Judetul Neamt

Dominte Silviu1231 A

Geografia Turismului

1.1. Cadrul Natural1.2. Relieful1.3. Resursele subsolului1.4. Reteaua hidrografica1.5. Clima2.1. Economia judetului Neamt2.2. Industria2.3. Agricultura3.1. Turismul in judetul Neamt3.2. Oferta turistica3.3. Cazare3.4. Turismul in prezent4.1. Date statistice 5.1. Analiza Swot

Situat in partea nord-estica a Romaniei

Se invecineaza la Nord cu Suceava, in Sud cu Bacau in Est cu Iasi, in S-E cu Vaslui si in Vest cu Harghita

Judetul Neamt se situeaza intre 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică

Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).

1.1 Cadrul Natural

Relieful se suprapune Carpatilor Orientali, Sucarpatilor Moldovei si Podisului Central Moldovenesc

Zona montana predomina cu o suprafata de 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului), unde se intalnesc grupele de munti: Bistriţei, Ceahlău, Hăşmaş, Tarcău şi munţii Stânişoarei

Amintim aici unitatea subcarpatica si cea de dealuri reprezentata de Podisul Central Moldovenesc

Cei mai cunoscuti munti sunt Ceahlau, cunoscuti foarte bine atat pe plan national cat si international; la aceasta zona adaugandu-se si Cheile Bicazului

In judetul Neamt se intalneste si un relief carstic reprezentat foarte bine de cele 5 formatiuni carstice existene: Pestera Ghiocelu(situata pe versantul sudic al Vaii Bicazului, cu o lungime de 120m) Peştera Toşorog(situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş), Complexul Detunate(se află în masivul Ceahlău), Peştera Groapa cu Var(situata pe teritoriul comunei Ceahlău) iar Peştera 3 Fântâni(se află în comuna Dămuc).

1.2. Relieful

1.3. Resursele subsolului

Judetul Neamt dispune de însemnate rezerve minerale. Dintre acestea mentionam:

sulfuri polimetalice în zona sisturilor cristaline, combustibili minerali în structurile de flis si cele de platforma;

sisturi bituminoase în zona flisului paleocen, sare gema si saruri de potasiu în depozitele miocene ale zonei subcarpatice: Borlesti, Cut, Baltatesti, Gârcina, Oglinzi, Tazlau, zona muntilor Tarcau;

petrol (Pipirig), gaze naturale(Gârcina, Cuiejdi, Margineni, Secuieni, Bahna);

ape minerale sulfuroase (Damuc), carbogazoase (Tosorog, Bistra, Pântec, si Valea Borca);

pietrisuri, nisipuri si argile pe principalele vai

Lungimea totala a raurilor este de peste 2000km Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău

58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km Cele mai importante debite le au Siret Bistrita si

Moldova Apele subterane au o pondere de 15-30% iar cele

din topirea zapezilor de 30% Lacurile existente sunt artificiale, amenajate pentru

hidroenergie(Lacul Izvorul Muntelui), piscicultura sau ca zone de agrement

Lacul Izvorul Muntelui are suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3

1.4. Reteaua Hidrografica

Clima este temperat continentala fiind determinata de altitudine si circulatia atmosferica

Maximile termice inregistrate: 38,6 oC (august 1952 ) -Piatra Neamt si de -33,2 oC (februarie 1954) - Roman

1.5. Clima

2.1. Economia judetului Neamt

Principalele activitati economice desfasurate în judetul Neamt, sunt:

- Prelucrarea lemnului- Productia de mobilier- Constructii- Industria extractiva- Confectii

Pe teritoriul judetului neamt se intalnesc mai multe tipuri de industrie: extractiva, energetica, constructii masini, etc.

Industria extractiva extrage anual cantitati importante de calcare si marne care sunt folosite la fabricarea cimentului(Bicaz, si Tepeseni), argila care se gaseste in cantitati uriase fiind folosita la fabricarea caramizilor si blocurilor ceramice(Gîdinti, Tasca-Bicaz, Roman, Vînatori-Tg.Neamt, Cirita, Sagna) si nisipurile si pietrisurile , folosite la fabricarea sticlei sau la constructia de drumuri(se intalnesc de-a lungul principalelor cursuri de apa)

Industria petrochima o intalnim la Savinesti si Roman unde se produc fire si fibre sintetice, industria chimica si cea a celulozei si hartiei la Roman, Roznov, etc

2.2 Industria

Industria constructoare de masini se intalneste la Piatra Neamt aici fabricandu-se masini agricole

Industria energetica este bine dezvoltata pe Bistrita fiind construite numeroase hidrocentrale, cea mai cunoscuta fiind cea de la Izvorul Muntelui

Industria de prelucrare a lemnului este una cu traditie in judetul Neamt, unde se produc anual numeroase piese de mobilier, cabanute, celuloza si hartie, dar si la obiecte de artizanat.Ca principale zone de prelucrare se numara Pipirig, Grintiesi, Bicaz; toate acestea prelucrand materialul in orasele apropiate

Judetul Neamt avea la sfarsitul anului 2009 o suprafata agricola ce insuma 284030 ha, ceea ce reprezinta 48% din suprafata judetului

Datorita reliefului nepropice agricultura nu este la fel de bine dezvoltata ca in judetele invecinate(Iasi, Bacau)

Principalele culturi sunt cele de cereale si plante uleioase

Din cauza saraciei judetului, producatorii ajung sa-si vanda marfa in alte parti ale tarii

2.3. Agricultura

22%

9%

47%

8%

2% 7%

5%

Suprafata cultivata cu principale culturi la nivelul judetului Neamt in anul 2009

grau si secaraorz si orzoaicaporumb boabecartofisfecla de zaharfloarea soareluilegume

20%

29%

47%

4%

Efectivele de animale la nivelul judetului Neamt la sfarsitul anului 2009

bovineporcineovine caprine

Activitatea de turism ce se desfasoara în judetul Neamt poate fi structurata în:

-turism cultural-ecumenic-turism montan-agrement si cura balneara-agroturism

Judetul Neamt detine o mare diversitate de resurse naturale turistice, importante monumente turistice si un bogat fond etnofolcloric

Ca repartitie spatiala se incadreaza in 5regiuni turistice: Ceahlau-Bicaz, Neamt-Baltatesti, Piatra Neamt-Bistrita, Roman si Tazlau-Roznov

3.1. Turismul in judetul Neamt

Oferta turistica este una deosebit de bogata, de la biserici si manastiri pana la ferme agricole

Neamtul este cunoscut in special pentru numarul mare de manastiri si biserici construite in timpul lui Stefan cel Mare dar si dupa, si amintim aici Manastirea Sihastria, Neamt, Secu, Sihla, etc (raportat la suprafata Neamtul este tinutul cu cele mai multe lacase de cult din lume)

Totadata judetul Neamt ofera turistilor peisaje montane spectaculoase, trasee turistice, numeroase parcuri si rezervatii naturale(Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori) numeroase muzee atat cu caracter etnografic(Tarpesti) dar si al naturii, dar si numeroase case memoriale

In judetul Neamt se poate practica si un turism balnear(Baltatesti)

3.2. Oferta turistica

Barajul de la BicazCeahlau

Cheile bicazuluiManastirea Sihla

Cetatea Neamtului

Parcul Natural Vanatori

Casa Memoriala Ion Creanga

Muzeul Etnografic “Nicolae Popa”

In ceea ce priveste activitatea de cazare in judetul neamt functioneaza 15 hoteluri, 120 de pensiuni turistice şi agroturistice şi 50 de cabane

La sfarsitul anului 2009 capacitatea de cazare era de 5.059 locuri , oferite de 174 structuri de primire turistică ce însumau 2.143 de camere

In prima lună a anului 2011, la nivelul

judeţului Neamţ au funcţionat 106 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, cu un număr total de 1.359 de camere şi 3.134 de locuri

3.3. Cazarea

Hotel

uri ş

i mot

elur

i

Hanur

i tur

istice

Caban

e tu

ristic

e

Campi

ngur

i şi u

nită

ţi tip

căsu

ţă

Vile tu

ristic

e şi

bung

alou

ri

Taber

e de

ele

vi şi

preş

cola

ri

Pensiun

i tur

istic

e ur

bane

Pensiun

i tur

istic

e ru

rale

Hotel

uri p

entru

tine

ret

Hotel

uri a

parta

men

t

Hoste

luri

Popas

uri t

urist

ice

Spaţii

de

caza

re p

e na

ve0

20

40

60

80

100

120

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2009

Capacitatea de cazare

Judetul Neamt

existenta(locuri)

in functiune(mii locuri-zile)

sosiri(mii)

innoptari(mii)

indicii de utilizare a capacitatii in functiune

2001 2989 733,9 98,9 157,4 21,40%

2001 3076 830,5 97,1 159,5 19,20%

2003 3482 1051,9 110,9 255,8 24,30%

2004 3483 1150,6 129,3 301,4 26,20%

2005 4045 1164,7 117,3 265,9 22,80%

2006 4121 1263,6 140,8 306,7 24,30%

2007 4289 1269,9 156,7 337 26,50%

2008 4371 1379 160 246 25,10%

2009 5418 1563,1 148,8 320,5 20,50%

Cu toate ca judetul Neamt are un potential turistic foarte ridicat, mai buna valorificare a acestuia ridica aceleasi probleme an de an

Cauze ar fi lipsa unei autostrazi, starea proasta a drumurilor, lipsa unui brand judetean, retea insuficienta de cai ferate, starea degradabila a obiectivelor turistice, conditii proaste de cazare, lipsa centrelor de informare turistica

Ca si al nivel national turismul neamtean stagneaza dotorita efectelor pe care le au termenii enumerati mai sus

3.4.Turismul in prezent

4.1. Date Statistice

311113

357348

419949

470206

532096

578420

554516

Populatia judetului Neamt

18.mar.02 07.ian.92 05.ian.77 15.mar.6621.feb.56 25.ian.48 29.dec.30

52.8

60.6

71.1

79.8

90.2

98.1

94

Densitatea populatiei

18.mar.02 07.ian.92 05.ian.77 15.mar.6621.feb.56 25.ian.48 29.dec.30

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale

Activitati de servicii administrative

Administratie publica si aparare

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Activitati de spectacole

Alte activitati

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00

Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei(mii locuitori)

Agricultura

Industrie

Constructii

Comert

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale

Activitati de servicii administrative

Administratie publica si aparare

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Activitati de spectacole

Alte activitati

0 500 1000 1500 2000 2500

Salariul mediu lunar pe activitati ale economiei(ron)

Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României

Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062

Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112.

Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801

Persoane aflate în şomaj: 35.656

Puncte tari• Existenta unor importante obiective turistice cum

sunt Masivul Ceahlau, Statiunea Durau, Cetatea Neamtului, manastiri,etc

• Clima si mediul inconjurator favorabile practicarii turismului intregului an

• Traditii folclorice nealterate• Exista parcuri naturale, rezervatii naturale si

monumente ale naturii• Nivelul scazut al poluarii• Multitudinea formelor de cazare

5.1. Analiza Swot

Puncte slabe• Grad scazut de utilizare a potentialului

turistic • Infrastructura de agrement slab

dezvoltata• Infrastructura de transport slab dezvoltata• Resurse financiare insuficiente• Accesul limitat al populatiei la informatii• Insuficienta pregatire a personaluilui• Interes scazut al populatiei in ceea ce

priveste turismul• Promovarea insuficenta• Lipsa unei strategii de dezvoltare durabila

a turismului

Oportunitati • Interesul autoritatilor pentru promovarea

judetului• Existenta planurilor locale de actiune pentru

Protectia Mediului si a Planului Regional pentru Protectia Mediului

• Reabilitarea sit-ului istoric Cetatea Neamtului• Interesul mediului de afaceri pentru investitii

in turism•

Riscuri• Degradarea monumentelor istorice• Despaduririle necontrolate• Pierderea identitatii locale• Lipsa unei strategii pentru dezvoltarea

turismului din zona si atragerea investitiilor private in acest domeniu