25
Judetul BUZAU I.Pozitia geografica Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii , intre paralelele 44º50' si 45º40' si meridianele 26º15' si 27º15'. Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest , Vrancea la nord-est , Braila la est , Ialomita si Ilfov la sud si Prahova la vest. Buzaul ocupa cea mai amre parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se zona coliniara subcarpatica. Din punct de vedere petrografic , muntii judetului sunt constituiti in cea mai mare parte din gresii , marne , argile , sisturi , conglomerate , cunoscute sub genericul de “flis”. In zona coliniara predomina marnele , argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc , din lut (loess) spre suprafata. II.Relieful Zona de munte: Este formata din muntii Buzaului si Vrancei , componenti ai Carpatilor de Curbura. 1

Judetul BUZAU

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Proiect Judetul Buzau

Citation preview

Page 1: Judetul BUZAU

Judetul BUZAU

I.Pozitia geografica

Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii , intre paralelele 44º50' si 45º40' si meridianele 26º15' si 27º15'. Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest , Vrancea la nord-est , Braila la est , Ialomita si Ilfov la sud si Prahova la vest.

Buzaul ocupa cea mai amre parte a bazinului hidrografic al raului cu acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se zona coliniara subcarpatica.

Din punct de vedere petrografic , muntii judetului sunt constituiti in cea mai mare parte din gresii , marne , argile , sisturi , conglomerate , cunoscute sub genericul de “flis”. In zona coliniara predomina marnele , argilele , nisipurile , calcarele si gresiile. Campia incepe sa se formeze in era cuaternara si este alcatuita din pietrisuri si nisip adanc , din lut (loess) spre suprafata.

II.Relieful

Zona de munte:Este formata din muntii Buzaului si Vrancei , componenti ai

Carpatilor de Curbura.Muntii Buzaului – aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului

cu acelasi nume – sunt constituiti din cinci masive: Penteleu , Podu Calului , Siriu , Monteoru si Ivanetu.

Masivul Penteleu , delimitat de Basca Mica si Basca amre , este cel mai important , atat ca dimensiuni , cat si ca altitudine (1772 m). sub aspect petrografic , este format in mare parte din flis grezos (gresie de Tarcau) , marne ,

marne calcaroase , flis bituminous , conglomerate. De-a lungul anilor , agentii externi au taiat vai adanci si inter–fluvii , care favorizeaza alunecari de teren.

1

Page 2: Judetul BUZAU

Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca mare si Buzau. Inaltimea maxima este de 1440 m. rocile predominante sunt gresiile , marnele , sisturile argiloase. Ca aspect geografic , masivul se infatiseaza , raportat la Penteleu , mai fragmentat , individualizand culmile Podu Calului , Teharau si Bota.

Masivul Siriu , cuprins intre Buzau , Crasna si Siriu , este alcatuit din gresii dure si marne. Cota maxima este de 1663 m , in creasta Malaia. Varful Siriu , cunoscut si sub numele de Bocarnea , are 1695m. ca aspect general , masivul se aseamana cu celelalte din Carpatii de Curbura. In apropierea Malaiei se afla Lacul Vulturilor , cunoscut si sub numele de Lacul fara fund.

Masivul Monteoru este situate in partea de sud a muntilor Siriului. Inaltimile , sub forma de semicerc , se mentin la peste 1000m , cu altitudinea maxima in varful Monteoru(1345m). Masivul Ivanetu este situate la sud de Basca Roziliei , cu orientare est-vest; face legatura cu zona subcarpatica. Ca aspect geografic si structura petrografica , se deosebeste prea putin de celelalte masive. Inaltimile maxime se mentin in jur de 1000m ( Ivanetu 1191m). De mentionat faptul ca in acest masiv isi are obarsia primul pinten paleogen (de Valeni) , care patrunde adanc in zona subcarpatica.

Muntii Vrancei ocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului , la hotarul cu judetul Vrancea. Aici patrund versantii de vest ai varfurilor Lacaut (1776m) , Goru(1984m) , Giurgiu (1720m) , Musa(1420m) , Pietrele Insirate (1476m) , Furu(1414m). Structura petrografica si aspectul geografic nu sunt deosebite de Muntii Buzaului.

Principala bogatie montana o constituie lemnul , exploatat pradalnic in trecut. Prin masurile luate in cadrul programului judetean de conservare si dezvoltare a fondului forestier se asigura atat valorificarea superioara a masei lemnoase , cat si intretinerea si refacera padurilor. Prezenta active a omului se manifesta astazi si prin amplele lucrari de modernizare a cailor de access pre punctele de exploatare , prin corectarea torentilor si regularizarea cursurilor de apa , ceea ce se reflecta in dezvoltarea rapida a localitatilor din zona si intensificarea activitatilor turistice.

2

Page 3: Judetul BUZAU

Zona de deal:Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, fiind formata

dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni; altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituite din formatiuni mai tinere , cum ar fi marnele , argila , nisipurile , gresiile , iar in parte –conglomeratele si calcarele. Cutarile largi , care le urmeaza ca orientare pe cele ale muntilor (de le sud-vest la nord-est) , asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita , ciolanu , Blajani si Buda).

Data fiind complexitatea de ordin geologic , dar mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe.

Grupa centrala (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului. Altitudinea maxima in Dealul Blidisel este de 821m. Eroziunea apelor Saratel , Balaneasa , Sibiciu , Rasavatu etc. a fragmentat aceasta grupa intr-o serie de subunitati.

Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneaza , Sibiciu si Buzau. In componenta acestor dealuri intra culmile Bidisel (821m) , Muchea(746m) si Ursoaia (669m). Pedomina conglomeratele si gresiile , roci mai dure , situatie care explica si altitudinea mai mare.

Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa. Alcatuirea geologica este asemanatoare cu a dealurilor precedente. Principalele culmi sunt: Botanul(799m) , Posobesti(707m) , Muchea Stanii (449m).

Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale. Caracteristicile generale sunt asemanatoare cu dealurile mentionate. Altitudinile de peste 800m sunt frecvente: Bocul (825m) , Glodul(807m), Pitigoiul(806m). dintre varfurile cu altitudine mai mica mentionam: Budineasa (663m) si Badinesti(591m).

Dealurile Paclelor sunt delimitate de paraurile Slanic , Saratel si Baligoasa , afluenti ai raului Buzau. Culmile , paralele , au directia aproape nord_sud si oscileaza intre 300-500m. Se unesc in partea de nord, in dealul Tocilei, cu altitudinea de 598m.

Despaduririle si pasunatul irational din timpul regimului burghezo-mosieresc au dus la amplificarea degradarilor de teren , zona siind cunoscuta sub numele de “pamanturile buzoiene”. Aspectul selenar al peisajului este completat de Vulcanii noroiosi , fenomen unic in tara. Acestia sunt grupati in doua platouri: Paclele Mici – cei mai spectaculosi – si Paclele Mari , un studiu cuprinzator al acestora fiind realizat de

3

Page 4: Judetul BUZAU

profesorul Sinpetru Silvestru, publicat in volumul “Geografia judetului Buzau”.

Locuitorii acestei zone poarta astazi , pe baza programului judetean de conservare a fondului financiar si combatere a eroziunii solului , o adevarata batalie pentru reintroducerea “pamanturilor rele” in circuitul productive, experimentele –desfasurate pe suprafete din ce in ce mai mari- oferind rezultate mai mult decat promitatoare.

Grupa sudica este formata din dealurile Istrita si Cioalnu , zona bine individualizata prin masivitate , altitudini mari , structura petrografica, contact brusc cu campia.

Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase , mai dure. Acestea au influentat atat masivitatea , cat si altitudinea (751m , in varful Istrita). La randul sau , dealul Istrita se imparte in mai multe subunitati: dealurile Niscovului , situate in partea de est a grupei, constituite din roci Levantine si cuaternare vechi , cu altitudini cuprinse intre 200 si 400 m; masivul Istrita propriu-zis , mentionat mai sus , si dealurile Naienilor , situate in vestul grupei , formate din aceleasi calcare si gresii sarmatiene , care mentin aici , ca si in masivul Istrita , altitudini in jurul cotei de 600m.

Expozitia sudica , solul calcaros si conditiile de micro-climat de tip submediteranean favorizeaza cultivarea viteide vie. Masurile luate in ultimii ani au vizat atat extinderea suprafetelor , prin executarea de terase la altitudini tot mai mari , cat si modernizarea plantatiilor , cresterea productiilor de struguri la hectar , omogenizarea si diversificarea soiurilor. Rezultatele incurajatoare a obtinut Statiunea de cercetari viticole Pietroasa si in experimental de aclimatizare in zona migdalului.

Dealul Ciolanu se dezvolta paralel cu Istrita si este unul din cele mai mari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni , fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului , iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului. Gresiile sarmatiene si calcarele mentin si aici altitudini intre 600 si 700m: Poiana Hotilor (737m) , Poiana Brosa(641m) , Varful bradului (661 m) , Varful Cetatuia(623m) etc. La est, intre Magura si Candesti , dealul Ciolanului se prelungeste , in dealul Cerbului. Constituit din roci mai slabe (argile , nisipuri , pietrisuri) , este supus intr-o masura mai mare degradarilor de teren , altitudinea ajungand la 539m.

Grupa estica este dominate de Delaurile Calnaului , limitate intre vaile Slanic si Ramnic si drenate de paraul Calnau. Are doua mari

4

Page 5: Judetul BUZAU

subdiviziuni : una Nordica , formata din depozite vechi(varsta mio-pliocena) , si alta estica , formata din depozite mai noi , de varsta levantina si cuaternara.

Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocii , delimitate de Slanic si Ramnic. Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 00 si 970m , atat ca urmare a cutarilor violente , cat si datorita rocilor mai dure (de varsta meotiana , potiana si daciana). Cele mai inalte varfuri : Bisoca (970m) , Ulmusorul(943m) , Sindrila(900m) , Badicul (814m). delimitarea de munti este bine conturata de un culoar depresionar , care trece prin localitatile Lopatari , Brebu , Bustea , Ciresu , Lopatareasa, Recea , Sindrila , Plesi , Jitia , Neculele.

A doua subdiviziune , cea de sud-est , se caracterizeaza prin directia culmilor nord-sud , prin roci moi , de varsta levantina si cuaternara , prin suprafetele mari expuse degradarii (alunecari de teren , torenti noroiosi). Dupa fragmentarile cauzate de vaile principale , aceste dealuri subdivid in trei culmi:

Dealurile Blajani sunt situate intre Calnau si Slanic, cu directia de cutare nord-sud , avand ca principale culmi Caratnaul(663m) , Blajani (482m) , Varful Mare (486m).

Dealurile Budei , situate intre Calnau si Ramnic , sunt constituite din pietrisuri de Candesti. Inaltimea lor se mentine in jurul a 500 m la nors , iar in sud ajunge la 637 m(Piatra Alba).

Dealurile Capatanei se afla intre Ramnic si Ramna , altitudinea maxima fiind de 591 m (Varful Capatanei). Grupa vestica (sau Dealurile priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relative inalte:

Dealul Cornetel , situate intre Buzau si Basca Chiojdului , este constituit din formatiuni Pliocene si cuaternare vechi , formand o regiune intens degradata. Inaltimile cele mai mari sunt de 827 m(vf Cornetel) si 713 (vf Cetatuia).

Dealul Priporului ,situate intre Valea Zeletinului si Basca Chiojdului , prezinta o structura petrografica asemanatoare cu zona carpatica , iar altitudinea maxima atinge 823 m in varful cu acelasi nume.

Dealul Salcia, masiv cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu , limitat de doua cursuri de apa-Cricov si Buzau, se imparte in trei subunitati : dealul Salcia (716m) , constituit din roci vechi; la sudintre varful Salcia si dealul Cioalnu , se afla “inseuarea Cislau-Cricov” , cu altitudini intre 400

5

Page 6: Judetul BUZAU

si 500m; intre varful Salcia si Zeletin urmeaza a treia subunitate , Podurile Frasinelului , cu aspect de campie la o altitudine de 400-500m , care face trecerea intre Valea Buzaului si bazinul Cricovului.

In zona de deal se afla , de asemenea , depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, precum si depresiunile Niscovului , Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca.

Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda incepe , dupa cum arata si numele , din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda). Are un caracter subcarpatic , fiind delimitata de dealurile Dalmei , Blocului ,Bisocii si Paclelor.

Depresiunea Niscovului , careia Dida Popescu i-a sacrat un studiu geografic geomorfologic , aparut in volumul „Geografia judetului Buzau si a imprejurimilor”, are forma unui uluc larg , cuprins intre dealurile Istritei si Ciolanu, prin mijlocul caruia curge Niscovul , care si-a construit cinci terase. Spre est se uneste cu lunca Buzaului , iar spre vest , peste o inseurare de 300-400m , altitudine , se prelungeste in in depresiunea Sangeru-Lapos.

Depresiunea Patarlagele-Cislau ,drenata de raul Buzau , este tipul clasic al unei depresini cu vatra fara denivelari , inconjurata de inaltimi (dealurile Muscelului , Cornetel , Salciei ,Ciolanu).

Depresiunea Parscov-Berca se intinde intre cele doua localitati , nefiind bine individualizata. Ea poate fi confundata cu lunca Buzaului , care o dreneaza.

Conditiile geografice prielnice au determinat-inca din vechime-constituirea a numeroase asezari in zona subcarpatica a judetului Buzau. In ultimii ani , pe baza politicii de dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor, acestea cunosc o puternica inflorire , ocupatiilor traditionale-viticultura , pomicultura , cresterea aminalelor–adaugandu-li-se preocupari noi , legate de activitati neagricole , care asigura mai buna valorificare a resurselor solului si subsolului , a fortei de munca.

Zona de campie:Cuprinde terenul dintre 40 si 100m altitudine. Trecerea de la zona

deluroasa se face lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau.Pe un fundament dur , ce se gaseste mai ales in zonele inalte, s-au

depus , de-a lungul timpului , sedimente aduse de ape: bolovanis , pietris, argile, marne , nisip , precum si loessul transportat de vant sau

6

Page 7: Judetul BUZAU

cernoziomul provenit din putrezirea plantelor si aminalelor in amestec cu loessul. In judetul Buzau zona de campie se subdivide in patru unitati principale:

Campia Gheorghitei, care ocupa partea de vest , spre judetul Prahova , ajunge pana la linia ce uneste localitatile Stalpu, Movila Banului , Glodeanu Sarat. Predomina pietrisurile si depozitele loessoide.

Campia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita. Este inclinata pe directia sud-est. Partea din dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata de nisipuri , de la Smeeni si Florica pana la Pogoanele, Caldaresti si Padina. Dunele formate aici sunt ,

in cea mai mare parte , fixate. La sud de Rusetu se mai intalnesc dune nefixate , intre ele formandu-se , temporar , lipsind , s-au format crovuri.

Campia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua rauri , avand aspectul a doua lunci comune. La contactul cu zona deluroasa , campia este formata de un con de depunere. Dincolo de Cilibia , ea devine neteda , cu saraturi , cu grinduri , cu martori de eroziune , peste care Buzaul isi trimite , uneori , viiturile spre Calmatui. In aceasta zona, intre Tabarasti si Cilibia , se pot vedea „buzoienele” (vechi albii parasite ale Buzaului). Prezenta acestor vai parasite , precum si depozitele de origine carpatica si subcarpatica intalnite in lunca dintre Stalpu si Rusetu intaresc ipoteza ca Buzaul a curs candva pe actuala vale a Calnaului.

Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului. Are o altitudine mai ridicata , nefiind afectata in prea mare masura de subsidenta.Formatiile cuaternare sunt prezente si aici, prin depozite loessoide si pietrisuri de Candesti. In partea de est , campia este limitata de Buzau, de-a lungul caruia s-au format limane fluviale in vaile parasite ale Ramnicului Sarat.

Subsolul este bogat in depozite de origine organica(petrol , carbune, chihlimbar , calcar) si minerala (sare, gresie , argila , nisipuri , pietrisuri).

Carbunele , prospectat pana in prezent pe un perimetru de circa 125 de hectare , in zona localitatii Ojasca, este inferior si , deocamdata, nerentabil pentru exploatare.

7

Page 8: Judetul BUZAU

Calcarele se exploateaza la Ciuta , Viperesti si Badeni , fiind folosite nu numai pentru amenajarea cailo rutiere sau obtinerea varului , ci si pentru executarea unor lucrari de arta , cum sunt cele de la Muzeul de sculptura in aer liber de la Magura.

Chihlimbarul se gaseste in perimetrul localitatii Mlajet , Sibiciu , Colti , Bozioru , Plostina si Terca.

In zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita , care formeaza materia prima pentru fabricile de sticla din Buzau , Azuga , Scaieni. Argila , materia prima pentru industria ceramica se exploateaza la Simileasca , Berca, Satuc si in zona din sud-vestul orasului Ramnicul Sarat.

Din apele Buzaului si ale Ramnicului se extrag cantitati mari de nisip si pietris , necesare la inaltarea obiectivelor de investitii industriale si social-culturale , in care scop s-au amenajat numeroase balastiere.Din zona de munte se exploateaza , tot pentru constructii , gresia.

Sarea formeaza zacaminte mari, sub forma unei diagonale subpamantene , care strabate judetul din directia Istritei spre Manzalesti , Bisoca, Bratilesti , Goidesti.

Apele minerale sunt in cantitati mari si variate in continut, nefiind valorificate decat in mica masura. Principalele zone cu izvoare sulfuroase, feruginoase , clorosodica se afla la Siriu , Nehoiu , Monteoru , Fisici , Balta Alba, Strajeni , Nifon , Lopatari etc.

III.Clima

Judetul Buzau se incadreaza in zona de climat temperat-continental , caracteristica pentru intreaga tara. Datorita reliefului divers , in judet se disting trei tipuri principale de climat: de munte , de deal si de campie.

Climatul de munte se caracterizeaza printr-o temperatura medie anuala de 4-6º. Vanturile bat deseori violent, predominant fiind cel de nord-est. De remarcat prezenta foenului , format din masele de aer ce coboara de la munte , in zonele unde se produc inversiuni de temperatura. Precipitatiile sunt cuprinse intre 800 si 1200 mm anual.

In zona subcarpatica , unde predomina climatul de deal , temperatura medie anuala este de 8-10º. In luna iulie aceasta ajunge la 19-20º, culminand , in anul 1968, la 37º. Vanturile din nord-vest bat mai

8

Page 9: Judetul BUZAU

putin violent, din cauza culmilor ce tin adapost. Si aici, ca si la munte, se formeaza foenul. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 600-800 mm.

La campie temperatura medie anuala este cuprinsa intre 12-14º. In timpul verii maxima atinge valori de 37,4º , in luna iulie , iar in timpul iernii -21º. Vanturile dominante sunt cele din nord0est si sud-vest. Crivatul aduce mase de aer reci , iar Austrul de aer cald , indiferent de anotimp. Precipitatiile in aceasta zona sunt putine , cuprinse intre 400-500mm.

Temperaturile maxime in aceasta zona sunt inregistrate in luna august : 38º (1952, la Nehoiu); 38,4º(1951, la Parscov); 39,6º(1951 , la Buzau); 39º(1951, la Ramnicul Sarat), iar cele mai scazute , in februarie :-23,5(1947, la Nehoiu); -29,6(1954, la Parscov); -29,6(1942, la Buzau); -26,2(1940, la Ramnicul Sarat).

IV.Hidrografia

Relieful, conditiile climatice , structurageologica si logica si-in ultimul timp, din ce in ce mai mult-omul influenteaza regimul hidrografic atat de suprafata , cat si cel subteran.

1.Apele freatice subterane

Apele freatice subterane concorda in mare masura cu unitatile de relief.

Zona montana , constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei. Ca urmare , izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. De mentionat aici izvoarele minerale, care contin H2S, cum sunt cele de la Siriu, Lopatari , Nehoiu si Fisici.

Zona subcarpatica se imaprte in doua sectoare. Cel situate la vest de Slanic este caracterizat printr-o circulatie rapida, dar la adancime, si o mineralizare accentuate a izvoarelor, ca urmare a prezentei sari si a

9

Page 10: Judetul BUZAU

gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice , cum ar fi cele de la Mledic , Gavanele si din Valea Muratoarei.

In sectorul din estul Slanicului apa este prezenta atat la mica adancime , pe vai, cat si la mare adancime , pe interfluvii. Mineralizarea izvoarelor este minima.

Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane , in panze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii , acestea se incadreaza in tipul hidrochimid bicarbonate, cu o mineralizare totala de 0,650gr/kg.

2.Apele curgatoare

Principala apa curgatoare este raul Buzau. Suprafata bazinului sau este de 5505 km2 , lungimea de 325km, cu un debit mediu de 25,2mc/sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a Muntilr Ciucas. In sectorul montan primeste de pe partea stanga urmatorii afluenti principali: Zabratau , Hartagu , Casoca , Basca Roziliei (formata , la randul sau , din Basca Mare si Basca Mica) , iar pe partea dreapta , Valea Neagra , Siriu , Nehoiu. In sectorul subcarpatic viteza apei scade , valea se largeste si forta de transport se diminueaza treptat, in special in depresiunile Patarlagele-Cislau si Parscov-Berca. Principalii afluenti din zona sunt Basca Chiojului si Niscovul , pe dreapta , iar pe partea stanga Sibiciul , Balaneasa , Saratelulu , Muratoarea , Paclele si Slanicul.

In sectorul de campie raul Buzau. , care se varsa in Siret , incepe sa-si fixeze cursul pe o singura albie , viteza de curgere scade , transportul se diminueaza , formand meander. In acesta zona are afluenti putini si cu un debit neinsemnat. Principalul afluent este Calnaul. Se remarca , asa cum aratam mai sus , prezenta limanelor fluviatile si a buzoienelor.

De-a lungul vremii , raul Buzau , care a avut mai multe albii , inclusive cea actuala a Calmatuiului , a pricinuit mari pagube materiale , caracterul sau torrential provocand inundatii catastrofale. In cadrul programului national de hidroamelioratii , pe raul Buzau se construieste barajul de la Siriu , primul din seria amenajarilor de acest fel prevazute pana in anul 2000. infaptuirea acestui important volum de lucrari va conduce , prin corectarea caracterului torrential al Buzaului si afluentilor sai la dezvoltarea economica a intregii zone , la imbunatatirea conditiilor

10

Page 11: Judetul BUZAU

de munca si de viata ale localnicilor, asigurandu-se , totodata , apa necesara irigarii a peste 50000 de hectare de teren.

Raul Ramnic izvoraste de sud varful Furu. Dupa ce strabate zona subcarpatica si de campie , se varsa in Siret. Debitul mediu, la Ramnicul Sarat, ajunge la 17,7mc/sec. Lungimea este de 139,5 km , iar suprafata bazinului de 943 km2.

Raul Calmatui are lungimea de 145 km , suprafata bazinului fiind de 820km2. izvoraste din zona mlastinoasa, delimitate de municipiul Buzau si de comunele Stalpu , Costesti , Tintesti. Apele mlastinilor provin din Buzau si Niscov. Conform principiului vaselor comunicante , isi fac aparitia aici pe sub conul de depunere al Buzaului. Nu este lipsita de interes ipotezza-afirmata anterior- ca, pe vremea cand se varsa in Dunare , Buzaulu curgea pe actuala vale a Calmatuiului.

Este demn de mentioant si paraul Sarata care, dup ace izvoraste din jurul localitatii Monteoru , strabate partea de sud-vest a judetului si se varsa in Ialomita.

3.Lacurile

Lacurile sunt multe si variate. Dupa geneza , aspect analizat in detaliu in studiul lui Gr. Posea si M. Ielenicz , “Judetul Buzau” ,Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1971, situatia lor se prezinta astfel:

Lacuri preglaciare, intre care cel ami reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu. Multi specialisti sunt de parere ca lacul s-a format ca urmare a deplasarilor de teren in conditii preglaciare.

Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecari a terenului: grupul de lacuri de la Joseni , Policiori , de pe Valea grabicina.

Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare , prin alunecari de teren: Lacul Talharilor , de pe Valea Hansaru , Lacul Casoca si altele.

Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele cu sare. Exemple: grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odaile, situat la izvoarele Muratoarei etc. In afara celor maturale, exista numeroase lacuri artificiale , formate ca urmare a unor baraje de retinere

11

Page 12: Judetul BUZAU

sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sint cele de la Luciu , Boldu, Amaru, Costeiu si Glodeanu Sarat.

Limanele fluviale se afla pe malul stang al buzaului, cunoscute fiind Balta Alba si Amara. Primul are apa salmastra si mal cu o valoare terapeutica. La Balta Alba a inceput amenajarea unei statiuni balneare de odihna si tratament. Amara are apa ulce , fiind alimentat de un parau si de un canal din Buzau.

V.Solurile

Dintre factorii naturali care influenteaza formarea solurilor (relieful , roca mama , flora, fauna, omul), prin actiuni directe sau indirecte , relieful are un rol principal. Iata de ce vom urmari repartitia solurilor in functie de acesta.

Solurile din zona de munte sunt formate din podzoluri humico-feriiluviale, brune argilo-humice, brune acide de pajiste si , in luncile raurilor principale , aluvionare. Din cauza umiditatii ridicate si a temperaturii medii destul de scazute , material organica nu se poate transforma in humus si, deci , au o fertilitate scazuta. Favorizeaza dezvoltarea padurilor de rasinoase si foioase , pajistilor si pomilor fructiferi.

Solurile din Subcarpati formeaza o gama variata de tipuri si subtipuri. Predomina solurile zonale , cum ar fi cele brune sib rune podzolice(depresiunea Niscovului). Din grupa solurilor intrazonale, legate de roca, mentionam rendzinele , pseudorenzinele (in masivele Istrita si Ciolanu); pep anta cu umezeala accentuate s-au format soluri gleice, humico-gleice , iar in vaile raurilor , solurile de lunca. Pe aceste tipuri de soluri , se cultiva cereale painoase , inul si canepapentru fibra, plantele furajere fibroase. De asemenea , s-au infiintat plantatii intensive si supraintensive de vita de vie si pfructiferi, cu deosebire meri.

Solurile de campie sunt dominante de cernoziomuri. Aceasta familie este formata din cernoziomul levigat, acre ocupa cea mai mare suprafata: la poalele Istritei , in piemontul Ramnicului , interfluviul dintre Calmatui si Ialomita, in Campia RAmicului. Cernoziomul ciocolatiu si castaniu ocupa partea de sud si est a zonei de campie. Solurile sarate(soloneturi, soloceacuri , solodii), sunt prezente de-a lungul

12

Page 13: Judetul BUZAU

Calmatuiului , pe Valea Saratei, in zona localiatii Stalpu si in sudul Campiei Ramnicului. In partea de sud a Calmatuiului exista cernoziomuri levigate nisipoase fosile, ce s-au stabilizat in deschiderile naturale din vaile Buzau, Calnau, Slanic, Ramnic. Aceste soluri se preteaza foarte bine cultivarii cerealelor –grau, orz, porumb-florii-soarelui, sfeclei de zahar , precum si plantelor medicinale si furajere. De asemenea , mai ales de-a lungul albiei raului Buzau s-au infiintat mari ferme legumicole. In terasa Calnaului panza freatica fiind la mare adncime , capacitatea productive a solurilor este conditionata de amenajarea unor incinte irrigate.

VI. Vegetatia si fauna

Relieful favorizeaza mareavarietate a florei si faunei judetului, repartitia acestora putand fi urmarita in functie de altitudine.

Etajul subalpin ocupa suprafata de la 1400-1450 m in sus. Plantele caracteristice sunt: jneapanul , smardanul , salcia pitica, aninul , afinul, iarba stancilor, paiusca, taposica, stanjenul de munte, coacaza,roua cerului, rogozul, stelarita , urzica etc.

Dintre vietuitoare mentionam: cinteza alpine, fasa alpine, pietrarul , sturzul de piatra , ulii, vipera comuna, soparla, ursii, lupii etc.

Etajul coniferelor se subdivide in: Subetajul fagului, care cuprinde suprafete dintre

700 si 1300m. predomina , evident, padurea de fag, in asociatie cu aninul, mesteacanul , paltinul, almul, cu arbustii de alun, tulchin, soc negru si rosu etc. Plante ierboase: taposica, fragii, zmeurul , murul , asociatii de ovascior , parusca, firuta etc.

Conditiile de viata , favorabile in raport cu etajul superior , au facilitate existenta unui numar mare de vietati , de la insecte la cerb si urs. De mentionat: cerbul , mistretul , veverita, rasul , jderul , ursul brun carpatin, lupul ,vulpea, iepurele , soarecele de padure , ierunca,

cocosul de munte, mierla , sturzul , privighetoarea, uliul , vulturul etc. Subetajul gorunului, corespunde cu zona subcarpatica. Padurea este

dominate de gorun, dar nu lipseste nici fagul , in special in zonele mai inalte sau in locurile umbroase. In asociatie cu aceasta doau specii cresc

13

Page 14: Judetul BUZAU

mesteacanul , plopul si arinul. Dintre arbusti: actina, jneapanul etc. Plante ierboase:festuca, barboasa, firuta cu bulbi, mojdreanul , scumpia , carpinita, liliacul. In zona Vulcanilor noriiosi se intalneste Nitraria schoberi(gardurarita). Este singurul loc din europa unde creste aceasta planta.

Animalele sunt reprezentatede specii care vin fie din etajele superioare , fie din cele inferioare. Exemple: veverita, caprioara , rasul , lupul, iepurele , soarecii de padure, ciocarlia, sarpele orb, scorpionul etc.

Silvostepa. Stepa cu palcuri de arbori ocupa cea mai mare parte din campia judetului. Cuprinde glacisul Istritei si piemontul Ramnicului la nord , iar la sud ajunge pana la o linie relative , are uneste localitatile Padina, Rusetu, Galbenu, pe la nord-vest de localitatile Amara , Balta Alba, avand ca limia la est comuna Valcele. Aici cresc:stejarul pufos, brumariu, pedunculat, ulmul, parul, marul; dintre arbusti: paducelul , parul ciutei, macesul, lemnul cainesc, porumbarul , sangerul, drobita, socul, murul; intre plantele ierboase predomina graimineele , asa cum vom intalni si in zona de stepa.

Stepa ocupa numai partea de sud-est a judetului, iar reprezentantii florei si-au restrans aria de crestere pe izlazuri , viroage si marginile drumurilor. Aceasta este reprezentata de plante ierboase si arbusti. Dintre ierboase mentionam grameneele-paisul , negara, pirul crestat, colilia- si dicotiledonate: sofranul, maturile , trifoiul, mazarichea etc.

Prezenta in silvostepa si speta a nisipurilor , saraturilor si a luncilor a asigurat o flora azonala. In terenurile saratoase dintre Buzau si Calmatui vegeteaza obsiga , trifoiul si gusa porumbului.

In luncile Buzaului , Ramnicului si de-a lungul vailor cu mai multasau mai putina apa s-au dezvoltat zavoaiele , formate din ulmi, plopi, salcii, catina alba si cenusie. Plantele ierboase au ca principali reprezentanti pirul si trestia de camp.

Fauna din stepa si silvostepa este reprezentata de clasele urmatoare: mamifere(ordinal rozatoare:soarecele de camp, popandaul , iepurele de camp); pasari(prepelita, potarnichea, gaurul , ciocarlia, cioara de manatura, porumbelul , vrabia iar in ultimul timp si-a facut aparitia , venind din sud si imnultindu-se repede , gugustiucul);insecte(lacustele, greierii, cosasii).

14

Page 15: Judetul BUZAU

15

Page 16: Judetul BUZAU

16