44
JOGURI DB GOMUE3SGARts rchid aun \" si larutr 3aute Sunt jocuri ce lncearc5. si stimuleze comunicarea intre participanti -:rtdresc crearea unui proces de comunicare poliplanic in grupul in care, -=guld, se stabilesc nigte roluri fixe. Aceste jocuri tind sa creeze un mediu favorabil ascultdrii active si I -:runicdrii verbale, iar pe de alta parte, sd stimuleze comunicarea nonverbalA -:ipresii, gesturi, contact fizic, priviri etc.), pentru a initia noi moduri de - nunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spaliu cu noi canale de expre- =-: a sentimentelor s.i a relatiilor in grup. Jocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al : :loagterii anterioare si a relatiei cu mediul. Dinamica acestora, cit si a comu- :-:arii in general, este diversS" gi totugi, realizarea jocurilor in diferite :-:'mente poate aduce multe experienle noi grupului. Evaluarea este interesanti pentru realizarea in perechi sau in subgrupe, .:ti qi pentru intreg grupul. Ea nu consti in evaluarea "preciziei" comunicdrii, . gesturilor etc., ci in crearea unui mediu favorabil exprimirii sentimentelor :: a noilor emotii. I si de

Jocuri de Comunicare

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Jocuri de Comunicare

JOGURI DB GOMUE3SGARts

rch ida u n\" si

larutr

3au te

Sunt jocuri ce lncearc5. si st imuleze comunicarea intre part icipanti-:rtdresc crearea unui proces de comunicare poliplanic in grupul in care,-=guld, se stabilesc nigte roluri f ixe.

Aceste jocuri tind sa creeze un mediu favorabil ascultdrii active siI -:runicdri i verbale, iar pe de alta parte, sd st imuleze comunicarea nonverbalA-: ipresi i , gesturi, contact f izic, privir i etc.), pentru a init ia noi moduri de- nunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spaliu cu noi canale de expre-

=-: a sentimentelor s. i a relati i lor in grup.Jocuri le de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al

: :loagterii anterioare si a relatiei cu mediul. Dinamica acestora, cit si a comu-:-:ari i in general, este diversS" gi totugi, real izarea jocuri lor in diferi te:-: 'mente poate aduce multe experienle noi grupului.

Evaluarea este interesanti pentru realizarea in perechi sau in subgrupe,.:t i qi pentru intreg grupul. Ea nu consti in evaluarea "preciziei"

comunicdri i ,. gesturi lor etc., ci in crearea unui mediu favorabil exprimiri i sentimentelor:: a noilor emotii.

I

side

Page 2: Jocuri de Comunicare

nE

...r Ue*"." gupufui: lO -3O Paztt4baaQi :i ti-p. /5 ar4/r4/4te :i Materiale: au44rc :

ObiectiveA dezvolta comunicarea prin diferi te gesturi, imitandu-le.

FroeedurdJocul trebuie sd decurgl in linigte absoluti.

A. In grupuri de 2 9i 4 persoane (2 observatori pentru fiecare "4")

se

pun in practicd diferite moduri de a strdnge mdna: distrat, cald, agresiv etc..

B. Mici grupuri, de maximum 10 - 15 persoane se strdng intr-o sal5-

Timp de 1 sau 2 minute se gAndesc la sentimentul ce il wor exprima (unei si

gure persoane). Apoi, in liniqte, primul poate incepe. El se ageaz6' in fala pe

soanei cu care "comunici", ard"tAnd sentimentul doar prin privire sau prin a

gerea mdinilor. Apoi revine la loc 9i urmdtorul continud, pdnd se epui

num5.rul doritorilor.

EvaluareFiecare persoand va explica ce a vrut sd comunice celeilalte pers

sau ce i-a fost comunicat, explicdnd gi ce a primit de Ia persoana respecti

ce legdturd s-a format intre ei, ce a impresionat-o mai mult. Apoi se va

liza importanfa Si impactul a ceea ce nu se spune' ci se simte, mai mult d

prin cuvinte, f5.rd a considera ambianla generala gi a posibilelor modificdri

acesteia.

Mlrimea erupuluis lO -30 faztd.d/4"/ti iTimp: 15 tt4n44te iMateriale: as44r. i

ObiectiveA reflecta asupra diferitelor forme de acceptare.

PrqrcedurdParticipan{ii se impart pe perechi. UnuI din membrii perechii of

celui lalt un obiect. Partenerul trebuie sa-l ia brusc. A doua oari int inde

9i agteaptS. ca partenerul sd lase obiectul in mdni. Participanlilor li se a

atentia sd f ie aten{i la sentimente}e Si emoti i le experimentate.

I

Page 3: Jocuri de Comunicare

EvelrrareSe descriu emoti i le traite

sentimentele cei ce au primit. Sesi legdtura intre acestea.

de cei ce ( intai) au oferit .enumdrd cAteva moduri de

Apoi impirtS.sesca oferi si a primi

HoteIn acest

:numite situati i:ompromisuri.

context pot f i analizate diferi teinternationale trdite in coondit i i

t ipuri de sisteme economice,de aplicare de forta sau de

" 4 " ) s ev e tc . . ..o sal6.nei sin-lta per-in atin-puieazi

l rsoane'pect iv6,

va ana-

it decdtciri ale

...! Mirimea gnryului: lO -3O /n?tdc4baa{i! Timpt 25 ta*,ur*i Materiate: da4.tc.c

V1 $biecriveA favoriza o atitudine pozitivd de atenlie si intelegere.

Frocedurlclasei i se propune o temd, de ex.

"Pro sau contra" sau

"ce crezi

. Participantii sunt impartili pe grupuri a cate 2 persoane, preferabil saprea cunoscufi / apropiati. Fiece participant din fiecare grup are 10pentru a reda cat mai aproape de reali tate idei le colegului. Apoi se

. :h imbd cu ro lur i le .

NoteFiecare grup poate avea cAte un observator. Tema jocului poate f i

poate f i real izat pe grupuri de patru persoane.=:h imbatd sau jocul

i Mnrimea grupului: lO -3O /a?t()ccpntlti i: Timpz /5 6t&/kte :! Materiale: /dztu, y'r*uu gi zrAh i

. : . . . . . { . . . . . :hi i o frde mA

4 $biecrivese atr

A demonstra cd" pot exista mai multe puncte de vedere, toate f i ind corecte.

Page 4: Jocuri de Comunicare

privegte atent t imp de un minut, cu

avea impresia ch cubul iqi schimbi orientarea, de cAteva ori pe minut, avdnd

diferite fete Ia spate. Posibi l i tat i : a compara reacfi i le individuale aie part ici-

panli lor: a) inchizAnd un ochi, b) cu un alt corp in 3 dimensiuni (de exem-

plu, o piramidd).

ffivalu*reA remarca cd ochiul nostru nu lucreazl. ca un aparat de fotografiat, ci

ca un sistem de c6utare si de prelucrare activd a informatiei, care construiegte

si reconstruieqte realitatea. Cum fiecare persoani vede lucrurile; cum fiecare"Stie" ce este, sau cum gAndegte? Ce inseamni obiectivitate Si a fi obiectiv?

i rrrrrnr""" gnrpuruis lO -3O /azta4bna4a :! Timpz 15 ?t/rt/4te i:i Materiale: aittt4c j

FrssedwrSFiecare part icipant deseneazi

$bieetiveA percepe dificulti l i le 9i

pe o foaie de hArtie un cub. APoi i l

ochii orientati spre centru. Majoritatea va

posibilitatile de a comunica ceva prin diferi

verbalb si nonverbala la nivel de persoand'metode. A ajunge Ia comunicareagrup.

Pr*r*edurdGrupul se divizeazd, f iecare grup avdnd un numdr egal de membri.

fati o persoani din celd,aranjeazd in 2 giruri, astfel incAt fiecare sd" aibd ingrup, la o distanla de 3 metri . Animatorul jocului

nativ urmitoarele conditii:

prezinti succesiv sau al

- vorbiti cu una dintre persoanele din grupui de vis-a-vis- comunicali cu privirea cu o persoand din celS"lalt grup- intra-ti in contact cu cineva din grupul din fala prin intermediul gestu- conversati intre grupuri ca echipe.

EvaXt**reMai int6"i pe perechi, apoi cu tot grupui. Doritori i sa se exprime

simlit in interiorul grupului. Cum s-a perceput distanla?

rs-au

i-\

@

Page 5: Jocuri de Comunicare

ShleettveA favoriza crearea unui mediu deschis contactului f izic si comunicdri i

participanti, intr-un mod neobisnuit si distractiv.

?t Pro*edur5Jocul se realizeazd. cu ochii inchisi si in liniste. Participanlii se aran-

=a25. din doi in doi, asezali pe podea, atingAndu-se cu picioarele desculle. Un,111p anumit participanfii vor incerca s6-gi comunice ceva sau s5. stabileasci o:gdturi prin intermediul picioarelor.

EvaluareMai intAi se exprimd opini i le in perechi, apoi in grup; emoti i le, senti-

apd"rut in grup.::entele qi experientele ce au

F$oteSe poate face

"imperecherea" oarbi, adicd. inchizAnd ochii inainte de a incepe.

:1 t e

I s]

S el a l t:e r -

Sbie*f$veA conditiona infelegerea colegului. A favoriza comunicarea.

Ssocedurr*Grupul se desparte in echipe a cAte 3 jucdtori (A, B, C). Doi din f iecare

Jrup (A Si B) aleg o tem5. qi incearcd sd poarte o conversa-tie urmAnd-:rmdtoarele reguli :

A incepe cu o propozil ie; B trebuie sd repete propozit ia lui A, fdrd sd=:himbe cAtuqi de putin sensul. A va trebui sd confirme cu un

"de acord" sau

corect", dacd B a inteles bine sensul. Atunci B poate rdspunde propozil iei lui.\. In cazul in care propozitia nu se repeti cu sensul corect, A ii spune lui B

" :e '-: 'nu Atunci si A si B repetd din nou propozitia. Sau, in cazul

rfon:::p-ete a sensului init ial, B repetd propozit ia. C este observator- : - er-aluare.

Page 6: Jocuri de Comunicare

Evalrrarec va prezenta ceea ce a observat pe parcursul jocului: at i tudinea

asculthtorului (f ie A, f ie B), insi fd'ra a le evalua'

celelalte 2 persoane vor putea comenta cum s-au simlit si ce dificultau

au intd.lnit.

F{oteSe poate tealtza de asemeneacu variatii de povestire, schimbAnd roluriie etc'

Miirimea gruPutui:

Timp:Materiale:

l0 -30 faztdlr|aa/i/5 t44n4ste

/ai dp /aznz c/4 44tt4e dp"amutak

(cA* fu46 P4/4f24 an aama'u

ObiectiveA ajunge la cooPerare in Pereche pentru a se putea intAlni pentru lucru'

A favoriza sensibilitatea 9i atenlia'

Frocedur*Jocul se desfdqoar6 in intuneric (sau cu ochii legafi). Fiecarui partici-

p a n t i s e d 6 : o f i s 6 c u n u m e l e u n u i a n i m a l , s u n e t u l c d " r u i a t r e b u i e s 6 - l i m i t e 'Jocul constS, in a-gi gd,si perechea, adic6 persoana ce imite acela$i sunet'

cautarea se permite doar prin intermediul sunetului fa'ri a pune intreblri'

Eavut

@pe grupuri mai mari, Pentru a evita

lui, pentru a evita pericolul izol ir i i

NnteCu cei mai mici, trebuie s5' se

va incerca si explice cum s-a simlit ' ce dif icultal i a

perechea.

SvaIuereFiecare Persoand

pentru a-Si intAlni

incerce a face acest joc nu pe perechi ' ci

int inderea jocului sau pierderea interesu-

vreunui coPil.

Page 7: Jocuri de Comunicare

/ l

- - ^ L t u

SbiectiveA favoriza exprimarea sentimentelor prin ritm gi alternarea acestuiaa schimba sensul sau continutului mesaiului.

Precedmn'6Participantii se aranjeaz{. in cerc, luati de mAnd si cu ochii inchiqi. O

".:=oand. transmite mesajul colegului sdu prin intermediul mdini i (de exemplu:: " .a stringeri de mAnd., pauz6., o strAngere de mdni, pauz6, etc.), exprimAnd

sentiment. Mesajul trebuie sA parcurga intreg grupul ajungAnd la persoana., :erioar5" celei ce l-a transmis aceasta, exprimAndu-i verbal confinutul. Apoi,-: :ontinud cu noi mesaje.

Sva!alareSe poate atr ige atenlie la ceea ce insemna init ial mesajul si sensul

.; tes de ult ima persoani. De aici se poate ini l ia un dialog despre semnif ical ia:.Lrnic5"ri i nonverbale in grup si in general.

$d[CItePe parcursul jocului se va observa o mai mare varietate de senzati i , pre-

si un spirit de echipa mai bine pronuntat.

Mnrimea gn{ruluiz lO -3O pact&:Qa/4{i :Timp: /5 ,arau* :

:Materiale: d&ra :

r' $biectiveA favoriza contactul fizic qi descoperirea propriului corp, invitdnd a

.-- ' .rnica prin intermediul acestuia.

; Frocedur6Jocul decurge in l iniste absolutd.Toti part icipanti i se impart in perechi. Unul dintre membri i perechii se

;.za in pirostr i i , cu capul relaxat, celalalt al6turi, in genunchi. Acesta isi, .e mdini le pe spatele primului. Animatorul propune:

- pl imbafi-vd. cu mAini le pe spate, ca un animal greoi- repede ca un soarece (cu vArful degetelor)- ca un cal in galop- ca un garpe enorm- etc .(trebuie mereu sd controldm starea celei lalte persoane, prin l imbajul cor-

:. .1 ce i l emite: capul relaxat, umeri i si nu f ie incorda-t i etc.

a r t i

' t l c l -

n i t e .l ne t .

r i .

L 1 . L 1

r o : 1 1 -

N*r€eSe real izeazd"

daca au simti tin grup. Persoanele comunicd sentimentele pe care le-aupldcere Ia efectuarea masajului sau atunci cAnd au fostau apd ru t . . .

@

Page 8: Jocuri de Comunicare

Mirinrea gnrpului: /0 -3O pnTimp: 15 ,44A4zte

V Obi*ctiveA dezvolta concentrarea $i comunicarea nonverbald. Poate fi aplicat ca

"preludiu" pentru un joc teatral, pe roluri etc.

| (F I FrocedrrriParticipanli formeazd 2 rAnduri, la 2-3 metri distanfa intre ele.

Participanlii dintr-un rAnd incep sd facd o serie de gesturi, care sunt copiate,ca intr-o oglindi, simultan, de parteneri. Animatorul dd. semnalul de incepre qi

de sfArqit. Termindnd, participantii rimAn Ia locurile 1or, observAndu-gi colegul-Apoi, schimbd" rolurile.

Mnrirnea grupuruis l0 -3O paztacAaa{iTimp:Materiale:

20 a4i4//fea"t cze(b+t, cltt deadozaatf etc., az&e

oAcect cA.ze az Pstca &44.c7d an attczadaaIOhiectiveA anima membrii timizi ai

in ut i l izarea cuvintelor. a auzului

Frocedur&Participanli i formeaz6 un cerc.

"Microfonul" este transmis de la unul

Ia altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul "microfonului".

Participanfii decid daci vor sau nu sd spun6 ceva. Se poate conversa cu per-

soana de la care primeqti "microfonul" (A primeqte de Ia B "microfonul" qi ei

impreund vorbesc la tema propusi de A; apoi B ii transmite "microfonul" lui

C vorbind despre tema lui B g.a.m.d.), ceea ce reprezintd cooperare.

Ho€eCum te-ai s iml i t c6rnd nu pol i spune nimic f i indcd nu ai "microfonul"?

provocat la discutie delinerea acestuia?

IAl * l

Te-a

grupului sd vorbeascd. A favoriza cooperarea

etc. in si tual i i ca "dialoguri

dintre surzi" .

It"r

trrc,

r

iar

A

Page 9: Jocuri de Comunicare

f re

...i rretmea grupului: lO -30 paztuqa*t{i :; Timp. /5 cnraute Ii rtr"a"tiale: aa441c i

$&6*atlveA mAri concentrarea. atentia la ascultare sau la alte forme de comuni-

nonverbal6.

e i e .

a t e .

e s .gr. i i .

A Frccedur6Jocul decurge in linigte absolut5.. Participanlii trebuie sd formeze un

'and conform zi lei Si luni i in care s-au ndscut, din ianuarie pd:n5. in decembrie.' ,rr trebui sd" caute modalitatea de a se infelege fird cuvinte. Nu cont'eaz6,

::zultatul, cAt lucrul si comunicarea in comun.

Mfuimea gnrpului:Timp:Materiale:

lO -3O paztdc4ba4ti4O ,aAza*c/.et Pa*/ia, o ta((6, caw o coa(6 64a?2, de

/az* cq znhd.ile "p*"

9i "cartra"

$biectiveA permite part icipanli lor s6-si formeze o idee

-- unegte gi ceea ce i i face diferi t i . Cu ajutorul unei::actica un exerci l iu de ascultare activa. A favoriza-. r.rtarea compromisurilor.

mai clard despre ceea cedivizd.ri echilibrate de aflexibilitatea poziliei 9i

l : ' . ; . - -

si ei

=1 Frcced*r*Nu existd neutral i tate, f iecare trebuie sd se pronunle. Sunt interzise

.. ipl icati i le, doar se expune pirerea (pro sau contra).Se cere l inigte, seriozitate (fara zdmbete sau comentari i) . Ocuparea unei

- - zitii corespunde unei deplasiri Ia dreapta (pro) si stAnga (contra). Cei ce nu

: - ' t decide exact care este alegerea lor, se vor plasa intre cele 2 grupuri.

,-:imatorul prezinta condiliile jocului Si determind spaliul pentru fiecare opinie.Al doilea animator observi proporl ia celor ce sunt pro sau contra.

::opul lui este sd caute enunful ce desparte grupul pe echipe, mai mult sau

-.ri pulin echilibrate (ca numir si motivatie).Odata ce s-au inteles bine condil i i le jocului, animatorul propune

.:-.rnturi le ce indicd diferentele din interiorul unei teme, sau punctele ce vor- discutate in t impul activitdf i i .

La fiecare propozilie participan{ii trebuie sd se deplaseze in spatiul--:pectiv, motivAndu-qi alegerea. Fiecare va propune o reformulare a propozil iei,

I" . , ' :

@

Page 10: Jocuri de Comunicare

pentru a ajunge la un consens c6,t mai satisfacator pentru ambele pnrli.CAnd considerd ci etapa s-a terminat, animatorul va ruga lumea s[

revini la pozil i i le comune, enunlAnd o altd afirmatie.

EvafuareV-a fost dif ici l si vi expuneli coerent si independent pdrerea? Ce a

condit ionat depiasarea in spaliu? Ce ati insusit despre respectarea opiniei celor-lalli? In timp ce ascultali motivatia, explicatia altora, ce schimbdri s-au pro-dus? E usor sd f i i apropiat de o persoand ce are valori qi opini i diferi te de aletale?

h[oteAcest exercit iu poate continua mai mult de o ori, dacd. e ld.sat

decurgd complet (cu reformuldri, ascultare activdr, evaluare f inald et.), ceeaeste important pentru o experientd reugit5.. Ar f i binevenit ca animatorulformuleze propozit ia ce formeaza mai putind disensiune, apoi continuAndu-segrupuri de 4-6 persoane cu exercit i i de ascultare activd..

S A

cesipe

Mirimea gnrpului:TimprMaterialer

lO -30 pazt6.cpaat(4O ,aAaa*d4ateunh p&4tzu dp4t/4

$biectiveA favoriza comunicarea verbald. A anal iza l imitele unei comunicd.r i uni-

planice.

Frocedurf;Trebuie si fie foarte clar, cd pand" la sfArsitul exercitiului nu se poate de

privit nici desenele perechii, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaludrii se vor vedeadiferentele gi asemdn6rile dintre desenele executate in baza diferitor reguli.

Grupul se separi pe perechi, membri i cdrora stau cu spatele unul laaltul fdra a se privi sau atinge. Animatorul imparte f iecirei perechi cate undesen, d in NOTE 1.

Page 11: Jocuri de Comunicare

lo r -) ro -a l e

Persoana ce va dicta, va incerca si "povesteascA"

desenul, f6rd ca,,,altd. persoand si poat6. pune intrebari sau sd intoarcd. capul.

CAnd cei ce dicteazd" considerd cd exerciliul e terminat, fiecare, fdrd a.:. trola, se schimbi cu roluri le cu

"pictorul". La o noud alternare a roluri lor

-,;ul i le se schimbd. De aceastd" dath cine deseneazd" poate da orice fel de---:reb6ri, insa tot fdrd. a vedea desenul.

Exereiliul poate fi repetat, schimbd"nd rolurile in cadrul perechilor sJ cu-:. desen nou. Pentru data urmdtoare ar f i bine de folosit f igura din NOTE 2.

EvalrrareSe compard. desenele realizate, vorbind despre emoli i le trdite. Se poate

:-:r lpara t impul cAt a durat, pentru a-l face cu sau f5"rd intrebdri. Cum vd,-: i tea!i doar ascultAnd? Dar dictAnd? Iar atunci cind ambii puteali vorbi? Ce-p de comunicare ati folosit qi cum o apreciali pentru ambele cazuri?

Cum infiuenfeazd alte canale conversative: privirea, expresia felei etc.-:re sunt problemele comunicdri i verbale?

Note

U

\---7\ /

2

4

Mirimea gnrpului:Timp:Materiale:

l

] c exlea

| - d

/ ' $bieetiveA contribui Ia examinarea procesului de luare a decizi i lor prin consens,

grupuri mici si a observa in ce mod ne decidem prioritatiie qi valorile per--.rale, precum si intelegerea (acceptarea) vaiori lor altora.

iade

o decizie ser ioasS. refer i tor Ia lucrur i le carecrtz6.. Orice lucru care nu va fi salvat va fi

?l SrocedurdParticipantii trebuie s5.

importante intr-o situal ie

lO -3O /aztae4ba/4/i75 ,anAas*

&:cta elezc&&hi c<. cdte an

czebn pr/4t24 p4z,tuopaaf

Page 12: Jocuri de Comunicare

distrus. NU SE POATE VOTA. SE ACCEPTA DOAR HOTARARILEDE TOT GRUPUL. Participanlilor li se citeste urmatoarea situatie:

LUA

"Cand vi i acasd din vacantd, afi i ca acolo unde trd.iegti ploud de t

zi le. Exact cAnd ajungi in preajma casei tale, te intAlneqti cu camioneta poli t ice anuntd evacuarea zonei, inainte ca rAul sa rupi digul. Disculi cu politistpentru ca acesta sa-t i permith sd" intr i in casd pentru a-t i putea iua citIucruri dragi t ie. Stai induntru, si-t i dai seama cd ai doar 5 minute pentrudecide care 4 lucruri s6 le iei. Daca ai t imp, scrie cAteva gi aiege 4 priori td"l i".

Apoi se distribuie lista exerciliului fiecarui participant Si li se dd. 5 min.pentru a decide care 4lucruri vor fi luate (se anunt6 cAnd a r6"mas ultimul minut).

Odata ce toti au fd"cut alegerile, se formeaz1. grupuri de 4-5 persoaneunde se aleg, colectiv cele 4 lucruri. Pentru aceasta sunt rezervate 15 minute-Fiecare grup isi alege purtitorul de cuvAnt care prezintd lista. Apoi, acegtiaformeazd" un grup aparte, care t imp de 20 minute, decide ce vor lua.

EvalnareSd se rezerveze cel pul in 20 min. pentru aceasta. Sd" vorbeascd

se poate desfiqura o discutie asupra lucrurilor ce trebuiau salvate dede ce. Ce roluri s-au observat pe parcursul jocului (I ideri, pasivi etc.)ajuns Ia consens?

$i la care tii mult.

fiecafapt,

Cum s

h[oteLista exercit iului e urmitoarea:1. O poezie asupra cireia ai lucrat mai bine de 2luni gi care e aproa

gata pentru a f i prezentath cercului poietic din l iceu.2. Un album cu fotografii a primilor tei 3 ani de via!6.3. Un aparat de radio.4. Rochia de mireasa a bunici i tale, ce ai pS.strat-o pentru nunta ta (

tru sofie).5. Jurnalul intim al ult imului an.6. Un vaporaq in sticl6, pe care l-ai f icut la 11 ani, cAnd ai stat

sdptdmani la pat.7. O chitarS. foarte scumpi ce i{i face cdntecele de 50 de ori mai

moase decAt in reaiitate.8. Arhiva qi documentele grupuiui social (pol i t ic,

ogist etc.) pe care il prezidezt (sau din care faci parte)pacif ist, rei igios,

9. Perechea preferatd de pantof i .

10. Notele, al te documente $colare, cert i f icatele examenelor, de cAndinceput gcoaia superioard..

11. Agenda cu adrese.12. Un atlas foarte prel ios, din 1887, imprumutat de la un13. Un covor foarte scump si frumos, ddruit -t ie in Asia, ce

prieten.se gd

intotdeauna in antreul td"u.L4. Glastre cu plante foarte dif ici l de crescut, dar care iqi arati

primul mugur de f loare.L5. Colecl ia de t imbre a bunicului t [u, apreciat5" Ia cdteva mii de16. Primele scrisori de dragoste.17. Doua sticle de vin foarte vechi, pentru o ocazie speciald.MENTIUNE: orice obiect ce nu e salvat va fi distrus de inundatie.

5 minute pentru a alege.

@

Page 13: Jocuri de Comunicare

\TE

i frfatmea gnrpuluiz /0 -30 pazf,kqn lti :i timpz /5 nlrrtate :

:i Materiale: ,/A44rc :

71 s&ieetfiveA favoriza atentia si

Froccdrr16

capacitatea de descriere.

Se aratd" un obiect, se rezervd un anumit t imp pentru a-l cerceta, calm,.poi urmeaz6. sd fie descris de jucatori pe perechi: aspect, caracteristici,:-ral i td"t i etc.

HvaluareSe poate constata precizia l imbajului, obiectivitatea observdri lor etc.

n p - -

a t 6

f ru -

€ C { , - -

t .

l i r -

! Mirimea grrputuis lO -3O pa.ztdl/aa4i :: li-p. 6O ra<ina* Ii Materiate: o/r/44/. i

GSiectiveA determina dificultntile in stabilirea unui consens si Iuarea acelor

faci l i ta consensul., , t i rAr i ce ar putea

Fr*eedrrfrSe aleg reprezentanti ai grupurilor sau persoane care au pozilii gi/sau

,terese diferi te. Numai aceste persoane pot vorbi. Jocul decurge mai bine daca. dispozil ie este o tabl6, un panou, sau o coal6 mare de hArtie.

Grupul ce va dialoga se adund in centru, iar restul persoanelor se, -:seazd in jur. Incepe disculia intre cei din centru. Cei din afard. au misiunea". a remarca gi de a analiza rolurile autodistribuite in grup, persoanele ce- rcheazd conversalia, consensul, precum gi dif icultal i le ce apar in comunicare.

Eventual, se poate crea posibi l i tatea ca grupul exterior sh faci prop-scrise sau sd formuleze sugesti i , idei pentru gd.sirea unui consens, oripropune idei ce nu au fost discutate.Dacd "interiorul"

nu incearci sd ia o decizie. cei din exterior doar voraceasta.

n .s Y : r :

i ^ - -uY_ 6 .

: ̂ :I P

. -'-eri: r te

- a l

Page 14: Jocuri de Comunicare

...i rrretm." gtiupului: /0 -30 /nztacc4a"lta i

: Matedale! as4lc :

dezvolta creativitateaconcentreze asupra esen,tialului pentru luarea deciziilor. A

in vederea cautdrii unor solulii rapide in situalii dificile.

: Timp:

{}biectiveA invdta sd se

3O to<Aas* :

ProeeduriSe divizeaz6 grupul in echipe a cAte 3-4 membri. Timpul de meditafie

va f i foarte scurt (30 sec.) Animatorul prezinta diferi te situafi i , acorddnd t imp

pentru ca grupuri le sd-Si formuleze solul i i le. Apoi, in acelasi fel, se procedeazi

si in celelalte situati i (aprox. 6). La sfargitul jocului, se recitesc situati i le 9i se

ascultd" solufia fiecSrui grup. Inainte de a trece la o noui situa{ie, se face o

evaluare a solu{ionarii celei precedente.

NoteExemple de situal i i :- Iesind de Ia cinema. observi cd cineva incearcd s6.-ti deschidd ma9ina,

forfand l6cata. Ce vei face?- Esti moderatorul unei intruniri importante, iar un grup deranjeazi

l inistea. Ce faci?- Organizali o conferinla despre pace 9i

Deodati polilia vd anun!5. cd a fost o avertizarein local.

nonviolen!6. Sala e pl in[-

despre existenla unei bom

Niqte prieteni au plecat intr-o cdldtorie Si !i-au lisat cheia de

apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul nopli i auzi ci

se deschide usa. Ce faci?

Mnrimea gnrpuluiz l0 -3O PazfieiQan{iTimp:Materiate:

?O ,aazs*/r?uu, cze&a.ae, hcta o4<ecfukz

Obi*ctiveA constata cal i tatea decizi i lor luate in grup fafa de cele individuale.

|g_l FroceduriListele sunt impd"rlite fiecarui participant si ei sunt lasali

min. si clasif ice l ista obiectelor duph importanla acestora. Nupentru I

@

se permr

Page 15: Jocuri de Comunicare

_ l

2_) EvatuareSe evalueazl. reztltatele. Care sunt mai bune? Cum a decurs discutia in

;:r-rp? Ce a adus ea? A fost uqor de luat decizia in grup?

h | trtcteExerciliul se evalueaz6, conform tabeiei r6spunsurilor corecte elaborate

-: echipa de savanti de la NASA gi un computer.

: J S A 1 .

a aflati Intr-o navd spatiala care trebuie s6 se uneasc6 cu nava - mama

de 6-8 persoane si un observator. Av6.ndobiectele in ordine. Dupd. aceasta se com-coiective gi cu cele ale exper{i lor de la

.- isculi i le. Apoi, -s ta, se dau 20: ard rezultatele);ASA.

sunt formate grupurimin. pentru a puneindividuale cu cele

,a t lei n ' rr r - - P

lazi .i s ele : l

u r t d -

e a z e

: e suprafafa i luminatS. a luni i . Din cauza dif icultal i lor tehnice nava.:erizat la 300 de km de la nava - mam6". in t impul aterizir i i s-a

voastrd adistrus o

l

:arte mare a echipamentului de Ia bord.SUPRAVIETUIREA VOASTRA DEPINDE DE POSIBILITATEA DE A

{JUNGE LA NAVA - MAMA". Pentru aceasta se pot iua lucruri le cele mai-?cesare. In continuare se da o l ista de 15 art icole care au rdmas intacte dupa,.:erizare. Sarcina voastrd este s5" le clasificali In conformitate cu importanla,r pentru a permite astronauli lor si ajungd la nava - mam6". Numdrul I- n

"a avea articolui cel mai important iar 15 cel care va avea importanfa cea mai..- icd. (Intre paranteze este dat rdspunsul numai pentru animator).

- 1 cutie de chibrite (15 - nu existd oxigen)- 1 cutie de al imente concentrate (4 - se poate tr i i un anumit t imp fara al i-

-ente)- 20 de metri de fr inghie de nylon (6 - pentru ajutarea deplasdri i pe tere

=regulat)- 30 de metri de mdtase pentru paragutd (8 - pentru a se proteja de soa

- . -r frig)- aparat pentru incalzire (13 - fata luminatA e f ierbinte)- 2 pistoale cal ibrul 45 (11 - ut i le pentru propulsare)- Iapte praf (12 - necesitd apd.)- 2 baloane cu oxigen de 50 I. (1 - nu existd. aer)- hartd. a stelelor si constelati i lor (3 - necesard pentru orientare)- o barcd pneumaticA cu baloane de CO2 (9 - pentru deplasare 9i protecl ie,

,: baloanele cu gaz pentru propulsare)- o busold magnetica (14 - nu existd cimp magnetic)- 20 de l i tr i de apd (2 - nu se poate de trdit fard. apa)- focuri semnal (ard In vid) (10 - utile la distantd" micd.)- un set de prim ajutor medical (7 - unele sunt uti le, altele inuti l izabile)- receptor gi emilator FM pe energie solard (5 - comunicare cu nava)

Page 16: Jocuri de Comunicare

g

E

i rrrr*"ea gnrpului: lO -30 paztacpazli :i Timpz 20 d4a44te ii rr"a.tiale: e/44r. !

S&f,ectiveA stimula comunicarea prin canale alternative. A stimula luarea deciziilor.

ProcedurlSe leagd ochii tuturor jucdtorilor care nici nu pot vorbi qi nici emite

vreun sunet. Perechile se formeazd. pe nevd,zute. Fiecare pereche se situeazi

fala in fatd. Intre ei se pune bucata de plastilind, destul de moale 9i mare pen-

tru a o putea modela. Apoi mAinile participantilor sunt puse pe aceast6 bucatigi ei sunt rugali sd. modeleze ceva impreund.

EvatuareCum ali decis ce sd facefi? Cine a luat decizia? Cum s-a produs comu-

nicarea?

Miirimea grupufui:

Timp:

Materiale:

lO -3O paztddpaa{i

6O ,aAaa*

o &?t(h6, ce dz pezl4afie pzac?dazea

y'e ea a uathzehz, o 4a246 de hnad

ObicctiveA dezvolta atentia, favorizltnd un climat relaxat. A inilia o formd de

comunicare neobisnuitd..

te i Proeedur i

Intr-un capit al camerei selumina, menlinAnd restul incd.periicortind" pentru a-qi proiecta umbra.diferi te acfiuni, gesturi etc. Restultoma" qi ceea ce ea reprezintd.

intinde cortina. Dupd cortind" se aprindein intuneric. CAteva persoane trec dupi

Ace$tia trebuie si reprezinte ceva: un f i lm,juc5.tori lor vor incerca sd identif ice

"fan-

@

Page 17: Jocuri de Comunicare

i ulrlmea gnrputuiz lO -3O pndulptu4{i :i fimpz 30 ?fta4rute :i lt"turiale: &.2 de caztaa, cAz&ca U ocntc/ !

Sbflec€iveA analiza cum influetteaz6, stereotipurile asupra comunicirii.

FrocedmrSAnimatorul pregategte fAsii care pe care sunt scrise anumite calificative

.:ereotipuri, pentru a le pune in jurul capului f iecdrui jucdtor: lenos", min-

.- ' . Inos , morocd.nos"... Animatorul prinde pe frunte fasi i le-ecusoane, fdra ca'=t ce le poartd. sd le st ie continutul. Cand poartd fAsi i le-ecusoane, se propune

teme de discu{ie. Fiecare se va comporta cu partenerul de disculie conform-:ereotipului ce i I are scris pe frunte. Nu trebuie si se spund. direct ce este.-r is. Persoanele ce vor purta fAsi i trebuie tratate in conformitate cu cea ce. - r ie pe fas ia-ecuson.

HYalrnareCum e afectatd comunicarea intre oameni de

"prima impresie" despre

,.) Tu cum o creezi? Cum v-ati simlit? Se apreciazl. la acelagi nivel cuvintele: ' :se de oameni diferi l i?

Mtuimea gnrpului: lO -3O paTimp: 20 64A44te

- r c te

SbiectiveA favoriza perceptia.de vedere.

Froc*durSSe privesc atent desenele

:: lenteazd. ceea ce vede f iecare.

A invdla cum se poate vedea reali tatea din diferi te

timp de cdteva minute. in grupuri mici se

;,-', ' Eva$naareSe poate discuta

-::ep!i i pe care f iecaredespre obiectivitatepart ic ipant le are.

si subiectivitate si despre diferite

Page 18: Jocuri de Comunicare

I

Page 19: Jocuri de Comunicare

Mirimea gruputuiz lO -30 fuzttttpaae :Timp: 3O ,aAasA :Materiale: a&t442 :

:

S&ie*tiveA dezvolta expresivitatea corporald. A stimula atentia.

ProcedrxrEToate persoanele se aseazd. formAnd un cerc. Centrul imaginar i i consti-- --e o carte fermecatd. Fiecare jucd.tor merge inspre carte qi extrage ceva.

:-: '- Inci el simuleaza o activitate corespunzdtoare obiectului ce l-a extras. De.. iemplu, cineva scoate un pieptene, deci se piaptini.

Cine consideri ci a ghicit reprezentarea merge spre centru si o spune. ureche persoanei din centru fdrd insi ca allii sd audd. In cazul unei greseli

' ; tntoarce in cerc qi mai incearci o dat6. Daci nu greseste, rd.mAne in centru--preuni cu primul part icipant. Apoi, impreuna aleg un nou obiect. Jocul se.:nrind cAnd toti sunt in centru.

SbiectiveA dest inde qi uni grupul. A stabi l i un mediu de comunicare.

FrocedrardIntreg grupul se strange in cerc, doar o persoana

ly ' ' i

? l

' . 'ane singurd in centru unde se afld covorul. Ea alege::e se aqeazd cu fata spre ea. AmAndoi ingenuncheaza si

care incepepe cineva din

jocul ,grup

buze) .Jocul

se sarutd (pe- , :oi , acea din urma rdmane pe covoras pentru a alege un al t part ic ipant.-- termina odatd, cu epuizarea numd.rului de part ic ipant i .

EvatwareCum vd simteati? Cum reactioneazd grupul?

Ns€e"E i ,

ch ia r . . . " oare saru tu l nu e o fo rm6 p lacu t i d .e comunicare?

i - |- t

7l

Page 20: Jocuri de Comunicare

Timp:Materiale:

45 anitut*

//tctw, czecaa"&

S&*ec€*veA stimula creativitatea in grup. A favoriza part iciparea intregului gru

E Frocsdur6Animatorul formuleaza o intrebare. Participanlii trebuie sa spund

mai multe idei. Nimeni nu poate f i intrerupt sau corectat. Orice idee e foa

bund,, admis6, iar cu cdt e mai fantasticd. si irealizabii cu atAt mai bine. Toa

sunt inscrise pe o tabld. Dacd. obiectivul este de a analiza diferite aspecte ale

unei probleme, e important si se noteze idei le intr-o anumitd. ordine: simil i tu-

dini, diferenle, aspecte etc.

j '

i rrernrea gnrpului: lO -3O laztac4baari :i Timp: 2O ,a<az** i:i Materiale: altnrt J

63b$ec€iveA aprecia condi l i i le minime pentru comunicare. A st imula cooperarea-

lel Frysrcedwr&+ l

rnrreg grupui se imparte in 4 echipe ce se afld" Ia extremele unei cruci.

Fiecare subgrup alege cAte un reprezentant-curier care se afla in spatele grupu-

lu i opus. Acestora l i se inmdneazd" cele 4 f ige cu mesaje, pe care ei t rebuie

le comunice echipelor cdrora aparl in. La un semnal cei 4 incep concomite"comunicarea" qi cu cAt se face mai multa gal6gie, cu atat e mai bine. Mesaj

pot f i fragmente de text, care, pentru o mai mare confuzie, pot f i aceleaqi pen

tru toate echipele. Jocul se terminS. atunci cdnd grupul recitS. mesajul ini l ial

al curierului.

i

Page 21: Jocuri de Comunicare

Timp:Materiale:

2O ,acttzaA

arru9

r u p .

c a t

ar te

o a t e^ t ̂' a i e

A $ti cum se dialogheazd. A stimula o comunicare verbald efectivd pen-- : , r a a junge ia consens.

?l Frqrsedwr$Dupa propunerea unei teme confl ictuale si formarea unor mici grupuri

" opini i diferi te, se vor indeplini urmd"tori i pasi.1. Se prezinti opini i le.2. Se formuleaz[' intreb6ri pentru f iecare echipd". Prin aceasta oricine

:,ate incerca s6-si expund opinia de "altfel"

cu cea mai mare precizie posibi la.3. Fiecare persoand si grup ce susline o opinie sau alta prezintd o l ist6

: consensuri intre gdnduri le lor si a "celorlalt i".

4. Parlile participante prezinta intrebd"rile ce ar favoriza explorarea mai: - - ' fundd. a anumitor aspecte. Intrebir i le considerate principiale pot f i evi-: ----t iate.

...i Mnrimea grupufui: lO -3O pazttupan2t :i Timpt 4O au;aute :i Materiale: o ta6(6 gi czet6 :

. . . . . . . . . . . . . : : : . . : : . . : . : :

/ S&$e*€fiveA stimula part iciparea intregului grup la lucrul in comun. A

-', t tr icarea si gd.ndirea colectiva. A faci l i ta part iciparea persoanelor" . . t i in exprimare.

stimulacu dif i-

t Frs*eduxr6Animatorul formuieazd condit ia: "Vom

scrie acele cuvinte ce exprimiimportant pentru f iecare. Vom face aceasta in l iniste si urmAnd condit ia

- ' - t i . ce constd in scr ierea cuvintelor, folosind una dintre i i terele cuvAntu-- :eja scr is, astfel incdt toate cuvintele sd. se incruciseze ca o crucigramd".

PRo

R E A L I Z A R BECT

=: templu:

Page 22: Jocuri de Comunicare

Mirimea gnrpului:Timp:

| r' | Sbt*e**veA cunoagte d i f er i te le

respectdm opini i le celorlalt i .

aprecieze valori le. Jocul poate f i folosit pentru

si sensibibzarea participanlilor fala de problema

/0 -30 pazf&Qn',4ta45 ,"tinate

aprecieri a tuturor participantilor' A invdta si

A favoriza comunicarea si dialogul.

treningurile desPre comunlcgenuri lor.

i s i Frocedur6Se alege o temd concretd asupra cdreia participanlii trmeazd sA-$il

expuni pdreri le. Fiecare jucdtor iEi scrie idei le pe o f iga' Apoi se face o

prezentare in comun. Pe tabla se scriu pdreri le pro 9i contra. Apoi se desfa$oari

o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite pozilii.

r frfatm.. gnrpufr* lO -40 pa'z*Aante :i t*nz 30 -45 dltt4lltu :

i M"."ti"t", o ta((6, h:w li cnzhe ,. . . . . ' i ' : " " "

Sblee*frveA dezvolta respectul fala de diversitate si a stimula ParticiPanli sd

Itr

mlu

a tablei sau pe pereti , in trei parl i ale incaperi i . Fiecare f isd corespunde unuit

din urmfltoarele cuvinte: "De acord", "Nu sunt de acord", "Nu sunt sigur'

I el FrocedwrdAnimatorul trebuie s5. pregiteascd l ista valori lor la inceput

exerci l iului (vezi exemplele). La inceputul jocului af iqati f iqele in partea de s

Lamuri l i part icipanti lor ci ei trebuie si citeascd l ista cu enunluri qi dupi acel

ta sa ocupe un loc in dreptul uneia din cele trei f ige, care corespunde hotarA

lor. Rugali doi sau trei voluntari din fiecare grup s[ motiveze hoti.:-itrea It

Dup5. ce voluntarii $i-au expus pdrerea, intrebati participantii dacd doresc si

schimbe hotdrArea. Repetal i procesul cu f iecare enunt, accentuAnd cd f iec

poate s6-si schimbe pdrerea si cd in aceasta nu existd nimic ruginos' Continu

votarea pentru enunluri pani Ia momentul potrivit ' Stimulal i part icipanli i sa

schimbe pozit i i le, Idmurindu-Ie de ce. Daca este necesar, putet i inscr ie t<

rdspunsuri le in f ige pentru a f i v izute de tot i . Amint i t i - Ie part ic ipant i lor cd

exista rdspunsuri gresite.

Page 23: Jocuri de Comunicare

CAteva exempie de afirmati i (numai pentru treninguri le din sf era.gali tat i i genuri lor) :

- Nu sexul persoanei, ci cunostintele trebuie sd f ie luate in consideratie: angajarea la un post nou de lucru.

- Reglarea natal i tat i i este o obiigatie femenina.- Femeile nu trebuie sd se angajeze la un lucru barbatesc.- Barbatul trebuie si gdteascS. de 3 ori pe zi dacd el sau sotia lui

. :creaza in afara casei .- Este normal daca barbatul plAnge.- Violenta nu este permisd in viata de famil ie.

S{stsTeme pentru discuti i :- Cum v-ati simtit in grup in sensul diferenlei dintre valori qi pireri?- Cineva a putut sa inf luenteze asupra pozit iei voastre?- De ce v-ati schimbat pozitia?

;a -s -:e ,i,

f ,ara

s a - i

i c a : i

...: mrnmea gupuluis ? -33 /avfAcpal4ti :! timpr, 30 -45 ,ltrtt4te :i M"t.tiale: fu gt lazr<e :

Sb*ectiveA demonstra rolul atentiei in comunicare.

FrocedearFRugati part icipanti i sd" se separe in grupuri a cAte trei pesoane. Rugati

"-ecare grup sa hotarascd cine va f i cei care vorbeste, care asculte gi care va, - observator. Rugati membri i f iecarui grup si se separe pe grupuri, la o dis-:rtt i mare unul de altul pentru a discuta roluri le lor. Dati f iecS.rui part ici-

- -. t t t , care are rolul de ascuitdtor, cAte o instructiune in scris care va trebui-spectata (vez i exemplu l de mai jos) .

- ascultat i atent si dal i intrebari logice la momentul potrt ivi t- intrerupeli- l pe cel care vorbeste- schimbati des tema- spuneti des complimente celui ce vobeste- faceti- l pe cel care vorbeste sd taca- rddeti cAnd cel care vorbeste este serios- vorbi l i cu cineva cAnd vorbeste cel care are rolul respectiv- privit i imprejur cu rautate cAnd vorbeste cel cu rolul respectiv- dali sfaturi neport ivite- f i- t i socat sau ofensat de cea ce a spus vorbitorul- evitat i privir i le vorbitoruluiAceste instructiuni pot f i primite de cel putin unul din "ascultdtori".

l-neti minte cd" aceste instructi i pot f i date pe f ise fara s5. f ie vd.zute de restul.r ' t icipanti lor. Rugati i pe "vorbitori" sA se gAndeasca despre ceva care i i pre-

l

I

a i

Page 24: Jocuri de Comunicare

ocupA foarte mult. Ei trebuie si discute despre aceasta in grupul lor.

Observatorul trebuie si inscrie in ticere toare raporturile intre "vorbitor" 9i"ascultdtor". Dupd,5 minute, rugati- i pe part icipanli sd" se adune impreund.

Discutati at i tudinea lor fata de exercit iu qi cea ce s-a intAmplat in f iecare grup.

Cum s-au simtit?

NsteTeme pentru discutie:- S imteat i ca

"ascul td toru l " v-a ascul ta t?- Care este senza-t ia cAnd intelegi cd nimeni nu ascultd cea ce spui?

Este necesar de a scrie toate rdspunsuri le la toate intrebdri le pe f ise,

astfel ca tol i sa Ie poati vedea. Dupd. joc "ascultdtori i" $i "vorbitori i" pot s6-

si strAngd. mdini le pentru a arita cd intre ei nu sunt sentimente osti le si a fost

doar un joc.

I

t ti-pti Materiale:

/5 -25 6/in4tepa-t"/" c& gAptc4a

g

E

$b**ctiveA intelege problemele comunicdri i uni laterale.

Fr**edur&Rugati participan{ii si se separe in grupuri compuse din trei persoan

Una din aceste persoane trebuie sd-gi scoati pantoful, cel i lalt poate f i instru

tor, iar al trei lea va f i observator. Rugali persoana cu pantoful sd' se aSeze c

spatele la instructor. Observatorul trebuie s5" stea la o anumitd distan

Persoana cu pantoful trebuie si dezlege gireturi le gi si le scoat6. Dupd ace

ta, urmAnd instructi i le profesorului, trebuie si lege din nou sireturi

Instrucfiunile date trebuie respectate cu exactitate. Intrebdrile se int'erz

Observatorul trebuie sd" f ie atent la respectarea condil i i ior pentru ca la sfdrqit

exercitiului sd facd o micd analiza.

ffivaSaa*reIntrebati membri i echipei cum s-au simlit in tmpul exerci l iului.

i ffa*"". gnrpuruis /5 -3O pa'ztatpaa{i

Page 25: Jocuri de Comunicare

Mnrimea grupuluiz /5 -30 Pazt(Z,4ar4{i :Timp: /O-/5 ft/'/4te :Materiale: ent de 6azae gi cazaca i

Sfu&ee$*'qreA observa diferite metode de comunicare.

Sseeedms6Desenati un desen simplu pe hartie fl ip-chart. Desenul trebuie sa fie

-.=stul de mare pentru ca toti sa-l poatd vedea. Rugati 5 voluntari s5" plece din.:^a. Arata{i desenul celor rd"magi. Rugali unul din voluntari sd intre gi sd:::veasci desenul. Acoperit i desenul. Chemati urmdtorul voluntar. Primul

-iuntar trebuie si- i povesteasci desenul gi aqa pAni Ia al patrulea volunatr.- iemali al cinci lea voluntar gi rugali ca al patrulea sa-i descrie desenul. Dupd-,-c&st& al cinci lea trebuie si deseneze desenul pe baza descrieri i . La f inal se.:3td grupului ambele desene.

No*eDiscutati cum a decurs jocul.

Mirimea gnrputui: lO - 20 /nzt&Qa*/$i :Timp: 2O a*aa* 1Materiale: draazaorc (l^e/4"oe), /dztce #rB-hazt, caztnca,

Sb$e*t3veA ardta problemele care apar in t impul comunicir i i uni laterale.

Froeedaar6Pe o hArtie pregatili doua diagrame. Nu ie aratali grupului. Rugali volun-

,:- i sd part icipe la demonstratia ce va urma. Lamurit i le part icipanti lor cd volun-. r '-11 Ie va descrie ceva si sarcina ior consti in urmarea exactd a- =:ructiuni lor, f6cAnd schila descrieri i . Dali unuia din voluntari o diagrama..-untarul se intoarce cu spatele ia part icipanti, deoarece contactul vizual este::rzis. Voluntarul poate comunica doar oral, fdrd" gesturi. Intrebari le din

r : r te& par ic ipant i lor de asememenea sunt in terz ise. Este permisd numai comu-: ,area unilaterala. CAnd exercit iul este terminat, ardtal i desenul qi rugali par-

.-panti i sd.- l compare cu desenele lor. Alegeli alt voluntar gi repetal i jocul,

r ' i

7

I

Ii

Page 26: Jocuri de Comunicare

tfolosind alt program. De data aceasta permiteti- le comunicarea bi laterald (se potpune intrebari), dar interzice!i- le contactul vizual. Dupa aceasta compara!rezul ta te le .

Stimulati comunicarea in grup cu ajutorul urmitoareior intrebdri:- CaU part icipanli au fost frustrati si cAli au incetat s5. mai asculte?- De ce a fost atAt de compiicat de a urmari comunicarea unilateraid?- Comunicarea bi laterala asiguri inlelegerea totala?- Cum se pot obtine succese mari in comunicare pentru a ajunge la rezul-

tate mai mari?

Timp:

Materiale:

Timp:Materiale:

Rugati participan!ii

hArt ie si rugat i- i sd deseneze

/5 -20 a4iruutecdfu o paaf /t/4tru lieaze eilL?6

3O arAr*/dztce 9i caztacn

sd formeze un cerc. Dat i f iec6ruia cAte o foaie de

sus un desen mic, iar jos sa-si scr ie numele. Duph

$blec&[veA medita despre comunicare, colaborare si sensibiltate in grup.

|gJ Prqleedlrr&impnrl i l i grupul in doua echipe. Aranjal i echipele in doua r6"nduri para-

IeIe, la o distanta de 1 metru unul de altul. Intre membri i unei echipe trebuie

sa f ie distanla unei mdini int inse. Animatorul imparte cAte o pand primelor

persoane din f iecare echip6. Acestea trebuie si se intoarcd la cei ce stau din

urmd gi sd" sufle pana spre ei. Persoana ce sth la spate trebuie sd" prindd. pana.

Cel ce sufld" nu are dreptul sd se migte. Dacd persoana nu a prins pana, cel

care i-a transmis-o trebuie sa o ridice si sd. o sufle iard.gi. Aceast5. acliune se

repetd pana cdnd pana nu este prinsd. Jocul se considerd terminat c6nd pana

ajunge la ult imul membru al echipei. Caqtiga echipa care realizeazd prima acest

lucru.

nbale

E

SbiectiveA vedea ce probleme pot apdrea Ia combinarea metodelor vizuale si ver-

de comunicare.

Frclsedrm*

Page 27: Jocuri de Comunicare

I i ^ . )

A 2

f T t l

. :easta, foaia de hart ie trebuie transmisd persoanei din dreapta. Aceastd" per-

.,rand trebuie sd descrie desenui Si sd idoaie foaia in aqa fel ca sd. se vadd' numai..escrierea desenului. Dupd. aceasta, transmite foaia persoanei din dreapta sa.

.\casta, la rdndul sdu, face un alt desen in baza descrieri i , indoind foaia ca sa

:r vadA numai desenul si transmitAndu-l mai departe. Jocul coontinui p6.ni

and part icipa toti .

EvaEerareParticipanti i desfac foi le qi discuti desenele in comun.

j '

! Uermea gnrpufui! l0 -30 Pa'If&i4a4i3O ,ata.ta*

$bieetiYeA ajuta partipanli i sd inleleaga necesitatea comunicdrii.

FrceedrrrFAnimatorul roagd" participantii

:rebuie sd se ageze pe scaun, unul in:,oate si se intoarci, iar cel din spate:rebuie sd" discute intre ei t imp de 2

s6 se separe in perechi. Fiecare pereche

spatele celui lal t . CeI care std inainte nu

si se incl ine inainte. Membri i perechi lor

minute.

9_l EvatrwareAnimatorul adund to!i part icipanti i impreund si discutd exerci l iul.

-\nimatorul poate s6-l intrebe pe cel care a stat in spate:- cum v-a!i simlit cand al i incercat sd discutal i cu partenerul?

qi persoana din fa!d:- cum v-a!i simlit in t impul disculiei?

Timp:Materiale:

3O,a<ina*&4d{i a44zi de hdztce

S&$ec€tveA observa importanla comunicari i in

ProeeSur6La inceputul exerci! iului scriet i o

\t imdrul cifrelor trebuie sa f ie egal cu cel al

lucrul in echipd.

cifrd pe bucdtipart icipan!i lor.

mici de hart ie.

Doi voluntar i t re-

@

Page 28: Jocuri de Comunicare

i

Ii

buie sd f ie observatori. La sfarsit ei vor trebui sd facd evaluarea jocului.Impaturit i hArt iutele si puneti- le intr-o cutie. Fiecare part icipant trebuie sdaleaga o hArtiutd si si memorizeze cifra. Aminti- le cd nu pot sa facd schimbde informatie. Part icipanti i nu pot discuta intre ei si trebuie sd inchidA ochii .AvAnd ochii inchisi se apuca de mdini si animatorul trebuie s[- i conducd prinincapere. Dupd aceasta, animatorul roagd part icipanti i sa dea drumul ia mAini.

Scopui part icipanti lor este ca ei sa se aranjeze in ordinea numerelor.Animatorul trebuie sa indice part icipanti lor unde trebuie sd se plaseze primulsi ult imul numir din l inie. Jocul trebuie desfdsurat in tdcere. Part icipanti i potcomunica prin intermediul altor mij loace decAt vorbirea. Pentru crearea l inieise pot da vreo 10 minute si inainte ca part icipanli i sa-gi deschida ochii , rugati isd controleze dacd persoanele din dreapta si stAnga au numere corecte.

EvaftrareParticipantii pot fi intrebati:- ce s-a intAmplat pe parcursul jocuiui? ( introduceti evaluarea observa-

tori lor)- ia ce v5 gAndeati qi ce simteali cAnd incercali sd vi gasili iocul?- ce metode alternative de comunicare au apdrut pe parcursul

exercit iului?- ce am aflat din acest joc?- cum este legat acest joc de mediul vostru de lucru?

I Mirimea grupului: l0 -30 pnddu/al4ti :! timpz 25 'aaas* :

! Materiale: &ri de fucza "seatune^fu",

4zsrbai

Sb*ect6v*A recunoaqte gi a exprima sentimentele.

Frqpcedrlr6Uneori part icipanti lor le este greu sd-qi descrie emoti i le. Deseori aceas-

ta se intAmpl5. din cauza l ipsei cuvintelor necesare. Noi putem sd"-i ajutd"m pepart icipanli sa-gi imbogdteasca bagajul de cuvinte pentru ca ei s6-9i exprimai usor sentimentele. Part icipanti i vor folosi f isa de lucru "sentimente" sidict ionarul. In continuare este prezentata f iga de lucru "Sentimente".

Page 29: Jocuri de Comunicare

u iu i .e s dhirnbrchi i .pr in

ra in i .: e lo r .r imul.1 po t

l in ie irgati i

ierva-

:r- i rsul

i aceas-

l t al l l pe

: : :p r lme1 _ ; < i

La dorinla animatorului, participanlii=.oarate. Dup5" aceasta ei trebuie sa Ie separe-=: ic i re , f r icd") .

pot sd" scrie aceste cuvinte pe fisepe categori i le respective (tr istele,

SENTIMENTEUneori este greu de a inlelege sentimentele. Un mij loc bun pentru a

:., : l i ta exprimarea sentimentelor si emoti i lor este ldrgirea bagajului de cuvinte.:e cuvinte putel i asociia cu cuvintelintele de mai ijos? Va poate ajuta dict ionarul

' s inonime.

: iSTETE FERICIRE OFENSA FRICA

TRISTETE FERICIRE OFENSA FRICA

MAhnireConf uz ieTriste!e

Supunere destinu-lu i

DezamigireNemultumire

ApatieJignire

DepresieEpuizareIstoveald

DeprimareNefericireGreutateGhinionRugine

ImpovirareUmilintaDesperare

Durere

BucuriePldcereVeselie

SatisfactieLinisteMirare

UsurareincredereZdmbet

ExaltareEmotionali tate

al gaptelea cerde fericireOptimismEntuziasm

Dorin!dFericirePasiuneEnergieAgerime

In

IritarePlict iseala

Scos din sd"riteIngrijorare

RepulsiePisalogeala

OfensaMAnie

MinciunaDetestare

Spiri t razboinicA f iebe de furie

Furie

Neiinigtelnordare

lngri jorarePanicS"

SensibilitateAlarmd.

SocPericolFrich

SperiatIncremenit de fr icd

Terorizat

Page 30: Jocuri de Comunicare

Mnrimea grupului: /0 -30 /n'ztui'/nn$:5 ,441t4ste

/ternzz /a.ztactpant

g 8&$e*€iveParticipanti i vor asculta ce se intampla in jurul lor '

| (F I Frocedr*rdAcest exercitiu se folosegte pentru dezvoltarea capacitelii de a asculta.

De asemenea poate fi folosit pentru linigtirea copiilor dupa pauz6"pe mdsurd ce copiii intr5. in clas6, ei se aseazd, pdstrdnd liniStea. Dupi ce

toli s-au apzat, animatorul ie spune: "Ascultafi. Ce a fost aceasta?"- Dacd cineva

din participanti se va migca sau va face vreun zgomot, animatorul va intreba: "Dar

aceasta?". Dupa aceasta animatorul va ruga participanlii sn stea cdteva minute in

liniste s.i sdL asculte atent. Firi a spune ceva animatorul imparte fisele "Ascultd!"-

EI ia o bucat6 de cretd" $i scrie pe tabld,: "Citi-ti si lndeplinili insdrcinarea scrisi pe

foaie". Participantii vor avea nevoie de cateva minute ca sd completeze foile. Dupi

aceasta fiecare participant va transmite foaia sa partenerului. Dupi ce colegii

citi cea ce este scris pe foaie, ei trebuie sd spund" ce au auziL.

Jocul poate fi repetat timp de cdteva zile qi se poate urmiri cum par-

ticipanlii invafd: sd deosebeasch diferite zgomote specifice 9i si le denumeascl'

Dacd existd probleme cu anumili participanti care permanent fac gal6gie'

inainte de a incepe exercitiul animatorul poate spune cd vrea s5' vadd' cine este

d.egtept qi poate s[ stea cAteva minute in liniqte. Astfel participantii vor fi

provocati sd asculte cu atenfie.Dupd exerciliu animatorul le poate spune participantilor ci in fiecare zi

ei aud o mull ime de zgomote, dar nu le ascult6.

Timp:Materiale: /i44 de hcza

'4a"ou/' Pz^t o

Figa "Asculta!"

CAteva minute al i ascultat. Sd vedem daci putel i sa

ali auzit. Nu ati auzit nimic? Dar respiratia voastr[? ceasul?

pria rasuflare? cir ipitul pasdri lor de afar6? Poate ati auzit

soarelui f ierbinte?

enumerali totVAntul? Dar pchiar qi zgomot

1 .

i

Ii

2.3 .4 .5 .6 .7 .8 .9 .1 0 .

F6 schimb de foi

vecinul cea ce n-ai auzi t

s i comparat i cea ce at i scr is. A auzit oacu vecinul

t u ?

@

Page 31: Jocuri de Comunicare

Mirimea gnrpului:Timp:Materiale:

/0 -30 favt&cfnz{i45 ,aAattteq4 cdoeto/oz4, o ca4etf /6zaA4uf.dth6u, /Ad&, cze<naae

L Stufieetive

: . : 1 t f U

- : i v a

A ajuta copii i sa deosebeasci cAteva t ipuri de comunicare si sa inteleaga. cel mai efectiv mij loc este convingerea.

Froeedur&iniainte de a incepe exercit iul, animatorul foloseste citatele de mai josa inscrie pe casetd diferi te voci in diferi te situati i . Cu cAt mai multeinregistra animatorul, cu atat mai vesei va f i exercit iul pentru copii .

Jocul incepe cu explicarea deosebir i i dintre cele trei t ipuri de comuni-.: :e. Animatorul va scrie pe tabla cuvintele: Agresiv, Convingdtor si Pasiv.

- rpa aceasta intr-o colonita sub ele se vor scrie cuvintele ce determind cele:ei t ipuri. Urmdtorul exemplu conline: 1) descrierea persoanei, 2) metafore, 3)-:ate care reflectd, toate cele trei t ipuri de comunicare.

Animatorul le spune part icipanli lor: "CAnd noi vorbim cu cineva, cea-. i bund metodd de a ne expune necesitdt i le noastre este convingerea, Cdnd

: .: tem agresivi, putem j igni sentimentele altor persoane. Cand vorbim despre=:esitat i le si dorinlele noastre, nu este nevoie de folosit forta. Pe de altd

. . : I ' te, cAnd vorbim pasiv, noi comunicd.m rdu. In asemenea situati i de cele mai' .se ori oamenii ne ignor6. Noi nu expunem clar dorintele si necesitat i le noas-:: si din cavza aceasta nu putem obtine cea ce dorim.

Cea mai buni metodd de comunicare este convingerea. A f i convingdtor-.eamnd a-t i exprima clar gAnduri le. Atunci nu vor ap6rea neclaritat i , Iegate

:= dorintele si necesitat i le voastre. Un om convingdtor iqi expune pirerea sa si, . teapt i rdspunsul de la in ter locutor" .

Animatorul trebuie sA se convingd ca part icipanti i au inteles esenta aces-: trei t ipuri de comunicare.

AgresivDur: foioseste multa.

rte p-u. a obtine ceeadoreste.

Buldozer"Misc6-te prostuie!"

r l t a .

d t e1e\-a'Da:

e i--ra : - ' .s F -

),-lpit

\-ir:

p a : -

t- .c a.r s i e

e s t err i .

:e z -

, t C B

pr ' l -

r o t u l

Dupa aceasta part ic ipant i i, . . te. Animatorul poate spune cd..rat i i reale. Part ic ipant i i , dupa

vor asculta caseta cu di fer i te voci inregis-voci le au fost inregistrate intampld"tor, inascultarea f iecarui vorbi tor, vor trebui s5.

Convingdtorl.Obtinea ceea ce doreste,folosind forta necesard..

2 . Calcu lator3. "Nu ai putea sd temist i , nu am loc"

Pasiv1. Slab. Deseori un astfelde om se comporti ast-fel de parci e absolutfdrd puteri si nu poateobtine ceea ce doreste.2. Sculptura3. "Pe mine mereu mdstrAmtoreaz6. Niciodatinu-mi a junge loc"

Page 32: Jocuri de Comunicare

pun5. c6"te un semn X in coloni la corespunzS"toare. Ei

ce fel de om este acela: agresiv, convingator sau pasiv.

tabia numele vorbi tor i lor. Se vor asculta L0 voci .

vor trebui sa hotarasciAnimatorul va scrie

elevi i sd - l ascultevoi continua"aSteapti si-i

Vocile: agresive, pasive gi convingdtoareAnimatorul: Prima voce pe care o veti auzi este a unei persoane care

cumpdrat numai ce un mdr str icat intr-un magazin". Se asculta banda.

1. "Eu mE voi lntoarce gi voi arunca cu acest m6r vdnzdtoarei in faf6l"

Banda se opreste si part icipanti i trebuie sd. faca un semn ln coloana respectiv

Animatoru\i "A doua voce este a unei persoane care cere chetcup in restaoran

2. "Eu asi dori ceva mai mult chetcup pentru cartofi"Animatorul: "A treia voce aparline unei persoane care in autobus roagd" s5- i

f a c d l o c " .

3. 'Am nevoie de ceva mai mult loc. Nu afi putea s6 v6 migcati?'"Vocea urmitoare apartine unei persoane care are nevoie de atenlia maternd'

4. "Tu niciodatl nu asculli cea ce weau s[ spun".Animatorul: "IJrmdtoarea persoand. a stat foarte mult timp in r6.nd dup6 bil

la teat ru" .5. "Acest rdnd se migcd foarte lncet. Casierii dorm?'Animatorul: "Ilrmdtoarea voce este a profesorul care cere ca

6. "Eu voi agtepta pind se vor linigti tof E dupd aceastta

Animatorul: "A gaptea voce - un elev care de mult t imp

atenl ie" .7. "Ei bine. Dacd nu dorifi. s[ md ascultafi eu pur qi simplu voi strigaAnimatorul: "IJrm5.toarea voce este a unei mame care se adreseazd feciorului

8. "DacE nu te apropii chiar acum, o s-o primegti"

Animatorulz "Vocea a noua aparline unu bd.iat care doreqte sd se joace

camion-juc5.rie a pritenului shu".9. "Auzi Nicolae, pot sd md. ioc su mnsina?"Animatorzl: "Ult ima voce - este o fet i la care vorbeqte cu vecinul de

10. "Profesorul niciodatd in timpul anului nu m-a numit responsabilIbanc i - .de clasl'

discuta rdspunsuri le IDup5" ce eievii au insemnat fiecare voce, ei

Posibil va fi nevoie de inclus casetofonul incd" o dat5".

vor primi rispunsurile corecte pentru ca ei si poatdDupa aceasta, particiPan

determina ce au atzit.

Rdspunsuri:1. Agresiv2. Pasiv3. Convingd:tor4. Pasiv5. Poate f i considerat pasiv sau agresiv6. Convingdtor7. Agresiv8, Agresiv9. Convingtor10. PasivCe fel de t ipuri de comunicare sunt?NOTA: Ascultal i citatele 9i hotarAli ce fel de t ip de comunicarevorbitor: agresiv, convingator sau pasiv? In dependenld de

neavoastrd inscriet i X in rAndul respectiv pentru f iecare voce.

foloseste f ir6spunsul d

Page 33: Jocuri de Comunicare

Agresiv Convingdtor Pasiv

CAt de bine sesizati st i lul de comunicare?Pentru a sti, comparati rdspunsurile voastre si rispunsurile corecte si

nparal i scorul cu cel de mai jos:9-10 corecte : Foarte bine!7-8 corecte : Destul de bine!5-6 : Satisf icdtorO-4 : Incearcd incd o datd!

! M:irimea gnrputui: lO -3O padaar/nntc :, Timpz 4O aunute :

i Materiale: k44 de hczct "fur,ctzaAea

co*rrZforZ" i. . . . . . . : . . . . . .

4 $siecriveA practica comunicarea constructivd., iucdnd o serie de roluri.

Proeedur6Copii i foarte des comunicd intre ei foarte brutal, fapt ce duce la

-striinare. Este foarte important de a-i invita s5" ceard. cea de doresc si sa-si' 'punA punctul Ior de vedere, atunci cAnd sunt nedreptal i t i . Acest exercit iu va

. participantilor experienta necesara pentru ca ei sd poatd" singuri sd. rezolvenfl ictele zi lnice, in loc sd apeleze de f iecare dat6 la profesor.

Animatorul va scrie pe tabla lista cuvintelor legate de comunicarea con-,::uctivd. Se poate pune o intrebare: "Ce cali tal i trebuie sa posede o persoand":I'e poate comunica?" Lista va fi inceputi cu urmitoarele cuvinte si expresii:

' - :Lcer, caracter direct, serios, amabil, contact vizual, voce puternici", deprindere' a asculta. La aceasta se adaugd rdspunsurile participantilor la intrebare.

Dupa aceasta, animatorul Ie va spune participantilor si foloseascd toateeste calitali cAnd vor r5.spunde la situatiiie concrete. La inceput ei vor rhspunde

,-:rguri pe fisele de lucru "Construirea comunic5.rii". Dupd. aceasta, participan{ii,,r juca pe roluri aceste situatii, pAnd animatorul va fi mullumit de faptul cum- si-au schimbat stilul comunicS.rii pentru comunicarea constructiva.

Foiosirea unei comunicd.ri constructive mai mult seamd.ni cu construirea:-ui pod spre alt i persoand, decAt cu instalarea unor bariere.

@

Page 34: Jocuri de Comunicare

L. Te afl i in teatrul

din urmi a pus Picioarele.

Construirea comuniciriigcoli i . Pe speteaza scaunului Pe

Cum il vei face sa inleleagdr cicare 9ez1 persoana

te deranjeazd?

2 .fapt, dar

Cineva in rAndastizi vrei sd-t i

trece inaintea ta.

expui punctul deDe obicei, nu atragi atenlia acestui

vedere. Ce vei sPune?

3. Decontinua sa-ifesorului?

jum6tate de ori stailinigteasci pe elevii

cu mdna ridicata. Profesorul te

care fac galagie. Cum vei atrageignoreazd siatenlia pro-

4. Nu ai nimerit mingea

doregti si ieqi din joc. Cum i i vei

sa f i i insultat?

de fotbal gi unul din colegi te insultd" Tu nu

i6muri ci ai ficut tot posibilul Si nu-!i place

5. Lucrezirestul elevi lor te

impreuni cu un gruP de elevi. Cum

intrerup. Cum Poli spune gruPuluinumai incerci

ca doresti s6'ceva sa zlcN

fii ascultat?

Page 35: Jocuri de Comunicare

Mnrimea grupului:Timp:Materiale:

/0 -30 paztecpdnti30 ,"ttiaa*

_-3epe

: p ela s-

Pra'-

ci/rdlp aa.tez<akhc nRa4aztq( dz/,p* /oo/'/eatzt l*r,aze /azfituf*at (c"na;iadel4z&f neAqre 46 k ddnftaf ?zu.puhi),

(}bieetiveA demonstra cAt de usor poate apd.rea neintelegerea in comunicare, adiscutia despre factori i care stopeazi sau inlesnesc comunicarea, a-i moti-participanli sa lucreze mai mult asupra abilitatilor de comunicare.

PracedurAAnimatorul roagd 3 participanli sA demonstreze problemele care apar in

" - nunicare. Participantii trebuie sd iasd din sal6 iar apoi vor intra pe rAnd.-- vor interpreta rolurile persoanelor care depun pldngeri de furt. Participanlii

- ' r f i numerotal i (L,2,3). Animatorul imparte copii le materialelor Raportul::spre furt" tuturor persoanelor, in afarl de cei trei voluntari. Part icipanli i-'r trebui sd. citeascd raportul si pe md"suri ce fiecare din cei 3 participanli,. repeta raportul, ei vor trebui sd observe toate schimbi"riie 9i lipsurile. Este--emat primul voluntar in clas5.. I se citeste raportul despre furt. Animatorul::buie sd citeascd cu o asa voce, ca sd fie clar cd" este vorba de ceva urgent,.1r iectura nu va f i prea rapidd ca s5" f ie posibi l de a memoriza detal i i le. Apoi:- clasi se invitd al doilea voluntar. Primul trebuie sd repete pentru acesta-.portul. Ceilal l i trebuie sa l ina minte cele expuse. Se invith al trei lea volun-- ' : . AI doilea voluntar i i repetd raportul. Animatorul se prezinti ca un ofi{er:- polilie si il roagd pe participantul al treilea sd. repete raportul. Animatorul= mulfumegte volunatrilor si citeste originalul raportului.

EvaluareSe discutd urmitoarele probleme: (pentru cei 3 voluntari)- Ce sentimente ati avut cAnd incercali si vd amintili raportul?- Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului?- V-a ajutat ceva si vi aminti l i detal i i le? (pentru cei lalt i part icipanli)- Cum s-a schimbat raportul? A fost uitat ceva important?- Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului?- Ce factori ar f i putut ajuta la memorizarea raportului?

Raport despre furtCon!inutS-a produs un furt! Vd. rog sA ascultafi atent si sd comunicali poiifiei.

: . : intram in magazin in t imp ce de acolo iesea fugind un barbat. El m-a impins;- a fugit mai departe. Avea in mand. o geantd mare gi mi-a p6.rut cd: in mdna.: lalt i avea un pistol. Era imbrd"cat intr-un sacou cafeniu cu un umd.r rupt,

:amaq5. in linii verzi 9i roqii si in blugi. Avea picioare slabe si o burtd mare.

i

Page 36: Jocuri de Comunicare

Purta ochelari si papuci negri. Era chel gi avea mustd.li de culoare

Inal l imea e de aproximativ 1,80 qi putea si aiba vreo 35 de ani.

InstrucfiuniLa fiecare repetare a raportului inscrieli tot ce a fost omis si schi

Mirimea gilpuluis lO -30 Paztdc4b*r4te :Timp: 3O a<Aas* iMateriale: lbb-c/azt :

v ,

$bieetiveA ajuta participanli i si giseasci pdrti le componente ale asculteri i

ciente. Ascultarea eficienti este una din abilitalile cele mai importante in

cesul de rezolvare a conflictelor. Uneori este greu a determina caracterist

ascultdrii eficiente, desi persoanele care au experienld de ascultare activi

depisteazd foarte ugor. Scopul acestui exerci l iu este a faci l i ta inlelegerea idegenerale despre ascultarea eficienta $i neeficientd., a discuta emoliile pe care

produce.

i*l Froc*durf,Animatorul roage part icipanli i sd interpreteze doui jocuri pe rol

(dacd sunt doi animatori atunci ei pot singuri si le interpreteze roluri

Primul joc pe roluri (ascultare neeficienti) trebuie si dureze nu mai mult

2 minute. Cel care vorbeste comunici interlocutorului o noutate impo(avansarea in functie, posibi l i tatea de a pleca in cdl i torie intr-un loc in

s.a.m.d.). Interlocutorul trebuie s5. se comporte in aga fel, de parci nu ascul

IJn asemenea comportament poate include urmitoarele: nu priveqte la vorbi

evit6 contactul vizual, contrazice, schimbd tema, priveqte la ceas' nu

intrebari , vorbeqte despre problemele sale, examineazd nigte hArt i i sau face al

actiuni care indicd" lipsa de interes. Rugali participanlii sa enumere acliu

observate care caracterizeazl" ascultarea neeficientd". Inscrieli-le pe tabla s

t i t lut "Comunicarea ineficienti este...". inrtebali ce emo{i i au apdrut la cei lalpart icipanli . Inscrief i- le pe tabin.

Ai doilea joc trebuie s6 f ie interpretat pe roluri (comunicarea eficientiNu trebuie sd dureze mai mult de 2 minute. Vorbi torul incearci sd comuni

o inf ormatie importanti. Interlocutorul lui ascuit i cu atenlie si f

urmdtoarele acl iuni: privegte cu atentie Ia vorbitor, mentine contactul viz

i l roagd pe vorbitor s[ continue povestirea, pune itrebari deschise, reflecti se

timentele celui care vorbeste s.a.m.d.Participantii vor trebui s[ enumere acele actiuni care caracteri

ascultarea ef ic ientd. EIe vor f i scr ise pe tabla aldtur i de celelal te cuvinte ca

descriu emoti i le, care pot sa apara la vorbi tor dator i ta ascult i r i i ef ic iente.

Page 37: Jocuri de Comunicare

rie-

ei - -

rra":e-:

-:t i , : :

I -.:

,11-

[e r .; -L ?

r.r.E.ariI t i .l 0 : .

L 4

ri ' irni-r^ . - -: * J

a- ;

t a t -

u :e: - - -27. -a

[a-. -

;e:-

,1- l- l

HvaIwareParticipanti i vor rdspunde la urmitoarele intrebir i :- Deseori alte persoaneie asculta eficient cea ce spuneti?- Cat de des ascultat i ef icient alte persoane?- Ce factori pot incurca ascultari i ef iciente?- De ce deprinderi este nevoie pentru ascultarea eficienta?

Ffsr€eVariante posibi le:Participantii sunt separali in 2 grupuri si sunt instruiti separat: par-

-ipanti i din primul grup trebuie sa povesteascd despre ceva, foarte important. =::tru ei. Fiecare part icipant din al doi lea grup isi va gdsi un coieg din prirna:.- ipi care va povesti despre ceva dar ei trebuie sd facd tot posibi lul pentru a, : : ta cd nu ascul t6 .

Part icipanli i din primul grup trebuie sa-si gaseascd o persoand din al, - ilea grup si sd" inceapd povestirea.

Peste 1-2 minute jocul trebuie oprit . Part icipanti i trebuie sd povesteascd-l l1 au perceput cele intAmplate si ce sentimente le-au apirut. Pentru aceasta,: primi urmdtoarele materiale:

Ascultarea activA include ....{,tentie- Privegte in ochi vorbitorului.- Atrage atenlie la l imbajul corpului: coincide

incercd, si ascult i intr-un loc unde nimic nu:centezi atenlia. Nu te ocupa cu alte lucruri

Succesivitate- Foloseste fraze stimulatori i :?,rvesteste-mi mai amdnuntit !"

' - r iar? "' Ser ios?

"

- Intonalia voci i trebuie sa indice interes.Pune intreb5.ri deschise pentru a primi mai multa informatie.

= Nu pune prea multe intrebari. Ofera posibi l i tate vorbitorului sa spuna" : e $ t e .' Incearci sd dai sfaturi ori sd, povestesti despre un caz asem6n6tor.

]ribzuire- uneori repet6. idei le cele mai importante ale vorbitorului.- Incearcd sd transmiti prin cuvinteie tale sentimentele vorbitorului in, - 'mentele potrivite.

Controleazd dacd inlelegi corect cea ce doreqte sd. spund., dAnd intrebari de: . t l :rei sd zici cit . . .

':ei sd zici cd te

I 'eci, consideri ci

sau nu cu cuvintele spuse?te incurca. Aqa o sA poti sa-!icAnd ascull i .

Chiar?"simt i . . . ? "

. . . Eu te inteleg corect?"

Page 38: Jocuri de Comunicare

1 - 4 A

Mirimea gnrpuluiz /5 -30 Pazfd&Qanfie :Timp: 60 ,44a44te :Materiale: P&4?&Z,i de ca/6 j

fA $biectiveA permite sensibil izarea participanlilor vis-a-vis de problemele legate

comunicarea intercultural i .

Procedur6separati participanlii in grupuri a cate 3 persoane. Rugafi-i sd lucre

separat in diferite pirti ale sdlii. Fiecare grup igi va crea limbajul propri

Fiecare grup trebuie sd inventeze patru cuvinte intr-o limba inventati"

Cuvintele trebuie sd fie: un salut, un substantiv, un verb qi un adjectiv

Membrii grupului trebuie sd" practice limba lor nou pdn6' ce fiecare nu

cunoaste bine cuvintele inventate. Participanlii trebuie si creeze grupuri noi

cdte 3 persoane. |n fiecare grup trebuie sd existe cAte un reprezentat al li

bilor noi. Pentru a face aceasta participantii se atanieazl' in 3 linii parale

astfel ca membri i unui grup sd stea intr-o l inie. Dupi aceasta' se c

echipele noi. Unul din membri i echipei va juca rolul de profesor 9i va lega ocl

celorlalli doi membri ai echipei. In procesul invd.!6rii l imbii, membrii echipel

noi se vor schimba cu locuri le, fard. a Spune vreun cuvAnt' Fiecare membru t

buie si fie m[car o datd in rolul de profesor. La final, participanlii striga f

mula d.e salut in limba inventatf, pentru a-i g5"si pe restul membrilor pri

echipe. Dupi aceasta, tot i se aduna pentru evaluare'

EvaluareRugali participan{ii sa-gi impart5.geasca sentimentele pe care le-au avut

postura de profesor gi eiev. Au fost dezamdgili de incapacitatea lor de a-i inv

pe ceilalli limba lor? Ce s-a intAmplat in prima rundb cAnd elevii aveau t

inchisi? ce mijloace de predare au fost folosite? Ridicarea vocii? Repeta

Aceasta faciliteazd sau compiicd procesul de inv6tare? Existd" paralele cu

real6? Ce putem face pentru a lupta cu problemele $i dezamdgirile noatre?

Miirimea gnrprrlui:

Timp:Materiale:

pA/46 h 70 de lazfdcEal44i/0 d4rr4atezppzpzeatazzn' pilftalehz (uezt awla),

/dzta /Ue-Aazt, ezrre

deosebir i le in Percepere.| r' | $biective

A in te lege

@

Page 39: Jocuri de Comunicare

el Frccedur6Animatorul f ixeazl imaginea pe perete.

?art icipanti i vor privi pdtratele si vor hotari cate pdtrate- rt gi:si in imagine. Nu trebuie sa discute concluzi i le lor

l cei lalt i membri ai grupului. Dupd un minut sau dou6, ei.:ebuie sd scrie rd.spunsuri le lor pe foaie. part icipanti i tre--r ie s5" explice rd"spunsuri le grupului. Discutia va continua

-,rn5. nu se va da rd.spunsul corect (80).

EvaluareDiscutati de ce oamenii percep lucruri le in mod diferi t .

reze, i ; -: 1 L a -

"\-Ei

cn: al i " -

lele"ear&ri-:ie-: ' , :rtr€--1 " ! 1 - -

im.efl

It

ri)c-r, !

rearr-ia

Mfuimea gnrpului:Timp:

Materiale:

lO -3O pazfttutpaafc3O acAas*/dztce, czecor4, a /lgikoo/", ctzecie *d6,

cq he( a.hawdaqf auc/.e)

Obiectiv*A dezvolta aptitudini le de ascultare.

PreiceduriPentru inceput, trebuie alesi cei care vor fi atenti la scor (participanti

- - ire deja au ardtat cd sunt capabil i si asculte). Ei nu vor part icipa la joc, dar' lr f i in rolul de observatori. Part icipanti i se separS. in echipe de 5-6 persoane.: i trebuie sd urmeze instructiuni le cu exactitate. Vor primi puncte pentru::ecare insdrcinare pe care o vor asculta si indeplini. Echipa care va acumula=le mai multe puncte, va avea posibi l i tatea sd alcdtuiasca condit i i le pentru

.:apa urmitoare care se va juca in a doua zi. Persoanele care socot punctele=-hipelor, trebuie sd noteze pe foi succesele echipelor: pentru ascultarea-:rt ial6 echipa va primi un punct in coloana "IJrechea mic6", pentru ascultare::rfecti - 2 puncte in coloana "DouS. urechi", iar pentru ascultare rea - un:-inct de penalizare in coloana "sarpe". Daci echipa primesete 3 puncte in- , loana "Sarpe" , iese d in joc.

CAnd toli sunt gata, animatorul atenlion eazd participantii cd" Ie va citi-sta instructiuni lor pe care part icipanfi i va trebui sa le realizeze pAna Ia

. -ars i tu l joculu i .

Indicatii:1. Fara a vorbi, formali o coloand, de la cel mai inalt la cel mai jos.2. StAnd unul in spatele celui lalt formati l i tera T.3. Persoana a doua sd puni mAini le pe genunchi.4. ult ima persoanS. trebuie s6 stea cu spatele la ceieralte.5. A treia persoana trebuie sd desfaca maini le in p6rt i ca aripi le.

Page 40: Jocuri de Comunicare

gnrpuluiz lO -3O fuzta"aua.fe

6. Toti cei care stau la spate trebuie sa pund piciorul drept in fatdcei stdng.

7. Primul din rAnd va privi in sus.8. AI trei lea de Ia spate trebuie sd priveasca in jos.

9. Toli part icipanli i trebuie sd strangS" pumnii.

10. Toti part icipanti i trebuie si inchidd un ochi sau ambii.

N*pt*Noi ascultam foarte atentFii atent ce echipd va asculta cei mai atent si va indeplini insd"rcinAr

Cei care calculeaz[ punctele trebuie sd f ie imparl ial i . Toli membri i echipe

trebuie sd indeplineascd insdrcinir i le. Daca ei Ie indeplinesc pot primi un pl

ln colonita "Douh

urechi". Dacd cineva din echipa nu ascultd si nu execucorect insdrcinarea echipa va primi un plus in colonila

"Ureche mic5"". Iar

nimeni nu ascultd gi nu urmeazd insdrcind"rile animatorului, va primi un pl

in colonita "Sarpele" (sarpele nu are urechi).

Arbitrul:JucS.tori i :

Sarpele Urechea micd Doui urechi

Adunati semnele din toate colonitele. Pentru f iecare plus din coloni"Sarpe" - 0 puncte, pentru f iecare plus din coloni la " IJreche micd." - un pun

pentru f iecare plus in colonila "Doud urechi" - doud puncte. Aduna$i puncte

Num5.rul total de puncte:

MirimeaTimp:Materiale:

3O onazs*

/i4a dp hczz "ebt

de furc ect

nE

d44n(/' /t/4t?4 /ceazz /azftkz/zal

$biee€EvePart ic ipanl i i vor aprecia cat de bine ei pot sa asculte.

Fro*edwrSPentru a fi ascultitori mai buni, participantii trebuie sd apreci

pdrt i le lor puternice qi slabe. Dacd ei sunt congtienl i de parl i le lor slabe inpriveste ascultarea, ei pot sd se concentreze asupra aptitudini lor de a asculAscultarea presupune multe abil i tal i . Rugali part icipanli i sd rdspunddintrebari si sd" marcheze intrebarea corespunzdtoare.

@

Page 41: Jocuri de Comunicare

Dupd ce part icipanti i completeaza textul, animatorul i i va ajuta s6 se' " - : - : ieze. Dacd ce le mai mui te rd.spunsur i sunt "Aproape in totdeauna" s i , ,Des" ," ; rt sd asculte activ. Aceasta inseamnd cd ei in t impul discutiei se concen-.-=' 'za asupra idei lor principale, ascuita cu atenfie. Acesti part icipanti ascultar : e a l i t a t e .

Dacd majoritatea raspunsuri lor sunt "Deseori" qi , , I ]neori", aceasta:=-amnd' cd ei aud cea ce se spune dar nu ascultd. Part icipantul aude cuvin-'--: ' sunetele, dar nu pitrunde in sensul lor. Deseori apar neclarit i t i , f i indca

"-- astfel de part icipant nu se concentreazd asupra celor spuse.Daca majoritatea raspunsuri lor sunt "Aproape totdeauna' sau ,,Aproape

: ' . - ldatd" , a tunc i e i ascul td numai pe jumate. Ascul ta un t imp anumit , iar apoi' - ' In primul rand ei igi atrag atenlia asupra propriei persoane, dar nu asupra- - 'r lalt i . Deseori ascultd numai pentru a nu pierde randul lor de a vorbi. UnorL-' ' -€i de part icipanti le place mai mult sd vorbeascd, decAt sd" asculte.

Participantii trebuie sd -si pund un scop. Ei trebuie sd--si aleagd ce': --: t i t i sd dezvolte. Trebuie sd atragh atenlie deosebitd exercit i i ior care dez-

-:a aceste aptitudini.

i i t .

r l ,- :1 ! :

U r :

ar2

lu-.

t 4

cl. "

l e "

Cdt de bine eu ascult?Citi!i fiecare propozitie qi notati

-:SpurSufi le. Dupa aceasta ascultat i ce va':-buie apreciate rezultatele primite.

rdspunsul corespunzi.tor. Numiratispune animatorul despre faptul cum

- Eu md" concentrez---.cutiei, indiferent, este vorba?

asupradespre

' . - e i m i= f'a fi

. Dau- - e l e o

ascult chiarpare ci gtiudiscutia?

qi dacddespre

: . Repet ce le spuse?

=. Privesc interlocutorul?

intrebari cAndinterlocutorul?

nu

ochii. Incerc sa nu visez cu=schis i?

Evit- . . n t d e

, ru l?

discuti i leaccord cu

daci nuinterlocu-

tc

:al-

L

. Ascul t- te leg nu-pald, dar

pent ru ca sdnumai ideea pr in-si faptele?

Aproapetotdeauna

Deseori O data Aproapeniciodatd

Page 42: Jocuri de Comunicare

9. MA concentrez asupracuvinte lor in ter locutoru lu idar nu asupra sensului lor?

10. Cdnd este necesar eu facnotite?

LL. Zgomotul exterior nu midistrage?

L2. Ascul t inter locutorulfdrd crit icA?

L3. inteleg imediat indicati i ledeodat6?

14. Atrag atentie nu numaila cuvinte, dar si la gesturi,tembrul voci i Si l imbajul cor-pulu i?

15. Eu m6 ascuit in f iecarezi t imp de cAteva minute?

Maidmea grupului:Timp:Materiale:

lO-4O pazfae4ba"ldt45 nAas*

h6 dp h<za ,rfupro twfua dnztfr"kl4ttz /irca.ze pa,zt<ccpaat, cze6a4le

nE

ObiectiveA aprecia efectul cuvintelor ce au conotal ie negativi.

FrocedurdCopii i deseori aud cuvinte de felul:

"Linisteste- te!""Gura!""Taci ! ""Vorbeste numai cAnd esti rugat""Copiii trebuie v6.zuti, dar nu auziti""Nu f i rauticios""Cum it i permit i sd vorbe$ti cu mine astfel?"

Page 43: Jocuri de Comunicare

"Nu md. intrerupe cAnd eu vorbes""Spald-t i urechile!""Priveste-mi, cAnd eu vorbesc cu t ine""De ce nu po{i f i mai atent?""AIo. . . Trezeste- te . . . F i i mai a ten!"

De muite ori aceste cuvinte se folosesc pentru a-i face pe copii s6 f ie,-ai atenti si sd asculte. Dar in iocul efectului asteptat acestea provoaca Ia copii. :nt imentul cd ei nu sunt respectati gi aceasta le provoaca emoli i negative.lxistd cuvinte care au incdrcd"tura pozit ivi:

"Asteaptd pulin. Eu vreau sa ascult ce imi vei spune""Eu asi fi foarte bucuros daca tu inilial m6 vei asculta pe mine

.- apoi eu voi asculta ce vei spune tu""imi place cAnd m6 ascult i""I! i multumesc ci m-ai ascultat""Apreciez pirerea ta chiar dacd. nu-s de acord cu ea""Nu ai putea sd vorbesti mai incet?"

Mull i copii nici nu presupun ci enunturi le dezaprobatoare inf luenteaza-lr inla lor de a asculta. Pentru efectuarea exerci l iului impArti t i f iseie de lucru.?oate participanlii vor dori singuri sd dea cAteva exemple de expresii d,eza-- robatoare sau incurajatoare. Animatorul va separa grupul in dou6 parl i .l'Iembrii primul grup vor scrie o povestire despre un biietel sau o fetita care:ermanent au auzit numai enunturi descurajatoare. Ei trebuie sd. descrie senti--: lentele personajelor si ce s-a intAmplat cu ei cAnd au crescut si au imbitrAnit.-\ l doi lea grup va face acelasi lucru, numai ci povestirea lor va f i despre un-aiat s i o fata care auzea numai enunlur i incurajatoare. Cdnd copi i i vor ter-: : i in i de scr is va trebui s i c i teascd povest ir i ie in glas. Dupa aceasta, se discutdrespre legitura dintre cele scrise cu propria experientd.

Copiii trebuie sE fie auzificititi enunturile incurajatoare si descurajatoare prezentatemai jos. Dacd

animatorului,numai dintr-

:ori l i , puteti add.uga cdteva enunluri. Mai apoi, cu ajutorul:riefi o povestire despre un b6iat si o fat6 care au auzit expresiiicategorie. ce se va intampla cu baiatul sau fata care vor auzi

: i descurajatoare? ce se va intdmpla cu bdiatul sau fata, daci-umai expresi i incurajatoare?

Expresii descurajatoare"Linisteste-te! ""Gura!""Taci ! ""Vorbeste numai cAnd esti rugat""Copiii trebuie vazuti dar nu auziti""Nu f i rdutdcios""Cum iti permiti sd" vorbesti cu mine astfel""Nu md intrerupe cAnd eu vorbesc""Spala-t i urechile""Privegte-ma cAnd eu vorbesc cu t ine""De ce nu poti f i mai atent ?""Al lo . . . Trezegte- te. . . F i i mai a tent ! "

numai expre-ei vor auzi

Page 44: Jocuri de Comunicare

Expresii lncurajatoare"Aqteaptd oleaca. Eu vreau sd"Eu aq f i foarte bucuros dacd.

voi asculta ce vei spune tu""imi place cAnd m6 ascull i"

ascult cetu initial

lml vel spunemd" vei asculta pe mine

eu

"It i multumesc c5. m-ai ascultat""Eu apreciez pd.rerea ta chiar daca"Nu ai putea sd vorbe$ti pe un ton

nu-s de acord cu eamai incet?"