Upload
alexandra
View
22.979
Download
13
Embed Size (px)
Citation preview
JOGURI DB GOMUE3SGARts
rch ida u n\" si
larutr
3au te
Sunt jocuri ce lncearc5. si st imuleze comunicarea intre part icipanti-:rtdresc crearea unui proces de comunicare poliplanic in grupul in care,-=guld, se stabilesc nigte roluri f ixe.
Aceste jocuri tind sa creeze un mediu favorabil ascultdrii active siI -:runicdri i verbale, iar pe de alta parte, sd st imuleze comunicarea nonverbalA-: ipresi i , gesturi, contact f izic, privir i etc.), pentru a init ia noi moduri de- nunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spaliu cu noi canale de expre-
=-: a sentimentelor s. i a relati i lor in grup.Jocuri le de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al
: :loagterii anterioare si a relatiei cu mediul. Dinamica acestora, cit si a comu-:-:ari i in general, este diversS" gi totugi, real izarea jocuri lor in diferi te:-: 'mente poate aduce multe experienle noi grupului.
Evaluarea este interesanti pentru realizarea in perechi sau in subgrupe,.:t i qi pentru intreg grupul. Ea nu consti in evaluarea "preciziei"
comunicdri i ,. gesturi lor etc., ci in crearea unui mediu favorabil exprimiri i sentimentelor:: a noilor emotii.
I
side
nE
...r Ue*"." gupufui: lO -3O Paztt4baaQi :i ti-p. /5 ar4/r4/4te :i Materiale: au44rc :
ObiectiveA dezvolta comunicarea prin diferi te gesturi, imitandu-le.
FroeedurdJocul trebuie sd decurgl in linigte absoluti.
A. In grupuri de 2 9i 4 persoane (2 observatori pentru fiecare "4")
se
pun in practicd diferite moduri de a strdnge mdna: distrat, cald, agresiv etc..
B. Mici grupuri, de maximum 10 - 15 persoane se strdng intr-o sal5-
Timp de 1 sau 2 minute se gAndesc la sentimentul ce il wor exprima (unei si
gure persoane). Apoi, in liniqte, primul poate incepe. El se ageaz6' in fala pe
soanei cu care "comunici", ard"tAnd sentimentul doar prin privire sau prin a
gerea mdinilor. Apoi revine la loc 9i urmdtorul continud, pdnd se epui
num5.rul doritorilor.
EvaluareFiecare persoand va explica ce a vrut sd comunice celeilalte pers
sau ce i-a fost comunicat, explicdnd gi ce a primit de Ia persoana respecti
ce legdturd s-a format intre ei, ce a impresionat-o mai mult. Apoi se va
liza importanfa Si impactul a ceea ce nu se spune' ci se simte, mai mult d
prin cuvinte, f5.rd a considera ambianla generala gi a posibilelor modificdri
acesteia.
Mlrimea erupuluis lO -30 faztd.d/4"/ti iTimp: 15 tt4n44te iMateriale: as44r. i
ObiectiveA reflecta asupra diferitelor forme de acceptare.
PrqrcedurdParticipan{ii se impart pe perechi. UnuI din membrii perechii of
celui lalt un obiect. Partenerul trebuie sa-l ia brusc. A doua oari int inde
9i agteaptS. ca partenerul sd lase obiectul in mdni. Participanlilor li se a
atentia sd f ie aten{i la sentimente}e Si emoti i le experimentate.
I
EvelrrareSe descriu emoti i le traite
sentimentele cei ce au primit. Sesi legdtura intre acestea.
de cei ce ( intai) au oferit .enumdrd cAteva moduri de
Apoi impirtS.sesca oferi si a primi
HoteIn acest
:numite situati i:ompromisuri.
context pot f i analizate diferi teinternationale trdite in coondit i i
t ipuri de sisteme economice,de aplicare de forta sau de
" 4 " ) s ev e tc . . ..o sal6.nei sin-lta per-in atin-puieazi
l rsoane'pect iv6,
va ana-
it decdtciri ale
...! Mirimea gnryului: lO -3O /n?tdc4baa{i! Timpt 25 ta*,ur*i Materiate: da4.tc.c
V1 $biecriveA favoriza o atitudine pozitivd de atenlie si intelegere.
Frocedurlclasei i se propune o temd, de ex.
"Pro sau contra" sau
"ce crezi
. Participantii sunt impartili pe grupuri a cate 2 persoane, preferabil saprea cunoscufi / apropiati. Fiece participant din fiecare grup are 10pentru a reda cat mai aproape de reali tate idei le colegului. Apoi se
. :h imbd cu ro lur i le .
NoteFiecare grup poate avea cAte un observator. Tema jocului poate f i
poate f i real izat pe grupuri de patru persoane.=:h imbatd sau jocul
i Mnrimea grupului: lO -3O /a?t()ccpntlti i: Timpz /5 6t&/kte :! Materiale: /dztu, y'r*uu gi zrAh i
. : . . . . . { . . . . . :hi i o frde mA
4 $biecrivese atr
A demonstra cd" pot exista mai multe puncte de vedere, toate f i ind corecte.
privegte atent t imp de un minut, cu
avea impresia ch cubul iqi schimbi orientarea, de cAteva ori pe minut, avdnd
diferite fete Ia spate. Posibi l i tat i : a compara reacfi i le individuale aie part ici-
panli lor: a) inchizAnd un ochi, b) cu un alt corp in 3 dimensiuni (de exem-
plu, o piramidd).
ffivalu*reA remarca cd ochiul nostru nu lucreazl. ca un aparat de fotografiat, ci
ca un sistem de c6utare si de prelucrare activd a informatiei, care construiegte
si reconstruieqte realitatea. Cum fiecare persoani vede lucrurile; cum fiecare"Stie" ce este, sau cum gAndegte? Ce inseamni obiectivitate Si a fi obiectiv?
i rrrrrnr""" gnrpuruis lO -3O /azta4bna4a :! Timpz 15 ?t/rt/4te i:i Materiale: aittt4c j
FrssedwrSFiecare part icipant deseneazi
$bieetiveA percepe dificulti l i le 9i
pe o foaie de hArtie un cub. APoi i l
ochii orientati spre centru. Majoritatea va
posibilitatile de a comunica ceva prin diferi
verbalb si nonverbala la nivel de persoand'metode. A ajunge Ia comunicareagrup.
Pr*r*edurdGrupul se divizeazd, f iecare grup avdnd un numdr egal de membri.
fati o persoani din celd,aranjeazd in 2 giruri, astfel incAt fiecare sd" aibd ingrup, la o distanla de 3 metri . Animatorul jocului
nativ urmitoarele conditii:
prezinti succesiv sau al
- vorbiti cu una dintre persoanele din grupui de vis-a-vis- comunicali cu privirea cu o persoand din celS"lalt grup- intra-ti in contact cu cineva din grupul din fala prin intermediul gestu- conversati intre grupuri ca echipe.
EvaXt**reMai int6"i pe perechi, apoi cu tot grupui. Doritori i sa se exprime
simlit in interiorul grupului. Cum s-a perceput distanla?
rs-au
i-\
@
ShleettveA favoriza crearea unui mediu deschis contactului f izic si comunicdri i
participanti, intr-un mod neobisnuit si distractiv.
?t Pro*edur5Jocul se realizeazd. cu ochii inchisi si in liniste. Participanlii se aran-
=a25. din doi in doi, asezali pe podea, atingAndu-se cu picioarele desculle. Un,111p anumit participanfii vor incerca s6-gi comunice ceva sau s5. stabileasci o:gdturi prin intermediul picioarelor.
EvaluareMai intAi se exprimd opini i le in perechi, apoi in grup; emoti i le, senti-
apd"rut in grup.::entele qi experientele ce au
F$oteSe poate face
"imperecherea" oarbi, adicd. inchizAnd ochii inainte de a incepe.
:1 t e
I s]
S el a l t:e r -
Sbie*f$veA conditiona infelegerea colegului. A favoriza comunicarea.
Ssocedurr*Grupul se desparte in echipe a cAte 3 jucdtori (A, B, C). Doi din f iecare
Jrup (A Si B) aleg o tem5. qi incearcd sd poarte o conversa-tie urmAnd-:rmdtoarele reguli :
A incepe cu o propozil ie; B trebuie sd repete propozit ia lui A, fdrd sd=:himbe cAtuqi de putin sensul. A va trebui sd confirme cu un
"de acord" sau
corect", dacd B a inteles bine sensul. Atunci B poate rdspunde propozil iei lui.\. In cazul in care propozitia nu se repeti cu sensul corect, A ii spune lui B
" :e '-: 'nu Atunci si A si B repetd din nou propozitia. Sau, in cazul
rfon:::p-ete a sensului init ial, B repetd propozit ia. C este observator- : - er-aluare.
Evalrrarec va prezenta ceea ce a observat pe parcursul jocului: at i tudinea
asculthtorului (f ie A, f ie B), insi fd'ra a le evalua'
celelalte 2 persoane vor putea comenta cum s-au simlit si ce dificultau
au intd.lnit.
F{oteSe poate tealtza de asemeneacu variatii de povestire, schimbAnd roluriie etc'
Miirimea gruPutui:
Timp:Materiale:
l0 -30 faztdlr|aa/i/5 t44n4ste
/ai dp /aznz c/4 44tt4e dp"amutak
(cA* fu46 P4/4f24 an aama'u
ObiectiveA ajunge la cooPerare in Pereche pentru a se putea intAlni pentru lucru'
A favoriza sensibilitatea 9i atenlia'
Frocedur*Jocul se desfdqoar6 in intuneric (sau cu ochii legafi). Fiecarui partici-
p a n t i s e d 6 : o f i s 6 c u n u m e l e u n u i a n i m a l , s u n e t u l c d " r u i a t r e b u i e s 6 - l i m i t e 'Jocul constS, in a-gi gd,si perechea, adic6 persoana ce imite acela$i sunet'
cautarea se permite doar prin intermediul sunetului fa'ri a pune intreblri'
Eavut
@pe grupuri mai mari, Pentru a evita
lui, pentru a evita pericolul izol ir i i
NnteCu cei mai mici, trebuie s5' se
va incerca si explice cum s-a simlit ' ce dif icultal i a
perechea.
SvaIuereFiecare Persoand
pentru a-Si intAlni
incerce a face acest joc nu pe perechi ' ci
int inderea jocului sau pierderea interesu-
vreunui coPil.
/ l
- - ^ L t u
SbiectiveA favoriza exprimarea sentimentelor prin ritm gi alternarea acestuiaa schimba sensul sau continutului mesaiului.
Precedmn'6Participantii se aranjeaz{. in cerc, luati de mAnd si cu ochii inchiqi. O
".:=oand. transmite mesajul colegului sdu prin intermediul mdini i (de exemplu:: " .a stringeri de mAnd., pauz6., o strAngere de mdni, pauz6, etc.), exprimAnd
sentiment. Mesajul trebuie sA parcurga intreg grupul ajungAnd la persoana., :erioar5" celei ce l-a transmis aceasta, exprimAndu-i verbal confinutul. Apoi,-: :ontinud cu noi mesaje.
Sva!alareSe poate atr ige atenlie la ceea ce insemna init ial mesajul si sensul
.; tes de ult ima persoani. De aici se poate ini l ia un dialog despre semnif ical ia:.Lrnic5"ri i nonverbale in grup si in general.
$d[CItePe parcursul jocului se va observa o mai mare varietate de senzati i , pre-
si un spirit de echipa mai bine pronuntat.
Mnrimea gn{ruluiz lO -3O pact&:Qa/4{i :Timp: /5 ,arau* :
:Materiale: d&ra :
r' $biectiveA favoriza contactul fizic qi descoperirea propriului corp, invitdnd a
.-- ' .rnica prin intermediul acestuia.
; Frocedur6Jocul decurge in l iniste absolutd.Toti part icipanti i se impart in perechi. Unul dintre membri i perechii se
;.za in pirostr i i , cu capul relaxat, celalalt al6turi, in genunchi. Acesta isi, .e mdini le pe spatele primului. Animatorul propune:
- pl imbafi-vd. cu mAini le pe spate, ca un animal greoi- repede ca un soarece (cu vArful degetelor)- ca un cal in galop- ca un garpe enorm- etc .(trebuie mereu sd controldm starea celei lalte persoane, prin l imbajul cor-
:. .1 ce i l emite: capul relaxat, umeri i si nu f ie incorda-t i etc.
a r t i
' t l c l -
n i t e .l ne t .
r i .
L 1 . L 1
r o : 1 1 -
N*r€eSe real izeazd"
daca au simti tin grup. Persoanele comunicd sentimentele pe care le-aupldcere Ia efectuarea masajului sau atunci cAnd au fostau apd ru t . . .
@
Mirinrea gnrpului: /0 -3O pnTimp: 15 ,44A4zte
V Obi*ctiveA dezvolta concentrarea $i comunicarea nonverbald. Poate fi aplicat ca
"preludiu" pentru un joc teatral, pe roluri etc.
| (F I FrocedrrriParticipanli formeazd 2 rAnduri, la 2-3 metri distanfa intre ele.
Participanlii dintr-un rAnd incep sd facd o serie de gesturi, care sunt copiate,ca intr-o oglindi, simultan, de parteneri. Animatorul dd. semnalul de incepre qi
de sfArqit. Termindnd, participantii rimAn Ia locurile 1or, observAndu-gi colegul-Apoi, schimbd" rolurile.
Mnrirnea grupuruis l0 -3O paztacAaa{iTimp:Materiale:
20 a4i4//fea"t cze(b+t, cltt deadozaatf etc., az&e
oAcect cA.ze az Pstca &44.c7d an attczadaaIOhiectiveA anima membrii timizi ai
in ut i l izarea cuvintelor. a auzului
Frocedur&Participanli i formeaz6 un cerc.
"Microfonul" este transmis de la unul
Ia altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul "microfonului".
Participanfii decid daci vor sau nu sd spun6 ceva. Se poate conversa cu per-
soana de la care primeqti "microfonul" (A primeqte de Ia B "microfonul" qi ei
impreund vorbesc la tema propusi de A; apoi B ii transmite "microfonul" lui
C vorbind despre tema lui B g.a.m.d.), ceea ce reprezintd cooperare.
Ho€eCum te-ai s iml i t c6rnd nu pol i spune nimic f i indcd nu ai "microfonul"?
provocat la discutie delinerea acestuia?
IAl * l
Te-a
grupului sd vorbeascd. A favoriza cooperarea
etc. in si tual i i ca "dialoguri
dintre surzi" .
It"r
trrc,
r
iar
A
f re
...i rretmea grupului: lO -30 paztuqa*t{i :; Timp. /5 cnraute Ii rtr"a"tiale: aa441c i
$&6*atlveA mAri concentrarea. atentia la ascultare sau la alte forme de comuni-
nonverbal6.
e i e .
a t e .
e s .gr. i i .
A Frccedur6Jocul decurge in linigte absolut5.. Participanlii trebuie sd formeze un
'and conform zi lei Si luni i in care s-au ndscut, din ianuarie pd:n5. in decembrie.' ,rr trebui sd" caute modalitatea de a se infelege fird cuvinte. Nu cont'eaz6,
::zultatul, cAt lucrul si comunicarea in comun.
Mfuimea gnrpului:Timp:Materiale:
lO -3O paztdc4ba4ti4O ,aAza*c/.et Pa*/ia, o ta((6, caw o coa(6 64a?2, de
/az* cq znhd.ile "p*"
9i "cartra"
$biectiveA permite part icipanli lor s6-si formeze o idee
-- unegte gi ceea ce i i face diferi t i . Cu ajutorul unei::actica un exerci l iu de ascultare activa. A favoriza-. r.rtarea compromisurilor.
mai clard despre ceea cedivizd.ri echilibrate de aflexibilitatea poziliei 9i
l : ' . ; . - -
si ei
=1 Frcced*r*Nu existd neutral i tate, f iecare trebuie sd se pronunle. Sunt interzise
.. ipl icati i le, doar se expune pirerea (pro sau contra).Se cere l inigte, seriozitate (fara zdmbete sau comentari i) . Ocuparea unei
- - zitii corespunde unei deplasiri Ia dreapta (pro) si stAnga (contra). Cei ce nu
: - ' t decide exact care este alegerea lor, se vor plasa intre cele 2 grupuri.
,-:imatorul prezinta condiliile jocului Si determind spaliul pentru fiecare opinie.Al doilea animator observi proporl ia celor ce sunt pro sau contra.
::opul lui este sd caute enunful ce desparte grupul pe echipe, mai mult sau
-.ri pulin echilibrate (ca numir si motivatie).Odata ce s-au inteles bine condil i i le jocului, animatorul propune
.:-.rnturi le ce indicd diferentele din interiorul unei teme, sau punctele ce vor- discutate in t impul activitdf i i .
La fiecare propozilie participan{ii trebuie sd se deplaseze in spatiul--:pectiv, motivAndu-qi alegerea. Fiecare va propune o reformulare a propozil iei,
I" . , ' :
@
pentru a ajunge la un consens c6,t mai satisfacator pentru ambele pnrli.CAnd considerd ci etapa s-a terminat, animatorul va ruga lumea s[
revini la pozil i i le comune, enunlAnd o altd afirmatie.
EvafuareV-a fost dif ici l si vi expuneli coerent si independent pdrerea? Ce a
condit ionat depiasarea in spaliu? Ce ati insusit despre respectarea opiniei celor-lalli? In timp ce ascultali motivatia, explicatia altora, ce schimbdri s-au pro-dus? E usor sd f i i apropiat de o persoand ce are valori qi opini i diferi te de aletale?
h[oteAcest exercit iu poate continua mai mult de o ori, dacd. e ld.sat
decurgd complet (cu reformuldri, ascultare activdr, evaluare f inald et.), ceeaeste important pentru o experientd reugit5.. Ar f i binevenit ca animatorulformuleze propozit ia ce formeaza mai putind disensiune, apoi continuAndu-segrupuri de 4-6 persoane cu exercit i i de ascultare activd..
S A
cesipe
Mirimea gnrpului:TimprMaterialer
lO -30 pazt6.cpaat(4O ,aAaa*d4ateunh p&4tzu dp4t/4
$biectiveA favoriza comunicarea verbald. A anal iza l imitele unei comunicd.r i uni-
planice.
Frocedurf;Trebuie si fie foarte clar, cd pand" la sfArsitul exercitiului nu se poate de
privit nici desenele perechii, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaludrii se vor vedeadiferentele gi asemdn6rile dintre desenele executate in baza diferitor reguli.
Grupul se separi pe perechi, membri i cdrora stau cu spatele unul laaltul fdra a se privi sau atinge. Animatorul imparte f iecirei perechi cate undesen, d in NOTE 1.
lo r -) ro -a l e
Persoana ce va dicta, va incerca si "povesteascA"
desenul, f6rd ca,,,altd. persoand si poat6. pune intrebari sau sd intoarcd. capul.
CAnd cei ce dicteazd" considerd cd exerciliul e terminat, fiecare, fdrd a.:. trola, se schimbi cu roluri le cu
"pictorul". La o noud alternare a roluri lor
-,;ul i le se schimbd. De aceastd" dath cine deseneazd" poate da orice fel de---:reb6ri, insa tot fdrd. a vedea desenul.
Exereiliul poate fi repetat, schimbd"nd rolurile in cadrul perechilor sJ cu-:. desen nou. Pentru data urmdtoare ar f i bine de folosit f igura din NOTE 2.
EvalrrareSe compard. desenele realizate, vorbind despre emoli i le trdite. Se poate
:-:r lpara t impul cAt a durat, pentru a-l face cu sau f5"rd intrebdri. Cum vd,-: i tea!i doar ascultAnd? Dar dictAnd? Iar atunci cind ambii puteali vorbi? Ce-p de comunicare ati folosit qi cum o apreciali pentru ambele cazuri?
Cum infiuenfeazd alte canale conversative: privirea, expresia felei etc.-:re sunt problemele comunicdri i verbale?
Note
U
\---7\ /
2
4
Mirimea gnrpului:Timp:Materiale:
l
] c exlea
| - d
/ ' $bieetiveA contribui Ia examinarea procesului de luare a decizi i lor prin consens,
grupuri mici si a observa in ce mod ne decidem prioritatiie qi valorile per--.rale, precum si intelegerea (acceptarea) vaiori lor altora.
iade
o decizie ser ioasS. refer i tor Ia lucrur i le carecrtz6.. Orice lucru care nu va fi salvat va fi
?l SrocedurdParticipantii trebuie s5.
importante intr-o situal ie
lO -3O /aztae4ba/4/i75 ,anAas*
&:cta elezc&&hi c<. cdte an
czebn pr/4t24 p4z,tuopaaf
distrus. NU SE POATE VOTA. SE ACCEPTA DOAR HOTARARILEDE TOT GRUPUL. Participanlilor li se citeste urmatoarea situatie:
LUA
"Cand vi i acasd din vacantd, afi i ca acolo unde trd.iegti ploud de t
zi le. Exact cAnd ajungi in preajma casei tale, te intAlneqti cu camioneta poli t ice anuntd evacuarea zonei, inainte ca rAul sa rupi digul. Disculi cu politistpentru ca acesta sa-t i permith sd" intr i in casd pentru a-t i putea iua citIucruri dragi t ie. Stai induntru, si-t i dai seama cd ai doar 5 minute pentrudecide care 4 lucruri s6 le iei. Daca ai t imp, scrie cAteva gi aiege 4 priori td"l i".
Apoi se distribuie lista exerciliului fiecarui participant Si li se dd. 5 min.pentru a decide care 4lucruri vor fi luate (se anunt6 cAnd a r6"mas ultimul minut).
Odata ce toti au fd"cut alegerile, se formeaz1. grupuri de 4-5 persoaneunde se aleg, colectiv cele 4 lucruri. Pentru aceasta sunt rezervate 15 minute-Fiecare grup isi alege purtitorul de cuvAnt care prezintd lista. Apoi, acegtiaformeazd" un grup aparte, care t imp de 20 minute, decide ce vor lua.
EvalnareSd se rezerveze cel pul in 20 min. pentru aceasta. Sd" vorbeascd
se poate desfiqura o discutie asupra lucrurilor ce trebuiau salvate dede ce. Ce roluri s-au observat pe parcursul jocului (I ideri, pasivi etc.)ajuns Ia consens?
$i la care tii mult.
fiecafapt,
Cum s
h[oteLista exercit iului e urmitoarea:1. O poezie asupra cireia ai lucrat mai bine de 2luni gi care e aproa
gata pentru a f i prezentath cercului poietic din l iceu.2. Un album cu fotografii a primilor tei 3 ani de via!6.3. Un aparat de radio.4. Rochia de mireasa a bunici i tale, ce ai pS.strat-o pentru nunta ta (
tru sofie).5. Jurnalul intim al ult imului an.6. Un vaporaq in sticl6, pe care l-ai f icut la 11 ani, cAnd ai stat
sdptdmani la pat.7. O chitarS. foarte scumpi ce i{i face cdntecele de 50 de ori mai
moase decAt in reaiitate.8. Arhiva qi documentele grupuiui social (pol i t ic,
ogist etc.) pe care il prezidezt (sau din care faci parte)pacif ist, rei igios,
9. Perechea preferatd de pantof i .
10. Notele, al te documente $colare, cert i f icatele examenelor, de cAndinceput gcoaia superioard..
11. Agenda cu adrese.12. Un atlas foarte prel ios, din 1887, imprumutat de la un13. Un covor foarte scump si frumos, ddruit -t ie in Asia, ce
prieten.se gd
intotdeauna in antreul td"u.L4. Glastre cu plante foarte dif ici l de crescut, dar care iqi arati
primul mugur de f loare.L5. Colecl ia de t imbre a bunicului t [u, apreciat5" Ia cdteva mii de16. Primele scrisori de dragoste.17. Doua sticle de vin foarte vechi, pentru o ocazie speciald.MENTIUNE: orice obiect ce nu e salvat va fi distrus de inundatie.
5 minute pentru a alege.
@
\TE
i frfatmea gnrpuluiz /0 -30 pazf,kqn lti :i timpz /5 nlrrtate :
:i Materiale: ,/A44rc :
71 s&ieetfiveA favoriza atentia si
Froccdrr16
capacitatea de descriere.
Se aratd" un obiect, se rezervd un anumit t imp pentru a-l cerceta, calm,.poi urmeaz6. sd fie descris de jucatori pe perechi: aspect, caracteristici,:-ral i td"t i etc.
HvaluareSe poate constata precizia l imbajului, obiectivitatea observdri lor etc.
n p - -
a t 6
f ru -
€ C { , - -
t .
l i r -
! Mirimea grrputuis lO -3O pa.ztdl/aa4i :: li-p. 6O ra<ina* Ii Materiate: o/r/44/. i
GSiectiveA determina dificultntile in stabilirea unui consens si Iuarea acelor
faci l i ta consensul., , t i rAr i ce ar putea
Fr*eedrrfrSe aleg reprezentanti ai grupurilor sau persoane care au pozilii gi/sau
,terese diferi te. Numai aceste persoane pot vorbi. Jocul decurge mai bine daca. dispozil ie este o tabl6, un panou, sau o coal6 mare de hArtie.
Grupul ce va dialoga se adund in centru, iar restul persoanelor se, -:seazd in jur. Incepe disculia intre cei din centru. Cei din afard. au misiunea". a remarca gi de a analiza rolurile autodistribuite in grup, persoanele ce- rcheazd conversalia, consensul, precum gi dif icultal i le ce apar in comunicare.
Eventual, se poate crea posibi l i tatea ca grupul exterior sh faci prop-scrise sau sd formuleze sugesti i , idei pentru gd.sirea unui consens, oripropune idei ce nu au fost discutate.Dacd "interiorul"
nu incearci sd ia o decizie. cei din exterior doar voraceasta.
n .s Y : r :
i ^ - -uY_ 6 .
: ̂ :I P
. -'-eri: r te
- a l
...i rrretm." gtiupului: /0 -30 /nztacc4a"lta i
: Matedale! as4lc :
dezvolta creativitateaconcentreze asupra esen,tialului pentru luarea deciziilor. A
in vederea cautdrii unor solulii rapide in situalii dificile.
: Timp:
{}biectiveA invdta sd se
3O to<Aas* :
ProeeduriSe divizeaz6 grupul in echipe a cAte 3-4 membri. Timpul de meditafie
va f i foarte scurt (30 sec.) Animatorul prezinta diferi te situafi i , acorddnd t imp
pentru ca grupuri le sd-Si formuleze solul i i le. Apoi, in acelasi fel, se procedeazi
si in celelalte situati i (aprox. 6). La sfargitul jocului, se recitesc situati i le 9i se
ascultd" solufia fiecSrui grup. Inainte de a trece la o noui situa{ie, se face o
evaluare a solu{ionarii celei precedente.
NoteExemple de situal i i :- Iesind de Ia cinema. observi cd cineva incearcd s6.-ti deschidd ma9ina,
forfand l6cata. Ce vei face?- Esti moderatorul unei intruniri importante, iar un grup deranjeazi
l inistea. Ce faci?- Organizali o conferinla despre pace 9i
Deodati polilia vd anun!5. cd a fost o avertizarein local.
nonviolen!6. Sala e pl in[-
despre existenla unei bom
Niqte prieteni au plecat intr-o cdldtorie Si !i-au lisat cheia de
apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul nopli i auzi ci
se deschide usa. Ce faci?
Mnrimea gnrpuluiz l0 -3O PazfieiQan{iTimp:Materiate:
?O ,aazs*/r?uu, cze&a.ae, hcta o4<ecfukz
Obi*ctiveA constata cal i tatea decizi i lor luate in grup fafa de cele individuale.
|g_l FroceduriListele sunt impd"rlite fiecarui participant si ei sunt lasali
min. si clasif ice l ista obiectelor duph importanla acestora. Nupentru I
@
se permr
_ l
2_) EvatuareSe evalueazl. reztltatele. Care sunt mai bune? Cum a decurs discutia in
;:r-rp? Ce a adus ea? A fost uqor de luat decizia in grup?
h | trtcteExerciliul se evalueaz6, conform tabeiei r6spunsurilor corecte elaborate
-: echipa de savanti de la NASA gi un computer.
: J S A 1 .
a aflati Intr-o navd spatiala care trebuie s6 se uneasc6 cu nava - mama
de 6-8 persoane si un observator. Av6.ndobiectele in ordine. Dupd. aceasta se com-coiective gi cu cele ale exper{i lor de la
.- isculi i le. Apoi, -s ta, se dau 20: ard rezultatele);ASA.
sunt formate grupurimin. pentru a puneindividuale cu cele
,a t lei n ' rr r - - P
lazi .i s ele : l
u r t d -
e a z e
: e suprafafa i luminatS. a luni i . Din cauza dif icultal i lor tehnice nava.:erizat la 300 de km de la nava - mam6". in t impul aterizir i i s-a
voastrd adistrus o
l
:arte mare a echipamentului de Ia bord.SUPRAVIETUIREA VOASTRA DEPINDE DE POSIBILITATEA DE A
{JUNGE LA NAVA - MAMA". Pentru aceasta se pot iua lucruri le cele mai-?cesare. In continuare se da o l ista de 15 art icole care au rdmas intacte dupa,.:erizare. Sarcina voastrd este s5" le clasificali In conformitate cu importanla,r pentru a permite astronauli lor si ajungd la nava - mam6". Numdrul I- n
"a avea articolui cel mai important iar 15 cel care va avea importanfa cea mai..- icd. (Intre paranteze este dat rdspunsul numai pentru animator).
- 1 cutie de chibrite (15 - nu existd oxigen)- 1 cutie de al imente concentrate (4 - se poate tr i i un anumit t imp fara al i-
-ente)- 20 de metri de fr inghie de nylon (6 - pentru ajutarea deplasdri i pe tere
=regulat)- 30 de metri de mdtase pentru paragutd (8 - pentru a se proteja de soa
- . -r frig)- aparat pentru incalzire (13 - fata luminatA e f ierbinte)- 2 pistoale cal ibrul 45 (11 - ut i le pentru propulsare)- Iapte praf (12 - necesitd apd.)- 2 baloane cu oxigen de 50 I. (1 - nu existd. aer)- hartd. a stelelor si constelati i lor (3 - necesard pentru orientare)- o barcd pneumaticA cu baloane de CO2 (9 - pentru deplasare 9i protecl ie,
,: baloanele cu gaz pentru propulsare)- o busold magnetica (14 - nu existd cimp magnetic)- 20 de l i tr i de apd (2 - nu se poate de trdit fard. apa)- focuri semnal (ard In vid) (10 - utile la distantd" micd.)- un set de prim ajutor medical (7 - unele sunt uti le, altele inuti l izabile)- receptor gi emilator FM pe energie solard (5 - comunicare cu nava)
g
E
i rrrr*"ea gnrpului: lO -30 paztacpazli :i Timpz 20 d4a44te ii rr"a.tiale: e/44r. !
S&f,ectiveA stimula comunicarea prin canale alternative. A stimula luarea deciziilor.
ProcedurlSe leagd ochii tuturor jucdtorilor care nici nu pot vorbi qi nici emite
vreun sunet. Perechile se formeazd. pe nevd,zute. Fiecare pereche se situeazi
fala in fatd. Intre ei se pune bucata de plastilind, destul de moale 9i mare pen-
tru a o putea modela. Apoi mAinile participantilor sunt puse pe aceast6 bucatigi ei sunt rugali sd. modeleze ceva impreund.
EvatuareCum ali decis ce sd facefi? Cine a luat decizia? Cum s-a produs comu-
nicarea?
Miirimea grupufui:
Timp:
Materiale:
lO -3O paztddpaa{i
6O ,aAaa*
o &?t(h6, ce dz pezl4afie pzac?dazea
y'e ea a uathzehz, o 4a246 de hnad
ObicctiveA dezvolta atentia, favorizltnd un climat relaxat. A inilia o formd de
comunicare neobisnuitd..
te i Proeedur i
Intr-un capit al camerei selumina, menlinAnd restul incd.periicortind" pentru a-qi proiecta umbra.diferi te acfiuni, gesturi etc. Restultoma" qi ceea ce ea reprezintd.
intinde cortina. Dupd cortind" se aprindein intuneric. CAteva persoane trec dupi
Ace$tia trebuie si reprezinte ceva: un f i lm,juc5.tori lor vor incerca sd identif ice
"fan-
@
i ulrlmea gnrputuiz lO -3O pndulptu4{i :i fimpz 30 ?fta4rute :i lt"turiale: &.2 de caztaa, cAz&ca U ocntc/ !
Sbflec€iveA analiza cum influetteaz6, stereotipurile asupra comunicirii.
FrocedmrSAnimatorul pregategte fAsii care pe care sunt scrise anumite calificative
.:ereotipuri, pentru a le pune in jurul capului f iecdrui jucdtor: lenos", min-
.- ' . Inos , morocd.nos"... Animatorul prinde pe frunte fasi i le-ecusoane, fdra ca'=t ce le poartd. sd le st ie continutul. Cand poartd fAsi i le-ecusoane, se propune
teme de discu{ie. Fiecare se va comporta cu partenerul de disculie conform-:ereotipului ce i I are scris pe frunte. Nu trebuie si se spund. direct ce este.-r is. Persoanele ce vor purta fAsi i trebuie tratate in conformitate cu cea ce. - r ie pe fas ia-ecuson.
HYalrnareCum e afectatd comunicarea intre oameni de
"prima impresie" despre
,.) Tu cum o creezi? Cum v-ati simlit? Se apreciazl. la acelagi nivel cuvintele: ' :se de oameni diferi l i?
Mtuimea gnrpului: lO -3O paTimp: 20 64A44te
- r c te
SbiectiveA favoriza perceptia.de vedere.
Froc*durSSe privesc atent desenele
:: lenteazd. ceea ce vede f iecare.
A invdla cum se poate vedea reali tatea din diferi te
timp de cdteva minute. in grupuri mici se
;,-', ' Eva$naareSe poate discuta
-::ep!i i pe care f iecaredespre obiectivitatepart ic ipant le are.
si subiectivitate si despre diferite
I
Mirimea gruputuiz lO -30 fuzttttpaae :Timp: 3O ,aAasA :Materiale: a&t442 :
:
S&ie*tiveA dezvolta expresivitatea corporald. A stimula atentia.
ProcedrxrEToate persoanele se aseazd. formAnd un cerc. Centrul imaginar i i consti-- --e o carte fermecatd. Fiecare jucd.tor merge inspre carte qi extrage ceva.
:-: '- Inci el simuleaza o activitate corespunzdtoare obiectului ce l-a extras. De.. iemplu, cineva scoate un pieptene, deci se piaptini.
Cine consideri ci a ghicit reprezentarea merge spre centru si o spune. ureche persoanei din centru fdrd insi ca allii sd audd. In cazul unei greseli
' ; tntoarce in cerc qi mai incearci o dat6. Daci nu greseste, rd.mAne in centru--preuni cu primul part icipant. Apoi, impreuna aleg un nou obiect. Jocul se.:nrind cAnd toti sunt in centru.
SbiectiveA dest inde qi uni grupul. A stabi l i un mediu de comunicare.
FrocedrardIntreg grupul se strange in cerc, doar o persoana
ly ' ' i
? l
' . 'ane singurd in centru unde se afld covorul. Ea alege::e se aqeazd cu fata spre ea. AmAndoi ingenuncheaza si
care incepepe cineva din
jocul ,grup
buze) .Jocul
se sarutd (pe- , :oi , acea din urma rdmane pe covoras pentru a alege un al t part ic ipant.-- termina odatd, cu epuizarea numd.rului de part ic ipant i .
EvatwareCum vd simteati? Cum reactioneazd grupul?
Ns€e"E i ,
ch ia r . . . " oare saru tu l nu e o fo rm6 p lacu t i d .e comunicare?
i - |- t
7l
Timp:Materiale:
45 anitut*
//tctw, czecaa"&
S&*ec€*veA stimula creativitatea in grup. A favoriza part iciparea intregului gru
E Frocsdur6Animatorul formuleaza o intrebare. Participanlii trebuie sa spund
mai multe idei. Nimeni nu poate f i intrerupt sau corectat. Orice idee e foa
bund,, admis6, iar cu cdt e mai fantasticd. si irealizabii cu atAt mai bine. Toa
sunt inscrise pe o tabld. Dacd. obiectivul este de a analiza diferite aspecte ale
unei probleme, e important si se noteze idei le intr-o anumitd. ordine: simil i tu-
dini, diferenle, aspecte etc.
j '
i rrernrea gnrpului: lO -3O laztac4baari :i Timp: 2O ,a<az** i:i Materiale: altnrt J
63b$ec€iveA aprecia condi l i i le minime pentru comunicare. A st imula cooperarea-
lel Frysrcedwr&+ l
rnrreg grupui se imparte in 4 echipe ce se afld" Ia extremele unei cruci.
Fiecare subgrup alege cAte un reprezentant-curier care se afla in spatele grupu-
lu i opus. Acestora l i se inmdneazd" cele 4 f ige cu mesaje, pe care ei t rebuie
le comunice echipelor cdrora aparl in. La un semnal cei 4 incep concomite"comunicarea" qi cu cAt se face mai multa gal6gie, cu atat e mai bine. Mesaj
pot f i fragmente de text, care, pentru o mai mare confuzie, pot f i aceleaqi pen
tru toate echipele. Jocul se terminS. atunci cdnd grupul recitS. mesajul ini l ial
al curierului.
i
Timp:Materiale:
2O ,acttzaA
arru9
r u p .
c a t
ar te
o a t e^ t ̂' a i e
A $ti cum se dialogheazd. A stimula o comunicare verbald efectivd pen-- : , r a a junge ia consens.
?l Frqrsedwr$Dupa propunerea unei teme confl ictuale si formarea unor mici grupuri
" opini i diferi te, se vor indeplini urmd"tori i pasi.1. Se prezinti opini i le.2. Se formuleaz[' intreb6ri pentru f iecare echipd". Prin aceasta oricine
:,ate incerca s6-si expund opinia de "altfel"
cu cea mai mare precizie posibi la.3. Fiecare persoand si grup ce susline o opinie sau alta prezintd o l ist6
: consensuri intre gdnduri le lor si a "celorlalt i".
4. Parlile participante prezinta intrebd"rile ce ar favoriza explorarea mai: - - ' fundd. a anumitor aspecte. Intrebir i le considerate principiale pot f i evi-: ----t iate.
...i Mnrimea grupufui: lO -3O pazttupan2t :i Timpt 4O au;aute :i Materiale: o ta6(6 gi czet6 :
. . . . . . . . . . . . . : : : . . : : . . : . : :
/ S&$e*€fiveA stimula part iciparea intregului grup la lucrul in comun. A
-', t tr icarea si gd.ndirea colectiva. A faci l i ta part iciparea persoanelor" . . t i in exprimare.
stimulacu dif i-
t Frs*eduxr6Animatorul formuieazd condit ia: "Vom
scrie acele cuvinte ce exprimiimportant pentru f iecare. Vom face aceasta in l iniste si urmAnd condit ia
- ' - t i . ce constd in scr ierea cuvintelor, folosind una dintre i i terele cuvAntu-- :eja scr is, astfel incdt toate cuvintele sd. se incruciseze ca o crucigramd".
PRo
R E A L I Z A R BECT
=: templu:
Mirimea gnrpului:Timp:
| r' | Sbt*e**veA cunoagte d i f er i te le
respectdm opini i le celorlalt i .
aprecieze valori le. Jocul poate f i folosit pentru
si sensibibzarea participanlilor fala de problema
/0 -30 pazf&Qn',4ta45 ,"tinate
aprecieri a tuturor participantilor' A invdta si
A favoriza comunicarea si dialogul.
treningurile desPre comunlcgenuri lor.
i s i Frocedur6Se alege o temd concretd asupra cdreia participanlii trmeazd sA-$il
expuni pdreri le. Fiecare jucdtor iEi scrie idei le pe o f iga' Apoi se face o
prezentare in comun. Pe tabla se scriu pdreri le pro 9i contra. Apoi se desfa$oari
o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite pozilii.
r frfatm.. gnrpufr* lO -40 pa'z*Aante :i t*nz 30 -45 dltt4lltu :
i M"."ti"t", o ta((6, h:w li cnzhe ,. . . . . ' i ' : " " "
Sblee*frveA dezvolta respectul fala de diversitate si a stimula ParticiPanli sd
Itr
mlu
a tablei sau pe pereti , in trei parl i ale incaperi i . Fiecare f isd corespunde unuit
din urmfltoarele cuvinte: "De acord", "Nu sunt de acord", "Nu sunt sigur'
I el FrocedwrdAnimatorul trebuie s5. pregiteascd l ista valori lor la inceput
exerci l iului (vezi exemplele). La inceputul jocului af iqati f iqele in partea de s
Lamuri l i part icipanti lor ci ei trebuie si citeascd l ista cu enunluri qi dupi acel
ta sa ocupe un loc in dreptul uneia din cele trei f ige, care corespunde hotarA
lor. Rugali doi sau trei voluntari din fiecare grup s[ motiveze hoti.:-itrea It
Dup5. ce voluntarii $i-au expus pdrerea, intrebati participantii dacd doresc si
schimbe hotdrArea. Repetal i procesul cu f iecare enunt, accentuAnd cd f iec
poate s6-si schimbe pdrerea si cd in aceasta nu existd nimic ruginos' Continu
votarea pentru enunluri pani Ia momentul potrivit ' Stimulal i part icipanli i sa
schimbe pozit i i le, Idmurindu-Ie de ce. Daca este necesar, putet i inscr ie t<
rdspunsuri le in f ige pentru a f i v izute de tot i . Amint i t i - Ie part ic ipant i lor cd
exista rdspunsuri gresite.
CAteva exempie de afirmati i (numai pentru treninguri le din sf era.gali tat i i genuri lor) :
- Nu sexul persoanei, ci cunostintele trebuie sd f ie luate in consideratie: angajarea la un post nou de lucru.
- Reglarea natal i tat i i este o obiigatie femenina.- Femeile nu trebuie sd se angajeze la un lucru barbatesc.- Barbatul trebuie si gdteascS. de 3 ori pe zi dacd el sau sotia lui
. :creaza in afara casei .- Este normal daca barbatul plAnge.- Violenta nu este permisd in viata de famil ie.
S{stsTeme pentru discuti i :- Cum v-ati simtit in grup in sensul diferenlei dintre valori qi pireri?- Cineva a putut sa inf luenteze asupra pozit iei voastre?- De ce v-ati schimbat pozitia?
;a -s -:e ,i,
f ,ara
s a - i
i c a : i
...: mrnmea gupuluis ? -33 /avfAcpal4ti :! timpr, 30 -45 ,ltrtt4te :i M"t.tiale: fu gt lazr<e :
Sb*ectiveA demonstra rolul atentiei in comunicare.
FrocedearFRugati part icipanti i sd" se separe in grupuri a cAte trei pesoane. Rugati
"-ecare grup sa hotarascd cine va f i cei care vorbeste, care asculte gi care va, - observator. Rugati membri i f iecarui grup si se separe pe grupuri, la o dis-:rtt i mare unul de altul pentru a discuta roluri le lor. Dati f iecS.rui part ici-
- -. t t t , care are rolul de ascuitdtor, cAte o instructiune in scris care va trebui-spectata (vez i exemplu l de mai jos) .
- ascultat i atent si dal i intrebari logice la momentul potrt ivi t- intrerupeli- l pe cel care vorbeste- schimbati des tema- spuneti des complimente celui ce vobeste- faceti- l pe cel care vorbeste sd taca- rddeti cAnd cel care vorbeste este serios- vorbi l i cu cineva cAnd vorbeste cel care are rolul respectiv- privit i imprejur cu rautate cAnd vorbeste cel cu rolul respectiv- dali sfaturi neport ivite- f i- t i socat sau ofensat de cea ce a spus vorbitorul- evitat i privir i le vorbitoruluiAceste instructiuni pot f i primite de cel putin unul din "ascultdtori".
l-neti minte cd" aceste instructi i pot f i date pe f ise fara s5. f ie vd.zute de restul.r ' t icipanti lor. Rugati i pe "vorbitori" sA se gAndeasca despre ceva care i i pre-
l
I
a i
ocupA foarte mult. Ei trebuie si discute despre aceasta in grupul lor.
Observatorul trebuie si inscrie in ticere toare raporturile intre "vorbitor" 9i"ascultdtor". Dupd,5 minute, rugati- i pe part icipanli sd" se adune impreund.
Discutati at i tudinea lor fata de exercit iu qi cea ce s-a intAmplat in f iecare grup.
Cum s-au simtit?
NsteTeme pentru discutie:- S imteat i ca
"ascul td toru l " v-a ascul ta t?- Care este senza-t ia cAnd intelegi cd nimeni nu ascultd cea ce spui?
Este necesar de a scrie toate rdspunsuri le la toate intrebdri le pe f ise,
astfel ca tol i sa Ie poati vedea. Dupd. joc "ascultdtori i" $i "vorbitori i" pot s6-
si strAngd. mdini le pentru a arita cd intre ei nu sunt sentimente osti le si a fost
doar un joc.
I
t ti-pti Materiale:
/5 -25 6/in4tepa-t"/" c& gAptc4a
g
E
$b**ctiveA intelege problemele comunicdri i uni laterale.
Fr**edur&Rugati participan{ii si se separe in grupuri compuse din trei persoan
Una din aceste persoane trebuie sd-gi scoati pantoful, cel i lalt poate f i instru
tor, iar al trei lea va f i observator. Rugali persoana cu pantoful sd' se aSeze c
spatele la instructor. Observatorul trebuie s5" stea la o anumitd distan
Persoana cu pantoful trebuie si dezlege gireturi le gi si le scoat6. Dupd ace
ta, urmAnd instructi i le profesorului, trebuie si lege din nou sireturi
Instrucfiunile date trebuie respectate cu exactitate. Intrebdrile se int'erz
Observatorul trebuie sd" f ie atent la respectarea condil i i ior pentru ca la sfdrqit
exercitiului sd facd o micd analiza.
ffivaSaa*reIntrebati membri i echipei cum s-au simlit in tmpul exerci l iului.
i ffa*"". gnrpuruis /5 -3O pa'ztatpaa{i
Mnrimea grupuluiz /5 -30 Pazt(Z,4ar4{i :Timp: /O-/5 ft/'/4te :Materiale: ent de 6azae gi cazaca i
Sfu&ee$*'qreA observa diferite metode de comunicare.
Sseeedms6Desenati un desen simplu pe hartie fl ip-chart. Desenul trebuie sa fie
-.=stul de mare pentru ca toti sa-l poatd vedea. Rugati 5 voluntari s5" plece din.:^a. Arata{i desenul celor rd"magi. Rugali unul din voluntari sd intre gi sd:::veasci desenul. Acoperit i desenul. Chemati urmdtorul voluntar. Primul
-iuntar trebuie si- i povesteasci desenul gi aqa pAni Ia al patrulea volunatr.- iemali al cinci lea voluntar gi rugali ca al patrulea sa-i descrie desenul. Dupd-,-c&st& al cinci lea trebuie si deseneze desenul pe baza descrieri i . La f inal se.:3td grupului ambele desene.
No*eDiscutati cum a decurs jocul.
Mirimea gnrputui: lO - 20 /nzt&Qa*/$i :Timp: 2O a*aa* 1Materiale: draazaorc (l^e/4"oe), /dztce #rB-hazt, caztnca,
Sb$e*t3veA ardta problemele care apar in t impul comunicir i i uni laterale.
Froeedaar6Pe o hArtie pregatili doua diagrame. Nu ie aratali grupului. Rugali volun-
,:- i sd part icipe la demonstratia ce va urma. Lamurit i le part icipanti lor cd volun-. r '-11 Ie va descrie ceva si sarcina ior consti in urmarea exactd a- =:ructiuni lor, f6cAnd schila descrieri i . Dali unuia din voluntari o diagrama..-untarul se intoarce cu spatele ia part icipanti, deoarece contactul vizual este::rzis. Voluntarul poate comunica doar oral, fdrd" gesturi. Intrebari le din
r : r te& par ic ipant i lor de asememenea sunt in terz ise. Este permisd numai comu-: ,area unilaterala. CAnd exercit iul este terminat, ardtal i desenul qi rugali par-
.-panti i sd.- l compare cu desenele lor. Alegeli alt voluntar gi repetal i jocul,
r ' i
7
I
Ii
tfolosind alt program. De data aceasta permiteti- le comunicarea bi laterald (se potpune intrebari), dar interzice!i- le contactul vizual. Dupa aceasta compara!rezul ta te le .
Stimulati comunicarea in grup cu ajutorul urmitoareior intrebdri:- CaU part icipanli au fost frustrati si cAli au incetat s5. mai asculte?- De ce a fost atAt de compiicat de a urmari comunicarea unilateraid?- Comunicarea bi laterala asiguri inlelegerea totala?- Cum se pot obtine succese mari in comunicare pentru a ajunge la rezul-
tate mai mari?
Timp:
Materiale:
Timp:Materiale:
Rugati participan!ii
hArt ie si rugat i- i sd deseneze
/5 -20 a4iruutecdfu o paaf /t/4tru lieaze eilL?6
3O arAr*/dztce 9i caztacn
sd formeze un cerc. Dat i f iec6ruia cAte o foaie de
sus un desen mic, iar jos sa-si scr ie numele. Duph
$blec&[veA medita despre comunicare, colaborare si sensibiltate in grup.
|gJ Prqleedlrr&impnrl i l i grupul in doua echipe. Aranjal i echipele in doua r6"nduri para-
IeIe, la o distanta de 1 metru unul de altul. Intre membri i unei echipe trebuie
sa f ie distanla unei mdini int inse. Animatorul imparte cAte o pand primelor
persoane din f iecare echip6. Acestea trebuie si se intoarcd la cei ce stau din
urmd gi sd" sufle pana spre ei. Persoana ce sth la spate trebuie sd" prindd. pana.
Cel ce sufld" nu are dreptul sd se migte. Dacd persoana nu a prins pana, cel
care i-a transmis-o trebuie sa o ridice si sd. o sufle iard.gi. Aceast5. acliune se
repetd pana cdnd pana nu este prinsd. Jocul se considerd terminat c6nd pana
ajunge la ult imul membru al echipei. Caqtiga echipa care realizeazd prima acest
lucru.
nbale
E
SbiectiveA vedea ce probleme pot apdrea Ia combinarea metodelor vizuale si ver-
de comunicare.
Frclsedrm*
I i ^ . )
A 2
f T t l
. :easta, foaia de hart ie trebuie transmisd persoanei din dreapta. Aceastd" per-
.,rand trebuie sd descrie desenui Si sd idoaie foaia in aqa fel ca sd. se vadd' numai..escrierea desenului. Dupd. aceasta, transmite foaia persoanei din dreapta sa.
.\casta, la rdndul sdu, face un alt desen in baza descrieri i , indoind foaia ca sa
:r vadA numai desenul si transmitAndu-l mai departe. Jocul coontinui p6.ni
and part icipa toti .
EvaEerareParticipanti i desfac foi le qi discuti desenele in comun.
j '
! Uermea gnrpufui! l0 -30 Pa'If&i4a4i3O ,ata.ta*
$bieetiYeA ajuta partipanli i sd inleleaga necesitatea comunicdrii.
FrceedrrrFAnimatorul roagd" participantii
:rebuie sd se ageze pe scaun, unul in:,oate si se intoarci, iar cel din spate:rebuie sd" discute intre ei t imp de 2
s6 se separe in perechi. Fiecare pereche
spatele celui lal t . CeI care std inainte nu
si se incl ine inainte. Membri i perechi lor
minute.
9_l EvatrwareAnimatorul adund to!i part icipanti i impreund si discutd exerci l iul.
-\nimatorul poate s6-l intrebe pe cel care a stat in spate:- cum v-a!i simlit cand al i incercat sd discutal i cu partenerul?
qi persoana din fa!d:- cum v-a!i simlit in t impul disculiei?
Timp:Materiale:
3O,a<ina*&4d{i a44zi de hdztce
S&$ec€tveA observa importanla comunicari i in
ProeeSur6La inceputul exerci! iului scriet i o
\t imdrul cifrelor trebuie sa f ie egal cu cel al
lucrul in echipd.
cifrd pe bucdtipart icipan!i lor.
mici de hart ie.
Doi voluntar i t re-
@
i
Ii
buie sd f ie observatori. La sfarsit ei vor trebui sd facd evaluarea jocului.Impaturit i hArt iutele si puneti- le intr-o cutie. Fiecare part icipant trebuie sdaleaga o hArtiutd si si memorizeze cifra. Aminti- le cd nu pot sa facd schimbde informatie. Part icipanti i nu pot discuta intre ei si trebuie sd inchidA ochii .AvAnd ochii inchisi se apuca de mdini si animatorul trebuie s[- i conducd prinincapere. Dupd aceasta, animatorul roagd part icipanti i sa dea drumul ia mAini.
Scopui part icipanti lor este ca ei sa se aranjeze in ordinea numerelor.Animatorul trebuie sa indice part icipanti lor unde trebuie sd se plaseze primulsi ult imul numir din l inie. Jocul trebuie desfdsurat in tdcere. Part icipanti i potcomunica prin intermediul altor mij loace decAt vorbirea. Pentru crearea l inieise pot da vreo 10 minute si inainte ca part icipanli i sa-gi deschida ochii , rugati isd controleze dacd persoanele din dreapta si stAnga au numere corecte.
EvaftrareParticipantii pot fi intrebati:- ce s-a intAmplat pe parcursul jocuiui? ( introduceti evaluarea observa-
tori lor)- ia ce v5 gAndeati qi ce simteali cAnd incercali sd vi gasili iocul?- ce metode alternative de comunicare au apdrut pe parcursul
exercit iului?- ce am aflat din acest joc?- cum este legat acest joc de mediul vostru de lucru?
I Mirimea grupului: l0 -30 pnddu/al4ti :! timpz 25 'aaas* :
! Materiale: &ri de fucza "seatune^fu",
4zsrbai
Sb*ect6v*A recunoaqte gi a exprima sentimentele.
Frqpcedrlr6Uneori part icipanti lor le este greu sd-qi descrie emoti i le. Deseori aceas-
ta se intAmpl5. din cauza l ipsei cuvintelor necesare. Noi putem sd"-i ajutd"m pepart icipanli sa-gi imbogdteasca bagajul de cuvinte pentru ca ei s6-9i exprimai usor sentimentele. Part icipanti i vor folosi f isa de lucru "sentimente" sidict ionarul. In continuare este prezentata f iga de lucru "Sentimente".
u iu i .e s dhirnbrchi i .pr in
ra in i .: e lo r .r imul.1 po t
l in ie irgati i
ierva-
:r- i rsul
i aceas-
l t al l l pe
: : :p r lme1 _ ; < i
La dorinla animatorului, participanlii=.oarate. Dup5" aceasta ei trebuie sa Ie separe-=: ic i re , f r icd") .
pot sd" scrie aceste cuvinte pe fisepe categori i le respective (tr istele,
SENTIMENTEUneori este greu de a inlelege sentimentele. Un mij loc bun pentru a
:., : l i ta exprimarea sentimentelor si emoti i lor este ldrgirea bagajului de cuvinte.:e cuvinte putel i asociia cu cuvintelintele de mai ijos? Va poate ajuta dict ionarul
' s inonime.
: iSTETE FERICIRE OFENSA FRICA
TRISTETE FERICIRE OFENSA FRICA
MAhnireConf uz ieTriste!e
Supunere destinu-lu i
DezamigireNemultumire
ApatieJignire
DepresieEpuizareIstoveald
DeprimareNefericireGreutateGhinionRugine
ImpovirareUmilintaDesperare
Durere
BucuriePldcereVeselie
SatisfactieLinisteMirare
UsurareincredereZdmbet
ExaltareEmotionali tate
al gaptelea cerde fericireOptimismEntuziasm
Dorin!dFericirePasiuneEnergieAgerime
In
IritarePlict iseala
Scos din sd"riteIngrijorare
RepulsiePisalogeala
OfensaMAnie
MinciunaDetestare
Spiri t razboinicA f iebe de furie
Furie
Neiinigtelnordare
lngri jorarePanicS"
SensibilitateAlarmd.
SocPericolFrich
SperiatIncremenit de fr icd
Terorizat
Mnrimea grupului: /0 -30 /n'ztui'/nn$:5 ,441t4ste
/ternzz /a.ztactpant
g 8&$e*€iveParticipanti i vor asculta ce se intampla in jurul lor '
| (F I Frocedr*rdAcest exercitiu se folosegte pentru dezvoltarea capacitelii de a asculta.
De asemenea poate fi folosit pentru linigtirea copiilor dupa pauz6"pe mdsurd ce copiii intr5. in clas6, ei se aseazd, pdstrdnd liniStea. Dupi ce
toli s-au apzat, animatorul ie spune: "Ascultafi. Ce a fost aceasta?"- Dacd cineva
din participanti se va migca sau va face vreun zgomot, animatorul va intreba: "Dar
aceasta?". Dupa aceasta animatorul va ruga participanlii sn stea cdteva minute in
liniste s.i sdL asculte atent. Firi a spune ceva animatorul imparte fisele "Ascultd!"-
EI ia o bucat6 de cretd" $i scrie pe tabld,: "Citi-ti si lndeplinili insdrcinarea scrisi pe
foaie". Participantii vor avea nevoie de cateva minute ca sd completeze foile. Dupi
aceasta fiecare participant va transmite foaia sa partenerului. Dupi ce colegii
citi cea ce este scris pe foaie, ei trebuie sd spund" ce au auziL.
Jocul poate fi repetat timp de cdteva zile qi se poate urmiri cum par-
ticipanlii invafd: sd deosebeasch diferite zgomote specifice 9i si le denumeascl'
Dacd existd probleme cu anumili participanti care permanent fac gal6gie'
inainte de a incepe exercitiul animatorul poate spune cd vrea s5' vadd' cine este
d.egtept qi poate s[ stea cAteva minute in liniqte. Astfel participantii vor fi
provocati sd asculte cu atenfie.Dupd exerciliu animatorul le poate spune participantilor ci in fiecare zi
ei aud o mull ime de zgomote, dar nu le ascult6.
Timp:Materiale: /i44 de hcza
'4a"ou/' Pz^t o
Figa "Asculta!"
CAteva minute al i ascultat. Sd vedem daci putel i sa
ali auzit. Nu ati auzit nimic? Dar respiratia voastr[? ceasul?
pria rasuflare? cir ipitul pasdri lor de afar6? Poate ati auzit
soarelui f ierbinte?
enumerali totVAntul? Dar pchiar qi zgomot
1 .
i
Ii
2.3 .4 .5 .6 .7 .8 .9 .1 0 .
F6 schimb de foi
vecinul cea ce n-ai auzi t
s i comparat i cea ce at i scr is. A auzit oacu vecinul
t u ?
@
Mirimea gnrpului:Timp:Materiale:
/0 -30 favt&cfnz{i45 ,aAattteq4 cdoeto/oz4, o ca4etf /6zaA4uf.dth6u, /Ad&, cze<naae
L Stufieetive
: . : 1 t f U
- : i v a
A ajuta copii i sa deosebeasci cAteva t ipuri de comunicare si sa inteleaga. cel mai efectiv mij loc este convingerea.
Froeedur&iniainte de a incepe exercit iul, animatorul foloseste citatele de mai josa inscrie pe casetd diferi te voci in diferi te situati i . Cu cAt mai multeinregistra animatorul, cu atat mai vesei va f i exercit iul pentru copii .
Jocul incepe cu explicarea deosebir i i dintre cele trei t ipuri de comuni-.: :e. Animatorul va scrie pe tabla cuvintele: Agresiv, Convingdtor si Pasiv.
- rpa aceasta intr-o colonita sub ele se vor scrie cuvintele ce determind cele:ei t ipuri. Urmdtorul exemplu conline: 1) descrierea persoanei, 2) metafore, 3)-:ate care reflectd, toate cele trei t ipuri de comunicare.
Animatorul le spune part icipanli lor: "CAnd noi vorbim cu cineva, cea-. i bund metodd de a ne expune necesitdt i le noastre este convingerea, Cdnd
: .: tem agresivi, putem j igni sentimentele altor persoane. Cand vorbim despre=:esitat i le si dorinlele noastre, nu este nevoie de folosit forta. Pe de altd
. . : I ' te, cAnd vorbim pasiv, noi comunicd.m rdu. In asemenea situati i de cele mai' .se ori oamenii ne ignor6. Noi nu expunem clar dorintele si necesitat i le noas-:: si din cavza aceasta nu putem obtine cea ce dorim.
Cea mai buni metodd de comunicare este convingerea. A f i convingdtor-.eamnd a-t i exprima clar gAnduri le. Atunci nu vor ap6rea neclaritat i , Iegate
:= dorintele si necesitat i le voastre. Un om convingdtor iqi expune pirerea sa si, . teapt i rdspunsul de la in ter locutor" .
Animatorul trebuie sA se convingd ca part icipanti i au inteles esenta aces-: trei t ipuri de comunicare.
AgresivDur: foioseste multa.
rte p-u. a obtine ceeadoreste.
Buldozer"Misc6-te prostuie!"
r l t a .
d t e1e\-a'Da:
e i--ra : - ' .s F -
),-lpit
\-ir:
p a : -
t- .c a.r s i e
e s t err i .
:e z -
, t C B
pr ' l -
r o t u l
Dupa aceasta part ic ipant i i, . . te. Animatorul poate spune cd..rat i i reale. Part ic ipant i i , dupa
vor asculta caseta cu di fer i te voci inregis-voci le au fost inregistrate intampld"tor, inascultarea f iecarui vorbi tor, vor trebui s5.
Convingdtorl.Obtinea ceea ce doreste,folosind forta necesard..
2 . Calcu lator3. "Nu ai putea sd temist i , nu am loc"
Pasiv1. Slab. Deseori un astfelde om se comporti ast-fel de parci e absolutfdrd puteri si nu poateobtine ceea ce doreste.2. Sculptura3. "Pe mine mereu mdstrAmtoreaz6. Niciodatinu-mi a junge loc"
pun5. c6"te un semn X in coloni la corespunzS"toare. Ei
ce fel de om este acela: agresiv, convingator sau pasiv.
tabia numele vorbi tor i lor. Se vor asculta L0 voci .
vor trebui sa hotarasciAnimatorul va scrie
elevi i sd - l ascultevoi continua"aSteapti si-i
Vocile: agresive, pasive gi convingdtoareAnimatorul: Prima voce pe care o veti auzi este a unei persoane care
cumpdrat numai ce un mdr str icat intr-un magazin". Se asculta banda.
1. "Eu mE voi lntoarce gi voi arunca cu acest m6r vdnzdtoarei in faf6l"
Banda se opreste si part icipanti i trebuie sd. faca un semn ln coloana respectiv
Animatoru\i "A doua voce este a unei persoane care cere chetcup in restaoran
2. "Eu asi dori ceva mai mult chetcup pentru cartofi"Animatorul: "A treia voce aparline unei persoane care in autobus roagd" s5- i
f a c d l o c " .
3. 'Am nevoie de ceva mai mult loc. Nu afi putea s6 v6 migcati?'"Vocea urmitoare apartine unei persoane care are nevoie de atenlia maternd'
4. "Tu niciodatl nu asculli cea ce weau s[ spun".Animatorul: "IJrmdtoarea persoand. a stat foarte mult timp in r6.nd dup6 bil
la teat ru" .5. "Acest rdnd se migcd foarte lncet. Casierii dorm?'Animatorul: "Ilrmdtoarea voce este a profesorul care cere ca
6. "Eu voi agtepta pind se vor linigti tof E dupd aceastta
Animatorul: "A gaptea voce - un elev care de mult t imp
atenl ie" .7. "Ei bine. Dacd nu dorifi. s[ md ascultafi eu pur qi simplu voi strigaAnimatorul: "IJrm5.toarea voce este a unei mame care se adreseazd feciorului
8. "DacE nu te apropii chiar acum, o s-o primegti"
Animatorulz "Vocea a noua aparline unu bd.iat care doreqte sd se joace
camion-juc5.rie a pritenului shu".9. "Auzi Nicolae, pot sd md. ioc su mnsina?"Animatorzl: "Ult ima voce - este o fet i la care vorbeqte cu vecinul de
10. "Profesorul niciodatd in timpul anului nu m-a numit responsabilIbanc i - .de clasl'
discuta rdspunsuri le IDup5" ce eievii au insemnat fiecare voce, ei
Posibil va fi nevoie de inclus casetofonul incd" o dat5".
vor primi rispunsurile corecte pentru ca ei si poatdDupa aceasta, particiPan
determina ce au atzit.
Rdspunsuri:1. Agresiv2. Pasiv3. Convingd:tor4. Pasiv5. Poate f i considerat pasiv sau agresiv6. Convingdtor7. Agresiv8, Agresiv9. Convingtor10. PasivCe fel de t ipuri de comunicare sunt?NOTA: Ascultal i citatele 9i hotarAli ce fel de t ip de comunicarevorbitor: agresiv, convingator sau pasiv? In dependenld de
neavoastrd inscriet i X in rAndul respectiv pentru f iecare voce.
foloseste f ir6spunsul d
Agresiv Convingdtor Pasiv
CAt de bine sesizati st i lul de comunicare?Pentru a sti, comparati rdspunsurile voastre si rispunsurile corecte si
nparal i scorul cu cel de mai jos:9-10 corecte : Foarte bine!7-8 corecte : Destul de bine!5-6 : Satisf icdtorO-4 : Incearcd incd o datd!
! M:irimea gnrputui: lO -3O padaar/nntc :, Timpz 4O aunute :
i Materiale: k44 de hczct "fur,ctzaAea
co*rrZforZ" i. . . . . . . : . . . . . .
4 $siecriveA practica comunicarea constructivd., iucdnd o serie de roluri.
Proeedur6Copii i foarte des comunicd intre ei foarte brutal, fapt ce duce la
-striinare. Este foarte important de a-i invita s5" ceard. cea de doresc si sa-si' 'punA punctul Ior de vedere, atunci cAnd sunt nedreptal i t i . Acest exercit iu va
. participantilor experienta necesara pentru ca ei sd poatd" singuri sd. rezolvenfl ictele zi lnice, in loc sd apeleze de f iecare dat6 la profesor.
Animatorul va scrie pe tabla lista cuvintelor legate de comunicarea con-,::uctivd. Se poate pune o intrebare: "Ce cali tal i trebuie sa posede o persoand":I'e poate comunica?" Lista va fi inceputi cu urmitoarele cuvinte si expresii:
' - :Lcer, caracter direct, serios, amabil, contact vizual, voce puternici", deprindere' a asculta. La aceasta se adaugd rdspunsurile participantilor la intrebare.
Dupa aceasta, animatorul Ie va spune participantilor si foloseascd toateeste calitali cAnd vor r5.spunde la situatiiie concrete. La inceput ei vor rhspunde
,-:rguri pe fisele de lucru "Construirea comunic5.rii". Dupd. aceasta, participan{ii,,r juca pe roluri aceste situatii, pAnd animatorul va fi mullumit de faptul cum- si-au schimbat stilul comunicS.rii pentru comunicarea constructiva.
Foiosirea unei comunicd.ri constructive mai mult seamd.ni cu construirea:-ui pod spre alt i persoand, decAt cu instalarea unor bariere.
@
L. Te afl i in teatrul
din urmi a pus Picioarele.
Construirea comuniciriigcoli i . Pe speteaza scaunului Pe
Cum il vei face sa inleleagdr cicare 9ez1 persoana
te deranjeazd?
2 .fapt, dar
Cineva in rAndastizi vrei sd-t i
trece inaintea ta.
expui punctul deDe obicei, nu atragi atenlia acestui
vedere. Ce vei sPune?
3. Decontinua sa-ifesorului?
jum6tate de ori stailinigteasci pe elevii
cu mdna ridicata. Profesorul te
care fac galagie. Cum vei atrageignoreazd siatenlia pro-
4. Nu ai nimerit mingea
doregti si ieqi din joc. Cum i i vei
sa f i i insultat?
de fotbal gi unul din colegi te insultd" Tu nu
i6muri ci ai ficut tot posibilul Si nu-!i place
5. Lucrezirestul elevi lor te
impreuni cu un gruP de elevi. Cum
intrerup. Cum Poli spune gruPuluinumai incerci
ca doresti s6'ceva sa zlcN
fii ascultat?
Mnrimea grupului:Timp:Materiale:
/0 -30 paztecpdnti30 ,"ttiaa*
_-3epe
: p ela s-
Pra'-
ci/rdlp aa.tez<akhc nRa4aztq( dz/,p* /oo/'/eatzt l*r,aze /azfituf*at (c"na;iadel4z&f neAqre 46 k ddnftaf ?zu.puhi),
(}bieetiveA demonstra cAt de usor poate apd.rea neintelegerea in comunicare, adiscutia despre factori i care stopeazi sau inlesnesc comunicarea, a-i moti-participanli sa lucreze mai mult asupra abilitatilor de comunicare.
PracedurAAnimatorul roagd 3 participanli sA demonstreze problemele care apar in
" - nunicare. Participantii trebuie sd iasd din sal6 iar apoi vor intra pe rAnd.-- vor interpreta rolurile persoanelor care depun pldngeri de furt. Participanlii
- ' r f i numerotal i (L,2,3). Animatorul imparte copii le materialelor Raportul::spre furt" tuturor persoanelor, in afarl de cei trei voluntari. Part icipanli i-'r trebui sd. citeascd raportul si pe md"suri ce fiecare din cei 3 participanli,. repeta raportul, ei vor trebui sd observe toate schimbi"riie 9i lipsurile. Este--emat primul voluntar in clas5.. I se citeste raportul despre furt. Animatorul::buie sd citeascd cu o asa voce, ca sd fie clar cd" este vorba de ceva urgent,.1r iectura nu va f i prea rapidd ca s5" f ie posibi l de a memoriza detal i i le. Apoi:- clasi se invitd al doilea voluntar. Primul trebuie sd repete pentru acesta-.portul. Ceilal l i trebuie sa l ina minte cele expuse. Se invith al trei lea volun-- ' : . AI doilea voluntar i i repetd raportul. Animatorul se prezinti ca un ofi{er:- polilie si il roagd pe participantul al treilea sd. repete raportul. Animatorul= mulfumegte volunatrilor si citeste originalul raportului.
EvaluareSe discutd urmitoarele probleme: (pentru cei 3 voluntari)- Ce sentimente ati avut cAnd incercali si vd amintili raportul?- Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului?- V-a ajutat ceva si vi aminti l i detal i i le? (pentru cei lalt i part icipanli)- Cum s-a schimbat raportul? A fost uitat ceva important?- Ce factori au incurcat Ia memorizarea raportului?- Ce factori ar f i putut ajuta la memorizarea raportului?
Raport despre furtCon!inutS-a produs un furt! Vd. rog sA ascultafi atent si sd comunicali poiifiei.
: . : intram in magazin in t imp ce de acolo iesea fugind un barbat. El m-a impins;- a fugit mai departe. Avea in mand. o geantd mare gi mi-a p6.rut cd: in mdna.: lalt i avea un pistol. Era imbrd"cat intr-un sacou cafeniu cu un umd.r rupt,
:amaq5. in linii verzi 9i roqii si in blugi. Avea picioare slabe si o burtd mare.
i
Purta ochelari si papuci negri. Era chel gi avea mustd.li de culoare
Inal l imea e de aproximativ 1,80 qi putea si aiba vreo 35 de ani.
InstrucfiuniLa fiecare repetare a raportului inscrieli tot ce a fost omis si schi
Mirimea gilpuluis lO -30 Paztdc4b*r4te :Timp: 3O a<Aas* iMateriale: lbb-c/azt :
v ,
$bieetiveA ajuta participanli i si giseasci pdrti le componente ale asculteri i
ciente. Ascultarea eficienti este una din abilitalile cele mai importante in
cesul de rezolvare a conflictelor. Uneori este greu a determina caracterist
ascultdrii eficiente, desi persoanele care au experienld de ascultare activi
depisteazd foarte ugor. Scopul acestui exerci l iu este a faci l i ta inlelegerea idegenerale despre ascultarea eficienta $i neeficientd., a discuta emoliile pe care
produce.
i*l Froc*durf,Animatorul roage part icipanli i sd interpreteze doui jocuri pe rol
(dacd sunt doi animatori atunci ei pot singuri si le interpreteze roluri
Primul joc pe roluri (ascultare neeficienti) trebuie si dureze nu mai mult
2 minute. Cel care vorbeste comunici interlocutorului o noutate impo(avansarea in functie, posibi l i tatea de a pleca in cdl i torie intr-un loc in
s.a.m.d.). Interlocutorul trebuie s5. se comporte in aga fel, de parci nu ascul
IJn asemenea comportament poate include urmitoarele: nu priveqte la vorbi
evit6 contactul vizual, contrazice, schimbd tema, priveqte la ceas' nu
intrebari , vorbeqte despre problemele sale, examineazd nigte hArt i i sau face al
actiuni care indicd" lipsa de interes. Rugali participanlii sa enumere acliu
observate care caracterizeazl" ascultarea neeficientd". Inscrieli-le pe tabla s
t i t lut "Comunicarea ineficienti este...". inrtebali ce emo{i i au apdrut la cei lalpart icipanli . Inscrief i- le pe tabin.
Ai doilea joc trebuie s6 f ie interpretat pe roluri (comunicarea eficientiNu trebuie sd dureze mai mult de 2 minute. Vorbi torul incearci sd comuni
o inf ormatie importanti. Interlocutorul lui ascuit i cu atenlie si f
urmdtoarele acl iuni: privegte cu atentie Ia vorbitor, mentine contactul viz
i l roagd pe vorbitor s[ continue povestirea, pune itrebari deschise, reflecti se
timentele celui care vorbeste s.a.m.d.Participantii vor trebui s[ enumere acele actiuni care caracteri
ascultarea ef ic ientd. EIe vor f i scr ise pe tabla aldtur i de celelal te cuvinte ca
descriu emoti i le, care pot sa apara la vorbi tor dator i ta ascult i r i i ef ic iente.
rie-
ei - -
rra":e-:
-:t i , : :
I -.:
,11-
[e r .; -L ?
r.r.E.ariI t i .l 0 : .
L 4
ri ' irni-r^ . - -: * J
a- ;
t a t -
u :e: - - -27. -a
[a-. -
;e:-
,1- l- l
HvaIwareParticipanti i vor rdspunde la urmitoarele intrebir i :- Deseori alte persoaneie asculta eficient cea ce spuneti?- Cat de des ascultat i ef icient alte persoane?- Ce factori pot incurca ascultari i ef iciente?- De ce deprinderi este nevoie pentru ascultarea eficienta?
Ffsr€eVariante posibi le:Participantii sunt separali in 2 grupuri si sunt instruiti separat: par-
-ipanti i din primul grup trebuie sa povesteascd despre ceva, foarte important. =::tru ei. Fiecare part icipant din al doi lea grup isi va gdsi un coieg din prirna:.- ipi care va povesti despre ceva dar ei trebuie sd facd tot posibi lul pentru a, : : ta cd nu ascul t6 .
Part icipanli i din primul grup trebuie sa-si gaseascd o persoand din al, - ilea grup si sd" inceapd povestirea.
Peste 1-2 minute jocul trebuie oprit . Part icipanti i trebuie sd povesteascd-l l1 au perceput cele intAmplate si ce sentimente le-au apirut. Pentru aceasta,: primi urmdtoarele materiale:
Ascultarea activA include ....{,tentie- Privegte in ochi vorbitorului.- Atrage atenlie la l imbajul corpului: coincide
incercd, si ascult i intr-un loc unde nimic nu:centezi atenlia. Nu te ocupa cu alte lucruri
Succesivitate- Foloseste fraze stimulatori i :?,rvesteste-mi mai amdnuntit !"
' - r iar? "' Ser ios?
"
- Intonalia voci i trebuie sa indice interes.Pune intreb5.ri deschise pentru a primi mai multa informatie.
= Nu pune prea multe intrebari. Ofera posibi l i tate vorbitorului sa spuna" : e $ t e .' Incearci sd dai sfaturi ori sd, povestesti despre un caz asem6n6tor.
]ribzuire- uneori repet6. idei le cele mai importante ale vorbitorului.- Incearcd sd transmiti prin cuvinteie tale sentimentele vorbitorului in, - 'mentele potrivite.
Controleazd dacd inlelegi corect cea ce doreqte sd. spund., dAnd intrebari de: . t l :rei sd zici cit . . .
':ei sd zici cd te
I 'eci, consideri ci
sau nu cu cuvintele spuse?te incurca. Aqa o sA poti sa-!icAnd ascull i .
Chiar?"simt i . . . ? "
. . . Eu te inteleg corect?"
1 - 4 A
Mirimea gnrpuluiz /5 -30 Pazfd&Qanfie :Timp: 60 ,44a44te :Materiale: P&4?&Z,i de ca/6 j
fA $biectiveA permite sensibil izarea participanlilor vis-a-vis de problemele legate
comunicarea intercultural i .
Procedur6separati participanlii in grupuri a cate 3 persoane. Rugafi-i sd lucre
separat in diferite pirti ale sdlii. Fiecare grup igi va crea limbajul propri
Fiecare grup trebuie sd inventeze patru cuvinte intr-o limba inventati"
Cuvintele trebuie sd fie: un salut, un substantiv, un verb qi un adjectiv
Membrii grupului trebuie sd" practice limba lor nou pdn6' ce fiecare nu
cunoaste bine cuvintele inventate. Participanlii trebuie si creeze grupuri noi
cdte 3 persoane. |n fiecare grup trebuie sd existe cAte un reprezentat al li
bilor noi. Pentru a face aceasta participantii se atanieazl' in 3 linii parale
astfel ca membri i unui grup sd stea intr-o l inie. Dupi aceasta' se c
echipele noi. Unul din membri i echipei va juca rolul de profesor 9i va lega ocl
celorlalli doi membri ai echipei. In procesul invd.!6rii l imbii, membrii echipel
noi se vor schimba cu locuri le, fard. a Spune vreun cuvAnt' Fiecare membru t
buie si fie m[car o datd in rolul de profesor. La final, participanlii striga f
mula d.e salut in limba inventatf, pentru a-i g5"si pe restul membrilor pri
echipe. Dupi aceasta, tot i se aduna pentru evaluare'
EvaluareRugali participan{ii sa-gi impart5.geasca sentimentele pe care le-au avut
postura de profesor gi eiev. Au fost dezamdgili de incapacitatea lor de a-i inv
pe ceilalli limba lor? Ce s-a intAmplat in prima rundb cAnd elevii aveau t
inchisi? ce mijloace de predare au fost folosite? Ridicarea vocii? Repeta
Aceasta faciliteazd sau compiicd procesul de inv6tare? Existd" paralele cu
real6? Ce putem face pentru a lupta cu problemele $i dezamdgirile noatre?
Miirimea gnrprrlui:
Timp:Materiale:
pA/46 h 70 de lazfdcEal44i/0 d4rr4atezppzpzeatazzn' pilftalehz (uezt awla),
/dzta /Ue-Aazt, ezrre
deosebir i le in Percepere.| r' | $biective
A in te lege
@
el Frccedur6Animatorul f ixeazl imaginea pe perete.
?art icipanti i vor privi pdtratele si vor hotari cate pdtrate- rt gi:si in imagine. Nu trebuie sa discute concluzi i le lor
l cei lalt i membri ai grupului. Dupd un minut sau dou6, ei.:ebuie sd scrie rd.spunsuri le lor pe foaie. part icipanti i tre--r ie s5" explice rd"spunsuri le grupului. Discutia va continua
-,rn5. nu se va da rd.spunsul corect (80).
EvaluareDiscutati de ce oamenii percep lucruri le in mod diferi t .
reze, i ; -: 1 L a -
"\-Ei
cn: al i " -
lele"ear&ri-:ie-: ' , :rtr€--1 " ! 1 - -
im.efl
It
ri)c-r, !
rearr-ia
Mfuimea gnrpului:Timp:
Materiale:
lO -3O pazfttutpaafc3O acAas*/dztce, czecor4, a /lgikoo/", ctzecie *d6,
cq he( a.hawdaqf auc/.e)
Obiectiv*A dezvolta aptitudini le de ascultare.
PreiceduriPentru inceput, trebuie alesi cei care vor fi atenti la scor (participanti
- - ire deja au ardtat cd sunt capabil i si asculte). Ei nu vor part icipa la joc, dar' lr f i in rolul de observatori. Part icipanti i se separS. in echipe de 5-6 persoane.: i trebuie sd urmeze instructiuni le cu exactitate. Vor primi puncte pentru::ecare insdrcinare pe care o vor asculta si indeplini. Echipa care va acumula=le mai multe puncte, va avea posibi l i tatea sd alcdtuiasca condit i i le pentru
.:apa urmitoare care se va juca in a doua zi. Persoanele care socot punctele=-hipelor, trebuie sd noteze pe foi succesele echipelor: pentru ascultarea-:rt ial6 echipa va primi un punct in coloana "IJrechea mic6", pentru ascultare::rfecti - 2 puncte in coloana "DouS. urechi", iar pentru ascultare rea - un:-inct de penalizare in coloana "sarpe". Daci echipa primesete 3 puncte in- , loana "Sarpe" , iese d in joc.
CAnd toli sunt gata, animatorul atenlion eazd participantii cd" Ie va citi-sta instructiuni lor pe care part icipanfi i va trebui sa le realizeze pAna Ia
. -ars i tu l joculu i .
Indicatii:1. Fara a vorbi, formali o coloand, de la cel mai inalt la cel mai jos.2. StAnd unul in spatele celui lalt formati l i tera T.3. Persoana a doua sd puni mAini le pe genunchi.4. ult ima persoanS. trebuie s6 stea cu spatele la ceieralte.5. A treia persoana trebuie sd desfaca maini le in p6rt i ca aripi le.
gnrpuluiz lO -3O fuzta"aua.fe
6. Toti cei care stau la spate trebuie sa pund piciorul drept in fatdcei stdng.
7. Primul din rAnd va privi in sus.8. AI trei lea de Ia spate trebuie sd priveasca in jos.
9. Toli part icipanli i trebuie sd strangS" pumnii.
10. Toti part icipanti i trebuie si inchidd un ochi sau ambii.
N*pt*Noi ascultam foarte atentFii atent ce echipd va asculta cei mai atent si va indeplini insd"rcinAr
Cei care calculeaz[ punctele trebuie sd f ie imparl ial i . Toli membri i echipe
trebuie sd indeplineascd insdrcinir i le. Daca ei Ie indeplinesc pot primi un pl
ln colonita "Douh
urechi". Dacd cineva din echipa nu ascultd si nu execucorect insdrcinarea echipa va primi un plus in colonila
"Ureche mic5"". Iar
nimeni nu ascultd gi nu urmeazd insdrcind"rile animatorului, va primi un pl
in colonita "Sarpele" (sarpele nu are urechi).
Arbitrul:JucS.tori i :
Sarpele Urechea micd Doui urechi
Adunati semnele din toate colonitele. Pentru f iecare plus din coloni"Sarpe" - 0 puncte, pentru f iecare plus din coloni la " IJreche micd." - un pun
pentru f iecare plus in colonila "Doud urechi" - doud puncte. Aduna$i puncte
Num5.rul total de puncte:
MirimeaTimp:Materiale:
3O onazs*
/i4a dp hczz "ebt
de furc ect
nE
d44n(/' /t/4t?4 /ceazz /azftkz/zal
$biee€EvePart ic ipanl i i vor aprecia cat de bine ei pot sa asculte.
Fro*edwrSPentru a fi ascultitori mai buni, participantii trebuie sd apreci
pdrt i le lor puternice qi slabe. Dacd ei sunt congtienl i de parl i le lor slabe inpriveste ascultarea, ei pot sd se concentreze asupra aptitudini lor de a asculAscultarea presupune multe abil i tal i . Rugali part icipanli i sd rdspunddintrebari si sd" marcheze intrebarea corespunzdtoare.
@
Dupd ce part icipanti i completeaza textul, animatorul i i va ajuta s6 se' " - : - : ieze. Dacd ce le mai mui te rd.spunsur i sunt "Aproape in totdeauna" s i , ,Des" ," ; rt sd asculte activ. Aceasta inseamnd cd ei in t impul discutiei se concen-.-=' 'za asupra idei lor principale, ascuita cu atenfie. Acesti part icipanti ascultar : e a l i t a t e .
Dacd majoritatea raspunsuri lor sunt "Deseori" qi , , I ]neori", aceasta:=-amnd' cd ei aud cea ce se spune dar nu ascultd. Part icipantul aude cuvin-'--: ' sunetele, dar nu pitrunde in sensul lor. Deseori apar neclarit i t i , f i indca
"-- astfel de part icipant nu se concentreazd asupra celor spuse.Daca majoritatea raspunsuri lor sunt "Aproape totdeauna' sau ,,Aproape
: ' . - ldatd" , a tunc i e i ascul td numai pe jumate. Ascul ta un t imp anumit , iar apoi' - ' In primul rand ei igi atrag atenlia asupra propriei persoane, dar nu asupra- - 'r lalt i . Deseori ascultd numai pentru a nu pierde randul lor de a vorbi. UnorL-' ' -€i de part icipanti le place mai mult sd vorbeascd, decAt sd" asculte.
Participantii trebuie sd -si pund un scop. Ei trebuie sd--si aleagd ce': --: t i t i sd dezvolte. Trebuie sd atragh atenlie deosebitd exercit i i ior care dez-
-:a aceste aptitudini.
i i t .
r l ,- :1 ! :
U r :
ar2
lu-.
t 4
cl. "
l e "
Cdt de bine eu ascult?Citi!i fiecare propozitie qi notati
-:SpurSufi le. Dupa aceasta ascultat i ce va':-buie apreciate rezultatele primite.
rdspunsul corespunzi.tor. Numiratispune animatorul despre faptul cum
- Eu md" concentrez---.cutiei, indiferent, este vorba?
asupradespre
' . - e i m i= f'a fi
. Dau- - e l e o
ascult chiarpare ci gtiudiscutia?
qi dacddespre
: . Repet ce le spuse?
=. Privesc interlocutorul?
intrebari cAndinterlocutorul?
nu
ochii. Incerc sa nu visez cu=schis i?
Evit- . . n t d e
, ru l?
discuti i leaccord cu
daci nuinterlocu-
tc
:al-
L
. Ascul t- te leg nu-pald, dar
pent ru ca sdnumai ideea pr in-si faptele?
Aproapetotdeauna
Deseori O data Aproapeniciodatd
9. MA concentrez asupracuvinte lor in ter locutoru lu idar nu asupra sensului lor?
10. Cdnd este necesar eu facnotite?
LL. Zgomotul exterior nu midistrage?
L2. Ascul t inter locutorulfdrd crit icA?
L3. inteleg imediat indicati i ledeodat6?
14. Atrag atentie nu numaila cuvinte, dar si la gesturi,tembrul voci i Si l imbajul cor-pulu i?
15. Eu m6 ascuit in f iecarezi t imp de cAteva minute?
Maidmea grupului:Timp:Materiale:
lO-4O pazfae4ba"ldt45 nAas*
h6 dp h<za ,rfupro twfua dnztfr"kl4ttz /irca.ze pa,zt<ccpaat, cze6a4le
nE
ObiectiveA aprecia efectul cuvintelor ce au conotal ie negativi.
FrocedurdCopii i deseori aud cuvinte de felul:
"Linisteste- te!""Gura!""Taci ! ""Vorbeste numai cAnd esti rugat""Copiii trebuie v6.zuti, dar nu auziti""Nu f i rauticios""Cum it i permit i sd vorbe$ti cu mine astfel?"
"Nu md. intrerupe cAnd eu vorbes""Spald-t i urechile!""Priveste-mi, cAnd eu vorbesc cu t ine""De ce nu po{i f i mai atent?""AIo. . . Trezeste- te . . . F i i mai a ten!"
De muite ori aceste cuvinte se folosesc pentru a-i face pe copii s6 f ie,-ai atenti si sd asculte. Dar in iocul efectului asteptat acestea provoaca Ia copii. :nt imentul cd ei nu sunt respectati gi aceasta le provoaca emoli i negative.lxistd cuvinte care au incdrcd"tura pozit ivi:
"Asteaptd pulin. Eu vreau sa ascult ce imi vei spune""Eu asi fi foarte bucuros daca tu inilial m6 vei asculta pe mine
.- apoi eu voi asculta ce vei spune tu""imi place cAnd m6 ascult i""I! i multumesc ci m-ai ascultat""Apreciez pirerea ta chiar dacd. nu-s de acord cu ea""Nu ai putea sd vorbesti mai incet?"
Mull i copii nici nu presupun ci enunturi le dezaprobatoare inf luenteaza-lr inla lor de a asculta. Pentru efectuarea exerci l iului impArti t i f iseie de lucru.?oate participanlii vor dori singuri sd dea cAteva exemple de expresii d,eza-- robatoare sau incurajatoare. Animatorul va separa grupul in dou6 parl i .l'Iembrii primul grup vor scrie o povestire despre un biietel sau o fetita care:ermanent au auzit numai enunturi descurajatoare. Ei trebuie sd. descrie senti--: lentele personajelor si ce s-a intAmplat cu ei cAnd au crescut si au imbitrAnit.-\ l doi lea grup va face acelasi lucru, numai ci povestirea lor va f i despre un-aiat s i o fata care auzea numai enunlur i incurajatoare. Cdnd copi i i vor ter-: : i in i de scr is va trebui s i c i teascd povest ir i ie in glas. Dupa aceasta, se discutdrespre legitura dintre cele scrise cu propria experientd.
Copiii trebuie sE fie auzificititi enunturile incurajatoare si descurajatoare prezentatemai jos. Dacd
animatorului,numai dintr-
:ori l i , puteti add.uga cdteva enunluri. Mai apoi, cu ajutorul:riefi o povestire despre un b6iat si o fat6 care au auzit expresiiicategorie. ce se va intampla cu baiatul sau fata care vor auzi
: i descurajatoare? ce se va intdmpla cu bdiatul sau fata, daci-umai expresi i incurajatoare?
Expresii descurajatoare"Linisteste-te! ""Gura!""Taci ! ""Vorbeste numai cAnd esti rugat""Copiii trebuie vazuti dar nu auziti""Nu f i rdutdcios""Cum iti permiti sd" vorbesti cu mine astfel""Nu md intrerupe cAnd eu vorbesc""Spala-t i urechile""Privegte-ma cAnd eu vorbesc cu t ine""De ce nu poti f i mai atent ?""Al lo . . . Trezegte- te. . . F i i mai a tent ! "
numai expre-ei vor auzi
Expresii lncurajatoare"Aqteaptd oleaca. Eu vreau sd"Eu aq f i foarte bucuros dacd.
voi asculta ce vei spune tu""imi place cAnd m6 ascull i"
ascult cetu initial
lml vel spunemd" vei asculta pe mine
eu
"It i multumesc c5. m-ai ascultat""Eu apreciez pd.rerea ta chiar daca"Nu ai putea sd vorbe$ti pe un ton
nu-s de acord cu eamai incet?"