Octavian Goga, în anul 1916, anul în care țara a intrat în

războiul de reîntregire, în urma în-frângerilor datorate trădărilor și trădătorilor, dinafară și dinăuntru, cu evidentă durere în sufl et, a scris: „România, țară de secături, țară mi-noră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei”.

Cardiologul Elvis Boțu, la un Centenar distanță (sărbătorit

cam faraonic spre fanfaronic), în anul 2019, în urma ultimelor drame care au șocat societatea româneas-că, cu aceeași durere în sufl et ca a marelui poet, a scris: „Mi-e rușine că sunt român! Mi-e greață, mi-e silă!”. Și parcă înțelegând că, la cât e de divizată societatea noastră astăzi, va fi criticat pentru aceste cuvinte, a explicat: „Mi-e teamă!”. Nu trebuie să fi i geniu ca să înțelegi că pe toți românii, absolut pe toți românii, îi paște un pericol nebănuit după orice colț, indiferent unde sunt și ce fac.

Cu puțin timp în urmă, un ro-mân se îndrepta spre casă, la

Curtea de Argeș, și a încercat să facă o faptă bună, să împace doi zevzeci, tot români, care se certau în trafi c, probabil din cauza faptului că au luat permisul de conducere la Pitești, iar școala, câtă au făcut, a fost în Ro-mânia ultimilor ani. Și ce credeți, stimați cititori, că i s-a întâmplat?

Pur și simplu a fost omorât în bătaie. Nu cred că e foarte ușor de înțeles, așadar repet că a fost omorât în băta-ie! Cu cinci minute înainte românul nostru credea că va ajunge acasă, la copii și la soție.

Alexandra, o româncuță de 15 ani față de care toată sufl a-

rea românească își cere iertare (cu excepția celor evident vinovați), a plecat la Caracal, la meditație, cu o mașină de ocazie condusă de alt ro-mân, care ar fi putut să-i fi e bunic. Fetița nu bănuia că deschizând ușa mașinii de ocazie va intra direct într-un coșmar. Ei bine, în locul româ-nului care se ducea acasă la familie puteam să fi u eu, sau doctorul Boțu, sau tu, cititorule, sau un frate sau tată de-al tău, polițistule, procurorule, judecătorule, parlamentarule, minis-trule, sau cineva drag ție, președinte al României! Iar în locul Alexandrei ar fi putut fi fetița sau o nepoată a oricăruia dintre cei înșirați mai sus. Atât românul care se ducea la Curtea de Argeș, cât și fetița care se ducea la Caracal nu bănuiau ce li se va în-tâmpla, pentru că nu au fost educați să bănuiască în direcția asta. Habar nu aveau ce societate, ce mlaștină e în jurul lor.

Cu ceva timp în urmă, un om important din județul nostru

îmi spunea că, în ciuda importanței

proprii, dacă greșește fi ind la volan, ca exemplu, nu are cui să dea un te-lefon să nu i se ia permisul. Nu avea astfel de relații, bineînțeles, pentru că se ferise să le aibă. Dar a priceput, deși târziu, că astfel va ajunge într-o fundătură, să nu știe ce sfaturi să dea propriului fi u, încotro să-l îndrume pentru viață. „Dacă îl învăț să fi e educat, corect, cinstit, bun profesio-nist, cred că îi dau drumul în viață cu un mare handicap, nepregătit. Dacă îl învăț să înșele, să mintă, să fure, pe scurt să se descurce, ar fi pre-gătit pentru viață, dar deloc nu aș fi eu mulțumit!”. Nu cred că a ieșit din această dilemă respectivul om serios. Un om serios și important, în ciuda faptului că glumește destul de mult!

Am să închei, sperând că se înșeală, tot cu un citat din ma-

rele Octavian Goga: „România nu se prăbușește din cauza numărului dușmanilor, boala o avem în sufl et, e o epidemie înfricoșătoare de menin-gită morală!”.

Cristian VASILE

P.S. Ceea ce am scris mai sus ar putea fi înțeles și de preotul Brîn-zea și de alți oameni de nimic, care cred că-i fac un serviciu acestuia amenințând în stânga și-n dreapta! Nu e bine ca arginții să ne ia mințile!

Punctul pe YRomânia centenară!Am ajuns de unde am plecat: „Ţară de secături”

pag. 20

NR. 1305FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

31 iulie - 6 august 201920 pagini 1,5 lei

EXCLUSIV. Reportaj şi spionaj în bucătăria lui Mircea Dinescu de la Piteşti pag. 10-11

Mulţumiri pentru doctorii Şerb şi Voican

O întâmplare nefericită, un om bătrân, o suferință! Suferința mamei mele! Și intervenția medicilor, a unor medici care nu și-au uitat menirea! Domnilor doctori Dragoș Șerb (Ortopedie) și Gheorghe Voican (Aneste-zie-Terapie Intensivă) de la Spitalul Județean Argeș le datorez respectul meu și întreaga mea gratitudine pen-tru profesionalismul dovedit în intervenția chirurgicală suferită de mama mea. Atitudinea, seriozitatea, măsura implicării în actul medical sunt dovada certă a vocației domniilor lor. Jos pălăria, domnilor! Cu prețuire, Mircea Andreescu

Nicolae Brînzea, reclamat la DNA pentru constituire de grup infracţional organizat

Directorul de la Hurmuzachi este acuzat de fostul consilier juridic, Irina Gheorghe (foto medalion), de mai multe infracţiuni

pag. 4-5

ÎPS Calinic, despre creşterea numărului preoţilor care divorţează:„Este un fenomen numit zdrang, care fără voia ta te pune la pământ când vezi o femeie frumoasă” pag. 11

Noul spital de la Mioveni se deschide în noiembrie

Raport incendiar al consilierului Narcis Sofi anu despre dezastrul urbanismului din Piteşti

pag. 3

pag. 12

pag. 7

„Generalul Vasile Milea a fost omorât”

PROFESORUL GHEORGHE NIŢICĂ, DESPRE MOARTEA UNUI EROU NAŢIONAL:

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Mihai Coteț, un candidat serios, în negocieri neserioase pentru un post de viceprimar cu Ionuț Moșteanu, un candidat prematur la Primăria Pitești.

Din Din

Culise...Culise...

Diana Eftene, dovada că sindromul Caracal face ravagii și în Argeș.

Așa e, incompetența ucide! Păi, de ce m-a numit PSD pe mine la Autoritatea Teritorială de Ordine Publi-că, când trebuia să fi u șefă la Autoritatea de Ordine

Pudică, cu spor de periculozitate!

Adrian Miuțescu, gândindu-se la un plan B de carieră.

Rareș, în caz că PNL se face iar de râs la Pitești, la alegerile de la anul, îmi pui o pilă să mă ia moderator

sau măcar măturător la Realitatea TV?

ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, e de acord cu Manole că a zidit-o pe Ana: „Este un fe-nomen numit zdrang, care te pune la pă-mânt când vezi o femeie frumoasă”. Cătălin Rădulescu, viitor fost depu-

tat PSD, se uită pe țeava mitralierei: „Eu am depus de 4 ani inițiativa legislativă privind castrarea chimică a violatorilor și zace în Parlament”. Nicolae Moga, fostul nou ministru

de Interne, confi rmând practic rezul-tatele bune la învățătură obținute de Gâgă: „Niciun cetățean român să nu mai fi e bătut de un jandarm dacă respectă le-gea”. Rodica din Pitești, făcătoare de mi-

nuni, deci reprezentanta Guvernului și Președintelui, apelați cu încredere: „Re-zolvă orice problemă în trei zile: dezleagă

cununii, farmece și blesteme, vă ajută în orice domeniu”. David Purcar, șef de promoție la

CN „Unirea” din Târgu-Mureș, con-centrează programul de guvernare al VioricăiDăncilă: „Plec în Anglia și mă întorc în România doar dacă se va schim-ba sistemul”. Adrian Miuţescu, președinte PNL

Argeș, felicită conducerea CJ Argeș pen-tru modul cum cheltuie banii: „Această rectifi care nu face decât să supere și să în-tărâte”. Ionuţ Moșteanu, deputat USR, to-

tal de acord cu Guvernul PSD: „Niște mincinoși și incompetenți”. Ștefan Linţă, patron Orentex, spune

Primăriei Pitești că nu e Loto: „Răutate și neștiință de carte”.

Patronul Hotelului Muntenia, Dragoș Diaconescu, zis și Benny Păcănele, și-a botezat week-endul trecut fetița. Iar locul de desfășurare a petrecerii a fost, bineînțeles, unul dintre spațiile de la Hotelul Munte-nia, în speță fosta cofetărie. Dragoș Diaconescu a folosit doar locația,

pentru că de rest - adică de băutu-ră, mâncare și aranjamente fl orale - s-a ocupat o fi rmă de profi l din București, care a venit cu nu mai puțin de trei TIR-uri pentru eveni-ment. Dragoș Diaconescu mai are un băiețel.

Trei TIR-uri cu mâncare şi băutură la botezul copilului patronului Hotelului Muntenia

Domnu Moșteanu,

pentru un post de viceprimar vă pot aduce și cafeluța în fi ecare

dimineață și vă pot curăța zilnic scaunul

de scame!

Vio, dragă, eu am rezolvat demult problema protestelor și a protestatarilor din Pitești.

I-am încercuit complet cu blocuri...

Primarul Ionică, recomandându-i premierului Dăncilă câțiva constructori

care pot securiza cu betoane Piața Victoriei.

ELECTRO-CUTARE

Din banii care i-au revenit după vânzarea Hotelului Muntenia, Nenea şi-a luat Jaguar

În timp ce noul proprietar de la Muntenia, Dragoș Diaconescu, încearcă să antameze un credit bancar pentru a moderniza hotelul pe care a plătit 5 milioane de euro, Nicolae Ivănescu, ve-chiul proprietar, și-a luat din ceea ce i-a revenit din afacere un Jaguar 4x4 negru. Investiția i-a lăsat cu gura căscată pe cunoscuți, mai ales că ho-

telul înregistra înainte de încheierea tranzacției datorii de 4 milioane de euro, fi ind pus sub se-chestru. Iar creditorii care au trebuit plătiți, nu puțini. Nenea este, însă, foarte mândru de luxo-sul bolid pe care i-l conduce un șofer.

Contrabandiştii de ţigări din Piaţa Ceair le râd în nas celor de la DIICOT şi Poliţie

În urmă cu mai bine de o săptămână, DIICOT anunța cu tam-tam percheziții și descinderi la contrabandiștii de țigări din Piața Ceair. Iar mai mulți dintre respectivii contrabandiști, care își făceau veacul și afacerile nestingheriți de nimeni, sunt acum sub control judiciar și nu au mai apă-rut prin piață. S-a terminat însă contrabanda de țigări? Nu, nici pomeneală! În Piața Ceair au apărut de mai multe zile alți contrabandiști, pro-babil ”locotenenți” ai greilor din această afacere de multe miliarde tolerată de autorități. Iar re-spectivii vând în continuare la lumina zilei țigări de contrabandă fără să le pese de nimeni. Suntem curioși dacă celor de la DIICOT și Poliția Pitești le place cum le râd în nas contrabandiștii. Cât despre Poliția Locală și Primăria Pitești nu mai spunem nimic, pentru că aceste instituții sunt mult prea ocupate să controleze bătrânele ”peri-culoase” care vând verdețuri...

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Inconfundabila Gabriela Zoană: mai tupeistă nu există, mai decentă nu ne trebuie.

Mircea Lucescu și Victor Jigman, într-o repriză de bancuri alb-violete.

Cristi Gentea, recunoscând că Piteștiul este un oraș „horror” urbanistic vorbind.

Cherestea groasă am, dragnistă sunt, la gargară mă încadrez la categoria premium! Hai, nea Daea, ce te mai codești? Nu merit o sinecură

de secretar de stat, dacă tot m-a sărit schema la europarlamentare?

Victore, să-ți zic un banc cu umor negru: se întoarce Penescu la FC Argeș

și îl pune pe Pendiuc președinte!

Alo, domnu Ionică, ați făcut praf Piteștiul cu atâtea blocuri! Când o să vă luăm locul,

eu sau Apostoliceanu, chiar nu o să mai avem ce să distrugem...

Alex GăvanSăptămâna trecută, alpinistul argeșean

Alex Găvan a atins cel ce-al șaptelea vârf de peste 8000 m, fără oxigen suplimentar, Gasherbrum 2, din Munţii Karakorum, ajungând astfel la jumătatea proiectului său de a fi primul român care urcă, fără oxigen suplimentar, pe toate cele 14 vâr-furi de peste 8000 de metri din lume. Expediţia, începută pe 14 iunie și plani-fi cată să dureze aproape două luni de zile, a ajuns la fi nal, după ce, în timpul ultimei etape de aclimatizare la 7000 de metri, Găvan și echipa sa au intuit potenţialul momentului și au pornit din tabăra trei ascensiunea fi nală către vârf, ascensiune care a durat 17 ore. Pentru performanța sa excepțională, Jurnalul de Argeș îl declară pe Alex Găvan Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Opt consilieri locali cer să se verifi ce cum a fost executată Primăria Piteşti de fi rma unui fost angajat SRI

Este deja cunoscută situația revoltătoare prin care Orentex, societatea patronată de către Ștefan Linţă, fost lucrător SRI, a exe-cutat Primăria municipiului Pitești, acum două săptămâni, luându-i din vistierie peste 11 milioane lei (110 miliarde lei vechi). Mai nou, mai vrea să îi ia alte 1,7 milioane lei, ca despăgubire, pentru că a întârziat plata sumei respective. Cazul a fost dezbătut și în ultima ședință a Consiliului Local Pitești, atât consi-lierii opoziției, cât și cei ai puterii cerând să fi e găsiți vinovații pentru pierderea în instanță a proceselor. Mai mult, la inițiativa lui Narcis Sofi anu (șeful grupului PNL), opt consilieri, trei liberali și cinci social-democrați (inclusiv Cristian Gentea, liderul grupului PSD), au făcut un proiect de hotărâre privind consti-tuirea unei comisii de analiză și verifi care. Interesant este că, în expunerea de motive, inițiatorii precizează că “pe durata acestor procese, executivul (condus pe rând de dom-nii Tudor Pendiuc, Cornel Constantin Ionică și Sorin Apostoliceanu) a omis să informeze Consiliul Local Pitești despre existența și ca-uzele litigiilor, astfel încât majoritatea consili-erilor locali au afl at despre situația creată prin intermediul presei”. A.C.

În calitate de lider al grupului consi-lierilor PNL, consilierul local Narcis Sofi anu a întocmit un raport pe care l-a prezentat Comisiei nr. 2 (pentru Urbanism, amenajarea teritoriului și arhitectură) a Consiliului Local Pitești, referitor la criza în domeniul urbanismului în municipiu. Iată ce le spune acesta colegilor.

„În fapt, așa cum au sesizat în repetate rânduri cetățenii municipiului Pitești și

reprezentanții presei, în orașul nostru este menținută de multă vreme o ade-vărată criză în domeniul urbanismu-lui. Vinovați pentru menținerea acestei situații de criză până în prezent sunt cei doi șefi ai executivului în acest domeniu: Cornel Constantin Ionică - primarul municipiului Pitești și Sorin Apostoli-ceanu - viceprimarul împuternicit cu atribuții în domeniul urbanismului”.

Vă prezentăm mai jos cele mai intere-sante informații din raportul lui Narcis Sofi anu.

„Unele blocuri din centrul Piteștiului nu au nici măcar 1% spații verzi”

Iată ce a sesizat Narcis Sofi anu legat de problemele referitoare la Planul Ur-banistic General (P.U.G.): ”Ultimul Plan Urbanistic General realizat pen-tru municipiul Pitești și Regulamentul de urbanism aferent au peste 20 de ani vechime, fi ind aprobate prin H.C.L. nr. 113/27.05.2009, deși Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul dispune: “Fiecare unitate administrativ- teritorială trebuie să își ac-tualizeze la maximum 10 ani Planul Ur-banistic General, în funcție de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografi ci, economici și culturali și a necesităților locale“.

Consilierul local liberal mai spune că „teoretic, aplicabilitatea Planului de Ur-banism General aprobat prin H.C.L. nr. 113/27.05.1999 a fost prelungită pentru un termen de încă 10 ani. În mod prac-tic, pe lângă faptul că sunt învechite și nu sunt puse în concordanță cu Strategia de dezvoltare metropolitană, P.U.G.-ul și Regulamentul de urbanism adoptate în 2009 nu sunt respectate în practică, nefi ind cunoscute nici la nivelul Con-siliului Local Pitești, domnii Ionică și Apostolniceanu afi șând pe site-ul Primă-riei Pitești un alt P.U.G.!!! (datat martie 2012 și redactat de alți autori față de cei care au redactat P.U.G.-ul din 2009)”.

„Pe lângă faptul că sunt elaborate prin

raportare la un P.U.G. vechi, P.U.Z.-urile adoptate pentru diferite zone din Pitești nu sunt respectate, uneori chiar cu consecința atentării la sănătatea pu-blică a piteștenilor. Exemplu: Planul Zo-nal de

Urbanism Pitești - Zona Centrală pre-vede în Capitolul IV - Zona de locuit, «minimum 25% din suprafața parcelei va fi amenajată că spațiu verde». Această

prevedere nu este respectată de domnii Ionică și Apostoliceanu la niciuna

dintre autorizațiile de imobile tip bloc, unele blocuri de locuințe situate în zona centrală a Piteștiului neavând nici măcar 1% spațiu verde!!!”, acuză Narcis Sofi a-nu.

În același spirit, nu au fost puse nicio-dată în practică reglementările referitoa-re la respectarea zonei de reconversie din zona străzilor Crinului, Sf. Vineri și Râu-rilor (“ Cap. V - Propunere reglementare P.U.Z. - Zona Centrală Pitești“).

„Numiții Ionică și Apostoliceanu au ascuns consilierilor locali actul de proprietate prin care SC TITIDAN SRL a dobândit proprietatea imobilului din I.C. Brătianu nr. 54”

Iată și câteva dintre problemele referi-toare la Planurile urbanistice de detaliu

- P.U.D.-uri sesizate de către Narcis So-fi anu.

Conform consilierului local liberal, unele dintre aceste P.U.D.-uri au fost introduse pe ordinea de zi a Consiliu-lui Local Pitești chiar în ziua ședinței ordinare (cu o urgență nejustifi cată), în timp ce au existat și cazuri când unor solicitanți nu li s-a răspuns la cererea de emitere a unui P.U.D. Nici măcar după aproape un an (existând și dosare penale în acest sens - Mateescu).

„Unele dintre aceste P.U.D.-uri au fost aprobate cu încălcarea vădită a legii, fapt ce a determinat ca unele persoane ce s-au considerat prejudiciate prin emi-terea unor autorizații de construire să atace aceste acte în instanță. Un exem-plu recent este cel în care două persoa-ne fi zice și o persoană juridică (Irimia Gabriel, Irimia Victoria și SC Doctor Irimia SRL) au solicitat în instanța anu-larea autorizației de construire nr. 191/ 20.03.2018, emisă în baza P.U.D.-ului aprobat prin H.C.L. nr. 336/07.09.2017 a Consiliului Local Pitești (dosar nr. 3850/109/2018). De menționat că ni-ciuna dintre piesele acestui PUD nu este publicată ca anexă la hotărârea de consiliu prin care a fost aprobat - HCL nr. 336/2017 a CL Pitești. Grav este că reprezentanții executivului - numiții Io-nică și Apostoliceanu - au ascuns consili-erilor locali actul de proprietate prin care SC TITIDAN SRL a dobândit proprie-tatea imobilului din I.C. Brătianu nr. 54 de la SC OMV Petrom SA (autentifi cat sub nr. 681/25.04.2013 de BN Euronot), act care prevede în mod expres la art. 4.5 că «orice intervenție asupra imobilului se va face cu avizul Ministerului Culturii, obținut prin DJCPN Argeș... Cumpără-torul înțelege și acceptă cele de mai sus și este de acord să cumpere imobilul în aceste condiții».

În lumina acestor prevederi exprese re-iese în mod evident că demolarea imo-bilului (clădirea) afl at inițial pe teren, aprobarea PUD-ului (prin inducerea în eroare a consilierilor locali) și emiterea autorizației de construire au fost reali-zate cu încălcarea legii, mai exact fără obținerea avizelor ce trebuiau solicitate Ministerului Culturii.

Faptul că imobilul este monument isto-ric (inclusiv clădirea deja demolată) reie-se în mod expres din răspunsul Ministe-rului Culturii și Identității Naționale nr. 861/11.02.2019 acordat instanței de ju-decată”, mai precizează Narcis Sofi anu.

Alina Crângeanu

Raport incendiar al consilierului Narcis Sofi anu despre dezastrul urbanismului din Piteşti

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălcarea prevederilor legale

„1. Numitul Nicolae Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălca-rea Legii-cadru 153/2017, și, mai mult, cu falsifi carea documentelor ce stau la baza stabilirii acestuia, cu complicitatea unor angajați. Majorarea, în două tranșe, a sa-lariului său de bază, prima dată fără nicio bază legală, iar a doua oară cu încălcarea vădită a pre-vederilor legale. Astfel, începând cu data de 01.07.2017, salariul directorului general adjunct Ni-colae Brînzea s-a majorat, printr-o succesiune bizară de acte (actul adiţional nr. 2/28.07.2017 și de-cizia 100/04.09.2017, ambele cu aplicabilitate de la 01.07.2017), de la 7.418 lei la 12.974 lei, în condi-ţiile în care noua Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea per-sonalului plătit din fonduri pu-blice nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 01.07.2017. Astfel, conform actu-lui adițional nr. 100/04.09.2017, își stabilește singur salariul în cuantum de 12.974 lei, însă din conținutul deciziei reise că, în fapt, acest act a produs efecte în-cepând cu data de 01.07.2017. Viza CFP (04.09.2017) care apare pe document atestă că acest act adițional a fost întocmit ulterior datei de la care a produs efecte ju-ridice.

Cea de-a doua majorare a salari-zării sale s-a realizat începând cu 01.01.2018, prin aplicarea coefi -cientului de 25% prevăzut la art. 38, alin. 1, lit. a), din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu ignorarea vădită a li-mitărilor prevăzute la același ar-ticol din această lege, la aliniatul 6, care stabilește foarte clar că ni-velul maxim al salarizării este cel prevăzut pentru anul 2022. Având în vedere că funcţia deţinută de Nicolae Brînzea este de director general adjunct, (n.red. - la acea dată) iar prin statul de funcţii s-a stabilit nivelul de salarizare la gra-dul I, în conformitate cu Anexa IV din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază este de 10.880 lei. Cu ig-norarea fl agrantă a acestei limite impuse de legiuitor, Nicolae Brîn-zea și-a stabilit singur un salariu de 17.124 de lei.

Modul cum acesta a falsifi cat documente îl regăsim în multe

dintre actele semnate de către Ni-colae Brînzea. Viza CFP și viza avocatei Marcela Marinescu sunt acordate, în multe cazuri, ulterior producerii efectelor juridice ale actelor respective.”

„A angajat, fără concurs, prin cumul de funcții, un consilier juridic”

„2. Angajarea, de către Nicolae Brînzea, prin încheierea unui con-tract de muncă, însă fără concurs (deci, fără respectarea prevederilor legale în vigoare), unei persoane (Andreescu Floarea), pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în cadrul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în condiţiile în care aceasta deţinea și funcţia de consi-lier cu atribuţii în domeniul resur-selor umane. De menționat faptul că exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu alte profesii, în conformitate cu pre-vederile art. 19, lit. c, din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consi-lier juridic. Mai mult, directorul general adjunct Brînzea Nicolae a numit prin decizie consilierul ju-ridic, fără respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcții, respectiv art. 29, alin. 1 și 2, din Legea 153/2017 privind salariza-rea personalului plătit din fonduri publice, care menționează cazurile excepționale în care posturile va-cante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat.

Așadar, angajarea persoanei menționate (Andreescu Floarea), prin decizie a directorului gene-ral adjunct, pe funcţia de consili-er juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în aceeași instituție, a încălcat: prevederile legale cu privire la incompatibili-tatea exercitării funcției de consi-lier juridic cu orice altă activitate salarizată (art. 19, lit. c) din Le-gea nr. 514/2003 privind orga-nizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic), prevederile din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu privire la ocuparea funcțiilor prin concurs, dar și prevederile legale care reglementează cazuri-le excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat (art. 29, alin. 1 și 2, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).”

„Întocmirea în fals a numeroase înscrisuri”

„3. Desemnarea de către N. Brînzea a Angelei Zlotea să exer-cite controlul fi nanciar preventiv propriu (CFPP) în IEH, cu încăl-carea de către ambele persoane a prevederilor art. 9, alin. (6), din O.G. 119/1999, mai exact, fără acordul entității publice superi-oare (în cazul de față Ministerul pentru Românii de Pretutindeni), atât în anul 2017, cât și în anul 2018. Tot numita Zlotea Angela, în complicitate cu angajați ai IEH, a falsifi cat statele de plată astfel în-cât aceasta să poată încasa salariul și de la IEH și de la Institutul Cul-tural Român (ICR). Menționez că aceasta lucra cu normă întreagă la ambele instituții, programele de la cele două instituții suprapunân-du-se, deci era absolut imposibil să fi e prezentă în același timp în ambele instituții. Și, din moment ce aceasta încasa salariul întreg (conform declarației de avere), în mod evident aceasta nu putea fi prezentă la ambele instituții în același timp, pe cale de consecință aceasta benefi cia de complicitatea numitului Brînzea Nicolae pentru a falsifi ca prezența în instituție. Cunosc de la angajați ai IEH că aceasta nu era zilnic la locul de muncă. Nu cunosc cum reușea să justifi ce la ICR prezența și cum încasa salariul, însă la IEH, în mod cert, nu era prezentă. Fap-tul că aceasta nu era prezentă la serviciu în fi ecare zi a condus la întocmirea în fals a numeroase în-scrisuri pe care aceasta trebuia să le avizeze. Astfel, numita Zlotea Angela, cu acordul directorului Brînzea Nicolae, a încasat salariul în condițiile în care nu se prezen-ta la serviciu. Tot cu complicita-tea directorului Brînzea Nicolae, aceasta aplica pe documentele pe care era necesară viza de CFP, după data la care actele respecti-ve produceau efecte juridice. Din moment ce viza de control preven-tiv fi nanciar este solicitată înainte de semnarea de către reprezentan-tul instituției, aplicarea după data la care actul produce efecte nu face altceva decât să falsifi ce docu-mentul, pentru a crea aparența de îndeplinire a atribuțiilor pe care le avea și astfel justifi ca salariul înca-sat. Numai că, prin alterarea do-cumentului prin înscrierea ulteri-oară a vizei, numita, împreună cu numitul Brînzea Nicolae, săvârșea infracțiunea de fals și înșelăciune, inducând în eroare statul român. Numitul Brînzea Nicolae benefi -cia astfel de complicitatea numitei Zlotea Angela, știind că, datorită faptului că el îi permitea să nu se prezinte la serviciu, dar să încaseze salariul întreg, iar ea, în schimbul acestui lucru, îi semna orice docu-ment fără să pună întrebări și fără a face verifi cările necesare. Mai mult, chiar aplicând viza CFP după data la care documentul pro-ducea efecte juridice.”

„Numitul Brînzea Nicolae, multe falsuri în complicitate cu avocata Marinescu Marcela”

„4. Încheierea de către Nicolae Brînzea a unui contract de asis-tenţă juridică cu Marinescu Mar-cela - Cabinet Individual de Avo-cat, fără aprobarea ordonatorului principal de credite, cu încălcarea dispozițiilor legale menționate în art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei fi nanciare și de modifi -care și completare a unor acte nor-mative. Având deplina reprezenta-

Nicolae Brînzea, reclamat la DNA de grup infracţional organizat

Este deja de notorietate scandalul care a izbucnit și blocajul în care a intrat Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” după ce Nico-lae Brînzea a demis mai mulți salariați, inclusiv pe consilierul juridic Irina Gheorghe. Avocata a făcut o plângere la DNA împotriva directorului Brînzea și abuzurilor de la IEH. Aceasta le-a adus la cunoștință procurorilor mai multe detalii legate de Nicolae Brînzea și de alte persoane din institut care au constitu-it, spune avocata, un „grup infracțional organizat”. Este vorba despre Brînzea Nicolae, director general adjunct în cadrul Insti-tutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Zlotea Angela, persoana care acorda viza de control fi nanciar preventiv, ex-angajat în cadrul institutului, Marinescu Marcela, avocat, Andreescu Floarea, consilier de resurse umane, Neacșu Răzvan Gabriel, director administrativ.Pentru că acuzele sunt foarte grave, vă prezentăm în continu-are documentul trimis procurorilor: „În fapt, în calitate de fost angajat pe postul de consilier juridic în cadrul Institutului «EU-DOXIU HURMUZACHI» pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție afl ată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, am constatat următoarele:În perioada iunie 2016 - iunie 2018, în care directorul general adjunct Nicolae Brînzea a îndeplinit atribuţiile de director ge-neral al Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, în urma unor examene trucate, numitul Brînzea Nicolae a reușit să aducă în institut un grup de persoane care, împreună cu el, s-au constituit într-un grup infracțional. Astfel, cu complicitatea acestora, a reușit să săvârșească mai multe infracțiuni.”

Alina Crângeanu

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Românii din Diaspora reclamă premierului Dăncilă problemele de la Institutul „Hurmuzachi” Uite cine vrea să fi e ambasador! Lideri din comunităţile istorice româneşti, apel către premierul Dăncilă în legătură cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni

27 de reprezentanți și asociații ale românilor din comunitățile istorice din Serbia, Bulgaria, Ucraina și din Republica Moldova i-au transmis premierului Ro-mâniei, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă în care cer intervenția de urgență pe marginea situației de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Aceștia se arată surprinși de faptul că directorul adjunct al instituției, Nicolae Brînzea, și-a mărit considerabil salariul încălcând legea și preci-zează că și așa instituția susținea proiectele destinate comunităților istorice românești din jurul granițelor și Balcani cu „mărunțiș”.„În contextul în care suntem supuși la un proces de asimilare forțată, agresiv și metodic și ne afl ăm într-un stadiu avansat de pierdere a identității noastre naționale, este regretabil că o instituție a României, Țara-Mamă, care are drept scop sprijinirea noastră, a circa 6 milioane de români, să își întoarcă fața de la nevoile noastre și să satisfacă nevoile unor indivizi deciși să folosească o instituție publică drept instru-ment pentru înavuțirea personală”, se arată în scri-soarea înaintată șefului Executivului de la București.

InfoPrut redă integral conținutul scrisorii:„SCRISOARE DESCHISĂÎn atenția Doamnei Prim-Ministru a României, Viorica

DăncilăStimată Doamnă Prim-Ministru,Am luat act cu stupoare și profundă îngrijorare de situația în

care se afl ă Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi»” pentru românii de pretutindeni, una dintre puținele instituții care ne-a întins o mână nouă, românilor din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani.

În contextul în care suntem supuși la un proces de asimilare forțată, agresiv și metodic și ne afl ăm într-un stadiu avansat de pierdere a identității noastre naționale, este regretabil că o instituție a României, Țara-Mamă, care are drept scop spri-jinirea noastră, a circa 6 milioane de români, să își întoarcă fața de la nevoile noastre și să satisfacă nevoile unor indivizi deciși să folosească o instituție publică drept instrument pentru înavuțirea personală.

Considerăm drept inadmisibil ca mărunțișul cu care sunt susținute proiectele destinate comunităților istorice românești din jurul granițelor și Balcani să fi e utilizat în alte scopuri decât cele pentru care a fost prevăzut (pentru că vorbim despre mărunțiș… raportat la numărul nostru și la nevoile noastre!!!), iar directorul general adjunct al IEH să-și mărească ilegal sala-riul, sfi dând prevederile legale.

Școlile în limba maternă ne sunt desfi ințate, nu benefi ciem de mass-media românească, de serviciu religios în limba română sau de reprezentare la nivelul administrațiilor publice. Vom dispărea cu totul, iar instituțiile statului român responsabile de soarta noastră ne vor cânta prohodul.

Avem nevoie ca Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru ro-mânii de pretutindeni, pe care îl considerăm un protector, să aibă capacitatea de a răspunde rapid și efi cient nevoilor noastre majore de natură identitară, educațională și spirituală și nu să fi e destabilizat complet ca urmare a acțiunilor unor direc-tori generali interimari, care habar nu au de realitățile din comunitățile noastre și, mai mult decât atât, disprețuiesc nevo-ile noastre reale.

Avem nevoie ca Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni să fi e condus de o persoană integră, cinstită, care, în acord cu misiunea și atribuțiile instituției, să se asigure că banul public este utilizat cât mai efi cient în raport cu necesitățile benefi ciarilor de drept, adică ale românilor din jurul granițelor și Balcani. Ne-a surprins extrem de neplăcut cazul directorului general adjunct al institutului, care și-a mă-rit singur salariul (aproape dublându-și-l), fără respectarea le-gii, fapt stabilit de către instanțele de judecată, în detrimentul fondurilor destinate nouă, românilor din comunitățile istorice.

O veche vorbă din popor arată că «Omul sfi nțește locul» și, deși o instituție nu ar trebui să își modifi ce specifi cul activității în funcție de cei care se afl ă la conducerea ei sau în posturi de execuție, putem spune că în Institutul «Eudoxiu Hurmu-zachi» pentru românii de pretutindeni sunt oameni care au sfi nțit locul și pe care i-am simțit aproape de noi și oameni care au considerat că, de la înălțimea funcției lor, nu se pot apleca spre niște bieți români din comunitățile istorice. Am fost obiecte ale disprețului unor astfel de oameni, din categoria a doua, în ultimii ani, cu puține pauze, și acest lucru a dăunat relațiilor româno-române, îndepărtându-ne pe unii de ceilalți.

Considerăm că recentele evenimente din cadrul Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, pe-trecute sub tutela Ministerului pentru Românii de Pretutin-deni, reprezintă o batjocură la adresa noastră, a celor care ne punem speranța în instituțiile statului român și care avem ne-voie, cu disperare, de acest sprijin.

Ascultându-ne ruga noastră, venim în fața domniei voastre cu rugămintea de a interveni de urgență pentru ca Institutul «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni să-și poată realiza misiunea pentru care a fost înfi ințat, iar oamenii care au fost în mod real profesioniști și au lucrat în benefi ciul nostru și disponibilizați în mod abuziv de către conducerea in-terimară a IEH să revină în institut”.

Alina Crângeanu

pentru constituire

re a faptului că acest contract nu a fost încheiat în condiţii legale de validita-te, a acceptat facturile emise în baza acestuia, care au fost certifi cate pentru conformitate și pe care s-a dat «bun de plată», fi ind și plătite prestațiile aferen-te lunilor ianuarie și februarie 2018. Pentru următoarele luni, respectiv martie-mai 2018, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, realizând că nu a aprobat niciodată încheierea con-tractului de asistență juridică, nu a mai aprobat, în calitate de ordonator prin-cipal de credite, plățile lunare conform contractului încheiat nelegal. În mod încă neelucidat - singura explicație plauzibilă fi ind aceea că persoane din interiorul institutului, acționând îm-potriva intereselor acestuia, au pus la dispoziția avocatului facturile avizate și certifi cate în vederea efectuării plății - aceste facturi, cu toate certifi cările și avizele interne, au ajuns în posesia avo-catului cu care se încheiase nelegal acest contract, iar acesta le-a utilizat pentru a deschide o procedură de executare silită a institutului, în cadrul căreia au fost blocate conturile instituţiei și au fost sechestrate autoturismele funcţio-nale. Așadar, după încercările repetate ale lui Brînzea Nicolae - director ge-neral adjunct - de inducere în eroare a ordonatorului principal de credite, re-spectiv Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin intermediul memo-randumurilor interne transmise (înre-gistrate sub nr. B1131/09.05.2018, re-spectiv nr. B1443/30.05.2018), nu s-a reușit obținerea aprobării, menționate de legiuitor, pentru încheierea con-tractului de asistență juridică, nici măcar post factum, răspunsul ordo-natorului principal de credite (adresa nr. A/4320/02.08.2018) fi ind cate-goric sub acest aspect: «Ordonatorul principal de credite nu a primit o so-licitare cu privire la aprobarea înche-ierii contractului de asistență juridică seria B nr. 1935136 din 10.01.2018 și, în consecință, nici nu se poate pune problema în privința obținerii aprobă-rii în cauză». Prejudiciul a fost reținut inclusiv în Minuta Curții de Conturi a României, încheiată cu ocazia întâl-nirii de lucru din 18 februarie 2019, înregistrată cu nr. B349/18.02.2019. Aplicând același mod de operare ca și în cazul Zlotea Angela, numitul Brîn-zea Nicolae, în complicitate cu avocata Marinescu Marcela, a falsifi cat docu-mente prin aplicarea vizei de legalitate în numeroase acte, însă aplicarea vizei de legalitate se făcea după ce actul era semnat de ambele părți și deja produ-cea efecte juridice.

Am descoperit acest lucru în urma verifi cărilor rapoartelor de activitate întocmite de avocata Marinescu Mar-cela. În urma acestor verifi cări am descoperit că aceasta nu vizase de lega-litate documentele la datele la care pre-tinsese că le vizase. Ceea ce înseamnă că, încă o dată, numitul Brînzea Nico-lae se folosea de aceleași metode ca și în cazul Zlotea Angela. În fapt, avocata încasa onorariul, însă aceasta, în reali-tate, nu viza legalitatea documentelor întocmite.”

„Numitul Brînzea Nicolae, în complicitate cu Neacșu Răzvan, a plătit abonamente telefonice pentru persoane străine de IEH”

„5. Numitul Brînzea Nicolae, în cali-tate de reprezentant al IEH, a încheiat contracte cu VODAFONE, în data de 05.12.2016. Astfel, aprox. 10 per-soane (plecate din IEH) au benefi ciat de plata lunară a unui abonament pe diverse perioade de timp, abonamen-te cu valori cuprinse între 12-68 euro/pers., fără TVA. Deci, în perioada 2016-2018 au fost plătite abonamente de către IEH unor persoane care nu mai aveau calitatea de angajat al IEH. Numitul Brînzea Nicolae, în compli-citate cu directorul Neacșu Răzvan, a plătit abonamente din bugetul de stat,

abonamente de care au benefi ciat di-verse persoane care nu erau angajate ale IEH.”

„Numitul Brînzea Nicolae a avut un comportament abuziv, insufl ând teamă în instituția publică pe care o conduce”

„6. În repetate rânduri, numitul Brînzea Nicolae a avut un compor-tament abuziv asupra angajaților detașați, insufl ând teamă și teroare în instituția publică pe care o conduce, pe fondul confl ictului dintre acesta și directorul general. Acesta nu a avut un comportament abuziv doar asupra mea, ci și asupra altor angajați, pe care îi jignea. Menționez că prin compor-tamentul acestuia a încurajat și pe cei

afl ați în anturajul și sub protecția sa să se comporte astfel cu angajații. De la conferirea atribuțiilor de director general domnului N. Brînzea, aces-ta a amenințat permanent salariații detașați, i-a prezumat ca infractori, solicitându-le «rapoarte de activita-te» în care să răspundă la întrebări tendențioase, de tipul: «Ați copiat do-cumente ale IEH?», «Aveți cunoștință despre documente scoase din instituție (când, cum, cui i-au fost înmânate)?», «Aveți cunoștință despre sustragere de documente ale IEH?», pentru ca în fi nal să menționeze «Confi rm re-alitatea celor declarate, cunoscând consecințele falsului în declarații», deci, adevărate declarații, deși nu are și nici nu poate avea atribuții de organ de cercetare/urmărire penală.”

)

„7. Întrucât am adus la cunoștința doamnei ministru (n.red. - ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Na-talia Intotero) faptul că, prin delega-rea domnului Nicolae Brînzea, acesta va dobândi și calitatea de reprezen-tant legal al instituției, ceea ce vine în contradicție totală cu calitatea de parte în multiplele litigii pe care le are cu IEH, doamna ministru nu a luat nicio măsură de a pune capăt acestei situații. Astfel, i-am adus la cunoștință doamnei ministru faptul că există 4 litigii pe rolul instanțelor de judecată în care domnul Nicolae Brînzea este parte și încă 5 litigii cu persoane foarte apropiate domnului N. Brînzea, având, evident, interese contrare față de cele ale instituției, afl ându-se astfel în confl ict de intere-se, acționând cu dispreț față de banul public. Există riscul major ca acesta să nu apere interesele legale ale IEH, câtă vreme intră în contradicție cu interesele sale personale; exemplifi c cu acțiunile care au ca obiect: consta-tarea drepturilor salariale (pe care N. Brânzea și le-a acordat ilegal, peste orice plafoane menționate de legiu-itor – în acest litigiu există, deja, o hotărâre în primă instanță, prin care s-a constatat faptul că N. Brînzea și-a acordat singur, pentru sine, drepturi salariale nelegale); contestarea deci-ziei directorului general de stabilire a salariului, conform legii; contesta-rea deciziei de sancționare; acțiunea în constatarea nulității contractului de muncă al directorului general, în condițiile în care acesta făcuse obiectul verifi cărilor de legalitate ale instanței.

Neregulile constatate în activitatea domnului N. Brânzea au fost aduse, permanent, la cunoștința ministru-lui Pentru Românii de Pretutindeni; membrilor Corpului de control al primului-ministru; membrilor Mi-siunii de audit fi nanciar din partea Curții de Conturi a României, însă, până la acest moment, nu s-a inter-venit în niciun mod. Mai mult, Cor-pul de control al primului-ministru, deși avea termen pentru fi nalizarea controlului și redactarea raportului respectiv 30 noiembrie 2018, acesta nu s-a fi nalizat nici în prezent. De asemenea, a pătruns, fără drept, în biroul directorului general care este încuiat (cheile afl ându-se la directo-rul general), în lipsa acestuia, fără acordul său.

Toate aceste fapte întrunesc elemen-tele constitutive ale infractiunilor de abuz în serviciu, prevăzut și pedep-sit de art. 297, fals, prevăzut și pe-depsit de art. 320 Cod penal, uz de

fals, prevăzut și pedepsit de art. 323, înșelăciune, prevăzut și pedepsit de art. 244 Cod penal, purtare abuzivă, 296 Cod penal, constituirea de grup infracțional organizat prevăzut și pe-depsit de art. 376 Cod penal.

Întrucât numitului Brînzea Nico-lae, în data de 12.03.2019, i-au fost delegate de către ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, atribuțiile de conducere ale Institutului, vă aduc la cunoștință faptul că acesta poate oricând să dis-trugă probele care conduc la stabi-lirea vinovăției sale și a persoanelor menționate, rugându-vă să dispuneți măsuri urgente pentru conservarea probelor. Vă aduc la cunoștință ca acesta se afl ă în numeroase litigii cu IEH (pe care acesta îl reprezintă acum). Am adus la cunoștință aceste aspecte ministrului Pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, însă aceasta nu a înțeles să ia măsurile necesare”, a încheiat Irina Gheorghe.

P.S. Vineri, 27 iulie, am primit din partea Institutului „Eudoxiu Hur-muzachi” un drept la replică, nesem-nat, la articolul intitulat „Interviu cu ziarista și activista care a demascat «Gruparea Brînzea»”. La solicitarea noastră, am primit un drept la re-plică, semnat/asumat, foarte târziu, marți, 30 iulie. În plus, acesta pur și simplu are lacune ce îl fac să nu fi e pu-blicabil. Concret, în dreptul la replică trimis redacției Jurnalul de Argeș, di-rectorul Nicolae Brînzea nu răspunde la niciuna dintre acuzele formulate de către Iulia Modiga privind cheltu-irea banilor publici de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, rezumându-se la a spune că „Faptele prezentate de doamna Modiga Iulia Rodica sunt scoase din context și nu prezintă rea-litatea, nefi ind conforme cu spiritul și litera legii, ci cu imposibilitatea ei de a-și asuma realitatea personală”. Tot în dreptul la replică trimis redacției, Nicolae Brînzea mai precizează, cu referire la încetarea detașării Iuliei Modiga, că „deși încetarea detașării NU trebuie motivată, conform pre-vederilor legale în vigoare, conduce-rea a avut la baza încetării detașării fapte deosebit de grave ce vor fi fă-cute publice la momentul oportun”. Însă „faptele deosebit de grave” sunt ținute, practic, la secret, deși este vor-ba de o instituție publică. Tocmai în spiritul de care este acuzat dl. Brînzea că procedează pentru ascunderea fap-telor ilegale din instituția publică pe care o conduce. Totuși, vom publi-ca dreptul la replică respectiv într-o ediție viitoare.

DIRECTORUL DE LA HURMUZACHI ESTE ACUZAT DE FOSTUL CONSILIER JURIDIC, IRINA GHEORGHE (FOTO MEDALION), DE MAI MULTE INFRACŢIUNI

„Toate aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, purtare abuzivă, constituirea de grup infracţional organizat”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

După ce Primăria Pitești a ignorat adresa înaintată instituţiei în urmă cu patru luni, activistul de mediu Robertin Rusu a cerut, de data aceasta, Direcției de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului Județean Argeș să comu-nice ce regim de înălţime trebuie să respecte imobilul: parter și trei etaje, cum vrea Ion Brănescu și cum înclină Primăria să încadreze subzona, sau P+1 , așa cum rezultă din Planul Ur-banistic al Piteștiului, aprobat prin HCL 113/1999? Lucrurile n-au fost clarifi cate însă nici la acest nivel, iar problema a rămas în aceeași nebuloasă convenabilă autorităților locale.

Întrebarea la care Robertin Rusu și ve-cinii săi așteaptă de trei luni un răspuns banal e simplă și absolut pertinentă: în ce subzonă a P.U.G -ului în vigoare se afl ă construcția propusă de Primărie în Planul Urbanistic de Detaliu pentru nu-mărul 74 de pe strada Gârlei din Pitești, acolo unde ar urma să se ridice viitorul bloc al lui Ion Brănescu, pentru care Pri-măria Pitești a făcut o consultare publică cel puţin dubioasă, în care, culmea, ni-meni n-a apucat să-și exprime obiecţiile, deși ele, evident, există, dacă ne luăm chiar și numai după aceste sesizări.

Adresa ignorată de municipalitate e, de fapt, o revenire, pentru că într-un răs-puns anterior Primăria Pitești ocolește fi x numele subzonei (amănuntul care ar clarifi ca lucrurile), dar susține fără argu-mente legate de PUZ că s-ar afl a în zona de locuințe înalte P+3.

„Pe site-ul Primăriei, la documentația acestui PUD nu apare numele subzonei, arhitectul «uită» să-l menționeze. La ce-lelalte PUD-uri de pe site-ul Primăriei apare clar specifi cat numele subzonei, la PUD-ul în discuție nu apare! Oare de ce?!? În PUG-ul ce se găsește pe site-ul Primăriei numărul 74 Gârlei se găsește în zona L1E, adică zona de construcții mici, P+1, nicidecum în zona de locuințe înalte P+3, așa cum dv. îmi comunicați ofi cial în scris sub semnătură proprie!”, le-a transmis Robertin Rusu primarului și arhitectului-șef al Primăriei.

Potrivit anunţului de intenţie afl at pe site-ul Primăriei, amplasamentul studiat are o suprafață de 1167 m.p. și este si-tuat în municipiul Pitești, pe str. Gârlei, la nr. 74, „în subzona pentru locuințe înalte și funcțiuni complementare”, ceea ce n-ar prea corespunde realităţii, după cum spun cei care locuiesc în vecinătatea terenului pe care se va construi viitorul bloc, pentru că zona este, potrivit PUZ, una de locuinţe mici, case.

De altfel, Primăria a tot bâjbâit pe marginea acestui aspect și când Jurnalul de Argeș a cerut lămuriri legate de regi-mul de înălțime. După ce a ținut-o cu

afi rmația că ar fi vorba de P+3, arhitec-tul-șef al Piteștiului, Cătălin Ghiţă, a ad-mis într-un fi nal că „problema este, așa cum au sesizat și cetățenii, dacă terenul se găsește în zona de locuințe cu regim de înălțime mic sau în zona cu locuințe înalte. Asta e marea întrebare. Ne vom uita pe planșa cu reglementări urbanis-tice din PUG, ca să identifi căm exact. Problema e că PUG-ul este de acum 20 de ani, când nu erau clar identifi cate zo-nele”, scăldând (nici nu mai știm pentru a câta oară) răspunsul.

„Viitorul imobil nu respectă PUG-ul Piteștiului”

Robertin Rusu a solicitat Direcției de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din cadrul Consiliului Județean Argeș clarifi carea aspectelor lăsate în nebuloa-să de Primăria Pitești.

„În lumina ultimelor evoluții negative vizând respectarea normelor urbanistice în dezvoltarea orașului nostru vrem să atragem atenția asupra unui nou viitor imobil ce nu respectă PUG-ul muni-cipiului Pitești, aprobat prin HCL nr. 113/1999. Conform acestui PUG, imo-bilul de la numărul 74 de pe strada Gârlei se afl ă în subzone L1E de P+1, nicidecum în subzona de P+3, așa cum Primăria orașului Pitești dorește a-l aproba. (...) Suntem convinși că arhitecții Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism de la nivelul Consiliului Județean Argeș, în frunte cu arhitectul-șef, vor face lumi-nă în acest caz de încălcare a regulilor de urbanism stabilite prin PUG-ul actual valabil. () Vă rugăm să-mi comunicați cât mai urgent ce regulă de construire privitor la regimul de înălțime trebuie să respecte viitorul imobil de la numărul

74 pe strada Gârlei”, cere Robertin Rusu în adresa înaintată Consiliului Judeţean.

Răspunsul primit de la CJ nu clarifi că situaţia.

„Comisia Tehnică de Urbanism din cadrul Consiliului Județean Argeș și arhitectul-șef al județului nu au atribuții privind avizarea documentației de urba-nism la care vă referiți, aceasta nu a fost analizată în cadrul instituției noastre, drept care nu suntem în măsură să vă furnizăm informațiile solicitate și vă re-comandăm ca, pentru clarifi carea aspec-telor sesizate, să vă adresați autorităților locale competente”, se arată în răspunsul pe care Direcția de Amenajarea Terito-riului și Urbanism din cadrul Consiliu-lui Județean Argeș îl transmite activistu-lui de mediu.

Practic, Robertin Rusu și vecinii viito-rului imobil sunt lăsați în aceeași nebu-loasă convenabilă autorităților locale.

„Răspunsul Consiliului Județean este o bătaie de joc. Nu sunt în stare să se uite pe planul de urbanism general al orașului după care ei lucrează și să-mi spună ce regim de înălțime trebuie res-pectat de o clădire nouă într-o anumită zonă a orașului, căci eu doar asta le-am cerut”, spune Robertin Rusu (foto).

Izabela Moiceanu

Grevă de avertisment la AROSA Textile Mărăcineni

Luni, 29 iulie a.c., între orele 12-14, a avut loc o grevă de avertisment la fi rma AROSA Textile srl din Mărăcineni, principalele nemulțumiri fi ind cele salariale, întrucât majoritatea dintre cei aproape 200 de angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă cu puțin peste 1.200 lei în mână. Firma produce rucsacuri de tip militar, întreaga producție mergând la export. Sindicatul de la aceas-tă fi rmă este afi liat la Sindicatul Autotu-risme Dacia, care este unul dintre cele mai puternice sindicate din România.

„Joi se va declanșa greva propriu-zisă”Viceliderul SAD, Ion Iordache, prezent la

fața locului, a declarat: „Ne afl ăm în confl ict de muncă deschis la fi rma AROSA Textile. Negocierile s-au încheiat fără rezultat în urma întâlnirii de la ITM, așa că am declanșat gre-va de avertisment obligatorie care, conform legilor din România, precede cu două zile gre-va propriu-zisă. Industria textilă este ramura cel mai prost plătită din România, din toată economia, în contextul în care salariul în țara noastră este printre cele mai mici din Europa. În cele mai multe fi rme de textile nu există sin-dicat, iar oamenii sunt exploatați în sistemul fermelor agricole italiene. Se dă salariul minim și apoi în funcție de câte lădițe de căpșuni cu-lege fi ecare. Se exportă marfa, se vinde, abia apoi se achită salariile. Este un lucru de neac-ceptat într-o țară europeană. Așadar, suntem în grevă de avertisment, urmând ca joi, la ora 7, să declanșăm greva propriu-zisă, pe termen nelimitat, în condițiile în care patronul itali-an refuză orice creștere salarială. Condițiile pe care le cerem noi sunt tichete de masă, adică 11 lei, și 150 lei la salariu. Oamenii, având în vedere infl exibilitatea patronului, au hotărât să stea nelimitat în grevă, chiar și cu riscul ca această fabrică să se închidă. Subliniez, le-am explicat și oamenii sunt conștienți și își asumă riscul ca această fabrică să se închidă”.

Și Gabriela Duminică, liderul de organizație de la AROSA Textile SRL, este la fel de hotă-râtă: „Este grevă pe timp nedeterminat, mer-gem până la capăt, pentru că așa nu se mai poate. Ori se închide fi rma, ori primim ceea ce ni se cuvine. Suntem exact cum erau negrii pe plantație. Nu avem niciun bonus, nicio primă, pur și simplu nu se mai poate!”.

Cristian Vasile

„Am băiatul, Badea Cornel, bolnav grav. E a doua oară aici. L-au adus acum o săptămână în comă, la Terapie Inten-sivă, iar acum iar i s-a făcut rău. A ve-nit azi-dimineață cu ambulanța, iar eu am venit în urma lui, cu ocazie, separat. De la 11 stă băiatul nemâncat pe aici și amețește, și-i e rău... Și eu sunt bolnavă, merg în cârje, dar de el îmi pare rău. Are trei cheaguri la cap, da' nu-l bagă nimeni înăuntru. Stăm ca niște animale... E atâ-te lume aici!, spune Badea Elena (bătrâ-na din fotografi e).

„Eu sunt de la ora zece cu dureri de burtă. Poate nu sunt o prioritate, dar vă

dați seama, de 6 ore să nu te bage nimeni în seamă!”, spune Rebeca Negru.

“E o bătaie de joc, pur și simplu. Eu am venit cu cumnatul meu fi indcă îi este rău. I-au luat o tensiune și l-au lăsat să aștepte. De aproape trei ore stăm aici. În ultima oră nu a intrat nimeni în Urgențe. Au ieșit doar doi pacienţi. Sunt persoane care stau de azi de dimineață și nu le-a băgat nimeni înăuntru. Suntem lăsați ca la terasă”, spune Crina Romcescu.

Ce spun reprezentanții spitaluluiReprezentaţii Spitalului Judeţean de

Urgenţă spun că există un triaj care sta-

bilește priorităţile și că e imposibil ca ritmul consultaţiilor să fi e cel indicat de pacienţi.

„Informația nu are cum să fi e reală, ritmul de consultații e mult mai mare. La noi se văd cam 250 de pacienți în 24 de ore și o să vedeți, calculând, cam câți pacienți pe oră sunt. Unii ies, alții intră, să nu-și închipuie că toți ies pe unde au intrat. Lucrurile trebuie să funcționeze. Așa, multă lume își expri-mă nemulțumirea. Și eu, când am fost de serviciu, m-am trezit cu cineva care a reclamat la presă că așteaptă de 7 ore. Când m-am uitat, era de două ore! Exis-tă un triaj. Nu pot să intervin eu pes-tre triaj”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Marius Pascu, purtătorul de cu-vânt al SJ Argeș.

Izabela Moiceanu

Pacienţi revoltaţi pe holurile UPU la Spitalul Judeţean din PiteştiMai mulți pacienți au sesizat, marți după-amiază, Jurnalul de Argeș, indignați că au fost „uitați” pe holurile Unității de Primire a Urgențelor de la Spitalul Județean din Pitești. Printre ei, și o bătrânică de 70 de ani, venită după fi ul ei, adus, potrivit spuselor femeii, cu ambulanţa, în dimineaţa aceleiași zile.

Vecinii viitorului bloc al lui Ion Brănescu, lăsaţi în ceaţă şi de Consiliul Judeţean

Anexe industriale

Imobil propusP+3E-4r

LocuințăP+1E+M

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Săptămâna trecută, duminică 28 iulie, a avut loc o lansare de carte specială, la trei ani după ce un asemănător eveniment a aprins scânteia. Și asta pentru că pro-fesorul Gheorghe Niţică și-a transformat „ura” în energia necesară pentru afl area adevărului în legătură cu moartea genera-lului-colonel Vasile Milea. În 2016, Ghe-orghe Niţică a publicat „Vasile Milea – de la soldat la general în 17 ani - general al Armatei Române 25 de ani”. Cartea a pre-zentat pe larg cariera militară a generalului lereștean, referirile la moartea acestuia fi -ind restrânse, deși verdictul a fost anunţat: crimă! Precizează acum Gheorghe Niţică faptul că atunci „nu am folosit toate argu-mentele de care dispuneam pentru a fi mai convingător”, dar a făcut-o acum, la lansa-rea cărţii „În căutarea adevărului. Genera-lul Vasile Milea: Suicid? sau Asasinat?!...”. Concluzia, evidenţiată și de prof.univ.dr. Stan Florea, cel care a prefaţat volumul, este că generalul Milea a fost ucis fi indcă nu a trădat, nu a acceptat ca România să fi e ruptă în Decembrie 1989 sub acoperi-rea unei revoluţii anticomuniste. Ordinul l-a dat generalul Atanasie Stănculescu, executarea „sinuciderii” a fost îndeplini-tă de Corneliu Pârcălăbescu, cel numit de profesorul Niţică „suspectul nr. 1” și „c.c,f,g.”, adică „colonel criminal făcut ge-neral”. Aproape cinci sute de pagini susţin această ipoteză, convingere pentru mulţi, în mod evident și pentru autorul cărţii, susţinere creată prin scoaterea la iveală a sute de documente din dosarul morţii generalului, un dosar fi nalizat cu N.U.P. (neînceperea urmăririi penale). Domnule profesor, aţi vorbit de ură

când aţi făcut referire la prima carte des-pre generalul Milea. De unde această ură și de ce?

- Sunt și acum plin de ură, fi indcă mă revoltă că, deși sunt documente clare din care rezultă fără nicio îndoială faptul că generalul a fost omorât la ordin, se spune că a fost sinucidere. „Sinuciderea” a fost tot la ordin. Este inadmisibil!

Dar s-a întocmit dosar penal...- Când am studiat documentele nu mi-a

venit să cred că ceea ce citesc este scris pe hârtie. De aceea am certitudinea că cel care a făcut primul dosar, când s-a dat N.U.P. ca urmare a faptului că ar fi fost sinucidere, nu a citit nicio fi lă din dosar. I s-a dat dosarul unui căpitan care nu-și merită nici gradele, nici calitatea de magis-trat – poate ar fi meritat să fi e acolo unde ar trebui să fi e, de fapt – iar el a acoperit o crimă. El n-a citit documentele din dosar, el a avut ordin să dea N.U.P. L-au făcut colonel apoi - s-au luat grade pentru acel N.U.P., a fost un N.U.P. cu stele multe - iar prin 2005 declara cu seninătate că el n-a afi rmat niciodată că generalul Milea s-a sinucis sau că a fost ucis.

„Voinea este autorul principal al morții fără judecată a familiei Ceaușescu” Însă alţii au făcut-o.- Da, apare unul pe la TV mereu, gene-

ral, fost șef al Secţiilor Parchetelor Mili-tare... se numește Voinea. Ne dă el expli-caţii, spune cum a fost omorât generalul Milea și de cine, după ce eu am spus-o înainte de mai multe ori! O spune el, care a avut dosarul în mână și nu a făcut nimic! El, care a sustras probe de la dosar... El, care este autorul crimei din 25 decembrie, el, autorul principal al morţii fără judeca-tă a familiei Ceaușescu... Și atunci... cum să nu fi i revoltat?! Am mai multă revoltă acum ca atunci... Ce reacţii credeţi că vor provoca dez-

văluirile dumneavoastră?- La prima carte am fost întrebat dacă nu

mi-e teamă. Mi-a venit rândul să spun și eu: ei, să-i văd și eu pe cei care au curaj să citească! Adică e o problemă pentru unii care o citesc. Eu am scris-o, am scăpat. Adică nu știu dacă am scăpat de tot sau dacă m-au scăpat... Chestiunea este că au fost oameni care au plătit cu viaţa pentru că au vorbit și au spus adevărul.

Profesorul Gheorghe Niţică, despre moartea unui erou naţional:

„Generalul Vasile Milea a fost omorât”

Din păcate, iar uneori din fericire, soarta României a fost decisă de cei din afară, decidenţii făuririi Unirii Principatelor, spre exemplu, fi ind cei numiţi ulterior de Nicolae Ceaușescu drept „puterili im-perialiste”. Aceleași puteri care la 130 de ani de la Mica Unire decideau o Mare Dezbinare. O revoluţie în România, consecventă mișcărilor care au închis

o evoluţie masivă a comunismului în Europa de Est. O revoluţie care a avut, în parte, un fi nal neaștep-tat. Iar conform celor dezvăluite zilele trecute la un eveniment banal în considerarea atribuirii carac-teristicii de cultural, cel care a împiedicat distru-gerea ţării în Decembrie 1989 a fost un muscelean. Generalul Vasile Milea!

Lansare de carte-evenimentProfesorul Niţică și-a lansat cartea la

Cercul Militar Câmpulung, în prezenţa unei asistenţe extrem de numeroase faţă de cele înregistrate la evenimente simila-re. Maestrul de ceremonie al manifestă-rii a fost generalul Nicolae Popescu, cel numit la comanda unei unităţi militare chiar de către generalul Vasile Milea, iar prof. univ. dr. Florea Stan a prezentat cartea. Despre autor și despre general au vorbit oameni apropiaţi, nu au lipsit feţele

bisericești și nici profesorii de istorie sau primari și foști primari. Pe fundal s-a au-zit deseori „Balada cântată a Generalului Milea Vasile” a colonelului Ion Lungu.

Muscelean născut la Mihăești, profeso-rul Gheorghe Niţică s-a căsătorit în anul 1969 cu Marcela Iugoiu, nepoata genera-lului Milea. Fost elev de școală militară, Niţică s-a îndreptat către cariera didacti-că, fi ind profesor și director cu deosebire la grupurile școlare din Colibași, Pitești și Ștefănești. Pentru întreaga activitate desfășurată în învăţământ i s-a acordat Diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr”. În afară de cărţile despre generalul Vasi-le Milea, în anul 2008, sub coordonarea prof.univ.dr. Florea Stan și împreună cu alţi profesori, a editat și publicat „Învă-ţământul românesc între virtuţi și vicii”.

Născut în anul 1927 în comuna Lerești, Vasile Milea a fost un exemplu de carie-rist pe merit în Armata Română, la doar 37 de ani devenind general-maior (gene-ral cu o stea), gradul de general cu trei stele (general-colonel) primindu-l în anul 1977. Ministru al Apărării Naţionale în Republica Socialistă România a fost nu-mit în anul 1985, după ce devenise Șef de Stat Major al Armatei. „Este singurul Șef de Stat Major al Armatei și singurul Ministru al Apărării Naţionale, după 23 august 1944, care nu a fost numit sau avansat pe criterii prioritar politice”, sub-liniază profesorul Niţică.

Cătălin Ion Butoiu

Revoltă şi emoţii pentru profesorulGheorghe Niţică

Primarul Marian Toader de la Lereşti, preotul Ion Cojocaru şi profesorul Gheorghe Niţică

Generalul Nicolae Popescua fost maestru de ceremonii

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Viitorul președinte al Rusiei Boris Elţân a vizitat Piteştiul

1986, decembrie 2. Delegaţia con-dusă de Boris Elţân, prim-secretar Comitetul Regional Moscova al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a vizitat municipiul Pi-tești. Devine, după 1990, primul președinte al Federaţiei Ruse.

Simfonia lalelelor, ediţia a X-a

1987, mai 8-10. La Pitești, Ediţia X (jubiliară) Simfonia lalelelor, răs-punzând invitaţiei 39 de unităţi de stat și doi fl oricultori amatori din România.

Expoziţie de sculptură Constantin Brâncuşi la Galeria de Artă din Piteşti

1987, mai 9. Vernisaj, Galeria de Artă din Pitești, șef de secţie, Vale-riu Dobrin, Expoziţie de sculptură Constantin Brâncuși, organizată în colaborare cu Muzeul de Artă din Craiova, premieră pentru reședinţa Argeșului.

Regata Internaţională a României la Bascov

1987, iunie 1-7. Are loc, la Com-plexul Nautic de la Bascov, Rega-ta Internaţională a României, re-marcându-se juniorul Constantin Lupu, Clubul Sportiv Municipal Pitești, probele de kaiac, 500 de metri și 1.000 de metri.

Bilanţ economic pentru Piteşti

1988. Bilanţ economic pentru Pi-tești. De la intrarea în funcţiune a marilor unităţi industriale se reali-zaseră: 24,2 milioane de micromo-toare, 804.000 tone de negru de fum, 3,5 milioane de tone de etile-nă, 1,6 milioane de tone de polieti-lenă, 190 de milioane de mp de sto-fă, 110.000 de garnituri de mobilă, 56.000 de apartamente.

Acţiuni protestatare antitotalitare la Piteşti

1989, decembrie 22. Acţiuni pro-testatare antitotalitare la Pitești, manifestări de stradă (după ora 13), intrarea grupurilor de demonstranţi în sediile ofi ciale ale judeţului și municipiului, înlăturarea simbolu-rilor politice reprezentând regimul comunist, anihilarea vechilor struc-turi, constituirea, ad-hoc, a unor comitete și comisii revoluţionare, deschiderea Contului Libertatea, numeroși vorbitori de la balcoanele Casei Albe, Primăriei, Casei Sindi-catelor.

Tancuri din Garnizoana Piteşti s-au deplasat spre Bucureşti

1989. Pe baza unui Ordin superi-or, tancuri din Garnizoana Pitești, comandant, generalul Constantin Anghel, s-au deplasat spre Bucu-rești, detașament condus de maio-rul Mihai Marangoci.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dezvoltarea platformei industriale din jurul Piteștiu-lui a făcut ca în municipiul reședinţă de judeţ să se con-struiască blocuri de locuinţe pe bandă rulantă. Perioada de vârf a fost între anii ’66-’70, când, în doar patru ani, s-au construit peste 10.000 de apartamente. Odată cu dezvoltarea marilor plat-forme industriale din jurul Piteștiului, Dacia, Arpechim sau Fabrica de Motoare Electrice, liderii comuniști au trecut și la acţiunea de modernizare și sistematiza-re a municipiului reședinţă de judeţ.

M.I.

„Prezenţa blocurilor de locuit este un atribut indispensabil în peisajul oraşelor noastre”

Practic, între anii 1965 și 1975, au fost demolate cartiere întregi de case, iar în locul lor s-au ridi-cat blocuri de locuinţe, fapt ce a făcut ca, în această perioadă, populaţia Piteștiului să se du-bleze, de la 60.000 la 120.000. Perioada de vârf, atunci când s-au ridicat în timp record mii de apartamente, a fost între anii ’66-’70. În doar patru ani s-au construit peste 10.000 de apar-tamente. Deși această dezvolta-re urbanistică venea pe fondul demolării forţate a mii de case, mesajele propagandistice abun-dau în presa vremii ca realizări măreţe, menite să crească nive-lul de civilizaţie a piteștenilor. ”Prezenţa blocurilor de locuit este un atribut indispensabil în peisajul orașelor noastre. În lo-cul vechilor case insalubre au apărut cvartale noi, cum sunt de pildă la Pitești, cele din Ca-lea București, Zona Sud, Zona Nord și mai recentele în con-strucţie Exerciţiu și Trivale. După cum e și fi resc, în aceste cvartale s-au construit sau se construiesc pentru populaţie unităţi comerciale și de deser-vire, farmacii, creșe și grădiniţe, plus zone de agrement și spaţii verzi... Anul 1969 se anunţă la fel de prodigios ca și anii prece-denţi (când s-au dat în folosinţă, în perioada 1965 -1968 - 4.223 apartamente). Cifrele fi ind grăi-toare în acest sens, iar câteva din ele ne reţin atenţia: Consiliului Popular Judeţean Argeș i-au fost alocate pentru 1969 inves-tiţii totalizând 276 milioane lei, volum care, faţă de prevederile cincinalului, crește cu 23%. Din

totalul fondurilor de investiţii, 52% sunt destinate construcţii-lor de locuinţe. Astfel, se vor da în folosinţă alte 3.128 de aparta-mente la care se adaugă alte 200 de apartamente ce se vor executa din fondurile populaţiei. Reţi-nem faptul că lucrătorii Trus-tului Judeţean de Construcţii Argeș vor realiza o bună parte din construcţiile amintite cu un grad de confort diferenţiat și cu grija de a reduce preţul de cost. Este interesant să reţinem că preţul de cost mediu pe aparta-ment a ajuns în acest an, 1969, la suma de 39.000 de lei, repre-zentând 58% faţă de anul prece-dent, lucru ce va permite ca în acest an să se execute (cu aceleași fonduri) 750 de apartamente în

plus. Sunt premise ca, în urma aplicării unor soluţii mai judi-cioase, preţul de cost pe aparta-ment să scadă și sub 35.000 de lei”, se menționa în ”Secera și Ciocanul” din 1969.

„Zilnic, numeroşi oameni ai muncii primesc cheile noilor apartamente”

Propaganda comunistă nu uita să le reamintească oamenilor, prin presa scrisă a vremii, de efor-tul statului faţă de satisfacerea nevoilor cetăţeanului. ”Tovară-șul inginer Gheorghe Băiașu de la T.J.C. Argeș a anunţat depu-taţii la o recentă sesiune că s-au luat măsuri noi în acest sens; de

pildă, se va trece la construirea primelor 50 de apartamente din panouri mari (procedeu econo-mic și rapid), iar pentru alte 200 de apartamente se va aplica așa numitul sistem «fagure», la fel de economicos. Succinta trece-re în revistă a acestor date este de natură să sublinieze și mai pregnant efortul pe care îl face statul pentru nevoile cetăţeanu-lui. Un apartament confortabil atrage după sine, cum e și fi resc, întregirea «zestrei» obiectelor de uz cotidian - televizorul, frigi-derul, aspiratorul, aparatul de radio etc. (…) Zilnic, numeroși oameni ai muncii primesc che-ile noilor apartamente. Faptul - devenit obișnuit - reprezintă, în fond, efortul făcut în statul nostru pentru om, pentru sati-sfacerea nevoilor sale”. Și pentru că dezvoltarea economică mer-gea mână în mână cu boom-ul imobiliar, cine părăsea satul și venea să lucreze la oraș în fabrici și uzine primea ca bonus și un apartament. Astfel de anunţuri abundau în singurul ofi cios co-munist din Argeș, ”Secera și Ciocanul”: ”Rafi năria Pitești angajează urgent personal. An-gajaţii vor primi imediat locu-inţe corespunzătoare în orașul Pitești”.

Un apartament cu două camere confort I costa 65.000 de lei

Pentru cei care nu voiau să de-vină chiriași în ”ghetourile” tip fagure ale lui Ceaușescu, statul avea o altă ofertă. Una speci-ală, numai că, de această dată, apartamentele nu se mai dădeau moca, ci contra cost. ”Ofi ciul pentru construirea de locuinţe proprietate personală Pitești, cu sediul în strada 1 Mai, nr. 44, a încheiat contractările de apar-tamente pe anul 1969. În conti-nuare se vor face înscrieri pentru contractări de apartamente care se vor da în folosinţă în orașul Pitești în anul 1970. Pentru acest an se pun în vânzare 450 de apartamente, confort I și II, cu două și trei camere în zonele Trivale și Pitești Nord. Costul orientativ al unui apartament cu două camere confort I va fi de 65.000 de lei, iar pentru un apartament cu trei camere, de 81.000 de lei. Tot pentru anul 1970 se vor construi 44 de apar-tamente la Curtea de Argeș și 54 la Câmpulung Muscel”, se spune într-un anunţ publicat de conducerea judeţeană de partid în ”Secera și Ciocanul”.

Dezvoltarea imobiliară din anii ’66-’70 din Piteşti

Zona Craiovei

Zona centrală a orașului

În doar patru ani s-au construit peste 10.000 de apartamente

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să vă aducă la cunoștință no-utăţile editoriale care există în fondul său de carte.

Pentru cei care sunt pasionaţi de artă plastică recomandăm următoarele volume: Dan Eugen Dumitrescu, „Viaţa anecdotică a marilor pictori, sculptori și arhitecți ai lu-mii” (Craiova, Editura Sitech, 2015); Ga-

briel Todică, Gina-Maria Todică, „Artiști plastici de viziune dualistă” (Suceava, Edi-tura Lidana, 2015); „Ghid complet de de-sen pentru începători” (București, Editura Litera, 2018). În cadrul Secţiei „Colecţii Speciale”

veți regăsi carte rară, carte veche româ-nească și străină, cărţi cu autografe și în-semnări particulare manuscrise. Dintre acestea vă enumerăm câteva titluri: Di-

onisiu Fotino, „Istoria generală a Daciei” (București, Editura Imprimeria Naţională, 1859); „Evanghelia învăţătoare” (tipărită la Govora, 1642); Marcus Tullius Cicero, „Epistolae familiares” (Lyon, 1545). Pentru iubitorii de literatură sugerăm

următoarele titluri: Clive Cussler, Dirk Cussler, „Săgeata lui Poseidon” (București, Editura Rao, 2018); Leon Leyson cu Mari-lyn J. Harran și Elisabeth B. Leyson, „Un băiat pe lista lui Schindler: povestea im-posibilului care a devenit posibil... pe lis-ta lui Schindler” (București, Editura Rao,

2017); Julia Whelan, „Un an la Oxford” (București, Editura Rao, 2019). Pentru iubitorii de biografi i recoman-

dăm: Edmonde Charles-Roux, „Coco Chanel” (București, Editura Rao, 2014); Rosemary Sullivan, „Fiica lui Stalin: viața extraordinară a Svetlanei Allilueva” (București, Editura Corint, 2017); Marita Lorenz, „Eu am fost spioana care l-a iubit pe Fidel Castro” (București, Editura Rao, 2018).

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Centrul Cultural Piteşti a organizat un concurs de street dance în Piaţa Primăriei

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești și Școala de Dans „Total Dance”, a organizat pe 28 iulie un concurs de street dance intitulat „Total Battle” în Piața Pri-măriei Municipiului Pitești.

La competiția coordonată de core-graful Lisa Schieb au participat sute de practicanți ai genului. Competiția a avut loc pe diferite categorii de vâr-stă: 5-9 ani, 10-14 ani și peste 15 ani.

Rundele, unele foarte spectaculoase de 1 vs. 1, fi ecare concurent având la dispoziție un minut de dans frees-tyle. Arbitrajul a fost sub formă pira-midală, prin eliminare.

Câștigătorii au fost recompensați cu diplome, cupe și medalii. Având la bază conceptul de „sănătate prin dans”, organizatorii și-au propus ca, periodic, să deruleze asemenea pro-iecte la care să participe largi catego-rii de public. M.S.

Medalion literar dedicat lui Adrian Păunescu

Miercuri, 31 iulie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții se va desfășura medalionul literar sub genericul „In Memoriam Adrian Păunescu”, prilejuit de împlinirea a 76 de ani de la nașterea regretatului poet și om de cultură român.

Evenimentul va cuprinde vernisajul expoziției tematice de metaloplastie realizate de artistul plastic Constan-tin Samoilă și al expoziției de cali-grafi e realizate de caligraful Petre Ghilencea, precum și recitaluri liri-ce, toate inspirate din creația literară a lui Adrian Păunescu. M.S.

În perioada 8 - 11 august, Centrul Cultu-ral Mioveni, Primăria și Consiliul Local Mioveni vor organiza Festivalul - Con-curs Național de Folclor „Mioveni” 2019, Ediția I, la care vor participa, din postu-ra de invitați speciali, două gruprui de dansatori din China.

Asociația Internațională de Schimburi Culturale din Beijing - Chaoyang va parti-cipa la Festivalul de Folclor de la Mioveni cu

două grupuri de dans tradițional, specifi ce din zona Mongoliei și din Beijing, alături de un renumit artist instrumentist.

Grupul reprezentativ al naționalității mongole - GAOWA Dancing Ensemble - va prezenta două dansuri: „Blessing of the Grassland” și „Amur Sano”. Primul repre-zintă un ritual mongol pe care strămoșii acestora îl realizau zilnic în jurul yurtelor, unde frumoasele fete mongole prin dans își exprimau dragostea pentru viața fericită,

pentru pajiștile vaste și bogate și pentru bu-năstrarea familiilor. Dansul „Amur Sano” exprimă caracteristicile nobile, elegante și in-teligente ale femeilor mongole, recunoștința mongolilor față de patrie și satisfacția vieții fericite, cu costumele grațioase și luxoase, postură nobilă și demnă și formațiuni varia-te. Dansul a câștigat premiul pentru cel mai bun spectacol și marele premiu de creație al celei de-a 14-a ediții a concursului de dans din Beijing în 2015.

Grupul Tribe Wildness Dancing Ensem-ble, din Yuanxiang, Beijing, va prezenta dansul „Blossom Season”. Prin dans, sub forma stilului chinezesc grațios tradiţional, ansamblul va exprima dragostea de a trăi în munți, viața fericită a poporului chinez din mediul rural, împărtășind imaginea tradițională și avansată a Chinei.

Alături de aceste două grupuri va perfor-ma și Cui Shan - un artist și instrumen-tist național versatil, membru al Asociației Muzicienilor Chinezi, oaspete special al „Dream Th eater”, „Live Comedy Show” și alte numeroase programe TV celebre în China. Faima sa a depășit granițele țării, motiv pentru care de-a lungul anilor a par-ticipat în turnee prin țări din Europa, Ame-rica și Asia de Sud-Est.

Denis Grigorescu

Artişti faimoşi din China, invitaţi speciali la Festivalul de Folclor „Mioveni”

Oricine vizitează Secţia Co-lecţii Speciale a Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu“ Argeș rămâne impresionat, încă de la intrare, de o lu-crare de rară frumuseţe, ce atrage atenţia prin dimensi-unile sale impunătoare. Este vorba despre o litografi e de mari dimensiuni, în fapt, o prezentare succintă a istori-ei neamului românesc, de la origini și până în anul 1892.

„Arborele istoric genealogic al României”, cuprinzând „Char-ta Resboelor” și a Luptelor Ro-mâne, a fost realizat de profeso-rul de istorie Jon C. Gârleanu, fi ind aprobat de Ministerul Cultelor și Instrucţiunii Publi-ce la 24 februarie 1892, când a avut loc deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

„Arborele istoric genealogic al României”, „dedicat naţiu-nei“ române de autorul său Jon C. Gârleanu, este o încercare reușită de a consemna eveni-mentele importante din istoria României până la 24 februarie 1892, când se opresc informa-ţiile, de aceea se presupune că aceasta este data la care a fost realizată dantelăria grafi că de dimensiuni impresionante (200 cm/90cm). Informaţiile din ca-seta tehnică ne indică faptul că litografi a a fost editată și execu-tată de Tipo-Lithografi a „Edu-ard Wiegand“ din București, informaţia având relevanţă pentru cei care studiază istoria tipografi ilor bucureștene de la

sfârșitul sec. al XIX-lea. De-senul și grafi ca acestei lucrări, minuţios realizate, îi aparţin artistului H. Fialla.

„Arborele” este conceput în mod realist, cu rădăcinile vi-guroase - dacii si romanii - bine ancorate în pământul patriei, reprezentat de harta României Mari, hartă înconjurată de o cunună împletită din ramuri de stejar și de laur, simbolul vitejiei în luptă și al victoriei militare.

Pentru a ilustra mai bine lup-ta pentru apărarea pământului strămoșesc și a aduce un oma-giu acelor conducători români care au știut să apere pămân-tul ţării, menţinând, în același timp, unitatea de credinţă și de limbă a poporului român, sunt prezentaţi aici, de o parte și de alta a hărţii României Mari, patru bărbaţi de seamă ai nea-mului: Ștefan cel Mare, voievo-

dul Moldovei; Mihai Viteazul, domnul Ţării Românești; prin-cipele Alexandru Ioan Cuza și regele Carol I.

Exemplarul de la Pitești, unicul în stare de conservare bună

Cea de-a patra personalitate istorică reprezentativă, aleasă de Jon C. Gârleanu pentru a marca evoluţia istorică a popo-rului nostru, este Regele Carol I. Sub comanda directă a rege-lui său, România și-a dobândit independenţa de stat, adăugând teritoriului Dobrogea - în 1878 - și Cadrilaterul, în 1913. Perso-nalitatea regelui Carol I, numit de istorici ctitorul României moderne, a dominat societatea românească timp de aproape o jumătate de secol.

Dacă sub portretele lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și al

regelui Carol I sunt consem-nate în câteva cuvinte victorii sau evenimente importante din timpul domniei acestora, sub portretul lui Alexandru Ioan Cuza se afl ă cele două steme ale Principatelor Române – Moldo-va și Ţara Românească, unite, pe vecie sub conducerea dom-nitorului.

Așa cum istoria noastră este un fl ux continuu, neîntrerupt, arborele reprezentat în litografi e nu este terminat, fapt care invi-tă și alte generații la continua-rea acestuia. Tulpina dreaptă și neterminată reprezintă, potrivit profesorului Jon C. Gârleanu, cursul neîntrerupt al evoluţiei noastre istorice, ca popor. Ra-murile mari reprezintă perioade importante ale istoriei, ramurile mici semnifi că domnitorii, iar frunzele au consemnate în inte-riorul lor evenimente importan-te. Coroana acestui arbore are 1660 de frunze, deci tot atâtea evenimente reprezentative pen-tru istoria noastră.

Jos, în colţul din dreapta al li-tografi ei, autorul Jon C. Gârlea-nu și-a semnat opera cu cerneală neagră. Datorită trecerii timpu-lui, aceasta s-a mai estompat. Dacă mai adăugăm și faptul că exemplarul nostru, consemnat cu numărul 202, este unicul din ţară în stare de conservare bună, ne putem face o imagine mai clară a valorii istorice pe care o reprezintă această impu-nătoare litografi e.

Gabriela Tomescu

„Arborele istoric genealogic al României”, o lucrare monumentală afl ată în colecţia Bibliotecii Judeţene Argeş

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

„Secretul este să nu pui apă când prepari scoicile. Ele stau în apă toată viața și mor fericite în vin”

Mircea Dinescu explică: „Am venit de la București ca să mai introducem și alte rețete în meniu. Și fi indcă a venit băiatul cu scoici din Bulgaria. Vin săptămânal, mai contro-lez, mai gust din ce fac băieții noștri”. Trec la subiect și încep să îl trag de limbă în le-gătură cu ceea ce se apucase deja să prepare până să ajung eu la restaurantul din Gura Trivăii. „Francezii i-ar zice scoici provensale, dar eu cred că este un produs mult mai bun pentru că folosesc legume naturale, de țară: ceapă, ardei copt, usturoi... adaug zeamă de portocală și vin... Și, am preluat dintr-o rețetă portugheză, folosesc și jambon afumat, tot de casă, de la mine, de la Cetate. O să-ți dau să guști. Sunt după rețeta mea...” Ceapa începe să sfârâie, ușor îngălbenită, pune usturoiul pe care îl taie cu mișcări precise în timp ce dă indicații bucătarilor și îmi explică: „Am pus ardei copt, zahăr caramelizat și busuioc” și îmi dă să gust brusc întinzându-mi sosul apetisant într-o lingură. „Știi care e chestia... eu gătesc cu vin, eu nu pun apă. Eu fi ind pro-ducător de vin, îmi convine să pun trei litri, patru litri. Secretul este să nu pui apă când prepari scoicile. Ele stau în apă toată viața și mor fericite în vin”. Moment în care maestrul toarnă din vinul de la Cetate în două pahare, unul pentru el și unul pentru reporterul deja amețit de aromele care se degajă din cratița uriașă în care bucătarul a răsturnat scoicile spălate. După ce le lasă puțin, să se aclimati-zeze, maestrul învârte în cratiță, iar cochiliile scot niște zgomote cristaline ca de clopoței în bătaia brizei. Mă îmbie cu o scoică, mai dă indicații, le cere bucătarilor care roiesc în ju-rul lui să mai pună pe foc un pic de jambon. „Vezi - îmi zice - că ele se deschid; dacă sunt deschise înainte să le pui în cratiță, le arunci. La fel procedezi și cu cele care nu se deschid în timpul gătitului”. Dau să îl mai întreb câte un secret, dar gazda îmi caută paharul pe care îl abandonasem pe blat, ca să mi-l umple. Ciocnim... Și, da, îmi spune încă un secret de al său. „Eu folosesc foarte mult busuioc în bucătăria mea. În primul rând este o plantă care este bună la stomac. Știi apa sfi nțită care rezistă câteva luni datorită busuiocului...” Gust iar la fi nal încă o scoică provensală. Do-

vadă că erau proaspete, erau toate deschise de la căldura suculentă a legumelor și vinului... Dinescu adaugă o tușă fi nală produsului și mai pune ardei iute și puțin coriandru pisat. Îi pune pe angajați să guste, pentru că le cere să guste mereu din ceea ce prepară. Secretul unei mâncări reușite? Echilibrul dintre dul-ce și sărat. Și, mai ales...niște papile gustative „inteligente”.

„La șapte ani eram un bucătar foarte bun. Eram sărac, taică-meu era lăcătuș mecanic, nu aveam jucării, mă jucam cu plantele pe malul gârlei...”

Mă gândesc că de obicei el pune între-bările invitaților în emisiunea „Politică și delicatețuri”. Acum a acceptat, cu eleganță, să facă schimb de roluri, deși recunoaște că nu prea dă interviuri. Vorbim despre resta-urantul deschis relativ recent lângă Biserica «Sf. Ioan». „Am descoperit în primul rând că mulți din cei care vin aici au venit și la București la «Lacrimi și Sfi nți», deci cunoșteau genul meu de bucătărie. Pe de altă parte, un restaurant se descoperă cu timpul. Am văzut că vin oameni mai școliți, așa, profesori, me-dici, avocați, care știu ce e cu bucătăria mea, dar vin și foarte mulți tineri. Pe lângă mân-carea bună vin și pentru vinul meu, pentru că în portul Cetate am câteva hectare de vie și fac rose, alb, roșu... Deci rețetele mele, vi-nul meu, produse aduse de la Cetate, sarmale de gâscă fi erte în vin... avem lăutari din zona Olteniei, lăutari pe care i-am descoperit. Am adus și din zona Argeșului. Am vrut să aduc lăutari care nu sunt neapărat la modă acum, cu cântece mai vechi... așa cum bucătăria mea vreau să fi e o bucătărie veche româneas-că, așa și cântecele alea să intre în armonie cu bucătăria pe care o promovez eu”. Tot aveam o întrebare pe limbă și acum am ocazia să o pun: „Cum ați ajuns de la poezie la gastro-nomie?”. În fața unui pahar cu vin, jos, pe terasa umbroasă, îmi povestește ceva ce nu știu dacă a mai spus cuiva: „Eu întâi am gătit și pe urmă m-am apucat de poezii, pentru că bunicul meu era grădinar la Slobozia și avea pe malul Ialomiței grădină. Scria și el versuri. Din astea populare... Aveam vreo șase ani, veneau cucoane la el să cumpere ardei, roșii și mă trimitea pe mine să le culeg, în timp

Exclusiv. Reportaj şi spionaj în bucătăria lui Mircea Dinescu de la Piteşti

Pe la început de vară, poetul, publicistul, omul de televiziune și omul de afaceri Mircea Dinescu și-a deschis și la Pitești un restaurant deja apreciat de gurmanzii afl ați în căuta-rea unei bucătării românești autentice, dar și a unor rețete originale și unui vin curat, de la Dunăre, într-un ambient plăcut, tradițional și animat de lăutari bătrâni din Oltenia. Știind că vine pe “nepusă masă”, surprinzându-și personalul, dar și clienții pentru că mereu vine cu câte o surpriză, l-am sunat pentru a stabili o întâlnire. Surpriza a fost că era pe auto-stradă, în drum spre Pitești, și mai ales că, după cum am afl at o oră mai târziu, aducea niște scoici dolofane scoase din Marea Neagră, de la vecinii noștri bulgari, în zorii zilei. Bun moment, am gândit, pentru a-l prinde pe maestru la lucru în toiul creației... și, de ce nu, de a fura câteva secrete din arta căreia, după poezie, i s-a dedicat cu mult sufl et. Mo-mentul s-a transformat în vreo trei ore... de „Politică și delicatețuri”, pentru că nu e ușor să te dezlipești de personalitatea covârșitoare și farmecul personal al lui Dinescu. Bașca, toate secretele culinare și fantezia sa debordantă.

Două noi reţete rafi nate în meniu

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

În ultima perioadă s-a înmulțit numărul preoților care divorțează. Iar Jurnalul de Argeș a prezentat pe parcursul mai multor articole cele mai cunoscute cazuri. Este vorba de cazul preotului Nicolae Grecu, fostul paroh al bisericii din Expo Parc (acuzat de soție de adulter și de comportament violent în familie), și de cel al lui Marian Ovidiu Vlăsceanu, consilier eparhial pe probleme de cultură și preot la Parohia „Sfi nții Voievozi” din Curtea de Argeș.Legat de creșterea semnifi cativă a numă-rului divorțurilor preoților din județ și de posibilele cauze am stat de vorbă chiar cu ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

De ce crește numărul preoţilor din Argeș care divorţează?

- Taina Sfântă a Căsătoriei este, am putea spune, cea mai importantă și frumoasă, dar este și extrem de spinoasă. Am obiceiul să spun, deseori, că instituția căsătoriei este sa-cră, o scară către cer, dar este și un imens risc. De ce? Este alcătuită din fi ințe umane, nedesăvârșite și supuse la tot felul de ispite, neputințe și încercări!

Am spus și sunt convins că doar tinerii (lasă că se mai căsătoresc și tomnaticii) pot și tre-buie să se hotărască în viața lor de alegerea perechii, fără niciun amestec, de nicăieri. Iar la baza căsătoriei trebuie să stea iubirea dum-nezeiască, nu atât omenească, adică mirii și miresele să se iubească prin văzduhul iubirii lui Dumnezeu. Doar așa va dura căsătoria și nu se va prăbuși la toate zgâlțâielile sociale și familiale.

Și mai este ceva! Dacă la baza căsătoriei nu stă prietenia dintre soț și soție, la prima supărare, merg spre despărțire. Dar, dacă au construit cu grijă o căsătorie pe sinceră și de-votată prietenie, căsătoria astfel zidită nu se va clătina.

Motivele ascunse ale începuturilor de divorțuri nu doar la preoți, ci la toate cate-goriile sociale, sunt și cele care favorizează infi delitatea unora dintre soți sau uneori se întâmplă din pricina ambilor soți. Când apar abaterile de infi delitate, soții își dau seama că ceva nu-i în regulă și încep suspiciunile, vorbele grele, acuzatoare, diversiunile, ura, mânia, lipsa de acasă cu multe întârzieri sau plecările cu zilele, săptămânile sau lunile, iar alții cu anii. Și atunci nicio încercare de împăcare nu mai operează asupra salvării fa-miliei, ba mai mult, ți se reproșează că este problema lor și că nu este cazul să te amesteci în familia lor!

Crește numărul divorțurilor pentru că soții și soțiile, îndeobște, nu mai au răbdare să aștepte îndreptarea celor căzuți în greșeli, uneori se întâmplă să nu se adeverească scă-derile de care sunt acuzați, iar în loc să se netezească drumul, mai rău în accidentează, antrenând tot felul de zvonuri și acuze. Nu mai au timp să se gândească la distrugerile care pot surveni, la părinți, copii, rude, so-cietate și la însăși moralitatea care este atin-să fără ocol, iar când e vorba de clerici, este și mai gravă situația, că din lumină publică devine întuneric pentru familie și instituția unde lucrează.

Au fost și încă mai sunt preoți cu viață exemplară, care, pentru a-și salva preoția și familia, precum și obrazul bisericii, rabdă tot felul de nenorociri, așteptând îndreptarea situației nefericite.

Sublime modele! Cunosc anumite cazuri de eroism tainic a preoților, de care sunt uimit!

„Este o catastrofă această avalanșă a ispitelor” Tot legat de preoţii care divorţează,

sunt mai puternice ispitele lumești decât chemarea Bisericii?

- Vorbiți despre puterea ispitelor lumești? Este o catastrofă această avalanșă a ispite-lor. De cele mai multe ori, de așa pârjol sunt cuprinși atât bărbații, cât și bietele femei. Este un fenomen numit zdrang, așa am auzit zicându-se, o energie specială care fără voia ta te pune la pământ când vezi o femeie fru-

moasă sau un bărbat super. O atracție mag-netică, necunoscută și irezistibilă te face să-ți pierzi echilibrul și să calci prin străchini și gata! O iei razna! Cum scapi? Prin îndepăr-tare, prin fugă, tai toate punțile de comu-nicare! Altcum, se strică totul, începând cu familia. Domnul Iisus Hristos ne îndeamnă: fugiți de oameni! Asta se înțelege, că și de femei, pentru a nu se strica rosturile familiei.

Deseori ispitele sunt copleșitoare! Dacă fugi de ele și ajungi pe treptele bise-

ricii, scapi! Dacă o iei pe alăturea, nimerești, la braț cu zdrang-ul care te-a încercat, pe miriște!

Ispitele de tot felul ne încearcă pe cei mai mulți dintre noi! Este greu să judeci prăpă-deniile pe care le încearcă bieții oameni. Îmi este milă de toți. Salvarea o găsim în bunăta-tea și răbdarea lui Dumnezeu, pe care trebu-ie să-L rugăm să ne scape de ispite, că singuri nu putem învinge. S-a desacralizat cumva instituţia căsăto-

riei pentru preoţi?- N-am putea vorbi despre o desacralizare a

instituției căsătoriei pentru preoți! Căsătoria este una și aceeași pentru toate segmentele societății și valoarea Căsătoriei o dă Divinul Întemeietor, Domnul Dumnezeu, dar și soții între ei, care nu sunt obligați de nimeni să-și săvârșească această Taină divino-umană, ci ei, de la sine și nesiliți, își iau jugul cel ușor al Căsătoriei, dacă ei consimt să-l duc împre-ună.

Tot timpul, la români, Căsătoria s-a consi-derat o Taină unică și nu s-a îndrăznit să se despartă cei care s-au unit în fața lui Dum-nezeu și a oamenilor. A lăsa să se distrugă celula sacră a societății, Familia, înseamnă desacralizarea generală. Fidelitatea, iubirea și respectul reciproc, ba și mai mult, pentru zilele noastre, răbdarea și maturitatea de a ne salva familia și a nu face o modă prin răfu-ieli publice se impun de urgență și cu atât mai mult când cei ce divorțează sunt preoți și luminători în învățământul moral religios al Bisericii. Am dorit și doresc salvarea tuturor cazurilor și fac apel la meditație, rugăciune și responsabilitate, religioasă și civică, a tuturor celor care au nefericirea de a trece prin astfel de nenorociri.

Nu putem ști, cu adevărat prin câte avata-ruri și nenorociri trece o familie și, deci, a trata cu grabă și superfi cialitate fi ecare caz în parte, mi se pare a aduce grave prejudicii în-cercărilor de afl are a adevărului, de împăcare și bună conviețuire.

M-am întrebat și întreb: mai sunt înțelegere și milă pentru Familia românească, indife-rent de segmentul social sau religios?

Ne gândim câtă suferință semănăm în jurul nostru?

Domnul Dumnezeu să binecuvânteze Fa-milia românească și să stăruim cu rugăciune către Dumnezeu și cu sfatul către oameni: salvați Familia românească, nucleul societății românești!

Interviu realizat de Denis Grigorescu

„Este un fenomen numit zdrang, care fără voia ta te pune la pământ când vezi o femeie frumoasă”

ÎPS Calinic, despre creşterea numărului preoţilor care divorţează:

ce el stătea de vorbă cu ele în birou. Cred că aveau niște discuții foarte in-teresante, cert e că nu prea le lua bani. El m-a învățat cum se coace ardeiul, cum se face mămăliga, cum se prăjește carnea și nu se spală înainte că îi dis-pare sucul ăla... chestii din astea. Deci la șapte ani eu eram un bucătar foarte bun. Eram sărac, taică-meu era lăcătuș mecanic, nu aveam jucării, mă jucam cu plantele pe malul gârlei...”

Creveți cu maioneză și fasole neagră, o rețetă din vremea mandatarilor

Bucătarul îi aduce într-o cupă, să guste dintr-un produs nou, cerut de Dinescu. Este o rețetă originală cu maioneză făcută la mână din zece ouă fi erte și cinci crude, pentru ca maione-za să iasă mai fi nă și mai gustoasă, la care se adaugă muștarul special cu pel-tea. „Este o rețetă căreia nu i-am găsit denumirea, încă. Era făcută cu raci pe vremea mandatarilor, tu nu erai năs-cută sau, dacă erai, erai micuță. În 1968, Ceaușescu a dat o lege că au voie și restaurante particulare și au început să apară oameni mai pricepuți care au deschis restaurante în București. Îi chema mandatari. Întâmplarea a făcut să cunosc unul dintre marii manda-tari, care era avocat de meserie și care a deschis restaurantul Minion în Piața Amzei; acolo am mâncat acest gen de fasole cu maioneză și cu raci. Eu acum fac cu fasole neagră, sud-americană, foarte grasă și gustoasă. O fac la re-

staurantul din București. O să apară și racii românești, sunt bălți la Brașov, sunt și în Deltă... aduc aici, la Pitești”. Vrând să afl e părerea mea, Dinescu îmi dă o cupă cu trei creveți roșiatici țâșnind apetisant dintr-un sos exotic. Delicios! Din vorbă în vorbă ajungem și la celebrele lui sarmale din carne de gâscă fi erte în vin... „8000 de sarmale pe lună se vând la «Lacrimi și Sfi nți». Gustă din sarmalele preparate de bu-cătarii de la Pitești!... Restaurantele cu profi l românesc sunt jalnice, fac sarmale din carne tocată congelată și pun toate reziduurile”, zice Dinescu. Îl întreb ce părere are despre opinia lui Antonio Passarelli care, în urmă cu câțiva ani, spunea că bucătăria româ-nească este săracă în preparate, având doar sarmale, cozonaci și... cam atât. Cel puţin așa zicea italianul care face acum emisiuni culinare la Paprika TV. „Greșit! România are preparate mai multe ca Italia, pentru că sunt infl uențele celor trei imperii: în Ardeal cel austro-ungar și mâncarea cu zahăr cu condimente tipice austriecilor, Mo-dova cu chestiile slave, sarmale, pre-paratele călugărești; zona de câmpie cu infl uența turcească... Trei soiuri de bucătărie, bașca cea franțuzească. La 1848, când s-au dus tinerii la Paris și au mâncat chestii fi ne, apoi fetele care făceau școlile fi e la Paris, fi e la Viena... Ele învățau la înaltele școli să găteas-că. Toate cărțile de bucate de la 1900 nu se compară cu cărțile de bucate din Italia, care are geniul bucătăriei sim-ple...” , spune Mircea Dinescu.

La inaugurarea din toamnă, Mircea Dinescu va împărţi piteştenilor vin dintr-un butoi adus cu căruţa

Apoi îmi dezvăluie faptul că inaugurarea ofi cială a restaurantului „Politică și delicatețuri” va fi la toamnă, după ce se face tulburelul, pe care îl va împărți cu generozitate piteștenilor într-un mod original, probabil dintr-un butoi dus cu căruța prin oraș. Râde și spune că ideea i-a venit pe loc. „Mai aveți timp de poe-zie?”, îl întreb. „În septembrie o să-mi apară o nouă carte de versuri, «Scaunul cu trei picioare». O să o lansez și în centrul Piteștiului. Nu am mai scris de mult, nu mai îmi place, concepția mea artistică și pasiunea... sunt îndreptate spre gastro-nomie”, mai spune Mircea Dinescu.

Material realizat de Alina Crângeanu

Mircea Dinescu, în mijlocul salariaţilor restaurantului „Politică și delicateţuri” din Pitești

Mircea Dinescu, asaltat de admiratoare

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Câştigul salarial mediu în Argeş, mai mic decât la nivel naţional

Câștigul salarial mediu brut realizat în Argeș în luna mai 2019 a fost de 4.786 de lei, în creștere cu 136 de lei (+2,9%) comparativ cu luna aprilie. Po-trivit datelor Direcției Județene de Statistică, la nivelul județului Argeș s-a realizat un câștig sa-larial mediu net de 2933 lei, în creștere cu 82 de lei (+2,9%) comparativ cu luna aprilie 2019, ca urmare a câștigurilor salariale mari înregistrate în toate sectoa-rele de activitate.

Comparativ cu realizările sa-lariale înregistrate în luna mai 2018, câștigul salarial lunar mediu net a fost mai mare cu 307 lei (+11,7%), ca urmare a câștigurilor mai mari înregistra-te în toate sectoarele economice.

Creșterile câștigului salarial mediu net din unele activități față de luna precedentă s-au da-torat acordării de prime ocazio-nale (inclusiv prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profi tul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și ti-chete cadou), dar și realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcţie de contrac-te). Câștigul salarial realizat în județul Argeș în luna mai 2019 a fost mai mic comparativ cu realizarile salariale medii la ni-vel național atât în valoare bru-tă (-5,8%), cât și în valoare netă (-5,4%). A.C.

Stabilizarea malului Pârâului Zamfi reşti, prevăzută în Programul de Investiţii al Piteştiului

Din cauza precipitațiilor abun-dente din ultima perioadă și a scurgerilor de pe versanți, s-a produs o prăbușire de mal pe strada Zamfi rești, fapt ce a dus la blocarea albiei pârâului și in-undarea unui număr de aproxi-mativ 10 locuințe. Pentru rezol-varea acestei situații de urgență s-au efectuat lucrări de stabiliza-re a versantului afectat de alune-carea de teren și realizarea unui canal deschis în vederea preluă-rii apelor pârâului din zonă.

D.G.

Fabrici de confecţii şi încălţăminte, amendate de ITM Argeş

ITM Argeș a desfășurat recent zeci de controale la fi rmele din județ privind respectarea timpu-lui de muncă și timpului de odih-nă și verifi carea modului în care se respectă dispozițiile legale în domeniul sănătății și securității în muncă pentru lucrătorii din cadrul unităților care au ca obiect de activitate fabricarea produselor textile, confecții, pie-lărie și încălțăminte. În cadrul campaniei au fost verifi cați un număr de 29 angajatori de pe raza județului Argeș care au ca obiect de activitate fabricarea produselor textile, confecții și încălţăminte; au fost constatate un număr de 24 defi ciențe, va-loarea amenzilor aplicate este în sumă de 10.800 lei. M.S.

Spitalul Orășenesc Mioveni, cel mai nou și modern spital din sudul țării, va fi des-chis în noiembrie. Informația ne-a fost confi rmată în exclusivitate de către Ion Georgescu, primarul de la Mioveni.

”Ne-am propus să facem recepția clădirii pe 5 septembrie. Inaugurarea spitalului va fi pes-te două luni de la recepție, undeva în luna no-iembrie. Și asta deoarece trebuie făcute pro-be, trebuie luate toate autorizațiile. Dotarea spitalului cu aparatură se va fi naliza până la sfârșitul lunii august”, a declarat primarul Ion Georgescu pentru Jurnalul de Argeș.

Cu personalul medical nu vor fi probleme, spune edilul de la Mioveni: ”Vor fi aproxima-tiv 175 persoane care vor lucra la noul spital: medici, asistente, infi rmiere, personal auxili-ar. Posturile vor fi scoase la concurs undeva în decembrie”.

L-am întrebat pe primarul Ion Georgescu și cu ce personal va funcționa spitalul, dacă se inaugurează în noiembrie, iar în decem-brie vor fi scoase posturi la concurs. ”Prima dată se mută în casă nouă secțiile pe care le am în vechile clădiri. Iar apoi Consiliul de Administrație va scoate la concurs posturile pentru noile secții”, a mai precizat primarul de la Mioveni.

În prezent, se fac ultimele retușuri și fi nisaje la lucrările de amenajări interioare în spațiile administrative, în timp ce echipamentele sunt amplasate și montate în noile saloane și în să-lile unde vor fi efectuate intervențiile medi-cale.

Noul spital are șase etaje, cu secţii de Me-dicină internă - compartimente Medicină Internă, Gastroenterologie, Cardiologie, Ne-urologie, Diabet zaharat - Nutritie și Boli metabolice, Endocrinologie, Secția Pediatrie, Secția Chirurgie Generală - cu comparti-mentele Chirurgie Generală, Urologie, ORL, Chirurgie Vasculară, Ortopedie și Traumato-logie, Secția Obstetrică-Ginecologie, Secția Recuperare, medicină fi zică și balneologie, compartiment Neonatologie, compartiment de Cardiologie și Radiologie intervențională, compartiment ATI, compartiment Primiri Urgențe, compartiment Imagistică Medicală, spitalizare de zi, precum și spaţii auxiliare cu birouri, farmacie.

Clădirea are adăpost antiatomic pentru 100 de persoane

Viitorul spital de la Mioveni va avea o supra-faţă desfășurată de 17.290 mp, 13.000 de tone de beton turnat și 1.400 de tone de armătură.

Clădirea are adăpost antiatomic de 225 de metri pătraţi, unde încap 100 de persoane și care poate funcţiona 48 de ore cu generatoare în caz de avarie. Viitorul spital este conceput să reziste și la cutremure de 9,4 grade pe scara Richter.

Aparatura din viitorul spital de la Mioveni va fi și ea una de top, având de la computer to-mograf până la echipament de chirurgie mi-

nim invazivă. Pe partea de imagistică, rezulta-tele vor fi comunicate instantaneu pacienţilor. În total, viitorul spital va avea 177 de paturi. Iar fi ecare dintre aceste paturi este de ultimă generaţie, având câte 80 de funcţii.

Și cum Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) de la Mioveni este aproape de viitorul spital, în cazul, foarte puţin probabil, în care acolo ar fi un accident victimele ar fi intro-

duse într-o încăpere de decontaminare. Legat de UPU (Unitatea de Primiri Urgenţe), acolo vor putea fi preluate patru mașini de salvare simultan în caz de cod roșu de accidente.

Pe acoperișul spitalului vor fi amplasate pa-nouri solare de 150 KW ce vor asigura 25% din necesarul de încălzire pentru apă.

Denis Grigorescu

Exclusiv. Noul spital de la Mioveni se deschide în noiembrie

Printre ofi cialii Ministe-rului Sănătății așteptați la recepția din 5 septembrie a Spitalului de la Mioveni se numără și secretarul de stat Rodica Nassar de la Minis-terul Sănătății.

„Noul spital de la Mioveni este unul mare și modern. Va fi un spital în care va fi relocată activitatea fostului spital orășenesc. Am vor-bit și cu domnul primar și personal am susținut ideea construirii unei astfel de unităţi la Mioveni. Este un spital făcut la cele mai înal-te standarde. Îi felicit pe cei implicați, îl felicit pe dom-nul primar pentru inițiativă și pentru munca și dăruirea cu care a muncit pentru fi -nalizarea acestui proiect”, a declarat, exclusiv pentru Jurnalul de Argeș, Rodica Nassar.

Pentru că a fost vehiculată ideea că ar fi nu doar cel mai modern spital din țară, ci și primul spital de stat început și fi nalizat după Revoluție, am solicitat o lămurire de la Ministerul Sănătății cu privite la situația spitalelor nou construite în România în ultimii 30 de ani. Secre-tarul de stat Rodica Nassar a specifi cat că nu este pri-ma unitate spitalicească ri-dicată cap-coadă în ultimii 30 de ani, dar este prima de acest nivel, putând fi catalo-gată drept cea mai modernă.

„Nu este primul spital fă-cut în România după 1989, pentru că au mai fost spita-le începute și fi nalizate. E adevărat, în localități mai mici, la Ineu, în Arad - Spi-talul Orășenesc, la Gheor-ghieni, în Harghita - Spi-talul Municipal, Urziceni

- Spital Municipal, Fetești - Spital Municipal, Târgu Lăpuș - Spital Orășenesc, Carei - Spital Municipal, Huș - Municipal, Horezu - Orășenesc. La Focșani a fost construit un spital de boli contagioase cu 100 de paturi, care a fost preluat ca secție a Spitalului Județean de Urgență, Institutul Regi-onal de Oncologie Iași, plus un spital TBC la Roșiorii de Vede”, precizează Rodica Nassar.

Izabela Moiceanu

Rodia Nassar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: „Spitalul de la Mioveni, făcut la cele mai înalte standarde”

„La nivel de grup, lucrăm la un concept ce se numește «Fabricile viitorului», în care vom folosi tehnologii de aut-omatizare și robotică, inte-ligenţa artifi cială și procese automatizate. Investim în digi-ta lizare, în echi pamente. Vom

începe cu fabrica de la Aleșd, apoi vom trece și la cele lal te unităţi de producţie“, a decla-rat pentru ZF Horia Adrian, CEO al Holcim România.

Holcim are în România două fabrici de ciment, la Câmpu-lung Muscel, în Argeș, și la

Aleșd (judeţul Bihor), o staţie de măcinare, 15 staţii ecologice de be toa ne, trei staţii de agre-gate, două staţii de lianţi speci-ali și trei terminale de ci ment - în București, Turda și Roman.

Marian Staicu

Investiţii în automatizare şi digitalizare la Holcim CâmpulungProducătorul de materiale de construcţii Holcim România, parte a grupului franco-elveţian Lafar-geHolcim, derulează în acest an investiții de peste 10 milioane euro, din care mare parte vor merge către automatizarea fabricilor.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Cornel Sorescu vrea să fi e șef până la adânci bătrâneți la AJF Argeș.

Mai am un singur dor, să fi u Highlander la AJF Argeș. Pentru că AJF Argeș nu e al vostru, ci al meu,

în vecii vecilor!

Cornel Sorescu, președintele Asociației Județene de Fotbal Argeș, este hotărât să conducă această instituție pe viață. Spunem asta pentru că, din câte se pare, domnia sa vrea să decaleze ședința adunării genera-le de anul viitor tocmai pentru a mai putea candida pentru un nou mandat. Este știut faptul că adunarea generală a AJF-ului are loc în luna februarie, iar în anul 2020 se dorește ca aceasta să aibă loc în luna ia-nuarie. De ce? Păi, pentru că în luna februarie Sorescu împlinește vârsta de 70 de ani și nu ar mai putea can-dida. În ianuarie va avea, așadar, 69 de ani și va putea obține un nou mandat.

Zvonul săptămânii!

Piteşteanul Robert Glinţă, evoluţie modestă la Campionatele Mondiale de la Gwangju

Robert Glință s-a clasat week-end-ul trecut pe poziția a șaptea la 50 de metri spate, probă neo-limpică, la Campionatele Mondiale de la Gwangju. Înotătorul piteștean se califi case în ultimul act cu al doilea timp, 24,53, însă în fi nală a fost cu to-tul altceva. Sportivul în vârstă de 22 de ani a par-curs lungimea de bazin în 24,67 secunde, timp ce l-a trimis pe poziția a șaptea. Medaliile au fost cucerite de sud-africanul Zane Waddell, 24,43, de Evgheni Rîlov, 24,49, și de Kliment Kolesnikov, 24,51.

Proba în care a înotat duminica trecută Glință nu este una olimpică. Românul a prins fi nala și la 100 metri spate, care este în programul JO 2020, încheind cursa pe locul al optulea. Tot la

Campionatele Mondiale de la Gwangju, Daniel Martin a făcut baremul de califi care la JO. Ro-bert Glință a fost primul sportiv român care și-a asigurat biletul pentru Tokyo, el îndeplinind baremul încă din luna aprilie. El a fost prezent și la Rio de Janeiro, în 2016, când s-a clasat pe poziția a opta în proba de 100 metri spate.

M.I.

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Gala K1 Confruntarea Tita-nilor pe sistem superfi ght de la Găești s-a încheiat week-end-ul trecut cu rezultate bune și o evoluție în creștere a sportivilor de la Aleph Kickboxing Club Pitești. Astfel, locul 1 a fost obținut de Leo Dospi-na, Andrei Grigore, Eriko Nițu, Adrian Stoian, Va-lentin Grigore și Gabriel Diaconescu, iar locul doi de Monica Bălășoiu și Ștefan Baibarac.

„La fete aveam așteptări de fi nală mare... Am fost puțin dezamăgiți...”

Leonard Fleancu: ”Polonia a fost gazda Campionatelor Europene pen-tru echipele universitare de baschet masculin și feminin. La băieți am fost privați de 4 jucători, convocați la lotul

național de seniori, și atunci, din obiec-tivul stabilit, și anume o medalie, am schimbat într-o intrare în primele 8. A fost o competiție foarte grea la băieți, o competiție cu 16 echipe împărțite în patru serii de câte patru echipe. Ne-am califi cat în sferturi de pe poziția întâi din grupă. Deci am câștigat grupa... Mai departe, în sferturi, am nimerit cu Universitatea din Estonia

de care am trecut, și ne-am califi cat în 5/8. Apoi am fost învinși de Univer-sitatea din Madrid și am obținut un onorat loc 5. La fete obiectivul inițial era o medalie cât mai strălucitoare. Au fost 12 echipe distribuite în 4 grupe de câte 3 echipe. În grupă am fost cu Universitatea din Gdansk din Po-lonia și cu Universitatea din Madrid din Spania. Am câștigat cu ambele și ne-am califi cat în sferturi. Aici am întâlnit echipa Universității Aveiro, de care am trecut foarte bine, și am intrat în primele patru. Aici am jucat cu campioana de anul trecut și anume cu Universitatea din Viena. Deși am condus-o 39 de minute din 40, până la urmă am pierdut la 3 puncte pe fi nal și astfel am jucat fi nala mică cu Univer-sitatea din Gdansk, pe care am învins-o, și am obținut medalia de bronz. La fete aveam așteptări de fi nală mare... Am fost puțin dezamăgiți...”.

Marius Ionel

Viorel Turcu are nevoie de proteze noi la ambele picioare, însă costul acestora este unul foarte mare

Fost campion al României cu FC Argeș și un jucător foarte apreciat, Vi-orel Turcu are probleme delicate de să-nătate ce au dus la amputarea ambelor picioare. Fostul fotbalist alb-violet are nevoie de noi proteze la ambele picioa-re pentru că cele pe care le are în pre-zent sunt depășite și îi produc răni. În acest sens, foști mari fotbaliști precum Mircea Lucescu sau Helmuth Duck-adam au decis să organizeze la Pitești un meci caritabil. Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute s-a desfășurat pe Stadionul „Nicolae Dobrin” meciul caritabil dintre legendele fotbalu-lui românesc și legendele fotbalului argeșean. Au participat, pe de o par-te, la ”tricolori” Miodrag Belodedici, Jean Vlădoiu, Vasile Maftei, Valentin Bădoi, Marian Aliuţă, Marian Savu, Daniel Iftodi sau Nicolae Dică, iar la alb-violeţi i-am revăzut pe Bogdan Vintilă, Vasile Popa, Jean Barbu, Ma-rius Radu, Nicolae Diţă, Daniel Ghiţă, Raul Marincău, Paul Ciobanu, Iulian Crivac, Marius Prisăceanu, Cornel Cristescu, Iulian Tameș, Andrei Măr-găritescu, Bogdan Stoica, Adrian Dul-cea sau Marian Jilăveanu. De reținut că invitați speciali alături de care a stat tot meciul Viorel Turcu au fost Mircea Lucescu și Helmuth Duckadam. Din păcate, prezența spectatorilor a lipsit cu desăvârșire, iar faptul că mai mulți colegi de generație ai lui Viorel Turcu nu au binevoit să-i fi e alături la un ase-menea eveniment l-a dezamăgit foarte tare pe fostul alb-violet. Ca să nu mai spunem că în urma meciului caritabil

nu a fost strânsă decât o sumă modică de bani, noile proteze ale argeșeanului nostru costând 700 de milioane de lei vechi. Iată ce spune Viorel Turcu după meciul caritabil de săptămâna trecută.

„Acum îmi dau seama că FC Argeș nu va promova în veci vecilor! Țineți minte cuvintele mele!”

Viorel Turcu: ”M-am simțit extraor-dinar pentru băieții care au venit și au vrut să joace pentru mine, niște băieți de nota 200... Ce să spun? Dar sunt mâhnit pentru băieții noștri, mă refer la generația mea, colegii mei care nu au venit la acest meci caritabil. Eu știu că spun că nu au fost anunțați despre acest eveniment, dar nu este adevărat. Nu au venit decât Marin Radu II, pri-etenul meu, Radu III, Ilie Bărbulescu, care a plecat, și nașul meu Gheorghe Chivescu. Generația mea, generația care a crescut la Pitești, nu a venit. O să zică că nu au fost anunțați, dar nu este adevărat. Nu m-a interesat și nu mă interesează banii, eu voiam să îi văd pe toți că sunt alături de mine. S-au strâns foarte puțini bani, o sumă modică, dar am promisiune că se va

rezolva totul cu nea Mircea Luces-cu, un om fantastic, un om care s-a ținut de cuvânt și a venit la Pitești. Cum să nu vii tu la stadion când vine Mircea Lucescu? Păi, nu o să-l mai ve-dem... M-au dezamăgit colegii mei și nu vreau să mai zic nimic de ei și nu vreau să mai vorbesc de ei. Acum îmi dau seama că FC Argeș nu va promova în veci vecilor! Țineți minte cuvintele mele! FC Argeș nu va promova. Nu vreau să vorbesc despre suma care s-a strâns, pentru că nu are rost. Nea Mir-cea Lucescu se ocupă de tot. Nu are nicio treabă cu asta...”.

Universitatea Piteşti - medalie de bronz la Campionatul European Universitar de Baschet Feminin

Săptămâna trecută, echipele Universității din Pitești de baschet masculin și feminin au participat la Campionatele Europene Universitare desfășurate în Polonia. Dacă la băieți din cauza faptului că unii jucători au fost convocați la lotul național de seniori locul 5 a fost unul onorant, la fete echipa piteșteană a fost la 3 puncte de marea fi nală. Iată ce spune antrenorul Leonard Fleancu despre cele două competiții europene la care a participat.

Fostul alb-violet Viorel Turcu este dezamăgit după meciul caritabil de la Piteşti:

„S-au strâns foarte puţini bani, dar am promisiune că se va rezolva totul cu nea Mircea Lucescu”

S-au strâns 194 de milioane de lei vechi din cele 700 de milioane necesare achiziționării protezelor

Așa cum spuneam, suma aduna-tă în urma meciului caritabil a fost una modică având în vedere că noi-le proteze ale lui Viorel Turcu se ri-dică la 700 de milioane de lei vechi. Așe se face că la urnele depuse în incinta stadionului au fost strânse doar 32 de milioane de lei vechi, iar după meci două persoane care au dorit să rămână anonime au donat în total 2.500 de euro. În plus, un discount a venit și din partea fi rmei care va realiza protezele, și anume 500 de euro.

De asemenea, avocații care au jucat în meciul de deschidere al serii au donat 21 de milioane de lei vechi. În total suma s-a ridi-cat la 194 de milioane de lei vechi din cele 700 de milioane necesare achiziționării protezelor.

Marius Ionel

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); (joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Procedura de mediere, prevăzu-tă în legislația fi scală, are ca scop evitarea executării silite demarate împotriva contribuabililor pentru unele obligații fi scale și nu are nicio legătură cu activitatea de mediere desfășurată în baza legii privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Ea se aplică debitorilor pentru care ANAF a demarat procedura de executare silită și care au depus la organul fi scal competent, în termen de 15 zile de la comunica-rea somației, formularul Notifi -care privind intenția de mediere.

Obiectul procedurii îl consti-tuie amenzile de orice fel și alte creanțe bugetare, așa cum au fost individualizate în somație.

Procedura de executare silită se suspendă începând cu data la care debitorul notifi că organul fi scal privind intenția de mediere și constă în clarifi carea situației obligațiilor fi scale înscrise în

somație, în vederea identifi cării unor soluții optime de stingere a obligațiilor (inclusiv acordarea unor înlesniri la plată).

Întâlnirea dintre debitor și reprezentanții organului fi scal are loc într-o perioadă cuprinsă între 2 și maximum 10 zile de la pri-mirea notifi cării privind intenția de mediere.

În situaţia în care debitorul nu se poate prezenta, din motive te-meinic justifi cate, la data și ora stabilite în înștiinţare, acesta, îm-preună cu organul fi scal, pot fi xa o altă dată și oră de organizare a întâlnirii cu respectarea termenu-lui de 10 zile de la primirea noti-fi cării intenţiei de mediere.

Pentru dovedirea situației eco-nomice și fi nanciare a debitorului sunt acceptate orice documente și informații relevante pentru clari-fi carea obligațiilor fi scale față de care contribuabilul are obiecții, dar și informații relevante privind situația economică și fi nanciară (ex: justifi carea stării de difi culta-te generate de lipsa temporară de disponibilități bănești, argumen-tarea posibilității plăților într-o anumită perioadă de timp), pen-tru identifi carea modalităților de stingere a obligațiilor.

În cadrul medierii, organul fi s-cal îi prezintă debitorului situaţia fi scală și îi aduce la cunoștinţă posibilitatea de a solicita înles-

nirile la plată prevăzute de lege, precum și, după caz, prevederile legale referitoare la stingerea obli-gaţiilor fi scale.

În situaţia în care debitorul nu îndeplinește condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea de în-lesniri la plată, acestuia i se aduce la cunoștinţă obligativitatea de a efectua plata în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal privind rezultatul medierii.

În situaţia în care se constată că debitorul nu poate plăti obligaţii-le înscrise în somaţie în termen de 15 zile de la fi nalizarea medierii, se analizează dacă acesta îndepli-nește condiţiile pentru acordarea înlesnirilor la plată prevăzute de legislația fi scală.

Rezultatul medierii, precum și soluţiile optime de stingere a obligaţiilor se consemnează într-un proces-verbal.

În situaţia în care nu este sus-pendată executarea silită, potrivit legii, iar ca urmare a organizării medierii nu se sting obligaţiile înscrise în somaţie sau nu se so-licită înlesnire la plată, măsurile de executare silită se continuă, de îndată, după expirarea termenu-lui de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal privind rezulta-tul medierii.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Procedura de mediere în cazul contribuabililor care sunt supuşi executării silite

Apariţia altei echipe de fotbal la Câmpulung a prilejuit organizarea, de Zilele Municipiului, a unei partide între noua Academia de Fotbal Muscelul și o

trupă a foștilor componenţi ai lui ARO Câmpulung. Dincolo de meci și de revederea unor fotbaliști im-portanţi pentru zonă, un alt punct de atracţie pentru spectatori l-a constituit expoziţia de tricouri purtate de-a lungul timpului de fotbaliștii de la Naţionala României. Exponatele au fost aduse la Câmpulung de către Alexandru Anghel și Răzvan Stoian, doi co-lecţionari care au adunat de-a lungul anilor circa o mie și cinci sute de tricouri ale unor jucători emble-matici. Nu au lipsit din expoziţie Balaci, Cămătaru, Belodedici, Cornel Dinu, Augustin, Contra și Mutu, însă admiraţia tuturor s-a îndreptat către un tricou purtat de Nicolae Dobrin la o prezenţă în Naţională în anul 1979. Deţinătorul exponatului, Răzvan Sto-ian, a ţinut să evidenţieze momentul fotografi indu-se cu tricoul alături de soţia „Prinţului din Trivale”, Gica Dobrin, și poza urmând să devină parte a co-lecţiei. C.I.B.

Gica Dobrin şi tricoul „Prinţului din Trivale”, într-o fotografi e de colecţie

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului

„Nicolae Dobrin”. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Slavii, printre strămoşii noştri

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Din totdeauna, românii s-au mândrit cu originea lor daco-romană. Decebal și Traian sunt cele mai de preţ simboluri și ar fi o mare problemă dacă cineva le-ar pune la îndoială. Este, de asemenea, unanim acceptat faptul că la venirea slavilor pro-cesul de formare a poporului român se încheiase. Acesta este unul din motivele pentru care s-a trecut cu ușurință peste rolul important pe care l-au avut slavii asupra românilor.

În altă ordine de idei, dacă ţinem cont de fap-tul că procesul de colonizare a Daciei a însemnat aducerea unei populaţii extrem de pestriţe și nu în-totdeauna de cea mai bună calitate, nu văd de ce nu ne-am mândri cu origini dintr-un neam atât de nobil și viguros cum au fost slavii.

O anumită reticenţă faţă de slavi s-a creat, în timp, și datorită relaţiilor de multe ori tensionate pe care le-am avut cu rușii. Nu același lucru putem spune despre raporturile românilor cu alte ramuri ale slavilor, precum cehii, polonezii, sârbii, slovenii etc. Timp de câteva veacuri de la părăsirea Daciei de către romani, teritoriul locuit de români a fost placa turnantă a invaziei din Orient spre Occident a popoarelor migratoare. Goţii, ostrogoţii, vizigo-ţii, gepizii, avarii, hunii, sarmaţii, pecenegii, cuma-nii, mongolii au lăsat anumite urme în civilizaţia băștinașilor, însă un singur popor a avut o infl uen-ţă covârșitoare: slavii.

Ţinuturile lor de origine se întindeau între Vistu-la, Niprul Mijlociu, Lacurile Mazuriene și Carpaţii Galiţieni, aproximativ Ucraina și Polonia de azi. Ulterior s-au extins până în Munţii Caucaz și pe Volga. La începutul secolului șapte au pătruns și pe teritoriul locuit de români, trecând la sud de Dunăre. Înalţi, blonzi sau roșcovani, se pricepeau la fel de bine atât la mânuitul armelor, cât și la creșterea animalelor și cultivarea pământului. S-au creștinat de timpuriu, au adoptat alfabetul chirilic și aveau structuri politico-administrative comple-xe. Slavii ne-au infl uenţat din punctul de vedere al rasei, al organizării sociale și de stat, al limbii, al culturii laice și, în special, religioase. Cuvintele de origine slavă alcătuiesc în proporţie de aproximativ 30% vocabularul limbii române. Limba slavonă, cât și alfabetul chirilic au fost folosite timp de sute de ani în biserică pentru săvârșirea actelor liturgice, dar și în cancelariile domnești.

Marele istoric și slavist Ion Bogdan scria că „nu poate fi vorba de poporul român decât după ames-tecul cu slavii”. Denumirile de râuri: Bistriţa (râul repede), Dâmboviţa (râul stejarilor), Ialomiţa, Târ-nava, Crasna, Putna, Milcovul, Teleajenul sunt sla-ve. La fel localităţile Craiova, Vâlcea, Târgoviște, Râmnic, Slatina, Zlatna, Topliţa, Snagov etc. Ace-eași provenienţă o au nume ca Radu, Dan, Vlad, Bogdan, Pârvu, Dobre, Dragomir. Blajin, destoi-nic, sfânt, drag, vrednic, prost, lacom, vinovat sunt de origine slavă. Exemplele pot continua și în alte domenii: economie, armată, justiţie, administraţie. Primele formaţiuni prestatale românești, cnezatele și voievodatele, sunt de inspiraţie slavă. La fel ca mulţi dintre voievozi: Seneslau, Vladislav, Dan, Radu, Bogdan. Sper să nu mă înțelegeți greșit.

Prof. dr. Cornel Carp

Subansamble Auto S.A., producator de repere auto din plastic și spume poliuretanice, cu sediul în Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (lângă fosta Textila)

ANGAJEAZĂ:

MECANIC DE INTRETINERE ELECTRICIAN

ELECTROMECANICSCULERI MATRITERI

Oferta (bonusuri, benefi cii):Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;Prime de vacanta, Craciun si Paste;Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;Instruire la locul de munca;Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.

Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoanele care corespund ce-

rintelor postului!

Muzeul Câmpulung a fost reacreditat

În luna iunie, Comisia Naţională a Muzeelor și Co-lecţiilor a acceptat, prin hotărâre, reacreditarea Muze-ului Municipal Câmpulung Muscel. Ulterior, în iulie, decizia a fost consfi nţită prin ordin al Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale.

Muzeul Municipal Câmpulung funcţionează cu pa-tru secţii, în patru locaţii diferite: Istorie și Artă Plas-tică, Etnografi e, Casa Memorială „George Topârcea-nu” și Mausoleul Eroilor Mateiaș. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ,

compusă din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste 80

pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in

spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740

Vând proprietate compusă din casă cu 4 camere + anexe, teren 9.300 m.p., deschidere 44m şi toate uilităţile la poartă, zonă

asfaltată. Relaţii la telefon 0768/101.320, preţ negociabil

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Vând apartament confort 2 redus, cartier Trivale, complex II, 35.000 euro, negociabil.

Relaţii la telefon 0744/437.866.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Vând 5.037 mp teren inta-vilan, utilități incluse, preț 2 euro/mp, situat în comuna Suseni, sat Stâmbeni. Rela-ții la telefon 0720/421107,

0749/853857, 0729/415192.

Caut asistentă cu specialitate în medicină dentară, cu experienţă, cunoscătoare de limba engleză, nivel

mediu, pentru post în Anglia. Relatii la doc.info.uk@gmail.com. Rog seriozitate.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter (pretabil birou/

cabinet medical), centrală termică

proprie, proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel.

0721776511

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

Primăria Comunei Rociu, organizează con-curs pentru ocuparea următoarelor funcţii pu-blice de execuţie vacante de: Consilier, clasa I, grad profesional superior – Compartiment cadastru, registru agricol, urbanism și arhivă- un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment achiziții publice - un post; Consilier, clasa I, grad profesional principal – Compartiment buget, fi nanciar- contabil, impozite și taxe- un post; Referent, clasa III, grad profesional superior - Compartiment buget, fi nanciar – contabil, impozite și taxe- un post;

Concursul va avea loc în data de 19 august 2019, ora 10:00 - proba scrisă și 21 august 2019, ora 10:00 - proba interviu la sediul Primăriei comunei Rociu, judeţul Argeș.

CONDIŢIILE DE PARTICIPARE:- condiţiile generale, prevăzute de art. 54 din Le-

gea nr. 188/1999 (r2);

- studii universitare de licenţă absolvite cu diplo-mă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: știinţe inginerești, știinţe agricole și silvice, știinţe juridice, știinţe economice sau în specializările administraţie publică și știinţe politice.

- vechimea în specialitatea studiilor necesare ocu-pării postului – minim 7 ani pentru funcţia de consilier, clasa I, grad profesional superior și func-ţia de referent, clasa III, grad profesional superior, iar minim 5 ani pentru funcţia de Consilier, clasa I, grad profesional principal și funţia de consilier, clasa I, grad profesional principal

Bibliografi a se afi șează la sediul Primăriei Comu-nei Rociu, judeţul Argeș.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la Pri-măria Comunei Rociu - Secretar comisie concurs, în termen de 20 zile de la data publicării anunţului în Monitorul Ofi cial al României, Partea a III-a.

Relaţii suplimentare la Primăria comunei Rociu- telefon 0248688115.

PRIMĂRIA COMUNEI ROCIU, JUDEŢUL ARGEŞ ANUNŢĂ:

Atelier Strungărie Dan Luca declară pierdute Certifi catul de Înregistrare Fiscală şi certifi catele

aferente. Se declară nule.

SC AUTO IMPEX PRIMA SRL cu sediul în Topoloveni, strada Calea Buccrești, nr.207, judeţul Argeș, ANUNŢĂ PUBLICUL INTERESAT ASUPRA DEPUNERII SO-LICITĂRII DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU PENTRU PROIECTUL „CONSTRUIRE HALĂ PAR-TER ÎNALT/P+1E PARŢIAL” PROPUS A SE REALIZA ÎN ORAȘU TOPOLOVENI, STR. MAXIMILIAN PO-POVICI, NR. 78, JUDEŢUL ARGEȘ.

Informaţii privind proiectul propus pot fi consultate la se-diul APM Argeș, str. Egalităţii, nr.50,judeţul Argeș, telefon , în zilele de luni până joi, între orele 09-13.

Obervaţiile publicului se primesc zilnic, sub semnătură și cu date de identifi care la sediul APM Argeș, str. Egalităţii, nr.50, judeţul Argeș.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relaţii, la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Problemele cauzate de sălbăticiuni în întreaga ţară au provocat o reacţie a autorităţilor, la mijlo-cul acestei luni apărând un ordin al Ministerului Mediului prin care s-a aprobat o suplimentare a numărului de exemplare de urs și lup care pot fi vânate. Acceptul s-a dat pentru 140 de urși și 94 de lupi.

Pe de altă parte, tot Ministerul Mediului a decis relocarea a doi urși din zona montană de pe culoa-rul Rucăr-Bran. Unul de pe raza fondului cinege-tic 26 Râșnov-Brașov, de care se va ocupa Ocolul Silvic al Orașului Râșnov, al doilea din fondul cinegetic 22 Rucăr-Argeș, atribuţia relocării reve-nind Ocolului Silvic Carpathia. C.I.B.

„Conservation Carpathia” va reloca un urs din Rucăr

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Între 9 și 11 august, în comuna Corbi va avea loc a II-a ediție a „Stonebird”, cel mai mare festival rock din mediul rural din România. „Jurnalul de Argeș” este partener media al evenimentului. La „Stonebird” vor concerta pe 9 august și Cristi Minculescu, Valter&Boro, trei nume de legendă ale rockului româ-nesc.

Vor concerta la «Stonebird» și trei forma-ţii ce au cântat și anul trecut: ZOB, Alex Calancea Band și Th e Rock, cea mai bună trupă-tribut AC/DC din Europa.

„Este o bucurie pentru noi să concertăm la a doua ediție a Festivalului «Stonebird» de la Corbi, festival la care anul trecut au fost mii de oameni din țară și de pes-te hotare. Iar această prezență numeroasă este un semn că line-up-ul a fost unul de excepție, așa cum va fi și la ediția din acest an. Pentru mine, revenirea în Argeș are și o încărcătură afectivă, mai ales că, după cum știți, eu sunt născut la Pitești. Sunt sigur că Festivalul «Stonebird» va deveni un festival de anvergură la nivel național și nu numai”, a declarat pentru Jurnalul de Argeș Cristi Minculescu.

Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul

Gabi Nacu și basistul Anton Hașiaș. Cris-ti Minculescu a rămas la Harap-Alb până în 1980, când Anton Hașiaș l-a prezentat celor de la Iris, care aveau nevoie de un vo-calist.

Cristi a dat probă la Iris chiar de ziua lui de naștere și a reușit să-i cucerească pe membrii trupei cu vocea sa impresionan-tă, cântând piese din Free, Led Zeppelin și Deep Purple. Examinatorii săi au fost Nelu Dumitrescu, bateristul și liderul tru-pei, și chitaristul Nuţu Olteanu.

În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi“ Ilie, Cristi Minculescu a părăsit Iris și a înfi inţat trupa Voltaj. În locul său, la Iris a fost adus ca solist Dan Bittman.

În 1984, Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985 Cristi Minculescu re-vine la Iris. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri, a întreprins sute de turnee și și-a pus o am-prentă memorabilă asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni“ a ajuns o emblemă personală, un adevărat brand.

Pe 6 octombrie 2007, Cristi Minculescu și componenţii trupei Iris au fost decoraţi de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural“ în Grad de Cavaler „pentru contribuţia adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock“. A fost pentru prima dată când în România

șeful statului a acordat o astfel de decoraţie unei formaţii de muzică rock.

În 2009, Cristi Minculescu și colegii săi din trupă au scos „Iris Digital Athen-aeum“, primul DVD al unei formaţii ro-mânești, DVD ce conţine concertul de la București al turneului Athenaeum, pre-cum și o istorie ilustrată a trupei. În 2012, Cristi Minculescu părăsește trupa Iris. La scurt timp după plecarea din trupa Iris, s-a mutat cu familia în Germania. Împreună cu Judy Seutter - chitară, Boris Rusakov

– bass, Mauro Ciccarelli – tobe, Regina Hammerle – backing vocal, a format gru-pul Lotus și a susţinut mai multe concerte de promovare în România.

În 2013, Cristi Minculescu, împreună cu fostul său coleg din trupa Iris Ion Oltea-nu, a format grupul „Cristi Minculescu & Nuţu Olteanu Super Grup“, iar după doi ani, Minculescu s-a întors în trupa Iris. În prezent, Cristi Minculescu concertează alături de Valter Popa și Doru Borobeică.

Legendarul Cristi Minculescu, în premieră la ”Stonebird” Festival

Ultimele noutăţi despre festivalul rock de la Corbi

Ce trupe şi solişti vin la Corbi

Ca și în 2018, când lista de invitați a fost una de top, în frunte cu Dave Evans, pri-mul solist al trupei AC/DC, și în 2019 lis-ta vedetelor ce vor concerta include multe nume sonore. Astfel, vor concerta, printre alții, David Reece, fostul solist al trupei Accept; Cristi Minculescu, Valter&Boro; trupele Zob, Timpuri Noi, Bucovina și Dirty Shirt. La „Stonebird” Festival vor cânta și formațiile New Jersey (Italia), cea mai bună trupă-tribut Bon Jovi din lume, și Th e Rock, cea mai bună trupă-tribut AC/DC.

Programul completIată programul complet: scena prin-

cipală – vineri, 9 august: Cristi Min-culescu, Valter&Boro, Dirty Shirt, Timpuri Noi, New Jersey; sâmbătă, 10 august: David Reece (Ex-Accept), Bucovina, Zob, Alex Calancea și Lu-pii, Th e Rock; After party- second sta-ge – vineri, 9 august: Ţapinarii, Loud Inc; sâmbătă, 10 august: White Ma-hala. Duminică, 11 august: concert matineu cu Mike Godoroja and Th e Blue Spirit.

Material realizat de Denis Grigorescu

Cristi Minculescu, Valter& Boro

Ansamblul Doina Bascovului va participa la Festivalul de Folclor de la Mioveni

În această perioadă au loc repetiții intensive pentru par-ticiparea la prima ediție a Fes-tivalului-Concurs Național de Folclor Mioveni. Ansamblul „Doina Bascovului”, singu-rul ansamblu participant din județul Argeș, va concura la acest eveniment alături de alte ansambluri renumite din țară. Dansatorii bascoveni au rivali-zat la „Duelul Ansamblurilor” cu unele dintre ansamblurile ce vor participa la manifestarea culturală de la Mioveni, bătălia pentru primele locuri fi ind acer-bă. Festivalul-Concurs Național de Folclor „Mioveni” 2019, ediția I, va avea loc în perioada 8 – 11 august 2019, la Mioveni. La concurs vor participa 8 gru-puri din regiunile țării și două grupuri de invitați speciali din Rusia și China. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Urmăresc și eu, ca de altfel întreaga sufl are a acestei ţări, grozăviile de la Caracal. Coroborând datele difuzate în media despre cazul respectiv cu cele ale unui dosar pe care îl am în lucru, mi-a venit ideea acestui articol, pentru că, așa cum veţi putea remarca în cele ce urmează, căruţa cu proști s-a răstur-nat nu numai la Caracal...

...Când îţi începi activitatea ca procuror, printre primele dosare care îţi sunt repar-tizate sunt cele privind infracţiunea de abandon de familie, prin neplata pensiei de întreținere, art. 378, alin.1, lit. c, Cod penal, cauze considerate, deci, având nive-lul minim de difi cultate...

Legea cere câteva condiții pentru existența acestei infracțiuni, printre care și aceea ca neplata să aibă o durata de mini-mum 3 luni, fi e că aceste 3 luni sunt conse-cutive, fi e - și aici e o chichiţă! - disparate; este în logica lucrurilor să fi e așa, pentru că un debitor versat al unei asemenea obigații ar plăti doar la fi ecare a treia lună și nu s-ar mai ajunge niciodată la tragerea sa la răspundere penală!

Or, un copil nu mănâncă din 3 în 3 luni...În cazul de care mă ocup (preluat după

emiterea de către procuror a ordonanţei de clasare, tocmai pentru a demonstra orga-nelor de urmărire penală - Poliție și Par-chet - că greșesc cu privire la modul de calcul al celor 3 luni, în alte cuvinte nu au habar de chestiuni elementare de drept penal, dar și pentru faptul că nici măcar nu studiaseră actele dosarului!), benefi ciara pensiei - elevă în clasa a-12-a la un liceu din Pitești, pentru că nu mai primise nicio sumă de bani de la mama biologică - debi-toarea pensiei - de mai mult de 3 luni, s-a decis să-i deschidă acesteia dosar penal.

Concret, ea primise, potrivit mandatelor poștale ce au fost atașate plângerii, urmă-toarele sume: la data de 02.04.2018 pen-sia aferentă lunii martie 2018 (debitoarea chiar a menţionat, în mod expres, pe cu-pon, faptul că plata reprezintă ”pensie luna martie”); la 22.05.2018 pensia aferentă lu-nii aprilie 2018; la 02.07.2018 pensia afe-rentă lunii mai 2018; la 29.08.2018 pensia aferentă lunii iunie 2018, iar la 11.09.2018 pensia aferentă lunii iulie 2018; în niciu-nul din mandatele ulterioare celui din 02.04.2018 debitoarea nu a mai menționat pentru ce lună plătește, însă sumele trebuie relocate pe luni consecutive.

Prin familia cu sufl et mare care o crește, a ajuns la o doamnă avocat, căreia i-a expus situaţia și pe care a rugat-o să-i întocmeas-că plângerea penală prealabilă, necesară pentru punerea în mișcare a acţiunii pe-nale.

„Avocatura clandestină se practică la greu”

Din motive pe care nu le cunosc, avocata în cauză nu a încheiat - așa cum era legal - contract de asistenţă juridică cu clienta sa (avocatura clandestină se practică la greu!), ceea ce ar fi avut drept consecinţă atașarea la plângere a împuternicirii avocaţiale afe-rente; nici benefi ciara pensiei nu a mai citit ce scrisese avocata în plângere, convinsă că nu putea scrie altceva decât ceea ce rezulta

din copia cupoanelor mandatelor poștale pe care i le lăsase, ocupată fi ind cu bacul; redactarea plângerii a avut loc în ianu-arie 2019, iar din ea rezulta că „...ultima dată plătindu-mi pensie la sfârșitul lunii octombrie”(!); ea a fost depusă la Poliţia mun. Pitești, unde a fost înregistrată sub nr. 1175/17.01.2019, iar apoi și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, unde a pri-mit nr. unic 656/P/2019; atașate plângerii au fost depuse însă copii de pe cupoanele mandatelor poștale la care am făcut referi-re și care contraziceau eroarea strecurată în plângere...

Dosarul penal format a fost repartizat spre instrumentare agentului-șef Neagoe Bogdan-Florin, din cadrul Secţiei 3 Poli-ţie Pitești - organ de cercetare al Poliţiei judiciare.

În mod fi resc, prima chemată pentru audiere, care a avut loc pe 25.02.2019, a fost benefi ciara pensiei; fi ind pentru pri-ma dată într-o asemenea postură, devenită abia de un an majoră, aceasta a declarat, de emoție, că i-a fost plătită pensia inclusiv pentru luna octombrie 2018!

A fost exact ocazia așteptată de polițist: ce să mai stea și să studieze copiile cu-poanelor mandatelor poștale atașate și să o întrebe, concret, pe d-ra în cauză ce și cum („D-ră, dar aţi atașat plângerii niș-te cupoane de mandate poștale care spun altceva decât afi rmaţi dvs. în plângere!”); de altfel, există obligaţia legală a organului de urmărire penală de a corobora între ele toate mijloacele de probă ale dosarului! A doua zi, pe 26.02.2019, a și întocmit re-feratul cu propunere de clasare, nefi ind întrunită - se susține - condiţia ca durata pentru care pensia nu fusese plătită (până la depunerea plângerii) să fi e de 3 luni, lu-nile apreciate ca neplătite fi ind noiembrie și decembrie 2018 (deși, în realitate, la 01.01.2019 pensia nu era plătită pentru pe-rioada iulie/august –decembrie 2018!); mai mult, chiar anchetatorul afi rmă că aceste 3 luni trebuie să treacă „de la ultima plată efectuată” (deci, 11.09.2018 pentru - hai să admitem! - august 2018!).

„O întreagă armată de politişti și procurori nu sunt în stare să instrumenteze un dosar având ca obiect CEA MAI SIMPLĂ INFRACȚIUNE DIN CODUL PENAL”

La data de 20.03.2019 procurorul Mi-hai Andrei Gheorghe emite ordonanţa de clasare a cauzei, în formula abreviată, deci însușindu-și în totalitate argumentele po-liţistului...

După primirea ordonanței, benefi ciara pensiei m-a contactat; deși e o speţă de avocat stagiar, am preluat cazul, așa cum arătam, revoltat de indolenţa și nepăsarea cu care așa-zișii „oameni ai legii” trataseră necazul unui copil bătut de soartă. 

Am întocmit, astfel, plângere la prim-procurorul PJ Pitești, în care i-am expli-cat, în amănunt, situaţia de fapt din cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile („poate nu are timp domnul să studieze actele”).

Ţi-ai găsit!

Plângerea a fost respinsă („...procuro-rul a examinat cu obiectivitate mijloacele de probă administrate în cauză...”), însă culmea nesimţirii mi s-a părut obligarea creditoarei pensiei la plata unor cheltuieli judiciare către stat în sumă de 50 lei!

Este adevărat că textul de lege așa spune, însă, la câte ilegalităţi fac acești procurori, o astfel de „ilegalitate” nu îi era imputată de nimeni prim-procurorului... 

Oare acest „răsturnat” (și mă refer aici foarte clar la prim-procuror) s-o fi gândit: de unde poate o elevă în clasa a 12-a, care dă bacul (ordonanța de respingere e datată 21.05.2019!), să facă rost de acești bani?

Am formulat plângere împotriva soluţiei de clasare la judecătorul de cameră preli-minară de la Judecătoria Pitești; vă voi ține la curent...

Dacă o întreagă armată de polițiști și pro-curori nu sunt în stare să instrumenteze un dosar având ca obiect CEA MAI SIMPLĂ INFRACȚIUNE DIN CODUL PENAL, ce încredere să mai ai că tot ei pot lucra do-sare mai complexe?

În acest sens, cu titlu de exemplu, pot informa cititorii că, tot pe rolul PJ Pitești, Poliţia judeţeană Argeș, se afl ă dosarul 2750/P/2009, care pe 24.04.2019 a împli-nit 10 ani de la înregistrare!

Și nu are ca obiect cine știe ce infracţi-une gravă: e vorba despre o delapidare de cca. 50.000 lei (soția, vânzătoare la maga-zinul fi rmei pe care cei doi soţi o aveau, a fugit în Italia, exact pe 27.02.2009, după ce vânzările din perioada anterioară, în-sumând cca. 50.000 lei, au fost băgate de ea în buzunar, și nu în casierie!). Așa cum scriam într-unul din articolele anterioare, în opinia mea, bazată pe o vastă experien-ţă profesională, polițiștii și procurorii nu vin la serviciu ca să rezolve în primul rând chestiunile profesionale, ci pe cele perso-nale; iar dacă mai e timp și pentru celelalte - fi e...

Cele întâmplate la Caracal, cele descrise în prezentul articol, dar și în celelalte - pe care Jurnalul de Argeș a avut amabilitatea să mi le publice - ridică o problemă de sis-tem: cum sunt polițiștii și procurorii re-crutaţi și, respectiv, responsabilizați, astfel încât să devină, din analfabeţi funcționali (cum sunt cei descriși mai sus), profesio-niști...

Este Nodul Gordian al chestiunii, pentru că sistemele din care fac parte se autocon-servă, preferând să „ascundă gunoiul sub preș”, în loc să aplice legea...

...Vă relatam într-un articol anterior des-pre modul în care procurorul Toma Gh. de la PJ Topoloveni discuta, în fața Par-chetului în care lucrează, ca la cârciumă, cu cel pe care „îl cercetase” pentru o faptă pe care un profesionist o „simte” imediat a fi o infracțiune, dar pe care dânsul - după o activitate de zeci de ani în Parchet! - a califi cat-o ca fi ind un litigiu civil, precum și cu martori ai cauzei... Judecătorul de ca-meră preliminară de la Judecătoria Topo-loveni a dispus, la plângerea mea, reluarea anchetei...

Am sesizat Inspecția judiciară cu cele de mai sus...

Răspunsul, deloc surprinzător pentru

mine: sesizarea se respinge, pentru că dl. procuror Toma Gh. a avut, în acele mo-mente, un comportament adecvat unui magistrat!

Dacă singurul for care poate cerceta procurorii - pentru fapte ce nu constituie infracțiuni - are o atitudine față de aceștia precum cea expusă, de ce ne mirăm că, în momente cheie - precum cele din noaptea fatidică de la Caracal - aceștia acţionează cum îi taie capul, habar neavând să aplice legea?

................................................Acum vreun an, am intrat în sediul Par-

chetelor din Pitești pe intrarea din spate, ducând un corp delict.

La ora intrării - 08,30 - nu erau decât 2-3 mașini în curtea interioară („magistrații au program fl exibil”!); când am ieșit, pes-te vreo oră, curtea era full, dar numai cu mașini de mașini, cum se spune!

Dacă procurorii - dar și polițiștii - au sa-larii la care alții nici nu visează, nu ar tre-bui ca aceștia să aibă și o responsabilitate pe măsură?

Există, oare, vreun organism al Statu-lui Român care să comensureze efi ciența activității acestor organe de represiune pe-nală?

Mi s-ar părea fi resc să existe, iar dacă nu, să fi e înfi ințat, pentru că nu poți plăti, la infi nit, niște analfabeți funcționali pre-cum cei descriși mai sus, doar de dragul de a spune că avem poliţiști și procurori cu care luptăm contra criminalității!

29.07.2019Avocat Gh. Ionescu-John

Prima ediție a Festivalului Dogarilor va fi integrată în cadrul manifestărilor pri-lejuite de Festivalul Național de Folclor Mioveni în data de 10 august. Prin or-ganizarea acestui festival se dorește pro-movarea tradițiilor meșteșugărești vechi precum dogăritul și crearea unui brand local pentru orașul Mioveni, cu scopul promovării patrimoniului cultural și ar-tistic, respectiv Cula Racovița și include-rea în circuitul turistic național.

Făcând o incursiune în trecut, dogări-tul are o istorie bogată, cu adânci repere în zona Mioveniului. Acum 150 de ani,

în satul Clucereasa - comuna Racovița, actualmente cartier al orașului Mioveni, familia boierului Filipescu a adus un meșter dogar de origine germană din Si-biu și a fondat prima Școală de Dogărie din Muntenia. Această școală a marcat evoluția dezvoltării meșteșugurilor din zona Muscel-Argeș, fi ind unitatea în care s-au format meșterii dogari timp de 100 de ani. Școala de Dogărie, mutată ulterior la Racovița, s-a desfi nțat în anul 1990.

În prezent, în zona limitrofă a orașului Mioveni mai trăiesc puțini ucenici ai

acestor meșteri, care realizează butoaie. Activitățile dedicate acestor două săr-bători, „Festivalul Dogarilor” și „Ziua Fiilor Satelor Racovița și Clucereasa”, vor cuprinde ateliere meșteșugărești cu artiști și meșteri dogari, precum și cu participarea elevilor de la secțiile exter-ne ale Școlii Populare de Arte și Mese-rii Pitești, expoziție de doage și butoaie reprezentative pentru zona Mioveni, activități culturale și artistice, prezentare și concurs de dansuri populare, oferirea diplomelor de merit pentru Fii satelor care au sprijinit dezvoltarea urbană a orașului Mioveni, Hora Satului.

Denis Grigorescu

Două noi sărbători culturale la MioveniOrașul Mioveni va organiza, începând din acest an, două noi sărbători, care vor fi incluse în calendarul activităților culturale, și anume „Festivalul Dogarilor” și „Ziua Fiilor Satelor Racovița și Clucereasa”

„Căruţa cu proşti s-a răsturnat nu doar la Caracal”

Avocat Gheorghe Ionescu:

Avocat Ionescu Gheorghe

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia SimaDirector vânzări: Cristian Lincan

Tel.: 0248/22.23.22

În perioada 31 iulie-10 au-gust, Corul „Pr. Ion Iones-cu” al Casei de Cultură din Topoloveni va participa la evenimentul numit ”Jocurile Corale Europene” din Gote-borg, Suedia.

Corul “Preot Ion Ionescu” al Casei de Cultură din Topoloveni are o vechime de peste o sută de ani, cu o activitate artistică ne-întreruptă până astăzi. Cel care a pus bazele unei formații corale în Topoloveni a fost învățătorul Dumitru Mihalache. Din anul 1947, formația corală a fost con-dusă de talentatul și neobositul preot Ion Ionescu, care, timp de 57 de ani, s-a străduit să ri-dice nivelul artistic al corului la înălțimi nebănuite. Corul din Topoloveni a concertat cu

mult succes atât în țară, cât și în străinătate, aducând plus-va-loare micuțului oraș de pe malul Cârcinovului. Din anul 2005, corul este condus de preot prof. Ion Isăroiu, care a îmbunătățit repertoriul cu piese corale din muzica corală universală, a înti-nerit formația prin adăugarea de noi membri, astfel încât să poată participa la festivaluri naționale și internaționale, în țară și în străinătate, continuând cu brio tradiția corală românească. În ultimii 30 de ani, corul a concer-tat la mai multe festivaluri din străinătate, ca de exemplu: Polo-nia, Republica Moldova, Grecia, Italia, Bulgaria, Ungaria, Turcia (Istanbul), având în plan să par-ticipe și la alte concerte naționale și internaționale. D.G.

Corul din Topoloveni cântă în Suedia

Radu Nicolae Rotaru, absolventul Colegiului Național „Alexandru Odobescu” Pitești care, anul acesta, a luat 10 pe linie la bacalaure-at va studia Computer Systems în Anglia, la Universitatea Sheffi eld, principala instituție de învățământ superior din orașul cu același nume, recunoscută ca centru de prim rang atât în cercetare, cât și în predare, care și-a consolidat poziția ca una dintre instituțiile educaționale cele mai bune din Marea Britanie și din lume.

„Nu poți să evaluezi un copil în două ore de examen”

Motivele care l-au determinat să aleagă aceas-tă universitate sunt legate nu doar de prestigiul institituției, ci și de faptul că acolo sistemul de eva-luare a cunoștințelor unui student este total diferit de cel al universităților din România. O știe de la fratele său mai mare, și el student la Universitatea Sheffi eld, care s-a regăsit perfect în sistemul englez.

„În primul rând, în Anglia nu prea există noțiunea de sesiune. Fratele meu e student în anul trei acolo și știu că, la ei, anul I este un an de acomodare. Nu contează notele neapărat. Nu te dă nimeni afară dacă n-ai reușit să treci un anumit procentaj, pentru că acolo se lucrează pe procentaje. Majoritatea exa-menelor pe care le au sunt pe lucru în echipă. Au niște taskuri de îndeplinit: până în luna martie aveți de făcut în jocul ăsta aplicația asta și te evaluează în funcție de chestia asta. Nu poți să evaluezi un copil în două ore de examen, n-ai cum să cuprinzi cunoștințele copilului în trei ore de examen la fi e-care materie, așa cum se întâmplă la noi, la BAC, spre exemplu. El, în acele trei ore, poate nu se simte bine, poate a pățit ceva... Nota aceea nu e relevantă pentru toate cunoștințele pe care le are un elev. La mine a fost și o chestie de inspirație și noroc, dar e posibil ca și alții să se fi pregătit la fel de bine, dar să nu fi avut același noroc. Prietena mea, spre exemplu, a avut 10, 10 și 9.90. Asta nu înseamnă că ea nu este de 10. Și ea va merge cu mine să studieze la aceeași universitate”, a mărturisit Radu pentru Jurnalul de Argeș.

„Haideți să începem!” Radu și-a propus ca, după ce-și va face o carieră în

domeniul său de studiu, să intre în politică. „Mi-a plăcut întotdeauna ideea asta, dar a deve-

nit așa, clișeică, să facem ceva ca să schimbăm țara. Mereu am auzit spunându-se astfel, dar niciodată n-am văzut că se și face ceea ce se spune. Haideți să începem! Mi-ar plăcea să dezvolt un partid al nos-tru, al tinerilor cu imaginație, cu oameni care nu mai funcționează după principiul: hai să-mi dea ăla bani, să iau șpagă, ca să fac un lucru. Dacă ajung să mă dezvolt sufi cient, voi face politică. Noi, oamenii, suntem fi ințe predispuse greșelilor și, evident, dacă nu suntem obișnuiți cu banii, avem tentații... Știţi că cine lucrează cu miere se mai linge și pe degete. Dacă tu, ca om, ajungi să ai o situaţie fi nanciară și îţi faci propriul partid politic, ai idei și miști lucru-rile fără să aștepţi bani de la alte persoane, nu ești așa predispus să faci fraude. Și dacă ai în partidul tău oameni la fel, nu cred că se va întâmpla acest lucru. Pentru că sunt conștient că, dacă ar fi să-mi fac un partid nou, sunt mulţi care vor dori să-mi fi e alături”, spune Radu Rotaru.

Izabela Moiceanu

În perioada 20-25 iulie, mai mulți studenți de la Universitatea din Pitești au fost în tabă-ră la Sinaia, au vizitat mai multe atracții turis-tice din Sinaia, dar și din Brașov, printre care: Palatul Știrbei, Castelul Peleș, Cazinoul din Par-cul „Dimitrie Ghica”, Castelul Cantacuzino, Biserica Neagră, Vârful Tâmpa și multe altele.Cei mai aventurieri au pornit la pas pe un traseu mai puțin cunoscut, dar forte interesant, numit „Poteca Regală”. Acest drum pietruit leagă Castelul Peleș de Poiana Stânii. Printre activitățile din tabără a mai fost și un foc de tabără la care studenții au putut să cânte și să se cunoască mai bine.

Câțiva dintre studenți și-au împărtășit părerile personale legate de această tabără.

Carmen Elena Bîrzotescu, studentă la Asistență medicală generală, anul III: „Mi-a plăcut în special locul, de mare sunt sătulă, mai ales că în fi ecare an ajung pe acolo, în schimb la munte ajung destul de rar. De asemenea, m-am bucurat că am cunoscut oameni noi, acesta a fost avantajul alegerii taberei

în loc să plec pe cont propriu. Mi-a plăcut că ne-am plimbat și am ajuns în diverse locuri unde nu am mai avut ocazia să merg până acum”.

Nicoleta Baraitaru, studentă la Management, anul III: „Am cunoscut persoane frumoase, dornice să viziteze, să descopere, să afl e mai multe despre isto-ria locurilor”.

Bianca Ionela Chircioagă, studentă la Inginerie economică industrială anul IV: „În prima zi am ajuns entuziasmată la cabană, am început să ne cunoaștem, nu m-aș fi așteptat să ne înțelegem așa de bine, ținând cont că nu ne cunoșteam dinainte. Deși adesea eram obosiți, seara urmau veselia, jocu-rile și karaoke, ce ne-au ajutat să ne cunoaștem mai bine. Aștept cu nerăbdare următoarea tabără”.

Daniel Gheorghe, masterand la Educație muzicală contemporană, anul I: ,,M-am simțit forte bine, am legat noi prietenii, am învățat lucruri noi. S-a creat în mod deosebit o legătură între noi. A fost cea mai frumoasă tabără în care am fost până acum”.

Marian Niţescu

Studenţi de la Universitatea din Piteşti în tabără la Sinaia

În fi ecare an Ministerul Tineretului și Sportului organizează, prin casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc ,,Tei”, pro-gramul național ,,Tabere Studențești’’. Acest program se desfășoară la mare, la munte și în Delta Dunării. Pe tot par-cursul verii, prin acest program, 10 serii de studenți sunt cazați pentru 5 nopți la un hotel și primesc bonuri în valoare de 200 de lei cu care își achită mesele. Aceasta reprezintă o oportunitate pen-tru studenți de a crea noi prietenii și de a călători prin țară.

Puştiul de 10 la BAC, care ia exemplul fratelui şi pleacă să studieze Computer Sistems în Anglia, vrea să facă politică

„Mi-ar plăcea să dezvolt un partid al tinerilor cu imaginaţie”

Oraşul Topoloveni are Serviciu de Iluminat Public Local

Joi, 25 iulie, în sala de ședințe a Primăriei Topoloveni consilierii lo-cali s-au întâlnit în ședința ordinară pe luna iunie. Unul dintre cele mai importante proiecte aprobate se referă la înfi ințarea Serviciu-lui Iluminat Public Local (SIPL) în subordinea Consiliului Local al orașului Topoloveni, fără personalitate juridică, cu activitate extrabu-getară. Tot la ședința de Consiliu Local de la Topoloveni de joia trecu-tă s-au stabilit și măsuri pentru protecția sanitară a populației orașului Topoloveni față de înfi ințarea și funcționarea fermelor/exploatațiilor comerciale cu animale. M.S.

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1305 (31 iulie - 6 august 2019)

Primarul Ionică și vicele Zidaru, arătându-i vicelui Apostoliceanu cum lucrează un grup instituțional organizat.

De ce să facem arie protejată Pădurea Trivale? Când putem pune noi, direct, sechestru pe ea...

Arhiepiscopul Calinic, inspirat de deputatul Mitralieră.

Cătăline, îmi poți împrumuta și mie mitraliera vreo câteva zile? Vreau să fac un remake după Rambo

și să îi spun „Rambo la Arhiepiscopie”. Eu o să am rolul principal, iar Caliopie mă va fi lma.

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 31 iulie-6 au-gust 2019. Primii sărbătoriți, pe 1 august, sunt antrenorul Augustin Eduard de la Centrul de Copii și Juniori al FC Argeș, comisar-șef Radu Ștefan din cadrul IPJ Argeș și primărița Jenica Dumitru de la Ștefănești. Pe 2 august vor primi felicitările cuvenite directorul Cosmin Nicoară de la Fastelectric și deputatul Cătălin Rădulescu. Pe 4 august va da de băut Gheorghe Dicu, managerul de la Radic Star, iar pe 6 august va închina o cupă de șampanie omul de afaceri Tiberiu Breazu. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Augustin Eduard Jenica Dumitru Tiberiu Breazu

LA MULŢI ANI!

Cazul Alexan-drei și Luizei, cele două fete de 15 și 18 ani din Cara-cal, ucise și tranșate de un dezaxat, a provocat un val de emoție în rândul populației, revol-tate de inefi ciența autorităților. Pro-blema a fost întoar-să pe toate părțile și a generat luări de poziție din par-tea societății civile, mai ales în spațiul virtual.

Vestita fl orăreasă Olga a realizat un mic altar de rugă-ciune cu fotografi ile celor două tinere, pe care scrie ”Lu-iza și Alexandra, iertați-ne!”, pe so-clul crucii din Piața Milea. Acolo unde a pus fl ori proaspe-te în vaze cu apă, candele și chibrituri pentru trecătorii care vor să aprindă o lumânare. Și nu puțini sunt cei care o fac. A.C.

Olga fl orăreasa a făcut un altar pentru cele două adolescente ucise în Caracal