JOCURI DIDACTICEJOCURI PENTRU FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALEJocul F ce i spun!Scopul: identificarea prilor propriului corp.Obiective de referin: s arate diferite pri ale corpului, s execute la comand verbal diferite miscri.Timp:15 minuteNr. de participani: de la 2 la o ntreag clasDesfsurarea joculuiPropuntorul cere copiilor s aseze mna dreapt pe ochiul drept, pe ochiul stng, pe genunchiul drept, pe genunchiul stng. S aseze mna stng pe cotul drept, pe piciorul drept. S aseze simultan mna stng pe ochiul drept si dreapta pe ochiul stng, si asa mai departe pentru alte pri ale corpului. Se lovesc cele dou mini una de alta, apoi genunchiul stng cu mna dreapt, din nou cele dou mini mpreun, apoi mna stng loveste genunchiul drept, cele dou mini se lovesc mpreun, etc. Combinaiile pot fi variate la nesfrsit. Adaptarea unei melodii care s ritmeze loviturile face ca participarea elevilor s fie si mai total.

Jocul Din buceleScopul: reconstituirea unui obiect din prile lui componente.Obiective de referin: s asambleze, s reconstituie imaginea desenat a corpului uman din bucele tiate.Resurse didactice: un plic cu toate elementele necesare pentru fiecare elev, desenul corpului uman pe care trebuie s-l reconstituie elevii.Timp de desfurare: 3-5 minuteNr. de participani: o clas de elevi grupai n cteva echipeDesfsurarea joculuiCadrul didactic va mpri tuturor elevilor cte un plic care conine bucele tiate ale unui desen ce reprezint corpul uman. Propuntorul va arta elevilor desenul corpului uman pe care trebuie s-l obin ei asamblnd bucelele tiate din plic. Se va stabili timpul de lucru .Acest joc se poate desfsura si sub form de concurs. Numele elevilor va fi scris pe tabl si n funcie de rapiditatea si corectitudinea executrii sarcinii vor fi cstigtorii concursului. Locul I va fi elevul care n cel mai scurt timp a reconstituit corect imaginea desenat a corpului uman.

Jocul S asezm masaScopul: recunoasterea poziiei obiectelor fa pe propriul corp si stabilirea relaiilor dintre ele.Obiective de referin: s pun masa, s aseze corect farfuriile si tacmurile.Resurse didactice: set de menaj pentru ppus.Timp de desfurare: 3 minuteNr. de participani:un grup de elevi (chiar si de la 3 copii)Desfsurarea joculuiPropuntorul cere copiilor s pun masa, s aseze farfuriile, apoi cuitele si lingurile la dreapta si furculiele la stnga. Fiecare copil aranjeaz un tacm complet, adoptnd poziia care i este mai usoar. Un copil aseaz masa cu patru tacmuri fr s-si schimbe locul fixat. Ceilali copii controleaz dac masa este pus corect, asezndu-se n chip de consemn.Pentru a corecta greselile este invitat copilul care a pus masa s se aseze n faa fiecrei farfurii.

Jocul Numete-m!Scopul: denumirea si identificarea obiectelor de igien (mbrcminte, nclminte etc.)Obiective de referin: s denumeasc corect obiectele de igien prezentate n mod natural si imagistic.Resurse didactice: spun, prosop, past si periu de dini, piaptn, perie pentru pr, sampon, unghier, forfecu pentru unghii, periu pentru unghii, hrtie igienic, batist, serveele din hrtie, imagini, desene cu unele obiecte de igien.Timp de desfurare: 5 - 7 minuteNr. de participani: de la 10 participani la o clas de eleviDesfsurarea joculuiCadrul didactic va prezenta elevilor pe rnd obiectele de igien si le va cere s le denumeasc.El va arta elevilor obiectul si va spune unui elev: Numeste-m!. Dup ce s-au terminat de numit toate obiectele prezentate n stare natural, propuntorul va cere elevilor s denumeasc obiectele prezentate imagistic.Acest joc se poate organiza si sub form de concurs, individual sau pe grupe n funcie de numrul elevilor. Fiecare elev (grup) primeste cte o bulin rosie pentru fiecare rspuns corect. La sfrsit se numr cte buline are fiecare elev (grup). Cstigtor este elevul (grupa) care totalizeaz cele mai multe buline.

Jocul Sculeul fermecatScopul: identificarea si denumirea corect a unor obiecte, n absena vederii, prin pipit.Obiective de referin: s identifice si s denumeasc corect fructele aflate n scule, n absena vederii, prin pipit.Resurse didactice: mere, pere, nuci, prune, struguri, gutui, portocale, banane, mandarine, kiwi, lmi, scule, o basma sau un fular.Timp de desfurare: 15 minuteDesfsurarea joculuiPropuntorul va arta elevilor fructele pe care le va pune n scule. El va lega la ochi cte un elev si i va cere s ia n mn cte un fruct, s-l pipie, s-l denumeasc si apoi s-l scoat afar din scule pentru a putea fi verificat de clas dac a denumit corect fructul. Dac a ghicit denumirea fructului va fi dezlegat de la ochi si va continua jocul un alt elev, dac nu a ghicit mai are dreptul la dou ncercri dup care este eliminat din joc. Dup ce toi elevii au fost legai la ochi si pusi s denumeasc fructele,elevii care au fost eliminai din joc vor primi pedepse hazlii.Jocul se poate organiza si sub form de concurs, pe grupe. La fiecare rspuns corect, grupa primeste un punct, la fiecare rspuns incorect i se scade cte un punct. Cstig grupa care totalizeaz mai multe puncte.

Jocul IneluulScopul: cunoasterea prii drepte si stngi a propriului corp, cunoasterea prenumelui colegilor din clas.Obiective operaionale: s-si identifice corect mna dreapt si stng, s spun corect prenumele colegilor.Resurse didactice: un inel sau un cercule din metal.Timp de desfurare: 20 minuteNr. de participani: de la 10 elevi o clas ntreagDesfsurarea joculuiCopiii sunt asezai n formaie de cerc, cu faa spre interior si dau din mn n mn un inel n timp ce spun urmtoarele versuri :Iau cu dreapta, dau cu stngaIau cu dreapta, dau cu stngaStop! Inelul s-a opritDe la cine l-ai primit?Copilul cu inelul n mn si va numi colegul din dreapta sa. El mai poare fi ntrebat:Cerculeul i vei daCine e la stnga ta?Jocul se repet de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor elevilor s rspund la ntrebrilejocului.

JOCURI PENTRU ACTIVITILE DE SOCIALIZARE

Jocul S primim musafiriScopul: reactualizarea regulilor de comportare n timpul primirii unor musafiri, nsusirea unor formule de politee, educarea la copii a spiritului de ospitalitate si de sociabilitate.Obiective de referin: s interpreteze corect rolul de musafir si de gazd, s elaboreze rspunsuriadecvate rolului asumat (musafir, gazd).Resurse didactice: un buchet de flori naturale sau confecionate, vesel, biscuii sau bomboane, pahare cu ap, tvi mici.Timp de desfurare: 20 minuteNr. de participani: o clas de eleviDesfsurarea joculuiCadrul didactic mpreun cu copiii vor aranja nainte de nceperea jocului 2-3 mese pentru musafiri si gazde. Se vor pune la ndemn materialele necesare pentru servit.Clasa va fi mprit n dou grupe: jumtate dintre elevi vor fi gazde, iar ceilali elevi vor fi musafiri. Gazdele se vor aseza la mesele pregtite si vor astepta musafirii. Propuntorul d un buchet de flori musafirilor si acestia pleac n vizit. Copiii vor fi ndemnai s-si reactualizeze impresiile avute cu ocazia unor vizite sau s in seama de cteva momente:- sunatul la us sau ciocnitul;- oferirea florilor de ctre musafiri;- adresarea mulumirilor de ctre gazd;- poftirea musafirilor s ia loc;- discuii si informare reciproc cu privire la evenimente recente;- servirea musafirilor;- desprirea musafirilor de gazde.Reusita jocului depinde n mare msur de alegerea a cte unui copil din ambele grupe (musafiri si gazde) care s conduc si s poarte dialogul, nefiind posibil comunicarea ntre toi copiii. Eventual se vor repartiza roluri de aduli si de copii pentru a justifica diferenierea atribuiilor n cadrul celor dou categorii, musafiri si gazde.n ncheierea jocului se poate cnta de ctre toi copiii un cntec vesel, se poate recita n cor o urare.

Jocul De ziua mamei (tatei, bunicii)Scopul: precizarea regulilor de comportare n florrie si a regulilor de oferire a unui buchet deflori.Obiective de referin: s ofere flori celor dragi, s-si exprime liber sentimentele n legturcu ziua mamei (a tatei, a bunicii, a bunicului).Resurse didactice: flori naturale sau artificiale (lucrate de ctre copii), bani (de carton).Timp de desfurare: 25 minuteDesfsurarea joculuiSe va improviza ntr-un col al clasei o florrie. nainte de nceperea jocului se vor stabili care dintre copii s interpreteze rolul de vnztor, mam (tat, bunic, bunic) si care pe acela de copil.Vor fi propusi din rndul copiilor cei care s mearg la florrie. Dup ce au cumprat florile, copiii se vor ndrepta spre locul care reprezint casa fiecruia. n fiecare cas (delimitat prin trasarea cu cret sau cu alte semne, de exemplu cu cuburi, cu buci de sfoar, siret sau stinghii subiri), va fi plasat dinainte persoana creia i seva oferi flori.n ambele etape ale jocului cumprarea florilor, oferirea lor propuntorul va urmri cum se ncheag dialogul. n indicaiile care le va da copiilor cu rol de vnztor si cu rol de mam (tat etc.) va insista ca acestia s urmreasc cu atenie felul n care copiii solicit sau ofer florile. Se va preciza ca n cazul n care copilul-cumprtor nu stie s se adreseze s nu i se elibereze marfa si s fie pus n situaia s nsoeasc ali copii, apoi s revin la florrie. Este de dorit ca jocul s se repete pentru a pune pe toi copiii n situaia de printe si de copil.ObservaieLa clasele mari, jocul poate fi complicat introducndu-se pe lng florrie, un magazin de cadouri diverse (artizanat, bibelouri sau alte obiecte potrivite fulare, mnusi, baticuri, ap de colonie, cri etc.). n acest caz, fiecare copil va fi pus n situaia de a alege singur ce doreste s cumpere manifestndu-si iniiativa si independena n aceast direcie.

Jocul "De-a cltoria cu (tramvaiul, autobuzul, trenul)Scopul: fixarea cunostintelor privind unele actiuni si deprinderi n legatura cu folosirea diferi-telor mijloace de locomotie de catre calatori .Deprinderea copiilor sa cedeze locul adultilor. Obiective de referinta: sa execute corect n calitate de calator toate actiunile implicate de ca- latoria cu mijloacele de locomotie n comun (sa-si cumpere bilet de calatorie , sa urce pe o anumita usa si sa coboare pe alta, sa-si perforeze biletul de calatorie, sa se poarte politicos si disciplinat). Timp de desfurare: 20 minuteResurse didactice: bani (de carton), bilete, compostor, geamantane.Desfasurarea jocului Cadrul didactic mpreuna cu copiii vor aseza scaunele imitnd tramvaiul, autobuzul sau trenul (n compartimente si vagon). Se vor fixa cele cteva roluri: casier, controlor, vatman (sofer, mecanic). Propunatorul va interpreta rolul de ghid pentru a da explicatii cu privire la locurile pe unde trece n traseul fixat. n desfasurarea fiecarui gen de calatorie se va urmari plasarea corecta a momentului si a locului de unde se cumpara biletele:- la tramvai si autobuzele din oras, de la oricare ghiseu de bilete din statii;- la autobuz, n cazul unei calatorii ce depaseste limitele localitatii, de la sofer, taxatorsau de la casierul din autogara;- la tren, la ghiseul de bilete din gara. n cursul calatoriilor vor fi introduse unele activitati specifice:- n tren: asezarea geamantanului, lectura revistelor, cartilor, luarea gustarii, prezentarea biletelor la control;- n autobuz: lectura ziarului, a revistei.Regulile de comportare vor fi reamintite fiecare la momentul potrivit. Se va insista n cazul calatoriei cu trenul ca sa nu coboare nici un copil n statiile intermediare, pentru a evita pierde- rea lui. De asemenea, se va putea diversifica actiunea jocului introducnd roluri diverse: ma- ma, tata, bunici. Se pot, de asemenea, n unele variante propune roluri de persoane care nso- tesc rudele la tren si n acest caz se pune accentul pe felul n care se face despartirea ntre cei care pleaca si cei care ramn, stimulnd copiii sa-si interpreteze veridic rolul. Orice varianta s-ar alege de catre propunator accentul trebuie pus pe relatiile care se stabilesc ntre cei care calatoresc si cei care fac parte din personalul de deservire a mijloacelor de locomotie.

JOCURI PENRTU ACTIVITILE DE LUDOTERAPIE

Jocul Cine l-a strigat pe Martinel?Scopul: dezvoltarea capacitii de recunoastere a vocii colegilor.Obiective operaionale: s ghiceasc cine l-a strigat.Timp de desfurare: 10 minuteNr.de participani: de la 10 eleviResurse didactice: un ursule, o basma sau un fular.Desfsurarea joculuiCopiii sunt asezai n formaie de semicerc, iar n faa lor se afl un copil, legat la ochi, cu un ursule n brae.La nceperea jocului, cadrul didactic face semn unui copil din semicerc care strig: Martinel!.Cel din mijloc si descoper ochii, se ndreapt spre cel care-l bnuieste c l-a strigat si-I pune ursuleul n brae. Dac a ghicit, schimb rolurile ntre ei, dac nu, trece din nou n mijloc, se leag la ochi si asteapt o nou chemare a lui Martinel. Dac acesta nu reuseste s ghiceasc, dup 3 ncercri , este nlocuit cu alt copil si jocul continu.

Jocul Unde a sunat clopoelul?Scopul: dezvoltarea capacitii de a se orienta n spaiu dup auz.Obiective operaionale: s ghiceasc locul unde a sunat clopoelul.Resurse didactice: un clopoel.Timp de desfurare: 10 minuteNr.de participani: de la 10 eleviDesfsurarea joculuiCopiii sunt dispusi n formaie de cerc, cu minile la spate. Un copil st n mijlocul cercului, cu faa acoperit cu minile. Cadrul didactic are n mn un clopoel. Odat cu nceperea jocului, el se deplaseaz pe la spatele copiilor si pune clopoelul n minile unuia, continund s se deplaseze. La un moment dat strig: Gata!. Copilul care a primit clopoelul sun din el scurt, apoi l duce la spate si stlinistit. Cel din mijloc si descoper faa, se uit atent la copii ca s surprind vreo miscare, apoi se ndreapt spre cel pe care l bnuieste c are clopoelul, l loveste pe umr si-l cere.Acesta si duce minile n fa si, dac are clopoelul, schimb rolurile; dac nu a ghicit, atunci se duce din nou la centru, si acoper faa si jocul continu n acelasi fel. Dup cteva reluri, dac nu reuseste s ghiceasc, este nlocuit cu altul.

JOC DE EXERSARE A PRONUNIEI CORECTE

1. Mrimea unui grup: de la 10 elevi, ntreaga clas2. Timp de desfurare: 7 10 min3. Denumirea jocului: Educarea limbajului4. Tema jocului: Pronunarea corect a cuvintelor (sg. i pl.)5. Vrsta copiilor: 8 - 10 ani6. Obiective : - s nsueasc numrul substantivelor: sg, pl.7. Materiale necesare: cartonae cu diferite desene reprezentnd un singur lucru sau fiin i altele reprezentnd mai multe obiecte sau fiine de acelai fel, tabla magnetic, jucrii. 8. Modul de desfurare a jocului: Pentru fiecare substantiv propus n joc vor exista dou cartonae, unul cu un singur element, iar altul cu dou sau mai multe elemente de acelai fel. Unul din cartonae va fi pe masa nvtoarei, iar cellalt repartizat elevilor n aa fel nct s existe att pe mas, ct i la elevi cartonae care conin un singur element i care redau mai multe elemente. Pe rnd vine cte un copil la masa nvtoarei i alege un cartona. De exemplu, ridicnd un cartona cu mai multe elemente, elevul spune: Eu am pe cartona mai multe flori. Copilul la care se afl cartonaul cu o singur floare se ridic i spune: Eu am cartonaul cu o floare. Apoi copilul formuleaz propoziia cu acest cuvnt. Elevul care se afl la masa nvtoarei trece propoziia respectiv de la singular la plural. n complicare nvtoarea spune cuvntul la singular, copiii trecndu-l la plural, i invers. Se alctuiesc propoziii cu cuvintele din joc. 9. Analiza jocului: Este analizat modul de percepere a diferenei dintre un element i mai multe elemente n vorbire, adic de singular i de plural. Se apreciaz participarea individual i sunt premiai toi copiii.

AUTOBIOGRAFIE

Mrimea grupului: 10 30 participaniTimp: 20 minuteMateriale: fie, foi sau coli de carton, stilouriObiective: a facilita informarea participanilor despre valorile semnificative al persoanelor din grup, ct i cele personale.Procedur:Fiece participant scrie pe o foaie ntr-un timp limitat (spre ex. 10 min), datele considerate mai semnificative din viaa sa. Apoi, se string toate fiele, se amestec, grupul trebuind s ghiceasc posesorul fiecrei fie, n care NU poate figura numele.Note: pentru acest joc ar fi bine o cunoatere minim a participanilor.

ESTAFETA CU LINGURI

Mrimea grupului: 10 30 participaniTimp: 15 minuteMateriale: cte o linguri pentru fiecare participant i cite o bucic de zahr sau o minge de ping-pong pentru fiecare echip.Obiective: A energiza grupul.Procedur: Participanii se impart n 2 3 echipe i formeaz numrul respective de rnduri. Scopul fiecrei echipe este de a transmite o bucic de zahr de la o persoan la alta, folosind numai linguriele, fr ajutorul minilor. Lingura trebuie inut n gur , iar minile la spate. Conductorul pune cite o bucic de zahr n lingura primului participant din fiecare echip. Ctig echipa care prima transmite bucica de zahr (sau mingea de ping-pong) de la primul pn la ultimul participant. Dac zahrul cade, echipa ncepe totul de la nceput.