Judetul BUZAU Diana

8/12/2019 Judetul BUZAU Diana

1/62

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINAVETERINARA, BUCURESTI

Student: SINTION DIANA MARIAGrupa:8401 1

Judetul BUZAUCapitolul I

Prezentarea potentialului natural,economic si uman1.1 Caracteristici generale

Scurt istoricTeritoriul judeului Buzu, leagnul culturii i civilizaiei romne, conserv

vestigii care atest existena omului n regiune din timpuri imemoriale. Unelte iarme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumin n cteva locuri peteritoriul judeului, ct i obiecte ceramice din Neolitic i Epoca Bronzuluiaparinnd Culturilor Boian, Gumeti i Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzuluiau fost descoperite n regiunea de dealuri, care mpreun cu ruinele campului romande la Pietroasele i ale altor cteva aezri dacice stau mrturie a continuitiivieii i civilizaiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzu) a fost pentru

prima dat menionat n scris ntr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogeatrimis lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, n anul 376 d.Hr. Scrisoareamenioneaz existena, pe malurile rului Mousaios, a unei aezri urbane (polis)numit tot Mousaios (Buzu). Documentul se gsete n Biblioteca Vaticanului.

Asezare geografic a judeului BuzuPunctcardinal Punctul extrem Comuna

Latitudinenordic Longitudineestic /Nord Vadu Oii Gura Teghii 4549' 2627'Sud Cotorca Glodeanu Silitea 4444' 2710'Est Vlcelele Vlcelele 4524' 2726'Vest Bsca Chiojdului Chiojdu 4530' 2604'

* / -dup Greenwich


2/62



Judeul Buzu este situat n sud -estul Romniei, ntre 44 44' i 45

49' latitudine nordic i ntre 2604' i 27 26' longitudine estic. Senvecineaz cu judeele Braov iCovasna la nord-vest, Vrancea lanord-est, Brila la est, Ialomia lasud i Prahova la vest.Judeul Buzu face parte dinregiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est,

cu sediul la Brila.Legturile judeului cu celelaltezone din ar: Drumul European E 85 (sauDN 2) dinspre Bucureti saudinspre Suceava, Bacu, Focani;

DN 1B spre Ploieti;DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);DN 2B spre Brila;


3/62



Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-Focani-Bacu-Suceava).

Suprafaa judeuluiEste de 6.102,6 km2(2,6 % din suprafaa rii). Judeul Buzu se ntinde pe

aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzu care izvorte din curburaCarpailor. Dispunerea armonioas a celor trei forme de relief caracterizeaz

judeul Buzu: la nord se gsesc Munii Buzu, parte din Carpailor de Curbur;

la sud se gsete cmpia, aparinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o regiune dedealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboar spre sud, ceea ce le confer unclimat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumit

pentru vinurile sale.

Orae importanteDin punct de vedere al organizrii administrative, judeul Buzu are 87 localiti,din care:

- 2 municipii Buzu (oraul de reedin al judeului) i Rmnicu Srat;- 3 orae Nehoiu, Pogoanele i Ptrlagele;- 82 comune cu 482 de sate.

Printre aceste comune, undeva in Sud-Estul judetului, se gaseste si ComunaCostesti, a carei situatie o vom dezbate in continuare.


4/62


5/62



ReliefulEste variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-

est. Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrfulPenteleu de 1.772 m, i vrful Lcui, de 1.777 m), apoi n centru dealurilesubcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria cu 754 m), i n sudzona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80m, cu nclinare vestic, pe direcia nord -vest i estica, pe direcia vest-sud),

Gherghiei, Rmnicului.

Comuna Costesti face parte dinzona de campie care cuprindeterenuri intre 40 si 100 maltidunine. Trecerea de la zonadeluroasa se face lent la est deBuzau si brusc la Vest de acestrau. In judetul Buzau zona de

campie se subdivide in patruunitati principale:

1.CAMPIA GHERGHITEI, CARE OCUPA PARTEA DE VEST , SPRE JUDETULPRAHOVA, AJUNGE PANA LA LINIA CE UNESTE LOCALITATILE STALPU -GLODEANU SARAT.2.CAMPIA BARAGANULUI DE MIJLOC OCUPA INTERFLUVIUL DINTRECALMATUI SI IALOMITA CU INCLINARE CATRE SUD-EST.3.CAMPIA BUZAU -CALMATUI CUPRINDE SUPRAFATA DINTRE CELE DOUA

RAURI,AVAND ASPECTUL A DOUA LUNCI COMUNE,


6/62



4. CAMPIA RAMNICULUI CUPRINDE PARTEA DE EST A JUDETULUI CUALTITUDINI MAI RIDICATE.

ClimaEste temperat continental la fel ca n toat ara, difereniat n funcie

de relief (predominnd crivul, n tot cursul anului, din nord-est i sud-vest, dar iaustrul, de la sud-vest, aducnd uscciune i cldur vara, temperaturi ridicateiarna, vnturi ce influeneaz clima judeului). Temperaturile medii variaz ntre12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se nregistreaz n iulie,

pn la 37 grade Celsius, n timp ce temperaturile minine se nregistreaz nfebruarie - 26 grade Celsius. Media anual a precipitaiilor este ntre 400 mm i500 mm.

Reteaua Hidrografica a Judetului BUZAU


7/62



Cu un bazin de receptie de 5264 km si o lungime de 327 km, raul Buzauizvoraste din partea de nord a masivului Ciucas constituind ultimul afluent dedreapta al Siretului inainte de varsarea acestuia in Dunare.

In bazinul hidrografic Buzau se pot determina trei regiuni distincte :

regiunea muntoasa ( 30 % din suprafata bazinului ) ; regiunea subcarpatica ( 20 % din suprafata bazinului ) ; regiunea de campie. (50 % din suprafata bazinului);

Afluentii mai importanti ai raului Buzau sunt : Basca Mare, Basca Mica ,Basca Chiojdului, Balaneasa, Slanic si Calnaul. Raul Calmatui este singurul rau ce

strabate comuna Costesti.Lacurile naturale ocupa in bazinul hidrografic Buzau o suprafata de 2.968

ha. Singurul lac natural din judetul Buzau este lacul Balta Alba amplasat inpartea de sud a judetului si avand o suprafata de 860 ha.

Bazinul hidrografic Buzau se invecineaza cu bazinele de ordinul I : Olt, laNV; la SV si SS cu bazinele Ialomita si Calmatui, iar la N si E cu bazineleRm.Sarat si Putna. Din punct de vedere teritorial, bazinul hidrografic Buzau

apartine judetelor : Brasov, Covasna, Prahova, Buzau si Braila ponderea cea maimare avand-o judetele Buzau si Braila.

RAUL CALMATUI ARE LUNGIMEA DE 145 KM, SUPRAFATA BAZINULUIFIIND DE 820 KM2. IZVORASTE DIN ZONA MLASTINOASA, DELIMITATA DEMUNICIPIUL BUZAU SI COMUNELE STALPU,COSTESTI,TINTESTI.

VegetatiaPrezint variaii i elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de

relief : cmpie, deal, munte.La cmpie se dezvolt o vegetaie caracteristic stepei i silvostepei. n stepvegetaia a fost modificat de om i nlocuit pe mari ntinderi prin plantecultivate. Terenurile, cu excepia islazurilor, vilor i srturilor, sunt cultivate cucereale,floarea soarelui, leguminoase i, mai puin, cu pomi fructiferi i vi de vie.


8/62



Vegetaia natural este reprezentat de specii ierboase: pelinia (Artemisiaaustriac), plmida, pelinul, ciulinul, coada oricelului, colilia (Stipa capillata),

scaietele, spinul, brusturul.Prin i pe lng terenurile cultivate cresc i plante cu flori frumoase: macul,neghina, cicoarea, mueelul, ppdia, codia-oricelului, unele dintre ele avndvirtui terapeutice. Foarte rspndite sunt loboda i traista ciobanului.

n step vegetaia lemnoas este rar reprezentat mai ales de salcm, dud,ulm, plop, tei i arbuti ca mceul.

n silvostep, pe lngterenurile ocupate de culturi, apar

pduri limitate la arii mairestrnse, rmie ale codrilor dealtdat, cum sunt cele de laRueu, Brdeanu, Vleanca,Crngul Buzului, Frasinu,Sptaru i cele de la nord -est deoraul Rmnicu Srat.

La sud-vest de municipiulBuzu, n cmpie, se afl pdurea Sptaru, rezervaie floristic cu o suprafa de165 ha. Aici predomin frasinul pufos (Fraxinus pallisae). Alturi de el vegeteazstejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul(Acer campestre), prul pdure (Pirus piraster), ararul ttresc (Acer tataricum).

Specii asemntoare celor din pdurea Sptaruvegeteaz i n pdurea Frasinu, altrezervaie, cu suprafaa de 158 ha, pdure detip frsinet de depresiune din silvostep. Numaiaici se gsesc mpreun cele dou specii de frasin

: Fraxinus palissae i Fraxinus angustifolia.Pdurea Brdeanu, rezervaie forestier

cu suprafaa de 2,1 ha, reprezint un rest alvegetaiei lemnoase din silvostepa Munteniei,

aparinnd, din punct de vedere fitogeografic, pdurilor de stejar brumriu.


9/62



FaunaBuzului nu prezint specii caracteristice, despre care s-ar putea afirma c

slluiesc numai aici, dar, favorizat i de faptul c judeul concentreaz nlimitele sale toate formele de relief, este foarte variat, alctuind un interesanttablou ecologic i cinegetic.Printre animalele nevertebrate terestre ntlnite aici se numr o serie de molute(Helicella, Helix pomatia, Ena montan), insecte, arahnide diverse, printre care o

meniune aparte o merit scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus).Vertebratele terestre sunt larg

reprezentate de amfibieni (broasca brun depmnt, salamandra, brotcelul, broasca roiede munte), reptile (oprla cenuie, guterul,oprla de munte, erpi neveninoi - Natrix n.i, mai rar, vipera), psri (vrabia, bufnia,cucuveaua, oimul, grangurul, gaia, pupza,

piigoiul, sitarul, cucul, ciocnitoarea pestri,ciocnitoarea verde romneasc, mai rarntlnit n restul rii, privighetoarea, mierla,

forfecua, corbul (Corvus corax) - ocrotit de lege,eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) -ocrotit de lege, cocoul de munte (Tetraourogallue ocrotit), mamifere (orbetele,

popndul, hrciogul, crtia, liliacul, oarecelede cmp, oarecele de pdure, dihorul, iepurele,

veveria, pisica slbatic, rsul (Lynx Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistreul,cerbul, ursul (Ursus arctosocrotit).

n apele curgtoare i n lacuri sunt multe specii de viermi molute, crustacee,amfibieni i peti (caras, crap, biban ichiar pstrv i lipan).


10/62



SolurileSolurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei)

si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire);ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate,soluri ce se regasesc cu precdere si in Comuna Costesti.

Exista si soluri brun-roscate de padure.

Riscuri naturaleAvand in vedere pozitionarea de campie a Comunei cel mai

important risc il reprezinta acela al inundatiilor, calamitati natural cumar fi tornadele, acestea fiind cele mai noi fenomene observate.

Capitolul 1.2.Resurse comunei

Resurse naturale, funciare si forestierePrincipala bogie montan o constituie lemnul. Subsolul este bogat n

depozite de origine organic (petrol, crbune, chihlimbar, calcar) i mineral (sare,gresie, argil, nisipuri, pietriuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale,nisipuri cuaroase i diatomit, importante izvoare minerale, soluri fertile, pduri,

pajiti, fond cinegetic, potenial hidroenergetic i eolian.La nord-est de municipiul Buzu (Simileasca), la Berca (Stuc) i n sud -

vestul municipiului Rmnicu Srat se exploateaz argila, de calitate superioar,larg folosit n industria materialelor de construcie. n albia Buzului, aRmnicului i a altor ruri se gsesc rezerve importante de pietriuri i nisipuri, n

multe locuri existnd balastiere de mare productivitate.


11/62



Printre bogiile naturale ale judeului se mai numr potenialulhidroenergetic i eolian, solurile fertile, pajitile i fondul cinegeti

Resurse turistice


12/62



Resurse umanePopulatie: 4796Gospodarii: 1860

Nr. gradinite: 5Nr. scoli: 5

Resurse istorice, culturaleNr.crt. Unitateaadministrativteritorial

Resursenaturale

Resurseantropice

Punctajtotalresurseturistice

Infrastructurspecificturistic

Infrastructurtehnic

PunctajtotalinfrastructurPunctajtotalpotenial dedezvoltareturistic

1. COSTESTI 2.50 0.00 2.50 0.00 12.50 12.50 15.00


13/62



Capitolul 1.3.Activitati economice

In comuna Costesti din judetul Buzau, singura activitate economica esteagricultura de subzistenta. Exista insa cateva familii care desfasoara si o activitatede agricultura functionala, insa intr-un numar foarte restrans.In comuna nu exista nici un obiectiv touristic local, nici un punct de lucru

industrial, desi conditiile pentru desfasurarea acestor activitati nu sunt tocmaipotrivnice.

Infrastructura RuralaCa si infrastructura rutiera, pe langa reteaua de drumuri locale, asfaltate in

proportie de 60%, Comuna Costesti se lauda si cu Drumul European E 85 (sauDN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu, Focani, care o traverseaza. Vorbind de infrastructura de comunicatie, putem spune ca aceasta comuna arenorocul ca se afla la mica distant de orasul Buzau (aproximativ 15 Km), de altfelin cadrul ei comuna nu beneficiaza de posturile de comunicare fundamentale, cumar fi Posta, fax,etc. In acest sens norocul este ca se poate receptiona semnal pentrutelefonia mobila, exista televiziune prin cablu, insa nu se poate lauda cu o retea deinternet.La capitolul infrastructura sociala, momentan, in comuna nu exista retea de gaze,

canalizare, groapa de gunoi, iluminat public deficitar, etc.


14/62



ApaApa este un factor indispensabil vieii. De aceea, n jurul surselor de ap s-a

dezvoltat o diversitate de biocenoze i chiar civilzaia uman a fost atras deaceste zone.

Raul Calmatui

Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, necesarul minim de ap pentruun om este de 5 l /zi, din care 1, 5-2 l consum ca atare, iar restul se reine dinalimente, sau apare din metabolism. Necesarul fiziologic este de 2, 5-3 l / zi,diferena pn la 3-5 l /zi aprnd din activiti fizice i datorit temperaturiiambiante. Totui, omul utilizeaz n medie, pe glob 100 l ap/zi pentru operaii desplare, pregtirea hranei i alte activiti n gospodrie. Acest consum zilnic arevalori diferite de la o regiune la alta, sau de la un continent la altul. De exemplu

este de 3 l /zi n Africa i de 1000 l/zi la New York. Consumul de ap a crescut ntimp i 500 km3 n 1974 i aproximativ 1400 km 3 n anul 2000.Din acest punct de vedere Comuna Costesti a fost binecuvantata cu o importantaresursa de apa subterana ce asigura fara problem consumul necesr al locuitorilor.


15/62



AerulInvelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constitue unul dintre

factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Dintre componenii aerului,oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale i animale, fenomenul de oxidarereprezenta principala sursa de energie in procesele vitale. Bioxidul de carbon din aerintervine in asimilaia clorofilian, iar azotul atmosferic reprezint una din verigilecircuitului azotului in natur.

Din punct de vedere sanitar prezint importan oscilaiile in concentraieale oxigenului i bioxidului de carbon, substane cu rol deosebit in schimbul de gaze

de la nivelul plminului.

SolulEste poluat in mod direct prin deversari de deseuri pe terenuri rurale, sau din

ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; -indirect, prin depunereaagentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti

poluanti "spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti decatre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. n ceea ce

priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observaanumite particularitati. PadurePadurea Spataru este o rezervatie forestiera

cu o suprafata de 346 ha, situata in judetulBuzau, la 7 km de Buzau. Padurea estecantonata pe un substrat bogat in saruri cuo umezeala excesiva in partile joase, faptremarcat si in vegetatia sa. In parteainferioara se gasesc specii considerateraritati floristice precum laleaua de crang(Tulipa bibersteiniana).


16/62



Capitolul 1.4.Veniturile si Cheltuielile Comunei Costesti


17/62



Capitolul II


18/62



Analiza SWOTCOMUNA Costesti1.Dezvoltare Economica

2. Dezvoltare Infrastructura3.Cresterea Atractivitatii

1. Viata economica a comunei trebuie revigorata si dezvoltata in toatedomeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura. ConsilulLocal va trebui sa investeasca pentru vitalizarea vietii economice a comunei.Trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte.

2.Infrastructura necesita imbunatatirii continui, de aceea investitiile trebuiefacute dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca cele mai mari efectebenefice:- raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;- raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru crestereaatractivitatii comunei il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care leofera sau pe care ar putea sa le ofere Costestiul, astfel incat confortul social allocuitorilor sa fie imbunatatit.Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.

AGRICULTURA SI SILVICULTURA


19/62



PUNCTE TARI1. Terenul arabil reprezinta una din principalele resurse naturale avand o suprafatade peste 5000 ha;2. Suprafata de teren arabil (care se preteaza unei game largi de culturi agricolecum ar fi: grau (1750 ha), porumb (2326 ha), floarea soarelui (1478 ha), rapita(1059 ha), orz si orzoaica (315 ha), dar si legume (75 ha),3. Populatia comunei detine: 35.000 de pasari, 1.565 de bovine, 3.100 de porcine,8.100 de ovine, 840 caprine, 1.015 de cabaline. Suprafata teritorial administrativa

a comunei Costesti 8.027 ha, din care teren arabil 6.940 ha, pasune 746 ha, vii 214ha, 109 ha padure.

PUNCTE SLABE1. Dotarea tehnica slaba a tuturor sectoarelor din agricultura;

2. Nu exista sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioara a produseloragricole;3. Lipsa resurselor materiale care sa faciliteze angajarea specialistilor in agriculturain domeniul rural in stadiul actual (slaba eficienta economica a exploatariloragricole nu permite angajarea in totalitate a specialistilor existenti);4. Forta de munca este imbatranita si insuficienta;5. Promovarea insuficienta a zonei rurale si a produselor specifice;6. Diversificarea slaba a activitatilor economice in zona rurala;

7. Lipsa echipamentelor de irigatii;8. Deficitul resurselor financiare pentru modernizarea si popularea infrastructuriizootehnice;9. Accesul redus la informatii si servicii de consultanta datorita numarului mic de

posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii;

OPORTUNITATI


20/62



1. Infiintarea de exploatatii agricole;2. Infiintarea de puncte de colectare si prelucrare a materiilor prime rezultate

din agricultura;3. Infiintarea de complexuri agro-zootehnice;4. Infiintarea de puncte de prelucrare a materiilor prime din zootehnie;5. Existenta cadrului legislativ pentru infiintarea si dezvoltarea exploatatiiloragricole si puncte de colectare cereale;6. Existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala si a

programului FEADR;7. Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul

Buzau cu privirea la accesarea fondurilor europene.

AMENINTARI1. Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

2. Cadrul legislativ instabil;3. Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;4. Concurenta importului de produse agroalimentare de pe piata UE;5. Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor

finantate din Fondurile Structurale FEADR.


21/62



ACTIVITATI ECONOMICEPUNCTE TARI

1. Potential existent pentru obtinerea de produse ecologice;2. Materii prime existente pentru industria alimentara: grau, porumb, cartofi,legume, floarea soarelui;3. Productivitatea buna a terenurilor agricole;4. Vecinatatea cu orasul Buzau;5. Localitatea este traversata de E85;7. Existenta unei comunitati de afaceri locale, in faza incipienta, reprezentata princateva societati comerciale in domeniul agricol, servicii si comert;8. Starea buna a spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demar activitatiantreprenoriale in zona;9. Existenta resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta incomuna.

PUNCTE SLABE1. Infrastructura neadecvata, absenta retelei de canalizare, absenta retelei dedistributie a gazelor naturale, stare improprie a unora din drumurile comunale;2. Inexistenta intreprinderilor in domeniile industriei usoare si alimentare;3. Ponderea inexistenta a investitiilor straine;4. Lipsa resurselor financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea si/sau

promovarea unor investitii;5. Slaba informare asupra culturii asociative, a infiintarii de asociatii;6. Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing;7. Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si

produselor;8. Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea decercetare-dezvoltare;9. Slaba informare, cu privire la normele europene.


22/62



OPORTUNITATI1. Existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent;2. Programe guvernamentale pentru sprijinirea initiativelor locale, in special indomeniul dezvoltarii zootehniei si a infrastructurii aferente;3. Reconversia unor capacitati economice aflate in conservare in capacitati cu profilnou de fabricatie;4. Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitateadaptate conditiilor locale;5. Existenta unor cladiri si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale;6. Cresterea asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri,

prin Fondurile Structurale;7. Diversificarea programelor nationale de sprijin pentru IMM, acordarea de

granturi;8. Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noilocuri de munca in mediul rural;9. Existenta programelor guvernamentale de sustinere a sectorului IMM;10. Disponibilitatea de a incheia relatii de parteneriat a autoritatilor locale, cuinvestitori locali sau straini;

11. Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unororganizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare.

AMENINTARI1. Instabilitatea legislativa;2. Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datoritainfrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei;3. Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pieteicare determina decalaje economice mari, greu de recuperat;4. Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari);5. Rata ridicata a dobanzii la credite;6. Reducerea ponderii populatiei active si imbatranirea acesteia;7. Scaderea continua a productiei prin scaderea productivitatii muncii;8. Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii,economiei locale si asistentei sociale in perspectiva la nivel national.


23/62



EDUCATIE SI CULTURAPUNCTE TARI

1. Existenta in comuna a 4 unitati de invatamant ( 4scoli si 4 gradinite) aflate inproces de reabilitare si modernizare;2. Existenta a 4 biserici in Costesti.

PUNCTE SLABE1. Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial inscadere datorita scaderii demografice a populatiei;2. Insuficienta cuprinderii scolarilor in invatamantul liceal, in comuna nu existaliceu;3. Nivelul relativ redus al pregatirii scolare si respectiv profesionale a majoritatii

locuitorilor comunei.

OPORTUNITATI1. Amenajare si dotare spatiu de joaca si recreere pentru copii.2. Extinderea si modernizarea caminului cultural Costesti.3. Existenta unor programe comunitare si nationale de asigurare a accesuluila educatie pentru populatiile dezavantajate;

AMENINTARI


24/62



1. Scaderea gradului de instructie scolara a populatiei tinere;2. Scaderea natalitatii datorita nesigurantei zilei de maine;

3. Cresterea negativa a sporului migratoriu;4. Accentuarea procesului de imbatranire a populatiei.

RESURSE UMANE- PIATA MUNCIIPUNCTE TARI

1. Populatia comunei Costesti in numar de 4890, din care: populatie activa2433 locuitori ;2. Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor;3. Rata infractionalitatii extrem de redusa.

PUNCTE SLABE1. Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor sprecentre urbane);2. Numar relativ mare al pensionarilor (1669 persoane);3. Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si

provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversieiprofesionale, in special;

4. Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate,5. Capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei.


25/62



OPORTUNITATI1. Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentrureconversie profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru someri;2. Fondurile comunitare puse la dispozitie dupa ianuarie 2007 in domeniul social;3. Existenta strategiei nationale antisaracie;4. Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa;5. Grad redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei demunca locale, la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere);6. Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii.

AMENINTARI1. Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa;2. Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi;3. Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii,economiei locale si asistentei sociale in perspectiva;

4. Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului.

INFRASTRUCTURA SI MEDIUPUNCTE TARI

1. Dumul national E 85 traverseaza localitatea;2. Orase importante apropiate: Buzau 15 km, Slobozia 70km.3. Infrastructura de telefonia mobila in procent de 70%;4. Existenta retelei de cablu TV in comuna Costesti, in procent de 90%;5. Utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor;6. Existenta unui cabinet medicale individual;

7. Existenta unei farmacii.


26/62



PUNCTE SLABE1. Inexistenta sistemului alimentare cu gaz;2. Inexistenta sistemului de canalizare;3. Drumuri asfaltate in procent de 60% restul drumurilor comunale fiind pietruitein procent de 40%;4. Inexistenta activitatilor in domeniile industriei usoare si alimentatiei;5. Inexistenta unei statii de epurare si tratare a apelor uzate;6. Interesul scazut al agentilor economici in protectia mediului inconjurator;

7. Educatia ecologica este superficiala;8. Colectarea neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii,recuperarii sau valorificarii lor;9. Insuficienta preocupare a agentilor economici in recuperarea si refolosireaambalajelor.

OPORTUNITATI1. Modernizare drumuri comunale;2. Realizarea retelei de alimentare cu gaze naturale a comunei;5. Realizare retea de canalizare si statie de epurare si tratare a apelorreziduale in comuna;6. Amenajarea si dotarea unui centru de joaca si recreere pentru copii;7. Organizarea sistemului de colectare selectiva a spatiului de depozitaretemporara si transportul deseurilor.8. Imbunatatiri funciare in vederea amenajarii pajistilor necesare asigurarii

hranei animalelor9. Constructia unei sali de sport.10. Modernizarea si reabilitarea retelei de iluminat public din comuna11. Infiintarea perdelelor forestiere


27/62



AMENINTARI1. Lipsa resurselor financiare pentru finantarea si co-finantarea proiectelor

finantate prin Fonduri Structurale;2. Lipsa informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilorintreprinzatori;3. Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor

finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructura si mediu;4. Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului.


28/62



Capitolul IIIElaborarea strategii de dezvoltare economico-sociala acomuna Costesti

Obiectivele dezvoltrii economico - socialeObiective generale:

Dezvoltarea durabil a localiti Costesti prin diversificareeconomic, ocupational

Dezvoltarea unui sector agricol performant i diversificat Imbuntirea calittii mediului i a spaiului rural Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii publice rurale

Obiective specifice: Integrare european- obiectiv concretizat n :1. Creterea gradului de absorbie a fondurilor nerambursabile la nivel

Consiliul local Costesti, care va urmri direciile principale de actiune pentrucreterea fondurilor externe. Pentru realizarea acestui deziderat Consiliul local

va :

mbunti portofoliului de proiecte corespunztorprioritilor de

dezvoltare ale comunei;

identifica oportunitile de finanare n care esteaplicant eligibil;

asigura cofinanarea proiectelor cu finanarenerambursabil


29/62



aflate n derulare i a celor propusespre finanare;

mbunti calificarea profesional a funcionarilor publici, pentru a

realiza cereri de finanare viabile.

2. Modemizarea capacitii instituionale administraiei publice a

comunei Costesti pentru a corespunde exigenelor procedurilor

europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune i a celor

structurale.

Mediul de afaceri- continuarea acordrii de faciliti investitorilor, n funcie de beneficiul adus la

bugetul local, de natura activitii, prin:

Educatie reabilitarea i modernizarea infrastructurii

educationale;continuarea activitii de optimizare a transportului colarn

mod deosebit pentru satele aparintoare;

modernizarea i dotarea optim a atelierelor Grupului

colar Vorona, n mod deosebit a celor de alimentaie i

turism.

Protecfie socialacontinuarea acordrii ajutoarelor sociale;

sensibilizarea instituiilor/organizatiilor i firmelor n realizarea

activitilor caritabile pentru persoanele

marginalizate/ vulnerabile din punct de vedere social;

construirea unui cmin de btrni;


30/62



construirea unei case de copii.

Sntateidentificarea proiectelor de modernizare a infrastructuriimedicale;

Agricultura si silviculturaSustinerea unor masuri care sa asigure premisele comasarii terenurilor;Imbunatatirea capacitatii de productie a solurilorMasuri de prevenire si combatere a surselor de degradare.

Administratia publicaModernizarea raporturilor dintre primarie si cetatean

Infrastructura si gospodaria ruralaRealizarea unui system de canalizareRealizarea unui system de triere si colectare a deseurilor din toatesatele componentRealizarea unei retele de gaze naturalModernizarea sistemului de iluminat public din comuna


31/62



Norme de utilizare a platformelor ecologice pentrucolectarea si managementul gunoiului de grajd si algunoiului menajer la nivel de comuna

Platformele ecologicepentru colectarea simanagementul gunoiului de

grajd, reprezinta una dintresolutiile posibile pentrureducerea poluarii apelor cunutrienti, n principal nitrati si

fosfor, oferind totodataposibilitatea valorificariiacestei resurse regenerabile care

este gunoiul de grajd, prinfolosirea ca ngrasamntnatural.

Platformele servesc n principal pentru colectarea gunoiului de grajd si aaltor resturi menajere biodegradabile, att din gospodariile locuitorilor care dorescsa-si transporte gunoiul de grajd la aceasta platforma.

Platformele de gunoi de grajd au rolul de depozite temporare pentru

colectarea si compostarea gunoiului. Depozitarea temporara, pentru o perioadaapreciata la circa sase luni, este necesara att pentru a se asigura stabilizarea

gunoiului prin compostare ct si datorita faptului ca aplicarea pe cmp a gunoiuluinu se poate face dect n perioadele de timp recomandate de bunele practici agricole.


32/62



Celelalte resturi din gospodarie, cum

ar fi sticle, metale, materiale plastice, secolecteaza separat, utilizndu-se n acestscop euro-pubelele furnizate prin proiect. Siaceste deseuri vor fi transportate la

platforma comunala, unde vor fi depozitaten compartimentele special construite

pentru materialele refolosibile.

La platforma comunala gunoiul va fi descarcat sub forma de gramezi sausiruri, ulterior urmnd ca acestea sa fie sistematizate cu ajutorul ncarcatorului

frontal sub forma unor siruri paralele cu peretii laterali ai platformei. Sirurile voravea o sectiune trapezoidala cu naltimea de circa 2 m si latimea la baza de circa 3-4 m. Primul sir va fi format n centrul platformei, astfel nct sa existe spatiulnecesar pentru mutarea laterala a acestuia n scopul unei bune aerari amaterialului. Frecventa cu care se va face ntoarcerea sirurilor va fi determinata nmod practic n functie de felul n care va decurge procesul de compostare aeroba.

Dupa completarea primului sir, se trece la asternerea gunoiului ntr-un al doilea sirasezat la distanta de circa 0,5 m de primul, n partea dreapta a acestuia, cum

privim din partea frontala a platformei.

Periodic, la durate de timp care se vor stabili n urma observatiilor privindevolutia fenomenului de compostare, sirurile se deplaseaza prin mutarea gunoiuluicu ajutorul ncarcatorului frontal

asigurat prin proiect.

Inainte de nceperea depozitariigunoiului pe platforma, bazinul pentrucolectarea fractiei lichide va fi golit deapa adunata din precipitatii. Modul deutilizare a apei din precipitatii

colectata n prezenta gunoiului din


33/62



platforma va fi stabilit ulterior, dupa efectuarea de analize chimice sibacteriologice, de catre Serviciul de Gospodarire a Apelor sau Agentia de Protectiea Mediului Buzau.

In vederea asigurarii evidentei celor care utilizeaza platforma este necesaranfiintarea unui registru n care persoana desemnata sa supravegheze utilizarea

platformei va nscrie numele gospodarului precum si cantitatea aproximativa degunoi adus. Acesta va supraveghea descarcarea gunoiului conform fluxului descrismai sus si va interzice descarcarea pe platforma a gunoiului amestecat cu altedeseuri (sticle, plastic, metal, materiale din demolari, etc.).

Avnd n vedere caracterul pilot al platformelor de gunoi, durata dedepozitare si tehnologia de compostare vor fi stabilite pe parcursul utilizariiacestora n functie de compozitia materialului colectat. Persoana desemnata pentruadministrarea platformei va avea obligatia de a participa la instruirile periodiceorganizate de Unitatea de Management a Proiectului.

Prezentele norme de utilizare a platformelor comunale vor fi actualizateperiodic n consultare cu specialisti romni si straini implicati n implementareaacestei componente a proiectului. Operatorul va lua toate masurile prevazute delegislatia n vigoare privind regulile de protectie a muncii si prevenirea si stingereaincendiilor.

ECHIPAMENTEchipamentul a fost recomandat n functie de: caracteristicile deseurilor,

oferta existenta pe piata romneasca, costuri, capacitatea necesara de transport,necesitatea optimizarii traficului si a costurilor de transport regulat, distantele detransport, tipul de drumuri existent n zona, caracteristicile de transport aautovehiculelor, gradul de siguranta a containerelor dupa introducerea deseurilor,

gradul de selectivitate a orificiilor de introducere a deseurilor, diferentele de nivel a


34/62



sectoarelor incintei de depozitare/sortare secundara, nlesnirea manevreloroperatiilor din cadrul incintei de primire / sortare / depozitare / expediere.

Astfel echipamentul recomandat este: containere deseuri colectate selectiv(65 bucati -13 din fiecare tip sticla, plastic, hrtie); containere pentru ncarcareadeseurilor selectate pe banda de sortare prin jgheaburile gravitationale (15 bucati);autospeciala cu macara (1 bucata) pentru ncarcarea, transportul si descarcareacontainerelor pentru colectarea selectiva a deseurilor (bena basculanta lunga/suprafata ncarcare 2.625/1590 mm; naltimea peretilor laterali 350 mm).

Echipament pentru colectarea deseurilor nereciclabile:Tipul de autogunoiera recomandat si containerele aferente se utilizeaza

pentru operatiuni de descarcare a containerelor cu deseuri nereciclabile sitransportarea acestor deseuri la depozite de deseuri permanente (ecologice).

Autogunoiera cu compactare prin translatie (2 bucati);Containere de 4/2 m (o bucata), pentru deseuri nereciclabile;Motostivuitor Diesel transport containere deseuri n cadrul incintei;Echipamente de cntarire baloti si containere;Balanta transportabila;Compactor/balotor recomandat pentru incinta (o bucata);Maruntitor recipienti sticla 1 bucata;Banda transportoare pentru deseuri pentru hala de sortare secundara (o

bucata).

Deseurile care se preteaza a fi comprimate si/sau balotate sunt: ambalaje dincarton, hrtie, sintetic, plastic; sticle PET si ambalaje din plastic; ambalaje, cutii si

folii din aluminiu; hrtie: coli si/sau tocate, deseuri textile. Toate aceste deseurisunt comprimate in rapoarte de pana la 20:1 si sunt legate cu benzi de plastic sausrma pentru a ramne sub forma de blocuri si a evita decomprimarea lor. Spatiulnecesar pentru depozitare nu mai reprezinta o problema iar transportul devine

eficient sub raportul greutatii care se poate ncarca per camion.


35/62



Presa are urmatoarele caracteristici care indica volumul de deseuri: - greutatebalot n kg - variabila, functie de densitatea si greutatea specifica a deseurilor;eficienta n baloti pe ora - variabila, n functie de viteza de ncarcare / forma

deseurilor. Cu aceste marimi se poate estima volumul de deseuri lunar care l poateprocesa presa considernd ntr-o luna 150 de ore de lucru efectiv.

PersonalNecesarul minim de personal pentru o cantitate de deseuri de maxim 90 t /

luna: un administrator general, un coordonator al activitatii n statia de transfer adeseurilor reciclabile, un operator utilaje: moto stivuitor / balotor / maruntitor, unoperator banda transportoare, un mecanic ntretinere, patru sortatori, doi paznici.

n conditiile specifice ale localitatii Costesti, n care somajul (n special nrndul muncitorilor necalificati) atinge cote relativ importante, noul sistem demanagement integrat a deseurilor ofera oportunitati de angajare.


36/62



Capitolul IVPLAN DE AFACERIS.C. Satul Verde S.R.L.

I. Prezentare generala si cuprinsPrezentul plan de afaceri este intocmit in vederea obtinerii unui credit bancarnecesar achizitionarii a patru utilaje auto.

1) Aria de activitate a firmei

Aria de activitate a firmei este cea ecologica. Activitatea desfasurata de firmaconsta intr-un nou mod de colectare si valorificare a gunoiului, asemanator cucel din Occident.

2) Misiunea

Firma si-a propus ca prin activitatea desfasurata sa diminueze poluarea sisa sporeasca curatenia comunei. Sa impuna locuitorilor un nou model de educatieecologica sa modernizam aspectul comunei si sa creeze noi locuri de munca.


37/62



3)Scurta prezentare a afacerii si a segmentelor de piata urmarite

Serviciile prestate de firma sunt urmatoarele:colectarea deseurilor zilnic de la domiciliul abonatilor

Piata de desfacere urmarita este colectivitatea cetatenilor si societatile comercialepentru colectare si alte firme pentru valorificarea deseurilor.

4)Scopurile, strategiile si factori critici ai firmei pe aceste pieteIn activitatea desfasurata firma urmareste sa ii faca pe cetateni sa se

gandeasca la protectia mediului inconjurator si inclusiv a vietii lor si ca este nevoiede o dezvoltare si modernizare a societatii noastre pentru a ajunge la standardeleUniunea Europeana, societatile comerciale alimentare si celelalte ca este nevoie deun plus de curatenie pentru atragerea viitorilor clientilor si pentru protectia lor; iar

firmele de valorificare a deseurilor vor economisi timp si bani, deoarece firma vatransporta aceste deseuri direct la sediul ei, sortate de la sursa. Pentru a-mi atingetoate aceste scopuri am apelat la cele mai eficiente si mai sigure procedee.

Am utilizat pentru colectarea gunoiului de catre abonati, cosuri specialepentru diferit tipuri de deseuri, am actionat cu seriozitate si am folosit materialeecologice: cosuri, pungi, manusi, solutii dezinfectante pentru curatarea masinilor sia celorlalte unelte.

5)Noutatile aduse de firma pe piata concurentiala.Firma Satul Verde este prima firma de salubrizare din comuna. Noutatile

aduse de sunt: colectarea deseurilor de la domiciliul abonatilor, oferirea cosurilor sipungilor speciale, precum si valorificarea deseurilor.


38/62



6)Punctele esentiale ale previziunilor financiare

Mentionam ca dorim sa ne extindem achizitionand patru utilaje auto, iarintrega investitie necesita un fond de 200 000 RON. Pentru aceasta dorim sacontractam un credit de la B.R.D. Buzau, pe o perioada de 3 ani, cu o dobanda de10%, rata lunara aferenta creditului contractat este de 6.111,11 lei.

II. Produsul/serviciile1)Prezentarea pe larg legata de ceea ce firma urmareste sa faca

Firma si-a propus sa aduca in comuna Costesti un model mai nou desalubrizare. Asadar, serviciul prestat de noi este cel de colectare al gunoiului de ladomiciliul abonatilor. Noi oferim cetatenilor si persoanelor juridice (societatilecomerciale) cosuri si pungi speciale pentru diferite tipuri de deseuri: metale,material plastic, sticla, hartie, textile, produse alimentare. Colectarea se face cumasini speciale de catre angajatii firmei zilnic. Aceste deseuri merg direct la

fimele de reciclare astfel: reciclarea metalului la compania Robinson Brothers,reciclarea materialului plastic la firma Marks, reciclarea sticlei Amicii planeteicare mai recicleaza hartia si materialele textile, iar deseurile menajere de naturaanimala si vegetala (resturi de mancare) sunt reciclate de firma SB Chemicals carele transforma in ingrasaminte naturale. Deseurile toxice cum ar fi: resturile devopsele, lacuri, uleiuri, parfumuri, produse de dezinfectie, detergenti, vor fi distruse

de firma Marks care pe langa echipamentul de reciclare materialului plastic estedotata si cu un incinerator. Din veniturile obtinute prin reciclarea deseurilor nevom mari numarul de camioane, deoarece credem ca va creste si numarulabonatilor..


39/62



2)Calitatile distinctive a produsului/servicului sau unicitateaprodusului

Serviciul nostru le ofera cetatenilor modalitati de economisire a timpului si abanilor deoarece noi le oferim pungi si cosuri si ridicam gunoiul de la poartacetateanului, a societatii.

3)Diversificarea gamei de produse domenii si costuriIn viitor, daca totul va merge asa cum a fost programat dorim sa ne

extindem serviciile si in ceea ce priveste curatenia strazilor, parcurilor, locurilor dejoaca pentru copii, costurile fiind stabilite in functie de cele existente le serviciile deacum, plata fiind facuta de Primaria Municipiului Costesti, iar alta investitie estecea a unei fabrici de reciclare.

4)Tehnologii si capacitate necesare in afacerePentru desfasurarea afacerii sunt necesare camioane cu containere speciale,

cosuri si pungi ecologice, maturi si lopeti. La inceput vom utilize patru masini, cate14000 de cosuri pentru fiecare tip de deseuri, 1 400 000 pungi, 20 de maturi si 20de lopeti.

5)Viitorul potential al produsuluiServiciul nostru se va extinde si in localitatile invecinate, daca va fi nevoie, lacererea abonatilor se va intensifica curatenia in interiorul comunei, precum si asediilor firmelor.


40/62



III. Piata si strategia de piata1) Capacitatea pietei, structura, totalul vanzarilor, numarul angajatilor silideri de piata

Numarul abonatilor este de 14.000 de contracte cu aproximativ 4 persoane pecontract. Abonatii sunt personae fizice si societati comerciale. Contractele incheiate

sunt pe 1 an, vanzarile fiind de 3 360 000 RON din care vor fi platiti si cei 28 deangajati.

2) Previziune pentru viitoarele cresterii

Abonatii vor creste cel putin la 20 000, iar noi ne vom extinde serviciuloriunde vom avea cereri, cu mai multe echipamente si muncitori.

3) Influente externe afecteaza industria legislatia, circumstanteleeconomice

Unul dintre standardele Uniuni Europene este cel ecologic, Romania avand un

sistem deficitar. De aceea societatile din tara care au ca arie de activitate prestareade servicii ecologice trebuie sa lanseze o oferta care sa ii atraga pe cetateni si sa

puna bazele unei educatii ecologice.


41/62



4) Potentialii clienti

Clientela noastra se imparte in doua categorii:

a)Pentru activitatea de colectare a gunoiului, clientela va fi formatadin:

a) Cetatenii comunei in jur de 3000 care in present nu sunt abonati.b) Societatile comerciale in jur de 60c) Localitati vecine in jur de 10000 cetateni neabonatid) Orasul Buzau in jur de 82000 familii.b)Pentru activitate de reciclare a gunoiului, clientela va fi formata

din:a) Compania Robinson Brothers pentru reciclareametaluluib) Firma Marks pentru reciclarea materialului plastic si pentru incinerarea

materialelor toxice.c) Compania Amicii Planetei pentru reciclarea sticlei, hartiei si materialelor

textile.

d) Firma SB Chemicals pentru reciclarea deseurilor menajere de naturaanimala si vegetala

5) Clientii cheie, unde se afla acestia, cat de sensibili sunt la schimbarilede pret, calitate sau servicii

Dupa sondajele efectuate , clientii cheie ai afacerii sunt persoanele carelucreaza in invatamant, deoarece din cauza programului incarcat sunt foarteincantati de serviciile oferite; cei ce lucreaza in administratia publica si persoaneledin sectorul medical.

Cum serviciile oferite de noi sunt pe masura asteptarilor clientilor, scimbarilede pret nu vor determina rezilierea contractelor.


42/62



6) Potential pentru export al serviciului

Firma a dorit, prin preluarea a unor ideei din strainatate, sa creeze o modernizare acomunei, o dezvoltare economica pentru integrarea in randul statelor occidentale,asa dar, nu exista potential pentru export al serviciului.

IV. Strategiile de piata1) Atingerea obiectivelor

Pentru ca firma sa isi atinga obiectivele, respectam programul cu care aufost informati clientii, executam misiunea asa cum s-a prevazut in pliantele oferiteclientilor, angajatii nostri au pregatire, cursuri, cu privire la protectia mediului,impartim pliante despre cat de important este sa traiesti intr-un mediu nepoluat,dar in primul rand ne adaptam la cerintele clientilor.

2) Segmantul de piata

Serviciile oferite de sociatatea Satul Verde se adreseaza tuturor cetatenilorcomunei Costesti, precum si societatilor comerciale (persoane juridice), din mediulurban.

3) Politica de preturi

Pretul stabilit este de 20 lei /luna pentru personae fizice si de 35 lei/lunapentru personae juridice, in comparatie cu cel practicat de firma concurenta de 25lei/luna. Politica de preturi va cuprinde abonamente la care se vor oferi reduceri.


43/62



4) Politica de preturi si distributia

Pretul standard este de 20 lei/luna pentru fiecare abonat. Se achita la sediulfirmai la sfarsitul lunii pentru luna urmatoare. Daca nu se achita abonamentultinp de o luna se percep penalizari in procent de 2%, iar in cazul neplatii pe o

perioada de 2 luni serviciul nu va mai fi efectuat. Zilnic clientii vor fi nevoiti sadepoziteze sacii de gunoi in pubelele aflate de la poarta gospodariilor.

5) Tinte pentru vanzari si politicile de credite si reduceri

Serviciul societatii va fi prestat tuturor abonatilor, oferindu-le urmatoarelereduceri:

Abonament pe o perioada de 2 ani______________17 lei/luna/abonat Abonament pe o perionda mai mare de 2 ani______15 lei/lune/abonatLa sfarsitul anului vor fi tombole pentru abonati, premiile constand in bani si

abonamente pentru anul urmator.

6) Sprijinul dupa vanzare si garantiile

Serviciile prestate de angajatii nostri sunt cele mai bune, in cazul plangerilorasupra activitatii acestora, clientii vor fi despagubiti prin returnarea sumei platite

pentru luna in cauza.


44/62



7) Metode de vanzare

Agentii firmei merg pe teren pentru a incheia contracte cu abonatii, darputem fi contactati telefonic cat si la sediul firmei. Pentru reciclarea deseuriloravem contracte incheiate pe o perioada de 5 ani cu societatile enumerate inPotentiali clienti.

8) Canale pentru distributie

Utilajele firmei merg la domociliul fiecarui client abonat, iar la terminareaprogramului sau la umplerea containerelor merg la societatile de reciclare.

V.Reclama si promovare1) Cheltuielile pentru reclama si promovare.

Cheltuielile totale pentru reclama si promovare au ajuns la suma de 1.500 lei.In acest sens s-au incheiat contracte cu postul local de televiziune PRO TV

Buzau, cu ziarul local Sansa Buzoiana, cu tipografia Grafic Art si cu postullocal de radio Radio Campus. Preturile impuse de aceste societati sunturmatoarele:

PRO TV___________________________________250 lei Sansa Buzoiana ______________________200 lei Grafic Art________________________________500 lei Radio Campus___________________________550 lei


45/62



2) Modalitati de promovare

Postul de televiziune PRO TV Buzau prezinta un clip publicitar de 2minute cu o demonstratie a serviciilor firmei , in ziarul local apar anunturi despreserviciile prestate de societatea , agentii impart pliante realizate de tipografiaGrafic Art, postul de radio difuzeaza un anunt publicitar de 40 secunde, alta

modalitate de promovare sunt asociatiile de locatari.

VII.Cerintele fortei de munca

1) Forta de munca calificata existenta in regiune.

Pentru locurile de munca oferite de firma noastra au fost necesare cursuripentru cunoasterea mediului inconjurator, moduri de protectie ale mediului, iar ceice au fost alesi pentru ocuparea posturilor sunt instruiti in permananta despecialistii nostri, in ceea ce priveste colectarea diferitelor tipuri de deseuri. Incazul achizitionarii celor 4 utilaj, va fi necesara angajarea a 18 persoane: 12muncitori salubrizare, 4 soferi si 2 agenti de vanzari, oferindu-le astfel noi locuri

de munca.

VII. Cerintele fortei de munca1) Forta de munca


46/62



In present, angajatii firmei sunt in numar de 28 persoane si au fostincadrati astfel:

Nr. ctr. Denumirea functiei Numarul depersoane

1 Administrator 1

2 Contabil 1

3 Casier 1

4 Agent de vanzare 4

5 Sofer 4

6 Muncitor salubrizare 12

7 Mecanic 2

8 Paznic 2

9 Personal auxiliar 1

Total personal 28

IX. Finantarea

1)Fonduri banesti necesare pentru a duce la bun sfarsit planul dedezvoltare si utilizarea lor

In vederea dezvoltarii, sunt necesari ca fondurile banesti 200.000 RONpentru achizitionarea a patru utilaje auto.

2)Contract de imprumut


47/62



Suma de 200.000 RON ce urmeaza a fi contractata pe o perioada de 3 ani,

cu dobanda de 10% va fi restituita lunar a cate 6.111,11 lei bancii BRD Buzau

3)Perioada de finantareDurata imprumutului este de 3 ani cu posibilitatea de a fi restituit creditul

intr-o perioada mai mica. In acest caz se percepe o dobanda de 0,2% din valoarea

ramasa.

X. Bugetul anual de venituri si cheltuieli

Venituri anuale:

Numarul de personae abonate: - fizice: 13.940

- juridice: 60

Total 14.000

Pret abonament de persoana pe luna: - fizice: 20 lei

- juridice: 35 lei

Venitul annual din colectarea deseurilor este de:

13.940 X (12 X 20) + 60 X (12 X 35) =


48/62



13.940 X 240 + 60 X 420 =

3345600 + 25200 = 3.370.800 RON

Venitul anual din reciclarea deseurilor:

reciclarea metalului- pers. fizice: 2kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1 leu/kg =334.560 lei

- pers. juridice: 8kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1 leu/kg= 5.760 lei

reciclarea sticlei:- pers fizice: 1kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg=200.736 lei

- pers juridice: 3kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg= 2.592 lei

reciclarea hartiei:- pers fizice: 4kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg=5.821.344 lei

- pers juridice: 10kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg= 62.640lei

reciclarea materialelor textile:- pers fizice: 0,6kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg =40.147,2 lei

- pers juridice: 12kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg= 3.456 lei

Total 6.471.235,2 RON


49/62



TOTAL VENITURI = 9.842.035,2 RON

Cheltuieli anuale:

cheltuieli cu combustibilii pentru utilaje60 km/zi X 26 zile lucratoare X 12 luni X 3,5 lei/kg motorina X 4

masini=262.080 lei

cheltuieli cu incinerarea deseurilor toxice:2500kg/an X 3,5 lei/kg = 8.750 lei

cheltuieli cu achizitionarea cosurilor si a pungilor ecologice:- cosuri: 1 leu/buc X 14.000 nr total abonati X 6 categorii de cosuri= 84.000 lei

- pungi: - pers fizice: 3lei/100 buc X 12 luni X 13.940 abonati= 501.840 lei

- pers juridice: 12 lei/400buc X 12 luni X 60 abonati = 8.640 lei

cheltuieli cu energia electrica:5kw/h X 8 h/zi X 300 zile/an X 0,37 kn = 4.440 lei/an

cheltuieli apa-canalizare: 30 lei/luna X 12 luni/an = 360 lei/an cheltuieli retea telefonie: 500 lei/luna X 12 luni/an = 6.000 lei/an


50/62



Salarii directe

Nr.crt.Denumirea functiei Nr.pers Salariu/persoana(lei) Salariul total/nr.personae (lei)

1. Administrator 1 2.000 2.0002. Contabil 1 1.000 1.0003. Casier 1 600 6004. Agent de vanzari 4 500 2.0005. Sofer 4 500 2.0006. Muncitor salubrizare 12 550 6.6007. Mechanic 2 480 9608. Paznic 2 450 900

9. Personal auxiliar 1 420 420TOTAL salarii 16.480TOTAL CHELTUIELI = 892.590 RON

PROFIT = total venituri total cheltuieli

= 9.842.035,2 - 892.590

= 8.949.445,2 RON

IMPOZITUL PE VENIT = profit anual X 3%

= 8.949.445,2 X 3%

= 268.483.35 RON


51/62



TOTAL PROFIT = profit impozit pe venit

= 8.949.445,2 - 268.483.35

= 8.680.961,85 RON

Am prevazut ca intregul profit se fie reinvestit, acesta reprezentand o firmade reciclare a hartiei.

Valoarea abonamentului lunar persoane fizice=20 leiNumarul de abonati persoane fizice=13.940

Incasari persoane fizice=valoarea abonamentului lunar persoane fizice x numarulde abonati persoane fizice=20 lei x 13.940 abonati=278.800 lei

Valoarea abonamentului lunar parsoane juridice=35 leiNumarul de abonati persoane juridice=60

Incasari persoane juridice= Valoarea abonamentului lunar parsoane juridicex numarul de abonati persoane juridice=35 x 60=2.100 lei

Total incasari= Incasari persoane fizice+incasari persoane juridice=278.800 +2.100 =280.900 RON

Valoarea creditului contractat___________200.000 RONDurata de creditare___________________3 ani

Rata dobanzii____________________________10%


52/62



Dobanda aferenta creditului=valoarea creditului x rata dobanzii=200.000 x 10 =20.000RON

Valoarea de restituit 220.000 RONRata lunara= = =6.111,11 RON

Durata de creditare 36 luni


53/62



STUDIU DE FEZABILITATE PENTRUDEZVOLTAREASOCIETII Satul VerdeS.R.L.

Nota de prezentare

1. Rezumat i concluzii

1.1. Introducere

1.2. Descrierea pe scurt a proiectului

1.3. Cost final

1.4. Sursele de finanare1.5. Rambursarea creditului

2. Proiect

2.1. Prezentare general

2.2. Costuri

2.3. Condiii pentru acordarea creditului2.4. Garanii

2.5. Rambursarea creditului

2.6. Prognoza veniturilor i cheltuielilor

3. Concluzii


54/62



1. REZUMAT I CONCLUZII1.1.Introducere

Societatea Comercial Satul Verde SRL din Comuna Costesti ipropune s-i dezvolte semnificativ activitatea n anul 2012 prinachiziionarea unei maini tip tir de mare capacitate, producie Germania.

1.2. Descrierea pe scurt a proiectuluiInvestiia const n achiziionarea unui mijloc de transport auto ce va

fi utilizat pentru transportul de bunuri n interesul firmei S.C. EurotruksSRL Buzau.

Deasemeni firma are ncheiat un contract de transport cu S.C FiromexS.A. Buzau.

1.3. Cost finalInvestiia total, evaluat la preurile lunii ianuarie 2011 este de

280.000 RON.

1.4. Sursele de finanare


55/62



Proiectul urmeaz s fie realizat pe baza unui credit solicitat de laB.R.D Buzau, n sum de 200.000 RON i din surs proprie 8.000 RON. nconsecin, finanarea este n proporie de 71,42 % pe baza unui credit de

investiii i 28,58 % din surse proprii (amortisment i pri din profit pe anii2010- 2013).

1.5. Rambursarea credituluiRambursarea creditului se va asigura pe baza activitii de transport

(amortisment i pri din profit) n timp de trei ani astfel: anul 1 50.000 RON

anul 2 - 75.000 RON

anul 3 - 75.000 RON

2. PROIECT

2.1 Prezentare general

Societatea comercial Satul Verde S.R.L a decis s dezvolte activitateasocietii, astfel nct n urmtorii trei ani societatea s creasc cifra deafaceri anual cel puin de10 ori fa de anul 2010.

n acest scop a decis achiziionarea unei maini tip tir de marecapacitate.


56/62



2.2. CosturiDin datele prezentate n capitolul anterior rezult c investiia se va

ridica la valoarea de 280.000 lei din care 200.000 lei reprezint un credit

solicitat la Banca Agricol iar 8.000 lei reprezint surse proprii.

2.3. Condiii pentru acordarea mprumutului

Creditul n valoare de 200.000 lei s-a solicitat la B.R.D, sucursalaBuzau, asigur 28,58 din efortul de finalizare a investiiei din etapa I i se

solicit n urmtoarele condiii:

- Perioad de rambursare - 3 ani

- Perioad de graie - 6 luni

- Dobnd - 60 % pe an

- Rate scadente - trimestrial

- Data acordrii - februarie 2010

2.4. Garanii

Pentru creditul de 200.000 lei, sunt asigurai n sum de 0,205 milioanelei dup cum urmeaz:


57/62



- Apartament str. Columnelor bl. AB5, ap. 23

- Autotractor cu a

- Autoturism Dacia

2.5. Rambursarea Creditului

n cazul acordrii creditului la data de 15 februarie 2010 ncondiiile prezentate la punctul 2.3. va trebui rambursat suma de 388 leireprezentnd creditul acordat, iar 188 lei reprezentnd dobnda.

Din tabelul 1 se deduce c defalcat pe an trebuie pltit pe an la bancurmtoarele sume:

an I 136 RON

an II - 149 RON

an III - 103 RON

Rambursarea creditului i dobnzilor aferente

Tabelul 1 RON

Anul Ziua/luna Soldcredit Rat Dobnd60% Rat +Dobnd

2010 15 februarie 200 ______ ______ ______

2010 15 mai 200 ______ ______ ______

2010 15 august 175 25 60 85


58/62



2010 15noiembrie

150 25 26 51

2011 15 februarie 131,35 18,75 23 41,75

2011 15 mai 112,5 18.75 20 38,75

2011 15 august 93,75 18.75 17 35,75

2011 15noiembrie

75 18,75 14 32,75

2012 15 februarie 56,25 18,75 11 29,752012 15 mai 37,5 18,75 8 26,75

2012 15 august 18,75 18,75 6 24,75

2012 15noiembrie

______ ______ 3 21,75

TOTAL x 200 188 388

2.6. Prognozele Veniturilor i Cheltuielilor

Veniturile i cheltuielile n urmtorii 3 ani de activitate aferenteproiectului i pe total activiti, se prezint n tabelele urmtoare. Ladeterminarea veniturilor aferente proiectului s-au avut n vedere 3transporturi n medie pe lun n Germania, la o chirie de transport de 1000 $

/ transport.


59/62



Situaia veniturilor i cheltuielilor aferente proiectului

Tabelul 2 RON

Nr.crt.

Explicaii / perioada an 1 an 2 an 3

1 Venituri totale 238 250 262

2 Cheltuieli totale de

EXPLOATARE dincare:

60 58 61

Cheltuieli directe dincare:

42 36 38

- cheltuieli materiale 42 36 38

- cheltuieli indirecte 18 22 23-amortizare 8 8 8

- cheltuieli ntreinere 6 10 11

- asigurare 4 4 4

3 T.V.A. 42 40 42


60/62



4 Total (2+3) 102 98 103

5 Profit brut 136 152 158

6 Impozit pe profit 52 58 60

7 Profit net 84 94 98

Situaia veniturilor i cheltuielilor pe total activitate

Tabelul 3 RON

Nr. crt. Explicaii perioada an 1 an 2 an 3

1 Venituri totale 478 493 509

1.1 Venituri aferente proiectului 238 250 2621.2 Venituri din alte activiti 240 243 247

2 Cheltuieli totale din care: 121 105 105

2.1 Aferente proiect 78 58 61

2.2 Amortizare 8 8 8

2.3 Cheltuieli aferente celorlalteactiviti, din care:

30 34 31

2.4 Amortizare 5 5 5

3 T.V.A. 58 61 62

4 Profit impozabil 312 341 354


61/62



5 Impozit pe profit 118 130 134

6 Profit net din care: 194 211 220

6.1 Repartizare pentru: ______ ______ ______

6.2 - dobnzi aferenteproiectului

86 74 28

6.3 - rambursare credite TM 50 75 75

6.4 - alte destinaii 58 62 117

3. CONCLUZII

1. Societatea Satul Verde S.R.L ndeplinete condiiile de bonitate n

parte pentru acordarea unui credit n sum de 200 mil. lei, pe o perioad de 3ani, cu o garanie de 6 luni.

2. Nu sunt riscuri majore pentru rambursarea ratelor i dobnziloraferente.

3. Garaniile prezentate de societate n vederea creditului sunt garaniireale.

4. Furnizorul autocamionului sunt furnizori din strintate respectivGermania, cu care s-a purtat coresponden i s-a ncheiat precontractul.

5. Costul final al investiiei este de 388 mil. lei.

6. Sursele de finanare pentru investitor sunt: 200 mil. lei credit i 80mil. lei, surse proprii.


62/62

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINAVETERINARA, BUCURESTI7. Executanii studiului de fezabilitate aprecieaz c societatea Satul

Verde S.R.L. are capacitatea de a finaliza n bune condiii i va rambursa latermenele stabilite creditul i dobnda aferent creditului.

8. Precizez c un aport important la asigurarea desfurrii proiectuluil va aduce autotractorul cu a din patrimoniul societii care va efectuatransporturi n Germania i n ar aducnd venituri nete n valoare de7.000- 8.200 RON.

Documents

Judetul BUZAU Diana