4
Nr. 58 Braşav, Luni-Marti 15 <28 Martie n. 1916 Anal LXXJf. } H+- Abonmneatiri : pentru àastro-Ungaria pe un an 24 cer.; pe Va an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor., pentru România şi streinőtate pe un an 40 lei; pe Va an 20 lei. ZIAR POLITIC NAŢIONAL Apare seara,, In fiecare zi de lucru. Redacţia şi admiaieiraiţia: Strada PraotitM ü& Ü. Inseratele se primesc la administraţie. Prefiri după tarif şl InvSMi Manuscrisele nu se înapoiază. TELEFON Nr. 0 dare la loc. In toate ţările europene s ’a pns în discuţie chestiunea dării a- supra beneficiilor de războiu. Ia multe din ţările beligerante aceasta dare s’a şi aplicat cbţinându-89 cele mai bune rezultate. Războiul o înainte de toate o taină pentru o viaţă economică, iar statelor le impune obligaţiuni de multe ori peşte puterea resurselor lor financiare. Dar în această operă de ruină şi distrugere generală, o mică minoritate avantajată de anu- mite condiţiuni speciale, reuşeşte să realizeze beneficii extraordinare ! şi aceste beneficii, rezultate tocmai ! din împrejurările răsboiului, trebue să fie impuse la contribuţie pentru I ^urarea sarcinelcr statului. Aceasta dare este dictată de cel mai ele- mentar simţ de echitate socială. Diferitele ţări beligerante au procedat la stabilirea acestui im- posit după concepţii deosebite. In Franţa de pildă, unde investigaţiu- nile agenţilor fiscali sunt atât d râu privite, se preferă o urcare enormă taxelor de patentă. Ia Anglia această dare a atins cifra de 50 la sută. In Germania s’a mers atât de departe cu aplicaţiunea acestui im- posit, încât chiar donaţiunile tăcute din beneficiile răsboiului peutni a se înlătura aplicaţia taxelor, vor suporta totuşi aceasta dare. Fapt e, această dare a fost stabilită in toate ţăriie belige- rante, unde pentru nşurarea sarci- nelor şi sacrificiilor impuse de răs- boi, a fost nevoe să se recurgă la o asemenea riguroasă măsură fi- nanciară. Desigur, că darea asupra be- neficiilor de răsboi, absolut echita- bilă în esenţa ei, va fi introdusă în cfele din urmă chiar şi în ţările rentre, unde s’au resimţit efectele marelui conflict european, dm cauza excepţionalelor preparative militare şi a furniturilor impune de împrejurări. Când imensa majoritate a ce- tăţenilor suportă toate restricţiunile şi e chemată a face toate jertfele, când statul e obligat a-şi epuiza toate resursele în opera de pregă- tire militară şi de salvgardare a intereselor naţionale, nici o dare nu poate fi mai echitabilă, mai justificată şi mai utilă decât aceea, care ar lovi beneficiile realizate tocmai de pe urma împrejurărilor grele prin care trece Europa. Spionajul rus în Bulgaria. Din Sofia se anunţă: Ziarul »Cambana« publică urmă' toarela în legătură cu procesul spiona- jului rusesc, care se desbate acum la Sofia: „Procesul spionilor ruşi atrage atenţia generală. Desvăluirile sen- zaţionale cari s’au făcut încă din prima zi a procesului au găsit un eciu puternic. De mult am afirmat câ rusofi- lizmul nostru nu e decât o preju- decată politică şi nu o convingere. Căci niciodată o convingere de orice fel n’ar putea duce la uitarea din partea intelectualilor noştri că sunt înainte de toat9 bulgari şi deci ei. nu trebae devină o arma în mâinile altora. »Nu pentru bani, sau din alte scopuri materialo făceam spionaj, ci din dragoste pentru ruşi*,—au de- clarat unii dintre inealpaţ’... O asemenea dragoste dacă ar exista cu adevărat ar ii criminală Spionajul făcut din dragoste pentru ruşi e o crimă faţă de patrie. Politica rusă de acaparare în peninsula balcanică în totdeauna s’a servit de cumpărarea de conştiinţe şi de spionaj. Procesul de azi ri- dică abia un colţişor din perdeaua în dosul căreia se ascund mijloacele şi sisteme’e scârboase, de cari s’au servit Ruşii în politica lor balca- nică,..* Semne de pace apro- piată« Presa engleză vede în scăderea repede a cursului la va- lorile întreprinderilor pentrn fabri- caţiunea de material de război americane, semne prevestitoare a unei păci apropiate. Până acum acţiile acestor întreprinderi erau foarte căutate şi foarte urcate îu curs. Zilele din urmă însă s’a pro- dus o derută In cursul acestor e fecte la bursa din Newyork, ceeace ar însemna, câ fabricile de arme şi muniţiuni nu mai primesc co- mande din partea statelor an- tantiste. jGrecia şi România. Ziarul guvernamental »Ensbros«, din Atena, scrie următoarele: „Unele cercuri pretind, că Gre- cia şi a idcntificat ^oarta cu aceea a României şi că va lua deciziuni comune cu aceasta. Dar pericolele ce ameninţă cele două popoare sunt oare aceleaşi şi interesele lor au vre-un raport? Grecia, luând un an- gajament ţaţă de România, n’ar ajunge oare într’o situaţie pericu- loasă ? La începui se credea, că Ro- mânia şi Italia vor părăsi neutrali- tatea în acelaşi timp, dar aceasta nu s’a întâmplat, România şi a re- zervat dreptul, ca să nu părăsească neutral tatea, decât în momentul ce i se părea oportun. Şi ac st mo- ment n’a sosit încă pentru dânsa Dacă cxiită actualmente un ra- port între România şi Grecia, a- cesta consistă în dificultăţile prin care trec astăzi cele două state şi cari le obligă să urmărească cu o vigilenţa specială evoluţia eveni- mentelor. In Bucureşti, ca şi îu Atena, nu se pot lua deciziuni fără apel în momentul de faţă*. In chestia sistării ziarelor româneşti dala Arad. Respingerea cererii de a se continua apariţia ziarului săptămânal „Po- porul Român», — «Pester Llyod» despre «sistarea «Românului.» Ca posta de azi am primit dela d-1 Constantin Savu, red ctornl resp. al „Româ- nului“ şi al „Poporului Român** o scrisoare, In care ne oomunică latre altele: Joi am primit decisul primarului oraşului Arad, relativ la cererea ce am adresat o dea se lua la cunoştinţă continuarea reapariţiei ziarului politic săptămânal <P j potul Rimâi*. In decisul său primarul oraşului spune: Resping cererea d-v. şi a soţilor d-v anunţâodu-mi continuarea a- pariţiei ziarului politic săptămânal «Poporul Român», deoarece reapa- riţia acestuia nu oferă garanţa că ziarul nu va urma aceiaşi direcţiune politică pentru care ministrul reg. ung. de interne prin decisul său de sub nrul 32 858/1916 a oprit apariţia ziarului Românul.“ * Deodată cu comunicarea făcută de primarul oraşului Arad a apărut în »Pester Lloyd“ un comunicat mai lung, inspirat din loc compe- tent, cu privire la sistarea apariţiei ziarului „Românul“, în care, pole- mizând cu unele ziare bucureştene, cari au comentat în mod tendenţios măsura ministrului reg. ung. de in- terne, se fac între altele următoa- rele constatări: «Din întâmplare suntem în mă« sură să cunoaştem cxicfc toată chestia şi putem dar da unele orientări. Întâi însă ţinem să observăm nu- mai in treacăt, că aceste măsuri de suspendare provizorîcă, a foilor cari lo- vesc în interesele superioare ale răsboiu- lui — s-au aplicat şi în Germania, ba în măsură raaî m ire chiar şi în statele Enteotei, Aşa că cela ca>i drept în sta- tele rcester, poite fi drept în aceleaşi condiţiuni şi în Ungaria. Dar suspen- darea « Românului» nu stă in nici o le gă<ură cu atitudinea partidului naţional român. De ia început, cenzura s’a ma- nifestat f-{u de celelalte ziare ur gureşfcî, şi dacă n’a putut să publice «Românul» tot ce a Volt, — «poi va trebui să re- cunoască în mod leal rtferindu-se la numeroasele p*>te albe din ■ziarele ma- ghiare — că şi colegii lor maghiari s°au aflat şl se află exact în aceiaş si- tuaţie. Şi conducătorii partidului naţional român ştiu foarte bine, că suspendarea »Românului« — nu are nimic de a face cu atitudinea partidului lor, ba mai mult, că guvernul ungar nici tfa avut intenţia ca prin suspendarea >Românu- lui* s i lovească în partid sau să împe- dlce contactul prin presă a conducătorilor cu membrii partidului. — Doar li stau la dispoziţie acestui partid, şi după sus- pendarea »Românului« mai multe alte ziare, de cari se poate servi în deplină voie (ca: »Drapelul« din Lugoj, »Gazeta Transilvaniei« din Braşov, »Telegraful Român« di i Sibi u), cari în mod avan» tagios se deosebesc da »Românul« prin faptul că s’«u conformat ca şl celelalte ziare ungare, ce sta a sub cenzură — situaţiei de război — nepublicând nici un cuvânt, care să fie în contrazicere cu interesele superioare ale portărei războiului, din partea monarhiei austro- ungare, ş! mai ales a patriei ungare. »Românul« a crezut că-şi poate permite mai mult. Şi a făcut-o fără să ia în considerare repetatele avertis- mente serioase, până ce autorităţile 8\;.u văzut silite la urmă, să facă uz de mij- locul cel mai extrem, suspendând ziarul«. Comisarii consistoriali. Alegerile de depilaţi la Con* greşul naţional bisericesc se încep pentru arhidieceza transilvană, Joia viitoare în 17(30 Martie a- c. prin întrunirea colegiilor electorale preo- ţeşti, în cari se vor alege depu- tăţii din cler. Duminecă în 20 Mattîe st. v . (2 Aprilie n.) a. c. vor alege singuraticele sinoade parohiale electorale pe deputaţii mireni, iar s crutiniul acestora din urmă se va face Duminecă, în 27 Martie st. v. (9 Aprilie) a. c. Colegiile electorale preoţeşti precum şi scrutiniile alegerilor mi- reneşti vor fi conduse de comisari consistoriali esmişi din partea ve* nerabilului Consistor arhidiecezan din Sibiiu Arălându se un interes deo- sebit faţă de aceste alegeri şt fiind foarte importantă funcţia co- misarilor consistoriali, credem că facem cetitorilor noştri un bun ser- viciu, dacă le aducem la fcunoştin(A cine sunt de astâdată^ comisarii consistoriali. * Conspectul comisarilor reni* o riali pentru alegerile ;“de deputaţi preo- ţeşti, respective pentru g crutiniul ale- gerilor da deputaţi mireni la congresul naţfoaal-b sericesc: A. Pentru alegerile preofimel: Sibiiu-Cetate (Cercurile Sibiiu şi Silişte) Dr. Easebiu R. Roşea, aihi- maadrit în Sibiiu. Albă lalta (Cerc. Seb?ş şl A>ba- Iulfa) Aicolaa Ivan, protopresbiter, a- sesor consistorial la Sibiiu. Deva {Circ. De ?a şi H*ţeg) Lazar Triteanu, asesor consistorial în Sib iu. llia (Cerc. lila şi Gsoaglu) Dr. Ioan Dobre, protopresbiter în Deve. Abrud (Cerc. Zarand şi Câţnpeai) Vasiliu Dimianu, protopresbiter în Brad. Cluş (Cerc. Turda şi Cîus) Talia Roşescu, protopresbiter în Ciuş. Deş (Cerc. Sol&oe şi B striţa) Teodor Herman, protopresbiter îa Deş, Mediaş (Cerc. Târnava şl Sighi- şoara) Demetriu Moldovanu, proto- presbiter în Sighişoara. Braşov (Cerc. Trelscaune şi Braşov) Dr. Vasile S.Jtu, protopresbiter în Braşov. Făgărcş (C3rc. Bran şi Făgăraş) Nlcolee Bcrzea, protopresbiter, asesor consistorial, îa Făgăraş. B. Pentru scrutiniile mlenilor. Sibiiu (L< c d central de crutiniu: Sibliu-Ce‘a>«) Pantaleon Lacuţa, răpit, e. şi r. în penz. asesor t onslst. în Sibiiu. Directorul Yirgil Oniţiu. — Sufletul şi activitatea lui — de Dr. Iosif Blaga. — (Urmare.) — Ţinea socoteală de toate trebuin- ? tele şi condiţiile de progres al şcoa- lelor. Îmbrăţişa cu pasiune tot ce era chemat a îmbunătăţi învăţământul şi i peste tot starea elevilor, atât ca suflet cât şi ca trup. Sprijinea cu căldură excursiile şcolare. Vede în ele „un pos- tulat modern pedagogic“. „Prin ele scoatem,—zice el în dis- cursul de încheiere al anului şcolar 1914/15,—pe tinerii noştri elevi dintre cei patru păreţi ai şcoatei şi din cao- sul de litere tipărite ale manualelor şco- lare. Prin ele îi facem să cunoască re- giunea locului lor natal, regiunile înve- cinate, alte sate, alte oraşe, alţi oameni, : alte formaţiuni geografice, alte monu- ; mente istorice etc, iar mai departe: alte ţâri, alte legi, alte obiceiuri, altă viaţă, - alte limbi. Serviciul adus educaţiunii - prin astfel de excursiuni şi de călătorii este imens şi nu se poate înlocui pe i nici o altă cale şi prin nici un alt I mijloc1). : încă dela 1900 îşi ridică mereu *) Anuarul XLII. pag. 7. glasul pentru înfiinţarea unui internat pentru şcoalele noastre. In discursul său dela încheierea anului 1900/1 numeşte „lipsa acestui internat o rană deschisă a şcoalelor noastre şi susţine că o pro- blemă mai mare şi mai măreaţă—decât crearea internatului mare,—şcoalele noa- stre nu au de realizat,,8) Cine nu ştie, cu câtă stăruinţă pă- rintească nu îngrijia el până ş\ de re- creaţia binefăcătoare şi de condiţiile hi- gienice ale elevilor şi cu câtă mulţumire urmăria şi îndeletnicirile de sport ale elevilor. Iată ce vederi are de ex. în chestia aceasta : „Sporturile în general angajază la o armonică şi plăcută cooperare sufle- tul şi trupul şi produc în om o plăcere senină, o mărire a energiei de viaţă, un echilibru sănătos între forţele sufleteşti şi trupeşti, o înviorare sufletească, o potenţare a conştienţii de sine şi a sim- ţului de onoare şi de demnitate şi mai cu samă o fortificare fizică; ele ne fac corpul uşor, elastic şi supus la orice po- runcă, ce-i vine dela suflet. Pe lângă aceste preţioase foloase, cele mai multe sporturi’ contribue la desvoltarea sentimentului social în noi, a simţului de disciplină în împreună lucrare socială3). ^Anuarul XXXIX pag 11 Disour^al dela încheierea anului şco- lar 1916/14. Anuarul LI pag. LVI. Dacă i se părea că realizarea ide- | ilor sale şi îndeplinirea postulatelor şcolare depind dela factori, pe lângă cari putea întreveni, direct sau indirect, nu cruţa nici o osteneală pentru de-a-i convinge şi câştiga în folosul proble- melor şcolare, dacă însă era nevoe de propagandă pe alte căi, stăruia prin discursuri ori prin articole publicate în ziare. In preocupaţiile’sale de conducător şi îndrumător al instrucţiei şi al edu- caţiei în şcoalele noastre’ simte nevoie „să urmăriască cu pricepere şi cu luare aminte şi felul de a fi şi de a munci al conducătorilor intelectuali ai popo- rului nostru. Şi când viaţa publică, con- tinuă, în discursul de încheiere al anu- lui şcolar 19 0/11, ar scoate la iveală note generale supărătoare în vre-o pri - vinţă în felul de a fi şi de a se valora al clasei intelectuale, ’diriguitorii şcoa- lelor medii să-şi pună întrebarea : oare nu noi, şcoalele, cari le-am pus temelia culturii lor de minte şi de inimă pur- tăm vina? La tot cazul trebue să ne întrebăm: Oare nu ne este cu putinţă corecturile indispenzabîle pentru viitor? Adecă să facem tot ce ne stă în pu- tinţă, ca la generaţiile, ce de aici înainte vor urma, să se curme relele, ce se a- rată în viaţa intelectualilor de azi“4)* *) Anucral L pag. 17 şi 18. In felul acesta în toate discursurile Iui dela încheierea anilor şcolari se cu- prind idei şi îndemnuri şi se ridică di- ferite chestiuni de probleme şcolare. Aşa-şi ştia Oniţiu împlini datoriile sale de’ director al şcoalelor noastre. Şi împlinirea datoriilor Impuse de chemarea sa îi devenise o trebuinţă biologică şi de aceea şi o plăcere, o adevărată sa- tisfacţie sufletească. El era perfect iden- tificat sufleteşte cu chemarea sa; se gân- dia, simţia, voia, se bucura şi se în- trista una cu chemarea sa. De aceea ideile lui nici nu vor dispărea, ci au să nutrească şi întăriascâ duhul, de care ne spune el, câ l-am moştenit din trecut, şi are să se perpetueze necontenit în conducerea şcoalelor noastre. Din ce a adaos el la edificiul intelectual şi moral al şcoalelor noastre nu e nimic de dărâ- mat, ci de păstrat, ca o putere pentru viitor. De idei si sentimente legate abso- lut tot numai de chemarea sa de director era condus şi în raportul său cu profe- sorii, — tot ’pedagogul cu tact. Cunoştea, şi înţelegea, psiologia şi calităţile pro- fesorilor. Ii aprecia în măsura, în care vedea în ei râvna şi simţul de datorie pentru chemarea lor. Simpatiza în un mod puternic cu cei buni. Deseori se întâmplă, că superiorul urăşte pe cei in- . teligenţi şi harnici de sub el. Directorul J Oniţiu se* bucura din suflet de asemenea | profesori şi se mândria cu ei» — carac- teristica spiritului distins, şi a celui fă- cut să fie conducător. Cât de fericit se simţia, când da de un profesor tânăr, în care vedea pe adevăratul om de şcoală! Se ştie cât de mult iubia, din cauza a- ceasta, pe colegul Micula, şi cât de mult s’a amărât, — plângea cu lacrămi, — când a auzit de moartea lui. II iubea, fiind - că-i cunoscuse valoarea lui de profesof şi l’a deplâns, pentrucă simţia real per- ierea mare a şcoalelor noastre. Tot Ce lucra în raportul său cu profesorii, îm- părţind lecţiile, dându-le însărcinări spe- ciale, ş. a.,’se baza pe simţul de datorie, ce purta în inima sa faţă cu şcoala, pe convingerea, că serveşte interesele şco- lare, şi pe credinţa câ măreşte râvna îti profesori, pentru îndeplinirea datoriei lor. Această atitudine a lui, bazată pe calităţi superioare de conducător, i-a şi asigurat autoritatea mare în faţa profe- sorilor şi deplina încredere, a acestora» Şi aprecia’foarte mult această încredere. A- vând această autoritate şi încredere, şi-a şi putut validita principiile şi ideile sale» Aşa a putut realiza opere atât de mari, cari vor rămânea ca tot atâtea monumente a valorii sale de director a şcoalelor noastre. A înbunătăţit învăţământul, â regulat peste tot viaţa şcolară, stabilind plan de învăţământ pentru toate studiile şi compunând regulamente; a creat mij* loace pentru tipărire de manuale, inte*

jGrecia şi România.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70235/1/BCUCLUJ_FP_P253… · Abonmneatiri : pentru àastro-Ungaria pe un an 24 cer.; pe Va an 12 cor.; pe 3 luni 6 cor.,

  • Upload
    others

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • Nr. 58 Braşav, Luni-Marti 15

  • Pagina 2 G A Z E T A T R AN S I V L A N I K I .

    Sâllşte (Silişte) Dr. Nieoîae Ca- Uf a?, aiedic SăHşte.

    Sebeş (Sebeş) Ioan de Predat fiscal constaîor'ul, S'btiu.

    Alba-lai ia (A ba-lulia) Ioachim Fu- lea, advocat, Alb*-IuMa.

    Deva (Deva) Aurel Vlad. advocat, Or&ştie,

    Haţeg (Hiţeg) Dr. Lucian Boccea, advocat, S btiu.

    IVa (Na) Dr. Ştefan R^zvan, advocat, liia.

    Geoagia (Hondoi) Dr, Petru Groza, advocat, Deva

    Zar and (Brad) Dr. Ioan Papp, advocat. Brad.

    Câmpeni (Oâmp*n) Dr. Zosim Chlrtop, alvosat, Câmpeni.

    Turda (Turd ) Dumitra Valea, di>*.de baQcâ Sif'iiu.

    Ciaş (O* ş) D . Pavel Roşea, prof. aemio., S b iu

    Solnoc (Deş) Dr. Gavriil Bvzura advoca , Des.

    Bistnţa (Galat) Dr. Vostiiu Pahone. advo at, B »ttr ţ%.

    Târnava (Med»a$) Dr. Dumitru Pop advoca*, Med a$.

    Sighişoara (S gişoar») Dr. Nico-au Vece/dea, *iJv, c t, Braşov.

    Trei sau ne ( ' e >>sî-‘-z*jnt-G5fgy) Ioan Lenger, «dvooar, Braşov.

    B n ţ'V (Braşov) Dr. losif Blaga. dir. gim

  • «ï . 6 8 - i r e . Pagina 8O â 7. 8 T À T R A N 8 I L V A N 11 î.

    "Adresăm familiei întristate «ncere condolenţe.

    — x —Manuscriptele răm ase după d e

    tun ta regină El sab e ta a RomânieiDin Husure^t' ss anunţi:

    — La secţia Il-a a Tribunalulu i Ilfov, s’a Înregistrat pe lângă testamen tul cunoscut a! Reginei Eiisabeta o nouă scrisoare olografă prin care C*rmeD-Sy!vA h-'»târăşte asupra manuscriselor de tot felul rimase după încetarea ei d n viată. Scrisoarea, datată din Curtea de Argeş, este adresată d-luf Al. Tz’gara-Samurcaş şi are ur- mStorul cuprins:

    „Doresc oa toate manuscrisele, ce se vor găsi după încetarea mea din viaţă, să fie pred Ue domnului Tzigara-Samurcaş cu facultatea de b dispune liber de ele. Dacă aşi fi atinsă de vre o boală, care să mă iacă Incapabilă de a lucra, această dispoziţie să se îndeplinească îndată.

    După dispoziţiunile mele verbale domnul Tzigara ştie precis cam are să dispună de hârtiile mele.

    9 (22) Iulie 1915. (ss) M isa- beta* Carmen Sylva.

    —x—Distincţii. Ni se scrie: D-l Basil

    Hossora locotenent în regimentul Nr.51 fost acum de curând din nou de- corat cu lauda prea îoa'tă (Slgnum taudle) tn argint. Prima decoraţie a foit tot »Slgnum laudfs«, dar îo bronz.

    Crucea pentru merite militare cl III 1 ra decoraţia de răsbolu s’a conferit aijorulul Titus Cernăuţlan dela r ag .85

    Cu lauda pre^ îoa’tâ — Slgnum laudis — a fost din nou distins loco- lenentul Virgil Cernea din reg 37.

    Cu lauda prea înaltă — Signum Itudis — au fost distinşi căpitanul kleriu Smeu, sublocotenentul Basiliu

    [ Hoisu din reg 35 de art. şi sublocotenenţii 1. r. Aurel Mureşan dela comp. de eapeuri 5/5, şi Cornel Lazar deia reg 1. de telegrafe.

    Crucea de cur pentru merite cu coroana pe funta medaliei de vitejie h ernferit medicului de regiment M qn Qerguţia.

    —X —Un proces câştigat de urbaria-

    H?tii români. La Curia din Buiapesta -icrle >F. P. R,c — a\» desbătut Joi un Interesant proces al urbarlaliş- Iilor români din comuna Româneşti din rercul Făgetului, contra proprietarului agrar de acolo, Koloman FabrI. După o pledoarie convingătoare a «d- voutuui român din Timişoara, d. dr. Po&psliu Cioban, Curia a dat câştig de

    [auiî urbarialiţtilor români — cari luttelintră in pos; alunea iz’azului de 100 jugere.

    ~~x—Români şi Românce distinse de

    Crucea Roşie. Medalia de onoare cl. il «Crucii R< şii pe iunta distincţiei de riibo! s’a conferit medicului Dr. Con- motJn Pop zu Caransebeş. Medalia de argint a Crucii R >şii pe fuata distincţiei de război; D-nei C. Zu'ac Vas'ova, D-îui Dr. Corn* 1 Patrie Bocşa mont. D nei U’olaZavoian Caransebeş, D-neîor Alma

    i Dr. I Pop, Luisa D. Raţiu, Elena Dr. G. Dobrin, Sofia Ccbili.ş din Lugoj, Mor Liviu Jonaş u, loan Boroş din Lugoj, D-uei Ana G. Anca Oraviţa

    i #out. şi D-lor Dr. Vaier Laslo şl Ge- orge Crenisn Bocşa.

    ! ---X---Advocat nou. D l Dr. Dionisie

    Pop oe face cunoscut, că şi-a deschis nneeiaria advocaţială în Cluj (Socekay- Kr Nr. 9, lângă calea cea mică.)

    —x—Împotriva uzurarilor cu cereale

    Ib Germania s’au înăsprit pedepsele, atfel, că cei ce nu s? ţin de preţurile mulmale fixate, vor fi pedepsiţi cu nuna duplă a profitului realizat prin nuri.

    •* x -Regele Albert refuză coroana

    Franţei. Ziarul Belg eniior refugiaţi »La Belgique indépendante« anunţă din sursă ibsolut sigură că regele Albert a priait în modesta sa reşedinţă din La Pincé pa un deputat al partidului repliat d n Franţa, care venise să ofere ffgelul Belgiei Co’oan* Franţei, Deputatul a desvoltat un întreg plan în faţa laveranu ul Be’glei asupra unire! celor teul ţări şi î-a cerut voie regelui Allât s& înceapă propaganda tn această Hrwţie. Regele Albert însă n’a primit propunere?. A răspuns că el nu poate âie devotezi de cât patriei sale belgiene şi nu poate aproba o intrigă, care i’ir îndrepta împotriva repubifeei fran* tur.

    —x—Mersul tranvaiului Primim spre

    publicare următorul comunicat:începând cu 28 Martie n. a. c. în

    a»BUÎ tranwiîyelor edat în 1 Mai 1914 |1 modificat prin pubiicaţiunea noastră

    din 17 Ootomvrle 1914, se mai fac încă următoarele modificări: Intre Bartolomeu- Piaţâ vor comunica din nou tranvrayuriie Nr. 112 şi 38 precum şi un nou tran - wsy, NG»z.< 3440 c. 10 fD*1 loan Peieu, fabri

    cant, B ra ş o v ........................ 500 c.La olaltă.................. .... 3940 c 10 f

    Pentru sărmanii soldaţi români, cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut

    lumina ochilor".Transp. din n-rui55 al »Gaz« 13976 c. 21 f .

    Dca Măriţi P. Drăgoşsoţie de preot tpjudf».

    din Sân-10

    Dela soţiile soldaţilorduşi ia războiu Sân tej ude.

    din comuna30

    D-I Mátéin Grecu înv.penz şi soţia Pojorta.

    Maria din10

    laolaltă 14026 c. 21 f

    Bibliografie.€lSonaţi n$ayini JCUzvazeu!

    escelenta revistă literară, cultura 18, muzicală, ilustrată deia Arad, redactată de cei mai distinşi scriitori ai noştri de diocoace.

    A apărut n-rui prim cu un conţinut bogat şi variat, fotografii! numeroase, poezii de Andreiu Bârseanu, A. Cotruş, articole de A'. Ciura, I. Agâr- bfceanu, dr. Ion Lup*ş dr. Ion Matelu, Petronfus, Euphraste, Mihaiu Gaşpar, Petronius, G»vr. Todîea I. Broşu ş. desemnuri-simboaie da Ai. S. lorga.

    Pagini Literare apar în Arad, Strada Zrinyl I/a. Abonament arual 20 cor., jumătate de an 10 cor. Pe mal puţine luni nu se poate a bon?.

    Răspândiţi pretutindeni escelenta revistă dela Arad, Pagini Literarei...

    Proprietar *Tip, A. Mura?! am* ; B ranşai & Comp

    Rodacter responsabili inas Lacas

    Provocare.De a preda haine promise de voie

    bună pentru trebuinţele oastei, haine vechi, lână, zdranţe, strae şi ţoale precum şi obiecte de gumi şi de cauciuc de to t soiul.

    Adunarea la un loc — precum o ordinase comitetul internaţional pentru îngrijirea de cei din războiu — a hainelor donato de bună voie pentru trebuinţele armatei şi anume adunarea de haine vechi, lâna, zdrenţe, strae şi toate precum şi to t soiu de obiecte de gumi şi de cauciuc — se va efectul în 30 Martie 1916, aşa că pe stradele oraşului vor umbla mai multe care do colectare, cari obiectele menite spre acest scop le adne şi le adună în mai multe locuri anume designate pentru colectare.

    Apropierea fiecărui car se sig- nalizează priotr’un henii dat cu trompeta sau cu un corn.

    Adresăm deci poporaţiunii u rgenta rugare a pune ia cale, până la ziua susnumită, scotocirea podurilor, a pivniţelor magazieelor etc. după asemenea lucruri sau obiecte şi ale puce la oparte, per.truca să poată ti predate îndată.

    Trimiterea copiilor dela şcoală prin casele cetăţenilor în ziua de 29 Martie 1916 n’are alt scop decât ca să aducă aminte eetăţe- nimii încă odată de patrioticul scop al acestei colecte de obiecte, pentrucă şi oraşul nostru să se poată presenta cu bun resultat înaintea publicului.

    Braşov, în 24 Martie 1916. |1—1 Magistratul orăşenesc, j

    Ariesana.m

    C O N V O C A R E .Domnii acţionari ai institutului de credit şieaonomii „A R I E Ş A N A“, societate pe acţiuni,

    se învită conform § lui 17 al statuteler societăţii la

    a XXIX-a adunare generală ordinară,ce se va ţinea în Turda, la 29 Aprilie 1916, la 10 ore a. m,. în localitatea institutului cu urm ătoarea ordine de zi:

    1. Constituirea adnnării şi alegerea a 3 acţionari, pentru verificarea procesului verbal al adunării generale.

    2. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghere despre rezultatul anului de gestiune espirat.

    3. Desbaterea asupra conturilor bilanţului şi asupra împărţirii profitului realizat.4. Darea absolutorului direcţiunii şi comitetului de supraveghere pe anul de gestinne esphat. 6. Statorirea salarelor, pentru membrii din direcţiune şi comitetul de supraveghere, pentru

    anul 1916.6. întregirea direcţiunii şi sorţirea a 3 membrii conform § lui 82 din statute (sorţirea IV).7. Fixarea marcelor de prezenţă pe anul curent.8. Eventuale propuneri în cadrul statutelor.Domnii acţionari, cari doresc a participă ia adunare în persoană ori prin plenipotenţiaţi, con

    form §-lni 19 din statutele societăţii, sunt rugaţi a-şi depune acţiiie şi eventuale documente de pienipi- tenţa la cassa institutului, cel mult până In 28 Aprilie 1916, la 12 ore a. in.

    Acţiiie se pot depune şi la institutele membre, la „Solidaritatea“.lotru cât la data de sus nu s’ar prezentă acţionari In număr îndestulilor pentru a pntea aduce

    concluse valide, se convoacă o nouă adunare pe 5 Maiu 1916 la 10 ore. când apoi se vi r lua deoisitmi fără considerare la numărul acţionarilor.

    Turda, la 18 Martie 1916.D IR E C Ţ IU N E A .

    Active Contul BiJant_______________ ______ a PasiveCassa în număr ar . . . 45402*36 Giro conto Bpesta . . . 1495*27 Girc-conto filiala Cluj . . 3318T7 Bon la cassa de păstr post 3936*60 54152*42E s c o m p t ........................... 284787*68Escompt hipoteaar . . . 400536*— 685323*68

    C a p i t a l ................................ 300.000*—Fond de rezervă . . . 14506109 F’ond speţ. de rezervă . . 6512 44 Fond de pensiuni . . . 36433*70 Fond pt. ajut ucen. mes. 1467*80 Fond „Simion Pop* . . 437*70 189912*78

    Obligaţii intabulate . . 422982 —Obligaţii caventate . . . 2619— 425601*— Cont-curent şi bonuri la

    diforite bănci . . . . 312773*45 Casele institutului . . . 126200*—Beai.taţi de vânzare . . 5135*92A m o r t i s a ţ i ...................... 1300*— 130085 92E f e c t e ................................ 122599*50Interese restante la !m^

    prum. hipotecar . . . 11772TO Interese de reescompt an

    ticipate ........................... 78*38

    Depuneri spre fiuctificare 1141890*92R e e s c o m p t ...................... 23475*—împrumut pe casele proprii 40027 82 Dividende neridicate . . 1443*— Diverşi creditori . . . 7991*90 Interese antioipate pr 1916 15051 82 Piofit curat . . . . . 22543*26

    1742336*451742330 46

    s p e s e Contul Profit si Perderi ven iteInterese de depuneri . . 60399*91 ( Interese şi provisiuni . . 117307 15

    „ fond de rezervă. . 5534*64 Interese de cont-curent . 810816„ f:>nd speţ. de rezervă 239 74 Chirie după birou. . . 2500*—„ fond de penziuni . 1444 84 Venite după realităţi. . 7679*77 10179*77„ la împrumut proprii 2314*46 Interese de efecte. . . 439003„ de reescompt. . . 9932 78„ de lombard . . . 853*51 80719*88

    Spese: s a la r e ...................... 10573*23remuneraţii . . . . 2536 54relut de cvartir. . . 1200 —spese de birou şi porto 3180 02 17489 79

    Dare: după interese de dep. 6039*99directă şi comunală 1014205 16182 04

    Maree de presenţă . . . 160*—Amortizări din pretensiuni 890*23

    „ „ din realităţi 1300-—„ mobiliar descris total 700*— 289023

    Profit curat........................... 22543*26

    139985 20 139985 20

    Turda, la 31 Decemvrie 1915.Dr. George Popescu m, p. Alexandru Gaia m p. Peotia contabilitate: Victoria Mesaroşiu ra. p.

    director eşec. şi membru în direcţiune.

    Direcţiunea:Dr. Vasile Suciu m. p. loan Mészáros m p. Josif G stin m. p. S m o i l Poraţiu m. p. *

    prezident. ▼. pres'dent, ^

    Pap Gergely m. p. Joan Bucur m. p. Emil Cormoş Alexandres u m. p. M anns Elekes m p. Dr. Juliu Popescu m. p. loan Tarasi m. p.

    8-a examinat şi aflat în consonanţă cu cărţile purtite în regulă.Turda, la 18 Martie 1916.

    Comitetul de ieviziune:Gavril Pop m p. Josif L issai m. p. Bölöni István w p. Coman Şogan m p. Ignat Borza m. p

    President.

  • £**9ftR* 4 » A % K T a T « A K g s r_. V a a IJg Nr c 8 — 1910

    FONDATĂ IN 1888.„ m§ m W M M M 68 li *®fm *s f A,FONDATA ÎN 1888

    n F O . i l H ||I I ! ■ w I n ■ ■ w

    i

    KBMWBisfa«w3BMfc'BţHwraEîşsse««iSB̂aK̂»wiw.EwwaB̂WMEO «̂ att^a^^sasaca: im i'i1 iiin'imiiinimiiiiii m '«imn i*roiraaw»«!giiiv«r.i«^

    Braşow, S f r . Prundului ilr. ÎSAcest stabiliment este prorăzat cu cele mal nonă mijloace tehnice şl asortat ca tot faini de caractere de litere

    nonă, din cele mai moderne, în casele proprii, este pus î i poziţiane de a putea executa orice comandă cu promptitudine

    şi acnrateţă precum:

    D I V E R S E A N U N Ţ U R I .

    Registre şi imprimate'

    Cărţi de ştiin ţă,1| p en tru toate speciile de serviciuri. Programe elegante.

    Literatură şi didactice. 1 —

    S T A T U T ETarife eomereiale. &bi(ctc 9c visitiă

    ă A A 1 U 1 J b .I industriale de hoteluri şi restaurante.

    diferite formate.

    Foi periodice. 1 C O M P T U R I , c & ite te 9 c lo g o d n ă ş i n u n t ă— ADRESE, CIRCULARE, — —

    IM FEIM fI M f lif lS I , 1 SC R ISO R I, COVERTE, B i l e t e d e imormântâriI P R E Ţ U R I C U R EN TE, Ş I

    Comenzile eventuale se primesc îa biroul tipografiei, S r a ş o v , S t r a d a , l l P x n n d n l n i 3^Tr. 1 5 -

    C o r n e n z l l e d i n . a f a r a , r n g r a r n a, ©@ a d r e s a t i p o g r a f i e i

    r l F% p il% J k m O " :

    D IL ÎS lţ?.l isc COMP. BRAŞOV

    timm&iă&v-Siimmm.

    ™ ‘f 'm tA 'm a , •>