si-l transporte in volute decuvinte fermecitoare, pana foartedeparte". Cum ali trecut peste aceastaperioadi? Cine v-au fost contestatarii gicine prietenii?

Dacd nu ar fi venit Revolulia, volumul"Paznicul gerului" ar fi apirut probabil maidevreme, la Editura "Albatros", unde amdebutat in 1986. Aga cd mi-au trebuit anibuni p6nd s5-mi gdsesc sponsorii ...inceputurile mele ca poet, la Constanla,sunt legate de revista "Tomis", de cenaclul"Ovidius", de bunii mei prieteni Alex. $tefd-nescu, Mirela Roznoveanu, OvidiuDundreanu, fdri sprijinul cerora nu m-ag fiputut integra intr-un timp relativ scurt inviala literari a oragului de la malul m6rii.Scriitorii consacrali ai Constanlei acelor ani(Constantin Novac, Eugen Lumezianu,Nicolae Motoc, Arthur Porumboiu, PetruVdlureanu, Marin Porumbescu, OctavianGeorgescu) erau angrenali, pe grupuri sauindividual, intr-un fel de competilie a orgoli-ilor atinse de infatuare, care mi se pireacaraghioasd prin lipsa ei de sens. in acestecondi!ii, gansele de afirmare ale unui tanarapArut peste noapte printre incomensura-bilii maegtri erau aproape nule. AlSturi deOvidiu Dundreanu, lon Dragomir, Raduguiu, Cristian Pricop, lon Rogioru, Vasile

Colocaru, $tefan Cucu, Vladimir BilSnicd,Gabriel Rusu, am ales strategia impuneriiprin valoarea textelor publicate in mai toaterevistele de culturd ale,terii, participAnd la

concursuri literare, cSgtig6nd numeroasepremii importante, venind in contact cu mari

scriitori, cu o intreagi generalie de tinericare astdzi sunt nume consacrate in lite-

ratura rom6nd. La Constanla, cu mici

exceplii, se pdrea cd nimeni nu auzise de

altruism, de prietenie gi generozitate, de

intelegere gi respect. Tocmai de aceea nu

trebuie si mire pe nimeni faptul cd in

momentul de fa!d, din punct de vedere alrecunoagterii la nivel nalional, suntem at6tde pu{ini . ..

Ca tehnoredactor 9i redactor la revistele"Tomis" 9i "Ex Ponto", consilier alEditurii "Ex Ponto", participant la ediliileSalonului internalional de Carte"Ovidius", la numeroase alte Saloane giTirguri de Garte din intreaga !ari, alicunoscut in decursul anilor o seami depersonalitili ale culturii noastre, maimult sau mai pulin apropiate peisajuluiliterar dobrogean. lmpirtigifi-ne c6tevaginduri despre acegtia, aga cum i-a!iinleles 9i apreciat dvs.

Mi-ar trebui un spaliu foarte marepentru a-i evoca in doar c6teva cuvinte peto!i. Numai in cei 13 ani c6t am lucrat careporter la revista "Tomis" am avut ocaziase cunosc numeroase personalitili ale cul-turii 9i gtiinlei, ale literaturii rom6ne. PeMarin Sorescu, ale cdrui poeme lecunogteam pe dinafari inc6 din ado-lescen!5, l-am int6lnit 9i am conversat oseard intreagd cu prilejul unei recepliioferite de organizatorii Salonului de Carte"Ovidius" la "Yachting Club", in PortulTomis. Pdrea un copil lipsit de apdraredinaintea unui oaspete, bine "atins" la ure-che de paharele golite cu lScomie, caretaman atunci i9i amintise ce nu fusese pri-

mit in audien!5 de fostul ministru al Culturii,in urmd cu un an, gi avea chef sal puna lapunct. L-am protejat, am petrecut catevaore pe care n-ag fi avut cum sd le visez vre-odati. Laurenliu Ulici mi-a fost un admirabilprieten de-a lungul mai multor decenii. Capregedinte al juriilor unor concursuri depoezie, intdzia cu noi, laureatii, p6ni sprediminea!5, povestindu-ne int6mpldri pline

de haz, cdntAnd $i recitdnd celebra sapoezie cu care, in urma unui pariu, reulisela examenul de intrare la l.A.T.C., degi erapeltic. Poate voi scrie odatd despre intAlni-

154

rile mele cu Ana Blandiana, Nicolae Breban,loanid Romanescu, Mihai Ursachi, NicolaePaul Mihai, Adrian Pdunescu, MirceaDinescu, Traian Cogovei, Valentin $erbu,Dan Cristea, Marius Tupan, Aurel Rdu,Vasile Tdr6teanu, Leo Butnaru, Cezarlvanescu, Cassian Maria Spiridon, LucianVasiliu, Daniel Corbu, Nicolae Sava,George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe,Vasile Andru, Dumitru M. lon, loan lepeleagi cu incd foarte mulli alti scriitori de valoareai acestei tdri.

Va autodefinili drept un "negustor declipe rare", care face din "lumeasca,pacitoasa apucdturd a scrisului" o rafi-nate arti. Mai este valabilS Si astiziaceasti "metafori"? Comentali graduldvs. oe incredere gi optimism, vis i.visde starea poeziei de azi.

Ce altceva poate fi un poet care serespecte, un scriitor congtient de rolul siu,intr-o societate din ce in ce mai indiferentdfatd de propriile valori? Singurul meuraspuns la ostilitatea felgd a cotidianuluisunt cdrtile mele, concepute ca nigteantologii de clipe rare, de clipe fericite, incare ingerul mereu mai nelinigtit al poeziei

imi dicteaza inci gi incd o fascinantdpoveste. Starea poeziei de azi? Depindedin ce unghi privim aceaste probleme.Rdspunsul poate fi "catastrofale", daci nereferim la difuzarea c5(ii de poezie. Librarii,in marea lor majoritate, refuzd categoric siexpund in rafturi acest produs. De ce?Pentru ci nu se vinde. La Salonul de Carte,.Amplus", Bucuregti, 2008, am vandut unsingur exemplar, in cinci zile, gi acela pen-tru cd era prezent autorul, care a oferit cugenerozitate un autograf! Concluzia?Singurii cititori impitimili de poezie suntastdzi poelii, care se citesc intre ei, rudele,prietenii gi dugmanii lor, eventual foarteputinii tineri atingi de aceasta pasiune, aflatiprobabil in ciutarea unui posibil model lite-

sTEAtrA DOBROGET a l0ani (1999-2008)

rar! Astizi, cAnd modalitilile de exprimarenu mai sunt supuse nici unui fel de cenzur6,asisl6m, din pecate, la ofensiva Cezldntuitda grafomanilor, a inchipuitilor barzi cu stare9i moft, a "rebelilor" agramali, care siluiescbiata coald imaculate (obligatoriu, deimport) cu ineplii 9i cavalcade sexualistefuribunde, capabile sd impurpureze sau sdstacojeascd p6ni 9i obrajii unui ginecologsau psihiatru in pragul pensiei! Critica lite-rard fiind de ani buni in concediu, saufuncfion6nd dupd modelul "Gigi Becali",confuzia valorii in domeniul literaturiirom6ne actuale a atins cote alarrnante, pre-figu16nd o epoce manelistS, supramanelistesau gineco textualisti. Confuzia fiind at6tde mare, incdt nici nu m-ar mira si aud cdEminescu a construit podul de laCernavodd, vin gi te intreb: ii pasd cuiva,macar cat negrul sub unghie, cA pe stradaTulcei din Constanla se inc5p5laneaze saexiste gi sd facd o rafinatd artd din peca-toasa apuceturd a scrisului, poetul SorinRogca?Sunteli printre primii laureali aiConsursului Nalional de Poezie 9i Eseu"Panait Cerna" de la Tulcea, iar in ultimiiani, membru al juriului. Ali cunoscuttineri gi v6rstnici gi ali legat prietenii li-terare, avAnd ca repere Munlii Micinului,Dunirea qi Delta. Ce inseamni nordulDobrogei pentru poetul Sorin Rogca?

in anul 1975, cand am fost declaratcdgtigitorul Premiului lla prima edilienalionalS a Concursului "Panait Cerna", aminleles c6 Dobrogea nu inseamnd doarplaja de la Mamaia, magazinele gi restau-rantele din Constanla, Delta Dundrii (ceadin pliantele turistice) gi MonumentulTriumfal de la Adamclisi! De-a lungul a treidecenii am cutreierat tinuturile fascinanteale nordului dobrogean, de fiecare datddescoperind cu ?nc6ntare alte repere,legAnd noi prietenii, aruncandu-rnd orbegte,

155

ca un cascador indrigostit, in bralele aven-turii de o zi sau de.o sdptim6nS. Alituri deprietenii mei dragi, in frunte cu mereut5nirul 9i vegnic surizdtorul OlimpiuVladimirov, am strSbetut in lung gi-n latPodigul Micinului, ale cdrui creste, incdsemele gi astizi, depSgeau odinioari 6000de metri indllime, purtSnd to(a poeziei la

Cerna, lsaccea 9i Mdcin, ori prin linuturilede basm ale Niculilelului, prin imprejurimileatinse de sfinlenie ale m6ndstirilor CelicDere, Cocogu 9i Saon. impreuni cu AxeniaHogea, Marian Dopcea, Mihail Stelian, cu

Ovidiu Dunireanu, Emilia Dabu, NicolaePrelipceanu, Constantin Novac, PaulProdan, loan Popigteanu, Viorel Dinescu,am alcdtuit de multe ori o adevdratiLegiune a Poeziei, refugiali printre ape gi

sblbdticii nesfdrgite de stuf, la Calica, ori de-a dreptul pe Dun6re, la bordul unui celebrude acum Ponton al Veseliei. La llgani, cuNicolae Paul Mihail, Traian Lalescu, LarionPostolache, Ana Fenoghen 9i Silvia Cerbu,la Zebil, oaspeli ai d-lui Vasile Teliceanu, laSulina, Letea ori Chilia, am trdit clipefericite, pe care nu le voi putea uita vreo-dati.

C6t de aproape ili sunt goaptelemuzelor? La ce visezi? Daci ai vreoinediti "fierbinte", diruielte-o in acestfinal de interviu cititorilor tulceni. itimul!umesc!

La geamul bucdtiriei mele de la eta-jul intAi al unui bloc destul de incruntat, auajuns ramurile inflorite ale prunului pe care-I ingrijesc de c6nd era doar o nuia. Aici este"atelierul" meu nocturn de crealie, aici pun

la cale impreun5 cu virul meu, scriitorul gi

publicistul Marian Moise, proiecte care vordeveni, cu siguranli, realitate (infiinlarea la

Camena a Academiei de Belle Arte "Vicus

Petra Camena" 9i a Muzeului Literaturii

STEAUA DOBROGEI a l0ani (199e-20O8) ffi

Rom6ne din Dobrogea a 9i fost demarat,Marian achizilionand o clddire foarteincipdtoare, cu o gr5dind imensd, situatdintr-un cadru natural de un pitoresc aparte).Uneori, printre huruiturile motoarelor gi

ldtriturile mAnioase ale maidanezilor, rdz-bat asemenea unei adieri goaptele muzelor.Drept dovadi ce nu mint este manuscrisulvolumului "Poeme colibri", aflat deja subtipar, dar 9i un altul, intitulat provizoriu

"Victime colaterale", care va vedea luminatiparului mai spre toamnS. Pentru lunanoiembrie pregdtesc, printre picituri,cartea ancheti "Cazul Sadu", pentru cd inacest an se implinesc doud decenii de la

tragicul gi ciudatul naufragiu in care gi-aupierdut viala 15 marinari romAni. Vi ddrui-esc, in acest final, un poem despre o "vic-

timi colateralS" a acestor vremuri cu grea-bdnul zburlit.

DIsTnXnLupii vin gi dau din umeri,impresoar-o amintiretreazd, cine $tie cum,vdntul migcd stele goalepinse-n plase de pdianjenp ri ntre coa ste I e fi raveale unui sat de fum:

156

Sorin Rogca

unii spun c-au fost gi ingeriddruind copii cu aripidupa nunli cet o povestepe spinarea dstui grind,azi md-nchin la goapta mameiarsd-ntr-un opail rece,lupii vin 9i dau din umeri,vremea fuge-n calendare,cheia dstei lumi de iarndpdlpAie intr-un colind

Sorin RO$CA o poet, reporterPoet, reporter, Pseudonimul literar al lui

Sorirrcl Rosentzveig. Niscut la 28 decembriel()51. in oraqul Bacdu. Absolvent al Liceului"Mircea ce B5trin" din Constanta (1974). intreanii 1990-2002 (inclusiv) tehnoredactor gi

rcdactor la revista i"orrri. Din 2003 consilier al

Editurii Er Poxlo Constanta.

Debuteazi in revista Cutezdtorii (6 aov.

1969). cu o prezentare a lui Virgil Teodorescu.

Colaboreazi la: Tomis, Anrfiteatru,Sl,,lST, Cronica, Luceaforul, Orizont, Viala

xtminauscti, Fatnilia, Ohsenntor (Mi.inchen),('onvn hiri litenrre, Ret'istu V, Poesis, Analele

l)ohrtpci(serie noui), Albutros, Ex Ponto etc.

Este cuprins in antologiile Duizendkr iltrics (Haiku, Belgia, 1993); Fereastra din-sl)tc tnure (Constanta, 1995); Un sfert de veac

lc 1tot,:ia (Sighetul Marmaliei, Fundafial-uccalirul, 1998): Trei poe!i din Romdnia(Miinchen, Editura Radu Birbulescu, 1999).

Membru al Uniunii Scriitorilor din

Rominia, Filiala "Dobrogea", din anul 1997.

PREMII LITERAR-E: Premiul I "Pa-

nait Cerna", Tulcea, 1975; Premiul "NicolaeLabiq", Suceava, 1977 Premiul I "AndreiMureganu", 19851 Premiul "Ovidius" Constanta,

1994; Premiul I "Lucian Blaga", Timiqoara,

I 995; Premiul pentru debut in volum al Filialei"Dobrogea" a Uniunii Scriitorilor din RomAnia

;i :rl Revistei Tomis pe anul 1996; Premiul

"Orion", Slobozia, I998 9i 1999, Premiul special

pcntru poezie al Salonului Intemational de Carte"Ovidius", Constanta, 2004.

CARTI PUBLICATE: Gr mine intrepttru ochi (Versuri. in Cintec pentru zorii de zi.

Bucuregti. Editura Albatros, 1986); Pazniculgcrrrlrri (Versuri. Iagi, Editura Timpul, 1996);

S c: o n u I i n d ife re nlel (Versuri. Constanla, Editura

Ex Ponto, l999li Cetdleanul nimeni (Versuri.

Constanta, Editura Ex Ponto, 2004)

OPINII CRITICE:

o "Sorin Rogca scrie o poezie "frumoas5", insensul vechi, dar atat de adevarat $i nedemodabil

al cuvintului, instaurdnd de la primele cuvinte oatmosferl de basm 9i purtd.ndu-l apoi pe cititorprintr-o lume feericS. TAnIrul poet are in ati-

tudinea sa o anumitl noti princiara, care este

imposibil sI nu placI". (Alex. $tefdnescu,"ArgeS", 1978)

o "Poezia lui Sorin Rogca s-a niscut sub cerulmisterios $i subtil al Dobrogei. Prezentul $i tre-

cutul se intilnesc intr-o largi gi generoasd su-

gestie asupra viitorului. Sorin Rogca redesco-

peri amforele pontice gi triremele scufundate

acum 2000 de ani. Ora predilectd o aflim unde-

va in cumpdna noplii, sub o luntr eternL cand

caii timpului trec dintr-o realitate ir alta. Sorin

Rogca are dreptul str ptrqeasci cu inirna ugoari la

intilnirea cu adevtrrata poezie" . (Eugen Barbu,

"Luceafirul", 1978)

157

STEAUA DOBROGET a r0ani (1999-2008)

o "Sonn Rogca aduce aerul celui mai sigur har,

tirescul poeziei ce se alcetuie$te de la sine, Ericrispare. Atmosfera de frumoasi irealitate,irrstinctul poetic ce-l conduce spre minuireaf'ericiti a cuvintului, gradarea subtili a tensiu-nilor sunt tot atatea calititi ale acestui poet ce

vine totugi din Moldova". (Mirela Roznoveanu,

"Tomi-,;", 1972)

o "Sorin Rogca e delicat $i subtire ca un plop cucoama ro$cat aurie betute de gAndurile primeitoamne. Nu e mindru. dar nici sfios. C-osprinceani rlde, cu cealalti plinge. in trunchiullui Ihlcs zace ziditi, in genunchi, o salcie. Deobicei tace gi te iscodegte cu un zimbet obosit pe

buze. lmpenetrabil. Cu siguranta secreti a celuicare sirnte ca are radacini. Un pronostic asupra

destinului siu liric? Cine il poate da, cind, aga

cum imi mirturisea Nichita la o agapl iegeani,ceea ce desparte un poet de un mare poet nu-idecit o geani de copil?" (Nicolae Motoc,"Tontis". 197 8)

o "Sorin Rogca este un poet al rafinamentului.ducAnd uneori cizelarea versului pini la a-i

smulge acestuia aburul primordial. in ciuda

acestui fapt, lucru rar, poezia sa intrl in zona

autenticitatii. Un fior cosmic se degaje 9i

hrinegle poezia. in lirica actual5, Sorin Rogca

cste o certitudine" (Arthur Porumboiu,"Dohogeu nouir", l980)o "Cartea de poeme "Paznicul genului" a luiSorin Roqca are o remarcabili unitate stilistici gi

individualitate. (...) Cromatica este intensl gi

fastuoasi. Poetul descrie, in sensul inalt al

cuvintului, are gustul punerii in scene, al teatra-

lizdrii actelor umane fundamentale. (...) Versul

are o nruzicalitate dulce gi triste, imaginea o

construc(ie elaboratd cu minutie". (Gabriel

Rusu, "Luceafirul", I 996)

a "Tentalia poeziei este, pentru Sorin Rogca,

lentatia aurolacului gi cuvintele lui Jakob

Brihnre cred ci i se potrivesc destul de bine: "Tot

astfel cuingerii giei sunt toli din siminfa dum-

nezeiascl, dar igi plstreazi fiecare corpul pentru

ST[AtlA DOBROCD a I0nni (1999-2008) ffi

sine ..." Sdmtnta dumnezeiasci este, la Sorin

Rogca, atractia spre imponderabil, transparenti

gi lumina, iar lrupul este urmarea unei metamor-

foze prin jertfa. (...) Cea mai puternici dintre

tentatiile luminii se dovedegte a fi iubirea. intoate poeziile metaforele tignesc, mijloc de acircumscrie in imagini fragilitatea fii.ltei $i dorul

ei de imponderabil gi transparentl". iDan PerSa,

"Tomis". 1996)

o "Sorin Rogca este un veritabil condei inmuiatin cerneali de aur amestecat cu lacriminevezute, un Poet cu nervul simtirii ascuns intre

luminile de har ale sufletului, un vizionar subtil

al unor realititi supuse cerceterii unui cer inste-

lat sau nu, in care a$teptarea devine timp fugar,

iar Timpul abia o secundi!... Totul se agteme insufletul citilorului atent (ritm, comparalii, viziu-ni, imagini ori existentd) ca un macat cu impleti-tura fine, sugestivd, in care firu1 de {esut devine

cAnd o enigmi, cAnd un adevir dureros, cdnd o

cintare in infinit..." (llururu T. Arghezi.

"Tc,mis", 1997 )

o "in poezia lui Sorin Rogca revdrsarea de fru-musefe in sensul originar gi plin al cuvAntului -

este cuceriloare prin prospetime gi prin capaci-

tatea de a ne satisface o necesitate afective

vital6. (...) Textele poetului iegeano constdntean

ne ofere ocazia de a trii incd o dati, neobositi,

neplictisiti, incintarea trdittr inci de la prima

noastri intilnire cu poezia. Iar cind totugi

devenim circumspecti, din cauza excesului de

frumusele, Sorin Rogca are griji sf, ne recigtige

increderea, injectind in versuri o doz[ micl '

homeopaticl de ironie". (Alex. $tefilnescu," Romdnia literard", I 997 )o "Demersul liric principal asumat de Sorin

Rogca, sfetnic de tainl al poeziei alungate de la

balul pragmaticist al societdlii de consum, e

unul de remonetizare a discursului prin

intoarcerea sa programatic intuitivi la

izvoarele emo[iei netrucate, daci nu de-a dreptul

strivite sub tivilugul civilizaliei alienant uni-

158

@ STEAUA DOBROCII O l0ani (1999-2008) @

tbrmizatoare (...) Frumos 6ri a fi calofil, pro-

fund ti-r[ a fi hermetic, discursul poetic propus

de Sorin RoEca in "Sezonul indiferenlei",contine implicit qi o leclie de poezie adevtrrati

in scnsul primordial al cuvintului" (Ion RoSioru,

" ('t t t tv, rh i ri I iterure ", 2 000)

o "Fiind unul dintre cei mai inzestrati creatori

contenrporani, Sorin Rogca i9i demonstreazi

inci o datd prin "Sezonul indiferentei" noul siuvolum de versuri, apirut la Editura Ex Ponto din

Constanta, vocatia de poeta arlrfex gi de poeta

rzlr,s. Dc la cunoscutele sale poeme ample,

incantatorii, tributare calofiliei, autorul a ajuns

la o rcnrarcabilh concizie a expresiei. la o ma-

\inra concentrare a discursului liric. Refugiul

poctului pe lamrul mitului, al basmului gi legen-

tlci. al oniricului, "reintoarcerea in poveste" se

protluce in nrotl frecvent, f,rind o modalitate de

suh'rre a eului ulcerat, flagelat de biciul necruta-

tor al prczentului, al cotidianului (...) Sorin

Rogca atluce in poezia ronrAneasci de azi mires-

nr(.1e. srriilucirilc si nriturilc llhulolsc alc,tinLr- J:fflf.t,Ztl gglj jOfja I 2'UU.!)tulrr Llrrlr( l)rrr:rrc gi V;rre " f.ft,'7,rrr ( iicrr,

"Luce(iirul".2000)a "Cititi cu alentie, 9i fEctnd abstrac{ie de ver-

surile care sugereaza simple mullumiri lumegti,

descoperi cum poeziile volumului "Sezonul

indilelcntei" suscitA nebenuite frumuseti.

lnraginea poeziei in poemele lui Sorin Rogca are

atributelc "transcendentalului care coboari" bla-

gian. Universul e un tot al reveriei, atunci cindse confundi cu sinele poetului, iar cind nu, e

ncslirqitul indiferentei astrale..." (Dan PerSa.

"Trntis". 1000)

O "Dindu-i-se harul poeziei, Sorin Rogca

"negustor de clipe rare", conform unei proprii

expresii, face din "lumeasca, pecetoasa apuce-

turi a scrisului" o rafinat?i art6 gi volumul

"Sezonul indiferenlei" dovedegte aceasta cu

prisosinla". (Corina Apostoleunu, "Tbmis",

)(x)0)

159

IrL-A-I!-IL

l(

"lr.

t

v

Lfom w{. D[0. (o ilt 80G0Al

v

'at

I

de

!

STEAUA DOBROGET o r0ani ( r 999-2008) !

|l

Gheorghe BOGORODEA

o nrAnrunrrCe noapte geroasilDoar lrigul mai taieCunt taic o coasi.

De unde a venil atAta pustiu

$i vinturile toate deodatd!Trupul meu poate fi schingiuitMintea ingenuncheatiSufletul nreu - niciodat6.

Ce noapte geroaslDoar inima mea taieCun] taie o coase.

De cind ai venit cu iubirea( Pe care o a$tept de milenii)Se petrec fapte ciudate:A inlrunzit 9i stinca,Au dat in floare renii,S-a-ncins zipada la marginea poienii

$i cAnti cerbii - mpugcaliBatjocorirea celor nevinovali.

E DESTAINUIRE

Orbit am lost de propria-mi putere

$iiacuma-s orb chiar Si pe dinleuntru;Ai luat cu tine oricare plicere$i nu nr-ajuti cu nimic descintul.

De ani gi ani tot stai in agteptareSperAnd ca remu$carea si mi arddDar n-am si-[i cer nici astezi indurareDegi-mi rimdne-n cinluri doar o coardl

Ard ca o to(I vie in cuvintulPe care nu-l voi spune niciodatlDar catre el mereu mI poa(5 gAndulCe poate si insemne viata toatA.

Mi-nconjur cu orbirea de pe urml$i de durere-mi tin iar risuflareaAlaiul meu de spaime pare-o turmaSfidind nemlrginirea gi uitarea.

Rizboinicii strAnseseri cercul.Foamea ii indemna si ucidi.

Nici unul nu voiaSi Ioveasctr primul.

Iar ea trecea printre braziCa o flacdri dansind.

$i deodati apare marele preotDezbrdcat de sfintele semne.

Ce vreti sI faceti acum?

Ucigdnd-o pe ea, ve ucideti speranta;Lipsurile mai pot fi indurate.

Dar daci ali hottrrit s-o mAncali,Minca{i-ml intdi pe mine.

& REMEMORARE

El pi-a lisat sandalelePe buza vulcanuluiCe stltea se erupe.Apoi s-a aruncat in hiu.De peste doul mii de aniVulcanuI e stins.

El a coborit in fluviu($i nu gtia in inoate)Era chemat la un sfat de taind.Atunci fluviul a secat.De peste doutr mii de aniAlbia-i frrtr ape.

EI s-a ltrsat crucificat$i i-a indemnat 9i pe alliiS[-9i poarte credin[a.De peste doui mii de aniPe muntele mlslinilor nu mai cresc pomiCi cregte doar crucea fieciruia dintrc noi.

160

O REQUIEM

Ciprioara trecea printre brazi$i nimeni nu-i auzea plinsul.


Poezia lui $tefon MIHALCEAIon TUTUNEA

(r 942-1 984)

tuiri", ini(iate de pitimagul profesor MihaiMarinache, prin care se descuie labirinticul,zdruncinitorul interior spiritual al creatorului de

bun, artizanal megtegug.

Poetul se autodefinegte intr-o poezie, pe

care aq fi intitulat-o "Autoportret" gi o voi tran-scrie, in continuare, cursiv, ca pe o.destiinuire a

dramaticei sale existente, terminate cu o rughinspre Dumnezeu: "$tefan Mihalcea. poel deprovincie/ condamnat la disprelul public gene-

ral , s-a inhditat/ cu vugabonzii . drqjdia lumii,cei/ ce n-am mai avut loc in orfelinatul cetdlii./Doarme cu ei prin gdri Si prin parcuri,/ si-Sispun minciuni frumoase Si mai adevdrate decdlviala lor. Citesc in stele,/ ghicesc in palmd,

fumeazd ligdra pAnd /le arde buza,/ imbldnzesc

Serpi, hrdnesc porunbei,/ cdntd Si beau. $i se

roagd-n genunchi /cdtre cer:/ "Mon Dieu ...

Domini ... Doamne, /pdcdtoSi suntem, pdcdtotivom rdmdne,/ clat indurd-te Doamne /Si nu neda jos de pe glob ". E o rugi coapt[ de veninulironic al unei amare fiin[iri.

Strraci in amenunte teatrale, existen[apoetului este inconjuratd de un anumit mister,dezghiocat, parcl dintr-un simbure de descintecrostit prin esentiale cugetdri unduitoare precum

161

Amarului, cumplitului destin al mareluipoet nord dobrogean Panait Cema, egti ispitit se

asociezi numele altor poeti dispdruli de timpuriuqi. deseori, in conditii dramatice, cum ar fi PetreLazir. Florin Muscalu, Vasile Petre Fati, PetruVilureanu, Ion Staicu, Vasile Terzea, Ana LuizaTonra, Gavrili Rus, $tefan Mihalcea generatiepostbelicA dobrogeane care gi-a consumat pu(inatlne rete $i maturitate in vise mistuitoare, tumul-tuoasc qi, fiecare dintre ei, purtind un funerarb)azon gravat ad6nc, aga cum spunea CeorgTrakl, cu "sourele negru al melancoliei".

O trasatura comune care ii unegte pe

Petre Lazir, Ion Staicu, Gavrili Rus, VasileTerzea gi $tefan Mihalcea, mai mult decit un

destin individual similar prin brutalitatea sa, este

o anume stare de spirit generati de realita$leLrnei societiti pentru ei insuportabilS, in perspec-

tivclc cireia nu puteau deslugi decit un lant

neintrcrupt de nemul(umiri gi dezamigiri.Neindoielnic, poezia lui $tefan Mihalcea

nu este patetic revolu{ionar[ ca a majoriteliicolegilor sii de generalie, ea aduce, ins[, inobscdante ecouri, semnele unei dureroaseiz.ollri: "sublinkrzit cuvdntul urlu Si urld / nura:i /ir1d de oligofren a singurdtd!ii / pdlmuieSte-o t'ulto itr picioare dd ghiont / grdsanului din

littti csti grdbir vertij / Jluierd trenul de plecareui ohosir / drogul pind lafund paharul ultimul /tn,ctn / din ultundenyd cosmice pastile delircazdi tdriste-te pe coate pe burtii / qi mori mori de-ulcttirateleo altfel / cine mai vrei sd te creadd".Lirica sa, comparativ cu ce s-a scris in perioadarcspcctivh, aduce o voce gravi, o note distinctl,rnodulind armonii tulbur[toare germinate des{iqietoare 9i depline triiri. Pulini cunosc cineera Onrul Poetul; pu(ini $tiu ceva despre ade-varrata sa operi, despre barocul liuntricului s[u.Trdia in anonimat, aproape solitar, cunoscut deputinii prieteni gi de mai pu[inii cenacligti.

Poetul, astfel, nu s-a putut bucura depretuirea contemporanilor sdi gi, implicit, nu aputut fi apreciat la justa sa valoare, trebuind siaqtcpte mult pini la dezvlluirea acestor "resti-

lar,"

-

/

\

fli

sTEAtlA DOBROGEI a l0ani ( 1999-2008) ffi

pocmul "ln metru clasic", de o tulburltoare, i

impresionanti frumusele, reprodus integral pen- i

tru irezistibilitatea sa balsamici, spiritualicegte i

alinitoare: :

"tnttnui elegte de noupte :

uitat sd pldng nu mai mi-e teamd de moarte i

cunr sri-1i trimil ploile vinerile joile :

ctrttt sti uttzi clopotele duminica sdmbetele i

creste fr de iarbd sfdnt din pieptul ;

lu atrc am supt i

Si s.' .lttc? insorit pdmdntul ucest murit i

cutn dr ti mumd huna cerul tdu i

,lL'.tuh tirdni I

lt lr( t(olo or lrece oare puseri ulhe i

cilitoure cu uripi ntuiate-n sourc :

suu ( um o Ji ziua lu tine i

( unt tto(pleu loamne sfinte I

t tuttt ne curge-nupoi mourleo la :

trgt'-rtttinle singur cu i

ittsltrt lumind singurd Iu ;

( <itt'L' iouplc nrumi hund f rul ierbii !

n.'- tnPreun(i ne dcspurle". :

Poezia aceasla este de o sensibilitate :

dczarmante, fiind inclrcati de o con$tiinti a:mortii. culremuretoare, ca gi memorabilele ver- :

xni din "Cu fruntea intre palme noaptea": "Se- i

nlouie nouptea copertd cenuSie / presindu-mi :

ginlurile pe ucestefile aud sub mine / cum cdr- :

tilcl? sopd galerii subterane / prelungindu-Si i

perspectiva de intuneric singurdtatea/ md i

iniunghie pe la spate ... " etc, poezie incheiati i

tot cu un iz sfiditor de umor negru .-./ in dram I

spre crematoriu tol mai au timp /sd tragd morlii I

ctitt'vt injurituri I

Caracterizat printr-o excesivi sensibili- r

tate poetice adiugati unei lumi obignuitl 9i, ;

totodatd, potrivnice, con$tient de propria perma- i

nenti dram6, s-a stins, fringAndu-gi aripile i

icariene inspre prepastia unde era congtient ce :

i$i va deslrdma fragila alcituire sufleteasce, fas- :

cirrati de Trakl. Rilke, Baudelaire. Blaga, i

Bacovia gi. indeosebi, Esenin gi Dostoievski, ,

chiar dac5, inilial, pomise se strebate insAnge- r

ratul drum al calvarului tolstoievsian. ridicandu-9i' :

tacitunr, crucea in spirit. .

Dirnineata este o infirmiere, obositi i

dupi o noapte de gardd, spre creqtetul luminiiiar, pe lingl geamul miceldrit unde o muscldirr dragoste pentru o alte musce va nagte o

noui crealie musce, trece poetul cu pardesiul siuproverbial care i$i mestece sfertul de piine alpoeziei de frecare zi qi se retrage in umbrl pen-tru cl proprietarul bate la ugl sI-i ceari platachiriei pentru o noapte de insomnie.

Tot dimineala . fila albl in calendarcAnd, leneq, trupul se rupe de placenta noptii gi

pitrunde in banalitatea zilei, observi Poetulstupizenia paralelismului drumului maginii depAine cel al maginii de piine, iar el, cel care igiiubegte dezordinea sa interioarl, cu fruntea con-stelate de o ninsoare, este con$tient cd va trebuisi se obignuiasci, inainte de a traversa riul cughea!5 subfire, cu gerul, rugindu-se si fie lisat,o clipi, s[ rimAni mult timp cu ochii inchiqi,inainte de a intra in intuneric.

Sclav fiind escapadelor noctume tri-butare nevoii de singurdtate gi destul de marcatde consumul de alcool, reuge$te se nu egueze ci,dimpotrivl, cu o impresionantA forla liriceprinde mai adinci rldicini in cimpiile elizee.unde cititorul va descifra notele simloniei unuidescumplnit dar, amar optimist, inzestrat cu orari noblele sufleteascd intiperiti in demnitateadureroasi a fiecirui vers unde gerpuiegte

sligietoarea melancolie.Ficlia poeziei lui $tefan Mihalcea este

invioratl 9i intretinuti de serul amintirilor dincopilirie: "Ei ce vis frumos doamne in bucdtdriacopildriei / merele rumeneau o amiazd tdcutdpe o fntctierd / cu striurile intbih e de prafmo$tenire / de la o mdlusd moarld /pe cdnel

tutchiul meu chiuburul satului /iSi ficea dalorictcdtre lard de deyinut politic / Si mama mea

acum /cu un copac de cruce la cap ea insdsiurbore cruce / care va hllori la Sapte ani alb ...... l. ..) Si/ mdndncd de poli / toatd aceastti grd-dind rosie de pe fructiera / celor fie-le ldrinauSoard Si mintea / li se va intdri Si lumina / 1i se

va intdri Si lunrinu / Si dinyii mei cresculi Pestecei de lapte/ molari Si canini muscuu nesdbuit /din carnea dulce acrd a acelei grddini / cu

fntcle de jar ..." (Amintire din copildrie).Poetul, desprins de societatea care i-a

destrlmat personalitatea, este lipsit de impulsul

oricf,rei sperante, de repere vitale, complicirdu-sein umilinll imprejmuitoare, in conditia sa de

hoinar iremediabil infrint, dispreluit gi margi-

nalizat, ecouri ale acestor triiri avAnd pre-

162

STEAUA DOBROGEI O l0ani(1999-2008) @

cumpanitoare, nedisimulate ecouri in izbutita saurzeali lirici: "mi-am temperat toate aspiraliiletndrunte md simt / chiar mdndru cdnd sunt dis-prcluit lesi / nu mai antnc stdrvuri in ogrdzilet c,cinilor / mi-um buntlajat rdnile pe viu firdunestc:itt / de ulh imponderabil al surorilor de /fitritule / stloriote con$tiincioase in orfelinatele

nnttlcnte / ule cerdlii / nu nt-unr imbolndvit deorgoliu thiur / cdnd um fost impins spre coadaplutonului / cdt mui deparre / de roboSari Si:gorniSti / eu vreau sd vorbesc / in limba demo- i

rntlicri u oglin:ilor curate / Si la urma urmei ce I

tltci stttu / po aceluSi suporl in aceeasi vitrind i

L'rot . Iuni dtd spre lume poeziile scrise /pe :

.q<'nnncht cu cele dactilografiate /pe coli minis- :

tt'nulc..." (scurta Si directa murturisire ctitre :

t ttitorii rle oat:iel. :

Exprimarea simple peste care plaseaze o :

rparente linigte, cuvintele directe gi figurile de ;

stil u$or ingelStoare laciliteazi, de fapt, i

cr.Iroaslerca adancite a unor obsesii slagietoare i

irr care sirnli rbaterea tremuretoare de lacrimi i

carc ii potentcazd stlrile sufletegti apisltoare ;

inlr-o ltrnrc ostili'. "nouptea alhi u hdrtiei de :

\( /'/.\ /'r(, lutsupnt cureiu iscoleSte funul i

tt.llit'ti t rtnt . cd n-urn sti pot greSi utdt de mult i

int it .si mti credeli cd trdiesc uite / vine un :

titrtp ttepriclnic samburii vorbelor / nu mui dau :

ftxl p(, in5u!p!s pluritoure / lepro tdcerii cu o i

sct t'lti rrsttcri pind Si orizotrtul lucrimei Serpi / I

i.yi scor litnbi forfecate in locul privirilor / ple- :

ttttt: itr e.ril pe o punle de abur / spre lura i

nicirit'ri / Si primejdia ademeneSte insisetenld :

t'iclatni / cotlousl bdtrtind somdndu-te sd ieSi / :

tltn sturca somnamhuld u cuvintelor" (Vechi pre- i

t(.\t pe tnt o orta poetic(il. :

Refugiul siu din mediul zgomotos, i

citadin. in parcuri gi, parci. presimtirea mor-tii, I

irr acclagi refugiu, capiti contur in "scrisoare i

liird nicio Sunsd de a fi terminatd": "n-am sd pot i

sJiirSi uceustd scrisoare / plecato / ... / ... noaptea i

/ geun ufumat mi se face ldnddri in / ochi / tncdt ;

anr orhit de utdta a$teprare / ... / bdncile din i

purcuri / uu luat forma coastelor mele / ... in i

ttopli cu lund / imi ling rdnile ldngd zidurile :

rctilii / prddare tle jefuitorii de yise infirm / i

uuhlu prin lunte sprijinit / itt cdrju umbrei..." :

Invocind sufletul, $tefan Mihalcea nu i

$tie cum se-l scoate pe strada cea mare de dupa i

gratiile de fier forjat ale singurAretii; cine si-ioblojeasci rinile cAnd este inutil si-gizdrobeascd trupul tot incercind si iasl infariprin criplturi de cer, maimutirindu-se,ajungind, in final, la concluzia ci e mai bine sise culce cu botul pe labe. Orice incercare deevadare se dovedegte inutili iar, dupl cezugravul in haine pitate ciome de lucru ii vaimpodobi minunat interiorul, lumina slujnicibitrane, il va pirlsi ultima.

El gisegte, ca motiv de introspectie, do-rinla de a putea rosti nimlnui adevirurile funda-mentale despre sine, si-gi opereze ulcerul desuflet perforat cu precizia de maestru a chirur-gului; sentimentele cariate de molii sI Ie aruncein crematoriul de gunoi al secolului precum gi

iluziile haine ieftine, uzate, diruite cindva deprieteni, pe cind Poetul candida la examenul deadmitere in viat5, se le ddruiasce siracilor gi

orfanilor lumii.Doamne, citi amirdciune cuprinde

$tefan Mihalcea alpinistul legat cu funii devint pe stincile citorva cuvinte, cu sufletulumpland goluri de aer gi teama de a privi in jos,neputand se cadi decat in prlpastia cerului; El,autodeclaratul cel din urmd omfird idei care,cuumilinte, totu$i, se bucur[ de roadele grldiniisale agatat de pendula ceasului pAnd c6.nd 9icucul, din clasica lui colivie, tipl-n limba sin-guretelii. in continuare, Poetul, dupd o scunaaminare pentru a vedea ce se intampli Ia asoci-atia mondiali a surdomutilor, refuzi categoricimplorarea nebunilor 9i ciumafilor, rImAnAnd ina$teptarea lui Godot.

Poetul gi-a trimis poemele in exil (elinsugi fiind exilat), pe o insult cu strbiticiuni, nula spectacol de circ regizat ci in groapa cu lei, inlupta lui care pe care, unde vor trebui singurese se apere sau si piard, IEri lamentalii de prostgust, ftre iluzii de a i se ridica vreunuia slatuie,in piata publictr, post mortem.

Neindoielnic, doar timpul ar fi datrtrspunsul pertinent fdri inutile jocuri specula-tive, in cazul in care societatea din vremea aceeal-ar fi inteles, l-ar fi tolerat, nu l-ar fi he4uit $imarginalizat, preferindu-i, evident, pe cei carepracticau modul de exprimare poeticA triumfa-listd, festivisti, preponderente, de altfel, in toatelaturile artei 9i culturii.

163

Locuitor in craterul unui vulcan, prezen-

tindu-pi oracular discursul poem alb de inceputqi sli-rrqit. $tefan Mihalcea, in iala mortiimitralieri cu focul continuu. rimine un ochi de

elegie privind lacrima rostirii, incercAnd sispuni, din prima sa via!6 (ca o dimineald crudi,ca o gridini abia inmugurita), clnd abia se

obignuise cu lumina, bezmetic ai neastimplratnrinz cu singele in viltori, un striget nerostit,nrocrrit, care, acum pocne$te precum o castaniriiscoapta din sufletul siu incremenit in nestAn-

,jenit:i ardere ca un curcubeu peste izbinda ploiide la pimdnt la cer.

Stingerea vietii, existenta precar[ a unoroameni nipistuiti, orfani, vagabonzi, slujnice,pensionari. nleturetori, nebuni, vin si exprime instil poetic de mare originalitate, anunlind o

poczie nretaforici gi de notatie, deosebite,devcnitd dranratici, dezvlluind spaliul sufletesc

al Poetului. strabetut du curentii lduntrici ai

rrelancoliei gi ai unei nemlrginite dureri, in timpce contenlporanii sii preanrlreau in cuvintepor.npoase dar vliguite o orinduire muribundiincir din niscare.

$tef'an Mihalcea este salahor al morilorde vint, caligraf de iluziil el urci la mansardi,destrama cu rnigald pinzele de pdianjen,dcschide un vechi culhr cu incuietoarea ca oprotezi dentari ingropati, ia cAteva din fructelestafidite ale singuretetii, le mesteci indelung,tacut. Este omul cenugiu, melancolic, necon-

strlns de nicio lege intemalionali qi, ciLnd, inbiblioteci, Eoarecii rod intruna din volumuldoudzeci al istoriei, dimineata, va aruncarunrcgugul in lada de gunoi pnntre cutii de con-

serve qi sticle ciobite, rlminAnd sA se lamenteze

la f'ereastra inchisi a orfelinatului cetetii, unde ilviseaza pe tatl s5u sergent in ultimul rizboirnondial luind, impreunf, cu el, linia de ochire

a istoriei.Cartea lui $tefan Mihalcea este o

scc\ enta dramatici, in care succesiunea

monrentelor derulate cinematografi c pe fundalul

unor impovirltoare simliri, in acompania-

rnentele de orgi in{Egurate pe mosoare de restiipi lipete disperate de pesclruqi strgetati in

zboruri rotunde raman incrustate in sufletul citi-

toru lu i.

@ srEAuA DoBRoGEI a l0ani (1999-2008) @

Simboluri ale izolirii, ale singurltd[ii,ale ironizdrii unei lumi incongtiente de micimea

ei, impestriteaza multe din piesele volumului:

"ce ;tii tu despre tine lume / in miniaturdhopamiticd legat /de soneria uSii a ceasului / de

rotild astrilor planetei ... ... 1...) imponderabilsomnambulul suJlet / priponit cu frdnghii de

nisip la ldrmul / zgrunluri sare amard fere /peste liricoide sentimente adund-li / lacfimileitr cutii de conserve Ei udd cu ele ciulini siscaie(i pune / intre subiect Si predicat punct /cdnd vorbele nu mai au niciun sens e nevoie /de o altd ordine-n gesturi plonjeazd / de pe

corahia putrerld-n cer" (Leclie deschisd la intro-ducere in poelicd) sa,t " ... plecato uil to / se

surpi pe ntine orfanul odihnei / zidul celeilalte

ittm(itdti de nodpte ..." (Dupa miezul noptii intr-un timp incert).

Demne de relinut sunt aproape toate

poemele cuprinse in volum. Dorim, insd, a lisaplicerea cititorului de a se familiariza cu opera

unui adevdrat poe1, care esle tn "parazil cosmic

trdind nunuti pe spinarcu dinspre singurcitate u

planetei".Bdtranul caligraf de r/tr:li cste un ano-

nim inventator de mctafore, proprietarul unei

fEbricute de surogate flri clientel[, slituit sa se

replieze mai bine pe droguri antistres, descon-

gestionand, astfel, orlclinatele gi ospiciile Iumii,

care nu mai gtie unde sunt "r/e ce-urile Si pentru

ce-urile" veqnicele intrebdri infrunzite sub

ochii de garpte amo(it ai stelelor.

Prin oraqul Poetului, ugor de depistat,

aiezat pe gapte coline, se perindl: domnigoare

bitrtne, infirmiere, spil[torese, copii orfani,muncitoare cu ziua, flimdnzi gi vAnturl lume,

circiumari, pIsIri cilitoare, mistre{i, ciinivagabonzi, trenuri de marla, meturatori cu fe(e

de timuri tocite, betivi imbrAnciti. Se mai face 9i

pulini economie de moarte iar caligraful de

iluzii igi ia portia ce i se cuvine, IErI indigo 9i

fhrl chitan{d, cu un inscris de sAnge.

$tefan Mihalcea este un poet de

exceplie, strivit de genilele nemiloase ale unei

societeti potrivnice Dumnezeirii !

164

STEAUA DOBROGEI a r0ani (1999-2008) ffi

Constantin BEJENARU

Poetul Stanislav Popescu, prin nouls5u volum de versuri "Whralii de lird", sevddegte a fi un Sislf modern, vulnerabil 9itocmai de aceea invingitor.

Fragil gi tenace, ddruit gi ascuns (insensul tainic al cuvSntului), orgolios gi ge-neros prin aspiralia citre dificilul urcug peversantul cel mai inall al muntelui vrdjitPOEZIA, a ajuns foarte aproape de vdrf prin"Vibralii de lird'.

Om tdcut 9i inchis in sinea lui,Stanislav POPESCU devine in anumiteimprejurdri un interlocutor admirabil. inurmA cu ceva brumd de ani, c6nd l-amcunoscut, mi-a vorbit linigtit (fird inflorituri gi

acea tAnguialS caracteristica versificatorilorde duzind) pe teme foarte interesante.

Talentul lui Stanislav Popescu ni sedezvdluie gi prin 'Vibralii de lird" cu asuprade mdsuri intr-o poezie cristal, construitipe baza dihotomiei excep{ional banal, cumne retevi 'MA REVARS iN TINE", poemadmirabil, cu final paroxistic de antologie"vei veni cu mine intr-un vis / sd culegicomete de splendoare / in polymnicul noet-ic univers / din interioare lumi stelare." inspatele unui antiretorism emersonian whit-manian, gdsim in acest poem poezie, cultulfrumosului, gi, inainte de toate, cultul vieliicultul GEEI: "mari pdduri de alge md-nsolesc / in albastra timpului maree / con-stelatii viala-ml insoresc / cu unicitatea tafemeie."

Viala diurnS, lumea hiperbolizatd,irealS, fantasticS, contribuie la relevareaunor semnificatii estetice perene, instal6ndistoria gi destinul in drepturile lor, printr-otonalitate poematicd pur tragici, mai pulinconvingdtoare insd, daci n-ar exista con-trastul plus 9i minus infinit: 'palogu/ de laser/ al luceafdrului / inscie pe rubinul inimii

criptic / <egti eternitatea / candelei umane /aprinsd in rasaitul / fdrd de apus / al infini-rului,,, " (iNSCRISURI COSMICE).

Poemul "FRISOANELE NOULUIiruCf pUl, contrapunctat cu un strat mitic,apare cAnd plenar, c6nd ascuns, cu pulsulliric in albia, aparent prozaicd, a versuluiliber: "cdnd te desparli intr-o zi de cel / careai fost (gi nu mai recunogti / gustul apei $i alpdinii gi al / vantului / nici cdntecul de ploaiecdnd pulpa / noplii nu mai ar aroma cunos-cutd) / trebuie sd accepli cd nu mai / egtiintruchiparea veche Si cd /ai trecut pragulunei afte vdrste / (ale carei anotimpuri leagtepli / cu ferestrele inimii deschise)".

Astfel, motivul polivalent al stelelor("un incendiu de ste/e ar inffdcera / pemen-

'165

Stanislav POPESCU - UN SISIF MODERN

;-

1

*

.,B.

*

L

:l ,w

{

\


tul pe care calci") ptin interferenta imaginilorobiectual cosmice, cu diferite semnificaliiestetice, este desfe$urat cu mare anver-gurd datoritd unei adeverate explozii armaginarului, arunc6nd o lumini retrospec-tivd asupra intregului, asupra haosului giinfernului, dar, in acelagi timp, introducendlumina'speranlei gi a idealului.

ln poemul "PASAREA TRISTETII"apocalipsului din prezent ise contrapuneglobul de clegtar din visul de viali 9i fericireal omului de r6nd, vis ce zboard deasuprainfruntdrif or sengeroase: "tentaculeleangoasei urcd zidul de / iederd al efemeru-lui inecat / in pucioasa verde a innoptdrii /pasdrea tristelii md strdbate ca / un arboreinsdngerat al lunii". Finalul, gi singur, consti-tuie un poem de o penetran{i formidabila:"din inima sangvinolentd / a Andromedei seintoarce / pasdrea de linigte abisald a /nadirului insingurdii mele".

in "irrrr egrr A cLtpEt AURoRA",poetul se depdgegte pe sine, descifr6ndmiracolul poeziei. Cuvintele, metaforele, seivesc in imaginalia sa a doua oare gi au oaltd existentd fald de poem. Coordonateleacestei noi existenle sunt vizualitatea,migcarea gi vocea: "cend tu imi egti a clipeiaurord / gi fiecare fibrd a mea te adord /cend cre$ti in mine fascinantd flora / gi-ngdni a incdntarii mele hord / mi-apari in vissirena mea sonord / primindu-mi maciidragostei la prord".

Vibrarea (ca sd zis aga) din poemul'vRABllLE SPERANTEI" se refera aici lafantastic, nu ca formd convenlionale sau casferi a supranatu ralu lui, ci la fantasticulexceplionalului (9i al banalitSlii!) creat derealitate. Mintea omeneasca, spunea gi

Dostoievski, nu poate intrece realitatea increarea lucrurilor imposibile, incredibile,fantastice. Vibrarea, alias visul, halucinaliasunt mijloace de insolitare, ca gi starea deincongtient; in care se spune adevirul,pentru cd in "!ara lupilor turba,ti ai tranziliei",in aceastd lume a demenlei, in starecongtientS, se minte. in "PLOPUL DUS PEGANDURI" destinul poetului 9i a omului, al

geniului intangibil 9i al pdm6nteanului fragil,cu destin propriu gi supus pasiuriilot, apateintr-o noud ipostazd. Poetul '. "plop dus peg6nduri" este prezent in acest poem ezo-teric prin versurile sale, trdiegte prin oglindi-rea in sufletele celor care il iubesc sau ilurdsc. Din imaginile reflectate in acestemultiple oglinzi se incheagd figura Poetului

"plop dus pe gAnduri", a Omului fidel des-tinului sdu pSnd la moarte: "se-ndoaie plo-pul dus pe gAnduri / cand trece vdntul print-re ramuri / gi pasdrea aduce negre flamuri".

Ceea ce caraclerizeazd, inainte detoate, creatia poetici a lui StanislavPopescu, este atentia incordat6 pentru ri!murile clasice (mai ales), dar gi moderne,poetul domin6nd vizualitatea expresivd gi

imagistica magicS, precum 9i logica in suc-cesiunea discontinuS a ideii poetice.Eliber6nd imaginile realului de balastul na-turalist manelist al detaliilor, el le inves-te$te cu profunde valente simbolice, letransformd in embleme, adresindu-se 9isimlurilor 9i minlii. in domeniul ideatic,modernitatea lui Stanislav Popescu rezidiin viziunea complexd, globalS asupra des-tinului Omului. De aici, varietatea mijloa-celor, de la "formele vielii" p6na la hiperboli9i gaurd - neagrd (metametafori), inglo-b6nd fantasticul 9i mitul.

Contururile pregnante ale realitiliisunt invdluite intr-un fel de miracol al sin-ceritdlii, al poeticului. Chiar sarcasmul s6u elipsit de excese rationaliste sau didacticiste,pentru ci are strSlucire, este inspirat gi seinstaleazd din interior.

Parcimonios din fire, poetul a publi-cat 9i publicd rar in presa literari, iar celedoud ci(i ("Perpetua genezd" Si "lncan-ta{rr") publicate p6ni acum nu-l reprezintdindeajuns.

Sunt convins ci prin actualul volum,"Vibralii de lir6, c5t 9i prin o noud carte depoezie in nota poemelor prezentate gi anal-izate anterior, STANISLAV POPESCU, vaconfirma talentu-i de exceplie.

166

STEAUA DOBROCET O r0ani (t999-2008)

LEGENDA SARGETIEI

De la Dio Cassius (v. Historia Romand)aflim ca Decebal ar fi ascuns tezaurul statal subalbia rirului Sargetia, prin devierea cursului apei,apoi rcaducerea lui la matci. Istoricii au averti-z.al cA ceea ce ni s-a transmis nu este decat o le-gcndi cilitoare (v. I. H. Crigan - Spiritualitateageto ducilor). Aceasta deoarece Diodor dinSicilia ne transmite $i el o poveste petrecuti inPanonia. cu cAteva sute de ani mai inainte. La elregelc se nume$te Audeleon iar rAul sub care s-

au ingropal comorile poartl numele Sargenlia (ocoruplcla de la Sargetia). Faptul ci in timpuri gi

locuri istorice difcrite se regeseste acelagi sce-

nariu al ingroparii unei comori regale sub albiaLurui riu rturrrit Sargetia confirmi mitul Apei Viicrrrg,lloarc undc au loc imbaieri rituale cu rollirnctio:al in purificari. Darul lui Traian c[tretenrplrrl 'inchinat zeului Cassios, acel corn debou aLrrit, de lapt un rhyton luat din tezaurul dac,

corrtirrrii natura religioase a obiectelor de sub

api, carc astlel capiti virtuli sacre. Dacf, amnrerge inapoi pe scara istoriei, dincolo deDeccbal pi Traian, dincolo de Audeleon gi

Lisinrah, putcm ajunge la un timp mitic in careactantii sc lransforma in personaje mitologice.Rolul lor in aceaste poveste este se dea un senspi o utilitate divini Sarge[iei. .Sar, in limba san-scrili inseamni curgere, Suvoi, apd curgdtosre,tnr galiu, de fapt gielia (conf. cu pronun[iasAleasce) prin utilizarea lui 'J" in loc de "g" (v.gic-jic) ca in graiurile binllean gi moldovean,devine Jieyia,lemininul lui Jiel,la rindul sdu undiminutival de la Jiu. R.dul Jie! are toate $anselesa fie Sargetia dacictr dar ar fi zadamic sI se

caute eventuale comori in albia lui ceci, dupAcum am vizut, legenda Sarge[iei exista inaintede Decebal. O concluzie logici este ci getii igimai spuneau lor ingigi.Tielii, cei vii, nemuritorii.Alte argumente pentru o Sarge[ie ca loc depurificiri gi pelerinaje sunt de discutat separat.

Gheorghe $EITAN

Jietul izvore$te din muntii Paring.Etimologii au stabilit ce numele muntelui vinede la "parang"-dughie selbateca, mei (v. DEX).insi dughia silbatecl nu creste aici nici maimult nici mai putin decit pe alti munti care,totu$i, nu-$i revendici numele de la aceastierbacee. Anticul nume al Paringului trebuie si fifost Purang, un toponim intAlnit qi astizi ingeoglafia Indiei, avind ca raddcine "pura"-orag,cetate (in limba sanscriti). Brahma pura in tra-ditia hindusd inseamni "Cetatea divini" sau

vorbind in termeni crestini, impiritia luiDumnezeu (v. R. Guenon, Simboluri ale Stiinleisacre). Puruga hindus are aceeagi redacine eti-mologici, el fiind unicul cetltean ce se odi-hnegte in cetatea sacre grota din centrul inimiiomului. in aceastd ipostaze el se aseamini cuHristosul isihagtilor, lumina mielului ce se

imprigtie in Ierusalimul ceresc. Din punct devedere getic puruga este daimonul Zalmoxis ce

de la Herodot gi pAnd la Strabon gi mai incoace,

spre noi, continue a ni se transmite prin istoriescrisi. Primul il vede retras intr-o camera sub-terane, construitl special in acest scop, al doileain pegtera muntelui Kogaion, Muntele Viu algetilor, sau Koga *iu on, Koga jiu .on. Cu bunigtiinli, ori repetAnd mecanic ceea ce auziseri,aproape toti cei ce scriu despre zeul getZalmoxis vorbesc Ai despre un Zalmoxis aflat ingrota inimii. Cici a cdlitori in Egipt nu inseam-ne doar a merge in lara cu acest nume ci gi sis-temul lumii fizice gi mai ales trupul omenesc (v.Hermes Trismegistus, Corpus Hermeticum).Peregrinlrile lui Fit Frumos sunt tot atatea c5iale drumului daimonului catre propria lui casI.Nu suntem departe de conceplia taoistd cuprivire la lume ca un trup gi universul interior cao lare iar aceste coinciden[e provin din limbajuluniversal al alchimiei spirituale. Nu este cazul a

detalia aici aspectele alchimiei getice, calea

167

@ STEAUA DOBROGEI a t0 ani (lD9-2008) ffi

regali strebuna, subiect distinct, de sine stititor.Retinenr ca, dace Diodor din Sicilia scria despre

legenda Sargeliei, in spaliul tracic, in jurul anu-

lui 3oo i. e. n. , rezultl c6, cel putin, tot de atun-

ci trehuie se dateze toponimele Jiel gi Paring(Purarrg). Pentru ci ele constituie cele douilaturi ale legendei. Pe de o parte cetatea asediatl(Pura) dupi spusele istoricilor o capitali statall,pe dc alti parte rAul ce curge in apropierea ceteliinurrrit Sargelia, primind in malca sa tezaurultcrnplului getic, cu funclie ritual religioas6, insi-rnantindu-l cu lumini divinl 9i ddndu-i puterinragice. Legenda inci mai funcliona pe diferitenrcridiane geografice, pe timpul lui Iordanes,

carc ne spune cum Alaric a fosl ingropat impre-uni cu comprile ce i-au apa4inut, pe fundul riu-lui Buscno, dupi ce cursul i-a lost deviat, apoi

readus la matca sa (v. lordanes, Geticu) iar intr-un rrotl asemenltor se poveste$te c[ a lostinmorrnAntat 9i Attila. Episodul trlddrii. respec-

tiv al scoaterii tezaurului din riu, pare a line de

rntcrpollri ulterioarc deciderii din timpul mitic,lirpt confirmat de anrinuntul ci, in timp ce

Sargetia rimine, in documentele scrise aceeasi

ca nurre din sec Ill i. e. n pin[ in sec I e. n. intot acest interval de timp tradltorul dilerd el

flind cunoscut la Dio Cassius ca Bicilis iar laDiodor din Sicilia ca Zermodigestos. Mutarea

centrului de greutate de la prolan la sacru , de laplanul istoric real la legendar $i apoi la mit, incazul Sargetiei, nu inseamnf, ch Traian nu ar ficapturat labuloasele bogatii dacice pe care le-a

dus la Rorna. Se gtie precis, existi gi scene pe

ColLrnrni, cl uriage cantiteti de aur $i argintaparlinlnd dacilor au cezut in mdLinele romanilorcare gi-au salvat astfel imperiul de la o gravd

crizi llnanciar5. insi separarea apelor este nece-

sar5. Ramine de stabilit daci Pardngul este una

qi aceeagi cu Kogayonul. inse ceea ce gtim cu

rrai multi certitudine este. faptul cI gi Muntele

Slint dacic ai apa ce curgea allturi de el aveau

acelagi nume, adica Jiu, viu, sfant, nenurilor. La

fel curn ahe argumente vin si se adauge pentru a

afirnra ci albia Sargeliei gi locurile din preajma

sa flceau obiectul unor pelerinaje gi adunari cu

caracter religios, iniliatic, despre care trebuie

vorbit separat.

P u bl icali i prestigioaseale liceenilor tulceni

2008

168

COLECIUL DOBROO€ATI'SPIRU IIAB*T1TULCEA

,a*-+i4

REVISTA

CENACLULIJITITERAf,

.,ASPIRA,III'

,t

N,E!'ISTtr COIIiGIUII,I OOBB(XiEAN

*tiPIl:lIJ Hr\fl'E-i" '-tul-cr-:*\

.\^ft t11":\-i-ll

t

,\nul XXXIi1r 60

H'riiic:0i)iii...!i.i ,.i.!:i i rii:Scrl

STEAUA DOBROGEI a t0ani (t999-2008)

Numele impiratului Traian intoponimia qi onomastica romflneasci

Lingvigtii sunt de pirere ci numele i

inrparatului Traian s-a perpetuat in limba :

romana prin cuvintul ,,troian". in Dictionarul i

explicativ al limbii romane substantivul ,,troian" i

are unlatoarele sensuri: intirituri primitivl i

licuti de popoarele antice, constlnd dintr-un dig ;

Iung dc pamint, un gan! de apf,rare. iar mai i

rcccnt scnsul de ,,ingrtlni ire nare de:ipadii :

dlusi l( rtint Si aSc:utd in fornfi de vuluri sau :

ttirttt<'ti ". Un alt sens esle acela de ,,montun sau :

grintrrrlti". :

Dcspre transformarea lui Traian in sub- i

stantirul conrun ,,troian" aflim inforntatii in:stu(liilc scmnate de Vasilc Bogrca 9i lorgu ,

l()rll.rll i

Lingvistul V. Bogrea argumenteaze:cxplicatiile sale legate de cuvintul ,,troian" prin i

cercetirilc cfectual.e pe teren. El susline cd.,Via i

Traiana" este numiti de olteni ,,Calea i

Troianultri". Ei ca in Banat troiu este sinonim i

ctr ,,rrlilii" sau ..strade". rar ci in Lrnelc sate din :

.ltrdetrrl Argeg cra gi numele ,.ununtitor cusdturi t,

.\uu ur dnrc t? cusulc pe pinza' :

Continuindu-gi studiile, V. Bogrea arati i

ci nLrnrelc de ,,Podul tui Traian" este folosit gi i

penlru ranra$itele podului de la Isaccea. folosit i

odinioarii de rurci pentru trecerea din Dobrogea I

in Basarabia. Un alt argument este laptul ci la i

Isaccca-'xista gi o.,Movil5 a lui Traian". I

Irr lucrarea lui Iorgu lordan .,Topouimia.itutiitt.'uscd" gdsinr toponimele Troian, Tro- i

iarrul. EI nrentioneazd mai mulre aqezlri cu aces- i

te denunriri in judetele Arge9, Vilcea, Ilfov, j

Tcleonnan. Iagi pi Galati. ;

Dcspre denumirile,,Valul lui Traian" din :

judetcle Briila, Constanra. Calati qi Tulcea, :

Iorgu lordan ara(e cI valurile de pimint sunt i

nunritc dc tdrani ,,troiene", la fel ca Si ,,valurile" i

dc zaparli. :

Studiile despre toponimia contemporani i

arata ca in Rominia se gasesc 15 localitali :

numite Truiun qi ci ele sunt situate in jude[ele :

BrIila, Constanta, Bacdu, Arad, Gala{i, lalomita,Iagi, Neam1, Olt 9i Tulcea. Cele mai multe loca-litdli numite Traian se aflI in Dobrogea, prinfaptul cI denumirile turcegti au fost inlocuite deadministratia romAneascf, dupi anul 1878.Astfel, in judetul Constanta se gAse$te satul

,,Valul lui Traian",^ datoritd prezentei valului depdmint de acolo. In judeful Tulcea.. in comunaCerna se afld satul Traianu.

Multe strlzi din marile orage dinRominia poarte numele de Traian. Nu trebuieuitate gcolile care poarte numele de Traian.

Un alt aspect asupra ciruia vom insistaeste frecventa numelui Traian in antroponimiaromineasci. Cu privire la originea numeluiTraian, academicianul Alexandru Graur inlucrarea,,Nume de persoane" susfine urmi-toarea opinie: ,,dacd numele latin Traianus s-arfi pdstrat neintrerupt in romAnege, el ar fi tre-

169

Gicd GICi

$I

i

Lffi*F*P4kB."

httit si lie pro,ut,tltt Triian. Dur numele s-a

pienlur Si el a fost reluot curind din cdr|i. El are

lu noi o fbrmd mult mai upropiatd de cea la'ti[ri. ' Tot Al. Graur arate cd ,, nu $tin ce inseam-

ni h origine numele Truiun ".

in spaliu $i timp, preluarea numelui de

botez Traian de cEtre romAni s-a realizat dinspreBanat spre Bucovina. in Dobrogea, prezenla

numelui Traian este atestati dupi anul 1878 inmai nrulte a$ezeri, dintre care amintim: Macin,Tulcea, Cemavod6, Hirgova, Babadag etc.

in privinla frecvenlei numelui de Traianpe categorii socio profesionale, pe primul loc se

situeaz-e intelectualii. in prezent mul!i considerici prenunrele Traian este invechit, el fiind purtat

mai mult de cei de varsta a treia, sub diferitevariante. Cea mai rAspandite varianti popularlronrineasci a numelui Traian este Triian, vai-ante folosita 9i in limbaj curent, mai ales la 1ari.Existd variante care sunt intAlnite doar in anu-

nrile zorre ale 1[rii. Varianta Traia penlru Traianse intdlnegte in Banat, iar in Crigana se folosegte

varianta lrerarrrr (Treian).

Devenind uzual, in onomastica roma-

neasca este normal sI gAsim gi alintiri ale

numelui Traian. Dialectologul Teofil Teaha, inficrdrea .,Gro|ul din valett CriSului Negru" dlurnlaloarele variante: Trlienici, Trii[nu(,Traienel. Triienuc etc.

in onomastica romAneasci numele de

botez Traian s-a inredAcinat pe cale genealogicl,

dar llrl si atingl rlspindirea strdvechilor nume

ronrinegti lon. Gheorghe. Vasile, Nicolae etc. inultinrcle decenii, Truian a devenit un nume dince in ce mai rar.

in judetul gi municipiul Tulcea, conform

listei abonatilor telefonici din anul 2000, aveau

prenunrele de Traian 37 de abonati in municipi-

rul Tulcea, 4 in Murighiol, 3 in Cema, 3 inBabadag,2 in Macin, 1 in Sulina, I in Baia, I inMaliuc, I in Turcoaia. De remarcat ci in locali-

tatea Beidaud, pinl in anul 1970, au existat 4

persoane cu prenumele Traian, din care 3

aronrini.in lista abonatilor din comuna Cema am

gasit variantele Trdiun gi Troiana' iar in muni-

cipiul Tulcea lrolrlrrr. Situatia cu numele 9i

prenumele Traian din j udetul 9i municipiul


Tulcea este relativi, avind in vedere cd existf,

multi abonati la telefonia mobili.Prenumele Traian a inregistrat, in multe

zone gi penoade, o popularitate mai mare qi

datorita unor personaliti{i. Amintim pe TraianVuia (inginer 9i pionier al aviatiei mondiale),Traian Lalescu (profesor universitar), TraianSivulescu (profesor universitar gi pregedinte al

Academiei Romine), Traian Demetrescu (tra-

ducdtor scriitor), Traian Cogovei (scriitor tul-cean) etc. in rAndul personalitllilor politice nu

putem se nu-l citim pe Traian Bisescu primulTraian ales pregedinte al RomAniei.

Din familia numelui Traian fac parte gi

unele prenume extrem de rare, formate prinpreluarea celuilalt nume al impdratului Traian,

Ulpius, precum qi prin derivare, Troiana. in listaabona{ilor din municipiul 9i judetul Tulcea am

intilnit o singuri data forma Troiana, dar nu qi

formele Ulpiu (Ulpia), fire a fi sigur ce ele nu

exist[.Despre forma Ulpiu (Ulpia) se $lie ci era

numele gentilic al impdratului Traian. O formd

inieresantf, este cea a prenumelui dublu, irrtilnitin combinalie cu Traian - Decebal sau Decebal

Traian (prenumele lostului ministru Reme$).

in tista abonalilor din municipiul Tulcea am

gisit combina(ia Traian Vasile.in microstudiul de fali au rimas multe

aspecte necercetate gi care vor face obiectul

altor comuniciri.in toamna aceasta se vor implini l9l0

ani de la urcarea pe tronul Imperiului roman a

impiratului Traian (98-ll7), eveniment cu

adincI semnificalie in istoria poporului nostru.

* Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Ed.

Dacia. Cluj. l97l* N. A. Conslantinescu, Diclionar onomaslic romA'nesc, Ed. Academiei, BucureSti, 1967* Al. O. Cistureanu, Zilele impdratului Traian, Cluj,

1998* Al. Graur, Nume de persoane, Ed. Academiei,

BucureSti, 1965a lorgu lordan, Toponimia rondneascd, Ecl.

Academiei, BucureSti, I 963

i

170

STEAUA DOBROGEI a t0ani (t999-2008)

Eleonora Simina DOBRESCU

s Joc

lmprevizibil ... Deja md apuci nervii!Te mai ascunzi mult printre cuvinte?Mi s-a rdcit 9i cafeauaDe c6nd mi chinui sd te citesc.Nici nu mai gtiu ce gust auVorbele tale lipsite de sens.Nu vezi?incerc sd fac corelatiiln zadar.Mai bine te desenez...

6 FRUMOASA $t BESTTA

iti amintelti primul nostru dans,Noaptea in care !i-am topit

Ur6tul chip in palme,Momentul in care ai plecat

Lisdndu-mi un sdrut giDoar o sclipire din amintirea ta?lmr revrne rn gandun cano

impreund cu lunaNe-am povestit visurile.

imi treceai m6inile tremur6nde pe umeriAspir6nd la insula noastr6 pustie,Ating6ndu-md cu un sirut de bestie.Un lucru e sigur:De atunci, visele mele sunt construite

Din tine,AtArnate pe tulpina unui trandafir.lubegte-md, te rog!inainte ca 9i ultima petali sd cadi.

a Nol

Azi am realizat cd noiSuntem compatibili.Mai greu, ce-i drept,A9a am citit in zodii

IDITUR{ UNnEts $TtrNTrflC

i'',${ntY.

h,

{;',i.

-':a\

*fr

ii,

Chiar dacd tu egti acololar eu undeva mai aproape de mine.P6nd la urmi ne potrivim.56 bem pentru asta ...Nu uita si stingi lum5nareainainte sd pleci.

$i dacd triiesc pentru tine,Mai fi un lucru, te rog:Stinge-o cu mana.

Aga poate.o sd-nlelegi!

A TRAIECTORIE

Lasi-mi sd cad, dar apoi ridic6-mi,Privegte prin mine 9i gdsegte-mi linta,Vino spre mine, ghideazd-mi zborul,Din inillimi las6-mi suffetul sd cadi.Va arde tot cum r5sare soarele.Cer victoriei proprii sd-mi conducd visele,

171

Eleonora Simina Dobrescu

@tlry@@e@@E @&gA@ryry

tI

Md menlin pe linia de Plutire,Rostesc adev5rul.Calc doar pe urmele mele,inal! rugiciuni pentru cei cizuli.Citegte-me printre rSnduri cu atenlie,Pentru cd sunt ceea ce am vrut

Si fiu!

A ROMANTA TANZIE

Concert nocturn...Lumina lum6ndrilorimi goptegteUnde sd md indrept.lmnul stelelorimi ghideazi pagiiAtunci cind riticescPe cdririle noplii.Praful de lundM-apucd de m6n5indrum6ndu-mdSpre insula iubirii.

E SFATUR!

Nu mai bate la u95Cdnd gtii cd-i deschis.Nu-ti mai rdni degetele,Mai bine pdstreazd-le

Pentru noplile albe...$tii prea bine cdNu pot desface gamPania.Sper cd nu ai uitat dejaJocul nostru de cd(i

Cu lumina stinsd.

A TRADARE

la loc, te rog!

Soarbe dintr-o candO cafeaAmar5. . .

Sunt bune lacrimile mele?Ag avea o poveste pentru tine,insd Nu, nu e minciund,E un fagure de miereAmarCa gi cafeauaCe !i-o ofer.

Ghicegte acum in cafeaua meaPe care am bdut-o Tnainte...Vezi lrddarea?

A REVELATIE

imi voi aminti mereu...Era seara t6ziu,Erai visdtor,lmplorai cerul.A durat parcd o vegnicie

$i totugi nu a fost de ajuns.

Ji-ai ascuns sentimentele adanc.in locuri unde nimeni nu putea aflaA9a credeai p6ni si te lovegti

De mine...Atunci am descoperit eternitateain ochii tdi,in momentul in care le-am vezutPl5ng6nd...

t

't72

8 SUFERINTA

M-ascund de mine...imi e rugine sd recunosc caDe fapt sunt neinsemnat6,lar tu, incd me privegti.Respirdm impreuniDoar noaptea.Md agd! de amintiri,Aspir la iubire, li-o cerDiscret, dar las sd se vaddPrintre sunete de pldcereDurerea pe care o provociln fiecare clip6 cu prezenla ta.

STEAUA DOBROGEI O l0 ani ( 1999-2008)

STTAUA DOBROGET a l0 ani (1999-2008) @

$tefan Romeo GHIOC

T MICA PUBLICITATE

inchiriez pe termen scurtsuflet pustiu, uneori,cu multiple imbundtSliritrecetoare:inchiriez pe termen mediusuflet amplasat intr-ostare centralea vietii, a stdrii de via!5;inchiriez pe termen nelimitatiluzii, adevirurila mana a douagi minciuni negociabile;inchiriez pe termen infinitprezenturi expirate.Atentie doar,rog seriozitate deplini,altminterisuflet cu sufletigi vor lepida inveligul,insuflefinddoar cisule pogtale...

6 ATLANTIDA

Soldatul acelase plictisise de moarte!Cucerise de mult orage, f6nt6ni,iluzii, chiar stoluri de vribii;cotropise pas dup5 pas prezentulintreg, ba chiar viitorul!Ceteodatd avar, inspre searise tolenea aparent relaxatpe o duni de anotimpuri,de omituri uitateron!6ind intre dinlicdte o istorie, c6te o legendS,vreo pip6die, uneori chiar

nigte depirtiri din Calea LacteeSoldatul acela eracel mai ?nsingurat dintre to!i!Abia mult mai apoi,intr-o altd legendds-a scris cisoldatul acela a murit inecatvitejegte, desigurlCucerise pas dupd pasprezentul, bachiar intreg viitoruldoar c6 de jos, dinistorii trecute,il ispitea tot mai desAtlantida...

. iNFLORTTTSUNTEM,DOAMNE...

infl orili suntem, DoamneCa aripa pddurii de liliacFird de anotimpuri gi vemiPdm6ntene,Unduind alb. liliachiu .violet

Cu miresme culese dinRugile Tale;P6rguili suntem, Doamne,in necuprinse pdduri necilcateDe vremi gi de drumuri,Cu crengile pov6rniteDe fognitoarele roade,De intristdrile 9i bucuriile toate;Pedepsi!i suntem, Doamne,Cu .atdta sete 9i buruieniTrufage, ce ndpddesc printre noilCopiii tdi, Doamne,Tot trec negtiutori 9i nduciLovindu-ne, rup6ndu-nein negtire cu

173

Pietre, cu ocdri, cuLacrimi necurseDin florile, din roadele noastre.Bucurogi suntem, Doamne,Cd ne dai Puterea, Tiria,NeinfricareaSi le rdbddm, sd le-nlelegem,Sd le ducem pe toate ...

Poetul

Poetul

Poetul

Poetul

Poetii

O CE ESTE POETUL?

e picitura de vin pietrificat6

de prin toate iubirile lumii.

e triste,tea tuturor care

9i-au dospit trecereain astdzi sau ieri, cergindo trecitoare Eternitate;

e botanica tuturor frunzelorcdzute de-a lungul gi latul

trecdtoarelor imperiipentru a necontenieternitS!ile vremii.

sunt cei negisili acasinicicAnd, de pogtagii

care-gi numerein decenii ori secole pagii;

statornicia migratoarelor stoluri

ce-gi cautd-n colluri de lume, lipAnd,cuiburi ce au fost,

in copaci ce nu sunt,

9i atunci, dintre tainele toate,

se nagte tiptil intrebarea:oare ce e Poetul?

STEAUA DOaROGEI a l0ani (1999-2008) ffi

. CREDINCIOASA MEAUMBRA...

Nedezlipiti dintr-una te gtiu,credincioasa mea umbrd; mi-ai urmatpas dupe pas orice drumdintr-un cap5t de sfoarela un capdt de fum;am colindat, am crescut,am iubit impreundpe sub faguri de soare,pe sub miere de lundeu biruit de picate, tuneprihdniti-n pdcat,impreuni mereuam ingenuncheat,am venit, am plecat,eu zgomotos, fir6 fluierfluier6nd a hai hui,tu invelitS-n umbrite tdcerim-ai urmat cu credin!6printre hotarele demiine, de azi ori de ierinumir6ndu-mi fdri tdgaddtoli pagii urmalidintr-un capdt de gAnd

la un capdt de steaaproape, mereu intr-una fiindprea duioasa mea umbrd,singurul frate gi sor6 a mea;m-ai indurat, md induricum am fost, cum mai suntin hai hui pe pamanttu, umbra mea mut6, carenu m-a certat, care nu m-av6ndut, care nu m-a trddat;nefericita mea umbr6,numai in umbra ta,cu tot duhul din mine ag ingenunchea...

...De acum insi, auzi, suniTScerea cea Mare.Hai, trista mea umbr6, sd mergemamindoi, la culcare...

174

e acea nesiguranld eternddin care tot curg vegniciide f6nt6ni nedormite;e ardtarea neardtatd, de carese-mpiedicd inju16ndu-|, cei vii.

sTEAtrA DOBROGEI a t0ani (r999-2008)

DACIA EDENICI O REPLICA ADACILoR DATA lsroRrEr osrrlE

or vonni cu scRrrroRul MrRoN scoRoBETEGheorghe $EITAN

1. De cdnd dateazd preocuparea dumnea-voastrd fatd de raiul dacic?

Preocuparea mea fali de raiul daciccunoagte doui nivele, unul triit 9i altul stu-diat intelectual. Aceastd preocupare incepe,in subcongtient, odatd cu aparitia mea inlume, pentru ci eu m-am pomenit intr-olume in care acest rai incd exista, ceea ceinseamnd ce tot ce am fost 9i tot ceea ceam creat a fost rodul acelei lumi gi reflexeleacelui rai in care am avut fericirea de a,inc5, fi. Surprinderea intr-o carte a acelui raii9i are inceputul in '1996 c6nd am aflat cubucurie cd Sfdntul Efrem Sirul, in secolul lVdar in continuarea unei tradifii mult maiad6nci in timp gi care s-a prelungit apoispre noi, identifica Fisonul biblic cuDundrea. Atunci am avut curiozitatea sdaflu care era misterioasa ,lare Havilah" pecare fluviul Fison (Dundrea),,o inconjurd" giam constatat ci Moise in cartea Genezei,

lin6nd seama cd ha in ebraici este articolulhotir6t, de fapt scria ,,fara V-lah", numelesub care Tara RomAneascd a fost cunos-cutd o lungd perioadd de timp in lumeaintreagii. Reiegea astfel c6 Vlahia a fdcutparte din Eden. Conjug6nd aceste date cucele oferite de alte discipline, de la lingvis-tici la mitologie gi de la geologie la arhe-ologie, a rezultat cartea Dacia edenicd.

2. Sunteli mullumit de felul in care a fostrecepta6 Dacia edenicd?

inainte de a vi rispunde, trebuie sivi fac precizarea c5, pe c6t de ugor s-ascris aceasti carte, pentru ci am lucrat laea cu pasiune, pe atSt de greu s-a tiparit.

Dati fiind penuria financiard cdreia ii suntprad6, m-am adresat multora, inclusiv d-luidr. Napoleon Sdvescu (intr-un contextfoarte dacic: la Or59tie, la dezvelirea statuiilui Burebista), cu rugdmintea de a m5 ajuta,dar se vede cA n-am prezentat destulSincredere. Din fericire pentru mine 9i dinnefericire pentru dangii, odati apdrutS,cartea a demonstrat ea insagi ci nu meri-tam, eu gi ea, un asemenea tratament. Tolicei care p6nd acum au citit-o au fost entuzi-asmati. Am primit scrisori elogioase de latoatd paleta de lectori, de la ierarhi eclezi-astici la academicieni, de la oameni degtiinla la artisti $i poeli. Nu pot abuza de

tu

175

T{lRON SCOR#I'iT]1E

SHTIH

t

td il u.n ti;,lSirrra

@ STEAUA DOAROCEI a loani (1999-2m8)

-

acest spaliu reproducend citate mai ample : documentare sd fie realizate. Am primit

din scrisorile primite sau din textele apErute : propunerea din partea unui prestigios autor

in presi, dar selectez totugi c6teva lraze 1 de eseuri cinematografice de la Antenne 2pentru a sugera ecoul pe care cartea l-a i sd realizeze filme pe temele din Daciaprodus: ,,Cartea D-Tate m-a cucerit cdnd am i edenicd. Dacd acestea se vor intAmpla,

deschls-o. in ea am intehit toate ideile, . vom asista nu la satisfacerea unui orgoliu

toab gendurile sfinte gi foafte scumpe care- : personal ci la infiptuirea unui act de drep-

mi stiipdnesc sufletut" (P S. Justinian, I tate fdcut nipistuililor daci. Pentru cd

Episcopul Maramuregului gi Sdtmarului); i Dacia edenice e o replice a dacilor adresate

,,Cred, gi cutez sd afirm fdrt urmd de : prezentului 9i unei indelungate istorii ostile,indoiald, cd, alaturi de Columna cea de : pornirea lor pe deplin justificatd de a se

marmurd a lui Traian, ,,columna" spiituald , afirma drepl ceea ce sunt, de a se eliberanumitd Dacia edenicd va mdrturisi despre i din lagirul (cultural) de exterminare in carenoi, romdnii, pdnd la sfirgitul veacurilof' : incd sunt incartiruili.(Prof. loan Lazlr)', ,,E o cade adenc pasio- t

nantd. Cu fiecare pagind cititd am senzalia t 3. Ali demonstrat cd Havila din Vechiul

cd regdsesc rdddcini ale fiinlei mele... De la : Testamen, esle Valahia. Cum ali rezuma

N. Densugr,anu n-am mai citit cu atdta pasi i coresp ondenla Zalmoxis lisus?

une gi rnteres o cade" (Teofil Rdchileanu); I Din capul locului, declar cd eu sunt

,,Caftea dv. m-a ajutat sd cobor mult mai : cregtin 9i in tot ceea ce intreprind, in scris

addnc in fiinla poporului noslru gi prin asta : sau in viala de toate zilele, md manifest ca

sa md ina$ mai aproape de Dumnezeul ; un cregtin. Pe Zamolxe, fie cd, a9a cum

care ne-a vegheat pagii de-a lungul timpu- i chiar Herodot spunea, a fost de la inceputlui" (ProI. loan Vlagin); ,,'[in Dacia edenicd i un zeu sau cd a fost un inlelept zeificat, eu

pe noptierd l6ngd Biblie gi in fiecare zi: il iubesc nespus pentru cd e al nostru. $irecitesc pdr'(i din ea" (Maica Stare!6 : asta cu at6t mai mult cu cat, premergetor

Cristina); ,,Poet edenic, adicd umbland pnn i fiind, el a mers in sensul drumului lui

vraigtea mitologiilor spre a ne ardta la ce I Hristos, a pregetit dacilor primirea bucu-

mare indllime se afld raiul, Miron Scorobete , roas6, gi nu impusd, aia cum seminliilor

siidegle poezie in cuvdnt, precum : vecine li s-a int6mplat, a cregtinismului. Dar

Dumnezeu, rai in Eden..." (Dumitru Cerna), : nu voi stabili niciodatd o altfel de corespon-

la care dali-mi voie sd adaug: ,,Lul Miron : den\6 intre Zamolxe gi Hristos. lisus Hristos

Scorobete ii datordm readucerea in memo- I nu a fost un profet asemenea lui Buddha,

ria noastrd a Paradisului pierdut" (Gheor- : Confucius, Moise sau Mohamed in rdndul

ghe geitan). in acelagi timp, dl dr Robert ' cSrora nigte sincretisme total false gi extrem

Ballard, celebrul explorator al adAncurilor i de nocive il agazd. lisus Hristos a fost 9i

mirilor, descoperitorul epavei Titanicului, : este Dumnezeu' singurul om in carepreocupat recent de strdfundurile Mirii : Dumnezeu S-a intrupat.Negre unde a identificat vestigiile unei civi- i

lizalii strdvechi de dinainte de Potop, mi-a : 4. Existd in Dacia edenicd un capitol

comunicat ci in investigaliile sale viitoare : cuprinz6nd colinde culese de dumneavoas-

va fi interesat de cerceterile mele. Canalul ! tre. Mai aveli 9i alte culegeri de folclor

Discovery m-a anunlat cd e dispus s6 i nepublicate?

difuzeze documentare dupd descoperirile , Din nefericire, cu toate c5 ador fol-

din Dacia edenicd, cu condilia ca aceste : clorul, ca 9i tot ce line de arta popularS, de

176

ffi srEAuA DoBRocEI o l0 ani (1999-2008) ffi

limba poporului cu care s-au confruntat pe

viali 9i pe moarte, de care au fost invingi,pe care l-au urit cu invergunare? Odatdintegrali in lmperiul Roman, care era

Uniunea Europeani (plus Vest Asiatici 9iNord Africani) a acelui timp, dacii n-au mai

avut nici o re,tinere in a-gi insugi limba latin6pentru ce in lmperiul Roman nu te puteai

migca fdrd sa cunogti latina, aga cum azi nu

te poli descurca nicdieri in lume daci nu o

rupi pe englezegte. Cd limba romSni este o

limbS neo latini nu existd nici un fel de

dubiu gi a susline altceva nu te expune

decAt la a te umple de ridicol. Prin urmare,

nu a atribui dacilor cuvintele indubitabil

latine e o opera la care noi ar trebui se ne

angajem ci a face si li se recunoasca

dacilor cuvintele ce de drept le apa(in. latd

la ce me refer. A) Existd o sumedenie de

cuvinte considerate ca provenind din slavd.

intre acestea Cema, numele mai multor

r6uri din spaliul dacic. Semnificalia lui inslavd (9i acesta e motivul pentru care iseatribuie aceastd origine) e neagra. Numai

ca cu mai multe secole inainte ca slavii

se-gi anunle prezenta prin aceste locuri,

geografii greci inregistrau existenla aici ardului Cerna (grafiat Dierna, Tierna, Tsierna,

ezitdri grafice care ateste imposibilitateatranscrierii cu caractere grecegti a lui ce),

nume, prin urmare, dacic 9i nicidecum slav.

lar in situalia aceasta sunt o sumd infinitd

de toponime, degi, firesc, in condiliile cul-

turale de atunci, cele mai multe nu au fost

inregistrate ci doar transmise oral. 8) S-a

identificat un numdr de cuvinte sigur daciceprin comparalie cu altele apropiate ca pro-

nunlie 9i sens din albanezS. Numai ci acestrepertoar, degi absolut corect, e revoltitorde restrictiv. Mai intAi, daca 9i ilira, degi

inrudite, erau totugi limbi diferite, aga ci nu

toate cuvintele dace se aseminau cu cele

din ilir5. Prin urmare, cuvintele dace pds-

trate in limba rom6nd e obligatoriu sd fiemult mai numeroase decAt acelea care igi

la arhitecture la port, de la c6ntece la vase-le de lut, gi cu toate cd vin dintr-o vatri etno-grafici de exceplie (sunt consitean cu

Nicolae Densusianu, a cdrui Dacie preis-

toricii o posed, prin mogtenire, in edilia prin-

ceps), culegerile mele de folclor sunt cu

totul nesistematice. Le am foarte bogat insuflet. destul de mult in minte gi prea pulin

in dosare.

5 Miorila poate fi un vehicul cu care sdputem ajunge in Edenul strdmogilor?

Miorila e nu o poem6 ci un miracol.

Prin intermediul ei noi putem stribate nu

numai toatd devenirea noastre, din Eden

pAni azi, ci gi toate adAncimile noastre,

acelea care scap6 oricdrui aparat, oricSt de

sofisticat, intreg universul nostru de tain6'

6. Ce suntem noi, romdnii? Romano daci?

Daci? ,,Corcituri" (v. teoia N. Diuvan)?Noi suntem daci romaniza{i, aga cum

existd gali romanizati sau hispani romani-

zali. Pozilia pe care se situeazd purismul

dacic este la fel de eronata ca aceea apurismului latin. A opune $colii Ardelene ointerpretare contra16,,,in oglind6", inseam-nd a repeta eroarea aceleia, numai c6 insens invers. Nu vom face nici un serviciudacilor, gi a9a destul de ostracizali, inven-

tand pe seama lor tot felul de fantasmagoriicirora nu le dau crezare decat nigte naivi

diletanti 9i care nu fac dec6t sd compromit6o cauzd nobili, aceea de a impune se le fierecunoscute dacilor meritele pe care ei inrealitate le au. Nu venim cu nimic in sprijinuldacilor suslin6nd cd limba latind este limba

dacd. Romanii igi au meritele 9i sciderile lorpe care noi suntem obligali sd le privim cu

obiectivitate. La un moment dat, moment ce

s-a extins pe mai multe secole, romanii au

fost cea mai mare fo(i a lumii gi au creat o

civilizalie ce s-a impus intregii lumi cunos-

cute atunci. Se pune intrebarea: cum au

renuntat dacii la limba lor gi au adoptat

177

STEAUA DOBROGEI O l0ani ( I

'99-2008) @

gesesc corespondent in albanezd. Alba-neza insegi nu a preluat intru totul lexiculdin ili16, existand agadar posibilitatea ca oseam6 de cuvinte de origine dacice exis-tente in limba rom6nd sd nu-$i geseasce azicorespondente in albanezd, degi ele odi-nioarA sa fi fost inrudite cu termeni din ilir5,azi dispdrufi. C) in dic,tionarele timbiirom5ne, al5turi de cuvinte considerate caprovenind din latinS, slave, greac6,maghiare, turce, germani etc., existd ouriagd sumi de cuvinte care nu provin dinnici una din aceste limbi 9i care sunt inre-gistrate ca fiind,,de origine necunoscutd".Or, acestea, neprovenind din nici una dinlimbile cu care rom6na a venit in contact, nupot fi decdt de origine autohtone, adicedacicd, pentru ce e mai verosimil a le con-sidera ca apa(in6nd unei populatii care avietuit aici neintrerupt decat a le socoti capicate din cer. Proced6nd astfel, logic,corect, gtiintific, ne-am trezi cu un lexicdacic impresionant gi am rdmane surpringide misura incredibild in care ne exprimdmin limba dacd. E greitor faptul ci Bucuregti,numele capitalei noastre, e cuv6nt dacic.

7. Credeli cd Dacia poate reinvia?Dacia nu e nevoie si reinvie. Dacia

existd pentru ca Dacia e eternS, nemuri-toare. De altceva e nevoie: de capacitateanoastrd de a o deslugi in v6ltoarea tot maiinvdlmagitd a vremurilor.

8. De unde vine numele de Scorobete?

lnilial, pind acum o suta gi ceva de

ani, oameni cu numele Scorobete nu se

gdseau dec6t intr-un singur punct din lare gi

de pe glob: in Meria, un sat din TaraHalegului. Un sat situat pe un pisc la peste

1000 de metri altitudine, inconjurat de pantepiezige, cu marele dezavantaj ce avea un

sol arid 9i n-avea nici o legiturd cu lumea

din jur, dar gi cu uriagul avantaj cA era de

necucerit. Evident, un loc de refugiu cutoate rigorile impuse de un asemeneastatut. Toli cei care poart5 numele deScorobete, int6lnili azi prin diferite pi(i ale

larii, nu sunt mai distanlali de trei sau max-imum patru generatii de Meria. Buniculmeu, tatel tatelui meu, a cobor6t din Meriaintr-un sat mai accesibil unde s-a insurat,unde s-a ndscut tatal meu 9i unde m-amndscut eu. Nu gtiu ce insemna Meria indaci. in latinS, Meria provine din merus,pur, curat, neamestecat, ingenuu, veritabil,adevarat. in Ardeal, regional, merie inseam-nd albastrd, culoarea infinitului gi a

vegniciei. Numele Scorobete e dacic. in else regisesc consoanele dure s, r, b, t, ca innumele de regi Burebista gi Rubobostes,sau ?n rangul nobiliar tarabostes. VitaScorobete provine dintr-o familie de nobilidaci cu numele SCOR. De unde gtim cd aexistat aceastd familie? De acolo cA unuiadin acest neam, ajuns rege, is-a spusScorild (grecii gi latinii au notat pe d, inexis-tent in alfabetele lo1 printr-un sunet apropi-at, o), iar, aga cum ChirilS derivi din Chir,Ddnild din Dan, Voicili (nume purtat, prinheallii, de Papa loan Paul al ll-lea, grafiat inpolond Woytila) din Voicu, Scoiili provineobligatoriu dintr-un SCOR. De unde gtim cafamilia era nobild? De acolo cd un rege nuputea descinde dintr-o familie plebee cidintr-una nobilS, reguld respectatd custrictele din antichitate pene azi, cu toatddemocralia cu care ne-am procopsit pe par-

curs. lar scepticilor care s-ar indoi cd un

nume se poate perpetua de-a lungul at6torsecole le aducem dovada cE nu departe deMeria se afle un v6rf de munte care se

numegte Scorila 9i, cum in9i9i rornanii auspus-o, ?acl montibus inhaerent" . . Daciitrdiesc nedezlipiti de munli.

F7

178

STEAUA DOBROGEI a l0 ani ( 1999-2008)

IVAN EVSEEV

pRoFESoR uNlvERStrAR, DocroR ir.t rttot-octe, LlNcvlsr' sEmlorlclAN,

TRAOUCATOR, MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR OIH ROITIIATIA, PUBLICIST

IN MEMORIAM11.Vil.1937 - 1.V.2008

S-a niscut la Tulcea, Pe 11 august

1937, intr-o familie de pescari cu cinci

copii. A absolvit Tn anul 1954 $coala pe-

dagogice cu limba de predare rusi din

Bucuregti, dup6 care in 1960, cu diplomi

de merit, Facultatea de Filologie a presti-

gioasei UniversitSlii din Sankt Petersburg,

specialitatea Limba rusd. Din 1971 este

doctor in gtiinle socio umane, domeniul

filologic, cu leza de doctorat Structura

semantici a verbului.

A urmat diverse cursuri de sPe-

cializare in Federalia Rusi, Bulgaria, Ger-

mania, Polonia, lugoslavia. Dupi absol-

virea facultdlii a fost repartizat la

Timigoara, unde se infiinla pe atunci cea

de a patra universitate din lard 9i unde,

din 1972, a devenit conferenliar, iar din

1981, profesor universitar. A fost gef al

Cated;ei de Limbi Slave in perioada 1 971-

1975, apoi prodecan al FacultSlii de

Filologie intre 1981-1985, iar in 1990,

decan al Facultalii de Filologie de laUniversitatea de Vest din Timigoara. Din

1990 este conducdtor de doctorat la spe-

cialitatea Lingvistici gi filologie slavi.Este, in continuare, profesor consultant,

conducdtor de lucrdri de doctorat la

Catedra de Limbi Slave a Universit6tii de

Vest din Timigoara.

Cunoscut prin epitetele "in!eleptul",

"savantul", "filologul", lvan Evseev detine

numeroase distinclii gi premii: Brevetul gi

SEMANTICA VERBULUICategoriilc de acliune, devcnire qi starc

IVAN EVSEEV

Y

179

EDITURA FACLATl |'1I$OARA, 1974

@ STEAUA DOBROGET a t0ani (t999-2008) @

medalia "Revolulia romini din decembrie1989"; Medalia de merit a lnstitutului"A. S. Pugkin" din Moscova; Premiulnalional "Ethnos" pentru Diclionarul demagie, demonologie gi mitologieromineasci (1998); Premiul "Opera

Omnia" de excelenld gtiin{ifici al

Ministerului invSlSmdntului 9i alConsiliului de Cercetare gtiintifici (2000).

De asemenea, posedi 9i Certificatul de

luptitor cu merite deosebite in Revolulia

Romdn6 din decembrie 1989.

Este autorul c5(ilor:o Semantica verbului, Timigoara,

Editura Facla, 1974, 182 p.;

o Vocabularul rominesc con-temporan, Timigoara, Editura Facla,

1978.259 p. (in colaborare);

. Dictionar analogic ai de sinon-ime al limbii rom6ne, Bucuregti, Editura

$tiinlificd 9i Enciclopedica, 1978, 338 p.;

o Guvint simbol mit,Timigoara, Editura Facla, 1983, 212 p.;

o Limba rusi contemporani,Bucuregti, Editura Didactica gi Peda-gogici, 1982, 338 p. (in colaborare);o Simboluri folclorice, Timigoara,Editura Facla, 1987,223 p;

t Timigoara 16-22 decembrie 1989,Timigoara, Editura Facla 1990, 308 p. (in

colaborare);

o Jocurile tradilionale de copii,ridicinile mitico rituale, Timigoara, Edi-

tura Excelsior, 1994,218 p.;

o Dictionar de simboluri 9i arhetipuriculturale, Timigoara, Editura Amarcord,

1994,222 p.;

a Cununa Anului. Calendar popular SiCregtin ortodox (de rit vechi), Bucuregti,

Editura Ararat, '1996, 344 p. (in colabo-rare);

. Di{ionar de magie, demonologie 9imitologie romineasci, Tlmigoara, Editura

Amarcord, 1998, 536 p.;

o Enciclopedia semnelor gi simbolurilorculturale, Timigoara, Editura Amarcord,1999,531 p.;

o Componenta mitologici a vocabularuluirominesc, Bucuregti, Editura Academiei

Rom5ne, 1999,20 p.;

o $coala Pedagogici cu limba depredare rusi. Album aniversar ' 50 deani de la infiintarea $colii, Bucuregti,

Editura Kriterion, 2000 (in colaborare);o Diclionar de simboluri gi arhetipuriculturale, edifia a l!-a, revizuiti gi

addugitd, Timigoara, Editura Amarcod,

200't,232p.

A tradus o serie de ci(i, a ingrijitdiverse edilii 9i a prefa{at 12 c5(i, dintrecare unele sunt semnate de autori rugi

lipoveni: Sevastian Fenoghen, Sari-chioi. Pagini de lstorie, Bucuregti,

Editura Kriterion, 1998; Petre Lazir,Poezii pe nisip, Bucuregti, Editura

Kriterion, 1998; Vasili PolietkoviciAlexandrov, Letopiselul tulcean,Bucuregti, Editura Kriterion, 2OO2 (pretald,

traducere gi note de subsol de lvan

Evseev 9i Svetlana Moldovan); Alexandr

Varona. Tragedia schismei ruse,Bucuregti, Editura Kriterion, 2002.

Are 1 1 volume didactice multipli-

cate (cursuri, diclionare, culegeri de exer-

180

@ STEAUA DOBROGET o l0 ani (1999_2008) ffi

cilii), peste '150 de studii gi articole publi-

cate in tard 9i in striinitate, peste 50 de

articole de publicistici gi 30 de recenzii.

Referinle critice:. Jeana, Balacciu, Rodica Ghiri-

acescu, Diclionar de lingvigti gi filologirom6ni, Bucuregti, Editura Albatros,1978, pag. 119-120;

o Sovremennye zarubeznyelingvisty, cast, l, Akademija Nauk SSSR,

Moscova, 1981, pag. 182-183;

a Kto est, kto v sovremennojlingvistike. Whos Who in russianLingvistics, Helsinki, 1994, pag. 78-79;

o Iordan Datcu, Dictionaruletnologilor rom6ni, vol. l, Bucuregti,

Editura Saeculum, 1 998, pag. 257 -259;

o Axenia Hogea, Personalia.Diclionar bibliografic, Constanla,Editura Ex Ponto, pag. 90-92;

o Aquilina Buriescu, DianaZirie, Scriitori 9i lingvigti timigoreni(1945-1999). diclionar bibliogafic,Timigoara, Editura Marineasa, 2000, pag.

B7-89;

o Mariana Cernicova, MarinBuci, Diclionarul vielii publicetimigene postdecembriste 1989-2000,

Regedinla, Editura lntergraf, 2000, pag.

158-159; 231-233;

o Onufrie Vinfeler, Profesorullvan Evseev la 60 de ani,"Romanoslavica", XXXV, Bucuregti,

Editura UniversitSlii din Bucuregti, 1997,

p.329-331;

o Sorina Bilinescu, Un rus laTimigoara, "nr. 7, iulie 2002, la9i, pag.3;

o Emil lordache, Contra stigmatu-lui fragmentului (Cuvdnt-simbol-mit sau

despre profesorul lvan Evseev la cei 65

de ani ai sdt), "Kitej grad", nr. 7, iulie lagi,

pag. 12.

Din 1990 gi in prezent este pregedin-

tele comunitSlii rugilor lipoveni din

Timigoara, iar in perioada1990-2002 a fost

membru in Consiliul Nalional al CRLR. Aparticipat la toate cele trei simpozioane

gtiintifice intemalionale ale CRLR cu refe-

rate ce i-au fost publicate in cele trei volume

dedicate simpozioanelor (lvan Evseev afdcut parte gi din colegiile de redaclie ale

volumelor).

Referinle biografice i-au mai apdrut

in Album aniversar 50 de la infiintarea

$colii pedagogice cu limba de predare

rusa (autori l. Evseev, S. Moldovan, l.Vizitov, Editura Kriterion, Bucuregti, 2000)

gi in Zorile (nr. 10i1997, autor Andrei

lvanov, nr. 612002, autor Svetlana

Moldovan, nr. 712003, autor Eugenia

Mihart).

Colaboreazi la diverse publica!ii

din lari 9i striindtate, inclusiv ale CRLR

Zorile, in care publici articole interesante

9i bine documentate, dar gi eseuri, inci de

la infiintare 9i pAnd astdzi, particip6nd la

"botezul" primei publicalii a rugilor

lipoveni.

A decedat pe 01. 05. 2008.

[Biblioteca Jude,teani,,Panait Cerna"Tulcea . figier documentarl

181

STEAUA DOBRoCEI a l0ani ( 1999-2008)

INTERVIU CU PROFESORULIVAN EVSEEV

llie Danilov: Domnule profesor lvanEvseev, in august ali implinit frumoasavArsti de 65 de ani*. A9 dori, in primulrAnd, in numele redacfiei revistei KITEJ-GRAD 9i al cititorilor nogtri care vicunosc, vi apreciazi qi vi iubesc, si viurez "La mulli ani plini de sinitate, devoie buni 9i de realiziri!"lvan Evseev: Mullumesc!llie Danilov: Domnule profesor, ali publi-cat recent in presa timigoreani un articoldur, care a avut un larg ecou in r6ndulcititorilor de toate categoriile, dar maiales al celor tineri. Despre ce e vorba?lvan Evseev: Articolul se intituleaza"Rom6nia n-are nevoie de valori intelec-tuale" gi este legat de faptul ci tinerii dotali,care au terminat universitd{i de prestigiu din

Occident 9i care s-au intors in lare pentru a-

gi pune umdrul la carul statal, impotmolit inmocirla tranziliei, nu gi-au gisit in patrie

locuri de muncd. "N-avem nevoie de dum-

neavoastri, li s-a rdspuns de cdke virtualii

angajatori, pentru cd sunteli superficalifi-

ca!i". in articolul la care v-a.ti referit n-am

facut altceva decdt si fiu purtitorul de

cuv6nt al tinerilor care iqi vedeau

ameninlatd, printre altele, gi perspectiva de

a face un doctorat din cauza marginalizirii

9i trimiterii abuzive "la pensie" a unor spe-

cialigti din rdndul seniorilor gtiinlei 9i culturii

romAnegti.

llie Danilov: De unde acest Pericol?lvan Evseev: Anul acesta s-a trimis la toate

universitetile de stat din lard o h6rtie de la

Ministerul Educaliei gi Cercetdrii prin care

se recomande scoaterea la pensie a tuturorprofesorilor universitari care implinesc var-

sta de 65 de ani, firi s5 li se acorde drep-tul de prelungire fireascd. $i marea majori-

tate a conducetorilor de doctorat sunt sub

incidenla acestui ordin absurd 9i contrar

Statutului Cadrelor Didactice! -lrebuie sd

spun ce fald de nici unul din marii mei

maegtri din Rom6nia 9i din alte ldri nu s-a

aplicat vreodatd un asemenea criteriuabuziv gi lipsit de noim6. Pe mine, 9i pe allii,

aceasti hotdr6re a Ministerului ne trimite la

cimitirul dinozaurilor supercalificali. Senatul

182

llie DANILOV

STEAUA DOBROCEI a l0ani (1999-2m8) @

UniversitSlii mele a luat aceaste hotdr6re,fdrd si observe c6, de fapt, e un atentat,rnspirat de undeva din afard, la zestreanoastra de materie cenugie. Rectorul, dupdaceea, gi-a dat seama, a cerut scuze, a zisca gese$te o formuli. "Formula cea maibund este si revocati aceastd hotdr6re carenu vd face cinste". l-am povestit int6m-plarea cu Petar Skok, care circuld pe la noi,in lumea universitard, ca o anecdotS.llie Danilov: imi cer scuze, dar nu cred cio gtiu.lvan Evseev: Petar Skok, un lingvist s6rbde renume, profesor universitar, tocmai ter-mrnase de elaboral monumentalul siuDictionar al limbii sdrbe (patru sau cinci vo-lume) 9i era fericit peste misurd cd a reugitsd-gi vadd lucrarea publicatd. Cineva i-aspus cA il invitd decanul la el, la birou. El cuDecanul, ca toti marii profesori, nu era inrelatii prea bune. lnvitatia decanului l-a puspe gAnduri: "Uite gi-a zis profesorul p6nd

9i decanul recunoagte valoarea opereimele!" intamplarea asta mi-a povestit-o, cuun an In urm6, un profesor de la Belgrad.Vine Petar Skok la decan gi acesta ii spunesolemn: "Domnule profesor, vd felicit dintoatd inima pentru realizirile dumneavoas-tr5 deosebite gi mai ales pentru faptul cd deastizi intrati intr-o binemeritatd odihnS,sunteti, cu alte cuvinte, pensionat". CSnd i-am povestit aceasta intAmplare rectoruluimeu, gtiti ce mi-a raspuns?llie Danilov: ?lvan Evseev: "Vezi cd gi in alte pe4i e lafel?". Da, i-am rispuns eu, numai cd astas-a int6mplat cu multe decenii in urmd...Anecdota mi s-a povestit doar anul trecut!Aveti grija sd nu ajungeli erou de anecdotepension6ndu-mi la numai patru zile dupdce pregedintele lirii mi-a conferit titlul de"Cavaler pentru serviciul credincios de 40de ani!".

183

llie Danilov: La Timigoara nu se respectiprincipiul autonomiei universitare?lvan Evseev: Nu-i vorba numai deTimigoara! Eram convins cd rectorii de latoate universitalile din lard, ca sd nu-gipdteze magnificele lor nume, o si pund

aceastd adresi dezonoranti in sertar gi n-ovor arita nimdnui. Nici doamna ministru nugtia de aceastd hotdrAre. A spus-o chiardumneaei la intrunirea colegiului rectorilorde la Timigoara.llie Danilov: Pensionarea, cel pulin inmediul universitar, ar trebui, cred, sa sefaci analizind fiecare caz concret.lvan Evseev: Sunt de acord! Existd pestetot oameni care ar trebui limurili sE iasd lapensie. Avem, de pildd, conducdtori de doc-torat, cu aceeagi vechime ca gi mine, carepane cum n-au dat nici un doctor.llie Danilov: Poate ci pentru cei de laMinister primeaza criteriile economice.lvan Evseev: Economia pe care ar face-ocu scoaterea fo(atd la pensie a profesorilorvalorogi ar fi de zece ori mai mice decatcostul abonamentului telefonului celular alunui administrator. N-a fost o gdndire eco-nomice, ci contabiliceascS, de S.R.L.llie Danilov: Dar profesorii pot rimine 9idupi pensionare in Universitate ca pro-fesori consultanti...lvan Evseev: Un profesor consultant esteplStit doar zece luni pe an gi nudouisprezece, iar plata... E vreo 900.000de lei, adicd diferenla dintre pensie 9i salari-ul minim de incadrare. Cu banii 59tia nu-!iacoperi nici micar transportul pana laUniversitate.llie Danilov: gtiu ci sunteli foarte ciutatde mulli tineri care doresc si devinidoctoranzi la dumneavoastrS.lvan Evseev: intr-adevir, am o foarte marecerere de inscriere. Pe lista celor care ardori sd fie doctoranzi la mine sunt vreo

STEAUA DoBROCEI o l0ani (t999-2008)

potrive, o reabilitare a celui care este vizat

de respectiva expresie. . .

U ltima tezi, sus,tinuta de LazirPopescu, poet gi cadru didactic de la T6rguJiu, a avut ca tema "Banalul la N.V.Gogol gi

Gustave Flaubert". Este o cercetare com-paratistd, inscrisd in seria afinitalilor elec-tive. Autorul a ajuns la concluzia ce banalul

este categoric combdtut de Gogol, satirizat,luat in rispdr: Banalul este o manifestare a

rdului din lume, sub banalitate se ascunde,de fapt, Diavolul. Rdul la Gogol este o atitu-

dine metafizicS. Se insinueazd, prin banali-tate, diavolul, iar la Flaubert banalitateaeste un rdu fdrd dimensiune metafizicd, un

rdu uman, un semn al sdrdciei unei per-

soane, un semn al caracterului acultural,vizibil la multi dintre contemporanii s6i. Eplatitudinea gandirii 9i exprimirii. Flaubertse ridicd impotriva tuturor scrierilor, fie ele

romantice sau realiste. Lui Lazdr Popescu i-

am dat posibilitatea se studieze aceasteproblematicd folosind metodele clasicecomparatiste, dar 9i procedee ale teorieicomunicirii, ale semioticii, ale teoriei textu-

lui, ale hermeneuticii 9i chiar ale psihana-

lizei. in felul acesta Gogol a iegit din textele

lui. Psihanaliza l-a ajutat pe autorul tezei de

doctorat si in{eleagd felul in care persona-

litatea lui Gogol transpare in text. Gogol

este mereu prezent in text, discutd cu citi-torul, ii comenteaze pe propriii sii eroi, intimp ce Flaubert se retrage in text.

Recent, o absolventd de la Arte plas-

tice, sectia Vestimentalie, 9i-a ales ca temd"Semiotica vestimentaliei in literaturaromdnd". Va fi prima lucrare de semiotic6 a

modei. Aga ceva nu s-a scris inci la noi...Foarte mul!i cercetdtori revin acum laarhetipuri din cultura populare. A venitdeundzi la mine un neam!, absolvent de

istorie gi arheologie, care a celatorit multprin Rom6nia gi a adunat obiecte de artd

184

zece-cincisprezece persoane. $i nu numai

din Timigoara. Din Arad, Bucuregti, Cluj ...llie Danilov: Care ar fi, in opinia dum-neavoastre, explica!ia?lvan Evseev: Explicatia?! Cred cd .. . seri-ozitatea. $i mai e ceva. Eu nu impun teme,ci preiau teme de la candidali. il sfatuiescpe candidat se-gi mai precizeze, si refor-muleze titlul. Rolul conducdtorului de doc-torat trebuie sd se manifeste mai mult inglefuirea subiectului. Le dau posibilitatea

si-gi aleagd tema iar dupd aceea suntadeptul pluralismului metodologic. Nu

incerc sd le impun o metodd, cum se pro-

ceda pe vremuri, c6nd. se considera c5,

dacd nu se aplica o metodi purd, era un

eclectism metodologic care suna defdimd-tor. . .

llie Danilov: $i cam ce teme igi aleg ceicare devin doctori sub indrumarea dum-neavoastri?lvan Evseev: Din cele mai diverse. De

exemplu, am acum un candidat, un predi-

cator adventist, un om talentat, un orator

extraordinar, un tenor deosebit, care mi-a

spus ci ar vrea ceva legat de preocuparea

lui. l-am sugerat sd se 96ndeascd la"Notiunea de pdcat in cultura romdneascd" .

Adicd ce crede poporul 9i ce cred scriitorii

despre pdcat. Nu numai slujitorii bisericii.

Deocamdatd pastorul face un studiu al

c6mpului lexico semantic al pdcatutui. inlimba rom6n6 acest cuvant, care provine

din latinescul pecatum merge p6nd lagregealS (noi iertam gregililor nogtri), ori

pdcatul gi gregea/a sunt doud lucruridiferite. Ce intrd in cAmpul lexico semantical pdcatuluf? Vina pe de o parte, infracli-

unea pe de alti parte 9i multe alte lucruri.

Ce fine de justifia divind gi ce anume de

lustilia pdmdnteascS? De ce rom6nul aajuns se spund "picat de el"? Aceastiexpresie nu exprimi o condamnare, dim-

I

STEAUA DOBROGEI a l0ani ( 1999-2008) @

populare (camdgi, scoa4e, ceramice). $i-a :

facut acasA un mini muzeu de artd populardromaneascS. A observat filiatia unor orna- :

mente drn Mesopotamia, Egipt, zona medi- i

terana etc. $i ar dori se facd o tezS despre i

semantica ornamentului. :

llie Danilov: Ce s-ar putea spune despre :

motivele ornamentale rominegti? :

lvan Evseev: O, multe! Sd ludm, de pildi, :

rombult. El este un simbol feminin, matriceal :

gi. dacd sunt mai multe romburi, asta .

inseamnd fertilitate, rodnicie, fecunditate,

continuitatea neamului... Coloana infinitului :

a lui Br6ncugi este romboidd. Ea sim-,bolizeazd poporul care rode$te, se inalti, :

se proiecteazd neamul acesta, pe linie :

materna, se ridici ...llie Danilov: Mai toli tinerii angrenali in I

sistemul invilimintului superior, gi nu :

numai ei, tind si-9i faci doctoratul. Este :

lvan Evseev: Nici pe departe! Teza de doc- i

torat este, dupe mine, cea mai importantd ,

productie gtiinlificd a unui viitor om de:gtiintS. Aici el insereazd ideile pe care le va :

dezvolta in alte c5(i. Toli doctorii in filologie i

care au iegit sub indrumarea mea gi-au i

publicat tezele la edituri de prestigiu. :

llie Danilov: C6!i doctoranzi afi avut pAniacu m?lvan Evseev: 17, din anul 1990, c6nd am :

primit dreptul de a conduce doctorate. Sunt i

multi? Sunt pulini? Nu m-am g6ndit. Pentru :

mine este important ca intre doctoranzi gi :

temele abordate, intre subiectul cercetdtor i

9i obiectul cercetdrii si fie o relalie de'empatie. :

llie Danilov: Ali avut, printre doctoranzii i

dumneavoastri, gi tineri aparlin6ndetniei rugilor lipoveni...lvan Evseev: Da, desigur! Pe Emillordache din lagi cu "Semantica traducerii",pe Magdalena Nazarov din Timigoara

"Ceremonialul de nuntd la lipoveni", pe

Agripina Anfimov din Rddduti cu "Genulpovestirii orale la rugii lipoveni".llie Danilov: Domnule profesor, ali puteaface un "clasament" al celor '17 docto-ranzi ai dumneavoastre?lvan Evseev: in nici un caz! Dupi ce cri-teriu?llie Danilov: Fie gi cel al subiectivitilii.lvan Evseev: Nici mdcar aga. Toli mi-au

fost la fel de dragi. Convingerea mea e cd

orice conducitor de doctorat trebuie si fieun om inlelegitor gi bun...llie Danilov: $i totugi...lvan Evseev: $i totugi l-ag numi pe Emil

lordache. A fost primul meu doctorand. Afost ... strelucitor. Cartea sa "Semantica

traducerii", scrisd pe baza dizertaliei de

doctorat, este una dintre cele :nai bune

lucrdri in domeniul teoriei traducerii. La el

practica se imbind fericit cu simlul cuvdntu-lui gi este dublat de o solidd pregdtire teo-reticd.

O foarte bund lucrare a fost cea aDianei Tetean din Cluj Napoca ("Simbolica

operelor lui Nabokov'). A9 aminti, de

asemenea, lucrarea Reginei Dascil din

Timigoara, ("Conceptul de locuire in cultura

europeand"), cu un deosebit ecou nu numai

in !ar5, ci 9i in striindtate.llie Danilov: Domnule profesor, vi mullu-mim pentru amabilitatea de a impirtSgicititorilor nogtri cSteva din gindurile 9ipreocupirile dumneavoastri gi vi urim,inci o dati, "La mulli ani!".

I lnterviul dateazd din 2002 Si este reprodus

din lucrarea semnatd de lvan Evseev

"Gdndurile Si ,nslel,re unui rus lipovean", editu-

ra CRLR, Bucuregti, 2005, pp. 407-412

185

STEAUA DOBROGEI o l0ani ( 1999-2008)

a 125 de ani de la naEtere

Trilogia Absurdului Si a Singurdtdliilu Franz Kffia Qf)

Caracterul esential al absurdului kalkianrezulti din faptul ci nimic nu este a$a cum pare.

,,Totul e cu Si cum ur fi intr-un lel oare-<'trn:. Totul pare sd fie ca Si cum Ka/ka ar fiprimil urt nrundul, co Si cunr el ar avea o ntisi-urtc, trt Si cum ur eisto cinew care i-a dttt oinsircinure. in ucesl ficlionalism rezitlii sursa

ubsurdului la Franz KaJka".'Acest artist tindesi se realizeze pe sine intr-un eu pur, detagat de

orice e lumesc, judecind tot ce e angajat in vialacomuni ca ceva impur. El este un om dublu, nu

se mullumegte sI fie un scriitor care scrie dinrnescric. ci arta sa este insigi existenla sa cea

nrai autentici. Absurdul existentei lui Kafkarezidi in aceasti dedublare a sa, in aceastiduplicitate existenfiald. Eroii din romanele sale

prezinti aceaste disparitate. Existen(a lor are un

caracter exceptional; ei sunt structural nepe-

reche, sunt nefericitele exceptii ale genuluiuman. De exemplu : agrimensorul din Caslelulcslc singurul intrus in sat care cautd Adevdrul, el

vrand ncaperat si ajungi la castel.

Eroii scriitorului cautl sd gdseascl un

ideal absurd.in jurul fiecirui personaj din romanele

lui Ka{ka se ordoneazl o lume a sa. Fipturileacestca care toate-l reprezinti pe Narator, fiindcrcate dupl chipul 9i asemenarea sa, sunt, con-

fbmr unei forrnule heideggeriene, fiin1e in lume.

Elc triiesc in universul lor particular. Joseph

K.tr5iegle in lumea Tribunalului, din clipaarcstArii sale, care e pentru el clipa intririi inlunrea pentru care era chemal gi pe care n-o va

putea pdrisi pAni in clipa mortii sale. Lumea

Castclului pentru agrimensorul K. qi Anrerica luiKarl Rossmann sunt concrescute cu cite un indi-vid. chiar daci in ele sunt pi alte fiin{e sau ani-

nralc. ,,Lumile" acestea nu sunt simple proiectii

subiective, simple vise ale indivizilor. Operele

lui Kafka nu prezintd o galerie de schizofrenici

186

Margareta EGOROF

care, pierzind simlul realului, triiesc fiecare incite o lume psihotic fictivi.

Aceste lumi alcituiesc monade inchisecare amintesc de monadele lui Leibniz, fEr6 fe-restre in spatiul Tribunalului. Castelul, Americo(aceste lumi particulare) sunt incercirilerepetate ale creatorului lor de a-qi proiecla pro-priul slu univers. Aceste monade in care eroii luiKafka se decoperi la un moment dat reprezintio lume stranie. TAnlrul Karl Rossmann , sosindin America, Joseph K. arestat de agenlii unuitainic tribunal, agrimensorul K sosind in sat gi

privind prin neguri spre castel, cu tolii incep oaventurA existentiali, in clipa in care pitrund pe

tir6mul lumii, ce va deveni a lor. Intrarea aceas-

ta ca a doua nagtere a eroilor . amintegte

intrarea personajelor mitice pe un ,,alt tirim".Eroii lui Kafka se simt instrdinali in acest

univers strlin gi straniu.Lumea lui Kafka se prezintl de la

inceput ca o altf, lunre. intre cele doui lumi cu

care eroii sdi intrd in contact (lumea cotidianl,obignuiti a realitetii curente gi cealaltd lume)existi comuniclri gi corespondenle. Nevoind sd

creadl noua realitate ce i se infdligeazd, erouleste obligat si o priveasc[ in fafi. Joseph K. este

arestat in numele unei autoridli care, spre

deosebire de justilia real6, nu urmiregte infiacli-unile popula(iei, ci este atrasl de alte delicte.Tribunalul care dirijeazi procesul siu are prea

pu{in din caracterul justitiei comune pe care

eroul o cunoagte. Acest tribunal coordoneazf,

arestarea eroului care nu implicd re.tinerea incul-patului; birourile sale se afld in podul unei

clidiri cu apartamente de inchiriat. Straturileacestei lumi a Tribunalului ori Justiliei sunt re-

levate prin mecanismul ,,procesului". Dar acest

proces nu se desfhgoari conform procedurilorobignuite. Acuzatului nu i se spune motivul care

a dus la arestarea sa. El nu cunoagte nici

@ STEAUA DOBROGEI O lOani ( 1999-2008) @nrotivul. nici procedurile acestei instante. Fiind Universul construit de Kalka este unalta ilecit lumea obignuita, lumea in care intri univers administrativ birocratic. Scriitorul aPcrsonajele naratiunilor lui Ka{ka poate si fie avut ca model societatea de asiguriiri la caresalr nrr recunoscutd de ei. ,,s-ar puleT spune cd lucra ca jurist, deci ca functionar.t.trsti o libertute iniliaki u aceslor rtinrc de a Un model amplu structurat este acela altuluite wrlubilitateu insdsi a lumii in care monarhiei austro ungare in care trIia, societateapirrund. "' Lumea Tribunalului se dovedegte feudal. burgheztr, putemic ierarhizatd. in proce-nrai vasti decit ii pare la inceput eroului care, in snl, Joseph K. trece dintr-o Iume birocratici (etlintineata in care e arestat. incline si creadl ci prim procurist la o mare bancd ) intr-o alte Iume,totul rru e decit o fars[ a colegilor s5i cu prilejul a birocragiei tribunalului. Functionarii justitiei,zilci safe dc nagtere. Tribunalul constituie un avocatii $i impricinalii formeazl imensul orga-adcvdrat univers, avind o lege misterioasl, dis- nism judiciar. Karl Rossmann descoperr inpunind de forte supraumane. Aceastl altl lume America acelaqi mecanism care tinde sa trans-lroate fi un continent (romanul America) sau tn forme oamenii in roboli dezumanizatl.caste I in romarrul cu acelagi nume. Aceaste lume Caracterul esential al acestui univers esteare o structurd cosmoticA. Tendinta sa fireasce e absurditatea, lipsa sau perturbarea semnificati-sI devinl o unitate, avand o ierarhie gi o lege. ilor, absenta finalitetii. Ambiguitatile lumii luiincaperile, spatiile mai restrinse din interiorul Kafka genereazd absurditatea ei. Eroul patrundeacestei lunri trideazl gi ele o tendinti cosmotice, pe un alt tIrnm. Lumea absurdului, incoerenta etind si devini universuri cu legi gi cu ritualuri o zidimicie a efortului uman de a da un sensproprii. Atuncr cind Karl Rossmann sosegte in lucrurilor.portul New York, cl intri in contact cu o lume a in opera lui KaIka, eroul participd larelatiilor interumane ciudate, de neinteles ,,ir dou[ lumi. Lumea Justitiei care-l aresteaze pett(t'tt.stti lune u Anrericii koftiene, casa unchiu- Joseph K. pare si continue lumea obignuitd alui stiu, lo(uinra de la !ard o domnului procuristului Joseph K, pare si fie aceeaqi lume.Pollunder. hotel occidentol, apoi azilul in Tribunalul se afl6 in acelagi orag in care se aflrlrruinlu lui Delunnrche si a Bruneldei, teatrul banca la care lucreazd el in mod obignuit.rruturii din Okfuhonru, toale stadiile prin care Avocatul Huld, cdruia i se adreseazl el, este untrut' tinirul erou cautd sd-l captureze ca in tot jurist consult care se ocupd cu proceseleutitau unit'etsuri capcanti".\ obignuite, un avocat al siracilor. Dar tot el se

Accasti lume kalkiani are tendinta de a ocupi gi cu judecata Tribunalului.se inchide asupra celor diniuntrul lor. Universul Nu existi nimic in lumea absurduluicroilor s5i este o celuli de inchisoare. in interi- kalkian care sl nu fi fost in lumea obignuitd.orttl acestui spatiu celular exista o inchidere Franz Kalka i9i imobitizeazi universul absurdrntcrioari complementari celei exlerioare. din procesul, Cusrelul gi America, descriindDrunrul spre castel este interzis. minutios cu fapte, gesturi, obiecte din lumea

in interiorul acestor Iumi, drumurile sunt comunl.tbartc intortochiate, ele alcituind labirinturi care in noul plan, aceste elemente concrete igiinchid pi mai bine fiinlele pe care le detin. pierd sensurile lor obignuite 9i devin contradic-.loscph K. rAtice$te pe gangurile Tribunalului torii, absurde.pina cind ii vine riu gi e nevoit sE apeleze la pitrunderea intr-o alti lume absurdr seajutorul functionarilor pentru a gdsi drumul de face printr-o iniliere treptatA. Fiinlele din lumeaieEire. 'lbt aslfel circula Karl Rossmann in lui Franz Kafka sunt animate de o mare dorinticautarea cabinei sale din interiorul vasului cu de ini[iere. Eroii acestor romane: Kar]care a licul drumul spre America gi apoi pe Rossmann in Americo, Joseph K in procesul giculoarele casei domnului Pollunder. agrimensorul K din Castelut sunt cercetitori

Spatiul celulaq labirintic al universului care vor sd cunoasci lumea in care au patruns.kafliian nu este acela al universului natural. Nagterea acestui tiram ii atrage pe ace$ti eroi.

187

Mai nrult decat la mantuirea personald in raport

cu Procesul ori cu Castelul, Joseph K. ori agri-

mensortrl K. rivnesc la cunoa;terea lumii, a tri-bunalului sau a caslelului. Aceasti sete de

cunoa$tcre conlracareaze setea de mintuire a

eroilor. Joseph K., in loc si fie preocupat de

mersul procesului siu, cauti sI afle cit mai

rnulte despre lumea Justiliei. El ii interogheazi

treptar pe toti cei pe care-i credea implicati in

acest ruecanism. Avocatul Huld il sfEtuie$te se ia

lucrurile aga cum sunt, dar el se strlduieqte din

risputeri si afle cit mai multe. Agrimensorul K.

vrea sa afle adevdrul in legituri cu Castelul 9i

Llfl1l,lre$te mai degrabi acest scop decat

realizarea propriilor sale dorinle' a stabilirii sale

in sat. B;zna in care se petrece procesul, in care

este irrviluit castelul este o surse de anxietate, 9i

teama indeamnA la cunoagtere. Lupta eroilor lui

Kafka in universul absurd este o lupte spiritualA,

rrizLrind spre cunoa$terea misterelor aceslei

lunr i.

Acest teram refuzi si fie explorat.

Tribunalul, Castelul, America, sun exemple de

taramuri ce refuzd explorarea, care nu vor se fie

descoperite. Aceastd lume se risipegte ca o ceatd

aturrci cAnd este luminaE. Aceastf, lume se

destrama in fala luminilor insistente ale ochiului

unran. Kafka vorbegte in Procesul despre

.,putloarea administrativi" care imprejmuielunrea Justitiei.

,,Cu lumina ceu mui Puternicii se podle

dizohrt lunrca. in fa!4 unor ochi mai slahi'

lunrcu prinde consistenlii, in fala ultoru Si mai

sluhi, lumea rlevine pudicti Si zdrobeSte pe cel

curc indrtiznesle s-o privcascd. "'Privit de aproape, Castelul se dovedeste

a ti o ingrimddire de maghemile sordide' mizer-

abile. Privirea umane poate se tine la distanta' sistipaneasce lumea. in lupta omului cu absurdul,

luciditatea, potrivirea limpede 9i putemice este

principala armf, a omului. ,,A cddea praeld uni't'ersului absurd inseamnd a re unld sd vezi, sd'

I 1ii lu listanYd prin Privire."'Societatea pe care o inchipuie I'ribu-

nttlul. Castelul, Americu nu-$i poate justifica

originile, principiile pe care se intemeiazi.

Conventiile care o regizeazl sunt vagi' legile

sunt nelimurite. ,Este vorba, asadan de o lume


in care interdicliile, preceptele sunt numeroase

dar nenrotivate de vreme ce nu se poate formuluprincipiul sacru din care decurg.'"

Ca pi lumea interioare a eroilor luiKa{ka, lumea lor exterioari refuzf, orice

apropiere. Eroul incalci nu numai conventii 9i

tabu uri ci gi existen(a ins69i pe care o demo-

nizeaz5.. Lumea absurdului este o lume demo-

nizatd, prin falsa ei sacralitate gi prin violentarea

sacrului.Personajele lui Kafka sunt absorbite de

acest univers care ii fascineazi. Ei sunt aleqii

universului absurd, captivati de noua situalie incare intrl fie prirr teami (Procesul), fie prin do-

inld (Castetul , Americol. Aceste personaje sunt

posedate de acest univers absurd. Universul

absurd dispune de o adeverate fo4i de gravita{ie

care se exercite asupra ale$ilor sii. Eroii lui

Kafka doresc Ai, in acelagi timp, refuzi s[ intre

in aceastl noul lume. Ca gi Franz Kafka, eroii

sIi insingurati doresc o viate intr-o lurne cAt mai

reald. Dup[ chipul 9i asemenarea autorului lor.

Karl Rossmann din Ameriut ori agrimensorul

din Custelul au dorinle de impimintenire.Aceasti dorinli nu se indeplinegte. Fiecare este

atins de acea neputinle de a fi cu adevlrat. Lupta

lui Joseph K. impotriva tribunalului este com-

plementari cu Iupta lui K. pentru angajarea ca

agrimensor al Castelului. Ambivalenla eroilor

este permanente.

Ambivalen[ei oamenilor in contact cu

universul absurd ii corespunde caracterul

echivoc al acestui univers. Marthe Robert a atras

aten[ia asupra faptului cd aceste lumi kafkiene

din Procesul, Castelul, America sunt adeverate

cosmosuri. Privite de aproape, ele sunt, de fapt'

podurile unei case de raport, un sal inapoiat,

nigte cocioabe, un continent pustiu. Marthe

Robert,datorit6 dublei fete a universului kalkian,

le considerd ,,niSte falsificdri de cosntos, un

exlaz al marelui Tot, un pseudounivers. "'

Ficliunile lui Kafka nu vor si reprezinte

o realitate exterioard, nu vor s[ exprime o reali-

tate interioari. Ele fac prezent realul uneori inte-

grandu-I, alteori asaltindu-I. intilnim in opera

lui kafka un univers ca si cum (un univers,,a/s

ob") care are carcterul unei imagini. Realitatea

als ob este o realitate -imago.in Procesul' legea,

i

188

1

@ STEAUA DOBROCET o loani (te9e-2008) @

I

Tribunalul, judecatorii apar mereu sub formaLrnor imagini. Joseph K. se lovegte de aceste

realitati imagini: fotografii, tablouri reprezen-tind judecdtori. Acestea nu sunt imagini ale.lustitiei misterioase. ci realiteti carei reveleazitirstilia. Tribunalul e la Kafka o pseudo reve-

lare. ca rcalitale -imago a Justitiei. Ea nu e oreprezentare esentialf, a fenomenului Justitiei. cidoar o realitate uls ob. Ele sunt ca gi cum ar ficeea ce vor sd parI. Joseph Kin Procesul este ca

gi cum ar fi arestat.

Universul eroilor lui Kafka nu se real-i.eazd ca o totalitate, America este alcetuiGtlintr-o serie de compartimente. inctrperileCastelului nu au legeture unele cu altele gi cel

din afari (eroul) nu are legituri cu Castelul.Lumea lui Kafka pare sI inglobeze o

onrenie dar, de fapt, ea nu prezintl decit un sin-gur locuitor, ceilalti fiind umbre.

Universul absurd kafkian este o alte

Iume care nu e identicd cu cea real5, nu e o ima-

nentA. dar nu e nici proiectie ideald. Imaginilepropuse de Kafka nu sunt opuse de el realitetiiLrnrane in care triiegte; Ka{ka nu lupte pentru

transformarea lumii, ci a omului, e[ lupt[ pentru

ca existenta omului si dobindeascl un statut

l'enl intr-o lume fermi.Lumea lui Kalka nu este nici instabill,

nici haotici. Lucrurile, evenimentele nu duc

nicirieri. Ele sunt intdmplitorul pur. Lupla aceas-

ta cu lurnea este o luptd in care omul se con-tlanrnd pe sine la egec. Lupta pentru Kafka este

r.ur lel de abandonare la somnul ra{iunii, e o luptiin sine absurdi.

De la inceput, se observi la Kafka ideea

ci alienarea nu are determinative sociale. Omulpare a fi ontologic condamnat la singurltate,clortul lui de integrare in comunitate fiindintpresionant prin tentativa mereu repetate, dar

nul. Sperar.rla, vegnic stimulatore, ii imprumutifiin1ei umane din opera lui Kafka ceva din aure-

ola miticului Sisif. Umile, fiinta umanl trebuiesa aSrepte treazi implinirea $atiei pe care odetine o voin-ta superioari, tiranici gi. arbitrarilati de care individul nu are nici o putere, relatiadintre el qi lege punindu-l in permanenll sub

zodia unei culpe necunoscute, fa1tr de care con-damnatul manifestd o asemenea supunere de

cAine incit aveai impresia ci-l poti lisa si umbleliber pe povlmigurile din jur. intr-o asemenea

societate leviathanici, oamenii sunt simpleobiecte supuse unor legi implacabile, a cireiimplinire arbitrarl o rezolvi o singurl persoanl,judecltorul ctrliu.

,,Asupra eroilor lui KaJka apasd

angoasa responsabilitdlii pentru o culpdnecunoscutd, justificatd ;i sanclionatd printr-olege misterioasd, impenetrabild.' "

Eroii lui Kafka nu treiesc drama op{iunii,impusl de solulii diferite pe care le oferl viala.Ei nu pot alege libertatea pi nu se pot, deci, alege

pe ei ingigi pentru cd lor libertatea le este onto-logic refuzatE, dependenla eroilor lui Kaftanefiind doar sociali, ci ,,un dat al condiyieiumane".n

increzitor, dar neputincios, personajulkafkian agteaptd o viald intreagi. Fiind intr-ostare de dependenti, el nu poate face nimic. El

nu poate alege, dar poate fi ales pentru

descifrarea misterului. Vida6 de orice sens,

existen{a suspendate in absurd se dizolvi pringestul nefecundat de fericirea cunoagterii.

America este romanul lui Kafka in care

satira la adresa societf,tii este vizibilS.Hermsdorf a spus ce ,, aces, roman e punctul de

plecare pentru marele roman social, incercareaunei epopei a epocii moderne, care rdmdne

extrem de importantd chiar Si in ratarea ei."'oin aiest roman, scriitorul praghez a

deviluit mecanismul secret, economic ai psiho-

logic al acestei societetri. Aceasti carte a fost

scrisl prin 1911, an czre a marcat un punct cul-minant de crizl economicd in monarhia austro-tngart. America ne inllfigeazi cuprinzetor toate

mediile sociale, de Ia marele capitalist, pand laproletar. Patronul gi proletarul stau fale in fatE.

Clasa muncitoare este prezente. Kafka a vlzut,in primul rind, in America, o larl a dimensiu-nilor gigantice, sugerate artistic printr-o exager-

are grotesc fantasticd. Datele gi cifrele sunt

impinse la propo(ii ireale. Unchiul are numai

acasd zece birouri, strlzile se pierd in infinit,hotelurile sunt uriage. Totul sugereazl o senza{ie

de vertij. ,,Toute localitdlile constituie o lumecitadind, nenaturald. " Tehnica il instrdineazd pe

om, il subordoneazd total, il transform[ in apen-

189

STEALTA DOBRO(;El a l0ani (!999-2008) @

dice liri suflet al maginii. Omul este devorat deaceasle tehnice. Telefonigtii din biroul unchiuluisunl redugi la simple funcliuni mecanice.Aparatura care punea ascensorul in migcare,modul ci de functionare, ii erau lui Giacomoconrplet strdine, degi era angajat la hotel de ojumAtate de an gi dorea mult si cunoascisecrelele tehnicii. Kafka a vIzut in tehnice orealitate ostill omului. EI surprinde demoniacivilizatiei mecanice care gi-a pierdut rostulonrenesc. Birocralia gi tehnica il transformi pe

on1 intr-o simpli func[ie lipsitl de substan$,actionand ca un obiect, in mod mecanic la soli-citarea unor forte misterioase superioare.Integrarea omului in acest univers tehnico biro-cratic e impsibili. in suficienla sa auriti, Joseph

K. se poate integra gi de aceea i se intenteaziprocesul. Karl Rossmann vrea sd se integreze,facc unele mici cuceriri, dar este infrint fiindcinutre$te o atitudine ambigua. El dorea o inte-grare cu pestrarea puritalii. $i Joseph K. 9i KarlRossmann au aceeagi soartA. Rossmann nu e

judecat de bunivoie, dar, in fond, i se face pi luiun proces. De acasd pleacl IEr[ vini peste

ocean, unchiul il izgonegte din casi frri vini,slujba de la hotel gi-o pierde liri vini.

Romanul nu se smr$e$te, o putem blnuidintr-o insemnare a lui Kalka in Jurnul dinl9l5: .,Rossmann Si K, net'inovarul Si vinovatul,in linc umintloi omorili fdrd deosehire printr-ope cupsti : nevinovulul cu mdnii mai uSourd,

mui nrult impins h o purte decdl strivit. ""lntegrarea in universul tehnic inseamni moarte,

adici transformare in materie inerti.Kafka a incercat si ofere gi solulii de

regire. Karl incearci in Anterica un proces este-

tic. El cinti la pian pentru a obtine o influentare

ncnrijlociti a raporturilor umane. Efectul protes-

tului slu intr-o lume supertehnicizate, in care

singura carte e un manual de corespondenld

conrerciali gi unde cultura e inoperantd, e ridicol.Prin sesizarea instreinerii pe care o atrag

dupi sine aparatr.rl birocratic absolutizat 9i

dczlintuirea necontrolate a demonilor tehnicii,Kafka a surprins aspecte ale societi[ii capita-

liste, in fantastice vizruni realiste, exprimate in

imagrni gi simboluri artistice de un grotesc apo-

calipt ic.

Castelul reprezinti ultima tentative a

scriitorului praghez de a se integra intr-o comu-nitate statomice. Agrimensorul K luptf, pentruun post, vrea in calitate de striin si dobAndeascdceea ce cetateanul obignuit primea IirI efort.Karl Rossmann in America dorea qi el si prindirddicini, dar libertatea lui era inci reall. Karl nuvroia orice comunitate. Agrimensorul este undisperat care dore$te orice comunitate gi cu oricepret. Atitudinea lui e viciati de conformism. Elnu mai alege, pentru ce in conditiile acceptiriirinduielilor castelului, libertatea 9i sentimentulrdspunderii nu mai erau posibile. Castelul poate

fi considerat o realitate teologicl, in care pretulintrdrii e abdicarea de la libertate sau un aparatsocial de tip totalitar fascist. Eroarea agrimen-sorului pomegte din dorinta sa de a impeca li-bertatea cu dependenta, de a nu sesiza incom-patibilitatea dintre ele. Pe de o parle, K vrea sidobindeasci ridicini 9i un loc stabil, ceea ce nue posibil decit printr-o dependen!6, pe de altiparte, vrea si-gi afirme libera sa autodeter-minars. Sunt dou6 atiludini contrare.Agrimensorul gi-a pdstrat pozilia sa independen-

te pentru cd el a aspirat doar sd adere la rin-duielile castelului flri si opteze pentru ele. Els-a men(inut ,,intr-o independenld negativd,pdstrind intactit o libertate negativri. "': Dorin{ade a prinde rldicini il subordoneazi pe om.Libertatea este astfel sacrifi cat6.

Erorl C'astelului se bucure de o libertatenegativ[, ocupAnd pozilia unui strlin, a unuiintrus, condamnat la exil. Hangioaica ii spune

limpede: ,,Dunmeuta nu e$ti de-al custelului,dar nici de-ul sutului, durnneula nu e$ti imic.Din pdcate, totu$i esti ceva, u,t strdin, unul care

este inlotdeauna in plus Si peste lot in calea

altora, unul din cauza cdruia se iscd mereu citeo gdlceavd, unul ule cdrui intenlii suti necunos-

cute."" El tulburd ordinea stabild a castelului.Omul care se aflf, in afara societetii,

striin qi insingurat, e liber fa1l de societate. Dar

aceast[ libertate nu valoreazl nimic. in momen-tul in care el se integreazi intr-o comunitale, se

pune problema dacd el igi mai pestreazi liber-tatea. Romanul nu a dat niciun rispuns Iaaceastd intrebare tocmai pentru ci nu e posibil.

Moartea eroului e singurul rf,spuns.

190

I-

Libertatea negativi a agrimensoruluieste doar o iluzie. O iluzie e 9i incercarea lui de

a stabili un dialog cu autoritetile care nu admitnici un lel de libertate. La fel ca gi personajul

Custelului. nici autorul nu a reugit niciodati sise inlegreze in vreo comunitate.

Universul kalkian este populat de anti .eroi.

Personajele sale sunt recrutate din cel

nrai banal mediu. Universul lui Kalka e populat

dc un protagonist care treie$te intr-o acutf, opo-

ritie cu restul personajelor. Nimic exceplional

nu caraclerizeazl psihic qi social acegti anti eroi.

Kafka a procedal intentionat astfel.

Anti eroii kafkieni iqi duc existenla intr-un spalirr in care migcarea e inlocuiti cu impot-molirea intr-un timp circular. Ei nu prezinti nicio cvolutie. Mediul nu-i influenteaza, deplaseazisau sc' abate asupra lor. Ei nu determin[ intim-

lrlr-rli. cu ci se intimpll ceva. ,,Ei nu descriu

truict toriu .forntdrii unei personalitdyi, ci vari-ttti(t tnonoto d u unei idenlice situulii fundo-mcntula."" De aceea la inceput sunl tot atat de

.rproape dc realizare ca la sfirgit, gi vice versa.

Romanele lui Kafta reprezinti tot ceea

ce poatc fi opus unui bildungsroman. Pe eroiikafkicni nu-i preocupe dezvoltarea expansivi,cxtcrioari, in lume, ci integrarea intr-o comuni-tatc. Istoria lui Rossmann peste ocean nu e

povcstea dezvoltirii unui tdLndr in luptd cu obsta-

colelc vietii. ci o decf,dere progresivl la niveluriomene$ti tot mai joase. Este salvat magic prinintegrare intr-o comunitate iluzorie. Joseph K.reia acceaqi situatie disperati. Pe el nu-l intere-

scazi. drrpi ce este arestat, posesiunea averii,

ocuparca unei pozitii sociale. Pe el il intereseazi

acunr numai justificarea existenlei sale.

Agrimensorul din Castelul reia la rAndul

siu problematic a Procesului. Reglementareaproblemelor sale cu autoritetile este singura luidorint.1. El cauta sd g[seasctr justificarea po-

/rtici sale intr-un univers cosmic gi istoric.

Romanelc kafkiene pomesc de la un

cchrlibru tulburat intre om qi lume 9i tind lareslaurarea unei formule de echilibru. Inocenla,

resemnarea gi revolta sunt cele trei cii incercate,

STEAUA DOBROGEI O l0ani (l9D-20O8) @

dar soldate cu esec pentru ci eroii nu in{eleg

mecanismul realitetii. Totul li se pare straniu.

Opliunile lor duc la rezultate opuse, absurde.

Aceste atitudini nu pot oferi solutii, nu pot crea

un echilibru, nu pot justifica omul. Ele sunt ati-

tudini negative.Eroii romanelor kafkiene sunt singurii

oameni normali care resimt totul anormal gi se

comporte nefiresc.Eroii sdi n-au trlseturi fizice, virsta lor e

cam in jurul a 30 de ani, sunt lipsiti de istorie,

amintiri, familie 9i copii. Uneori nu mai au nicimacar prenume , ca in Castelul 9i pa4ial inProcesul, numele lor fiind redus la o simpliinitiale abstarcte.

Omul anonim gi abstract este eroul lui

Kafka, omul sulprins doar in esenlialitatea sa.

Numele agrimensorului din Castelul, exprimat

printr-o unici liter[ din totalitatea numelui sim-

bolizeazl faptul cI acest erou kafkian nu a ajuns

inci la un stadiu in care existenta sa sI fie rea-

lizatl deplin. Aceasta existente a remas captiva

in stadiul proiectului, doar o anticipare, inci nu

deplinl realitate. Iniliala K. reduce totalitatea

personalitelii la un singur punct.

Amlnuntele condamndrii lui Joseph K.aminlesc de acelea ale condamnlrii luiDostoievski. Opera kalkiani este comentariul

cel mai autentic al operei lui Dostoievski qi al

existenlei omenegti. Spre deosebire de eroul

kafkian care nu e judecat la propriu, ci igi simte

viala lipsiti de sens ca o condamnare absurdi,impotriva clreia trebuie ci existA o dovadi de

vreme ce omul vrea si triiasc[, Dostoievski

merge dinspre o condamnare reald spre gisirea

unei dovezi ideale spre a supravielui. El

inceteazd, dupi o vreme, sd creadi c[ igi

ispaqegte o vinl reald 9i crede ci va gisi armo-

nia pierdul[.Eroul kafkian, asupra ciruia con-

damnarea apasa real gi difuz, nu-gi poate asuma

o vini concreti gi o ispSgire concretA in raport cu

ea, degi nu se simte vinovat in absolut. El nu are

,, posibilitatet de a se uutoabsolvi si de urecdpdta sensul vielii, pierulut din clipu in care a

inceput sd gdndeascd asupra existenlei sule

191

@ srEArtA DoBRocEt o loani (1999-2008) ffi

ubsurde".t5 Din aceaste cauze, moartea nu-i mai

apare ca un fenomen natural. Paznicii lui ntrscu[i

din propria con$tiinll intoarsl spre sine igi

indeplinesc misiunea de a ridica deasupra capu-lui siu cutitul cu doutr tiiiguri 9i de a-l injunghiaca pe un cdine. K nu a luat cutitul din mina lortocmai pentru ci mai spera inci la o dovadi sal-vatoare.

Silit si reziste nu unei apeseri ingrozi-toare venite de peste tot, asemenea erouluikalkian. ci unor ani de deportare, pentru asupravietui, Dostoievski va trece treptat de lapsihologia martirului la cea a omului ce-giispdgegte o vinl reald gi speri in salvarea sa.

in fata absurdei condamneri cereia nu ise poate sustrage, Kafka ptie ce nu poli rezistafEri o dovad[ salvatoare. El gtie ch, pierind caun cdine, K nu poate glsi solu{ia.

Vina procuristului nu poate fi stabilittr,deoarece semnificatia faptelor sale nu este per-cepuli de individ.

Starea de vinovetie a lui Joseph K., inle-les ca om, reprezinti o urrnare a angoasei nis-cute inci'in inocenta visdtoare gi orientati spre

libertate. Supraoamenii lui Dostoievski vor fi cu

totii robi ai acestei dorinte, niscuttr odat[ cu

omul. de a avea libertatea totale atribuit[divinirntii.

Anli eroul Joseph K., devenit erou princautarea vinei cu care contribuie la criza vremiisale gi a regisirii ratiunii de a trli pierdute, nu ecu adevirat tragic decit in final, cdnd, neglsinddovada salvatoare, moartea sa ia forma asasinafului.

PAni in final, Joseph K. rtrmine doar un

disperat autentic. La cap[tul de inceput al proce-

sului siu, simtind cd este condamnat, in ciuda

imensei dureri de a trii, a ollat ca gi Hamlet pen-

tru viate $i pentru sperante, acolo unde nu mai enimic de sperat. <La cel de sfErgit, cind cei doiil executi, igi trec unul altuia cutitul deasupra

capului sf,u, Kaika igi explicl astfel eroul: ,,K.

stiu foarte bine cd datoria lui ar fi fost sd ia elinsuSi culitul cdnd il trecea pe deasupra, Si sd Ei-I ittfigd irt trup. Dar nu fdcu asts, ci, dimpotrivd,isi intoarse gdtul incd liber Si privi injuiul sdu.

Dacti nu putea sd-si susgind rolul pdnd la capdt,

dacd, nu putea sd scuteascd autoritdlile de toatdmunca, rd.spunderea pentru aceastA vind o purtacel care ii refuzase restul forlelor necesare ca s-o facd. ">>'o $i in privin{a lui Hamlet care, defapt, in finalul ,,procesului" lui este ucis de pro-pria sa disperare, se poate spune acelagi lucru. infelul slu, prinlul danez nu este cu nimic mai

,,ales" decit nealesul K. El disperd intre doulexigenle concrete in legdturl cu uciderea tateluis5u. Este ales de imprejurlri tragice.

Procuristul, dimpotrivl, se arate ales de

propria putere de a dispera pentru situalia sa,

comunf, cu situatia tuturor oamenilor vremiisale, care triiesc inuman fbrl s[ fie congtienti de

acest lucru 9i fhrl si dispere.

in ciuda poziliei sale de om de rAnd care,

trdind intr-o epoci de crizI, percepe dezu-manizarea generall prin propria disperare, el nuatestd faptul ci disperarea reprezinti o realitategeneral uman5. Ca orice erou tragic, eldovedegte ci disperarea generall reprezintecapacitatea omului de a-gi insugi in mod tragiccunoa$terea.

Franz Kafka a creat personaje co o psi-hologie sumarf,. Traiectul existen{ial al perso-

najelor lui Kafka pune in lumini relatia dintreindivid-societate (sistem) 9i o forti supremi(legea, divinitatea)care rimine in cele mai

multe cazuri acoperitd de mister. Societatea incare evolueazi asemenea destin este indiferentdfafi de tragedia individului sau este supusl legiisupreme. Treptele acestei ierarhii existentialeprezentate in universul kalkian amintesc de

raportul dintre gralia divini societate individ,intalnite la Sftntul Augustin, Pascal, la filozofiijansenigti din secolul al XVIII-lea.

Joseph K. din Procesul, Karl Rossmann

din America sunt personaje declarate culpabilede familie, de o autoritate superioard miste-rioasl. Unele dintre aceste personaje igi asumtr

vina comunicati, altele nu pot ajunge la per-

ceplia culpabilitetii impuse. in unele cazuri, per-

sonajele puse sub stare de acuzare sunt inocente.

Relafia dintre acuzat gi aouzalor in ierarhiaprezentf, in opera kafkiani este formulatl sau

transmistr prin mediatorii instan[ei supreme.

I

192

!

STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008) @

Acuzatul poaie sa aibi indoieli asupra culpabil-itatii sale gi sd incerce si se dezvinoviteasci,.iLrdecdtorul gi c6ldul nu au nici un fel de rezerviasupra corectitudinii unei decizii luate.

Visul, copmarul, delirul halucinantreprezintf, pentru Franz Kalka zone ale vietiipsihice pe care le integreazl in mediul dereprczentare a realitetii. De la explorarea com-ponanrentului personajelor care accepti stareadc culpabilitate, indiferent de motivatia ei,autorul trece la abordarea raportului dintre indi-vid pi evenimente, atunci cind personajul nupoate percepe starea sa de ins vinovat. Ca gi uniidintre eroii lui Hermann Hesse, Karl Rossmanneste un gen de picaro modem pentru care oriceobstacol constituie o noui deturnare. Spretlcosehire de K.,croul Karl Rossmann nu are untel prestabilit. El este doar un inocent pindit latot pasul de o eroare involuntar5, sanctionatAnenrilos. in raporturile sale cu autoritatea, KarlRossmann nu depe$e$te ipostaza de victiml.Alungat de un unchi rnilionar, destituit din sluj-ba tle liftier, lipsit de acle de identitate in fatapolitistului, Karl triiegte spectacolul muncii ca ostarc tle damnatiune pini in momentul iegirii des b tutela autoritetii liranice. Teatrul dinOkfahoma spre care evadeazd. reprezinti un gen

dc falanster utopic. Este o utopie.Dar qi in aceastl insuli a libertltii, Karl

Rossnrann nu poate deveni nici inginer. cum arll dorit. nici aclor, ci tehnician. Refuzat deIunrcu ci'. ilizatiei tehnice, Karl ajunge lehnicianin lunrea artei.

Destinul arpentorului din Castelul are uncocflcient de tragism pe care celelalte personajekafkiene nuJ ating nici prin moarte. Odiseea luiK. din Casrela/ strebate drumul invers decAt acel

al lui Ulise. Pe cind iscusitul personaj homerictravcrseazf, cele mai cumplite dificultili pentrua ajunge acase, arpentorul lui Franz Kalka igiabandoneazi ciminul rf,spunzAnd unui apelamhiguu care-l duce intr-o lume ostild streinilor.Ca gi alte personaje din universul literar kafkian,K. desfhgoard o energie imensl pentru justifi-carea identitltii sale intr-un grup social undeapare ca un exilat in existentd. Itinerariul stru

sllrgegte intr-un sat ale cirui granite nu le poatcdepigi: "Era seard tirzie cdnd K. sosi. Satu,zdcea inzdpezit. Muntele cu castelul nu se zdrea,era invdluit in ceatd $i beznd: nici cea mai micdlicdrire de lumind nu ardta unde se afld marelecastel. K. rdmase o hucatd de vreme cu ochiiridicali spre spaliul in aparenld gol." t'

intr-un eseu al sIu, Marthe Robert sta-

bilegte o serie de analogii intre arpentorul dinCastelul 1i Don Quijote. Don Quijote strlbate untraseu plin de peripetii. Dreptatea pe care elincearci s-o stabileasci are un caracter subiectiv.

Arpentorul lui Kafka este un ins lucid,transmutat intr-un univers cu legi impenetrabile,unde fiecare individ nu cunoagte decAt frag-mentele unor adevdruri, obiceiuri gi decizii.orice om fiind un executant cu competenle limi-tate, o lIpture dependenti de altcineva. ,, Spre

deosebire de Don Quijote care a pierdut per-cep!ia realului, K. prin insdSi meseria lui,reprezifitii un simbol a efortului de descifrare a

sensurilor vietii din ntediul anbiant, dorinla luifunrhmentalti fiind ocotrrodarea prin intelegerepentnt a puteo rdspunde unui apel." '"

l. Nicolae Baloti, op.cit., p.1672. Nicolae Baloti, o2.cir, p.1863. ibidem., p.1874. Franz Kalka, Procesul. p.4255. Nicolae Balote. op.cit., p.1956. Marthe Rober| L'ancien et le nouveau, EditurqGrasset,1963, p.1047. Marthe Robert ,op. cir... p. 98-998. Romul Munteanu, Literdura europeand modernd,Editura Amarcord, Timitoara, 2000, p.74f . ibidem, p.7510. Hermsdorf, Kafka weltbild und Roman, Berlin, 1961,p 288.290, apud Radu Enescu, Frunz Ka/ko, Editura pen-tru literatura universali, Bucurepti, 1968, p.861 | . Fraru Kafka, Jurna lul , p.12512. Radu Enescu, op.cir, p.l l313. Franz Kalka, Castelul,p.22l14. Radu Enescu, op.cit., p.15715. Ileana Milincioiu, op.cit., p.ll016. Radu Enescu, op.cit.,p. 124l'7 . FranzKafka, Castelul, p.l18. Marthe Robert, op.cit, p.277-3ll

193

STEAUA DOBROGEI a l0 ani (1999-2008)

Antologie liricd,,steaua Dobrogei"

Povara r;i balaurulvol avea mereu

risdriturile marine

feliate sub(ire

5i ficutecompot de oftal,s[rutulficut pulberegi transformat in mAnclrimide calciie,iubireafluture camivorcare

mai doamre

din cind in cindin stomacul nleu,

revohA preserata

in oglinzile din jurul meu,

imi aratl pumnul

de copilrAzind inecindu-se

dar, nrai presus,

voi avea mereu cuvintul,care si le manance Pe toate

',n< Georgiana GHIOC

ReversSi vezi qi si tru crezi

CA timpul e mort,

Ci o ia razna inaPoi,

Ci n-ai qtiut

$i nu ti-a ldsat s[ intelegi

Ci n-are rost sa te chinui

Si-!i treaci trmPul,

Ci ai sI vezi

Tot ce ai mai vSzut

$i ai sI dai plictisit din miniLa fiecare minut inaPoi

$i-ai si-ncerci sd-1i imaginezi

Ce ar fi fost dincolo de intoarcere

{\ Elena NETCU

Piatri-n durereCobor tot mai mult pe trepte de gind

Cu cAt frunza se culc[ incet pe pdmant

Amln 9i refuz dialogul in h5u

$i caut in mine un alt dumnezeu.

Las somnul hilnduind ca o rePtiliSl-mi sape, ciznind adfu:rci firidiAscunsi, uitati. involburati hlamidn

Me-ntorc ca o file de carte tacute

inadins mi agez in bitaie de IunIJivine nduce se mugte din mine, firava prescuri

Sap trepte de gAnd, adieri de cuvdnt

Piatri suferindd-n adinc labirintM-agez in hotar incremenitd durere

Sd fiu ca o frunzd trecatoare p1rere.

,k loan GHEORGHIT{

cuvintele ...cuvintele

ni le-au df,ruit plserilegi au rimas fEri cuvinte,

iubireane-a dlruit-o cerulgi s-a imprdgtiat in impuritelile intimplirii,

trupurileni le-au diruit pomii rotafigi au rdmas fird truPuri.

194

-,\r Sabina HONDRU

care

uneori

I

imprumutcaiinc-au imprumutat libertatea,unora le-au pus rdbdarea la incercarecilcind nrilenii in copitele slngerii.altora le-au smuls rf,uldin ailiurcul fi intelorpi lc-au redat optinrismul.caiine-au imprumutat libertateadoar prirlivara.

cantecI"lori d Lrplic itare

nenr ilositoare,galbcnc de ceari,roqii intr-o gari,

flori tlLrplic itarccresc rtcnt trritoarepe Lrn ochi liunrospe un cinrp de os,

flori duplicitarenenr irositoarc.cresc nctltrritoare

sireniFata Morganagi-a krsat lantasma

la portilc raiuluiinsolzinclu-qi iubireain apclc mirajuluidunarcan.

ramele silbatice ...ranrclc silbalicein luntrele domesticeprin stulul hipnotizatdc betia ligitelor,lovcsc unrerii apei

zbatlndu-se

ca pegtele pe uscat,

sr'[AuA I)oRROCEI a l0 .rni ( 1999-2008)

ramele sdlbaticein luntrele domesticeprind ritmul monotonieigtrangulinduJin strapazanelesecundelor ...

Dunire...Dunlre, Dunire,bralele Ii-s mugure,trupul dc argint,valul un alint.

Dunire, Dunf,re,

miczul cald, egti sAmbure,

literi pe gene

in dureri perene,

Dunlre.

i'< Anca Msria GHEORGHEVICI

Parfum de tinein camera plinl de prafUn fluture incearci se-$i salveze viata

CdutAnd...O crepeture de speranli.in camera de alituriO vioari veche qi spartiCdnti pe ritmuri. . .

Nu mai conteazd de care.

in camera asta

Simt ceva . ..

O aromi, o prezentl. . .

Un tine.

'!r Adelu Claudia ALEXA

O zi de ianuarie ca oricarc altaianuarie gi conversatii anoste

pe tavan o lumini ciudatianotimpuri streinemetasea pletelor inciruntind firesc

195

dincolo de toate acestea

e de adnriralcit de mult iube$ti

dragostea lui pentru tine

rirliiinvulnerabili imperfecta gi asprA

in ochiul strf,in mereu mai departe cu-n pas

acoperi oglinda

tu$e$te apatic

nu pltnge

9i taci

',-"< Mihai BUDURUT{

Plaja care nu.va mai fiTe caut iar qi iar pe plaja impestritata,

Am ochi dirr ce in ce mai obositi, picioare de

hirtie. inloc dc inimi o inghetate.

Copiii lac castele de nisip, pe care apa mdLrii nu

le iar1i.

Ei pling, 9i-rni amintegte plinsul lor de o iubiredin carc-a

nrai ramas doar "A fost odate ca niciodati".

Tristete

Oceanul dc tristele zeg6zuit in mine,

Rod al trddirii tale, la care te pricepi atlt de

bine.

Te va-neca-ntr-o zi superbi, de april,

Sor[ cu ziua clnd m-ai pdrAsit subtil.

{< Cristina CLIMOV

Cercuri pentru fiecare ingerSi pune,n ingeriloraripi din cercuri

rogii Ei mari

cu zinrbet la capel,

SlEAtlA DOIIROGEI a l0nni (1999-2008) @

s[ creasce pe marginile lorbiserici qi manistiri pustii

din puf qi metal laolaltidar rogii rogii la colturicoapte toamna in vaduri lungi 9i largica sd vini Dumnezeul lorsd le pliveascigi si le adune.

$i daci va fi si lurdm vreodatiaripi roqii rotunde de ingerisa ne creasce pe miini qi pe buze

forma lor circularl.

Portretul copiliriei

Ai oasele fragileSuite de un zidar destoinic

Ce-ngird fibre pentru stele.

Ai singe rlu ce curge

P[zit de un banal print mic

Ce-gi cint[ doina pe nimic

Ai plrul iarbi necositlNetavelita de artist

intlmplitor nebun $i trist

Ai ochi fereastra la ferestre

$terse de mina unui zeu

Ce cregte-n taini un pui de leu

Cu oasele, cu sangele, cu pirulgi cu ochiiR1mii in rami {iri rochii.

196

Vom savura aqa

pAnI la silrgitul vietiimlcar o fhriml de ingeraripi pentru fiecare copilgi per.rtru fiecarc vis neimplinit.

{r Daid NICHIFOROV

I

STEAUA DoBROGEI O l0ani (1999-2008)

CULORI LA PORTILE DELTEI (V)

Sala a Vll-a este rezervate picturiironrane$ti de la mijlocul sec. al Xx-lea, proble-nrei Inrpresionismului in pictura romaneasce:NICOLAE DARASCU, LUCIAN GRICORESCU,SAMUEL MUTZNER, RODICA MANIU,$TEFAN POPESCU.

"Ddrdscu u lucrat in naturd. ctiukinduct'lt lrxttri in cdr( l ntinu sc rcvtrsi gcncrousultotli:tind peinlul. L-uu otras porturila du-

titene. tirmurilc ntdrilor, canulurile ora$elorstikfute ia upc ntiSctitoare" (Mircca Deac).Inrpresionisnru lui ii datoreazi fecundilatea pic-turii sale, persistenta unora qi aceloragi subiecte,poczia. exl.azul. Diriscu gi-a insugit motiveleinrpresioniptilor, a lucral direct in naturi. a redatcu maiestrie reflcxele lunrinii, a fost preocupatdc atrroslcrd. El datoreazl inrprcsionismului"/i,ctrn itutcu picturii sule, continuituteu ucelo-ht.lt .\tthi.,(tt' picturulL,. contttttiunet cu nuturu,cottsitlerorcu luntinii cu rrtiind un tol surteron inoltt i rtt, tctt i n te ns i tat ! i i cromul i ce. "

"Piu1u lu Tulcea" estc un documentprctios al vechii piete in stil oriental din Tulcea,al bazalLrlui displrut pentru totdeauna.Frulnoaselc coloane din centrul ora$ului, cur-!Llorrreratia dc pcrsonaje. cu costutnatia speci-tlca loculLri, cu priviliile gi tarahele din fata.lcestora sunl prinse de Ddrlscu intr-o pAnzi cese dorc;te unici prin mesajul ei peste ani. Esteredatd o atnrosferi sobri, cu patini prin arhitec-tura care a incercat sI smulgi ceva Orientului,prin dominatia unor culori - albastrul - care pi-tnrndc pcste tot $i coloreaze aproape fiecare col-tiqor din compozitie, o perspective liniari qi

aerianl realizate prin linie gi culoare. Pitoresculeste la el acasi, lumina gi reflexele acesteia fiindrcdatc cu o nrare mf,iestrie. lmaginea este con-struiti in tuge largi, modulind trecerile, 9i con-centrind lumina in cateva centre cromaticeintensc.

Compozitia intitulati "Peisaj bulcanic",redi prin planuri compuse armonios, unghiuridc dcaluri care ingrimldesc IEri sd sufoceBalcicul. Gama cromaticd se intemeiazd pe odorninantf, de ocruri pini Ia brun-rogcat.Accleagi culori redau adancimea gi apropierea,

Adrian PAL

197

aceleagi culori in tuge divizate in toate directiilescot in relief suprafetele, dimensiunile pla-nurilor, volumele.

Balcicul se desf[9oari de-a lungul com-poziliei, pe orizontal, intre aceste planuri prinalbul fatadelor clidirilor ca o mclodie ce urci gi

coboari pe portativul notelor.Marea pltrunde gi decupeazl cele doue

dealuri opuse, intregegte compozitia. Cerul iesedin api gi-9i conlinua privirea spre aceste mi-nunate locuri-

"Pcisaj dobrogean" rede o ripd carecoboari in mare, cu un rdnd de case in parteasuperioari. Tuga in unduiri gerpuitoare, pcsuprafele mici, durd de cele mai multe ori,creeazd impresia de pripastie, de adincime, toc-mai pentru a scoate in relief mire[ia peisajului,pentru a echilibra compozilionai golul dededesubt cu plinul de deasupra. Cerul tot, estepus in mi$care prin pasta dirijatd in tuge incli-nate, un colt de mare greu, un plan orizontal(singurul) ajutA gi el la scoaterea gi punerea inevidenti a inlltimii, a meretiei, a frumusetiiacestei agezdri. Artistul a notat aici o stare devisare, o meditalie in fa{a naturii, participindaldturi de ea la spectacolul luminii.

Peisajele marine sunt pentru Derescu odovadl a permanentei culorii in nature. "MoararoSie" - pdstreazi o linigte grava, degi in peisajexiste multe lumini.

i

*

l*

@ s'I-fAuA DOBROCET o loani (1999-2008)

Masivitatea cledirii, greutatea ei scoatein relief prin contur Si culoarea gri violacee incontrasl cu alta brun ro$cata, este t[iati de ori-ficii lungi gi ingustc creionate cu alb pi decupatepe un albastru de Prusia. Pensulatia amestecenuantele. creind impresia unei moduliri fine inpiatra: un copac verde intre in contrast cu roqulclidirii. punct de legiturS optic in compozitie.

"('oribiile, bdrcile, porturile, pescariii-tttt .litsl uproupe sufleteSte, te,ne pe care le-ai lerpretut cu griju usenuindtoure celei ar careun pictor urnitreSle expresio utttri portrel."

"Portul Sulino" este de fapt o imagineluati de pe malul opus cltre cel al falezei portu-lui rrn rAnd de case cu un cal, o barcd cu pdnzetaie pe verlicali celc doul planuri orizontaleplnrintul gi apa. Ochiul este alras de verdele qi

galbenul cl6dirilor ce incearci sd invioreze com-pozilia peste care coboari un cer prevestitor defurtune.

,Migcarea apei este realizati prin tuge

aglonrerate $i indreptate intr-o singuri direclie.Lucion Grigorescl, allturi de Steriadi 9i

Dilriscu. estc socotit ca figurd reprezentative a

inrpresionisnrului rominesc.Trebuie insl si notem cu pirere de riu

(ca ;;i in ceea ce-l privegte pe Ressu) ci muzeulnu posedl unele din lucrdrile care sf,-idcfi neasci stilul. creatia.

Din cele patru lucriri prezente pe simezanrrrzetrlui, un " Peisuj". datal 1922, din primaperioada de creatie, ni se pare mai reprezentativpentru autor. EsIe o imagine de margine de sat

vaztrtir dinspre e.rterior. Culoarea se tope$te,

pune in lumind o atmosfera, o ori din zi o

dupa anrraza linigtiti in care cildura se pierde

peste lot pentru a lisa loc inseririi. Culoareaexprinri o slare, nimic nu violenteaze atmosfera,sc a$teapte o intervenlie a naturii, a omului, care

intirzie. Casele se desfiEoard intr-o linie clarl,conlururi fi ne delinritcazi plantrrile cl6dirilor.

in contras( cu calmtll qi linigtea culoriidin aceasti compozitie, in lucrarea "Peisul',tu$a este dezordonati gi nervos aplicatl. Existdarci o prcturalitate anume, o apropiere de marilelucriri ce-i c aclerizeaza opera, o stare de neli-nigte imbinatl cu o bucurie trecetoare, plute$te o

incertitudine, o razi de sperante. Lucrarea este

realizatir intr-o ganla dc ocru pane la ro$u

calinrrziu: acesta intalnit peste tot in compozitie(pe acoperiquri qi hornuri) creeazd impresia de

miqcare. Planul indepd(at, pierdut in aceastd

combinalie de p6minturi, se tope$Ie in cea(a.

Samuel Miitzncl' este prezcnt cu treilucriri in expozilie. Dacd " CiSmigi u" este o

lucrare din perioada cAnd era influenlat deMonel, "Hanul lui Mantut" rede mult mai bineapropierea acestuia de poantilism, de neoimpre-sionipti. $i aici, ca de altfel in toale crealia aces-tui pictor, lumina este elementul esenlial. ge-

nerind o anumiti poezie a culorii gi luminii.Tehnica poantilismului apare in tratareacopacilor, dar face totugi o note discordanti cutratarea restului compoziliei, de un calm anumece creeazl impresia unei zile toride de vard.Umbra, gi mai ales lumina, sunt r.:alizate dinculoare cu mare me$te$ug; ea urmd.e$te discretplanurile clidirilor, drumul care se des(igoaricalm sub ochii privitorului, cerul in migcare, inceati inviluirilor albe de nori.

Pictura Rodicii Mdniu esle mai retinutiin ceea ce privegte spontaneitatea executiei. este

o picturi elaboratd.Compozitia "Fete la cules de frucle" '

redd un efect de lumini, vibratia atmosferei,culori strdlucitoare, o tu$A reparti zatl pe zone de

umbri gi luminl. Trei fete in alb cu gorluri de un

gri albistrui culeg dintr-o mare s'rprafali dcverde gi umbr5. Planul orizontal este tratat cupasti strdlucitoare, caldi, creind impresia de

optimism."$tefan Popescu esle printre cei cure o

reuSit sti facd din impresionistn un ideul plustic,

fructul in taru noastrd, ul unul secol le don 'nalie a senzaliei optice". Mrthe din lucririle sale

il leagn de impresionism. A ceutat natura, a lostindrigostit de ea, sintetizind gi rezumAnd, con-centrand valorile gi electele cromatice, prefe-r6nd claritatea tonului local, atmosfera generalf,.

" Vapoare in port" este o lucrare cumulte viate in care se realizeazd contrastul cald-rece, in care tuga divizati creeazi impresia de

verticalitate. Roguri 9i galbenuri, alburi, se

migci dintr-o parte in alta pe toate lungimcacompozitiei; un cer ce ocup[ mai mull de jumd-

tate din compozitie, un cer fremantat de culoare

di o noti distinctl lucrdrii.in lucrarea intitulata "Porl", culoarea gi

aspectuI constructiei compozitiei creeazi impre-sia unui decor. Brunuri clrdmizii, cu lumini gi

umbre, migcarea de pe chei, planul cu clddin,descircarea unei b6rci in noapte, toate exprimdviala, mi$care, o mi$care regizatd, lorlat pusi inscenf,.

198

I

STEAUA DOBROCET a l0 ani (t999-2008)

STEAUA DOBROGEI o l0 ani

*4 OOA/& A.*tfuZW-*...

Firi indoiali, revista Steaua Dobrogei(scrie noui, 1999) este, in momentul de fati,un punct de reper important al spatiului cul-tural nord-dobrogean gi nu numai. Realizatide o echipi de neobositi gi pasionati intr-alescrisului, avindu-l in frunte pe excelentulprol'csor Mihai Marinache, revista coa-gulcaza lorlele literare gi intelectuale ale'fulcei. descoperi. sustine gi impune numedc poeti, prozatori gi eseigti. Redactoriircvistei, ei ingigi autori a numeroase volumetlc versuri, prozl, eseisticS, sunt initiatoriiLrnor rnanil'cstiri literar culturale de calitate.Staruu Dobntgel, fiind o publicalie de cul-turi. aduna in paginile sale interviuri,anchete. litcraturf, originali, traduceri,reccnzii, materiale gtiin1ifice, istorice, arhe-ologice, religioase, reportaje literare, arti-colc despre ctniile locului, despre universulDLrnarii gi al Deltei care rispund in egallnlarsura interesului local 9i celui national.Accst echilibru, realizat cu simtul mIsurii qi

cu prolesionalism. ii conferd revistei un pro-li I special, care atrage qi-i determinI pe citi-tori s-o caute gi s-o citeascS. Revista Steaual)ohrogei reprezinti pentru tulceni, dar gi

pentru noi toti, o merturie de rezistenti cul-turali gi intelectuali, un dar valoros inaceaste perioadd prelungit[ de tranzitie,cirnd confuzia gi penuria financiarl sunt maiagresive ca niciodati. in spatiul impus derevisla, speranta gi cerul igi au strelucirea lorinalti gi accesibil[. La ceas aniversar, urezrcvistci, ca lumina ei ocrotitoare si dlinuiegi si cdlduzeasci destinul multor generaliide acum inainte!

OVidiU DI]N4REANT]Redactor Sef

ret'isla "Ex Ponto" Corrstanta

DIALOGUL MANTUITORULUICU POETUL

l.a l0 ani de la aparitia revistei deculturi " Steaua Dohrogei"

- Eu sunt solulCelui pe care nu l-ai cunoscut;Al celui care a lEurit Libanul

$i cedrii din Liban;Care a liurit marea gi cerul

$i mul[imea stelelor;Care a ldurit LUMINA;Care a blestemal intunericul;Care a suflat in nirile omuluiDuhul vietii.Eu sunt solul Lui

$i EI mi-a dat intreaga putereDe a lega gi dezlega,De a cl6di 9i ddrAma.Cere, deci, orice vrei

$i prin Mineil vei primi de la DUMNEZEU.- Doamne, fie voia TaSa mi intorc in pinteculMaicii mele!

Constontin BEJENARUTulcea (Aegyssus) 9 mdryisor 2008

199

STEALIA DOBROGEI O t0 ani (1999-2008)

NEI'OIA DE CERTITUDINI NU E NUMAI O VORBA GOALA

Referitor la aparitia unei reviste

de cultur6, unul dintre marii no$tri poeli

attrma: "indinle de toate, sd folo-seus i!..."

Ori. se poate spune ce in ultimiizecc ani, pe meleaguri tulcene, "Steaua

Dobrogei" a fost utile a6t celor care au

gAndit-o, cat $i celor care au realizat-o,

dar. mai ales, celor care au citit-o.. .

Ce a fost am vezut, ce este

vedcm, iar in ce va fi ' vom vedea, cu

teneinicie qr inlelepciune, cu optimism

;i incredere.Nu de sfaturi avem nevoie

acum, nici de evociri nostalgice, de$i

popasul este unul aniversar. Profesorul

Mihai Marinache "are m6ni buni", iarcolcclivul din jurul siu a demonstrat

intelegere. dcvotament 5i rmplicarc.

Cel pulin pentru mine, dorinta

cste ca aceasta certitudine sA capete va-

loarc, strilucire $i greutate. Cred cIvrcr.u. cu tofir, si respirim aerul spon-

tancitatri $i nu pe cel al unifomlitdtii'I- stc ncvoie dc un efort deosebil pentru

a asigura circulalia curen[ilor cc

inrprospateazi nrereu sevele rodirii, nu

nunrai pc plan local, dar 9i national.imi doresc si cred cI "Steaua

Dobtogei" va rintane mereu. peste ani'

o provocare literare aruncatA viitomlui

;i nu o intAmplare a neprevizutului.

OlimPiu VLADIMIROV

Cuvintele vin. ca ploaia de prim6var6' de

fiecare dati surprinzitor de proaspete li nea$teptale.

de fiecare date cu sensurile nealterate de veqniciaexistenlei lor, descoperite mereu pentru prima oare.

Pentru mine a invdta e mult mai ugor decit a

mi juca, asta pentru ce atunci cind inv6! sunt singur

cu fiecare matene gi de aici iau ceea ce pot inlelege'restul il explicdm, il dezvoltem in clas6 pini totuldevine OK. La joace totul devine complicat' to.ti vorsi fie conducitori, c6pitani de echipS, apar interese

deqarte, egoismul, prim planul ... e greu.

Aga e in via!6. Unii cred ci totul vine de lasine. Se pot culca linigti{i, pun cartea sub pemi qi cindse trezesc Atiu totul. A$a si fie? GreEit. Este o abor-dare gre$rt5 a realititit.

Timpul in care trAim noi, in care ne dezvoltimeste o societate a participArii. Ne modelim sau nu prinrelatia cu ceilalli. Ii respectim, ii stimdm pentru cd

dorim, la rdndu-ne. si fim intelegi, respectali, stimati.Implicarea inseamnl viate. Arta e singura

lbrm6 reala de a putea sa-ti spui parerea. de a tecunoa$te cu adevaral, de a rimine "nemuritor"' daciarta ta prin calitatea ei cucereste sufletele celorlalli-

Nu fugi de munc5! Talentul nu e suficient lirimunce, totul se anuleazd.

Vrei sI te cunogli. sa-i cunolti pe allii' sd sinrtivaloarea cuvintelor talc? Atunci implicS-te in aceasta

nruncd de echipd de constructic a revistei qt vei primt

rccuno$tin!a celorlalti $i contlrmarea valorii tale.

Not oamenii suntem tfecdtori. dar lSsim 'in

urma noastra semne ale existcntei. Ea. revista. va

rimine gi peste ani. zeci de ani. (-ei care o vor citi nc

vor cunoagte aga cum am lbst. Este pasul spre

nemurire.Dace ai ceva de spus. vino aldturi de noil...$i totul nu e numai o vorbi goali!

lllircea Marcel PETCU

{

Asocierea mi s-ar perea fo4atl dacl ar fi trecut 2-3 ani de la Re-nagterea acestei revlstc.

urrici din mulle puncte de vedere pentru spatiul cultural nord-dobrogean. Dar calendarcle arati,

firri niciun dubiu, ci, dupd ce s-a nf,scut a doua oara, STEAUA DOBROGEI se apropie impetu-

os de de cel de al zecelea an de viat5.

$i intrucat cunosc cerbicia tatelui ei spiritual, distinsul profesor Mihai Marinache, pre-

cunr gi dorinta colaboratorilor de a-l sustine, i n convingerea cd nu mi hazardez daca preved ce

a dotia ei viala este abia la inceput de drum. in mod cert STEAUA DOBROGEI $i cei care o

creeazi din diagostea gi frumusetea spiritului lor vor sirbitori $i alte aparilii decenale, spre bucu-

ria citrtorilor pi-admiratorilor ei, printre care se numerd $i subsemnatul'

Mihai ROMA

|TEA[.]A DOBROGEI $I PASiREA PHOENIX

200

@ STEAUA DOBROGEI a l0ani (1999-2008)

E sdrbdtoare, e bucurie... Expresie a pretuirii pe care o am fatl de

STEAUA DOBROGEI este gi modesta mea

striduinli, intr-un cadru prietenesc de interco-

municatie culturall, de a o face cunoscutl - gi

fire$te apreciata pi de cititori, oameni de cul-turi din Israel. Cuvintele lor de laudi, apa(inindlimbajului universal, au ajuns la dumneavoastra,

oferindu-vi bucuria care vi se cuvine.

Cu simplitatea care mi-e tovara$I cre-

dincioasi de o via{d, vd urez LA MULTI ANI !

Nu da(i inapoi !

A9 fi lericit daci m-a!i considera,

sincer, pdrtag la aceaste s5rbetoare, sim{indu-midupi cum gtiti - aproape de voi! $i dupl

festivit[ti...Al vostru,

Carol FELDMAN, Israel

La mulfr ani $i vAfi din pupa!

Am in latd cea mai recenti aparitie a

revistei ,,Stcaua Dobrogei" (anul VIII, nr. 31-

32, 9i anul IX, nr l-4), un op respectabil, cuuu sumar complex 9i un continut care, deopo-

triva, imbogiteqte gi mdngdie sufletul cititoru-lui. $i-mi aduc aminte c[ redutabila revistl de

culturii tulceanf, a implinit recent, in martieabia trecut, virsta de l0 ani, dar gi adevirul de

gratic ca, de la ideee pin6 la iegirea de sub

tipar a fiecirui numdr, de aceasti nobilf, intre-prindere s-a ocupat cu voinll de invidiat, cu

har, cu acut simt al valorii, dar gi al aqtep-

tdrilor spirituale, ale localnicilor indeosebi -

acelaqi Om, profesorul Mihai Marinache. $i,de ce nu, dublat mereu, de mecenatul aceluiagi

Om, inginerul Ion Dumitru Ritco. Plus, dupicat a putut, S.C. ,,Harvia" S.A., iar, mai decurind, Sindicatut invitdmAntutui Preuniver-sitar Tulcea, prin pregedintele sdu, prof. MihaiRoma.

Pentru Tulcea, unde astlel de initiativesunt rare, presirate cu parcimonie pe lardscruce de vremi, o asemenea d[ruire, con-sacratii unei reviste curate gi sincere, sustinuti

vreme de un deceniu, pe de o parte, devine un

eveniment in sine, apoi qi in primul rind un

eveniment cultural, pentru a sugera, apoi. qi

certitudinea instituirii unei traditii. PentruTulcea, unde astfel de initiative, care nu pro-

duc bani gi nici partizani politici, deci nu

sustin camarile de partid, nu slujesc unei g[gtisau alteia. o revisti de asemenea anvergura

este privitl uneori gi ca o prezente stranie, care

poate tulbura ori stlmi pasiuni gi patimi, oriindiferenld aproape sanclionatorie, de unde

adevlrul cI nicio institutie administrativi,bugetarl, nu s-a gribit si-i ofere vreodat[ omini de ajutor.

De-a lungul anilor, paginile revistei au

fost oferite cu generozitate tulcenilor gi romi-nilor de pretutindeni, consacralilor, dar gi unuibogat buchet de debutanti. crea[iei unor per-

sonalitati care nu mai sunt printre noi.... viz-iune care a integalo in circuitul culturalnalional gi i-a oferit valoare nalionali.

Cu congtiinla acestor esen(e ce dau indi-vidualitate Ei personalitate revistei, nu potincheia decAt urAndu-i, in spirit traditional gi

local, ,J,a mul1i ani si viint din pupa, STEAUADOBROGEI !"

Ernesto MIH4ILESCU

,nl

-zwl

Cei l0 ani de aparilie ai revisteiSTEAUA DOBROGEI, aparitia unei stele

lunrinoase pe seninul cer al Tulcei, sunt sdrbi-toarea bucuriei tuturor celor care-gi exprimiaslfel recuno$tinta cuvenitf, neobosililorcuvintitori voluntari care au asigurat via(a

publicatiei, pentru prezentarea culturii nord

dobrogene, in pagini alese, ca o parte din fru-mosul vietii locuitorilor meleagurilorindrigite. E aniversarea implinirii unei vieti de

copil, copil bun, dar care in inleles publicistic

inseamni mai mult..., ,,copilul" acesta tregan-

du-qi istoric seva vietii inci de pe la slhrgitul

sccolului al XIX-lea! Apreciez mult lucrurilevrednice de aducere aminte!

,, $ieau:t

STEAUA DOBROCET a t0ani (t999-2008)

Dobtc.tgei"

Clepsidra,Alburr s

Scri itori i gi publ i cigti i tu lcen i,

fondatori ai revistei de culturd STEAUA DOBROGEI

11 prof. GicE GICA, Mircea Marcel PETCU, Valeriu TUDOSE

12 Constantin BEJENARU, prof. Mihai MARINACHE

3 februaie 1999, Tulcea

t-

202

!aJ

If!

8r-'

I i

1

200A, Tutcea

Hristu Tanur, primarul locatitdlii,inmdneazd poetului Dumitru CERNA,

fiu al satului,diploma de ,,Cetdlean de onoare,'

al comunei Cerna,

22 septembrie 2001, Cerna

STEAUA DoBROcEr a l0ani (t9ss-2008

poelii 9i pubticigtiiConstantin BEJENARTJ, Otimpiu VLADTMTROV ton TltTttNEA

203

&

a

.t

d

l

I

1i

:;,

.\t;

':,

fi'h grg

#

!t

S'tt[UA D0tnoctr 0 t0 ant ,,*r$[\

ing.lon Dumitru RITCO '

* Dl. ing. Ion Dumitru RIJCO s-a ndscut in

Crucurova, la 20 mai 1949'

i ii"r1u *.".t"ra: comuna Ciucurova' Tulcea

. i;;r-l;;;, $..ala Tehnicd Agricola Poarta Albd

* tqOZ-t9UO, i-iceul din ora;ul Babadag

- lnio t'rrs, Facultatea de Agonomie a lnstitutului

Aornnnrn,. ..[on lonescu de la Brad" Iagr

-\9ns lsrl, inginer agronom Slava Cerchezi

. igii - t'saz, iietner gefde fermd qi inginer gefin

Sarichioi;lqSi - r martie 1990: inginer pedolog la Oficiul de

studii pedologice Tulceai I martie lsqo - t: septembrie 1992: inginer

auronom in satul Telila' comuna Frecalei

i" rl ,.pr.ru". $g;2 - 2oo7'. manager general 9i

fondatoi al S.C. VERITAS S A TelilaIuuri"u p..f..u, it: Sirnfonia a IX-a cu ttnal:ul ocld

b;r;;i;;i" Ludwig van Beethoven' pe versuri de

i"iiri.., "o"poti ca imn oficial al Uniunii

Europene.* Poiecle: ,,Neamtu"', ,,J.R " 9i ,,lepuraqu"'* Familist convins, ctitor de ministiri 9i bisenci' in

viata de zi cu zi se conduce dupi devizele:

- ,,in Jiecare plantd inJloritd, nestinsa sete de fru-mos palpitd..."- Schimbuea altora incepe cu schimbarea noas'

trd'.***

Urmare rezultatelor deosebite obtinute de

societatea pe care o manageizeazd, a obtinut in anul

2004 produclii deosebite la toate culturile practicate,

cu menliuni speciale in cultura rapitei, orzului 9i

griului de toamni.A lbst chemat personal (impreuni cu colegii

<lin alte judete) de primul ministru al Rominiei, la I

august 2004 inminlndu-i-se Diploma de onoare

pentru merite deosebite, obtinind locul I in judel la

SPONSORI PRINGIPALI -AI REVISTEI DE CULTURA

,,STEAUA DOBROGEI''

tT

S.C' VERITAS S'A' Telita

productia de rapi16 9i orz 9i locul lI la produclia

medie de griu.Socieutea Comercrara yERITAS S A Telila

ae la inninlare pinl in prezent nu a inchis pe

nierderi. Doar Profit!t''''"" i"'riu,ir,i ani S.c. VENTAS S.A. practicd 9i

ugri.uttu.a ""otogica,

tinand seama de cerinlele

europene.Societatea

,t!d .ht ii'n\ t. J.000 h.,'

are certificate ecologic o

suorafald de Peste 1700 ha'"-''-'-'rrin.iput.le culturi ecologice' cu rezullate

bune in ultimii doi ani, sunt grdul dur (pentru paste

Iirnoase), rapila 5i floarea soarelui'^-'^'"-"'i,t"ar"ti" rezultatd de la culturile men'tio-----

nate este liwati numai la exPort!

;bIicatla,AGRICULTURA OMAt'ltEi z- ;' ' :R

t 2012O.26 fiai 2005 Prezint6l' ii,'J; r,,,, r', C o t tr uc i u I ti V E R I Ll \ T i L t T t- r t'

O SOCIETATE AGRI(OTi -

CARE TACE PERTORMA}IITiu rool;ul DoBRoGEAH

204

1l0n.tuen,L..: ", ",,. I

ElrdrdIET-IE

IEl

STEAUA DOBROGEIeste editatl de

Funda{iileCASA SCOALELOR

qi

DANUBIAS TULCEA

SPONSORI

s.c. VERTTAS S.A. TELTTAing. Ion Dumitru R|TCO

***S.C. HARVIA S.R.L. TULCEA

ec. Ion VILCEA**rr

srNDrcATUr- iNvAlAnAANrUlurPREUNIVERSITAR TULCEA

preSedinte, prof Roma MIHAI

ISSN: 1223{880 IlFirit la S.C. HARt/lA S.R.L. Tuhaa

Sr. Tran&frrikr r. ,t0i tel:02/(y5tzt61

a Cu exceplia unor scurte citate in pres6, reproducerea textelot fireacordul scris al editorului, este intezisa gi se pedepsegte conrormlegislaliei in vigoare.

:-Aulorii igi asumd integral raspunderea mora16 gijuridic6 penku toaternrormat te cuprinse in texte, pentru opiniile gi atitudinile exprimate,precum gipentru orice acuzalle de insultA, calom;ie, plagia, aa, pirr,"r"

intelectuale-

a Textele kimise la redactie vor fi redactate cu mijloace nloderne.Data limit5 de primire a corespondentei: 1.1 ., 1.Vt, 1.|X.. t.Xll

it aretlra celoR TNTERESATT!aNicio persoane din colegiul redacfional nu este retribuite.

^-,_^,- .T:9.gtorii, cotaboratorii, memUrit ronOatort Ui .O"r."r,,pnmesc gratu cate trei exemplare din revista.aTextele nepublicate nu se restituie.aCalitatea de redaclor inceteaze, dac5 un membru al redactieiignore activitatea timp de un an-

.. acorespondenta se DrimeLrcear orto;;;;i;. ffi #;:,'iffi-oe

adresa seminarului Teotogic

^

Jtr h0rlltl0i nt. 10 Tol/fax, 0l4orsgr rgs

e mail: [email protected] *t,

STEAUA DOBROGEI

serie noue - 1999revrsta tnmestriala de culturS

Anul Vlll, nr. 3-4 (31-32)Anul lX. nr. 1-4 (33-36)

oc'ombrie 2006 - decembrie 2007

Colectivul de redaclie:

Redactor 9efConstantin BEJENARURedactor 9ef adjunctGica GICASecretar general de redactieMircea Marcel PETCU

Redactori:MihaiAlbotiAlexe AnesteGheorghe BeisanGheorghe BogorodeaGheorghe BucurI\,4arian DopceaCrcr Maria DraganCarol Feldman (lsrael)Nicolae Georgescu Tulcealoan GheorghiE$lelan Romeo GhiocNicolae lonitdRoma Mihailoana MannacheErnesto MihailescuElena NetcuSlelula PArAu

Stanrslav PopescuDorna Letia PostolacheNicolae RidulescuVirgil RitcoDumrtru Stanloan StralGheorghe gettanlon TutuneaOlimpiu Vtadimirov

Stefan Z5voiu

Tehnoredaclare: R. Caliman

Coperta l, lV:Tulcea" oragul inimilor noaske(foto: prof. Petru gobn)

Director:Mihai MARINACHE

Membra fondatori:Constantin BeienaruGicl cicaMihai MarinacheMircea petcu

Valenu Tudose

\

publicatie fondata in 1879Revista de culturi

lL:EraizJEri

t

Ion TutuneaStanislav Popescu

Ovidiu DunireanuSorin Rogca

Carol FeldmanDumitru Cerna ...

Gheorghe $eitan.

t

\tt

'I

:'*'

I

I

tt,f-''7.

*,..h

,,,,

It

i.: f,,*',Irth',,

E

,

,l

,ill . t:

I

'rr','i i,iIi.':

,.1

-' t, $tefan MihalceaValentin $erbuIvan Evseev

r_#''

r

,l r.

t

T

t

Olimpiu Vladimirov

$tefan Romeo Ghioc

Miron ScorobeteI

(

I

Victor llenrich Baumann

Gavrill Simion

Rlzvan Limona

I

i

,t II

I

dt Il

Documents

J,f · @ imaOine de^o rari fru-musele a lnvtent ne oferi cuv6ntul Sf. loan Guri de Aur, integrat in Utrenia din noaptea Pagtilor, capo- dopere a genlului oratoric prin puterea de